studiu de evaluare adecvata - rajac.ro

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA of 276

STUDIU DE

EVALUARE ADECVATA

pentru obiectivul

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN ARIA DE

OPERARE A SC RAJA SA CONSTANTA, IN PERIOADA 2014-2020 – judetul Ialomita

etapa Studiului de Fezabilitate

BENEFICIAR:

S.C. RAJA S.A. Constanta, cu sediul in Constanta, strada Calarasi nr. 22 – 24, cod postal

900590, Tel: 0241 66.40.46, Fax: 0241 66.25.77; 0241 66.19.40

ELABORATOR:

S.C. ROMAIR CONSULTING S.R.L., cu sediul in Bucuresti, Sector 1, Str. Maior Aviator Stefan

Sanatescu, nr. 53, Corp 3 parter, Corp 3 etaj 1, si birourile 3, 4, 5 si 6 din Corp 5 etaj 3; Tel:

021/319.32.12, Fax: 021/319.32.15; E-mail: [email protected]; website: www.romair.ro

SEPTEMEBRIE 2016

mailto:[email protected]

http://www.romair.ro/


Cod proiect: 511-13-06/02.2015

Denumire proiect:

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A

INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN

ARIA DE OPERARE A SC RAJA SA

CONSTANTA, IN PERIOADA 2014-2020, judetul

Ialomita

Faza de Proiectare: Studiu de Fezabilitate

Document Studiu de evaluare adecvata

Data predarii: Septembrie 2016

Beneficiar: S.C. RAJA S.A. Constanta

LISTA DE SEMNATURI

ROMAIR CONSULTING

Team Leader Alexandru BAY

Coordonator studii de teren si proiectare Dragos Sorin NICA

ELABORATORI DE SPECIALITATE

❑ Departamentul Studii de mediu: Catalina Paun

Daniela Pineta

Anca Balasoiu – Starpitu


Cod proiect: 511-13-06/02.2015

Denumire proiect:





Ialomita





CUPRINSUL VOLUMULUI

A. PIESE SCRISE

Foaie de capat

Lista de semnaturi

LISTA DE SEMNATURI ............................................................................................................................................ 2

CUPRINSUL VOLUMULUI ...................................................................................................................................... 3

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA ................................................................................................................... 9

1. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBARII ..................................................................... 9

1.1 INFORMATII PRIVIND PROIECTUL 9 1.1.1 Introducere 9 1.1.2 Denumirea proiectului 11 1.1.3 Titularul proiectului 11 1.1.4 Autoritatea contractanta 11 1.1.5 Proiectantul lucrarilor 11 1.1.6 Descrierea proiectului 12

1.1.1.1 Alimentarea cu apa 12 2.1.1.1 Apa uzata 61

1.1.7 Obiectivele proiectului 88 1.1.8 Informatii privind productia care se va realiza 90 1.1.9 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate 90

1.2 LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA 91 1.3 MODIFICARILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT 93 1.4 RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PROIECTULUI 95 1.5 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI


95 1.6 EMISII SI DESEURI GENERATE DE PROIECT SI MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA

95 1.6.2 Emisii si deseuri in apa si modalitatea de eliminare a acestora 98 1.6.3 Emisii si deseuri pe sol si subsol si modalitatea de eliminare a acestora 101 1.6.4 Emisii si deseuri pe amplasament si modalitatea de eliminare a acestora 103 1.6.5 Gospodarirea namolului de la statiile de epurare din judetul Ialomita 104

3.1.1.1 1.6.4.2 Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase 105 1.7 CERINTELE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUTIA

PROIECTULUI 106 1.8 SERVICIILE SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 108 1.9 DURATA CONSTRUCTIEI, FUNCTIONARII, DEZAFECTARII PROIECTULUI SI ESALONAREA

PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI 109 1.10 ACTIVITATI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTARII PROIECTULUI 109 1.11 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI 110 1.12 CARACTERISTICILE PROIECTELOR EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA

IMPACT CUMULATIV CU PROIECTUL CARE ESTE IN PROCEDURA DE EVALUARE SI CARE POATE

AFECTA ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR 115 1.13 ALTE INFORMATII SOLICITATE DE CATRE AUTORITATEA COMPETENTA PENTRU

PROTECTIA MEDIULUI 119

2. INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ..................................................................................... 119

2.1 DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR: SUPRAFATA,

TIPURI DE ECOSISTEME, TIPURI DE HABITATE SI SPECIILE CARE POT FI AFECTATE PRIN

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 119 2.2 DATE DESPRE PREZENTA, LOCALIZAREA, POPULATIA SI ECOLOGIA SPECIILOR SI/SAU

HABITATELOR PREZENTE PE SUPRAFATA SI IN IMEDIATA VECINATATE A PROIECTULUI

MENTIONATE IN FORMULARUL STANDARD AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR 135 2.2.1 Situl ROSCI 0319 Mlastina de la Fetesti 146 2.2.2 Situl ROSPA0012 Bratul Borcea 148 2.2.3 Situl ROSPA0044 Gradistea – Caldarusani - Dridu 170 2.2.4 Situl ROSCI0290 Coridorul Ialomitei 178

2.3 DESCRIEREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES

COMUNITAR AFECTATE SI A RELATIEI ACESTORA CU ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR INVECINATE 185 2.4 STATUTUL DE CONSERVARE AL SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR 186 2.5 DATE PRIVIND STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE SPECII AFECTATE (EVOLUTIA

NUMERICA A POPULATIEI IN CADRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR,

PROCENTUL ESTIMATIV AL UNEI SPECII AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI,

SUPRAFATA HABITATULUI ESTE SUFICIENT DE MARE PENTRU A ASIGURA MENTINEREA SPECIEI

PE TERMEN LUNG) 186 2.6 RELATIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREEAZA SI MENTIN INTEGRITATEA

ARIEI NATURALE DE INTERES COMUNITAR 186 2.7 OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR,

ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURI DE MANAGEMENT 186 2.8 DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE

INTERES COMUNITAR, INCLUSIV EVOLUTII/SCHIMBARI CARE SE POT PRODUCE IN VIITOR 187 2.9 ALTE INFORMATII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE

INTERES COMUNITAR, INCLUSIV POSIBILE SCHIMBARI IN EVOLUTIA NATURALA A ARIEI

NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 187 2.10 ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA DE INTERES COMUNITAR 187

3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ................................................................................ 187


3.1 METODOLOGIE 187 3.2 IDENTIFICAREA SI EVALUARE IMPACTULUI PENTRU SITURI 192

4. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ........................................................................................ 258

4.1 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI CU CARACTER GENERAL 258 4.2 MASURILE DE REDUCECERE A IMPACTULUI 258

4.2.1 Recomadari cu carecter general 258 4.2.2 Recomandari cu caracter special, specific fiecarei localitate in parte 259

4.1.1.1 Zona Tandarei 259 5.1.1.1 Zona Fetesti 261 6.1.1.1 Zona Dridu 263 7.1.1.1 Zona Fierbinti Targ 264 8.1.1.1 Zona Cazanesti 267

4.2.3 Prezentarea Planului de monitorizare 270

5. METODOLOGIE ........................................................................................................................................... 276

5.1 METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE

INTERES COMUNITAR AFECTATE 276

Lista tabele

Tabel 1: Rezumatul reabilitarii aductiunii de la frontul nou de captare – Fetesti. .............................. 13

Tabel 2: Debite de calcul statie de tratare Fetesti ................................................................................. 14

Tabel 3: Indicatori incarcari statie de tratare Fetesti ............................................................................. 14

Tabel 4: Date namol statie tratare Fetesti ............................................................................................... 17

Tabel 5: Extindere retea de distributie – Fetesti. ................................................................................... 21

Tabel 6: Rezumatul extinderilor in reteaua de distributie – Fetesti ..................................................... 21

Tabel 7: Reabilitari retea de distributie – Fetesti. .................................................................................. 21

Tabel 8: Rezumatul reabilitarilor/inlocuirilor in reteaua de distributie apa – Fetesti ......................... 24

Tabel 9: Indicatori tehnici pentru sistemul de alimentare cu apa a loc. Fetesti ................................. 24

Tabel 10: Debite de calcul statie de tratare Tandarei ............................................................................ 27

Tabel 11: Parametri de masurat statia de tratare Tandarei ................................................................... 28

Tabel 12: Date namol statie tratare Tandarei ......................................................................................... 31

Tabel 13: Lista strazilor si lungimile retelelor extinse si reabilitate - Tandarei .................................. 34

Tabel 14: Indicatori tehnici ai investitiei ................................................................................................. 35

Tabel 15: Rezultatele breviarului de calcul ............................................................................................. 36

Tabel 16: Lista lungimi si diametre conducta de aductiune ................................................................. 38

Tabel 17: date de intrare statie de tratare apa Cazanesti ...................................................................... 39

Tabel 18: Parametri statie de tratare apa Cazanesti .............................................................................. 39

Tabel 19: Date namol statie tratare Tandarei ......................................................................................... 42

Tabel 20: Lista lungimilor extinderii retelei de distributie pe strazi in localitatea Cazanesti ............ 45

Tabel 21: Lista lungimilor reabilitarii retelei de distributie pe strazi in localitatea Cazanesti .......... 45


Tabel 22: Lista subtraversarilor necesare pe traseul retelei de distributie in localitatea Cazanesti 46

Tabel 23: Indicatori tehnici pentru sistemul de alimentare cu apa Cazanesti .................................... 47

Tabel 24: Debite dimensionare statia de tratare Fierbinti Targ ............................................................ 47

Tabel 25: Parametri masurabili statie tratare apa Fierbinti Targ .......................................................... 48

Tabel 26: Date namol statie tratare Fierbinti .......................................................................................... 51

Tabel 27: Lista lungimilor extinderii retelei de distrbutie pe strazi in localitatea Fierbinti Targ ...... 53

Tabel 28: Debite de calcul statie de tratare Dridu .................................................................................. 54

Tabel 29: Parametri masurabili statie tratare Dridu ............................................................................... 55

Tabel 30: Date namol statie tratare Dridu ............................................................................................... 58

Tabel 31: Lista lungimilor extinderii retelei de distrbutie pe strazi in localitatea Dridu .................... 60

Tabel 32: Indicatori tehnici pentru Sistemul zonal de alimentare cu apa Fierbinti ............................ 61

Tabel 33: Lista lungimilor retelei de canalizare pe strazi in Municipiul Fetesti .................................. 61

Tabel 34: Indicatorii tehnici aferenti sistemului de canalizare din localitatea Fetesti ....................... 65

Tabel 35: Lista strazilor si lungimile aferente retelei de canalizare din localitatea Tandarei ........... 66

Tabel 36: Subtraversari canalizare in Tandarei...................................................................................... 68

Tabel 37: Indicatori tehnici ai investitiei ................................................................................................. 70

Tabel 38: Rezultatele breviarului de calcul ............................................................................................. 71

Tabel 39: Lista strazi retea canalizare propusa ..................................................................................... 72

Tabel 40: Lista subtraversarilor necesare pe traseul retelei de canalizare in localitatea Cazanesti 74

Tabel 41: Dimensionare statie epurare Cazanesti ................................................................................. 75

Tabel 42: Incarcari apa uzata – valori pentru proiectare ....................................................................... 75

Tabel 43: Parametrii proiectare bazin aerare ......................................................................................... 78

Tabel 44: Parametrii de proiectare pentru bazinele de decantare secundara .................................... 80

Tabel 45: Standarde privind evacuarea efluentului final tratat pentru CBO5, CCO si TSS ............... 84

Tabel 46: Standarde privind efluentul pentru azot si fosfor ................................................................. 84

Tabel 47: Coordonatele Stereo 70 statie de epurare Cazanesti si gura de descarcare ..................... 85

Tabel 48: Indicatori tehnici pentru Aglomerarea de apa uzata Cazanesti ........................................... 86

Tabel 49: Lista lungimilor retelei de canalizare pe strazi in localitatea Fierbinti Targ ...................... 86

Tabel 50: Lista subtraversarilor necesare pe traseul retelei de canalizare in localitatea Fierbinti Targ .................................................................................................................................................................... 87

Tabel 51: Indicatori tehnici pentru Aglomerarea de apa uzata Fierbinti ............................................. 88

Tabel 52: Caracteristicile apei uzate brute ............................................................................................. 99

Tabel 53: Caracteristicile efluentului .................................................................................................... 100

Tabel 54: Cantitati de namol de la statiile de epurare din jud.IL ........................................................ 104

Tabel 55: Optiuni de gestionare namol obtinut de la statii de epurare existente ............................. 105

Tabel 56: Cantitati de namol de la SEAU Cazanesti propusa ............................................................. 105


Tabel 57: Tabel localizare habitate ........................................................................................................ 193

Tabel 58: Tabel localizare specii ........................................................................................................... 194

Tabel 59: Tabel impactul asupra habitatelor ........................................................................................ 194

Tabel 60: Tabel impactul asupra speciilor ............................................................................................ 196



Tabel 63: Tabel localizare habitate ........................................................................................................ 227


Tabel 65: Tabel impactul asupra habitatelor ........................................................................................ 227




Tabel 69: Program de monitorizare factori de mediu .......................................................................... 271

Lista figuri

Figura 1: Schema generala a sistemului de alimentare cu apa – Fetesti (dupa realizarea lucrarilor propuse) ..................................................................................................................................................... 12

Figura 2: Harta administrativa a judetului Ialomita ............................................................................... 91

Figura 3: Sisteme de alimentare cu apa si aglomerari de apa uzata in judetul Ialomita ................. 110

Figura 4: Schema tehnologica linia apei SEAU Cazanesti ................................................................. 113

Figura 5: Schema tehnologica linia namolului SEAU Cazanesti........................................................ 114

Figura 6: Lucrari Fetesti - zona cartier Buliga – localizare fata de ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti, respectiv ROSPA0012 Bratul Borcea .................................................................................................... 136

Figura 7: Lucrari Fetesti – soseaua Calarasi-Fetesti – vecinatate la cca.5 m fata de ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti, respectiv ROSPA0012 Bratul Borcea ............................................................. 136

Figura 8: Lucrari Fetesti – soseaua Calarasi-Fetesti – vecinatate la cca.10 m fata de ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti, respectiv ROSPA0012 Bratul Borcea ............................................................. 137

Figura 9: Lucrari Fetesti – localizarea Statiei de tratare apa potabila Fetesti fata de ROSPA0012 Bratul Borcea ........................................................................................................................................... 137

Figura 10: Lucrari Tandarei, strada Viilor - amplasare vecinatate 58 m fata de ROSCI0290 Coridorul Ialomitei .................................................................................................................................................... 138

Figura 11: Lucrari Tandarei, strada Rovine - amplasare vecinatate 83 m fata de ROSCI0290 Coridorul Ialomitei .................................................................................................................................................... 138

Figura 12: Lucrari Tandarei – localizarea Statiei de tratare apa potabila Tandarei fata de ROSCI0290 Coridorul Ialomitei .................................................................................................................................. 139

Figura 13: Lucrari Fierbinti – sat Grecii de Jos, strada Micsunesti – amplasare partiala in interiorul sitului ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu ............................................................................... 140

Figura 14: Lucrari Fierbinti – in vecinatate fata de ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu ...... 140

Figura 15: Lucrari Fierbinti – localizarea Statiei de tratare apa potabila Fierbinti fata de ROSPA0044


Gradistea- Caldarusani - Dridu .............................................................................................................. 141

Figura 16: Lucrari Fierbinti – strada Micsunesti – suprapunere partial cu situl ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu ................................................................................................................. 141

Figura 17: Lucrari Fierbinti – Calea Bucuresti – vecinatate cu situl ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu ................................................................................................................................... 142

Figura 18: Lucrari Dridu – amplasare fata de limitele sitului ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu ......................................................................................................................................................... 142

Figura 19: Lucrari Dridu – localizarea Statiei de tratare apa potabila Dridu fata de ROSPA0044 Gradistea- Caldarusani - Dridu .............................................................................................................. 143

Figura 20: Lucrari retele Cazanesti- amplasare fata de limitele sitului ROSCI0290 Coridorul Ialomitei .................................................................................................................................................................. 144

Figura 21: SEAU Cazanesti – amplasare in interiorul sitului ROSCI0290 Coridorul Ialomitei ...... 144

Figura 22: Amplasament SEAU propus Cazanesti – suprapunere cu situl ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu ................................................................................................................................... 145

Figura 23: Acces amplasament SEAU propus Cazanesti – suprapunere cu situl ROSCI0290 Coridorul Ialomitei .................................................................................................................................. 145


Cod proiect: 511-13-06/02.2015

Denumire proiect:





Ialomita





STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

1. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBARII

1.1 INFORMATII PRIVIND PROIECTUL

1.1.1 Introducere

Natura 2000 reprezinta o retea de zone desemnate pe teritoriul Uniunii Europene in cadrul careia sunt conservate specii si habitate vulnerabile la nivelul intregului continent. Reteaua este consecinta celor doua Directive ale Uniunii Europene denumite generic “Directiva Pasari si Directiva Habitate”, ambele transpuse in legislatia romaneasca prin OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011.

Reteaua Natura 2000 este formata din Situri de Importanta Comunitara (SCI) desemnate pentru protectia speciilor si habitatelor, listate pe anexele Directivei Habitate si Arii Speciale de Protectie Avifaunistica (ASPA), desemnate pentru protectia speciilor de pasari salbatice in baza Directivei Pasari.

Conform Directivelor Europene, Romania, ca stat membru al UE este obligata sa asigure un „statut de conservare favorabil” pentru speciile si habitatele de interes comunitar din reteaua Natura 2000 si sa raporteze periodic Comisiei Europene, indeplinirea acestui obiectiv.

Starea de conservare este favorabila daca se indeplinesc conditiile:

❖ dinamica populatiilor speciei indica faptul ca aceasta se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau;

❖ arealul natural al speciei nu se reduce sau nu exista riscul sa se reduca in viitorul previzibil;

❖ exista un habitat suficient de vast pentru ca populatiile speciei sa se mentina pe termen lung.

“Integritatea ariei naturale protejate” este legata atat de obiectivele de conservare ale ariei cat si de totalitatea aspectelor ariei naturale protejate.

O arie naturala protejata poate fi definita ca avand un nivel ridicat de integritate atunci cand:

❖ respectarea obiectivelor de conservare este realizata;


❖ capacitatea de auto-regenerare in contextul unor conditii dinamice este mentinuta (eventual cu un minim de interventii din exterior care vizeaza managementul conservarii).

Din acest punct de vedere, evaluarea efectelor semnificative ale unui proiect trebuie sa tina seama de structura si functiile ariilor naturale protejate si obiectivele acestora de conservare.

Pentru siturile Natura 2000 obiectivele de conservare se refera la speciile si/sau habitatele pentru care respectivul sit a fost declarat.

Odata cu aparitia legislatiei specifice de aplicare a evaluarii adecvate, respectiv a Ordinului ministrului mediului si padurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, se aplica si la noi procedura de evaluare adecvata de catre autoritatile competente pentru protectia mediului.

Evaluarea adecvata cuprinde 4 etape:

1. etapa de incadrare; 2. etapa studiului de evaluare adecvata; 3. etapa solutiilor alternative; 4. etapa masurilor compensatorii, atunci cand nu exista solutii alternative si cand impactul negativ persista.

Studiul de evaluare adecvata pentru prezentul proiect a fost solicitat in cadrul procedurii de emitere a Acordului de mediu derulata de catre Agentia pentru Protectia Mediului Ialomita, realizandu-se in conformitate cu Ordinului ministrului mediului si padurilor nr. 19/2010.

In acest capitol este descrisa abordarea propusa in cadrul prezentului studiului de evaluare adecvata a impactului proiectului asupra mediului.

In stabilirea acestei abordari, au fost utilizate urmatoarele surse de date:

Ghid metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (aprobat prin Ordinul 19/2010);

Ghid de aplicare a procedurilor EIA/SEA/EA;

Orientare din partea Agentiei de protectia mediului Ialomita.

In studiul de evaluare adecvata s-a evaluat impactul proiectului in raport cu obiectivele de conservare a siturilor (parte integranta din reteaua Natura 2000) pentru a stabili daca proiectul propus ar putea afecta in mod negativ integritatea acestora.

Procesul este prevazut la articolul 6 (3) si (4) din Directiva "Habitate .

ETAPA 1

Etapa de incadrare

ETAPA 2

Etapa studiului de evaluare adecvata

ETAPA 3

Etapa solutiilor alternative

ETAPA 4

Etapa masurilor compensatorii


Directiva Habitate (DC 92/43/EEC) Articol 6(3) “Orice plan sau proiect care nu are o legatura directa cu sau nu este necesar in cadul planului de management al sit-ului, dar care ar putea avea un efect semnificativ asupra acestuia, fie individual, fie in combinatie cu alte planuri si proiecte, se supun evaluarii adecvate a implicatiilor sale pentru sit, luand in considerare obiectivele de conservare ale acestuia. Avand in vedere implicatiile pentru sit si sub rezerva dispozitiilor din alineatul 4, autoritatile nationale competente aproba planul sau proiectul numai dupa ce constatata ca acesta nu va afecta in mod negativ integritatea sit-ului in cauza si dupa o consultare prealabila a publicului interesat " Articol 6(4) "Daca, in situatia unui rezultat negativ al evaluarii efectelor asupra sitului si in absenta solutiilor alternative, un plan sau un proiect trebuie sa fie realizat, din considerente de interes public major, inclusiv cele de natura sociala sau economica, Statele membre trebuie sa ia toate masurile compensatorii necesare pentru a asigura protectia coerentei de ansamblu a Retelei Natura 2000. In acest sens, Comisia va fi informata cu privire la masurile compensatorii adoptate. In cazul in care sit-ul respectiv adaposteste un tip de habitat natural prioritar si /sau specii prioritare, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele legate de sanatatea umana sau siguranta publica, consecintele benefice de importanta majora pentru mediu sau, ca urmare a avizului din partea Comisiei, alte motive imperative de interes public major ".

1.1.2 Denumirea proiectului Denumirea proiectului este: PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN ARIA DE OPERARE A SC RAJA SA CONSTANTA, IN PERIOADA 2014-2020 – judetul Ialomita.

Proiectul descris in cadrul prezentului studiu face parte din PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN ARIA DE OPERARE A SC RAJA SA CONSTANTA, IN PERIOADA 2014-2020 care propune investitii, pe langa judetul Ialomita, si in judetele Dambovita, Calarasi, Brasov si Constanta.

Scopul proiectului este promovarea investitiilor din domeniul alimentarii cu apa si canalizare, respectiv extindere/reabilitare retele alimentare cu apa, retele canalizare, statii de tratare apa, statii de pompare, statii de epurare etc, propuse pe teritoriul judetelor mentionate anterior. Toate aceste investitii se afla in aria de operare a titularului S.C. Raja Constanta S.A.

Finantarea proiectului se va face din POIM 2014-2020, incadrandu-se pe Axa prioritara 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor, OS 3.2 - Cresterea nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urbane, precum si a gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila a populatiei.

1.1.3 Titularul proiectului S.C. RAJA S.A. Constanta, cu sediul in Constanta, strada Calarasi nr. 22 – 24, cod postal 900590, Tel: 0241 66.40.46, Fax: 0241 66.25.77; 0241 66.19.40, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J13/80/1991, CUI 1890420, CIF RO 1890420

1.1.4 Autoritatea contractanta

Ministerul Fondurilor Europene, Cladirea Tower Center, Bulevardul Ion Mihalache 15-17, Bucuresti 01117, Tel.: 0372 838 500. 0372.838.743, Fax: 0372.838.502. e-mail: [email protected]; site: http://www.fonduri-ue.ro.

1.1.5 Proiectantul lucrarilor S.C. ROMAIR CONSULTING, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1 – Bucuresti; Tel: +40 – 21 – 319.32.11, 319.32.12, 319.32.13; Fax: +40 – 21 – 319.32.15;

E-mail: [email protected]; website: www.romair.ro

https://www.google.ro/search?biw=1920&bih=979&q=ministrul+fondurilor+europene+telefon&stick=H4sIAAAAAAAAAOPgE-LVT9c3NEyqKM_KyUvJ1tLPTrbST87PyUlNLsnMz9PPzssvz0lNSU-NL0jMS80p1s9ILI4vyMjPS7UCkwClO4IhQgAAAA&sa=X&ved=0ahUKEwjjgOWgydnNAhVD8RQKHYQNBhMQ6BMIhAEwEg


http://www.fonduri-ue.ro/


http://www.romair.ro/


1.1.6 Descrierea proiectului Prin proiect se realizeaza investitii privind extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din judetul Ialomita.

1.1.1.1 Alimentarea cu apa

Sistemul zonal de alimentare cu apa Fetesti

Avand in vedere calitatea apei din acviferul captat in aceasta zona si necesitatea introducerii unei statii de tratare (deferizare –demanganizare) pentru aducerea parametrilor de calitate in limitele de potabilitate, se prevede unirea retelei de distributie din Buliga la sistemul Fetesti si conservarea gospodariei existente din Buliga. Urmatoarea figura prezinta schema sistemului de alimentare cu apa dupa implementarea lucrarilor propuse in cadrul prezentului proiect.

Figura 1: Schema generala a sistemului de alimentare cu apa – Fetesti (dupa realizarea lucrarilor propuse)

Investitii propuse in cadrul sistemului de alimentare cu apa din Municipiul Fetesti

Se propun urmatoarele investitii considerate ca prioritare:

❖ Reabilitarea/extinderea sursei de apa existente – 9 buc foraje noi, H=100 m;

❖ Reabilitarea aductiunilor existente de apa bruta – L=2,452 km;

❖ Introducere statie de tratare de deferizare – demanganizare – 1 buc;

❖ Reabilitarea rezervoarelor de inmagazinare existente si a camerei vanelor aferenta acestora – 3 buc. rezervoare;

❖ Reabilitarea colectorului de aspiratie si refulare al statiei existente de pompare apa tratata;

❖ Reabilitatea retelelor din incinta gospodariei de apa – 0,3 km;

❖ Reabilitarea retelei de distributie – 27,980 km;

❖ Extinderea retelei de distributie Fetesti in zonele in care in prezent nu sunt retele - 0,987 km


❖ Conectarea sistemului de alimentare Buliga la sistemul Fetesti printr-o conducta- 1,352 km;

❖ 2094 bransamente la consumatori;

❖ 322 hidranti de incendiu

Captarea apei

Sistemul de alimentare cu apa Fetesti are ca sursa de apa bruta doua fronturi de captare alcatuite din 24 de foraje. In prezent, doar 10 din forajele din frontul 2 de captare se afla in conditii bune de functionare, fiind recent reabilitate prin POS MEDIU 2007-2013, restul fiind intr-o stare tehnica nesatisfacatoare.

Propunerile ce privesc captarea de apa sunt, conform studiului hidrogeologic intocmit pentru aceasta zona, dupa cum urmeaza:

❖ Executia a 9 foraje noi cu H=100m (F4, F5, F6, F7, F8, F9, F10, F11 si F12) amplasate in vecinatatea celor existente din frontul 1, precum si casarea forajelor care se abandoneaza in vederea evitarii poluarii acviferului dinspre suprafata.

❖ Prevederea de instalatii hidraulice si debitmetre noi pentru fiecare foraj reforat;

❖ Asigurarea zonei de protectie sanitara aferente fiecarui foraj: 10 m raza in jurul fiecarui foraj;

❖ Echiparea fiecarui foraj cu pompe submersibile, cu urmatoarele caracteristici: Q= 3.3 – 8 l/s si H=70-80 m.

❖ Integrarea SCADA a echipamentelor

Aductiuni

Se propune:

❖ reabilitarea conductei de aductiune apa bruta prin inlocuirea cu o conducta noua din PEID, cu diametru nominal cuprins in intervalul 125 - 315 mm si o lungime totala de aproximativ 2452 m.

Tabel 1: Rezumatul reabilitarii aductiunii de la frontul nou de captare – Fetesti.

DN (mm) 125 160 200 250 315 Total (m)

L (m) 457 382 308 506 799 2452

Conducta de aductiune se va amplasa pe drumul cel mai scurt dintre foraje si Uzina de apa, traseul propus fiind conform planului de situatie elaborat, cu respectarea cotelor din ridicarile topografice executate in teren si a unui culoar de minim 6 m latime, ce se constituie in zona de protectie sanitara cu regim sever (conform HG930 / 2005).

Reabilitarea conductei de aductiune se va realiza cu conducta de polietilena de inalta densitate, PE 100, RC, PN 10.

Pentru operarea corespunzatoare a aductiunii au fost prevazute 12 camine de vane, de aerisire si golire.

Statia de tratare

Principali poluanti identificati in apa bruta sunt manganul si fierul, inregistrandu-se depasiri frecvente ale concentratiei acestora in apa bruta.

Statia de tratare de apa Fetesti a fost dimensionata pentru urmatoarele date de intrare:


Tabel 2: Debite de calcul statie de tratare Fetesti

Debite de calcul Unitate Valoare

Debit dimensionare obiecte si elemente ale sistemului de alimentare cu apa de la captare la iesirea din statia de tratare fara debitele interne

m3/zi 8.745

m3/h 364

l/s 101

Debit supernatant orar generat m3/h 50,00

Debit supernatant zilnic generat m3/zi 300,00

Debit zilnic orar la intrare in camerele de reactie m3/h 414,39

l/s 115,11

Debit zilnic maxim la intrare in camerele de reactie m3/zi 9.045

Tabel 3: Indicatori incarcari statie de tratare Fetesti

Parametru Unitate

Apa bruta Valori maxime admise in apa tratata

valori maxime

Indicatori chimici

Cloruri mg/l 113,1 <250

Fe mg/l 0,3962 0,2

Mn mg/l 0,176 0,05

Duritate 0G 15,3 > 5

Parametri fizici

pH 7,46 6,5-9,5

Turbiditate NTU 0,05 ÷ 50 5

Oxidabilitate mgO2/l 0,5 5

Temperatura ºC 11,35

Rezultatele studiului de tratabilitate conduc catre urmatoarea schema de tratare:

❖ Apa bruta - Clorinare la breakpoint timp de contact 30 minute

❖ Corectie agresivitate/incrustare;

❖ Filtrare pe filtru rapid de nisip la viteza de 5 m/h;

❖ Dezinfectie cu clor cu asigurarea concentraliei clorului residual liber de 0,5 mg/l la iesirea din statia de tratare.

Solutia propusa pentru Statia de tratare apa din sursa Fetesti consta in urmatoarele:

❖ Realizarea unei trepte de oxidare cu clor gazos, constant in stocare si dozare de clor si bazin de reactie;


❖ Statie pompare admisie filtre, echipata cu 2+1 pompe, cu turatie variabila, avind caracteristicile: Q = 200,00 mc/h, H = 25.0 mCA;

❖ Realizarea unei trepte de filtrare avind 5 unitati de filtre rapide de nisip cu nivel liber;

❖ Realizarea unei instalatii de clorinare pentru apa preluata din frontul de captare Fetesti, amplasata intr-o cladire existenta care se va reabilita;

❖ Realizarea unui bazin de recuperare a apei de la clatirea filtrelor;

❖ Realizarea unui bazin de stocare a apei de la spalarea filtrelor;

❖ Realizarea unui grup electrogen de interventie pentru frontul de captare si statia de pompare catre consumatori;

❖ Realizarea unui laborator pentru analize fizico-chimice si bacteriologice, acest laborator va fi complet echipat si va deservi si statiile de tratare de apa Dridu, Fierbinti, Cazanesti si Tandarei;

❖ Realizarea unui dispecer SCADA pentru frontul de captare si statia de tratare sursa subterana Fetesti.

Principalii parametrii care vor fi monitorizati in Statia de tratare de apa Fetesti vor fi:

❖ Debitul masurat in diferite puncte ale statiei de tratare dupa cum urmeaza: debit influent in statia de tratare, debit de apa potabila pompata in retea, debit recirculare apa de clatire, debit de evacuare apa de spalare in reteaua de canalizare oraseneasca.

❖ Nivelul va fi masurat in urmatoarele locatii: la fiecare foraj in parte, la bazinul de contact cu clorul, la toate statiile de pompare, la instalatii de filtrare, in rezervor de inmagazinare.

❖ Masuratori analitice

Instrumente analitice on-line care controleaza si inregistreaza parametrii apei brute si apei tratate. Se masoara:

➢ La intrare: pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn;

➢ La iesire: pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn; Clor rezidual.

Principalele procese de tratare considerate sunt:

❖ Oxidare cu clor (preclorare);

❖ Bazin de reactie pentru preclorare;

❖ Statie de stocare si dozare reactiv pentru corectia pH-ului;

❖ Filtrare pentru eliminarea fierului si a manganului;

❖ Dezinfectie finala, inclusiv instalatii de neutralizare pierderi accidentale de clor;

❖ Recuperare ape tehnologice;

❖ Evacuare ape reziduale.

Pentru statia de tratare de apa din sursa Fetesti, sunt prevazute urmatoarele lucrari:

❖ Camin cu debitmetru electromagnetic pe conducta de aductiune a apei brute de la fronturile de captare 1 si 2.

❖ Camin separat pentru masurarea parametrilor apei brute, se vor monta instrumente pentru masurarea, minim a urmatorilor parametrii: pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn;

❖ Bazin de reactie cu agentul de oxidare, cu posibilitatea de golire pentru curatare si mentenanta. Bazinul se va realiza pentru timpul necesar de contact cu agentul de oxidare si va fi prevazut cu un mixer pentru omogenizare si cu deversare aval. Va fi realizat un


bazin care va asigura minim 30 de minute timp de contact cu reactivul de oxidare, structura va fi realizata din beton armat, semi-ingropata, se vor prevedea modalitati de acces si platforme pentru interventie. Dimensiunile estimate ale structurii sunt LxBxh 7.5x6,0x4,0 m. Constructia va avea un trotuar perimetral si va fi prevazuta cu balustrade metalice pentru protectie.

❖ Statie de pompare admisie in instalatiile de filtrare, amplasata in zona aval a bazinului de reactie, prevazuta cu 2+1 pompe cu turatie variabila. Scopul statiei de pompare este de a asigura transferul apei catre filtrele de nisip, vor fi prevazute 2+1pompe montate in uscat avand fiecare urmatoarele caracteristici: Q=200.00 mc/h; H=25,00 mCA, prevazute cu convertizor de frecventa. Pe traseul conductei de refulare va fi prevazut un debitmetru electromagnetic.Va fi prevazuta facilitatea de transmitere in SCADA a starii pompelor pornit/oprit, a debitului instantaneu vehiculat, va fi prevazuta facilitatea de reglare din SCADA a debitului pompat. Statia de pompare alimentare filtre va fi amplasata in imediata vecinatate a bazinului de contact cu clorul, va fi o constructie realizata din beton armat, semi-ingropata. Vor fi asigurate cai de acces facile pentru personalul operatorului, precum si posibilitatea de manevrare/manipulare a echipamentelor de pompare, vane, compensatori de montaj etc.

❖ Statie de filtre rapide gravitationale, pentru deferizare/demanganizare, inclusiv instalatiile aferente, conectate in parallel. O unitate de filtrare consta intr-un rezervor de beton conectat la un ansamblu de vane. De asemenea sunt incluse si indicatoare de presiune pentru verificarea presiunii intrare/iesire si regulatoare de debit pentru controlul debitelor in timpul proceselor de spalare si operare. Intreaga functionare a filtrelor va fi controlata automat. In timpul fazei de serviciu apa bruta trece de sus in jos prin mineralele de filtrare, care retin toate suspensiile pentru a limpezi apa. La sfirsitul fiecarui ciclu de filtrare, unitatea intra intr-un ciclu de spalare cu apa tratata. Spalarea filtrelor pentru demanganizare/deferizare se va face cu apa preluata din rezervorul de inmagazinare existent. Au fost prevazute 1+1 pompe avand Q=50,0 mc/h si H=6.0 mCA, cu turatie variabila. Unitatile de filtrare si unitatea de dozare de NaOH vor fi adapostite intr-o constructie noua.

❖ Instalatie de stocare si dozare NaOH. Instalatia de dozare poate sa functioneze manual sau automat, in fuctie de necesitatile operatorului. Instalatia de dozare este compusa din:

➢ Rezervor de stocare solutie de NaOH, prevazuta cu robinet de golire, senzor de

nivel, vane de izolare, etc;

➢ 1+1 pompe dozatoare, de tip cu pulsatii prevazute cu posibilitatea reglarii debitului;

➢ Panou elemente ansamblu refulare a pompelor dozatoare incluzand: robineti de

izolare, atenuator de pulsatii, supape de suprapresiune, debitmetru, etc;

➢ Unitate de injectie cu robinet de izolare si supapa tarata;

➢ Tablou electric de comanda si control;

❖ Tablou electric de comanda si control;

❖ Camin pentru masurarea debitului de apa potabila, va fi o constructie de beton, realizata subteran, vor fi prevazute facilitati pentru accesul personalului de intretinere, facilitati pentru izolarea debitmetrului si facilitati pentru manipularea acestuia;

❖ Masurarea parametrilor apei potabile, va fi prevazuta facilitatea de monitorizare automata a urmatorilor parametrii: pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn, Clor rezidual, precum si facilitatea de prelevare probe, in vederea prelucrarii acestora in laborator;

❖ Dezinfectia finala – Statia de clorinare. Statia de clorinare existenta se va reabilita prin prevederea a 1+1 instalatii de dozare a clorului pentru preoxidare si 1+1 instalatii de dozare a clorului pentru dezinfectia finala, butoaie si butelii de clor, instalatie de


neutralizare, cantare, instalatie de ridicat, ventilatie si dus de urgenta, echipamente de protective.

Instalatia de clorare cuprinde urmatoarele elemente:

➢ recipienti de clor;

➢ sistem de interconectare recipienti, inclusiv vane electrice de inversare;

➢ evaporatoare de clor;

➢ dozatoare de clor cu vacuum;

➢ circuit apa preparare si circuit injectie solutie de clor;

➢ dispozitive de neutralizare pierderi de clor;

➢ dispozitive de analiza a clorului rezidual in apa;

➢ dispozitive de analiza a clorului rezidual in aer;

➢ elemente de automatizare.

❖ Bazin tampon pentru colectarea apelor provenite de la spalarea filtrelor, constructia se va realiza din beton armat si va fi de tipul ingropat, dimensiunile estimate ale bazinului sunt 6.0x5.5x3.0 m volum util, apele colectate de la spalarea filtrelor vor fi evacuate prin pompare, in reteaua de canalizare menajera. Vor fi prevazute 1+1 pompe avand Q=16.0 mc/h si H=6 mCA.

❖ Bazin de colectare ape de la spalarea filtrelor, realizat din beton, avand dimensiunile de 8.5x8.5x4,0m – pentru colectarea apelor provenite de la ultima faza din ciclurile de spalare ale filtrelor, clatirea; de aici apa va fi evacuata catre bazinul de contact cu agentul de oxidare prin intermediul a 1+1 pompe avand Q=50.0 mc/h si H=6 mCA.

Din statia de tratare a apei de la Fetesti se obtine o cantitate de namol evacuata din filtre de 19,85 kgSU/an. Aceasta cantitatea de namol care se regaseste in debitul anual de apa obtinut de la spalarea filtrelor se evacueaza in reteaua de canalizare a localitatii.

Tabel 4: Date namol statie tratare Fetesti

Debit de apa de spalare m3 95.04

Concentratia de Fe in apa bruta mg/l 0.40

Cantitatea medie de suspensie de Fe

kg/an 13.7440

kg/zi 0.0377

Concentratia de Mn in apa bruta mg/l 0.1760

Cantitatea medie de suspensie

kg/an 6.1054

kg/zi 0.0167

Cantitatea de namol evacuata din filtre

kgSU/an 19.8494

kgSU/zi 0.0544

Cantitatea medie de namol in apa

kgSU/m3 0.0006

mgSU/l 0.5722

In incinta Complexului de inmagazinare Fetesti se mai propun:


Situatia Complexului de inmagazainare/Gospodariei de apa Fetesti se poate vizualiza in planul IL-FET-ST-PS-001-R0.

Rezervoare de inmagazinare apa tratata

Se propune reabilitarea rezervoarelor: 1x5000mc, 1x2500 mc, 1x1000mc.

Camerele vanelor aferente rezervoarelor existente de inmagazinare apa tratata cu capacitatea de 1 x 5000 mc, 1 x2500 mc si 1x1000 mc se gasesesc in stare avansata de degradare, astfel ca, se propune reabilitare cladirii tehnice a rezervoarelor, inclusiv reablilitarea instalatiei hidraulice si a instalatiei electrice aferente acestora.

Reabilitarea rezervoarelor existente cuprinde reabilitarea la exterior si la interior, inclusiv inlocuirea instalatiilor. Se vor demonta instalatiile existente, se vor efectua lucrarile necesare de reparatii (curatire, etansare, reabilitare) si se vor monta instalatiile noi;

La exterior se vor efectua urmatoarele lucrari: decopertarea stratului de pamant ce acopera planseul rezervorului, desfacerea hidroizolatiei existente, realizarea unui sort din tabla pentru a impiedica scurgerea apei din precipitatii direct pe peretii rezervorului, realizarea unui strat de termoizolatiei din polistiren extrudat, turnarea sapei, refacerea hidroizolatiei. La interior se vor efectua urmatoarele lucrari: curatare prin hidrosablare sau curatare mecanica a peretilor si a radierului rezervorului, pasivizarea armaturii (unde aceasta este expusa), amorsarea suprafetei, refacerea straturlui de acoperire cu beton cu materiale tip Sika, Mapei…etc.

❖ Pentru intradosul planseului degradat se pot utiliza 2 variante:

❖ varianta 1: curatare prin hidrosablare sau curatare mecanica a planseului rezervorului in vederea pregatirii stratului suport, pasivizarea armaturii (unde aceasta este expusa), amorsarea suprafetei, refacerea straturlui de acoperire cu beton cu materiale tip Sika, Mapei…etc, realizarea unei suprabetonari din beton armat cu o grosime de 15cm peste placa existenta si cosolidarea grinzilor prin camasuire cu beton armat, refacere strat de acoperire de min 2 cm prin tencuiala pe intreaga suprafata a intradosului planseului, realizarea termoizolatiei cu polistiren extrudat si a hidroizolatiei peste suprabetonare.

❖ varianta 2: curatare prin hidrosablare sau curatare mecanica a planseului rezervorului in vederea pregatirii stratului support, consolidarea intradosului planseului cu benzi din fibra de carbon, realizarea termoizolatiei cu polistiren extrudat si a hidroizolatiei peste placa existenta care va inclocui termoizolatia anterioara realizata prin stratul de pamant, montaj scara metalica de acces in interiorul rezervorului. Camera de vane a rezervoarelor: refacerea hidroizolatiei peretelui la contactul cu pamantul, refacerea hidroizolatiei si termoizolatiei terasei necirculabile, inlocuirea tamplariei metalice cu tamplarie din PVC, refacerea scarilor metalice interioare, refacerea finisajelor interioare tip zugraveli si vopsitorii adecvate, refacere finisaje exterioare.

❖ Se va monta scara metalica de acces in interiorul rezervorului.

Toate rezervoarele vor fi monitorizate in sistemul SCADA al Operatorului.

Statii de pompare

Pentru a asigura furnizarea apei catre reteaua de distributie se utilizeaza statia de pompare din gospodaria de apa.

Statia de pompare din Gospodaria de apa Fetesti a fost recent reabilitata, cu exceptia colectoarelor de aspiratie din OL cu Dn600 mm si de refulare care se afla intr-o stare avansata de uzura, si care se vor reabilita prin prezentul proiect.

Se propune reabilitarea colectorului de aspiratie si refulare al statiei existente de pompare apa tratata.


Retele de incinta

Se propune reconfigurarea retelelor din incinta complexului de inmagazinare Fetesti, inclusiv reabilitarea instalatiilor hidraulice aferente acestora, cat si dezafectarea traseelor existente.

Lucrarile propuse in incinta complexului de inmagazinare Fetesti sunt urmatoarele:

❖ Inlocuirea retelelor de incinta, cu tronsoane de conducte noi, cu diametrul Dn 500 mm si lungimea de 300 m;

❖ 10 camine de vane pe sectoarele propuse pentru reabilitare;

❖ 1 debitmetru electromagnetic DN 500 mm;

❖ 1 debitmetru electromagnetic DN 400 mm;

Drumuri si alei in incinta complexului de inmagazinare Fetesti

Se va realiza un drum nou de acces pana in zona in care sunt amplasate noile unitati de tratare

si o platforma in zona acestora. Se vor realiza alei de acces si trotuare spre si in jurul tuturor

unitatilor de tratare noi.

Toate drumurile permanente, aleile si zonele de parcare vor fi pavate cu un strat de asfalt pe o

fundatie adecvata din beton pentru incarcarile de trafic preconizate si delimitate prin borduri.

Se va inlocui imprejmuirea existenta cu o imprejmuire noua, realizata din panouri de plasa din

sirma zincata , montate pe stilpi metalici avind inaltimea de 2,0 m, avind 3 rinduri de sirma

ghimpata la partea superioara.

Intrarea principala va fi prevazuta cu poarta automata culisanta.

Zonele care nu vor fi ocupate de cladiri, bazine sau drumuri – in perimetrul noilor constructii, vor

fi nivelate uniform. Orice schimbare abrupta a nivelului terenului va fi evitata pe cat posibil.

Zonele nepavate vor fi acoperite cu pamant vegetal si insamantate cu gazon.

Post de transformare nou, instalatii electrice si de automatizare, supraveghere video

❖ Sursa de baza

Alimentarea cu energie electrica este prevazuta a se realiza printr-un post de transformare nou in anvelopa de beton 20/0,4 kV. Alimentarea pe medie tensiune se va realiza radial din reteaua operatorului zonal. Postul de transformare va fi pozitionat in cadrul amplasamentului la limita de proprietate. La nivelul tabloului general de distributie joasa tensiune, este prevazuta compensarea factorului de putere prin intermediul bateriilor de condensatoare automatizata in trepte (BACD) – 0,4 kV .

❖ Sursa de rezerva

In cazul intreruperii alimentarii cu energrie electrica din reteaua de distributie, pentru alimentarea receptorilor vitali se va prevede o a doua cale de alimentare prin intermediul unui grup electrogen de interventie cu pornire automata. Grupul electrogen va fi echipat cu tablou de forta si automatizare propriu, precum si cu dispozitiv de pornire automata tip AAR (Aclansare Automata a rezervei). La revenirea tensiunii dispozitivul AAR va comuta automat alimentarea obiectivului pe sursa de alimentare de baza. De la primirea comenzii de START, grupul electrogen va putea sustine in alimentare consumatorii vitali (sursa de apa, statia de pompare, dupa caz) in maxim 15s.


Din punct de vedere constructiv Grupul Electrogen de interventie va fi de tip containerizat, insonorizat, stationar, alimentat diesel, autonomie de minim 8 ore. Grupul electrogen, de exterior, se va monta pe o patforma betonata, amplasat de regula la intrarea in incinta statiei.

Pentru asigurarea unei autonomii crescute in functionare a grupului electrogen de interventie, acesta va putea fi echipat optional cu rezervor suplimentar de combustibil ce va asigura alimentarea grupului pentru o perioada de timp extinsa.

Este prevazuta o retea de supraveghere video a frontului de captare si a statiei de tratare, cu circuit inchis. Sistemul va lucra in timp real, cu transmiterea informatiilor pe monitor la Dispeceratul local si inregistrare digitala pe structura DVR (supraveghere video-recorder) montat in punctul de comanda.

Laborator fizico-chimic si bacteriologic nou

Se propune realizarea acestui laborator care va fi complet echipat cu aparatura pentru determinari fizico-chimice si microbiologice, va fi dotat cu mobilier si laptop si va deservi si statiile de tratare apa de la Dridu, Fierbinti, Cazanesti si Tandarei.

Retea de distributie in Municipiul Fetesti

Se propun urmatoarele lucrari in municipiul Fetesti:

❖ pentru cartierele Fetesti Gara si Colonisti inlocuirea conductelor vechi si avariate cu conducte noi realizate din PEID RC, PN 10, cu diametre cuprinse intre 110 mm si 315 mm, pe o lungime totala de 27,98 km, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari;

❖ extinderea retelei de distributie in zonele in care in prezent nu sunt retele, cu conducte noi realizate din PEID RC, PN 10, cu diametre de 110 mm, pe o lungime totala de 0,987 km precum si conectarea sistemului de alimentare Buliga la sistemul Fetesti printr-o conducta din PEID RC, PN 10, cu diametrul de 200 mm, pe o lungime totala de 1,352 km;

❖ realizarea de bransamente noi, atat pe sectoarele propuse spre extindere, cat si pe cele propuse pentru reabilitare;

❖ prevederea de hidranti de incendiu noi, atat pe sectoarele de extinderi cat si pe cele reabilitate;

❖ prevederea de camine de vizitare si vane de distributie pe sectoarele propuse pentru extindere si reabilitare;

❖ prevederea unui camin de reducere de presiune pe conducta de transport spre cartierul Buliga, in vederea mentinerii unei presiuni nominale de functionare de 3.5 bar

Reteaua de distributie a apei s-a dimensionat la un debit QIIC=155.16 l/s si se va executa din PEID, PE 100, RC, PN 10.

Amplasarea retelelor de distributie a apei potabile se va face pe marginea drumului, in vecinatatea santului drumului, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.) si respectand SR 8591/1997.

Pe strazile pe care exista suprapuneri cu proiectele de asfaltare ale Primariei s-au considerat urmatoarele masuri pentru realizarea bransamentelor:

❖ bransamentele de pe partea opusa de pozare a retelei de apa se vor grupa in functie de vecinatatea acestora, realizandu-se conducte de servitute din PEID RC De63, PN10 amplasate la marginea drumului.

❖ traversarea drumului se va face cu foraj orizontal de catre o firma specializata astfel incat sa fie cat mai putin afectata trama stradala si un numar redus de traversari.


Adancimea de pozare a conductelor de apa va fi in medie de 1.20 m.

Pentru locuintele individuale s-au prevazut 2094 bransamente la consumatori care se vor executa din conducte PEID, PN10, PE 100 mm, De 25÷32 mm pentru case si De 63 mm pentru blocuri, pana la limita de proprietate, fiind prevazut si caminul de bransament in domeniul public.

Pentru stigerea incendiilor, pe reteaua de distributie apa potabila, s-au prevazut 322 hidranti de incendiu cu diametrul Dn 100 mm. Acestia se vor amplasa in special la intersectia strazilor, precum si in lungul acestora, la o distanta de maxim 100 m unul de altul, in locuri usor accesibile autospecialei de stins incendiul.

Pe reteaua de distributie apa potabila s-au prevazut camine de vane in principalele noduri ale acesteia precum si in lungul acesteia la o distanta de aproximativ 400 m, pentru izolarea tronsonului de conducta ce trebuie remediat in cazuri de avarie.

Tabelele urmatoare prezinta lucrarile propuse in reteaua de distributie a localitatii Fetesti.

Tabel 5: Extindere retea de distributie – Fetesti.

NR. CRT. Denumire strada UM Extindere Lungime [m] / Diametru [mm]

Material

- - - De110 De200 -

1 MACESILOR m 37 PEID

2 FREZIILOR m 322 PEID

3 CALARASI m 152 PEID

4 MERILOR m 100 PEID

5 IRISILOR m 96 PEID

6 LUJERULUI m 160 PEID

7 CIRESILOR m 120 PEID

8 CALARASI (BULIGA) m 1 352 PEID

TOTAL m 987 1 352

TOTAL GENERAL m 2.339

Tabel 6: Rezumatul extinderilor in reteaua de distributie – Fetesti

DN (mm) 110 200 Total (m)

L (m) 987 1352 2339

Tabel 7: Reabilitari retea de distributie – Fetesti.

Nr. crt.

Denumire strada Lungime retea propusa (m)

Dn existent (mm / '')

Dn propus (mm)

Material

1 MATEI BASARAB 414 125 110 PEID

2 CANTONULUI 216 100 110 PEID

3 CRIZANTEMEI 134 1 1/2" 110 PEID

4 ZORILOR 242 2" 110 PEID

5 CRIVATULUI 408 3" 110 PEID


Nr. crt.



Dn propus (mm)

Material

6 ANDREI MURESAN 409 4" 110 PEID

7 STEFAN CEL MARE 408 2" 110 PEID

8 LITON VODA 315 1 1/4 -4" 110 PEID

9 BOGDAN VODA 333 4" 110 PEID

10 AUREL VLAICU 296 4" 110 PEID

11 PETRU MOVILA 145 2" 110 PEID

12 FUNDATURA CARPATI 282 110 110 PEID

13 COSMINULUI 206 1 1/2" 110 PEID

14 NICOLAE BANESCU 247 1" 110 PEID

15 AL. ODOBESCU 170 2" 110 PEID

16 DOBROGEANU GHEREA 228 2" 110 PEID

17 IALOMITEI 128 2 1/2" 110 PEID

18 CONSTRUCTORILOR 110 2" 110 PEID

19 BUJORULUI 174 3" 110 PEID

20 PELINULUI 173 2" 110 PEID

21 INFRATIRII 174 2" 110 PEID

22 MURESULUI 76 4" 110 PEID

23 OLTULUI 94 4" 110 PEID

24 FAGULUI 47 1 1/2" 110 PEID

25 SIRETULUI 405 100 110 PEID

26 GRAUSOR 495 100 110 PEID

27 FUNDATURA ARDEALULUI

113 1" 110 PEID

28 BRADULUI 94 1" 110 PEID

29 IZVORULUI 90 1 1/2" 110 PEID

30 GRIGORE URECHE 241 1 1/2" 110 PEID

31 LACULUI+FEROVIARULUI

279 1 1/2" 110 PEID

32 MARASESTI 230 80 110 PEID

33 CIMITIRULUI 222 2 1/2 - 4" 110 PEID

34 SOARELUI 244 2 1/2 - 4" 110 PEID

35 TOAMNEI 185 3" 110 PEID

36 INDUSTRIILOR 211 110 110 PEID

37 LIBERTATII 504 110 110 PEID

38 NOUA 493 110 110 PEID

39 BERZEI 471 100 110 PEID


Nr. crt.



Dn propus (mm)

Material

40 STEJARULUI 446 4'' 110 PEID

41 PLOPILOR 426 2" 110 PEID

42 RANDUNELELOR 405 2" 110 PEID

43 CURCANI 370 110 110 PEID

44 FRUNZELOR 96 2" 110 PEID

45 CAPRIOAREI 64 110 110 PEID

46 VANATORULUI 102 110 110 PEID

47 VISINILOR 186 100 110 PEID

48 CRINILOR 295 110 110 PEID

49 BRAZILOR 101 110 110 PEID

50 NUFERILOR 111 110 110 PEID

51 RECOLTEI 205 1" 110 PEID

52 VIORELELOR 169 75 - 90 110 PEID

53 LICEULUI 203 150 110 PEID

54 MARCULESTI 367 1 1/2 " 110 PEID

55 TITULESCU 372 100 110 PEID

56 1 DECEMBRIE 251 150 110 PEID

57 REPUBLICII 202 1 1/2" 110 PEID

58 ION PERLEA 206 100 110 PEID

59 ARMONIEI 171 150 110 PEID

60 TABEREI 366 1 1/2" 110 PEID

61 POPA SAPCA 345 63 110 PEID

62 DUMBRAVEI 443 63 - 125 110 PEID

63 PRIMAVERII 324 4" 110 PEID

64 ANA IPATESCU 393 4" 125 PEID

65 MUNCITORULUI 410 100 125 PEID

66 ALEEA ROZMARIN 73 2'' 125 PEID

67 ALEEA MACILOR 137 2'' 125 PEID

68 ALEEA LAMAITEI 76 2'' 125 PEID

69 ALEEA VILELOR 199 2'' 125 PEID

70 NICOLAE GRIGORESCU 140 100 160 PEID

71 CEAHLAULUI 612 125 160 PEID

72 INDEPENDENTEI 1233 100-125 160 PEID

73 BUCEGI 558 100 160 PEID

74 PRELUNGIREA GRAUSOR

442 100 160 PEID


Nr. crt.



Dn propus (mm)

Material

75 CAMINULUI 292 100 160 PEID

76 VIITORULUI 322 125 160 PEID

77 LUCIAN BLAGA 189 100 160 PEID

78 VASILE LUPU 292 100 160 PEID

79 OCTAVIAN GOGA 153 2'' 160 PEID

80 LIVIU REBREANU 284 100 160 PEID

81 IOAN SLAVICI 124 2'' 160 PEID

82 ARDEALULUI 497 125 160 PEID

83 22 DECEMBRIE 247 150 160 PEID

84 PARCULUI 508 100 160 PEID

85 ARMATEI 380 150 200 PEID

86 OSTIRII 200 150 200 PEID

87 SIRENEI 815 200 200 PEID

88 VULTURULUI 511 4'' 200 PEID

89 NICOLAE IORGA 751 150 200 PEID

90 TINERETULUI 602 100 200 PEID

91 CARPATI 800 125,250,500 315 PEID

92 ALEXANDRU AVERESCU 808 100 315 PEID

TOTAL 27.980 PEID

Tabel 8: Rezumatul reabilitarilor/inlocuirilor in reteaua de distributie apa – Fetesti

DN (mm) 110 125 160 200 315 Total (m)

L (m) 15.932 1.288 5.893 3.259 1.608 27.980

Sistem SCADA

Sunt prevazute lucrari la instalatii electrice si de automatizare, inclusiv lucrarile necesare pentru integrarea sistemului SCADA existent in noul sistem;

Tabel 9: Indicatori tehnici pentru sistemul de alimentare cu apa a loc. Fetesti

Item Indicator UM Cantitate

1 Foraje noi H=100m buc 9

2 Reabilitare conducte de aductiune apa bruta km 2,452

3 Statie de deferizare – demanganizare noua buc 1

4 Reabilitare statie de pompare – instalatii hidraulice buc 1

5 Reabilitare rezervoare de inmagazinare buc 3



6 Reabilitare retele in incinta km 0,3

7 Reabilitare retea de distributie km 27,980

8 Extindere retea de distributie km 2,339

Sistem de alimentare cu apa Tandarei

Sistemul zonal de alimentare cu apa Tandarei are in componenta localitatea Tandarei.

Pentru sistemul zonal de alimentare cu apa Tandarei se propun urmatoarele investitii:

❖ Reabilitare sursa de apa – prin reforare puturi (P2, P4, P5, P6, P8, P11, P12) cu adancimea 90 m, amplasate in imediata vecinatate a celor existente si care vor fi complet echipate, inclusiv cabina de foraj - 7 buc.

❖ Reabilitare rezervor 3000 mc inclusiv instalatiile hidromecanice – 2 buc.

❖ Statie de tratare Tandarei – 1 ans.

❖ Reabilitare conducta de aductiune PEID PE100 RC PN10 De 110-280 mm (procurare, terasamente, montaj, inclusiv piese speciale si epuismente), L = 1.984 m

❖ Extindere retea distributie apa, PEID PE100 RC PN10 De 110 mm (procurare, terasamente, montaj, inclusiv piese speciale si epuismente), inclusiv refacere sistem rutier din asfalt, L = 1.065 m.

❖ Reabilitare retea distributie apa, PEID PE100 RC PN10 De 110 mm (procurare, terasamente, montaj, inclusiv piese speciale si epuismente), inclusiv refacere sistem rutier din asfalt, L= 3.757 m,

❖ Bransamente la consumatori din PEID PE100 RC PN6 De 25/32 mm (procurare, terasamente, montaj, inclusiv piese speciale si epuismente), inclusiv camin de apometru - 355 buc.

❖ Camine de vane pentru retele de distribuite, inclusiv vane, lucrari de montaj si punere in opera – 9 buc.

❖ Hidranti Dn 100-150 mm, inclusiv bransament, lucrari de montaj si punere in opera-40 buc.

Pentru imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa a orasului Tandarei, s-a prevazut realizarea lucrarilor de extindere si reabilitare a sistemului de alimentare cu apa, urmarindu-se imbunatatirea calitatii apei si asigurarea unui grad de acoperire de 100 %.

Captarea apei

Orasul Tandarei se alimenteaza din sursa de apa subterana.

Sursa de apa aferenta sistemului de alimentare cu apa a orasului Tandarei trebuie reabilitata. Se au in vedere 7 foraje existente in partea de Nord-Est a orasului. In cadrul proiectului se prevede reforarea unui numar de 7 foraje care vor fi amplasate in imediata vecinatate a celor existente. Puturile care se reabiliteaza sunt: P2, P4, P5, P6, P8, P11 si P12.

Pe baza prevederilor STAS 1343-1/2006 si NP 133-2013, s-a determinat debitul necesar la sursa pentru orasul Tandarei, considerand un numar total de 12.290 locuitori pentru anul 2020 si un debit specific de 100 l/om,zi.


Pentru alimentarea cu apa a localitatii Tandarei din judetul Ialomita, cel mai favorabil calitativ si cantitativ este captarea acviferului din foraje cu adancimi de cca. 90 m, amplasate la distanta de cca. 200 m intre ele.

Se apreciaza ca, in conditiile unei executii si echipari corespunzatoare, acestea ar putea asigura un debit de 5,0 l/s/foraj, rezultand un debit total exploatabil de 35 l/s.

Parametrii hidrogeologici ai forajelor vor avea urmatoarele valori:

❖ nivel hidrostatic NHs - 10 m ;

❖ nivel hidrodinamic NHd - 13 m ;

❖ denivelare maxima S 3,0 m ;

❖ debit de exploatare qexp 5,0 l/s ;

❖ adancime de montare a pompei H pompa sub - 20,0 m

Fiecare foraj va avea un perimetru imprejmuit de protectie sanitara cu regim sever de 400 mp (20 m x 20 m).

Sistem de automatizare puturi

Puturile noi vor fi complet echipate, vor dispune de sistem de automatizare si vor fi integrate in sistemul SCADA. Va fi posibila reglarea debitului de apa bruta prin oprirea unuia sau a mai multor foraje in functie de necesarul de apa (nivelul din rezervorul de inmagazinare).

Se vor prevedea toate cablurile si instrumentatia necesara preluarii si transmiterii datelor la dispecerul din cadrul Statiei de Tratare Tandarei.

Informatii de proces privind frontul de captare care urmeaza a se afisa la dispecerul din statia de tratare Tandarei:

❖ starea pompei (pornit/oprit/avariat);

❖ parametrii electrici pompa;

❖ nivelul hidrodinamic si hidrostatic din foraj;

❖ presiunea din conducta de refulare;

❖ debitul instantaneu si cantitatea de apa pompata;

❖ timpul total de operare;

Aductiuni

Deoarece sursa nu asigura necesarul de apa, capacitatea fiind insuficienta, pentru a face legatura intre puturile care se reabilteaza si anume: P2, P4, P5, P6, P8, P11, P12 si statia de tratare, este propusa reabilitarea aductiunii cu conducta PEID RC, PE 100, Pn 16, De 110-280 mm in lungime totala de L= 1894 m.

❖ Reabilitare conducta de aductiune de la putul forat P12, din PEID PE100 RC PN16 De 110 mm, L= 630 m.








❖ Reabilitare conducta de aductiune de la puturile forate P2 si P5 pana la intrarea in statia de tratare, din PEID PE100 RC PN16 De 280, L= 93 m.

Conducta de aductiune de la putul forat P11, PEID PN16, PE 100, De 110 mm, se va conecta in conducta de aductiune reabilitata prin POS MEDIU 2007-2013, conducta din PEID De 250 mm.

Conducta de aductiune de la putul forat P5, PEID PN16, PE 100, De 110 mm, se va conecta in conducta de aductiune proiectata din PEID De 280, ce intra in statia de tratare.

Conductele utilizate vor fi din PEID, PE 100, RC, PN 16. Amplasarea aductiunilor se va face pe marginea drumului, in vecinatatea santului drumului, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.).

Adancimea de pozare a conductelor de aductiune va fi in medie de 1.50 m.

Conductele utilizate pentru aductiunea apei brute vor fi din PEID, PE 100, RC, PN 16. Amplasarea conductelor de aductiune se va face pe marginea drumului de exploatare, si respectand SR 6819/1997.

Statia de tratare Tandarei

Principalul poluant identificat in apa bruta este manganul, inregistrandu-se depasiri frecvente ale concentratiei acestuia in apa bruta.

Statia de tratare de apa Tandarei a fost dimensionata pentru urmatoarele date de intrare:

Tabel 10: Debite de calcul statie de tratare Tandarei


Debit zilnic maxim

m3/zi 3.254

m3/h 135,58

l/s 37,66




l/s 43,22

Debit zilnic maxim la intrare in camerele de reactie m3/zi 3.374


Tabel 11: Parametri de masurat statia de tratare Tandarei

Parametru Unitate

Apa bruta

Valori maxime admise in apa tratata valori maxime

Indicatori chimici


Fe mg/l 0,048 0,2

Mn mg/l 0,576 0,05

NH4 mg/l 1.04 0.05


Parametri fizici

pH 7,12 6,5-9,5





❖ Apa bruta – Oxidare/filtrare catalitica pe material special

❖ Clorinare la breakpoint timp de contact 30 minute

❖ Adsorbtie pe carbune activat la viteza de 5 m/h, timp de contact 10 minute


Solutia propusa pentru Statia de tratare apa din sursa Tandarei consta in urmatoarele:

❖ Realizarea unei trepte de oxidare cu KMnO4, constant in preparare, stocare si dozare de solutie de permanganat si bazin de reactie;

❖ Realizarea unui bazin de contact cu clorul (clorinare la break-point);

❖ Statie pompare admisie filtre, echipata cu 2+1 pompe, cu turatie variabila, avind caracteristicile: Q = 68 mc/h, H = 35.0 mCA;

❖ Realizarea unei trepte de filtrare avind 3 unitati de filtre rapide de nisip sub presiune;

❖ Realizarea unei trepte de filtrare avind 3 unitati de filtre rapide de carbune, sub presiune;

❖ Realizarea unei instalatii de electro-clorinare pentru apa preluata din frontul de captare Tandarei, amplasata intr-o cladire existenta care se va reabilita;

❖ Reabilitarea statiei de pompare existente pentru apa tratata din sursa subterana Tandarei, echipata cu 2+1 pompe cu turatie variabila, avind caracteristicile: Q= 90.0 mc/h, H = 22.0 mCA;





❖ Laboratorul pentru analize fizico-chimice si bacteriologice complet echipat prevazut in cadrul statiei de tratare de apa Fetesti va fi suficient de mare pentru a deservi si statia de tratare de apa Tandarei;

❖ Realizarea unui dispecer SCADA pentru frontul de captare si statia de tratare sursa subterana Tandarei;

Principalii parametrii care vor fi monitorizati in Statia de tratare de apa Tandarei vor fi:

❖ Debitul va fi masurat in diferite puncte ale statiei de tratare dupa cum urmeaza: influent in statia de tratare, debit de apa potabila pompat in retea, debit recirculare apa de clatire, debit evacuare apa de spalare in reteaua de canalizare a orasului.

❖ Nivelul va fi masurat in urmatoarele locatii: la fiecare foraj in parte, la bazinul de contact cu KMnO4, bazinul de contact cu clorul, la toate statiile de pompare, la instalatii de filtrare, la rezervor de inmagazinare;

❖ Masuratori analitice: Instrumente analitice on-line care controleaza si inregistreaza parametrii apei brute si apei tratare.

Se masoara:

➢ La intrare: pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn;

➢ La iesire: pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn; Clor rezidual.


❖ Oxidare cu permanganat;

❖ Bazin de reactie pentru oxidare;




❖ Evacuare ape reziduale

Pentru Statia de tratare apa din sursa Tandarei sunt prevazute urmatoarele lucrari:

❖ Camin de racord pe conducta de aductiune a apei brute de la forajele reabilitate/reforate, in acest camin se va prevedea si un debitmetru electromagnetic, precum si vane pentru izolarea acestuia.

❖ Camin separat pentru masurarea parametrilor apei brute, se vor monta instrumente pentru masurarea, cel putin a urmatorilor parametrii: pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn;

❖ Bazin de reactie cu agentul de oxidare, cu posibilitatea de golire pentru curatare si

mentenanta. Bazinul se va realiza pentru timpul necesar de contact cu agentul de oxidare

si va fi prevazut cu un mixer pentru omogenizare si cu deversare aval. Va fi realizat un

bazin care va asigura minim 20 de minute timp de contact cu reactivul de oxidare, structura

va fi realizata din beton armat, semi-ingropata, se vor prevedea modalitati de acces si

platforme pentru interventia la mixerul nou prevazut. Dimensiunile estimate ale structurii

sunt LxBxh 3,0x2,5x2,0 m. Constructia va avea un trotuar perimetral si va fi prevazuta cu

balustrade metalice pentru protectie.


❖ Bazin de reactie cu clorul (clorinare la break-point), cu posibilitatea de golire pentru

curatare si mentenanta. Bazinul se va realiza pentru timpul necesar de contact cu agentul

de dezinfectie si va fi prevazut cu sicane si cu deversare aval. Va fi realizat un bazin care

va asigura minim 30 de minute timp de contact cu reactivul de dezinfectie, structura va fi

realizata din beton armat, semi-ingropata, se vor prevedea modalitati de acces si platforme

pentru interventia la mixerul nou prevazut. Dimensiunile estimate ale structurii sunt LxBxh

4.9x4.0x4,0 m. Constructia va avea un trotuar perimetral si va fi prevazuta cu balustrade

metalice pentru protectie.

