studiu de evaluare adecvata - apmgl-old.anpm.ro

Studiu de Evaluare Adecvata ”Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris – perimetrul Movileni Aval III, com.

Movileni, jud. Galati, S.C. “ITALCOGIM’ SRL

1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA pentru proiectul:

” Lucrãri de decolmatare, reprofilare albie minorã a râului Siret şi regularizarea scurgerii prin exploatare

de nisip şi pietri ş-perimetrul Movileni Aval III com.Movileni,jud.Galati ” S.C.”ITALCOGIM” SRL

Data completarii: 18.06.2012



2

BORDEROU DE PIESE SCRISE

1. INFORMATII GENERALE ............................................................................................................................ .....5

1.1. INFORMATII PRIVIND PP: DENUMIREA, DESCRIEREA, OBIECTIVELE ACESTUIA,

INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA, INFORMATII DESPRE MATERIILE

PRIME, SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE

...................................................................................................................................................................................... .8

1.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA.................................................. .............. ...............11

1.3. MODIFICARILE FIZICE CE DECURG DIN PP(DIN EXCAVARE, CONSOLIDARE, DRAGARE

ETC.) SI CARE VOR AVEA LOC PE DURATA DIFERITELOR ETAPE DE IMPLEMENTARE A PP................12

1.4. RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PP (PRELUARE DE APA, RESURSE

REGENERABILE, RESURSE NEREGENERABILE, ETC.).............................................................. ................ .....13

1.5. RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA ...................... 13

1.6. EMISII SI DESEURI GENERATE DE PP (IN APA, IN AER, PE SUPRAFATA UNDE SUNT

DEPOZITATE DESEURILE) SI MODALITATEA DE ELIMINARE A CESTORA................................. ......... ....14

1.7. CERINTELE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUTIA PP

(CATEGORIA DE FOLOSINTA A TERENULUI, SUPRAFETELE DE TEREN CE VOR FI OCUPATE

TEMPORAR/PERMANENT DE CATRE PP, DE EXEMPLU, DRUMURILE DE ACCES,

TEHNOLOGICE, AMPRIZA DRUMULUI, SANTURI SI PERETI DE SPRIJIN, EFECTE DE DRENAJ,

ETC.) ........................................................................................................................................................................ ..17

1.8. SERVICIILE SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PP

......................................................................................................................................................................18

1.9. DURATA CONSTRUCTIEI, FUNCTIONARII, DEZAFECTARII PROIECTULUI SI

ESALONAREA PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A PP ........ .............................................................................18

1.10. DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI ...................................... .................18

1.11. CARACTERISTICILE PP EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA

IMPACT CUMULATIV CU PP CARE ESTE IN PROCEDURA DE EVALUARE SI CARE POATE

AFECTA ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR............................................................18

2. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE IN TERES COMUNITAR ÎN

PERIMETRUL CAREIA SE GASESTE PP............................................................................................. .............22

2.1. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE................... ..........................................................................23

2.2. DATE DESPRE PREZENTA, LOCALIZAREA, POPULATIA SI ECOLOGIA SPECIILOR SI/SAU

HABITATELE IDENTIFICATE PE TERITORIUL SITULUI NATURA 2000.........................................................28

2.3. DESCRIEREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR SI HABITATELOR AFECTATE ........ ........50



3

2.4. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR..............50

2.5. DATE PRIVIND STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE SPECII ...............................................51

2.6. RELATIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREEAZA SI MENTIN

INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR................................................53

2.7. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURI DE MANAGEMENT...........................54

2.8. DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE

INTERES COMUNITAR............................................................................................................................................55

2.9.ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR 56

2.10. DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE

INTERES COMUNITAR, INCLUSIV EVOLUTII- SCHIMBERI CARE SE POT PRODUCE ÎN VIITOR...............56

3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA BI ODIVERSITATII SI ASUPRA

HABITATELOR.........................................................................................................................................................57

3.1. IMPACTUL DIRECT SI INDIRECT.......................... ........................................................................................57

3.2. IMPACTUL PE TERMEN SCURT SAU LUNG…………………………………………………….57 3.3. IMPACTUL IN FAZA DE DESCHIDERE…………………………………………………………..57 3.4. IMPACTUL IN FAZA DE OPERARE……………………………………………………………….58 3.5. IMPACTUL IN FAZA DE INCHIDERE……………………………………………………………..58 3.6. IMPACTUL REZIDUAL……………………………………………………………………………...59 3.7. IMPACTUL CUMULATIV …………………………………………………………………………..59

4. EVALUAREA SEMNIFICATIE IMPACTUL ................ ..................................................................................65

5. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI................................... ..................................................................73

6. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/

SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR................ ...............................................................................77

7. SURSE DE INFORMARE ..................................................................... ...............................................................80

ANEXE



4

INTRODUCERE Prezentul studiu a fost solicitat de A.R.P.M. Galaţi în urma parcurgerii etapei

de încadrare prin decizia nr.277/ 09.05.2011, a fost realizat in vederea derulării procedurii de Evaluare Adecvată necesară pentru S.C.”ITALCOGIM” SRL pentru proiectul „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati” , propus a fi realizat pe amplasamentul temporar din comuna Movileni, mal stâng, albie minoră râu Siret, în zona bornei CSA 80 si 81, judeţul Galaţi.

Fig. 1 Aspect al exploatarii de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III

Lucrarea are la bază documentaţia tehnica întocmită pe baza datelor furnizate de către S.C. Italcogim S.R.L. şi cele culese pe teren de către specialişti in cadrul perimetrului Movileni aval III, com.Movileni, judetul Galati.

Studiul de evaluare adecvată a fost solicitat în cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu derulată de către A.R.P.M. Galati, realizandu-se în conformitate cu Ordinul MMP nr.19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului. Identificarea de măsuri capabile să genereze diminuarea sau anularea potenţialului impact exercitat de activităţile prevăzute în proiect asupra mediului şi vieţuitoarelor, în special asupra celor de interes conservativ.

Obiectivele propuse prin Studiu de evaluare adecvata sunt următoarele: - evaluarea stării actuale a mediului în perimetrul propus derulării proiectului. - evaluarea impactului pe care activităţile derulate prin proiect l-ar exercita

asupra mediului(habitate, specii de floră şi faună de interes comunitar, integritatea sitului Natura 2000 în care se găseşte amplasamentul proiectului).



5

- stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului.

- identificarea de măsuri capabile să genereze diminuarea sau anularea potenţialului impact exercitat de activităţile prevăzute în proiect asupra mediului şi vieţuitoarelor, în special asupra celor de interes conservativ.

