asertivitatea adecvata

8/3/2019 Asertivitatea adecvata

1/20

.1

Capitolul 4\JASERTIVITATEA ADECVATA

o buna rezolvare a conflictelor reclama capacitatea de a vaexpune cazul fara a deteniIina reactia de aparare din parteaceleilalte persoane. Explicati cum stau lucrurile n ceea ce vapriveste. n loc sa indicati ce ar trebui sa faca sau sa nu faca'celalalt. .

Este ora 17.00. Trenul dumneavoastra pleaca peste 20 minute. Seful va cere sa-i trageti la xerox o lucrare de 50 de pagini. Ce faceti? 'Suna telefonul. Este un prieten care ntotdeauna va tine preamult de vorba. Snteti ocupat. Ce-i spuneti?Copiii ntorc capul si se revolta cnd le cereti sa va ajute laspalatul vaselor. Cum va descurcati?, Vecinul dumneavoastra se pare ca a aruncat deseurile de lao constructie pe un loc viran din spatele casei dumneavoastra.Cum reactionati?Zi~ic sntem confruntati cu situatii care ne solicita sa luamatitudine. Se abuzeaza de timpul nostru. Nu obtinem ceea cedorim. Nu ni se ofera sprijinul pe care l meritam. Nu ni se respecta drepturile. Va surprindeti atacnd mai nainte de a luaseama la aceasta si a va stapni? Raspundeti diferit la persoanediferite? Care persoane cheie din viata dumneavoastra snt maisusceptibile sa va provoace o reactie de ataC'?Ct de des aPt:.eciati ~aprocedati neadecvat situatiei?In tabel veti gasi cteva mecanisme de agre.siune. Bifati defiecare data n coloana care vi se potriveste.

,


2/20

90 Helena Comelius si Shoshana FairePersoane

mai expuseRareorineorieseoria o astfelde reactiein parteaea

J........................................ ....................................................."peste " celalalt

..................................................... ......................................................am dreptate

.......................................................favoarea .....................................................

Ma ciondanesc......................................................

pe celalalt............. ,..........................................

("Faci asa, daca nu...") .......................... l'................ ..................................................... '...................................................... .....................................................

Obisnuiti sa evitati problema sau sa amnati sa faceti ceva nlegatura cu ea? Ct de des si fata de.cine faceti acestea?Va prezentam n tabelul urmator cttva mecanisme de aban-don. Bifati acolo unde vi se potriveste.


3/20

Stiinta rezolvarii conflictelor" , 91

ConduitaPersoanemai expuseRareori- Uneori Deseori la o astfelde reactiedin parteamea

Bruschez pe cineva acasacnd ar fi trebuit sapun la punct pe cinevala serviciuStarui asupra incorecti- K' f' .. /f \ /1 I-tudinii ~eluilalt "~~,,r:?::,~.0tJt,,,.~v..~u~uMa lamentez pe ascuns,dar nu le spun nimic'n fataMa prabusesc fizic ..................................................... ........................................................ ........................................................ ....................................................... .....................................................proceda corect daca-as.reprosa cevaeleilalte persoane

............................................................n speranta ca problemaa disparea

.....................................................problema este minora

......................................................

Sa luam un exemplu: cineva din familie tipa la dl,nnneavoas- .tra. S-ar 'putea sa-I ntelegeti ca este furios, dar nu va face placere ca cineva sa strige la dumneavoastra. Aveti trei posibilitati.