❖ Statie de pompare admisie in instalatiile de filtrare, amplasata in zona aval a bazinului de

reactie, prevazuta cu 2+1 pompe cu turatie variabila. Scopul statiei de pompare este de a

asigura transferul apei catre filtrele de nisip, vor fi prevazute 2+1pompe montate in uscat

avand fiecare urmatoarele caracteristici: Q=68.00 mc/h; H=35,00 mCA, prevazute cu

convertizor de frecventa. Pe traseul condctei de refulare va fi prevazut un debitmetru

electromagnetic.Va fi prevazuta facilitatea de transmitere in SCADA a starii pompelor

pornit/oprit, a debitului instantaneu vehiculat, va fi prevazuta facilitatea de reglare din

SCADA a debitului pompat. Statia de pompare alimentare filtre va fi amplasata in imediata

vecinatate a bazinului de contact cu clorul, va fi o constructie realizata din beton armat,

semi-ingropata. Vor fi asigurate cai de acces facile pentru personalul operatorului, precum

si posibilitatea de manevrare/manipulare a echipamentelor de pompare, vane,

compensatori de montaj etc

❖ Statie de filtre rapide, sub presiune, pentru deferizare/demanganizare, inclusiv instalatiile

aferente cu o capacitate individuala de 9.77 mc/h, conectate in paralel. O unitate de filtrare

consta intr-un rezervor cilindric conectat la un ansamblu de vane. De asemenea sunt

incluse si insicatoare de presiune pentru verificarea presiunii intrare/iesire si regulatoare

de debit pentru controlul debitelor in timpul proceselor de spalare si operare. Intreaga

functionare a filtrelor va fi controlata automat. In timpul fazei de serviciu apa bruta trece

de sus in jos prin mineralele de filtrare, care retin toate suspensiile pentru a limpezi apa.

La sfirsitul fiecarui ciclu de filtrare, unitatea intra intr-un ciclu de spalare cu apa tratata.

Spalarea filtrelor pentru demanganizare/deferizare se va face cu apa preluata din

rezervorul de inmagazinare existent. Au fost prevazute 1+1 pompe avand Q=80,0 mc/h si

H=35 mCA, cu turatie variabila.

❖ 3 unitati filtre cu carbune activ - dupa trecerea prin prima etapa de filtrare apa trece in

ultima faza de tratare, care are ca rol retinerea excesului de clor si a cloraminei rezultata

in urma reactiei cu clorul, in filtre cu carbune activ. Pentru acest scop se propun 3 unitati

de filtrare cu carbune activ care asigura o viteza de filtrare de cca 15 m/h. Constructia

unitatii de filtrare si modul de functionare sunt identice cu filtrele de nisip. Marimea si

prezenta microporilor in carbunele activ contribuie eficient la indepartarea

macromoleculelor organice ce produc culoare, mirosuri si gusturi neplacute. De asemenea

carbunele activ este foarte eficient pentru eliminarea clorului in exces si a cloraminelor.

Carbonul activ este un mineral avand o suprafata mare raportata la unitatea de greutate:

sute de metri patrati la (un) gram. Aceasta suprafata este alcatuia, in mare parte, la interior,

din pori de carbon infinitezimali. Multumita unui numar de reactii ce au loc la suprafata,

carbonul activ are capacitatea de a inlatura clorul, care este cauza mirosului si gustului

neplacut din apa. De asemenea, filtrul absoarbe moleculele organice care sunt o cauza a

culorii si a gustului neplacut al apei, absorbindu-le in micropori. Un strat-suport format din

particule (granule) foarte mici retine materia suspendata si protejeaza carbonul activ de


tulburarea apei brute in cadrul spalarii inverse. Frecventa ceruta pentru spalarea inversa

depinde, in principiu, de functia primara a filtrului insusi. Spalarea filtrelor CAG se va face

cu apa filtrata, preluata dintr-un bazin amplasat pe conducta de legatura dintre filterele cu

carbune activ si rezervoarele de inmagazinare. Volumul bazinului va asigura cel putin

spalarea a doua filtre consecutiv. S-au prevazut 1 + 1 pompe, cu capacitatea de 77.0 mc/h,

cu turatie fixa. Unitatile de filtrare si instalatia de spalare sunt adapostite intr-o constructie

comuna. Unitatile de filtrare si unitatea de preparare si dozare de permanganat de potasiu

vor fi adapostite intr-o constructie noua.

❖ Instalatie de preparare, stocare si dozare permanganat de potasiu KMnO4.

Instalatia de dozare poate sa functioneze manual sau automat, in functie de necesitatile operatorului. Instalatia de preparare si dozare este compusa din:

➢ unitate de preparere si stocare solutie de KMnO4, prevazuta cu robinet de golire,

mixer pentru omogenizare, vane de izolare, etc;





❖ Tablou electric de comanda si control;


❖ Masurarea parametrilor apei potabile, va fi prevazuta facilitatea de monitorizare automata a urmatorilor parametrii: pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn, Clor rezidual, precum si facilitatea de prelevare probe, in vederea prelucrarii acestora in laborator

❖ Instalatie noua de dezinfectie prin electroclorinare cu capacitatea de 125 g/h, inclusiv sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare si control, echipamente de protectie si elemente de asamblare.

❖ Un bazin tampon pentru colectarea/stocarea apelor provenite de la spalarea filtrelor, constructia se va realiza din beton armat si va fi de tipul ingropat, dimensiunile estimate ale bazinului sunt 4.0x4.0x3.0m volum util, apele colectate de la spalarea filtrelor vor fi evacuate prin pompare, in reteaua de canalizare menajera. Vor fi prevazute 1+1 pompe avand Q=7.0 mc/h si H=6 mCA.

❖ Bazin de colectare/recuperare ape de la clatirea filtrelor- ape provenite de la ultima faza din ciclurile de spalare ale filtrelor, clatirea; bazinul de colectare va fi realizat din beton, avand dimensiunile de 6.0x6.0x4.0m; de aici apa va fi evacuata catre bazinul de contact cu agentul de oxidare prin intermediul a 1+1 pompe avand Q=23.0 mc/h si H=6 mCA

❖ Inlocuirea a doua pompe existente spre reteaua de apa potabila, cu pompe noi, cu turatie variabila, automatizate in functie de valoarea presiunii masurata pe conducta de refulare.

Din statia de tratare a apei de la Tandarei se obtine o cantitate de namol evacuata din filtre de 10,21 kgSU/an. Aceasta cantitatea de namol care se regaseste in debitul anual de apa obtinut de la spalarea filtrelor se evacueaza in reteaua de canalizare a localitatii.

Tabel 12: Date namol statie tratare Tandarei






kg/an 0.7854

kg/zi 0.0022



kg/an 9.4251

kg/zi 0.0258


kgSU/an 10.2105

kgSU/zi 0.0280


kgSU/m3 0.0006

mgSU/l 0.6240

In incinta Complexului de inmagazinare/Gospodaria de apa Tandarei se mai propun:

Situatia din incinta Complexului de inmagazinare/Gospodariei de apa Tandarei se poate vizualiza in planul IL-TAN - ST- PS- 001-R1.

Rezervoare de inmagazinare apa tratata – 2x3000 mc;

Se reabiliteaza 2 buc. rezervoare a cate 3000 mc fiecare. Reabilitarea rezervoarelor existente cuprinde reabilitarea la exterior si la interior, inclusiv inlocuirea instalatiilor. Se vor demonta instalatiile existente, se vor efectua lucrarile necesare de reparatii (curatire, etansare, reabilitare) si se vor monta instalatiile noi;

La exterior se vor efectua urmatoarele lucrari: eliminare zidaria cu rol de termoizolatie, refacere termoizolatia rezervorului, inlocuire scara de acces exterioara, realizare trotuar de garda rezultand astfel un element din beton armat perimetral etans menit sa protejeze constructia de infiltrarea apelor meteorice la baza rezervorului, implicit asupra terenului de fundare.

La interior se vor efectua urmatoarele lucrari: curatare prin hidrosablare sau curatare mecanica a peretilor si a radierului rezervorului, pasivizarea armaturii (unde aceasta este expusa), amorsarea suprafetei, refacerea straturlui de acoperire cu beton cu materiale tip Sika, Mapei…etc.

❖ Pentru intradosul planseului cu armaturi afectate de coroziune, se vor executa urmatoarele lucrari: pregatirea stratului suport prin curatarea betonului fara aderenta la armatura, curatarea armaturii de rugina, pasivizarea armaturii, amorsare beton, refacere strat de acoperire de min 2 cm pe intreaga suprafata a intradosului, planseului.


Retele de incinta – toate conductele necesare pentru transportul apei brute, filtrate, potabile, pentru spalare, de la spalarea filtrelor si a reactivilor necesari.

Drumuri si alei in incinta complexului de inmagazinare Tandarei

Se va realiza un drum nou de acces pana in zona in care sunt amplasate noile unitati de tratare, se va realiza si o platforma in zona acestora. Se vor realiza alei de acces si trotuare spre si in jurul tuturor unitatilor de tratare noi. Toate drumurile permanente, aleile si zonele de parcare vor fi pavate cu un strat de asfalt pe o fundatie adecvata din beton pentru incarcarile de trafic preconizate si delimitate prin borduri.


Se va inlocui imprejmuirea existenta cu o imprejmuire noua, realizata din panouri de plasa din sirma zincata, montate pe stilpi metalici avind inaltimea de 2,0 m, avind 3 rinduri de sirma ghimpata la partea superioara.


Zonele care nu vor fi ocupate de cladiri, bazine sau drumuri – in perimetrul noilor constructii, vor fi nivelate uniform. Orice schimbare abrupta a nivelului terenului va fi evitata pe cat posibil.


Post de transformare, instalatii electrice si de automatizare, supraveghere video

Sursa de baza


Sursa de rezerva





Retea de distributie in Tandarei

Extindere si reabilitare retea distributie

Pentru imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa a localitatii Tandarei, se propune extinderea si reabilitare retelei de distributie apa potabila, dupa cum urmeaza:

❖ Camine de vane pentru retele de distribuite, inclusiv vane, lucrari de montaj si punere in opera – 9 buc.

❖ Hidranti Dn 100-150 mm, inclusiv bransament, lucrari de montaj si punere in opera – 40 buc.

❖ Extindere conducta de alimentare cu apa, PEID PE100 RC PN10 De 110 mm (procurare, terasamente, montaj, inclusiv piese speciale si epuismente), inclusiv refacere sistem rutier din asfalt, L = 1.065 m.


❖ Reabilitare conducta de alimentare cu apa, PEID PE100 RC PN10 De 110 mm (procurare, terasamente, montaj, inclusiv piese speciale si epuismente), inclusiv refacere sistem rutier din asfalt, L= 3.757 m,

❖ Bransamente la consumatori din PEID PE100 RC PN6 De 25/32 mm (procurare, terasamente, montaj, inclusiv piese speciale si epuismente), - 355 buc.

Lista strazilor si lungimile aferente extinderii si reabilitarii retelei de distributie apa potabila si aductiuni din localitatea Tandarei sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 13: Lista strazilor si lungimile retelelor extinse si reabilitate - Tandarei

Strada Lungime (m) Tip lucrare – Diametru conducta

Victoriei 247 Extindere – De 110

Aleea Podului 181 Extindere – De 110

Str. 3 (Aleea Podului) 190 Extindere – De 110

Str. 5 (Str. Morii) 146 Extindere – De 110

Str. 5 (Str. Morii) 120 Extindere – De 110

Str. 6 181 Extindere – De 110

Str. 1 (Str. Ialomitei) 150 Reabilitare – De 110

Ialomitei 66 Reabilitare – De 110

Dorobanti 278 Reabilitare – De 110

Oituz 267 Reabilitare – De 110

aleea Podului 97 Reabilitare – De 110

Str. 2 (Str. Progresului) 87 Reabilitare – De 110

Str. 4 (Str. Izvor) 110 Reabilitare – De 110

Zambilei 194 Reabilitare – De 110

Nufarului 300 Reabilitare – De 110

Muncii 295 Reabilitare – De 110

Stefan cel Mare 228 Reabilitare – De 110

Agricultori 349 Reabilitare – De 110

Crinului 137 Reabilitare – De 110

Mihai Viteazu 48 Reabilitare – De 110

Rovine 338 Reabilitare – De 110


Strada Lungime (m) Tip lucrare – Diametru conducta

Venus 245 Reabilitare – De 110

Mecanizatori 568 Reabilitare – De 110

Total Extindere 1065

Total Reabilitare 3757

TOTAL 4822

Conductele utilizate vor fi din PEID, PE 100, RC, PN 10. Amplasarea retelelor de distributie a apei potabile se va face pe marginea drumului, in vecinatatea santului drumului, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.) si respectand SR 8591/1997.


Pentru locuintele individuale, bransamentele la consumatori se vor executa din conducte PEID, PN 6, PE 100 mm, De 25÷32 mm, pana la limita de proprietate, fiind prevazut si caminul de bransament in domeniul public.

Pentru stingerea incendiilor, pe reteaua de distributie apa potabila, s-au prevazut hidranti de incendiu cu diametrul Dn 100 mm. Acestia se vor amplasa in special la intersectia strazilor, precum si in lungul acestora, la o distanta de maxim 100 m unul de altul, in locuri usor accesibile autospecialei de stins incendiul.

Lucrarile de reabilitare a conductelor vor cuprinde decuplarea conductelor, blindarea acestora (respectiv scoaterea din functiune), refacerea legaturilor la conductele existente de pe strazile adiacente precum si refacerea legaturilor la bransamentele existente.

Sistemul SCADA

Sunt prevazute lucrari la instalatii electrice si de automatizare, inclusiv lucrarile necesare pentru integrarea sistemului SCADA existent in noul sistem;

Tabel 14: Indicatori tehnici ai investitiei

Nr. Crt. Descriere U.M. Cantitate

SISTEM DE ALIMENTARE CU APA

1 Reabilitare foraje buc 7

2 Reabilitare aductiune m 1984

3 Statie de tratare buc 1

4 Retea de distributie - extindere m 1065

5 Retea de distributie - reabilitare m 3757

6 Reabilitare rezervoare de inmagazinare 3000 mc buc 2


Sistemul de alimentare cu apa Cazanesti

Sistemul de alimentare cu apa Cazanesti este alcatuit din localitatea Cazanesti.

Pentru sistemul de alimentare cu apa Cazanesti se propun urmatoarele investitii:

❖ Reabilitare front de captare existent alcatuit din 3 foraje;

❖ Executare foraj nou – 1 buc.

❖ Reabilitare conducta de aductiune, Ltotal =719 m din PEID, PE100, RC, SDR 17, Pn10, cu diametre cuprinse intre De75 ÷ De160mm.

❖ Statie de tratare noua – 1 buc;

❖ Reabilitare rezervor existent de 300 mc – 1 buc;

❖ Reabilitare statie de pompare existenta – 1 buc;

❖ Extindere retea distributie L=290m din PEID, PE100, RC, SDR 17, Pn10, De110mm;

❖ Reabilitare retea distributie Ltotal=6.221m din PEID, PE100, RC, Pn10, cu diametre cuprinse intre De110 ÷ De200mm;

❖ Bransamente reabilitate- 500 buc;

❖ Bransamente noi – 2 buc;

❖ Hidranti reabilitati – 40 buc;

❖ Hidranti noi – 2 buc;

❖ Sistem SCADA.

Pentru determinarea debitelor caracteristice de dimensionare a sistemelor de alimentare cu apa s-au realizat Breviare de calcul conform STAS 1343 - 1 / 2006 si NP 133 / 2011, iar rezultatele sintetice ale acestora sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 15: Rezultatele breviarului de calcul

Nr. crt.

Sistem zonal de alimentare cu apa

Denumire Comuna

Denumire Localitate

Po

pu

lati

e (a

n 2

020)

Po

pu

lati

e m

ax

(2020 -

204

5)

Debite caracteristice si volume de inmagazinare

Qsursa [l/s]

Rezervor [mc]

Qdim [l/s]

Qverif [l/s]

1 Cazanesti Cazanesti Cazanesti 3026 3026 12.0 450 19.29 17.30

Din breviarul de calcul a rezultat debitul sursei de 8.27l/s si volumul rezervorului de inmagazinare de 450 mc. Volumul rezervorului de inmagazinare este alcatuit din volumul intangibil pentru incendiu Vri=161.24 mc, volumul de avarie Vav=31.55 mc si volumul de compensare de 258.40 mc.

Rezervorul de inmagazinare existent care se va reabilita este de 300 mc, in care vor intra integral volumul intangibil pentru incendiu Vri=161.24 mc si volumul de avarie Vav=31.55 m dar numai 107.21 mc din volumul de compensare. Din acest motiv s-a considerat o suplimentare a debitului de apa care intra in rezervor pana la 12 l/s, debit maxim care poate fi furnizat de cele 4 foraje existente care vor fi reabilitate.


Pentru imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa a localitatii Cazanesti, s-au prevazut realizarea lucrarilor de extindere si reabilitare a retelei de alimentare cu apa, urmarindu-se imbunatatirea calitatii apei si asigurarea unui grad de acoperire de 98 %.

Captarea apei

Sursa de apa a localitatii Cazanesti este subterana.

Se propun lucrari de reabilitare a celor 3 foraje existente functionale (F2, F3 si F4), cimentarea forajului existent nefunctional (F1) si executarea unui foraj nou langa acesta.

Debitul la sursa pentru localitatea Cazanesti este : Qs = 12 l/s=43,2 mc/h

Prin reabilitarea forajelor F2÷F4 (de cca. 30 m adancime) si executarea forajului nou F1 (la 30 m adancime) s-ar putea obtine un debit exploatabil cel mult egal cu debitul rezultat la executie (cca. 3,0 l/s/foraj , deci 12 l/s /sursa).

In prezent forajul F1 nu este functional, acesta reabilitandu-se prin reforare, iar cel existent va fi cimentat.

❖ Pentru reabilitarea forajelor existente se vor efectua urmatoarele operatiuni:

❖ Verificarea starii tehnice a forajului

❖ Verificarea adancimii talpii forajului

❖ Decolmatarea-deznisiparea forajului

➢ Procesul de decolmatare – desnisipare va incepe cu o spalare efectiva a gaurii si va include urmatoarele operatii: spalare cu apa curata, tratament cu chimicale, spalarea cu jet de apa si va fi continuata cu operatia de deznisipare.

➢ Deznisiparea se va realiza prin pompare cu aer comprimat folosind o instalatie Mammuth in sistemul concentric sau alaturat.

➢ Pomparea de deznisipare trebuie sa conduca la o completa dezvoltare a forajului si la obtinerea de apa limpede, fara nisip; cantitatea maxima de nisip admisa va fi de pana la 3 ppm.

➢ In raport cu importanta ei, aceasta pompare nu va va fi limitata in timp in mod arbitrar. Debitul maxim pompat va depasi cu aprox. 30% debitul proiectat a fi exploatat.

➢ La finalul acestor pompari se verifica eventuala acumulare a sedimentelor in decantor, in situatia in care acumularea depaseste 1,0 m inaltime procedandu-se la curatirea putului de material solid.

❖ Testarea hidrogeologica a forajului

➢ Testarea hidrogeologica a forajului dupa desnisipare se va realiza prin pompari experimentale cu pompa submersibila, aceasta constand in realizarea pretestului, testului de eficienta si testului de performanta, conform Sr 1629/2-1996, in aceleasi conditii ca pentru forajele noi.

Se apreciaza ca prin reabilitarea forajelor existente, conform recomandarilor din studiul hidrogeologic, parametrii forajelor au urmatoarele valori:

❖ nivel hidrostatic NHs - 10,0 m ;

❖ nivel hidrodinamic NHd - 12,0 m ;

❖ denivelare maxima S 2,0 m ;

❖ debit de exploatare Qexp 3,0 l/s ;


❖ adancime de montare a pompei H pompa sub -15,0 m.

Puturile vor fi echipate cu electropompe submersibile cu caracteristicile: Qpompa=3 l/s si H pompare=40m. Se va asigura o zona de protectie sanitara a carei raza este de minim 10 m de jur imprejur pentru fiecare foraj.

Aceste foraje vor fi echipate pentru integrarea in sistemul SCADA.

Se vor prevedea toata cablurile si instrumentatia necesara preluarii si transmiterii datelor la dispecerul din cadrul Statiei de Tratare Cazanesti.

Informatii de proces privind frontul de captare care urmeaza a se afisa la dispecerul din statia de tratare Cazanesti:



❖ nivelul hidrodinamic si hidrostatic din foraj;



❖ timpul total de operare.

Va fi posibila reglarea debitului de apa bruta prin oprirea unuia sau a mai multor foraje in functie de necesarul de apa (nivelul din rezervorul de inmagazinare).

Va fi posibila, in cazul unei avarii la reteaua de energie electrica, alimentarea pompelor din grupul electrogen de interventie nou instalat in Statia de Tratare de apa Cazanesti.

Aductiunea

Conducta de aductiune reprezinta conductele de legatura dintre foraje pana la rezervorul de inmagazinare existent in gospodaria de apa.

Se propune conducta de aductiune apa potabila (de la foraje pana la rezervorul de inmagazinare) cu lungimea totala de 719 m, din PEID, PE100, RC, SDR 17, Pn10, cu diametre de De75 ÷ De160mm.

Amplasarea conductei de aductiune apa bruta, se va face pe spatiul verde de la marginea drumului, respectand SR 8591/1997. Adancimea de pozare a conductei de aductiune apa bruta va fi in medie de 1.50 m.

Tabel 16: Lista lungimi si diametre conducta de aductiune

Aductiune noua

Lungime [m] / Diametru [mm] Material

75 110 125 160

240 234 205 40 PEID, PE100, RC, SDR17, Pn10

719 m

Conducta de aductiune se va poza subteran, prin metoda clasica cu sapatura deschisa, sprijinita.

Sapaturile se vor executa mecanizat si manual pana la cota de pozare a conductei. Peretii transeii vor fi sprijiniti obligatoriu. Compactarea umpluturilor se va face manual, pana la 0,5 m peste creasta conductei si mecanic, in straturi de 20 cm grosime, pana la cota terenului. Pentru


semnalizarea conductei de apa se va monta o banda de culoare albastra. Dupa executarea lucrarilor, se trece la refacerea carosabilului la starea initiala.

Statie de tratare Cazanesti


Statia de tratare de apa Cazanesti a fost dimensionata pentru urmatoarele date de intrare:

Tabel 17: date de intrare statie de tratare apa Cazanesti


Debit zilnic maxim

m3/zi 1.037

m3/h 43,20

l/s 12,00

Debit spalare filtre (inclusiv nevoi tehnologice) m3/zi 19,20

l/s 0,22

Debit dimensionare

m3/zi 1.056

m3/h 44,00

l/s 12,22

Tabel 18: Parametri statie de tratare apa Cazanesti

Parametru Unitate Apa bruta Valori maxime admise in apa tratata valori maxime

Indicatori chimici


Fe mg/l 0,048 0,2

Mn mg/l 0,576 0,05


Parametri fizici

pH 7,12 6,5-9,5





❖ Apa bruta - oxidare cu permanganat de potasiu la doze de 1,5 mg/l, timp de contact 20 minute;




Solutia propusa pentru Statia de tratare apa din sursa Cazanesti consta in urmatoarele:

❖ Realizarea unei trepte de oxidare cu KMnO4, constant in preparare, stocare si dozare de solutie de permanganat si bazin de reactie;


❖ Realizarea unei trepte de filtrare avind 3 unitati de filtre rapide sub presiune;

❖ Realizarea unei instalatii de electro-clorinare pentru apa preluata din frontul de captare Cazanesti, amplasata intr-o cladire existenta care se va reabilita;

❖ Reabilitarea statiei de pompare existente pentru apa tratata din sursa subterana Cazanesti, echipata cu 2+1 pompe, cu turatie variabila, avind caracteristicile: Q= 36 mc/h, H = 35.0 mCA;




❖ Realizarea laboratorului pentru analize primare complet echipat de la statia de tratare Fetesti care va fi suficient de mare pentru a deservi si statia de tratare de apa Cazanesti ;

❖ Realizarea unui dispecer SCADA pentru frontul de captare si statia de tratare sursa subterana Cazanesti.

Principalii parametrii care vor fi monitorizati in Statia de tratare de apa Cazanesti vor fi:

❖ Debitul va fi masurat in diferite puncte ale statiei de tratare dupa cum urmeaza: influent in statia de tratare, debit de apa potabila pompat in retea, debit recirculare apa de clatire, debit de evacuare apa de spalare in reteaua de canalizare a orasului.

❖ Nivelul va fi masurat in urmatoarele locatii: la fiecare foraj in parte, la bazinul de contact cu KMnO4, la toate statiile de pompare, instalatii de filtrare, la rezervor de inmagazinare.

❖ Masuratori analitice: Instrumente analitice on-line care controleaza si inregistreaza parametrii apei brute si apei tratate. Se masoara:

1. La intrare: pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn;

2. La iesire: pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn; Clor rezidual.


❖ Oxidare cu KMnO4 (permanganat de potasiu);







Pentru statia de tratare de apa din sursa Cazanesti sunt prevazute urmatoarele lucrari:

❖ Camin de racord pe conducta de aductiune a apei brute de la forajele reabilitate, in acest camin se va prevedea si un debitmetru electromagnetic, precum si vane pentru izolarea acestuia.


❖ Bazin de reactie cu agentul de oxidare, cu posibilitatea de golire pentru curatare si mentenanta. Bazinul se va realiza pentru timpul necesar de contact cu agentul de oxidare si va fi prevazut cu un mixer pentru omogenizare si cu deversare aval; Va fi realizat un bazin care va asigura minim 20 de minute timp de contact cu reactivul de oxidare, structura va fi realizata din beton armat, semi-ingropata, se vor prevedea modalitati de acces si platforme pentru interventia la mixerul nou prevazut. Dimensiunile estimate ale structurii sunt LxBxh 3,0x2,5x2,0 m. Constructia va avea un trotuar perimetral si va fi prevazuta cu balustrade metalice pentru protective.

❖ Statie de pompare admisie in instalatiile de filtrare, amplasata in zona aval a bazinului de reactie, prevazuta cu 2+1 pompe cu turatie variabila. Scopul statiei de pompare este de a asigura transferul apei catre filtrele de nisip, vor fi prevazute 2+1pompe montate in uscat avand fiecare urmatoarele caracteristici: Q=22.00 mc/h; H=30,00 mCA, prevazute cu convertizor de frecventa.

❖ Debitmetru electromagnetic pe traseul conductei de refulare. Va fi prevazuta facilitatea de transmitere in SCADA a starii pompelor pornit/oprit, a debitului instantaneu vehiculat, va fi prevazuta facilitatea de reglare din SCADA a debitului pompat. Statia de pompare alimentare filtre va fi amplasata in imediata vecinatate a bazinului de contact cu reactivul de oxidare, va fi o constructie realizata din beton armat, semi-ingropata. Vor fi asigurate cai de acces facile pentru personalul operatorului, precum si posibilitatea de manevrare/manipulare a echipamentelor de pompare, vane, compensatori de montaj etc.

❖ Statie de filtre rapide, sub presiune, pentru deferizare / demanganizare, inclusiv instalatiile aferente cu o capacitate individuala de 8.5 mc/h, conectate in paralel. O unitate de filtrare consta intr-un rezervor cilindric conectat la un ansamblu de vane. De asemenea sunt incluse si insicatoare de presiune pentru verificarea presiunii intrare/iesire si regulatoare de debit pentru controlul debitelor in timpul proceselor de spalare si operare. Intreaga functionare a filtrelor va fi controlata automat. In timpul fazei de serviciu apa bruta trece de sus in jos prin mineralele de filtrare, care retin toate suspensiile pentru a limpezi apa. La sfirsitul fiecarui ciclu de filtrare, unitatea intra intr-un ciclu de spalare cu apa tratata. Spalarea filtrelor pentru demanganizare/deferizare se va face cu apa preluata din rezervorul de inmagazinare existent. Au fost prevazute 1+1 pompe avand Q=39,0 mc/h si H=30 mCA, cu turatie variabila. Unitatile de filtrare si unitatea de preparare si dozare de permanganat de potasiu vor fi adapostite intr-o constructie noua.

❖ Instalatie de preparare, stocare si dozare permanganat de potasiu KMnO4.

Instalatia de dozare poate sa functioneze manual sau automat, in fuctie de necesitatile operatorului. Instalatia de preparare si dozare este compusa din:

❖ unitate de preparere si stocare solutie de KMnO4, prevazuta cu robinet de golire, mixer pentru omogenizare, vane de izolare, etc;

❖ 1+1 pompe dozatoare, de tip cu pulsatii prevazute cu posibilitatea reglarii debitului;

❖ panou elemente ansamblu refulare a pompelor dozatoare incluzand: robineti de izolare, atenuator de pulsatii, supape de suprapresiune, debitmetru, etc;

❖ unitate de injectie cu robinet de izolare si supapa tarata;


❖ tablou electric de comanda si control;



❖ Instalatie noua de electroclorinare cu capacitatea de 500 g/h, inclusiv sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare si control, echipamente de protectie si elemente de asamblare. Dezinfectia apei se va realiza cu solutia de hipoclorit de sodiu (NaOCl), obtinut prin electroliza sarii – electro-clorinare.

❖ Bazin tampon pentru colectarea apelor provenite de la spalarea filtrelor, constructia se va realiza din beton armat si va fi de tipul ingropat, dimensiunile estimate ale bazinului sunt 2,5x2,0x1,5m volum util, apele colectate de la spalarea filtrelor vor fi evacuate prin pompare, in reteaua de canalizare menajera. Vor fi prevazute 1+1 pompe avand Q=1,2 mc/h si H=6 mCA.

❖ Bazin de colectare/recuperare ape provenite de la clatirea filtrelor, realizat din beton, avand dimensiunile de 2,75x2,50x2,00m – pentru colectarea apelor provenite de la ultima faza din ciclurile de spalare ale filtrelor, clatirea; de aici apa va fi evacuata catre bazinul de contact cu agentul de oxidare prin intermediul a 1+1 pompe avand Q=3,20 mc/h si H=6 mCA.

❖ Inlocuirea a doua pompe existente spre reteaua de apa potabila, cu pompe noi, cu turatie variabila, automatizate in functie de valoarea presiunii masurata pe conducta de refulare;

Din statia de tratare a apei de la Cazanesti se obtine o cantitate de namol evacuata din filtre de 1,62 kgSU/an. Aceasta cantitate de namol care se regaseste in debitul anual de apa obtinut de la spalarea filtrelor se evacueaza in reteaua de canalizare a localitatii.

Tabel 19: Date namol statie tratare Tandarei




kg/an 0.1249

kg/zi 0.0003



kg/an 1.4986

kg/zi 0.0041


kgSU/an 1.6235

kgSU/zi 0.0044


kgSU/m3 0.0006

mgSU/l 0.6240


Retele de incinta

Se vor realiza toate conductele necesare pentru transportul apei brute, filtrate, potabile, pentru spalare, de la spalarea filtrelor, a namolului si a reactivilor necesari.

In incinta Complexului de inmagazinare/Gospodariei de apa Cazanesti se mai propun:

Situatia Gospodariei de apa Cazanesti se poate viziona in planul gospodariei de apa Cazanesti.

Rezervor de inmagazinare

Apa tratata va fi inmagazinata intr-un rezervor existent de 300 mc, circular, suprateran, din beton armat care va fi reabilitat.

Rezervorul existent va inmagazina volumul intangibil pentru incendiu Vri=161.24 mc, volumul de avarie Vav=31.55 m si volumul de compensare de 107.21mc.

Din punct de vedere al instalatiilor hidraulice, reabilitarea consta in inlocuirea acestora.

Din punct de vedere structural, reabilitarile propuse sunt:

❖ La exterior – lucrari de eliminare zidaria cu rol de termoizolatie, refacere termoizolatia exterioara a rezervorului, inlocuire scara de acces exterioara, realizare trotuar de garda rezultand astfel un element din beton armat perimetral etans menit sa protejeze constructia de infiltrarea apelor meteorice la baza rezervorului, implicit asupra terenului de fundare.

❖ La interior – lucrari de curatare prin hidrosablare sau curatare mecanica a peretilor si a radierului rezervorului, pasivizarea armaturii (unde aceasta este expusa), amorsarea suprafetei, refacerea straturlui de acoperire cu beton cu materiale tip Sika, Mapei…etc.

❖ Pentru intradosul planseului cu armaturi afectate de coroziune, se vor executa urmatoarele lucrari: pregatirea stratului suport prin curatarea betonului fara aderenta la armatura, curatarea armaturii de rugina, pasivizarea armaturii, amorsare beton, refacere strat de acoperire de min 2 cm pe intreaga suprafata a intradosului, planseului.


Statie de pompare apa potabila

In incinta gospodariei de apa din orasul Cazanesti exista o statie de pompare apa potabila ce va fi reabilitata.

Statia de pompare are rolul de a alimenta cu apa potabila orasul Cazanesti si de a asigura presiunea necesara la consumatori si la hidrantii de incendiu.

Statia de pompare a fost dimensionata la debitul total de 19.29 l/s (debitul de dimensionare a retelei de distributie), debitul de verificare la incendiu fiind mai mic, respectiv 17.30 l/s.

Rabilitarea statiei de pompare consta in lucrari de reparatii la partea de structura, refacere izolatii, tencuieli, inlocuirea instalatiilor hidraulice si inlocuirea pompelor existente cu pompe noi, fiabile, cu ajutorul carora se vor putea alimenta locuitorii orasului Cazanesti.

Blocul de pompare apa potabila este alcatuit din 2+1 pompe cu convertizor de frecventa si vas expansiune de 8 l, cu urmatoarele caracteristici:

❖ Q pompa= 10 l/s;

❖ Hpompare=40m

Drumuri si alei in incinta complexului de inmagazinare Cazanesti

Se va realiza un drum nou de acces catre zona in care sunt amplasate noile unitati de tratare, se va realiza si o platforma in zona acestora. Se vor realiza alei de acces si trotuare spre si in jurul


tuturor unitatilor de tratare noi. Toate drumurile permanente, aleile si zonele de parcare vor fi pavate cu un strat de asfalt pe o fundatie adecvata din beton pentru incarcarile de trafic preconizate si delimitate prin borduri.






Sursa de baza

Alimentarea cu energie electrica este prevazuta a se realiza printr-un post de transformare nou in anvelopa de beton 20/0,4 kV. Alimentarea pe medie tensiune se va realiza radial din reteaua operatorului zonal. Postul de transformare va fi pozitionat in cadrul amplasamentului la limita de proprietate.

La nivelul tabloului general de distributie joasa tensiune, este prevazuta compensarea factorului de putere prin intermediul bateriilor de condensatoare automatizata in trepte (BACD) – 0,4 kV .

Sursa de rezerva





Retea de distributie in localitatea Cazanesti

Pentru imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa a localitatii Cazanesti, s-a prevazut reabilitarea si extinderea retelei de distributie apa potabila, dupa cum urmeaza:

❖ Extindere retea de distributie apa potabila cu conducte din PEID, PE100, RC, SDR17, PN10, De 110 mm cu o lungime L = 290m;

❖ Reabilitare retea de distributie apa potabila cu conducte din PEID, PE100 RC, SDR17, PN10, De 110 mm cu o lungime L = 3.393m;


❖ Reabilitare retea de distributie apa potabila cu conducte din PEID, PE100 RC, SDR17, PN10, De 160 mm cu o lungime L = 2.753m;

❖ Reabilitare retea de distributie apa potabila cu conducte din PEID, PE100 RC, SDR17 PN10, De 200 mm cu o lungime L = 75m;

❖ Bransamente noi la consumatori cu conducte din PEID, PE100 RC, SDR 27.6, PN6, De 25÷32mm – 2 buc;

❖ Bransamente reabilitate la consumatori cu conducte din PEID, PE100 RC, SDR 27.6, PN6, De 25÷32mm – 500 buc;

❖ Camine de vane reabilitate – 30 buc;

❖ Hidranti noi - 2 buc.

❖ Hidranti reabilitati - 40 buc.

Lista strazilor si lungimile aferente extinderii retelei de distributie apa potabila din localitatea Cazanesti sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 20: Lista lungimilor extinderii retelei de distributie pe strazi in localitatea Cazanesti

Nr. Crt.

Denumire strada Lungime conducta pe strada [m]

Lungime [m] /

Diametru [mm] Material

110

1 Str. 3 290 290 PEID

TOTAL pe diametre 290

Total general 290 m

Tabel 21: Lista lungimilor reabilitarii retelei de distributie pe strazi in localitatea Cazanesti

Nr. Crt.


Lungime [m] / Diametru [mm] Material

110 160 200

1 Str. Nordului 944 - 944 - PEID

2 Str. Garii 1.515 734 706 75 PEID

3 DN 2A 3.762 2.659 1.103 - PEID

TOTAL pe diametre 3.393 2.753 75

Total general 6.221 m

Conductele utilizate vor fi din PEID, PE 100 RC, SDR 17, PN 10. Amplasarea retelelor de distributie a apei potabile se va face in spatiul verde, pe marginea drumului, in vecinatatea santului drumului, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.) si respectand SR 8591/1997.



Pentru locuintele individuale s-au prevazut bransamente la consumatori care se vor executa din conducte PEID, PE100 RC, SDR 27.6, PN6, De 25÷32 mm, pana la limita de proprietate, fiind prevazut si caminul de bransament in domeniul public.

Pentru stingerea incendiilor, pe reteaua de distributie apa potabila, s-au prevazut 42 hidranti de incendiu cu diametrul Dn 100 mm. Acestia se vor amplasa in special la intersectia strazilor, precum si in lungul acestora, la o distanta de maxim 100 m unul de altul, in locuri usor accesibile autospecialei de stins incendiul.

Pe reteaua de distributie apa potabila s-au prevazut si 30 camine de vane in principalele noduri ale acesteia precum si in lungul acesteia la o distanta de aproximativ 400 m, pentru izolarea tronsonului de conducta ce trebuie remediat in cazuri de avarie.

Pe traseul conductelor de alimentare cu apa s-au prevazut doua subtraversari de drum national si trei subtraversari de drum judetean.

Tabel 22: Lista subtraversarilor necesare pe traseul retelei de distributie in localitatea Cazanesti

Denumire subtraversare UM Lungime (m)

Subtraversare drum national DN2A (SDN1) cu foraj orizontal dirijat pentru conducta de alimentare cu apa din PEID, PE100, PN10, De 110 mm in tub de protectie din OL, Dn 355,6x 7,1 mm

m 23.00

Subtraversare drum national DN2A (SDN2) cu foraj orizontal dirijat pentru conducta de alimentare cu apa din PEID, PE100, PN10, De 110 mm in tub de protectie din OL, Dn 355,6x 7,1 mm

m 15.00

Subtraversare drum judetean DJ 203E (SDJ1) cu foraj orizontal dirijat pentru conducta de alimentare cu apa din PEID, PE100, PN10, De 200 mm in tub de protectie din OL, Dn 457x 7,1 mm

m 12.00

Subtraversare drum judetean DJ 203E (SDJ2) cu foraj orizontal dirijat pentru conducta de alimentare cu apa din PEID, PE100, PN10, De 110 mm in tub de protectie din OL, Dn 355,6x 7,1mm

m 10.00

Subtraversare drum judetean DJ 203E (SDJ3) cu foraj orizontal dirijat pentru conducta de alimentare cu apa din PEID, PE100, PN10, De 160 mm in tub de protectie din OL, Dn 406x 7,1 mm

m 15.00

Subtraversarea drumurilor cu conducte care transporta lichide sub presiune se va face in conformitate cu STAS 9312-87 – “Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte – Prescriptii de proiectare”.

Executia forajului orizontal se va face de catre o intreprindere specializata, care dispune de utilajul necesar si un personal cu calificare adecvata.

Conductele de distributie se vor poza subteran, prin metoda clasica cu sapatura deschisa, sprijinita.

Sapaturile se vor executa mecanizat si manual pana la cota de pozare a conductei. Peretii transeii vor fi sprijiniti obligatoriu. Compactarea umpluturilor se va face manual, pana la 0,5 m peste creasta conductei si mecanic, in straturi de 20 cm grosime, pana la cota terenului. Pentru semnalizarea conductei de apa se va monta o banda de culoare albastra.

Dupa executarea lucrarilor, se trece la refacerea carosabilului la starea initiala.

Sistemul SCADA

Toate lucrarile prevazute vor fi dotate cu echipamente care sa permita citirea informatiilor de functionare (starea pompelor, nivel apa, presiunea din conducte etc) . Toate echipamentele vor fi


prevazute cu interfata SCADA cu posibilitatea integrarii acestora in sistemul SCADA centralizat al operatorului de apa-canal.

Tabel 23: Indicatori tehnici pentru sistemul de alimentare cu apa Cazanesti


SISTEM DE ALIMENTARE CU APA

1 Reabilitarea forajelor existente buc 3

2 Foraj nou buc 1

3 Conducta de aductiune - reabilitare m 719

4 Statie de tratare noua buc 1

5 Reabilitare rezervor existent de 300 mc buc 1

6 Reabilitare statie de pompare existenta buc 1

7 Retea de distributie - reabilitare m 6.221


Sistemul zonal de alimentare cu apa Fierbinti

Sistemul zonal de alimentare cu apa Fierbinti este alcatuit din 2 localitati: Fierbinti Targ si Dridu.

Localitatea Fierbinti Targ

Pentru sistemul zonal de alimentare cu apa Fierbinti se propun urmatoarele investitii:

❖ Statie de tratare noua Fierbinti Targ;

❖ Extindere retea distributie in localitatea Fierbinti Targ Ltotal=1817m din PEID, PE100 RC, SDR 17, Pn10, De110 mm;

❖ Statie de tratare noua Dridu;

❖ Extindere retea distributie in localitatea Dridu Ltotal=1275 m din PEID, PE100 RC, SDR 17, Pn10, De110 mm;

❖ Sistem SCADA pentru ambele localitati;

Statie de tratare Fierbinti Targ


Statia de tratare de apa Fierbinti a fost dimensionata pentru urmatoarele date de intrare

Tabel 24: Debite dimensionare statia de tratare Fierbinti Targ


Debit zilnic maxim m3/zi 1063

m3/h 44,28



l/s 12,30




l/s 14,94

Debit zilnic maxim la intrare in camerele de reactie m3/zi 1120

Tabel 25: Parametri masurabili statie tratare apa Fierbinti Targ

Parametru Unitate


valori maxime

Indicatori chimici


Fe mg/l 0,136 0,2

Mn mg/l 0,1257 0,05


Parametri fizici

pH 7,67 6,5-9,5




Solutia propusa pentru Statia de tratare apa Fierbinti consta in urmatoarele:

❖ Realizarea unei trepte de oxidare cu clor, constant in preparare, stocare si dozare de solutie de hipoclorit de sodiu si bazin de reactie;

❖ Realizarea unei statii pentru corectia de pH, constand in stocare si dozare de solutie de NaOH;


❖ Realizarea unei trepte de filtrare avand 3 unitati de filtre rapide sub presiune;

❖ Realizarea unei trepte de filtrare cu carbune activ avand 3 unitati de filtre rapide sub presiune;

❖ Realizarea unei instalatii de electro-clorinare pentru apa preluata din frontul de captare, amplasata intr-o cladire existenta care se va reabilita;





❖ Realizarea unui laborator pentru analize primare (un laborator complet echipat va fi prevazut in cadrul statiei de tratare de apa Fetesti, acesta va fi suficient de mare pentru a deservi si statia de tratare de apa Fierbinti); completarea dotarilor de laborator cu echipamente si mobilier;

❖ Realizarea unui dispecer SCADA pentru statia de tratare sursa subterana Fierbinti;

Principalii parametrii care vor fi monitorizati in Statia de tratare de apa Fierbinti vor fi:

❖ Debitul, acesta va fi masurat in diferite puncte ale statiei de tratare dupa cum urmeaza: debit influent in statia de tratare, debit de apa potabila pompata in retea, debit recirculare apa de clatire, debit de evacuare apa de spalare in reteaua de canalizare oraseneasca;

❖ Nivelul va fi masurat in urmatoarele locatii: la fiecare foraj in parte, la bazinul de contact cu clorul, la toate statiile de pompare, la instalatii de filtrare, la rezervor de inmagazinare;

❖ Masuratori analitice:Instrumente analitice on-line care controleaza si inregistreaza parametrii apei brute si apei tratare. Se masoara:

➢ la intrare: pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn;

➢ la iesire: pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn, Clor rezidual.


❖ Oxidare cu clor;


❖ Filtrare pentru eliminarea fierului si a manganului (filtre cu nisip si filtre cu carbune);




Pentru statia de tratare apa Fierbinti sunt prevazute urmatoarele lucrari:

❖ Camin de racord pe conducta de aductiune a apei brute de la forajele existente, in acest camin se va prevedea si un debitmetru electromagnetic, precum si vane pentru izolarea acestuia.


❖ Bazin de reactie cu agentul de oxidare, cu posibilitatea de golire pentru curatare si mentenanta. Bazinul se va realiza pentru timpul necesar de contact cu agentul de oxidare si va fi prevazut cu un mixer pentru omogenizare si cu deversare aval. Va fi realizat un bazin care va asigura minim 30 de minute timp de contact cu reactivul de oxidare, structura va fi realizata din beton armat, semi-ingropata, se vor prevedea modalitati de acces si platforme pentru interventie. Dimensiunile estimate ale structurii sunt LxBxh 3,75x4,0x3,0 m. Constructia va avea un trotuar perimetral si va fi prevazuta cu balustrade metalice pentru protectie.

❖ Statie de pompare admisie in instalatiile de filtrare, amplasata in zona aval a bazinului de reactie, prevazuta cu 2+1 pompe cu turatie variabila. Scopul statiei de pompare este de a


asigura transferul apei catre filtrele de nisip, vor fi prevazute 2+1pompe montate in uscat avand fiecare urmatoarele caracteristici: Q=23.00 mc/h; H=40,00 mCA, prevazute cu convertizor de frecventa. Pe traseul condctei de refulare va fi prevazut un debitmetru electromagnetic.Va fi prevazuta facilitatea de transmitere in SCADA a starii pompelor pornit/oprit, a debitului instantaneu vehiculat, va fi prevazuta facilitatea de reglare din SCADA a debitului pompat. Statia de pompare alimentare filtre va fi amplasata in imediata vecinatate a bazinului de contact cu reactivul de oxidare, va fi o constructie realizata din beton armat, semi-ingropata. Vor fi asigurate cai de acces facile pentru personalul operatorului, precum si posibilitatea de manevrare/manipulare a echipamentelor de pompare, vane, compensatori de montaj etc.

❖ Statie de filtre rapide, sub presiune, pentru deferizare/demanganizare, inclusiv instalatiile aferente cu o capacitate individuala de 7.05 mc/h, conectate in parallel. O unitate de filtrare consta intr-un rezervor cilindric conectat la un ansamblu de vane. De asemenea sunt incluse si insicatoare de presiune pentru verificarea presiunii intrare/iesire si regulatoare de debit pentru controlul debitelor in timpul proceselor de spalare si operare. Intreaga functionare a filtrelor va fi controlata automat. In timpul fazei de serviciu apa bruta trece de sus in jos prin mineralele de filtrare, care retin toate suspensiile pentru a limpezi apa. La sfirsitul fiecarui ciclu de filtrare, unitatea intra intr-un ciclu de spalare cu apa tratata. Spalarea filtrelor pentru demanganizare/deferizare se va face cu apa preluata din rezervorul de inmagazinare existent. Au fost prevazute 1+1 pompe avand Q=37,0 mc/h si H=30 mCA, cu turatie variabila.

❖ 3 unitati de filtrare cu carbune activ care asigura o viteza de filtrare de cca 15 m/h. Scopul lor este: dupa trecerea prin prima etapa de filtrare apa trece in ultima faza de tratare, care are ca rol retinerea excesului de clor si a cloraminei rezultata in urma reactiei cu clorul, in filtre cu carbune activ. Constructia unitatii de filtrare si modul de functionare sunt identice cu filtrele de nisip. Marimea si prezenta microporilor in carbunele activ contribuie eficient la indepartarea macromoleculelor organice ce produc culoare, mirosuri si gusturi neplacute. De asemenea carbunele activ este foarte eficient pentru eliminarea clorului in exces si a cloraminelor. Carbonul activ este un mineral avand o suprafata mare raportata la unitatea de greutate: sute de metri patrati la (un) gram. Aceasta suprafata este alcatuia, in mare parte, la interior, din pori de carbon infinitezimali. Multumita unui numar de reactii ce au loc la suprafata, carbonul activ are capacitatea de a inlatura clorul, care este cauza mirosului si gustului neplacut din apa. De asemenea, filtrul absoarbe moleculele organice care o cauza a culorii si a gustului neplacut al apei, absorbindu-le in micropori. Un strat-suport format din particule (granule) foarte mici retine materia suspendata si protejeaza carbonul activ de tulburarea apei brute in cadrul spalarii inverse. Frecventa ceruta pentru spalarea inversa depinde, in principiu, de functia primara a filtrului insusi. Spalarea filtrelor CAG se va face cu apa filtrata, preluata dintr-un bazin amplasat pe conducta de legatura dintre filterele cu carbune activ si rezervoarele de inmagazinare. Volumul bazinului va asigura cel putin spalarea a doua filtre consecutiv. S-au prevazut 1 + 1 pompe, cu capacitatea de 30 mc/h, cu turatie fixa. Unitatile de filtrare si instalatia de spalare sunt adapostite intr-o constructie comuna.

❖ Instalatie de stocare si dozare NaOH. Instalatia de dozare poate sa functioneze manual sau automat, in fuctie de necesitatile operatorului. Instalatia de dozare este compusa din:

➢ Rezervor de stocare solutie de NaOH, prevazuta cu robinet de golire, senzor de

nivel, vane de izolare, etc;






➢ Tablou electric de comanda si control;

❖ Instalatie noua de dezinfectie prin electroclorinare cu capacitatea de 500 g/h, inclusiv sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare si control, echipamente de protectie si elemente de asamblare. Dezinfectia apei se va realiza cu solutia de hipoclorit de sodiu (NaOCl), obtinut prin electroliza sarii – electro-clorinare.



❖ Bazin tampon pentru colectarea apelor provenite de la spalarea filtrelor, constructia se va realiza din beton armat si va fi de tipul ingropat, dimensiunile estimate ale bazinului sunt 3.25x3,0x2.0m volum util, apele colectate de la spalarea filtrelor vor fi evacuate prin pompare, in reteaua de canalizare menajera. Vor fi prevazute 1+1 pompe avand Q=3.5 mc/h si H=6 mCA.

❖ Bazin de colectare/recuperarea apelor de la clatirea filtrelor, realizat din beton, avand dimensiunile de 4.0x5.0x3,0m – pentru colectare/recuperarea apelor provenite de la ultima faza din ciclurile de spalare a filtrelor, clatirea; de aici apa va fi evacuata catre bazinul de contact cu agentul de oxidare prin intermediul a 1+1 pompe avand Q=9.50 mc/h si H=6 mCA

Din statia de tratare a apei de la Fierbinti se obtine o cantitate de namol evacuata din filtre de 1,74 kgSU/an. Aceasta cantitate de namol care se regaseste in debitul anual de apa obtinut de la spalarea filtrelor se evacueaza in reteaua de canalizare a localitatii.

Tabel 26: Date namol statie tratare Fierbinti




kg/an 0.9036

kg/zi 0.0025



kg/an 0.8352

kg/zi 0.0023


kgSU/an 1.7389

kgSU/zi 0.0048


kgSU/m3 0.0003

mgSU/l 0.2617

Statii de pompare


Patru din pompele de apa potabila existente se vor inlocui cu pompe noi, cu turatie variabila Q = 79.0 mc/h, H = 35.0 mCA.

De asemenea, se propune realizarea unor lucrari de reabilitare si remediere a structurii statiei de pompare apa potabila existenta, inclusiv inlocuirea echipamentului de ridicare existent.

De asemenea, in situatia in care este necesar, se va prevedea si o instalatie de amorsare a pompelor.

Retele de incinta - se vor realiza toate conductele necesare pentru transportul apei brute, filtrate, potabile, pentru spalare, de la spalarea filtrelor si a reactivilor necesari.

In incinta Complexului de inmagazinare Fierbinti se mai propun:

Situatia Complexului de inmagazinare/Gospodariei de apa Fierbinti se poate viziona in planul IL-FIE-ST-PS-001.

Amenajare incinta - se vor realiza toate drumurile, aleile si platformele necesare obiectelor si cladirilor din cadrul gospodariei de apa;


Drumuri si alei in incinta complexului de inmagazinare Fierbinti

Se va realiza un drum nou de acces, pina in zona in care sunt amplasate noile unitati de tratare, se va realiza si o platforma in zona acestora. Se vor realiza alei de acces si trotuare spre si in jurul tuturor unitatilor de tratare noi. Toate drumurile permanente, aleile si zonele de parcare vor fi pavate cu un strat de asfalt pe o fundatie adecvata din beton pentru incarcarile de trafic preconizate si delimitate prin borduri.






❖ Sursa de baza








Retea de distributie in localitatea Fierbinti Targ

Extindere retea de distributie

Pentru imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa a localitatii Fierbinti Targ, s-a prevazut extinderea retelei de distributie apa potabila, dupa cum urmeaza:

❖ Extindere retea de distributie apa potabila cu conducte din PEID, PE100 RC, SDR 17, PN10, De 110 mm cu o lungime L = 1.817m;

❖ Bransamente la consumatori cu conducte din PEID, PE100 RC, SDR 27.6, PN6, De 25÷32mm – 150 buc;

❖ Camine de vane – 9 buc;

❖ Hidranti - 24 buc.

Lista strazilor si lungimile aferente extinderii retelei de distributie apa potabila din localitatea Fierbinti Targ sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 27: Lista lungimilor extinderii retelei de distrbutie pe strazi in localitatea Fierbinti Targ

Nr. Crt.


Lungime [m] / Diametru [mm]

Material

110

1 Str. Micsunesti 312 312 PEID

2 Str. Parohiei 225 225 PEID

3 Str. Georgescu 105 105 PEID

4 Str. Crinului 249 249 PEID

5 Str. Garofitei 350 350 PEID

6 Str. Plopului 198 198 PEID

7 Str. Postei 378 378 PEID

TOTAL pe diametre 1.817



Conductele utilizate vor fi din PEID, PE 100 RC, SDR17, PN 10. Amplasarea retelelor de distributie a apei potabile se va face in spatiul verde, pe marginea drumului, in vecinatatea santului drumului, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.) si respectand SR 8591/1997.


Pentru locuintele individuale s-au prevazut 150 bransamente la consumatori cere se vor executa din conducte PEID, PE100 RC, SDR 27.6, PN6, De 25÷32 mm, pana la limita de proprietate, fiind prevazut si caminul de bransament in domeniul public.

Pentru stigerea incendiilor, pe reteaua de distributie apa potabila, s-au prevazut 24 hidranti de incendiu cu diametrul Dn 100 mm. Acestia se vor amplasa in special la intersectia strazilor, precum si in lungul acestora, la o distanta de maxim 100 m unul de altul, in locuri usor accesibile autospecialei de stins incendiul.

Pe reteaua de distributie apa potabila s-au prevazut 9 camine de vane in principalele noduri ale acesteia, pentru izolarea tronsonului de conducta ce trebuie remediat in cazuri de avarie.




Localitatea Dridu Statie de tratare Dridu


Statia de tratare apa Dridu a fost dimensionata pentru urmatoarele date de intrare:

Tabel 28: Debite de calcul statie de tratare Dridu


Debit zilnic maxim

m3/zi 648

m3/h 27,00

l/s 7,50




l/s 8,89

Debit zilnic maxim la intrare in camerele de reactie m3/zi 673


Tabel 29: Parametri masurabili statie tratare Dridu

Parametru Unitate


valori maxime

Indicatori chimici


Fe mg/l 0,136 0,2

Mn mg/l 0,1257 0,05


Parametri fizici

pH 7,67 6,5-9,5










Solutia propusa pentru statia de tratare apa Dridu consta in urmatoarele:

❖ Realizarea unei trepte de oxidare cu clor, constant in preparare, stocare si dozare de solutie de hipoclorit de sodiu si bazin de reactie;


❖ Realizarea unei trepte de filtrare avind 3 unitati de filtre rapide sub presiune;

❖ Realizarea unei trepte de filtrare cu carbune activ avand 3 unitati de filtre rapide sub presiune;

❖ Realizarea unei instalatii de electro-clorinare pentru apa preluata din frontul de captare, amplasata intr-o cladire existenta care se va reabilita;





❖ Realizarea unui laborator pentru analize primare (un laborator complet echipat va fi prevazut in cadrul statiei de tratare de apa Fetesti, acesta va fi suficient de mare pentru a deservi si statia de tratare de apa Dridu); completarea dotarilor de laborator cu echipamente si mobilier;

❖ Realizarea unui dispecer SCADA pentru statia de tratare sursa subterana Dridu;

Principalii parametrii care vor fi monitorizati in Statia de tratare de apa Dridu vor fi:

❖ Debitul, acesta va fi masurat in diferite puncte ale statiei de tratare dupa cum urmeaza: influent in statia de tratare, debit de apa potabila pompat in retea, debit recirculare apa de clatire, debit de evacuare apa de spalare in retaua de canalizare oraseneasca;

❖ Nivelul va fi masurat in urmatoarele locatii: la bazinul de contact cu clorul, la toate statiile de pompare, la instalatii de filtrare, la rezervor de inmagazinare;

❖ Masuratori analitice: Instrumente analitice on-line care controleaza si inregistreaza parametrii apei brute si apei tratare. Se vor masura:

➢ la intrare – pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn;

➢ la iesire - pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn, clor rezidual.


❖ Oxidare cu clor;


❖ Filtrare pentru eliminarea fierului si a manganului (filtre cu nisip si filtre cu carbune);




Pentru Statia de tratare apa Dridu sunt prevazute urmatoarele lucrari:

❖ Camin de racord pe conducta de aductiune a apei brute de la forajele existente, in acest camin se va prevedea si un debitmetru electromagnetic, precum si vane pentru izolarea acestuia.

❖ Camin separat pentru masurarea parametrilor apei brute, se cor monta instrumente pentru masurarea, minin a urmatorilor parametrii: pH, temperatura, turbiditate, NH4, Fe, Mn;

❖ Bazin de reactie cu agentul de oxidare, cu posibilitatea de golire pentru curatare si mentenanta. Bazinul se va realiza pentru timpul necesar de contact cu agentul de oxidare si va fi prevazut cu un mixer pentru omogenizare si cu deversare aval. Va fi realizat un bazin care va asigura minim 30 de minute timp de contact cu reactivul de oxidare, structura va fi realizata din beton armat, semi-ingropata, se vor prevedea modalitati de acces si platforme pentru interventie. Dimensiunile estimate ale structurii sunt LxBxh 3,25x3,0x3,0 m. Constructia va avea un trotuar perimetral si va fi prevazuta cu balustrade metalice pentru protectie.

❖ Statie de pompare admisie in instalatiile de filtrare, amplasata in zona aval a bazinului de reactie, prevazuta cu 2+1 pompe cu turatie variabila. Scopul statiei de pompare este de a asigura transferul apei catre filtrele de nisip, vor fi prevazute 2+1pompe montate in uscat avand fiecare urmatoarele caracteristici: Q=14.00 mc/h; H=40,00 mCA, prevazute cu convertizor de frecventa. Pe traseul condctei de refulare va fi prevazut un debitmetru electromagnetic.Va fi prevazuta facilitatea de transmitere in SCADA a starii pompelor pornit/oprit, a debitului instantaneu vehiculat, va fi prevazuta facilitatea de reglare din SCADA a debitului pompat. Statia de pompare alimentare filtre va fi amplasata in imediata


vecinatate a bazinului de contact cu reactivul de oxidare, va fi o constructie realizata din beton armat, semi-ingropata. Vor fi asigurate cai de acces facile pentru personalul operatorului, precum si posibilitatea de manevrare/manipulare a echipamentelor de pompare, vane, compensatori de montaj etc.

❖ Statie de filtre rapide, sub presiune, pentru deferizare/demanganizare, inclusiv instalatiile aferente cu o capacitate individuala de 8.89 mc/h, conectate in parallel. O unitate de filtrare consta intr-un rezervor cilindric conectat la un ansamblu de vane. De asemenea sunt incluse si insicatoare de presiune pentru verificarea presiunii intrare/iesire si regulatoare de debit pentru controlul debitelor in timpul proceselor de spalare si operare. Intreaga functionare a filtrelor va fi controlata automat. In timpul fazei de serviciu apa bruta trece de sus in jos prin mineralele de filtrare, care retin toate suspensiile pentru a limpezi apa. La sfirsitul fiecarui ciclu de filtrare, unitatea intra intr-un ciclu de spalare cu apa tratata. Spalarea filtrelor pentru demanganizare/deferizare se va face cu apa preluata din rezervorul de inmagazinare existent. Au fost prevazute 1+1 pompe avand Q=26,0 mc/h si H=30 mCA, cu turatie variabila.

❖ 3 unitati de filtrare cu carbune activ care asigura o viteza de filtrare de cca 15 m/h. Dupa trecerea prin prima etapa de filtrare apa trece in ultima faza de tratare, care are ca rol retinerea excesului de clor si a cloraminei rezultata in urma reactiei cu clorul, in filtrele cu carbune activ. Constructia unitatii de filtrare si modul de functionare sunt identice cu filtrele de nisip. Marimea si prezenta microporilor in carbunele activ contribuie eficient la indepartarea macromoleculelor organice ce produc culoare, mirosuri si gusturi neplacute. De asemenea carbunele activ este foarte eficient pentru eliminarea clorului in exces si a cloraminelor. Carbonul activ este un mineral avand o suprafata mare raportata la unitatea de greutate: sute de metri patrati la (un) gram. Aceasta suprafata este alcatuia, in mare parte, la interior, din pori de carbon infinitezimali. Multumita unui numar de reactii ce au loc la suprafata, carbonul activ are capacitatea de a inlatura clorul, care este cauza mirosului si gustului neplacut din apa. De asemenea, filtrul absoarbe moleculele organice care sunt o cauza a culorii si a gustului neplacut al apei, absorbindu-le in micropori. Un strat-suport format din particule (granule) foarte mici retine materia suspendata si protejeaza carbonul activ de tulburarea apei brute in cadrul spalarii inverse. Frecventa ceruta pentru spalarea inversa depinde, in principiu, de functia primara a filtrului insusi. Spalarea filtrelor CAG se va face cu apa filtrata, preluata dintr-un bazin amplasat pe conducta de legatura dintre filterele cu carbune activ si rezervoarele de inmagazinare. Volumul bazinului va asigura cel putin spalarea a doua filtre consecutiv. S-au prevazut 1 + 1 pompe, cu capacitatea de 35 mc/h, cu turatie fixa. Unitatile de filtrare si instalatia de spalare sunt adapostite intr-o constructie comuna.



❖ Instalatie noua de dezinfectie prin electroclorinare cu capacitatea de 500 g/h, inclusiv sistem de dedurizare apa de preparare, sistem de electroliza, stocare sare, pompe dozatoare si control, echipamente de protectie si elemente de asamblare.

❖ Bazin tampon pentru colectarea apelor provenite de la spalarea filtrelor, constructia se va realiza din beton armat si va fi de tipul ingropat, dimensiunile estimate ale bazinului sunt 3.0x3,0x2.0m volum util, apele colectate de la spalarea filtrelor vor fi evacuate prin pompare, in reteaua de canalizare menajera. Vor fi prevazute 1+1 pompe avand Q=2.0 mc/h si H=6 mCA.


❖ Bazin de colectare/recuperarea apelor de la clatirea filtrelor, realizat din beton, avand dimensiunile de 3.0x3.25x3,0m – pentru colectarea apelor provenite de la ultima faza din ciclurile de spalare de spalare a afiltrelor, clatirea; de aici apa va fi evacuata catre bazinul de contact cu agentul de oxidare prin intermediul a 1+1 pompe avand Q=5.0 mc/h si H=6 mCA.

Din statia de tratare a apei de la Dridu se obtine o cantitate de namol evacuata din filtre de 1,06 kgSU/an. Aceasta cantitate de namol care se regaseste in debitul anual de apa obtinut de la spalarea filtrelor se evacueaza in reteaua de canalizare a localitatii.

Tabel 30: Date namol statie tratare Dridu




kg/an 0.5556

kg/zi 0.0015



kg/an 0.5054

kg/zi 0.0014


kgSU/an 1.0610

kgSU/zi 0.0029


kgSU/m3 0.0003

mgSU/l 0.2960

Retele de incinta - toate conductele necesare pentru transportul apei brute, filtrate, potabile, pentru spalare, de la spalarea filtrelor, a namolului si a reactivilor necesari.

Statii de pompare apa potabila

Patru din pompele de apa potabila existente se vor inlocui cu pompe noi, cu turatie variabila Q = 79.0 mc/h, H = 35.0 mCA.

De asemenea, se propune realizarea unor lucrari de reabilitare si remediere a structurii statiei de pompare apa potabila existenta, inclusiv inlocuirea echipamentului de ridicare existent.

De asemenea, in situatia in care este necesar, se va prevedea si o instalatie de amorsare a pompelor.

In incinta Complexului de inmagazinare Dridu se mai propun:

Situatia existenta in incinta Complexului de inmagazinare/gospodariei de apa Dridu se poate viziona in planul aferent acestuia.

Amenajare incinta - se vor realiza toate drumurile, aleile si platformele necesare obiectelor si cladirilor din cadrul gospodariei de apa;


Drumuri si alei in incinta complexului de inmagazinare Dridu


Se va realiza un drum nou de acces pina in zona in care sunt amplasate noile unitati de tratare si o platforma in zona acestora. Se vor realiza alei de acces si trotuare spre si in jurul tuturor unitatilor de tratare noi. Toate drumurile permanente, aleile si zonele de parcare vor fi pavate cu un strat de asfalt pe o fundatie adecvata din beton pentru incarcarile de trafic preconizate si delimitate prin borduri.





❖ Sursa de baza







Retea de distributie in localitatea Dridu

Extinderea retelei de distributie

Pentru imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa a localitatii Dridu, s-a prevazut extinderea retelei de distributie apa potabila, dupa cum urmeaza:

❖ Extindere retea de distributie apa potabila cu conducte din PEID, PE100 RC, SDR 17, PN10, De 110 mm cu o lungime L = 1.275m;


❖ Bransamente la consumatori cu conducte din PEID, PE100 RC, SDR 27,6, PN6, De 25÷32mm – 120 buc;

❖ Camine de vane – 3 buc;

❖ Hidranti - 15 buc.

Lista strazilor si lungimile aferente extinderii retelei de distributie apa potabila din localitatea Dridu sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 31: Lista lungimilor extinderii retelei de distrbutie pe strazi in localitatea Dridu

Nr. Crt.



Material

110

1 DJ101

(Str. Abanosului)

675 675 PEID

2 Str. Ghiocelului 600 600 PEID



Conductele utilizate vor fi din PEID, PE 100 RC, SDR17, PN 10. Amplasarea retelelor de distributie a apei potabile se va face in spatiul verde, pe marginea drumului, in vecinatatea santului drumului, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.) si respectand SR 8591/1997.


Pentru locuintele individuale s-au prevazut 120 bransamente la consumatori cere se vor executa din conducte PEID, PE100 RC, SDR 27,6, PN6, De 25÷32 mm, pana la limita de proprietate, fiind prevazut si caminul de bransament in domeniul public.

Pentru stigerea incendiilor, pe reteaua de distributie apa potabila, s-au prevazut 15 hidranti de incendiu cu diametrul Dn 100 mm. Acestia se vor amplasa in special la intersectia strazilor, precum si in lungul acestora, la o distanta de maxim 100 m unul de altul, in locuri usor accesibile autospecialei de stins incendiul. Pe reteaua de distributie apa potabila s-au prevazut 3 camine de vane in principalele noduri ale acesteia, pentru izolarea tronsonului de conducta ce trebuie remediata in cazuri de avarie.




Sistemul SCADA

Toate lucrarile prevazute a se realiza in cadrul prezentului contract vor fi dotate cu echipamente care sa permita citirea informatiilor de functionare. Toate echipamentele vor fi prevazute cu interfata SCADA cu posibilitatea integrarii acestora in sistemul SCADA centralizat al operatorului.


Tabel 32: Indicatori tehnici pentru Sistemul zonal de alimentare cu apa Fierbinti


1 Statie de tratare Fierbinti Targ buc 1

2 Statie de tratare Dridu buc 1

3 Extindere retea distributie in localitatea Fierbinti Targ m 1.817

4 Extindere retea distributie in localitatea Dridu m 1.275

2.1.1.1 Apa uzata

Prin proiect se propun investitii in urmatoarele aglomerari: Fetesti, Tandarei, Cazanesti si Fierbinti.

Aglomerarea Fetesti

Aglomerarea Fetesti cuprinde localitatea Fetesti (cartierele Fetesti Gara, Colonisti si Fetesti Oras si Buliga).

In prezent aglomerarea Fetesti dispune de un sistem de colectare si epurare al apelor uzate menajere, realizat recent prin investitii pe POS MEDIU 2007-2013.

Se propun urmatoarele investitii:

❖ Extindere retea de canalizare;

❖ Statii de pompare apa uzata noi.

Reteaua de canalizare

Investitiile propuse pentru reteaua de canalizare sunt urmatoarele:

❖ Extindere retea de canalizare in Municipiul Fetesti cu 20,14 km conducte din PVC, cu diametrul de 250 mm, reprezentand atat conducte pozate in trama stradala cat si subtraversari;

❖ 1.340 racorduri noi, DN 160, pe sectoarele propuse spre extindere;

❖ 1.038 camine de vizitare pe sectoarele propuse spre extindere.