- evaluarea adecvată a activităţilor şi a impactului potenţial, precum şi a măsurilor de reducere a acestuia se vor realiza, pentru perioada de construire, funcţionare şi dezafectare/demolare;

Studiul va identifica şi aplica pe teritoriul amplasamentului proiectului metode şi mijloace de evaluare a stării de sanogeneză care să permită evaluarea stării actuale a mediului şi a cauzelor care o generează, problemele mediului şi proiecţia lor la nivelul stării de sanogeneză a habitatului intern şi extrem.

Proiectul analizat se refera la extragerea controlată de agregate minerale(nisip şi pietriş) din perimetrul temporar situat în albia minoră a râului Siret, în vederea decolmatării, reprofilării şi regularizării scurgerii, pe teritoriul administrativ al comunei Movileni, extravilanul localităţii, judeţul Galaţi.

Din punct de vedere tehnic amplasarea balastierei a fost impusă de: - exploatarea controlată a agregatelor minerale din perimetrul Movileni care va

asigura atragerea raului Siret catre malul stang, in acest mod diminuandu-se eroziunea accentuata care se dezvolta pe malul drept.

Perimetrul de exploatare temporar a agregatelor minerale din albia minoră a râu Siret, se identifica în aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior – ROSPA0071, instituită prin HG nr.1284/ 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, modificata si completata de HG nr.974/2011, dar si in aria de protectie de interes comunitar Lunca Siretului Inferior-ROSCI0162, instituita prin Ordin MMDD nr.1964/2007, modificata si completata de Ordinul nr.2387/2011.

Se va analiza impactul pe care poate să-l genereze activitatea propusă asupra factorilor de mediu(apă, aer, sol şi subsol), asupra speciilor de păsări de interes comunitar care au habitatul în situl Natura 2000, Lunca Siretului Inferior.

1. INFORMATII GENERALE - Titularul proiectului propus(PP): - numele companiei: S.C.”ITALCOGIM” SRL - adresa poştală: mun.Galati, str.Galati nr.12, bl.R4, ap.40, judetul Galati; - numărul de telefon: 0236- 462146/ 0749195471; - numele persoanelor de contact:

- director/ manager/ administrator: d-nul. MARIU PETCU

- Denumirea proiectului propus(PP): „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati” ;

- Proiectant de specialitate :

S.C. «Cominsat Proiect» SRL Buzau;



6

- Titularul studiului de evaluare adecvata: S.C.«CENTRUL DE MEDIU SI SANATATE» SRL Cluj-Napoca, J 12/ 1143/

1997, Punct lucru - Galati, mun. Galati, 800055, Roşiori 14, bl.G3, ap.30, tel./ fax: 0236–31.89.71. Societatea este certificată de Ministerul Mediului si Padurilor pentru elaborarea de studii pentru protecţia mediului: raport de mediu(RM), raport de amplasament(RA), raport privind impactul asupra mediului(RIM), bilanţ de mediu(BM) si evaluare adecvată(EA), pozitia nr.257/ 16.09.2010/ Registrul Naţional al Elaboratorilor;

si GLAVAN-CARANGHEL TEODOR P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia

mediului, poziţia nr.355/17.02.2011 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, Sediul social în mun.Galaţi, str.Rosiori nr.27, bl.B1, ap. 53, telefon mobil: 0755 073 761, e-mail: [email protected];

- Amplasamentul proiectului propus/ adresa :

- amplasamentul proiectului propus/ analizat: se identifica pe teritoriul comunei Movileni, judetul Galati, in albia minora a raului Siret, intre bornele C.S.A. 80 si 81, la cca.0,48 km amonte de statia de pompare Biliesti, de pe malul drept a raului Siret, aflata in administrarea A.N.I.F. RA Sucursala Teritoriala Moldova de Sud-UA Vrancea si la cca.4,0 km aval de barajul acumularii cu rol hidroenergetic Movileni;

Proiectul analizat se refera la extragerea controlată de agregate

minerale(nisip şi pietriş) din perimetrul Movileni Aval III situat în albia minoră a râului Siret, în vederea decolmatării, reprofilării şi regularizării scurgerii, pe teritoriul administrativ al comunei Movileni, extravilanul localităţii, judeţul Galaţi.

Pe zona perimetrului de exploatare propus, râul Şiret este indiguit: pe malul stâng, indiguirea Barcea- Hanu Conachi, indiguirea amonte pod CF (de la confluenta cu Bârladul la pod CF), pe o lungimea de 4 km (pentru apărarea împotriva inundaţiilor a terenurilor agricole) si pe malul drept indiguirea Biliesti- pod CF, cu lungimea de 4,80 km. indiguirea Suraia- Vadu Rosea, pe o lungime de 20,50 km (pentru apărarea impotriva inundaţiilor a terenurilor agricole si a localităţilor Biliesti, Suraia, Vadu Rosea, Calienii Vechi).



7

Fig. 2. Vedere satelitara. Tronsonul de rau Siret i n dreptul loc. Movileni, judetul Galati

Pe tronsonul de rau din care face parte perimetrul solicitat, pentru care s-a

intocmit studiul tehnic zonal, albia raului Şiret prezintă o tendinţa naturala de meandrare. Din cauza neuniformitatii pantei albiei minore, a regimului de exploatare a acumulărilor cu rol hidroenergetic din amonte (Beresti, Calimanesti si Movileni) s-au produs pe cele doua maluri ale raului Şiret eroziuni active. Pe malul drept al râului Şiret, in zona perimetrului Movileni aval III exista o eroziune activa de mal.

Pe unele tronsoane, in albia minora a raului Şiret, pe ambele maluri, au fost realizate lucrări de apărare de mal executate din blocuri mari de piatra lestate pe suluri de fascine: amonte pod CF, mal stâng pe o lungime de 1,80 km, apărare de mal la Suraia II, pe malul drept pe o lungime de 1,20 km.

Perimetrul noii balastiere nu intra in planul de amenajare teritoriala a comunei Movileni. Nu exista un plan de amenajare rurala pentru zona respectiva, terenul fiind neproductiv.

Pe sectorul analizat râul Şiret are o accentuata tendinţa de meandrare-tendinta naturala de altfel. Apariţia acestui fenomen se explica prin apariţia unor diferente intre panta albiei in care curge râul si panta hidraulica corespunzătoare vitezei critice de antrenare a particolelor solide(prima fiind mai mare), râul având tendinţa de a-si lungi traseul, prin meandrare pana la realizarea unui echilibru.

Toata energia suplimentara rezultata datorita pantei râului va fi consumata prin eroziuni laterale si transport de aluviuni. Fizic, gradul de meandrare se exprima prin coeficientul de sinuozitate al râului, care reprezintă raportul intre lungimea măsurata a traseului râului si lungimea in linie dreapta, acest raport este 1,90 pentru râului Şiret.