4/20

92 Helena Comelius si Shoshana FaireSa tipati si du~eavoastra la el, sa va nchideti n sine sau sa vaexpuneti clar situatia. A "tipa si tu:' nseamna, adeseon, a punerelatia n pericoL Este c0!lduita de lupta, agresiva. nchiderea nsine nseamna "abandon". Acesta este pasiv si de obicei te n-straineaza de cealalta persoana. "

Daca -reactia dumneav9astra uzuala este agresiunea (lupta),va vin n minte gnduri cum ar fi urmatoarele? De"ce am nevoie sa detin controlul? Cum m-as simti daca as constata ca am savrsit ueroare? Ma simt mai bine d~ca dovedesc ca snt mai bun dectaltii? . Simt nevoia ca toata lumea sa aiba a~e1easi valori camine? . Ar trebui sa pun sub semnul ntrebarii unele dintre opini-"ile pe car~ le am. Ce nu este tn regula n ceea ce ma priveste?Daca reactia dumneavoastra standard la conflict este aban-

donul, n ce grad va snt caracteristice ntrebarile de mai jos? Cnd nu ripostez deloc daca ma irita cineva snt, ntr-adevar, convins ca el n-a sesizat supararea mea? Ce pericole induce actul meu de abandon pentru relatia "noastra? " Ceea ce ma face sa evit discutia este teama sau obisnuinta? Sentimentele mele snt tot att de importante ca si aleceleilalte persoane? Snt att de furios, nct nimic din ce as spune n-ar fi lalocul lui? Ct de mult ma sperie furia lui? Ct de mult ma preocupa grija de a nu ameninta relatia? Care este cel mai rau lucru ce s-ar putea ntmpla daca asvorbi? /


5/20

Stiinta rezolvarii conflictelor, ,

,. -

93

Exista o a treia optiuRe, aceea de a aserta. C ~. t'A A W ' dar .. e Jace 1:ceasta nu mseamna renuntare, mCI nu este A ti?lipsita de combativitate. Raspunsulas-ertiv nu. AgbreSda, ' t'?' W an ona 1,este mtotdeauna usor. El reclama adesea As t C? 'alegere constienta, ~n grad de flexibilitate si er a,l,

abilitate, ceva curaj si ncredere n procesu~ comunicarii., Pemasura ce deveniti mai constient de pattern-urile dumneavoas~tra de comunicare, veti observa mai repede cnd anume v-atiangajat ntr-un raspuns tip agresiune sau n unul tip abandon ..Puteti folosi aceste reactii ca puncte de plecare pentru a ncercaun raspuns mai adecvat si asertiv ..

Adeseori este greu sa ffumi vechile pattern-uri si sa ncercialtceva. Ce spui si cum o spui ca sa nu' nrautatesti situatja?Aveti nevoie de o formulare asertiva care va ameliora-lucrurilen loc sa le agraveze. De exemplu: "Ma. simt putin stnjenit.Exista ceva ntre noi pe care ar trebui sa-I lamurim?"; "Ar ficeva de discutat nainte de ntlnire, pentru ca totul sa se desfa2soare linistit"; "Ma preocupa faptul ca n ultimele zile ne-amvorbit foarte putin. M-as simti mai bine daca am discuta despreceea ce se petrece" .. ,


6/20

94 Helena Comelius si Shoshana FaireAfIrmatiile suna simplu, dar ele ti cer ceva efort de gndire.Vi s-a ntmplat vreodata ca o interventie'''de acest gen sa vaschimbe relatia cu cineva? -Formarea nesupravegheata a deprinderilorDobndirsa .oricarei abilitati parcurge' de obicei un procesalcatuit din patru etape. Sa luam ca exemplu "nvatareamersului

pe bicicleta. La nceput este o perioada prealabila, corespun- .znd dorintei de a nvata sa mergi pe bicicleta. Nu ai deprinderea, dar nu constieIitizezi acest -lucru,nu-l remarci.ntr-o buna zi' mersul pe bicicleta ti se pc;rredeodata interesant, dar ti dai seama ca nu stii ~um sa o faci. Trebuie sa nvetio noua deprindere. Prin aceasta te-ai deplasat spre starea deconstientizare a absentei deprinderii.' e .

