raportul evaluĂrii impactului asupra mediului ...apmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia...

RAPORTUL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI - PARC EOLIAN

COMUNA PISCU, JUD. GALATI

Beneficiar: SC GENERA AVANTE SRL

Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

1

RAPORTUL EVALUĂRII

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PARC EOLIAN COMUNA

PISCU,JUD. GALATI

Beneficiar: SC GENERA AVANTE SRL BUCURESTI






2

Cuprins

1. INFORMATII GENERALE ....................................................................... 5

1.1. Informatii despre titularul proiectului .................................................. 6

1.2. Informatii despre autorul atestat al raportului evaluării impactului

asupra mediului ........................................................................................... 7

1.3. Denumirea proiectului si localizare ...................................................... 7

AMPLASAMENT ................................................................................... 8

INCADRARE ÎN LOCALITATE ŞI ZONA: ......................................... 9

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie,

functionare, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere) .................. 27

1.5 Organizarea de santier ......................................................................... 41

1.6. Durata etapei de functionare .............................................................. 42

1.7. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in

scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei ......................... 43

1.8. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

................................................................................................................... 43

1.9. Informatii despre poluantii care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa ..................................................................................... 45

1.10. Analiza principalelor alternative studiate de titularul proiectului si

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ............................................. 45

Alternativa „ZERO” ............................................................................... 47

Alternative de amplasare şi de proiectare .............................................. 47

Alternative tehnologice de producere a energiei electrice pe baza

energiei eoliene ...................................................................................... 48

2. PROCESE TEHNOLOGICE .................................................................... 48

2.1.Procese tehnologice de producţie ........................................................ 48

2.2.Etapa de construcţie a parcului eolian ................................................. 49





3

2.3. Activităţi de dezafectare ..................................................................... 53

3. DEŞEURI .................................................................................................. 54

Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ................ 57

4. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI

SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ............................................ 59

4.1. Apa ..................................................................................................... 59

4.2. Aerul ................................................................................................... 61

4.3. Zgomot ............................................................................................... 65

4.4 Solul ..................................................................................................... 69

4.5. Biodiversitatea .................................................................................... 74

4.6. Peisajul ............................................................................................... 77

4.7. Mediul social si economic .................................................................. 78

4.8.. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ............................... 80

4.9.Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite ............................. 80

4.10. Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi

proximitatea cablurilor electrice ................................................................ 82

4.11 Impactul cumulat ............................................................................... 83

5. EVALUAREA IMPACTULUI PROGNOZAT ....................................... 83

5.1. Prognozarea impactului ...................................................................... 83

5.2. Analiza mărimii impactului ................................................................ 84

6. GESTIUNEA DESEURILOR .................................................................. 92

7. MONITORIZAREA ................................................................................. 94

8. SITUATII DE RISC ............................................................................... 103

9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ...................................................... 105

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ......................................... 106

Informatii despre titularul proiectului ..................................................... 106





4

Informatii despre autorul atestat al raportului evaluării impactului asupra

mediului ................................................................................................... 106

Denumirea proiectului si localizare ......................................................... 106

Proiectul de investiţie „Lucrări de construire noi capacităţi de producere

energie electrică – PARC EOLIAN COMUNA PISCU, JUD. GALATI;

instalaţii de racordare, staţii de transformare, construire şi extindere reţele

electrice, construire şi modernizare căi de comunicare şi acces în comuna

PISCU, judeţul GALATI se realizează în scopul producerii şi furnizării de

energie regenerabilă şi atingerii ţintelor naţionale privind producţia de

energie electrică din surse regenerabile, a stimulării realizării investiţiilor

privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a României.

................................................................................................................. 106

IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI

MASURI DE REDUCERE A ACESTORA .............................................. 112

Apa........................................................................................................... 112

Aerul ........................................................................................................ 114

Zgomot .................................................................................................... 118

Solul ......................................................................................................... 121

Biodiversitatea ......................................................................................... 126

Peisajul .................................................................................................... 129

Mediul social si economic ....................................................................... 129

Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ..................................... 132

Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite ................................. 132

Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea

cablurilor electrice ................................................................................... 133

Impactul cumulat ..................................................................................... 134

EVALUAREA IMPACTULUI PROGNOZAT ......................................... 134

Prognozarea impactului ........................................................................... 134





5

1. INFORMATII GENERALE

BAZA LEGALĂ

- Ordonanţa de Urgenţa, nr. 195 din 22.12.2005, privind protecţia

mediului;

- Ordonanţa de Urgenţa, nr. 164 din 19.11.2008, pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind

protecţia mediului;

- Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de

urgenţa a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

- Ordonanţa de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 195/2005 privind

protecţia mediului;

- Ordinul nr. 135/2010 al M.A.P.M pentru aprobarea Procedurii de

evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;

- Ordinul nr. 1037 din 25.10.2005 privind modificarea Ordinului

ministrului apelor şi protecţiei mediului, nr. 860/2002 pentru aprobarea

procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a

acordului de mediu;

- Ordinul nr. 863/2002 al M.A.P.M pentru aprobarea ghidurilor

metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului

asupra mediului;

- Ordinul nr. 1.798/19.11.2007 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării

Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu ;

- Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea

Legii apelor nr. 107/1996;

- Hotărârea nr. 352/21.04.2005 privind modificarea şi completarea H.

G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de

descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

- H.G.R. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;





6

- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aprobă “Condiţiile

tehnice privind protecţia atmosferei”, precum şi “Normele metodologice

privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse

staţionare”;

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementării

privind evaluarea poluării mediului;

- STAS nr. 10009/1988 privitor la stabilirea valorilor maxime

admisibile ale zgomotului pentru zona locuită;

- STAS 12574/1987 - “Aer din zonele protejate - Condiţii de calitate”;

- Ordonanţa de urgenţa nr. 61 din 6 septembrie 2006 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 78/2000

privind regimul deşeurilor;

- Legea nr. 27/15.01.2007 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţa

nr. 61/19.09.2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţa

a Guvernului, nr. 78/2000, privind regimul deşeurilor;

- Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.

- Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi

acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori;

- Hotărârea de Guvern nr. 235 din 7 martie 2007 privind gestionarea

uleiurilor uzate;

1.1. Informatii despre titularul proiectului

TITULAR

− S.C. GENERA AVANTE S.R.L.

− Adresa: Str. Nicolae Iorga nr. 8-10, Bucureşti

− Nr. înmatriculare R.C. : J40/4246/2008

PROIECTANT

- SC ENERGOFOR SRL Bacau





7

1.2. Informatii despre autorul atestat al raportului evaluării impactului

asupra mediului

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU:

SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al

elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8,

pentru elaborarea DE RM, RIM, BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei

Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745 509779, nr. fax 0334 407239,

email [email protected], [email protected]

1.3. Denumirea proiectului si localizare

Proiectul de investiţie „Lucrări de construire noi capacităţi de

producere energie electrică – PARC EOLIAN COMUNA PISCU, JUD.

GALATI; instalaţii de racordare, staţii de transformare, construire şi

extindere reţele electrice, construire şi modernizare căi de comunicare şi

acces în comuna PISCU, judeţul GALATI se realizează în scopul producerii

şi furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor naţionale privind

producţia de energie electrică din surse regenerabile, a stimulării realizării

investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a

României.

Zona destinată implementării proiectului a fost desemnată având în

vedere caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere

energie din surse regenerabile (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile

optime de viteză a vântului) necesare funcţionării parcului eolian propus.

Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul eolian al zonei

comunei Piscu, prin construirea unui parc eolian compus din cca. 64

generatoare eoliene, cu o capacitate totală instalată de până la 128 MW.

Investiţia prezintă o importanţă deosebită pentru îndeplinirea

obligaţiilor ce revin României din Directiva 77/2001/CE, obligaţii asumate

mailto:[email protected]






8

prin Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobată

prin H.G. 1535/2003 şi foaia de parcurs în domeniul energetic, parte a

Acordului de aderare la UE.

Parcul eolian este un proiect amplu, cu caracter industrial, compus

din urmatoarele categorii de lucrari:

construire 64 generatoare eoliene;

retele electrice pentru preluarea si evacuarea energiei electrice

in reteaua de inalta tensiune formata din : linii electrice

subterane de medie tensiune si 110kV cat si transformatoare

ridicatoare de medie tensiune/110kV si 110 kV/ 400 kV;

drumuri de acces la generatoare pentru a asigura serviciul de

mentenanta la generatoare pe parcursul functionarii;

reabilitare si modernizare drumuri de exploatare existente;

Prin realizarea acestui parc se va aduce aport la creşterea gradului de

valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de energie

electrică şi termică in România cât şi atingerea cotei ţintă privind consumul

de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, în mod

diferenţiat de la o ţară la alta (30% pentru România).

Totodată, investiţia propusă prezintă şi utilitate publică locală majoră

prin crearea de noi locuri de muncă, prin amenajările de infrastructură

realizate care vor imbunatati calitatea drumurilor de exploatare existente,

etc.

AMPLASAMENT

COMUNA PISCU, jud. GALATI

Vecinatati

NE – Slobozia-Conachi

NV – T. Vladimirescu

V – Namoloasa

E – Slobozia-Conachi

S - Independenta

la 30 km faţă de municipiul Galaţi şi 48 km faţă de municipiul Tecuci





9

Încadrarea în planurile de urbanism/amenajarea teritoriului

aprobate/adoptate şi/sau alte scheme/programe;Conform Certificatului

de Urbanism nr. 80/1.04.2011;

Regimul juridic:

teren situat in extravilanul comunei Piscu, apartinand domeniului

public de interes local si proprietate privata a unor persoane fizice:

Regimul economic

teren arabil, drumuri de exploatare existente si teren neproductiv;

destinatia propus – construire centrala electrica eoliana C.E.E. Piscu;

construire drumuri de acces; modernizare drumuri de exploatare,; construire

platforme tehnologice; construire drumuri racorduri electrice aferente si

statii de conexiune; organizare de santier..

Regimul tehnic

Suprafata de teren = 385.800,00mp.

INCADRARE ÎN LOCALITATE ŞI ZONA:

Amplasamentul destinat construirii obiectivului „Construire parc

generatoare eoliene, lucrari de construire si extindere retele de distributie;

construire , modificare , modernizare si reabilitatare drumuri acces”, este

amplasat în extravilanul comunei Pişcu, judetul Galaţi pe urmatoarele

tarlale: T2, T26, T5, T6, T13, T15, T20, T21, T22, T22/1, T23, T24, T25,

T27, T28, T29, T29/1, T30, T32, T33, T31, T36, T39/1, T39, T38, T40/1,

T44, T45/1, T46, T52, T221/2, .

Alegerea amplasamenutului destinat construirii parcului eolian a fost

determinat de urmatoarele caracteristici:

existenta unui vant puternic care sa asigure sustenabilitatea investitiei;

amplasarea corecta fata de locuintele existente, retele electrice etc.

conform reglementarilor cuprinse in anexa din ordinul ANRE 49/2007

existenta in zona a retelelor de inalta tensiune care sa asigure

evacuarea energiei electrice produse in reteaua nationala.

Posibilitatea asigurarii accesului auto din drumul national DN 25





10

Terenurile propuse pentru amplasarea turnurilor eoliene sunt in

proprietate privata. S-au încheiat contracte de promisiune cu proprietarii de

drept ai terenurilor pentru construirea şi exploatarea pe terenurile acestora a

generetoarelor eoliene şi convenţii pentru modernizarea drumurilor de

exploatare existente. N

r.

crt.

Generator Proprietar S. teren

(Ha)

Parcela

cf. contract

Contract

1 G1 Trofin St Sava 1.5 T2P95 356/25,02,2011

2 G2 Vlad Gh Pavel

Lo Bianco Vlad Marie-

Line Rebecca

1.5 T2P135 602/08.04.2011

3 G3 Nastase Parlog T Violeta

Badarau A Saiica

Antohi A Veronica

Parlog A Gherghina

2 T26P135 2425/19,11,2010

4 G4 Vlad Gh Pavel


Line Rebecca

1.6 T26P163 78/20,01,2011

498/21,03,2011

5 G5 Trofin St Sava - T2P95 356/25,02,2011

6 G6 Vlad Gh Pavel


Line Rebecca

- T2P135 602/08.04.2011

7 G7 Radu Al Gheorghe

Radu Gh Danut

Radu C Veronica

0.59 T24P77 86/20,01,2011

Musca Al Marita 1.08 T24P76

8 G8 Radu Al Gheorghe

Radu Gh Danut

Radu C Veronica

- T24P77 86/20,01,2011

Musca Al Marita - T24P76

9 G9 Pana P Dumitrache

Pana St Maria

Chiric Gh Stan

Chiric P Tiea

1.5 T25P28 80/20,01,2011

1

0

G10 Comaneanu S Eugenia

Sandu S Catalin

1.3 T25P32 360/25,02,2011

1

1

G11 Caluian Neculai 0.62 T27P16 88/20,01,2011

Caluian C-tin Liliana 0.9 T27P17





11

1

2

G12 Vlad Gh Pavel


Line Rebecca

- T26P163 78/20,01,2011

1

3

G13 Vlad Gh Pavel


Line Rebecca

1.8831 T5P170 604/08.04.2011

Gheorghe V Maria

Petcu V Zamfira

0.805 T5P169

1

4

G13 Vlad Gh Pavel


Line Rebecca

- T5P170 604/08.04.2011

Gheorghe V Maria

Petcu V Zamfira

- T5P169

1

5

G15 Vlad Gh Stefan 1.83 T24P12 2281/26,10,2010

1

6

G16 Vlad Gh Stefan - T24P12 2281/26,10,2010

1

7

G17 Angheluta A Agrapina 1.05 T25P66 502/21,03,2011

1

8

G18 Badarau D Georgel

Badarau D Ecaterina

Badarau D Nicu

1.1 T25P49 2568/16,12,2010

1

9

G19 Chiria T Margaret

Chiriac T Vasile

1 T29P67 87/20,01,2011

2

0

G20 Toader Al. Mihaita 1.0236 T6P26/1 81/20,01,2011

0.3176 T6P25/1

2

1

G21 Panait I Vasilica 6 T22P2 352/25,02,2011

2

2

G22 Vlad Gh Pavel


Line Rebecca

Vlad Gh Stefan

Vlad C Fanica

4.9941 T23P6 2571/16,12,2010

2

3

G23 Chicu A Maria 4.5 T22P12 606/08,04,2011

2

4

G24 Toader S Neculai 4.6772 T22P19 2286/26,10,2010

2

5

G25 Valcu C-tin Maria 1.125 T29P518 2285/26,10,2010

2

6

G26 Chiscanu Gh Alixandru 0.7786 T13P19 2574/16,12,2010

2

7

G27 Stan-Rarinca P Liliana 10 T22/1P1 2573/16,12,2010





12

2

8

G28 Jilavu D Elena

Stoica Melania

Dicu D Lucia

4.85 T22/1P4 607/08.04.2011

2

9

G29 Vlad Gh Pavel 4 T22/1P9 2570/16,12,2010

3

0

G30 Toader Al. Mihaita 5 T22P16 605/08.04.2011

3

1

G31 Capat A Janica 1.06 T22/1P14 79/20,01,2011

3

2

G32 Neculita S Theodora 1.225 T30P13 359/25,02,2011

Sandu S Sandu 1.225 358/25,02,2011

3

3

G33 Patrascu I. Cezar 1 T29P24 82/20,01,2011

3

4

G34 Curliuc I Maria 1 T32P10 496/21,03,2011

0.8 T32P10

3

5

G35 Vlad Gh Pavel 0.94 T33P5 2276/27,10,2010

3

6

G36 Trofin A. Verginia 8.95 T33P20 2280/27,10,2010

3

7

G37 Valcu E Dimitria 5.64 T21P14 2284/26,10,2010

3

8

G38 Pana P Dumitrache

Pana St Maria

6.15 T21P8 2282/26,10,2010

3

9

G39 Lacatus Ctin Emanoil 4.65 T21P4 2283/26,10,2010

3

2

G40 Neculita S Theodora - T30P13 359/25,02,2011

Sandu S Sandu - 358/25,02,2011

4

1

G41 Pana I Imanoil 1.6 T36P1 2569/16,12,2010

4

2

G42 Vlad D Anton

Vlad N Stratica

Stroe Ecaterina

Vlad Catalin-Mihai

Stefan D Dobrita

Vlad I Varvara

1 T36P12 505/21,03,2011

0.4212 T36P13

4

3

G43 Vlad Gh Pavel 0.8 T12P55 2278/27,10,2010

4

4

G44 Dumitrascu Tudorel

Dumitrascu N Fanica

6.15 T21P8 357/25,02,2011

4

5

G45 Lacatus Ctin Emanoil 4.65 T21P4 2283/26,10,2010

2424/19.11.2010

4

6

G46 Manolache T. Ana

Toader T. Dumitria

Ion T. Stefana

3 T31P24 85/20,01,2011





13

4

7

G47 Vlad Gh Pavel


Line Rebecca

1.9985 T36P42 499/21,03,2011

4

8


Pana St Mariana

Vlad V Dumitru

Vlad Gh Nicoleta

1.1735 T36P34 354/25,02,2011

4

9

G49 Stavarache Gh Ionel 1.1896 T36P24 2572/16,12,2010

5

0

G50 Vazian Lucia

Vlad Gh Stefan

Vlad C Fanica

5 T39/1P3L3 362/25,02,2011

5

1

G51 Vazian Lucia

Vlad Gh Stefan

Vlad C Fanica

- T39/1P3L3 362/25,02,2011

5

2

G52 Vazian Lucia

Vlad Gh Stefan

Vlad C Fanica

- T39/1P3L3 362/25,02,2011

5

3

G53 Patrascu I. Cezar 11.9 T39/1P1 2567/16,12,2010

5

4

G54 Rosca C Anica

Rosca N Ene

Rosca N Dumitru

Rosca N Gheorghe

1.32 T39P33 493/21,03,2011

5

5

G55 Vlad Gh Pavel


Line Rebecca

2 T38P58 497/21,03,2011

5

6

G56 Vlad Gh. Pavel 6.5017 T40/1P2 2275/27,10,2010

G57 Vlad Gh. Stefan 6.5016 T40/1P2 2279/27,10,2010

5

8


Pana St Maria

5 T221P24 2282/26,10,2010

5

9

G59 Vlad Gh Pavel


Line Rebecca

Boboc I Nitu

1.3 T52P104 353/25,02,2011

6

0

G60 Valcu Anton (Toader) 0.31151 T45/1P2

6

1

G61 Magraon T Marin

Ioan T Maria

1 T46P30 500/21,03,2011





14

6

2

G62 Ionita Maria

Petrea I Casandra

Tudorie I Ionel

Nedelcu I Mariuta

1 T46P27 361/25,02,2011

6

3

G63 Valcu Anton (Vlad) - T45/1P2

6

4

G64 Rezerva Primarie 15.39 T33P21 HCL

Bilant teritorial

BILANT TERITORIAL ZONA STUDIATA

Tip utilizare Suparafata

(mp.) Procent Observatii

Total suprafata studiat parc eolian

26624249,11 100,00000

1. Suprafata construita 64 turbine eoliane

1103,36 0,00004 Suprafata scoasa definitiv din circuitul agricol

2. Suprafata sapatura fundatii 64 obiective

12800 0,00048 Suprafata scoasa temporar din circuitul agricol

3. Centru de comanda - dispecerat

150 0,00001 Suprafata scoasa definitiv din circuitul agricol

4. Suprafata statie de transformare/ conexiune

2000 0,00008 Suprafata scoasa definitiv din circuitul agricol

5. Suprafata platforme montaj 64 obiective

14400 0,00054 Suprafata scoasa temporar din circuitul agricol

6. Suprafata drumuri de exploatare noi 35164

0,00132 Suprafata scoasa definitiv din circuitul agricol

7. Suprafata drumuri de exploatare reabilitate 223056

0,00838 Suprafata scoasa definitiv din circuitul agricol

TOTAL suprafata scos temporar

27200 0,00102

TOTAL suprafata scos definitiv

261473,36 0,00982

Suprafata ocupat de generatoarele eoliene:

Dimensiunile maxime la teren: ø4.2m;

Regim de inaltime: P;





15

A construita/ generator = 17.24 mp;

A desfasurata/ generator = 17.324 mp;

Lungimea palei = 44m;

Hmax turn = +100 m, (fata de cota +0.00);

Hmax turn +pala = +144 m. (fata de cota +0.00);

Diametru de rotor = 90m;

Raza ariei de siguranţă (lungimea palei+ inaltimea turnului +3m)

=147m;

Suprafata ocupata de drumurile acces la parcul eolian:

Drumuri de exploatare existente propuse pentru reabilitare si

modernizare

lungime L≈40000m, latime l=6m, suprafata S≈240000mp;

Drumuri de mentenanţă parc eolian:

lungime L total=3750m,

latime l= 3.5m,

suprafata S≈16000mp

Platforme pietris pentru organizare de santier S platforma

O.S=15x15m=225mp

A total construita =31505.0mp.

