evaluare adecvata parc eolian murighiol 2 rev1

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea

TITULAR: EOL POWER COMPANY

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL

INTOCMIT: BIOSYS GROUP S.R.L. SEPTEMBRIE 20111 BIOSYS GROUP CONSTANTA


ELABORARE DOCUMENTATIE: Biol. drd. Gabriel BANICA Conf. dr. Marius SKOLKA Ing. drd. Daniyar MEMEDEMIN

2 BIOSYS GROUP CONSTANTA


CUPRINSPag.1 1.1 1.2 1.3 2 2.1 2.1.1 2.1.2 2.1.3 2.2 2.3 GENERALITI Scop si obiective Surse de informare Elaboratorul studiului INFORMAII PRIVIND PROIECTUL PROPUS Informaii generale Denumirea proiectului Beneficiarul proiectului Descrierea obiectivelor proiectului propus Localizarea proiectului Modificri fizice ale mediului ce vor avea loc pe durata implementrii proiectului 2.4 2.5 Resurse naturale necesare implementrii proiectului Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, pentru a fi utilizate la implementarea proiectului 2.6 2.7 2.8 2.9 Emisii i deeuri generate de proiect i modalitatea de eliminare a acestora Cerine legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuia proiectului Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus Durata construciei, funcionrii, dezafectrii proiectului i ealonarea perioadei de implementare 2.10 2.11 2.12 Activiti ce pot fi generate ca rezultat al implementrii proiectului Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul propus 3 INFORMAII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 3.1 3.2 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulceaa PP 3.3 Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i habitatelor de interes comunitar afectate i a relaiei acestora cu ariile protejate de interes comunitar nvecinate si distributia acestora 3.4 3.5 3.6 Statutul de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate Relaiile structurale i funcionale care creaz i menin integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar 3.7 3.8 Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar Descrierea strii actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar inclusiv evolutii/schimbari ce se pot produce in viitor 3.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariilor naturale protejate posibile schimbari in evolutia naturala a ariilor protejate afectate 4 4.1 IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI Identificarea i evaluarea tipurilor de impact negativ ale proiectului, susceptibile s afecteze n mod semnificativ aria natural protejat de interes comunitar 4.1.1 4.1.2 4.1.3 4.1.4 4.1.5 4.2 4.2.1 4.2.1.1 Impact direct si indirect Impact pe termen lung sau scurt Impact in faza de constructie, operare si dezafectare Impact rezidual Impact cumulativ Evaluarea semnificaiei impactului Evaluarea impactului PP propus Evaluarea impactului cauzat de PP fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului 4.2.1.2 Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului 4.2.2 4.2.2.1 Evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP Evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului 4.2.2.2 Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru PP si pentru alte PP 4.3 Impactul preconizat al proiectului asupra speciilor i habitatelor de interes comunitar


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea5 5.1 5.2 6 MSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Identificarea si descrierea masurilor de reducere a impactului Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE 7 8 9 9.1 9.2 9.3 9.4 9.5 9.6 CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE, PLANURI I HRI Pasari functii ecologice Plan de situaie Plan de incadrare n zon Harta siturilor Natura 2000 invecinate proiectului Certificat de urbanism CV-uri specialisti



STUDIU DE EVALUARE ADECVATA1. GENERALITATI 1.1. Scop si obiective Scopul si importanta proiectului

Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu 1,7% pentru petrol, 2,5% pentru gaze naturale, 2,3% pentru carbune si 1,9% pentru energia nucleara. Exista sase motive pentru care capacitatea de de generare de energie eoliana creste atat de rapid: vantul se gaseste din abundenta, este ieftin, este inepuizabil, se gaseste la scara larga, este curat si nu perturba clima. Nici o alta sursa de energie nu are toate aceste atribute. Europa conduce lumea intr-o epoca a energiei eoliene. Germania, care a depasit Statele Unite ale Americii in 1997, este conducatoare, cu o capacitate de generare de energie eoliana de 16 600 megawati. Spania, o utilizatoare in crestere de energie eoliana, din sudul Europei, a depasit Statele Unite in 2004. Danemarca, tara care, in prezent, obtine impresionantul procent de 20% din energia de care are nevoie prin utilizarea vantului, este si ea producator si exportator de varf de turbine eoliene. In estimarile sale cu privire la 2005, Global Wind Energy Council apreciaza ca, in ceea ce priveste capacitatea Europei de a genera energie eoliana, aceasta va creste de la 34 500 megawati in 2004, la 75 000 megawati in 2010 si 230 000 megawati in 2020. Pana in 2020, doar cativa ani de aici inainte, se estimeaza ca electricitatea generata pe baza vantului va satisface nevoile de energie electrica pentru locuinte a circa 195 000 000 consumatori, ceea ce inseamna jumatate din populatia Europei. Dupa ce si-a pus la punct cea mai mare parte din capacitatea sa, de 34 500 megawati, de generare de energie electrica eoliana, pe uscat, Europa exploateaza acum si vantul din zonele de coasta. O evaluare realizata in 2004, de catre grupul de consultanta in domeniul energiei eoliene Garrad Hassan, cu privire la potentialul zonelor de coasta ale regiunii, a concluzionat ca, daca guvernele s-ar misca suficient de hotarat in sensul dezvoltarii vaste a capacitailor de generare de energie eoliana din regiunile de coasta, pana in 2020, vantul ar putea deveni sursa de energie pentru intreaga Europa, in ceea ce priveste consumul casnic. Marea Britanie, care se misca rapid in sensul dezvoltarii capacitatii sale de producere de energie eoliana in regiunile de coasta, a acceptat, in aprilie 2001, oferte pentru locatii care vor 6 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea asigura o capacitate de generare de energie eoliana de 1 500 megawati. In 2003, guvernul a primit oferte pentru alte 15 locatii din regiunile de coasta, cu o capacitate de generare de energie eoliana care ar putea depasi 7 000 megawati. Necesitand investitii de peste 12 miliarde dolari S.U.A., aceste ferme eoliene de coasta ar putea satisface nevoia de electricitate pentru locuinte a 10 000 000 din cele 60 000 000 de oameni, cat reprezinta populatia tarii. La sfarsitul lui 2004, Marea Britanie avea in regiunile de coasta putere eoliana instalata de 124 megawati fiind inca in constructie. Promovarea dezvoltarii capacitatilor de exploatare a vantului in Europa este rezultatul ingrijorarii provocate de schimbarile climatice. Valul record de caldura ce a lovit Europa in 2003, val ce a parjolit culturile si a dus la pierderea a 49 000 de vieti, a accelerat inlocuirea carbunelui, a carui utilizare a dus la perturbarea climei, cu surse de energie curate. Printre celelalte tari care se indreapta serios catre utilizarea vantului, se numara Canada, Brazilia, Argentina, Australia, India si China. Unul dintre elementele ce fac vantul atat de atragator, il reprezinta abundenta sa. Cand Departamentul de Energie al Statelor Unite ale Americii a dat publicitatii primul sau inventar cu privire la resursele de vant, in 1991, s-a vazut ca trei state bogate in vant Dakota de Nord, Kansas si Texas aveau suficienta energie eoliana pentru a satisface nevoile de electricitate la nivel national. Cei care se gandeau la vant ca la o sursa de energie de calitate mai slaba au fost surprinsi de aceasta descoperire. Retrospectiv, stim ca o astfel de subestimare grosolana a potentialului vantului s-a bazat pe tehnologiile existente la nivelul anului 1991. Progresele inregistrate de atunci in domeniul proiectarii de turbine, permit functionarea turbinelor la viteze mici ale vantului, permit transformarea mai eficienta a energiei eoliene in energie electrica si permit exploatarea mai vasta a regimului vantului. In 1991, turbinele eoliene ajungeau, in medie, la 40 metri inaltime. Astazi, noile turbine sunt inalte de 100 metri, reusind poate sa tripleze recolta de vant obtinuta atunci. Stim acum ca S.U.A. au suficienta energie eoliana ce poate fi exploatata pentru a face fata nu numai necesarului national de electricitate, ci si necesarului national de energie. Cand industria producatoare de energie eoliana a inceput sa se dezvolte in California, la inceputul anilor 1980, electricitatea generate de vant costa 38 centi per kilowatt ora. De atunci, costul ei a scazut la 4 centi, sau chiar mai mult, in locatiile cu potential eolian de prima calitate. Iar unele contracte de aprovizionare cu energie pe termen lung au fost semnate, in S.U.A., la 3 centi pe kilowat ora, facand din vant una dintre cele mai ieftine surse de electricitate din lume. Principalul cost asociat electricitatii generate eolian il reprezinta investitia initiala pentru construirea fermelor eoliene. Din moment ce vantul este un combustibil gratuit, singurul cost de operare este cel cu intretinerea turbinelor. Data fiind recenta volatilitate a pretului gazelor naturale, stabilitatea pretului energiei generate pornind de la puterea vantului este deosebit de tentanta. Cum este aproape sigur ca in viitor pretul gazelor naturale va fi inca unul si mai mare, centralele electrice pe baza de gaze naturale ar putea deveni intr-o zi simple rezerve pentru electricitatea generata prin exploatarea vantului. 7 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Dat fiind potentialul enorm al vantului si beneficiile pe care utilizarea acestuia ca sursa de energie le aduce in ceea ce priveste stabilizarea climei, a sosit momentul sa luam in considerare concentrarea eforturilor noastre exclusive in sensul dezvoltarii de resurse de energie eoliana. In loc sa dublam cantitatea de energie electrica generate eolian la fiecare 30 de ani, poate ar trebui sa o dublam in fiecare an, pe parcursul catorva din urmatorii ani, cam tot asa cum numarul computerelor conectate la internet s-a dublat in fiecare an din 1985 incoace. Intr-o astfel de situatie, costurile ar scadea precipitat, conferind electricitatii obtinute pe baza vantului un avantaj asupra combustibililor fosili mai mare decat a fost vreodata (Brown, L., R. 2006. Planul B 2.0 Salvarea unei planete sub presiune si a unei civilizatii in impas. Editura Tehnica, Bucuresti, p. 199-203). O problema ar fi ca electricitatea produsa variaza considerabil in functie de anotimpuri, de viteza vantului si de puterea furnizata de acesta (***. 2008. Les autres energies. Science et Vie, Hors Serie, no. 243, juin 2008, Paris, p. 42-43). Centralele eoliene sunt uneori criticate pentru diverse motive, cum ar fi zgomotul produs, impactul peisager sau impactul asupra pasarilor. Exista o solutie, amplasarea acestor turbine eoliene pe mare, dar acest lucru dubleaza investitia (***. 2008. Des renouvelables pas si vertes. Science et Vie, no. 1086, mars 2008, Paris, p. 68). Este evident ca o astfel de sursa de energie va deveni una din temele importante de cercetare pentru o gama larga de specialisti din diverse domenii. Totul pentru cat mai multa energie curata si durabila!