Iei lectii de mers pe bicicleta, ntr-un loc sigur. ntr-o orasau dou~ poti sa mergi dintr-o parte n alta a,parcului fara sacazi - event~al. Ainevoie de mare atentie, dar poti merge pebicicleta. Acum esti n stadiul de pricepere., Pot sa treaca chiarluni de zile pna vei putea sa-ti automatizezi mersul pe bicicleta, ocolind automat obstacolele, de I5arcamersul pe bicicletaar face-parte din fiinta ta. Acum ai.deprindereaautomatizata,fara necesitatea supravegherii permanente.Acelasi proces de nvatare se aplica si capacitatilor de comunicare, cnd vrem sa schimbam modul n care reactionam la .anumite situatii..

ASERTIUNILE '~EU"1Exista un mod special de a te exprima cnd vrei sa raspunziasertiv. Este formula numita asertiunea "Eu", care adesea necesita multa practica pna sa devina lItodul dumneavoastra firescsau deprindere automata de a vorbi.


7/20

stiinta rezoJvarii conflictelor 95Nu renuntati usor, chiar daca va este greu. Chiar asa-numitul

dumneavoastra raspuns natural de acum este' rezultatl!-l nvatarii, de obicei prin copierea stilului parintilor, profesorilor, fratilor si surorilor.

O asertiune "Eu" i comunica altei persoane cum va simtiti'dumneavoastra n legatura cu_ceva, fara sa blamati si fara sa cereti ca cealalta persoana sa se schimbe. Asertiunile "Eu" (aser-tivitatea reprezentnd cea de,-a treia optiune a E'xplicati caredumneavoastra) va ajuta sa va mentineti po- este sit~atiazitia, fara sa o tratati vp~'cealalt~ pers~ana c,a pentru"pe un adversar. Daca ctpeva va calca pe Pl- dumneavoastracior, puteti foarte bine sa strigati "Misca-te!".Nu acelasi lucru puteti face cnd cineva v-a lasat dezordine pebirou, daca nu doriti sa stricati relati


8/20

96Actiunea,

Helena Comelius si Shoshana Faire

Algoritmul reclama o descriere obiectiva a actiunii sau situatiei care v-a cauzat problema. "Obiectiv", n cazul de fata,nseanma ca descrier~a nu contine cuvinte subiective sau ncarcate de afect. Este o descriere factuala a ceea ce s-a ntmplat,iar nu interpretarea dumneavoastra sau a altcuiva despre aceleveniment.ncepeticu:"Cnd snt lasate hrtii pe biroul meu ...""Cnd aud un ton ridicat...""Cnd nu mi se spune ca avem invitati la masa.:."

Moduri mai putin obiective de a spune acelasi lucru:'"C'md ti lasi resturile mprastiate pe biroul meu ...""Cnd te dai mare si urli la mine .. .""C'md nici macar nu te sinchisesti sa-mi spui ca mi aduciun invitat la masa ..."

Ultimele trei moduri de a spune lucrurile constituie un nceput rau - cealalta persoana ar.putea sa fie prea mult ocupata cuapararea de sine pentru a mai auzi restul spuselor dumneavoastra. C'md sntem nfuriati pe cineva, descrierea obiectiva a comportamentului lui ne supune la o adevarata ncercare. Uneorieste bine daca predicatul propozitiei pe care o spuneti se focalizeaza pe ceea ce reprt:zinta problema pentru dumneavoastra. -

"C'md snt nevoit sa-mi pun hrtiile n ordine dupa altcineva ...""C'md aud pe cineva tipnd la mine ...""Cnd nu stiu ca avem invitati la masa ..."Este greu pentru celalalt sa respinga asertiunea cnd aceastaeste prezentata sub forma de problema. Chestiune a este cadumneavoastra trebuie sa va faceti curat pe birou, indiferentcine sau de ce a pus hrtii pe el.


9/20

stiinta rezolvarii conflictelor 97o descriere obiectiva a evenimentului poate sa-i serveasca si

celeilalte persoane. Ea poate ca nici nu si-a dat seama ce facesau prin ce anume te-a afectat. Poate ca a vrut doar sa accentuezeceva, dar dumneavoastra ati interpretat aceasta ca strigat.