Eroziunile pot fi stopate sau influienta acestora poate fi diminuata prin lucrări de decolmatare a albiei minore efectuate in zona plajelor existente.



8

Prin lucrările propuse din aceste plaje cursul apei va fi reprofilat si recalibrat, fiind atras spre zona centrala si către malul in care in prezent se manifesta tendinţa de depunere.

Lucrările nu afectează siguranţa nici unui obiectiv hidrotehnic. In prezent, chiar si in situaţia de "ape mici" râul Şiret erodează la baza malului drept de aceea prin executia acestor lucrări in plaja existenta va atrage apa către malul stâng, stopând eroziunea.

Lucrările din perimetrul propus nu influienteaza regimul scurgerii, in condiţiile in care societatea respecta adâncimea de lucru si palierii de siguranţa impuşi fata de obiectivele hidrotehnice existente, lucrările contribuind la calibrarea cursului râului, prin crearea spre malul stâng a unui senal pe o lungime L = 340 m si o latime de pana la l = 240 m prin care sa fie tranzitate debitele minime si medii ale râului Şiret.

Lucrările de decolmatare, reprofilare si regularizare a scurgerii pot fi asimilate cu lucrări de decolmatare a albiei minore si de reprofilare a traseului acesteia, in acest mod lucrările incadrandu-se in prevederile art. 33. alin. 2 din Legea apelor nr.107/ 1996, modificata si completatata ulterior de Legea 211/2006, "dreptul de exploatare al agregatelor minerale din albiile râurilor sau malurilor cursurilor de apa, cuvetelor lacurilor, bălţilor prin exploatari organizate se acorda de autoritatea de gospodărirea apelor numai in zonele ce necesita decolmatarea reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii."

De asemenea, pentru protecţia malurilor râului din zona, extracţia balastului se va realiza numai din interiorul albiei minore.

Perimetrul temporar de exploatare este lipsit de vegetaţie. Fiind situat in albia minora a raului Siret vecinătăţile perimetrului de interes economic sunt suprafeţe ocupate de o vegetaţie instalată pe terenuri aluvionare, pâlcuri de zăvoi şi vegetaţie de prundişuri de râu. Atât suprafaţa destinată utilizării economice, cât şi zonele învecinate sunt lipsite de specii si/sau habitate de interes comunitar.

1.1. Informa ţii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate;

Denumirea proiectul propus se refera la „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regulari zarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movilen i Aval III, comuna Movileni, judetul Galati”, lucrările propuse au ca scop decolmatarea, reprofilarea şi regularizarea scurgerii prin extragerea controlată de agregate minerale din albia minoră a râului Siret.

Din examinarea foilor de harta existente, cat si a ortofotoplanului (ambele lucrari fiind executate inainte de anul 2005), in aceasta zona, urmare a viiturii din iulie 2005 s-au produs schimbari importante ale raului Siret, aparand un nou traseu al albiei, care a condus la aparitia unor eroziuni active de mal atat in amonte (la malul drept), cat si in aval (la malul stang) de perimetru.

Exploatarea nisipurilor si pietrisurilor in aceasta zona (un cot al raului Siret, in care pe o distanta scurta raul Siret a fost barat) va conduce la atragerea raului Siret catre malul stang, in acest mod diminuandu-se eroziunea accentuata de mal care se dezvolta pe malul drept.



9

Fig. 3. Harta amplasamentului Movileni Aval III

Amplasarea punctului de extractie in albia minora a raului Siret este necesara si oportuna pentru exploatarea nisipurilor si pietrisurilor acumulate in aceasta zona in scopul folosirii lor in constructii la amplasarea conductelor de apa si gaze, in industria metalurgica, in turnatorii.

Capacităţi : � capacitatea de extracţie(rezerve estimate) – 259.200,00 m3; � suprafaţa perimetrului de exploatare – S = 9,4366 ha; � adâncimi de extragere faţă de cota superioară a depozitului este de

maximum 2,7 m fără a coborâ sub cota corespunzătoare talvegului actual al râului Siret.

Informaţiile privind producţia care se va realiza: In conformitate cu reglementarile impuse de ANRM vor fi escavate

cca.259200 mc/an, repartizata in volume trimestriale a producţiei. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice:

Prin specificul activitatii societatea va extrage din perimetrul de exploatare analizat Movileni Aval III, agregate minerale(nisipuri si pietrisuri). Societatea a solicitat la ANRM Bucuresti obtinerea permisului de exploatare pentru un volum de 259200 mc, volum care este in concordanta cu posibilitatile finanaciare actuale ale firmei, cat si cu cele de desfacere a productiei.

Substantele sau preparatele chimice utilizate in activiatea de extractie a agregatelor sunt: uleiuri minerale/de motor pentru utilajele din dotare.

Mijloacele de transport utilizate in activitate se vor alimenta de la statii de distributie autorizate. Pe amplasamentul analizat nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili sau uleiuri minerale/motor.

S.C.«Italcogim» SRL in cadrul amplasamentului temporar din comuna Movileni, judetul Galati, va desfasura activitatea de extragere a agregatelor minerale din albia minora a raului Siret, care cuprinde:



10

o lucrari de deschidere si pregatire: o lucrari de amenajare si in continuare de intretine a drumului de acces in

zona de exploatare; o lucrari de decopertare cu impingerea materialului decopertat la limita

albiei majore; o lucrari de amenajare a patului de inaintare pentru accesul draglinei la

prima fasie de exploatare; o lucrari de exploatare – extragerea agregatelor se face mecanizat.

Incarcarea se face direct in mijloace de transport specifice. Lucrari de pregatire

- nu sunt necesare lucrari speciale de decopertare si deschidere; in zonele in care apare o coperta, apreciata ca avand o grosime maxima de 0,20 m, aceasta va fi tratata ca intercalatie ce va fi indepartartata in procesul de spalare – sortare;

- se vor executa lucrari de amenajare a drumurilor de exploatare si a patului de inaintare la frontul de exploatare; patul de inaintare, realizat din balast, va avea continuitate cu malul stâng al râului Şiret iar cota coronamentului va asigura protecţia utilajelor si a mijloacelor de transport fata de oscilaţiile de nivel ale apelor râului produse de viiturile frecvente. Amenajarea patului de inaintare va avea in vedere asigurarea protecţiei malului râului Şiret, fara sa constituie un obstacol in curgerea normala a apelor.