Lista strazilor si lungimile aferente retelei de canalizare din Municipiul Fetesti sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 33: Lista lungimilor retelei de canalizare pe strazi in Municipiul Fetesti

Nr. crt. Strada UM Extindere Lungime [m] / Diametru DN250mm

Material

Extindere retea canal in cartierele Fetesti Gara, Colonisti si Fetesti Oras

1 Aleea Lamaitei m 76 PVC, SN8

2 Str. Muncii m 185 PVC, SN8

3 Str. 1 Decembrie m 187 PVC, SN8

4 Str. 24 Ianuarie m 272 PVC, SN8



Material


6 Str. 5 m 76 PVC, SN8

7 Str. 6 m 202 PVC, SN8

8 Str. 9_Mai m 114 PVC, SN8

9 Str. A. Saligny m 535 PVC, SN8

11 Str. Al. Odobescu m 132 PVC, SN8

14 Str. Avram Iancu m 708 PVC, SN8

16 Str. Banatenilor m 68 PVC, SN8

17 Str. Bradului m 84 PVC, SN8

18 Str. Calarasi m 1401 PVC, SN8

23 Str. Campului m 181 PVC, SN8

24 Str. Catinei m 88 PVC, SN8

25 Str. Ciocarliei m 243 PVC, SN8

26 Str. Ciresilor m 145 PVC, SN8

27 Str. Daliilor m 220 PVC, SN8

28 Str. Elena Doamna m 117 PVC, SN8

29 Str. Fdt. Industriilor m 71 PVC, SN8

30 Str. Florilor m 306 PVC, SN8

33 Str. Frasinului m 342 PVC, SN8

34 Str. Freziilor m 304 PVC, SN8

36 Str. Frunzelor m 77 PVC, SN8

37 Str. Ghe. Doja m 458 PVC, SN8

39 Str. Gr. Ureche m 132 PVC, SN8

41 Str. Granitului m 485 PVC, SN8

42 Str. Grivita m 92 PVC, SN8

43 Str. Independentei m 343 PVC, SN8

45 Str. Ion Perlea m 118 PVC, SN8

46 Str. Irisilor m 99 PVC, SN8

47 Str. Izlaz m 146 PVC, SN8

48 Str. Izvorului m 79 PVC, SN8



Material


49 Str. Jiului m 423 PVC, SN8

53 Str. Lacului m 122 PVC, SN8

56 Str. Liceului m 176 PVC, SN8

57 Str. Lujerului m 164 PVC, SN8

58 Str. Macesilor m 86 PVC, SN8

59 Str. Marculesti m 359 PVC, SN8

60 Str. Merilor m 108 PVC, SN8

61 Str. N. Iorga m 126 PVC, SN8

63 Str. Negru Voda m 294 PVC, SN8

67 Str. Oituz m 90 PVC, SN8

68 Str. Pacii m 253 PVC, SN8

69 Str. Panselelor m 249 PVC, SN8

72 Str. Plevna m 102 PVC, SN8

73 Str. Popa Sapca m 323 PVC, SN8

74 Str. Promenadei m 594 PVC, SN8

76 Str. Republicii m 192 PVC, SN8

77 Str. Scolii m 236 PVC, SN8

79 Str. Soimului m 159 PVC, SN8

80 Str. Spicului m 118 PVC, SN8

81 Str. Sportului m 123 PVC, SN8

82 Str. Strugurilor m 381 PVC, SN8

83 Str. Venus m 70 PVC, SN8

84 Str. Viorelelor m 361 PVC, SN8

85 Str. Zorelelor m 197 PVC, SN8

86 Str.7 m 153 PVC, SN8

SUBTOTAL m 13545

Extindere retea canal in cartierul Buliga

1 Str_1 m 174 PVC, SN8

2 Str_2 m 199 PVC, SN8



Material


3 Str_Adormirii m 460 PVC, SN8

4 Str_Al. Odobescu m 557 PVC, SN8

5 Str_Apolodor m 352 PVC, SN8

6 Str_Burebista m 108 PVC, SN8

7 Str_Calarasi m 1696 PVC, SN8

8 Str_Dacia m 693 PVC, SN8

9 Str_Decebal m 524 PVC, SN8

10 Str_Fragilor m 421 PVC, SN8

11 Str_Stelei m 301 PVC, SN8

12 Str_Traian m 487 PVC, SN8

13 Str_Turnu Severin m 685 PVC, SN8

SUBTOTAL m 6657

TOTAL GENERAL m 20.202

Colectoarele de canalizare se vor executa din tuburi din PVC, SN8, Dn 250 si se vor poza subteran, prin metoda clasica cu sapatura deschisa, sprijinita, pe un pat de nisip.

Reteaua de canalizare va fi pozata sub adancimea minima de inghet conform STAS 6054/77 si va avea o panta care sa asigure o functionare optima a sistemului de canalizare, astfel incat sa asigure o viteza de autocuratire a canalului.

Sapaturile se vor executa mecanizat si manual pana la cota de pozare a canalului. Peretii transeii vor fi sprijiniti obligatoriu. Compactarea umpluturilor se va face manual, pana la 0,5 m peste creasta canalului si mecanic, in straturi de 20 cm grosime, pana la cota terenului. Pentru semnalizarea canalizarii se va monta o banda de culoare maro.

Dupa executarea lucrarilor de canalizare, se trece la refacerea carosabilului la starea initiala a celorlalte lucrari de sistematizare pe verticala.

Pe strazile pe care exista suprapuneri cu proiectele de asfaltare ale Primariei reteaua de canalizare a fost pozata pe marginea drumului iar traversarea drumului pentru executarea racordului se va face cu foraj orizontal de catre o firma specializata astfel incat sa fie cat mai putin afectata trama stradala.

Pe traseul retelei de canalizare menajera se vor prevedea 1038 camine de vizitare din elemente prefabricate din beton armat, amplasate in aliniamente la distanta de maxim 60 m intre ele, respectiv la intersectie de strazi, schimbari de diametre de canal, schimbare de panta si in punctele de schimbare a directiei canalului.

Racordurile consumatorilor (1340 buc.) la reteaua de canalizare menajera se vor realiza din conducte din PVC, SN8, cu diametrul Dn 160 mm. Racordurile vor fi executate pana la limita de proprietate. Statiile de pompare a apei uzate

Se propune realizarea a 5 statii noi de pompare apa uzata. Statiile de pompare sunt urmatoarele:


❖ SPAU 1 – amplasata in cartier Buliga pe partea dreapta a str. Calarasi; echipata cu (1+1) pompe eficiente din punct de vedere economic, cu o conducta de refulare din PEID, PN10, cu diametrul conductei de 125 mm, L=1842 m. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

➢ Debit: Qp = 21,6 m3/h; H=20m.

❖ SPAU 2 – amplasata pe strada Calarasi (DN3B); echipat cu (1+1) pompe eficiente din punct de vedere economic, cu o conducta de refulare din PEID, PN10, cu diametrul conductei de 90 mm, L =1020m. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

➢ Debit: Qp = 14,4 m3/h; H=22m.

❖ SPAU 3 – amplasata pe strada Panselelor; echipat cu (1+1) pompe eficiente din punct de vedere economic, cu o conducta de refulare din PEID, PN10, cu diametrul conductei de 90 mm, L=153m. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

➢ Debit: Qp = 7,2 m3/h; H=7m.

❖ SPAU 4 – amplasata pe strada Saligny; echipat cu (1+1) pompe eficiente din punct de vedere economic, cu o conducta de refulare din PEID, PN10, cu diametrul conductei de 90 mm, L=12m. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

➢ Debit: Qp = 10,8 m3/h; H=5m

❖ SPAU 5 – amplasata pe strada Banatenilor, intersectie cu Str. Liceului; echipat cu (1+1) pompe eficiente din punct de vedere economic, cu o conducta de refulare din PEID, PN10, cu diametrul conductei de 90 mm, L=13m. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

➢ Debit: Qp = 7,2 m3/h; H=5m.

Total conducte de refulare noi: Ltotal= 3,04 km.

SCADA

Toate statiile de pompare ape uzate vor fi integrate in dispeceratul SCADA al Operatorului.

Informatii de proces privind statiile de pompare apa uzata SPAU care urmeaza a se afisa la dispecerul SCADA:



❖ nivelul apei in SPAU;



❖ timpul total de operare.

In urmatorul tabel sunt prezentati indicatorii tehnici ai investitiei pentru Aglomerarea Fetesti:

Tabel 34: Indicatorii tehnici aferenti sistemului de canalizare din localitatea Fetesti

Nr. crt

Indicator UM Cantitate

1 Reabilitare retea de canalizare km -

2 Retea de canalizare noua km 20,202

3 Reabilitare statii de pompare apa uzata unitati -


Nr. crt

Indicator UM Cantitate

4 Statii de pompare apa uzata noi unitati 5

5 Conducte de refulare noi km 3,04

Aglomerarea Tandarei

Aglomerarea Tandarei este alcatuita din localitatea Tandarei.

In aglomerarea Tandarei – localitatea Tandarei se propun urmatoarele investitii pentru sistemul de canalizare ape uzate menajere:

❖ Extindere retea canalizare, L = 8.717 m,

❖ Reabilitare retea canalizare, L = 1.005 m,

❖ Extindere conducta de refulare apa uzata, L = 1.481 m,

❖ Statii noi de pompare apa uzata, 8 buc,

❖ Racorduri la consumatori cu conducta PVC SN 8, Dn 160 mm – 278 buc,

❖ Camine de vizitare pe sectoarele propuse spre extindere si reabilitare – 355 m.

Retea de canalizare

Lucrarile la reteaua de canalizare vor avea lungimea totala de 11.203 m.

Lista strazilor si lungimile aferente retelei de canalizare din localitatea Tandarei sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 35: Lista strazilor si lungimile aferente retelei de canalizare din localitatea Tandarei

Strada Lungime (m)

Diametru conducta Tip lucrare

Str. 11 44 Dn 250 mm Reabilitare

Str. 9 105.09 Dn 250 mm Reabilitare

Str. 10 145.91 Dn 250 mm Reabilitare

Str. Digului - Reabilitare 709.75 Dn 250 mm Reabilitare

Sos. Brailei tronson 1 175 Dn 250 mm Extindere



Str. 1 (Str. Ialomitei) 185 Dn 250 mm Extindere

Str. 13 148 Dn 250 mm Extindere





Strada Lungime (m)

















Str. Bucuresti tronson 1 1587 Dn 250 mm Extindere



Str. Digului tronson 1 141 Dn 250 mm Extindere



Str. Garii1 355 Dn 250 mm Extindere

Str. Garii2 132 Dn 250 mm Extindere

Str. Soarelui tronson 1 48 Dn 250 mm Extindere

Str. Soarelui tronson 2 517 Dn 250 mm Extindere

Str. Viilor 427 Dn 250 mm Extindere

Str.4 (Str. Izvor) 84 Dn 250 mm Extindere

Str. 8 – refulare SPAU 251 De 90 mm Extindere

Str. 4 – refulare SPAU (Str. Izvor)

99 De 90 mm Extindere


Strada Lungime (m)


Str. 7 – refulare SPAU 120 De 90 mm Extindere

Viilor – refulare SPAU 433 De 90 mm Extindere

Str. 1 – refulare SPAU (Str. Ialomitei)

194 De 90 mm Extindere

Fabricii – refulare SPAU 5 De 90 mm Extindere

Digului – refulare SPAU 5 De 90 mm Extindere

Garii – refulare SPAU 374 De 90 mm Extindere

Colectoarele de canalizare se vor executa din tuburi din PVC, SN8,Dn 250 si se vor poza subteran, prin metoda clasica cu sapatura deschisa, sprijinita, pe un pat de nisip.

Reteaua de canalizareva fi pozata sub adancimea minima de inghet conform STAS 6054/77 si va avea o panta care sa asigure o functionare optima a sistemului de canalizare, astfel incat sa asigure o viteza de autocuratire a canalului.

Reteaua de canalizare menajera s-a dimensionat respectand conditia de curgere gravitationala, la grade de umplere de maxim 70 %.

Colectoarele stradale de canalizare menajera se realizeaza din materiale cu un grad de etansare si cu o durata de viata normata ridicata, pozate sub adancimea de inghet a solului, cu pante de montaj de minim 3 – 5 ‰, pentru asigurarea curgerii gravitationale prin acestea.



Pe traseul retelei de canalizare menajera se vor prevedea camine de vizitare din elemente prefabricate din beton armat, amplasate in aliniamente la distanta de maxim 60 m intre ele, respectiv la intersectie de strazi, schimbari de diametre de canal, schimbare de panta si in punctele de schimbare a directiei canalului.

Pe traseul colectoarelor de canalizare se vor realiza 4 subtraversari de Drum National. Acestea sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabel 36: Subtraversari canalizare in Tandarei

Subtraversare Amplasament Conducta de protectie

SDN1 DN 2A intersectie cu Str.8 OL Dn 406.4x8mm L=19m

SDN2 DN 2A intersectie DN 21A OL Dn 406.4x8mm L=25m

SDN3 DN 2A intersectie cu Str. Fabricii

OL Dn 406.4x8mm L=21m

SDN4 DN 21A intersectie cu Str. Soarelui

OL Dn 406.4x8mm L=15m


Subtraversarea liniilor de cale ferata si a drumurilor cu conducte care transporta lichide cu nivel liber se va face in conformitate cu STAS 9312-87 – “Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte – Prescriptii de proiectare”.


Racordurile consumatorilor la reteaua de canalizare menajera se vor realiza din conducte din PVC, SN8, cu diametrul Dn 160 mm. Racordurile vor fi executate pana la limita de proprietate.

Statii de pompare ape uzate

Configuratia terenului din localitatea Tandarei impune prevederea a 8 statii de pompare a apelor uzate.

Statiile de pompare a apelor uzate: SPAU strada 8, SPAU strada 4, SPAU strada 7, SPAU strada 1, SPAU Viilor, SPAU Fabricii, SPAU Garii, SPAU Digului, vor fi amplasate pe marginea drumurilor, pe teren apartinand Domeniului Public al Primariei Tandarei.

Statiile de pompare ape uzate menajere vor fi de tip camin, cu diametrul de 1,5÷3 m, carosabile.

Cele 8 statii noi de pompare apa uzata sunt urmatoarele:

❖ SPAU strada 8 – echipata cu (1+1) pompe eficiente din punct de vedere economic, cu o conducta de refulare din PEID, PN10, cu diametrul conductei de 90 mm, L=251m. Pompa are urmatoarele caracteristici:

➢ Debit: Qp = 3,4 l/s; H=5,12 m.

Refularea SPAU strada 8 descarca in canalizare proiectata in caminul CM213 de pe strada Bucuresti.

❖ SPAU strada 4 – echipata cu (1+1) pompe eficiente din punct de vedere economic, cu o conducta de refulare din PEID, PN10, cu diametrul conductei de 90 mm, L = 99 m. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

➢ Debit: Qp = 3,4 l/s; H=2,97 m.


❖ SPAU strada 7 – echipata cu (1+1) pompe eficiente din punct de vedere economic, cu o conducta de refulare din PEID, PN10, cu diametrul conductei de 90 mm, L=120m. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

➢ Debit: Qp = 3,4 l/s; H=5,49 m.


❖ SPAU strada 1 – amplasata pe strada Saligny; echipat cu (1+1) pompe eficiente din punct de vedere economic, cu o conducta de refulare din PEID, PN10, cu diametrul conductei de 90 mm, L=194 m. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

➢ Debit: Qp = 3,4 l/s; H=4,77 m


❖ SPAU Viilor – echipata cu (1+1) pompe eficiente din punct de vedere economic, cu o conducta de refulare din PEID, PN10, cu diametrul conductei de 90 mm, L= 433m. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

➢ Debit: Qp = 3,4 l/s; H=8,23 m.


Refularea SPAU strada Viilor descarca in canalizare proiectata in caminul CM273 de pe strada Bucuresti.

❖ SPAU Fabricii – echipata cu (1+1) pompe eficiente din punct de vedere economic, cu o conducta de refulare din PEID, PN10, cu diametrul conductei de 90 mm, L= 5 m. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

➢ Debit: Qp = 4,5 l/s; H=2,01 m.

Refularea SPAU Fabricii descarca in canalizare existenta de pe strada Fabricii.

❖ SPAU Garii – echipata cu (1+1) pompe eficiente din punct de vedere economic, cu o conducta de refulare din PEID, PN10, cu diametrul conductei de 90 mm, L= 374 m. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

➢ Debit: Qp = 4 l/s; H=4,5 m.

Refularea SPAU Garii descarca in canalizare existenta in caminul de la intersectia strada Mecanizatori cu strada Garii.

❖ SPAU Digului – echipata cu (1+1) pompe eficiente din punct de vedere economic, cu o conducta de refulare din PEID, PN10, cu diametrul conductei de 90 mm, L= 5 m. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:

➢ Debit: Qp = 3,4 l/s; H=2,01 m.

Refulare SPAU Digului descarca in canalizare care se reabiliteaza pe strada Bucuresti.

Conductele de refulare de la statiile de pompare vor fi din PEID, PE 100, PN 10, cu lungimea totala Ltotal=1.481 m.

Statiile de pompare apa uzata vor fi de tip prefabricat.

Electropompele din statia de pompare a apelor uzate vor functiona automatizat, in functie de nivelul apei uzate din statie.

Conductele de refulare se vor poza subteran, prin metoda clasica cu sapatura deschisa, sprijinita, pe un pat de nisip. Adancimea de pozare a conductelor va fi in medie de 1,50 m.

Caminul dinaintea statie de pompare se va executa cu o basa de 50 cm sub cota radierului colectorului de intrare. Astfel caminul are rol de camin de decantare.

Amplasarea colectoarelor de canalizare si a conductelor de refulare se va face pe marginea drumurilor, in vecinatatea santului drumurilor, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.) si respectand SR 8591/1997.

Sistemul SCADA

Statiile de pompare vor fi prevazute cu echipamente de automatizare si transmitere la distanta pentru gestionarea integrata a sistemelor de canalizare (interfata operator cu afisaj LCD (incluzand licente necesare si servicii complete de implementare) - HMI, modul de transmitere date catre Dispeceratul local SCADA. Echipamentele de transmisie la distanta constau in routere GSM/GPRS cu capabilitati de VPN.

Tabel 37: Indicatori tehnici ai investitiei


SISTEM DE CANALIZARE APA MENAJERA

1 Retea de canalizare - extindere m 8717



2 Retea de canalizare - reabilitare m 1005

3 Conducta de refulare apa uzata - extindere m 1481

4 Statii de pompare apa uzata noi buc 8

Aglomerarea Cazanesti

Aglomerarea Cazanesti este alcatuita din localitatea Cazanesti.

Localitatea Cazanesti nu dispune de sistem centralizat de canalizare. Pentru aglomerarea de apa uzata Cazanesti se propun urmatoarele investitii:

❖ Retea de canalizare noua in localitatea Cazanesti, Ltot=21.262 din PVC, SN8, Dn250mm;

❖ Camine de vizitare din beton: 496 buc.

❖ Statii de pompare SPAU – 5 buc. si conductele de refulare aferente Ltotal = 1428 m;

❖ Statie de epurare Cazanesti – 1 buc.

Dimensionarea retelei de canalizare menajera s-a facut in conformitate cu NP 133-2013 si STAS 1846/1-2006 – “Determinarea debitelor de apa uzata de canalizare”, la grade de umplere de maxim 70%, respectand conditia de curgere gravitationala.

Rezultatele sintetice ale breviarelor de calcul sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 38: Rezultatele breviarului de calcul

Nr. crt.

Aglomerarea pentru apa uzata

Denumire Comuna

Denumire Localitate

Po

pu

lati

e (a

n 2

020)

Po

pu

lati

e

ma

x

(202

0

-

2045)

Debite dimensionare retea

Qdim [l/s]

0 1 2 3 4 5 6

1 Cazanesti Cazanesti Cazanesti 3026 3026 17.15

Reteaua de canalizare menajera s-a dimensionat respectand conditia de curgere gravitationala, la grade de umplere de maxim 70 %. Dimensionarea retelei de canalizare a fost facuta la debitul total de 17.15 l/s.

S-a prevazut realizarea lucrarilor de infiintare a retelei de apa uzata, urmarindu-se asigurarea unui grad de acoperire cat mai ridicat (99%).

Retea de canalizare

Investitiile propuse pentru sistemul de canalizare ape uzate menajere din localitatea Cazanesti sunt:

❖ Retea noua de canalizare ape uzate menajere din PVC, SN8, Dn250mm, Ltot=21.262 m;

❖ Camine de vizitare din beton 496 buc.;

❖ Statii de pompare ape uzate menajere SPAU: 5 buc;


❖ Conducte de refulare ale SPAU, din PEID, PE 100 RC, PN 10, cu diametre De90÷De160mm si lungimea totala Ltot=1428m;

❖ Racorduri: 1200 buc.

Lista strazilor si lungimile aferente retelei de canalizare din localitatea Cazanesti sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 39: Lista strazi retea canalizare propusa

Nr. Crt.

Denumirestrada Lungime conducta pe strada [m]


Material

conducta

250

1 Sos. Bucuresti (DN 2A) 3741 3741 PVC, SN8

2 Str. 3 295 295 PVC, SN8

3 Str. 1 47 47 PVC, SN8

4 Str. Noua 192 192 PVC, SN8

5 Str. Izlaz 400 400 PVC, SN8

6 Str. 2 439 439 PVC, SN8

7 Str. Garlii 305 305 PVC, SN8

8 Str. Stadionului 501 501 PVC, SN8

9 Str. 4 83 83 PVC, SN8

10 Str. Pompierilor 204 204 PVC, SN8

11 Str. Bentului 187 187 PVC, SN8

12 Str. Muzicantilor 264 264 PVC, SN8

13 Str. Garii (DJ203E) 3626 3626 PVC, SN8

14 Str. Lalelelor 674 674 PVC, SN8

15 Str. Teiului 224 224 PVC, SN8

16 Str. Caldararilor 310 310 PVC, SN8

17 Str. Narciselor 311 311 PVC, SN8

18 Str. Agricultorilor 297 297 PVC, SN8

19 Str. Campeni 280 280 PVC, SN8

20 Str. Apusului 595 595 PVC, SN8


Nr. Crt.

Denumirestrada Lungime conducta pe strada [m]


Material

conducta

250

21 Str. Nordului 1400 1400 PVC, SN8

22 Str. Prunului 869 869 PVC, SN8

23 Str. Gavrilescu 660 660 PVC, SN8

24 Str. Ciresului 383 383 PVC, SN8

25 Str. VasilePopescu 701 701 PVC, SN8

26 Str. NachitaNastase 622 622 PVC, SN8

27 Str. Dispensarului 734 734 PVC, SN8

28 Str. ScoliiVechi 1144 1144 PVC, SN8

29 Str. Florilor 717 717 PVC, SN8

30 Str. Iliescu 706 706 PVC, SN8

31 Str. Sperantei 287 287 PVC, SN8

32 Str. 5 64 64 PVC, SN8







Pe traseul retelei de canalizare menajera se vor prevedea 496 camine de vizitare din elemente prefabricate, amplasate in aliniamente la distanta de maxim 60 m intre ele, respectiv la intersectie de strazi, schimbari de diametre de canal, schimbare de panta si in punctele de schimbare a directiei canalului.

Racordurile consumatorilor (1200 buc.) la reteaua de canalizare menajera se vor realiza din conducte din PVC, SN8, cu diametrul Dn 160 mm. Racordurile vor fi executate pana la limita de proprietate.


Pe traseul conductelor de canalizare s-au prevazut trei subtraversari de drum national si o subtraversare de drum judetean.

Tabel 40: Lista subtraversarilor necesare pe traseul retelei de canalizare in localitatea Cazanesti


Subtraversare drum national DN2A (SDN3) cu foraj orizontal dirijat pentru conducta de canalizare din PVC, SN8, De 250 mm in tub de protectie din OL, Dn 508x 8,7 mm

m 22.00


m 9.00


m 9.00

Subtraversare drum judetean DJ 203E (SDJ4) cu foraj orizontal dirijat pentru conducta de canalizare din PVC, SN8, De 250 mm in tub de protectie din OL, Dn 508x 8,7 mm

m 13.00

Subtraversarea drumurilor cu conducte care transporta lichide cu curgere sub nivel liber se va face in conformitate cu STAS 9312-87 – “Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte – Prescriptii de proiectare”.

Executia subtraversarilor se face prin metoda forajului orizontal de catre o intreprindere specializata, care dispune de utilajul necesar si un personal cu calificare adecvata.

Statii de pompare

Configuratia terenului din localitatea Cazanesti impune prevederea a 5 statii de pompare a apelor uzate.

Statiile de pompare vor fi amplasate pe marginea drumurilor, pe teren apartinand Domeniului Public al Primariei Cazanesti.

Statiile de pompare ape uzate menajere vor fi de tip camin, cu diametrul de 1,5÷3 m, carosabile.

❖ SPAU1- va fi dotata cu 1+1 pompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Qpompa = 13,5 l/s; Hp = 16.0 mCA;

Conducta de refulare de la statia de pompare SPAU1 este amplasata pe sos. Bucuresti (DN2A) si va fi din PEID, PE 100 RC, SDR17, PN 10, De 160 mm, cu lungimea de 877 m.

❖ SPAU2 - va fi dotata cu 1+1 pompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Qpompa = 1.0 l/s;Hp = 5.0 mCA

Conducta de refulare de la statia de pompare SPAU2 este amplasata pe str. Garlii si va fi din PEID, PE 100 RC, SDR17, PN 10, De 90 mm, cu lungimea de 60 m.

❖ SPAU3 - va fi dotata cu 1+1 pompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Qpompa = 1.0 l/s; Hp = 5mCA

Conducta de refulare de la statia de pompare SPAU3 este amplasata pe str. Bentului si va fi din PEID, PE 100 RC, SDR17, PN 10, De 90 mm, cu lungimea de 171,2 m.

❖ SPAU4 - va fi dotata cu 1+1 pompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Qpompa = 2.0 l/s; Hp = 5.0 mCA


Conducta de refulare de la statia de pompare SPAU4 este amplasata pe str. Vasile Popescu si va fi din PEID, PE 100 RC, SDR17, PN 10, De 90 mm, cu lungimea de 91.5 m.

❖ SPAU5 - va fi dotata cu 1+1 pompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Qpompa = 1.0 l/s; Hp = 5.0 mCA

Conducta de refulare de la statia de pompare SPAU5 este amplasata pe str. Nordului si va fi din PEID, PE 100 RC, SDR17, PN 10, De 90 mm, cu lungimea de 228.3 m.

Conductele de refulare se vor poza subteran, prin metoda clasica cu sapatura deschisa, sprijinita, pe un pat de nisip.

Adancimea de pozare a conductelor va fi in medie de 1.50 m.

Statia de epurare Cazanesti

Se propune realizare statiei de epurare Cazanesti care este dimensionata pentru epurarea apei uzate provenite de la o populatie de circa 2.500 locuitori echivalenti.

Procesul de epurare propus este: epurare mecanica si epurare biologica, cu eliminarea azotului, stabilizarea namolului si precipitarea chimica a fosforului;

Tratarea namolului: deshidratare mecanica si posibilitatea de depozitarea intermediara pe platforma.

Emisar: raul Ialomita

Amplasament: intravilanul localitatii Cazanesti, Jud. Ialomita, pe domeniul public

Avand in vedere ca se va realiza extinderea si reabilitarea retelei de canalizare pentru a prelua 100 % din apa uzata menajera produsa, este necesara realizarea unei statii de epurare noi care sa poata trata corespunzator apa uzata si sa asigure descarcarea in emisarul raul Ialomita.

Conform datelor puse la dispozitie de catre RAJA Constanta, volumul de apa potabila furnizat si facturat, pentru consumatori casnici si non-casnici, in cursul anului 2014 este de 66108.9 mc/an.

Debite si incarcari de calcul:

Tabel 41: Dimensionare statie epurare Cazanesti

Debite caracteristice

Qmed (mc/zi)

Qmax,zi (mc/zi)

Qmax,orar (mc/ora)

Qmin,orar

(mc/ora)

debite caracteristice

366,36 468,29 53,98 1,95

Definitii:

Qzi med= Debitul zilnic mediu reprezinta media volumelor de apa utilizate zilnic intr-o perioada de timp considerata;

Qzi max= Debitul zilnic maxim reprezinta valoarea maxima a volumelor de apa utilizate zilnic intr-o perioada de timp considerata

Qorar max= Debitul orar maxim reprezinta valoarea maxima a debitului orar de apa din ziua de consum

maxim

Q min orar= Debitul orar minim reprezinta cel mai mic debit orar dintr-o perioada de timp considerata.

Incarcarile, ca valori pentru proiectare pentru statia de epurare Cazanesti sunt prezentate in Error! Reference source not found.Tabel 42: Incarcari apa uzata – valori pentru proiectare


Parametru Incarcare statie

Incarcare statie

Incarcare supernatan

t (%din incarcare

statie)

Incarcare statie

inclusiv supernatan

t

Incarcare efluent

Incarcare efluent

mg/l kg/zi % kg/zi mg/l kg/zi

Materii solide in suspensie 373,70 175 8,85 190,49 35 1,89

Consum chimic de oxigen 640,62 300 3,28 309,84 125 6,75

Consum biochimic de oxigen

320,31 150 3,28 154,92 25 1,35

Azot total 58,72 27,5 3,57 28,48 15 0,81

Fosfor total 9,61 4,5 3,50 4,66 2 0,11

DESCRIEREA STATIEI DE EPURARE CAZANESTI

I. EPURARE MECANICA

Debitul de dimensionare al treaptei de epurare mecanica este debitul maxim orar.

Treapta de epurare mecanica cuprinde urmatoarele:

❖ Gratare rare

❖ Statie de pompare apa uzata – daca este cazul;

❖ Conducta de ocolire a statiei de epurare ;

❖ Instalatie pretratare mecanica, inclusiv spalarea si presarea retinerilor de pe gratare, suflante deznisipator, spalarea si deshidratarea nisipului retinut;

❖ Camin masura debit intrare statie;

❖ Bazin omogenizare debite si incarcari – optional;

❖ Camera de receptie pentru namolul provenit din fose septice;

1. Gratare rare si statie de pompare apa uzata

In amonte de statia de pompare de intrare se va amenaja o camera prevazuta cu doua gratare rare, unul cu curatire mecanica si unul, de ocolire, cu curatire manuala, pentru protectia pompelor din statia de pompare ape uzate. Statia de pompare va putea fi amplasata si amonte de gratarele rare data fiind cota de intrare in statie, in acest caz se vor avea in vedere caracteristicile apei uzate.

Gratarele se vor monta intr-un camin din beton armat amplasat la adincimea corespunzatoare.

Gratarul se curata automat, sistemul de curatare fiind activat de diferenta de nivel a apei in amonte si aval de gratare sau de un interval de timp selectat.

Retinerile gratarului rar se vor descarca in container.

Izolarea celor doua gratare se va realiza cu stavile cu actionare manuala.

Camera gratarelor va fi executata cu pereti si invelitori din panouri termoizolante din table rezistente la coroziune si vor permite igienizarea tuturor suprafetelor prin spalare cu jet de apa cu presiune. Camera gratarelor va fi prevazuta cu usi tip cortina care se vor plia pe timpul verii pentru ventilarea naturala a incintei.


Cladirea gratarelor va fi dotata cu un sistem de ventilatie fortata ce asigura o rata de schimb a aerului de minim sase (6) ori pe ora.

Dupa trecerea prin gratarele rare, apa uzata este dirijata spre statia de pompare de admisie in statia de epurare.

Statia de pompare se va echipa cu 3 pompe, cu turatie variabila. Pompele pot fi submersibile sau montate uscat.

2. Instalatie de pre tratare mecanica

Treapta de epurare mecanica va cuprinde doua unitati compacte cu gratare dese, deznisipator si separator de grasimi. Fiecare unitate va fi dimensionata pentru un debit maxim de 8 l/s.

Instalatiile compacte de pre-epurare cuprind: gratare dese sau site, unitatea de spalare si presare a materialului retinut, deznisipatoare, instalatie eliminare grasimi, instalatii evacuare nisip, instalatie de spalare si deshidratare a nisipului si conducta de ocolire pentru fiecare unitate.

Materialul retinut de gratare, spalat si compactat, va fi descarcat in containere. Containerele, vor fi amplasate in interiorul cladirii, vor fi acoperite corespunzator pentru a preveni raspandirea mirosului si vor fi prevazute cu urechi de ridicare pentru a permite incarcarea adecvata in camioane.

Cladirea gratarelor va fi prevazuta cu un sistem de ventilatie fortata ce asigura o rata de schimb a aerului de minimum sase (6) ori pe ora si cu un sistem de drenaj care sa asigure indepartarea apei de spalare spre sistemul de canalizare din zona. Se vor asigura conexiuni la sistemul de apa potabila si furtunuri pentru spalarea pardoselii cladirii. In timpul iernii, cladirea va fi incalzita, asigurand o temperatura minima de cel putin + 5°C, in conditiile de functionare a sistemului de ventilatie la capacitatea maxima.

De asemenea, cladirea gratarelor va fi dotata cu echipamente corespunzatoare de ridicare, pentru asigurarea operatiunilor de reparatii si intretinere.

Curatarea gratarelor va fi controlata in mod automat prin masurarea diferentei intre nivelul aval si nivelul amonte pentru fiecare gratar des. Un temporizator va declansa un ciclu de spalare dupa o perioada de timp prestabilita, daca nivelul diferential stabilit nu a fost atins in acea perioada de timp.

3. Bazin de uniformizare a debitelor si incarcarilor (daca este cazul) si conducta de ocolire treapta biologica

In cazul in care Constructorul propune un proces de tratare biologica cu functionare secventiala sau considera necesar, pentru a se evita socurile de incarcare a treptei biologice, se va prevedea un bazin de uniformizare a debitelor si incarcarilor in amonte de treapta biologica.

Bazinul va avea doua compartimente, va fi acoperit si va fi prevazut cu goluri de acces si cu goluri pentru montarea si demontarea echipamentelor. Compartimentele bazinelor pot fi atat de forma dreptunghiulara, cat si circulara.

Pentru transportul apei uzate spre treapta biologica, bazinul de omogenizare va prevazut cu pompe cu turatie variabila.

Statia de pompare va fi controlata prin sistemul SCADA pentru a permite ajustarea progresiva a debitului, in intervalul indicat de valori.

4. Camera de receptie pentru namolul provenit din fose septice

Descarcarea namolului provenit din fosele septice transportat cu camioane-cisterna (auto-vidanje) se va face direct in unitatea de receptie, fara utilizarea unui bazin de stocare intermediar.

Echipamentul de receptie si instalatiile aferente vor fi amplasate intr-o incapere separata din cladirea statiei de gratare sau intr-o cladire separata. Zona de acces a camioanelor cisterna va fi


betonata si amenajata astfel incat sa poata fi spalata cu jet de apa sub presiune. Pentru aceasta se va prevedea la interiorul cladirii un punct de conexiune la sistemul de apa de serviciu. Apa de la spalare va fi canalizata catre statia de pompare a apelor uzate interne.

Echipamentul de receptie a namolului septic va avea o capacitate de transfer a debitului de namol de circa 20 m3/h. Materialele nedegradabile de orice fel continute in namol vor fi separate, spalate, compactate si transferate intr-un container, astfel ca sa poata fi apoi evacuate la un depozit ecologic.

Namolul septic debarasat de materialele nedegradabile va fi deversat gravitational intr-un bazin de compensare subteran, de unde va fi pompat cu ajutorul unei pompe submersibile de namol si introdus in fluxul de apa uzata, amonte de instalatiile de pretratare mecanica. Debitul de admisie in statia de epurare va fi de cca. 3 – 5 % din debitul mediu. O pompa de capacitate identica va fi instalata in rezerva. Functionarea pompelor va fi automata, bazata pe nivelul din bazinul tampon si pe debitul maxim admisibil in statia de epurare. Pentru evitarea depunerilor, bazinul va fi prevazut cu un mixer submersibil.

Echipamentul va fi conectat la reteaua de apa de serviciu. Se vor asigura: un punct de conectare la reteaua interioara de apa de serviciu si un furtun de spalare cu jet pentru spalarea suprafetei interioare a camerei echipamentului de receptie; pardoseala din beton va fi prevazuta cu pante de scurgere si un punct de colectare a apelor murdare de spalare; apa de la spalarea reziduurilor nedegradabile separate din namolul septic si apa de spalare a suprafetelor de lucru vor fi dirijate catre bazinul tampon.

Camera echipamentelor va fi ventilata. Capacitatea sistemului de ventilatie va fi suficienta pentru a asigura o improspatare a aerului de cel putin 4 volume pe ora (raportat la volumul total ce trebuie ventilat). In timpul iernii, camera va fi incalzita, asigurand o temperatura minima de cel putin + 5°C, in conditiile de functionare a sistemului de ventilatie la capacitatea maxima.

Debitul, pH-ul si conductivitatea namolului septic descarcat vor fi masurate online, afisate local si inregistrate de catre un sistem local de monitorizare, pentru fiecare descarcare, cu identificarea camionului cisterna respectiv; informatiile vor fi stocate cel putin local sau vor putea fi transmise sistemului central de supraveghere, SCADA;

Pe conducta de descarcare a namolului septic se va instala o conexiune cu robinet pentru prelevarea de probe in vederea efectuarii de analize de laborator;

II. EPURARE BIOLOGICA

Sistemul de tratare secundara va fi proiectat ca proces cu namol activat, cu biomasa in suspensie, cu functionare continua sau secventiala, cu nitrificare, denitrificare si stabilizarea aeroba a namolului (costabilizare), pentru a indeplini cerintele privind calitatea efluentului. Se vor prevedea minim 2 linii de epurare biologica.

1. Bazinul de aerare

Proiectarea sistemului de aerare va lua in calcul variatiile incarcarii poluante in conditii diurne respectiv nocturne, precum si variatiile sezoniere intre 30% si 100%.

Sistemul de aerare va fi un sistem actionat automat cu randament ridicat ce garanteaza costuri de operare scazute.

Parametrii de proiectare sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Tabel 43: Parametrii proiectare bazin aerare

Bazinul de aerare

Varsta minima totala proiectata a namolului la 12oC 25 zile


Bazinul de aerare

Numarul minim necesar de linii de bazine de aerare 2

Viteza minima de curgere pe radierul bazinului 0,3 m/s

Temperatura apei Min 120C, max

200C

Timp retentie bazin stabilizare aeroba Min 15 zile

Pentru a economisi energie si pentru a obtine conditii optime de proces, concentratia de oxigen dizolvat trebuie sa fie controlata separat in fiecare bazin de namol activ cu ajutorul echipamentelor de masura.

2. Statia de suflante

Statia de suflante va fi amplasata in apropierea bazinelor biologice. Functionarea ei va fi controlata de dispozitivele de masurare a continutului de oxigen dizolvat cu care vor fi prevazute ambele bazine cu namol activat.

3. Stocare, preparare – dozare clorura ferica

Pentru asigurarea reducerii fosforului in conditiile impuse de evacuare in emisar, reducerea biologica a fosforului trebuie suplimentata cu precipitarea chimica. Chiar daca din calculele de proces rezulta ca, in anumite conditii, fosforul poate fi redus biologic pana la nivelul cerut la descarcare, se va instala suplimentar o statie de dozare reactiv pentru precipitare chimica a fosforului.

Reactivul de precipitare va fi solutia de clorura ferica (FeCl3). Stocarea produsului comercial cu concentratia de cca 40% va fi proiectata pentru o capacitate de tratare de 30 de zile in conditiile incarcarii proiectate. Instalatia de dozare va fi amplasata la interior unde se va asigura o temperatura minima de 12 oC si va fi compusa din pompe dozatoare adecvate pentru solutia de clorura ferica care vor trebui sa asigure toata gama de debite de injectie necesare de la etapa de punere in functiune pana la atingerea incarcarilor de poluare de proiectare.

Sistemul de stocare si instalatia de dozare precum si structurile vor fi proiectate si protejate tinand seama de agresivitatea chimica a produsului comercial. Se vor prevedea masuri de prevenire a scurgerii accidentale de clorura ferica. Pentru protectia personalului de operare se va instala un dus de securitate cu sistem de spalare pentru ochi, alimentat cu apa potabila precum si echipament individual de protectie specific.

Instalatiile vor fi protejate impotriva inghetului. Locul de descarcare al camionului cisterna va fi amenajat special conform normelor de manipulare a substantelor chimice. Se va utiliza o pompa de transvazare adecvata ca debit si tip. Pe perioada transvazarii clorurii ferice in rezervorul de stocare se va asigura semnalizarea de avertizare pentru personalul de operare.

4. Decantare secundara

Bazinele de decantare secundara vor fi prevazute cu placi deflectoare pentru spuma si indepartarea automata a spumei precum si cu dispozitive de curatare a pragului deversor. Spuma va fi transportata la un camin de inmagazinare. De la caminul de inmagazinare, spuma va fi pompata catre instalatia de ingrosare a namolului sau va fi evacuata impreuna cu grasimea.

Namolul colectat va fi evacuat continuu din decantor. Debitul de namol activat evacuat va fi masurat si va exista posibilitatea reglarii lui (inclusiv de la distanta – camera dispecerului).


Parametrii de proiectare pentru bazinele de decantare secundara sunt prezentati in tabelul de mai jos.

Tabel 44: Parametrii de proiectare pentru bazinele de decantare secundara

Debit de dimensionare Qmax zi

Debit de verificare Qmax orar

Numar minim necesar de bazine de decantare 2

Indicele minim de volum al namolului (SVI) care trebuie folosit in proiectare 110 ml/g

Incarcare maxima pe deversor in cazul unui deversor 10 m³/m x h

Incarcare maxima pe deversor in cazul instalarii a doua deversoare 6 m³/m x h

5. Statie de pompare namol recirculat /namol activ in exces

Pompele pentru namol recirculat vor fi pompe centrifugale cu viteza redusa, cu turatia variabila. Statia de pompare namol recirculat va fi capabila sa recircule debite variate cu valori cuprinse intre minimum 50% si 150% din debitul maxim zi fara utilizarea unitatilor de rezerva.

Fluxul de namol recirculat va fi controlat automat proportional cu debitul de apa uzata influent in SEAU.

6. Statie de pompare apa tehnologica

Statia de pompare pentru asigurarea apei de spalare necesara functionarii echipamentelor din diverse obiecte pe fluxul de tratare, va fi prevazuta cu 1+1 pompe centrifuge si instalatiile hidraulice adecvate.

Urmatoarele obiecte vor fi conectate si alimentate cu apa de spalare:

❖ Instalatiile de ingrosare si deshidratare mecanica a namolului

❖ Statia de gratare rare si dese

❖ Instalatia de spalare a nisipului separat

❖ Unitatea de receptie namol de la fosele septice

❖ Alte obiecte ale statiei de epurare

Statia de pompare va fi alimentata din conducta de alimentare cu apa potabila

7. Tratarea apei de drenaj si a canalizarii menajere

Apa de ploaie de pe suprafetele pavate si acoperisuri se va infiltra de preferabil in sol evitandu-se pe cat posibil admisia pe fluxul tehnologic de epurare al apei uzate. Apa uzata de la instalatiile sanitare ale cladirilor din cadrul Statiei de epurare va fi introdusa in linia de epurare a apelor uzate, inainte de gratare.

III. TRATARE NAMOL

1. Ingrosarea namolului activ in exces stabilizat

Namolul biologic in exces va fi pompat intr-un ingrosator gravitational prevazut cu pod raclor. Ingrosatorul va fi dimensionat pentru a trata cantitatea maxima de namol in exces generata pentru datele de proiectare si tanind cont de programul de functionare al instalatiei de deshidratare. Se va avea in vedere un continut de substanta uscata pentru namolul ingrosat de 2%. Din acest ingrosator va fi alimentat prin pompare echipamentul de deshidratare a namolului, conform programului de lucru.


Functionarea alimentarii cu namol si extragerea namolului vor fi controlate automat. Sistemul de control va permite setari facute de catre operator prin intermediul sistemului SCADA. Controlul automat va asigura coordonarea in timp a pomparilor astfel incat sa se asigure un bilant echilibrat al maselor de namol la intrare si iesirea din ingrosator si o repartitie cat mai uniforma in timp a debitelor de namol respective.

2. Deshidratarea namolului

Se va asigura o facilitate de deshidratare mecanica a namolului. Continutul minim de substanta uscata al namolului deshidratat mecanic va fi de 35%.

Va fi asigurata deshidratarea in intregime automata a namolului stabilizat, inclusiv echipamentul aferent, cum ar fi pompe de alimentare, instalatii de preparare si dozare polimeri, reactivi, etc.

Instalatia de deshidratare a namolului va fi proiectata pentru a procesa o cantitate de namol generata in conditiile de incarcare proiectata si pentru o durata maxima de functionare de opt (8) ore zilnic, sase (6) zile pe saptamana.

Namolul deshidratat va fi automat evacuat din unitatea de deshidratare intr-un sistem de transport al namolului deshidratat intr-o zona de evacuare a namolului. Zona de evacuare a namolului deshidratat va fi betonata, acoperita si proiectata pentru doua (2) containere de namol (min. 6 m3 fiecare). Sistemul de transport al namolului va fi prevazut cu doua deschideri permitand umplerea containerelor unul dupa altul.

Apa separata la deshidratare, va fi evacuata la bazinul de aspiratie al unei statii de pompare adiacente. Se va prevedea posibilitatea prelevarii facile de probe de apa rezultata in urma procesului de deshidratare, in vederea efectuarii de analize de laborator. Pentru perioadele de intretinere sau scoatere din functiune accidentala a liniei de tratare a namolului, se va include o platforma de uscare a namolului, betonata, prevazuta cu sistem de drenaj, care va asigura un debuseu pentru namolul neingrosat pentru cca. 15 zile de operare a statiei.

3. Stocare intermediara namol deshidratat

Se va asigura o zona de stocare intermediara a namolului, deshidratat generat in decurs de 180 zile, in conditiile de incarcarea medie a statiei de epurare. Depozitul de namol se va amenaja in zona adiacenta halei de deshidratare.

Zona de stocare va fi betonata, cu pereti laterali din beton de maximum 2.0 m inaltime si acoperita cu acoperire usoara. Supernatantul provenind din namol va fi colectat si transferat in bazinul de stocare supernatant pentru a fi introdus in fluxul de epurare.

Namolul va fi preluat din instalatia de evacuare din hala de deshidratare cu ajutorul unui transportor cu snec si descarcat pe platforma.

Va fi asigurat un spatiu suficient sub acoperis pentru a permite accesul incarcatorului frontal pe roti. Inaltimea maxima a gramezilor de namol nu va depasi 1.5 metri.

Va fi prevazut un echipament pentru descarcarea, imprastierea si incarcarea namolului deshidratat.

MASURARE DEBITE SI PRELEVARE PROBE

❖ Debitmetrie

Masurarea debitului trebuie asigurata atat la intrarea in statie, in aval de bazinul de omogenizare, cat si la iesirea din statie pentru efluentul epurat (in aval de zona de decantare secundara).

Semnalul debitului va fi indicat direct pe debitmetrul individual si in plus va fi transmis catre sistemul SCADA in camera centrala de control.

❖ Monitorizarea calitatii


Monitorizarea calitatii va fi asigurata pentru lucrarile de admisie (in aval de de gratare sau deznisipator) si efluentul epurat (in aval de zona de decantare secundara). Pentru fiecare locatie, se va asigura un set de echipamente de monitorizare on-line si un dispozitiv automat de prelevare pentru generarea zilnica de probe compozite.

Echipamentul de masurare online ce va fi asigurat pentru monitorizarea calitatii influentului si efluentului este urmatorul:

Monitorizarea calitatii influentului

❖ pH

❖ temperatura

❖ PO4

Monitorizarea calitatii efluentului

❖ pH

❖ temperatura

Sistemul SCADA PENTRU EPURAREA APEI

Dispecerat Local SE Cazanesti: Va monitoriza si gestiona Statia de Epurare Apa Uzata si Statiile de pompare apa uzata si va trebui sa permita extinderea pe viitor cu noi obiective.

❖ Statie Epurare + SPAU (3)

Sistemul SCADA local propus va avea in componenta un PLC concentrator de date, amplasat in Dispeceratul SCADA Local. Acesta are rolul de interfata intre serverul de proces si sistemele de automatizare locala dispersate la principalele obiective ale proiectului aferente fiecarei zone in parte.

Dispeceratul SCADA Local va permite transmiterea informatiilor prin protocolul OPC-UA, software obligatoriu inclus in Dispeceratele SCADA Locale, catre Centrul de Comanda si Control SCADA RAJA Constanta.

PLC va permite gestiunea semnalelor digitale si analogice preluate prin intermediul modulelor de extensie sau prin porturile de comunicatie disponibile sau auxiliare. Echipamentul va trebui sa dispuna minim de indicatori LED prin care sa semnalizeze anumite stari de functionare, slot pentru card de memorie auxiliar, porturi de comunicatie USB, porturi de tip RJ45.

Acest controller are urmatoarele functii:

❖ preia date de la echipamentele din camp si le trimite spre Dispeceratul SCADA Local prin intermediul unei retele de comunicatii;

❖ genereaza alarme in sistemul SCADA in caz de avarii la echipamentele monitorizate, de efractie la tablourile de automatizare;

❖ transmite comenzile de la Dispeceratul SCADA Local/Central catre echipamentele din camp;

❖ in lipsa comunicatiei cu dispeceratul, stocheaza toate datele de interes (orele de functionare a echipamentelor, niveluri, debite, alarme si evenimente, consumuri de energie, etc.) pana la restabilirea conexiunii;

❖ contorizeaza orele de functionare a echipamentelor in vederea intocmirii graficelor de mentenanta;

❖ asigura afisarea datelor si semnalizarea starilor de lucru si avarie atat pentru echipamentele de masura cat si pentru echipamentele comandate;


❖ monitorizeaza starile circuitelor din tabloul electric prin intermediul semnalelor digitale preluate de la contactele releelor si de la contactele auxiliare ale aparatelor de protectie.

La intrarea si iesirea din statia de epurare vor fi montate dispozitive automate de colectare a probelor de apa in vederea analizei parametrilor fizico-chimici si biologici.

Debitul va fi masurat in diferite puncte ale statiei de epurare dupa cum urmeaza:

❖ Influent in statia de epurare;

❖ Evacuare efluent;

❖ Namol activate de recirculare si in exces;

❖ Reactivi;

❖ Supernatant;

Masuratori de nivel

Nivelul va fi masurat in urmatoarele locatii:

❖ la toate statiile de pompare;

❖ gratare amonte / aval;

Masuratorile de nivel vor fi utilizate la exploatarea pompelor de apa uzata, namol si chimicale.

Masuratori analitice - instrumente analitice on-line care controleaza si inregistreaza parametrii apei uzate si ai namolului. Dispozitivele sunt prezentate mai jos:

La intrare:

❖ pH

❖ temperatura

❖ masurare PO4

Bazin biologic

❖ oxigen dizolvat

❖ pH

❖ temperature

❖ concentratia MLSS

❖ nivel

❖ masurare NO3

Efluent evacuate

❖ pH

❖ temperatura

CALITATEA EFLUENTULUI EPURAT

Incarcari apa epurata

Lucrarile sunt proiectate sa indeplineasca standardele privind efluentul prezentate in tabelele de mai jos:


Tabel 45: Standarde privind evacuarea efluentului final tratat pentru CBO5, CCO si TSS

Parametru Unitate Standard Efluent

CBO5 mg/l 25

CCO mg/l 125

MTS mg/l 35

Tabel 46: Standarde privind efluentul pentru azot si fosfor

Parametru Unitate Media anuala

Azot Total mg/l 15

Fosfor Total mg/l 2

Standardele prezentate mai sus reprezinta concentratiile maxime permise la evacuarea in emisar. Constructorul va proiecta lucrarile astfel incat sa se asigure ca valorile nu se abat de la cerintele relevante ale NTPA - 001 – 11, revizuit prin HG 352/2005 care transpune prevederile Directivei pentru Tratarea Apei Uzate Urbane 91/271/EEC.

CONDUCTA DE DESCARCARE

Apa epurata va fi transportata catre emisar, Raul Ialomita.

Conducta de descarcare a efluentului va fi dimensionata luand in considerare debitul de calcul si regimul de functionare al acesteia, tinand cont de fluctuatiile nivelelor in emisar.

Nivelul de descarcare in emisar va fi considerat: 31.21.

Se va amenaja gura de descarcare pentru a evita erodarea taluzului si dezvoltarea vegetatiei in acea zona.

Lungimea conductei de descarcare in emisar va fi de cca.80 m.

CLADIREA STATIEI PENTRU EPURAREA APEI, LABORATOR SI DOTARI DE LABORATOR

Va fi asigurata o Cladire administrativa si laborator.

Cladirea va fi complet echipata si mobilata si prevazuta cu sistem de incalzire si aer conditionat (temperatura minima in incaperi 20°C pe timp de iarna, temperatura maxima 25°C pe timpul verii).

Laboratorul va fi dotat cu echipamentul necesar pentru realizarea procesului de control, monitorizare, depistare a disfunctiunilor si monitorizarea efluentului.

AMENAJARE INCINTA

Se vor realiza toate drumurile, aleile si platformele necesare obiectelor si cladirilor din cadrul statiei de epurare.

Intregul perimetru al statiei de epurare va fi imprejmuit cu un gard realizat din panouri si stalpi din beton, de 2.50 m inaltime si se va asigura o zona verde in interiorul incintei.

Toate bazinele si cladirile vor fi prevazute cu trotuare de 0.75 m latime, spatiile neocupate de bazine, cladiri sau drumuri se vor inierba.

MANAGEMENTUL NAMOLULUI

Procedeul de epurare biologica propus se bazeaza pe asigurarea varstei namolului de minim 25 zile, ceea ce conduce la in procent de substanta organica din total solide continute in namolul stabilizat de maxim 65%.


Treapta de tratare a namolului va asigura continutul de substanta uscata al namolului deshidratat mecanic de 35%, cu adaugarea reactivilor chimici necesari.

Acest continut de substanta uscata corespunde cerintelor depozitarii namolului rezultat in depozit conform.

Durata de depozitare a namolului deshidratat este de 6 luni-180 zile. Coordonatele Stereo 70 ale Statiei de epurare Cazanesti

Coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului statiei de epurare Cazanesti sunt:

Tabel 47: Coordonatele Stereo 70 statie de epurare Cazanesti si gura de descarcare

Pct. Statie de epurare Gura de descarcare

X Y X Y

1 660657.741 348021.461 660647.294 347804.059

2 660723.594 347980.715 - -

3 660705.171 347959.950 - -

4 660689.099 347946.237 - -

5 660676.948 347925.080 - -

6 660655.781 347887.860 - -

7 660635.006 347851.815 - -

8 660629.518 347845.154 - -

9 660621.287 347839.277 - -

10 660613.055 347838.494 - -

11 660566.409 347855.732 - -

12 660541.714 347865.919 - -

13 660565.233 347930.565 - -

14 660577.384 347965.435 - -

15 660582.088 347976.797 - -

16 660587.968 347975.230 - -

17 660600.903 347969.745 - -

18 660615.407 347963.476 - -

19 660621.287 347961.909 - -

20 660629.910 347963.084 - -


Pct. Statie de epurare Gura de descarcare

X Y X Y

21 660638.926 347976.013 - -

Amplasamentul statiei de epurare Cazanesti are suprafata S=16020 mp, inclusiv gura de descarcare in emisar. Suprafata propusa pentru organizarea de santier este de 800 mp si este inclusa in suprafata propusa pentru amplasamentul statiei de epurare. Emisar - raul Ialomita.

Suprafata conductei de descarcare este de cca. 160 mp fiind situata in interiorul amplasamentului statiei, lungimea conductei de descarcare va fi de cca. 80 m;

Localizarea statiei de epurare Cazanesti in cadrul amplasamentului este prezentata in planul de situatie anexat avand codul IL-31-SE-PS-001, Rev.1.

Pentru realizarea investitiei in acest caz este nevoie de un volum de umpluturi de 2.340 mc de argila cu permeabilitatea k = 1 x 10-6 m/s. In acest mod cota generala a SEAU Cazanesti este cota: 36,50 m.

Tabel 48: Indicatori tehnici pentru Aglomerarea de apa uzata Cazanesti


SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA

1 Retea canalizare m 21.262

2 Statie de pompare apa uzata menajera buc 5

3 Conducta de refulare apa uzata menajera m 1.428

4 Statie de epurare buc 1

Aglomerarea Fierbinti

Aglomerarea Fierbinti este alcatuita din 2 localitati: Fierbinti -Targ si Dridu.

Deoarece actualul sistem de canalizare al localitatii Fierbinti a fost dat in functiune in anul 2015 prin programul operational POS Mediu 2007-2013, pentru aceasta aglomerare a fost prevazuta doar o extindere a retelelor de canalizare pentru a mari gradul de racordare al populatiei.

Pentru localitatea Dridu nu se propun investitii privind canalizarea prin programul POIM 2013-2020.

Pentru aglomerarea Fierbinti, in localitatea Fierbinti Targ se propun urmatoarele investitii:

❖ Extindere retea de canalizare Ltot=1.022,00 m din PVC, SN8, Dn250mm;

❖ Camine de vizitare din beton : 27 buc;

❖ Racorduri: 200 buc.

Reteaua de canalizare

Lista strazilor si lungimile aferente extinderii retelei de canalizare din localitatea Fierbinti Targ sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 49: Lista lungimilor retelei de canalizare pe strazi in localitatea Fierbinti Targ


Nr. Crt. Denumire strada Lungime conducta pe strada [m]


Material

250

1 Str. Spitalului 468 468 PVC

2 Str. Postei 359 359 PVC

3 Str. Plopului 195 195







Pe traseul retelei de canalizare menajera se vor prevedea 27 camine de vizitare din elemente prefabricate, amplasate in aliniamente la distanta de maxim 60 m intre ele, respectiv la intersectie de strazi, schimbari de diametre de canal, schimbare de panta si in punctele de schimbare a directiei canalului.

Racordurile consumatorilor (200 buc.) la reteaua de canalizare menajera se vor realiza din conducte din PVC, SN8, cu diametrul Dn 160 mm. Racordurile vor fi executate pana la limita de proprietate.

Pe traseul conductelor canalizare s-a prevazut o subtraversare de drum judetean – DJ 101.

Tabel 50: Lista subtraversarilor necesare pe traseul retelei de canalizare in localitatea Fierbinti Targ


Subtraversare drum judetean DJ 101 (SDJ) cu foraj orizontal dirijat pentru conducta de canalizare din PVC, SN8, De 250 mm in tub de protectie din OL, Dn 508x 8,7 mm

m 9.00


Subtraversarea se executa prin metoda forajului orizontal dirijat, de catre o intreprindere specializata, care dispune de utilajul necesar si un personal cu calificare adecvata.


Tabel 51: Indicatori tehnici pentru Aglomerarea de apa uzata Fierbinti


1 2 3 4

SISTEM DE CANALIZARE

1 Retea canalizare localitatea Fierbinti Targ - extindere m 1.022,00

1.1.7 Obiectivele proiectului

Prin proiect se realizeaza investitii privind extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din judetul Ialomita. Investitiile propuse se vor finanta prin POIM 2014-2020, Axa prioritara 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor, OS 3.2 - Cresterea nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urbane, precum si a gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila a populatiei.

Investitiile propuse prin POIM 2014-2020 sunt reprezentante de lucrari ce nu au fost promovate sau finantate in cadrul POS Mediu (2007 – 2013) si au ca scop conformarea cu directivele europene in domeniul alimentarii cu apa si apei uzate si asigurarea conditiilor mentionate in Tratatul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana.

Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in aria de operare a SC RAJA SA CONSTANTA, in perioada 2014-2020 – judetul Ialomita are urmatoarele obiective:

Pentru localitatea Fetesti se propun:


ALIMENTARE CU APA - FETESTI

1 Foraje noi H=100m buc 9

2 Reabilitare conducte de aductiune apa bruta km 2,452

3 Statie de deferizare – demanganizare noua buc 1

4 Reabilitare statie de pompare – instalatii hidraulice buc 1

5 Reabilitare rezervoare de inmagazinare buc 3

6 Reabilitare retele in incinta km 0,3

7 Reabilitare retea de distributie km 27,980

8 Extindere retea de distributie km 2,339

CANALIZARE- FETESTI

1 Reabilitare retea de canalizare km -

2 Retea de canalizare noua km 20,202

3 Reabilitare statii de pompare apa uzata unitati -



4 Statii de pompare apa uzata noi unitati 5

5 Conducte de refulare noi km 3,04

Pentru localitatea Tandarei se propun:

Nr. Crt.

Descriere U.M. Cantitate

ALIMENTARE CU APA - TANDAREI

1 Reabilitare foraje buc 7

2 Reabilitare aductiune m 1984

3 Statie de tratare buc 1


5 Retea de distributie - reabilitare m 3757

6 Reabilitare rezervoare de inmagazinare 3000 mc buc 2

CANALIZARE - TANDAREI

1 Retea de canalizare - extindere m 8717

2 Retea de canalizare - reabilitare m 1005

3 Conducta de refulare apa uzata - extindere m 1481

4 Statii de pompare apa uzata noi buc 8

Pentru localitatea Cazanesti se propun:

Nr. Crt.


ALIMENTARE CU APA - CAZANESTI

1 Reabilitarea forajelor existente buc 3

2 Foraj nou buc 1

3 Conducta de aductiune - reabilitare m 719

4 Statie de tratare noua buc 1

5 Reabilitare rezervor existent de 300 mc buc 1

6 Reabilitare statie de pompare existenta buc 1

7 Retea de distributie - reabilitare m 6.221


Nr. Crt.



CANALIZARE - CAZANESTI

1 Retea canalizare m 21.262

2 Statie de pompare apa uzata menajera buc 5

3 Conducta de refulare apa uzata menajera m 1.428

4 Statie de epurare Cazanesti buc 1

Pentru localitatile Fierbinti Targ si Dridu se propun:

Nr. Crt.


ALIMENTARE CU APA – FIERBINTI TARG SI DRIDU

1 Statie de tratare Fierbinti Targ buc 1

2 Statie de tratare Dridu buc 1

3 Extindere retea distributie in localitatea Fierbinti Targ m 1.817

4 Extindere retea distributie in localitatea Dridu m 1.275

CANALIZARE FIERBINTI TARG SI DRIDU

1 Retea canalizare localitatea Fierbinti Targ - extindere m 1.022,00

2 In Dridu nu se propune canalizare - -

1.1.8 Informatii privind productia care se va realiza

Proiectul nu are caracter de proiect productiv. Putem considera, ca rezultat al epurarii apelor uzate orasenesti la SEAU Cazanesti ca se „produce” namol, iar cantitatea de namol prognozata este de 109,20 tone/an. Namolul se va valorifica in agricultura.

1.1.9 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate

Pentru implementarea proiectului vor fi necesare urmatoarele materiale:

❖ conducte pentru extindere sau reabilitarea reteaua stradala de apa potabila din PEID;

❖ conducte pentru extindere sau reabilitare canalizare – tuburi PVC.

❖ racorduri, garnituri de etansare


❖ echipamentele/obiectele constitutive ale statiei de epurare (beton, fier, ciment, nisip

s.a)

Principalele substante si preparate chimice estimate a fi utilizate in faza de constructie vor fi combustibilii, vopsele, uleiuri, diluanti. Acestea vor fi gestionate si eliminate separat de pe amplsamentele lucrarilor, conform legislatiei in vigoare.

Alimentarea cu combustibili se va realiza de la unitati de distributie specializate aflate in zona.

Toate substantele si preparatele chimice periculoase ce vor fi utilizate vor fi etichetate si stocate corespunzator, in recipiente special prevazute si in spatii amenajate adecvat, cu restrictionarea accesului si prevederea tuturor masurilor de protectie necesare.

Obligatoriu toate substantele chimice vor fi insotite de fise tehnice de securitate, masurile de protectie pentru manipularea acestora.

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza din sistemul de distributie zonal de joasa tensiune. Proiectul pentru alimentarea cu energie electrica va fi intocmit de S.C. Electrica S.A. la comanda beneficiarului. Un generator de curent de minimum 50 kW va porni automat in cazul intreruperii energiei electrice in statia de epurare.

1.2 LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA

Judetul Ialomita se afla in partea de sud-est a tarii, in Campia Baraganului, diviziune estica a Campiei Romane, pe cursul inferior al Ialomitei si la interferenta unor vechi si importante drumuri comerciale, prin care capitala tarii este legata cu Moldova si cu litoralul Marii Negre.

Coordonate geografice extreme in care judetul Ialomita este incadrat sunt urmatoarele:

❖ spre Nord - 44°51˘ latitudine nordica (la nord de satul Malu Rosu, comuna Jilavele);

❖ spre Sud - 44°20˘ latitudine nordica (la sud de cartierul Buliga, municipiul Fetesti);

❖ spre Est - 28°06˘ longitudine estica (la est de satul Retezatu, comuna Stelnica);

❖ spre Vest - 26°18˘ longitudine estica (la vest de satul Rasimnicea, comuna Radulesti

- fosta Brazii).

Vecinii judetului Ialomita sunt :

❖ la Nord - judetele Braila si Buzau;

❖ la Nord-Vest - judetul Prahova;

❖ la Vest - judetul Ilfov;

❖ la Sud - judetul Calarasi;

❖ la Est - judetul Constanta.

Suprafata totala a judetului Ialomita este de 4.453 km2 (445.289 ha.), din care: 3.736 km2 suprafata agricola, 258 km2 suprafata cu vegetatie forestiera, 389 km2 terenuri cu alta destinatie si aproape 69 km2 terenuri neproductive.

Figura 2: Harta administrativa a judetului Ialomita


Municipiul Fetesti este situat in Sud-Estul judetului lalomita. ln afara localitatii urbane principale, municipiul mai cuprinde si satele Buliga, Fetesti-Gara (cea mai mare localitate componenta) si Vlasca.

Municipiul Fetesti se invecineaza cu comunele: Stefan cel Mare (vest), Borcea (sud), Stelnica (nord-est)

Principalele cai de acces sunt:

❖ Autostrada A2 ce leaga Municipiul Bucuresti de Municipiul Constanta;

❖ Drumul natlonal DN 3A ce leaga Fetesti de Lehliu Gara;

❖ Drumul national DN 38 ce leaga Fetesti de Municipiul Calarasi;

❖ Drumul judetean DJ 212 ce leaga Fetesti de Orasul Tandarei;

❖ Calea Ferata Bucuresti-Constanta.

Municipiul Fetesti se afla la circa 16 km vest de Orasul Cernavoda si 42 km sud+st de Municipiul Slobozia.

Orasul Tandarei se afla in partea de nord-est a judetului, pe malul stang al raului Ialomita. Este strabatut de soseaua nationala DN2A, care leaga Slobozia de Constanta; din acest drum, la Tandarei se ramifica soseaua nationala DN21A, care duce spre Baraganul (judetul Braila, unde se termina in DN21) si soseaua judeteana DJ201, care merge pe malul drept al Ialomitei la Slobozia si mai departe catre Ciochina si Cosereni (unde se termina in DN2). Tot langa Tandarei, DN2A se intersecteaza cu soseaua judeteana DJ212, care duce spre sud la Platonesti, Movila si Fetesti (unde se termina in DN3B) si spre nord la Mihail Kogalniceanu si mai departe in judetul Braila.

Fierbinti -Targ este o localitate amplasata in extremitatea vestica a judetului Ialomita, la limita cu judetul Ilfov, la coada lacului Dridu.

Localitatea se invecineaza cu comunele: Movilita (sud), Dridu (est), Gradistea (vest) si Fierbinti Targu de Jos si Micsunestii Mari (nord). Localitatea este strabatuta de DJ 101 ce leaga localitatile Jilavele si Buftea si de Calea Ferata Bucuresti-Urziceni.

Comuna Dridu se afla in partea de nord-vest a judetului Ialomita si este formata din satele Dridu si Dridu-Snagov. Comuna se afla pe malurile raului Ialomita, aproape de confluenta acestuia cu raul Prahova, in zona barajului Dridu, unde Ialomita formeaza un lac de acumulare. Este strabatuta de soseaua judeteana DJ101, care o leaga spre nord-vest de Jilavele (unde se termina in DN1D) si inspre est de Fierbinti-Targ, apoi in judetul Ilfov de Gradistea, Moara Vlasiei, Balotesti (unde se intersecteaza cu DN1), Corbeanca si Buftea (unde se termina in DN1A). Prin comuna trece si calea ferata Bucuresti-Urziceni.

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Ialomi%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/DN2A

https://ro.wikipedia.org/wiki/Slobozia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Ba


https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_B%C4%83r%C4%83ganul,_Br%C4%83ila

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Br%C4%83ila

https://ro.wikipedia.org/wiki/DN21

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Ciochina,_Ialomi%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Co%C8%99ereni,_Ialomi%C8%9Ba


https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Platone%C8%99ti,_Ialomi%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Movila,_Ialomi%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fete%C8%99ti

https://ro.wikipedia.org/wiki/DN3B

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Mihail_Kog%C4%83lniceanu,_Ialomi%C8%9Ba



https://ro.wikipedia.org/wiki/DN1D

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fierbin%C8%9Bi-T%C3%A2rg

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ilfov

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Gr%C4%83di%C8%99tea,_Ilfov

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Moara_Vl%C4%83siei,_Ilfov

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Balote%C8%99ti,_Ilfov


https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Corbeanca,_Ilfov

https://ro.wikipedia.org/wiki/Buftea


https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Bucure%C8%99ti-Urziceni-F%C4%83urei


Orasul Cazanesti este situat in partea centrala a judetului Ialomita, pe malul stang al raului Ialomita, de o parte si de alta a DN2A, care leaga Slobozia de Urziceni. Din acest drum, la Cazanesti se ramifica soseaua judeteana DJ203E, care duce la Cocora.

Localitatea se invecineaza cu comunele: Reviga (nord-est) - Cocora (nord) - Munteni-Buzau (vest) - Ciochina (sud). Se afla la distanta de 32 km fata de Municipiul Slobozia, resedinta de judet si la 34 km de Municipiul Urziceni.

Transportul este asigurat pe ruta DN2A Bucuresti-Slobozia, ce traverseaza localitatea si calea ferata pe linia Urziceni-Slobozia din Gara Cazanesti. Amplasamentul statiei de epurare Cazanesti are o suprafata de 16.000 mp, este situat in intravilanul orasului si apartine domeniului public al localitatii, suprafata fiind concesionata de S.C. Raja Constanta S.A. conform HCL nr. 45/2009.

Terenul pus la dispozitia proiectului prin certificatele de urbanism se afla situat in: intravilan orasului Cazanesti, intravilan comunei Dridu, intravilan orasului Fierbinti-Targ, intravilan si extravilan orasului Tandarei, intravilan si extravilan municipiului Fetesti.

1.3 MODIFICARILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT

Prin realizarea lucrarilor propuse in cadrul sistemului de alimentare cu apa si a sistemului de canalizare in localitatile Fetesti, Tandarei, Cazanesti, Fierbinti si Dridu din judetul Ialomita, modificarile fizice se vor resimiti in principal asupra orizonturilor pedologice, care vor fi afectate temporar in timpul perioadei de executie.

Conducta de aductiune se va poza subteran, prin metoda clasica cu sapatura deschisa, sprijinita.