.Descrierea obiectiva a unui am,mrit comportament poate fidificila. Expresii de genul "Cnd ma acuzi..." sau "Cmd folosesti metode dubioase ..." releva interpretarea pe care o datidumneavoastra experient~i n cauza. Sarcina este de a descriecomportamentul specific care pare a :ij acuzator sau subversiv.Care este dovada, cheia? Prin "acuzi" ntelegeti ca cineva aspus ca ati facut ceva ce nu ati facut? Prin "metode dubioase"ntelegeti ca cineva a facut ceva fara sa va ntrebe mai nti pe ,dumneavoastra?

.Raspunsul dumneavoastraOamenii nu stiu ntotdeauna cum reactionati pna nu le

spuneti. Nu este recomandabil sa afirmati "Trebuia sa-si fi datseama". Este posibil ca el sa nu stie ce v-a deranjat.Cele mai multe persoane prefera sa mentina bunele relatii n

loc sa jigneasca, sa raneasca sau sa-i enerveze pe altii; astfel,raspunsul dumneavoastra negativ le provoaca o reevaluare apropriului comportament. Cnd vorbiti despre raspunsul dumneavoastra stiti ca va aflati pe teren sigur. Ceea ce faceti este ,sadiscutati faptele. E,mai putin probabil ca oamenii sa va contrazica daca spuneti "Ma simt obosit" sau. "Ma simt frustrat".

1. Raspunsul dumneavoastra ar putea fi o eIpotie. pe exemplu, ati putea explica celuilalt ca va simtiti jignit/enervat/ignorat/neajutorat sau vinovat.

Uneori este destul'de greu sa gasiti cuvntul cel mai potrivitpentru modul n care va simtiti, n special daca aveti dificultatin identificarea sentimentului. Multi oameni nu-si pot definitrairile cu usurinta.


10/20

2. A le spune celorlalti ce faci poate fi uneori mai usor decta le spune cum te simti. De exemplu: "Eu ma retrag", "Eu tip latine"; "Eu fac totul singur".Oamenii nu se simt bine cnd i vorbesc sefului despre sentimentele lor. n unele culturi acest lucru nu se practica. Atuncicnd negociezi nu este ntotdeauna indicat sa~1lasi pp vnzatorsa-si dea seama ct de mult ti doresti masina aceea. Sa-tidescrii actiunile poate fi uneori mai usor din punct de vederesocial si strategic.3. Raspunsul dumneavoastra ar putea fi un impuls caruia iopuneti rezistenta. I-ati putea spune celuilalt ce ati vrea safaceti. De exemplu: "As vrea sa te ignor"; "Vreau sa ies de.aici" sau "As vrea sa pot renunta".

98 He1ena Comelius si Shoshana Faire

Tonalitatea raspunsului este foarte importanta. Este realmente foarte greu sa structurezi un raspuns fara sa strecori n elo urma de repros:S~ t-" t" "M-ai facut sa gresesc".m. curae "M . d' ,,'o OI -a m ISpqS .asertIunI e "M' v -o oI""'E " ' l-a ramt sentImente e .u pe care "Mv ~ b "1 1-'. tO? a mne uneste .e Jace 10 - "Mv nf o " 'a -une.

Este de dorit sa evitam astfel de propozitii.- Daca i acuzati pe ceilalti pentru felul n care va simtiti, eide obicei trec n defensiva si resping acuzatiile cu formule ca:"Daca te nfurii, tepriveste!"; "Nu-i vina mea daca te supara orice fleac". n felul acesta puteti ntmpina multa adversitateinutila. Trebuie sa va supravegheati 'atent c~ sa va asiguratio capropozitiile dumneavoastra de tipul "Eu" snt curate, adica nu-contin un repros deschis sJu implicit.Cnd va asumati responsabilitatea pentru modul n careraspundeti si :vitati sa-i nvinuiti pe altii, comunicarea are tnaimulte sanse sa se pastreze la obiect. Asumarea responsabilitatiieste cea care face ca reactia sa devina raspuns.