Tehnologia de extracţie Excavarea agregatelor minerale se va face cu un excavator tip draglină cu

cupa de 1,0 m3. Gradul de recuperare este de 90%, Balastiera Movileni aval III, va funcţiona anual în perioada martie – decembrie, fiind dependentă de regimul climatic şi al apelor râului Siret. În perioada de îngheţ sau ape mari balastiera nu funcţionează.

Excavarea se va face în câmp continuu, dinspre aval spre amonte, în fâşii longitudinale succesive de maxim 340 m lungime, paralele cu malul, de la firul apei spre malul stâng al râului Siret şi lăţimea fâşiilor de 5 m, in functie de raza de actiune a excavatorului. In cadrul acestor fasii longitudinale se vor trasa felii transversale.

Excavatorul va inainta prin retragere succesiva dinspre aval spre amonte, deplasandu – se pe mijlocul fasiilor longitudinale. Adâncimea de extracţie este de maximum 2,60 m fara a cobori sub cota talvegului actual al raului Şiret.

Prin retragere succesiva in fasii paralele cu raul se favorizeaza depunerea de material solid si regenerarea resursei in cazul producerii unor viituri. Operaţiile de extracţie sunt astfel executate încât să se evite erodarea malurilor râului Siret şi să se respecte restricţiile impuse de ANRM şi AN “Apele Române” Directia Apelor Prut.

Intre feliile transversale este recomandabil a se lasa praguri de colmatare pentru a se diminua procesul de eroziune regresiva si a stimula procesul de depunere.

Materialul excavat se va încărca în mijloace auto. În zona de extracţie nu sunt stocuri de balast. În vederea controlului

producţiei calitativ se execută analize granulometrice în laboratorul balastierei şi cantitativ prin Registrul de evidenţa extracţiilor.

În procesul de exploatare se are în vedere o serie de aspecte:



11

− suprafaţa fâşiei care urmează a se exploata se balizează, respectându-se întocmai limitele perimetrului de exploatare a perimetrului avizat;

− se urmăreşte exploatarea integrală a rezervelor geologice, limitându-se la maxim pierderile rezultate de rezerva rămasă neexploatată;

− amplasarea utilajului de extracţie să fie făcută corect, asigurându – se maxim de stabilitate, eficienţă şi randament,

− metodologia de execuţie a lucrărilor de exploatare să se facă în conformitate cu normativele impuse lucrărilor de balastieră.

Exploatarea agregatelor minerale va fi limitata strict la conturul zonei solicitate.

In perioadele critice(viituri, inghet) exploatarea va fi oprita, iar utilajele vor fi retrase din albia raului Şiret. Pilierii de siguranta:

-fata de limita albiei minore, mal stang, se va asigura un pilier de siguranta de minim 70 m. Reglementări urbanistice

Din punct de vedere al gospodaririi apelor, extractia se incadreaza in Schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al raului Siret.

Perimetrul noii balastiere nu intra in planul de amenajare teritoriala a comunei. Nu exista un plan de amenajare rurala pentru zona respectiva, terenul fiind neproductiv.

Pentru investiţie a fost obţinut Certificatul de urbanism eliberat de Consiliul Judeţean Galaţi, care specifică la regimul juridic că terenul este situat în extravilanul localitatii. Durata etapei de funcţionare

Lucrările propuse au ca scop extragerea controlată de agregate minerale din albia majoră a râului Siret în scopul recalibrării albiei prin degajarea depunerilor rezultate din viituri, perimetrul de exploatare Movileni fiind situat în plaja inundabilă. Din punct de vedere tehnic amplasarea balastierei a fost impusă de necesitatea îndepărtării materialului aluvionar cu scopul evitării viiturilor. Funcţionarea obiectivului se va derula dupa un program sezonier(15 martie-30 decembrie, 5-6 zile/sapt, cate 8-10 ore/zi, cca.210 zile/an cu un numãr de max. de 2 angajaţi). Progranul de functionarea va fi corelat cu cerinta de agregate minerale a pietei de desfacere si de nivelul apelor râului Siret. În perioada de îngheţ sau ape mari balastiera nu funcţionează.

Proiectul “Exploatarea temporara a agregatelor naturale de ra u (nisip si pietris), din albia minora a raului Siret, mal stân g, intre bornele CSA 80 si 81, perimetru Movileni aval III , judetul Galati ” va ocupa temporar o suprafata totală de teren de cca.9,4366 ha.

1.2. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70

Obiectivul se află amplasat în zona de extravilan a comunii Movileni, judetul Galati. Obiectivul analizat nu va face nota discordanta fata de vecinatati.



12

Din punct de vedere fizico - geografic, perimetrul de exploatare face parte din marea unitate geomorfologica a Câmpiei Române, subunitatea Câmpia Siretului Inferior, la zona de contact cu partea sudica a Culoarului Siretului.

Din punct de vedere morfologic, zona se află în Câmpia Tecuciului, o câmpie de terase, acoperită de loess şi dune de nisip. Substratul zonei este reprezentat printr-un complex aluvionar format din nisipuri si pietrisuri de varsta holocena, alcatuit din fragmente detritice, poligene, de natura predominant sedimentara si metamorfica, provenite din formatiunile de platforma si cele carpaticse, material erodat si transportat de raul Siret. Structura depozitelor, cu grosimea de 3 – 4 m (din care exploatabil este un strat de 1 – 2,6 m), este tortentiala, constitutia litologica fiind data in principal de nisipuri mediu granulare pana la grosiere si pietrisuri. Depozitele aluvionare fomate din acumulati de nisip si pietris, sunt pe alocuri acoperite de un strat subtire si discontinuu de argile nisipoase, pe care s-a format pe alocuri solul vegetal.

Perimetrul de exploatare propus este poziţionat in zona bornelor C.S.A. 80 si 81. Punctele care delimitează perimetrul de exploatare Movileni aval III, in sistem de proiecţie STEREO 70, conform documentaţiei tehnice de avizare, au coordonatele următoare:

Coordonate Stereo 70

Punctul X Y

1 473427 683469 2 473421 683807 3 473143 683788 4 473145 683483 5 473254 683447

Distanta fata de zona rezidentiala a comunii este mai mare de 1000 m.

- Accesul în zonă - la zona de exploatare se va realiza: - rutier: din DN 25 Tecuci - Galaţi, pe drumul judeţean DJ 252, ce asigura

legătura intre localităţile Barcea, Movileni si Furceni. Din localitatea Movileni, pe drumul de exploatare care incepe in dreptul postului de politie, in lungime de cca. 3,0 km, pana la perimetrul de extracţie.