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Fig. nr. 1 - Turbin eolian n Dobrogea

Obinerea energiei eoliene ncepe s devin o preocupare constant a statelor Uniunii Europene. n prezent asistm la o dezvoltare accelerat a parcurilor de centrale eoliene, mai ales n statele din nordul si vestul Europei. Exemplificm acest lucru prin cteva date care ne dau puterea centralelor eoliene instalate n cteva ri din Europa, la sfritul anului 2007.

Puterea (n MW) a centralelor eoliene din cteva ri din Uniunea European (2007)

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Europa Germania Spania Danemarca Frana Italia Anglia Olanda Bulgaria Ungaria Croaia Romnia Slovacia

ara 56 535 22 247 15 145 3 125 2 454 2 726 2 389 1 746 70 65 17 8 5

Puterea (MW)

Constatm c Germania deine 39,36% din energia eolian produs n Europa, Spania 26,79 %, Danemarca 5,53%, Italia 4,82%, Frana 4,34% i Anglia 4,23%. 9 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Cehia, Finlanda, Bulgaria, Ungaria, Estonia, Lituania, Romnia i Slovacia dein mpreun doar 0,5% din energia eolian produs n Europa. Cu toate acestea, i n Romnia se poate vorbi de o cretere a acestui tip de energie: la sfritul anului 2006 exista o putere de 3 MW iar la sfritul anului 2007 aceasta ajunsese la 8 MW. Punerea n funciune a parcului eolian Murighiol va permite valorificarea potenialului eolian al zonei, cu consecine benefice asupra factorilor de mediu, prin nlocuirea energiei electrice produse n instalaiile termoenergetice. Msurtorile efectuate pe amplasament au identificat existena unui potenial eolian valorificabil n zon. Studiile de specialitate i analizele efectuate n ultimii ani au identificat un potenial eolian n Romnia de circa 8000 GWh/an.


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Fig. nr. 2 Harta potentialului eolian al Romaniei Importana realizrii unor parcuri eoliene este subliniat i n Strategia naional privind valorificarea surselor regenerabile de energie (aprobat prin H.G. 1535/2003). Directiva 2001/77/EC, din 27 septembrie 2001, privind "Promovarea energiei electrice produs din surse regenerabile pe piaa unic de energie" (implementat prin H.G. 433/2003) fixeaz intele privind energia electrica obtinuta din surse regenerabile. Principalele direcii de aciune nscrise n "Directiva 2001/77/EC" constau n: creterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie n producia de energie electric i termic; stabilirea unei cote-int privind consumul de energie electric produs din surse regenerabile de energie, n mod difereniat de la o ar la alta (30% pentru Romnia); adoptarea de proceduri adecvate pentru finanarea investiiilor n sectorul surselor regenerabile de energie; simplificarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie; accesul garantat i prioritar la reelele de transport i distribuie de energie; garantarea originii energiei produse pe baza de surse regenerabile de energie.

Obiectivul proiectului Obiectiv general al proiectului il reprezinta producia de energie electric n centrale eoliene prin utilizarea potenialului energetic al vntului disponibil n Romnia, obiectivul specific fiind realizarea unei centrale eoliene amplasat n zona localitii Murighiol, judeul Tulcea. Scopul i obiectul studiului Studiul a fost ntocmit pentru derularea procedurii de evaluare adecvat necesar construirii unui parc eolian in extravilanul localitatii Murighiol, judetul Tulcea. Datele tehnice pentru elaborarea studiului au fost furnizate de S.C. Artec S.R.L. prin Memoriul de Prezentare, pecum si date din teren prelucrate de specialitii elaboratorului. Conform prevederilor OM nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalurii impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private, a OM nr. 19/2010 pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar si n urma analizei studiilor 11 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea naintate de beneficiar, Agenia pentru Protecia Mediului Tulcea, a solicitat beneficiarului evaluarea adecvata a proiectului. Baza emiterii acestei decizii a constituit-o faptul ca proiectul propus se afla in imediata vecinatate a Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii, ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii, parte integranta din reteaua ecologica Natura 2000 Obiectivele studiului sunt: - Evaluarea strii actuale a mediului n perimetrul propus pentru derularea proiectului; - Evaluarea impactului pe care activitile derulate prin proiectul propus le-ar exercita asupra mediului (habitate, specii de flora i faun de interes comunitar, integritatea siturilorNatura 2000 n apropierea carora este situat amplasamentul proiectului); - Stabilirea modului de ncadrare n reglementrile legale n vigoare privind protecia mediului; - Identificarea de msuri care s conduc la diminuarea sau anularea potenialului impact exercitat de activitile prevzute n proiect asupra mediului i biodiversitii, n special asupra speciilor de interes conservativ. - Evaluarea adecvat a activitatilor i a impactului potenial, precum i a msurilor de reducere a acestuia se vor realiza att pentru faza de implementare a proiectului cat si pentru perioada de exploatare. 1.2. Surse de informare Studiul de evaluare adecvat a fost ntocmit atat pe baza observaiilor directe din teren, ct i pe baza unei documentaii bibliografice constnd n: Formularele standard Natura 2000 pentru ariile protejate de importanta comunitara ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii - Memoriu de prezentare pentru PUZ, pentru obiectivul Parc eolian, elaborat de Artec S.R.L. Tulcea - Studii de specialitate publicate pe siteurile ageniilor de protecie a mediului; - Site -ul Ministerului Mediului (www.mmediu.ro) - Literatura de specialitate; - Planuri si harti



1.3. Elaboratorul studiului S.C. Biosys Group S.R.L., cu sediul in strada Crinului nr. 33B, Constanta, tel. 0756. 64 55 60, E-mail: [email protected], administrator Gabriel Banica.

2. INFORMAII PRIVIND PROIECTUL PROPUS 2.1. Informaii generale

2.1.1 Denumirea proiectului Parc eolian Murighiol, extravilan, comuna Murighiol, judetul Tulcea. 2.1.2. Beneficiarul proiectului S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. , J36/89/14.02.2007, cu sediul in comuna Murighiol, judetul Tulcea. 2.1.3. Descrierea i obiectivele proiectului propus 2.1.3.1. Descrierea proiectului propus S.C. Eol Power Company S.R.L. i propune s dezvolte un proiect n comuna MURIGHIOL judeul Tulcea, constnd n construirea i exploatarea unui Parc Eolian. Procesul tehnologic care se va desfura pe amplasamentul parcului va fi producerea energiei electrice prin valorificarea forei vntului (potenialul eolian).


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Proiectul const n realizarea unui parc eolian n zona Dealul Murighiol, comuna Murighiol, judeul Tulcea. n acest scop pe o suprafa de 527.183 m vor fi montate un numr de 5 turbine eoliene cu o putere electric unitar de 2 MW per turbin.

Structura parcului eolian n esen structura centralei eoliene cuprinde: - Turbine eoliene Trafo de ieire din turbin ( de regul livrat odat cu turbina) Camera de comand (opional) Punct de msur anemometric

Fig. 3: Structura centralei eoliene schem general


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Structura general a unui grup eolian fundaie - asigur rezistena mecanic a grupului eolian; pilon de susinere cu o nlime suficient de mare pentru a evita curenii de aer turbionari din zona solului, care ar putea influena performanele de funcionare ale echipamentului; carcas protectoare (nacel), amplasat n vrful pilonului care conine echipamente de transformare a energiei eoliene n energie electric i echipamente de msur, control i automatizare; rotor compus din pale (forma i concepia lor este esenial pentru a asigura fora de rotaie necesar).



Fig.4 Structura general a unui grup eolian

Cteva dintre parile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate n figura de mai jos:

Fig.5 Principalele pri componente ale unei turbine eoliene



n principiu, cele mai importante pari componente ale turbinelor eoliene, sunt: butucul rotorului; palele; nacela; pilonul; arborele principal (de turaie redus); multiplicatorul de turaie cu roi dinate; dispozitivul de frnare; arborele de turaie ridicat; generatorul electric; sistemul de rcire al generatorului electric; sistemul de pivotare; girueta; anemometrul; sistemul de control (controller). Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei i este montat pe arborele principal al turbinei eoliene. Palele reprezint unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene i mpreun cu butucul alctuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele sunt realizate cu aceleai tehnologii utilizate i n industria aeronautic, din materiale compozite, care s asigure simultan rezisten mecanic, flexibilitate, elasticitate i greutate redus. Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se monteaz n interiorul acesteia i anume: arborele principal, multiplicatorul de turaie, dispozitivul de frnare, arborele de turaie ridicat, generatorul electric, sistemul de rcire al generatorului electric i sistemul de pivotare. Pilonul are rolul de a susine turbina eolian i de a permite accesul n vederea exploatrii i executrii operaiilor de ntreinere, respectiv reparaii. n interiorul pilonilor sunt montate att reeaua de distribuie a energiei electrice produse de turbina eolian, ct i scrile de acces spre nacel. Arborele principal al turbinelor eoliene are turaie redus i transmite micarea de rotaie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaie cu roi dinate. n funcie de tipul turbinei eoliene, turaia arborelui principal poate s varieze ntre 20 - 400 rot/min.