11/20

stiinta rezolvarii conflictelor 99


12/20

'100 Helena Come1ius si Shoshana FaiteAceasta nu nseamna ca nu snteti ndreptatit sa simtiti ceea ce

simtiti; totusi oamenii au tendinta de a-si nega sentimentele: "stiuca n-ar fi trebuit sa reactionez asa"; "Snt prost daca simt asta".Cnd formulati o asertiune "Eu", va acordati dreptul de a simtiexact ceea ce simtiti; aveti nsa grija sa nu-i nvinuiti pe altii. -

Rezultatul preferat de dumneavoastra. i

Pentru a exprima ceea ce doriti, ncercati n felul urmator:"Mi-ar placea sa fiu ajutata la spalatul vaselor". Discutati ceeace v-ar placea sa faceti sau 'sa aveti. yom constata ca formul


13/20

Stiinta rezolvarii conflictelor 101. Daca eu art1nevoie de ajutor la spalatul vaselor, exista mai

multe posibilitati de a-l obtine. Fiecare membru al familiei mapoate ajuta n fiecare seara, prin rotatie. Am putea angaja ofemeie de serviciu,.sa mncam mai des n oras sau sa cumparamo masina de spalat vase.O asertiune corecta "Eu", n care ceea ce doriti nu depinden ntregime de faptul. ca cealalta persoana va trebui sa facaceva ca dumneavoastra sa va simtiti mai bine, va avea de asemenea ca rezultat deschiderea altor optiuni.O tnara prietena, care s-a mutat n primul ei apartament,mi-a povestit ca vecinul sau si tinea cinii legati. Acestia au latrat toata noaptea si n-au lasat-o, sa doarma. Mi-a mai spus cavecinul este foarte violent si ca se teme de el. Mi-a cerut sfatuldaca sa anunte oficialitatile. Eu i-am sugerat sa ncerce mai ntio asertiune "Eu". Am pregatit-o mpreuna. Formula la care amajuns era: "Cnd aud cinii Iatrnd toata noaptea (mai degrabadect "cnd ti tii cinii legati ..."), ma simt extenuata si ceea ce as" "vrea este ...". Prietena mea s-a gndit un timp. "Cum ai vrea saprocedezi?", am ntrebat-o. Deodata fata i s-a luminat si mi-aspus: "Ah, as vrea sa iau cinii la plimbare! Ar fi de folos si pentru ei, si pentru mine si am senzatia ca dupa aceasta mi va venimai usor sa-i spun vecinului ceea ce mi-am propus".

Variatii ale algoritmului: ratiuniUneori puteti adauga ceva explicatii la punctul 3 (rezultatuldunmevoastra preferat). Explicatiile suplimentare i permitceluilalt sa Ilteleaga mai bine efectul pe care l are problema ncauza asupra dumneavoastra, ct si consecintele acesteia. Explicatille ncurajeaza ntelegerea si initiativa personala. Multicopii independenti si ncapatnati snt mai dispusi sa cooperezecnd nteleg bine ratiunea pentru o anumita regula 1.


14/20

102 Helena Comelius si Shoshana FaireCnd folositi asertiunea "Eu"?Cnd vreti sa spun~ti ceva si nu stiti cum sa o faceti, formula"Eu" este un bun'mod de a ncepe. S-ar putea sa aveti nevoie sa

o gnditi bine nainte de a va ntlni cu persoana respectiva. Pe. masura ce o elaborati, vi se c1arifica mai bine .ceea ce doriti.Asertiunea "Eu" nu presupune a fi politicos, blnd sau dragut,dupa cum nici a fi badaran. Ea presupune clarificare.


15/20


16/20

104 Helena 'Comelius si Shoshana Farr-e- . ,

Sntclareasertiuniledumneavoastra

de tip "Eu"?