Sapaturile se vor executa mecanizat si manual pana la cota de pozare a conductei. Peretii transeii vor fi sprijiniti obligatoriu. Compactarea umpluturilor se va face manual, pana la 0,5 m peste creasta conductei si mecanic, in straturi de 20 cm grosime, pana la cota terenului. Pentru semnalizarea conductei de apa se va monta o bandã de culoare albastra.

Dupa executarea lucrarilor, se trece la refacerea terenului afectat la starea initiala.

Amplasarea retelelor de distributie a apei potabile se va face in spatiul verde, pe marginea drumului, in vecinatatea santului drumului, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.) si respectand SR 8591/1997.

Adancimea de pozare a conductelor de apa va fi in medie de 1,30 m.




Sapaturile se vor executa mecanizat si manual pana la cota de pozare a conductei. Peretii transeii vor fi sprijiniti obligatoriu. Compactarea umpluturilor se va face manual, pana la 0,5 m peste creasta conductei si mecanic, in straturi de 20 cm grosime, pana la cota terenului. Pentru semnalizarea conductei de apa se va monta o bandã de culoare albastra.

Dupa executarea lucrarilor, se trece la refacerea carosabilului la starea initiala

Amplasarea colectoarelor de canalizare si a conductelor de refulare se va face pe spatiul verde, pe marginea drumurilor, in vecinatatea santului drumurilor, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze,


electrice, telefonie, etc.) si respectand SR 8591/1997.



Conductele de refulare se vor poza subteran, prin metoda clasica cu sapatura deschisa, sprijinita, pe un pat de nisip. Adancimea de pozare a conductelor va fi in medie de 1,50 m.

Sapaturile se vor executa mecanizat si manual pana la cota de pozare a canalului. Peretii transeii vor fi sprijiniti obligatoriu. Compactarea umpluturilor se va face manual, pana la 0,5 m peste creasta canalului si mecanic, in straturi de 20 cm grosime, pana la cota terenului. Pentru semnalizarea canalizãrii se va monta o bandã de culoare maro.

Subtraversarea drumurilor cu conducte care transporta lichide cu curgere libera se va face in conformitate cu STAS 9312-87 – “Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte – Prescriptii de proiectare”.


Dupa executarea lucrarilor de canalizare, se trece la refacerea carosabilului la starea initiala.

Statia de epurare Cazanesti, de capacitate 2500 l.e., va fi amplasata pe malul raului Ialomita. Emisarul acesteia este raul Ialomita.

Terenul aferent statiei de epurare Cazanesti este situat in intravilanul localitatii Cazanesti, str.Ialomitei nr.1, apartine domeniului public fiind luat in concesiune de operatorul SC Raja Constanta SA. Acest teren are categoria de folosinta “neproductiv” si destinatia “zona echipare tehnico-edilitara”.

Activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.

La incetarea activitatii de executie a lucrarilor proiectate se vor lua de pe santier utilajele si echipamentele, se vor inlatura deseurile, se vor curata zonele deservite de organizarea de santier, se vor reface drumurile de acces, deseurile din constructii vor fi transportate in locurile indicate de autoritatile locale, vor fi ecologizate zonele de vegetatie afectate.

Executia lucrarilor de cofrare, armare si betoane, precum si calitatea materialelor folosite in lucrare vor respecta prevederile din normativul NE 012-99 pentru executia lucrarilor din beton armat.

La executarea sapaturilor trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:

❖ sa nu se strice echilibrul natural al terenului in jurul gropii de fundatie sau in jurul fundatiilor pe o distanta suficienta pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate existente sa nu fie influentata;

❖ sa se asigure pastrarea sau imbunatatirea caracteristicilor pamantului de sub talpa de fundatie;

❖ sa se asigure securitatea muncii in timpul lucrarilor.

Dupa terminarea lucrarilor, terenul se va aduce la starea initiala si anume:


❖ spatiu verde pentru zonele in care conductele se pozeaza in spatiul verde;

❖ carosabil din balast pentru zonele in care conductele se pozeaza in partea carosabila din balast;

❖ asfalt pentru zonele in care conductele se pozeaza in partea carosabila din asfalt;

❖ sant pereat pentru zonele in care pentru pozarea conductelor este necesar spargerea betonului din componenta santurilor;

❖ zone de acces in curti din balast, beton, etc., podete, pentru zonele in care pentru pozarea conductelor este necesar afectarea acestor zone.

Dupa executarea lucrarilor proiectate, in perioada de exploatare a investitiilor, activitatea nu va produce modificari fizice pe amplasamente.

Durata de viata estimata pentru lucrarile prevazute in cadrul sistemului de alimentare cu apa si canalizare este prevazut ca fiind de minim 30 ani, cu probabilitatea de prelungire in urma reviziilor.

1.4 RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PROIECTULUI

Pentru alimentarea cu apa se utilizeaza resursa de apa subterana a judetului Ialomita (corpurile de apa subterana), dupa tratarea apei brute in statiile de tratare propuse prin proiect.

Toate localitatile, respectiv Fetesti, Tandarei, Cazanesti, Fierbinti Targ si Dridu se alimenteaza cu apa din surse subterane.

Pentru evacuarea apelor uzate menajere epurate se utilizeaza resursa de apa de suprafata (corpurile de apa de suprafata) ale judetului, ca emisari, astfel:

❖ SEAU existenta la Fetesti- emisar Bratul Borcea;

❖ SEAU existenta la Tandarei – emisar raul Ialomita;

❖ SEAU existenta la Fierbinti Targ- emisar raul Ialomita;

❖ SEAU propusa prin acest proiect la Cazanesti – emisar raul Ialomita.

1.5 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Pentru implementarea proiectului nu se utilizeaza resurse naturale din siturile Natura 2000 ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti, ROSPA0012 Bratul Borcea, ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu, respectiv ROSCI0290 Coridorul Ialomitei.

1.6 EMISII SI DESEURI GENERATE DE PROIECT SI MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA

1.6.1 Emisii si deseuri in aer si modalitatea de eliminare a acestora

In perioada de executie, sursele de poluanti pentru aer vor fi asociate cu lucrarile de extindere si reabilitare a retelelor de alimentare cu apa si apa uzata, cu executarea forajelor pentru captarea apei, cu lucararile de constructie pentru SEAU Cazanesti, traficul auto de lucru precum si functionarea unor alte echipamentele implicate in activitatea desfasurata.

Principalele surse de emisii in atmosfera vor fi reprezentate de:


❖ traficul rutier si functionarea utilajelor - substante poluante specifice: CO, NOx, SO2, COV (compusi organici volatili), CH4, CO2, etc.rezultate din arderea carburantilor in motoare;

❖ lucrarile de excavare si manipulare pamant excavat;

❖ descarcarea/manipularea materialelor si a pamantului din lucrarile de executie;

❖ transportul materialelor/pamantului in exces/deseurilor din constructie.

Potentialii poluanti atmosferici generati pot fi:

❖ praful si emisiile de gaze din lucrarile de executie;

❖ pulberi si praf degajate din excavatiile efectuate;

❖ emisiile de noxe din functionarea utilajelor, autovehiculelor, echipamentelor utilizate.

Poluantii specifici sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.

Masuri de reducere a poluarii in perioada de executie

Pentru asigurarea prevenirii poluarii aerului in perioada de executie vor fi luate urmatoarele masuri:

❖ transportul materialelor si a pamantului in exces/materialelor de constructii pulverulente se va face cu autovehicule acoperite cu prelata;

❖ in perioadele secetoase, pentru a evita imprastierea pulberilor in atmosfera se va asigura stropirea periodica a materialelor depozitate temporar in cadrul organizarii de santirer, a drumurilor de acces si tehnologice si a fronturilor de lucru;

❖ curatarea zilnica a cailor de acces aferente organizarilor de santier si punctelor de lucru (indepartarea pamantului si a nisipului) pentru a preveni formarea prafului

❖ pe perioada realizarii lucrarilor se va asigura revizia tehnica a utilajelor si autovehiculelor; la realizarea lucrarilor for fi utilizate utilaje si autovehicule performante care asigura respectarea legislatiei in vigoare privind emisiile de noxe;

❖ se va asigura optimizarea traseelor de transport material, evitandu-se pe cat posibil zonele sensibile;

❖ realizarea etapizata a lucrarilor, limitarea duratei lucrarilor;

❖ se va reduce viteza de circulatie pe drumurile publice a vehiculelor grele pentru transportul materialelor;

❖ se va diminua la minim inaltimea de descarcare a materialelor care pot genera emisii de particule.

Surselor caracteristice activitatilor de pe amplasamentul lucrarilor propuse nu li se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise.

Prin urmare, nu se impune realizarea unor instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera, cu exceptia celor cu care sunt dotate utilajele/vehiculele utilizate in realizarea lucrarilor si care se supun reglementarilor specifice.

Impactul produs asupra mediului prin activitatile de executie propuse va fi redus deoarece perioada de constructie este relativ scurta iar echipamentele si utilajele utilizate vor fi performante, corespunzatoare si moderne.


In perioada de operare a retelelor de alimentare cu apa/canalizare activitatea desfasurata nu constituie o sursa de poluare a aerului.

In perioada de operare a SEAU Cazanesti propusa prin proiect se va obtine namol, acesta constituind o sursa potentiala de poluare a aerului.

Masuri de reducere a poluarii in perioada de operare

❖ Eliminarea namolului de pe amplasament, in conformitate cu solutia prevazuta in strategia gestiunii namolului;

❖ Controlarea procesului de epurare a apelor uzate si de tratare a namolului si monitorizarea parametrilor acestor procese;

❖ Structuri acoperite pentru tratarea si stocarea namolului, conform proiectului pentru SEAU Cazanesti;

❖ Evitarea traversarii zonelor urbane – trasee alternative pentru transportul namolului pana la destinatia finala;

❖ Inspectii periodice ale retelei de canalizare si ale statiei de epurare pentru a se detecta la timp orice disfunctionalitati si adoptarea masurilor corective adecvate pentru evitarea mirosurilor neplacute/altor defectiuni.

Zgomotul si vibratiile reprezinta, de asemenea, o componenta a poluarii factorilor de mediu.

Sursele de zgomot prezente pe amplasamentul proiectului propus sunt reprezentate de fondul natural si de activitatile specifice localitatilor.

In perioada de executie a lucrarilor sursele de zgomot si vibratii sunt localizate astfel:

❖ In zona de lucru zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii specifice lucrarilor (excavari) la care se adauga aprovizionarea cu materiale.

❖ pe trasele din santier si in afara lui, zgomotul este produs de circulatia autovehiculelor care transporta materiale necesare executiei lucrarii.

Conditiile de propagare depind in primul rand de natura utilajelor, dar si de factori externi suplimentari (absorbtia undelor acustice/vibratiilor de catre sol, cladiri sau vegetatia existenta, viteza si directia vantului, topografia terenului s.a)

Intensitatea emisiei fonice scade proportional cu cresterea distantei fata de sursa, cu gradul de denivelare a terenului, cu gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si cu starea atmosferica.

Nivelul de zgomot echivalent masurat in conditii legale, se va incadra in valorile limita legale cuprinse in STAS 10009/1988, fapt pentru care activitatile desfasurate nu vor constitui surse de poluare fonica zonala care sa produca disconfort fizic si/sau psihic.

De asemenea nivelul de zgomot se va incadra in limitele stabilite prin Ordinul 10009/1988 si Ordinul 536/1997, iar valorile limita de expunere la zgomot vor fi in concordanta cu cele prevazute de HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea la zgomot.

Valorile limita de expunere la vibratii vor fi cele prevazute de HG 1876/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii.

In faza de operare activitatea desfasurata nu constituie sursa de poluare sonora.

Eventualele surse de poluare sonora pe perioada de operare a investitiei sunt reprezentate de lucrari de reparatii si intretinere a statiei de epurare Cazanesti, sau indepartarea avariilor la tronsoane de retea, prin functionarea autovehiculelor de transport materiale si utilajele necesare


pentru realizarea lucrarilor. In timpul desfasurarii activitatii de reparatii si intretinere, nivelul de zgomot echivalent masurat in conditii legale, se va incadra in valorile limita legale cuprinse in STAS 10009/1988, fapt pentru care activitatile desfasurate nu vor constitui surse de poluare fonica zonala care sa produca disconfort fizic si/sau psihic.

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat, va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dB(A)).

❖ nivelul maxim al surselor de zgomot 85 db(a);

❖ nivelul maxim al zgomotului la limita amplasamentului 65 db(a);

❖ nivelul zgomotului la limita receptorilor sensibili nu produce disconfort.

Masuri de reducere a zgomotului si vibratiilor

Se vor avea in vedere urmatoarele masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in timpul executiei lucrarilor:

❖ se va asigura, in cazul efectuarii operatiilor de intretinere si reparatii, reducerea la minim a traficului utilajelor si mijloacelor de transport in zonele locuite;

❖ efectuarea lucrarilor de intretinere a utilajelor la timp pentru ca deteriorarile pieselor in miscare sa nu mareasca nivelul de zgomot;

❖ optimizarea traseului utilajelor care transporta materiale, astfel incat sa se evite pe cat posibil zonele locuite sau travesarea siturilor.;

❖ folosirea unor utilaje (suflante, pompe, motoare etc) si autovehicule silentioase, cu niveluri reduse de zgomot si vibratii;

❖ toate echipamentele mecanice vor respecta standardele referitoare la emisiile de zgomot in mediu, conform HG nr 1756/2006 privind emisiile de zgomot in mediu produse de echipamentele destinate utilizarii in exteriorul cladirilor;

❖ daca in proximitarea zonelor de lucru sunt scoli sau spitale se vor monta panouri fonoabsorbante;

❖ programul de lucru va fi diurn; se va asigura respectarea graficului de executie.

1.6.2 Emisii si deseuri in apa si modalitatea de eliminare a acestora

Sursele de poluanti pentru apa in perioada de executie vor fi asociate cu:

❖ lucrarile de constructie pentru retele, prin:

➢ apele uzate rezultate din organizarea de santier care pot fi ape uzate menajere, ape tehnologice (de spalare utilaje etc) si ape pluviale;

➢ pierderea accidentala de carburanti si uleiuri de la utilaje/vehicule si de la echipamentele de lucru;

➢ emisii de poluanti (NOx, CO2, SO2) si particule in atmosfera, caracteristice traficului de lucru, care pot ajuge in apa prin intermediul precipitatiilor;

➢ intretinerea necorespunzatoare a utilajelor si autovehiculelor;

➢ depozitarea temporara necorespunzatoare a deseurilor menajere si a materialelor.

❖ lucrarile de constructie a Statiei de epurare Cazanesti. Acestea nu determina modificari fizice la nivelul albiei minore a raului Ialomita prin aplicarea tehnologiei de executie a statiei sau prin realizarea conductei de descarcare ape epurate in raul Ialomita. Gura de varsare


se va amplasa pe malul stang al raului, in dreptul localitatii Cazanesti. Amonte si aval de evacuare, pe o suprafata de 20 mp se vor executa lucrari de amenajare a gurii de descarcare.

Pe perioada de executie a lucrarilor vor fi luate urmatoarelele masuri:

❖ in cadrul organizarilor de santier pentru uzul personalului se recomanda a fi prevazute containere sanitare urmand ca apa uzata sa fie colectata intr-un bazin etans vidanjabil; apa uzata vidanjata se va evacua in cea mai apropiata statie de epurare, cu respectarea indicatorilor de calitate prevazuti de NTPA 002/2005;

❖ apa necesara umectarii drumurilor tehnologice, in caz de necesitate, va fi asigurata prin aprovizionare cu cisterne de la o sursa autorizata, asigurarea acesteia intrand in sarcina contractorului.

❖ se vor asigura materiale absorbante pentru interventie in cazul producerii unor poluari accidentale cu uleiuri sau produse petroliere;

❖ in cadrul organizarii de santier se vor asigura pubele pentru colectarea selectiva a deseurilor similare celor menajere; pentru colectarea deseurilor va fi incheiat un contract cu operatorul de salubritate local;

❖ la finalizarea lucrarilor pamantul de excavatie in exces si alte materiale de constructii vor fi transportate in locatii indicate de autoritatea locala;

❖ aprovizionarea cu carburanti se va face numai de la statiile special abilitate in acest scop, din zona;

❖ se va asigura intretinerea corespunzatoare a utilajelor si autovehiculelor pentru transport materiale.

In faza de operare, sursele potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane sunt:

❖ sursa principala de poluare a apelor de suprafata in faza de operare o reprezinta evacuarea apei epurate in conditii de nerespectare a legislatiei in vigoare, eventuale avarii ale conductei de evacuare;

❖ poluarea receptorului efluentului in conditiile producerii in statiile de epurare din judetul Ialomita a unor avarii semnificative si ca urmare, evacuarea de apa uzata neepurata.

❖ depozitarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din lucrarile de reparatii si intretinere a statiei de epurare si anexelor;

❖ scurgeri accidentale provenite de la echipamentele si utilajele folosite in operatiile de reparatii si intretinere.

Sursele potentiale de impurificare a apelor in perioada de exploatare vor fi reduse la minim prin executia Statiei de epurare Cazanesti si epurarea apelor uzate colectate in aceasta statie.

Caracteristicile influentului si ale efluentului din statia de epurare propusa la Cazanesti sunt prezentate mai jos.

Tabel 52: Caracteristicile apei uzate brute

Calitatea Influentului

(apa uzata bruta)

Concentratie Incarcare

maxima

(mg/l) (Kg/zi)

CCO 640.62 300


Calitatea Influentului

(apa uzata bruta)

Concentratie Incarcare

maxima

CBO5 320.31 150

MTS 373.70 175

Ntotal 58.72 27,5

Ptotal 9,61 4,5

Parametri de calitate ai efluentului au fost stabiliti in conformitate cu legislatia romaneasca in vigoare) (NTPA 011/2002, modificata si completata de HG 352/2005) si conform Directivei Apei Uzate Urbane 91/271/EEC, modificata de Directiva 98/15/EEC.

Tabelul de mai jos prezinta caracteristicile apei uzate epurate care au fost luate in calcul la proiectare.

Tabel 53: Caracteristicile efluentului

Parametru Incarcare efluent Incarcare efluent

UM mg/l kg/zi

Materii solide in suspensie 35 22

Consum chimic de oxigen 125 78

Consum biochimic de oxigen 25 16

Azot total 15 9

Fosfor total 2 1,24

Statia de epurare Cazanesti cuprinde linie de epurare mecanica si biologica cu treapta tertiara, cuprinzind aerare prelungita cu co-stabilizarea namolului (stabilizarea aeroba) si tratarea namolului prin deshidratare mecanica precum si posibilitatea de depozitare intermediara pe platforme.

In judetul Ialomita mai exista urmatoarele statii de epurare apa uzate:

❖ SEAU Tandarei functionala, cu treapta tertiara, capacitate 16.994 l.e., emisar raul Ialomita;

❖ SEAU Fierbinti Targ, cu epurare avansata, care va functiona in perioada 2014-2018 pentru 8918 l.e., emisar raul Ialomita;

❖ SEAU Fetesti, nefunctionala inca, cu treapta tertiara, capacitate 46.533 l.e., emisar Bratul Borcea.

In aceste conditii, prin functionarea statiilor de epurare la parametrii proiectati se asigura deversarea in emisar a apelor uzate epurate care sa nu depasesca concentratiile admisibile la principalii indicatori de calitate.

Masuri de reducere a poluarii in faza de operare

❖ In faza de operare Operatorul va monitoriza descarcarile de ape uzate in receptor, in scopul verificarii respectariii conditiilor calitative si cantitative de descarcare a apelor uzate si implementarii principiului “poluatorul plateste”. In cadrul SC Raja SA Constanta este in implementare Strategia privind managementul apelor uzate industriale si Planul de actiune


aferent Strategiei. In concordanta cu Strategia va fi realizat un Plan de monitorizare a apelor uzate industriale si in momentul primirii de noi solicitari de racordare la retelele de canalizare va fi completata baza de date privind agentii economici industriali.

❖ La solicitarea racordarii la retelele de canalizare se va solicita agentilor economici industriali intocmirea si prezentarea planurilor de prevenire si combatere a poluarii accidentale.

❖ In scopul operarii in siguranta a sistemului de canalizare, agentii economici vor descarca apele uzate in retelele de canalizare operate de SC Raja SA Constanta, cu respectarea indicatorilor de calitate prevazuti de NTPA 002/2005.

❖ Reziduurile rezultate din operatiile de curatare a obiectelor statei de epurare vor fi colectate in recipienti si transportate la depozitul de deseuri conform indicat de autoritati.

❖ In cazul producerii de scurgeri accidentale provenite de la echipamentele si utilajele folosite in operatiile de intretinere si reparatii se va asigura dotarea cu material absorbant si dotarea cu mijloace de interventie.

❖ Solul contaminat va fi transportat la depozitele de deseuri conforme autorizate.

In vederea prevenirii poluarilor accidentale Operatorul SEAU Cazanesti va intocmi Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.

In cazul constatarii unei avarii la statia de epurare Cazanesti propusa prin proiect se vor lua urmatoarele masuri:

❖ se iau masuri imediate pentru impiedicarea sau reducerea extinderii pagubelor;

❖ se opreste deversarea in raul Ialomita;

❖ se determina, se inlatura cauzele care au condus la aparitia incidentului sau se asigura o functionare alternativa;

❖ se repara sau se inlocuieste instalatia, echipamentul, aparatul etc. deteriorat;

❖ se restabileste functionarea in conditii normale sau cu parametrii redusi, pana la terminarea lucrarilor necesare asigurarii unei functionari normale.

1.6.3 Emisii si deseuri pe sol si subsol si modalitatea de eliminare a acestora

Lucrarile propuse prin prezentul proiect se vor desfasura in localitatile Tandarei, Cazanesti, Fierbinti Targ si Dridu, dispuse in lungul raului Ialomita si in localitatea Fetesti, asezata pe malul Bartului Borcea. Sunt lucrari terestre.

In perioada de executie, principalele surse de poluare sunt asociate lucrarilor de constructie desfasurate intravilan sau extravilan si activitatii din cadrul organizarii de santier:

❖ scurgeri accidentale de combustibil, uleiuri, produse chimice sau alte materiale periculoase datorita unor defectiuni sau efectuarii unor manevre necorespunzatoare;

❖ scurgeri accidentale de apa uzata;

❖ depozitarea necontrolata a deseurilor menajere;

❖ amenajarea necorespunzatoare a depozitelor de materiale utilizate.

Efectuarea lucrarilor de reabilitare/constructie propuse prin proiect se vor realiza in conformitate cu normele organizarii de santier, cu normele de protectia mediului si de securitate a muncii.

In faza de constructie, Constructorul va lua toate masurile pentru a preveni si va fi responsabil pentru remedierea efectelor de poluare sau de afectare a factorilor de mediu, care pot rezulta din operatiunile sale.


Masuri de reducere a poluarii in perioada de executie

In vederea asigurarii prevenirii poluarii solului si subsolului pe perioada executarii lucrarilor vor fi luate urmatoarele masuri:

❖ in cadrul organizarilor de santier pentru uzul personalului se recomanda a fi prevazute containere sanitare urmand ca apa uzata sa fie colectata intr-un bazin etans vidanjabil; apa uzata vidanjata se va evacua in statia de epurare, cu respectarea prevederilor NTPA 002/2005;

❖ se va asigura gestionarea corespunzatoare a deseurilor in conformitate cu legislatia in vigoare; pentru colectarea deseurilor menajere si a celor similar deseurilor menajere se va incheia un contract cu operatorul de salubritate din zona;

❖ la finalizarea lucrarilor materialul in exces se va transporta in locuri indicate de autoritatea locala;

❖ la finalizarea lucrarilor se va asigura curatarea amplasamentelor, reducerea la folosinta initiala a terenurilor ocupate temporar de organizarea de santier, refacerea trotuarului si reamenajarea spatiilor verzi, in vederea aducerii la starea initiala, dupa caz;

❖ reaparatiile si intretinerea utilajelor si a autovehiculelor de transport si schimbul de ulei se va realiza in cadrul unitatilor specializate;

❖ aprovizionarea cu carburanti se va face numai de la statiile special abilitate in acest scop, din zona;

❖ parcarea autovehiculelor se va face doar in cadrul organizarii de santier;

❖ se vor asigura materiale absorbante pentru situatiile de poluare accidentala cu carburanti sau uleiuri de la mijloacele de transport sau de la utilaje.

In faza de operare, sursele potentiale de poluare a solului sunt urmatoarele:

❖ Deseurile rezultate din operatiile de intretinere a conductei de evacuare a apei epurate la SEAU Cazanesti, din intretinerea altor conducte de alimentare cu apa sau canalizare;

❖ Contaminarea solului prin infiltrarea de scurgeri de pe amenajarile pentru stocare temporara a namolului rezultat din epurarea apelor uzate.

Dupa finalizarea lucrarilor se vor realiza lucrari de refacere in scopul aducerii la starea initiala a amplasamentelor proiectului: strazi, drumuri, gospodarii de apa, amplasamentul SEAU Cazanesti.

Masuri de prevenire a poluarii solului si subsolului in perioada de operare

Ca si masuri generale prevazute in scopul protejarii solului in cazul efectuarii unor operatii de intretinere sau reparatii:

❖ organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa;

❖ utilizarea cabinelor ecologice vidanjabile pe durata executiei.

❖ mentinerea curateniei pe amplasament;

❖ evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;

❖ orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;

❖ intretinerea corespunzatoare si verificarea periodica a utilajelor utilizate in vederea eliminarii posibilitatii de scurgere de combustibil sau ulei.

Referitor la SEAU Cazanesti, in perioada de operare a acesteia:


❖ Deseurile rezultate din operatiile de intretinere a statei de epurare vor fi colectate si transportate la depozitul de deseuri conform cel mai apropiat;

❖ Respectarea cerintelor constructive pentru amplasamentul de stocare a namolului, in special in ceea ce priveste impermeabilizarea paturilor de uscare;

❖ Controlul calitatii namolului prin analizele specifice;

❖ Studii pedologice si agrochimice pentru terenurile agricole unde va fi imprastiat namolul rezultat din epurarea apelor uzate urbane;

❖ In vederea prevenirii poluarilor accidentale Operatorul retelelor va intocmi Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.

In cazul constatarii unei avarii la statia de epurare se vor lua urmatoarele masuri:

❖ se iau masuri imediate pentru impiedicarea sau reducerea extinderii pagubelor;


❖ se repara sau se inlocuieste instalatia, echipamentul, aparatul etc. deteriorat;


1.6.4 Emisii si deseuri pe amplasament si modalitatea de eliminare a acestora

Pe perioada realizarii investitiei, tipurile de deseuri rezultate vor fi: deseuri inerte si nepericuloase.

Principalele surse de deseuri inerte si nepericuloase care pot rezulta in perioada de executie a lucrarilor sunt reprezentate de:

❖ Materialele de constructive - piatra sparta, bucati de asfat, pamant, nisip, pietris rezultate din sapaturi pe strazi/drumuri, dupa caz;

❖ materiale excavate in exces;

❖ Activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier: deseuri menajere, de ambalaje, plastic, hartie/carton, textile, sticla, metal, lemn.

Principalele surse de deseuri periculoase in perioada de executie sunt reprezentate de:

❖ Activitatile desfasurate pentru realizarea proiectului: uleiuri uzate, filtre, acumulatori uzati, anvelope uzate, echipamente de protectie contaminate (manusi etc).

Evidenta gestiunii deseurilor va fi tinuta in conformitate cu HG nr. 856/2002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzind deseurile, inclusiv deserile periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare.

Activitatile din cadrul obiectivelor de investitii vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.

Pentru colectarea deseurilor similar celor menajere se prevad pubele pentru colectarea selectiva a deseurilor, in cadrul organizarii de santier si la punctele de lucru. Pentru colectarea deseurilor se va incheia un contract cu operatorul de de salubritate din zona.

Deseurile inerte (pamantul excavat in exces si deseurile din constructii) vor fi transportate la locatiile indicate de autoritatea locala.

Deseurile nevalorificabile periculoase (lavete imbibate cu produse petroliere) vor fi eliminate in functie de natura lor, prin firmele specializate in colectarea deseurilor periculoase, la depozitele conforme de deseuri periculoase din judet.


Deseurile recilabile rezultate de la executia lucrarilor se vor colecta selectiv si vor fi predate firmelor autorizate in valorificarea deseurilor.

Lucrarile de reparatii si intretinere, schimburile de uleiuri ale utilajelor si autovehiculelor de transport se vor realiza numai in cadrul service-urilor autorizate.

Modul de gestionare a deseurilor generate pe amplasament va fi stabilit prin Planul de gestionare a deseurilor elaborat de Constructor.

In perioada de operare se pot genera deseuri rezultate din operatiile de reparatii si intretinere a retelelor de alimentarea cu apa si canalizare si/sau a statei de epurare Cazanesti.

In perioada de operare nu vor fi generate deseuri periculoase.

Se vor avea in vedere masurile de reducere si/sau reciclare a deseurilor generate, pentru fluxurile de deseuri ce vor rezulta pe amplasamentul lucrarilor se vor asigura toate facilitatile necesare depozitarii/stocarii temporare a acestora pana la valorificarea sau eliminarea definitiva.

Intr-o prima etapa se va realiza colectarea selectiva a deseurilor, conform prevederilor legale in vigoare.

Pentru fiecare tip de deseu vor fi prevazute masuri de valorificare/eliminare definitiva prin incheierea de contracte cu firme autorizate in acest sens. Transportul deseurilor catre facilitatile de tratare si eliminare finala se va realiza cu mijloacele firmelor autorizate contractate.

Deseurile rezultate vor fi transportate la depozitul de deseuri conform cel mai apropiat.

Deseurile recilabile rezultate din operatiile de reparatii si intretinerea retelelor aferente statiei de epurare se vor colecta selectiv si vor fi predate firmelor autorizate in valorificarea deseurilor.

Activitatile din cadrul acestui obiectiv de investitii vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.

Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 sa realizeze o evidenta lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.

1.6.5 Gospodarirea namolului de la statiile de epurare din judetul Ialomita

Tabel 54: Cantitati de namol de la statiile de epurare din jud.IL

Nr. crt. Statii de epurare

existente

Cantitate de namol

(tone/an)

Cantitate de namol

(tone/zi)

SU %

1 Fetesti 4160 16 22

2 Tandarei 806 3,1 20

3 Fierbinti 442 1,7 20

4 Cazanesti 109,20 0,35 35,00

Total 5517,2 21,15 20-35

Gestionarea cantitatilor de namol deshidrat, pentru statiile de epurare existente in aria proiectului din judetul Ialomita au urmat optiunile alese conform Strategiei privind managementul namolurilor si reziduurilor versiune finala 2012, aprobata si implementata in cadrul proiectului “Reabilitarea si


modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare pentru regiunea Constanta-lalomita” – Asistenta tehnica pentru managementul proiectului.

In tabelul de mai jos se prezinta punctual, pentru statiile de epurare existente, optiunile alese si implementate prin proiectul mentionat anterior.

Tabel 55: Optiuni de gestionare namol obtinut de la statii de epurare existente

Nr. crt.

Statii de epurare

existente

STRATEGIE GESTIONARE NAMOL

Termen scurt (2012-2015) si termen mediu (2016-2018)

Termen lung (dupa 2020)

1 Fetesti Depozit SC Vivani SRL/valorificare agricultura

Fabrica de ciment Medgidia/valorificare in agricultura/ compostare

2 Tandarei Depozit SC Vivani SRL/valorificare agricultura

Fabrica de ciment Medgidia/valorificare in agricultura/ compostare

3 Fierbinti Depozit SC Vivani SRL/valorificare agricultura

Valorificare agricultura

Din Statia de epurare Cazanesti propusa prin prezentul proiect se vor obtine urmatoarele cantitati de namol:

Tabel 56: Cantitati de namol de la SEAU Cazanesti propusa

Nr. crt. Statii de epurare propuse POIM

Cantitate de namol (tone/an)

Cantitate de namol (tone/zi)

SU % STRATEGIE GESTIONARE NAMOL (termen lung dupa 2020)

1. CAZANESTI - judet Ialomita

109.20 0.35 35 Valorificare agricultura

Pentru statia de epurare Cazanesti, in urma analizei de optiuni din cadrul Strategiei namolurilor propusa in cadrul acestui proiect a reiesit castigatoare optiunea de valorificare in agricultura.

3.1.1.1 1.6.4.2 Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase

Principalele substante si preparate chimice estimate a fi utilizate in faza de constructie vor fi combustibilii, vopsele, uleiuri, diluanti. Acestea vor fi gestionate si eliminate separat de pe amplsamentele lucrarilor, conform legislatiei in vigoare.

Toate substantele si preparatele chimice periculoase ce vor fi utilizate vor fi etichetate si stocate corespunzator, in recipiente special prevazute si in spatii amenajate adecvat, cu restrictionarea accesului si prevederea tuturor masurilor de protectie necesare.

Obligatoriu toate substantele chimice vor fi insotite de fise tehnice de securitate, masurile de protectie pentru manipularea acestora.

Pentru a reduce riscul producerii de accidente cu potential impact negativ, Constructorul va avea in vedere:

❖ Folosirea de echipamente si mijloace de transport moderne;

❖ Intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de functionare avand reviziile tehnice si schimburile de ulei efectuate in ateliere specializate.


1.7 CERINTELE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUTIA PROIECTULUI

Localitatea Cazanesti

Pentru Statia de epurare Cazanesti s-a emis Certificatul de urbanism nr.18/16.06.2016 de catre Primaria orasului Cazanesti. Terenul aferent acestei constructii este situat in intravilanul localitatii Cazanesti, str.Ialomitei nr.1, apartine domeniului public fiind luat in concesiune de operatorul SC Raja Constanta SA. Acest teren are categoria de folosinta “neproductiv” si destinatia “zona echipare tehnico-edilitara”. Suprafata terenului este de 16 310 mp, amplasata in UTR nr.8 conform PUG orasului Cazanesti, in zona estica a localitatii. Accesul la statia de epurare Cazanesti se realizeaza prin Str.Ialomitei – drum comunal, nu este necesara constructia altei cai de acces.

Certificatul de urbanism nr.10/19.04.2016 s-a emis de Primaria Cazanesti pentru o suprafata de 11595 mp, pe domeniul public al orasului, pentru obiectivele: sursa de apa, statie de tratare, reabilitare rezervor, reabilitare statie de pompare si aductiune Cazanesti. Categoria de folosinta a acestui teren este “ curti constructii, drumuri si strazi”, cu destinatia “zona de constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare, zona pentru cai de comunicare rutiera si amenajari aferente”. Conductele utilizate pentru reabilitarea conductei de aductiune se vor poza subteran, prin metoda clasica cu sapatura deschisa, sprijinita, pe un pat de nisip.

Certificatul de urbanism nr.11/19.04.2016 s-a emis de Primaria Cazanesti pentru o suprafata de 325413 mp, pe domeniul public al orasului, pentru obiectivele: retele de apa Cazanesti, retele de canalizare Cazanesti. Categoria de folosinta a acestui teren este “ curti constructii, drumuri si strazi”, cu destinatia “zona de constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare, zona pentru cai de comunicare rutiera si amenajari aferente”. Conductele utilizate pentru reabilitarea retelei de apa vor fi din PEID, PE100, RC, PN10 si se vor poza subteran, prin metoda clasica cu sapatura deschisa, sprijinita, pe un pat de nisip. Colectoarele de canalizare se vor executa din tuburi PVC, SN8, Dn250mm si se vor poza subteran, prin metoda clasica cu sapatura deschisa, sprijinita, pe un pat de nisip.

Principalele cai de acces in orasul Cazanesti sunt: drumul DN2A, care leaga Slobozia de Urziceni si Bucuresti. Din acest drum, la Cazanesti se ramifica soseaua judeteana DJ203E, care duce la Cocora. Drumul DN2A Bucuresti-Slobozia traverseaza localitatea si calea ferata pe linia Urziceni-Slobozia din Gara Cazanesti.

In situatia prezenta calea principala de acces spre statia de epurare propusa la Cazanesti se realizeaza din drumul DN2A – Soseaua Bucuresti, se intra pe strada Ialomitei, la cca 240 m fata de DN2A. Recomandam asezarea organizarii de santier pentru lucrarile de alimentare cu apa si canalizare, pe cat posibil, in aceleasi locatie care a fost utilizata si pentru investitiile finantate prin POS Mediu 2007-2013: pentru orasul Cazanesti - in partea vestica a localitatii (intrarea dinspre Urziceni), Intrarea Morii nr. 2, pe o suprafata de circa 5 000 mp.

Organizarea de santier pentru statia de epurare Cazanesti va ocupa cca. 800 m in interiorul amplasamentului propus pentru acest obiectiv.

Localitatea Tandarei

Certificatul de urbanism nr.68/03.05.2016 s-a emis de Primaria Tandarei, pentru terenul care apartine intravilanului localitatii, pe domeniul public al orasului, pentru obiectivele: retele de apa Tandarei, retele de canalizare Tandarei. Categoria de folosinta a acestui teren este “constructii pentru utilitati publice”, teren liber de constructii cu destinatia “Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in aria de operare a SC RAJA SA in perioada 2014-2020, obiectivul: Retele apa Tandarei, Retele de canalizare Tandarei, localitatea Tandarei”.

Certificatul de urbanism nr.69/03.05.2016 s-a emis de Primaria Tandarei pentru terenul din intravilanul localitatii, pe domeniul public al orasului, pentru obiectivele: sursa de apa, statie de


tratare, reabilitare rezervoare, aductiune Tandarei. Categoria de folosinta a acestui teren este “ constructii pentru utilitati publice”, teren liber de constructii cu destinatia “Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in aria de operare a SC RAJA SA in perioada 2014-2020, obiectivul: sursa de apa, statie de tratare, reabilitare rezervoare, aductiune Tandarei.”

Principalele cai de acces in orasul Tandarei sunt: direct prin intermediul soselei nationale DN2A care leaga Slobozia de Constanta; din acest drum, la Tandarei se ramifica soseaua nationala DN21A, care duce spre Baraganul (judetul Braila, unde se termina in DN21) si soseaua judeteana DJ201, care merge pe malul drept al Ialomitei la Slobozia si mai departe catre Ciochina si Cosereni (unde se termina in DN2). Tot langa Tandarei, DN2A se intersecteaza cu soseaua judeteana DJ212, care duce spre sud la Platonesti, Movila si Fetesti (unde se termina in DN3B) si spre nord la Mihail Kogalniceanu si mai departe in judetul Braila.

Recomandam asezarea organizarii de santier, pe cat posibil, in aceleasi locatie care a fost utilizata si pentru investitiile finantate prin POS Mediu 2007-2013: pentru orasul Tandarei – pe str. Pescarus, zona fostul Obor, pe o suprafata de cca. 5000 mp. Localitatea Fetesti

Certificatul de urbanism nr.154/02.06.2016 s-a emis de Primaria Municipiului Fetesti, pentru terenuri si constructii care fac parte din domeniul public al orasului, in intravilan, imobile/terenuri aflate in procedura prealabila exproprierii pentru cauza de utilitate publica si terenuri care nu sunt destinate constructiilor tehnico edilitare din categoria celor propuse si care necesita finalizarea operatiunilor prin care devin compatibile cu destinatia propusa.

Certificatul de urbanism este emis pentru obiectivul –Sisteme de alimentare cu apa si canalizare, municipiul Fetesti, judet Ialomita – Sursa de apa, aductiuni, gospodarie de apa propuse prin Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in aria de operare a SC RAJA SA in perioada 2014-2020, obiectivul: Retele de apa si canalizare Municipiul Fetesti, judet Ialomita.

Categoria de folosinta a acestui teren este “curti - constructii si arabil”, cu destinatia “zona pentru cai de comunicatie, retele tehnico-edilitare”.

Certificatul de urbanism nr.155/02.06.2016 s-a emis de Primaria Municipiului Fetesti, pentru immobile/terenuri si constructii care fac parte din domeniul public al orasului, in intravilan.

Certificatul de urbanism este emis pentru obiectivul –Sisteme de alimentare cu apa si canalizare, municipiul Fetesti, judet Ialomita – retele de apa si canalizare propuse prin Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in aria de operare a SC RAJA SA in perioada 2014-2020, obiectivul: Retele de apa si canalizare Municipiul Fetesti, judetul Ialomita. Categoria de folosinta a acestui teren este “ curti - constructii si arabil”, cu destinatia “zona pentru cai de comunicatie, retele tehnico-edilitare”.

Principalele cai de acces in Municipiul Fetesti sunt:

❖ Autostrada A2 ce leaga Municipiul Bucuresti de Municipiul Constanta;

❖ Drumul natlonal DN 3A ce leaga Fetesti de Lehliu Gara;

❖ Drumul national DN 38 ce leaga Fetesti de Municipiul Calarasi;

❖ Drumul judetean DJ 212 ce leaga Fetesti de Orasul Tandarei;

❖ Calea Ferata Bucuresti-Constanta.

Recomandam asezarea organizarii de santier, pe cat posibil, in aceleasi locatie care a fost utilizata si pentru investitiile finantate prin POS Mediu 2007-2013: pentru orasul Fetesti – in zona PECO – PETROM, la cca. 500 m de Gospodaria de apa, pe o suprafata de aproximativ 5000 mp.


https://ro.wikipedia.org/wiki/Slobozia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Ba


https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_B%C4%83r%C4%83ganul,_Br%C4%83ila



https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Ciochina,_Ialomi%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Co%C8%99ereni,_Ialomi%C8%9Ba


https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Platone%C8%99ti,_Ialomi%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Movila,_Ialomi%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fete%C8%99ti

https://ro.wikipedia.org/wiki/DN3B

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Mihail_Kog%C4%83lniceanu,_Ialomi%C8%9Ba



Localitatea Fierbinti - Targ

Certificatul de urbanism nr.26/15.04.2016 s-a emis de Primaria orasului Fierbinti Targ pentru o suprafata de teren ocupata definitiv de 90 mp si temporar de 30.570 mp, pe domeniul public al orasului, in intravilan pentru obiectivul: retele de apa Fierbinti Targ, retele de canalizare Fierbinti Targ. Categoria de folosinta a acestui teren este “drumuri”, cu destinatia “zona pentru cai de comunicatie si zona pentru echipare tehnico-edilitara”. Se va extinde reteaua de distributie de apa si reteaua de canalizare in Fierbinti Targ. In zona drumului public situate in intravilanul localitatii, lucrarile de constructii pentru realizarea/extinderea retelelor edilitare, inclusiv pentru traversarea de catre acestea a drumurilor publice se executa in varianta de amplasare subterana, cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare.

Certificatul de urbanism nr.27/15.04.2016 s-a emis de Primaria orasului Fierbinti Targ pentru o suprafata de 4.875 mp, pe domeniul public al orasului, in intravilan pentru obiectivul: Statia de tratare, oras Fierbinti Targ, judet Ialomita din cadrul Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in aria de operare a SC RAJA SA in perioada 2014-2020.

Categoria de folosinta a acestui teren este “curti-constructii”, cu destinatia “gospodaria de apa”.

Terenul se incadreaza in subzona constructiilor aferente lucrarilor tehnico-edilitare.

Principalele cai de acces in localitatea Fierbinti Targ sunt: DJ 101 ce strabate Fierbinti Targ, legand si localitatile Jilavele si Buftea si Calea Ferata Bucuresti-Urziceni.

Localitatea Dridu

Certificatul de urbanism nr.6/19.04.2016 s-a emis de Primaria Comunei Dridu pentru teren in suprafata de 21.630 mp, pe domeniul public al comunei, in intravilan pentru obiectivul: retele de apa Dridu. Categoria de folosinta a acestui teren este “drumuri”, cu destinatia “cai de comunicatie”. Se va extinde reteaua de distributie de apa in comuna Dridu, se va racorda reteaua extinsa la cea existenta. Obiectivul mentionat este promovat prin Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in aria de operare a SC RAJA SA in perioada 2014-2020 in judetul Ialomita.

Certificatul de urbanism nr.7/19.04.2016 s-a emis de Primaria Comunei Dridu pentru teren in suprafata de 1.190 mp, pe domeniul public al comunei, in intravilan pentru obiectivul: Statia de tratare Dridu. Categoria de folosinta actuala a acestui teren este “gospodaria de apa”, cu destinatia “zona pentru echipare tehnico-edilitara”. Statia de tratare se va amplasa in Gospodaria de apa existenta din localitatea Dridu. Acest obiectiv este promovat prin Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in aria de operare a SC RAJA SA in perioada 2014-2020 in judetul Ialomita.

Principalele cai de acces in localitatea Dridu sunt: soseaua judeteana DJ101 care leaga Dridu spre nord-vest de Jilavele (unde se termina in DN1D) si inspre est de Fierbinti-Targ, apoi in judetul Ilfov de Gradistea, Moara Vlasiei, Balotesti (unde se intersecteaza cu DN1), Corbeanca si Buftea (unde se termina in DN1A). Prin comuna trece si calea ferata Bucuresti-Urziceni.

Recomandam asezarea organizarii de santier, pe cat posibil, in aceleasi locatie care a fost utilizata si pentru investitiile finantate prin POS Mediu 2007-2013: pentru Fierbinti – Targ si Dridu – pe str. Drumul Garii, vis-a – vis de statia de pompare, pe un teren de cca. 5000 mp.

1.8 SERVICIILE SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Nu vor fi necesare servicii suplimentare care sa presupuna proiecte de dezafectare/reamplasare de conducte, linii de inalta tensiune si alte mijloace de constructie necesare pentru realizarea lucrarilor propuse in vecinatatea sau in interiorul ariilor naturale de interes comunitar din zona proiectului.

https://ro.wikipedia.org/wiki/DN1D

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fierbin%C8%9Bi-T%C3%A2rg



https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Gr%C4%83di%C8%99tea,_Ilfov

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Moara_Vl%C4%83siei,_Ilfov

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Balote%C8%99ti,_Ilfov


https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Corbeanca,_Ilfov

https://ro.wikipedia.org/wiki/Buftea


https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Bucure%C8%99ti-Urziceni-F%C4%83urei


1.9 DURATA CONSTRUCTIEI, FUNCTIONARII, DEZAFECTARII PROIECTULUI SI ESALONAREA PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

Luand in considerare lucrarile prevazute prin acest proiect, proiectarea si executia acestora sunt esalonate astfel:

❖ Contract „CL 25” de tip “Contracte pentru Executie lucrari” prin care se vor realiza „Retele apa si aductiuni Fetesti; Retele de canalizare Fetesti” cu durata septembrie 2017- august 2020;

❖ Contract „CL 26” de tip “Contracte pentru Executie lucrari” prin care se vor realiza „Retele apa Tandarei, Cazanesti, Fierbinti Targ si Dridu. Aductiuni Tandarei si Cazanesti. Retele de canalizare Tandarei, Cazanesti si Fierbinti Targ” cu durata decembrie 2017- septembrie 2020.

❖ Contract „CL 45” de tip “Contracte pentru Proiectare si Executie lucrari” prin care se vor realiza „Surse de apa Cazanesti, Fetesti, Tandarei. Statii de tratare Cazanesti, Dridu, Fierbinti Targ, Fetesti, Tandarei. Reabilitare rezervoare Fetesti, Tandarei, Cazanesti. Statie de pompare Cazanesti, Fetesti” cu durata iulie 2017- martie 2021.

❖ Contract „CL 47” de tip “Contracte pentru Proiectare si Executie lucrari” prin care se vor realiza “Statii de epurare apa uzata Baneasa, Negru Voda (jud. Constanta), Statie de epurare apa uzata Jegalia (judetul Calarasi), Statie de epurare apa uzata Cazanesti (Judet Ialomita) cu durata durata decembrie 2016- ianuarie 2021.

1.10 ACTIVITATI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTARII PROIECTULUI

Proiectul este propus spre finantare in cadrul Programului Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, Axa Prioritara 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor, Obiectivul Specific 3.2. Cresterea nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urbane, precum si a gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila a populatiei.

Investitiile propuse prin POIM, sunt reprezentante de lucrari ce nu au fost promovate sau finantate in cadrul POS Mediu (2007 – 2013) si au ca scop conformarea cu directivele europene in domeniul alimentarii cu apa si apei uzate si asigurarea conditiilor mentionate in Tratatul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana.

Proiectul reprezinta o etapa importanta in cadrul extinderii infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare din aria de operare a S.C. Raja S.A. Constanta, continuand procesul investitional derulat prin programul POS Mediu 1 (2007-2013) de creare, continuare si imbunatatire a sistemelor regionale in sectorul apei si apei uzate.

Ca urmare a implementarii intregului proiect, se au in vedere urmatoarele obiective specifice:

Pentru apa:

❖ Imbunatatirea accesului la servicii de alimentare cu apa de calitate in conformitate cu Directiva 98/83/CEE in aria de proiect;

❖ Asigurarea calitatii si disponibilitatii serviciilor de alimentare cu apa conform principiilor bazate pe maximizarea eficientei costurilor, a calitatii in furnizare si a suportabilitatii populatiei;

Pentru apa uzata:

❖ Conformarea cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CE in aria de proiect;


❖ Imbunatatirea serviciilor de colectare a apei uzate in aria de proiect prin cresterea gradului de acoperire la nivelul ariei de proiect, dupa implementarea proiectului si a altor proiecte asumate

Prin realizarea proiectului se creaza locuri de munca – pentru asigurarea functionarii statiei de epurarea Cazanesti, in conditiile legii, pentru statiile de tratare apa bruta propuse prin proiect, pentru operarea SCADA etc.

1.11 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI

Investitiile propuse a se realiza prin Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in aria de operare a S.C. Raja S.A. Constanta, in perioada 2014-2020, in judetul Ialomita, constau in lucrari de extindere si modernizare a sistemului de alimentare cu apa si a sistemului de canalizare, in localitatile: Fetesti, Tandarei, Cazanesti, Fierbinti Targ si Dridu.

In figura de mai jos sunt reprezentate amplasamentele lucrarilor propuse in judetul Ialomita.

Figura 3: Sisteme de alimentare cu apa si aglomerari de apa uzata in judetul Ialomita

Localitatea Fetesti se alimenteaza din sursa proprie subterana existenta localizata in acviferul cantonat in Stratele de Fratesti - corp de apa subterana ROIL17.

Prin proiect se reabiliteaza sursa de apa existenta (9 foraje noi), se imbunatateste calitatea apei potabile prin deferizare-demanganizare, se reabilitaeza si se extinde reteaua de distributie in zone in care in prezent acestea nu exista in vederea asigurarii alimentarii cu apa a localitatii Fetesti.

Pentru statia de tratare apa bruta Fetesti rezultatele studiului de tratabilitate conduc catre urmatoarea schema de tratare:





❖ Dezinfectie cu clor cu asigurarea concentraliei clorului residual liber de 0,5 mg/l la iesirea din statia de tratare

Localitatea dispune de retea de canalizare extinsa si statie de epurare cu treapta tertiara (46 533 l.e., emisar bratul Borcea) realizate prin POS MEDIU 2007-2013. Sistemul vechi de canalizare va fi folosit ca si canalizare pluviala.

Prin proiect se extinde reteaua de canalizare in Municipiul Fetesti cu 20,14 km si se instaleaza 5 statii de pompare noi cu conductele de refulare aferente.

Retelele de canalizare se vor racorda la retelele de canalizare existente iar evacuarea apelor uzate se va face la statia de epurare existenta.

Localitatea Tandarei se alimenteaza din sursa proprie subterana localizata in corp de apa subterana freatica ROIL 13 Lunca Ialomitei.

Prin proiect se realizeaza foraje noi, tratarea apei, extindere si reabilitare retea de alimentare cu apa in vederea asigurarii necesarului de apa a localitatii Tandarei.

Pentru statia de tratare apa bruta Tandarei rezultatele studiului de tratabilitate conduc catre urmatoarea schema de tratare:

❖ Apa bruta – Oxidare/filtrare catalitica pe material special

❖ Clorinare la breakpoint timp de contact 30 minute



Dispune de reteaua de canalizare extinsa si statie de epurare noua, functionala, cu treapta tertiara (capacitate de 16.994 l.e) realizate prin POS MEDIU 2007-2013. In localitate exista si statie de epurare (treapta mecanica si biologica) proprie a Fabricii de zahar AGRANA care evacueaza in raul Ialomita.

Prin proiect se extinde si se reabiliteaza reteaua de canalizare din Tandarei iar noile lucrari se racordeaza la retelele de canalizare existente. Evacuarea apelor uzate se va face la statia de epurare existent.

Localitatea Cazanesti se alimenteaza din sursa proprie subterana localizata in corp de apa subterana freatica ROIL 13 Lunca Ialomitei.

Prin proiect se asigura alimentarea cu apa a acestei localitati prin reabilitarea sursei de apa existente, deferizarea-demanganizarea apei si reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa a orasului.

Pentru statia de tratare apa bruta Cazanesti rezultatele studiului de tratabilitate conduc catre urmatoarea schema de tratare:

❖ Apa bruta - oxidare cu permanganat de potasiu la doze de 1,5 mg/l, timp de contact 20 minute;


❖ Dezinfectie cu clor cu asigurarea concentraliei clorului residual liber de 0,5 mg/l la iesirea din statia de tratare

In localitate nu exista in prezent un sistem centralizat de canalizare.Prin proiect se realizeaza noua retea de canalizare si statie de epurare de capacitate 2500 l.e., emisar raul Ialomita, iar noua retea va evacua apele epurate in statia de epurare Cazanesti propusa prin acest proiect.


Schema tehnologica propusa, prezentata in figurile urmatoare, cuprinde: epurarea mecanica si biologica, eliminarea azotului, stabilizarea namolului si precipitarea chimica a fosforului.


Figura 4: Schema tehnologica linia apei SEAU Cazanesti


Figura 5: Schema tehnologica linia namolului SEAU Cazanesti

Localitatea Fierbinti Targ se alimenteaza din sursa proprie subterana amplasa la Greci, din acviferul de medie adancime localizat in corpul de apa subterana ROIL 16.

Pentru statia de tratare apa bruta Fierbinti Targ rezultatele studiului de tratabilitate conduc catre urmatoarea schema de tratare:






Localitatea dispune de un sistem de canalizare care a fost dat in functiune in anul 2015 prin programul operational POS Mediu 2007-2013, sistemul cuprinde statie de epurare noua, 6 statii de pompare ape uzate si retea de canalizare extinsa.

Prin proiect se propune extinderea retelelor de canalizare in localitatea Fierbinti Targ pentru a mari gradul de racordare al populatiei. Noile lucrari se racordeaza la reteaua existenta. Evacuarea apelor uzate se face la statia de epurare existenta.

Localitatea Dridu se alimenteaza din sursa proprie subterana ce capteaza acviferul de medie adancime (70 - 78 m) localizat in corpul de apa subterana ROIL 16.

Prin prezentul proiect se asigura alimentare cu apa a localitatilor Fierbinti si Dridu prin executarea de lucrari la statiile de tratare apa si prin extinderea retelelor de distributie apa potabila in aceste localitati.

Pentru statia de tratare apa bruta Dridu rezultatele studiului de tratabilitate conduc catre urmatoarea schema de tratare:







1.12 CARACTERISTICILE PROIECTELOR EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PROIECTUL CARE ESTE IN PROCEDURA DE EVALUARE SI CARE POATE AFECTA ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR

Evaluarea impactului cumulat al proiectului propus in raport cu alte proiecte existente, propuse sau aprobate se realizeaza functie de aria in care se manifesta efectele negative ale acestora si modalitatile in care pot afecta aria/ariile naturale protejate.

Proiectul de fata vizeaza extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, aria in care poate fi generat impactul cumulativ fiind judetul Ialomita, prin lucrarile propuse in localitatile Fetesti, Tandarei, Cazanesti, Fierbinti Targ si Dridu.

Prezentam in continuare proiectele existente si aprobate in judetul Ialomita, respectiv infrastructura existenta in domeniul alimentarii cu apa si apei uzate realizata prin POS Mediu 2007-2013.

1.12.1 Localitatea Fetesti

Alimentarea cu apa

Sistemul zonal de alimentare cu apa Fetesti deserveste in prezent Municipiul Fetesti cu localitatile componente Fetesti, Fetesti Gara (Colonisti) si Vlasca. Localitatea Buliga, cartier al Municipiului Fetesti are propriul sistem de alimentare cu apa format din 2 foraje, un rezervor de 300 mc si o statie de clorinare

Alimentarea cu apa a Municipiului Fetesti se realizeaza din doua fronturi de captare din foraje cu adancimi cuprinse intre 80-100 m.

Frontul vechi este compus din 12 foraje amplasate la vest de localitate, pe un aliniament dispus perpendicular pe soseaua care face legatura intre zonele Fetesti Gara si Fetesti Oras. Dintre acestea 10 foraje au fost reabilitate prin programul POS Mediu I, (F9, F11, F12, F13, F14, F16, F20, F22, F23, F24), restul forajelor (F8 si F10) fiind conservate.

Frontul nou este compus din 12 foraje, amplasate pe un aliniament N-S incepand de la cca. 200 m spre sud fata de podul care supratraverseaza CF Bucuresti – Constanta.

Apa bruta este transportata de la cele doua fronturi de captare prin doua conducte principale de aductiune, si anume:

❖ de la Frontul vechi pana la Uzina de apa Fetesti, lungime 3,2 km, data in exploatare in 1974 si reabilitata recent prin POS I ;

❖ de la Frontul nou pana la Uzina de apa Fetesti, lungime 2,3 km.

Gospodaria de apa aferenta sistemului de alimentare cu apa Fetesti este amplasata pe partea stanga a drumului national DN 39 – Sos. Calarasi. In cadrul gospodariei de apa se gasesc atat rezervoarele de inmagazinare a apei, cat si statia de clorare si statiile de pompare a apei in reteaua de distributie.

Inmagazinarea apei tratate se realizeaza in trei rezervoare avand capacitatea de 1 x 5000 mc, 1 x 2500 mc si 1 x 1000 mc, alimentate prin pompare din forajele functionale ale fronturilor de captare. Tratarea apei consta in dezinfectie cu clor gazos.

Statiile de pompare din cadrul gospodariei de apa Fetesti sunt urmatoarele:


❖ statia de pompare veche recent reabilitata – echipata cu 5 electropompe EBARA cu convertizor de frecventa, avand urmatoarele caracteristici Q = 300 mc/h, H = 40 mCA si o pompa KSB;

❖ statia de pompare aflata in conservare – echipata cu 4 electropompe Lotru, dintre care 2 au urmatoarele caracteristici Q = 200 mc/h, H =40 mCA fiecare si alte 2 cu Q = 45 mc/h, H = 40 mCA fiecare;

In prezent presiunea este asigurata de doua pompe din statia de pompare veche, celelalte pompe fiind pastrate ca rezerva calda.

Reteaua de distributie din Municipiul Fetesti este alimentata prin pompare din gospodaria de apa Fetesti si din gospodaria de apa Buliga pentru localitatea Buliga.

Conductele retelei de distributie sunt realizate din azbociment, otel si polietilena, cu diametre cuprinse in intervalul 63 – 400 mm. Lungimea totala a retelei de distributie existente este de aproximativ 97 km.

Prin POS MEDIU 2007-2013 a fost finantata reabilitarea retelelor de distributie in cartier Fetesti Oras – in lungime de 15.503 m.

Aglomerarea pentru apa uzata Fetesti cuprinde localitatile Fetesti oras, Fetesti – Gara, Vlasca si Buliga si esfe formata din 29.478 locuitori, populatia echivalenta este de 32.546 l.e.

Inainte de programul POS MEDIU (2007-2013) Municipiul Fetesti dispunea de un sistem de canalizare de tip unitar cu lungimea 19 km, compus din: colectorul principal de sectiune ovoidala (135/190 cm), realizat din beton (an PIF 1980) si colectoarele secundare cu diametre cuprinse intre 150 – 300 mm, realizate din azbociment, fonta, beton armat si PVC si date in functiune intre anii 1970 -1980. Nu exista statie de epurare, evacuarea era in emisar Bratul Borcea.

Prin programul POS MEDIU 2007 – 2013 s-au desfasurat investitiile (cu termen de finalizare in luna mai 2015): extindere retea de canalizare – cu o lungime de L = 83,048 km, 10 statii noi de pompare ape uzate, statie de epurare Fetesti - inclusiv treapta tertiara – cu o capacitate de 46.533 l.e si emisar bratul Borcea.

Concluzie pentru localitatea Fetesti:

❖ Prin POS MEDIU 2007-2013:

➢ a fost finantata reabilitarea retelelor de distributie in cartier Fetesti Oras – in lungime de 15.503 m;

➢ s-a extins retea de canalizare cu L = 83,048 km; ➢ s-au realizat 10 statii noi de pompare ape uzate; ➢ s-a realizat Statie de epurare Fetesti - inclusiv treapta tertiara – cu o capacitate

de 46.533 l.e si emisar bratul Borcea.

1.12.2 Localitatea Tandarei

Sistemul de alimentare cu apa Tandarei deserveste orasul Tandarei.

Alimentarea cu apa a orasului Tandarei se realizeaza din trei fronturi de captare din foraje, astfel: frontul 2 (5 foraje) nu functioneaza ( in conservare) ca urmare a continutului ridicat de fier a apei freatice, frontul 1 (23 foraje din care 16 foraje apartin SC Raja SA si 7 foraje apartin Primariei Tandarei) din care 8 foraje functioneaza si frontul 3 (8 foraje) nu functioneaza ( in conservare).

Tratarea apei se realizeaza prin statia de clorare amplasata in incinta complexului de tratare – inmagazinare – pompare.

Rezervoare: 2 x 3.000 mc, date in exploatare in anul 1970;

Statia de pompare: compusa din grupul 1 echipat cu 2 pompe functionale si grupul 2 echipat cu 4 pompe nefunctionale ( nu sunt racordate la conducta de refulare a statiei de pompare).


Aductiune: de la surse la rezervoare se realizeaza prin retea cu lungime 7,01 km.

Reteaua de distributie are o lungime de 60 km, cu diametre cuprinse intre 50 – 300 mm, materialele folosite in realizarea retelei fiind azbociment (48 km), otel (9,6 km) si polietilena de inalta densitate (2,4 km).

Prin POS Mediu 2007 – 2013 au fost finantate:

❖ Reabilitarea a 7 foraje din frontul de captare 1 - termen de finalizare Martie 2015;

❖ Reabilitarea conductelor de aductiune dintre forajele reabilitate pe o lungime totala de 3,897km, PEHD, Dn 110 - 355 mm - termen de finalizare Martie 2015;

❖ Reabilitare retea de distributie pe o lungime de L = 14,22 km cu conducte din PEHD, Dn 110 – 400 mm - termen de finalizare Martie 2015;

❖ Extindere retea de distributie cu o lungime de L = 2,179 km cu conducte din PEHD, Dn 110 mm - termen de finalizare Martie 2015;

Aglomerarea Tandarei

Aglomerarea cuprinde localitatea Tandarei, cu o populatie de 10261 locuitori si o populatie echivalenta de 12347 l.e.

Reteaua de canalizare: este de tip unitar si are lungimea de 11,4 km, cu diametre cuprinse intre 250 – 400 mm, confectionata din beton, cu vechimea de 35 de ani. Deserveste numai institutiile publice, zona de blocuri a orasului si 2 – 3 strazi (cca. 1.500 de locuitori).

Statia de pompare este amplasata in parcul orasului langa statia de epurare din zona industriala. Este echipata cu 3 pompe, avand urmatoarele caracteristici Q = 250 mc/h, H = 40 mCA, P = 45 kW;

Statia de epurare: este proprietatea fabricii private de zahar AGRANA si are in compunere treptele mecanica si biologica. Emisarul este Raul Ialomita.

Prin programul POS MEDIU 2007 – 2013 s-au desfasurat investitiile (cu termen de finalizare in luna martie 2015): statie noua de epurare cu treapta tertiara (capacitate de 16.9941l.e), 2 statii noi de pompare ape uzate, conducte de refulare Ltotal= 2580 m, extindere retea de canalizare cu o lungime de L = 38,21 km. Investitiile sunt functionale.

1.12.3 Localitatea Cazanesti

Sistemul de alimentare cu apa Cazanesti deserveste orasul Cazanesti.

Alimentarea cu apa a orasului Cazanesti se realizeaza din front de captare alcatuit din 4 foraje la 30 m adancime din care 3 sunt functionale ( F2, F3 si F4) echipate cu pompe submersibile, F1 nu functioneaza.

Tratarea se realizeaza prin statia de clorare (data in exploatare in anul 2011) cu butelii de clor.

Rezervor: 1 x 300 mc, circular, suprateran, din beton armat, dat in exploatare in anul 1996.

Statia de pompare: este echipata cu 1+1 pompe, avand urmatoarele caracteristici Qtotal = 90 mc/h, H = 35 mCA, si rezervor cu membrana;

Aductiuni: intre foraje Dn 100 mm otel cu lungimea de 0,16 km (intre F3 si F4) si de la foraje (F3) la rezervor Dn 150 mm otel cu lungimea de 0,3 km (date in exploatare in anul 1996).

Reteaua de distributie are o lungime de 15,51 km, cu urmatoarele diametre:

❖ Dn 150 mm otel, cu lungimea de 4,03 km, cu vechimea de peste 20 ani (necesita reabilitare);

❖ De 75 mm, PEID, cu lungimea de 7,992 km, cu vechimea de peste 5 ani, in stare buna;

❖ De 63 mm, PEID, cu lungimea de 3,478 km, cu vechimea de peste 5 ani, in stare buna.

Prin POS Mediu 2007-2013 nu au fost finantate investitii pe alimentare cu apa in Cazanesti.


Aglomerarea Cazanesti cuprinde localitatea Cazanesti.

In prezent, in localitatea Cazanesti exista un sistem de canalizare menajera format dintr-un colector principal in lungime de 2,5 km si diametru Dn 400 mm realizat in zona blocurilor, colector aflat in stare avansata de degradare si 2 bazine vidanjabile. Acest sistem de canalizare menajera deserveste numai zona de blocuri a localitatii.

1.12.4 Localitatea Fierbinti

Sistemul zonal de alimentare cu apa Fierbinti deserveste orasul Fierbinti Targ si Dridu.

Alimentarea cu apa a localitatii Fierbinti se realizeaza din front de captare format din 3 puturi forate la adancimea de 60-70 m, amplasate in localitatea Greci, echipate cu electropompe submersibile avand caracteristicile: Qp = 3,8 l/s, Hp = 67 mCA, P = 4 kW.

Conductele de refulare ale electropompelor sunt legate la conducta de aductiune.

Lungimea totala a conductei de aductiune este de aproximativ 1.450 m, si are urmatoarele caracteristici: De 75 mm si L= 310 m; De 125 mm si L= 1140 m.

Gospodaria de apa cuprinde doua rezervoare de inmagazinare a apei, cu o capacitate de 400 mc fiecare, o statie de clorinare cu vacuum a apei cu clor gazos, statie de pompare cu Qor max=27 l/s si un grup pompare automatizat cu caracteristicile: Qgrup=27 l/s, Hp=41 mCA, P=25 kW, pompa de incendiu si pavilion de exploatare. Rezervoarele sunt prevazute cu conducta de alimentare, aspiratie, preaplin si golire. Statia de pompare este formata din 4+1 pompe montate pe un sasiu comun.

Reteaua de distributie este ramificata si are o lungime totala de 25.728 m, din PEID, cu diametre cuprinse intre 63 si 200 mm.

Aglomerarea Fierbinti

Aglomerarea Fierbinti cuprinde localitatile Fierbinti – Targ si Dridu. In prezent, in localitatea Fierbinti exista o statie noua de epurare cu treapta tertiara, de capacitate 9.265 l.e, 6 statii noi de pompare ape uzate si extindere retea de canalizare cu o lungime de L = 19,822 km (investitii realizate prin POS Mediu 2007-2013). Statia de epurare va functiona in prima etapa (perioada 2014-2018) pentru 8918 l.e.

1.12.5 Localitatea Dridu

Alimentarea cu apa a localitatii Dridu se face din frontul de captare amplasat in partea de sud a localitatii format din 5 puturi forate, din acviferul de medie adancime (70-78 m). Dintre acestea 3 au un debit total de 60 mc/h, sunt echipate cu electropompe submersibile avand caracteristicile: Qp = 8 mc/h, Hp = 30 mCA, P = 1.1 kW. Celelalte 2 sunt echipate cu pompe submersibile cu debitul Qp = 1,3 l/s, Hp = 35 mCA, P = 3,0 kW.

Conductele de refulare ale electropompelor sunt legate la conducta de aductiune.

Conducta de aductiune are o lungime totala de 1.911 m.

Gospodaria de apa cuprinde o statie de clorinare a apei tip CHLORMIX. Pentru stocarea volumelor de apa necesare pentru consumul gospodaresc, tehnologic si pentru rezerva intangibila de incendiu localitatea dispune de 4 rezervoare, 3 dintre ele avand V = 80 mc, realizate din POLSTIF, cu diametrul interior de 2.5 m, semiingropate, acoperite si protejate termic impotriva inghetului. Fiecare rezervor este prevazut cu: conducta de alimentare, de aspiratie, de preaplin si de golire. Cel de-al patrulea rezervor are V = 500 mc si este construit din beton armat. Instalatiile hidraulice ale rezervorului cuprind: conducta de admisie apa, de plecare, de preaplin si de golire. Statia de pompare este construita in apropierea rezervoarelor. Are in dotare un grup de 2+1 pompe cu urmatoarele caracteristici: Q = 79 mc/h, H = 35 mCA, P = 4 kW, n = 2900 rot/min.

Reteaua de distributie este ramificata si are o lungime totala de 13.681 m, din PEID, cu diametre cuprinse intre 75 si 180 mm.


1.13 ALTE INFORMATII SOLICITATE DE CATRE AUTORITATEA COMPETENTA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

Nu este cazul.

2. INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

2.1 DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR: SUPRAFATA, TIPURI DE ECOSISTEME, TIPURI DE HABITATE SI SPECIILE CARE POT FI AFECTATE PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

In urma analizei OM 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, modificat si completat prin OMMDD nr.2387/2011 si a Hotararii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, modificat si completat prin HG nr.971/2011 au fost identificate urmatoarele situri Natura 2000 intersectate cu sau aflate in vecinatatea proiectului :

❖ Pentru lucrarile propuse in localitatea Fetesti:

➢ ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti

➢ ROSPA0012 Bratul Borcea

❖ Pentru lucrarile propuse in localitatea Tandarei:

➢ ROSCI0290 Coridorul Ialomitei

➢ ROSPA0059 Lacul Strachina

➢ ROSPA0120 Kogalniceanu – Gura Ialomitei

❖ Pentru lucrarile propuse in localitatea Cazanesti:


❖ Pentru lucrarile propuse in localitatile Fierbinti si Dridu:

➢ ROSPA0044 Gradistea- Caldarusani – Dridu


Conform celor mentionate in Decizia etapei de evaluare initiala nr. 79/13.04.2016 cele mai apropiate situri sunt: ROSPA0012 Bratul Borcea, ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti, ROSCI0290 Coridorul Ialomitei, ROSPA0044 Gradistea – Caldarusani – Dridu.

Astfel:

❖ Zona Fetesti – la cca.150 m de ROSPA0012 Bratul Borcea si la limita sitului ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti;

❖ Zona Tandarei – cele mai apropiate puncte sunt la limita sitului ROSCI0290 Coridorul Ialomitei;

❖ Zona Cazanesti – se suprapune partial cu ROSCI0290 Coridorul Ialomitei;

❖ Zona Fierbinti Targ - se suprapune partial cu ROSPA0044 Gradistea – Caldarusani – Dridu;

❖ Zona Dridu – cele mai apropiate puncte sunt la cca 80 m de limita ROSPA0044 Gradistea – Caldarusani – Dridu si la cca. 550 m de ROSCI0290 Coridorul Ialomitei.

Prezentam in continuare caracteristicile generale ale celor 4 situri NATURA 2000, , conform

Formularelor Standard din anexa H.G 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala


avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, modificat si

completat de H.G. nr. 971 din 5 octombrie 2011 si a Formularelor Standard din anexele la Ordinului

ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala

protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 in Romania modificat prin Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2387/201.

ROSCI0290 CORIDORUL IALOMITEI

2.2 Suprafata sit (ha)

26.727 ha

3.1. Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 20,78 B B B B

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 12,48 B B B B

91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Frasinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)

6,54 B B B B

91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

1 B C B B

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 0,001 B C B B

6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

0,01 B C B B

3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

0,05 A C B B

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidetion

0,001 B C B B

LEGENDA

REPREZENTATIVITATEA SUPRAFATA RELATIVA

STADIUL DE CONSERVARE

EVALUARE GLOBALA

A - reprezentativitate excelenta

A - 100 ≥ p > 15 % A - conservare excelenta A - valoare excelenta

B - reprezentativitate buna B - 15 ≥ p > 2 % B - conservare buna B - valoare buna

C - reprezentativitate semnificativa

C - 2 ≥ p > 0 % C - conservare medie sau redusa

C - valoare considerabila

D - prezenta nesemnificativa

3.2.c. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE


Cod Specie Populatie: Rezidenta

Repro ducere

Iernat Pasaj Sit. Pop.

Conserv. Izolare

Global

1335 Spermophilus citellus

P C B C B

1337 Castor fiber 70-100i B B B B

1355 Lutra lutra P C B C B

3.2.d. Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE


Repro ducere


Conserv. Izolare

Global

1188 Bombina bombina

C C B C B

1220 Emys orbicularis P C B C B

1166 Triturus cristatus P C B C B

4. DESCRIEREA SITULUI

4.1. Caracteristici generale al sitului

Cod % CLC Clase de habitate

N06 6 511,512 Rauri, lacuri

N07 2 411,412 Mlastini, turbarii

N12 10 211-213 Culturi (teren arabil)

N14 6 231 Pasuni

N15 2 242,243 Alte terenuri arabile

N16 70 311 Paduri de foioase

N26 4 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Situl este constituit din culoarul Vaii Ialomitei, in aval de confluenta cu Raul Prahova, pana la confluenta cu Dunarea, la care se adauga in partea din amonte culoarul Raului Prahova, in aval de localitatea Cocorastii, si Raul Teleajen, in aval de localitatea Coslegi, precum si dintr-o serie de trupuri de padure situate pe terasele/interfluviile de pe partea dreapta a Raului Ialomita. Lunca are o latime cuprinsa intre 4-6 km, pronuntat asimetrica, mai dezvoltata in partea stanga si cu albia minora situata imediat sub malul drept. In cadrul luncii apar frecvente "brate moarte", belciuge, lacuri de lunca, mlastini, dar si portiuni uscate de grinduri si plaje. Altitudinea variaza de la cca. 150 m in partea din amonte a sitului, situata pe Raul Prahova si afluentul sau Teleajenul, la cca. 20 m la varsarea Ialomitei in Dunare.

Litologia de suprafata a luncii este constituita din depozite aluvionare, adesea acoperite cu loess. Pe terase apar depozite de loess datand din cretacic pana in cuaternar. Clima este temperat continentala de campie, cu un grad accentuat de continentalism, cu contraste termice mari de la iarna la vara, cu precipitatii medii anuale de 450-550 mm, temperatura medie anuala de 10-11 grade C, cu frecvente perioade de uscaciune si seceta.

Solurile sunt de tip aluviosol in lunca si cernoziom pe terase.

In lunca vegetatia este reprezentata de zavoaie de plopi si de salcie, de sleauri de lunca, dar si de pajisti cu Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis si Poa pratensis. Paduri de stejar brumariu sunt prezente pe terase.


4.2. Calitate si importanta:

Situl reprezinta cel mai important coridor ecologic care strabate Baraganul, care se dezvolta de la vest la est, legand Subcarpatii si Campia Ploiestiului de Dunare, Ialomita fiind singurul rau alohton din Campia Baraganului. In acest fel, Ialomita si afluentii sai principali - Prahova si Teleajenul - conecteaza lunca Dunarii cu zona de campie forestiera si colinara, strabatand zona cea mai uscata a tarii - Campia Baraganului.

Situl este deosebit de important prin prisma habitatelor specifice luncilor marilor rauri pe care le adaposteste - sleauri de lunca cu stejar pedunculat, zavoaie de plopi si salcii, vegetatia de cursuri de apa si de maluri, comunitatile de ierburi higrofile, pajistile de altitudine joasa -,dar si prin vegetatia specifica teraselor din stepa care marginesc lunca - tufarisuri ponto-sarmatice, pajisti stepice, etc., precum si prin speciile de fauna existente aici - castor, etc.

4.3. Vulnerabilitate

Raul Ialomita si afluentii sai - Prahova si Teleajenul - constituie coloana vertebrala a Coridorului Ialomitei si, prin urmare, activitatile care genereaza un impact negativ asupra raului constituie factori de vulnerabilitate. Dintre acestia amintim lucrarile de regularizare a cursului Ialomitei, baraje si captari de apa din Ialomita si alfuentii sai, extractia de agregate minerale, poluarea apei, etc. La acestea se adauga taierea padurilor din lunca, inlocuirea arboretelor naturle cu plantatii de plopi si salcii selectionate, extinderea speciilor invazive, constructiile in zona de lunca, etc.

ROSCI0319 MLASTINA DE LA FETESTI

2.2 Suprafata sit (ha)

2019,80 ha

3.1. Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 2,50 B C C C

LEGENDA

REPREZENTATIVITATEA SUPRAFATA RELATIVA

STADIUL DE CONSERVARE

EVALUARE GLOBALA

A - reprezentativitate excelenta

A - 100 ≥ p > 15 % A - conservare excelenta A - valoare excelenta

B - reprezentativitate buna B - 15 ≥ p > 2 % B - conservare buna B - valoare buna

C - reprezentativitate semnificativa

C - 2 ≥ p > 0 % C - conservare medie sau redusa


D - prezenta nesemnificativa

3.2 Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE


Repro ducere


Conserv. Izolare

Global

1355 Lutra lutra P C B C B

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?habitat=92A0


LEGENDA

POPULATIE Evaluare (populatie)

Evaluare (conservare)

Evaluare (izolare) Evaluare (globala)

C – specie comuna

A - 100 ≥ p > 15 % A - conservare excelenta

A - (aproape) izolata

A - valoare excelenta

R - specie rara B - 15 ≥ p > 2 % B - conservare buna B - populatie ne-izolata dar la limita ariei de distributie

B - valoare buna

V - foarte rara C - 2 ≥ p > 0 % C - conservare medie sau redusa

C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa


P - specia este prezenta

D - nesemnificativa

3.3 Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE


Repro ducere


Conserv. Izolare

Global


P C B C B

1220 Emys orbicularis

P C B C B

1166 Triturus dobrogicus

P C B C B

LEGENDA

POPULATIE Evaluare (populatie) Evaluare (conservare) Evaluare (izolare) Evaluare (globala)

C – specie comuna A - 100 ≥ p > 15 % A - conservare excelenta

A - (aproape) izolata A - valoare excelenta

R - specie rara B - 15 ≥ p > 2 % B - conservare buna B - populatie ne-izolata dar la limita ariei de distributie

B - valoare buna

V - foarte rara C - 2 ≥ p > 0 % C - conservare medie sau redusa




LEGENDA

P - specia este prezenta

D - nesemnificativa



Cod % Clase de habitate

N06 28 Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare)

N12 56 Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotatie cu dezmiristire)

N16 12 Paduri caducifoliate

N26 4 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Total suprafata

habitat

100

Alte caracteristici ale sitului:

Zona umeda (mlastina) in judetul Calarasi cu habitate caracteristice speciei Lutra lutra. Tot aici sunt prezente 3 specii de amfibieni de interes conservativ dar si alte 12 specii importante de reptile si amfibieni. 4.2. Calitate si importanta

Este printre putinele situri desemnate pentru Lutra lutra, Emys orbicularis si Triturus dobrogicus. De importanta ridicata si pentru specia de amfibieni Bombina bombina. 4.3. Vulnerabilitate

Pierderea si distrugerea habitatului ca rezultat a suprapasunatului, a lipsei pasunatului, al activitatilor de exploatare forestiera, a dragarii si drenarii habitatului umed, al activitatilor industriale, al exploatarii miniere de suprafata, al dezvoltarii teritoriale, a circulatiei, al turismului necontrolat, al poluarii prin ingrasaminte chimice, depozitare de deseuri menajere sau industriale.

6. ACTIVITATILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN VECINATATE

6.1. Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata

Activitati si consecinte in interiorul sitului

Cod Activitate Intensitate % Influenta

40 Pasunatul A 30 0

60 Mangementul silvic B 20 0

520 Navigatie B 10 0

Activitati si consecinte in jurul sitului


100 Cultivarea A 0 -

400 Urbanizare, industrializare, alte activitati similare A 0 -


Legenda:

Intensitatea influentei: A- mare; B- medie; C- scazuta. Inluenta: (+)- pozitiva; (-)- negativa; (0) –

neutra.

ROSPA0012 BRATUL BORCEA

3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populatie Rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop

Conser vare

Izolare Global

A019 Pelecanus onocrotalus

50-150 i C B B B

A022 Ixobrychus minutus

40-50 p C B C B

A023 Nycticorax nycticorax

470-520 p

B B C B

A024 Ardeola ralloides

90-100 p

C B C B

A026 Egretta garzetta

320-340 p

C B C B

A030 Ciconia nigra 1-3p 200-500i

B B C B

A031 Ciconia ciconia 64-77 p 4000-7000 i

C B C B

A032 Plegadis falcinellus

120-130 p

230-400 i

B B C B

A034 Platalea leucorodia

144-160 p

B B C B

A060 Aythya nyroca 100-120 p

300-400 i

C B C B

A073 Milvus migrans 3-4 p C B C A

A075 Haliaeetus albicilla

1-2p 17i C A C B

A081 Circus aeruginosus

12-14p C B C C

A097 Falco vespertinus

18-21p C B C B

A120 Porzana parva RC C B C B

A131 Himantopus himantopus

P 200-500i

C B C C

A132 Recurvirostra avosetta

P 200-500i

C B C B

2.2. Suprafata sit (ha)

13.097





Conser vare

Izolare Global

A166 Tringa glareola 800-1000i

C B C B

A177 Larus minutus 400 i C B C B

A193 Sterna hirundo 1000-2000 i

C B C B

A195 Sterna albifrons 400-400i

C B C B

A196 Chlidonias hybridus

R 400-600 i

C B C B

A197 Chlidonias niger

400 i C B C B

A229 Alcedo atthis 80-100 p

C C C B

A231 Coracias garrulus

70-80 p P C A C B

A234 Picus canus R D

A236 Dryocopus martius

R D

A293 Acrocephalus melanopogon

R D

A307 Sylvia nisoria R D

A338 Lanius collurio RC D

A339 Lanius minor R D

A393 Phalacrocorax pygmeus

P 240i 300i C B C B

A396 Branta ruficollis 4500-7000i

A B C B

A402 Accipiter brevipes

2-2p C B C B

3.2.b. Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC



Conser vare

Izolare Global

A005 Podiceps cristatus

200i D

A017 Phalacrocorax carbo

80-120 p 300i C B C B

A028 Ardea cinerea 50p D





Conser vare

Izolare Global

A041 Anser albifrons 13.000-30.0000i

C B C B

A053 Anas platyrhynchos

P D

A055 Anas querquedula

R D

A059 Aythya ferina RC D

A096 Falco tinnunculus

20-40p C B C B

A099 Falco subbuteo 20-30 p D

A179 Larus ridibundus

P D

A198 Chlidonias leucopterus

R D

A207 Columba oenas RC D

A208 Columba palumbus

RC P D

A212 Cuculus canorus

RC D

A214 Otus scops R D

A221 Asio otus C D

A230 Merops apiaster

120 p D

A232 Upupa epops C D

A247 Alauda arvensis

P D

A249 Riparia riparia 750-1100 p

C A C B

A251 Hirundo rustica C D

A260 Motacilla flava P D

A262 Motacilla alba RC D

A271 Luscinia megarhynchos

RC C D

A273 Phoenicurus ochruros

RC C B C C

A275 Saxicola rubetra

RC C B C C

A285 Turdus philomelos

RC D





Conser vare

Izolare Global

A292 Locustella luscinioides

RC D

A295

Acrocephalus schoenobaenus

RC D

A297 Acrocephalus scirpaceus

RC D

A298 Acrocephalus arundinaceus

RC D

A299 Hippolais icterina

R D

A309 Sylvia communis

RC D

A310 Sylvia borin RC D

A311 Sylvia atricapilla

RC D

A319 Muscicapa striata

RC RC D

A336 Remiz pendulinus

RC D

A337 Oriolus oriolus C C D

A351 Sturnus vulgaris

RC C D

A359 Fringilla coelebs

RC P C B C C

A363 Carduelis chloris

RC P D

A364 Carduelis carduelis

RC P D

A373 Coccothraustes coccothraustes

RC D

A383 Miliaria calandra

P RC D

A459 Larus cachinnans

RC D

LEGENDA

STATUT POPULATIE IZOLARE CONSERVARE GLOBAL


LEGENDA

i - indivizi A - 100 p > 15% A - populatie (aproape) izolata

A - conservare excelenta

A - valoare excelenta

p - perechi B - 15 p > 2%

B - populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie

B - conservare buna B - valoare buna

C - 2 p > 0%


C - conservare medie sau redusa


D - populatie nesemnificativa

Statut- Cuibaritoare/Iernat/Pasaj

POPULATIE- marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national

CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii

CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii

IZOLARE - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei

GLOBAL - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective



Cod % CLC Clase de habitate

N06 24 511,512 Rauri, lacuri

N07 2 411,412 Mlastini, turbarii

N09 2 321 Pajisti naturale, stepe

N12 39 211-213 Culturi (teren arabil)

N16 33 311 Paduri de foioase

Fluviul Dunarea, ce delimiteaza la E judetul, curge pe doua brate: Borcea, pe stanga (pe langa Fetesti, Bordusani, Facaieni, Vladeni) si Dunarea Veche pe dreapta, acestea reunindu-se intr-un singur curs la 3 km S de Giurgeni. Intre aceste brate se afla Balta Borcei sau Balta Ialomitei, initial cu stuf, lacuri, paduri, azi utilizata agricol si doar pe margini forestier. Solurile s-au format pe aluviuni depuse de apele Dunarii in timpul inundatiilor repetate, geneza si evolutia lor fiind influentata de regimul inundatiilor, de adancimea apei freatice, formele de microrelief, etc. Cel mai raspandit tip de sol este protosolul aluvial tipic (38%). Clima este de tip continental excesiv, caracterizata prin veri calduroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 11.5 gr C. Precipitatiile medii anuale sunt de 550.5 mm, iar in perioada aprilie - octombrie fiind de 288.1 mm. Vantul dominant este Crivatul care provoaca in timpul iernii scaderi de temperatura. Fiind situat pe traseul marelui drum de migratie estic, teritoriul este vizitat in perioadele de pasaj constituind loc de hranire si de odihna pentru specii rare si foarte rare.


4.2. Calitate si importanta

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Aytya nyroca, Milvus migrans, Haliaetus albicilla, Falco vespertinus si Coracias garrulus.

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Ciconia alba si Ciconia nigra, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Sterna hirundo, gaste si rate. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari acvatice, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.

In timpul iernii atat zonele umede cat si suprafetele agricole din perimetrul sitului sunt habitate deosebit de importante pentru hrana si odihna efectivelor de Branta ruficollis.

4.3. Vulnerabilitate:

Situl este vulnerabil la urmatoarele activitati: ❖ Braconaj- vanatoarea in zonele de odihna si hranire a efectivelor de Branta ruficollis –

distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii);

❖ Defrisarea zonelor forestiere in care exista cuiburi de Haliaeetus albicilla si Ciconia nigra.

6. ACTIVITATI ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN VECINATATE

6.1. Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata

Activitati si consecinte in interiorul sitului


100 Cultivare A 2 0

230 Vanatoare B 40 -

140 Pasunatul C 10 0

Activitati si consecinte in jurul sitului


140 Pasunatul B 70 -

810 Drenaj B 10 -

243 Braconaj, otravire, capcane B 40 -

941 Inundatii B 10 +

ROSPA0044 GRADISTEA-CALDARUSANI-DRIDU




Conser vare

Izolare Global


R D B C B

2.2. Suprafata sit (ha)

6.442





Conser vare

Izolare Global


12-20 C B C C

A068 Mergus albellus R D


70-80p C B C B


80-90i C B C B

A151 Philomachus pugnax

400-700i C B C B

A120 Porzana parva RC D

A119 Porzana porzana 7-8i D


R D

A193 Sterna hirundo RC D

A166 Tringa glareola 40-80i D

A024 Ardeola ralloides 35-50p 20-200i C B C C

A021 Botaurus stellaris 7-8 p C C C C

A197 Chlidonias niger R D

A031 Ciconia ciconia 2p D


3-4 p C B C C

A038 Cygnus cygnus 3-8 i C B C C

A027 Egretta alba 40-210 i C B B B

A026 Egretta garzetta 40-60p 60-200i C B C B

A060 Aythya nyroca 25-28p C B C B




Conserare Izolare Global

A004 Tachybaptus ruficollis

10-20p 40-50i D

A005 Podiceps cristatus

10-20p 40-80i D






A017 Phalacrocorax carbo

150-300i

D

A028 Ardea cinerea 30-40p D

A036 Cygnus olor 4-5p 230-320i

D

A043 Anser anser 200-300i

D

A048 Tadorna tadorna 60-90i D

A050 Anas penelope C D

A051 Anas strepera C D

A052 Anas crecca C D

A053 Anas platyrhynchos

400 i 400 i D

A054 Anas acuta RC D

A055 Anas querquedula

RC D

A056 Anas clypeata RC D

A059 Aythya ferina 40-50i 1200-1300 i

2000-3000 i

D

A061 Aythya fuligula RC D

A086 Accipiter nisus RC D

A087 Buteo buteo RC D

A118 Rallus aquaticus RC D

A123 Gallinula chloropus

RC D

A125 Fulica atra 3000-4000i

D

A149 Calidris alpina RC D

A156 Limosa limosa RC D

A160 Numenius arquata

RC D

A162 Tringa totanus RC D

A179 Larus ridibundus R 3000-4000 i

B B C A

A212 Cuculus canorus RC D

A230 Merops apiaster 4-5p D

A232 Upupa epops RC D

A244 Galerida cristata RC D

A247 Alauda arvensis RC D

A249 Riparia riparia C D

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?species=A249






A251 Hirundo rustica RC D

A253 Delichon urbica C D

A260 Motacilla flava RC D


A269 Erithacus rubecula

C D

A271 Luscinia megarhynchos

C D

A273 Phoenicurus ochruros

RC D

A275 Saxicola rubetra RC D

A276 Saxicola torquata RC D

A283 Turdus merula RC D

A285 Turdus philomelos

RC D

A292 Locustella luscinioides

RC D

A295 Acrocephalus schoenobaenus

RC D

A296 Acrocephalus palustris

R D

A297 Acrocephalus scirpaceus

RC D

A298 Acrocephalus arundinaceus

RC D

A315 Phylloscopus collybita

RC D

A316 Phylloscopus trochilus

RC D

A319 Muscicapa striata

RC D

A351 Sturnus vulgaris C D

A359 Fringilla coelebs P D

A363 Carduelis chloris P D

A364 Carduelis carduelis

P D

A366 Carduelis cannabina

RC D

A383 Miliaria calandra RC D

A459 Larus cachinnans

1200-1400 i

D




























LEGENDA

STATUT POPULATIE IZOLARE CONSERVARE GLOBAL

F - frecvent

A - 100 p > 15%

A - populatie

(aproape) izolata

A - conservare

excelenta

A - valoare

excelenta

R - rar

B - 15 p > 2%

B - populatie

neizolata, dar la

limita ariei de

distributie

B - conservare buna B - valoare buna

P - prezenta

specie

C - 2 p > 0%

C - populatie ne-

izolata cu o arie de

raspandire extinsa

C - conservare medie

sau redusa

C - valoare

considerabila

C - comuna D - populatie

nesemnificativa

i - indivizi

P - perechi

POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe

teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu

cea la nivel national

CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective:

A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B

- conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere =

elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa =

toate celelalte combinatii

IZOLARE - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei

GLOBAL - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective



Cod % Clase de habitate

N06 16 Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare)

N07 2 Mlastini (vegetatie de centura), smarcuri, turbarii

N12 26 Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotatie cu dezmiristire)

N14 11 Pajisti ameliorate

N16 45 Paduri caducifoliate

Lacul si Padurea Caldarusani se afla la 45 km de Bucuresti si reprezinta o zona turistica mult

cautata. Lacul este un vechi liman fluviatil (de 6m lungime si 5m adancime), padurea din jurul lui

formand o vegetatie forestiera ce adaposteste specii de stejar, plop, salcii, etc.

Zona Caldarusani reprezinta un mozaic de habitate (acvatic, padure, pajiste), relativ izolat de

presiunea antropica. Pe malul lacului se afla Manastirea Caldarusani, punct de atractie turistic si

istoric.

4.2. Calitate si importanta


Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate, astfel:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 23.

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare

(Bonn): 60.

c) numar de specii periclitate la nivel global: 3.

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Aythya nyroca,

Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax.

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Phalacrocorax pygmaeus, Ardeola

ralloides, Egretta alba, Cygnus cygnus, Anser albifrons. In perioada de migratie situl gazduieste

mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

Zona Caldarusani reprezinta un complex de ecosisteme (lac si padure limitrofa acestuia), fiind un

mediu propice pentru dezvoltarea speciilor de flora si fauna salbatica. In urma cercetarilor

efectuate in teren, au fost identificate aproximativ 70 de specii de pasari, unele regasindu-se in

Anexa I a Directivei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979 (

Ciconia ciconia, Ardea purpurea, Nycticorax nycticorax, Circus pygarcus, Sterna hirundo, s.a.).

Vulnerabilitate

Intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale in

agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor

numai cu utilaje si masini - schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii

activitatilor agricole ca cositul sau pasunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare

de-a lungul raurilor, pe zone de ses, in turbarii - cositul in perioada de cuibarire - industrializare si

extinderea zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea pasarilor in

timpul cuibaritului (colonii) - arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor) - scoaterea puilor pentru

comert ilegal - reglarea cursurilor raurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in

masa - amplasare de generatoare eoliene - inmultirea necontrolata a speciilor invazive - defrisarile,

taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari - taierile

selective a arborilor in varsta sau a unor specii- adunarea lemnului pentru foc, culegerea de

ciuperci - impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanate etc.) - arderea stufului in

perioada de cuibarire Sursa: APM-IF Ene A Jul 18 2006 2:13PM : Lacul si Padurea Caldarusani

reprezinta o zona turistica mult cautata, in special de amatorii de pescuit si vanatoare (zona fiind

propice vanatorii de iepuri, fazani s.a.). Sub acest aspect, zona poate fi considerata vulnerabila.

Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata

Activitati si consecinte in interiorul sitului:

Cultivarea terenului – are loc pe 30% din sit, este o activitate de intensitate scazuta, fara influenta

in interiorul sitului;

Alte schimbari ale conditiilor hidraulice provocate de om – este o activitate de intensitate medie, pe

5 % din sit, cu influenta negativa asupra sitului.

Activitati antropice in exteriorul sitului cu influenta negativa asupra sitului: cultivare 15%, folosirea

pesticidelor 15%, restructurare/regurpare de parcele 15%, extragere balast 1%.

Prezentam mai jos relationarea lucrarilor propuse prin prezentul proiect cu cele mai apropiate situri Natura 2000 aflate in Judetul Ialomita.

2.2 DATE DESPRE PREZENTA, LOCALIZAREA, POPULATIA SI ECOLOGIA SPECIILOR SI/SAU HABITATELOR PREZENTE PE SUPRAFATA SI IN IMEDIATA VECINATATE A PROIECTULUI MENTIONATE IN FORMULARUL STANDARD AL ARIILOR NATURALE


PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Prezentam mai jos amplasarea lucrarilor propuse prin prezentul proiect fata de cele mai apropiate situri Natura 2000, in relatie cu prezenta, localizarea si ecologia speciilor si/sau habitatelor prezente pe suprafata si in imediata vecinatate.

LOCALITATEA FETESTI Lucrarile de extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si colectare ape uzate se vor realizata in localitatea Fetesti, in zona carosabila a drumurilor existente, in vecinatatea siturilor ROSCI 0319 Mlastina de la Fetesti, respective ROSPA0012 Bratul Borcea.

Cea mai apropiata distanta fata de strazile pe care se vor executa retele de canalizare este de cca. 5 m in zona cartier Buliga, soseaua Calarasi – Fetesti, situata la cca. 5 m fata de limita siturilor ROSCI 0319 Mlastina de la Fetesti, respectiv ROSPA0012 Bratul Borcea si urmatoarea distanta este de cca 10 m fata de aceleasi situri.

Figura 6: Lucrari Fetesti - zona cartier Buliga – localizare fata de ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti,

respectiv ROSPA0012 Bratul Borcea

Figura 7: Lucrari Fetesti – soseaua Calarasi-Fetesti – vecinatate la cca.5 m fata de ROSCI0319 Mlastina

de la Fetesti, respectiv ROSPA0012 Bratul Borcea


Figura 8: Lucrari Fetesti – soseaua Calarasi-Fetesti – vecinatate la cca.10 m fata de ROSCI0319

Mlastina de la Fetesti, respectiv ROSPA0012 Bratul Borcea

Pozitionarea statiei de tratare apa potabila a localitatii Fetesti fata de cel mai apropiat sit Natura 2000 din zona: la distanta de peste 2500 m.

Figura 9: Lucrari Fetesti – localizarea Statiei de tratare apa potabila Fetesti fata de ROSPA0012 Bratul

Borcea

Tipuri de habitate/specii care pot fi afectate de proiect Dupa cum se poate observa in imaginea de mai jos, zona de vecinatate a proiectului propus cu situl este reprezentata de suprafete de teren deja antropizate, astfel incat nu putem vorbi de o posibila afectare a habitatelor sau speciilor de interes comunitar din cele doua situri, identificarea acestora in teren se prezinta in cap. 3 Identificarea si evaluarea impactului.

LOCALITATEA TANDAREI Lucrarile propuse in cadrul sistemului de alimentare cu apa si a sistemului de canalizare pentru localitatea Tandarei, sunt localizate la distante de peste 58 m (strada Viilor), respectiv peste 83 m


(strada Rovine) fata de situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomitei, dupa cum se poate observa in imaginea de mai jos:

Figura 10: Lucrari Tandarei, strada Viilor - amplasare vecinatate 58 m fata de ROSCI0290 Coridorul

Ialomitei

Figura 11: Lucrari Tandarei, strada Rovine - amplasare vecinatate 83 m fata de ROSCI0290 Coridorul

Ialomitei

Pozitionarea Statiei de tratare apa potabila Tandarei fata de situl ROSCI0290 Coridorul Ialomitei: la distanta de peste 1400 m.


Figura 12: Lucrari Tandarei – localizarea Statiei de tratare apa potabila Tandarei fata de ROSCI0290

Coridorul Ialomitei

Tipuri de habitate/specii care pot fi afectate de proiect

Lucrarile propuse in localitatea Tandarei, in vecinatatea sitului ROSCI0290 Coridorul Ialomitei se vor realizata in zona carosabila a drumurilor existente, reprezentata de suprafete de teren deja antropizate, astfel incat nu putem vorbi de o posibila afectare a habitatelor sau speciilor de interes din sit, identificarea acestora in teren se prezinta in cap. 3 Identificarea si evaluarea impactului.

LOCALITATEA FIERBINTI

Lucrarile de extindere retele de alimentare cu apa si canalizare se vor realizata in localitatea Fierbinti, in zona carosabila a drumurilor existente, in interiorul si in vecinatatea sitului Natura 2000 ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu, astfel:

❖ Lucrarile de extindere a retelei de distributie apa potabila pe strada Micsunesti, sat Grecii de Jos – se suprapun pe o lungime de 26,69 m cu situl ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu, in zona limitrofa a acestuia;

❖ Celelalte strazi pe care se propun lucrari se afla in interiorul localitatii, in afara sitului mentionat, la o distanta minima de 8,98 m – Fierbinti, Calea Bucuresti.


Figura 13: Lucrari Fierbinti – sat Grecii de Jos, strada Micsunesti – amplasare partiala in interiorul

sitului ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu

Figura 14: Lucrari Fierbinti – in vecinatate fata de ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu

Pozitionarea Statiei de tratare apa potabila Fierbinti fata de situl ROSPA0044 Gradistea – Caldarusani - Dridu: la distanta de peste 240 m.


Figura 15: Lucrari Fierbinti – localizarea Statiei de tratare apa potabila Fierbinti fata de ROSPA0044

Gradistea- Caldarusani - Dridu


Dupa cum se poate observa in imaginea de mai jos, zona de suprapunere a proiectului propus cu situl este reprezentata de drumul existent, suprafete de teren antropizate, astfel incat nu putem vorbi de o posibila afectare a habitatelor sau speciilor de interes din sit. Identificarea speciilor in teren se prezinta in cap. 3 Identificarea si evaluarea impactului.

Figura 16: Lucrari Fierbinti – strada Micsunesti – suprapunere partial cu situl ROSPA0044 Gradistea-

Caldarusani-Dridu


Figura 17: Lucrari Fierbinti – Calea Bucuresti – vecinatate cu situl ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-

Dridu

Zona de vecinatate a proiectului propus cu situl este reprezenta de Calea Bucuresti, la iesirea din localitate spre barajul Dridu, avand in imediata apropiere Centrul de Asistenta Medico – Sociala din localitate. Si in acest caz zona este reprezentata de suprafete de teren antropizate, astfel incat nu putem vorbi de o posibila afectare a habitatelor sau speciilor de interes din sit.

Se apreciaza ca investitia nu va avea un impact semnificativ asupra speciilor de pasari in perioada de executie si/sau exploatare a retelelor proiectate in conditiile respectarii masurilor propuse.

LOCALITATEA DRIDU

Lucrarile propuse in cadrul sistemului de alimentare cu apa pentru localitatea Dridu, sunt localizate la distante de peste 85 m fata de situl Natura 2000 ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu, dupa cum se poate observa in imaginea de mai jos:

Figura 18: Lucrari Dridu – amplasare fata de limitele sitului ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu


Pozitionarea Statiei de tratare apa potabila Dridu fata de situl ROSPA0044 Gradistea – Caldarusani - Dridu: la distanta de peste 500 m.

Figura 19: Lucrari Dridu – localizarea Statiei de tratare apa potabila Dridu fata de ROSPA0044

Gradistea- Caldarusani - Dridu


Lucrarile propuse in localitatea Dridu, in vecinatatea sitului ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu se vor realizata in zona carosabila a drumurilor existente, reprezentata de suprafete de teren deja antropizate, astfel incat nu putem vorbi de o posibila afectare a habitatelor sau speciilor de interes din sit. Identificarea speciilor in teren se prezinta in cap. 3 Identificarea si evaluarea impactului.

LOCALITATEA CAZANESTI

Lucrarile propuse in cadrul sistemului de alimentare cu apa si a sistemului de canalizare pentru localitatea Cazanesti, sunt localizate la distante de peste 588 m fata de situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomitei, dupa cum se poate observa in imaginea de mai jos:


Figura 20: Lucrari retele Cazanesti- amplasare fata de limitele sitului ROSCI0290 Coridorul Ialomitei

Statia de epurare propusa Cazanesti este amplasata in interiorul, dar la limita sitului ROSCI0290 Coridorul Ialomitei, astfel:

❖ Pe malul raului Ialomita, in afara zonei de protectie a albiei majore, care este de 15 m la o latime a raului cuprinsa intre 10 m si 50 m, in conformitate cu cerintele Legii apelor nr.107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

❖ Amplasamentul aferent SEAU Cazanesti cuprinde o suprafata totala de 16 020 (in acesta suprafata sunt incluse gura de descarcare in raul Ialomita si organizarea de santier care ocupa 800 mp din totalul suprafetei).

Figura 21: SEAU Cazanesti – amplasare in interiorul sitului ROSCI0290 Coridorul Ialomitei


Amplasamentul propus pentru realizarea SEAU Cazanesti este localizat in zona platformei betonate imprejmuita cu gard metalic, care se poate observa in imaginea de mai jos:


Figura 22: Amplasament SEAU propus Cazanesti – suprapunere cu situl ROSPA0044 Gradistea-

Caldarusani-Dridu

Accesul pe amplasament se va realiza din drumul DN2A – Soseaua Bucuresti, pe strada Ialomitei, la cca 240 m fata de DN2A.

Figura 23: Acces amplasament SEAU propus Cazanesti – suprapunere cu situl ROSCI0290 Coridorul

Ialomitei

In zona amplasamentului proiectului nu au fost identificate habitatele prioritare 91I0*Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp si 40C0*Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice care ocupa o suprafata de 1% din sit, respectiv 0,001%. In acest caz, proiectul statiei de epurare Cazanesti nu va avea efecte semnificative asupra acestor tipuri de habitate care nu se regasesc pe amplasamentul propus.


Celelalte tipuri de habitate ocupa suprfate foarte mici din sit, respectiv 0,01% pentru habitatul 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin, 0,05% pentru habitatul 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion si 0,001% pentru habitatul 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention si nu sunt afectate semnificativ de proiectul propus al statiei de epurare Cazanesti.

In ceea ce priveste speciile de interes comunitar mentionate in cadrul Formularului Standard ale ariei naturale protejate: Spermophilus citellus (popandau) Castor fiber (castor) Lutra lutra (vidra) Emys orbicularis (testoase de apa) Triturus cristatus (triton), identificarea acestora in teren se prezinta in cap. 3 Identificarea si evaluarea impactului.

Avand in vedere amplasarea lucrarilor propuse fata de siturile Natura 2000, in relatie cu prezenta, localizarea si ecologia speciilor si/sau habitatelor prezente pe suprafata si in imediata vecinatate, prezentam in continuare date cu caracter informativ privind speciile/habitatele care fac obiectul desemnarii siturilor identificate in zona de influenta a proiectului.

2.2.1 Situl ROSCI 0319 Mlastina de la Fetesti

Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea:

Reprezentivitate: A - excelenta, B - buna, C - semnificativa, D – nesemnificativa. Suprafata relativa: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%. Starea de conservare: A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa. Evaluarea globala: A - valoare excelenta, B - valoare buna, C - valoare considerabila

Cod Pondere Reprezentativitate Suprafata relativa

Stare de conservare

Evaluare globala

92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

2.50 B C C C

Zavoaie cu salix alba si Populus Alba sunt incluse numai padurile de plop alb si salcie alba de pe solurile aluviale (fluvisoluri) mai evoluate ale raurilor mari, in primul rand lunca Dunarii, arealul Balta Ialomitei si Insula Mare si Mica a Brailei, Delta Dunarii. Speciile dominante de arbori sunt plopul alb si salcia alba, alaturi de salcia comuna, plopul negru, frasinul danubian, velnis, jugastru etc. Vegetatia ierboasa este reprezentata prin specii de talie inalta, iubitoare de soluri cu exces de umiditate, precum palamida de apa, trestia, papura cu frunza ingusta si lata, toporasul de apa, gusa curcanului de apa, mararul oenante, rogozuri inalte, specii de pipirig etc.

Specii de mamifere enumerate in anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE si evaluarea acestora

Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare (conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape) izolata, B - populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C - considerabila

Cod Nume Populatie Evaluarea sitului

Residenta Migratoare Populatie Conservare Izolare Evaluare globala

1355 Lutra lutra P

C B C B

Lutra lutra, vidra este un mamifer adaptat la viata acvatica si se regaseste in toate bazinele hidrografice din Romania. Are un corp lung si serpuitor de circa 70-90 cm si o greutate de 8-15 kg.



http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?species=1355


Vidrele nu au o perioada stabila de imperechere, putandu-se reproduce pe tot parcursul anului. Gestatia dureaza 9-12 luni. Durata medie de viata este de 19 ani.

Cu toate ca poate fi vazuta si ziua, vidra este un animal crepuscular si nocturn. Traieste solitar sau cel mult in grupe de familii, avand nevoie de spatiu vital intins pentru a-si desfasura toate activitatile. Vidra se hraneste cu peste, broaste, crustacee si alte nevertebrate acvatice, dar poate consuma si insecte, pasari acvatice si chiar mamifere mici. Este o excelenta inotatoare, deosebit de rapida sub apa datorita corpului hidrodinamic adaptat in acest scop. Pe distante scurte poate atinge viteza de 12 km/h. Durata medie a scufundarilor este de 20-50 de secunde, dar, la nevoie, poate ramane chiar si patru minute sub apa. Cu ocazia unei scufundari poate parcurge pana la 400 m. Pe uscat pare putin neindemanatica, dar in ciuda aparentelor este capabila sa alerge foarte repede si sa parcurga distante mari. Vidrele prefera tarmurile impadurite ale lacurilor, helesteelor, raurilor si ale oricaror cursuri de apa, de la ses pana la munte si chiar in zonele de coasta din dreptul Deltei Dunarii.

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE si evaluarea acestora

Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare (conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape) izolata, B - populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C - considerabila


Residenta Migratoare Populatie Conservare Izolare Evaluare globala

1188 Bombina bombina P

C B C B

1220 Emys orbicularis P

C B C B

1993 Triturus dobrogicus

P

C B C B

Bombina bombina, buhaiul de balta cu burta rosie este o specie diurna si acvatica in perioada activa, care populeaza lacuri, balti, baltoace permanente sau temporare, din regiunea de ses pana in cea deluroasa sau de podis. Iese frecvent pe uscat pe malul apelor. Ajunge pana la limita altitudinala de 400 m, dar prefera zonele de ses. Populeaza habitatele acvatice chiar de la mijlocul lunii martie, retragandu-se pe uscat pentru hibernare la sfarsitul lui septembrie – inceputul lui octombrie. Ierneaza in gropi, galerii de rozatoare, pe sub pietre. Perioada critica pentru specie este considerata perioada de reproducere si dezvoltare a larvelor. Larvele eclozeaza dupa o saptamana de la depunere, iar metamorfoza dureaza 90 zile. Astfel, incepand cu sfarsitul lunii aprilie, adultii se aduna in balti temporare, iazuri, lacuri sau alte corpuri de apa de dimensiuni reduse in care depun ponta. Perioada critica pentru specie se sfarseste o odata cu dezvoltarea ultimelor larve, in lunile august-septembrie. Hrana speciei include coleoptere, himenoptere si ortoptere.

Specia este amenintata de pierderea habitatului prin modernizarea metodelor agricole, cele mai semnificative schimbari fiind cele legate de drenaj si/sau poluarea zonelor umede. Scaderile recente in cadrul populatiilor din nord-vestul Europei ar putea fi, de asemenea, legate de schimbarile climatice. Amenintari suplimentare pentru aceasta specie includ mortalitatea pe drumuri, imobilizarea in puturi deschise cu pereti verticali, hibridizarea si inlocuirea cu Bombina variegate si colectare pentru comertul cu animale de companie. Cu toate acestea, la o scara globala, aceasta specie nu este semnificativ amenintata.

Emys orbicularis, testoasa europeana de balta este destul de comuna in fauna tarii traind in apele statatoare maloase si in cele cu curs linistit, in vegetatie luxurianta si in apropiere de zone de nisip pentru cuibarit, juvenilii prefera apele de mica adancime, de pana la 50 de centimetri. Paraseste apa doar pentru a se incalzi sau a cuibari. Inoata si se scufunda foarte bine, hranindu-se cu viermi,





insecte de apa, raci, scoici, mormoloci si pesti mici. Se hraneste doar in apa.

De culoare maslinie, maro sau neagra este una dintre cele cateva specii de apa dulce care traiesc in Europa. Desi aspectul sau variaza mult in arealul sau imens, aceasta broasca testoasa este de obicei usor de identificat datorita petelor galbene sau aurii de pe carapacea si pielea intunecata a puietului si adultilor, o trasatura care o face atractiva pentru comertul cu animale de companie. Se incalzeste pe tarm sau pe bustenii plutitori, aceasta specie timida se va scufunda inapoi in apa in cazul in care este deranjata. Specia vaneaza subacvatic dupa pesti, amfibieni, mormoloci, viermi, moluste, crustacee si insecte acvatice, si ocazional consuma plante. Iese din hibernare la sfarsitul lunii martie. Perioada de imperechere tine din martie pana in mai, in functie de latitudine. Depune, in medie, noua sau zece oua (minimum 3, maximum 16) in lunile mai si iunie, in gauri mici sapate in pamant. Perioada de incubatie variaza de la 57 la 90 de zile. Puii pot aparea in toamna sau pot sta in cuib pana in primavara anului urmator. Aceasta broasca testoasa se poate reproduce cu succes numai o data la patru sau cinci ani. Deoarece durata de viata a acestei broaste testoase este mare, acestea putand depasi 100 de ani, exista o serie de oportunitati de a produce cu succes urmasi. Ca si la alte specii de broasca testoasa, sexul puilor depinde de temperatura de incubare, puii femele aparand la peste 28 de grade Celsius.

Probabil cea mai mare amenintare la adresa acestei specii provine din poluarea apei din surse agricole, industriale si menajere/rezidentiale. Activitatile de pescuit au impact negativ asupra efectivelor. Distrugerea habitatelor, ca urmare a schimbarii practicilor agricole, este de asemenea responsabila pentru o mare parte din acest declin. Poluarea, conversia santurilor in canale, exploatarea in cresterea resurselor de apa subterana si extinderea urbana au distrus multe zone in care aceasta broasca testoasa a fost, odata, din belsug. Colectarea ilegala a specimenelor din salbaticie pentru comertul cu animale de companie, desi acum cele mai multe de pe piata provin probabil din cele crescute.

Triturus dobrogicus, tritonul dobrogean este o specie foarte rara la nivelul intregii tari. Traieste in apropierea apelor, printre vegetatia deasa de la mal, intra in apa doar primavara, pentru a se reproduce. Corpul este alungit, foarte frumos colorat. Pe culoarea de fond brun-cafenie se disting pete negricioase mai rare pe spate si mai dese, formand o banda, pe laturi. Ventral este portocaliu sau chiar rosiatic cu numeroase pete negre. Gusa este complet neagra, cu pete rare albe. In perioada de reproducere masculul dezvolta o creasta foarte proeminenta atat dorsala cat si caudala iar pe coada banda devine mai pigmentata. Poate fi usor confundat cu tritonul-cu-creasta (Triturus cristatus) de care se deosebeste prin lungimea picioarelor, la acesta atingandu-se cand sunt intinse pe langa corp. Deasemeni barbia este patata cu portocaliu la tritonul-cu-creasta si cu alb la tritonul dobrogean. In Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania are statutul de specie periclitata.

2.2.2 Situl ROSPA0012 Bratul Borcea

Specii de pasari enumerate in anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE si evaluarea acestora

Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare (conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape) izolata, B - populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie, C - populatie neizolata cu o arie de raspandire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C – considerabila.

Cod Nume

Populatie Evaluarea sitului

Residenta

Migratoare

Populatie Conservare Izolare Evaluare globala

Reproducere Iernat Pasaj

A019

Pelecanus onocrotalus

50-150 i

C B B B



Cod Nume


Residenta

Migratoare



A022

Ixobrychus minutus

40-50 p C B C B

A023

Nycticorax nycticorax

470-520 p B B C B

A024 Ardeola ralloides 90-100 p C B C B

A026 Egretta garzetta 320-340 p C B C B

A030 Ciconia nigra 1-3p 200-500i

B B C B

A031 Ciconia ciconia 64-77 p 4000-7000 i

C B C B

A032

Plegadis falcinellus

120-130 p 230-400 i

B B C B

A034

Platalea leucorodia

144-160 p B B C B

A060 Aythya nyroca 100-120 p 300-400 i

C B C B

A073 Milvus migrans 3-4 p C B C A

A075

Haliaeetus albicilla

1-2 p 17 i C A C B

A081

Circus aeruginosus

12-14p C B C C

A097

Falco vespertinus

18-21 p C B C B

A120 Porzana parva RC C B C B

A131

Himantopus himantopus

P 200-500i

C B C C

A132

Recurvirostra avosetta

P 200-500i

C B C B

A166 Tringa glareola 800-1000i

C B C B

A177 Larus minutus 400 i C B C B

A193 Sterna hirundo 1000-2000 i

C B C B





















Cod Nume


Residenta

Migratoare



A195 Sterna albifrons 400-400i

C B C B

A196

Chlidonias hybridus

R 400-600 i

C B C B

A197 Chlidonias niger 400 i C B C B

A229 Alcedo atthis 80-100 p C C C B

A231

Coracias garrulus

70-80 p P C A C B

A234 Picus canus R D

A236

Dryocopus martius

R D

A293

Acrocephalus melanopogon

R D

A307 Sylvia nisoria R D

A338 Lanius collurio RC D

A339 Lanius minor R D

A393

Phalacrocorax pygmeus

P 240 i 300 i C B C B

A396 Branta ruficollis 4500-7000i

A B C B

A402

Accipiter brevipes

2-2p C B C B

Pelecanus Onocrotalus, Marele Pelican Alb

Marimea si densitatea populatiei speciei prezenta in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national este notata cu "C", ceea ce inseamna ca la nivelul sitului este o populatie care reprezinta mai putin de 2%, fata de populatia de pe teritoriul national. Starea de conservare a trasaturilor habitatului importante pentru specie este buna.

Marele Pelican Alb” este o specie acvatica masiva, ce pare complet alba atunci cand e asezata pe sol. In zbor, se distinge usor culoarea neagra de pe partea inferioara a aripilor. Are un cioc larg si lung de care atarna “o gusa galbena strabatuta de vine rosii”. Adultii au o lungime a corpului cuprinsa intre 160 – 180 cm si o greutate de 8.000 – 10.000 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 270 – 320 cm. Adultii au o infatisare similara. Se hranesc cu peste in ape cu adancime redusa (1,5 – 2,5 m) deoarece nu se pot scufunda intr-un mod asemanator cormoranilor. Haina “complet adulta” este vizibila din al patrulea an cand devine matur, iar penajul se coloreaza inca din luna aprilie intr-un “roz somon frumos”. Din luna iulie incepe sa naparleasca si culoarea roz - rosiatica se pierde. Se
















gaseste in S-E Europei si cuibareste in colonii, uneori impreuna cu ruda sa - pelicanul cret. In Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – pe Lacul Hrecisca este prezenta cea mai mare colonie de pelican comun (Marele Pelican Alb) din Europa. Pelicanii comuni sunt pasari care traiesc in grupuri mari. Se hranesc impreuna si organizeaza “adevarate goane in cerc” in care pelicanii asezati roata imping pestele in centrul cercului prin batai repetate ale aripilor, asemeni unei plase vii si miscatoare, dupa care il pescuiesc. E o specie longeviva, putand trai pana la 30 de ani. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este locul traditional de cuibarit pentru pelicanul comun. Se reintorc din cartierele de iernare in a doua parte a lunii martie. Cuibaresc in colonii mari unde cuiburile sunt alaturate, construite simplu (adancituri captusite cu plante) si adapostesc 1 - 2 oua. Incubatia dureaza 32 – 36 de zile si ouale sunt clocite de catre ambii parteneri. Puii abia iesiti din oua sunt golasi in primele zile si primesc hrana de la adulti, prin regurgittare si aproape digerata. Puii raman in cuib si sunt hraniti de parinti timp de 9 saptamani pana devin zburatori. Deranjul si braconajul, asociate cu degradarea zonelor umede si pierderea teritoriilor de cuibarit constituie principalele amenintari.

Ixobrychus minutus, Starcul pitic


Starcul pitic este o specie specifica zonelor umede cu maluri acoperite de stuf si rachita. Adultii au o lungime a corpului de 33 – 58 cm, fiind ceva mai mici decat gainusa de balta si au o greutate de 140 – 150 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 49 – 58 cm. Adultii au infatisare diferita. Femela are pe spate o culoare maronie cu striatii negre, comparativ cu masculul care este negru pe spate. Se hraneste cu pestisori, broaste, insecte acvatice si larvele acestora, uneori si puisori ale altor specii de pasari ce traiesc in stuf. Este o specie sfioasa, retrasa, cu o viata ascunsa, fiind greu de observat. Atunci cand este deranjata, prefera sa se departeze prin alergare decat in zbor sau ramane nemiscata in stuful dens unde cu greu este detectata. Ierneaza in Africa. Soseste la inceputul lunii aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat pe trestie din anul precedent, cazuta la pamant, sau pe ramuri de rachita aflate la joasa inaltime (sub 50 cm). La construirea cuibului, ce are forma unei farfurii putin adanci si alcatuit din trestie, papura si alte resturi vegetale, participa de obicei cei doi parinti. Femela depune in a doua parte a lunii mai dar in functie de caracteristicile fiecarui an si in luna iunie un numar de 5 - 7 oua. Incubatia este asigurata de ambii parinti. Dupa 16 – 19 zile puii eclozeaza si raman in cuib o perioada de 7 - 9 zile fiind hraniti cu larve de insecte, insecte, mormoloci si chiar lipitori. Dupa circa o luna de la eclozare devin zburatori si isi pot asigura singuri hrana.

Nycticorax nycticorax, Starcul de noapte

Marimea si densitatea populatiei speciei prezenta in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national este notata cu "B", ceea ce inseamna ca la nivelul sitului este o populatie care reprezinta mai mult de 2%, fata de populatia de pe teritoriul national. Starea de conservare a trasaturilor habitatului importante pentru specie este buna.

Starcul de noapte este o specie specifica zonelor umede cu apa dulce sau chiar sarata. Are o lungime a corpului de 58 – 65 cm si o greutate de circa 800 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 90 – 100 cm. Adultii au o infatisare similara. In partea posterioara a capului au 3 - 4 pene albe, inguste, cu o lungime de 18 – 20 cm. Tinerii au in prima iarna un penaj maroniu cu striuri albe. Tinerii in iarna a doua au spatele maroniu, comparativ cu cel negru al adultilor. Se hraneste mai ales cu pesti la care se adauga larve de insecte, mormoloci, lipitori si chiar soareci. Este prezenta in jumatatea de sud si estica a continentului european. Este o specie nocturna, fiind vizibila dimineata devreme sau la apusul soarelui. In timpul zilei se retrage in copaci sau tufisuri. Cuibareste in colonii mixte alaturi de alte specii de starci si cormorani. In timpul clocitului, schimbarea partenerilor la cuib se face conform unui ritual. Ierneaza pe continentul african. Populatia europeana estimata a speciei este relativ mica, fiind cuprinsa intre 63.000 – 87.000 perechi. Soseste la sfarsitul lunii martie sau inceput de aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat pe salcii si numai uneori pe trestie batrana. La construirea cuibului, ce are forma unei


farfurii putin adanci, alcatuit din crengute si stuf, participa cei doi parinti. Femela depune in perioada cuprinsa intre sfarsitul lui aprilie si pana in iunie in functie de caracteristicile climatice ale anului, un numar de 4 - 5 oua. Incubatia este asigurata de ambii parinti. Dupa 21 - 22 de zile, puii eclozeaza si raman in cuib 21 – 28 de zile, dar continua sa fie hraniti de parinti pana la 50 – 56 zile, cand devin independenti.

Ardeola ralloides, Starcul galben


Starcul galben, cunoscut si sub denumirea de starcul blond, este o specie specifica zonelor umede ce au suprafete cu stuf, tufarisuri si copaci. Are o lungime a corpului de 40 - 49 cm si o greutate de 350 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 71 – 86 cm. Adultii au o infatisare similara. Culoarea caracteristica galben maronie a penajului este vizibila atunci cand sunt asezati. In zbor apar complet albi. In partea posterioara a capului au in perioada cuibaritului cateva pene lungi. Se hranesc cu pestisori, broaste, viermi, insecte acvatice si melci. Prezenta mai mult in jumatatea sud - estica a continentului european. Isi cauta hrana mai ales in amurg. Cuibareste in colonii mixte alaturi de alte specii de starci si cormorani. In afara perioadei de cuibarit, apare solitar sau in grupuri mici. Este cel mai vioi dintre starci. Adeseori se amesteca printre cirezile de vite sau turmele de porci pe care se si asaza. Ierneaza pe continentul african. Populatia europeana estimata a speciei este mica, fiind cuprinsa intre 18.000 – 27.000 perechi. Soseste la inceputul lunii aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat pe salcii si numai uneori pe trestie batrana. La construirea cuibului, alcatuit din ramurele si stuf, participa cei doi parinti. Femela depune 4 – 6 oua in a doua parte a lunii mai. Incubatia e asigurata de ambii parinti. Dupa 22 - 24 de zile, puii eclozeaza si raman in cuib in jur de 32 de zile, dar continua sa fie hraniti de parinti pana la 40 – 45 de zile cand devin independenti.

Egretta garzetta, Egreta mica


Egreta mica este o specie specifica zonelor umede ce au palcuri de copaci. Este zvelta si eleganta, cu o lungime a corpului de 55 – 65 cm si o greutate de 350 – 550 g, fiind ca dimensiuni asemanatoare cu starcul de cireada (Bubulcus ibis). Anvergura aripilor este cuprinsa intre 88 – 106 cm. Adultii au infatisare similara. Penajul este complet alb. Degetele galbene ce contrasteaza cu picioarele negre si ciocul negru sunt semnele distinctive care o deosebesc de egreta mare. In partea posterioara a capului are 2 - 3 pene ornamentale lungi si inguste, care in secolul XIX erau vandute caselor de moda pentru impodobirea palariilor. Se hraneste cu pestisori, broaste si mici animale acvatice.

Este prezenta pe intreg continentul european, cu exceptia Peninsulei Scandinavice. Cuibareste in colonii mixte alaturi de alte specii de starci si cormorani. Este specia cea mai tacuta dintre starci. Vaneaza stand la panda sau deplasandu-se cu atentie in ape mici. Ierneaza pe continentul african. Populatia europeana estimata a speciei este relativ mica, fiind cuprinsa intre 68.000 – 94.000 perechi. In perioada 1970 – 1990, populatia a inregistrat o tendinta crescatoare. Soseste la inceputul lunii aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat pe salcii si uneori in stuf sau lastarisuri dese din apropierea baltilor. La construirea cuibului, alcatuit din crengi si stuf, participa cei doi parinti. Femela depune 3 - 4 oua in perioada cuprinsa intre a doua jumatate a lunii mai si prima jumatate a lunii iunie. Incubatia e asigurata de ambii parinti. Dupa 21-25 de zile puii eclozeaza si raman in cuib in jur de 30 de zile, dar continua sa fie hraniti de parinti pana la 40 de zile cand devin independenti.

Ciconia nigra, Barza neagra

Marimea si densitatea populatiei speciei prezenta in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national este notata cu "B", ceea ce inseamna ca la nivelul sitului este o populatie care reprezinta


mai mult de 2%, fata de populatia de pe teritoriul national. Starea de conservare a trasaturilor habitatului importante pentru specie este buna.

Barza neagra, cunoscuta si sub denumirile de Cocostarc negru si Barza tiganeasca, este o specie caracteristica padurilor de campie si de pe dealuri ce au in apropiere zone umede. Ca dimensiuni, este cu putin mai mica decat barza alba. Lungimea corpului este de 90 – 105 cm si o greutate medie de 3.000 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 173 – 205 cm. Adultii au infatisare similara si ating acest stadiu numai in al patrulea an de viata. Se hraneste in special cu tipari cand ii gaseste, mamifere mici, pui de pasari, oua, broaste, moluste, lipitori, rame, soparle, serpi, insecte.

Este o specie raspandita pe tot teritoriul european cu populatii mai mari in zona centrala si estica a Europei. Retrase si sfioase, cuibaresc in paduri, in cuiburi pe care le folosesc mai multi ani si pe care le repara si consolideaza in fiecare an. Dupa ce au fost depuse ouale este alungata foarte greu de la cuib. Spre deosebire de starci si asemeni berzei albe este aproape muta si se manifesta prin “clampanitul ciocului” dar mai rar, mai scurt si fara miscarile de gat caracteristice berzei albe.

Soseste in a doua jumatate a lunii martie din cartierele de iernare si comparativ cu barza alba soseste primavara mai tarziu si pleaca toamna mai tarziu. Cuibul este amplasat in treimea superioara a arborilor batrani. Cuibul e o constructie mare (poate depasi 1 m in diametru si chiar in inaltime), caracteristica berzelor si alcatuit din crengi fixate cu pamant. In interior este captusit cu muschi, resturi vegetale sau balega uscata. Femela depune 3 – 4 oua de culoare alba, in perioada cuprinsa intre sfarsitul lui aprilie si inceput de mai. Incubatia e asigurata de ambii parinti. Dupa 30 – 35 de zile, puii eclozeaza si sunt hraniti de parinti pana la 70 de zile cand devin independenti. Adeseori in peretii exteriori ai cuibului cuibareste si vrabia de camp.

Ciconia ciconia, Barza alba


Barza alba este o specie caracteristica pasunilor umede si zonelor mlastinoase. Lungimea corpului este de 95 – 110 cm si o greutate de 2.300 – 4.400 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 180 – 218 cm. Adultii au infatisare similara si se deosebesc de barza neagra prin capul si gatul albe. Se hraneste cu broaste, soareci, insecte, cartite, pui de pasari si de iepuri, melci, serpi si soparle. Este o specie larg raspandita pe tot teritoriul european, cu populatii mai mari in zona centrala si estica a Europei. Barza alba este alaturi de randunica specia care interactioneaza cel mai mult cu populatia umana, fiind prezenta in majoritatea localitatilor din tara cu exceptia zonelor montane. Fiind o specie obisnuita cu prezenta umana, foloseste ca suport pentru cuib, stalpii retelelor de medie tensiune si acoperisurile caselor. In mod obisnuit, perechea de berze se intoarce la cuibul ocupat si in anii precedenti. Intai soseste masculul care apara cuibul in fata altor pretendenti si in asteptarea femelei, repara si consolideaza cuibul. Spre deosebire de starci care sunt galagiosi, berzele sunt aproape mute insa comunica la cuib cu partenerul prin intermediul unui “clampanit al ciocului” care se desfasoara sacadat in timp ce capul si gatul sunt lasate pe spate. Sunetele scoase prin deschiderea si inchiderea ciocului sunt puternice si rapide, asemeni unei darabane de toba. Inainte de plecarea in migratie se strang in numar mare pe pajistile umede sau in zone inundabile. Ierneaza in Africa unde ajung prin traversarea Bosforului. Distanta medie pe care o strabate intr-o zi in perioada migratiei este de 220 km cu o viteza cuprinsa intre 30 – 90 km/h. Populatia estimata a speciei este semnificativa si cuprinsa intre 180.000 – 220.000 perechi. In perioada 1970 – 1990 populatia de barza alba a manifestat un declin considerabil. Cele mai mari efective apar in Polonia, Ucraina si Spania. Soseste la inceputul lunii martie din cartierele de iernare. Cuibul amplasat cel mai frecvent pe stalpii retelelor de tensiune medie, dar si pe acoperisurile caselor, este alcatuit din crengi fixate cu pamant. Cuibul poate atinge dimensiuni impresionante prin adaugarea de material in fiecare an (1,5 m diametru, 1 – 2 m inaltime si o greutate de 40 kg). In interior este captusit cu muschi si resturi vegetale. In mod obisnuit masculul aduce materialele iar femela le asaza si le potriveste in cuib. Adeseori in peretii exteriori ai cuibului cuibareste si vrabia de camp. Femela depune 3 – 4 oua, in perioada cuprinsa intre inceputul lunii aprilie si a doua jumatate a lunii mai. Incubatia e asigurata de ambii parinti. Noaptea sta pe oua numai femela. Dupa 33 – 34


de zile, puii eclozeaza si sunt hraniti de parinti la cuib 53 – 55 de zile si apoi inca 15 zile dupa ce incep sa zboare.

Plegadis falcinellus, Tiganus

Marimea si densitatea populatiei speciei prezenta in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national este notata cu "b", ceea ce inseamna ca la nivelul sitului este o populatie care reprezinta mai mult de 2%, fata de populatia de pe teritoriul national. Starea de conservare a trasaturilor habitatului importante pentru specie este buna.

Tiganusul privit in zbor si de la distanta mai mare, pare negru. Privit de aproape, are un penaj frumos, cu reflexe verzui metalice pe un fond brun ruginiu si un cioc incovoiat in forma de secera. Este o specie caracteristica pasunilor umede si stufarisurilor ce au palcuri de salcii. Lungimea corpului este de 55 – 65 cm cu o greutate de circa 485 – 580 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 88 – 105 cm. Adultii au infatisare similara. Se hraneste cu lipitori, insecte acvatice, mormoloci si pestisori. Este o specie prezenta in partea sudica si sud-estica a continentului european. Cuibareste in colonii impreuna cu starci si cormorani. Fiind sociabila, apare de cele mai multe ori in stoluri mai mici sau mai mari sub forma unor siruri lungi, oblice sau serpuite. Zborul tiganusului este o succesiune de plutiri si vasliri (batai rapide din aripi). Este o pasare tacuta, ce cutreiera prin smarcuri si in ape mici, cu pasi masurati, fara sa alerge in cautarea hranei. Ierneaza pe continentul african. Populatia estimata a speciei este mica si cuprinsa intre 16.000 – 22.000 perechi. A inregistrat un declin moderat in perioada 1970 – 1990. Specia continua sa se reduca numeric in sud – estul Europei, ceea ce determina pe ansamblu o tendinta descrescatoare. Soseste pe la mijlocul lunii aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat in salcii sau in stuf. La construirea cuibului, alcatuit din crengute si stuf, participa cei doi parinti. Femela depune 3- 4 oua, in perioada cuprinsa intre mijlocul lunii mai si mijlocul lunii iunie. Incubatia e asigurata de ambii parinti. Dupa 21 de zile puii eclozeaza si sunt hraniti 48 – 50 de zile pana devin independenti.

Platalea leucorodia, Lopatar


Lopatarul este o specie caracteristica baltilor si lacurilor putin adanci cu stufarisuri si palcuri de copaci. Penajul este alb, iar in partea posterioara a capului se observa un smoc mare de pene subtiri. Spre deosebire de egrete, cu care seamana la culoarea penajului, are un cioc turtit pe toata lungimea sa si latit la “varf ca o lingura sau un cleste lat”, iar in zbor isi tine gatul intins. Lungimea corpului este de 80 – 93 cm si o greutate de circa 1.500 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 120 – 135 cm. Adultii au infatisare similara. Se hraneste in zone cu apa mica, unde prinde insecte acvatice, larvele acestora, moluste, broaste si pesti. Este o specie prezenta mai mult in sudul si estul continentului european. Cuibareste in colonii alaturi de starci si cormorani. Este o pasare sociabila, tacuta, ce traieste in grup. In zbor formeaza linii de front sau oblice. Cand se hraneste isi plimba ciocul putin intredeschis intr-o parte si alta, culegand si filtrand hrana. Ierneaza pe continentul african. Populatia estimata a speciei este mica si cuprinsa intre 8.900 – 15.000 perechi. A inregistrat un declin accentuat in perioada 1970 – 1990. Desi populatia prezenta in Rusia si-a continuat tendinta descrescatoare, in perioada 1990 – 2000 la nivelul continentului, efectivele sunt considerate stabile datorita cresterilor manifestate in restul teritoriilor. Soseste pe la mijlocul lunii aprilie din cartierele de iernare. La construirea cuibului, alcatuit din crengute si stuf participa cei doi parinti, masculul fiind primul care incepe constructia. Cuibul este amplasat in salcii sau in stuf. Femela depune 3- 4 oua, in perioada cuprinsa intre mijlocul lunii mai si mijlocul lunii iunie. Incubatia e asigurata de ambii parinti. Dupa 21 – 22 de zile puii eclozeaza si dureaza 50 – 56 de zile pana devin independenti.

Aythya nyroca, Rata rosie

Marimea si densitatea populatiei speciei prezenta in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national este notata cu "C", ceea ce inseamna ca la nivelul sitului este o populatie care reprezinta


mai putin de 2%, fata de populatia de pe teritoriul national. Starea de conservare a trasaturilor habitatului importante pentru specie este buna.

Rata rosie, cunoscuta si cu numele de Rata cu ochi albi, este o specie caracteristica zonelor umede cu stufarisuri. Lungimea corpului este de 38 – 42 cm si o greutate medie de circa 580 g pentru masculi si 520 g pentru femele. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 60 – 67 cm. Diferentele sunt dificil de evidentiat intre adulti, insa femelele au un iris inchis la culoare comparativ cu masculul care are irisul alb. Se hraneste cu plante acvatice, moluste, insecte si pesti. Este o specie prezenta pe cea mai mare parte a continentului european cu exceptia zonelor nordice. Desi este o rata scufundatoare, prefera ape putin adanci (30 – 100 cm) si traieste destul de ascunsa pe ochiuri de apa ramase libere in stufariile dese. Se incruciseaza uneori cu rata cu cap castaniu (Aythya ferina). Cuibareste solitar sau in grupuri mici. Adultii naparlesc in iulie si august. Ierneaza in Israel si Africa. Populatia europeana a speciei este relativ mica si cuprinsa intre 12.000 – 18.000 perechi. A inregistrat un declin semnificativ in perioada 1970 – 1990. Soseste din cartierele de iernare in a doua parte a lunii martie. Cuibul este format din stuf sau resturi vegetale, asezat pe sol in apropierea apei sau chiar pe plauri. Femela depune in perioada mai – iunie, un numar de 8 – 12 oua. Incubatia dureaza 25 – 28 de zile si este asigurata de femela. Puii devin zburatori la 55 – 60 de zile.

Milvus migrans, Gaia bruna


Gaia bruna, cunoscuta si sub denumirea de Sorlita bruna, este o pasare de prada diurna de marime medie, caracteristica padurilor situate in apropierea zonelor umede. Lungimea corpului este de 48 – 58 cm si o greutate cuprinsa intre 650 – 940 g, femela fiind cu putin mai mare decat masculul. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 130 - 155 cm. Adultii au o infatisare similara. Pozitionarea aripilor in unghi si coada in furculita fac ca identificarea sa fie relativ usoara. Este ceva mai mica decat gaia rosie, iar furculita cozii mai mica. Cu o distributie pe 4 continente, este probabil cea mai abundenta pasare de prada din lume. Se hraneste cu insecte, mamifere mici si resturi de la mamifere mari, pasari, serpi, broaste si pesti. Este o specie cu o raspandire larga pe tot continentul european. Petrece destul de mult timp in aer, planand in curentii ascendenti, in cautarea hranei. Sunt atrase de fum si foc si vaneaza vietuitoarele ce fug de foc. Ritualul de imperechere este spectaculos, iar partenerii se urmaresc in zbor rotindu-se, plonjand si executand miscari acrobatice de mare virtuozitate. Cuibareste in scobiturile stancilor si in copaci inalti. Orientarea cuibului este aleasa in functie de directia predominanta a vanturilor. Prefera sa-si aseze cuibul in apropierea zonelor umede si a asezarilor umane. Ierneaza in Africa. Populatia europeana a speciei este relativ mica si cuprinsa intre 64.000 – 100.000 perechi. A scazut considerabil intre 1970 – 1990. Soseste din cartierele de iernare in martie. La construirea cuibului participa ambii parinti si acesta este alcatuit din crengi, captusit cu resturi vegetale. Femela depune 2 - 3 oua, in a doua jumatate a lunii aprilie. Incubatia dureaza 30 – 34 de zile si este asigurata de ambii parinti. La pui, penele corpului apar dupa 18 – 22 de zile. Pot sta in picioare in cuib dupa 17 – 19 zile si incep sa dea din aripi dupa 27 – 31 de zile. Dupa 50 de zile incep sa se mute pe crengile din preajma cuibului. Pasarile pot cuibari dupa cel de-al doilea an de viata.

Haliaeetus albicilla, Codalb

Marimea si densitatea populatiei speciei prezenta in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national este notata cu "C", ceea ce inseamna ca la nivelul sitului este o populatie care reprezinta mai putin de 2%, fata de populatia de pe teritoriul national. Starea de conservare a trasaturilor habitatului importante pentru specie este foarte buna.