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Multiplicatorul de turaie cu roi dinate are rolul de a mri turaia de la valoarea redus a arborelui principal, la valoarea ridicat de care are nevoie generatorul de curent electric. Dispozitivul de frnare este un dispozitiv de siguran i se monteaz pe arborele de turaie ridicat, ntre multiplicatorul de turaie i generatorul electric. Viteza de rotaie a turbinei este meninut constant prin reglarea unghiului de nclinare a paletelor n funcie de viteza vntului i nu prin frnarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frnare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai n cazul n care mecanismul de reglare a unghiului de nclinare a palelor nu funcioneaz corect, sau pentru frnarea complet a turbinei n cazul n care se efectueaz operaii de ntreinere sau reparaii. Arborele de turaie ridicat denumit i arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmite micarea de la multiplicatorul de turaie la generatorul electric. Turaia acestui arbore, ca i cea a generatorului electric, are valori ntre 1200 -1800 rot/min. Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanic a arborelui de turaie ridicat al turbinei eoliene, n energie electric. Spirele rotorului se rotesc n cmpul magnetic generat de stator i astfel, n spire se induce curent electric. Exist att generatoare electrice care furnizeaz curent continuu (de regul pentru aplicaii casnice i turbine de dimensiuni reduse), ct i generatoare electrice cu curent alternativ ntr-o gam extrem de variat de puteri. Sistemul de rcire al generatorului electric preia excesul de cldur produs n timpul funcionrii acestuia. Rcirea poate fi asigurat de un ventilator centrifugal, iar generatoarele de putere mai redus au rcirea asigurat de ventilatoare axiale. Uneori sistemul de rcire a generatoarelor electrice este proiectat s funcioneze cu ap de rcire, caz n care exist un circuit suplimentar pentru rcirea apei. Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei dup direcia vntului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare i elementul de transmisie a micrii. Ambele componente au prevzute elemente de angrenare cu roi dinate. Acest mecanism este antrenat n micare cu ajutorul unui sistern automatizat, la orice schimbare a direciei vntului, sesizat de giruet. Girueta este montat pe nacel i are rolul de a se orienta n permanen dup direcia vntului. La schimbarea direciei vntului girueta comand automat intrarea n funciune a sistemului de pivotare al turbinei. n cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotit


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea automat dup direcia vntului cu ajutorul giruetei, fr a fi necesar prezena unui sistem suplimentar de pivotare. Anemometrul este un dispozitiv pentru msurarea vitezei vntului. Acest aparat este montat pe nacel i comand pomirea turbinei eoliene cnd viteza vntului depete respectiv oprirea turbinei eoliene cnd viteza vntului depete 25 m/s. Controller-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puin n cazul turbinelor de puteri mari, este integrat ntr-o reea de calculatoare, care controleaz buna funcionare a tuturor componentelor. De regul controller-ul este amplasat n nacel, iar aIte calculatoare pot fi amplasate inclusiv la baza pilonilor. Principalul echipament al turbinei eoliene l reprezint rotorul. Datorit formei aerodinamice, rotorul, amplasat n faa nacelei, se rotete sub aciunea vntului, transformnd energia eolian (micarea aerului) n energie mecanic de rotaie. Rotorul este realizat din 3 pale de fibr de sticl armat cu rin i fibre de carbon, fixate pe un butuc metalic. Un sistem hidraulic amplasat n interiorul butucului permite modificarea automat a unghiului de atac al palei cu pn la 95, n funcie de condiiile meteorologice specifice. Palele sunt proiectate i realizate astfel nct s asigure maximizarea randamentului de transformare a energiei eoliene n energie mecanic i minimizarea zgomotului i a fenomenului de reflexie a luminii. Echipamentele amplasate n nacel asigur conversia energiei mecanice transmis de rotor n energie electric, asigur orientarea pe direcia vntului i funcionarea turbinei n condiii de siguran. Sistemele de automatizare permit alarmarea local i la distan a operatorilor i dac este cazul, oprirea automat n condiii de siguran a turbinei eoliene, pentru prevenirea distrugerii echipamentelor. n scopul prevenirii unor poluri accidentale ale solului circuitul hidraulic este prevzut cu un sistem de colectare a scprilor accidentale de lichid. Simultan cu detectarea scurgerilor intr n 3 4 m/s,


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea funciune un sistem de protecie, care asigur oprirea automat n condiii de siguran a turbinei eoliene. Nacela este echipat cu dou accelerometre pentru controlul oscilaiilor transversale i longitudinale. Sistemul de monitorizare este dotat cu senzori pentru: msurarea condiiilor climatice (direcia, viteza i temperatura vntului), parametri de funcionare a turbinei (temperaturi, nivelul i presiunea uleiului, nivelul apei de rcire, vibraii), viteza rotorului i unghiul de nclinare, parametri de conectare la reea (puterea activ i reactiv, tensiunea, intensitatea i frecvena electric). Intervalul normal pentru realizarea inspeciilor tehnice este de 12 luni, printre operaiile programate fiind i verificarea nivelului uleiurilor pentru ungere/rcire a diferitelor subansamble.

Pentru centrala eolian Murighiol s-a selectat modelul de turbina Gamesa G87, cu urmatoarele caracteristici:

ParametruPutere nominal Diametru rotor Vitez vnt demaraj Vitez vnt oprire nlime turn

Valoare2 MW 87m 3,0 m/s 25 m/s 78m


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Inaltime maxima 121,5

Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu, amplasat in exteriorul centralei , post de transformare care transforma energia electrica si o aduce la o tensiune optima.Dimensiunea acestui post de transformare este de 2x3,0m.

Faza de constructie - Generaliti Faza de construncie va include toate activitile de la nceputul lucrrilor n amplasament pn la predarea centralei eoliene n stare de funcionare operatorilor. Suprafata afectata de o turbina eoliana este reprezentata de : - Caile de acces de la drumul existent cu o latime de 5 m - Inelul bazal si trotuarul de garda cu o suprafata de 49 mp - Transformator electric cu o suprafata de 6mp(2x3) - In timpul construirii fundatiei ,pentru o perioada scurta de timp suprafata afectata de lucrari este de aproximativ 300 mp,suprafata care nu necesita schimbarea destinatiei, dupa terminarea

lucrarilor de constructie-montaj urmand sa fie redata circuitului natural; La tronsonul de capat al drumului , care va avea latimea de 5m , la baza turbinei , se vor executa doua evazari , doua talpi dreptunghiulare , pietruite, de 12mx2m x2 bucati =48 mp , pe care se vor depozita componnente ale centralei eoliene.Dupa incheierea lucrarilor acete evazari vor fi inlaturate si terenul va fi redat circuitui natural. Deci , suprafetele afectate de santier , care se vor scoate din circuitul agricol vor fi : SUPRAFETE CONSTRUITE -TURNUL CENTRALELEOR 2,32m x2,32m x3,14 =16,9mp. 16,9mp X 5 bucarti = 84,50mp -POSTURILE DE TRANSFORMARE :


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea 2m x 3mx 5 bucati =30,0mp Total arie construita : 84,5 + 30,0 = 114,50 mp

SUPRAFETE PLATFORME -diferenta de la platforma 32,1mp x5 mp= 180,50mp - talpi pentru pale :48 mp x 5 centrale =240,00mp Total arie platforme : 420,50 mp

SUPRAFETE OCUPATE DE ALEI CAROSABILE Suprafata drumurilor :396,8245 ml x 5,0 m =1984,12 mp SUPRATAFA SCOASA DIN CIRCUITUL AGRICOL VA FI : 420,50 mp +1984,12 mp+114,50mp = 2519,12 MP

Organizarea de santier se va realiza paralel cu tronsonul terminal al drumului de exploatare , capatul de linga platforma de 7 m x7m . Pe o parte a drumului de exploatare se vor monta doi suporti metalici , acoperind o suprafata de 48 mp ( 2x 2m x12m ). Acesti suporti metalici se vor folosi pentru depozitarea celor 3 palete ale centralei eoliene.In completarea necesarului de platforme de lucru , este spatiul ramas liber , din platforma de 7mx7m , din care se foloseste pentru construirea turnului centralei 16,9mp , restul , de 32,1 mp vor fi folositi pe timpul

executiei pentru depozitarea diverselor componente, mici ,ale centralei , iar dupa executie , pentru parcare ,sau pentru interventii pentru depanare . Nu se vor depozita tronsoane ale turnului pe amplasament , deoarece acestea se vor deforma. Tronsoanele de turn aduse se vor monta direct din autospeciale , care le transporta pe suporti speciali . n perioada de timp dintre lansarea comenzii i transportul de la fabric a componentelor unitilor eoliene, se vor construi cile de acces, fundaiile unitilor eoliene, staia electric i infrastructura electric (reeaua electric intern a centralei eoliene).


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Timpul necesar pentru asamblarea rotorului turbinei i construirea structurii principale este de circa 2-3 sptmni pentru unitatea eolian. Odat instalat turbina eolian, sunt necesare circa 7-10 zile pe fiecare unitate eolian pentru completarea i executarea conexiunilor instalaiilor i circuitelor, punerea n funciune i testarea unitii eoliene i executarea conexiunilor la reeaua electric i cu sistemele SCADA ale Operatorilor de Reea. De asemenea, se vor executa i programele de probe convenite cu Operatorul de Reea (OTS i OD) conform prevederilor din Codurile Tehnice ale Reelelor Electrice de Transport, respectiv de Distribuie. Astfel, din momentul n care toate componentele i materialele au fost transportate n amplasament, durata de timp necesar construirii centralei electrice eoliene este de aproximativ 2-3 luni.

Etapele de realizare a proiectului propus:

Construcia cilor de acces Amplasamentul are acces la DJ 229 L Murighiol - Dunavat la nord-est de amplasament. Terenul este strabatut de drumul de exploatare De 538 ,care strabate parcela de la est la vest. Traseul de acces se va realiza pe drumul de exploatare, cu cadastru , care se va moderniza prin pietruire , in baza unui proiect tehnic care se va supune autorizarii.Se vor alege acele cai de acces care sa nu depaseasca o declivitate maxima de 8. Astfel, la drumul judetean(DJ 229L) se racordeaza drumul de exploatare intern ce strabate parcela de la est la vest si drumurile ce urmeaza a fi construite in incinta parcului,drumuri care vor fi folosite in perioada de constructie si ,ulterior, pentru intretinerea turbinelor Se vor amenaja doua categorii de drumuri ; a)pietruire drumuri de acces pe De ( drum de exploatare) , pe o latime de 5,0m. b)amenajare drumuri in incita (in parcela ) , in lungime totala de 396,8245 ml si latime de 5,0m. Proiectarea drumurilor va fi elaborat pentru a minimiza pe ct posibil urmele ce vor rmne dup construcia acestora i pentru a evita riscurile de eroziune. Unde se pot folosi drumurile existente se vor lua msuri numai pentru minimizarea perturbrii suprafeei solului. Suprafata ocupata de drumurile amenajate in interiorul parcului eolian va fi de 1984,12 mp.