1.3. Modific ările fizice care decurg din proiect (din excavare, consolidare, dragare) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului

Se disting 3 etape de implementare a proiectului în care se vor executa: - lucrări de construire (deschidere exploatare); - lucrări de exploatare; - lucrări de închidere (refacerea mediului).

Modificările fizice care decurg din proiect în etapa de construire: In etapa de construire, modificările fizice sunt generate de următoarele

activităţi: • acces auto, din DN 25 Tecuci - Galaţi, pe drumul judeţean DJ 252, ce asigura legătura intre localităţile Barcea, Movileni si Furceni. Din localitatea Movileni, pe drumul de exploatare care incepe in dreptul postului de politie, in lungime de cca. 3,0 km, pana la perimetrul de extracţie;



13

• nu sunt necesare lucrări speciale de decopertare şi deschidere; în zonele în care apare o copertă, apreciată ca având o grosime maximă de 0,20 m, aceasta va fi tratată ca intercalate ce va fi îndepărtată în procesul de spălare - sortare; • se vor executa lucrări de amenajare a drumurilor de exploatare şi a patului de înaintare la frontul de exploatare. Patul de înaintare realizat din balast, va avea continuitate cu malul stâng al râului Şiret, iar cota coronamentului va asigura protecţia utilajelor şi a mijloacelor de transport faţă de oscilaţiile de nivel ale apelor râului produse de viiturile frecvente. Amenajarea patului de înaintare va avea în vedere asigurarea protecţiei malului râului Şiret şi să nu constituie un obstacol în curgerea normală a apelor; • drumul de acces se va amenaja cu infrastructura şi suprastructura corespunzătoare pentru transportul agregatelor minerale de râu cu autobasculante.

Modificările fizice în etapa de exploatare:

Extracţia agregatelor minerale se va face cu un excavator tip draglină cu cupa de 1,00 m3. Excavarea se va face în câmp continuu, dinspre aval spre amonte, în fâşii succesive, paralele cu malul, de la firul apei spre malul stâng. Materialul excavat se va încărca în mijloace auto şi se va transporta în afara zonei de exploatare. In zona de exploatare nu se admit depozite; se va realiza un singur depozit intermediar (tehnologic), în limitele capacităţii de transport pentru o zi. Exploatarea agregatelor minerale va fi limitată strict la conturul zonei solicitate.

Modificările fizice la închidere, dezafectare, demolare:

- in perimetrul temporar al balastierei nu va construit nici un obiectiv; lucrările ce se vor executa sunt specifice la închiderea exploatării agregatelor minerale şi se vor realiza conform Ordinului nr.17/ 2005 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice privind conţinutul - cadru pentru elaborarea Planului de refacere a mediului şi a Proiectului tehnic de refacere a mediului. Impactul va fi foarte redus pentru a afecta semnificativ zona.

- nu sunt prevăzute activităţi de dezafectare a unor reţele de utilitati sau lucrari de restabilire a topografie initiale a perimetrului analizat. 1.4. Resurse naturale necesare implement ării proiectului (preluare de apă, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.)

In perioada de construire: Implementarea proiectului nu necesită preluare de apă pe durata execuţiei

lucrărilor. Nu este necesar un consum de utilitati(gaze naturale, energie electrică, sa).

In perioada de exploatare Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt

reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor. Pe amplasamentul balastierei nu se vor stocata combustibili tip motorina. Alimentarea cu combustibili se va realiza zilnic din staţiile de distribuţie carburanţi autorizate.



14

1.5. Resursele naturale care vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizat e la implementarea proiectului

Resursele de nisip şi pietriş care vor fi exploatate din perimetrul temporar de exploatare Movileni aval III sunt regenerabile, într-o continuă dinamică şi nu se vor prelucra în amplasament; vor fi valorificate în stare brută. Se remarcă predominanţa fracţiunilor pietriş şi nisip, bolovănişul fiind mai frecvent la extremitatea dreaptă a albiei majore.

CLASIFICAREA SI ETICHETAREA SUBSTANTELOR SAU PREPARATELOR

CHIMICE DENUMIREA MATERIEI PRIME, A

SUBSTANTEI/ PREPARATULUI CHIMIC

CANTITATEA ANUALA CATEGORIE

Periculoase/ Nepericuloase(P/ N) Resurse naturale/ nisip+pietris 259200 mc -/ N

În zona perimetrului Movileni aval III nu s–au realizat studii de omologare a

resurselor; situaţia acestora a fost stabilită pe baza unor ridicări topografice şi proiectarea lucrărilor de exploatare. Aceste date sunt prezentate în continuare şi au fundamentat cererea de permis de exploatare, precum şi cantitatea de agregate (nisip şi pietriş) ce va fi extrasă.

La baza calculului a stat ridicarea topografică în proiecţie STEREO 70 şi cele 4 profile transversale, (P1-P4) realizate cu această ocazie.

Limita de adâncime s-a stabilit conform datelor geologice, hidrologice şi hidrogeologice, iar extinderea în suprafaţă pe baza conturului perimetrului de exploatare, coroborate cu situaţia topografică reactualizata a zonei.

Pentru protectia malurilor raului din zona, extractia balastului se va realiza numai din interiorul albiei minore, pastrandu-se un pilier de siguranta de minim 70 m fata de malul stang.

Adancimea medie de exploatare a zacamantului va fi de 1,5 m, iar cea de maxima excavare a zacamantului se va limita la 2,7 m fata de cota superioara a depozitului natural de balast, fara se cobora sub talvegul actual al raului.

Pentru a desfasurarea in conditii bune a activitatii de extractie a agregatelor minerale vor fi folosite dotari specifice:

- excavator tip Draglina DHM cu cupa de 1,0 mc 1 buc; - incarcator pe pneuri tip Wolla cu cupa de 4,2 mc/ pt. incarcarea materialului

extras in autobasculante 1 buc; In functie de cantitatile extrase/ zilnic se vor inchiria mijloace de

transport specifice/ autobasculante. - Cantităţile de materii prime, auxiliare şi combustibile intrate în proces:

Agregatele naturale minerale de rau(rezerve estimate): 259200 mc, pot fi încadrat în categoria „resurse minerale posibile – cod 331”, si pot fi valorificate in vederea utilizarii in stare brută, conform prevederilor STAS 667-90 si/ sau în stare prelucrată la prepararea betoanelor, conform STAS 1667 – 76. - Pierderi pe faze de fabricaţie

Din activitatea de extractie a agregatelor de rau naturale( a nisipului si pietrisului nu rezulta deseuri amestecul de argila(părţi levigabile) si apa sunt antrenate si depuse in vatra carierei.