Codalbul, cunoscut si sub denumirea de Vultur cu coada alba, este o pasare de prada diurna, caracteristica zonelor deschise din apropierea coastelor marine si lacurilor cu apa dulce in apropierea carora sunt arbori batrani, sau insule stancoase. Lungimea corpului este de 76 – 92 cm si o greutate de 4.100 g pentru mascul si 5.500 g pentru femela. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 190 – 240 cm. Adultii au infatisare similara. Adultii au ciocul galben, irisul galben, coada alba si


corpul maroniu. Ajung la penajul caracteristic adultului in 5 – 6 ani. Coada devine complet alba numai dupa 8 ani. Tinerii au ciocul, irisul, coada si corpul inchise. Se hraneste in special cu peste, pasari de apa, mamifere mici si uneori lesuri. Este o specie cu o raspandire mai mare in nordul, centrul si estul Europei. In zonele nordice si estice este migratoare si sedentara in rest. Este o specie monogama ce tinde sa isi pastreze perechea toata viata. Atinge maturitatea sexuala la 5 ani si traieste pana la 27 de ani in salbaticie si 42 de ani in captivitate. Primavara, perechea zboara deasupra teritoriului pe care l-a ocupat si executa zboruri spectaculoase cu rostogoliri in aer la circa 200 m. Pentru cuibarit foloseste acelasi teritoriu an dupa an, utilizand alternativ 2 - 3 cuiburi. Vaneaza printr-un zbor jos deasupra apei de unde isi prinde prada, sau poate descrie cercuri largi la 200 – 300 m inaltime, de unde se uita dupa prada. La sfarsitul lui aprilie si inceput de mai, cand pestii depun icrele, sta nemiscat in ape mici si prinde cu sarituri rapide, pestii care trec prin apropiere. Se poate scufunda, dar o face rar. Fura hrana si de la alte pasari. Populatia europeana a speciei este mica si cuprinsa intre 5.000 – 6.600 perechi. A fost remarcata o cresterea populatiei intre 1970 – 1990 care s-a mentinut si in perioada 1990 – 2000. Cele mai mari efective sunt in Norvegia, Rusia si Polonia. Cuibul este construit din crengi aduse de mascul si aranjate de catre femela. Este captusit in interior cu muschi si iarba, uneori si lana. Femela depune de obicei 2 oua, la inceputul lunii martie. Incubatia dureaza 40 – 45 de zile si e asigurata de ambii parinti, insa in special de femela. Masculul sta si vegheza in apropiere. In primele 2 saptamani unul dintre adulti ramane la cuib iar apoi vaneaza impreuna. Puii devin zburatori la 70 – 80 de zile si devin independenti la 95 – 100 de zile.

Circus aeruginosus, Eretele de stuf

Marimea si densitatea populatiei speciei prezenta in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national este notata cu "C", ceea ce inseamna ca la nivelul sitului este o populatie care reprezinta mai putin de 2%, fata de populatia de pe teritoriul national. Starea de conservare a trasaturilor habitatului importante pentru specie este buna

Eretele de stuf este o specie caracteristica zonelor umede in care abunda stuful. Lungimea corpului este de 43 – 55 cm si greutate de 500 – 700 g, femelele fiind mai mari. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 115 – 140 cm, fiind cel mai mare dintre ereti. Masculul are varful aripilor negre, aripile si coada gri-argintiu, iar abdomenul ruginiu. Femela este maro - ciocolatiu inchis, cu capul si gatul alb-galbui. Se hraneste cu pasari si oua, pui de iepuri, rozatoare mici, broaste, insecte mai mari si uneori pesti. Este o specie prezenta in cea mai mare parte a teritoriului european. Perechea formata poate rezista impreuna mai multe sezoane. Ritualul nuptial este spectaculos, masculul zburand in cercuri deasupra teritoriului de cuibarit, dupa care plonjeaza spre pamant, rostogolindu-se in aer. Uneori femela il insoteste in zbor si se rostogolesc impreuna in aer, avand ghearele impreunate. De asemenea, se poate observa cum masculul ofera hrana in aer, femelei. Atunci cand are posibilitatea, masculul se imperecheaza cu 2 – 3 femele. Cand vaneaza, zboara la o inaltime cuprinsa intre 2 – 6 m de la sol si plonjeaza brusc cand identifica hrana. Ierneaza in Africa si Peninsula Araba. Populatia europeana a speciei este relativ mica si cuprinsa intre 93.000 – 140.000 perechi. A crescut in perioada 1970 – 1990. Desi in perioada 1990 – 2000 a inregistrat un declin in sud - estul Europei, in restul continentului s-a mentinut stabila si a crescut in Ucraina si Rusia, inregistrand pe ansamblu o crestere. Cele mai mari efective sunt in Rusia, Ucraina, Polonia si Belarus. Cuibul, ce poate atinge dimensiunea de 80 cm in diametru, este alcatuit de catre femela, din crengi, stuf si este captusit la interior cu iarba. Femela depune 3 – 8 oua in a doua parte a lunii aprilie. Incubatia dureaza 31 – 38 de zile si este asigurata de ambii parinti. Puii devin zburatori la 35 – 40 de zile. Raman insa in apropierea parintilor, inca 25 – 30 de zile dupa care devin independenti.

Falco vespertinus, Vanturelul de seara


Vanturelul de seara, cunoscut si sub denumirea de Soimulet de seara, este o specie caracteristica zonelor deschise cu palcuri de padure asa cum sunt stepele, pasunile, suprafetele agricole, ce au altitudine redusa, desi in Asia este prezent si la 1.500 m. Lungimea corpului este de 28 - 34 cm si o


greutate medie de 130 – 197 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 65 – 76 cm. Este un soim de talie medie spre mica, cu o silueta apropiata de a vanturelului rosu (Falco tinnunculus) si a soimului randunelelor (Falco subbuteo). Atinge penajul complet caracteristic adultului in al treilea an. Masculul are in penaj o combinatie unica intre albastrul – gri inchis (ardezie) de pe corp si rosul ruginiu de pe penele picioarelor si subcodale. Femela, este mai mare si are penajul gri – albastru pe spate si ruginiu pe corp. Se hraneste in special cu insecte, mamifere mici, broaste si serpi. Este o specie prezenta in sudul si estul continentului european. Este o pasare sociala ce cuibareste in colonii. Pentru cuibarit ocupa cuiburi vechi de rapitoare sau corvide, fiind in acest fel dependenta de coloniile de ciori de semanatura (Corvus frugilegus). Cea mai mare parte a hranei formata din insecte o captureaza in zbor. Uneori “planeaza la punct fix” sau merge pe sol cautandu-si prada. Cel mai activ vaneaza la rasarit si in amurg, cand poate fi vazut zburand la inaltime mica, deasupra raurilor. Ierneaza in Africa. Populatia europeana a speciei este relativ mica si cuprinsa intre 26.000 – 39.000 perechi. A marcat un declin semnificativ in perioada 1970 – 1990. Desi in unele tari in perioada 1990 – 2000 s-a mentinut stabila, a continuat sa descreasca in Rusia si estul continentului, determinand o tendinta descrescatoare pe ansamblu. Soseste din cartierele de iernare in a doua parte a lunii aprilie si in prima parte a lunii mai. Femela depune 3 - 4 oua in a doua parte a lunii mai si inceputul lunii iunie. Incubatia dureaza in medie 27 – 28 de zile si este asigurata de ambii parinti. Puii devin zburatori la 27 – 30 de zile si devin complet independenti dupa inca o saptamana.

Porzana parva, Crestetul cenusiu


Crestetul cenusiu este o specie caracteristica zonelor umede, cu multa vegetatie si in special stuf. Lungimea corpului este de 17 – 19 cm. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 34 – 40 cm. Adultii au infatisare diferita. Masculul are corpul albastru – gri, iar femela gri – alburiu. Isi face simtita prezenta prin sunete care se aud de la distanta. Se hraneste cu insecte, larve, moluste, seminte ale plantelor acvatice. Este o specie prezenta pe cea mai mare parte a continentului european, teritoriala, monogama, la care perechea se pastreaza pe durata unui sezon de cuibarit. Duce o viata retrasa si este greu de observat, mai ales ca este activa seara si noaptea. Cuibul este construit de catre ambii parteneri, din frunze de stuf si fire de plante, in locuri greu accesibile si are forma de sfera. In serile de primavara, se aud chemarile repezite ale masculului. Ierneaza in Africa si Peninsula Arabiei. Populatia europeana a speciei este relativ mica si cuprinsa intre 61.000 – 140.000 perechi. A crescut semnificativ intre 1970 – 1990. Desi s-a mentinut stabila in cea mai mare parte a teritoriului european, in perioada 1990 – 2000 a inregistrat un declin in Ucraina ceea ce a determinat o descrestere a populatiei pe ansamblu. Cele mai mari efective sunt in Ucraina, Austria si Rusia. Soseste din cartierele de iernare la sfarsitul lunii martie si inceput de aprilie. Femela depune de obicei 7 – 9 oua la sfarsitul lunii aprilie si inceput de mai. Incubatia dureaza in medie 19 – 21 de zile, si este asigurata de ambii parteneri. Puii ies din ou cu un puf lung si negru iar ciocul e alb - galbui. Puii isi urmeaza parintii, care le asigura hrana si devin zburatori la 25 – 29 de zile.

Himantopus himantopus, Piciorong


Piciorongul este o specie caracteristica zonelor cu ape putin adanci, apelor interioare si coastelor marine. Lungimea corpului este de 33 – 36 cm si o greutate medie de 180 g. Anvergura aripilor este de circa 75 cm. Proportional cu talia, este specia cu cele mai lungi picioare dintre pasarile prezente la noi. Adultii au infatisare similara, masculul avand mai mult negru pe cap. Este o pasare eleganta, cu picioarele lungi si rosii, iar penanjul este alb cu negru. Se hraneste cu insecte, moluste, crustacei, paianjeni, pesti mici si seminte. Cu exceptia zonelor nordice, este o specie prezenta pe cea mai mare parte a continentului european. Este o specie monogama, sociabila, ce se deplaseaza de obicei in stoluri si cuibareste in colonii mici, in care cuiburile sunt asezate pe sol si captusite


superficial cu vegetatie. Ierneaza in Africa. Populatia europeana a speciei este relativ mica si cuprinsa intre 37.000 – 64.000 perechi. S-a mentinut stabila in perioada 1970 – 1990 si desi a inregistrat un declin in unele tari (Turcia) in perioada 1990 – 2000, in alte tari a crescut in aceeasi perioada (Spania), astfel ca populatia a ramas stabila pe ansamblu. Cele mai mari efective sunt prezente in Spania, Turcia si Rusia. Sosesc din cartierele de iernare in aprilie. Femela depune in mod obisnuit 3 – 4 oua in luna mai si inceputul lunii iunie. Incubatia dureaza 25 – 26 de zile si este asigurata de ambii parteneri. La scurt timp dupa eclozare, puii parasesc cuibul, insa continua sa fie hraniti de parinti. Devin zburatori la 28 – 32 de zile.

Recurvirostra avosetta, Ciocintors


Ciocintorsul este o specie caracteristica zonelor de tarmuri ale limanurilor si coastelor marine, cu apa salmastra sau sarata. Lungimea corpului este de 42 – 46 cm si o greutate medie a corpului de 310 – 410 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 67 – 77 cm. Adultii au infatisare similara. Ciocul masculului este mai lung si mai putin curbat in sus. Penajul este o combinatie interesanta de alb cu negru. Se hraneste printr-o miscare de “cosire” realizata cu ciocul, prinzand insecte, moluste, crustacei, viermi, dar si cu fragmente vegetale de la suprafata apei. Este o specie prezenta pe cea mai mare parte a continentului european. De marimea porumbelului, este o specie sociabila, ce umbla in stoluri si cuibareste in colonii. Sincronizarea exemplarelor dintr-un stol este impresionanta, executand manevre rapide simultan. Sunt galagioase si combative, alungand posibilii pradatori din apropierea coloniei. Ritualul nuptial se manifesta printr-un dans intre parteneri cu aplecari, atingeri si urmariri. Cuiburile sunt sumare, formate intr-o adancitura a nisipului si captusite cu resturi vegetale si scoici. Ierneaza in sudul Europei si Africa. Populatia europeana a speciei este relativ mica si cuprinsa intre 38.000 – 57.000 perechi. A crescut semnificativ in perioada 1970 – 1990. Desi in unele teritorii efectivele au descrescut in perioada 1990 – 2000, pe ansamblu populatia este considerata stabila. Cele mai mari efective cuibaritoare sunt prezente in Olanda, Germania si Spania. In zonele de iernare cele mai mari efective sunt in Franta, Portugalia si Spania. Sosesc din cartierele de iernare in aprilie. Femela depune in mod obisnuit 3 - 4 oua, pana la mijlocul lunii mai. Incubatia dureaza 21 – 25 de zile si este asigurata de ambii parteneri. La scurt timp dupa eclozare, puii parasesc cuibul si raman ascunsi in vegetatie, in asteptarea parintilor si a hranei. Puii devin zburatori la 38 – 42 de zile. Tringa glareola, Fluierarul de mlastina


Fluierarul de mlastina este o specie caracteristica zonelor de tundra cu tufisuri si pasunilor umede. Lungimea corpului este de 18 – 21 cm si o greutate de 50 – 65 g. Anvergura aripilor este de circa 50 – 57 cm. Apropiata ca marime de fluierarul de zavoi (Tringa ochropus), insa are picioarele mai lungi. Adultii au infatisare similara, iar penajul este cafeniu maro. Se hraneste cu insecte, larve, viermi, crustacee, moluste, lipitori, broaste si pestisori. Este o specie prezenta in nordul continentului european. Specie monogama, atinge maturitatea sexuala la 1 an si o varsta cunoscuta de pana la 8 ani. Se hraneste in zone cu ape mici, in perechi sau cel mai adesea in grup. Cuibul poate fi asezat pe pamant si captusit cu muschi si resturi vegetale, sau foloseste cuiburile vechi amplasate in copaci ale altor specii. Ierneaza in Africa. Populatia europeana a speciei este mare si este cuprinsa intre 350.000 – 1.200.000 perechi. A inregistrat un declin moderat in perioada 1970 – 1990. Desi in perioada 1990 – 2000 populatia s-a mentinut stabila, totusi nu a revenit la nivelul din perioada anteriora declinului. In Romania, este specie de pasaj, fiind prezenta primavara in aprilie si mai, iar toamna in august si septembrie. Cele mai mari efective sunt prezente in Finlanda, Rusia si Suedia. Soseste din cartierele de iernare in aprilie si mai. Femela depune in mod obisnuit 4 oua, in iunie.


Incubatia dureaza 22 – 23 de zile si este asigurata de ambii parteneri. Puii sunt ingrijiti numai de catre mascul. Devin zburatori la 29 – 31 de zile.

Larus minutus, Pescarusul mic


Pescarusul mic este o specie caracteristica zonelor umede reprezentate de lacuri bogate in stuf, mlastini sau coaste lagunare cu apa salmastra sau marine. Este cel mai mic dintre pescarusi. Lungimea corpului este de 25 – 30 cm si o greutate de 88 – 162 g. Anvergura aripilor este de circa 70 – 78 cm. Adultii au infatisare similara. Penajul capului este negru, aripile sunt late si rotunjite, iar partea de sub aripi este inchisa la culoare. Picioarele sunt de un rosu aprins, iar ciocul este inchis, negru – rosiatic. Gatul si spatele sunt albe. Se hraneste cu insecte, inclusiv libelule, viermi si pestisori. Manifesta preferinta pentru larvele de chironomide. Longevitatea cunoscuta este de 10 ani si 11 luni. Este o specie prezenta mai ales in nord-estul continentului european. Se hraneste adeseori impreuna cu alte specii de pescarusi. Isi prinde hrana in zbor in cazul insectelor, dar si plonjeaza dupa prada scufundandu-se, sau inoata in timp ce cauta hrana. Cuibareste prima data la 2 – 3 ani, in colonii asezate pe sol, in apropierea apei. La construirea cuibului participa ambii parteneri si este alcatuit din resturi vegetale. Ierneaza in Europa si pe coastele Marii Caspice si Marii Negre. Populatia europeana este relativ mica si cuprinsa intre 24.000 – 58.000 perechi. A inregistrat un declin moderat in perioada 1970 – 1990. Efectivele inregistrate au fluctuat in perioada 1990 – 2000 si chiar daca s-au mentinut relativ stabile, nu au atins pragul avut inainte de descrestere. Cele mai mari efective cuibaritoare sunt in Rusia, Finlanda, Belarus si Estonia. Dintre exemplarele care ierneaza in Europa, cele mai multe sunt prezente in Olanda, Turcia, Azerbaijan si Germania. Soseste din cartierele de iernare in a doua parte a lunii aprilie si inceputul lunii mai. Femela depune in mod obisnuit 2 – 3 oua, in a doua parte a lunii iunie. Incubatia dureaza in jur de 23- 25 de zile si este asigurata de ambii parteneri. Puii parasesc cuibul la cateva zile dupa eclozare si raman dependenti de parinti pana la 21 – 24 zile, cand devin zburatori.

Sterna hirundo, Chira de balta


Chira de balta este caracteristica zonelor umede costiere, dar si lacurilor interioare cu apa dulce. Lungimea corpului este de 31 – 37 cm si o greutate de 110 – 145 g. Anvergura aripilor este de circa 75 – 80 cm. Adultii au infatisare similara. Penajul este gri, iar ciocul rosu aprins cu varful negru si picioarele rosii. Partea superioara a capului este neagra. Se hraneste cu peste (5 – 15 cm lungime), insecte, si melci. Este o specie prezenta pe cea mai mare parte a continentului european. Pentru a se hrani plonjeaza, dupa detectarea prazii, de la 1 – 6 m inaltime, pana la o adancime de 50 de cm. Planeaza pe loc, fluturandu-si aripile in urmarirea prazii. Se hraneste la o distanta de pana la 5 – 10 km de colonie. Este o specie monogama si teritoriala. Atinge maturitatea sexuala la 3 ani. Masculul selecteaza teritoriul de cuibarit si daca femela din anul anterior intarzie mai mult de 5 zile, e posibil sa caute alta femela. De obicei, perechea foloseste acelasi teritoriu pentru cuibarit si este cunoscuta o situatie cand o pereche s-a intors an de an in acelasi loc timp de 17 ani. Ritualul nuptial se manifesta prin zboruri in care partenerii se inalta in cercuri, pana la o inaltime de 200 m, dupa care coboara impreuna, deplasandu-se in zig-zag. Pe sol, masculul ofera peste femelei. Cuibareste in colonii, iar distanta dintre cuiburi poate fluctua de la 0,50 m la 3,5 m. Dupa ce s-a format perechea, cei doi parteneri realizeaza cateva adancituri in sol, iar in una dintre acestea femela va depune oua. Durata medie de viata este de 9 – 10 ani, insa poate trai pana la 25 de ani. Ierneaza in Africa. Populatia europeana este mare si cuprinsa intre 270 000 – 570 000 perechi. S-a mentinut stabila in perioada 1970 – 1990.


Soseste din cartierele de iernare in a doua parte a lunii aprilie. Femela depune in mod obisnuit 3 oua, in a doua parte a lunii mai si in iunie, cu o dimensiune medie de 41,1 x 30,4 mm si o greutate de 21 g. Incubatia dureaza in jur de 22 – 28 de zile si este asigurata de ambii parteneri. Puii parasesc cuibul la cateva zile dupa eclozare si sunt ingrijiti de adulti. Devin zburatori la 27 – 30 de zile.

Sterna albifrons, Chira mica

Marimea si densitatea populatiei speciei prezenta in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national este notata cu "C", ceea ce inseamna ca la nivelul sitului este o populatie care reprezinta mai putin de 2%, fata de populatia de pe teritoriul national. Starea de conservare a trasaturilor habitatului importante pentru specie este buna

Chira mica este caracteristica zonelor umede costiere, dar si lacurilor interioare cu apa dulce, situate la o distanta de cativa km de mare. Lungimea corpului este de 20 – 28 cm si o greutate de 45 – 60 g. Anvergura aripilor este de circa 45 – 55 cm. Este cea mai mica dintre speciile de chire. Adultii au infatisare similara. Penajul este gri, fruntea alba, ciocul galben cu varful negru, iar picioarele sunt galbene. Se hraneste cu pesti, insecte si larvele acestora, melci si scoici. Este o specie prezenta pe cea mai mare parte a continentului european. Pentru a se hrani plonjeaza, dupa detectarea prazii, de la 3 – 10 m inaltime. Planeaza pe loc, fluturandu-si aripile in urmarirea prazii. Este o specie monogama si teritoriala. Atinge maturitatea sexuala la 3 ani. Ritualul nuptial este initiat de mascul care aduce peste femelei. Cuibareste solitar sau in colonii mici. Cuibul este reprezentat de o depresiune superficiala in sol sau nisip, unde sunt depuse ouale. Durata medie de viata este de 12 ani. Ierneaza in Africa si Peninsula Arabiei. Populatia europeana este relativ mica si este cuprinsa intre 35 000 – 55 000 perechi. Un declin moderat s-a manifestat in perioada anilor 1970 – 1990, ce a continuat si in perioada 1990 – 2000. Pe ansamblu populatia manifesta un declin moderat. Cele mai mari efective sunt in Rusia, Italia si Franta. Soseste din cartierele de iernare, la sfarsitul lunii aprilie. Femela depune in mod obisnuit 2 – 3 oua, in a doua parte a lunii mai si in prima parte a lunii iunie. Incubatia dureaza in jur de 17 – 22 de zile si este asigurata de ambii parteneri. Puii parasesc cuibul la cateva zile dupa eclozare si sunt ingrijiti de adulti. Devin zburatori la 19 – 20 de zile.

Chlidonias hybridus, Chirighita cu obraz alb


Chirighita cu obraz alb, caracteristica zonelor umede de apa dulce, bogate in vegetatie. Lungimea corpului este de 24 – 28 cm si o greutate de 65 – 100 g. Anvergura aripilor este de circa 57 – 70 cm. Femela este mai mica decat masculul. Adultii au infatisare similara. Penajul este gri inchis, obrazul alb si partea superioara a capului este neagra. Ciocul este rosu, spre deosebire de celelalte specii inrudite de chirighite. Se hraneste cu pesti, insecte si larvele acestora, melci si broaste. Este o specie prezenta in partea sudica si estica a continentului european. Pentru a se hrani, prinde prada prin alunecari bruste de la circa 5 m inaltime. Planeaza pe loc, fluturandu-si aripile in urmarirea prazii. De obicei se hraneste la o distanta de pana la 1 – 2 km de colonie. Cuibareste prima data la 2 ani. Este o specie monogama si teritoriala. Cuibareste in colonii de pana la 100 de perechi. Cuibul, alcatuit din resturi vegetale, este asezat pe vegetatie plutitoare (ex. frunze de nufar), in zone cu apa ce are adancimea mica (sub 1 m). Durata medie de viata este de 9 ani, insa poate atinge si 19 ani. Ierneaza in Africa si Peninsula Arabiei. Populatia europeana este relativ mica si este cuprinsa intre 42 000 – 87 000 perechi. Un declin moderat, s-a manifestat in perioada anilor 1970 – 1990. Desi populatia s-a mentinut stabila in perioada 1990 – 2000, nu s-au refacut efectivele ce existau, inaintea declinului inregistrat. Efective importante sunt in Rusia. Alte tari cu efective importante sunt: Spania, Azerbaijan, Ucraina si Turcia. Soseste din cartierele de iernare, in a doua parte a lunii aprilie si inceputul lunii mai. Femela depune in mod obisnuit 2 – 3 oua, in a doua parte a lunii mai si in prima parte a lunii iunie, cu o dimensiune medie de 37,7 x 28,6 mm. Incubatia dureaza in jur de 18 – 20 de zile si este asigurata de ambii parteneri. Puii, parasesc cuibul la cateva zile dupa eclozare si sunt


ingrijiti de adulti. Devin zburatori la 21 – 25 de zile.

Chlidonias niger, Chirighita neagra


Chirighita neagra, caracteristica zonelor umede de apa dulce si salmastre, bogate in vegetatie, in perioada cuibaritului si zonelor de coasta, golfurilor si lagunelor cu apa sarata, in perioada iernarii. Lungimea corpului este de 23 – 28 cm si o greutate de 50 – 74 g. Anvergura aripilor este de circa 57 – 65 cm. Adultii au infatisare similara. Are aripile largi si coada scurta. Capul si corpul sunt negre, iar aripile sunt gri – argintii. Se hraneste cu insecte, pesti mici si broaste. Este o specie prezenta in cea mai mare parte a continentului european. Planeaza pe loc, fluturandu-si aripile in urmarirea prazii. Pentru a se hrani, isi prinde prada de la suprafata apei, sau insecte in zbor si foarte rar se scufunda. De obicei se hraneste la o distanta de pana la 2 - 5 km de colonie. Zboara cu o viteza medie de 34 km/h. Evita pentru cuibarit zonele umede, cu o suprafata mai mica de 4 ha. Longevitatea cunoscuta, de pana la 21 de ani. Cuibareste in colonii mici, asezate pe vegetatie acvatica, in zone cu apa avand adancime mica (1- 2 m). Cuibul este alcatuit din resturi vegetale si la construirea lor participa ambii parteneri. Ierneaza in Africa. Populatia europeana este relativ mare si este cuprinsa intre 83 000 – 170 000 perechi. Un declin moderat s-a manifestat in perioada anilor 1970 – 1990. Efectivele au scazut in cele mai multe tari in perioada 1990 – 2000, fara a se cunoaste tendinta in Rusia. Cele mai mari efective sunt in Rusia, Ucraina si Belarus. Soseste din cartierele de iernare, in a doua parte a lunii aprilie. Femela depune in mod obisnuit 2-3 oua, in a doua parte a lunii mai si in prima parte a lunii iunie. Ouale acestei specii rezista atunci cand se uda. Incubatia dureaza in jur de 19 – 23 de zile si este asigurata de ambii parteneri. Puii parasesc cuibul la cateva zile dupa eclozare si sunt ingrijiti de adulti. Devin zburatori la 20 – 25 de zile.

Alcedo atthis, Pescarusul albastru

Marimea si densitatea populatiei speciei prezenta in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national este notata cu "C", ceea ce inseamna ca la nivelul sitului este o populatie care reprezinta mai putin de 2%, fata de populatia de pe teritoriul national. Starea de conservare a trasaturilor habitatului importante pentru specie este medie/redusa.

Pescarasul albastru este caracteristic zonelor umede, reprezentate de rauri, canale, lacuri cu apa dulce si zonelor de coasta cu apa salmastra. Lungimea corpului este de 17 – 19,5 cm si o greutate de 34 – 46 g. Anvergura aripilor este de circa 24 – 28 cm. Adultii au infatisare similara, cu o singura exceptie, femela avand o pata rosie la baza mandibulei. Penajul de pe spate, apare in functie de directia razelor de lumina, albastru sau verde stralucitor, fiind o aparitie ce impresioneaza. Pe piept si abdomen este portocaliu – rosiatic. Se hraneste cu peste si nevertebrate. Longevitatea maxima cunoscuta in salbaticie este de 21 de ani, insa doar un sfert dintre adulti, traiesc mai mult de un sezon. Este o specie prezenta in cea mai mare parte a continentului european. Este prezenta acolo unde apa este curata si asigura o vizibilitate buna asupra pestilor, fiind o specie indicatoare a calitatii apei. Vaneaza stand pe ramurile tufisurilor sau a copacilor ce atarna deasupra apei si plonjeaza in apa prinzandu-si prada, sau zboara la distanta mica deasupra apei. Este monogama si teritoriala, necesita un aport de hrana zilnic, echivalent cu 60 % din greutatea sa, ceea ce implica controlul unui teritoriu de 1 – 3,5 km de-a lungul cursului apei. Ritualul nuptial este initiat de masculul care urmareste femela si careia ii ofera hrana. Cuibareste in malul raurilor, unde perechea excaveaza un tunel lung de 60 – 90 cm, ce se termina cu o camera rotunda. Ierneaza in Africa, la sud de Sahara. Populatia europeana este relativ mica si cuprinsa intre 79 000 – 160 000 perechi. A inregistrat un declin moderat in perioada 1970 – 1990. Desi populatia s-a mentinut fluctuanta sau chiar in crestere in perioada 1990 – 2000, inca nu a recuperat declinul inregistrat anterior. Soseste din cartierele de iernare, in a doua parte a lunii martie. Femela depune in mod obisnuit 6 – 7 oua, in lunile aprilie si mai. Incubatia dureaza in jur de 19 – 21 de zile si este asigurata de ambii parteneri in timpul zilei si


de catre femela in timpul noptii. Puii raman in cuib 24 – 27 de zile si pe masura ce cresc, vin la marginea tunelului pentru a fi hraniti. Pot depune 2 sau chiar 3 ponte intr-un sezon.

Coracias garrulous, Dumbraveanca

Marimea si densitatea populatiei speciei prezenta in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national este notata cu "C", ceea ce inseamna ca la nivelul sitului este o populatie care reprezinta mai putin de 2%, fata de populatia de pe teritoriul national. Starea de conservare a trasaturilor habitatului importante pentru specie este foarte buna/excelenta.

Dumbraveanca este caracteristica zonelor uscate, calduroase, reprezentate de padurile rare de lunca din preajma pajistilor. Are dimensiuni similare stancutei (Corvus monedula). Lungimea corpului este de 29 – 32 cm si o greutate de 127 – 160 g. Anvergura aripilor este de circa 52 – 57 cm. Adultii au infatisare similara. Penajul este uluitor, fiind de un albastru azuriu ce acopera capul, gatul si pieptul, iar spatele este maroniu – ruginiu. Se hraneste cu rozatoare, broaste, soparle, serpi, pasari si insecte. Longevitatea cunoscuta este de 9 ani. Este o specie prezenta in sudul si estul Europei. Sunt galagioase si fiecare pereche isi apara teritoriul. Este foarte sensibila la modificarile de folosire a terenurilor, fiind considerata un bioindicator pentru habitatele mozaicate. Vaneaza pandind perioade lungi, de pe crengi si fire electrice. Ritualul nuptial cuprinde rasuciri si plonjari rapide. Este monogama si cuibareste in scorburile copacilor batrani. Ierneaza in Africa si strabate peste 10 000 km intre teritoriile de cuibarit si cele de iernare. Populatia europeana este relativ mica si cuprinsa intre 53 000 – 110 000 perechi. A inregistrat un declin moderat in perioada 1970 – 1990. Aceasta tendinta s-a accelerat in perioada 1990 – 2000, ceea ce a dus la declinul populatiei. Efective mari sunt in Turcia si Rusia. Soseste din cartierele de iernare, in a doua parte a lunii aprilie. Femela depune in mod obisnuit 3 – 6 oua, in a doua parte a lunii mai. Incubatia dureaza in jur de 17 – 19 zile si este asigurata in cea mai mare parte de catre femela. Puii sunt golasi si orbi dupa eclozare, insa cresc repede si ajung zburatori dupa 25 – 30 zile. Sunt ingrijiti de parinti inca trei – patru saptamani.

Picus canus, Ghionoaia sura

Marimea si densitatea populatiei speciei prezenta in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national este notata cu "D", ceea ce inseamna ca la nivelul sitului este o populatie rezidenta care reprezinta mult mai putin de 2%, adica nesemnificativa fata de populatia de pe teritoriul national.

Ghionoia sura este caracteristica zonelor impadurite cu foioase si de amestec cu inaltimi de pana la 600 m altitudine si in padurile din preajma raurilor si a lacurilor. De marime medie, este cu circa 20 % mai mica decat ghionoaia verde. Lungimea corpului este de 27 – 30 cm si o greutate de 110 – 140 g. Anvergura aripilor este de circa 38 - 40 cm. Adultii au o infatisare apropiata, insa masculul are ca semn distinctiv o pata rosie pe frunte. Penajul este verde masliniu, iar capul gri – verde deschis. Se hraneste cu furnici si larvele acestora de sub scoarta copacilor. Uneori culege furnici si alte insecte si de pe sol. Longevitatea cunoscuta este de 5 ani si 5 luni. Este o specie prezenta in cea mai mare parte a continentului european. Cuibareste in scorburi cu diametrul mediu de 5-7 cm si reuseste sa domine in competitia cu alte specii de pasari (in special cantatoare) pentru ocuparea scorburilor existente. Este foarte timida si ascunsa in cea mai mare parte a anului, insa devine foarte activa in timpul sezonului de imperechere. Isi apara agresiv teritoriile cu resurse bogate in furnici si cu multe excavatii folosite ca teritorii de odihna sau cuibarit. Teritoriul de cuibarit este de circa 50 – 100 ha si este mai mic decat cel folosit iarna pentru hranire. Masculii rivali se urmaresc in zbor. Zonele mai extinse ale teritoriului sunt revendicate doar prin cantec si baterea darabanei, fara a fi aparate activ. Bate darabana mai frecvent decat ghionoaia verde, iar ciocaniturile (20 – 40 pe secunda) sunt bruste si dureaza circa 1 – 2 secunde. Doar ciocanitorile bat darabana si este o forma de comunicare prin care isi anunta prezenta si isi revendica teritoriul. Ambii parteneri contribuie la realizarea excavatiei ce va fi folosita pentru cuibarit. Cele mai multe perechi folosesc o noua cavitate de cuibarit in fiecare an, de obicei plasata in apropierea celei folosite in anul anterior. In timpul ritualului de imperechere masculul hraneste femela. Este o specie sedentara. Populatia europeana este relativ mare si cuprinsa intre 180 000 – 320 000 perechi. A inregistrat un declin moderat in perioada 1970 – 1990. Desi in perioada 1990 – 2000 a manifestat o anume stabilitate sau chiar o tendinta crescatoare, declinul anterior inca nu a fost recuperat. Femela depune in mod obisnuit 5 - 7 oua in lunile aprilie si mai, cu o dimensiune medie de 27,6 x 21,2 mm si o greutate medie de 7 g.


Incubatia dureaza in jur de 15 – 17 zile si este asigurata de catre ambii parinti. Puii sunt ingrijiti de ambii parinti si devin zburatori la 24- 28 de zile.

Dryocopus martius, Ciocanitoarea neagra


Ciocanitoarea neagra este larg raspandita in padurile de foioase, de amestec si conifere, cu arbori ajunsi la maturitate. Este cea mai mare ciocanitoare din Europa, avand dimensiuni apropiate de cele ale unei ciori. Lungimea corpului este de 40 - 46 cm si o greutate de 250 – 370 g. Anvergura aripilor este de circa 67 -73 cm. Masculul este dificil de deosebit de femela desi are intreg crestetul rosu spre deosebire de femela care are pata rosie doar in partea din spate a crestetului capului. Penajul este negru. Se hraneste cu insecte si larvele acestora de sub scoarta arborilor. Longevitatea cunoscuta este de 14 ani. Este o specie prezenta in cea mai mare parte a continentului european. Spre deosebire de restul speciilor de ciocanitori al caror zbor este ondulatoriu, ciocanitoarea neagra are un zbor continuu asemanator cu cel al alunarului sau al gaitei. Realizeaza excavatii mari in arborii batrani si uscati atat pentru odihna cat si pentru cuibarit. Inaltimea la care este realizata cavitatea pentru cuib variaza intre 4 – 25 m. Diametrul intrarii variaza intre 8 – 11 cm, iar adancimea cavitatii sapate in interiorul arborelui variaza intre 37 – 60 cm. Timpul necesar pentru realizarea unei asemenea excavatii poate ajunge si la cateva saptamani. Este considerata o specie cheie in zonele impadurite, asigurand spatii de cuibarit pentru multe specii de pasari si mamifere. Prin controlul exercitat asupra populatiilor de insecte de sub scoarta, protejeaza copacii. Bate frecvent darabana, iar ciocaniturile (15 – 20 pe secunda) dureaza circa 3 secunde. In timpul sezonului de cuibarit bate darabana si de cateva sute de ori pe zi. Ambele sexe bat darabana, insa masculii o fac mult mai frecvent. Darabana acestei specii este cea mai puternica si se aude de la o distanta de circa 3 km. Doar ciocanitorile bat darabana si este o forma de comunicare prin care isi anunta prezenta si isi revendica teritoriul. Este o specie monogama cel putin pentru un sezon de cuibarit. Foloseste un teritoriu ce variaza intre 100 - 400 ha. Este o specie sedentara. Populatia europeana este relativ mare si cuprinsa intre 740 000 – 1 400 000 perechi. Specia s-a mentinut la un nivel stabil in perioada 1970 – 1990. Aceasta stare este mentinuta si in prezent, desi in unele tari s-a inregistrat un anume declin. Populatii mai mari se inregistreaza numai in Rusia si Belarus. Femela depune in mod obisnuit 4 - 6 oua in lunile aprilie si mai. Incubatia dureaza in jur de 12 – 14 zile si este asigurata de catre ambii parinti. Puii sunt ingrijiti de ambii parinti si devin zburatori la 24 - 28 de zile. Raman in preajma parintilor pentru inca o perioada de circa o saptamana.

Acrocephalus melanopogon, Privighetoarea de balta


Privighetoarea de balta este caracteristica stufarisurilor si mlastinilor cu vegetatie deasa. Lungimea corpului este de 12 – 13,5 cm, cu o greutate de 10 – 15 g. Anvergura aripilor este de 15 – 17 cm. Adultii au infatisare similara. Capul este intunecat, spranceana alba, proeminenta si spatele maroniu. Se hraneste cu insecte si melci de apa. Longevitatea cunoscuta este de 1 – 5 ani. Este o specie raspandita in zona sudica si estica a continentului european. Are un cantec melodios ce contine teme ce aminteste de privighetoare. Spre deosebire de alte specii apropiate, nu canta in zbor. Cuibul este construit la 30 – 60 cm deasupra apei, in stuf sau tufisuri joase. Este captusit cu frunze ale plantelor acvatice si pene. Este monogama de obicei. Este partial migratoare. Populatia sud vestica este sedentara, iar cea estica ierneaza in zona mediteraneana. Populatia europeana este mare si cuprinsa intre 150 000 – 300 000 perechi. In perioada 1970 – 1990 populatia s-a mentinut stabila. Desi tendinta din Rusia a ramas necunoscuta in perioada 1990 – 2000, populatia s-a mentinut stabila in restul continentului european. Soseste din cartierele de iernare in aprilie. Femela depune in mod obisnuit 3 - 5 oua. Incubatia dureaza 14 – 15 zile si este asigurata de ambii parinti. Puii devin independenti dupa 13 – 15 zile de la eclozare. Poate avea una pana la trei ponte pe an.


Sylvia nisoria, Silvia porumbaca


Silvia porumbaca este caracteristica zonelor deschise cu tufarisuri si copaci izolati, avand preferinte similare cu sfranciocul rosiatic. Este cea mai mare dintre speciile de silvii si are lungimea corpului de 15,5 – 17 cm. Greutatea variaza intre 22 – 36 g, masculul fiind cu putin mai mic decat femela. Anvergura aripilor este de 23 – 27 cm. Caracteristice sunt irisul galben, coada lunga, iar in cazul masculului - pieptul dungat ca la ulii. Penajul este asemanator, cu nuante mai puternice de gri la mascul.

Se hraneste cu insecte si fructe in toamna.

Este o specie raspandita in centrul si estul continentului european, fiind intalnita pana la inaltimi de 1600 m. Culege insecte de pe sol, in zbor, de pe frunzele arbustilor si din coroana copacilor. Masculii atrag femelele prin cantec si piruete aeriene. Masculul construieste o platforma nefinisata pentru cuibarit. Dupa constituirea perechii, femela foloseste materialul acestei platforme pentru a construi un cuib mai elaborat, de obicei intr-un arbust cu spini. Dupa depunerea oualor, este posibil ca masculul sa abandoneze femela si sa caute un nou teritoriu pentru atragerea altor femele. O parte dintre masculi aleg sa ramana cu femela si in aceasta situatie formeaza o relatie monogama. Desi ating maturitatea sexuala dupa un an, in mod obisnuit cuibaresc numai in al treilea an. Ierneaza in estul Africii. Longevitatea maxima cunoscuta este de 11 ani si 9 luni. Populatia europeana este mare si cuprinsa intre 460 000 – 1 000 000 perechi. Populatia s-a mentinut stabila intre 1970 – 2000. Cele mai mari efective sunt inregistrate in Rusia, Ucraina si Ungaria. Soseste din cartierele de iernare in mai. Femela depune in mod obisnuit 3 – 6 oua. Incubatia dureaza in jur de 12 – 13 zile si este asigurata de ambii parinti atunci cand masculul ramane la cuib, sau de catre femela singura atunci cand masculul pleaca. Puii devin zburatori dupa 10 – 12 zile. Raman in preajma adultilor inca trei saptamani.

Lanius collurio, Sfranciocul rosiatic


Sfranciocul rosiatic este caracteristic zonelor agricole deschise, de pasune cu multe tufisuri si maracinisuri. Are lungimea corpului de 16 – 18 cm, cu o greutate de 25 – 36,5 g. Anvergura aripilor este de 26 – 31 cm. Penajul celor doua sexe este diferentiat. Masculul are capul gri si spatele maroniu, iar femela este maronie. Se hraneste cu insecte, mamifere si pasarele mici, soparle si broaste. Este o specie larg raspandita pe continentul european. Este intalnita pana la o altitudine maxima de 1700 m. Perechile cuibaresc la o distanta de 100 – 300 m unele de celelalte. Numele de “lanius - macelar” l-a primit de la obiceiul de a fixa in spinii arbustilor insecte, pasarele si mamifere mici, atunci cand hrana este abundenta, pentru a o folosi in zilele cu vreme ploioasa cand hrana este mai putin disponibila. Prada prinsa este omorata prin lovituri precise cu ciocul in spatele gatului. Din cartierele de iernare se intoarce in grupuri mici de 5 -7 pasari. Cuibul este amplasat la o inaltime de pana la 2 m de la sol, in maracini sau copaci mici. Este alcatuit de catre ambii parteneri in circa 4 – 5 zile, din materiale vegetale captusite cu iarba si muschi. Ierneaza in Africa in Sudan, Egipt si Etiopia. Populatia europeana este mare si cuprinsa intre 6 300 000 – 13 000 000 perechi. A inregistrat un declin moderat intre 1970 – 1990. In perioada 1990 – 2000, populatia s-a mentinut stabila in tarile estice si nu se cunoaste tendinta in Rusia si Spania. Soseste din cartierele de iernare in aprilie. Femela depune in mod obisnuit 4 - 6 oua, la sfarsitul lunii mai si inceputul lunii iunie. Incubatia dureaza in jur de 13 – 15 zile si este asigurata de catre femela, ce este hranita in tot acest timp de catre mascul. Puii sunt hraniti de catre ambii parinti si devin zburatori dupa 14 – 15 zile. Este depusa o singura ponta pe an. Lanius minor, Sfranciocul cu frunte neagra



Sfranciocul-cu-frunte-neagra este o pasare de talie mai mica decat cea a sfranciocului rosiatic (Lanius collurio), are coada mai scurta decat acesta, o tinuta mai dreapta si fruntea neagra. De la distanta si dintr-un unghi neprielnic de observatie poate fi confundat cu sfranciocul mare (Lanius excubitor) dar si in acest caz elementul de departajare poate fi coada mai lunga la excubitor si fruntea neagra pana aproape de crestet la minor in comparatie cu excubitor. Prezinta dimorfism sexual, la femela penajul fiind bruniu, maculat semilunar in timp ce masculul are partea superioara cenusie, cea inferioara alba nuantata pe piept rosietic. Pe aripile negre prezinta o pata alba bine vizibila in zbor. Era una dintre cele mai frecvente pasari clocitoare la noi in tara, preferand pentru plasarea cuibului indeosebi podgorii si gradini cu pomi, alei precum si copaci singuratici din camp. Ultimele doua decenii ale veacului nostru nu mai pot confirma decat in parte o asemenea stare de fapt. Cuibul compact alcatuit din radacini, crengute, fragmente vegetale subtiri cu intercalari de plante odorante (Thymus, Menta) si captusit in interior cu fire de par de la animalele domestice in amestec cu pene este construit la aproximativ 4-5 m de la sol in salcami, duzi, plopi sau pomi fructiferi in care sunt depuse 5-7 oua. Forma lor este ovala spre oval-alungita iar culoarea de baza verzuie sau pal-verzuie. Incubatia dureaza 15 zile, puii sunt crescuti la cuib conform caracterului nidicol al speciei. Este specie diurna, cu regim alimentar carnivor - insecte, melci, soparle, soareci si extrem de rar puii altor passeriforme. Traieste pe pajisti naturale, tinuturi de campie necultivate cu caracter stepic dar si lunci inierbate, livezi, cu osebire vegetatia in brau la nivel de talveg.

Specia este raspandita in jumatatea sudica a continentului european si de aici in Asia. La noi cuibareste aproape in intreaga tara cu reprezentare importanta in Moldova, Dobrogea, jumatatea estica a Campiei Romane si V-NV Banatului, Ardealului. In tara efectivele sunt stationare. Existenta acestei pasari este conditionata de nealterarea habitatelor naturale existente si neafectarea braielor de arbori si subarbusti intercalate culturilor agricole. Exista astfel posibilitatea ca intr-o repartizare mult mai razleata cuiburile sa poata fi gasite de-a lungul acestor segmente (acolo unde si vegetatia este corespunzatoare) cu valoare de nisa ecologica. Numarul mediu de exemplare observate: 3, perechi clocitoare 0-1. In momentul de fata consideram statutul de conservare al speciei - specie vulnerabila.

Phalacrocorax pygmeus, Cormoran

Marimea si densitatea populatiei speciei prezenta in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national este notata cu "C", ceea ce inseamna ca la nivelul sitului este o populatie rezidenta care reprezinta mai putin de 2%, fata de populatia de pe teritoriul national. Starea de conservare a trasaturilor habitatului importante pentru specie este buna.

Cormoranul mic, in Europa, este specia cea mai mica din familia cormoranilor. Are un penaj negru lucios si este o specie acvatica. Adultii au o lungime a corpului cuprinsa intre 45 – 55 cm, fiind cu putin mai mari decat o lisita. Anvergura aripilor variaza intre 75 – 90 cm. Proportional cu dimensiunile corpului, coada este lunga, iar ciocul scurt. Adultii au o infatisare similara. Naparlesc complet in toamna, inainte de sfarsitul lunii noiembrie. Se hraneste in special cu peste si nevertebrate acvatice, scufundandu-se pana la cativa metri adancime si o perioada de pana la 1 minut. Apare in sud - estul Europei, unde cuibareste in colonii (singur sau cu alte specii cum sunt cormoranul mare si starcii) in lungul Dunarii si pe lacurile si raurile interioare. Ierneaza in sudul ariei de cuibarit din sudul Europei, cu efective mari in Grecia, Azerbaijan si Bulgaria. Sunt excelenti scufundatori, deplasandu-se usor sub apa asemeni unei “torpile”. Traiesc in “carduri” si pescuiesc adesea impreuna cu pelicanii. Pentru ca au un penaj ce se uda usor, pot fi observati frecvent pe arbori, stanci, grinduri, in pozitii caracteristice (cu aripile desfacute si “proptiti” in coada), uscandu-si penajul la soare. In caz de pericol, cormoranii regurgiteaza hrana inghitita. Populatia europeana a cormoranului mic este relativ mica (pana la 39.000 perechi) si a manifestat un declin moderat intre 1970 – 1990. Desi in unele tari declinul a continuat si in perioada 1990 – 2000, in Romania si Azerbaijan unde apar cele mai mari populatii cuibaritoare, efectivele au ramas stabile sau au marcat o usoara crestere. In Romania, cele mai mari colonii apar in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si pe culoarul inferior al Dunarii. La sfarsit de martie si inceput de aprilie, perechile revin in coloniile vechi unde repara cuiburile existente (alcatuite din crengi si captusite cu vegetatie) sau construiesc cuiburi noi. Numarul cuiburilor variaza


pe un arbore, de la cateva pana la cateva zeci. Femela depune 4 - 6 oua in a doua jumatate a lunii mai, dar uneori si in iunie. La incubarea oualor care dureaza 27 – 30 de zile, participa ambii parinti. Puii iesiti din ou sunt orbi, golasi si neputinciosi, ramanand o perioada indelungata la cuib. Puii au penajul complet la 42 de zile, dar raman in colonie pana la 8 - 10 saptamani, perioada in care sunt hraniti de catre parinti.

Branta ruficollis, Gasca cu gat rosu

Marimea si densitatea populatiei speciei prezenta in sit, in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national este notata cu "A", ceea ce inseamna ca la nivelul sitului este o populatie care reprezinta mai mult de 15%, fata de populatia de pe teritoriul national. Starea de conservare a trasaturilor habitatului importante pentru specie este buna.

Gasca cu gat rosu este o specie caracteristica zonelor de tundra siberiana. Lungimea corpului este de 54 – 64 cm si are o greutate medie de 1.400 – 1.600 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 110 – 125 cm. Adultii au infatisare similara. Gasca cu gat rosu este cea mai mica dintre gaste si are un penaj elegant, negru combinat cu rosu-ruginiu, subliniat de dungi albe. Se hraneste in teritoriile de cuibarire cu specii vegetale din tundra siberiana, iar in cartierele de iernare din sud estul Europei se hraneste in special pe culturile de grau de toamna si rapita. Este o pasare simbol pentru Dobrogea. Cuibareste in nordul Siberiei in colonii mici situate pe malurile raurilor. Uneori cuibareste in apropierea cuiburilor de soim calator (Falco peregrinus) pentru a beneficia de protectia acestei specii impotriva pradatorilor, cum este vulpea polara (Alopex lagopus). Distanta parcursa intre zonele de cuibarit si cartierele de iernare depaseste 4.000 de km. In cartierele de iernare, formeaza stoluri mixte impreuna cu alte specii de gaste, in special garlita mare (Anser albifrons). Se hranesc ziua pe culturile agricole, la inceput cu boabe de porumb, ramase risipite dupa recoltare si mai apoi cu grau de toamna, iar seara inopteaza pe lacuri. Cand lacurile ingheata, se aseaza si pe mare. Atunci cand distanta intre locurile de inoptare si cele de hranire creste la peste 30 de km, prefera sa caute alte locuri de hranire si inoptare de obicei mai in sud, daca culturile sunt acoperite de zapada. Zboara impreuna cu alte specii de gaste in siruri dispuse in forma de “V”. Atunci cand stolul este format numai din gaste cu gat rosu, formatia este neregulata si asemanatoare ca forma cu cea a graurilor sau ciorilor. Ierneaza in vestul Marii Negre in Dobrogea (Romania si Bulgaria). Emite un sunet caracteristic, usor de identificat. Populatia estimata a speciei in cartierele de iernare este fluctuanta si cuprinsa intre 34.000 – 37.000 exemplare. In perioada 1970 – 1990 efectivele observate au fost in crestere si apoi au ramas stabile in perioada 1990 – 2000. Ierneaza intr-o zona redusa ca intindere, care este influentata de modul de folosire al terenurilor. Cea mai mare parte a populatiei mondiale este prezenta in timpul iernii in Romania si Bulgaria. In iernile mai blande, raman in numar mai mare in Ucraina, iar in cele mai aspre coboara spre sud, pana in Grecia. Soseste la inceputul lunii mai in teritoriile de cuibarit. In a doua jumatate a lunii iunie formeaza colonii de circa 5 perechi ce cuibaresc in cavitati, de circa 5 - 8 cm adancime. Femela depune 3 - 10 oua care sunt incubate timp de 25 de zile. Puii devin zburatori la 35 – 42 de zile.

Accipiter brevipes, Uliul cu picioare scurte


Uliul cu picioare scurte este o specie caracteristica zonelor impadurite de joasa altitudine, situate in apropierea unei ape. Lungimea corpului este de 30 – 37 cm si greutatea de 169 g pentru mascul si 215 g pentru femela. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 63 – 76 cm. Masculul este albastru – gri pe spate, cu varfurile aripilor negricioase. Femela este gri-maro, cu varfurile aripilor negricioase. Se hraneste cu insecte, soparle, pasari si mamifere mici. Este o specie prezenta in sud - estul continentului european. Atinge maturitatea sexuala in primul an. Cuibareste la marginea padurii, in copaci. Cuibul este construit in fiecare an si uneori ocupa cuiburi parasite de ciori sau cotofene. Desi vaneaza in mod obisnuit ziua, prinde si lilieci la apusul soarelui. Migreaza in stoluri mari si paraseste Europa pe la Bosfor. Ierneaza in Africa. Populatia europeana a speciei este mica si cuprinsa intre 3.200 – 7.700 perechi. A ramas stabila


intre 1970 – 1990. Desi in perioada 1990 – 2000 populatia a ramas stabila in cea mai parte parte a teritoriului, in Rusia a inregistrat un declin moderat, ceea ce a determinat o tendinta general descrescatoare a populatiei. Cele mai mari efective se inregistreaza in Rusia, Grecia si Turcia. Soseste in aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat la o inaltime de 4 – 9 m. Este alcatuit din ramuri impletite, atinge 15 cm inaltime si 30 cm diametru. La interior este captusit cu frunze. Femela depune 3 – 5 oua in a doua jumatate a lunii mai si inceputul lunii iunie, cu o dimensiune medie de 39,4 x 31,3 mm. Incubatia dureaza 30 – 35 de zile si este asigurata de femela, care este hranita de mascul in tot acest timp. Puii devin zburatori la 40 – 45 de zile, dar raman dependenti de parinti cateva saptamani in plus.

Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE si evaluarea acestora

Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare (conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape) izolata, B - populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie, C - populatie neizolata cu o arie de raspandire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C – considerabila

Cod Nume


Residenta

Migratoare

Populatie Conservare

Izolare Evaluare globala


A005

Podiceps cristatus

200 i D

A017

Phalacrocorax carbo

80-120 p 300 i C B C B

A028 Ardea cinerea 50 p D

A041 Anser albifrons 13.000-30.0000

C B C B

A053

Anas platyrhynchos

P D

A055

Anas querquedula

R D

A059 Aythya ferina RC D

A096

Falco tinnunculus

20-40 p C B C B

A099 Falco subbuteo 20-30 p D

A179

Larus ridibundus

P D

A198

Chlidonias leucopterus

R D













Cod Nume


Residenta

Migratoare




A207 Columba oenas RC D

A208

Columba palumbus

RC P D

A212

Cuculus canorus

RC D

A214 Otus scops R D

A221 Asio otus C D

A230

Merops apiaster

120 p D

A232 Upupa epops C D

A247

Alauda arvensis

P D

A249 Riparia riparia 750-1100 p C A C B

A251 Hirundo rustica C D

A260 Motacilla flava P D


A271

Luscinia megarhynchos

RC C D

A273

Phoenicurus ochruros

RC C B C C

A275

Saxicola rubetra

RC C B C C

A285

Turdus philomelos

RC D

A292

Locustella luscinioides

RC D

A295


RC D

A297

Acrocephalus scirpaceus

RC D

A298

Acrocephalus arundinaceus

RC D






















Cod Nume


Residenta

Migratoare




A299

Hippolais icterina

R D

A309

Sylvia communis

RC D

A310 Sylvia borin RC D

A311

Sylvia atricapilla

RC D

A319

Muscicapa striata

RC RC D

A336

Remiz pendulinus

RC D

A337 Oriolus oriolus C C D

A351

Sturnus vulgaris

RC C D

A359

Fringilla coelebs

RC P C B C C

A363

Carduelis chloris

RC P D

A364

Carduelis carduelis

RC P D

A373

Coccothraustes coccothraustes

RC D

A383

Miliaria calandra

P RC D

A459

Larus cachinnans

RC D

FETESTI

Lucrarile de extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si colectare ape uzate se vor

realizata in localitatea Fetesti, in zona carosabila a drumurilor, in exteriorul siturilor Natura 2000.

Siturile aflate in vecinatatea orasului Fetesti sunt: ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti si ROSPA0012 Bratul Borcea.

Pe imaginile prezentate anterior se poate vedea ca in zona de suprapunere a acestor situri cea mai mica distanta a acestora fata de lucrari este de cca. 5 m.
















Tipuri de habitate care pot fi afectate de proiect

Habitatul tinta al sitului ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti nu a fost identificat in zona de realizare a investitiilor si nici in imediata apropiere.

Se apreciaza ca investitia nu va avea un impact semnificativ asupra acestui tip de habitat in perioada de executie si/sau exploatare a retelelor proiectate in conditiile respectarii masurilor propuse.

Speciile tinta ale sitului ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti nu au fost identificate in zona de realizare a investitiilor si nici in imediata apropiere.

Se apreciaza ca investitia nu va avea un impact semnificativ asupra speciilor in perioada de executie si/sau exploatare a retelelor proiectate in conditiile respectarii masurilor propuse.

Speciile tinta ale sitului ROSPA0012 Bratul Borcea - Specii de pasari enumerate in Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE care pot fi afectate de proiect sunt identificate in cap.3 Identificarea si evaluarea impactului

Lucrarile de extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si colectare ape uzate se vor realizata in intravilanul localitatii Fetesti, in zona rezidentiala, antropizata, pentru pozarea conductelor fiind utilizata zona carosabila a drumurilor.

In perimetrul amplasamentului studiat nu au fost identificate specii de pasari enumerate in Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, intrucat suprafata construita a drumului nu prezinta caracteristici optime pentru dezvoltarea unor habitate naturale specifice speciilor de pasari de interes comunitar.


In perimetrul amplasamentului studiat nu au fost identificate specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Asa cum am mentionat anterior, proiectul se refera la realizarea lucrarilor de extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si canalizare, lucrari care se vor executa in zona rezidentiala, in ampriza drumurilor existente.

2.2.3 Situl ROSPA0044 Gradistea – Caldarusani - Dridu

Situl ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu cuprinde un complex de habitate care asigura mediul de viata pentru numeroase specii de pasari caracteristice pentru tara noastra

Habitatele naturale ocupate de speciile pentru care a fost desemnat situl, sunt cele din apropierea lacurilor Caldarusani, Dridu si Balta Neagra: stufarisul, papurisul, mlastinile, copacii de la marginea lacurilor (salcii, arini), luciul de apa si terenurile agricole.

Bogatia in specii de pasari a zonei se datoreaza calitatii si importantei habitatelor, oferind locuri propice pentru cuibarit, hranire si odihna. Principalele habitate care prezinta o mare importanta pentru speciile de pasari pentru care a fost declarat situl, sunt: stufarisul (reprezentat mai ales de suprafete uniforme de Phragmites australis), papurisul (asociatii vegetale unde predomina Typha spp.), mlastinile cu Carex spp. si alte specii, fanetele umede si alte suprafete de asociatii vegetale inundate temporar, portiunile cu apa mica.

Specii de pasari enumerate in anexa I la Directiva Consiliului 2009/147/CE si evaluarea acestora



COD Specie Rezi

denta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop.

Conservare Izolare Global


R D


12-20 C B C C

A068 Mergus albellus R D


70-80p C B C B


80-90i C B C B

A151 Philomachus pugnax

400-700i

C B C B

A120 Porzana parva RC D

A119 Porzana porzana 7-8i D


R D

A193 Sterna hirundo RC D

A166 Tringa glareola 40-80i D

A024 Ardeola ralloides 35-50p 20-200i

C B C C

A021 Botaurus stellaris 7-8p C C C C

A197 Chlidonias niger R D

A031 Ciconia ciconia 2p D


3-4p C B C C

A038 Cygnus cygnus 3-8i C B C C

A027 Egretta alba 40-210i

C B B B

A026 Egretta garzetta 40-60p 60-200i

C B C B

A060 Aythya nyroca 25-28p C B C B

Legenda: Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta; Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativa; Evaluare (conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa; Evaluare (izolare): A - (aproape) izolata, B - populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa; Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C – considerabila.


Referitor la speciile de pasari enumerate in anexa I la Directiva Consiliului 2009/147/CE prezentate in tabelul de mai sus mentionam ca cea mai mare parte a lor se regaseste printre speciile prezentate in cadrul sitului ROSPA0012 Bratul Borcea. De aceea vom prezenta in continuare doar speciile care nu au fost descrise in cadrul sitului ROSPA0012 Bratul Borcea.

Acestea sunt: Mergus albellus, Philomachus pugnax, Porzana porzana, Botaurus stellaris, Cygnus cygnus, Egretta alba.

Mergus albellus, Ferestrasul mic

Este o specie caracteristica raurilor lente si lacurilor bogate in peste din zonele padurilor de conifere situate in Europa si Asia. Lungimea corpului este de 38-44 cm, cu o greutate de 540-940 g pentru mascul si 700-800 g pentru femela. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 56-69 cm. Penajul alb cu negru al masculului este caracteristic si nu poate fi confundat. Cea mai mare parte a corpului este alba, ochii acoperiti de o masca neagra, iar aripile sunt negre cu benzi albe. Penajul femelei este gri-maroniu. Ciocul zimtat are un carlig in varf. Se hraneste cu peste, crustacee, insecte de apa si larve ale acestora.

Este o specie ce cuibareste in nordul Rusiei si Peninsula Scandinava. In migratie zboara in grup, cu indivizii dispusi in linie oblica sau in „V„. Este o specie scufundatoare ce prefera mai mult apa dulce, insa in cartierele de iernare este observata dupa ce lacurile ingheata si de-a lungul coastelor marine. Se hraneste in grupuri si se scufunda rapid si aproape vertical. Specie monogama, atinge maturitatea in al doilea an de viata. De obicei masculul este tacut, insa canta serenade partenerei in perioada de imperechere. Cuibareste in scorburile copacilor si in cuiburi artificiale. Scorburile abandonate de ciocanitoarea neagra sunt adesea folosite pentru cuibarit. Longevitatea cunoscuta este de sase ani. In captivitate traieste 8-10 ani. Ierneaza in centrul si estul continentului european.

Populatia europeana a speciei este mica, cuprinsa intre 5300-8400 de perechi cuibaritoare. A inregistrat o reducere mare a teritoriului in perioada 1970-1990. In perioada 1990-2000, desi efectivele s-au mentinut stabile in majoritatea tarilor, a continuat sa scada in Rusia. Cele mai mari efective sunt in Rusia si Finlanda. In timpul iernii, efectivele estimate in Romania sunt de 1400-2600 de exemplare. Cele mai mari efective de iernare sunt in Germania si Polonia. Populatia europeana a speciei este mica, cuprinsa intre 5300-8400 de perechi cuibaritoare. A inregistrat o reducere mare a teritoriului in perioada 1970-1990. In perioada 1990-2000, desi efectivele s-au mentinut stabile in majoritatea tarilor, a continuat sa scada in Rusia. Cele mai mari efective sunt in Rusia si Finlanda. In timpul iernii, efectivele estimate in Romania sunt de 1400-2600 de exemplare. Cele mai mari efective de iernare sunt in Germania si Polonia. Soseste din cartierele de iernare la inceputul lunii aprilie. Femela depune un numar de 6-9 oua. Incubatia dureaza intre 26-28 de zile, fiind asigurata de catre femela. Puii raman dependenti de femela, care ii hraneste inca 30 de zile. Incubatia dureaza intre 26-28 de zile, fiind asigurata de catre femela. Puii raman dependenti de femela, care ii hraneste inca 30 de zile.

Philomachus pugnax, Bataus

Cuibareste in mlastini, lacuri artificiale si pajisti umede. Masculii au un penaj de imperechere distinct cu cap si piept negru cu caramiziu si partea de jos a corpului alba cu un model negru pe piept. Culorile smocurilor de pe cap si gulerului din jurul gatului variaza de la negru la caramiziu si alb. In sezonul de iarna masculii pierd ornamentatia capului si devin similari femelelor, cu capul gri-maroniu si partea de jos a corpului pala si pestrita. Lungimea corpului este de 29-32 cm, anvergura aripilor de 54-60 cm, greutatea medie a corpului de 180 g (mascul) si 110 g (femela). Se hraneste cu nevertebrate, pesti mici, amfibieni si seminte. Longevitatea in libertate este de 4 ani. Cuibareste in nordul Europei. Marea majoritatea ierneaza in Africa subsahariana, cu toate ca o populatie redusa ierneaza in sudul si vestul Europei. Masculii parasesc zonele de cuibarit in iunie, iar femelele in iulie, incepand migratia de primavara in lunile februarie-aprilie. Hranirea are loc atat noaptea cat si ziua. Reproducerea incepe la varsta de 2 ani. In timpul sezonului de reproducere “masculii teritoriali” apara teritorii mici in cadrul unor adunari mari de masculi cunoscute sub denumirea de “lek”. Acesti masculi isi etaleaza penajul in timp ce sar si se apleaca, umfland pieptul in fata rivalilor si curtand femelele. “Masculii sateliti” nu apara teritoriile dar intra in lek si atenteaza la imperecherea cu femelele. Mai mult de jumatate din femele se imperecheaza cu mai mult de un mascul. Cuibul este reprezentat printr-o racla putin adanca la nivelul solului acoperita cu iarba. Populatia cuibaritoare


europeana este mare de 200.000-510.000 de perechi. Multe din populatiile europene au suferit declinuri in perioada 1990-2000. In Romania nu exista perechi cuibaritoare, specia fiind doar in pasaj. Depun 2-4 oua, de dimensiuni de aproximativ 44x31 mm, sunt depuse din a doua decada a lunii martie pana la inceputul lunii iunie. Femela cloceste ouale singura timp de 20-23 de zile. Puii sunt capabili sa se hraneasca singuri cu nevertebrate mici la scurt timp dupa eclozare si dezvolta penajul la 25-28 de zile mai tarziu. Masculul nu ofera grija parentala. Perechile cresc o singura generatie pe an.

Porzana porzana, Crestet pestrit

Este o specie caracteristica zonelor umede, mlastinoase, cu multa vegetatie. Duce o viata retrasa si este greu de observat. Lungimea corpului este de 19 – 22,5 cm si o greutate medie de 57 – 147 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 37 – 42 cm. Adultii au infatisare similara, cu cioc mic, picioare verzi si o culoare maronie cu dungi negre si pete albe. Au un repertoriu vocal bogat si isi fac remarcata prezenta prin sunete care se aud la o distanta de pana la 2 km. Se hraneste cu insecte si larvele acestora, melci si seminte, plante de apa si pesti. Este o specie prezenta pe cea mai mare parte a continentului european. Este o specie monogama, formand perechi care se pastreaza pe durata unui sezon de cuibarit. Este o specie teritoriala, atat in regiunea de cuibarit, cat si in cea de iernare. In timpul ritualului nuptial, masculul canta in reprize de cateva minute de la inserare pana tarziu in noapte. Cuibul, construit in vegetatie, are forma unei cupe si este construit de ambii parteneri. Ierneaza in Africa. Populatia europeana a speciei este relativ mare si cuprinsa intre 120.000 – 260.000 perechi. S-a mentinut stabila intre 1970 – 1990. Desi in perioada 1990 – 2000 specia a inregistrat un declin in Ucraina, populatiile din Rusia si Belarus au ramas stabile sau chiar au crescut, ceea ce face ca, pe ansamblu, populatia sa fie considerata stabila. Soseste din cartierele de iernare la inceputul lunii aprilie. Femela depune de obicei 8 – 12 oua in a doua jumatate a lunii mai. Incubatia dureaza in medie 18 – 24 de zile si este asigurata de ambii parteneri. Puii ies din ou cu un puf negru, lucios si se pot recunoaste dupa ciocul rosu la baza si varful alb. Puii isi urmeaza parintii, care le asigura hrana, si devin zburatori la 25 – 28 de zile.

Botaurus stellaris, Buhaiul de balta

Cunoscut si sub numele de Bou de Balta, este o specie specifica zonelor umede. Adultii au o lungime a corpului de 69 – 81 cm, fiind ceva mai mari decat o gaina domestica, cu o greutate de circa 1.350 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 100 – 130 cm. Adultii au infatisare similara. Coloritul general este galben caramiziu cu striatii negre. Se hraneste cu pesti, insecte acvatice, broaste, lipitori si chiar soareci. Specia apare pe cuprinsul intregului continent european, cu o distributie mai uniforma in partea estica a acestuia. Este o specie sfioasa, retrasa, solitara, la care masculii si femelele petrec o perioada scurta impreuna in perioada imperecherii. Masculii sunt teritoriali, iar strigatul specific se aude toata primavara pe distante mari, mai ales la rasaritul soarelui si in amurg. Sunetul pe care il scoate se aseamana mult cu cel al instrumentului muzical denumit buhai si folosit in mod traditional cu ocazia sarbatorilor de iarna, de unde a fost imprumutat si numele pasarii. De obicei, exemplarele stau ascunse in stuf, iar atunci cand sunt surprinse adopta o pozitie de camuflaj, cu gatul si ciocul intinse in sus (dungile verticale de pe corp imita surprinzator de bine tulpinile stufarisului cu care se confunda), pozitie caracteristica numai acestei specii. Ierneaza in sud – vestul Asiei si nordul Africii. In iernile mai blande unele exemplare pot ramane la noi. Populatia europeana estimata a speciei este relativ mica, de pana la 54.000 de perechi. Desi populatia a ramas relativ stabila in perioada 1990 – 2000, declinul manifestat in perioada 1970 – 1990 nu a fost recuperat. Cea mai numeroasa populatie apare in Rusia si Polonia. Soseste la inceputul lunii aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este construit de femela si este alcatuit din stuf si alte resturi vegetale. Femela depune la sfarsitul lui aprilie, 3 - 5 oua pe care le incubeaza singura timp de 24 – 26 de zile, masculul fiind poligam. Femela ingrijeste singura puii o perioada cuprinsa intre 12 - 30 de zile.