Realizarea fundaiei turbinelor eoliene Fundaia este subterana, va fi realizat din beton armat i va avea urmtoarele dimensiuni: lungime 20 m, lime 20 m i adncime 2 m. Partea supraterana este reprezentata de un cilindru de beton cu diametrul de 4,6 m. In jurul acestui inel va fi amenajat un trotuar de garda, suprafata betonata, ajungandu-se astfel la o suprafata total afectata de constructii de 7mx7m (49 mp). Proiectarea fundaiilor va fi adaptat astfel nct s se potriveasc condiiilor solului i subsolului i a diferitelor moduri de amplasare a turbinei. Fundaia va fi construit de firme specializate, conform proiectelor tehnice i cu ajutorul echipamentelor mecanice clasice (buldozere, excavatoare, betoniere, macarale).

Fig. 6a: Fundaie de tip plci plane

Fig. 6b: Fundaie de tip Mono-Pilon vertical



nlarea turnului Componentele turnurilor vor fi aduse pe amplasament cu ajutorul unor autovehicule de transport rutier de dimensiuni corespunztoare, pe platforme tractate. Modulele vor fi fixate n fundaie i ntre ele conform proiectelor de execuie, manevrarea acestora fiind realizat cu ajutorul automacaralelor . Montarea nacelei Nacela va fi adus pe amplasament cu ajutorul unei platforme auto-tractate i va fi ridicat pe turn cu ajutorul unei automacarale.Greutatea total a nacelei este de 70 t.


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Fig.7: Montarea nacelei

Montarea palelor Fiecare din cele trei pale ale turbinei are o lungime de 43,5 m i o greutate de maxim 8 t. Prinderea acestora n butucul rotor va fi realizat printr-o mbinare demontabil, manevrarea palelor i a subansamblelor fiind realizat cu ajutorul unei automacarale. Infrastructura sistemului de colectare electric. Racord la reea Centrala eolian va debita pe reeaua de distribuie a SEN existent n zona amplasamentului centralei, racordul urmnd s se fac printr-o staie electric intermediar echipat cu trafo de 20/0,4 kV. Curentul electric generat de turbinele eoliene va fi transportat i colectat printr-o reea de linii electrice subterane (LES) i linii electrice aeriene (LEA), care se termin n substaie. Puterea produs de turbin este evacuat prin intermediul unui panou de ntreruptoare, aflat n interiorul turbinei la baza turnului i este interconectat la un transformator ridictor montat la baza turbinei. Transformatorul electruc va ocupa la sol o suprafata de 6 mp. Transformatoarele sunt interconectate pe partea de nalt tensiune prin cabluri aeriene sau subterane care conecteaz electric toate turbinele. Cablurile subterane sunt instalate n anuri spate pe marginea drumurilor de acces din proiect. n funcie de studiile geologice fcute la locul amplasamentului, anurile spate pentru 26 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea cablurile subterane se vor umple cu materiale locale sau cu un material de umplutur, nisip i pietri, nainte de a aduga stratul superior din materiale locale.

Fig.8: Transformator tipic folosit la baza turbinei

Figura 8 arat un transformator tipic folosit la baza fiecrei turbine. Cablurile subterane alimenteaz liniile mai mari care se duc n substaia principal aa cum este artat n Figura 9. Pentru o parte din traseele scurte aeriene se folosete un echipament de comutaie pentru a face trecerea de la cablurile subterane la conductoarele aeriene. n substaie, puterea electric de la ntregul parc eolian este ridicat la o tensiune 20 kV i livrat n SEN (Sistemul Electroenergetic Naional).



Fig. 9: Structura centralei eoliene schem detaliat

Sistemul SCADA Centralele eoliene vor fi echipate cu un sistem informatic de tip SCADA, care permite monitorizarea funcionrii i (tele)comanda unitilor eoliene. Prin intermediul acestui sistem SCADA se poate determina/stabili puterea de referin pentru ntreaga central eolian (prin setarea unei puteri de referin pentru fiecare unitate eolian n parte). Fiecare turbin este conectat la un sistem central de control i achiziie date (SCADA), prin intermediul unei reele de cablu subteran din fibr optic. Sistemul SCADA permite monitorizarea i controlul de la distan att pentru fiecare turbin n parte ct i a ntregului 28 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea parc eolian, att de la computerul central ct i de la un computer aflat la distan, prin intermediul unui modem. n caz de defecte, sistemul SCADA poate trimite, de asemenea, semnale la un fax, pager, sau la un telefon mobil pentru a alerta personalul abilitat s poat interveni n scopul remedierii defeciunii.

Fig. nr. 10 Liniile de inalta tensiune ale Sistemului Energetic National

2.1.3.2. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate Exceptand componentele turbinelor eoliene si infrastructura de preluare si transport a energiei electrice pana la punctul de legatura cu SEN, materiile prime utilizate la implementarea proiectului propus sunt reprezentate de mixturi de beton si armaturi de otel pentru fundatii, precum si piatra concasata, atat pentru fundatii cat si pentru amenajarea cailor de acces. Pentru realizarea fundaiei unei singure turbine eoliene se utilizeaza, in medie, 264 mc de beton i 20t


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea de oel pentru armturi, pentru cele 5 turbine propuse rezultand un necesar de 1320 mc beton si 100 t otel. Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea de substante sau preparate chimice. 2.2. Localizarea geografic si administrativ a proiectului Localizarea administrativ teritorial i geografic a proiectului - Comuna Murighiol - Judeul Tulcea - Coordonate geografice Latitudine 450117,58 N; longitudine 291106,75 E. Adresa / Identificarea cadastral a proiectului: Conform fisei de localizare a perimetrului propus, acesta se situeaza in jud. Tulcea, extravilanul comunei Murighiol, parcela F12 Extravilan, T71 P537

INVENTAR DE COORDONATE PROIECTIE STEREOGRAFIC 1970" T71/P537; UAT. MURIGHIOL,JUD. TULCEA S.totala=527182.79 mp.

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

X 399978.846 399936.820 399887.348 399902.604 399899.974 399961.604 399963.494 399908.683 399850.096 399776.373 399751.764 399743.019 399734.690 399739.271 399757.178 399763.424 399763.008 399754.263

Y 829332.510 829351.696 829517.622 829545.528 829563.957 829692.609 829707.486 829837.197 829898.391 830062.443 830145.311 830199.495 830228.255 830242.009 830266.184 830280.772 830293.276 830309.948

Nr. Crt. 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65

X 399776.746 399615.583 399550.587 399554.431 399447.649 399485.554 399483.151 399503.476 399523.817 399640.993 399691.733 399723.821 399844.891 399848.920 399873.882 399968.083 400056.931 400057.473

Y 831274.993 831286.983 831291.571 831206.750 831142.840 831090.086 830973.515 830921.711 830893.882 830846.971 830732.618 830700.530 830490.324 830109.251 830046.241 829974.174 829773.438 829743.022


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 399619.213 399587.175 399582.502 399456.097 399448.563 399425.333 399400.736 399390.691 399358.044 399350.510 399368.577 399424.663 399419.951 399366.091 399432.081 399483.619 399446.350 399505.304 399512.267 399532.837 399566.914 399613.382 399619.578 399633.518 399610.280 399554.110 399692.343 399894.422 399776.411 830424.358 830500.064 830541.767 830666.705 830691.211 830803.061 830841.593 830929.564 830989.259 831047.068 831153.166 831319.712 831325.771 831356.404 831550.285 831563.323 831557.825 831557.901 831615.095 831638.445 831743.773 831768.555 831844.453 831931.194 832031.880 832142.948 831940.356 831362.501 831323.626 66 67 68 69 70 400071.970 400049.895 400079.287 400083.683 400015.106 829718.232 829697.909 829608.993 829565.005 829383.933

Situaia juridic a terenului, vecinti:

Terenul pe care urmeaz a se amplasa parcul eolian este domeniu privat de interes local , fiind obiectul contractului de asociere in participatiune nr. 1575/2007 intre Consiliul Local Murighiol si S.C. Eol Power Company S.R.L. , avand suprafata totala de 527.183,0 mp. Zona de amplasament are urmatorii vecini: la nord arabil A 535,A 536 D.J.229 L ; la vest - A 539 ; la est - Ps 537/2 ; la sud A 539. Localizarea proiectului propus fa de arii protejate: Proiectul propus se afl la cca. 750 m de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si ROSCI00065


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Delta Dunarii, la 1,6 Km de Zona cu regim de protectie integrala Saraturi - Murighiol si pe limita ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe.

Distanta fata de frontiera de stat a Romniei: Proiectul nu intra sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001. 2.3. Modificarile fizice ale mediului natural ce vor avea loc pe durata implementrii proiectului Proiectul propus determin modificri fizice ale mediului natural in primul rand prin aparitia in peisaj a 5 turbine cu o inaltime de78 m si diametrul rotor de 87m, la o lungime a palei de 43.5 m. Modificarile mai sunt determinate si de drumurile de acces ce vor fi realizate. Suprafata totala construita 2.519,12 mp

2.4. Resursele naturale necesare implementarii proiectului Procesul de implementare si exploatare a proiectului propus nu necesita folosirea apei sau a gazelor naturale. Energia electrica necesara pentru pornirea generatoarelor este asigurata prin LES de medie tensiune din SEN. Resursele naturale utilizate la implementarea proiectului sunt reprezentate de nisip,piatra, balast materiale necesare la executia drumurilor de acces si a fundatiilor instalatiilor de producere a energiei electrice. Exploatarea proiectului nu presupune folosirea resurselor naturale. Singura resursa naturala regenerabila valorificata este energia eoliana, in urma studiilor efectuate zona demonstrand un potential ridicat pentru acest tip de investitie. Masuratorile au inregistrat o intensitate medie a vintului de 7.2m/sec (aproximativ 2500 h incarcare completa pe unitate de productie ). Locaia prezentat conine toate elementele cheie necesare dezvoltrii cu succes a unui astfel de proiect, fiind situat ntr-o zon favorabil aplicaiilor eoliene de putere: o excelent stabilitate a resurselor vntului, acces la liniile de transport de nalt tensiune, posibilitatea amenajrii unor ci de acces i a unor platforme de lucru, o bun susinere din partea comunitii locale.