15

Deşeurile municipale produse in cadrul organizarii de santier, sunt in cantitati relativ mici, vor fi colectate în saci, pentru a fi periodic transportate catre puncte de colectare organizate de firma de salubritate abilitata. 1.6. Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafetele unde sunt depozitate deseurile) si modalitati de eliminare a acestora

Prin specificul său, activitatea de exploatare a depozitelor aluvionare emerse şi submerse de nisipuri şi pietrişuri din albia minoră are un impact redus asupra factorilor de mediu, având totodată şi efecte pozitive.

Prin exploatarea materialului acumulat se va corecta secţiunea de scurgere a debitelor şi se va diminua acţiunea eroziva a apelor asupra malurilor, concomitent cu evitarea inundării şi degradării terenurilor riverane.

Exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albia minoră a râului Siret se va realiza asigurându-se corecţia şi regularizarea cursului apei. Aluviunile sunt formate din nisipuri si pietrisuri care alcătuiesc plaja au modificat regimul hidrodinamic al râului prin micşorarea secţiunii iniţiale de scurgere a debitelor, conducând la eroziuni laterale manifestate accentuat, atât asupra malului stâng, dar mai ales asupra malului drept. Emisii de poluanti in aer generate de PP

Sursele de poluare a aerului in timpul realizarii proeictului propus sunt: - excavatorul tip draglina.

Utilajele folosite: excavator draglina. Pentru realizarea activitatii de deschidere si pregatire se folosesc utilaje

terasiere. In timpul activitatii de pregatire a perimetrului noxele rezultate din gazele de esapament de la utilajele terasiere sunt nesemnificative si putem concluziona urmatoarele:

− impactul activitatii de deschidere si pregatire a perimetrului de excavatie, prin noxele din gazele de esapament este nesemnificativ;

Dupa darea in folosinta a proiectului analizat: Sursele de poluare a aerului dupa darea in folosinta a obiectivului sunt: − noxele de la autovehiculele care tranziteaza amplasamentul si

excavatorul tip; − circulatia autovehiculelor pe drumuri nepavate;

Autovehiculele care tranziteazã amplasamentul si excavatorul tip draglina Conform informatiilor furnizate de catre beneficiar investitiei, zilnic vor avea loc

operatii de transport de uleasa. Factorii de emisie pentru autovehiculele convenţionale(autovehicule)

care tranzitează amplasamentul conform metodologiei CORINAIR sunt:

POLUANT U.M. BENZINE MOTORINĂ

NOX Kg/tonă 20,4 15,9 COV Kg/tonă 56,88 4,64 CO Kg/tonă 542 17,5 CO2 Kg/tonă 3183 3183 SO2 Kg/tonă 2,0 10 Particule Kg/tonă --- 4,3 Plumb Kg/tonă 0,12 ---



16

Activitatea de exploatare a agregatelor in cazul perimetrului Movileni aval

III – s-a estimat si luat in calcul un volum anual de 259200 mc de agregate care vor fi excavate si incarcate in mijloace de transport specifice. Luand o medie de 40 mc capacitatea de transport a autobasculantelor rezulta un numar de 30 curse pe zi. Consumul mediu orar de motorina estimat pentru utilajul de excavatie si mijloacele de transport utilizate este de 20 litri (17 kg).

In cazul in care amplasamentul societatii este pozitionat in vecinatatea unor drumuri de acces care deserveste si alte unitati economice din cadrul aceluiasi platforme/ perimetru, emisiile de gaze de esapament datorate functionarii excavatorului tip draglina nu sunt decelabile de cele provenite din trafic(se poate face si un calcul teoretic in functie de categoria drumului cu care se invecineaza, numarul de autovehicule care tranziteaza perimetrul zilnic, sa).

Drumul de exploatare pe care se realizează transportul agregatelor minerale este menţinut în permanenţă umed prin stropirea periodică şi prin pierderile de apă din autobasculante.

Cantitatea de emisie de praf pe un segment dat de drum nepavat variază liniar cu volumul traficului.

Investigaţiile de teren au demonstrat că emisia depinde şi de parametrii de corecţie(viteza medie, greutatea medie şi numărul mediu de roţi a vehiculului, textura suprafeţei drumului respectiv umiditatea acestuia).

In zona obiectivului activitatea desfasurata va fi fără un impact semnificativ pentru aerul din zona amplasamentului si/sau a vecinatatilor.

In cadrul Perimetrului Movileni Aval III, masurile tehnice de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer se refera la:

- intretinerea si udarea periodica a drumurilor de acces. Drumul de exploatare pe care se realizează transportul agregatelor minerale este menţinut în permanenţă umed prin stropirea periodică şi prin pierderile de apă din autobasculante.

- folosirea de carburanti, respectiv motorina cu un continut redus de sulf;

- inspectia tehnica periodica a autovehiculelor care tranziteaza perimetrul.

Emisii de poluanti in apa generate de PP Datorita sistematizãrii pe verticalã a amplasamentului apele pluviale

colectate, nu se constituie intr-o sursa de poluare a solului si subsolului, avându-se în vedere si dotãrile tehnice ale amplasamentului.

Din activitatea in cadrul perimetrului de exploatare nu rezulta ape uzate.

Potenţiale surse de poluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de carburanţi de la utilajele care vor acţiona pentru extracţia controlată a agregatelor minerale de râu.

In plus titularul care desfasoara activitatea de exploatare controlata a agregatelor minerale trebuie sa nu produca deteriorari ale malurilor raului Siret sau ale terenurilor aflate in proprietate publica sau privata din zona de exploatare.

Exploatarea agregatelor minerale se execută în funcţie de regimul hidrologic al râului Siret astfel:



17

- debite medii ale râului: operaţiile de excavare se vor desfăşura în mod normal fără să fie periclitată activitatea;

- în perioada de ape mari: dacă albia râului este inundată în totalitate, excavarea agregatelor minerale nu se poate executa;

- în perioadele de îngheţ : exploatarea agregatelor este oprită; în această perioadă se efectuează întreţinerea şi revizia utilajelor;

- în perioada de ape mici : activitatea balastierei se desfăşoară în condiţii normale; debitul redus de apă al râului nu influenţează exploatarea agregatelor minerale;

Amplasamentul analizat poate fi supus pericolului inundaţiilor deoarece se afla in albia minora a raului Siret.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa: -in perimetru nu se vor stoca temporar carburanţi; alimentarea cu

carburanţi a utilajelor şi autovehiculelor se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate;

- reparaţiile la utilaje se vor efectua în unităţi service autorizate; - nu se vor depozita deşeuri muicipale sau de altă natură în perimetrul

de exploatare, ci numai în locuri special amenajate. - in cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere

a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane.