P.O.T. propus = 1.67%

C.U.T. propus = 0.0167

RAPORTUL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI - PARC EOLIAN COMUNA PISCU, JUD. GALATI



16

Coordonate geografice în sistem de proiecţie Stereo 1970 ale turbinelor eoliene

Nr, Trup

Coordonate Stereo 70 Amplasament Turbina

Coordonate Stereo 70 Stilp (pilon) Turbina

Parcela

Coordonate Stereo70 Perimetru Parc eolian

Suprafat

a Parc eolia

n (ha)

Suprafata

Afectata

(ha)

Putere tota

la

Putere Contractata

Nr, Punct

X(Nord) Y(Est) X(Nord) Y(Est)

Nr. Punct

X(Nord) Y(Est)

G1

1 458206,9480 711191,8997

458159,948 711238,8997 95

G1 458159,948 711238,8997

26

62

42

49

,11

ha

26

14

73

,36

ha

12

8 M

W

12

8 M

W

2 458206,9480 711285,8997 G2 458105,1528 711709,584

3 458112,9480 711285,8997 G3 458047,6866 712262,2697

4 458112,9480 711191,8997 G8 457279,8765 712348,6389

G2

5 458152,1528 711662,5840

458105,1528 711709,584 135

G9 457240,932 712864,3192

6 458152,1528 711756,5840 G10 457215,7816 713308,2265

7 458058,1528 711756,5840 G11 457209,973 713609,0034

8 458058,1528 711662,5840 G4 457858,7314 714135,0508

G3

9 458094,6866 712215,2697

458047,6866 712262,2697 135

G12 457320,9959 714101,3734

10 458094,6866 712309,2697 G19 456343,7137 713720,3478

11 458000,6866 712309,2697 G25 455531,5988 713868,2586

12 458000,6866 712215,2697 G34 454509,2684 713985,8467

G4

13 457905,7314 714088,0508

457858,7314 714135,0508 163

G35 454134,694 714417,2558

14 457905,7314 714182,0508 G36 454037,8405 714793,7446

15 457811,7314 714182,0508 G64 453922,4854 715282,9854

16 457811,7314 714088,0508 G49 452932,8291 714373,6596

G5

17 457575,3279 711139,5626

457528,3279 711186,5626 95

G55 452297,7765 714090,9258

18 457575,3279 711233,5626 G59 451288,9601 714203,176

19 457481,3279 711233,5626 G62 450414,7871 713880,4229

20 457481,3279 711139,5626 G61 450531,7188 713405,9096




17

G6

21 457529,7505 711610,9560

457482,7505 711657,956 135

G58 451456,1579 713074,4216

22 457529,7505 711704,9560 G60 451026,8832 712679,9215

23 457435,7505 711704,9560 G63 451056,5834 712304,5776

24 457435,7505 711610,9560 G56 451715,5737 712331,2088

G7

25 457366,6942 711926,5706

457319,6942 711973,5706 77

G51 452611,4039 712071,3082

26 457366,6942 712020,5706 G50 452629,692 711728,9484

27 457272,6942 712020,5706 G43 453338,652 711425,6277

28 457272,6942 711926,5706 G44 453585,3398 712516,4672

G8

29 457326,8765 712301,6389

457279,8765 712348,6389 77

G37 454286,8916 712148,7658

30 457326,8765 712395,6389 G28 454930,0113 711934,7384

31 457232,8765 712395,6389 G27 454946,8873 711633,1212

32 457232,8765 712301,6389 G26 454817,1552 711340,3021

G9

33 457287,9320 712817,3192

457240,932 712864,3192 28

G20 455644,1305 711221,4261

34 457287,9320 712911,3192 G13 456423,9196 711127,3339

35 457193,9320 712911,3192 G5 457528,3279 711186,5626

36 457193,9320 712817,3192

G10

37 457262,7816 713261,2265

457215,7816 713308,2265 32

38 457262,7816 713355,2265

39 457168,7816 713355,2265

40 457168,7816 713261,2265

G11

41 457256,9730 713562,0034

457209,973 713609,0034 16

42 457256,9730 713656,0034

43 457162,9730 713656,0034

44 457162,9730 713562,0034

G12

45 457367,9959 714054,3734

457320,9959 714101,3734 163

46 457367,9959 714148,3734

47 457273,9959 714148,3734

48 457273,9959 714054,3734

G13 49 456470,9196 711080,3339

456423,9196 711127,3339 170

50 456470,9196 711174,3339




18

51 456376,9196 711174,3339

52 456376,9196 711080,3339

G14

53 456428,2619 711456,7375

456381,2619 711503,7375 170

54 456428,2619 711550,7375

55 456334,2619 711550,7375

56 456334,2619 711456,7375

G15

57 456519,0430 711976,4729

456472,043 712023,4729 12

58 456519,0430 712070,4729

59 456425,0430 712070,4729

60 456425,0430 711976,4729

G16

61 456479,2093 712351,6665

456432,2093 712398,6665 12

62 456479,2093 712445,6665

63 456385,2093 712445,6665

64 456385,2093 712351,6665

G17

65 456450,0071 712883,4957

456403,0071 712930,4957 66

66 456450,0071 712977,4957

67 456356,0071 712977,4957

68 456356,0071 712883,4957

G18

69 456416,2525 713295,2542

456369,2525 713342,2542 49

70 456416,2525 713389,2542

71 456322,2525 713389,2542

72 456322,2525 713295,2542

G19

73 456390,7137 713673,3478

456343,7137 713720,3478 67

74 456390,7137 713767,3478

75 456296,7137 713767,3478

76 456296,7137 713673,3478 G20 77 455691,1305 711174,4261 455644,1305 711221,4261 26\1




19

78 455691,1305 711268,4261

79 455597,1305 711268,4261

80 455597,1305 711174,4261

G21

81 455615,2749 711709,3410

455568,2749 711756,341 2

82 455615,2749 711803,3410

83 455521,2749 711803,3410

84 455521,2749 711709,3410

G22

85 455724,4969 712070,2569

455677,4969 712117,2569 6

86 455724,4969 712164,2569

87 455630,4969 712164,2569

88 455630,4969 712070,2569

G23

89 455583,6786 712414,6822

455536,6786 712461,6822 12

90 455583,6786 712508,6822

91 455489,6786 712508,6822

92 455489,6786 712414,6822

G24

93 455562,4733 712889,7740

455515,4733 712936,774 19

94 455562,4733 712983,7740

95 455468,4733 712983,7740

96 455468,4733 712889,7740

G25

97 455578,5988 713821,2586

455531,5988 713868,2586 18

98 455578,5988 713915,2586

99 455484,5988 713915,2586

100 455484,5988 713821,2586

G26

101 454864,1552 711293,3021

454817,1552 711340,3021 19

102 454864,1552 711387,3021

103 454770,1552 711387,3021

104 454770,1552 711293,3021




20

G27

105 454993,8873 711586,1212

454946,8873 711633,1212 1

106 454993,8873 711680,1212

107 454899,8873 711680,1212

108 454899,8873 711586,1212

G28

109 454977,0113 711887,7384

454930,0113 711934,7384 4

110 454977,0113 711981,7384

111 454883,0113 711981,7384

112 454883,0113 711887,7384

G29

113 454957,2084 712333,3372

454910,2084 712380,3372 9

114 454957,2084 712427,3372

115 454863,2084 712427,3372

116 454863,2084 712333,3372

G30

117 455100,8540 712655,3536

455053,854 712702,3536 16

118 455100,8540 712749,3536

119 455006,8540 712749,3536

120 455006,8540 712655,3536

G31

121 454919,0738 712932,5499

454872,0738 712979,5499 14

122 454919,0738 713026,5499

123 454825,0738 713026,5499

124 454825,0738 712932,5499

G32

125 454466,3072 713176,4062

454419,3072 713223,4062 13

126 454466,3072 713270,4062

127 454372,3072 713270,4062

128 454372,3072 713176,4062

G33

129 454841,4969 713441,6129

454794,4969 713488,6129 24

130 454841,4969 713535,6129

131 454747,4969 713535,6129




21

132 454747,4969 713441,6129

G34

133 454556,2684 713938,8467

454509,2684 713985,8467 10

134 454556,2684 714032,8467

135 454462,2684 714032,8467

136 454462,2684 713938,8467

G35

137 454181,6940 714370,2558

454134,694 714417,2558 5

138 454181,6940 714464,2558

139 454087,6940 714464,2558

140 454087,6940 714370,2558

G36

141 454084,8405 714746,7446

454037,8405 714793,7446 20

142 454084,8405 714840,7446

143 453990,8405 714840,7446

144 453990,8405 714746,7446

G37

145 454333,8916 712101,7658

454286,8916 712148,7658 14

146 454333,8916 712195,7658

147 454239,8916 712195,7658

148 454239,8916 712101,7658

G38

149 454308,8985 712464,5149

454261,8985 712511,5149 8

150 454308,8985 712558,5149

151 454214,8985 712558,5149

152 454214,8985 712464,5149

G39

153 454288,7894 712806,4895

454241,7894 712853,4895 4

154 454288,7894 712900,4895

155 454194,7894 712900,4895

156 454194,7894 712806,4895

G40 157 453841,3070 713180,7027

453794,307 713227,7027 13

158 453841,3070 713274,7027




22

159 453747,3070 713274,7027

160 453747,3070 713180,7027

G41

161 453675,2565 713736,1560

453628,2565 713783,156 1

162 453675,2565 713830,1560

163 453581,2565 713830,1560

164 453581,2565 713736,1560

G42

165 453657,2520 714067,6502

453610,252 714114,6502 12

166 453657,2520 714161,6502

167 453563,2520 714161,6502

168 453563,2520 714067,6502

G43

169 453385,6520 711378,6277

453338,652 711425,6277 55

170 453385,6520 711472,6277

171 453291,6520 711472,6277

172 453291,6520 711378,6277

G44

173 453632,3398 712469,4672

453585,3398 712516,4672 8

174 453632,3398 712563,4672

175 453538,3398 712563,4672

176 453538,3398 712469,4672

G45

177 453475,2996 712757,0134

453428,2996 712804,0134 4

178 453475,2996 712851,0134

179 453381,2996 712851,0134

180 453381,2996 712757,0134

G46

181 453026,8233 713437,3987

452979,8233 713484,3987 24

182 453026,8233 713531,3987

183 452932,8233 713531,3987

184 452932,8233 713437,3987 G47 185 453069,3856 713730,9987 453022,3856 713777,9987 42




23

186 453069,3856 713824,9987

187 452975,3856 713824,9987

188 452975,3856 713730,9987

G48

189 452996,7283 714020,0433

452949,7283 714067,0433 34

190 452996,7283 714114,0433

191 452902,7283 714114,0433

192 452902,7283 714020,0433

G49

193 452979,8291 714326,6596

452932,8291 714373,6596 24

194 452979,8291 714420,6596

195 452885,8291 714420,6596

196 452885,8291 714326,6596

G50

197 452676,6920 711681,9484

452629,692 711728,9484 3

198 452676,6920 711775,9484

199 452582,6920 711775,9484

200 452582,6920 711681,9484

G51

201 452658,4039 712024,3082

452611,4039 712071,3082 3

202 452658,4039 712118,3082

203 452564,4039 712118,3082

204 452564,4039 712024,3082

G52

205 452639,1378 712366,5856

452592,1378 712413,5856 3

206 452639,1378 712460,5856

207 452545,1378 712460,5856

208 452545,1378 712366,5856

G53

209 452620,3564 712708,9782

452573,3564 712755,9782 1

210 452620,3564 712802,9782

211 452526,3564 712802,9782

212 452526,3564 712708,9782




24

G54

213 452243,7152 713132,3320

452196,7152 713179,332 33

214 452243,7152 713226,3320

215 452149,7152 713226,3320

216 452149,7152 713132,3320

G55

217 452344,7765 714043,9258

452297,7765 714090,9258 58

218 452344,7765 714137,9258

219 452250,7765 714137,9258

220 452250,7765 714043,9258

G56

221 451762,5737 712284,2088

451715,5737 712331,2088 2

222 451762,5737 712378,2088

223 451668,5737 712378,2088

224 451668,5737 712284,2088

G57

225 451744,5454 712535,5456

451697,5454 712582,5456 2

226 451744,5454 712629,5456

227 451650,5454 712629,5456

228 451650,5454 712535,5456

G58

229 451503,1579 713027,4216

451456,1579 713074,4216 24

230 451503,1579 713121,4216

231 451409,1579 713121,4216

232 451409,1579 713027,4216

G59

233 451335,9601 714156,1760

451288,9601 714203,176 104

234 451335,9601 714250,1760

235 451241,9601 714250,1760

236 451241,9601 714156,1760

G60

237 451073,8832 712632,9215

451026,8832 712679,9215 2

238 451073,8832 712726,9215

239 450979,8832 712726,9215




25

240 450979,8832 712632,9215

G61

241 450578,7188 713358,9096

450531,7188 713405,9096 30

242 450578,7188 713452,9096

243 450484,7188 713452,9096

244 450484,7188 713358,9096

G62

245 450461,7871 713833,4229

450414,7871 713880,4229 27

246 450461,7871 713927,4229

247 450367,7871 713927,4229

248 450367,7871 713833,4229

G63

249 451103,5834 712257,5776

451056,5834 712304,5776 2

250 451103,5834 712351,5776

251 451009,5834 712351,5776

252 451009,5834 712257,5776

G64

253 453969,4854 715235,9854

453922,4854 715282,9854 1

254 453969,4854 715329,9854

255 453875,4854 715329,9854

256 453875,4854 715235,9854





26

Plan amplasament proiect





27

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie,

functionare, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere)

Etapele propuse în realizarea proiectului analizat sunt realizate

cronologic astfel:

Asigurarea construcţiilor şi amenajărilor necesare noilor

funcţiuni;

Principalele categorii de lucrări executate pentru realizarea acestui

obiectiv se vor desfăşura conform planului de construcţie în ordine

cronologică a dezvoltării parcului eolian.

Primirea amplasamentului şi delimitarea zonelor de lucru

Lucrările privind amenajările noilor funcţiuni se vor derula numai

după marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului lucrării, în

conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie executate de

proiectant. În cadrul acestei etape se va pune bazele organizării de şantier.

În cadrul organizării de şantier acţiunile întreprinse se referă la:

stabilirea baracamentelor;

modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

modul de depozitare al materialelor folosite;

numărul de utilaje de construcţie necesar;

instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Amenajări necesare prin lucrări de reabilitare a drumurilor de

exploatare, execuţia căilor de acces, a platformelor de operare şi a

fundaţiilor turbinelor eoliene.

Realizarea parcului eolian va respecta următoarele etape:

Realizarea unor studii de fundare pe amplasamentul fiecărei turbine,

pentru a determina capacitatea solului de a susţine greutatea instalaţiei.

Realizarea cailor de acces si modernizarea drumurilor de exploatare.

Acestea vor fi atât drumuri existente de exploatare agricolă modificate





28

pentru a permite accesul utilajelor, cât şi drumuri noi, în interiorul

parcelelor.

Săparea gropilor destinate amplasării fundaţiilor.

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri

permanente utilizate în perioada construcţiei parcului eolian pentru

transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului

eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces a vehiculelor la

turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este temporară, drumurile

trebuie sa fie proiectate să reziste la utilizări extreme datorate gabaritelor

mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a

utilajelor ce vor opera pe amplasament.

Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor

turbinelor eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de

întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor de acces se vor lua în consideraţie

condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe amplasament.

Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de

construcţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a

turnului, masă ce poate ajunge la peste 100 tone. Individual camionul de

transport este proiectat la încărcare cu masa autorizată de 10 tone pe ax

(osie) si până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă autorizată pentru

betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi a suporta

încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt proiectate să îndeplinească

următoarele cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul turbinelor eoliene:

lăţimea minimă de 4 metri a benzii de rulare în linie dreaptă );

maxim 8º înclinarea longitudinală;

înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim

2º;

masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi

uscate de trebuie să fie de minimum 17 tone;

presiunea maximă suportata de axul drumului trebuie sa fie de

minim 180 kN/m2

;

raza de curbura a drumului de acces trebuie sa îndeplinească

cerinţele de transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi

echipamente operate şi transportate;





29

raza de curbură longitudinală (convexă sau concavă) a drumului

de acces nu trebuie să fie mai mică de 200 metri.

vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de

minim 6,6 m de la suprafaţa acestuia;

compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie sa fie bine

gradată pe tipuri de agregate utilizate păstrându-se astfel o

drenare eficientă a apelor pluviale către rigole, zone adiacente;

sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor

macaralei, zonelor de depozitare sunt proiectate pentru a

asigura controlul şi drenajul natural al apelor către zonele

libere.





30

Fig. nr. 2 – Proiect drum acces

Fig. nr.3 -Secţiuni transversale prin drumul de acces la turbine şi

platforma de montaj.

Informaţiile avute în vedere pentru proiectarea drumurilor de acces

includ pe lângă tipurile de camioane şi utilaje implicate in transportul şi

operarea echipamentelor necesare construcţiei parcului eolian şi studii

privind topografia zonei, structura solurilor, investigaţii geotehnice.





31

Aceste date sunt utilizate în detaliu pentru a proiecta şi dezvolta

drumuri de acces la parcul eolian din drumul de exploatare. În urma

investigaţiilor si a informaţiilor din teren s-au stabilit principalele

caracteristici ale infrastructurii proiectului propus prin:

drumurile de acces propuse vor realizate conform proiectului fiind

nivelate şi compactate cu un strat de balast având o lăţime maximă de 4,00

m;

drumurile de exploatare existente vor fi reabilitate nivelate,

compactate şi pietruite având o lăţime maximă de 4,00 m;

Drumurile de acces sunt conectate la drumurile de exploatare si pe de

altă parte la platformelor de operare a macaralelor.

Alcătuirea profilelor transversale se va face in conformitate cu STAS

10.144/3 – Elemente geometrice ale străzilor, STAS 10.144/5 – Calculul

capacitaţii de circulaţie a străzilor, STAS 10.144/6 – Calculul capacitaţilor

de circulaţie a intersecţiilor de străzi.





32

Fig. nr. 4 -Plan fundaţie turbina eoliana





33

Fig. nr. 5 -ancorare turbina pe fundaţie Construirea/montajul

turbinelor eoliene

Echipamentele tehnologice

Tip de generatoare

GAMESA G 90/2000 sunt generatoare asincrone trifazate cu rotorul

conectat la un Sistem Convertor printr-un inel colector montat pe rotor.

Pentru modelarea parcului eolian s-a utilizat un model de generator cu

turbină eoliană din biblioteca Eurostag 4.2 - model cu viteză variabilă

(Double Fed Induction Generator -DFIG). Acest model a fost dezvoltat în

cadrul proiectului european DISPOWER şi a fost implementat în pachetul de

programe EUROSTAG 4.2. Este un model generic care include o maşină cu

inducţie asociată cu regulatoare reprezentate prin macroblocuri cu parametrii

reglabili. Structura şi legăturile între macroblocuri sunt prezentate în figura

3.5.





34

Conexiunea la reţea se realizează printr-un transformator 20/0.69/0.69

kV în secundar fiind conectată partea statorică (W_STAT) iar în terţiar

partea rotorică (W_GSC). Puterea injectată în reţea este o rezultantă între

puterea modelată pentru stator şi puterea modelată pentru rotor.

Regulatoarele utilizate în realizarea modelului (WINTURB, INTERRO şi

REGDFIG/RECONNE) sunt incluse în biblioteca Eurostag.

Serviciile proprii aferente fiecărei turbine reprezintă 62,5 kW

(2,5%Pi) cu cosφ = 0,8 însă acestea vor fi acoperite de injecţia suplimentară

realizată de convertor. Pierderile în reţelele interne de colectare a puterii

produse la MT s-au evaluat la 0.075 MW/generator.

Principalele date caracteristici ale grupurilor generatoare

GAMESA G 90/2000

Sn = 2 100 kVA

Pn = 2 000 kW

Ub= 0,69 kV





35

Cosφ=0.95 inductiv

Cosφ=0.95 capacitiv

În studiul de fezabilitate pentru CEE Piscu va fi considerată o putere

totală evacuabilă în punctul comun de cuplare la reţea de 120 MW.

Caracteristicile tehnice complete ale turbinelor eoliene GAMESA G

90/2000 ce vor fi instalate în CEE Piscu vor fi puse la dispoziţia operatorului

de reţea de către investitorul noului parc eolian.

Circuitul echivalent al generatorului electric pentru conexiunea stea şi

conexiunea triunghi (s= 0, s= 1)

Denumire

Parametru

Semnificaţie Valoar

e pentru s = 0

Valoar

e pentru s = 1

R1 Rezistenţa electrică a

statorului

0,0015

ohmi

0,0015

ohmi

X1 Reactanţa directă statorică 0,0191

ohmi

0,0183

ohmi

R2 Rezistenţa electrică a

rotorului

0,0021

ohmi

0,0021

ohmi





36

X2 Reactanţa directă a

rotorului

0,0200

ohmi

0,0180

ohmi

Xm Reactanţa mutuală 0,7500

ohmi

0,7500

ohmi

Rfe Pierderi în fier 0,0140

ohmi

0,0140

ohmi

V Tensiunea la borne 400

Vc.a.

400

Vc.a.

F Frecvenţatensiunii la

borne

50 Hz 50 Hz

Valori curenţi de scurtcircuit pentru reţele de 20 kV:

tensiune joasă (690 V) - I"k = 11,73 kA - Ip = 27,73 kA - Ib = 4,36

kA - în 110 ms - Ith = 8,03 kA in 110 ms

- tensiune medie (20 kV) - TRAFO 2350kVA - I"k = 0,28 kA - Ip =

0,65 kA Ib = 0,15 kA in 110 ms .

În anexa A se prezintă modul de interconectare a acestor generatoare,

precum şi lungimea şi secţiunea diverselor tronsoane ale reţelei de

interconectare formată din cabluri de 20kV.

Se prezintă, de asemenea, caracteristicile electrice ale cablurilor de

diverse secţiuni utilizate pentru realizarea interconectării celor 60

generatoare eoliene.

Transformatoarele

Transformatorul principal:

Puterea aparentă: Sn = 132 MVA

Raportul de transformare: ku = 110 10 1,25% / 20kV

Tensiunea de scurtcircuit: uk = 11%

Transformatoarele generatoarelor Gamesa V112 3MV:





37

Puterea aparentă: Sn = 2 100 kVA

Raportul de transformare: ku = 20/0,65kV

Tensiunea de scurtcircuit: uk = 8%

Caracteristicile tehnice ale turbinelor sunt urmatoarele:

Fiecare turbină funcţionează independent una de alta, funcţie de

domeniul de viteză a vântului în care a fost proiectată.

Turbina este proiectată să funcţioneze începând cu viteze ale vântului

de 4 m/s, pentru o viteză nominală a vântului de 12-15 m/s şi este oprită din

funcţionare pentru viteze de peste 25 m/s.

Turbinele sunt concepute să lucreze într-un domeniu de temperatură

de la - 20°C până la +40 °C. Toate componentele, lichide, uleiuri sunt alese

să reziste la temperaturi de pâna la – 40°C. Dacă temperatura în nacelă

depaşeşte 50 °C, turbina se opreşte.