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Alegerea amplasamentului pentru parcul eolian s-a fcut n corelaie cu Harta eolian a Romniei. n faza iniial, pentru evaluarea potenialului eolian n zona amplasamentului s-au utilizat datele istorice de la staia meteo Tulcea. Procedura aplicat a fost urmtoarea: a) Metodologie de lucru: software WAsP care efectueaz calculul specific evalurilor de resurse de vnt; b) Staiile meteo din zon - poziie staie meteo, msurtori specifice vnt (vitez / direcii) msurate la 10 m de la sol. c) Date de amplasament parc eolian: date de intrare: poziie, hri orografie i rugozitate teren, obstacole; date de ieire: parametrii vntului (vitez, direcie, k i A) la 10 m i viteza medie a vntului la nlimea axului rotoric al turbinei eoliene. Campaniile de msurtori de vnt n amplasament sunt absolut necesare conform procedurilor n vigoare. Caracteristici generale ale stlpului de msur potenial eolian Orientare suport senzor 90 90 90 Lungime suport senzor 80 cm 80 cm 80 cm

Descriere

Tip

Anemometru 60 m Anemometru 50 m SENZORI DE MSUR Anemometru 40 m Giruet 60 m Senzor de temperatur Data Logger iPack Intervalul de stocare a datelor

NRG #40C NRG #40C NRG #40C NRG #200P NRG #110S Model # 3090 GSM 10 minute

0

80 cm


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea n figura de mai jos este ilustrat schema tehnic de instalare a componentelor utilizate, de staia mobila de msur potenial eolian . Figura 11: Schema tehnic

2.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului Pentru implementarea proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale din nicio arie protejata.

2.6. Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora 2.6.1. Emisii de poluanti in atmosfera


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Odata cu implementarea proiectului propus pot aparea atmosferica: - surse mobile reprezentate de mijloace de transport echipate cu motoare cu ardere interna; - emisii necontrolate si accidentale de substante volatile de la un eventual depozit de combustibili si lubrifianti, amenajat in organizarea de santier; Poluarea aerului atmosferic se estimeaz ca ar putea intervenii n special n faza de construcie a investiiei prin mijloacele de transport i utilajele de construcii care utilizeaz motoare cu ardere intern. Aceast poluare este cea provenit din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor de transport i a utilajelor de construcie pe antierul unde se realizeaz investiia este n funcie de numrul de turbine care sunt montate simultan. Tehnic i economic ar fi abordarea a maxim cinci poziii de montaj simultan. Aceast abordare nu ar crea o poluare semnificativ din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind c mijloacele de transport i utilajele de construcii aflate n zona nu ar consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe or. Poluarea dat de sursele mobile se simte cu att mai puin i prin faptul c desfurarea activitii de construcii montaj se face doar pe perioade scurte de timp. Totusi, ca masura de prevenire se impune folosirea de utilaje noi, cu motoare in buna stare de functionare si dotate cu sisteme cat mai performante de filtrare a gazelor de esapament (Euro V ). n cea ce privete poluarea din sursele necontrolate se apreciaz c la nivelul a 5-6 utilaje ct pot lucra n zon nu este necesara o gospodrie de combustibil i ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuilor organici. Praful generat de utilajele in miscare pe drumurile tehnologice poate fi considerat sursa de poluare insa avand in vedere numarul redus de utilaje si timpul scurt de montaj, putem afirma ca emisiile de praf sunt sporadice, au intensitate redusa, se manifesta local si fara impact semnificativ asupra factorilor de mediu. Ca masura de prevenire se impune stropirea repetata cu un autostropitor a drumurilor tehnologice. Din procesului tehnologic de producerea energiei electrice din potenial eolian nu rezult substane care s polueze aerul atmosferic. urmatoarele surse de poluare


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea 2.6.2. Zgomot si vibratii Implementarea proiectului propus presupune lucrri de construcii montaj, productoare de zgomote i vibraii. Msurtorile de zgomot se realizeaz de regula innd cont de trei niveluri de observare: zgomot la sursa ; zgomot n cmp apropiat ; zgomot n cmp ndeprtat.

Zgomotul n cmp ndeprtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi : condiiile meteorologice, efectul de sol, absorbtia n aer, topografia terenului, vegetaia etc. Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot n mediul nconjurtor sunt stabilite n funcie de caracteristicile activitilor n aer liber sau din cldirile din zonele funcionale respective, considerate ca protejate sau ca surs de zgomot. Conform Normativului privind protectia la zgomot, elaborat de Directia Generala Tehnica in Constructii, limitele admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcionale, considerate ca surse de zgomot fa de zonele alturate sunt: Nr. Crt. 1 2 3 Parcuri Piee, spaii comerciale, restaurante n aer liber Incinte de coli, cree, grdinie, spaii de joac pentru copii 4 5 6 7 8 Incinte industriale Stadioane, cinematografe n aer liber Parcaje auto Parcaje auto cu staii service subterane Zone feroviare**) 65 90*) 90*) 90 70 Zona funcional considerat Limita admisibil a nivelului de zgomot echivalent dB (A) 50 65 75

Observaii: *) Timpul care se ia n consideraie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real 36 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea corespunztor duratelor de serviciu **) Limita zonei feroviare se consider la o distan de 25 m de axa liniei ferate celei mai apropiate de punctul de msurare Limite admisibile ale nivelului de zgomot n apropierea cldirilor protejate Nr. Crt. 1 2 3 4 5 Locuine, hoteluri, cmine, case de oaspei Spitale, policlinici, dispensare coli Grdinie de copii, cree Cldiri de birouri Cldire protejat Limita admisibil a nivelului de zgomot echivalent dB (A) 55 45 55 50 65

In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele puteri acustice asociate, masurate in imediata apropiere: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Utilajul Buldozere Vole Excavatoare Compactoare Finisoare Basculante Puterea acustica asociata (Lw) 110 112 117 105 115 107

Generarea de vibraii este favorizat de calitatea cilor de acces din zon, in special cand intra in calcul utilaje de mare tonaj.


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimeaz c n antier vor exista nivele de zgomot de pn la 100dB (A ) pentru intervale scurte de timp. Avnd n vedere prevederile legislaiei naionale n domeniu i innd seama de distana, efectul solului, intervale de lucru mai mici dect perioada de referin ( o zi ) se apreciaz c zgomotul din perioada construciei devine nesemnificativ la distane ntre 500 i 1000 m, n funcie de tipul activitii desfurate. In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii se impune mentinerea drumurilor de acces in buna stare prin intretinerea lor permanenta, folosirea de utilaje moderne, prevazute cu sisteme performante de diminuare a zgomotului. Fiind o activitate limitata ca durata, efectul implementarii proiectului asupra factorilor de mediu si al populatiei, din punct de vedere al zgomotului si vibratiilor, poate fi considerat nesemnificativ. In exploatare, turbina eoliana poate produce maxim 106 dB(A), la o viteza a vantului de 8 m/s. Avand in vedere efectul cumulat al celor 5 turbine se poate evidentia un posibil efect negativ asupra zonei din imediata vecinatate. Trebuie avut in vedere ca aceasta situatie poate sa apara destul de rar si in conditii meteo deosebite, cu vant foarte puternic, situatie in care turbinele, pentru siguranta, se opresc automat. La o distanta de peste 500 m zgomotul emis de o turbina eoliana este sub 50 dB (A), asa cum reiese din imaginea de mai jos:



2.6.3. Emisii n apa suprateran sau subteran Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenial eolian nu implic utilizarea apei. In aceste condiii pe amplasament nu se produc ape uzate industriale. Apele uzate menajere produse in timpul implementarii proiectului vor fi colectate in bazine ecologice (rezervoare si toalete ecologice), vidanjate si eliminate printr-un operator autorizat. Apele care pot apare pe amplasament sunt rezultate din precipitaii sunt considerate conventional curate si vor fi drenate spre culturile agricole. Energia produs de CEE este energia electric curat, far produi poluani care s afecteze mediul acvatic din zon.

2.6.4. Gestiunea deseurilor In perioada implementarii proiectului deseurile vor fi reprezentate de urmatoarele tipuri: menajere sau asimilabile celor menajere ; metalice, rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de rezistenta ; deseuri de materiale de constructii ; deseuri de lemn rezultate din activitatea curent de pe antier ; cartoanele si hartia din ambalaje i activitatile de birou din cadrul organizarii de santier. Aceste deseuri vor fi colectate separat si vor fi valorificate/eliminate prin operatori economici autorizati. In perioada de exploatare deseurile sunt generate ocazional, in cantitati mici si pot fi reprezentate de : uleiuri uzate; decapani i degresani de la ntreinerea echipamentelor; piese de schimb piese de schimb consumabile (filtre de aer i ulei): materiale textile de curat; ambalaje;

-

Toate deseurile vor fi recuperate, selectate si valorificate/eliminate prin operatori autorizati.


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea 2.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului Terenurile sunt situate n extravilanul localitii Murighiol i sunt nregistrate la categoria de folosin agricol cu destinaia actual pasune. Suprafetele afectate de proiectul propus sunt: SUPRAFETE CONSTRUITE -TURNUL CENTRALELEOR 2,32m x2,32m x3,14 =16,9mp. 16,9mp X 5 bucarti = 84,50mp -POSTURILE DE TRANSFORMARE : 2m x 3mx 5 bucati =30,0mp Total arie construita : 84,5 + 30,0 = 114,50 mp

SUPRAFETE PLATFORME -diferenta de la platforma 32,1mp x5 mp= 180,50mp - talpi pentru pale :48 mp x 5 centrale =240,00mp Total arie platforme : 420,50 mp

SUPRAFETE OCUPATE DE ALEI CAROSABILE Suprafata drumurilor :396,8245 ml x 5,0 m =1984,12 mp SUPRATAFA SCOASA DIN CIRCUITUL AGRICOL VA FI : 420,50 mp +1984,12 mp+114,50mp = 2519,12 MP

2.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus n vederea implementrii proiectului propus nu sunt necesare servicii i lucrri suplimentare de dezafectare/reamplasare de conducte, linii electrice i de telecomunicaii, construcii existente etc. De asemenea pentru implementarea proiectului propus nu este necesar racordarea la utiliti publice (ap, canalizare i de telecomunicaii) sau de realizare a unor amenajri proprii. Accesul n amplasamentul proiectului propus, n perioada de implementare, se va face pe drumurile de exploatare realizate conform proiectului tehnic al investitiei. Atat pe perioada implementrii proiectului propus, cat si in perioada de exploatare, drumurile de acces vor trebui