- se va menţine în permanenţă un pat de rulare pentru utilaje, cu cel puţin 0,5 m deasupra nivelului hidrostatic în scopul evitării poluării acviferului cu produse petroliere.

- se vor respecta prevederile Legii apelor nr.107/ 1996, cu modificările şi completările ulterioare;

Emisii de poluanti in sol si freatic generate de PP Zona perimetrului propus pentru exploatare nu are copertă de sol vegetal.

Lucrările de exploatare care vor afecta factorul de mediu sol sunt cele care derivă din decopertarea pe cale mecanică a stratului superficial al deponiei şi împingerea nisipului şi pietrişului în vederea încărcării lui în utilajele de transport.

Exploatarea agregatelor naturale de râu se poate face direct de pe suprafaţa plajei formate care in unele sectoare are o grosime de peste 3,0 m fata de nivelul raului Siret din ziua in care s-au efectuat masuratorile topo.

Deoarece în situaţia actuală exploatarea agregatelor minerale se limitează până la nivelul apei, adancimea maxima de fiind de 2,70 m, extracţia zăcământului se poate realiza cu utilaje clasice – excavator tip cu cupa intoarsa din dotarea unităţii.

Influenţa exploatării balastului asupra apelor subterane nu este posibilă întrucât exploatarea se face numai deasupra nivelului hidrostatic.

Pentru reducerea efectelor asupra factorului de mediu sol a lucrărilor se vor lua măsuri de protecţie, astfel:

- se va menţine în permanenţă un pat de rulare pentru utilaje, cu cel puţin 0,5 m deasupra nivelului hidrostatic în scopul evitării poluării cu produse petroliere.

- pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport din dotare



18

(schimburile de ulei, înlocuirea acumulatorilor uzaţi, a anvelopelor scoase din uz) se vor executa în ateliere specializate autorizate.

- deşeurile menajere se vor colecta în recipiente metalice şi vor fi gestionate de operatori specializaţi autorizaţi;

- se vor realiza lucrările de refacere a mediului prevăzute în planul şi proiectul de refacere a mediului;

- se vor respecta panta taluzelor, adâncimea maximă de exploatare şi pilierii de protecţie;

- se va borna planimetric perimetrul de exploatare autorizat şi nivela zona excavată;

Deseuri generate in cadrul PP: Etapa de construire, delimitare a perimetrului de exploatare:

Lucrarile de amplasare a utilajului de extractie nu produse deseuri. In etapa de operare a obiectivului:

Din activitatea de exploatare a balastului, a agregatelor din albia majora a raului Siret nu rezultă deşeuri, pierderile în exploatarea balastului de 5% sunt pierderi locale în vatra carierei.

Deseurile menajere: sunt colectate zilnic in cadrul perimetrului Movileni, pentru a fi transportate un punct de colectare selectiva din comuna Movileni, cu mijloace proprii.

Deseurile specifice rezultate din activitatea de intretinere si reparatii a utilajelor, precum(anvelope uzate, acumulatori, sa) vor fi preluate de firma care asigura service-ul acestor dotari tehnice.

1.7. Cerin ţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execu ţia proiectului Categoria de folosinţă a terenului

Proiectul este amplasat în extravilanul localităţii Movileni, judeţul Galaţi, pe malul stâng al râului Siret, perimetrul Movileni aval III, în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0071 -Lunca Siretului Inferior si in aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0162-Lunca Siretului Inferior. Perimetrul temporar de exploatare care cuprinde în limitele sale resursa de agregate minerale (nisip şi pietriş) are o suprafaţă de 9,4366 ha şi este situat în zona cursului inferior al râului Siret, albie minoră - mal stâng intre bornele C.S.A. 80 si 81, la cca.0,48 km amonte de statia de pompare Biliesti, de pe malul drapt a raului Siret, aflata in administrarea A.N.I.F. RA Sucursala Teritoriala Moldova de Sud-UA Vrancea si la cca.4,0 km aval de barajul acumularii cu rol hidroenergetic Movileni;

- vecinatati: in amonte, perimetru concesionat de S.C.”Rodlagero” SRL; - regim juridic: terenul se identifica in extravilanul localitatii, apartine de

domeniul public de interes national si se afla in administrarea A.N. “Apele Romane”;

- regim economic: - folosinta actuala: teren neproductiv, albia minora a raului Siret; - destinatia propusa: lucrari de decolmatare, reprofilare albia minora a

raului Siret si regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip si pietris-Perimetrul Movileni Aval III, com Movileni judetul Galati;

- regim tehnic: suprafata de teren=94366,00 m2;



19

- acces auto, din DN 25 Tecuci - Galaţi, pe drumul judeţean DJ 252, ce asigura legătura intre localităţile Barcea, Movileni si Furceni. Din localitatea Movileni, pe drumul de exploatare care incepe in dreptul postului de politie, in lungime de cca. 3,0 km, pana la perimetrul de extracţie;

Suprafeţele de teren ocupate temporar/permanent de proiect Suprafata de teren ocupata temporar de proiect este de 94366,00 m2.

1.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea/ reamplasarea de conducte, linii de î naltă tensiune etc., mijloacele de construc ţie necesare), respectiv modalitatea în care accesar ea acestor servicii suplimentare poate afecta integrit atea ariei naturale de interes comunitar

Nu sunt necesare servicii suplimentare pentru implementarea proiectului. 1.9. Durata construc ţiei, func ţionării, dezafect ării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a proiectului

Perioada de execuţie propusă Lucrările de decolmatare, regularizare a albiei minore se vor desfăsura pe

parcursul unui an calendaristic; acestea vor începe în momentul obţinerii actelor de reglementare. Există posibilitatea foarte mare ca lucrările să fie continuate şi în anul următor, în condiţiile în care nu vor exista suficiente comenzi pentru desfacerea cantităţilor extrase.

Dezafectarea proiectului In perimetrul balastierei nu se va construi nici un obiectiv; lucrările ce se vor

executa sunt specifice la închiderea exploatării agregatelor minerale şi se vor realiza conform Ordinului nr.17/ 2005 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice privind conţinutul - cadru pentru elaborarea Planului de refacere a mediului şi a Proiectului tehnic de refacere a mediului. Impactul va fi foarte redus pentru a afecta semnificativ zona.

Nu sunt prevăzute activităţi de dezafectare a unor reţele de utilitati. 1.10. Activit ăţi care vor fi generate ca rezultat al implement ării proiectului

Activitatea principală generată ca rezultat al proiectului este aceea de decolmatare, reprofilare albie minoră a râului Siret şi recalibrare a albiei, prin mărirea secţiunii de scurgere, reducerea fenomenului de eroziune a malurilor, prin exploatare nisip şi pietriş, cu utilizarea materialului rezultat(nisip şi pietriş) în construcţii.