Umiditatea relativă poate fi de maximum 100 % (maximum 10% din

timpul de viaţă).

Rotorul (elicea)

Numar pale rotor: 3

Diametru rotor: 90 m

Arie baleiată: 6361 mp

Palele sunt realizate din fibră de sticlă ranforsate cu fibră de carbon cu

lungimea L=44m. Fiecare pală este realizată prin lipirea pe un schelet

central.

Fiecare pală are un sistem de protecţie la trăznete format din receptori

la vârful palei şi un fir de cupru în interiorul palei.

Turnurile pe care se montează nacela cu generatorul şi elicea sunt

realizate din oţel, au inaltimea de 100m diametrul la baza de 4.20m. Acestea

sunt realizate din 5 tronsoane de forma tronconica.

Fundaţia turnului se realizează din beton armat, inscrisa intr-un patrat

cu dimensiunile de cca 18-20 metri.

Turnurile centralelor eoliene au la bază un transformator cu două

înfăşurări de joasă tensiune (una pentru alimentarea cu energie electrică a





38

echipamentului de excitaţie şi auxiliar al generatorului electric, a doua

pentru ridicarea nivelului tensiunii electrice produse) şi o înfăşurare de

medie tensiune la nivelul de 20 kV. Turnurile vor fi prevăzute cu căi de

acces auto, sunt vopsite şi semnalizate conform reglementărilor aeronautice.

Nacela este amplasată pe turn şi conţine practic toate sistemele şi

echipamentele de transformare a energiei eoliene în energie electrică.

Carcasa nacelei este fabricată din fibră de sticlă. Accesul se face din

turn, pe la baza nacelei. Acoperişul este echipat cu senzorii de vânt şi lumini

de balizaj.

Descrierea retelelor electrice pentru colectarea energiei produse si

evacuarea acesteia in reteua Trans Electrica

Traseele electrice de medie tensiune (20-33 kV) sunt subterane,

amplasate de-a lungul căilor de acces auto ce vor fi construite. Energia

electrică produsă este transformată de o staţie electrică de 110 kV/medie

tensiune, amplasată în zona de evacuare a energiei în sistem. În staţia

electrică se realizează ridicarea nivelului de tensiune la valoarea de 110 kV

pentru racordarea la SEN prin staţia electrică de conexiune 110 kV/ 400 kV

amplasată în vecinătatea liniei electrice de 400 kV, conform studiului de

soluţie aprobat.

De la fiecare turn pleacă câte un cablu electric subteran, care –

împreună cu alte câteva cabluri provenite de la turbinele din apropiere – se

grupează într-un centru de colectare, de unde pleacă un cablu electric de

capacitate mai mare, care intră într-o staţie electrică de transformare

ridicătoare, împreună cu alte cabluri provenite de la alte centre de colectare.

Dupa ridicarea nivelului tensiunii electrice, energia este transmisa mai

departe catre Sistemul Energetic National (SEN) prin intermediul unei staţii

electrice de conexiuni de 400 kV.

Sistemul constructiv:

Fundaţia turnului se realizează din beton armat şi se are în vedere o

amprentă la sol cu lăţimea de maximum 18-20 metri. Configuraţia finală a

fundaţiei se stabileşte în momentul comandării turnurilor centralelor eoliene





39

în baza specificaţiilor producătorului şi a studiului geologic, printr-un

proiect de specialitate.

Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) sunt

permanente fiind utilizate temporar doar în perioada de ridicare/asamblare a

componentelor turbinei eoliene, după finalizarea construcţiilor acestea sunt

acoperite cu un strat de sol vegetal in scopul reamenajării zonei dar

şipăstrării funcţiunii acesteia în caz de intervenţie asupra utilajului.

Toate platformele de operare trebuie sa fie finalizate înainte de

livrarea componentelor turbinei către amplasament şi sunt menţinute atât în

perioada construcţiei şi instalării parcului eolian cât si după finalizarea

proiectului.

Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească

următoarele cerinţe specificate de furnizorul şi constructorul turbinei

eoliene:

înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie

să fie de maxim 2°;

platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum

200 kN/m2, presiune testată în fiecare colţ al platformei;

înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie sa fie de maxim

45° pentru a asigura scurgerea apelor pluviale;

compoziţia constructivă a platformei trebuie sa fie bine gradată

pe tipuri de aggregate utilizate, păstrându-se astfel o drenare

eficientă a apelor pluviale către rigole;

rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt

proiectate astfel încât să asigure o captare eficientă şi un drenaj

către zonele libere;

diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu

trebuie să depăşească 5 metri;

zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei

fiind situată în raza de operare a braţului macaralei;

Platformele se realizează cu un substrat de bază format din pământ

compactat până la valoarea proiectată a modului de deformare la reîncărcare.

Peste platforma de pământ pe pereţii laterali ai săpăturii se fixează un strat





40

cu rol de separare urmat apoi de un strat de geogril cu rol de ranforsare

compactat până la obţinerea pantei transversale necesare pentru dirijarea

apelor către zona de drenare adiacentă platformelor. Finalizarea platformelor

se realizează dintr-un amestec de agregate naturale de piatră spartă concasată

peste care se toarnă un strat de beton armat cu fier-otel.

Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia

drumurilor de exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de

acces şi implicit a platformelor de operare a macaralei. Platformele de

operare şicăile de acces sunt proiectate şi construite în special să reziste la

solicitări şi presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a

camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj.

Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme in ceea ce priveşte

asamblarea şi ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totala poate

ajunge până la 100 t. Suprafeţele platformelor de montaj aferente fiecărei

turbine eoliene sunt suprapuse pe drumurile de acces având suprafaţa de 22

x30 mp.

Total suprafeţe platforme montaj Sp = 5 x 667 mp = 3335 mp.

Platformele realizate sunt utilizate în perioada de construcţie a

parcului eolian urmând ca după această etapă acestea să fie acoperite cu un

strat de sol vegetal (la cota 0) reintroducând aceste suprafeţe în circuitul

specific al terenului permiţând dezvoltarea vegetaţiei existente.

Fundaţiile turbinelor eoliene sunt de tip izolat în forma poligonală,

elastice cu dimensiunile maxime în plan de 201 mp şi descărcare pe coloane

forate până la adâncimea de 20 m. Fundaţia este realizată din beton C30/37

si C35/45 si C16/20 iar pe zona centrala sunt montate buloanele de ancoraj.

Săpăturile se execută până la cota -6.81 faţă de cota 0, se montează

armăturile, se cofreazăşi se toarnă betonul. După finalizarea turnării

fundaţiei aceasta se compactează cu argila şi se acoperă cu un strat de sol

vegetal până la baza inferioara a fundaţiei (inel exterior).

Inelul exterior al fundaţiei rămas descoperit are o circumferinţa de

467,5 cm şi o suprafaţă de 23 mp.





41

Impactul potenţial

Terenul propus realizării proiectului analizat a fost ales ţinând cont de

anumite criterii social -economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de

pregătirea de şantier, respectiv;

posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la construcţii

-montaj utilizate, posibilităţile de acces în zonă, de gradul de afectare a

factorilor de mediu, modul de utilizare a terenului, gradul de afectare a

factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea a rezistenţei

terenului, şi în mod special de potenţialul eolian din zonă.

Prin implementarea proiectului va fi modificată structura şi

componenţa solului datorită realizării infrastructurii: modernizare drumurilor

de exploatare şi acces, a platformelor de operare, traseelor de cabluri şi a


Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului

implică utilizarea unui număr divers de utilaje, organizarea de şantier,

depozite temporare de materiale, precum şi concentrare de efective umane.

Toate aceste activităţi constituie surse potenţiale de poluare a factorilor de

mediu: apă, aer si sol. Emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioada

restrânsă de timp, mai exact pe perioada construcţiei parcului eolian.

În etapa de funcţionare a parcului eolian nu vor exista surse de poluare

a factorilor de mediu.

1.5 Organizarea de santier

Lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare şi realizarea

racordului electric aferent sunt părţi ale aceleaşi investiţii, de aceea va fi

necesară o singură organizare de şantier pe amplasamentul destinat parcului

eolian. Lucrările specifice organizării de şantier vor cuprinde:

construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită

satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind

controlul execuţiei. toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele

de control necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi

normativele în vigoare.





42

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la: -

stabilirea baracamentelor; modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de

execuţie a lucrărilor; modul de depozitare al materialelor folosite; numărul

de utilaje de construcţie necesar; instruirea personalului angrenat în

realizarea lucrărilor.

În faza preliminară este necesară realizarea unei zone de depozitare în

zona centrală a amplasamentului, astfel încât să faciliteze accesul rapid la

punctele de lucru. În aceasta zonă se vor depozita materiale şi va fi

utilizatăşi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de

şantier.

În faza preliminară execuţiei proiectului se vor stabili măsuri cu rolul

de a limita impactul asupra factorilor de mediu, concretizate prin:

Obligaţia antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier

corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor;

Finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioada desemnată cu

respectarea timpilor tehnologici necesari.

Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie

limitată judicios la strictul necesar;

Evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei

existente, din perimetrele adiacente;

Refacerea ecologicăşi revegetarea zonelor afectate temporar prin

organizarea de şantier.

Managementul corespunzător al deşeurilor rezultate.

Măsuri specifice pentru limitarea poluării factorilor de mediu.

1.6. Durata etapei de functionare

Durata de viaţă a parcului eolian este apreciată la circa 50 de ani.

Conform specificaţiilor tehnice ale producătorilor, durata de viaţă a unei

turbine eoliene este de aproximativ 20 de ani. În general, durata maximă de

utilizare nu este atinsă deoarece evoluţia exponenţială a realizărilor

tehnologice în domeniu, impune din considerente tehnico-economice

retehnologizarea parcurilor eoliene înainte de expirarea duratei normate de





43

viaţă a echipamentelor. Astfel, "vechile" echipamente sunt înlocuite cu

turbine eoliene de ultimă generaţie care permit, atât creşterea gradului de

valorificare a potenţialului eolian (creşterea producţiei de energie electrică

pe amplasament), cât şi implementarea noile tehnologii privind protecţia

factorilor de mediu (dezvoltate prin acumularea la nivel mondial a

experienţei în domeniul energiei eoliene).

Preocuparea continuă a producătorilor şi operatorilor de astfel de

echipamente pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu este

evidenţiată de performanţele noilor generaţii de turbine eoliene. Valorificând

experienţa acumulată în exploatarea parcurilor eoliene, producătorii de

echipamente eoliene au îmbunătăţit caracteristicile tehnice ale turbinelor

eoliene de ultimă generaţie şi sub aspectul minimizării şi chiar reducerii

impactului negativ asupra factorilor de mediu sau a activităţilor socio-

economice desfăşurate în zona amplasamentului.

1.7. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite

in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei

Din măsurătorile pentru determinarea potenţialului eolian şi ţinând

cont de caracteristicile echipamentelor eoliene se estimează o producţie

anuală de energie electrică de circa 160000 MWh/an.




1.8. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele

chimice





44

Producţia de energie electrică pe amplasament este realizată în

totalitate pe baza conversiei energiei eoliene (puterea vântului), fără

necesitatea utilizării altor surse de energie.

În componenţa turbinelor eoliene intră şi o serie de materiale

auxiliare, care au scopul de a asigura funcţionarea în condiţii de fiabilitate a

ansamblului. Astfel, echipamentele eoliene au în componenţă sisteme de

transmitere şi transformare a parametrilor energiei (cutie de viteză, generator

electric), care necesită răcire sau ungere. În procesele de răcire şi ungere

sunt utilizate o serie de substanţe şi preparate chimice intermediare precum:

ulei (pentru ungerea şi răcirea cutiei de viteze) şi apă (pentru răcirea

generatorului electric). Aceste substanţe nu sunt consumabile, ele fiind

vehiculate în circuite închise şi etanşe care împiedică scurgerea acestora în

exterior, căldura preluată fiind cedată aerului atmosferic prin transfer termic.

Dintre substanţele chimice utilizate pe viitorul amplasament un impact

potenţial asupra mediului îl poate avea doar uleiul din unitatea hidraulică şi

amplificatorul de turaţie, dar cantitatea aflată în circuite este relativ mică.

Astfel, o turbină eolină de 2 MW conţine circa 0,5 m3

(500 litri) de ulei.

Lichidele din circuitele hidraulice sunt vehiculate în instalaţii etanşe,

prevăzute cu dispozitive de identificare a scăpărilor accidentale şi de oprire

în condiţii de siguranţă a echipamentelor. Periodic sau atunci când condiţiile

tehnice de exploatare o impun, aceste substanţe sunt înlocuite în cadrul

lucrărilor de revizii/reparaţii, conform unor proceduri tehnice stabilite şi

utilizând echipamente speciale. Lichidele uzate colectate în recipiente etanşe

sunt recondiţionate/valorificate/eliminate prin agenţi economici specializaţi

şi autorizaţi în acest domeniu.

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau

preparatele chimice

Denumirea materiei

prime, a substanţei

sau preparatului

chimic

Cantitatea

anuală/

Existentă în stoc

Clasificarea şi etichetarea

preparatelor chimice *

Categorie Periculozitate /

Fraze de risc

Ulei hidraulic 0,1 m3

/ 9 m3

P T – R 51/53

Ulei de transformator - / 25 tone P T – R 51/53





45

Ulei de ungere 2 tone / 10 tone P T – R 51/53

* Conform HG nr. 1408/2008

Cantitatea aflată în stoc include subsanţele aflate în circuitele

echipamentelor eoliene şi a staţiei de transformare.

Având în vedere cantităţile substanţe şi compuşi chimici aflaţi în

componenţa turbinelor eoliene şi faptul că pe amplasament nu vor exista

depozite de substanţe periculoase, obiectivul economic nu intră sub

incidenţa domeniului de reglementare al HG 804/2007 privind controlul

asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante

periculoase.

1.9. Informatii despre poluantii care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa

Pe baza experienţei acumulate în timp privind funcţionarea parcurilor

eoliene s-a constatat apariţia următoarelor fenomene fizice cu impact asupra

factorilor de mediu:

- creşterea nivelului de zgomot pe amplasamentul parcurilor eoliene şi

în vecinătatea acestora;

- producerea fenomenelor de umbrire sau sclipire în lumina soarelui;

- apariţia unor câmpuri electromagnetice generate de echipamentele şi

circuitele electrice din componenţa parcului eolian.

1.10. Analiza principalelor alternative studiate de titularul proiectului si

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

În cadrul acestui capitol se analizează, din punct de vedere al

protecţiei mediului atât alternative „Zero”, cât şi alternativele studiate de

titularul proiectului.





46

Înainte de prezentarea rezultatelor acestor analize se apreciază ca

necesară evidenţierea beneficiilor asociate opţiunii titularului privind

alternativele pentru producerea energiei electrice – cea mai importanţă

categorie de alternative – şi anume, producerea de energie electric utilizând

ca sursă energia eoliană.

Tehnologia de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene

prezintă următoarele avantaje, în comparaţie cu alte tehnologii:

• eliminarea oricăror emisii de poluanţi în atmosferă, spre deosebire

de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care

au asociate emisii importante de poluanţi atmosferici;

• producerea de energie electrică fără emisii de gaze cu efect de seră,

spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai

biomasei care sunt surse majore de gaze cu efect de seră;

• contribuie la atingerea ţintelor naţionale şi ale Uniunii Europene

privind producerea de energie din surse regenerabile, precum şi cu privire la

reducerea emisiilor de gaze cu effect de seră;

• contribuie la conservarea resurselor naturale (cărbuni, gaze naturale,

ţiţei, păduri, apă), spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea

combustibililor;

• riscurile pentru sănătatea publică şi pentru cea a operatorilor sunt cu

mult mai mici, atât ca arie de influenţă, cât şi ca intensitate, decât cele

asociate tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor sau pe energia

nucleară;

• producerea energiei electrice se realizează fără generarea de deşeuri,

spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea cărbunelui şi a biomasei şi

pe energia nucleară care sunt generatoare continue de deşeuri (periculoase în

cazul centralelor nucleare);

• impactul asupra biodiversităţii este limitat, spre deosebire de

impactul asociat tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor, care poate

prezenta forme semnificative atât ca extindere, cât şi ca intensitate şi

persistenţă.





47

Alternativa „ZERO”

Alternativa „Zero” implică nerealizarea proiectului.

Consecinţele optării pentru această alternativă sunt:

• anularea contribuţiilor la atingerea ţintelor cu privire la: producerea

de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră, conservarea resurselor naturale;

• anularea premiselor pentru îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi

economice din comunităţile locale, cu efecte negative privind locurile de

muncă, veniturile din chirii şi din compensaţii pentru proprietarii de terenuri,

veniturile din taxe şi impozite la bugetele locale, dezvoltarea unor activităţi

conexe (servicii);

• menţinerea situaţiei actuale privind condiţiile de mediu.

Luând în considerare faptul că impactul proiectului asupra mediului

este, în ansamblu, limitat atât ca extindere, cât şi ca intensitate, se apreciază

că pierderea beneficiilor asociate realizării acestuia nu va compensa

impactul generat.

Alternative de amplasare şi de proiectare

În etapa de pregătire a studiilor de oportunitate a investițiilor în

parcuri eoliene, titularul a efectuat un studiu complex a amplasamentelor

pretabile la construirea parcurilor eoliene, la nivelul întregii țări. Dintre

zonele studiate, au fost selectate aceela care îndeplinesc cumulativ mai multe

criterii, dintre care două au fost cele hotărâtoare respectiv potențialul eolian

și condițiile geotehnice.

Din studiile de vânt realizate, una dintre propunerile de amplasament

a fost cea din sud-vestul județului Galati, respectiv a comunei PISCU.

S-a trecut la identificarea amplasamentelor punctuale din cadrul

comunei PISCU, prin studierea amănunțită a condițiilor locale, iar din

multitudinea de amplasamente care au fost verificate s-au propus cele

prezentate în documentație.

Selecția a fost realizată astfel încât aceste locații să corespundă atât

din punct de vedere a condițiilor geologice, a distanțelor necesare a fi





48

respectate între turbinele eoliene cât și a condițiilor de protecție a mediului,

conform legislației în vigoare.

Alternative tehnologice de producere a energiei electrice pe baza

energiei eoliene

Proiectantul a analizat diverse variante tehnologice disponibile pe

piaţă şi a optat pentru construirea unui număr mai mic de turbine eoliene de

putere mai mare, în locul alternativei unui număr mai mare de turbine

eoliene de dimensiuni mai mici, dar cu puteri mai reduse.

Pe baza experienţei internaţionale s-a demonstrat că sunt de preferat

turbinele de puteri mari în locul celor mai mici. Deşi la o primă analiză,

turbinele eoliene mai mici cu turnuri mai scurte ar părea că au un impact

oarecum mai mic, cel puţin din punct de vedere vizual, totuşi întreaga

infrastructură care le serveşte poate fi mult mai largă, pentru că este nevoie

de un număr de turbine mult mai mare pentru realizarea necesarului de

energie electrică optimă din punct de vedere economic. Din acest

considerent, lucrările de construire a infrastructurii de acces şi a celei de

colectare şi transmitere a energiei, precum şi suprafeţele solicitate de la

proprietarii de terenuri vor fi mai mari.

Turbinele eoliene propuse în acest proiect sunt fabricate pe baza celor

mai noi tehnologii din domeniu, realizându-se atât creşterea eficienţei şi a

securităţii, precum şi minimalizarea impactului asupra mediului. Pe baza

celor prezentate mai sus, se consideră optimă varianta tehnologică aleasă de

titular pentru construirea parcului eolian PISCU.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1.Procese tehnologice de producţie

Procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasamentul PARCULUI EOLIAN PISCU, judeţul Galaţi va fi producerea energiei electrice prin valorificarea





49

potenţialului eolian (forţa vântului). În acest scop vor fi montate 64 de turbine eoliene moderne GAMESA 2 MW.Puterea totală instalată a parcului eolian va fi de 128 MW.

Structura generală a unui grup eolian este următoarea: - pilon de susţinere cu o înălţime suficient de mare pentru a evita curenţii de

aer turbionari din zona solului, care ar putea influenţa performanţele de funcţionare ale echipamentului;

- carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului; - echipamente de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi

echipamente de măsură, control şi automatizare, amplasate în interiorul nacelei.

2.2.Etapa de construcţie a parcului eolian

Etapele de instalare a unei turbine eoliene sunt următoarele:

a) realizarea fundaţiei turbinei eoliene.

Fundaţia va fi realizată din beton armat şi va avea următoarele

dimensiuni: diametru la bază 18 m, diametrul la vârf 4,2 m şi adâncime 2,6

m. Pentru realizarea fundaţiei unei turbine eoliene vor fi utilizaţi circa 400

m3

de beton. Fundaţia va fi construită de firme specializate, conform

proiectelor tehnice şi cu ajutorul echipamentelor mecanice clasice

(buldozere, excavatoare, betoniere, macarale).

Pentru fiecare turbină în parte, pe amplasament vor realizate în prima

fază lucrări de excavaţie a solului şi de construcţie, în vederea realizării

fundaţiei cu o suprafaţă totală la sol de circa 250 m2

. După realizarea

fundaţiei aceasta va fi parţial acoperită cu pământ, suprafaţa vizibilă la sol

fiind mult mai mică.

Aspecte realizare fundaţie turbină eoliană





50

Lângă fundaţie vor fi realizate una/două platforme temporare de lucru

cu o suprafaţă totală de circa 2000 m2

pe care va fi amplasată macaraua de

mare tonaj şi se vor organiza lucrările de montaj al subansamblelor turbinei

eoliene.

b) înălţarea turnului.

Componentele turnurilor vor fi aduse pe amplasament cu ajutorul unor

autovehicule de transport rutiere de dimensiuni corespunzătoare, pe

platforme tractate. Modulele vor fi fixate în fundaţie şi între ele conform

proiectelor de execuţie, manevrarea acestora fiind realizată cu ajutorul

automacaralelor .

c) montarea nacelei

Nacela va fi adusă pe amplasament cu ajutorul unei platforme auto

tractate şi va fi ridicată pe turn cu ajutorul unei automacarale

d) montarea palelor.