Cygnus cygnus, Lebada de iarna

Cunoscuta sub denumirea de Lebada cantatoare, este o specie caracteristica zonelor arctice cuibarind pe lacuri inconjurate de vegetatie. Lungimea corpului este de 140 – 160 cm si o greutate medie de 9.800 – 11.000 kg pentru mascul si 8.200 – 9.200 kg pentru femele. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 205 – 235 cm. Adultii au infatisare similara. De la distanta mica se poate vedea


ca pata galbena de pe cioc este mai intinsa decat la Lebada mica (Cygnus columbianus). Se hraneste in special cu plante de apa, seminte, viermi, insecte, moluste si uneori pesti. Este specia nationala in Finlanda si este imprimata pe moneda de 1 euro. Este o specie cuibaritoare in Islanda, Peninsula Scandinavica si nordul Rusiei. Cuibareste solitar pe lacuri inconjurate de vegetatie si mlastini. Talia mare, tinuta eleganta combinata cu un penaj alb sclipitor, care parca sfideaza primejdiile, gatul zvelt si lung au determinant includerea acestei specii de lebede in basmele si folclorul popoarelor. Sunt pasari sociabile, hranindu-se in numar mare pe luciul lacurilor putin adanci, ca urmare a faptului ca nu se pot scufunda si adancimea la care pot ajunge este limitata de lungimea gatului. In timpul perioadei de imperechere se inregistreaza lupte intre masculi. Dupa formare, perechile raman unite pe viata si masculul vegheaza asupra femelei, cuibului si a puilor. Puii isi petrec iarna impreuna cu parintii iar uneori se ataseaza grupului si pui din anii precedenti. Inoata cu capul drept si spre deosebire de lebada de vara (lebada cucuiata – Cygnus olor) nu isi infoiaza aripile asemeni unor panze umflate de vant. Adeseori canta cand sta pe apa, iar corul format de stolurile mari este impresionant. Pentru a-si lua zborul, au nevoie de suprafete generoase. Zboara in stoluri in forma de “V” iar in timpul zborului aripile produc un fosnet usor. Ierneaza pe cea mai mare parte a continentului european. Populatia estimata in cartierele de iernare este relativ mare si depaseste 65.000 exemplare. Populatia s-a mentinut stabila in perioada 1970 – 1990. Desi au fost inregistrate tari in care populatiile au intrat in declin in perioada 1990 – 2000, populatiile ce ierneaza in Danemarca si Germania s-au mentinut stabile. Efective mai mari sunt inregistrate in Danemarca, Germania, Irlanda, Marea Britanie si Norvegia. Soseste in luna aprilie din cartierele de iernare. La construirea cuibului, asezat pe sol sau in stufaris participa cei doi parinti, masculul fiind primul ce incepe constructia. Cuibul poate fi folosit mai multi ani, reparat si consolidat anual, astfel ca atinge dimensiuni impresionante (pana la 2 m in diametru la baza si 1 – 1,20 m la varf). Femela depune 4 – 7 oua. Incubatia e asigurata de femela care este vegheata de catre mascul. Dupa 36 de zile puii eclozeaza si devin zburatori la 120 – 150 de zile. Egretta alba, Egreta mare

Este o specie caracteristica zonelor umede cu palcuri de salcii. Lungimea corpului este de 85-100

cm si greutatea de 950 g, fiind ca dimensiuni asemanatoare cu Starcul cenusiu ( Ardea cinerea ).

Anvergura aripilor este cuprinsa intre 145-170 cm. Adultii au infatisare similara. Penajul este complet

alb. Pe spate, peste coada, sunt prezente 30-40 de pene ornamentale alb sclipitoare, fin spintecate

si denumite „egrete„, care in secolul XIX erau recoltate prin distrugerea coloniilor si impuscarea

pasarilor pentru a fi vandute caselor de moda. Se hraneste cu pesti de talie mica, broaste, serpi si

insecte. Este prezenta in efective mici pe cea mai mare parte a continentului, cu exceptia zonelor

nordice. Cuibareste in colonii formate numai din egrete sau impreuna cu alte specii de starci,

caracterul gregar fiind mai putin accentuat. Ierneaza in zona mediteraneana si in Africa. Longevitatea

maxima cunoscuta este de 13 ani si noua luni.

Populatia europeana a speciei este mica si cuprinsa intre 11000-24000 de perechi. Dupa 1970

specia a inceput sa-si revina numeric si a manifestat o tendinta generala pozitiva in arealul de

distributie. Soseste in a doua parte a lunii martie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat pe

trestie batrana si incalcita sau pe salcii scunde. La construirea cuibului, alcatuit din crengi si stuf,

participa cei doi parinti. Femela depune 3-5 oua in perioada cuprinsa intre a doua jumatate a lunii

aprilie si inceputul lunii iunie. Incubatia e asigurata de ambii parinti. Dupa 25-27 de zile puii eclozeaza

si raman in cuib in jur de 30 de zile, dar continua sa fie hraniti de parinti pana la 42 de zile, cand

devin independenti.

Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I la Directiva Consiliului 2009/147/CE



Residenta

Migratoare Populatie

Conservare

Izolare

Evaluare

globala Reproducer

e Ierna

t Pasa

j

A004

Tachybaptus ruficollis

10-20 p

40-50 i

D

A005

Podiceps cristatus

10-20 p

40-80 i

D

A017

Phalacrocorax carbo

150-300 i

D

A028

Ardea cinerea

30-40 p

D

A036

Cygnus olor

4-5 p

230-320 i

D

A043

Anser anser

200-300 i

D

A048

Tadorna tadorna

60-90 i

D

A050

Anas penelope

C D

A051

Anas strepera

C D

A052

Anas crecca

C D

A054

Anas acuta

RC D

A055

Anas querquedula

RC D

A056

Anas clypeata

RC D

A059

Aythya ferina

40-50 i 1200-1300 i

2000-3000 i

D

A061

Aythya fuligula

RC D

A086

Accipiter nisus

RC D

A087

Buteo buteo

RC D

A118

Rallus aquaticus

RC D

A123

Gallinula chloropus

RC D

A125

Fulica atra

3000-4000 i

D











































Residenta


Conservare

Izolare

Evaluare

globala Reproducer

e Ierna

t Pasa

j

A149

Calidris alpina

RC D

A156

Limosa limosa

RC D

A160

Numenius arquata

RC D

A162

Tringa totanus

RC D

A179

Larus ridibundus

R

3000-4000 i

B B C A

A212

Cuculus canorus

RC

D

A230

Merops apiaster

4-5 p

D

A232

Upupa epops

RC D

A244

Galerida cristata

RC

D

A247

Alauda arvensis

RC D

A249

Riparia riparia

C D

A251

Hirundo rustica

RC D

A253

Delichon urbica

C D

A260

Motacilla flava

RC

D

A262

Motacilla alba

RC

D

A269

Erithacus rubecula

C D

A271

Luscinia megarhynchos

C D

A273

Phoenicurus ochruros

RC D

A275

Saxicola rubetra

RC D

A276

Saxicola torquata

RC D











































Residenta


Conservare

Izolare

Evaluare

globala Reproducer

e Ierna

t Pasa

j

A283

Turdus merula

RC D

A285

Turdus philomelos

RC D

A292

Locustella luscinioides

RC

D

A295


RC

D

A296

Acrocephalus palustris

R D

A297

Acrocephalus scirpaceus

RC

D

A298

Acrocephalus arundinaceus

RC

D

A315

Phylloscopus collybita

RC D

A316

Phylloscopus trochilus

RC D

A319

Muscicapa striata

RC D

A351

Sturnus vulgaris

C D

A359

Fringilla coelebs

P D

A363

Carduelis chloris

P D

A364

Carduelis carduelis

P D

A366

Carduelis cannabina

RC D

A383

Miliaria calandra

RC D

A459

Larus cachinnans

1200-1400 i

D

Legenda: Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare (conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape) izolata, B - populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C - considerabila

FIERBINTI




































Lucrarile de extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si colectare ape uzate se vor

realizata in localitatea Fierbinti, in zona carosabila a drumurilor, se suprapun partial cu situl ROSPA0044 Gradistea-Caldarulsani-Dridu.

Cea mai apropiata distanta fata de strazile pe care se vor executa retele de canalizare este de cca. 8 m astfel precum se poate vedea in imaginile anterioare. Pe strada Micsunesti se pozeaza conducta de alimentare cu apa care se suprapune partial cu situl ROSPA0044 Gradistea-Caldarulsani-Dridu, adica patrunde in sit pe o lungime de 26,89 m.

DRIDU

Lucrarile de alimentare cu apa din Dridu se vor realiza la o distanta mai mare de 80 m fata de situl ROSPA0044 Gradistea-Caldarulsani-Dridu si la o distanta mai mare de 500 m de situl ROSCI0290 Coridorul Ialomitei. Acest lucru se vozualizeaza in imaginile anterioare.


Habitatul nu a fost identificat in zona de realizare a investitiilor si nici in imediata apropiere.

Se apreciaza ca investitia nu va avea un impact semnificativ asupra acestui tip de habitat in perioada de executie si/sau exploatare a retelelor proiectate in conditiile respectarii masurilor propuse.

Specii de pasari enumerate in Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE care pot fi afectate de proiect

Lucrarile de extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si colectare ape uzate se vor realizata in intravilanul localitatii Fetesti, in zona rezidentiala, antropizata, pentru pozarea conductelor fiind utilizata zona carosabila a drumurilor.

In perimetrul amplasamentului studiat au fost identificate 2 specii de pasari enumerate in Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, in vecinatatea amplasamentului propus al lucarilor din Fierbinti si Dridu ( in zona localitatilor Moara Vlasiei, Gradistea si lacul Dridu).


In perimetrul amplasamentului studiat au fost identificate patru specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE, prezentate in cap.3 Identificarea si evaluarea impactului.


2.2.4 Situl ROSCI0290 Coridorul Ialomitei

Situl este important prin prisma habitatelor specifice luncilor marilor rauri pe care le adaposteste - sleauri de lunca cu stejar pedunculat, zavoaie de plopi si salcii, vegetatia de cursuri de apa si de maluri, comunitatile de ierburi higrofile, pajistile de altitudine joasa -, dar si prin vegetatia specifica teraselor din stepa care marginesc lunca - tufarisuri ponto-sarmatice, pajisti stepice, etc.

Redam mai jos habitatele care au contribuit la desemnarea sitului ROSCI0290 Coridorul Ialomitei:

COD Denumire Acoperire

(%)

Reprezentivitate Suprafata relativa

Statut de Conservare

Evaluare Globala

91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen

20,78% B (reprezentivitate buna)

B B B

92A0 Zavoaie cu salix alba si Populus Alba

12,48 B B B B


COD Denumire Acoperire

(%)

Reprezentivitate Suprafata relativa

Statut de Conservare

Evaluare Globala

91F0 Paduri ripariene mixte cu Querqus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia din lungul malurilor

6,54% B B B B


1% B(reprezentivitate buna)

C B B

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice

0,001% B C B B


0,01% B C B B

3260 Cursuri de apa din zonele de campie, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

0,05% A C B B

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

0,001% B C B B

In zona amplasamentului proiectului, precum si in imediata vecinatate nu au fost observate, cu ocazia vizitei consultantului, habitatele cu valoare conservativa.

Paduri dacice de stejar si carpen este principalul tip de padure de deal din Transilvania si Moldova dominat de gorun. Ocupa suprafete largi pe soluri de tip cambisol eutric, cambisol distric si luvisol tipic si albic. Este un tip de habitat subendemic (se gaseste si in Ucraina subcarpatica) diferentiat de alte tipuri de gorunete prin prezenta unui contingent de specii subendemice carpato-balcanice ca graul negru bihorean ( Melampirum sp. ), lintea lui Hallerstein, spanzul purpuriu, dentarita mov. Alaturi de specia dominanta gorun se intalnesc gorunul auriu, gorunul ardelenesc, carpenul, teiul pucios, plopul tremurator, mesteacanul, scorusul, ciresul salbatic, paltinul de camp, jugastrul, ulmul de munte, sorbul. In Moldova, in partile sudice ale Podisului Central, apar teiul argintiu, parul nins de silvostepa, specii mai iubitoare de caldura. In subarboret sunt frecvente paducelul, maciesul, calinul, socul negru, caprifoiul rosu, salba raioasa, iar in Moldova este prezenta uneori si o specie iubitoare de caldura, scumpia. Stratul ierbos, alaturi de speciile diferentiale mentionate mai sus, cuprinde numeroase specii tipice padurilor central-europene ca salatica, piciorul cocosului de padure, toporasul de padure, pastita alba, pastita galbena, ghiocelul comun, rodul pamantului, vioreaua, brebenelul comun, brebenelul mare, crucea voinicului, leurda etc.

Zavoaie cu salix alba si Populus Alba sunt incluse numai padurile de plop alb si salcie alba de pe solurile aluviale (fluvisoluri) mai evoluate ale raurilor mari, in primul rand lunca Dunarii, arealul Balta Ialomitei si Insula Mare si Mica a Brailei, Delta Dunarii. Speciile dominante de arbori sunt plopul alb si salcia alba, alaturi de salcia comuna, plopul negru, frasinul danubian, velnis, jugastru etc. Vegetatia ierboasa este reprezentata prin specii de talie inalta, iubitoare de soluri cu exces de umiditate, precum palamida de apa, trestia, papura cu frunza ingusta si lata, toporasul de apa, gusa curcanului de apa, mararul oenante, rogozuri inalte, specii de pipirig etc.


Paduri ripariene mixte cu Querqus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia din lungul malurilor , este un habitat forestier de paduri de lunca din campiile joase din silvostepa, in arealul Campiei de Vest, Campiei Romane si Campiei Moldovei, cu stejar si specii de frasin. Solurile sunt de obicei reprezentate de cernoziomuri si feoziomuri gleizate, asa numitele „lacovisti”, argiloase, grele, cu exces de umiditate alternant. Dominanta variaza, in diferite paduri, intre stejar si diferitele specii de frasin. In Campia de Vest si nordul Campiei Moldovei apare doar stejarul (comun), alaturi de frasinul comun si cel danubian, in Campia Romana si sudul Campiei Moldovei apar si frasinul pufos (specie endemica pentru bazinul inferior al Dunarii) si stejarul brumariu. Acestor arbori dominanti caracteristici li se adauga alte specii de lunca precum arinul negru, salcia alba, salcia comuna, plopul negru, plopul alb, ulmul mic, velnisul, parul paduret, jugastrul, malinul etc. Arbustii sunt reprezentati de specii comune precum crusinul, vita de vie salbatica, curpenul, spinulul cerbului, calin etc. Speciile ierboase sunt in general comune, de talie inalta, iubitoare de exces de umiditate, cum ar fi palamida galbena uleioasa, cucuta, mararul paros, talpa gastii, murul de camp, piciorul caprei etc. In sudul Moldovei si in Campia Siretului inferior, in aceste paduri de lunca din silvostepa se gasesc specii foarte rare, deosebit de importante, ca joltina sau fierastraita bulgareasca, pesma aurie de silvostepa, leuzea pontica, garofita de silvostepa, garofita lui Racovita, stanjenelul lui Brandza, albastrita lui Angelescu, in afara de primele doua toate fiind elemente endemice cu areal vest-pontic restrans.

Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. , acest tip de habitat care forma odata vegetatia naturala a Europei de Sud-Est este foarte fragmentat in prezent. Substratul consta din loess (soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q. pedunculiflora si Q. pubescens domina stratul arborescent al acestor paduri, care sunt bogate in elemente stepice continentale si geofite din Aceri tatarici–Quercion Zólyomi 1957. Plante: Quercus cerris, Q. pubescens, Q. robur, Q. pedunculiflora, Q. petraea, Acer campestre, A. tataricum, Sorbus torminalis, Tilia tomentosa, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Euonymus verrucosa, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Ulmus minor, Buglossoides purpurocaerulea, Carex michelii, Dactylis polygama, Galium dasypodum, Geum urbanum, Lathyrus niger, Polygonatum latifolium, Pulmonaria mollis subsp. mollis, Tanacetum corymbosum, Tulipa bibersteinniana, Vincetoxicum hirundinaria, Viola jordanii.

Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice, sunt tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si sarmatica si ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc (41.7A22) si padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 – paduri stepice eurosiberiene cuQuercus sp. Habitatul include mai multe comunitati vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae– Paliuretum si Rhamno catharticae–Jasminietum fruticantis. Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi, Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca.

Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin este un habitat alcatuit din comunitati („buruienari”) de plante ierboase foarte inalte, diverse din punct de vedere al compozitiei speciilor. Cele mai multe se cantoneaza de-a lungul paraielor si padurilor galerii din lungul acestora, iar cele mai reprezentative se gasesc in etajul dealurilor inalte si pana la nivelul etajului molidului. Solurile pe care se instaleaza sunt jilave, cu un exces de umiditate moderat, permanent umectate de catre paraiele din imediata apropiere. Cele mai reprezentative comunitati de buruienarii inalte (care nu trebuie confundate cu comunitatile de buruieni ce se leaga nemijlocit de activitatile omului) sunt cele formate din omag tauric, omag galben vulpesc, iarba ciutei austriaca, palamida lui Waldstein, branca ursului palmata, diverse specii de captalan, telekia, cretusca, anghelica aromata, marar aromat, canepa codrului, laptuca mov alpina, piciorul caprei, iarba zburatorului etc. Comunitatile de la altitudini joase sunt adesea puternic degradate si invadate de buruieni antropofile, uneori masiv chiar de specii venite de pe alte continente (floarea soarelui, nap porcesc, rudbeckia, reynoutria etc). Aceste comunitati sunt adapost pentru o gama foarte larga de


nevertebrate dar sunt si un habitat de baza si loc de hranire important pentru multe specii de mamifere mici si mari, de aceea protejarea lor atenta fiind o necesitate. Ele completeaza adesea cu biomasa lor mare habitatul padurilor galerii de lunca (91E0*) si rolul acesteia de coridor ecologic. De aceea, in problemele legate de conservare trebuie vizate impreuna pentru mentinerea unei functionari adecvate a acestor coridoare.

Cursuri de apa din zonele de campie, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion, este un habitat acvatic din albiile raurilor de campie sau colinare cu scurgere lenta, cu plante fixate de substrat sau plutitoare in masa se apa. In Romania este larg raspandit in luncile raurilor din Campia de Vest, Campia Romana, Delta Dunarii, lunca Dunarii, Moldova sudica. Cea mai importanta formatiune este cea edificata de piciorul cocosului alb acvatic (broscarita) si ciubotica cucului de apa (Hottonia sp.), insotite de Miriofilum sp., Ceratofilum sp. poligonul amfibiu, papura cu frunza ingusta, Potamogeton sp. (iarba broastei). La suprafata apei, destul de des se formeaza covoare de lintita. Si acest habitat bogat in specii de plante joaca un rol esential in filtrarea apei, atenuarea viiturilor si serveste ca loc de hranire, adapost si reproducere pentru multe specii de nevertebrate, pesti, amfibieni si pasari.

Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention, habitatul bordeaza cursul raurilor si al paraielor de la campie pana in etajul montan inferior, cu specii de buruieni in acelasi timp iubitoare de azot mult in sol (de la cantitatea mare de substante organice acumulate, plante nitrofile) cat si de exces de apa. Este de asemenea un habitat caracteristic adapatorilor de animale. Principalele specii edificatoare sunt loboda rosie (o specie relativ rara la noi), loboda hibrida, dentita ( Bidens sp. ), poligonumul de apa, holera cu frunza lata, iarba creasta cocosului (Echinochloa sp. ), galbeneaua austriaca, veronica de apa, piciorul cocosului scelerat, coada vulpii de apa.

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod specie

Denumire Populatie Evaluarea sitului

Rezidenta Migratoare Populatie Conservare Izolare Evaluare globala

1335 Spermophilus citellus (Popandau)

P - - - C B C B

1337 Castor fiber (Castor, breb)

70-100 i - - - B B B B

1355 Lutra Lutra (Vidra) P - - - C B C B

Spermophilus citellus, popandaul este un gen de animale rozatoare din familia Sciuridae. In Romania poate fi intalnit prin specia popandaului european. Toate animalele din aceasta grupa sunt rozatoare, de culoare bruna sau cenusie pe spate, de culoare galbuie pe burta. Cele mai multe specii au dungi sau pete de culori diferite. Popandaii aurii, din subfamilia Callospermophilus vara au pe cap si regiunea umerilor (omoplatilor), blana de de un galben intens. Lungimea corpului difera in functie de specie, ea fiind intre 13 si 40 cm, cu o greutate corporala intre 85 g si 1 kg, iar lungimea cozii fiind intre 4 si 25 cm. Popandaul sapa doua tipuri de galerii subterane, unul pe care il sapa tot timpul anului, in el se ascund in anotimpul cald si unul sapat pentru sezonul rece, de iarna, unde hiberneaza, nasc si cresc puii. Tunelul lor este compartimentat, el are o iesire principala si mai multe iesiri laterale. Hrana popandailor este mai ales de natura vegetala, ea consta din seminte, radacini, tuberculi si bulbi de plante. Popandaii se mai hranesc cu nevertebrate mici, insecte. Spre toamna incep sa-si faca rezerve de hrana, pe care le depun in galeriile subterane. Perioada de hibernare dureaza in general din luna septembrie pana in luna martie, in aceasta perioada se hranesc mai rar. Inaintea perioadei de hibernare inchid cu pamant gura de iesire. Masculii apara teritoriul lor fata de alti masculi, femelele nu tin cont de teritoriu, ele nu sunt gonite. Prin acest mod de viata masculii au un fel de harem, in aceasta forma de colonie, intre membri, nu se formeaza legaturi sociale stranse. Sapatul galeriilor este preluat de femele tinere (fiice), puii masculi, cand ajung la maturitatea sexuala, sunt goniti. Unii din acesti masculi goniti devin o prada usoara pasarilor rapitoare sau animalelor


carnivore. Imperecherea la popandai are loc o data pe an, dupa perioada de hibernare, intre lunile martie si mai, ea dureaza intre una sau doua saptamani. Femela in functie de specie, naste intre 2 si 15 pui, greutatea noilor nascuti (ca. 10 g), este in functie de numarul lor. Puii ajung maturitatea sexuala la varsta de 11 luni. Durata vietii masculilor este mai scurta, ei traiesc, din cauza luptelor pentru apararea teritoriului, numai 6 ani, pe cand femelele traiesc cca. 11 ani.

Castor fiber, castorul euroasiatic este un animal semiacvatic, nocturn si crepuscular, cu multiple adaptari anatomice care ii permit explorarea cu succes a mediului acvatic. In apa, postura este hidrodinamica, propulsandu-se cu ajutorul labelor din spate si al cozii. Auzul si mirosul sunt bine dezvoltate, vazul mai slab, insa distinge culorile. Incisivii au radacina deschisa, sunt mari si au crestere continua. Coada este folosita la inot, la mentinerea echilibrului pe uscat. Coada reprezinta locul de depozitare a grasimii pentru iarna si organul schimbului de caldura. Degetele labelor picioarelor posterioare sunt membranate, fiind adaptate pentru inot, iar unghiile sunt folosite la toaletarea zilnica. Diverse adaptari ii permit castorului sa supravietuiasca in apa sau in mediul umed al vizuinei. Narile se strang automat si urechile se inchid atunci cand animalul intra in apa. Castorul construieste adaposturi si baraje: sapatul incepe sub nivelul apei, tunelul fiind sapat ascendent pana deasupra nivelului apei. De-a lungul raurilor mari, dar si pe afluentii ai caror maluri permit excavarea, castorii isi amenajeaza adaposturile in mal. Castorii sunt animale strict erbivore. O buna parte din vegetatia lemnoasa pe care castorul o doboara nu este folosita pentru hrana. Hranirea se face in imediata apropiere a apei. Castorul prefera speciile moi si, in special, plopul si salcia de dimensiuni mici.

Castorul este monogam, nu prezinta dimorfism sexual. Imperecherea are loc in ianuarie – martie, in apa. Gestatia dureaza 105 – 107 zile. Femela dominanta din fiecare familie fata 2 pana la 5 pui pe an.

Castorul are anumite “pretentii” vis a vis de structura si conformatia malurilor, asupra caracteristicilor hidrologice ale cursurilor de apa si asupra prezentei /calitatii vegetatiei lemnoase.

Principalele amenintari: regularizarea cursurilor de apa si executarea de lucrari hidrotehnice, cainii hoinari si braconajul. Cele mai importante lucrari hidrotehnice ca si impact asupra speciei sunt constructia de baraje pentru lacurile de acumulare, betonarea sau pietruirea malurilor, construirea de cascade, indiguirile si lucrarile de intretinere a acestora: decolmatare, recalibrare, s.a.

Lutra lutra, vidra este un mamifer adaptat la viata acvatica si se regaseste in toate bazinele hidrografice din Romania. Are un corp lung si serpuitor de circa 70-90 cm si o greutate de 8-15 kg. Vidrele nu au o perioada stabila de imperechere, putandu-se reproduce pe tot parcursul anului. Gestatia dureaza 9-12 luni. Durata medie de viata este de 19 ani.

Cu toate ca poate fi vazuta si ziua, vidra este un animal crepuscular si nocturn. Traieste solitar sau cel mult in grupe de familii, avand nevoie de spatiu vital intins pentru a-si desfasura toate activitatile. Vidra se hraneste cu peste, broaste, crustacee si alte nevertebrate acvatice, dar poate consuma si insecte, pasari acvatice si chiar mamifere mici. Este o excelenta inotatoare, deosebit de rapida sub apa datorita corpului hidrodinamic adaptat in acest scop. Pe distante scurte poate atinge viteza de 12 km/h. Durata medie a scufundarilor este de 20-50 de secunde, dar, la nevoie, poate ramane chiar si patru minute sub apa. Cu ocazia unei scufundari poate parcurge pana la 400 m. Pe uscat pare putin neindemanatica, dar in ciuda aparentelor este capabila sa alerge foarte repede si sa parcurga distante mari. Vidrele prefera tarmurile impadurite ale lacurilor, helesteelor, raurilor si ale oricaror cursuri de apa, de la ses pana la munte si chiar in zonele de coasta din dreptul Deltei Dunarii.

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

Cod Denumire Populatie Evaluarea sitului

Rezident Migratie Populatie Conservare Izolare Evaluare globala



P - - - C B C B


Cod Denumire Populatie Evaluarea sitului

Rezident Migratie Populatie Conservare Izolare Evaluare globala



P - - - C B C B

1166 Triturus cristatus

P - - C A C B

Bombina bombina, Buhai de balta este o specie diurna si acvatica in perioada activa, care populeaza lacuri, balti, baltoace permanente sau temporare, din regiunea de ses pana in cea deluroasa sau de podis. Iese frecvent pe uscat pe malul apelor. Ajunge pana la limita altitudinala de 400 m, dar prefera zonele de ses. Populeaza habitatele acvatice chiar de la mijlocul lunii martie, retragandu-se pe uscat pentru hibernare la sfarsitul lui septembrie – inceputul lui octombrie. Ierneaza in gropi, galerii de rozatoare, pe sub pietre. Perioada critica pentru specie este considerata perioada de reproducere si dezvoltare a larvelor. Larvele eclozeaza dupa o saptamana de la depunere, iar metamorfoza dureaza 90 zile. Astfel, incepand cu sfarsitul lunii aprilie, adultii se aduna in balti temporare, iazuri, lacuri sau alte corpuri de apa de dimensiuni reduse in care depun ponta. Perioada critica pentru specie se sfarseste o odata cu dezvoltarea ultimelor larve, in lunile august-septembrie. Hrana speciei include coleoptere, himenoptere si ortoptere.

Specia este amenintata de pierderea habitatului prin modernizarea metodelor agricole, cele mai semnificative schimbari fiind cele legate de drenaj si/sau poluarea zonelor umede. Scaderile recente in cadrul populatiilor din nord-vestul Europei ar putea fi, de asemenea, legate de schimbarile climatice. Amenintari suplimentare pentru aceasta specie includ mortalitatea pe drumuri, imobilizarea in puturi deschise cu pereti verticali, hibridizarea si inlocuirea cu Bombina variegate si colectare pentru comertul cu animale de companie. Cu toate acestea, la o scara globala, aceasta specie nu este semnificativ amenintata. Emys orbicularis, Testoasa de apa este destul de comuna in fauna tarii traind in apele statatoare maloase si in cele cu curs linistit, in vegetatie luxurianta si in apropiere de zone de nisip pentru

cuibarit, juvenilii prefera apele de mica adancime, de pana la 50 de centimetri. Paraseste apa

doar pentru a se incalzi sau a cuibari. Inoata si se scufunda foarte bine, hranindu-se cu viermi, insecte de apa, raci, scoici, mormoloci si pesti mici. Se hraneste doar in apa.

De culoare maslinie, maro sau neagra este una dintre cele cateva specii de apa dulce care traiesc in Europa. Desi aspectul sau variaza mult in arealul sau imens, aceasta broasca testoasa este de obicei usor de identificat datorita petelor galbene sau aurii de pe carapacea si pielea intunecata a puietului si adultilor, o trasatura care o face atractiva pentru comertul cu animale de companie. Se incalzeste pe tarm sau pe bustenii plutitori, aceasta specie timida se va scufunda inapoi in apa in cazul in care este deranjata. Specia vaneaza subacvatic dupa pesti, amfibieni, mormoloci, viermi, moluste, crustacee si insecte acvatice, si ocazional consuma plante. Iese din hibernare la sfarsitul lunii martie. Perioada de imperechere tine din martie pana in mai, in functie de latitudine. Depune, in medie, noua sau zece oua (minimum 3, maximum 16) in lunile mai si iunie, in gauri mici sapate in pamant. Perioada de incubatie variaza de la 57 la 90 de zile. Puii pot aparea in toamna sau pot sta in cuib pana in primavara anului urmator. Aceasta broasca testoasa se poate reproduce cu succes numai o data la patru sau cinci ani. Deoarece durata de viata a acestei broaste testoase este mare, acestea putand depasi 100 de ani, exista o serie de oportunitati de a produce cu succes urmasi. Ca si la alte specii de broasca testoasa, sexul puilor depinde de temperatura de incubare, puii femele aparand la peste 28 de grade Celsius.

Probabil cea mai mare amenintare la adresa acestei specii provine din poluarea apei din surse agricole, industriale si menajere/rezidentiale. Activitatile de pescuit au impact negativ asupra efectivelor. Distrugerea habitatelor, ca urmare a schimbarii practicilor agricole, este de asemenea responsabila pentru o mare parte din acest declin. Poluarea, conversia santurilor in canale, exploatarea in cresterea resurselor de apa subterana si extinderea urbana au distrus multe zone in


care aceasta broasca testoasa a fost, odata, din belsug. Colectarea ilegala a specimenelor din salbaticie pentru comertul cu animale de companie, desi acum cele mai multe de pe piata provin probabil din cele crrscute.

Triturus cristatus, Tritonul cu creasta este cea mai mare specie de triton din Romania, avand dimensiuni de pana la 16 cm. Este o specie predominant acvatica, preferand ape stagnante mari si adanci, cu vegetatie palustra. In perioada de viata terestra prefera pajistile umede. Este frecvent in iazuri si lacuri, mai ales daca exista vegetatie acvatica in care sa se poata ascunde. Reproducerea are loc in martie iar adultii pot ramane in apa pana in mai-iunie. Este o specie extrem de vorace, hranindu-se atat cu mormoloci cat si cu tritoni mai mici sau larve. Pe uscat poate fi gasit in vecinatatea apei. In pofida dimensiunilor mari se deplaseaza repede, atat in mediul acvatic cat si in cel terestru. Tritonii au forma zvelta de soparla, in comparatie cu salamandrele, care au corpul masiv si membrele puternice. Tritonii au carene superioare si inferioare si o creasta tegumentara pe spate (foarte dezvoltata la masculi in timpul imperecherii) corpul le este alungit, fiind adaptat pentru inot, iar coada comprimata lateral ii ajuta la vaslit. Tritonii cu pielea nededa sunt foarte sensibili fata de factorii chimici, fiind, in schimb, foarte rezistenti fata de cei mecanici, astfel ca multe leziuni se vindeca prin regenerare. Este cunoscut faptul ca tritonii pot renunta la propria coada, atunci cand sunt prinsi de pradatori, fiind capabili de regenerare totala. Desi este cunoscut ca un animal care populeaza baltile cu apa limpede sau micile baltoace, in realitate tritonul cu creasta isi petrece marea parte a timpului pe uscat, ascuns si neobservat, intrand in apa numai in perioada imperecherii. Tritonii cu creasta sunt foarte raspanditi in Romania – o forma deosebita a acestei specii este Triturus cristatus dobrogiens care traieste de-a lungul Dunarii – este foarte zvelt, iar abdomenul este colorat in rosu. Animalele stau in apa din martie pana in iunie, se reproduc in aprilie, iar femela depune 60 pana la 100 de oua izolate pe plantele din apa. Desi depune numeroase oua, multe nu se dezvolta din cauza unor frecvente mutatii cromozomiale. Ouale sunt sferice, alb-galbui, cu diametrul de 2-4 mm. Dupa 13 zile, larvele ies din oua si raman in apa timp de 3 luni, atingand 50 - 85 mm. Catre iarna se retrag (adulti si tineri) pe sub pietre, radacini si scoarta arborilor. Pentru protectia acestor specii eventualele lucrari se vor efectua in afara perioada de reproducere a speciilor de amfibieni.

Cazanesti – statie de epurare

Statia de epurare Cazanesti este amplasata in interiorul, dar la limita sitului ROSCI0290 Coridorul Ialomitei:

❖ Pe malul raului Ialomita, in afara zonei de protectie a albiei majore care este de 15 m la o latime a raului cuprinsa intre 10m si 50 m, in conformitate cu cerintele Legii apelor nr.107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

❖ Amplasamentul aferent SEAU cuprinde o suprafata totala de 16 020 mp (in acesta suprafata sunt incluse gura de descarcare in raul Ialomita si organizarea de santier care reprezinta 800 mp din totalul suprafetei), ceea ce reprezinta 0,006% - procent ocupat definitiv din suprafata sitului;

❖ De asemenea conducta de canalizare care alimenteaza SEAU Cazanesti cu apa uzata patrunde in sit pe o distanta L=12,12 m +63,68 m = 75,80 m; corespunzator acestei lungimi, in perioada de executie a lucrarilor, se va ocupa temporar o suprafata S = 227,40 mp, ceea ce reprezinta 0,00008% din suprafata sitului.


In zona amplasamentului proiectului nu au fost observate, cu ocazia vizitei consultantului, habitatele prioritare 91I0*Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp si 40C0*Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice care ocupa o suprafata de 1% din sit, respectiv 0,001%.

Celelalte tipuri de habitate ocupa suprafate foarte mici din sit, respectiv 0,01% pentru habitatul 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin, 0,05% pentru habitatul 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion si 0,001% pentru habitatul 3270 Rauri cu maluri namoloase cu


vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention si nu sunt afectate de proiectul propus al statiei de epurare Cazanesti, nefiind identificate pe amplasament.

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE care pot fi afectate de proiect

Lucrarile de extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si colectare ape uzate se vor realizata in intravilanul localitatii Cazanesti, in zona antropizata, pentru pozarea conductelor fiind utilizata zona carosabila a drumurilor.

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II-a a Directivei Consiliului 92/43/CEE care pot fi afectate de proiect

In perimetrul amplasamentului studiat au fost identificate 1 specie amfibieni si 1 specie mamifer dintre speciile tinta pentru care a fost declarant situl ROSCI0290 Coridorul Ialomitei. Acestea sunt prezentate in cap.3 Identificarea si evaluarea impactului.


2.3 DESCRIEREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR AFECTATE SI A RELATIEI ACESTORA CU ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR INVECINATE

Conditiile fizice si procesele ecologice sunt parte din modelul de functionare al unui sistem ecologic si impreuna alcatuiesc functia ecologica.

Determinarea acestei functii este importanta pentru evaluare, orice interventie asupra lor putand determina efecte asupra speciilor si habitatelor.

Functiile ecologice din aria de implementare a proiectului, in relatie cu speciile si habitatele specifice sunt:

Habitate/specii

Functie ecologica

Paduri de lunca (zavoaie)

Paduri caducifoliate

Reprezinta medii de viata pentru

nevertebrate, amfibieni, reptile, pasari (medii

de hranire, pasaj, cuibarit pentru pasari)

Rauri, lacuri, mlastini, mediu lotic Reprezinta habitat de reproducere, adapost

si hrana pentru diferite specii de fauna

(ihtiofauna, herpetofauna).

Tufarisuri de foioase

Paduri caducifoliate

Reprezinta medii de viata pentru

nevertebrate, amfibieni, reptile, pasari (medii

de hranire, pasaj, cuibarit pentru pasari)

Pasuni Reprezinta medii de viata pentru rozatoare,

amfibieni, reptile.

Prin realizarea proiectul propus nu vor fi afectate functiile ecologice specifice habitatelor si speciilor la nivelul zonei de implementare, astfel incat putem considera ca daca la acest nivel nu exista un impact semnificativ, atunci nici la nivelul ariilor invecinate nu va exista acest tip de impact.


2.4 STATUTUL DE CONSERVARE AL SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR

Prin implementarea proiectului nu este influentat statutul de conservare al a speciilor si habitatelor

la nivelul siturilor, atat in perioada de implementare cat si ulterior.

In arealul proiectului nu exista specii care sa fie legate indivizibil de suprafatele de teren afectate de

executia lucrarilor, implementarea proiectului neavand influenta semnificativa asupra relatiilor

ecologice ale speciilor, nivelul populational al acestora la nivelul siturilor nefiind afectat.

2.5 DATE PRIVIND STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE SPECII AFECTATE (EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI IN CADRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, PROCENTUL ESTIMATIV AL UNEI SPECII AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI, SUPRAFATA HABITATULUI ESTE SUFICIENT DE MARE PENTRU A ASIGURA MENTINEREA SPECIEI PE TERMEN LUNG)

In zona de influenta a proiectului, pentru speciile de interes comunitar, nu vor interveni modificari in

structura si dinamica populatiilor din cadrul ariilor naturale protejate.

2.6 RELATIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREEAZA SI MENTIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE DE INTERES COMUNITAR

Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea ariilor naturale protejate sunt

reprezentate de echilibrul dintre biotop, reprezentat de totalitatea factorilor abiotici (factorii geologici

(solul, rocile), factori geografici (altitudine, longitudine, latitudine), factori mecanici, factori fizici

(temperatura, lumina, apa, aer) si factori chimici (compozitia aerului, a apei, a solului) si biocenza

(ce reprezinta intreaga diversitate a elementelor vii, precum flora si fauna, dar si relatiile acestora

intra si interspecifice).

Astfel, cunoscand caracteristicile ecologice ale speciilor de interes conservativ, precum si

caracteristicile biotopului, se determina daca arealul vizat este sau nu intr-o relatie directa cu

exemplare din speciile ce fac obiectul conservarii.

Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariilor naturale protejate se

identifica in raport cu obiectivele pentru care au fost desemnate ariile, fiind in curs de identificare si

cuantificare prin Planurile de management.

In lipsa acestor informatii, evaluarea impactului realizata in capitolul urmator va urmari daca exista

o afectare in sensul diminuarii habitatelor, care poate determina diminuarea populatiilor speciilor

analizate si implicit deteriorarea relatiilor structurale si functionale din cadrul siturilor.

2.7 OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURI DE MANAGEMENT

Obiectivele de conservare ale unei arii naturale protejate de interes comunitar au in vedere mentinerea si atunci cand este cazul restaurerea statutului favorabil de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar si au fost stabilite initial in cadrul Formularelor Standard ale fiecarui sit Natura 2000.

Pentru siturile Natura 2000 ROSCI 0319 Mlastina de la Fetesti, ROSPA0012 Bratul Borcea si ROSCI0290 Coridorul Ialomitei NU exista planuri de management aprobate, conform legislatiei in vigoare. Pentru situl ROSPA 0044 Gradistea- Caldarusani – Dridu, Planul de management a fost aprobat prin OM 872/10.05.2016.

Obiectivele de conservare evidente, care reies din cadrul Formularelor Standard ale SPA -urilor sunt speciile de avifauna (prezente in anexa I a Directivei Pasari) respectiv habitatele si speciile de flora


si fauna, in cazul SCI –urilor, specii pentru care au fost declarate aceste situri ca parte a retelei ecologice europene Natura 2000.

Ulterior aceste obiective de conservare vor fi preluate si in cadrul planurilor de management elaborate de custozii respectivelor situri, conform prevederilor legale: “plan de management al ariei naturale protejate - documentul care descrie si evalueaza situatia prezenta a ariei naturale protejate, defineste obiectivele, precizeaza actiunile de conservare necesare si reglementeaza activitatile care se pot desfasura pe teritoriul ariilor, in conformitate cu obiectivele de management” (art.4, alin.34 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011).

De asemenea, mentionam ca prezentul studiu urmareste respectarea statutului de protectie si conservare a tuturor habitatelor si speciilor de flora si fauna, pentru care s-a elaborat un set de masuri speciale de protectie, conservare si chiar imbunatatirea conditiilor actuale ce caracterizeaza proiectul in cauza.

2.8 DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV EVOLUTII/SCHIMBARI CARE SE POT PRODUCE IN VIITOR

Descrierea starii de conservare a unei arii naturale protejate consta in principal in cuantificarea starii de conservare a habitatelor si speciilor de interes conservativ sau a celor protejate in relatie directa cu presiunile actuale antropice dar si a celor naturale.

Pentru situl ROSPA 0044 Gradistea- Caldarusani – Dridu, in cadrul Planului de management aprobat, starea de conservare a speciilor si habitatelor speciilor a fost determinata ca fiind necunoscuta, deoarece lacul Dridu a fost secat pe intreaga durata a studiului.

Formularele standard arata in general o stare favorabila de conservare. Informatii suplimentare privind starea de conservare vor fi aduse dupa finlizarea studiilor din cadrul planurilor de management pentru siturile Natura 2000 ROSCI 0319 Mlastina de la Fetesti, ROSPA0012 Bratul Borcea si ROSCI0290 Coridorul Ialomitei.

Conform datelor prezentate proiectul nu are capacitatea de a modifica starea de conservare din punct de vedere al structurii si functiilor populatiilor speciilor si a habitatelor acestora la nivel de sit.

2.9 ALTE INFORMATII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV POSIBILE SCHIMBARI IN EVOLUTIA NATURALA A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Zona de implementare a proiectului nu se suprapune cu alte arii cuprinse in reteaua de arii protejate de interes national.

2.10 ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA DE INTERES COMUNITAR

Nu este cazul.

3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

3.1 METODOLOGIE

3.1.1 Tip de impact

In continuare se identifica tipurile de impact negativ posibil a fi cauzate de implementarea acestui proiect in judetul Ialomita. Impact direct Impactul direct este datorat activitatilor de:


❖ efectuarea lucrarilor de inlocuire si/sau extindere a retelei de distributie apa potabila si canalizare in zona fronturilor de lucru;

❖ efectuarea lucrarilor de foraj la sursele de apa;

❖ incarcarea si transportul materialelor;

❖ organizarile de santier;

❖ curatarea amplasamentelor si aducerea terenului la starea initiala;

❖ descarcari accidentale de ape uzate menajere;

❖ pierderi accidentale de carburanti, ulei de la utilaje.

Organizarea de santier Organizarea de santier are drept scop adapostirea muncitorilor, depozitarea unor materiale si unelte, asigurarea pazei, etc. si se va realiza prin instalare de o baraca/baraci mobile, containere sanitare (prevazute cu doua grupuri sanitare) si containere echipate cu un rezervor de inmagazinare a apei potabile si hidrofor, urmand ca apa uzata sa fie colectata intr-un bazin etans vidanjabil.

Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, zonele ocupate temporar afectate de executia lucrarilor sau cu organizarea de santier vor fi curatate si nivelate, iar terenul adus la starea initiala, prin acoperirea cu sol si inierbare.

La incetarea activitatii de executie a lucrarilor proiectate se vor evacua de pe santier utilajele si echipamentele, se vor inlatura deseurile, se vor curata zonele deservite de organizarea de santier, se vor reface drumurile de acces, deseurile din constructii vor fi transportate in locurile indicate de autoritatile locale, vor fi ecologizate zonele de vegetatie afectate.

Antreprenorul va restabili suprafata carosabilului sau a trotuarelor afectata de lucrari, in scopul aducerii la starea initiala. Suprafetele laterale pe care se vor aplica extinderi ale stratului de uzura vor fi mai intai frezate si amorsate. Dupa amplasarea conductelor, se vor executa lucrari de refacere a trotuarelor.

Efectuarea de lucrari in zona fronturilor de lucru Lucrarile presupun: amplasarea retele de distributie apa potabila si canalizare, foraje noi si/sau reabilitari foraje existente, construire statie epurare ape uzate la Cazanesti. Amplasarea retelelor de distributie a apei potabile se va face pe marginea drumului, in vecinatatea santului drumului, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.) si respectand SR 8591/1997. Adancimea de pozare a conductelor de apa va fi in medie de 1.30-1.40 m. Reteaua de canalizare va fi amplasata in ampriza drumului, pozata sub adancimea minima de inghet conform STAS 6054/77, subteran, prin metoda clasica cu sapatura deschisa, sprijinita, pe un pat de nisip. Pentru statia de epurare Cazanesti, executia lucrarilor de cofrare, armare si betoane, precum si calitatea materialelor folosite in lucrare vor respecta prevederile din normativul NE 012-99 pentru executia lucrarilor din beton armat. Procurarea betonului se va face din statii centralizate, autorizate, cu certificat de calitate. Se vor folosi armaturile indicate in proiect, procurate cu certificat de calitate. Impact indirect Impactul indirect asociat acestei lucrari se datoreaza functionarii unor utilaje in zona proiectului si a

transportului de material, prin zgomotul si praful eliberat in atmosfera. Deoarece utilajele sunt

conform cerintelor legale, se poate concluziona ca poluatii emisi in aer, inclusiv zgomotul se vor

incadra in valorile legale. Pe timp uscat drumul de acces catre amplasamnetul statiei de epurare

Cazanesti (drum de pamant – str. Ialomitei) va fi stropit cu apa ori de cate ori este nevoie.

Impactul pe termen scurt Impactul pe termen scurt poate fi direct si indirect si se va manifesta pe perioada de constructie.


In perioada de functionare proiectul nu produce impact in conditii normale de functionare. Proiectul poate avea efecte negative/impact in cazul producerii unor accidente in perioada de functionare/exploatare. Impactul pe termen scurt se va manifesta in zona lucrarilor propriu-zise. Impactul pe termen lung Acest tip de impact poate fi direct sau indirect si se manifesta in faza de operare. Impactul din faza de constructie, operare si dezafectare Impactul din faza de constructie se suprapune categoriei de impact explicitata in sectiunile de mai sus, impact direct si indirect. In faza de operare nu este preconizat a aparea vreun impact asupra factorilor de mediu. Impactul in faza de dezafectare este pe termen scurt, direct asupra factorilor de mediu si oamenilor. Impactul rezidual Aplicarea masurilor de reducere a impactului provocat in faza de constructie va conduce la indepartarea impactului datorat implementarii proiectului. Aplicarea masurilor de reducere in timpul realizarii proiectului peste care se vor suprapune secventele de succesiune naturala a vegetatiei si comportament normal al faunei, va conduce la integrarea proiectului in mod armonios in natura, aproape imediat dupa incetarea lucrarilor. Impactul cumulativ Dezvoltarea proiectului in judetul Ialomita va avea impact cumulativ cu proiecte de acelasi fel daca se implementeaza simultan. In acest judet, pe perioada desfasurarii lucrarilor la acest proiect, din informatiile noastre, nu se vor executa si alte proiecte similare. Amplasarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare, forajele pentru sursa de apa se fac in afara siturilor Natura 2000, cu exceptia SEAU Cazanesti care ocupa permanent o suprafata de cca.16000 mp in ROSCI0290 Coridorul Ialomitei, iar vegetatia de pe amplasament este fara insemnatate din punct de vedere conservativ. In acest sens estimam ca nu se inregistreaza/nu se manifesta impact cumulativ pe componenta specii de flora cu statut de conservare de interes comunitar si/sau habitate prioritare. Vegetatia de tip - comunitati ruderale, tufarisuri, margini de drum, nu reprezinta un habitat de interes comunitar si prezinta o capacitate de regenerare a speciilor foarte mare.

Impactul cumulativ datorat existentei unor investitii de alta natura in zona sau activitatii agricole este nesemnificativ chiar si in conditiile realizarii simultane a acestui proiect cu alte proiecte, de ex., activitatile aferente perioadei de constructie cumulate cu activitatile agricole desfasurate nu implica scaderea suprafetelor acoperite de habitate prioritare si/sau de interes comunitar sau importante ce pot asigura un climat propice vietuitoarelor din zona analizata, habitatele prezente in perimetrul studiat nu asigura conditii de hranire si cuibarire a speciilor de avifauna (numar redus de exemplare observate).

Se va inregistra un impact cumulat datorat activitatii de transport intensificat in zona localitatii Cazanesti, determinat de lucrarile la Statia de epurare propusa la Cazanesti.

Dupa finalizarea investitiei si indepartarea mijloacelor de transport si a utilajelor aferente organizarilor de santier, activitatea de transport se va reduce, astfel incat impactul cumulativ va scade considerabil.

In perioada de functionare a obiectivului nu va exista impact cumulativ care sa necesite instituirea de masuri de reducere a impactului cumulativ.

Se poate inregistra in perioada de realizare a lucarilor propuse simultan cu activitatile diurne din localitati o crestere a nivelului de zgomot generand in acest fel discomfort speciilor sensibile la zgomot, datorat operatiilor specifice activitatilor de constructie: decopertare, excavare, sapare, transport materiale. Cresterea nivelului de zgomot va fi de scurta durata (prin masurile ce se vor lua, nivelul zgomotului se va incadra in limite admisibile), urmata de o diminuare a acestuia la un nivel specific zonelor locuite.

Estimam ca impactul cumulativ privind zgomotul si vibratiile va fi in limite admisibile.

Dupa finalizarea investitiei, odata indepartarea sursele de zgomot si vibratii, nivelul zgomotului si vibratiilor inregistrat va fi cel caracteristic zonelor de locuit. In perioada de functionare a obiectivului


nu va exista impact cumulativ care sa necesite instituirea de masuri de reducere a impactului cumulativ.

Se poate inregistra un impact cumulat asupra aerului din suprapunerea lucrarilor propuse prin acest proiect cu alte proiecte de constructie din zona dar acest lucru depinde de forta de munca existenta in zona, de dotarea cu instalatii si utilaje aferente fronturilor de lucru/ santierelor deschise, de perioada de timp necesara finalizarii investitiilor (de obtinerea avizelor si actelor de reglementare, de componenta financiara,etc). Emisia poluantilor in atmosfera depende si de nivelul activitatii zilnice, prezentand variatii zilnice si variatii de la o faza la alta a procesului de constructie.

Estimam ca prin implementarea masurilor de reducere a impactului pentru operatiile efectuate in zona activitatilor de constructie: decopertare, excavare, sapare, transport materiale (masuri de reducere), nu va fi generat impact de tip cumulativ asupra atmosferei sau care sa intensifice procesul de schimbari climatice. Se vor utiliza utilaje performante si combustibil adecvat, impactul cumulativ asupra aerului va fi in limite admisibile.

Dupa finalizarea investitiei si indepartarea mijloacelor de transport si a utilajelor aferente organizarilor de santier, se vor reduce considerabil emisiile de pulberi si poluanti in atmosfera. In perioada de functionare nu va exista impact cumulativ care sa necesite instituirea de masuri de reducere a impactului cumulativ.

Alimentarea cu apa in faza de realizare a lucrarilor va fi asigurata prin racordare la reteaua existenta sau prin apa imbuteliata iar in perioada de functionare se va realiza din sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila al localitatilor. In perioada de functionare evacuarea apelor uzate se face centralizat si anume in reteaua de canalizare si de aici in Statie de epurare Cazanesti, respective in statiile de epurare existente in Fierbinti Targ, Tandarei si Fetesti. In aceasta situatie impactul cumulativ negativ asupra factorului de mediu apa este inexistent.

In perioada de functionare nu va exista impact cumulativ care sa necesite instituirea de masuri de reducere a impactului cumulativ.

In ceea ce priveste impactul cumulat asupra solului, acesta este dat de procentul maxim de ocupare definitiva a terenului si este scazut comparativ cu suprafata totala intravilan si extravilan a localitatilor implicate in proiect.

Prezentul proiect nu se va implementa simultan cu alte proiecte din diferite cauze: eliberarea certificatelor de urbanism, obtinerea avizelor, eliberarea autorizatiilor de construire, etc. Din aceste cauze, la care se adauga si masurile impuse pentru reducerea impactului asupra mediului, impactul cumulat asupra solului si subsolului in zona proiectului, va fi nesemnificativ.

Dupa finalizarea investitiei si indepartarea mijloacelor de transport si a utilajelor aferente organizarilor de santier, suprafetele de teren afectate de organizarea de santier, etc. vor fi curatate si inierbate, dupa caz, aduse la starea initiala. In perioada de functionare nu va exista impact cumulativ care sa necesite instituirea de masuri de reducere a impactului cumulativ.

Efectele sinergice (simultane si interactive) asupra factorilor de mediu sunt consecinta multiplelor activitati desfasurate in aceeasi perioada si spatiu. Daca avem in vedere ca dezvoltarea altor proiecte in aceleasi localitati vor fi realizate in perioade diferite, la diferenta de timp, putem afirma ca prin implementarea acestora, efectele cumulative nu au caracter sinergic.

3.1.2 Semnificatia impactului

Semnificatia impactului se va evalua la nivelul fiecarei arii naturale protejate de interes comunitar posibil a fi afectata de realizarea proiectului in judetul Ialomita.

Acestea sunt:

❖ ROSPA0012 Bratul Borcea si ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti – pentru lucrarile de alimentare cu apa si canalizare propuse la Fetesti;

❖ ROSCI0290 Coridorul Ialomitei – pentru lucrarile de alimentare cu apa si canalizare propuse la Tandarei si Cazanesti, inclusiv Statia de epurare Cazanesti;


❖ ROSPA0044 Gradistea –Caldarusani – Dridu – pentru lucrarile de alimentare cu apa si canalizare propuse la Fierbinti Targ si Dridu.

Evaluarea semnificatiei impactului se face luand in considerare statutul de conservare a speciilor si habitatelor cheie din sit, pe baza urmatorilor indicatori cheie cuantificabili:

❖ procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut;

❖ procentul pierdut din suprafata habitatului folosit pentru necesitati de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar;

❖ fragmentare habitatelor de interes comunitar;

❖ durata sau persistenta fragmentarii;

❖ durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de inters comunitar;

❖ schimbari in densitatea populatiilor;

❖ scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementare proiectului;

❖ indicatorii chimici cheie care pot determina modificari asupra resurselor de apa sau asupra altor resurse natural, care pot detrmina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de inters comunitar.

3.1.3 Matricea de impact

Pentru a se determina valoarea impactul final se analizeaza toate efectele potentiale asupra mediului produs de proiect. Valoare impactului este data de urmatoarea formula de calcul: Impact = Consecinta x Probabilitate Evaluarea consecintelor se raporteaza calitativ la gradul de afectare produs de proiect, astfel:

❖ dezastru – disparitia sau reducerea speciilor sau populatiilor in proportie de 81%-100%;

❖ foarte serios afectat - disparitia sau reducerea speciilor sau populatiilor in proportie de 61%-80%;

❖ serios afectat - disparitia sau reducerea speciilor sau populatiilor in proportie de 41%-60%;

❖ moderat afectat - disparitia sau reducerea speciilor sau populatiilor in proportie de 21%-40%;

❖ nesemnificativ afectat - disparitia sau reducerea speciilor sau populatiilor in proportie de 1-20%;

❖ neafectat – impact zero- 0%.

Sintetizat, gradul de afectare al speciei/habitatului se prezinta cu urmatoarea notare:

Grad de afectare Nota

Neafectat/deloc afectat 0

Nesemnificativ 1

Moderat 2

Serios 3

Foarte serios 4

Dezastruos 5


Probabilitatea aparitiei unui efect negativ se expliciteaza astfel:

❖ inevitabil – efectul apare cu certitudine;

❖ foarte probabil – efectul apare frecvent;

❖ probabil - efectul cu frecventa redusa;

❖ improbabil – efect ocazional;

❖ foarte improbabil – efect accidental.

Sintetizat, probabilitatea de aparitie a unui efect negativ se prezinta cu urmatoarea notare:

Probabilitate Nota

Zero 0

Foarte improbabil 1

Improbabil 2

Probabil 3

Foarte probabil 4

Inevitabil 5

Matricea de impact se calculeaza dupa formula: Impact = Gradul de afectare (consecinta) x probabilitatea

Inevitabil 5 0 5 10 15 20 25

Foarte probabil

4 0 4 8 12 16 20

Probabil 3 0 3 6 9 12 15

Improbabil 2 0 2 4 6 8 10

Foarte improbabil

1 0 1 2 3 4 5

Zero 0 0 0 0 0 0 0

Grad de afectare 0 1 2 3 4 5

Impact neutru

Nesem-nificativ

Moderat Serios Foarte serios

dezastruos

Semnificatia impactului este dupa cum urmeaza:

❖ impact semnificativ: de la 15 la 25;

❖ impact moderat: de la 5 la 12;

❖ impact nesemnificativ: de la 1 la 4;

❖ fara impact: 0.

3.2 IDENTIFICAREA SI EVALUARE IMPACTULUI PENTRU SITURI

3.2.1 Situl ROSCI0290 Coridorul Ialomitei

Situl a fost declarat sit de importanta comunitara pentru habitatele si speciile prezentate in cap.2 al acestui studiu.


Relevanta pentru acest sit este localitatea Cazanesti in care se propun lucrari de alimentare cu apa si canalizare, inclusiv Statie de epurare, pe malul raului Ialomita, pe str. Ialomitei, amplasamentul statiei de epurare fiind localizat in sit, marginal la sit.

In vecinatatea acestui sit mai sunt si localitatile Tandarei si Dridu in care se propun lucrari de alimentare cu apa si canalizare.

Tabel 57: Tabel localizare habitate

Cod/Nume Identificare habitat pe amplasamentul

Identificare habitat in vecinatatea proiect


nu nu

92A0 Zavoaie cu Salix alba si populus alba

nu nu

91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxunus excelsior sau Fraxinus angistifolia, din lumgul marilor rauri

nu nu


nu nu

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice

nu nu


nu nu


nu nu

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubric si Bidention

nu nu

In ceea ce priveste aceste habitate, in zona amplasamentului proiectului propus la Cazanesti, respectiv pe amplasamentul statiei de epurare nu au fost observate, la analiza consultantului, habitatele prioritare 91I0*Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp si 40C0*Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice care ocupa o suprafata de 1% din sit, respectiv 0,001%. Celelalte tipuri de habitate ocupa suprafate foarte mici din sit, respectiv 0,01% pentru habitatul 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin, 0,05% pentru habitatul 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion si 0,001% pentru habitatul 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de


Chenopodion rubri si Bidention. Aceste habitate nu au fost identificate pe amplasamentul statiei de epurare Cazanesti. Existenta acestor habitate in situl ROSCI0290 Coridorul Ialomitei nu are relevanta pentru lucrarile de alimentare cu apa si canalizare asezate in vecinatatea acestui sit, deorece acestea sunt propuse pe strazi/drumuri in localitatile Cazanesti, Tandarei si Dridu, adica in zone neprielnice acestor habitate.

Tabel 58: Tabel localizare specii

Specia Identificare specie pe amplasament

Identificare specie in vecinatatea proiect


nu da

1337 Castor fiber nu nu

1355 Lutra lutra nu nu


da da

1220 Emys orbicularis nu nu

1166 Triturus cristatus nu nu

Au fost identificate guri/iesiri din galerii subterane sapate de specia Spermophilus citellus (Popandau) in vecinatatea amplasamentului propus al Statiei de epurare Cazanesti. De asemenea, pe amplasamentul Statiei de epurare Cazanesti si in vecinatatea acestuia, in zona limitrofa raului Ialomita au fost identificate in total 2 exemplare din specia Bombina bombina (Buhaiul de balta cu burta rosie). Speciile de importanta comunitara din situl ROSCI0290 Coridorul Ialomitei nu au fost identificate pe amplasamentele lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare din Tandarei si Dridu, nici in vecinatatea acestora. Impactul proiectului asupra habitatelor pentru care a fost declarat situl:

Tabel 59: Tabel impactul asupra habitatelor

ROSCI0290 Coridorul Ialomitei

Habitat Grad de afectare

probabilitate Valoare impact (grad de afectare x probabilitate)

Tip de impact Observatii


0 0 0 Fara impact Nu este cazul

Nu se intervine negativ asupra suprafetei habitatului, nu se fragmenteaza habitatul









91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxunus excelsior sau Fraxinus angistifolia, din lumgul marilor rauri






40C0* Tufarisuri de foioase 0ponto-sarmatice














3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubric si Bidention



Impactul proiectului asupra speciilor pentru care a fost declarat situl:

Tabel 60: Tabel impactul asupra speciilor


Specie Grad de afectare

Probabilitate

Valoare impact (grad de afectare x probabilitate)

Tip de impact Evaluare impact

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1

2 2 Nesemnificativ, indirect, pe

termen scurt, in faza de

constructie

Populatie mobila, existenta unui habitat in afara

amplasamnetului proiectului justifica un eventual impact

indirect nesemnificativ




Probabilitate



1337 Castor fiber

0

0 0 Nu este cazul Realizarea lucrarilor propuse nu vor interveni negativ in suprafata habitatului, in evolutia populatiei sau in starea de conservare a acestei specii

1355 Lutra lutra

0 0 0 Nu e cazul Realizarea lucrarilor propuse nu vor interveni negativ in suprafata habitatului, in evolutia populatiei sau in starea de conservare a acestei specii

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1

3 3 Nesemnificativ, direct si indirect, pe termen scurt, in faza de constructie, fara aplicarea masurile de reducere

Populatie mobila, existenta unui habitat pe amplasamnetului proiectului justifica un impact direct dar nesemnificativ, daca nu se aplica masuri de reducere.

Dupa aplicarea masurilor de reducere impactul rezidual va fi eliminat.


0

0 0 Nu e cazul Realizarea lucrarilor propuse nu vor interveni negativ in suprafata habitatului, in evolutia populatiei sau in starea de conservare a acestei specii




Probabilitate





NOTA: tabelele referitoare la impactul asupra speciilor si habitatelor sunt gandite in functie de caracteristicile speciilor si habitatelor din situl ROSCI0290 Coridorul Ialomitei prezentate in cap.2 al acestui studiu. Semnificatia impactului pe baza urmatorilor indicatori cheie cuantificabili:

❖ Procent din suprafata habitatului care va fi pierdut:

Desi amplasamentul Statiei de epurare Cazanesti ocupa definitiv o spuprafata S=16020 mp, adica cca.0,006% din suprafata totala a sitului ROSCI0290 Coridorul Ialomitei, prin pozitia marginala pe care o are fata de acest sit si prin tipurile de habitate prezente, respectiv asociatii vegetale ruderale, segetale cu aspect degradat, putem spune ca proiectul nu ocupa suprafete dintr-un habitat important sub aspect conservativ, nici dintr-un habitat prioritar.

Constructia statiei de epurare Cazanesti in ROSCI0290 Coridorul Ialomitei nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna, desi, urmare a lucrarilor habitatul prezent in zona de amplasament se va reduce din suprafata. Speciile de fauna comune vor migra pentru baza trofica in terenurile invecinate, gasind conditii similare.

Ca atare procentul din suprafata totala a habitatelor de interes conservativ precum si procentul din suprafata totala a habitatelor prioritare care va fi pierdut este 0%, deoarece nu au fost observate.

❖ Procentul pierdut din suprafata habitatului folosit pentru necesitati de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar:

Data fiind mobilitatea speciilor pentru care a fost declarat situl, necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar nu vor fi afectate pentru speciile identificate pe amplasamnet si in vecinatatea acestuia. Speciile comune identificate pe amplasament si in vecinatatea acestuia au o raspandire uniforma pe teritoriul intregii tari, astfel ca populatiile de aici sunt nesemnificative fata de populatiile la nivel national. Speciile de fauna isi vor mentine baza trofica existenta pe suprafete mari in vecinatatatea proiectului, neinregistrandu-se o dependenta de aceasta suprafata.

Relatiile intraspecifice si interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona.

❖ Fragmentarea habitatelor de interes comunitar:

Avand in vedere faptul ca in zona amplasamentului statiei de epurare Cazanesti si nici in zonele de amplasare a retelelor de alimentare cu apa si canalizare nu au fost observate habitate de interes comunitar, amplasamentul este marginal a fata de situl ROSCI0290 Coridorul Ialomitei, nu se va inregistra fragmentarea habitatelor de interes comunitar, fiindca acestea nu au fost semnalate/ observate pe amplasamentul studiat.


❖ Durata sau persistenta fragmentarii:

Nu se va inregistra o durata sau persistenta a fragmentarii habitatelor de interes comunitar, deoarece acestea nu s-au identificat pe amplasament.

❖ Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de inters comunitar;

Perturbarea speciilor de interes comunitar intalnite pe amplasamentul statiei de epurare Cazanesti se va resimti in perioada de constructie, 6-8 luni, din cauza lucrarilor de excavare, recopertare, betonare si transport, din cauza zgomotului creat de functionarea utilajelor. Realizarea proiectului nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna, acestea vor migra pe ternurile invecinate cu structura vegetala asemanatoare. Datorita procesului de antropizare a zonei, in jurul amplasamentului existenand zone de pasune, margini de drum, alte culture, estimam ca proiectul nu va conduce la perturbarea directa a activitatilor curente specifice: hranirea, innoptarea, reproducerea.

Dupa cum s-a prezentat prin imagini in cadrul subcap.2.2 al acestui studiu, lucrarile propuse in cadrul sistemului de alimentare cu apa si a sistemului de canalizare pentru localitatea Cazanesti, sunt localizate la distante de peste 588 m fata de situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomitei.

Statia de epurare propusa la Cazanesti este amplasata in interiorul, dar la limita sitului ROSCI0290 Coridorul Ialomitei, astfel:

❖ Pe malul raului Ialomita, in afara zonei de protectie a albiei majore, care este de 15 m la o latime a raului cuprinsa intre 10 m si 50 m, in conformitate cu cerintele Legii apelor nr.107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

❖ Amplasamentul aferent SEAU cuprinde o suprafata totala de 16 020 (in acesta suprafata sunt incluse gura de descarcare in raul Ialomita si organizarea de santier care ocupa 800 mp din totalul suprafetei);

Lucrarile de alimentare cu apa din Dridu se localizeaza la o distanta mai mare de 500 m de situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomitei (imagine prezentata la subcap.2.2 din acest studi).

Lucrarile de alimentare cu apa si canalizare propuse la Tandarei sunt localizate la peste 58,22 m de situl ROSCI0290 Coridorul Ialomitei.

❖ Schimbari in densitatea populatiilor; Implementarea proiectului in localitatea Cazanesti are drept consecinta in faza de construire pierderea sau reducerea numarului de specii de plante fara valoarea conservativa existente pe amplasament, pe de o parte, precum si reducerea populatiilor de plante de acelasi tip (fara valoare conservativa), pe de alta parte. Acestor specii le este caracteristica capacitatea mare de regenerare si inmultire - aspect sesizat atat pe amplasament cat si in zonele limitrofe.

Speciile de fauna observate de interes comunitar au tranzitat zona, insa chiar daca zona respectiva prezinta interes ca zona de reproducere, prin respectare masurilor de reducere a impactului aplicabile in etapa de constructie, apreciem nu vor exista modificari sesizabile care sa conduca la schimbari in densitatea populatiilor.

❖ Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementare proiectului: nu e cazul.

❖ Indicatorii chimici cheie care pot determina modificari asupra resurselor de apa sau asupra altor resurse natural, care pot detrmina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de inters comunitar;

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar: nivelul poluantilor conform NTPA-001.


Concluzii:

❖ Nu vor fi afectate habitate care constituie obiectul conservarii in acest sit;

❖ Speciile de interes conservativ Bombina bombina si Spermophilus citellus sunt afectate negativ nesemnificativ, pe termen scurt, in perioada de constructie, reversibil, pe amplasament si in vecinatatea acestuia daca nu se implementeaza masurile de reducere a impactului; prin implementarea masurilor de reducere speciile nu vor fi afectate.

❖ Perturbarea speciilor identificate pe amplasament prin zgomotul produs de lucrari si prezenta umana este de scurta durata, pe perioada de constructie ( 6-8 luni) si datorita mobilitatii speciilor, efectul este nesemnificativ.

❖ Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar.

❖ Nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariei naturale protejate.

❖ Nu va exista impact rezidual dupa terminarea lucrarilor.

In concluzie, realizarea proiectului (in etapele de constructie, functionare si dezafectare) nu va afecta starea de conservare a speciilor si habitatelor care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – ROSCI0290 Coridorul Ialomitei.

3.2.2 Situl ROSPA0044 Gradistea – Caldurasani – Dridu

Situl a fost declarat sit Natura 2000 pentru speciile de pasari prezentate in cap.2 al acestui studiu – specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC si specii de pasari cu migratie regulate nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Relevante pentru acest sit sunt localitatile Fierbinti Targ si Dridu in care se propun lucrari de alimentare cu apa si canalizare.