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea aduse i meninute ntr-o stare tehnic bun, sens n care beneficiarul va efectua reparaii i intreineri pe aceste drumuri, respectiv : pietruire, nivelare, rigole de scurgere a apei, etc. 2.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare Timpul necesar pentru asamblarea rotorului turbinei i construirea structurii principale este de circa 2-3 sptmni pentru unitatea eolian. Odat instalat turbina eolian, sunt necesare circa 7-10 zile pe fiecare unitate eolian pentru completarea i executarea conexiunilor instalaiilor i circuitelor, punerea n funciune i testarea unitii eoliene i executarea conexiunilor la reeaua electric . Astfel, din momentul n care toate componentele i materialele au fost transportate n amplasament, durata de timp necesar construirii centralei electrice eoliene este de aproximativ 2-3 luni. Perioada de constructie propriu-zisa cuprinde trei faze distincte: Faza de amenajare a retelei de drumuri de exploatare, platformelor de montaj, platformelor de depozitare, organizarea de santier, etc confrom datelor de proiectare Faza de constructie a turbinelor, cu realizarea fundatiilor, montarea turbinei, pozarea liniilor electrice subterane pana la statia de conexiuni si punerea in functiune a turbinelor Faza de refacere a cadrului natural folosit temporar pentru constructie si de eliminare a deseurilor de constructie ramase Perioada de exploatare este estimata la 25 de ani, perioada cand vor avea loc lucrari de mentenanta si de reparatii, fara a avea un impact suplimentar. Perioada de dezafectare presupune,n functie de optiunea aleas, dezafectarea turbinelor vechi si restaurarea amplasamentului sau inlocuirea turbinelor cu altele noi. Aceasta activitate se poate estima pentru aproximativ 6 luni si pentru fiecare situatie aleasa se va reface cadrul natural afectat, fara un impact suplimentar. 2.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului Implementarea planului propus genereaza urmatoarele activitati: Activitati de transport echipamente si materiale de constructii; Activitati de constructie montaj; 41 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Activitati de monitorizare a impactului asupra biodiversitatii/mediului in zona; Activitati de productie energie electrica prin utilizarea centralelor eoliene; Activitati de mentenanta pentru grupurile generatoare eoliene; Activitati de colectare si transport a deseurilor in perioada de implementare a proiectului.

2.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului Curentul electric generat de turbinele eoliene va fi transportat i colectat printr-o reea de linii electrice subterane (LES) i linii electrice aeriene (LEA), care se termin n substaie. Puterea produs de turbin este evacuat prin intermediul unui panou de ntreruptoare, aflat n interiorul turbinei la baza turnului i este interconectat la un transformator ridictor montat la baza turbinei. Transformatoarele sunt interconectate pe partea de nalt tensiune prin cabluri aeriene sau subterane care conecteaz electric toate turbinele. Cablurile subterane sunt instalate n anuri spate pe marginea drumurilor de acces din proiect. n funcie de studiile geologice fcute la locul amplasamentului, anurile spate pentru cablurile subterane se vor umple cu materiale locale sau cu un material de umplutur, nisip i pietri, nainte de a aduga stratul superior din materiale locale. Pentru o parte din traseele scurte aeriene se folosete un echipament de comutaie pentru a face trecerea de la cablurile subterane la conductoarele aeriene. n substaie, puterea electric de la ntregul parc eolian este ridicat la o tensiune 20 kV i livrat n SEN (Sistemul Electroenergetic Naional). n locurile n care dou sau mai multe cabluri subterane se ntlnesc, vor fi montate panouri de conexiuni, ce vor fi utilizate pentru a lega liniile mpreun, ntr-unul sau mai muli conductori cu rezisten mai mare. 2.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul propus Efectul cumulativ poate sa apara cand mai multe campuri eoliene sunt amplasate in calea sau de-a lungul unui coridor de migratie, sau poate sa apara ca rezultat al impactului combinat al centralelor eoliene cu alte tipuri de activitati. Efectul cumulativ reprezinta deci efectul combinat 42 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea al tuturor investitiilor luate laolalta, insa aceasta nu presupune simpla insumare a acestor efecte. Spre exemplu un singur camp eolian poate provoca un nivel scazut al mortalitatii

pasarilor, nivel care poate fi acceptabil datorita capacitatii de sustinere si refacere a comunitatii afectate, insa aceasta capacitate poate fi depasita in cazul unui efect cumulat al mai multor campuri eoliene, caz in care se observa declinul populatiei afectate. In acest caz, desi impactul campurilor eoliene, luate individual, este neglijabil, cumularea acestora poate duce la colapsul populatiilor afectate. Trebuie luate in considerare pierderea habitatului, efectul de bariera, pericolul de coliziune, etc. In zonele invecinate proiectului propus, pe o raza de 5 km, nu avem cunostinta de o alta investitie de acest gen, sau al carei efect sa poata fi cumulat cu investitia analizata.

3. INFORMAII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR DIN VECINATATEA PROIECTULUI 3.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar Avand mai mult de 1 000 Km pe teritoriul Romaniei, Dunarea, impreuna cu Lunca inundabila si Delta au reprezentat intotdeauna o parte importanta a capitalului nostru natural. In urma activitatilor antropice desfasurate in amonte si pe teritoriul tarii noastre (aflata in proportie de 97,8% in bazinul Dunarii), au survenit modificari atat in regimul hidrologic cat si in privinta calitatii apei fluviului, cu influente negative asupra ecosistemelor deltaice si a celor din vestul Marii Negre. Lucrarile de indiguire executate in anii 60, pe o distanta de aproximativ 800 Km de-a lungul malului romanesc in scopul obtinerii de terenuri arabile, au dus practic la disparitia luncii inundabile. Efectele acestei actiuni, tipic sistemelor mari, au aparut mult mai tarziu si s-au manifestat prin: eutrofizarea apelor din Delta Dunarii, si partial, din nord-vestul Marii Negre datorita eliminarii efectului de filtrare a nutrientilor proveniti din practicarea agriculturii intensive si deversarii neepurate ale oraselor riverane, posibil numai prin existenta unei lunci inundabile; schimbarea spectrului specific piscicol si scaderea dramatica a populatiilor de pesti cu valoare economica ridicata (in special a crapului) datorita disparitiei zonelor cu apa putin adanca din lunca inundabila, propice depunerii icrelor si hranirii puietului.


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea O alta actiune ale carei efecte nu au fost luate in seama a constat in construirea barajelor si formarea lacurilor de acumulare necesare obtinerii energiei electrice. Aparitia acestora a dus la modificarea regimului inundatiilor si la scaderea cantitatii de aluviuni transportate de Dunare, datorita decantarii apelor, avnd ca efect modificari majore in dinamica litoralului romanesc. Un alt efect al barajelor construite il constituie intreruperea cailor de migratie pentru reproducere a unor specii de sturioni cu mare valoare economica. Delta Dunarii este cea mai mare zona umeda din Europa. Structura foarte diversa a ecosistemelor naturale, in cea mai mare parte neafecata de activitatile antropice, a facut ca Delta Dunarii impreuna cu complexul lagunar Razelm Sinoe sa fie declarata Rezervatie a Biosferei si, de asemenea, sa fie inscrisa in Conventia de la Ramsar si pe lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural. Ca urmare a eliminarii luncii inundabile, capacitatea Deltei Dunarii de a retine nutrientii a fost depasita incepand cu anii 80, si actual este afectata de o puternica eutrofizare, care a dus la reducerea sau pierderea macrofitelor submerse, schimbarea spectrului specific algal, perifitic si epifitic si la proliferarea speciilor competitive in conditii de exces de nutrienti (cyanofitele). In afara pierderilor cauzate de eutrofizare, diversitatea biologica a Deltei a fost, si este inca, afectata de modificarea sau de distrugerea unor habitate prin modoficarea regimului hidrologic datorat deschiderii unor canale artificiale sau taierii meandrelor (bratul Sf. Gheorghe), prin transformarea unor mari suprafete in zone agricole (Pardina) sau piscicole (Holbina, Ceamurlia Popina), sau prin schimbarea calitatii apei (cum ar fi transformarea lagunei salmastre Razelm in lac cu apa dulce) (***. 1999). Delta Dunrii se afl amplasat: la 4502430 latitudine nordic i 2801050 longitudine estic la Cotul Pisicii; 450930 latitudine nordic i 2904245 longitudine estic la est de localitatea Sulina; 4402040 longitudine estic la Capul Midia; 45027 latitudine nordic i 2901920 longitudine estic la Chilia Veche (Gtescu i alii, 2006). n Delta Dunrii se disting pe de o parte formele pozitive de relief, constituite din promontoriile platoului Bugeacului, grindurile fluviale, formaiunile de acumulare litoral formate prin juxtapunerea a numeroase cordoane litorale vechi (grindurile marine) i cordoanele litorale actuale, iar pe de alt parte formele negative de relief acoperite de ap, care alctuiesc reeaua hidrografic a Deltei. Circa 20,5% din arealul Deltei Dunrii se afl situat sub nivelul mediu al Mrii Negre. Restul arealului deltei cuprinde suprafee cu altitudini pozitive ntre 0 i 1 m, n proporie de 54,5% i respective cu altitudini ntre 1 i 2 m, pe circa 18 % din areal. Altitudinea medie a reliefului Deltei Dunrii, este de circa 0,52 m. Diferenele teritoriale ale spaiului deltaic sunt reflecia particularitilor circulaiei apei. Suprafaa Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii: 5 800 km2 din care: 3 510 km2 delta propriu-zis sectorul romnesc, 1 145 km2 Complexul lacustru Razim Sinoie, 1 030 km2 44 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea apele marine pn la izobata de 20 m, 13 km2 albia Dunrii ntre Cotul Pisicii i Isaccea (pe teritoriul Romniei) i 102 km2 lunca inundabil a Dunrii ntre Isaccea i Tulcea. Relief. Delta Dunrii, ca de altfel toate deltele, este o formaiune tnr, rezultat din raportul dintre principalii factori care guverneaz zonele de coast, respectiv, variaia nivelului mrii, curenii, mareele i valurile, pe de o parte, i debitul de ap i aluviuni transportat de ru n zona de vrsare, pe de alt parte. La aceste condiii se mai asociaz configuraia reliefului submers, costier, marin. Sub aspect morfologic, Delta Dunrii este considerat o cmpie aluvial n formare, caracterizat printr-o hipsometrie redus (ecart altitudinal de cca 16 m), din care o parte sub nivelul marii. Diferenierile morfologice, excluznd albiile celor trei brae principale (Sfntu Gheorghe, Sulina, Chilia), sunt date de: - grindurile fluviatile, care nsoesc arterele hidrografice, cu desfurare mai mare, prin juxtapunere, la vrful deltei i cu altitudini ntre 1 3 m (ex. n subunitile Sireasa, RuscaBlteni); - grindurile maritime, cu altitudini mai semnificative (2 13 m), cu orientare cvasitransversal i acestea fiind asociate juxtapuse (Letea, Caraorman, Srturile, Crasnicol); - depresiuni, ale cror cote altitudinale se gsesc cu 1 3 m sub nivelul marin, n funcie de poziia lor geografic, fiind delimitate de grindurile menionate; - terenurile predeltaice, numite i martori de eroziune, resturi din Cmpia Bugeacului (Cmpul Chiliei i nucleul grindului Stipoc), dar i din structura de fundament mai veche, dac ne referim i la Complexul lacustru Razim Sinoie (insulele Popina, Grdite, Bisericua i cel al isturilor verzi de sub Cetatea Histria). Ecartul hipsometric (altitudinal) n cazul Deltei Dunrii, ca unitate geografic terminal a fluviului i limitrof Mrii Negre, este extrem de mic i, ca valori absolute, foarte aproape de nivelul 0" marin, respectiv al Oceanului Planetar. Ca valori extreme ecartul de variaie pe vertical este de 15 m, lund n consideraie cota de +12,4 m de la piramida geodezic de pe grindul Letea i cele de 3 m din ariile lacustre din delta fluvio-marin (nu sunt luate n considerare adncimile de pe braele Dunrii care ating valori maxime de 39 m pe Chilia, - 34 m pe Tulcea, -26 m pe Sfntu Gheorghe, -18 m pe Sulina i chiar de pe lacul de meandru Belciug de -7 m). Ecartul hipsometric este mult mai mic n Complexul lacustru Razim Sinoie dac nu se iau n considerare insulele (popinele), respectiv Popina (48 m), Bisericua (9 m), Istria i Grditea. Astfel, ntre adncimea maxim de 3 m n lacul Razim i nlimea de 2 m de pe grindul Chituc amplitudinea este de 5 m.