Fiecare din cele trei pale ale turbinei are o lungime de 55 m, o lăţime

de 4 m şi o greutate de circa 8 t. Montarea acestora în butucul rotor va fi





51

realizată printr-o îmbinare demontabilă, manevrarea palelor şi a

subansamblelor fiind realizată cu ajutorul unei automacarale.

e) Racordarea la reţeaua electrică şi la sistemul centralizat de

conducere şi comandă.

Turbinele eoliene vor fi racordate la sistemul energetic naţional prin

intermediul unei staţii electrice de 30/110 KV.





52

Staţie electrică de transformare Traseele electrice interne de cabluri care vor conecta turbinele eoliene

cu staţia electrică vor fi poziţionate îngropat (LES). Canale speciale de

cabluri vor urma traseul drumurilor de exploatare şi se vor realiza la o

adâncime de circa 0,7-0,9 m, astfel încât să fie prevenit pericolul ruperii

acestora în cadrul lucrărilor agricole ce se vor desfăşura pe amplasament.

Realizare traseu cabluri electrice

Conducerea şi comanda funcţionării turbinelor va fi realizată în sistem

automatizat dintr-o clădire ce va fi amplasată în zona staţiei electrice.

Clădirea de comandă va fi dotată cu o reţea de calculatoare care vor permite

controlul automatizat al regimurilor de funcţionare a turbinelor eoliene.

Reţeaua electrică pentru evacuarea puterii electrice produse şi cea pentru





53

comandă şi monitorizare va fi îngropată în canale de cable subterane,

realizate conform normativelor tehnice naţionale.

Amplasarea turbinelor eoliene va ţine cont de necesitatea

asigurării unei zone tampon de minim 300 de metri faţă de perimetrul

zonelor locuite (conform ORD.49/2007), astfel încât nivelul de zgomot să

nu depăşească valoarea reglementată de 45 dB(A). Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor

funcţionale din mediul urban, în conformitate cu prevederile STAS

10009/88 - "Acustica în construcţii. Acustica urbană. Limite admisibile ale

nivelului de zgomot", sunt următoarele:

- parcuri zone de recreere şi odihnă, zone de tratament balneo-climatic

- 45 dB(A);

- incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii - 75

dB(A);

- pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber - 65 dB(A);

- incinte industriale - 65 dB(A).

Funcţionarea turbinelor eoliene poate genera interferenţe

electromagnetice datorită câmpurilor electromagnetice generate în zona

echipamentelor electrice de producere şi transport a energiei electrice.

Pentru prevenirea unor disfuncţii de această natură pentru emiterea

autorizaţiei de construcţie au fost solicitate şi avize de la: Autoritatea

Aeriană Română, Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informaţii,

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, societăţile de telefonizare,

distribuitorul de energie electrică din zonă, distribuitorul de gaze naturale

din zonă.

2.3. Activităţi de dezafectare

Pe terenul pentru care se solicită acord de mediu în vederea realizării

parcului eolian nu sunt amplasate clădiri sau echipamente care să necesite

lucrări de dezafectare.





54

3. DEŞEURI

Perioada de construcţie a parcului eolian

Lucrările de construire ale parcului eolian sunt cele care generează cea

mai mare cantitate de deşeuri.

În faza de construcţie a parcului eolian pe amplasament vor fi

generate următoarele tipuri de deşeuri:

- sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a terenului;

- deşeuri din activitatea de construcţie;

- deşeuri de ambalaje echipamente şi materiale auxiliare;

- deşeuri menajere.

Gestionarea deşeurilor pe amplasament se va face în conformitate cu

prevederile legale, urmărind întregul traseu de la generare până la eliminarea

de pe amplasament prin valorificare sau evacuare în depozite finale.

Deşeurile generate vor fi inventariate, colectate, sortate, depozitate temporar

în spaţii special amenajate în funcţie de caracteristicile acestora. Pentru

activitatea de eliminare de pe amplasament vor fi încheiate contracte de

prestări servicii cu firme specializate, având în vedere caracteristicile

deşeurilor. Pentru minimizarea impactului asupra factorilor de mediu şi a

cantităţii de deşeuri generate se vor adopta următoarele măsuri:

- acoperirea în proporţie cât mai mare a fundaţiilor cu sol fertil, pe

care să se poată desfăşura lucrări agricole;

- depozitarea temporară a deşeurilor din lucrările de construcţie se va

face în containere metalice care să nu permită împrăştierea

acestora sub acţiunea vântului sau modificarea

caracteristicilor fizico-chimice ale solului;

Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe

perioada de construcţie:

o deşeuri municipale amestecate 20 03 01 - 0,3 tone;





55

o deşeuri de ambalaje (15 01 01 -ambalaje de hârtie şi carton, 15

01 02 -ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 -ambalaje de

lemn, 15 01 06 -ambalaje amestecate.) - 0,5 tone;

o deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice - 0,3 tone;

o pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) - 3500 mc.

Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe

perioada de funcţionare:

Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian

rezultă uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a

turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme

specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va

încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de

motor este estimată la aproximativ 465 l/turbina şi 2325 l/schimb parc

eolian.

o Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din

categoria 13 – deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

(cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05,

12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi

de ungere, cod 13 02 05* -uleiuri minerale neclorurate de

motor, de transmisie şi de ungere.

2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian

rezultă uleiuri uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de

viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme

specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va

încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri

hidraulice este estimată la aproximativ 45 l/turbina şi 225 l/schimb

parc eolian.

o Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din

categoria 13 – deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

(cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05,

12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi





56

de ungere, cod 13 01 10* -uleiuri minerale hidraulice

neclorinate.

Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente

electrice şi electronice, trebuie să respecte obligaţiile legale din HG

448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice)

-societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de

echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea

acestora. Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporară a

acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil, marcat

corespunzător.

o Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din

categoria 16 -deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 02 -

deşeuri de la echipamente electrice şi electronice, codul 16 02

14 -echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02

09 la 16 02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi generate

astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia toate măsurile pentru

a limita impactul acestora asupra mediului.

Managementul deşeurilor

Denumirea

deşeului*)

Cantitate

generată

an

Stare

a S,

L,

semis

ol SS

Codul

deşeului

conform

HG nr.

856/2002

Codul

privin

d

princi

pala

propri

etate

pericu

loasă

**)

Colectar

e

Managementul

deşeurilor kg/an

V E R

Municipale ~0,3 tone SL 20 03 01 - europubel

e - D1 -

Ambalaje ~0,5 S 15 01 01 - spaţii R5 - -





57

special

amenajat

e

S 15 01 02

S 15 01 03

S 15 01 06

Deşeuri

metalice

~0,3

t/perioada

construcţi

e

S 17 04 05 -

spaţii

special

amenajat

e

R4 - -

S 17 04 07

Pământ

excavat

~3500

mc/

perioada

S 17 05 04 - -

Rei

ntro

duc

ere

în

lucr

ările

de

- -

V -valorificare; E -eliminare; R –rămas în stoc;

Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

În perioada de funcţionare a Parcului Eolian substanţele periculoase

generate (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), vor fi colectate conform

contractului de preluare/eliminare a uleiurilor uzate generate de pe

amplasament de către o firmă specializată/autorizată.

După încetarea activităţii.

La încetarea activităţii turbinele eoliene şi celelalte construcţii

existente pe amplasament vor fi dezafectate, deşeurile rezultate fiind

colectate, sortate şi valorificate/eliminate de pe amplasament.





58

Dezafectarea va presupune lucrări de demontare a componentelor

turbinelor eoliene şi în funcţie de situaţia concretă la acel moment se va

putea recurge la valorificarea turbinelor eoliene şi a instalaţiilor electirice ca

echipamente second hand sau la valorificarea materialelor din care sunt

construite.

În cazul în care se va recurge la valorificarea materialelor,

dezmembrarea subansamblelor se va face numai la agenţi economici

specializaţi, care deţin hale industriale dotate corespunzător. Nu se vor

realiza lucrări de dezmembrare a subansamblelor pe amplasametul parcului

eolian.

O atenţie deosebită va trebui să fie acordată lucrărilor de dezafectare a

fundaţiilor turbinelor eoliene şi a canalelor subterane de cabluri. Fundaţiile şi

canalele tehnologice vor fi sparte şi excavate, deşeurile rezultate urmând a fi

utilizate ca material de construcţie sau depozitate definitiv în depozite pe

termen lung în funcţie de caracteristicile lor.

După eliminarea fundaţiilor şi a cablurilor subterane terenul va fi

nivelat prin acoperire cu sol fertil şi va fi redat circuitului agricol. Drumurile

de exploatare vor fi păstrate, în măsura necesităţilor, ca drumuri de

exploatare agricolă.





59

4. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa

Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret şi

apele de suprafaţă, de natură pluvială, se infiltrează în majoritate în profilul

solurilor. Râul Siret are un debit mediu mediu multianual al râului Siret a

fost calculat la 194 mc/s la Lungogi şi de 210 mc/s la Şendreni în judeţul

Galaţi. În vara anului 2005 au fost înregistrate două viituri îsemnate, cea din

14 iulie fiind istorică, debitul Siretului atingând 4650 mc/s la stati

hidrologică Lungoci aflată în aval şi care a modificat semnificativ plajele şi

grindurile din care se exploatau nisip şi pietriş. În medie în anotimpul de

iarnă scurgerea apei reprezintă 11,33 %. Primăvara, care reprezintă perioada

de tranziţie spre perioada caldă, rezervele de apă din zăpada acumulată iarna,

se eliberează în perioade foarte scurte şi, asociindu-se cu ploile căzute în

această perioadă, produc cele mai mari volume sezoniere, ce pot ajunge la

41,95 %.

Apele subterane

Apa subterana sunt in stransa legatura cu depozitele litologice in care

sunt cantonate, cu

sursele de alimentare si cu conditiile climatice ale teritoriului; pinza freatica

este cantonata la

o adincime medie, forajele executate in apropierea amplasamentului

stabilind prezenta apei

freatice la cca. 5,00m, nivelul fiind oscilant, in functie de cantitatea de

precipitatii si nivelul

apelor riului Siret in zona.





60

Din punct de vedere hidrochimic apele freatice se incadreaza in tipul

bicarbonat calcic si sodic, in mai mica masura si in sulfatate si clorurate

calcice si sodice, cu mineralizari de cca. 2,0g/l; aceste caracteristici ne arata

ca apele freatice din zona pot constitui o sursa de alimentare cu apa potabila

a populatiei.

Apele de adincime se gasesc cantonate in depozitele nisipoase cu

granulatie mijlocie si fina de virsta cuaternara, in 2-3 orizonturi, pina la

adincimea de cca. 200-250 m; d.p.d.v hidrochimic, apele de adincime sunt in

general potabile, cu mineralitati intre 1 si 3 g/l.

Managementul apelor uzate

Întreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului

(obiectivului) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje,

organizarea de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o

concentrare de efective umane.Toate aceste activităţi constituie surse de

poluare pentru apa, aer şi sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate uneori genera surse

punctiforme de poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate,

deșeuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substanțe toxice și

periculoase.

Prognozarea impactului

În perioada de construcţii montaj. Din analiza tehnologiei de

execuţie cât şi a tehnologiei de exploatare a Ansamblului de Turbine Eoliene

rezultă că generarea de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este

justificată şi de faptul că lucrările de construcţie se vor executa etapizat cea

ce înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forţă de muncă şi

utilaje, iar în tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale prefabricate

caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă.

Totuşi, se impun măsuri eficiente, de limitare, a interacțiunii dintre

organizarea de șantier și mediul înconjurător.

Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către

constructor a tuturor condițiilor de mediu.





61

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la

evaluarea impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este

utilizată atât pentru igienizarea personalului care lucrează la construcţie cât

şi la procesele tehnologice ce pot intervenii în construcţie. Din toată această

cantitate de apă în apele uzate se regăseşte aproape toată apa utilizată de

personalul ce lucrează la construcţie, pentru igienizare și o mică parte din

alte utilizări, restul de apă se pierde prin evaporare.

Apa uzată rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în

containere etanşe ecologice şi evacuată de amplasament prin grija

constructorului la o staţie de epurare apă uzată menajeră.

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri

special amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina

producerea apelor uzate pe şantier.

Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de

construcţii sau altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai

ales dacă se lucrează cu materiale gata pregătite în alte locaţii.

Apa potabilă – necesară pentru personalul care lucrează pe şantier este

îmbuteliată şi distribuită de către societatea de construcţii.

În perioada de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial

eolian nu implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe amplasament nu se

produc în urma aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape

uzate. Apele care pot apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi,

care vor fi drenate spre zona culturilor agricole. Produsul realizat de centrala

de eoliane este energia electrică curată, fară produşi poluanţi care să afecteze

mediul acvatic din zonă.

4.2. Aerul

Clima şi calitatea aerului





62

Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă

continentală (partea sudică si centrală însumând mai bine de 90% din

suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar extremitatea

nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de deal).

În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar

iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar si cu întreruperi frecvente

provocate de advecţiile de aer cald si umed din S si SV care determină

intervale de încălzire si de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic

general, luncile Siretului, Prutului si Dunării introduc în valorile si regimul

principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui

topoclimat specific de luncă, mai umed si mai răcoros vara si destul de umed

si mai puţin rece iarna.

Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa

relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai

ales în sezonul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer

temperat - continental din NE si E (mai ales în anotimpul rece), precum si

advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din

SV si S.

Vântul predominant bate din direcţia Nord - Nord - Est cu o frecvenţă

de 18,4%, iar intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort,

corespunzând la o viteză medie de 8 m/s.

Frecvenţa medie anuală a vânturilor din direcţia Nord - Est este de

18,6%, iar intensitatea medie anuală de 2,3 grade Beaufort. Vântul se

intensifică începând din octombrie si ajunge la apogeu în aprilie, când se

înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate depăsind 6 grade

Beaufort până la 8,7 grade Beaufort.

Precipitaţii atmosferice (cantitatea anualǎ)

Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare

si cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, denumite si hidrometeori,

sub formă lichidă (ploaie si aversă de ploaie, burniţă etc.), solidă (ninsoare si

aversă de zapadă, grindină etc.) sau sub ambele forme în acelasi timp

(lapoviţă si aversă de lapoviţă). În meteorologie, observaţiile asupra

precipitaţiilor atmosferice se efectuează vizual (felul, durata si intensitatea

lor) si instumental, masurându-se si înregistrându-se continuu cantitatea de





63

apă cazută în timpul căderii precipitaţiilor. Particularităţile si repartiţia

precipitaţiilor, ca si a altor elemente meteorologice, depind direct de

caracterul miscărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecţiei

termice, dinamice sau orografice, precum si de deplasările advective.

Informaţii meteo climatice - precipitaţii atmosferice:

– Media/ suma 2009 - 492,9 l/mp;

– Minima anuală – 5,8 l /mp înregistrată în luna august;

– Maxima anuală – 62,0 l /mp înregistrată în luna

septembrie

Calitatea aerului în zona amplasamentului este afectată de prezenţa la

o distanţă de circa 4 Km pe direcţia NE a combinatului siderurgic

ARCELOR MITTAL. O influenţă relativ scăzută prin cantităţile de poluanţi

emişi o au şi activităţile economice şi gospodăreşti din zona localiăţilor

Smârdan şi Mihail Kogălniceanu şi traficul auto din zona drumurilor

judeţene 251 şi 255C.

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile:

Sursele fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie

localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau

menajere.

Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport.

România a ratificat Convenţia Cadru privind Schimbările Climatice la

nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat

să reducă emisiile gazelor ce produc efectul de seră cu 8% față de valorile

anului 1989.

Pentru implementarea Directivei UNIUNEA EUROPEANĂ

2001/80/Ec, Guvernul României a pregătit un proiect de hotârare referitoare

la limitarea emisiilor în atmosferă provenind de la centralele mari de peste

50 MW, conform limitelor impuse prin Directivele UNIUNII EUROPENE

(emisii de materii solide, SO2 și NOX).

Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie prin

apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi

biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.





64

Poluarea aerului poate proveni din surse naturale, dar cel mai des din

surse artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite

condiţii elimină gaze, vapori de apă etc, plantele şi animalele tot prin

emanaţii, cutremurele generatoare de praf, erupţiile vulcanice ş.a. Ca surse

artificiale de poluare, sunt cele legate de activitatea umană în industrie,

transporturi, agricultură şi alte activităţi.

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei:

Sursele de poluare atmosferică în viitorul parc eolian din locaţia

situată în comuna PISCU, judeţul Galati sunt:

Sursele mobile materializate de mijloace de transport,

echipate cu motoare cu ardere internă ce funcţionează pe

motorină și benzină;

Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele

organice care se degajă de la o eventuală gospodărire de

combustibili și lubrifianţi amenajată în timpul organizării de

şantier.

Prognozarea poluării aerului:

Poluarea aerului atmosferic se estimează că ar putea intervenii în

special în faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi

utilajele de construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.

Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea

mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se

realizează investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate

individual sau simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim trei

poziţii de montaj simultan. Această abordare nu ar crea o poluare

semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind că

mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în zonă nu ar

consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră, toate.

Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin

faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii - montaj se face la o distanţă

de mai bine de 300 m de ultima locuință, iar zona este bine ventilată de

curenţii de aer.

În ceea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că

la nivelul a 5 - 6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesară o gospodărie





65

de combustibil şi ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor

organici.

Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizare a

investiţiei.

Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din

potenţial eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.

Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care

utilizează substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea

compuşilor organici volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp

capacitatea carcaselor tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă

(maxim 10 litri) ca să poată genera o cantitate remarcabilă de substanţe

volatile.

Mişcarea elicei turbinei eoliene determină o bună ventilare a aerului

din zonă cu efecte benefice asupra florei şi faunei din vecinătatea

amplasamentului.

Acesta a fost unul din motivele pentru care capacitatea mondială de

generare a energiei electrice folosind energia eoliană, a cunoscut o creștere

cu mai mult de 30% pe an, astfel a sărit de la mai puțin de 5.000 megawați în

1995, la 39.000 megawați în 2005 – o creștere de aproape opt ori.

4.3. Zgomot

Ca orice echipament industrial și turbinele eoliene produc în

funcționare zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcționare, a

despicării aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul

stâlpului de susținere, când se produce o comprimare a aerului. Pentru a nu

avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot

sunt foarte riguros controlate de fabricanții de turbine și se iau măsuri

tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Așa se face că în urma unor

măsurători în natură, fabricanții dau garanții ferme asupra limitei superioare

a zgomotelor produse de turbina respectivă.

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii

distincte pentru amplasamentul de realizare a PARCULUI EOLIAN





66

COMUNA PISCU, judeţul GALATI, respectiv în perioada de realizare a

construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de

producerea energiei electrice din potenţial eolian.

Perioada de execuție: Activităţile de construcţia PARCULUI

EOLIAN COMUNA PISCU, judeţul GALATI, sunt lucrări de construcţii

montaj şi sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei

nivele de observare:

zgomot la sursă;

zgomot în câmp apropiat;

zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum

ar fi: condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbția în aer, topografia

terenului, vegetaţia etc.

În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un șantier au

următoarele puteri acustice asociate (tabelul urmator):

Nr. crt Utilajul Puterea acustică asociată

1 Buldozere 110

2 Vole 112

3 Excavatoare 117

4 Compactoare 105

5 Finisoare 115

6 Basculante 107

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din

zonă. Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se

estimează că în şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100 dB (A)

pentru scurte intervale de timp.

NIVELE SONORE CONTINUE ECHIVALENTE DIFERITELOR FAZE A

CONSTRUCŢIEI

FAZE A B

Pregătirea terenului 84 84

Excavare 88 78

Cimentare, compactare şi armarea

şanţurilor.

88 88





67

Aşezarea structurii 79 78

Terminarea, inclusivcurătarea 84 84

A: Cu orice fel de maşinării; B:Doar cu maşinăriile strict necesare

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul

zgomotului şi vibrațiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul

solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se

apreciază că începând de la distanţa de 100 m față de şantier se vor înregistra

niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A).

În vederea reducerii nivelului de zgomot și vibraţii beneficiarul

investitiei va trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu

grad avansat de uzură care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte

și alte noxe. Consultanţii în acustică, Southampton şi Machynlleth au

constatat că practic, orice mașină sau utilaj cu părţile aflate în mişcare va

face un sunet, iar turbinele eoliene nu fac excepţie. Turbinele eoliene sunt

bine concepute, în general liniştite în funcţiune, şi în comparaţie cu

zgomotul produs de traficul rutier, trenuri, avioane şi activităţi de construcţie

etc., zgomotul produs de turbine eoliene este foarte scăzut.

Zgomotul perceput de locuitorii unei case aflate la o distanță de 300 m

de un parc eolian este aproximativ comparabil cu a unui curs de apă aflat la

50 – 100 m distanță sau cu foșnetul de frunze la o adiere de vânt. Acest lucru

este similar cu nivelul de sunet în interiorul unei sufragerii tipice cu un foc

de gaz pornit, sau în sala de lectură a unei biblioteci neocupată sau într-un

birou liniştit, cu aer condiţionat. Sursa / Activitate Indicative nivel de zgomot dB (A)

Pragul de auz 0

Circulatia Rurală în timpul nopţii de fundal 20-40

Linişte 67 35

Parc eolian la 350 m 35-45

Masina la 40 mph la 100 m 55

Ocupatii generale de birou 60

Camion la 30 mph la 100 m 65

Găurit 67pneumatic la 7 m 95

Avion cu reacţie la 250 m 105

Pragul de durere 140

Informatii preluate din Biroul Scoţian, Departamentul de Mediu, Planificare aviz, PAN 45, Annes A:

eoliană, A.27. Tehnologii de energie regenerabilă, august 1994.





68

După cum arată tabelul, sunetul a unui parc eolian în lucru este de fapt

mai puţin obişnuit traficului rutier sau un birou. Chiar şi atunci când creşte

viteza vântului, este dificil de a detecta o creştere a sunetului.

În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice:

În timpul funcţionării turbinelor eoliene zgomotul este generat de:

Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze;

Funcţionarea generatorului electric;

Funcţionarea palelor turbinei eoliene.

Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot

nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi

caracteristici fonoabsorbante.

Conform studiilor efectuate de specialişti din țările Uniunii Europene

care deţin suprafețe întinse de parcuri eoliene, turbinele de vânt moderne nu

sunt zgomotoase, majoritatea fabricanților garantând că la nivelul rotorului

turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depășește 100 dB (A), echivalent

cu un zgomot din orice industrie prelucrătoare.

În cazul în care vântul bate în directia unui receptor, nivelul presiunii

sunetului la o distanță de 40 m de o turbină tipică este de 50 - 60 dB (A),

ceea ce echivalează cu nivelul unei conversații umane obișnuite. La 150 m

zgomotul scade la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o

locuință, iar la distanța de peste 300 m zgomotul funcționării unor turbine se

confundă cu zgomotul produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate din

direcție contrară, nivelul zgomotului receptionat scade cu circa 10 dB (A).

Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul

de zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanțe

suficiente față de așezările umane, diverse anexe gospodărești, instituții

publice, monumente istorice și de arhitectură, parcuri, spitale și alte

așezăminte de interes public.

În ce privește vibrațiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.

Zgomotul scade în intensitate dacă puterea generată de turbină

(funcţie de viteza vântului) scade şi ea.

Zgomotul generat de rotirea palelor turbinei este de asemenea

proporţional cu viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea





69

nivelului de zgomot după un algoritm dat de standardul german în domeniu,

DIN ISO 9613-2 au scos în evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:

puterea turbinei;

viteza vântului;

distanţa şi înălţimea faţă de turbină.

Pentru turbine cu o putere nominală de 2,5 MW la viteza vântului

de 10m/s, din calcul a rezultat 104,5 dB în imediata apropiere (10 m

distanță) şi 35 – 45 dB la distanţă peste 350 m, înălţimea de măsurare

fiind de 5,0 şi 10 m.

4.4 Solul

Din punct de vedere geomorfologic pe amplasament este constituit din

loess şi dune de nisip.

Învelişul de soluri de pe amplasament este uniform, reprezentat în

totalitate de pietrişuri pe care s-a instalat procesul de formare a solului.

Acest înveliş de soluri s-a format în condiţii naturale iar aportul principal

pentru pedogeneză a fost asigurat de frecvenţa foarte mare a inundaţiilor în

timpul cărora sunt depuse pietrişuri fluviatile carbonatice iar ritmul alert al

depunerilor nu permite desfăşurarea proceselor naturale de pedogeneză.

.

Câmpia de subzistenţă a Siretului se remarcă prin exces de umiditate,

prin zone mlăştinoase, inundaţii, prin tendinţa continuă a râurilor ce vin din

câmpia piemontană de a-şi schimba cursul, de a aluviona sub formă de

divagare. Pe timp de secetă se extind în schimb sărăturile.

Din punct de vedere geologic, zona este situată într-o depresiune

formată între Avantfosa Carpaţilor Orientali şi Unitatea Nord-Dobrogeană,

despărţite prin falia Pecineaga-Camena în care s-au depus sedimente

pliocene şi cuaternare.





70

Perimetrul aparţine Cuaternarului fiind reprezentat printr-un complex

aluvionar de nisipuri şi pietrişuri grosiere, sedimentarea făcându-se într-un

mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil.

Complexul detritic este alcătuit din fragmente detritice, alohtone,

poligene de natură predominant sedimentară şi metamorfică provenite din

depozitele de platformă şi cele ale flişului carpatic.

Caracteristicile fizico-chimice ale solului din zona amplasamentului

sunt specifice terenurilor utilizate intensiv în scopuri agricole. Solul din

această zonă este de clasă III şi IV, neavând o valoare deosebită din punct de

vedere agricol.

Solurile din zona de amplasament a viitorului parc eolian sunt de tip

cernoziom carbonatic. Acestea au o textura lutoasa-lutoargiloasa, continutul

de argila sub 0,002 mm fiind intre 27,4% si 35,3%. Aceste soluri sunt

netasate pana la moderat tasate, densitatea aparenta variind intre 1,09 si 1,59

g/cm3

. Porozitatea este mai mare la suprafata si ceva mai redusa pe profil.

Astfel, porozitatea totala variaza intre 51 si 59 % in orizontul Amp si intre

41 si 54 % sub acest orizont. Au un continut de humus mijlociu, valorile

variind intre 3,6 si 4,2% in orizontul Amp si sub acest orizont, valorile scad

la 1,8-2,9% in Am si sub 1,5% in prima parte a orizontului C. Continutul de

azot total este, de asemenea, mijlociu: 0,17-0,20% in orizontul Amp si ceva

mai mic in orizontul Am (0,08-0,13%). Capacitatea de schimb cationic este,

in general, mare (28,90-37,49 me/100 g sol), dintre cationi predominand

Ca++

si Mg++

, cu peste 95%, numai in orizonturile alcalizate, Na+

schimbabil

ajungand la valorile de 8-17%.

Carbonatii sunt levigati in baza orizontului Am. Orizontul de

acumulare maxima se afla la cca 100 cm adancime, continutul de CaCO3

la

acest nivel ajungand la cca 30-35%.

Ca urmare a spalarii carbonatilor si a usoarei debazificari a solului in

orizontul Am (V = 85-93%) reactia solului este slab acida - neutra (pH 6,6-

7,3), iar in orizonturile AC si C devine slab alcalina (pH 8,0-8,5). La

orizonturile alcalizate, care apar adesea in partea inferioara a profililui de

sol, reactia devine puternic alcalina (8,8-9,2).





71

Surse de poluare a solurilor

Solul utilizat pentru construcţia Parcului Eolian este situat în

extravilanul comunei PISCU are drept întrebuinţare de teren agricol, utilizat

în special pentru păşunat.

Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi:

Excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte

şi excavarea acestora. Poluarea este produsă în acest caz fie de

depozitarea sterilului, fie prin alte dereglări de formă care pot

duce la inundaţii şi alunecări de teren.

Metale grele, care în urma depozitării

necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate,

difuzează în sol ducând la degradarea chimică a solului.

Materiale radioactive, care în urma depozitării

necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate

utilizate în procesele termice din centrale nucleare, ajung în sol.

Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă

sunt în unele cazuri prin unele componente surse de poluare.

Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la

creşterea conţinutului de nitraţi din sol.

Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în

exces încarcă solul cu substanţe ce duc la degradarea chimică a

lui.

Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din

scurgerile care pot apărea la transportul şi manipularea

produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol determină

o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei

vegetaţii.

Prognozarea poluării solului

Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două

etape distincte:

Etapa de realizare a construcţiei;





72

Etapa de utilizare a parcului eolian construit pentru

producerea energiei electrice.

În etapa de realizare a investiţiei se poate menționa că pentru

obiectivul propus, planul prevede variante de construcţie modernă, la care

generarea de deşeuri de construcţie este minimă.

Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi

mai mici de materiale de construcție clasice și implicit cantităţi mult mai

mici de deşeuri care rezultă din aceste activități.

În același timp, perioada de realizare a construcției se reduce

considerabil, ca și personalul executant necesar.

Întreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică

activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de șantier, depozite

temporare de materiale, precum și o concentrare de efective umane.

Toate aceste activități constituie surse de poluare temporară pentru

apă, aer și sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate genera surse punctiforme de

poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate, deșeuri

menajere, hidrocarburi sau diverse alte substanțe toxice și periculoase.

Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a

parcului eolian, poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv

prin compactare şi degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se

mai poate produce din deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de

construire şi modernizare a drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei

şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în

perioada de construcţie a parcului eolian se pot utiliza până la 5 - 10 tone de

produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de

construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac

pentru fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj

şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din

moluzul rezultat din eventuala finalizare şi finisare a lucrărilor de construcţie

- montaj.





73

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanți ce pot

afecta solul și subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea și în

structura solului și a subsolului datorită realizării drumurilor suplimentare de

acces, a realizării platformelor de montaj, a turnarii fundațiilor (beton

armat), a realizării camerei de comandă și liniei electrice vor fi minore.

Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi

corespunzătoare fiecărei situaţii în parte.

Tehnologia de construcţii – montaj corelată cu montarea secvenţială a

turbinelor din parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce

gradul de poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai

bine gestionaţi.

Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii

specifice exploatării instalaţiilor de turbine eoliene se poate produce cu

deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi

ambalaje de la piese de schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la

întreţinerea instalaţiei.

Notăm în primul rând ca într-un parc eolian, mai ales dacă este situat

în teren plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene,

distanța medie dintre două turbine eoliene este de 6 – 10 diametre rotorice,

ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un

kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar

ca stâlpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din

jurul nostru, dar cu care ne-am obișnuit și pe care nu le mai consideram cu

un impact negativ asupra peisajului.

Turația rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă - în jur de 16

rotații/minut, deci nu provoacă și nici nu induce nici un fel de senzație

negativă.

Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat (circa 0,1% din

total) - ca și în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare

terenul pentru agricultură sau pășunat.





74

4.5. Biodiversitatea

Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE

ADECVATA PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010.

S-au efectuata observatii periodice in perioada unui an calendaristic,

asupra florei si faunei din zona.

Va prezentam in continuarae concluziile evaluarii adecvate.

Pe amplasament am identificat clasa de habitat N12 – Culturi

(teren arabil).

Asociatia vegetala dominanta identificata in zona este Taraxaco

bessarabici – Caricetum distantis Wendelbg. 1943.

Dinamica vegetatiei de pe terenuri indică evolutia asociatiei către

pajistile mezofile cu Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Cynodon

dactylon.

Pe parcursul observatiilor s-au efectuat o serie de releve botanice.

Releveele demonstreaza ca in cele doua zone se edifica un habitat de


dactylon.

Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă.

De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că

producţia acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la

alta in funcţie de gradul de degradare al islazului.

Pajiştile aparţinând acestui tip de habitat reprezintă ţelina stepică, divers

degradată prin păşunat relativ moderat. Vegetaţia este dominată de păiuş

stepic - Festuca valesiaca, pir crestat – Agropyron repens şi colilie – Stipa

capillata, printre care cresc un mumăr mare de late graminee şi

dicotiledonate perene. Pe lîngă speciile edificatoare, se întâlnesc în mod

frecvent: Bortryochloa ischaemum, Taraxacum serotinum, Achillea

milefolium, Lamium amplexicaule, Erodium cicutarium, Senecio vernalis,

Capsella bursa-pastoris, Plantago lanceolata, Erophila verna,

Lithospermum arvense, Cardaria draba, Descurainia sophia, Trifolium

arvense etc.





75

În urma observatiilor noastre in teren (aprilie 2010 – aprilie 2011) au

fost inregistrate 72 specii de pasari, aflate in pasaj sau hranindu-se in zona.

Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces

până în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri

agricole şi zonele intens păşunate.

Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a

urmărit turul de orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de

minute interval de timp în care s-au observat păsările, efectuând diverse

activităţi (deplasări de la un trup la altul de pădure, căutarea hranei,

adăpare, manifestări teritoriale). Observaţiile s-au făcut cu ajutorul

binoclului şi prin identificarea de semnale sonore specifice.

Din totatul de specii, 7 specii sunt specii rapitoare de zi si de noapte.

Restul speciilor sunt caracteristice zonelor de camp deschis cu terenuri

cultivate ce constituie sursa de hrana.

Prezenta speciilor de balta in perioada de primavara ne demonstreaza

ca aceste specii au ales acest culoar de migratie de a lungul raului Siret,

datorita surselor de hrana accesibile in aceasta perioada. In perioada de

toamna nu am mai intalnit aceeasi abundenta de specii, probabil nu au mai

gasit sursa de hrana si sau indreptat spre alte locuri.

Prezenta unui numar mare de specii rapitoare (de zi si de noapte) ne

demonstreaza faptul ca aceste sunt in cautarea hranei constituite din

micromamifere, aici intrand si popandaul.

Fauna de nevertebrate este reprezentată în zonă de toate grupele, atât

taxonomice cât si ecologice. Impactul eolienelor asupa faunei de

nevertebrate nu este unul semnificativ, mortalitatea în radul lor nefiind mai

mare decât cea rezultată din coliziunea acestora cu masinile în miscare sau

cu geamurile clădirilor.

În afara speciilor de păsări descrise anterior au mai fost identificate și

unelele specii de amfibieni și reptile precum: Bombina bombina (izvoraș cu

burta roşie), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel),

Bufo viridis (broască râioasă verde), Rana temporaria (broasca roșie de

munte) și Lacerta agilis (șopârla de câmp).





76

În ceea ce privește mamiferele am identificat pe amplasamentul

viitorului parc eolian doar iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Relațiile structurale și funcționale care crează și mențin integritatea

ariei sunt legate de condițiile de hrănire, adăpost și reproducere pe de-o

parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică și a tuturor factorilor externi

care pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de

habitat. Orice modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai

mult sau mai puțin integritatea ariei.

În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru

amenajarea parcului eolian, nu vor afecta habitatul speciilor descrise în

Formularul Standard Natura 2000 ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

deoarece terenul viitorului parc eolian este situat la o distanță relativ mare de

raul Siret( zona malurilor unde exista posibile locuri de cuibarit, adapost si

hrana) – aproximativ 1,5km, chiar daca limita ariei de protectie se afla la

70m ( distanat cea mai mica) de amplasamentul parcului. Acesta înseamnă

că din punct de vedere al zgomotelor și vibrațiilor păsările nu vor fi afectate

nici în faza de construcție și nici în faza de funcționare a parcului.

Menționăm de la început faptul că proiectantul parcului, a recurs, la folosirea

unor turbine silențioase, astfel încât, acestea să fie încadrate în limitele

admise conform legislației din vigoare.

Starea de conservare a luncii Siretului este bună și în prezent oferă

condiții optime de habitat pentru speciile de păsări declarate. Dacă condițiile

de hrană devin limitate ele vor parcurge și teritoriile învecinate în căutare de

hrană. Ne referim la speciile insectivore, cele omnivore, precum și la

păsările răpitoare. După hrănire ele se reîntorc la locurile de odihnă.

Habitatul de pajiște existent la nivelul viitorului parc eolian ar putea oferi

condiții de hrană favorabile în special pentru păsările insectivore întrucât la

nivelul pajiștii se găsesc numeroase insecte.

În concluzie, integritatea ariei de protecție specială avifaunistică

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior nu este afectată de construirea

parcului eolian deoarece:

1. nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de

interes comunitar;

2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;





77

3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea

stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc

structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate.

4.6. Peisajul

Amplasamentul PARC EOLIAN COMUNA comuna PISCU,

judeţul GALATI este într-o zonă cu relief de câmpie.

Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu

vegetaţie naturală de stepă pitică.

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare,

platforme, excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului

eolian şi diverse materiale.

Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor

consuma materialele.

La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi

retrase utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea

mult mai atrăgătoare decât starea anterioară.

Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi

elementelor antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de

montaj sunt vizibile de la distanţe mari.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului

se va face prin :

Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii -

montaj, aducerea lui la cotele iniţiale;

Vopsirea turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va

diminua efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii

la distanţă.





78

4.7. Mediul social si economic

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale

populaţiei, asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor

familiale, asupra creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra

solicitării serviciilor publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie

publică ş.a.

Locaţia din comuna PISCU, judeţul GALATI este situată într-o zona

extravilană cu funcţiune de teren agricol.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce

modificări asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din

comuna PISCU, judeţul GALATI.

Tehnologia de construcţii - montaj a turbinelor eoliene implică

operaţiuni atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.

Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă

sau din zonele imediat adiacente.

În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în

medie 100 oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi

a altor lucrări specifice.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al

investiţiei pe amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din

zonă, respectiv cu primarul comuna PISCU, judeţul GALATI care

reprezentă şi punctul de vedere al Consiliului Local, şi cu proprietari a unor

ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat asupra existenţei unui

impact negativ al parcului eolian atât în perioada de construcţii- montaj cât

şi în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de persoanele

intervievate a fost ca nu au pot avea efecte negative, din contră au manifestat

o atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii în

zonă.

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune:

• În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care

devine ca indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor

montate este suficient de mare;





79

• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel

industrial determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat

trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de

energie face ca în Europa actual să se importe 50% din energia necesară, iar

în cazul în care nu se vor găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul

de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care

alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de

producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute

comunităţi locale în Europa şi în lume în care producerea locală a energiei

electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea preţului energiei electrice

până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.

După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o

perioadă de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de

sine stătătoare in cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum

considerabil de timp şi un consum semnificativ de resurse materiale şi

financiare, de asemenea utilizarea unor resurse umane de înaltă calificare.

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le

aduce investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei

şi a mediului.

Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului eolian pe

amplasamentul din extravilanul comuna PISCU, judeţul GALATI nu are

nici un impact negativ asupra acelor factori de mediu care să ducă la

îmbolnăvirea populaţiei. De asemenea nu sunt afectaţi semnificativ

principalii factori de mediu, sol apă şi aer. Singurul parametru de mediu care

ar putea fi luat în discuţii este zgomotul în perioada de construcţie, care ar

putea avea efect asupra populaţiei, dar construcţia se află departe de zonele

locuite. Impactul dat de umbra turbinelor este de asemenea nesemnificativ

pentru sănătatea populaţiei din zonă, distanţa faţă de zonele locuite face ca

umbra să nu atingă aceste zone. Se preconizează o intensă circulaţie a

aerului atmosferic care va fi benefică în special în condiţii de iarnă când

noxele provenite de la încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat

vor fi mai repede dispersate.





80

De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei.

Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de

construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai

mult sau mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale

pulverulente. Aceste materiale manipulate fără respectarea unor reguli

specifice poate avea impact asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la

realizarea construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice

activităţii din construcţii şi de asemenea echipat cu echipament

corespunzător de protecţia muncii.

Activitate desfăşurată de personalul care exploatează instalaţiile de

turbine din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact

semnificativ asupra sănătăţii acestora.

Zonele de protectie sunt reglementate prin ORD.ANRE. 49/2007.

4.8.. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

In zona propusă pentru investiţie nu sunt valori ale patrimoniului

cultural, nici elemente culturale sau etnice care să fie afectate şi să necesite

protecţie.

De asemenea, amplasamentul este liber de sarcini, neavând valoare

arheologică şi neafectând vreun monument istoric.

4.9.Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite

Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele

impactului generat de umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul

WindPro (modulul Shadow).





81

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti

parametri de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita

pozitie fata de o zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul

acestuia pe bolta – care variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea

mai dezavantajoasa pentru respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii

sunt:

- dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente

in format electronic in baza de date a programului

caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine,

orientare versanti) fiecarei turbine

In simularea impactului umbrei a fost aleasă situaţia cea mai

dezavantajoasa (worst/case”), când:

- durata de strălucire a Soarelui este continuă;

- turbina este permanent in funcţiune;

- rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar

acesta este acoperit in proporţie de 20% de către rotor;

- unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului

(la valori mai mici se considera un impact nul).

Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din zona

Ulmu cu cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene rezultă, pe baza





82

analizei hărţilor realizate prin simularea de tip Worst/Case a umbrei generate

de turbinele eoliene rezultă un impact nesemnificativ.

Impactul nesemnificativ este justificat de distanţa mare 200 m faţă de

ultima locuinta a comunei PISCU, judeţul GALATI şi zona aridă din imediata

apropiere a amplasamentului.

Deoarece in simularea de tip Worst/ Case a rezultat un impact redus al

umbrei la marginea localităţii, nu s-a mai considerat necesară aflarea

impactului real al umbrei turbinelor.

4.10. Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi

proximitatea cablurilor electrice

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice

produc diverse efecte asupra mediului şi oamenilor.

În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre

doi stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la

nivelul solului se generează un câmp electric de 15kV/m,care induce în

corpul omenesc curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite

în funcţie de vârstă , robusteţe , şi alte caracteristici.

Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea

tensiuni care generează câmpul este mai mare de 50kV.

În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe de zona de

amplasare a turbinelor eoliene.

De remarcat că racordarea postului de transformare se face cu cabluri

subterane protejate corespunzător cu un efect nesemnificativ asupra

oamenilor, faunei şi florei.

Din experienţa de până acum a tărilor cu un puternic sector energetic

din potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor

magnetice şi electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.

Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp

electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru

personalul care deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru

instalaţiile care deservesc turbinele eoliene.





83

4.11 Impactul cumulat

În arealul analizat pentru elaborarea PARC EOLIAN CU STATIE

DE TRANSFORMARE SI RACORD ELECTRIC” în extravilanul comunei

PISCU, nu au fost identificate planuri sau proiecte cu care acesta să poată

avea un impact cumulat. De asemenea având în vedere că nu a fost

identificat un impact semnificativ asupra nici unui factor de mediu, nu se

pune problema cumularii acestora cu efectele altor planuri, programe sau

proiecte care ar putea fi dezvoltate în zonă.

5. EVALUAREA IMPACTULUI PROGNOZAT

5.1. Prognozarea impactului

PROGNOZAREA EFECTELOR NEGATIVE

1 Direct Apa Impact prognozat 0

Aer Impact prognozat 0

Sol Impact prognozat 0

Zgomot Impact prognozat 0

Flora si

fauna

Impact prognozat in limite admisibile

sunt necesare respectarea masurilor de

reducere a impactului

Sanatatea

populatiei si

mediul

social

Impact pronozat +2

Peisajului Impact pronozat 0

Patrimoniu

cultural

Impact prognozat 0

2 Secundar In perioada

de







84

construire reducere a impactului

In perioada

de

functionare




In perioada

de

dezafectare

Impact prognozat 0

3 Temporar

/Pe termen

scurt




4 Permanent/

Pe termen

lung

Impact prognozat 0

5 Accidentale Impact prognozat in limite admisibile



6 Indirecte Impact prognozat in limite admisibile



7 Cumulative Impact prognozat 0

8 Rezidual Impact prognozat 0

5.2. Analiza mărimii impactului

Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în

ansamblu s-au elaborat modele de apreciere globală menite să sintetizeze

aprecierile sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de mediu.

Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de

interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare.

Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi

pot reprezenta abordări de tip cantitativ cât şi calitativ.





85

Estimarea efectelor asupra mediului are la bază o “mărime” care se

determină luând în consideraţie nivelul unor indicatori de calitate ce

caracterizează efectele.

Transformarea aspectelor calitative în mărimi cuantificabile se face

printr-o metodă care permite agregarea şi medierea lor pe o scară de tipul:

“+” influenţă pozitivă;

“0” fără influenţă;

“-” influenţă negativă.

Pentru o mai bună identificare a efectelor efectele secundare,

cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si

temporare, pozitive si negative. privind implementarea PARC EOLIAN –

comuna PISCU, județul Galati. a fost realizată o matrice de impact in care au

fost analizaţi factori de mediu apă, aer, sol şi subsol, biodiversitate, mediu

economic, sănătatea populaţiei, social, turism, peisaj.

Pentru evidenţierea impactului sa utilizat o scară cu valori cuprinse

intre -2 pană la +2, după cum arată:

+2 : efect pozitiv substantial al impactului in cadrul planului propus

+1 : efect pozitiv al impactului in cadrul planului propus

0 : nici un impact

-1 : impact negativ al impactului in cadrul planului propus

-2 : impact negativ substantial al impactului in cadrul planului propus

Factorii de mediu

Indicatori Impact în timpul executării obiectivului

Impact datorat funcţionării obiectivului

Periodicitatea efectelor si impactul pe termen

pozitive

negative

permanente

temporare

pozitive

negative

permanente

temporare

Pe termen scurt

Pe termen lung

Pe termen mediu

Evaluarea impactului direct

AER Pulberi în suspensie

0 -1 0 -1 0 0 0 0 -1 0 0

Bioxid de sulf

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0





86

Oxizi de azot

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de carbon

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Metale grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Poluanţi organici persistenţi

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Miros 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

APA Siguranţa acviferului

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Produse petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Suspensii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Modificari ale pH

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CBO5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nutrienţi (azot, fosfor)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL Metale grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Deversari de Produse petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nitriti,nitrati

BIODIVERSITATE

Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0





87

interes comunitar;

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Durata sau persistenţa fragmentării;

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);

0 -1 0 0 0 -1 0 0 -1 0 0

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0





88

ZGOMOT Efecte psihologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte fiziologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte asupra comunicării

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL UMAN

+2 0 +2 +2 +2 0 +2 +2 +2 +2 +2

CULTURAL

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 0

ECONOMIC

+2 0 +2 +2 +2 0 +2 +2 +2 +2 +2

TOTAL PUNCTAJ +4 -2 +4 -1 +2 -1 +4 +4 +2 +3 +4

Evaluarea impactului indirect


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bioxid de sulf

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de azot

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de carbon

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Metale grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Miros 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Produse petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Suspensii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Modificari ale pH

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CBO5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL Metale grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0





89


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nitriti,nitrati

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVERSITATE

Evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

-1 -1 -1

Stare de conservare specii

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte fiziologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL UMAN

+2 0 +2 +2 +2 0 +2 +2 +2 +2 +2

CULTURAL

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOMIC

+2 0 +2 +2 +2 0 +2 +2 +2 +2 +2

TOTAL PUNCTAJ +4 -1 +4 +4 +4 -1 +4 +4 +3 +4 +4

Evaluarea impactului secundar


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bioxid de sulf

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de azot

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de carbon

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cd 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0





90

Miros 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Produse petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Suspensii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Modificari ale pH

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CBO5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL Metale grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nitriti,nitrati

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVERSITATE

Evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

0 -1 0 0 0 -1 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte fiziologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CULTURAL

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOMIC

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL PUNCTAJ 0 -1 0 0 0 -1 0 0 0 0 0





91

Evaluarea efecte sinergice

APA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AER 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVERSITATE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CULTURAL

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOMIC

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL PUNCTAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Evaluarea impactului cumultativ al planului/proiectului propus cu alte planuri/proiecte

APA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AER 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVERSITATE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CULTURAL

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOMIC

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL PUNCTAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte reziduale care rămân după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul/proiectul propus.

APA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AER 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0





92

SOL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVERSITATE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CULTURAL

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOMIC

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6. GESTIUNEA DESEURILOR

În faza de construcţie:

Regimul gospodăririi deșeurilor produse în timpul execuției va face

obiectul organizării de șantier, în conformitate cu reglementările în vigoare,

aceste deșeuri vor fi colectate, transportate și depuse la o rampă de

depozitare în vederea neutralizării lor.

Deșeurile preconizate sunt de următoarele tipuri :

menajere sau asimilabile ;

metalice rezultate din activitățile de execuție a

structurilor metalice de rezistență și din activitatea de

întreținere a utilejelor;

deșeuri materiale de construcție, dacă nu se respectă

graficele de lucru și se rebutează încarcături de betoane;

deșeuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe

şantier;

anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorină și alte

produse petroliere uzate ;

cartoanele, hârtia din ambalaje şi activitățile de birou din

cadrul organizarii de șantier.





93

În conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor,

deșeurilor menajere și cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul

organizării de șantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip

pubele.

Aceste deșeuri, periodic, vor fi transportate în condiții de siguranță la

rampa de gunoi în condițiile stabilite de comun acord cu ARPM Regiunea

Sud - Est şi ARPM GALATI.

Deseurile metalice se vor colecta și depozita temporar în incinta

amplasamentului și vor fi valorificate prin unități specializate prin grija

titularului.

Deşeurile din materiale de construcţii nu ridică probleme deosebite

din punct de vedere al poluării mediului. În perioada de execuție aceste

deșeuri împreună cu deșeurile inerte provenite din excavații vor fi depozitate

temporar într-un spațiu special amenajat pe amplasament, urmând a fi

folosite ulterior la umpluturi, construirea căilor de acces permanente în zonă.

Cantitățile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament și transportate

pe locurile special amenajate.

Deșeurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau

valorificate ca lemn de foc pentru populație.

Acumulatorii uzați cu potențial ridicat de poluarea mediului vor fi

stocați și păstrați corespunzător în vederea valorificarii lor prin unitățile

specializate. Trebuie menționat numărul redus de acumulatori uzați posibil a

fi pe amplasament având în vedre că întreținerea și reparea utilajelor de

construcții se face în afara amplasamentului, în societăți specializate,

autorizate.

Anvelopele uzate, dacă va fi cazul, vor fi depozitate în locuri special

amenajate ca spaţii de depozitare deşeuri, apoi evacuate de societăţi abilitate

pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor de acest tip.

Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al

gradului de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de

poluarea mediului.

În faza de funcţionare:





94

Producerea energiei din potenţial eolian nu generează deşeuri în mod

continuu.

Activitatea de mentenanţă a unui parc eolian poate genera deşeuri din

întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile

tipice rezultate din această activitate sunt:

uleiuri uzate;

decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;

piese de schimb (mai rar);

piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):

materiale textile de curăţat;

ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese;

ambalajele materialelor consumabile.

O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreţinerea spaţiului

vegetal rămas pe areal după montarea turbinelor eoliene.

Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt

biodegradabile sau pot fi incinerate întru-un spaţiu special amenajat. În cazul

incinerării lor cenuşa rezultată se constituie într-un bun îngrăşământ al

terenului vegetal.

Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic.

De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu

constituie o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de

mediu.

Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare

curentă cât şi în perioadele de întreţinere vor fi colectate în containere şi

transferate unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.

7. MONITORIZAREA

Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea

activitatilor destinate protectiei mediului în lucrărilor de construcţii

montaj





95

În timpul realizării lucrărilor de construcţii montaj pot apărea unele

situaţii care pot afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere

monitorizarea acelor activităţi care pot genera asemenea situaţii. Astfel, se

impune :

Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi lubrifianţilor ca

aceştia să nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental;

Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să nu

producă poluarea aerului;

Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;

Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul

vopselelor, diluanţilor, detergenţilor şi coloranţilor organici şi

anorganici;

Monitorizarea respectării regulelor PSI;

Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare a spaţiilor post

construcţii montaj.

Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea

activitatilor destinate protectiei mediului în timpul funcţionării

Supravegherea factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare

permanentă a agentului economic care exploatează PARCUL EOLIAN

COMUNA PISCU judeţul GALATI. Monitorizarea activităţii se va face pe deşeurile rezultate din

construcţii, în special pentru excavaţiile rezultate de la construcţia

fundaţiilor turbinelor, pe nivelul de zgomot generat de funcţionarea

turbinelor din parc şi pe impactul asupra florei şi afaunei.

Pentru că o parte din piatra rezultată din excavaţii poate fi utilizată în

construcţia fundaţiilor evacuarea se va face când construcţia întregului parc,

va fi finalizată. Până la evacuarea excavaţiilor de pe amplasament acestea se

vor constituii în depozit de deşeuri

Pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va evita aportul de

pământ vegetal din alte zone, situate la mari distanţe, în felul acesta

evitându-se modificarea echilibrului biologic dintre plante, biodiversitatea

din zonă





96

Asupra evacuării apelor meteorice de pe amplasament se va urmării

drenarea lor astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea

fundaţiilor turbinelor.

După intrare în exploatare a parcului eolian vor fi necesare şi activităţi

de monitorizarea zgomotului. Aceasta se va face :

În apropierea turbinelor eoliene;

La limita parcului eolian;

La limita localităţilor din apropiere.

MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA

BIODIVERSITATII

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi

subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele

nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din

OUG 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care

trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile

ciclului lor biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere,

de hibernare şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau

ouălor din natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din

activităţile specifice. Se va amenaja un loc special pentru depozitarea

deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a

nu constitui un pericol pentru păsările din zonă.

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;





97

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau

ouălor din natură;

culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere,

de creştere şi de migraţie;

deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea;

comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării

acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse

provenite de la acestea, uşor de identificat.

Este interzisă vânătoarea păsărilor acvatice pe teritoriul ariei protejate

și la mai puţin de 100 m de limitele ei.

Alte măsuri de conservare specială:

Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la

vânătoare, în afară perioadelor de reproducere şi creştere a puilor şi pe

parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.

Zona propusă amplasării parcului eolian comuna PISCU nu

afectează integritatea sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior –

ROSPA0071: nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă

comunitară;

nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă

comunitară;

nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei

naturale protejate de interes comunitar;

nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar;

nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau

floră şi faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale

protejate de interes comunitar.

Măsurile care se preconizează să fi luate în perioada de construcţie a

parcului eolian și în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu





98

normele tehnologice și a legislaţiei de mediu în vigoare, și în mod

special respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram

că factorii de mediu din incinta Parcului si din vecinătatea acesteia,

vor fi afectaţi negativ într-o măsură destul de mică astfel încât

impactul să nu aibă un caracter semnificativ. Se poate afirma că dacă

impactul asupra avifaunei nu se va manifesta semnificativ, asfel încât

să afecteze semnificativ biodiversitatea, parcul eolian va constitui un

beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social şi economic.

Având în vedere că nu există impact asupra populațiilor de păsări care

poposesc sau se află în migrație spre situl Natura 2000 Lunca Siretului

Inferior –ROSPA0071 propunem o serie de masuri ce vor fi luate în

considerare în vederea diminuării potențialelor efecte atât în perioada de

funcționare cât și de construire.

O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare în vederea

diminuării efectelor potențiale negative de impact asupra mediului în

perioada de construcţii - montaj este dată în tabelul de mai jos

Factor de

mediu

Măsuri de reducere a

impactului

Resp.

implementare

Supraveghere

Zgomot din

activ. de

constr.

montaj

Restricţii referitoare la orele de lucru,

utilizarea unor amortizoare de zgomot

pentru echipamente, furnizarea de

informaţii pentru public, pentru a se

respecta SR 10009/1998

constructor Titular

Pulberi

(Praf)

Excavaţii supravegheate, acoperirea

camioanelor care transportă material

de umplutură se vor instala structuri

tip portal ce vor pulveriza apa pe

pământul din autobasculantele care

vor trece pe sub ele, pentru a forma o

crustă care să împiedice antrenarea

pământului de curenţii de aer;

Constructor Titular

Mirosuri

Identificarea surselor punctiforme

utilizarea unor dispozitive de stopare a

mirosurilor

Constructor Titular





99

Vegetaţie Se va urmări identificarea speciilor

protejate si strict protejate, endemice,

incluse in lista rosie naţionala si in

convenţii internaţionale (inclusiv cele

de la Berna, Bonn şi cea privind

biodiversitatea).

Se va proceda la refacerea vegetaţiei

prin reconstrucţia ecologica în zona de

impact. Exemplarele de vegetaţie

protejată din locaţiile în care se vor

executa lucrări de construcţii vor fi

identificate anterior realizării

lucrărilor si se va proceda la

strămutarea acestora în arealul

rezervaţiei în care se regăsesc condiţii

identice de sol.

Constructor

Titular

Faună

Supravegherea zonei şi asigurarea

identificării si protejării exemplarelor

importante.

Realizarea unei monitorizari asupra

populatiilor de pasari in perioadele de

migratie (martie-aprilie și septembrie-

octombrie) timp de doi ani în perioada

de functionare a Parcului Eolian

PISCU - Lunca Siretului Inferior

–ROSPA0071

Constructor Titular

Apă Colectarea corespunzătoare a apelor

uzate, transport prin pompare şi

depozitare, asigurarea de servicii

specializate, pentru respectarea HG

352/2005

Interzicerea descărcării oricăror

materiale în apă.

Utilizarea unor tehnologii moderne de

depoluare în cazul poluării cu

hidrocarburi

Constructor Titular

Gestionarea

materialului

excavat

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a

materialului inert excavat, in aceeaşi

zona pentru refacerea habitatelor

Constructor Titular





100

Evacuarea excavaţiilor în exces, după

examinarea corespunzătoare, la

depozite de deşeuri inerte;

Protecţia

proprietăţilor

adiacente

Acces blocat la proprietăţile adiacente

Furnizarea de informaţii către public;

solicitarea accesului temporar

Constructor Constructor

Sănătatea

populaţiei şi

a

personalului

Managementul tehnic şi al resurselor

corect executat. Elaborarea planului

de intervenţie în caz de poluări

accidentale.

Constructor Titular

Mediu

ambiant

Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii

mediului

Constructor Titular

Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a

proiectului în vederea diminuării efectelor potentiale negative de

impact asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare a

este dată în tabelul de mai jos:

Problema de

mediu

Măsuri de reducere a

impactului

Resp.

implementar

e

Supraveghere

Impact

vizual

Alegerea unor materiale care

se armonizează cu

împrejurimile Utilizarea de

elemente naturale pentru

ecranare

Păstrarea construcţiilor în

stare tehnică bună

Proiectant Titular

Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin

reconstrucţia ecologica în

zona de impact.

Titular Autoritatea

competentă

Faună Protejarea faunei și avifaunei

întâlnită local.

Autoritate

cu atribuţii în

acest sens

Autoritatea

competentă





101

Dacă s-au constatat efecte

negative asupra populațiilor

de păsări în perioada de

migrație (păsări moarte sau

rănite incluse în Formularul

Standard a sitului Natura

2000 ROSPA0071)

recomandăm să se reducă

activitatea turbinelor care se

află cel mai apropape de situl

Natura 2000 în perioada de

migratie.

Titular Titular

Sănătatea

populaţiei şi

a

personalului

Folosirea procedurilor şi

echipamentelor de protecţie

corespunzătoare instalaţii de

iluminat şi semne de

avertizare.

Întreţinerea instalaţiilor.

Pentru siguranţa, populaţia

trebuie avertizată şi anunţată

de acţiunile desfăşurate in

timpul exploatării care o pot

afecta accidental.

Constructor/

Titular

Autoritatea

competentă

Deşeuri Colectarea corespunzătoare,

selectarea, depozitarea şi

transportul deşeurilor de către

servicii specializate

Titular Autoritatea

competentă

Mediu

ambiant

Monitorizarea factorilor de

mediu posibil a fi afectaţi

Titular /

Autoritatea

competentă

Autoritatea

competentă

PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE





102

Factor de

Mediu

Indicator Loc Frecventă/an

FAUNA Monitorizarea populatiilor de

specii de păsări incluse în

Formularul Standard a sitului

Natura 2000 ROSPA0071 –

Lunca Siretului Inferior, în

perioadele de migratie timp de 2

ani.

Ampasamentul

Parcului Eolian

PISCU

Perioadele de

migratie ( martie-

aprilie )timp de 2 ani.

Aer La limita

amplasamentului

Nu este cazul zona

se află în extravilan,

iar lucrările vor fi pe

o perioada scurtă de

timp

Sol În zona organizării de

şantier

Monitorizare pe toata

durata lucrărilor

Monitorizare pe toata

durata lucrărilor

pentru prevenirea

poluării solului cu

produse petroliere

Ape uzate

menajere

Instalaţie de

colectarea ecologică a

apelor menajere

Periodic de câte ori

va fi cazul Colectarea

se va face de către

firme specializate

Deşeuri Deşeuri menajere şi deşeuri

rezultate din materialele de

construcţii;

Produse petroliere

Colectarea şi stocarea

provizorie în pubele

metalice standard

Colectarea se va face

în locuri special

amenajate, de unde

vor fi selectate pentru

revalorificare

Periodic de câte ori

va fi cazul

(transportul şi

eliminarea lor revin

în sarcina firmelor de

salubrizare

Periodic, se va urmări

tehnologia adoptată

pentru revalorificare

Pentru perioada de funcţionare se propune monitorizarea unor factori de

mediu legaţi în special de biodiversitatea din zona de interes.





103

8. SITUATII DE RISC

Analiza situatiilor de risc se prezinta astfel:

riscuri naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren

etc.);

accidente potenţiale (analiza de risc);

analiza posibilităţii apariţiei unor accidente industriale cu

impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ

semnificativ dincolo de graniţele ţării;

planuri pentru situaţii de risc;

măsuri de prevenire a accidentelor.

Respectarea celor mai bune tehnici disponibile in domeniu reprezinta

cea mai buna solutie pentru evitarea riscurilor.

Intervenţia rapidă/prevenirea şi managementul situaţiilor de

urgenţă

Declaratie de Mediu

MGA Manualul sistemului de management al mediului

001 Evaluarea aspectelor de mediu si dispunerea analizei

002 Managementul si actualizarea prevederilor normative, legislative

si ale

003 Politica, obiective si scopuri legate de mediu

004 Formare, sensibilizare si competente

005 Comitete de siguranta, sanatate si mediu

006 Comunicare

007 Managementul documentatiei si inregistrarilor

008 Exploatarea instalatiei

009 Managementul Intretinerii

010 Managementul combustibilului

011 Managementul emisiilor in atmosfera

012 Managementul deseurilor

013 Managementul ciclului apei

014 Managementul substantelor periculoase

015 Managementul si controlul societatilor externe





104

016 Modalitati de calificare a furnizorilor

017 Interventii in caz di accidente si/sau situatii de urgenta

018 Supraveghere si masuratori

019 Managementul activitatilor de control al calibrarii instrumentelor

020 Neconformitati mediu, actiuni corective si preventive

021 Audit al sistemului de management al mediului

022 Reexaminarea conducerii

La aceasta documentatie se vor adauga instructiunile de functionare,

fascicolele informative si toate documentele de inregistrare a sistemului.

Pentru prevenirea riscurilor apariţiei unor accidente de muncă în

timpul activităţilor de construcţii-montaj, lucrările se vor efectua în

conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale aplicabile. Astfel, se

va avea în vedere :

Utilizarea în stare tehnică de bună funcţionare a tuturor utilajelor,

echipamentelor şi sculelor;

Utilizarea echipamentului de protecţie şi protecţie specială în cazurile

unde se impune aceasta;

Lucrările de construcţii-montaj, instalaţii sanitare şi instalaţii electrice

se vor realiza pe baza unor proiecte tehnice în care sunt notificate şi situaţiile

de risc;

Se vor prevedea echipamente şi resurse pentru prevenirea incendiilor

şi reducerea efectelor acestora;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de vânt puternic pentru lucrările la

înălţime;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de precipitaţii abundente pentru

protejarea amplasamentului, mijloacelor tehnice şi materialelor de pe

amplasament.

Factori de risc în perioada de exploatare a PARC EOLIAN

COMUNA PISCU, judeţul GALATI

Tinând cont de condiţiile de exploatare a instalaţiilor de turbine

eoliene s-au detaşat următorii factori de risc: Tipurile de

subsisteme surse

Etapa

punerii

Eveniment iniţiator Eveniment iniţial Infuentele cimp. Factori

climatici Distanta sursa-





105

de pericol in opera

(proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie)

tinta

Extern

Mediu activ

Intern De

natura

intriseca

Asociat de

mat. de constr.

Asociat

fluidului

Evenim.

principal

Evenim. final

Stâlp turbina Proiectare,

construcţie,

exploatare

Vant,

cutremur,

precipitaţii ,

diferente de

temp

incarcari

statice

Comprimare,

rupere, indoire,

răsturnare

Coroziune,

oboseala

materialului

îndoire,

răsturnare

Rupere -

distrugerea

intregii structuri

Pale turbina Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Vant,

precipitaţii,

descărcări

electrice,

inghet,

dezgheţ

Forte

dinamice

Ciobire,

rupere 0.5

Desprinderea

bucăţilor de

gheata

Ciobire,

rupere 2.5

Rupere

Nacela Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Vant.

precipitaţii

descărcări

electice,

inghet

dezgheţ,

Forte

dinamice.

Comprimare,

răsturnare Răsturnare Distrugerea

ansamblului

Rotor Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Forte

dinamice

Rupere Rupere Distrugerea

rotorului si a

palelor turbinei

Sistem de rotire a

nacelei

Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Forte

dinamice

Compresiun. Defectare,

blocare

Scăderea

productivităţii

turbinei,

distrugerea

structurii

Sistem de rotire a

nacelei

Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Forte

dinamice

Compresiun. Defectare,

blocare

Scăderea

productivităţii

turbinei,

distrugerea

structurii

Frâna

mecanica

Proiectare,

exploatare Forte

dinamice

Uzura, rupere Defectare, Scăderea

productivităţii

turbinei

Distrugerea

str.structurii

9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat fără dificultăţi

tehnice sau practice.