Specii de pasari enumerate in anexa Ia Directivei Consiliului 2009/147/EC

A131 Himantopus himantopus (Piciorong)

nu nu

A022 Ixobrychus minutus (Starcul pitic)

nu nu

A068 Mergus albellus (Ferestrasul mic)

nu nu

A023 Nycticorax nycticorax (Starcul de noapte)

nu nu

A393 Phalacrocorax pygmeus(Cormoranul mic)

nu nu

A151 Philomachus pugnax (Batausul)

nu nu

A120 Porzana parva (Crestetul cenusiu)

nu nu

A119 nu nu




Porzana porzana(Crestetul pestrit)

A132 Recurvirostra avosetta(Ciocintors)

nu nu

A193 Sterna hirundo(Chira de balta)

nu nu

A166 Tringa glareola (Fluierar de mlastina)

nu nu

A024 Ardeola ralloides(Starcul galben de mlastina)

nu nu

A021 Botaurus stellaris(Buhaiul de balta)

nu nu

A197 Chlidonias niger(Chirighita neagra)

nu nu

A031 Ciconia ciconia( Barza alba)

nu da

A081 Circus aeruginosus(Eretele de stuf)

nu nu

A038 Cygnus cygnus (Lebada de iarna)

nu nu

A027 Egretta alba (Egreta mare)

nu nu

A026 Egretta garzetta (Egreta mica)

nu nu

A060 Aythya nyroca (Rata rosie)

nu da

Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

A004 Tachybaptus ruficollis(Corcodelul mic)

nu nu

A005 Podiceps cristatus (Corcodelul mare)

nu nu

A017 Phalacrocorax carbo (Cormoranul mare)

nu nu

A028 Ardea cinerea (Starcul cenusiu)

nu nu




A036 Cygnus olor(Lebada de vara)

nu nu

A043 Anser anser (Gasca de vara)

nu nu

A048 Tadorna tadorna (Califarul alb)

nu nu

A050 Anas penelope (Rata fluieratoare)

nu nu

A051 Anas strepera (Rata pestrita)

nu nu

A052 Anas crecca (Rata mica)

nu nu

A054 Anas acuta (Rata sulitar)

nu nu

A055 Anas querquedula (Rata caraitoare)

nu nu

A056 Anas clypeata (Rata lingurar)

nu nu

A059 Aythya ferina (Rata cu cap castaniu)

nu nu

A061 Aythya fuligula (Rata motata)

nu nu

A086 Accipiter nisus (Uliul pasarar)

nu nu

A087 Buteo buteo(Sorecarul comun)

nu nu

A118 Rallus aquaticus(Cristeul de balta)

nu nu

A123 Gallinula chloropus (Gainusa de balta)

nu nu

A125 Fulica atra (Lisita)

nu nu

A149 Calidris alpina (Fugaciul de tarm)

nu nu

A156 Limosa limosa (Sitarul de mal)

nu nu

A160 Numenius arquata (Culic mare)

nu nu

A162 nu nu




Tringa totanus (Fluierar cu picioare rosii)

A179 Larus ridibundus (Pescarusul razator)

nu da

A212 Cuculus canorus(Cucul)

nu nu

A230 Merops apiaster(Prigoria)

nu nu

A232 Upupa epops (Pupaza)

nu nu

A244 Galerida cristata(Ciocarlanul)

nu Nu

A247 Alauda arvensis(Ciocarlia de camp)

nu nu

A249 Riparia riparia(Lastunul de mal)

nu nu

A251 Hirundo rustica(Randunica)

da nu

A253 Delichon urbica(Lastunul)

nu nu

A260 Motacilla flava(Codobatura galbena)

nu nu

A262 Motacilla alba(Codobatura alba)

nu nu

A269 Erithacus rubecula(Macaleandrul)

nu nu

A271 Luscinia megarhynchos(Privighetoarea)

nu nu

A273 Phoenicurus ochruros(Codros de munte)

nu nu

A275 Saxicola rubetra(Maracinarul)

nu nu

A276 Saxicola torquata(Maracinar negru)

nu nu

A283 Turdus merula (Mierla)

da nu

A285 nu nu




Turdus philomelos(Sturzul cantator)

A292 Locustella luscinioides(Grelusel de stuf)

nu nu

A295 Acrocephalus schoenobaenus(Lacarul mic)

nu nu

A296 Acrocephalus palustris(Lacrul de mlastina)

nu nu

A297 Acrocephalus scirpaceus(Lacarul de stuf)

nu nu

A298 Acrocephalus arundinaceus(Lacarul mare)

nu nu

A315 Phylloscopus collybita(Pitulicea mica)

nu nu

A316 Phylloscopus trochilus(Pitulicea fluieratoare)

nu nu

A319 Muscicapa striata (Muscarul sur)

nu nu

A351 Sturnus vulgaris (Graurul)

nu da

A359 Fringilla coelebs (Cinteza)

nu nu

A363 Carduelis chloris (Florintele)

nu nu

A364 Carduelis carduelis (Sticletele)

nu nu

A366 Carduelis cannabina (Caneparul)

nu nu

A383 Miliaria calandra (Presura)

nu nu

A459 Larus cachinnans(Pescarusul pontic)

nu nu

Au fost identificate urmatoarele specii de pasari:

❖ Ciconia ciconia (Barza alba) - 2 exemplare in zona localitatilor Moara Vlasiei si Gradistea.


❖ Aythya nyroca (Rata rosie) – 1 exemplar pe lacul Dridu, in afara amplasamnetului proiectului. Conform Planului de management, specia se hraneste pe lacul Caldarusani si Dridu.

Din cadrul speciilor de pasari cu migratie regulata au fost identificate:

❖ Larus ridibundus (Pescarusul razator) - 2 exemplare in afara amplasamnetului proiectului, hranindu-se in zonele antropizate din Dridu.

❖ Hirundo rustica (Randunica) - mai multe exemplare in localitatile Fierbinti Targ si Dridu, la streasini case.

❖ Turdus merula (Mierla)- 1 exemplar in localitate, zabovind pe gardul unei gradini.

❖ Sturnus vulgaris (Graurul) – 1-2 exemplare in afara amplasamentelor de lucrari (strazi), pe camp.



ROSPA0044 Gradistea – Caldarusani - Dridu

Specie Grad de afectare Probabilitate


Tip de impact

Evaluare impact

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

A131 Himantopus himantopus (Piciorong)

0

0 0 Nu este cazul

Realizarea lucrarilor propuse nu vor interveni negativ in suprafata habitatului, in evolutia populatiei sau in starea de conservare a acestei specii


0

0 0 Nu este cazul






Tip de impact

Evaluare impact

A068 Mergus albellus (Ferestrasul mic)






A151 Philomachus pugnax (Batausul)






Tip de impact

Evaluare impact



A119 Porzana porzana(Crestetul pestrit)










Tip de impact

Evaluare impact





A021 Botaurus stellaris(Buhaiul de balta)








Tip de impact

Evaluare impact

A031 Ciconia ciconia(Barza alba)




A038 Cygnus cygnus (Lebada de iarna)


A027 Egretta alba (Egreta mare)






Tip de impact

Evaluare impact






A004 Tachybaptus ruficollis(Corcodelul mic)

0






Tip de impact

Evaluare impact


0






A036 Cygnus olor(Lebada de vara)






Tip de impact

Evaluare impact

A043 Anser anser (Gasca de vara)


A048 Tadorna tadorna (Califarul alb)


A050 Anas penelope (Rata fluieratoare)


A051 Anas strepera (Rata pestrita)






Tip de impact

Evaluare impact

A052 Anas crecca (Rata mica)


A054 Anas acuta (Rata sulitar)




A056 Anas clypeata (Rata lingurar)






Tip de impact

Evaluare impact


0 0 0 Nue cazul Realizarea lucrarilor propuse nu vor interveni negativ in suprafata habitatului, in evolutia populatiei sau in starea de conservare a acestei specii

A061 Aythya fuligula (Rata motata)


A086 Accipiter nisus (Uliul pasarar)


A087 Buteo buteo(Sorecarul comun)






Tip de impact

Evaluare impact

A118 Rallus aquaticus(Cristeul de balta)


A123 Gallinula chloropus (Gainusa de balta)


A125 Fulica atra (Lisita)


A149 Calidris alpina (Fugaciul de tarm)






Tip de impact

Evaluare impact

A156 Limosa limosa (Sitarul de mal)


A160 Numenius arquata (Culic mare)


A162 Tringa totanus (Fluierar cu picioare rosii)








Tip de impact

Evaluare impact

A212 Cuculus canorus(Cuc)


A230 Merops apiaster(Prigoria)


A232 Upupa epops (Pupaza)


A244 Galerida cristata(Ciocarlanul)






Tip de impact

Evaluare impact

A247 Alauda arvensis(Ciocarlia de camp)


A249 Riparia riparia(Lastunul de mal)




A253 Delichon urbica (Lastunul)






Tip de impact

Evaluare impact

A260 Motacilla flava(Codobatura galbena)


A262 Motacilla alba(Codobatura alba)


A269 Erithacus rubecula(Macaleandrul)


A271 Luscinia megarhynchos(Privighetoare)






Tip de impact

Evaluare impact





A276 Saxicola torquata(Maracinar negru)


A283 Turdus merula (Mierla)






Tip de impact

Evaluare impact

A285 Turdus philomelos(Sturzul cantator)






A296 Acrocephalus palustris(Lacrul de mlastina)






Tip de impact

Evaluare impact





A315 Phylloscopus collybita(Pitulicea mica)


A316 Phylloscopus trochilus(Pitulicea fluieratoare)






Tip de impact

Evaluare impact

A319 Muscicapa striata (Muscarul sur)


A351 Sturnus vulgaris (Graurul)










Tip de impact

Evaluare impact



A366 Carduelis cannabina (Caneparul)


A383 Miliaria calandra (Presura)




NOTA: tabelul referitor la impactul asupra speciilor este gandit in functie de caracteristicile speciilor din situl ROSPA0044 Gradistea - Caldarusani - Dridu prezentate in cap.2 al acestui studiu.


Semnificatia impactului pe baza urmatorilor indicatori cheie cuantificabili:


Efectuarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare in Fierbinti Targ si Dridu nu va determina ocuparea definitiva a unor suprafete din situl relevant, respectiv din ROSPA0044 Gradistea – Caldarusani – Dridu, acestea situandu-se in afara sitului.

Ca atare procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut este 0%.

❖ Procentul pierdut din suprafata habitatului folosit pentru necesitati de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar: nu se pierde habitat de hrana, odihna sau reproducere prin executarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare pe strazi si drumuri. Pierderea habitatelor a fost analizata luand in considerare locurile de cuibarit, hranire si de odihna in functie de specie si sezonul in care aceasta este prezenta. Acestea nu coincide cu amplasamentul lucrarilor propuse.

Data fiind mobilitatea speciilor pentru care a fost declarat situl, necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar nu vor fi afectate pentru speciile identificate pe amplasament si in vecinatatea acestuia.

Speciile de avifauna isi vor mentine baza trofica existenta pe lacurile Caldarusani si Dridu din vecinatatatea proiectului, in timp ce lucrarile propuse nu au legatura cu zonele de hranire de pe lac sau zonele umede de pe maluri. Se mentine starea normala a ecosistemelor din zona.

❖ Fragmentare habitatelor de interes comunitar:

Avand in vedere faptul ca in zonele de amplasare a retelelor de alimentare cu apa si canalizare din Fierbinti Targ si Dridu nu au fost observate habitate de interes comunitar, nu se va inregistra fragmentarea habitatelor de interes comunitar.



Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de inters comunitar;

Perturbarea posibila a speciilor de pasari si pierderea habitatelor a fost analizata luand in considerare locurile de cuibarit, hranire si de odihna in functie de specie si sezonul in care aceasta este prezenta. Realizarea lucrarilor de sapatura pentru pozarea conductelor sau si/sau realizarea forajelor la sursele de apa pot avea ca efect perturbarea speciilor de pasari mai ales prin zgomotul generat de functionarea utilajelor, numai in perioda de constructie.

Datorita faptului ca in zona exista vegetatie alcatuita din culturi agricole, gradini, pasune, margini de drumuri, estimam ca realizarea lucrarilor nu va conduce la perturbarea directa a activitatilor curente fiziologice specifice pasarilor precum: hranirea, innoptarea, stationarea, zborul si reproducerea.

Dupa cum s-a prezentat prin imagini in cadrul subcap.2.2 al acestui studiu, lucrarile de extindere retele de alimentare cu apa si canalizare se vor realiza in localitatea Fierbinti, in zona carosabila a drumurilor existente, in interiorul si in vecinatatea sitului Natura 2000 ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu, astfel:

❖ Lucrarile de extindere a retelei de distributie apa potabila pe strada Micsunesti, sat Grecii de Jos – se suprapun pe o lungime de 26,69 m cu situl ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu, in zona limitrofa a acestuia;

❖ Celelalte strazi pe care se propun lucrari se afla in interiorul localitatii, in afara sitului mentionat, la o distanta minima de 8,98 m – Fierbinti, Calea Bucuresti.

❖ Pe perioada realizarii lucrarilor pe str.Micsunesti se va ocupa temporar in sit o suprafata de cca.53,78 mp, ceea ce reprezinta cca.0,00008% din suprafata sitului.


Lucrarile propuse in cadrul sistemului de alimentare cu apa pentru localitatea Dridu, sunt localizate la distante de peste 85 m fata de situl Natura 2000 ROSPA0044 Gradistea-Caldarusani-Dridu (imagini prezentate la subcap.2.2 al acestui studiu).

❖ Schimbari in densitatea populatiilor;

Schimbarile in densitatea populatiilor de pasari de interes comunitar este nesemnificativa si avand un potential mare de reversibilitate.

Efectuarea unor sapaturi pentru pozarea conductelor de alimentare cu apa si canalizare nu va duce la schimbari in densitatea populatiilor de pasari. Nefiind lucrari de anvergura in Fierbinti Targ si Dridu nivelul zgomotului produs descreste cu cat te indepartezi de sursa generatoare de zgomot, astfel ca acestea nu vor fi afectate.

In perimetrul lucrarilor nu vor exista specii de pasari de interes comunitar cuibaritoare si acest lucru este explicabil deoarece pe strazi nu sunt habitate care sa aiba capacitatea si functionalitatea de a asigura conditiile de cuibarit, exceptia facand speciile care s-au adaptat la conditii antropizate precum barza, etc. Apreciem nu vor exista modificari sesizabile in densitatea populatiilor de pasari pentru care a fost desemnat situl.




Concluzii:

❖ Speciile de interes conservativ Ciconia ciconia (Barza alba) si Aythya nyroca (Rata rosie) nu sunt afectate de realizarea proiectului deoarece ambele specii au fost vazute in afara amplasamentului lucrarilor propuse la Fierbinti Targ sau Dridu. Nu exista efecte pe termen scrurt, mediu sau lung asupra acestora specii.

❖ Speciile de pasari cu migratie regulate identificate, Larus ridibundus (Pescarusul razator), Hirundo rustica (Randunica), Turdus merula (Mierla) si Sturnus vulgaris (Graurul) nu sunt afectate de realizarea proiectului deoarece chiar daca unele specii au fost vazute in localitati ele sunt in afara amplasamentului lucrarilor propuse la Fierbinti Targ sau Dridu. Speciile sunt mobile si lucrarile de pozare a conductelor sau de executare a unor foraje nu impacteaza habitatul acestora, nici zonele de hranire, odihna sau reproducere. Habitatele caracteristice speciilor sunt lacurile si baltile cu stufarisuri, tufarisurile, zonele cu arbori scorburosi, apele putin adânci cu multa vegetatie, mlastinile, pajistile mlastinoase si inundate si râuri cu vegetatie bogata. Nu se produce un impact pe termen scrurt, mediu sau lung asupra acestora specii.

❖ Perturbarea pasarilor identificate in localitati sau in vecinatate prin zgomotul produs de lucrari si prezenta umana este de scurta durata, pe perioada de constructie ( 6-8 luni) si datorita mobilitatii speciilor, efectul este nesemnificativ.




In concluzie, implementarea proiectului nu va afecta starea de conservare a speciilor de pasari tinta declarate pe teritoriul sitului Natura 2000 - ROSPA 0319 Gradistea- Caldarusani – Dridu, fiind asigurata din acest punct de vedere, conservarea populatiilor speciilor pe termen lung, integritatea si coerenta retelei Natura 2000.


3.2.3 Situl ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti

Situl a fost declarat sit de importanta comunitara pentru habitatele si speciile prezentate in cap.2 al acestui studiu.

Relevanta pentru acest sit este localitatea Fetesti in care se propun lucrari de alimentare cu apa si canalizare. Localitatea este situata in vecintatea sitului mentionat.

Tabel 63: Tabel localizare habitate

Cod/Nume Identificare habitat pe amplasamentul

Identificare habitat in vecinatatea proiect


nu nu

In ceea ce priveste acest tip de habitat, in zona amplasamentului lucrarilor propuse in Fetesti nu sunt prezente “Zavoaie cu salix alba si Populus Alba”. Acestea reprezinta paduri de plop alb si salcie alba de pe solurile aluviale (fluvisoluri) mai evoluate ale raurilor mari, in primul rand lunca Dunarii, arealul Balta Ialomitei si Insula Mare si Mica a Brailei, Delta Dunarii. Speciile dominante de arbori sunt plopul alb si salcia alba, alaturi de salcia comuna, plopul negru, frasinul danubian, velnis, jugastru etc. Vegetatia ierboasa este reprezentata prin specii de talie inalta, iubitoare de soluri cu exces de umiditate, precum palamida de apa, trestia, papura cu frunza ingusta si lata, toporasul de apa, gusa curcanului de apa, mararul oenante, rogozuri inalte, specii de pipirig etc.

In ampriza drumurilor- nu sunt habitate specifice sitului (zavoaie cu Salix Alba si Populus alba) si nu se vor realiza defrisari pentru realizarea lucrarilor. Amplasamentul proiectului este localizat in zona construita, cea mai mare parte, in oras.




1355 Lutra lutra nu nu


nu nu

1220 Emys orbicularis nu nu

1166 Triturus cristatus nu nu

Pe amplasamentul proiectului de alimentare cu apa si canalizare din Fetesti nu au fost identificate speciile mentinate anterior – specii cheie ale sitului ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti. Speciile nu au fost identificate nici in vecinatatea amplasamnetului lucrarilor.

Impactul proiectului asupra habitatelor pentru care a fost declarat situl:

Tabel 65: Tabel impactul asupra habitatelor

ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti

Habitat Grad de afectare Probabilitate


Tip de impact

Evaluare impact




0

0 0 Nu este cazul

Realizarea lucrarilor propuse nu vor interveni negativ in suprafata habitatului, nu vor fragmenta habitatul






Tip de impact

Evaluare impact

Specii de mamifere enumerate in anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

1355 Lutra lutra 0

0 0 Nu este cazul



0

0 0 Nu este cazul






Tip de impact

Evaluare impact





NOTA: tabelele referitoare la impactul asupra speciilor si habitatelor sunt gandite in functie de caracteristicile speciilor si habitatelor din situl ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti prezentate in cap.2 al acestui studiu.



Amplasamentul lucrarilor propuse la Fetesti nu ocupa suprafete nici definitive nici temporare din cadrul sitului ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti.

Ca atare procentul din suprafata totala a habitatelor de interes conservativ care va fi pierdut este 0%, deoarece localizarea proiectului este exterioara sitului si realizarea proiectului nu necesita traversarea acestuia.


Data fiind neidentificarea speciilor pentru care a fost declarat situl pe amplasamentul propus al lucarilor sau in vecinatatea acestuia, consideram ca nu se afecteaza habitate utilizate de speciile de interes comunitar pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere. Speciile de fauna isi vor mentine baza trofica existenta pe suprafete mari in afara zonei proiectului (zona proiectului este o zona puternic antropizata).


Relatiile intraspecifice si interspecifice ale faunei nu sunt impactate, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona.


Avand in vedere faptul ca in zonele de amplasare a retelelor de alimentare cu apa si canalizare, nici in zona forajelor propuse pentru alimentarea cu apa a orasului Fetesti nu au fost observate habitate de interes comunitar nu se va inregistra fragmentarea habitatului de interes comunitar al sitului ROSCI0310 Mlastina de la Fetesti.


Nu se va inregistra o durata sau persistenta a fragmentarii habitatelor de interes comunitar, deoarece acestea nu s-au identificat pe amplasament, nici in vecinatate.


Nu se va manifesta o perturbare a speciilor de interes comunitar deoarece acestea nu au fost identificate pe amplasament, nici in vecinatate.

Dupa cum s-a prezentat prin imagini in cadrul subcap.2.2 al acestui studiu, lucrarile de extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si colectare ape uzate din localitatea Fetesti, se vor realiza in zona carosabila a drumurilor existente, in vecinatatea siturilor ROSCI 0319 Mlastina de la Fetesti, respective ROSPA0012 Bratul Borcea.

Cea mai apropiata distanta fata de strazile pe care se vor executa retele de canalizare este de cca. 5 m in zona cartier Buliga, soseaua Calarasi – Fetesti, situata la cca. 5 m fata de limita sitului ROSCI 0319 Mlastina de la Fetesti.

Lucrarile de canalizare propuse pe soseaua Calarasi-Fetesti se afla la o distanta de cca.10 m fata de ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti.


Realizarea proiectului de alimentare cu apa si canalizare la Fetesti nu va induce schimbari in densitatea populatiilor de specii pentru care a fost decalarat situl ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti.




Concluzii:

❖ Nu va fi afectat habitatul Zavoaie cu Salix alba si Populus alba care constituie obiectul conservarii in acest sit;

❖ Speciile de interes conservativ Bombina bombina, Emys Orbicularis, Triturus dobrogicus si Lutra lutra nu sunt afectate, pe termen scurt, mediu sau lung deorece nu au fost identificate pe amplasamentul lucrarilor si nici in vecinatatea acestuia.

❖ Perturbarea speciilor identificate pe amplasament prin zgomotul produs de lucrari si prezenta umana este de scurta durata, pe perioada de constructie ( 6-8 luni) si datorita mobilitatii speciilor, efectul este nesemnificativ.





In concluzie, realizarea proiectului (in etapele de constructie, functionare si dezafectare) nu va afecta starea de conservare a speciilor si habitatelor care constituie obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 – ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti.

3.2.4 Situl ROSPA0012 Bratul Borcea

Situl a fost declarat sit Natura 2000 pentru speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC si pentru speciile de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.

Relevanta pentru acest sit este localitatea Fetesti in care se propun lucrari de alimentare cu apa si canalizare. In zona cartierului Buliga din Fetesti, ROSPA0012 Bratul Borcea se suprapune cu ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti.




Specii de pasari enumerate in anexa Ia Directiva Consiliului 79/409/CEE

A019 Pelecanus onocrotalus(Marele pelican alb)

nu nu


nu nu


nu nu


nu nu


nu nu

A031 Ciconia nigra( Barza neagra)

nu nu


nu nu

A032 Plegadis falcinellus(Tiganusul)

nu nu

A034 Platalea leucorodia(Lopatarul)

nu nu


nu nu

A073 Milvus migrans(Gaia bruna)

nu nu

A075 Haliaeetus albicilla(Codalb, Vulturul cu coada alba)

nu nu





nu nu

A097 Falco vespertinus( Vanturelul de seara)

nu nu


nu nu

A131 Himantopus himantopus(Piciorongul)

nu nu


nu nu


nu nu

A177 Larus minutus(Pescarusul mic)

nu nu


nu nu

A195 Sterna albifrons(Chira mica)

nu nu

A197 Chlidonias hybridus(Chirighita cu obraz alb)

nu nu


nu nu

A229 Alcedo atthis(Pescarusul albastru)

nu nu

A231 Coracias gurrulus(Dumbraveanca)

nu nu

A234 Picus canus( Ghionoaia sura)

nu nu

A236 Dryocopus martius(Ciocanitoarea neagra)

nu nu

A293 Acrocephalus melanopogon (Privighetoarea de balta)

nu nu

A307 Sylvia nisoria (Silvia porumbaca)

nu nu

A338 Lanius collurio (Sfranciocul rosiatic)

nu nu




A339 Lanius minor(Sfranciocul cu frunte neagra)

nu nu


nu nu

A396 Branta ruficollis( Gasca cu gat rosu)

nu nu

A402 Accipiter brevipes( Uliu cu picioare scurte)

nu nu



nu nu


nu nu


nu nu

A041 Anser albifrons(Garlita mare)

nu nu

A053 Anas platyrhynchos(Rata mare)

nu nu


nu nu


nu nu

A096 Falco tinnunculus (Vanturelul rosu)

nu nu

A099 Falco subbuteo(Soimul randunelelor)

nu nu


nu nu

A198 Chlidonias leucopterus (Chirighita cu aripi albe)

nu nu

A207 Columba oenas( Porumbel de scorbura)

nu nu

A208 Columba palumbus(Porumbel gulerat)

nu nu




A212 Cuculus canorus

nu nu

A214 Otus scops(Ciuful pitic)

nu nu

A221 Asio otus(Ciuful de padure)

nu nu

A230

Merops apiaster( Prigoria)

nu nu

A232 Upupa epops( Pupaza)

nu nu

A247 Alauda arvensis (Ciocarlia arvensis)

nu nu

A249 Riparia riparia ( Lastun de mal)

nu nu


da nu

A260 Motacilla flava (Codobatura bgalbena)

nu nu

A262 Motacilla alba (Codobatura alba)

nu nu

A271 Luscinia megarhynchos(Privighetoarea)

nu nu


nu nu

A275 Saxicola rubetra( Maracinarul)

nu nu

A285 Turdus philomelos(Sturzul cantator)

nu nu


nu nu


nu nu


nu nu





nu nu

A299 Hippolais icterina(Frunzarita galbena)

nu nu

A309 Sylvia communis(Silvia de camp)

nu nu

A310 Sylvia borin(Silvia de zavoi)

nu nu

A311 Sylvia atricapilla(Silvia cu cap negru)

nu nu

A319

Muscicapa striata(Muscarul sur)

nu Nu

A336 Remiz pendulinus(Boicus)

nu nu

A337 Oriolus oriolus( Grangurul)

nu nu

A351

Sturnus vulgaris(Graurul)

nu da


nu nu

A363 Carduelis chloris ( Florintele)

nu nu


nu nu

A373 Coccothraustes coccothraustes(Botgrosul)

nu nu

A383 Miliaria calandra(Presura)

nu nu


nu nu

Nu au fost identificate pasari enumerate in anexa I a Directivei 2009/147/EC.

Din cadrul speciilor de pasari cu migratie regulata au fost identificate:

❖ Hirundo rustica (Randunica) – 3 exemplare vazute in zbor catre cuib, pe strazi in Fetesti.

❖ Sturnus vulgaris (Graurul) – 2 exemplare in afara amplasamentului proiectului, pe camp




ROSPA0012 Bratul Borcea




Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

A019 Pelecanus onocrotalus(Marele pelican alb)

0



0













A031 Ciconia nigra(Barza neagra)









A032 Plegadis falcinellus(Tiganusul)


A034 Platalea leucorodia (Lopatarul)




A073 Milvus migrans( Gaia bruna)







A075 Haliaeetus albicilla (Codalb, Vulturul cu coada alba)


A081 Circus aeruginosus (Eretele de stuf)


A097 Falco vespertinus (Vanturelul de seara)









A131 Himantopus himantopus(Piciorongul)






A177 Larus minutus(Pescarusul mic)









A195 Sterna albifrons(Chira mica)


A197 Chlidonias hybridus(Chirighita cu obraz alb)









A229 Alcedo atthis (Pescarusul albastru)


A231 Coracias gurrulus (Dumbraveanca)


A234 Picus canus (Ghionoaia sura)


A236 Dryocopus martius(Ciocanitoarea neagra)







A293 Acrocephalus melanopogon (Privighetoarea de balta)


A307 Sylvia nisoria(Silvia porumbaca)


A338 Lanius collurio (Sfranciocul rosiatic)


A339 Lanius minor(Sfranciocul cu frunte neagra)









A396 Branta ruficollis (Gasca cu gat rosu)


A402 Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte)




0








0




A041 Anser albifrons (Garlita mare)


A053 Anas platyrhynchos (Rata mare)

0 0 0 Nu e cazul Realizarea lucrarilor propuse nu vor






interveni negativ in suprafata habitatului, in evolutia populatiei sau in starea de conservare a acestei specii





A096 Falco tinnunculus (Vanturelul rosu)







A099 Falco subbuteo (Soimul randunelelor)




A198 Chlidonias leucopterus(Chirighita cu aripi albe)


A207 Columba oenas (Porumbel de scorbura)







A208 Columba palumbus(Porumbel gulerat)


A212 Cuculus canorus (Cuc)


A214 Otus scops (Ciuful pitic)


A221 Asio otus(Ciuful de padure)


A230 0 0 0 Nu e cazul Realizarea lucrarilor propuse nu vor






Merops apiaster(Prigoria)

interveni negativ in suprafata habitatului, in evolutia populatiei sau in starea de conservare a acestei specii

A232 Upupa epops(Pupaza)


A247 Alauda arvensis (Ciocarlia)


A249 Riparia riparia(Lastun de mal)







A251 Hirundo rustica (Randunica)


A260 Motacilla flava (Codobatura galbena)


A262 Motacilla alba (Codobatura alba)


A271 Luscinia megarhynchos (Privighetoarea)











A285 Turdus philomelos (sturzul cantator)


A292 Locustella luscinioides (Grelusel de stuf)







A295 Acrocephalus schoenobaenus (Lacarul mic)


A297 Acrocephalus scirpaceus (Lacarul de stuf)


A298 Acrocephalus arundinaceus (Lacarul mare)


A299 Hippolais icterina(Frunzarita galbena)







A309 Sylvia communis (Silvia de camp)


A310 Sylvia borin (Silvia de zavoi)


A311 Sylvia atricapilla (Silvia cu cap negru)


A319

Muscicapa striata(Muscarul sur)







A336 Remiz pendulinus (Boicus)


A337 Oriolus oriolus (Grangurul)

0 0 0 Realizarea lucrarilor propuse nu vor interveni negativ in suprafata habitatului, in evolutia populatiei sau in starea de conservare a acestei specii

A351

Sturnus vulgaris

(Graurul)













A373 Coccothraustes coccothraustes (Botgrosul)


A383 Miliaria calandra (presura)







A459 Larus cachinnans (Pescarusul pontic)


NOTA: tabelul referitor la impactul asupra speciilor este gandit in functie de caracteristicile speciilor din situl ROSPA0012 Bratul Borcea prezentate in cap.2 al acestui studiu.



Efectuarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare in Fetesti nu va determina ocuparea definitiva a unor suprafete din situl ROSPA0012 Bratul Borcea.

Ca atare procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut este 0%.


Nu se pierde habitat de hrana, odihna sau reproducere prin executarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare pe starzi si drumuri. Pierderea habitatelor a fost analizata luand in considerare locurile de cuibarit, hranire si de odihna in functie de specie si sezonul in care aceasta este prezenta. Acestea nu coincid cu amplasamentul lucrarilor propuse.

Data fiind mobilitatea speciilor pentru care a fost declarat situl, necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar nu vor fi afectate pentru speciile identificate in localiatea/pe amplasament si in vecinatatea acestuia.

Speciile de avifauna isi vor mentine baza trofica existenta pe Bratul Borcea. Se mentine starea normala a ecosistemelor din zona.


Avand in vedere faptul ca in zonele de amplasare a retelelor de alimentare cu apa si canalizare din Fetesti nu au fost observate habitate de interes comunitar, nu se va inregistra fragmentarea habitatelor de interes comunitar.




Perturbarea posibila a speciilor de pasari si pierderea habitatelor a fost analizata luand in considerare locurile de cuibarit, hranire si de odihna in functie de specie si sezonul in care aceasta este prezenta. Realizarea lucrarilor de sapatura pentru pozarea conductelor si/sau realizarea


forjaelor la sursele de apa pot avea ca efect perturbarea speciilor de pasari mai ales prin zgomotul generat de functionarea utilajelor si echipamentelor.

Datorita faptului ca in zona exista vegetatie alcatuita din culturi agricole, gradini, pasune, margini de drumuri, estimam ca realizarea lucrarilor nu va conduce la perturbarea directa a activitatilor curente fiziologice specifice pasarilor precum: hranirea, innoptarea, stationarea, zborul si reproducerea.

Dupa cum s-a prezentat prin imagini in cadrul subcap.2.2 al acestui studiu, lucrarile de extindere si reabilitare retele de alimentare cu apa si colectare ape uzate se vor realizata in localitatea Fetesti, in zona carosabila a drumurilor existente, in vecinatatea siturilor ROSCI 0319 Mlastina de la Fetesti, respective ROSPA0012 Bratul Borcea.

Cea mai apropiata distanta fata de strazile pe care se vor executa retele de canalizare este de cca. 5 m in zona cartier Buliga, soseaua Calarasi – Fetesti, situata la cca. 5 m fata de limita cu siturile ROSCI 0319 Mlastina de la Fetesti, respectiv ROSPA0012 Bratul Borcea.

Lucrari propuse pe soseaua Calarasi-Fetesti se afla la cca.10 m fata de ROSPA0012 Bratul Borcea, respectiv ROSCI0319 Mlastina de la Fetesti.


Nu se vor inregistra schimbari in densitatea populatiilor de pasari de interes comunitar.

Efectuarea unor sapaturi pentru pozarea conductelor de alimentare cu apa si canalizare nu va duce la schimbari in densitatea populatiilor pasarilor de pasaj. In general, nivelul zgomotului descreste cu cat te indepartezi de sursa generatoare. Lucrarile propuse in Fetesti, prin amploarea lor, nu produc perturbari in densitatea pupulatiilor de pasari din sit.

In perimetrul lucrarilor nu vor exista specii de pasari de interes comunitar cuibaritoare si acest lucru este explicabil deoarece pe strazi nu sunt habitate care sa aiba capacitatea si functionalitatea de a asigura conditiile de cuibarit, exceptia facand speciile care s-au adaptat la conditii antropizate precum barza, etc. Apreciem nu vor exista modificari sesizabile in densitatea populatiilor de pasari pentru care a fost desemnat situl.


❖ Indicatorii chimici cheie care pot determina modificari asupra resurselor de apa sau asupra altor resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de inters comunitar;

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar: nivelul poluantilor conform NTPA-001

Concluzii:

❖ Speciile de pasari cu migratie regulata identificate, Hirundo rustica (Randunica) si Sturnus vulgaris (Graurul) nu sunt afectate de realizarea proiectului deoarece chiar daca una dintre ele a fost vazuta in localitati ele sunt in afara amplasamentului lucrarilor propuse la Fetesti. Speciile sunt mobile si lucrarile de pozare a conductelor sau de executare a unor foraje nu impacteaza habitatul acestora, nici zonele de hranire, odihna sau reproducere. Nu se produce un impact pe termen scrurt, mediu sau lung asupra acestora specii.

❖ Habitatele caracteristice speciilor de pasari de interes conservativ sunt lacurile si baltile cu stufarisuri, tufarisurile, zonele cu arbori scorburosi, apele putin adânci cu multa vegetatie, mlastinile, pajistile mlastinoase si inundate si râuri cu vegetatie bogata; toate aceste reprezinta locatii in afara zonei de proiect propuse in Fetesti.

❖ Perturbarea pasarilor identificate in localitati sau perturbarea pasarilor aflate se rezuma la un deranj temporar, prin zgomotul produs de lucrari si/sau prezenta umana in timpul executiei lucrarilor. Datorita faptului ca nu va exista modificare directa a habitatului de reproducere sau hranire a acestora consideram ca nu se vor diminua populatiile speciilor de pasari de interes comunitar in urma proiectului.





In concluzie, implementarea proiectului nu va afecta starea de conservare a speciilor de pasari tinta declarate pe teritoriul sitului Natura 2000 – ROSPA0012 Bratul Borcea, fiind asigurata din acest punct de vedere, conservarea populatiilor speciilor pe termen lung, integritatea si coerenta retelei Natura 2000.

4. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

4.1 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI CU CARACTER GENERAL

Respectarea prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin Legea 49/2011, precum si prevederile O.U.G. 195/2005 cu modificarile ulterioare, aprobata prin Legea 154/2006 – Cap. VIII- Conservarea biodiversitatii si arii naturale.

Orice plan sau proiect care are legatura directa ori nu este necesar pentru managementul ariilor naturale de interes comunitar, dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria, singur sau in combinatie cu alte planuri sau proiecte, va fi supus unei evaluari adecvate a efectelor potentiale asupra ariilor naturale de interes comunitar din zona de interes a proiectului, avand in vedere obiectivele de conservare ale acestora.

Beneficiarul proiectului are obligativitatea de a solicita si de a respecta prevederile avizele administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate si a autoritatii locale pentru protectia mediului. Astfel, se vor respecta, in acord cu prevederile legale in vigoare, conditiile impuse de admnistratorii/custozii ariilor naturale protejate.

In cazul in care ariile naturale protejate detin un plan de management si/sau un regulament avizat si aprobat de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului este obligatorie respectarea acestora de catre persoanele fizice si juridice care detin sau administreaza terenuri si alte bunuri si care desfasoara activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor naturale protejate.

In prezent din cele 4 situri care se afla la limita investitiilor/se suprapun cu investiile propuse in cadrul proiectului doar pentru situl ROSPA0044 Gradistea – Caldarusani – Dridu exista Plan de management al sitului.

4.2 MASURILE DE REDUCECERE A IMPACTULUI

4.2.1 Recomadari cu carecter general Avand in vedere faptul ca lucrarile propuse se suprapun/se afla la limita mai multor situri Natura 2000 (ROSCI 0290 Coridorul Ialomitei, ROSPA0044 Gradistea – Caldarusani – Dridu, ROSCI 0319 Mlastina de la Fetesti, Situl ROSPA0012 Bratul Borcea) este necesar a se aduce la cunostiinta echipelor de lucru urmatoarele aspecte generale:

❖ existenta siturilor Natura 2000 si locatia acestora in raport cu lucrarile propuse;

❖ prevederile legislatiei europene cu privire la flora si fauna salbatica din zonele de lucru si necesitatea conservarii acesteia si prevederile nationale privind conservarea vietii salbatice;

❖ prevederile Planului de management al siturilor Natura 2000 si respectarea regulamentului;

❖ conditiile/prevederile impuse in Acordul de mediu ce va fi emis de Agentia pentru protectia mediului Ialomita.


De asemenea este necesar a se efectua instructaje cu privire la regulamentul si masurile Planului de management al siturilor Natura 2000, respectiv conduita in zonele cu flora si fauna salbatica (interzicerea deranjului intentionat si nenecesar in habitatele naturale).

4.2.2 Recomandari cu caracter special, specific fiecarei localitate in parte

4.1.1.1 Zona Tandarei

Masurile de reducere a impactului pentru localitatea Tandarei fac parte din proiectul propus si vor fi functionale la inceperea executiei lucrarilor, respectiv la demararea operarii investitiilr propuse.

Masurile de reducere a impactului pentru investitiile propuse in localitatea Tandarei, in faza de executie a lucrarilor, vor fi reprezentate de:

❖ utilizarea pe cat posibil a suprafetei organizarii de santier folosita la investitiile prevazute pe POS Mediu (2007-2013) si limitarea la o suprafata cat mai redusa;

❖ amplasarea panourilor de informare cu privire la proiect, beneficiar, constructor, proiectant, datele de incepere si finalizare ale investitiilor, etc;

❖ in cadrul organizarii de santier pentru uzul personalului se recomanda a fi prevazut un container sanitar (prevazute cu doua grupuri sanitare) si un container echipat cu un rezervor de inmagazinare a apei potabile si hidrofor, urmand ca apa uzata sa fie colectata intr-un bazin etans vidanjabil; apa uzata vidanjata se va evacua in statia de epurare Tandarei, cu respectarea indicatorilor de calitate prevazuti de NTPA 002/2005;

❖ amplasarea aductiunilor se va face pe marginea drumului, in vecinatatea santului drumului, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.);

❖ reabilitarea rezervoarelor de inmagazinare va cuprinde reabilitare atat la exterior cat si la interior, in acest scop se vor demonta instalatiile existente se vor efectua lucrarile necesare de reparatii (curatire, etansare, reabilitare) si se vor monta instalatiile noi;

❖ amplasarea retelor de distributie si a colectoarelor de canalizare si a conductelor de refulare se va face pe marginea drumurilor, in vecinatatea santului drumurilor, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.) si respectand SR 8591/1997;

❖ sapaturile se vor executa mecanizat si manual pana la cota de pozare a canalului; pentru semnalizarea canalizarii se va monta o banda de culoare maro;

❖ dupa executarea lucrarilor de canalizare, se trece la refacerea carosabilului la starea initiala a celorlalte lucrari de sistematizare pe vertical;

❖ executia forajului orizontal se va face de catre o intreprindere specializata, care dispune de utilajul necesar si un personal cu calificare adecvata;


❖ in perioadele secetoase, pentru a evita imprastierea pulberilor in atmosfera se va asigura stropirea periodica a materialelor depozitate temporar in cadrul organizarii de santier, a drumurilor de acces si a fronturilor de lucru;


❖ la realizarea lucrarilor vor fi utilizate utilaje si autovehicule performante care asigura respectarea legislatiei in vigoare privind emisiile de noxe; pe perioada realizarii lucrarilor se va asigura revizia tehnica a utilajelor si autovehiculelor;

❖ reducerea mersului in gol al utilajelor si echipamentelor folosite si optimizarea utilizarii acestora;


❖ se va asigura optimizarea traseelor de transport material, evitandu-se pe cat posibil zonele rezidentiale;

❖ in zonele locuite se va reduce la minim traficului utilajelor si a mijloacelor de transport;

❖ pentru zonele locuite in care se vor realiza investitii (extindere retea de distributie apa, extindere retea de canalizare etc) se recomanda ca efectuarea lucrarilor sa se realizeze in perioada programului de lucru stabilit (recomandat 9-17.00), cu nivel redus de zgomot si vibratii astfel sa creeze un disconfort minim persoanelor rezidente;

❖ deseurile rezultate in urma executiei lucrarilor se vor colecta si stoca temporar intr-un spatiu special amenajat;


❖ se va mentine evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu HG nr. 856/2002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzind deseurile, inclusiv deserile periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare


❖ respectarea conditiilor impuse prin Avizul de gospodarire a apelor ce urmeaza a fi emis;

❖ respectarea zonei de protectie sanitara pentru sursa de apa reabilitata, respectiv pentru cele 7 puturi reforate;

❖ realizarea etapizata a lucrarilor, limitarea duratei lucrarilor.

Masurile de reducere a impactului pentru investitiile propuse in localitatea Tandarei, in faza de executie a lucrarilor, vor fi reprezentate de:

❖ se vor intretine si verifica periodic zonele de protectie sanitara pentru forajele din cadrul sursei de apa;

❖ se vor exploata corespunzator retele, instalatiile si constructiile de alimentare cu apa si retele, instalatiile si constructiile de canalizare, epurare si evacuare a apelor uzate;

❖ se vor intretine si monitoriza retele, instalatiile si constructiile de alimentare cu apa si retele, instalatiile si constructiile de canalizare, epurare si evacuare a apelor uzate;

❖ verificari periodice ale retelei de canalizare, statiei de tratare, statii de pompare apa uzata pentru a se detecta la timp orice disfunctionalitati si adoptarea masurilor corective adecvate pentru evitarea mirosurilor neplacute/altor defectiuni;

❖ se vor respecta prevederile Autorizatiei de gospodarire a apelor si Autorizatiei de mediu;

❖ se vor monitoriza factorii de mediu in conformitate cu prevederile Autorizatiei de mediu;

❖ Operatorul va monitoriza descarcarile de ape uzate in reteaua de canalizare, in scopul verificarii respectariii conditiilor calitative si cantitative si respectarii indicatorilor de calitate prevazuti de NTPA 002/2005 si/sau de conditiile impuse de Operator/Autorizatia de gospodarire a apelor;

❖ reziduurile si deseurile rezultate din activitatea de intretinere/reparatie a investitiilor propuse se vor colecta in spatii special amenajate si se vor transporta de catre operatorul de salubritate autorizat din zona spre valorificare/eliminare;

❖ Operatorul va intocmi Planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale si se va asigura ca agentii economici care evacueaza ape uzate in retele de canalizare vor avea elaborate planuri de prevenire si combatere a poluarii accidentale; in caz de poluare accidentala se vor lua masuri corespunzatoare care sa conduca la:


➢ masuri de prevenire a extinderii poluarii ;

➢ limitarea raspandirii;

➢ colectarea si neutralizarea poluantilor;

➢ masuri pentru restabilirea situatiei normale si refacerea echilibrului ecologic;

❖ sa detina mijloace si materiale necesare de interventie in caz de poluare accidentala si sa actioneze in conformitate cu prevederile Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale;

❖ in cazul producerii unei poluari accidentale ca urmare a activitatii de reparatii/intretinere investitii se va interveni imediat prin curatarea/ecologizarea zonei; se va elimina cauza care a condus la incident; se va restabili functionarea in conditii normale sau cu parametrii redusi, pana la terminarea lucrarilor necesare asigurarii unei functionari normale.

5.1.1.1 Zona Fetesti

Masurile de reducere a impactului pentru localitatea Fetesti fac parte din proiectul propus si vor fi functionale la inceperea executiei lucrarilor, respectiv la demararea operarii investitiilr propuse.

Masurile de reducere a impactului pentru investitiile propuse in localitatea Fetesti, in faza de executie a lucrarilor, vor fi reprezentate de:



❖ in cadrul organizarii de santier pentru uzul personalului se recomanda a fi prevazut un container sanitar (prevazute cu doua grupuri sanitare) si un container echipat cu un rezervor de inmagazinare a apei potabile si hidrofor, urmand ca apa uzata sa fie colectata intr-un bazin etans vidanjabil; apa uzata vidanjata se va evacua in statia de epurare Fetesti, cu respectarea indicatorilor de calitate prevazuti de NTPA 002/2005;

❖ conducta de aductiune se va amplasa pe drumul cel mai scurt dintre foraje si Uzina de apa, traseul propus fiind conform planului de situatie elaborat, cu respectarea cotelor din ridicarile topografice executate in teren si a unui culoar de minim 6 m latime, ce se constituie in zona de protectie sanitara cu regim sever (conform HG930 / 2005);

❖ reabilitarea rezervoarelor de inmagazinare va cuprinde reabilitare atat la exterior cat si la interior, in acest scop se vor demonta instalatiile existente se vor efectua lucrarile necesare de reparatii (curatire, etansare, reabilitare) si se vor monta instalatiile noi;

❖ zonele nepavate din cadrul complexului de inmagazinare Fetesti vor fi acoperite cu pamant vegetal si insamantate cu gazon;

❖ amplasarea retelor de distributie si a colectoarelor de canalizare si a conductelor de refulare se va face pe marginea drumurilor, in vecinatatea santului drumurilor, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.) si respectand SR 8591/1997;











❖ pentru zonele locuite in care se vor realiza investitii (extindere si reabilitare retea de distributie apa, extindere retea de canalizare etc) se recomanda ca efectuarea lucrarilor sa se realizeze in perioada programului de lucru stabilit (recomandat 9-17.00), cu nivel redus de zgomot si vibratii astfel sa creeze un disconfort minim persoanelor rezidente;






❖ respectarea zonei de protectie sanitara pentru cele 9 foraje noi propuse in cadrul proiectului;


Masurile de reducere a impactului pentru investitiile propuse in localitatea Fetesti, in faza de executie a lucrarilor, vor fi reprezentate de:

❖ se vor intretine si verifica periodic zonele de protectie sanitara pentru forajele propuse in cadrul proiectului;



❖ verificari periodice ale retelei de canalizare, statiei de tratare, statii de pompare apa uzata pentru a se detecta la timp orice disfunctionalitati si adoptarea masurilor corective adecvate pentru evitarea mirosurilor neplacute/altor defectiuni;













6.1.1.1 Zona Dridu

Masurile de reducere a impactului pentru localitatea Dridu fac parte din proiectul propus si vor fi functionale la inceperea executiei lucrarilor, respectiv la demararea operarii investitiilr propuse.

Masurile de reducere a impactului pentru investitiile propuse in localitatea Dridu, in faza de executie a lucrarilor, vor fi reprezentate de:



❖ in cadrul organizarii de santier pentru uzul personalului se recomanda a fi prevazut un container sanitar (prevazute cu doua grupuri sanitare) si un container echipat cu un rezervor de inmagazinare a apei potabile si hidrofor, urmand ca apa uzata sa fie colectata intr-un bazin etans vidanjabil; apa uzata vidanjata se va evacua in statia de epurare Fierbinti Targ, cu respectarea indicatorilor de calitate prevazuti de NTPA 002/2005;

❖ zonele nepavate din cadrul complexului de inmagazinare Dridu vor fi acoperite cu pamant vegetal si insamantate cu gazon;

❖ orice schimbare abrupta a nivelului terenului va fi evitata pe cat posibil;

❖ amplasarea retelor de distributie se va face pe marginea drumurilor, in vecinatatea santului drumurilor, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.) si respectand SR 8591/1997;

❖ sapaturile se vor executa mecanizat si manual pana la cota de pozare a canalului;





❖ la realizarea lucrarilor for fi utilizate utilaje si autovehicule performante care asigura respectarea legislatiei in vigoare privind emisiile de noxe; pe perioada realizarii lucrarilor se va asigura revizia tehnica a utilajelor si autovehiculelor;




❖ pentru zonele locuite in care se vor realiza investitii (extindere retea de distributie apa) se recomanda ca efectuarea lucrarilor sa se realizeze in perioada programului de lucru stabilit (recomandat 9-17.00), cu nivel redus de zgomot si vibratii astfel sa creeze un disconfort minim persoanelor rezidente;







Masurile de reducere a impactului pentru investitiile propuse in localitatea Dridu, in faza de executie a lucrarilor, vor fi reprezentate de:

❖ se vor exploata corespunzator retele, instalatiile si constructiile de alimentare cu apa;

❖ se vor intretine si monitoriza retele, instalatiile si constructiile de alimentare cu apa;




❖ sa detina mijloace si materiale necesare de interventie in caz de poluare accidentala;


7.1.1.1 Zona Fierbinti Targ

Masurile de reducere a impactului pentru localitatea Fierbinti Targ fac parte din proiectul propus si vor fi functionale la inceperea executiei lucrarilor, respectiv la demararea operarii investitiilr propuse.

Masurile de reducere a impactului pentru investitiile propuse in localitatea Fierbinti Targ, in faza de executie a lucrarilor, vor fi reprezentate de:




❖ in cadrul organizarii de santier pentru uzul personalului se recomanda a fi prevazut un container sanitar (prevazute cu doua grupuri sanitare) si un container echipat cu un rezervor de inmagazinare a apei potabile si hidrofor, urmand ca apa uzata sa fie colectata intr-un bazin etans vidanjabil; apa uzata vidanjata se va evacua in statia de epurare Fierbinti Targ, cu respectarea indicatorilor de calitate prevazuti de NTPA 002/2005;

❖ zonele nepavate din cadrul complexului de inmagazinare Fierbinti Targ vor fi acoperite cu pamant vegetal si insamantate cu gazon;

❖ in cadrul complexului de inmagazinare Fierbinti Targ zonele care nu vor fi ocupate de cladiri, bazine sau drumuri – in perimetrul noilor constructii, vor fi nivelate uniform. Orice schimbare abrupta a nivelului terenului va fi evitata pe cat posibil;

❖ amplasarea retelor de distributie se va face in spatial verde pe marginea drumurilor, in vecinatatea santului drumurilor, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.) si respectand SR 8591/1997;


❖ Subtraversarea DJ 101 (SDJ) a retelei de canalizare se va executa prin metoda forajului orizontal dirijat, de catre o intreprindere specializata, care dispune de utilajul necesar si un personal cu calificare adecvata;

❖ dupa executarea lucrarilor de canalizare, se trece la refacerea carosabilului la starea initiala a celorlalte lucrari de sistematizare pe verticala;

❖ in zona care se suprapune partial cu situl Natura 2000 ROSPA 0044 Gradistea – Caldarusani – Dridu, respectiv strada Micsunesti, pe o portiune de cca.30 m se propun urmatoarele masuri suplimentare:

➢ respectarea Regulamentului si a prevederilor Planului de management la sitului Natura 2000 ROSPA 0044 Gradistea – Caldarusani – Dridu;

➢ chiar daca prin studiul de evaluare adecvata nu s-au identificat in zona de investitii prezenta altor habitate prielnice cuibaritului, cu exceptia celor prezentate la Capitolul 3, nu este exclus ca pe viitor sa se identifice prezenta acestora, astfel se recomanda a nu se executa lucrari in perioada de cuibarit aprilie – iulie;

➢ daca in timpul executiei lucrarii se identifica pe amplasament habitate/specii din cadrul sitului Natura 2000 acestea se vor reloca si se vor lua masurile corespunzatoare;

➢ se vor decoperta suprafete minime de sol vegetal astfel incat sa se poate executa extinderea retelei de distrbutie apa;

➢ se recomanda decopertarea solului vegetal pe parcele de 1 – 1.5 mp si reutilizarea acestora dupa finalizarea investiilor;

➢ amplasarea parcelelor de sol vegetal decopertate intr-un spatiu special amenjat si intretinerea acestora pana la reutilizarea ulterioara;

➢ se va evita amplasarea depozitarii materialelor pe suprafata sitului Natura 2000;

➢ se va evita amplasarea spatiului special amenajat pentru stocarea temporara a deseurilor pe suprafata sitului;

➢ se va instrui echipa de lucru cu privire la conditiile si masurile de lucru propuse in sit;


➢ realizarea de catre Antreprenor a unui Plan de interventie in caz de poluari accidentale care sa cuprinda clar inclusiv actiuni si masuri pentru zonele care se suprapun cu situl Natura 2000;

➢ reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera prin utilizarea de carburanti cu procent redus de sulf;

➢ utilizarea utilajelor cu nivel redus de zgomot si vibratii;

➢ interzicerea deteriorarii si/sau distrugerii altor zone vegetale din sit cu exceptia zonei pe care se vor realiza investitiile;








❖ pentru zonele locuite in care se vor realiza investitii (extindere retea de distributie apa, extindere retea de canalizare) se recomanda ca efectuarea lucrarilor sa se realizeze in perioada programului de lucru stabilit (recomandat 9-17.00), cu nivel redus de zgomot si vibratii astfel sa creeze un disconfort minim persoanelor rezidente;







Masurile de reducere a impactului pentru investitiile propuse in localitatea Fierbinti Targ, in faza de executie a lucrarilor, vor fi reprezentate de:




❖ verificari periodice ale statiei de tratare, retelei de canalizare pentru a se detecta la timp orice disfunctionalitati si adoptarea masurilor corective adecvate pentru evitarea mirosurilor neplacute/altor defectiuni;












8.1.1.1 Zona Cazanesti

Masurile de reducere a impactului pentru localitatea Cazanesti fac parte din proiectul propus si vor fi functionale la inceperea executiei lucrarilor, respectiv la demararea operarii investitiilr propuse.

Masurile de reducere a impactului pentru investitiile propuse in localitatea Cazanesti, in faza de executie a lucrarilor, vor fi reprezentate de:



❖ in cadrul organizarii de santier pentru uzul personalului se recomanda a fi prevazut un container sanitar (prevazute cu doua grupuri sanitare) si un container echipat cu un rezervor de inmagazinare a apei potabile si hidrofor, urmand ca apa uzata sa fie colectata intr-un bazin etans vidanjabil; apa uzata vidanjata se va evacua in cea mai apropiata statie de epurare (de ex. Slobozia), cu respectarea indicatorilor de calitate prevazuti de NTPA 002/2005;

❖ amplasarea conductei de aductiune se va face pe spatial verde de la marginea drumului, in vecinatatea santului drumului, respectand SR 8591/1997;

❖ sapaturile se vor executa mecanizat si manual pana la cota de pozare a conductei; pentru semnalizarea conductei de apa se va monta o banda de culoare albastra;


❖ in cadrul complexului de inmagazinare Cazanesti zonele care nu vor fi ocupate de cladiri, bazine sau drumuri – in perimetrul noilor constructii, vor fi nivelate uniform si orice schimbare abrupta a nivelului terenului va fi evitata pe cat posibil; de asemenea dupa executia lucrarilor zonele nepavate vor fi acoperite cu pamant vegetal si insamantate cu gazon;

❖ reabilitarea rezervorului de inmagazinare va cuprinde reabilitare atat la exterior cat si la interior, in acest scop se vor demonta instalatiile existente se vor efectua lucrarile necesare de reparatii (curatire, etansare, reabilitare) si se vor monta instalatiile noi;

❖ amplasarea retelor de distributie si a colectoarelor de canalizare si a conductelor de refulare se va face in spatiul verde, pe marginea drumurilor, in vecinatatea santului drumurilor, langa trotuar sau sub acesta, avandu-se in vedere amplasarea celorlalte retele edilitare existente (retele de canalizare, gaze, electrice, telefonie, etc.) si respectand SR 8591/1997;

❖ executia forajului orizontal se va face de catre o intreprindere specializata, care dispune de utilajul necesar si un personal cu calificare adecvata;



❖ conductele de refulare se vor poza subteran, prin metoda clasica cu sapatura deschisa, sprijinita, pe un pat de nisip;

❖ statia de epurare propusa se va imprejmui cu un gard realizat din panouri si stalpi din beton, de 2.50 m inaltime si se va asigura o zona verde in interiorul incintei;

❖ in zona care se suprapune cu situl Natura 2000 ROSCI 0290 Coridorul Ialomitei – Dridu, se propun urmatoarele masuri suplimentare:

➢ in zona de investitii s-a identificat prezenta speciei Bombina bombina - Buhai de balta, astfel se recomanda a nu se executa lucrari in perioada de reproducere si de dezvoltare a larvelor sfarsitul lunii aprilie – septembrie;

➢ daca in timpul executiei lucrarii se identifica pe amplasament si alte habitate/specii din cadrul sitului Natura 2000 acestea se vor reloca si se vor lua masurile corespunzatoare;

➢ se vor decoperta strict suprafetele de sol vegetal astfel incat sa se poate executa statia de epurare;

➢ in zona din interiorul statiei de epurare libera se va realiza o zona verde;

➢ se vor reutiliza pe cat posibil parcelele de sol vegetal decopertate;

➢ amplasarea parcelelor de sol vegetal decopertate intr-un spatiu special amenajat si intretinerea acestora pana la reutilizarea ulterioara;

➢ se va instrui echipa de lucru cu privire la conditiile si masurile de lucru propuse in sit;

➢ realizarea de catre Antreprenor a unui Plan de interventie in caz de poluari accidentale care sa cuprinda clar inclusiv actiuni si masuri pentru zonele care se suprapun cu situl Natura 2000;

➢ reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera prin utilizarea de carburanti cu procent redus de sulf;

➢ utilizarea utilajelor cu nivel redus de zgomot si vibratii;

➢ interzicerea deteriorarii si/sau distrugerii altor zone vegetale din sit cu exceptia zonei pe care se vor realiza investitiile;



❖ in perioadele secetoase, pentru a evita imprastierea pulberilor in atmosfera se va asigura stropirea periodica a materialelor depozitate temporar in cadrul organizarii de santier, a drumurilor de acces si tehnologice si a fronturilor de lucru;





❖ in zonele locuite se va reduce la minim traficul utilajelor si a mijloacelor de transport;

❖ pentru zonele locuite in care se vor realiza investitii (extindere retea de distributie apa, retea de canalizare etc) se recomanda ca efectuarea lucrarilor sa se realizeze in perioada programului de lucru stabilit (recomandat 9-17.00), cu nivel redus de zgomot si vibratii astfel sa creeze un disconfort minim persoanelor rezidente;






❖ respectarea zonei de protectie sanitara pentru sursa de apa reabilitata, respectiv pentru cele 3 foraje reabilitate si 1 foraj nou;


Masurile de reducere a impactului pentru investitiile propuse in localitatea Cazanesti, in faza de executie a lucrarilor, vor fi reprezentate de:

❖ se vor intretine si verifica periodic zonele de protectie sanitara pentru forajele de alimentare cu apa;



❖ verificari periodice ale retelei de canalizare, statiei de tratare, statii de pompare apa uzata, statiei de epurare pentru a se detecta la timp orice disfunctionalitati si adoptarea masurilor corective adecvate pentru evitarea mirosurilor neplacute/altor defectiuni;




❖ se va monitoriza cantitatea si calitatea apei uzate intratata in statia de epurare si a efluentului rezultat;

❖ se va monitoriza respectarea prevederilor NTPA 001/2005 privind descarcarea efluentului in emisarul raul Ialomita;

❖ intretinerea si verificarea periodica a gurii de descarcare efluent in emisarul raul Ialomita;

❖ monitorizarea amplasamentului de stocare intermediara a namolului deshidratat, in special in ceea ce priveste impermeabilizarea zonei de stocare/platformei de uscare;

❖ monitorizarea calitatii namolului rezultat de la statia de epurare Cazanesti, prin analizele specifice;










In cazul constatarii unei avarii la statia de epurare propusa prin proiect la Cazanesti se vor lua urmatoarele masuri:

❖ se iau masuri imediate pentru impiedicarea sau reducerea extinderii pagubelor,

❖ se opreste deversarea in raul Ialomita;


❖ se repara sau se inlocuieste instalatia, echipamentul, etc. deteriorat/neconform;


4.2.3 Prezentarea Planului de monitorizare Beneficiarul proiectului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere a

impactului care trebuie sa aiba la baza cercetarile desfasurate pe teren si cele mai recente date

stiintifice.

Monitorizarea presupune supravegherea permanenta a modului de incadrare in limitele/valorile

admise pentru fiecare factor de mediu si a masurilor prevazute in scopul reducerii potentialului


impact asupra mediului. De asemenea un obiectiv specific al monitorizarii este de a depista in timp

util poluarile accidentale si riscurile de poluare a factorilor de mediu.

Tabel 69: Program de monitorizare factori de mediu

Nr.

Crt.

Obiectiv Masura/actiunea Indicator Frecventa Responsabilitate

ETAPA DE EXECUTIE

1

Protectia

calitatatii

aerului

Utilizarea mijloacelor de

transport si

echipamentelor/utilajelor

performante care asigura

respectarea legislatiei in

vigoare privind emisiile

de noxe

Numarul si tipul de

utilajelor/mijloacel

or de transport

folosite; emisiile

degajate

Lunar Antreprenor –

Diriginte de

santier;

Responsabil

mediu

Reducerea mersului in

gol al utilajelor si

echipamentelor folosite;

optimizarea utilizarii

acestora

Numarul si tipul de

utilajelor/mijloacel

or de transport

folosite; consumul

lunar;


Diriginte de

santier;

Responsabil

mediu

Prevenirea ridicarii

prafului ca urmare a

excavarii/sapaturilor prin

umectare si curatarea

cailor de acces si

amplasamentului

organizarii de santier

Umectarea si

curatarea cailor de

acces si

amplasamentului

organizarii de

santier; curatarea

cailor de acces si

amplasamentului

organizarii de

santier

De cate ori

este necesar;

curatarea

zilnica a

amplasamentu

lui organizarii

de santier

Antreprenor –

Diriginte de

santier;

2

Protectia

calitatii

apelor

Vidanjarea bazinului

etans vidanjabil prevazut

la containerul sanitar si

respectarea indicatorilor

de apa uzata NTPA

002/2005 privind

descarcarea in reteaua

de canalizare sau direct in

statia de epurare

Numarul de

vidanjari; buletine

apa uzata

vidanjata

La fiecare

vidanjare

Antreprenor –

Diriginte de

santier;

Responsabil de

mediu

Deseurile rezultate in

urma executiei lucrarilor

se vor colecta si stoca

temporar intr-un spatiu

special amenajat

Inchiererea si

mentinerea

contractului cu

operatorul de

salubritate

autorizat;

Permanent Antreprenor –

Diriginte de

santier;

Responsabil de

mediu


Nr.

Crt.


ETAPA DE EXECUTIE

3

Protectia

calitatii

solului

colectarea

periorica a

deseurilor

rezultate

(recomandabil 2-

3/saptamana)

Decopertarea solului

vegetal pe parcele,

amplasarea parcelelor de

sol vegetal decopertate

intr-un spatiu special

amenjat si intretinerea

acestora pana la

reutilizarea ulterioara.

Intretinerea

spatiului special

amenajat pentru

stocarea

temporara a

parcelelor de lot

vegetal

decopertate cat si

acestora;


Diriginte de

santier;

Responsabil de

mediu

La finalizarea lucrarilor se

va asigura curatarea

amplasamentelor,

reducerea la folosinta

initiala a terenurilor

ocupate temporar de

organizarea de santier,

refacerea trotuarului si

reamenajarea spatiilor

verzi, in vederea aducerii

la starea initiala, dupa

caz.

Refacerea

terenurilor ocupate

temporar in etapa

de executie a

lucrarilor si

reamenajarea

spatiilor verzi.

La finalizarea

lucrarilor de

executie

Antreprenor –

Diriginte de

santier;

Responsabil de

mediu

Respectarea

Regulamentului si a

prevederilor Planului de

management la sitului

Natura 2000 ROSPA

0044 Gradistea –

Caldarusani – Dridu

Respectarea

Regulamentului si

a prevederilor

Planului de

management la

sitului Natura 2000

ROSPA 0044

Gradistea –

Caldarusani –

Dridu


Diriginte de

santier;

Responsabil de

mediu

Instruirea echipei de lucru

cu privire la conditiile si

Instruirea echipei

de lucru cu privire

la conditiile si

Periodic, pe

toata durata de

Antreprenor – Diriginte de santier;


Nr.

Crt.


ETAPA DE EXECUTIE

4 Protectia

siturilor

Natura 2000

masurile de lucru propuse

in sit

masurile de lucru

propuse in sit

executie a

lucrarilor

Responsabil de mediu

Realizarea de catre

Antreprenor a unui Plan

de interventie in caz de

poluari accidentale care

sa cuprinda clar inclusiv

actiuni si masuri pentru

zonele care se suprapun

cu situl Natura 2000

Plan de interventie

in caz de poluari

accidentale care

sa cuprinda clar

inclusiv actiuni si

masuri pentru

zonele care se

suprapun cu situl

Natura 2000

La amplasarea

organizarii de

santier si

inainte de

demararea

executiei

lucrarilor

Antreprenor – Diriginte de santier; Responsabil de mediu

Interzicerea deteriorarii

si/sau distrugerii altor

zone vegetale din sit cu

exceptia zonei pe care

aferente investitiilor

Verificarea

deteriorarii si/sau

distrugerii altor

zone vegetale din

sit

Permanent Antreprenor – Diriginte de santier; Responsabil de mediu

5

Gestiunea

deseurilor

Deseurile rezultate in

urma executiei lucrarilor

se vor colecta si stoca

temporar intr-un spatiu

special amenajat

Intretinerea

spatiului special

amenajat pentru

stocarea

temporara a

deseurilor

Permanent Antreprenor –Responsabil de mediu

Gestionarea

corespunzatoare a

deseurilor in conformitate

cu legislatia in vigoare;

pentru colectarea

deseurilor menajere si a

celor similar deseurilor

menajere se va incheia

un contract cu operatorul

de salubritate din zona

Incheierea si

mentinerea

contractului cu

operatorul de

salubritate

autorizat din zona.

Inainte de

demararea

lucrarilor si

permanent pe

toata perioada

de executie

Antreprenor –Responsabil de mediu

Se va mentine evidenta

gestiunii deseurilor in

conformitate cu HG nr.

856/2002 privind

gestiunea deseurilor si

pentru aprobarea listei

deseurilor si pentru

aprobarea listei

Evidenta gestiunii

deseurilor in

conformitate cu

HG nr. 856/2002


Responsabil de

mediu


Nr.

Crt.


ETAPA DE EXECUTIE

cuprinzind deseurile,

inclusiv deserile

periculoase, cu

modificarile si

completarile ulterioare

ETAPA DE EXPLOATARE/FUNCTIONARE A INVESTITIILOR PROPUSE

1

MASURI

GENERALE

Se vor intretine si verifica

periodic zonele de

protectie sanitara pentru

forajele din cadrul

surselor de apa

Intretinerea si

monitorizarea

periodic zonele de

protectie sanitara

pentru forajele din

cadrul surselor de

apa

Permanent Operatorul

Se vor exploata si

intretine corespunzator

retele, instalatiile si

constructiile de

alimentare cu apa si

retele, instalatiile si

constructiile de

canalizare, epurare si

evacuare a apelor uzate

Explotarea si

intretinerea

corespunzatoare a

investitiilor

realizate prin

POIM


Operatorul va monitoriza

descarcarile de ape uzate

in reteaua de canalizare,

in scopul verificarii

respectariii conditiilor

calitative si cantitative si

respectarii indicatorilor de

calitate prevazuti de

NTPA 002/2005 si/sau de

conditiile impuse de

Operator/Autorizatia de

gospodarire a apelor

Monitoizarea

descarcarilor de

ape uzate in

reteaua de

canalizare de la

agentii economici


Pentru SEAU Cazanesti

se va monitoriza

cantitatea si calitatea apei

uzate intratata in statia de

epurare si a efluentului

rezultat; se va monitoriza

Monitorizarea

cantitativa si

calitativa a apei

uzate intrate in

statia de epurare

Cazanesti si a

Permanent, in

conformitate

cu Autorizatia

de mediu si

Autorizatia de

Operatorul – Seful

SEAU Cazanesti,

Responsabilul de

mediu din cadrul

SEAU Cazanesti


Nr.

Crt.


ETAPA DE EXECUTIE

respectarea prevederilor

NTPA 001/2005 privind

descarcarea efluentului in

emisarul raul Ialomita

efluentului in

emisar raul

Ialomita

gospodarire a

apelor

Se vor respecta

prevederile Autorizatiei

de gospodarire a apelor si

Autorizatiei de mediu

Respectarea

prevederile

Autorizatiei de

gospodarire a

apelor si

Autorizatiei de

mediu

Permanent Operatorul – Sefii

de centre zonale,

Responsabilii de

mediu

Operatorul va intocmi

Planul de prevenire si

combatere a poluarii

accidentale

Elaborarea si

monitorizarea

Planului de

prevenire si

combatere a

poluarii

accidentale


de centre zonale,

Responsabilii de

mediu

Reziduurile si deseurile

rezultate din activitatea

de intretinere/reparatie a

investitiilor propuse se vor

colecta in spatii special

amenajate si se vor

transporta de operatorul

de salubritate catre

valorificare/eliminare

Mentinerea si

monitorizarea

spatiilor special

amenajate pentru

colectarea

deseurilor

generate


de centre zonale,

Responsabilii de

mediu


5. METODOLOGIE

5.1 METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE

Informatiile si datele referitoare la speciile si habitatele din zona proiectului provin din surse bibliografice precum si din observatii directe realizate in teren.

In etapa bibliografica au fost analizate Formularele standard aferente siturilor Natura 2000 ROSCI 0319 Mlastina de la Fetesti, ROSPA0012 Bratul Borcea si ROSCI0290 Coridorul Ialomitei, ROSPA 0044 Gradistea- Caldarusani – Dridu. Pentru situl ROSPA 0044 Gradistea- Caldarusani – Dridu a fost analizat Planul de management aprobat prin OM 872/10.05.2016.

In etapa de teren, s-a procedat la culegerea informatiilor privind speciile si habitatele de importanta comunitara, astfel:

❖ identificarea amplasamentului, vecinatatilor si acccesului din drumuri publice;

❖ observatii directe asupra elementelor de flora si fauna;

❖ identificarea vizuala a arealelor sensibile si determinarea distantei fata de amplasamentul lucrarilor propuse;

❖ observatii directe in zona protejata pentru identificarea speciilor de arbori, arbusti, specii ierboase, determinarea habitatului de importanta comunitara;

❖ observatii directe in zona protejata pentru identicarea speciilor protejate si a zonelor de hranire, cuibarit si odihna.

In etapa finala informatiile culese din teren s-au corelat cu cele analizate in etapa bibliografica pentru estimarea impactului proiectului asupra integritatii ariilor naturale protejate.

studiu de evaluare adecvata - rajac.ro

Documents