Cea mai buna afIrmatie "Eu" 'nu implica nici o asteptare vizavi de ceilalti. Ea ofera o apreciere curata, claradin partea dumneavoastra asupra lucrurilor simodului n care v-ar placea ca acestea sa seprezinte. Apoi, mingea va fI n curtea celeilaltepersoane. Ceea ce va face, depinde de ea.Cteva asertiuni "Eu" verificate n practica1. Catre cineva care nu reuseste sa respecte termenele derealizare a lucrarilor:"Cnd ti trebuie mai mult timp ca sa-ti ndeplinesti obligatiile, eu trebuie sa stiu ct timp, pentru ca sa-mi pot refaceprogramarea si reevalua posibilitatil~".2. ntreruperi din lucru:"Cnd trebuie sa-mi replanifIc activitatea, ma simt perturbatsi as vrea sa fIu informat ct mai din vreme ca vasurveni ontrerupere" .3. C':mdti se aduce la cunostinta cevapost-factum, n loc safI fost consultat n prealabil: _" Cnd mi se comunica modificari n planurile noastrecomune, simt ca eu nu contez si as vrea sa aflu despreschimbari nainte ca ele sa fie hotarte".4. Fata de un profesor excesiv de exigent:"Cnd numa apreciati, ma simt lezat, pentru ca eu realmentema straduiesc foarte mult si ceea ce as dori, din cnd n cnd,snt cteva ncurajari".5. Fata de copiii care ntrzie sistematic cu pregatirile dimi-neata:"Cnd merg la serviciu, trebuie sa plec de acasa la ora 8,30si as vrea ca toti cei din casa sa fim gata devreme, apoi vaputeti juca".


17/20

Stiinta rezolvarii conflictelor, ,. - 105


18/20

106 Helena. Comelius si Shoshana Faire


19/20

Stiinta rezolvarii conflictelor. 107. 6. Cnd un membru al familiei nu si-a dat seama ct de mult, ,

i deranjeaza pe ceilaltI ntrzierile sale:" Cnd vii trziu acasa, snt ngrijorata si nu 1l1aivreau sa trecprin asta. Ar fi tare bWe daca as sti dinainte ca up:neaza savii trziu." .7. Cnd unul dintre membrii familiei se simte suprancarcatcu treburi casnice:"Cnd am impresia ca fac mai mult dect. ar trebui si ar fiechitabil, ma simt exploatat si as vrea sa facem o ntelegerecare sa fie rezonabila peI:1truamndoi".8. Cnd cineva a facut o treaba de mntuiala:"Cnd gasesc greseli n lucrate, ma simt efectivdescurajat sias vrea sa trec peste suparare si sa ma simt ~ine cnd lucrezcu tine".

--:------Ce faceti? Agresati, abandonati sau asertati?Dupa ce v-ati descoperit reactia spontana, ncercati sa va

explicati. situatia din punctul dumneavoastra de vedere,folosind o afirmatie "Eu"..,'Este curata asertiunea "Eu"?Actiunea: nu folositi "iritanti" verbali."Raspunsul: nu nvinuiti.Rezu!tatul preferat:'nu-l formulati ca pe o cerere.Este clara asertiunea "Eu"?Actiunea: prezentati chestiunea reala.


20/20

/_108 Helena Comelius si Shoshana FaireRaspunsul: indicati gradul de s_uferinta pe care o res

imtiti (sau att ct credeti ca poate fi destainuit) ." ,Rezultatul preferat: asigurati-va ca acesta este suficientde specific pentru a permite dezvoltarea de noi posibilitati.Sa ne amintim tot timpul ca problema ne apartine noua,indiferent de ceea ce face cealalta persoana ori de masura n

care ne este justificata plngerea. Trebuie sa ne afirmam clarnevoile si rezultatul pe care l dorim. -

NOTE1. Thomas Gordon, Parent Effectiveness Training (N.Y., Wyden, Inc.,

1970) ..2. Robert Bolton, People Skills (Australia: Simon & Schuster, 1987).

asertivitatea adecvata

Documents