106

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Informatii despre titularul proiectului

TITULAR

− S.C. GENERA AVANTE S.R.L.

− Adresa: Str. Nicolae Iorga nr. 8-10, Bucureşti

− Nr. înmatriculare R.C. : J40/4246/2008

PROIECTANT

- SC ENERGOFOR SRL Bacau

Informatii despre autorul atestat al raportului evaluării

impactului asupra mediului

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU:

SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al

elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8,

pentru elaborarea DE RM, RIM, BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei

Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745 509779, nr. fax 0334 407239,

email [email protected], [email protected]

Denumirea proiectului si localizare

Proiectul de investiţie „Lucrări de construire noi capacităţi de

producere energie electrică – PARC EOLIAN COMUNA PISCU, JUD.

GALATI; instalaţii de racordare, staţii de transformare, construire şi







107

extindere reţele electrice, construire şi modernizare căi de comunicare şi

acces în comuna PISCU, judeţul GALATI se realizează în scopul

producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor

naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile,

a stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi

asigurarea securităţii energetice a României.

Zona destinată implementării proiectului a fost desemnată având în

vedere caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere

energie din surse regenerabile (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile

optime de viteză a vântului) necesare funcţionării parcului eolian propus.




Investiţia prezintă o importanţă deosebită pentru îndeplinirea

obligaţiilor ce revin României din Directiva 77/2001/CE, obligaţii asumate

prin Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobată

prin H.G. 1535/2003 şi foaia de parcurs în domeniul energetic, parte a

Acordului de aderare la UE.

Parcul eolian este un proiect amplu, cu caracter industrial, compus

din urmatoarele categorii de lucrari:

construire 64 generatoare eoliene;

retele electrice pentru preluarea si evacuarea energiei electrice

in reteaua de inalta tensiune formata din : linii electrice

subterane de medie tensiune si 110kV cat si transformatoare

ridicatoare de medie tensiune/110kV si 110 kV/ 400 kV;

drumuri de acces la generatoare pentru a asigura serviciul de

mentenanta la generatoare pe parcursul functionarii;

reabilitare si modernizare drumuri de exploatare existente;

Prin realizarea acestui parc se va aduce aport la creşterea gradului de

valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de energie

electrică şi termică in România cât şi atingerea cotei ţintă privind consumul





108

de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, în mod

diferenţiat de la o ţară la alta (30% pentru România).

Totodată, investiţia propusă prezintă şi utilitate publică locală majoră

prin crearea de noi locuri de muncă, prin amenajările de infrastructură

realizate care vor imbunatati calitatea drumurilor de exploatare existente,

etc.

Amplasament

COMUNA PISCU, jud. GALATI

Vecinatati

NE – Slobozia-Conachi

NV – T. Vladimirescu

V – Namoloasa

E – Slobozia-Conachi

S - Independenta

la 30 km faţă de municipiul Galaţi şi 48 km faţă de municipiul Tecuci

Încadrarea în planurile de urbanism/amenajarea teritoriului

aprobate/adoptate şi/sau alte scheme/programe;Conform Certificatului

de Urbanism nr. 80/1.04.2011;

Regimul juridic:

teren situat in extravilanul comunei Piscu, apartinand domeniului

public de interes local si proprietate privata a unor persoane fizice:

Regimul economic

teren arabil, drumuri de exploatare existente si teren neproductiv;

destinatia propus – construire centrala electrica eoliana C.E.E. Piscu;

construire drumuri de acces; modernizare drumuri de exploatare,; construire

platforme tehnologice; construire drumuri racorduri electrice aferente si

statii de conexiune; organizare de santier..

Regimul tehnic

Suprafata de teren = 385.800,00mp.

TOTAL suprafata scos temporar = 27200mp

TOTAL suprafata scos definitive = 261473,36





109

Etapele propuse în realizarea proiectului analizat sunt realizate

cronologic astfel:

Asigurarea construcţiilor şi amenajărilor necesare noilor

funcţiuni;

Principalele categorii de lucrări executate pentru realizarea acestui

obiectiv se vor desfăşura conform planului de construcţie în ordine

cronologică a dezvoltării parcului eolian.

Primirea amplasamentului şi delimitarea zonelor de lucru

Lucrările privind amenajările noilor funcţiuni se vor derula numai

după marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului lucrării, în

conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie executate de

proiectant. În cadrul acestei etape se va pune bazele organizării de şantier.

În cadrul organizării de şantier acţiunile întreprinse se referă la:

stabilirea baracamentelor;

modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

modul de depozitare al materialelor folosite;

numărul de utilaje de construcţie necesar;

instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Amenajări necesare prin lucrări de reabilitare a drumurilor de

exploatare, execuţia căilor de acces, a platformelor de operare şi a


Realizarea parcului eolian va respecta următoarele etape:

Realizarea unor studii de fundare pe amplasamentul fiecărei turbine,

pentru a determina capacitatea solului de a susţine greutatea instalaţiei.

Realizarea cailor de acces si modernizarea drumurilor de exploatare.

Acestea vor fi atât drumuri existente de exploatare agricolă modificate

pentru a permite accesul utilajelor, cât şi drumuri noi, în interiorul

parcelelor.

Săparea gropilor destinate amplasării fundaţiilor.





110

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri

permanente utilizate în perioada construcţiei parcului eolian pentru

transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului

eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces a vehiculelor la

turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este temporară, drumurile

trebuie sa fie proiectate să reziste la utilizări extreme datorate gabaritelor

mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a

utilajelor ce vor opera pe amplasament.

Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor

turbinelor eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de

întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor de acces se vor lua în consideraţie

condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe amplasament.

Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de

construcţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a

turnului, masă ce poate ajunge la peste 100 tone. Individual camionul de

transport este proiectat la încărcare cu masa autorizată de 10 tone pe ax

(osie) si până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă autorizată pentru

betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi a suporta

încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt proiectate să îndeplinească

următoarele cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul turbinelor eoliene:

lăţimea minimă de 4 metri a benzii de rulare în linie dreaptă );

maxim 8º înclinarea longitudinală;

înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim

2º;

masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi

uscate de trebuie să fie de minimum 17 tone;

presiunea maximă suportata de axul drumului trebuie sa fie de

minim 180 kN/m2

;

raza de curbura a drumului de acces trebuie sa îndeplinească

cerinţele de transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi

echipamente operate şi transportate;

raza de curbură longitudinală (convexă sau concavă) a drumului

de acces nu trebuie să fie mai mică de 200 metri.





111

vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de

minim 6,6 m de la suprafaţa acestuia;

compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie sa fie bine

gradată pe tipuri de agregate utilizate păstrându-se astfel o

drenare eficientă a apelor pluviale către rigole, zone adiacente;

sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor

macaralei, zonelor de depozitare sunt proiectate pentru a

asigura controlul şi drenajul natural al apelor către zonele

libere.

Informaţiile avute în vedere pentru proiectarea drumurilor de

acces includ pe lângă tipurile de camioane şi utilaje implicate in

transportul şi operarea echipamentelor necesare construcţiei

parcului eolian şi studii privind topografia zonei, structura

solurilor, investigaţii geotehnice.

Aceste date sunt utilizate în detaliu pentru a proiecta şi dezvolta

drumuri de acces la parcul eolian din drumul de exploatare. În urma

investigaţiilor si a informaţiilor din teren s-au stabilit principalele

caracteristici ale infrastructurii proiectului propus prin:

drumurile de acces propuse vor realizate conform proiectului

fiind nivelate şi compactate cu un strat de balast având o lăţime

maximă de 4,00 m;

drumurile de exploatare existente vor fi reabilitate nivelate,

compactate şi pietruite având o lăţime maximă de 4,00 m;

Drumurile de acces sunt conectate la drumurile de exploatare si pe de

altă parte la platformelor de operare a macaralelor.

Alcătuirea profilelor transversale se va face in conformitate cu STAS

10.144/3 –Elemente geometrice ale străzilor, STAS 10.144/5 – Calculul

capacitaţii de circulaţie a străzilor, STAS 10.144/6 – Calculul capacitaţilor

de circulaţie a intersecţiilor de străzi.





112

IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

Apa

Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret şi

apele de suprafaţă, de natură pluvială, se infiltrează în majoritate în profilul

solurilor. Râul Siret are un debit mediu mediu multianual al râului Siret a

fost calculat la 194 mc/s la Lungogi şi de 210 mc/s la Şendreni în judeţul

Galaţi. În vara anului 2005 au fost înregistrate două viituri îsemnate, cea din

14 iulie fiind istorică, debitul Siretului atingând 4650 mc/s la stati

hidrologică Lungoci aflată în aval şi care a modificat semnificativ plajele şi

grindurile din care se exploatau nisip şi pietriş. În medie în anotimpul de

iarnă scurgerea apei reprezintă 11,33 %. Primăvara, care reprezintă perioada

de tranziţie spre perioada caldă, rezervele de apă din zăpada acumulată iarna,

se eliberează în perioade foarte scurte şi, asociindu-se cu ploile căzute în

această perioadă, produc cele mai mari volume sezoniere, ce pot ajunge la

41,95 %.

Apele subterane

Apa subterana sunt in stransa legatura cu depozitele litologice in care

sunt cantonate, cu sursele de alimentare si cu conditiile climatice ale

teritoriului; pinza freatica este cantonata la o adincime medie, forajele

executate in apropierea amplasamentului stabilind prezenta apei freatice la

cca. 5,00m, nivelul fiind oscilant, in functie de cantitatea de precipitatii si

nivelul apelor riului Siret in zona.

Din punct de vedere hidrochimic apele freatice se incadreaza in tipul

bicarbonat calcic si sodic, in mai mica masura si in sulfatate si clorurate

calcice si sodice, cu mineralizari de cca. 2,0g/l; aceste caracteristici ne arata

ca apele freatice din zona pot constitui o sursa de alimentare cu apa potabila

a populatiei.





113

Apele de adincime se gasesc cantonate in depozitele nisipoase cu

granulatie mijlocie si fina de virsta cuaternara, in 2-3 orizonturi, pina la

adincimea de cca. 200-250 m; d.p.d.v hidrochimic, apele de adincime sunt in

general potabile, cu mineralitati intre 1 si 3 g/l.

Managementul apelor uzate

Întreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului

(obiectivului) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje,

organizarea de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o

concentrare de efective umane.Toate aceste activităţi constituie surse de

poluare pentru apa, aer şi sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate uneori genera surse

punctiforme de poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate,

deșeuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substanțe toxice și

periculoase.


În perioada de construcţii montaj. Din analiza tehnologiei de

execuţie cât şi a tehnologiei de exploatare a Ansamblului de Turbine Eoliene

rezultă că generarea de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este

justificată şi de faptul că lucrările de construcţie se vor executa etapizat cea

ce înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forţă de muncă şi

utilaje, iar în tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale prefabricate

caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă.

Totuşi, se impun măsuri eficiente, de limitare, a interacțiunii dintre

organizarea de șantier și mediul înconjurător.

Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către

constructor a tuturor condițiilor de mediu.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la

evaluarea impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este

utilizată atât pentru igienizarea personalului care lucrează la construcţie cât

şi la procesele tehnologice ce pot intervenii în construcţie. Din toată această

cantitate de apă în apele uzate se regăseşte aproape toată apa utilizată de





114

personalul ce lucrează la construcţie, pentru igienizare și o mică parte din

alte utilizări, restul de apă se pierde prin evaporare.

Apa uzată rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în

containere etanşe ecologice şi evacuată de amplasament prin grija

constructorului la o staţie de epurare apă uzată menajeră.

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri

special amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina

producerea apelor uzate pe şantier.

Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de

construcţii sau altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai

ales dacă se lucrează cu materiale gata pregătite în alte locaţii.

Apa potabilă – necesară pentru personalul care lucrează pe şantier este

îmbuteliată şi distribuită de către societatea de construcţii.

În perioada de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial

eolian nu implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe amplasament nu se

produc în urma aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape

uzate. Apele care pot apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi,

care vor fi drenate spre zona culturilor agricole. Produsul realizat de centrala

de eoliane este energia electrică curată, fară produşi poluanţi care să afecteze

mediul acvatic din zonă.

Aerul

Clima şi calitatea aerului Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă

continentală (partea sudică si centrală însumând mai bine de 90% din

suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar extremitatea

nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de deal).

În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar

iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar si cu întreruperi frecvente





115

provocate de advecţiile de aer cald si umed din S si SV care determină

intervale de încălzire si de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic

general, luncile Siretului, Prutului si Dunării introduc în valorile si regimul

principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui

topoclimat specific de luncă, mai umed si mai răcoros vara si destul de umed

si mai puţin rece iarna.

Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa

relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai

ales în sezonul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer

temperat - continental din NE si E (mai ales în anotimpul rece), precum si

advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din

SV si S.

Vântul predominant bate din direcţia Nord - Nord - Est cu o frecvenţă

de 18,4%, iar intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort,

corespunzând la o viteză medie de 8 m/s.

Frecvenţa medie anuală a vânturilor din direcţia Nord - Est este de

18,6%, iar intensitatea medie anuală de 2,3 grade Beaufort. Vântul se

intensifică începând din octombrie si ajunge la apogeu în aprilie, când se

înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate depăsind 6 grade

Beaufort până la 8,7 grade Beaufort.

Precipitaţii atmosferice (cantitatea anualǎ)

Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare

si cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, denumite si hidrometeori,

sub formă lichidă (ploaie si aversă de ploaie, burniţă etc.), solidă (ninsoare si

aversă de zapadă, grindină etc.) sau sub ambele forme în acelasi timp

(lapoviţă si aversă de lapoviţă). În meteorologie, observaţiile asupra

precipitaţiilor atmosferice se efectuează vizual (felul, durata si intensitatea

lor) si instumental, masurându-se si înregistrându-se continuu cantitatea de

apă cazută în timpul căderii precipitaţiilor. Particularităţile si repartiţia

precipitaţiilor, ca si a altor elemente meteorologice, depind direct de

caracterul miscărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecţiei

termice, dinamice sau orografice, precum si de deplasările advective.

Informaţii meteo climatice - precipitaţii atmosferice:

– Media/ suma 2009 - 492,9 l/mp;





116

– Minima anuală – 5,8 l /mp înregistrată în luna august;

– Maxima anuală – 62,0 l /mp înregistrată în luna

septembrie

Calitatea aerului în zona amplasamentului este afectată de prezenţa la

o distanţă de circa 4 Km pe direcţia NE a combinatului siderurgic

ARCELOR MITTAL. O influenţă relativ scăzută prin cantităţile de poluanţi

emişi o au şi activităţile economice şi gospodăreşti din zona localiăţilor

Smârdan şi Mihail Kogălniceanu şi traficul auto din zona drumurilor

judeţene 251 şi 255C.

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile:

Sursele fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie

localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau

menajere.

Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport.

România a ratificat Convenţia Cadru privind Schimbările Climatice la

nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat

să reducă emisiile gazelor ce produc efectul de seră cu 8% față de valorile

anului 1989.

Pentru implementarea Directivei UNIUNEA EUROPEANĂ

2001/80/Ec, Guvernul României a pregătit un proiect de hotârare referitoare

la limitarea emisiilor în atmosferă provenind de la centralele mari de peste

50 MW, conform limitelor impuse prin Directivele UNIUNII EUROPENE

(emisii de materii solide, SO2 și NOX).

Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie prin

apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi

biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.

Poluarea aerului poate proveni din surse naturale, dar cel mai des din

surse artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite

condiţii elimină gaze, vapori de apă etc, plantele şi animalele tot prin

emanaţii, cutremurele generatoare de praf, erupţiile vulcanice ş.a. Ca surse

artificiale de poluare, sunt cele legate de activitatea umană în industrie,

transporturi, agricultură şi alte activităţi.

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei:





117

Sursele de poluare atmosferică în viitorul parc eolian din locaţia

situată în comuna PISCU, judeţul Galati sunt:

Sursele mobile materializate de mijloace de transport,

echipate cu motoare cu ardere internă ce funcţionează pe

motorină și benzină;

Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele

organice care se degajă de la o eventuală gospodărire de

combustibili și lubrifianţi amenajată în timpul organizării de

şantier.

Prognozarea poluării aerului:

Poluarea aerului atmosferic se estimează că ar putea intervenii în

special în faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi

utilajele de construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.

Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea

mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se

realizează investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate

individual sau simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim trei

poziţii de montaj simultan. Această abordare nu ar crea o poluare

semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind că

mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în zonă nu ar

consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră, toate.

Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin

faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii - montaj se face la o distanţă

de mai bine de 300 m de ultima locuință, iar zona este bine ventilată de

curenţii de aer.

În ceea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că

la nivelul a 5 - 6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesară o gospodărie

de combustibil şi ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor

organici.

Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizare a

investiţiei.

Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din

potenţial eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.





118

Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care

utilizează substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea

compuşilor organici volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp

capacitatea carcaselor tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă

(maxim 10 litri) ca să poată genera o cantitate remarcabilă de substanţe

volatile.

Mişcarea elicei turbinei eoliene determină o bună ventilare a aerului

din zonă cu efecte benefice asupra florei şi faunei din vecinătatea

amplasamentului.

Acesta a fost unul din motivele pentru care capacitatea mondială de

generare a energiei electrice folosind energia eoliană, a cunoscut o creștere

cu mai mult de 30% pe an, astfel a sărit de la mai puțin de 5.000 megawați în

1995, la 39.000 megawați în 2005 – o creștere de aproape opt ori.

Zgomot

Ca orice echipament industrial și turbinele eoliene produc în

funcționare zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcționare, a

despicării aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul

stâlpului de susținere, când se produce o comprimare a aerului. Pentru a nu

avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot

sunt foarte riguros controlate de fabricanții de turbine și se iau măsuri

tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Așa se face că în urma unor

măsurători în natură, fabricanții dau garanții ferme asupra limitei superioare

a zgomotelor produse de turbina respectivă.

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii

distincte pentru amplasamentul de realizare a PARCULUI EOLIAN

COMUNA PISCU, judeţul GALATI, respectiv în perioada de realizare a

construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de

producerea energiei electrice din potenţial eolian.

Perioada de execuție: Activităţile de construcţia PARCULUI

EOLIAN COMUNA PISCU, judeţul GALATI, sunt lucrări de construcţii

montaj şi sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.





119

Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei

nivele de observare:

zgomot la sursă;

zgomot în câmp apropiat;

zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum

ar fi: condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbția în aer, topografia

terenului, vegetaţia etc.

În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un șantier au

următoarele puteri acustice asociate (tabelul urmator):

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din

zonă. Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se

estimează că în şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100 dB (A)

pentru scurte intervale de timp.

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul

zgomotului şi vibrațiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul

solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se

apreciază că începând de la distanţa de 100 m față de şantier se vor înregistra

niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A).

În vederea reducerii nivelului de zgomot și vibraţii beneficiarul

investitiei va trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu

grad avansat de uzură care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte

și alte noxe. Consultanţii în acustică, Southampton şi Machynlleth au

constatat că practic, orice mașină sau utilaj cu părţile aflate în mişcare va

face un sunet, iar turbinele eoliene nu fac excepţie. Turbinele eoliene sunt

bine concepute, în general liniştite în funcţiune, şi în comparaţie cu

zgomotul produs de traficul rutier, trenuri, avioane şi activităţi de construcţie

etc., zgomotul produs de turbine eoliene este foarte scăzut.

Zgomotul perceput de locuitorii unei case aflate la o distanță de 300 m

de un parc eolian este aproximativ comparabil cu a unui curs de apă aflat la

50 – 100 m distanță sau cu foșnetul de frunze la o adiere de vânt. Acest lucru

este similar cu nivelul de sunet în interiorul unei sufragerii tipice cu un foc





120

de gaz pornit, sau în sala de lectură a unei biblioteci neocupată sau într-un

birou liniştit, cu aer condiţionat.

După cum arată tabelul, sunetul a unui parc eolian în lucru este de fapt

mai puţin obişnuit traficului rutier sau un birou. Chiar şi atunci când creşte

viteza vântului, este dificil de a detecta o creştere a sunetului.

În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice:

În timpul funcţionării turbinelor eoliene zgomotul este generat de:

Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze;

Funcţionarea generatorului electric;

Funcţionarea palelor turbinei eoliene.

Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot

nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi

caracteristici fonoabsorbante.

Conform studiilor efectuate de specialişti din țările Uniunii Europene

care deţin suprafețe întinse de parcuri eoliene, turbinele de vânt moderne nu

sunt zgomotoase, majoritatea fabricanților garantând că la nivelul rotorului

turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depășește 100 dB (A), echivalent

cu un zgomot din orice industrie prelucrătoare.

În cazul în care vântul bate în directia unui receptor, nivelul presiunii

sunetului la o distanță de 40 m de o turbină tipică este de 50 - 60 dB (A),

ceea ce echivalează cu nivelul unei conversații umane obișnuite. La 150 m

zgomotul scade la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o

locuință, iar la distanța de peste 300 m zgomotul funcționării unor turbine se

confundă cu zgomotul produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate din

direcție contrară, nivelul zgomotului receptionat scade cu circa 10 dB (A).

Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul

de zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanțe

suficiente față de așezările umane, diverse anexe gospodărești, instituții

publice, monumente istorice și de arhitectură, parcuri, spitale și alte

așezăminte de interes public.

În ce privește vibrațiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.

Zgomotul scade în intensitate dacă puterea generată de turbină

(funcţie de viteza vântului) scade şi ea.





121

Zgomotul generat de rotirea palelor turbinei este de asemenea

proporţional cu viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea

nivelului de zgomot după un algoritm dat de standardul german în domeniu,

DIN ISO 9613-2 au scos în evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:

puterea turbinei;

viteza vântului;

distanţa şi înălţimea faţă de turbină.

Pentru turbine cu o putere nominală de 2,5 MW la viteza vântului

de 10m/s, din calcul a rezultat 104,5 dB în imediata apropiere (10 m

distanță) şi 35 – 45 dB la distanţă peste 350 m, înălţimea de măsurare

fiind de 5,0 şi 10 m.