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Altitudinea medie a Deltei Dunrii este de +0,52 m, rezultat din nsumarea i medierea tuturor valorilor (pe trepte hipsometrice) din cele 27 subuniti, generalizate la nivelul celor 3 uniti i apoi pe ntregul spaiu deltaic. Altitudinea medie variaz n cadrul celor trei uniti deltaice, cea mai mare fiind n unitatea Letea, de 0,81 m, datorit, n special grindului Letea (1,07 m) i Cmpului Chiliei (2,55 m), dar i subunitii Sireasa (1,56 m), care fiind situat la vrful deltei, se afl ntr-un stadiu mai avansat de aluvionare. Unitatea Dranov are altitudinea medie cea mai mic, de 0,17 m, aici suprafeele sub 0 m estimndu-se la 35,8 %, iar cele ntre 0 i 1 m la 62,1 %, aceast unitate avnd o serie de grinduri marine, dar cu altitudine mic, dintre acestea Crasnicol fiind mai semnificativ. ntre cele dou uniti extreme se situeaz unitatea Caraorman cu altitudinea medie de 0,37 m la aceast valoare avnd un rol important grindurile Caraorman i Srturile. Altitudinea medie a Complexului lacustru Razim Sinoie este de circa 1 m avnd n vedere hipsometria celor trei grinduri maritime principale Chituc, Lupilor i Saele i a altor areale marginale, inclusive grindul Periboina ce separ, n cea mai mare parte, lacul Sinoie de Marea Neagr. Dar dac lum n considerare i acvatoriul lacurilor, aceasta este sub 0,5 m. Pe trepte altitudinale se poate aprecia c 77 % din suprafaa ntregului golf (fost Halmyris) se gsete sub nivelul mrii, n comparaie cu Delta Dunrii unde sunt numai 20 %. ntre 0 i 1 m sunt 15 % i numai 8 % peste 1 m. Rezult, din procentele menionate, c aceast unitate geografic este mult mai puin supus proceselor de colmatare datorit aportului redus de aluviuni din bazinul hidrografic propriu i din cel dunrean, un rol important avndu-l i rezistena rocilor la eroziune din Masivul Nord-Dobrogean. n raport cu nivelul Mrii Negre, 79,5 % din suprafaa actual a Deltei Dunrii sunt situate deasupra nivelului 0 m i, evident, 20,5 % sub acest reper (exclusiv suprafaa braelor Dunrii). Din cele 79,5 % situate peste 0 m, cea mai mare extindere o are intervalul altimetric ntre 0 i 1 m, de 54,6 %. Tipuri morfogenetice. Ca urmare a aciunii de colmatare fluviatil, de acumulare i eroziune maritim, teritoriul Deltei Dunrii se mparte n dou uniti: delta fluvial la vest i delta fluvio-marin la est, delimitate de partea vestic a aliniamentului grindurilor Jibrieni Letea Ceamurlia Caraorman Crasnicol Perior. Ele sunt difereniate genetic, dar i litologic: n prima predomin aluviunile fluviatile, iar n a doua nisipurile maritime. Complexul lacustru Razim Sinoie reprezint o alt unitate morfogenetic grefat pe golful Halmyris. Delta fluvio-marin este constituit din intercalarea elementelor marine, cu cele fluviatile i fluviomarine. Aici se gsesc grinduri nisipoase, exclusiv marine, alturi de depresiuni acoperite de depozite fluviale i de natur organic. Areale depresionare sunt, n general, lagunele recent barate ce se gsesc n diferite stadii de colmatare, iar grindurile fluviale sunt 46 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea aproape inexistente, cu dimensiuni reduse n lungul celor trei brae ale Dunrii. Pe grindurile fluvio-marine mari (Letea, Caraorman, Srturile, Chituc), nisipurile marine au fost modelate sub forme de dune, sub influena factorului eolian. Sub aspect morfogenetic, n perimetrul RBDD se disting cteva tipuri i subtipuri de forme de relief (Fig.1): 1. Grinduri i arii de divagare fluvial rezultate din aciunea de sedimentare a aluviunilor transportate de braele fluviului, de grle i canale. Au o lime i o suprafa redus, excepie fcnd grindurile fluvile de la cele dou bifurcaii (ceataluri), care au forma unor cmpii aluviale (Sireasa i Rusca). n general au o orientare V-S, iar nlimea lor este n descretere din amonte n aval (1 3 m). 2. Asociaii de grinduri fluvio-marine vechi i actuale, rezultate n urma aciunii combinate a fluviului i a mrii. Acestea sunt caracteristice deltei fluvio-marine i sunt constituite din depozite nisipoase, cochilifere de natur litoral-marin. Ele sunt dispuse, n general, dup o orientare NS, cu arcuiri NNV-SSV sau NNE-SSE. Cele mai ntinse asociaii de grinduri fluvio-marine sunt: Letea, Caraorman, Srturile i Chituc, urmate de Ivancea, Crasnicol, Perior, Lupilor, Istria etc. cu o extensiune mai redus. Un rol de suport important n formarea i extinderea grindurilor Letea i Caraorman l-au avut martorii de eroziune cu depozite loessoide acoperii de depozitele deltaice (Gh. Murgoci, 1912).




Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Fig. 1. Tipuri i subtipuri morfogenetice (explicatia legendei in text)

Insula Sacalin n formare, situat la sud-est de gura braului Sfntu Gheorghe, face parte din seria cordoanelor litorale Crasnicol-Mocirla, care se va ataa spaiului deltaic prin translaia spre vest determinat de aciunea valurilor. 3. Grinduri lacustre vechi i actuale constituite din depozite nisipoase lacustre litorale (grindurile Stipoc, Zmeica, Roca Merhei). La consolidarea i extinderea grindului Stipoc un rol important l-a avut nucleul loessoid din partea central care este un martor de eroziune din Cmpia Bugeacului. 4. Arii depresionare colmatate i slab colmatate, mltinoase sau lacustre din delta fluvial, de natur fluvio-lacustr/lagunar. Acestea ocup cea mai mare suprafa din delta fluvial, unde peste 60 % sunt terenuri ocupate de mlatini, n care crete o vegetaie abundent de stuf i cca 20 % sunt suprafee acoperite permanent de ap, reprezentnd lacurile. n cadrul acestora se deosebesc trei subtipuri morfogenetice: 4.1 arii depresionare colmatate mltinoase (terenuri situate deasupra nivelului mrii), de natur fluvio-lacustr/lagunar; 4.2 arii depresionare slab colmatate mltinoase (terenuri situate sub nivelul mrii), acoperite cu plaur i stufri tot de natur fluvio-lacustr/lagunar; 4.3 arii depresionare slab colmatate lacustre (lacurile Furtuna, Trei Iezere, Matia, Babina, Merhei, Gorgova, Isac, Uzlina, Dranov etc.). 5. Arii depresionare colmatate i slab colmatate, mltinoase sau lacustre (lacuri) de natur lacustrlagunar/ marin din delta fluvio-marin. Depozitele deltaice de suprafa, specifice ariilor depresionare dintre grindurile (cordoane litorale) marine, acoper depozite predominant nisipoase de origine marin. Ariile depresionare ocup o suprafa relativ mai redus n comparaie cu extinderea grindurilor i cordoanelor marine, iar ponderea lacurilor de natur lagunar-marin este mai restrns, excepie fcnd complexele lacustre Rou-Puiu i Razim-Sinoie.i aici se pot deosebi urmtoarele subtipuri morfogenetice: 5.1 arii depresionare colmatate mltinoase (situate deasupra nivelului mrii), de natur lacustrlagunar/marin; 5.2 arii depresionare slab colmatate mltinoase (situate sub nivelul mrii), acoperite cu plaur i vegetaie de stuf, de natur lacustr-lagunar/marin; 5.3 arii depresionare slab colmatate lacustre (lacuri) de natur lacustr-lagunar sau lagunarmarin (Puiu, Lumina, Rou, Ztoane, Razim, Golovia, Zmeica, Sinoie, Istria, Nuntai etc., Fig. 2). 49 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea 6. Arii cu dune de nisip pe grindurile fluvio-marine, formate sub aciunea vnturilor dominante din nord i nord-est (Letea, Srturile, Caraorman i Chituc). Cota maxim a dunelor pe grindul Letea este de +13 m, iar pe grindul Caraorman de +7 m. 7. Martori de eroziune poriuni ale uscatului predeltaic, sub aspect litologic, se disting dou subtipuri: 7.1 Martori din uscatul predeltaic, constituii din loessuri i depozite loessoide de vrst cuaternar. Acestea sunt reprezentate prin cmpul continental loessoid Chilia (un fragment din Cmpia Bugeacului) i prin grindul Stipoc (nucleul central). 7.2 Martori de eroziune constituii din roci de fundament, reprezentai prin insulele calcaroase Popina, Grditea de vrst triasic, Bisericua de vrst cretacic i ivirile de isturi verzi de la Cetatea Histria de vrst Paleozoic.