Solul

Din punct de vedere geomorfologic pe amplasament este constituit din

loess şi dune de nisip.

Învelişul de soluri de pe amplasament este uniform, reprezentat în

totalitate de pietrişuri pe care s-a instalat procesul de formare a solului.

Acest înveliş de soluri s-a format în condiţii naturale iar aportul principal

pentru pedogeneză a fost asigurat de frecvenţa foarte mare a inundaţiilor în

timpul cărora sunt depuse pietrişuri fluviatile carbonatice iar ritmul alert al

depunerilor nu permite desfăşurarea proceselor naturale de pedogeneză.

.

Câmpia de subzistenţă a Siretului se remarcă prin exces de umiditate,

prin zone mlăştinoase, inundaţii, prin tendinţa continuă a râurilor ce vin din

câmpia piemontană de a-şi schimba cursul, de a aluviona sub formă de

divagare. Pe timp de secetă se extind în schimb sărăturile.

Din punct de vedere geologic, zona este situată într-o depresiune

formată între Avantfosa Carpaţilor Orientali şi Unitatea Nord-Dobrogeană,

despărţite prin falia Pecineaga-Camena în care s-au depus sedimente

pliocene şi cuaternare.





122

Perimetrul aparţine Cuaternarului fiind reprezentat printr-un complex

aluvionar de nisipuri şi pietrişuri grosiere, sedimentarea făcându-se într-un

mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil.

Complexul detritic este alcătuit din fragmente detritice, alohtone,

poligene de natură predominant sedimentară şi metamorfică provenite din

depozitele de platformă şi cele ale flişului carpatic.

Caracteristicile fizico-chimice ale solului din zona amplasamentului

sunt specifice terenurilor utilizate intensiv în scopuri agricole. Solul din

această zonă este de clasă III şi IV, neavând o valoare deosebită din punct de

vedere agricol.

Solurile din zona de amplasament a viitorului parc eolian sunt de tip

cernoziom carbonatic. Acestea au o textura lutoasa-lutoargiloasa, continutul

de argila sub 0,002 mm fiind intre 27,4% si 35,3%. Aceste soluri sunt

netasate pana la moderat tasate, densitatea aparenta variind intre 1,09 si 1,59

g/cm3

. Porozitatea este mai mare la suprafata si ceva mai redusa pe profil.

Astfel, porozitatea totala variaza intre 51 si 59 % in orizontul Amp si intre

41 si 54 % sub acest orizont. Au un continut de humus mijlociu, valorile

variind intre 3,6 si 4,2% in orizontul Amp si sub acest orizont, valorile scad

la 1,8-2,9% in Am si sub 1,5% in prima parte a orizontului C. Continutul de

azot total este, de asemenea, mijlociu: 0,17-0,20% in orizontul Amp si ceva

mai mic in orizontul Am (0,08-0,13%). Capacitatea de schimb cationic este,

in general, mare (28,90-37,49 me/100 g sol), dintre cationi predominand

Ca++

si Mg++

, cu peste 95%, numai in orizonturile alcalizate, Na+

schimbabil

ajungand la valorile de 8-17%.

Carbonatii sunt levigati in baza orizontului Am. Orizontul de

acumulare maxima se afla la cca 100 cm adancime, continutul de CaCO3

la

acest nivel ajungand la cca 30-35%.

Ca urmare a spalarii carbonatilor si a usoarei debazificari a solului in

orizontul Am (V = 85-93%) reactia solului este slab acida - neutra (pH 6,6-

7,3), iar in orizonturile AC si C devine slab alcalina (pH 8,0-8,5). La

orizonturile alcalizate, care apar adesea in partea inferioara a profililui de

sol, reactia devine puternic alcalina (8,8-9,2).





123

Surse de poluare a solurilor

Solul utilizat pentru construcţia Parcului Eolian este situat în

extravilanul comunei PISCU are drept întrebuinţare de teren agricol, utilizat

în special pentru păşunat.

Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi:

Excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte

şi excavarea acestora. Poluarea este produsă în acest caz fie de

depozitarea sterilului, fie prin alte dereglări de formă care pot

duce la inundaţii şi alunecări de teren.

Metale grele, care în urma depozitării

necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate,

difuzează în sol ducând la degradarea chimică a solului.

Materiale radioactive, care în urma depozitării

necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate

utilizate în procesele termice din centrale nucleare, ajung în sol.

Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă

sunt în unele cazuri prin unele componente surse de poluare.

Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la

creşterea conţinutului de nitraţi din sol.

Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în

exces încarcă solul cu substanţe ce duc la degradarea chimică a

lui.

Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din

scurgerile care pot apărea la transportul şi manipularea

produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol determină

o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei

vegetaţii.

Prognozarea poluării solului

Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două

etape distincte:

Etapa de realizare a construcţiei;





124

Etapa de utilizare a parcului eolian construit pentru

producerea energiei electrice.

În etapa de realizare a investiţiei se poate menționa că pentru

obiectivul propus, planul prevede variante de construcţie modernă, la care

generarea de deşeuri de construcţie este minimă.

Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi

mai mici de materiale de construcție clasice și implicit cantităţi mult mai

mici de deşeuri care rezultă din aceste activități.

În același timp, perioada de realizare a construcției se reduce

considerabil, ca și personalul executant necesar.

Întreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică

activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de șantier, depozite

temporare de materiale, precum și o concentrare de efective umane.

Toate aceste activități constituie surse de poluare temporară pentru

apă, aer și sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate genera surse punctiforme de

poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate, deșeuri

menajere, hidrocarburi sau diverse alte substanțe toxice și periculoase.

Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a

parcului eolian, poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv

prin compactare şi degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se

mai poate produce din deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de

construire şi modernizare a drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei

şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în

perioada de construcţie a parcului eolian se pot utiliza până la 5 - 10 tone de

produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de

construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac

pentru fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj

şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din

moluzul rezultat din eventuala finalizare şi finisare a lucrărilor de construcţie

- montaj.





125

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanți ce pot

afecta solul și subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea și în

structura solului și a subsolului datorită realizării drumurilor suplimentare de

acces, a realizării platformelor de montaj, a turnarii fundațiilor (beton

armat), a realizării camerei de comandă și liniei electrice vor fi minore.

Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi

corespunzătoare fiecărei situaţii în parte.

Tehnologia de construcţii – montaj corelată cu montarea secvenţială a

turbinelor din parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce

gradul de poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai

bine gestionaţi.

Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii

specifice exploatării instalaţiilor de turbine eoliene se poate produce cu

deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi

ambalaje de la piese de schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la

întreţinerea instalaţiei.

Notăm în primul rând ca într-un parc eolian, mai ales dacă este situat

în teren plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene,

distanța medie dintre două turbine eoliene este de 6 – 10 diametre rotorice,

ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un

kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar

ca stâlpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din

jurul nostru, dar cu care ne-am obișnuit și pe care nu le mai consideram cu

un impact negativ asupra peisajului.

Turația rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă - în jur de 16

rotații/minut, deci nu provoacă și nici nu induce nici un fel de senzație

negativă.

Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat (circa 0,1% din

total) - ca și în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare

terenul pentru agricultură sau pășunat.





126

Biodiversitatea

Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE

ADECVATA PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010.

S-au efectuata observatii periodice in perioada unui an calendaristic,

asupra florei si faunei din zona.

Va prezentam in continuarae concluziile evaluarii adecvate.

Pe amplasament am identificat clasa de habitat N12 – Culturi

(teren arabil).

Asociatia vegetala dominanta identificata in zona este Taraxaco

bessarabici – Caricetum distantis Wendelbg. 1943.

Dinamica vegetatiei de pe terenuri indică evolutia asociatiei către


dactylon.

Pe parcursul observatiilor s-au efectuat o serie de releve botanice.

Releveele demonstreaza ca in cele doua zone se edifica un habitat de


dactylon.

Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă.

De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că

producţia acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la

alta in funcţie de gradul de degradare al islazului.

Pajiştile aparţinând acestui tip de habitat reprezintă ţelina stepică, divers

degradată prin păşunat relativ moderat. Vegetaţia este dominată de păiuş

stepic - Festuca valesiaca, pir crestat – Agropyron repens şi colilie – Stipa

capillata, printre care cresc un mumăr mare de late graminee şi

dicotiledonate perene. Pe lîngă speciile edificatoare, se întâlnesc în mod

frecvent: Bortryochloa ischaemum, Taraxacum serotinum, Achillea

milefolium, Lamium amplexicaule, Erodium cicutarium, Senecio vernalis,

Capsella bursa-pastoris, Plantago lanceolata, Erophila verna,

Lithospermum arvense, Cardaria draba, Descurainia sophia, Trifolium

arvense etc.





127

În urma observatiilor noastre in teren (aprilie 2010 – aprilie 2011) au

fost inregistrate 72 specii de pasari, aflate in pasaj sau hranindu-se in zona.

Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces

până în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri

agricole şi zonele intens păşunate.

Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a

urmărit turul de orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de

minute interval de timp în care s-au observat păsările, efectuând diverse

activităţi (deplasări de la un trup la altul de pădure, căutarea hranei,

adăpare, manifestări teritoriale). Observaţiile s-au făcut cu ajutorul

binoclului şi prin identificarea de semnale sonore specifice.

Din totatul de specii, 7 specii sunt specii rapitoare de zi si de noapte.

Restul speciilor sunt caracteristice zonelor de camp deschis cu terenuri

cultivate ce constituie sursa de hrana.

Prezenta speciilor de balta in perioada de primavara ne demonstreaza

ca aceste specii au ales acest culoar de migratie de a lungul raului Siret,

datorita surselor de hrana accesibile in aceasta perioada. In perioada de

toamna nu am mai intalnit aceeasi abundenta de specii, probabil nu au mai

gasit sursa de hrana si sau indreptat spre alte locuri.

Prezenta unui numar mare de specii rapitoare (de zi si de noapte) ne

demonstreaza faptul ca aceste sunt in cautarea hranei constituite din

micromamifere, aici intrand si popandaul.

Fauna de nevertebrate este reprezentată în zonă de toate grupele, atât

taxonomice cât si ecologice. Impactul eolienelor asupa faunei de

nevertebrate nu este unul semnificativ, mortalitatea în radul lor nefiind mai

mare decât cea rezultată din coliziunea acestora cu masinile în miscare sau

cu geamurile clădirilor.

În afara speciilor de păsări descrise anterior au mai fost identificate și

unelele specii de amfibieni și reptile precum: Bombina bombina (izvoraș cu

burta roşie), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel),

Bufo viridis (broască râioasă verde), Rana temporaria (broasca roșie de

munte) și Lacerta agilis (șopârla de câmp).





128

În ceea ce privește mamiferele am identificat pe amplasamentul

viitorului parc eolian doar iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Relațiile structurale și funcționale care crează și mențin integritatea

ariei sunt legate de condițiile de hrănire, adăpost și reproducere pe de-o

parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică și a tuturor factorilor externi

care pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de

habitat. Orice modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai

mult sau mai puțin integritatea ariei.

În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru amenajarea

parcului eolian, nu vor afecta habitatul speciilor descrise în Formularul

Standard Natura 2000 ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior deoarece

terenul viitorului parc eolian este situat la o distanță relativ mare de raul

Siret( zona malurilor unde exista posibile locuri de cuibarit, adapost si

hrana) – aproximativ 1,5km, chiar daca limita ariei de protectie se afla la

70m ( distanat cea mai mica) de amplasamentul parcului. Acesta înseamnă

că din punct de vedere al zgomotelor și vibrațiilor păsările nu vor fi afectate

nici în faza de construcție și nici în faza de funcționare a parcului.

Menționăm de la început faptul că proiectantul parcului, a recurs, la folosirea

unor turbine silențioase, astfel încât, acestea să fie încadrate în limitele

admise conform legislației din vigoare.

Starea de conservare a luncii Siretului este bună și în prezent oferă

condiții optime de habitat pentru speciile de păsări declarate. Dacă condițiile

de hrană devin limitate ele vor parcurge și teritoriile învecinate în căutare de

hrană. Ne referim la speciile insectivore, cele omnivore, precum și la

păsările răpitoare. După hrănire ele se reîntorc la locurile de odihnă.

Habitatul de pajiște existent la nivelul viitorului parc eolian ar putea oferi

condiții de hrană favorabile în special pentru păsările insectivore întrucât la

nivelul pajiștii se găsesc numeroase insecte.

În concluzie, integritatea ariei de protecție specială avifaunistică

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior nu este afectată de construirea

parcului eolian deoarece:

1. nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de

interes comunitar;

2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;





129

3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea

stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc

structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate.

Peisajul

Amplasamentul PARC EOLIAN COMUNA comuna PISCU,

judeţul GALATI este într-o zonă cu relief de câmpie.

Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu

vegetaţie naturală de stepă pitică.

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare,

platforme, excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului

eolian şi diverse materiale.

Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor

consuma materialele.

La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi

retrase utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea

mult mai atrăgătoare decât starea anterioară.

Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi

elementelor antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de

montaj sunt vizibile de la distanţe mari.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului

se va face prin :

Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii -

montaj, aducerea lui la cotele iniţiale;

Vopsirea turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va

diminua efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii

la distanţă.

Mediul social si economic

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale





130

populaţiei, asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor

familiale, asupra creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra

solicitării serviciilor publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie

publică ş.a.

Locaţia din comuna PISCU, judeţul GALATI este situată într-o zona

extravilană cu funcţiune de teren agricol.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce

modificări asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din

comuna PISCU, judeţul GALATI.

Tehnologia de construcţii - montaj a turbinelor eoliene implică

operaţiuni atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.

Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă

sau din zonele imediat adiacente.

În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în

medie 100 oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi

a altor lucrări specifice.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al

investiţiei pe amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din

zonă, respectiv cu primarul comuna PISCU, judeţul GALATI care

reprezentă şi punctul de vedere al Consiliului Local, şi cu proprietari a unor

ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat asupra existenţei unui

impact negativ al parcului eolian atât în perioada de construcţii- montaj cât

şi în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de persoanele

intervievate a fost ca nu au pot avea efecte negative, din contră au manifestat

o atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii în

zonă.

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune:

• În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care

devine ca indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor

montate este suficient de mare;

• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel

industrial determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat

trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de





131

energie face ca în Europa actual să se importe 50% din energia necesară, iar

în cazul în care nu se vor găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul

de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care

alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de

producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute

comunităţi locale în Europa şi în lume în care producerea locală a energiei

electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea preţului energiei electrice

până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.

După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o

perioadă de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de

sine stătătoare in cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum

considerabil de timp şi un consum semnificativ de resurse materiale şi

financiare, de asemenea utilizarea unor resurse umane de înaltă calificare.

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le

aduce investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei

şi a mediului.

Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului eolian pe

amplasamentul din extravilanul comuna PISCU, judeţul GALATI nu are

nici un impact negativ asupra acelor factori de mediu care să ducă la

îmbolnăvirea populaţiei. De asemenea nu sunt afectaţi semnificativ

principalii factori de mediu, sol apă şi aer. Singurul parametru de mediu care

ar putea fi luat în discuţii este zgomotul în perioada de construcţie, care ar

putea avea efect asupra populaţiei, dar construcţia se află departe de zonele

locuite. Impactul dat de umbra turbinelor este de asemenea nesemnificativ

pentru sănătatea populaţiei din zonă, distanţa faţă de zonele locuite face ca

umbra să nu atingă aceste zone. Se preconizează o intensă circulaţie a

aerului atmosferic care va fi benefică în special în condiţii de iarnă când

noxele provenite de la încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat

vor fi mai repede dispersate.

De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei.

Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de

construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai

mult sau mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale





132

pulverulente. Aceste materiale manipulate fără respectarea unor reguli

specifice poate avea impact asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la

realizarea construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice

activităţii din construcţii şi de asemenea echipat cu echipament

corespunzător de protecţia muncii.

Activitate desfăşurată de personalul care exploatează instalaţiile de

turbine din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact

semnificativ asupra sănătăţii acestora.

Zonele de protectie sunt reglementate prin ORD.ANRE. 49/2007.

Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

In zona propusă pentru investiţie nu sunt valori ale patrimoniului

cultural, nici elemente culturale sau etnice care să fie afectate şi să necesite

protecţie.

De asemenea, amplasamentul este liber de sarcini, neavând valoare

arheologică şi neafectând vreun monument istoric.

Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite

Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele

impactului generat de umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul

WindPro (modulul Shadow).

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti

parametri de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita

pozitie fata de o zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul

acestuia pe bolta – care variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea

mai dezavantajoasa pentru respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii

sunt:

- dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente





133

in format electronic in baza de date a programului

caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine,

orientare versanti) fiecarei turbine

In simularea impactului umbrei a fost aleasă situaţia cea mai

dezavantajoasa (worst/case”), când:

- durata de strălucire a Soarelui este continuă;

- turbina este permanent in funcţiune;

- rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar

acesta este acoperit in proporţie de 20% de către rotor;

- unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului

(la valori mai mici se considera un impact nul).

Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din zona

Ulmu cu cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene rezultă, pe baza

analizei hărţilor realizate prin simularea de tip Worst/Case a umbrei generate

de turbinele eoliene rezultă un impact nesemnificativ.

Impactul nesemnificativ este justificat de distanţa mare 200 m faţă de

ultima locuinta a comunei PISCU, judeţul GALATI şi zona aridă din imediata

apropiere a amplasamentului.

Deoarece in simularea de tip Worst/ Case a rezultat un impact redus al

umbrei la marginea localităţii, nu s-a mai considerat necesară aflarea

impactului real al umbrei turbinelor.

Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea

cablurilor electrice

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice

produc diverse efecte asupra mediului şi oamenilor.

În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre

doi stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la

nivelul solului se generează un câmp electric de 15kV/m,care induce în

corpul omenesc curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite

în funcţie de vârstă , robusteţe , şi alte caracteristici.





134

Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea

tensiuni care generează câmpul este mai mare de 50kV.

În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe de zona de

amplasare a turbinelor eoliene.

De remarcat că racordarea postului de transformare se face cu cabluri

subterane protejate corespunzător cu un efect nesemnificativ asupra

oamenilor, faunei şi florei.

Din experienţa de până acum a tărilor cu un puternic sector energetic

din potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor

magnetice şi electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.

Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp

electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru

personalul care deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru

instalaţiile care deservesc turbinele eoliene.

Impactul cumulat

În arealul analizat pentru elaborarea PARC EOLIAN CU STATIE

DE TRANSFORMARE SI RACORD ELECTRIC” în extravilanul comunei

PISCU, nu au fost identificate planuri sau proiecte cu care acesta să poată

avea un impact cumulat. De asemenea având în vedere că nu a fost

identificat un impact semnificativ asupra nici unui factor de mediu, nu se

pune problema cumularii acestora cu efectele altor planuri, programe sau

proiecte care ar putea fi dezvoltate în zonă.

EVALUAREA IMPACTULUI PROGNOZAT


PROGNOZAREA EFECTELOR NEGATIVE

1 Direct Apa Impact prognozat 0

Aer Impact prognozat 0

Sol Impact prognozat 0





135

Zgomot Impact prognozat 0

Flora si

fauna




Sanatatea

populatiei si

mediul

social

Impact pronozat +2

Peisajului Impact pronozat 0

Patrimoniu

cultural

Impact prognozat 0

2 Secundar In perioada

de

construire




In perioada

de

functionare




In perioada

de

dezafectare

Impact prognozat 0

3 Temporar

/Pe termen

scurt




4 Permanent/

Pe termen

lung

Impact prognozat 0

5 Accidentale Impact prognozat in limite admisibile



6 Indirecte Impact prognozat in limite admisibile



7 Cumulative Impact prognozat 0

8 Rezidual Impact prognozat 0





136

Bibliografie

****, 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul

PNUD ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG

305/15.04.1999.

****, Geografia Fizica a Romaniei, 1983, Ed. Academiei Române,

Bucuresti.

BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status

assesment. Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;

BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets –

www.birdlife.org;

Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare

dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea

Naturii mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45

Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et

Spermatophyta, Ed. Ceres, Bucureşti

Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si

Enciclopedica, Bucureşti, p. 35-39.

Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea

Bucureşti, p. 1-6.

Coldea G. (ed..), 1997, Les associations végétales de Roumanie. Tome I

Les associations herbaceés naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj -Napoca.

Coldea, G., 1991, Prodrome des associations végétales des Carpates du

sud-est (Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino.

Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote

techniques for counting and estimating the number of bird-wind turbine

collisions at sea: a review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.

Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind

farm. Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p.

296-298.

http://www.birdlife.org/





137

Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice

în flora României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti

Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona,

Biriş A., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti,

496 pp.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona,

Biriş A., 2005. Habitatele din România, Modificări conform

amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate

(92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.

Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of

wind farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP

Tehnopress, Iasi, p. 35-37

Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring

plant and animal populations, Blackwell Science.

GH. Zamfir Gh., 1974, Poluarea Mediului Ambiant, Ed. Junimea.

Mihaiescu L. & al., 1986, Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica.

Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ.

Soc. Ornitologică Romănă Nr.16, Cluj Napoca.

Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din

Romania - Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma

Mater, Cluj Napoca, pp. 307.

Puscaru E., 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populară Română.

Studiu geobotanic si agroproductiv, Ed. Academiei Române, Bucuresti.

Rauta C., 1978, Poluarea si Protectia Mediului, Ed. Stiintifica si

Enciclopedica.

Rojanschi V. & al., 2002, Protecţia si Ingineria Mediului, Ed.

Economica 2002.

Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei

Române, Bucureşti.

Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica.

Visan S. & al., 2000, Mediul Inconjurator. Poluare si Protecţie, Ed.

Economica.





138

Vladimir Rojanschi & al., 2004, Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul

de Mediu, Ed. ASE Bucuresti.

Voicu V., Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei.

Anexe





139





140

raportul evaluĂrii impactului asupra mediului ...apmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia...

Documents