Fig. 2. Grindurile maritime din sudul Deltei Dunrii



In componenta actualei retele hidrografice a Deltei Dunarii, intra urmatoarele obiecte acvatice: Bratele principale, Chilia, Tulcea, Sulina si Sfantu Gheorghe, impreuna cu nodurile lor de bifurcare, prin care Dunarea intra si traverseaza Delta, varsandu-se in Marea Neagra; Canalele magistrale din interiorul Deltei Dunarii, prin care se realizeaza accesul permanent al apei Dunarii in Delta si navigatia prin Delta cu ambarcatiuni mici autopropulsate; Canalele secundare si garlele, care asigura patrunderea si distributia apelor Dunarii in Delta, in restul spatiilor dintre canalele magistrale; Malurile naturale ale bratelor principale si ale garlelor, care prin geneza lor se prezinta ca niste grinduri fluviale desfasurate in lungul albiilor respective, avand creasta situata aproximativ la hidrogradul 7 al apelor Dunarii din zona Deltei; Lacurile si lagunele naturale; Lacurile de acumulare ale apei pentru irigatii (Complexul lacustru Razelm); Incintele indiguite pentru diverse folosinte (agricole, piscicole si stufo-piscicole); Gurile de varsare in mare ale bratelor principale si tarmul marii constituit din cordoane nisipoase. Ramificandu-se din albia unica a Dunarii pe partea stanga a nodului hidrografic Ceatalul Izmail, bratul Chilia urmeaza un traseu de albie lung de circa 113 km pana la Marea Neagra. La varsarea in Marea Neagra bratul Chilia formeaza o delta secundara proprie cu o suprafata de circa 24400 ha. Cele mai importante brate din cuprinsul deltei secundare Chilia sunt Oceacovul, pe stanga in teritoriul Ucrainei si Stambulul Vechi, pe dreapta ca brat de granita a Romaniei cu Ucraina pana in apropiere de varsarea in mare. Ultima portiune de granita la Dunare a Romaniei cu Ucraina, o constituie garla Musura, care se bifurca pe dreapta din bratul Stambulul Vechi si se varsa in golful cu acelasi nume din Marea Neagra. A doua ramificatie principala a albiei Dunarii in zona de varsare in Marea Neagra, are loc la mila 33,84 (km 62,2), unde bratul Tulcea se bifurca in doua alte brate, Sulina pe stanga si Sfantu Gheorghe pe dreapta, punctul respectiv de ramificatie numindu-se Ceatalul Sfantu Gheorghe. Ramificandu-se din albia bratului Tulcea pe partea stanga in nodul hidrografic Ceatalul Sf. Gheorghe (mila 33,84), bratul Sulina urmeaza pe directia est un traseu de albie unica pana la Marea Neagra, avand lungimea totala de 71,7 km.


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Actualul brat difera de vechiul aflat in stare naturala pana in anul 1857. Vechiul brat avea o albie unica cu un traseu sinuos in lungime de 83,4 km, cu latimi variind intre 120 si 250 m si cu adancimi pe talveg de 2,5-9,0 m sub etiajul local. Bratul Sfantu Gheorghe se ramifica din bratul Tulcea pe partea dreapta in nodul hidrografic Ceatal Sf. Gheorghe la km 108,8, avand in cea mai mare parte de traseu o albie unica si meandrata. In zona de varsare in mare, bratul Sf. Gheorghe formeaza o delta secundara de mica intindere, cu doua brate secundare: **Bratul Sf. Gheorghe pe stanga, cu o lungime de circa 3,0 km, cu latimi de 300-1000 m si cu adancimi pe talveg de 3,5-10,5 m. **Bratul Olinca pe dreapta cu latimea de circa 80 m si cu adancimea pe talveg de circa 2,5 m. Pe bratul Sf. Gheorghe se efectueaza navigatia fluviala cu pescaje de pana la 3,0 m. Zonele hidrografice dintre bratele principale ale Deltei si din afara lor sunt urmatoarele: Zona Chilia-Sulina, cu suprafata de circa 160700 ha, fiind cea mai mare zona hidrografica de pe intinsul Deltei Dunarii, marginita la nord de bratul Chilia, la sud de bratele Tulcea si Sulina, iar la est de delta secundara Chilia si de golful Musura. Zona cuprinde o serie de depresiuni hidrografice, intre care se mentioneaza; Sireasa (21900 ha), Sontea-Furtuna (17500 ha), Pardina (30950 ha), Matita- Merhei (44950 ha), Magearu-Sulina si Popina (35900 ha), a caror suprafete sunt ocupate partial de garle, lacuri, mlastini si Japse, precum si de numeroase canale. Fundul acestor depresiuni hidrografice coboara pana la 2 m sub planul de referinta Marea Neagra Sulina; zona hidrografica Sulina-Sf. Gheorghe, marginita la nord de bratul Sulina, la sud de bratul Sf. Gheorghe si la est de Marea Neagra, Zona Sulina- Sf.Gheorghe are o suprafata de circa 101850 ha, fiind a doua ca marime intre zonele hidrografice ale Deltei Dunarii. Pe intinsul acestei zone hidrografice, se afla urmatoarele depresiuni hidrografice; Rusca-Balteni-Carasuhat (10550 ha), Gorgova-Uzlina (25150 ha), Sulina (49600 ha) si PuiuRosu-Rosulet (14225 ha). Fundul acestor depresiuni hidrografice coboara sub cota de 2 m in raport de planul de referinta zero Marea Neagra Sulina. Dintre canalele si garlele situate pe cuprinsul zonei hidrografice Sulina-Sf. Gheorghe, se mentioneaza canalul Litcov care strabate unitatea de la vest spre est, garla Perivolovca, canalul Caraorman, canalul Vatafu, canalul Busurca, canalul Pescarie Sulina, garla Imputita, canalul Ivancea si canalul de centura litoral, care asigura schimbul de ape si legaturile navigabile intre diferite parti ale zonei hidrografice. Lacurile mai importante din zona hidrografica, sunt Obretin si Gorgova (2300 ha), UzlinaIsacova (2150 ha), Rosu (1875 ha) si Puiu, Iacob si Lumina (2125 ha); zona hidrografica Sf. Gheorghe-Razelm, marginita la nord de bratul Sf. Gheorghe, la vest de lacul Razelm si la sud de Marea Neagra, are o suprafata de circa 75325 ha, fiind cea mai mica ca marime intre zonele hidrografice ale Deltei Dunarii. Aceasta zona hidrografica mai poarta denumirea de depresiunea Dranov. Intreaga zona hidrografica Sf. Gheorghe-Razelm, este caracterizata in cea mai mare parte de prezenta garlelor, canalelor, lacurilor, mlastinilor si japselor. Fundul acestei zone


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea hidrografice se situeaza la peste 2 m sub planul de referinta zero Marea Neagra Sulina. In zona hidrografica se afla o serie de lacuri, dintre care cel mai important este Dranov (2500 ha). Zona hidrografica Complexul lagunar Razelm-Sinoe, marginita la nord si la vest de terasa continentala dobrogeana, iar la est de tarmul Marii Negre si de depresiunea hidrografica Dranov, Complexul lagunar Razelm-Sinoe, ocupa locul unui vechi golf marin Halmyris, izolat de mare prin cordoane litorale. In Complexul lagunar intra in principal lagunele Razelm (39160 ha), Babadag (1960 ha), Golovita (9160 ha fara balta Ceamurlia), Zmeica (4960 ha) si Sinoe (17580 ha), precum si o serie de anexe lacustre laterale cum sunt Istria (560 ha), Nuntasi si Tuzla (1050 ha), etc. Fundul cuvetelor acestor lagune coboara pana la cota de 3 m in raport de sistemul de referinta zero Marea Neagra Sulina. Din punct de vedere morfografic Delta Dunrii se mparte n dou sectoare: - fluviatil cel mai ntins, ncepnd de la vrful deltei pn la grindurile maritime (Letea; Caraorman i Crasnicol); - maritim de la grindurile menionate la linia rmului actual. Complexele lacustre, care constituie o caracteristic pregnant a lacurilor din Delta Dunrii au fost delimitate dup elementele morfografice (grinduri, depresiuni, stadiu de evoluie) i hidrografice (legtura prin canale i pe sub plaur sau vegetaie). In Delta Dunrii sau conturat urmtoarele complexe acvatice: ontea Furtuna; Matia Merhei;Somova Parche; Gorgova Uzlina;Rou Puiu; DunavDranov; Razim Sinoe. Prezentam succint complexele acvatice din sectorul maritim al deltei: Complexul acvatic Rou Puiu (Lacurile Potcoava Rou; Erenciuc; Iacob; Rou; Roule, (Fig. 3). Complexul lacustru Rou Puiu este cel mai mare i mai reprezentativ din sectorul maritim al deltei, axat pe o vast depresiune delimitat foarte bine n vest de grindul Caraorman i n sud est de grindul Ivancea, ambele de origine maritim. Legtura strns a acestui complex se face dinspre nord, din braul Sulina prin cteva grle, dintre care Impuita, Vtafu i Busurca sunt cele mai importante. O serie de ramificaii ale grindului principal Ivancea, cum ar fi grindurile Rou, Puiu i Lumina, separ lacurile i impun o form alungit i orientat dup direcia lor. Partea nord vestic a complexului, unde se gsete lacul cel mai important, Iacob, este mai izolat i mai colmatat.



Fig. 3. Complexul acvatic Rou Puiu

Numrul lacurilor din acest complex este de aproximativ 70 i totalizeaz o suprafa de 4 375 ha. Cel mai mare lac din complex este Lacul Rou cu suprafaa de 1.370 ha. Fundul depresiunilor acestor lacuri se gsete la cotele cele mai joase fa de nivelul mrii din toat delta (exceptnd lacurile de meandru i curs prsit cum este Lacul Belciug cu adncimea > 7 m). Aceste cote sunt la 2,0 m n lacul Rou, iar in cele din apropiere nu depesc 1,5 m.


Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea Complexul acvatic DunavDranov cuprinde vasta depresiune a

evaluare adecvata parc eolian murighiol 2 rev1

Documents