1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Lucrările executate in scopul decolmatarii albiei minore, reprofilării si regularizării cursului apei din perimetrul descris nu influienteaza regimul apelor de suprafaţa si subterane.

Prin aceste lucrări din plaja din albia mirora, de pe malul stâng se urmăreşte decolmatarea si reprofilarea albiei râului, dirijind curentul hidrodinamic al apei spre axul albiei in scopul protejării malului drept de eroziuni.



20

Lucrările executate in scopul decolmatarii albiei, reprofilării si regularizării cursului apei din aceasta zona va conduce la atragerea râului Şiret către malul stâng, in acest mod stopandu-se eroziunea de mal care se dezvolta la malul drept.

Pe sectorul analizat râul Şiret are o accentuata tendinţa de meandrare-tendinta naturala de altfel. Apariţia acestui fenomen se explica prin apariţia unor diferente intre panta albiei in care curge râul si panta hidraulica corespunzătoare vitezei critice de antrenare a particolelor solide(prima fiind mai mare), râul având tendinţa de a-si lungi traseul, prin meandrare, pana la realizarea unui echilibru.

Toata energia suplimentara rezultata datorita pantei râului va fi consumata prin eroziuni laterale si transport de aluviuni. Fizic, gradul de meandrare se exprima prin coeficientul de sinuozitate al râului, care reprezintă raportul intre lungimea măsurata a traseului râului si lungimea in linie dreapta, acest raport in cazul râului Şiret fiind de 1,90.

In amonte, dar si in aval de perimetrul analizat sunt prezente mai multe zone in care in concavitatile rezultate ca efect al tendinţei de meanrare a cursului râului Şiret au loc fenomene de eroziune, care conduc ia modificarea liniei malurilor.

Apariţia eroziunii si viteza mare de avansare a liniei malului drept se explica prin faptul ca depunerile de la malul stâng constituite in plaja in can se propune efectuarea unor lucrări de decolmatare, reprofilare si regularizare a scurgerii imping curentul de apa către malul stâng, micşorând secţiunea de curgere a râului, aceasta mai ales in condiţii de ape mici sau medii.

Eroziunile pot fi stopate sau influienta acestora poate fi diminuata prin lucrări de decolmatare a albiei minore efectuate in zona plajelor existente.

Prin lucrările propuse din aceste plaje cursul apei va fi reprofilat si recalibrat, fiind atras spre zona centrala si către malul in care in prezent se manifesta tendinţa de depunere. Lucrările nu afectează siguranţa nici unui obiectiv hidrotehnic.

In prezent, chiar si in situaţia de "ape mici" râul Şiret erodează la baza malului drept de aceea prin executia acestor lucrări in plaja existenta va atrage apa către malul stâng, stopând eroziunea.

Lucrările din perimetrul propus nu influienteaza regimul scurgerii, in condiţiile in care societatea respecta adâncimea de lucru si palierii de siguranţa impuşi fata de obiectivele hidrotehnice existente, lucrările contribuid la calibrarea cursului râului, prin crearea spre malul stâng a unui senal pe o lungime/L = 340 m si o latime/ l=160 m prin care sa fie tranzitate debitele minime si medii ale râului Şiret.

De asemenea pentru protecţia malurilor râului din zona, extracţia balastului se va realiza numai din interiorul albiei minore.

Din punct de vedere al gospodăririi apelor, extracţia controlata de agregate minerale se incadreaza in Schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Şiret.

Fiind situat in extravilanul localităţii Movileni, Certificatul de Urbanism este eliberat de către Consiliul judeţean Galaţi.

Lucrările de exploatare a agregatelor naturale de râu din perimetru Movileni aval III, se execută cu ajutorul utilajului de extracţie, draglină cu capacitatea cupei de 1,0 mc. Gradul de recuperare este de 90%, Balastiera Movileni, funcţionează anual în perioada martie – decembrie, fiind dependentă de regimul climatic şi al apelor râului Siret. În perioada de îngheţ sau ape mari balastiera nu funcţionează.

Depozitele aluvionare care constituie roca utilă sunt situate exclusiv în albia minoră a râului Siret. Excavaţiile mecanice executate au interceptat nivelul hidrostatic local (stratul acvifer continuu) la adâncimi de 0,5 – 2,0 m.



21

Agregatele naturale care constituie zăcământul de nisipuri şi pietrişuri Movileni provin prin acumularea în holocen a materialului detritic mobil, poligen, extraformaţional, nesortat, erodat şi transportat de râul Siret.

Roca utilă de natură detritică, psamo – psefitică este alcătuită din pietrişuri, nisipuri şi bolovănişuri.

Agregatele naturale imature, mobile şi poligene sunt alcătuite din componenţi petrografici alohtoni psamo – psefitici, cu granuloclasare discontinuă.

Fracţiunea psefitică este constituită din elemente de pietriş şi bolovăniş, reprezentate prin fragmente subangular – subrotunjite de cuarţ, cuartite, şişturi cristaline, gnaise, gresii, calcare, opal.

Componenţii detritici au suprafeţe netede sau rugoase, acoperite uneori de pelicule fine argiloase.

Compoziţia mineralogica si petrografică medie a fracţiunii psefitice este următoarea:

• gresiile sunt predominante în raport cu celelalte fragmente de roci. Ele apar de obicei sub formă rotunjită şi mai rar aplatizate, fiin bine rulate.

• cuartul apare ca granule rotunde brun cenusiu cu fete bine lustruite. • japsul apare ca elemente aplatizate cu fete netede, bine rulate. • marnele sunt fragmente compacte, destul de dure cu forme aplatizate

uneori lamelare. • calcarele se întâlnesc în fragmente bine rotunjite cu suprafeţe lustruite. Din punct de vedere granulometric, compoziţia medie este următoarea: - pietriş(33%); - bolovans(14%); - nisip(50%), levigabilul reprezintând cca.3% din volumul total.

Agregatele naturale pot fi utilizate în stare brută, conform prevederilor STAS 667-90(agregate naturale de balastiera ptr. lucrari de drumuri), sau în stare prelucrată la prepararea betoanelor si mortare cu lianti minerali, conform STAS 1667 – 1984.

Caracteristicile geo-miniere în care se prezintă acumularea de nisipuri şi pietrişuri permit aplicarea eficientă a exploatării la zi în balastieră a materialului aluvionar. Lucrările care se efectuează sunt :

o lucrări de cercetare geologică; o lucrări de deschidere: construcţie şi întreţinere de drumuri de exploatare; o lucrări de pregătire: construcţia paturilor de înaintare şi a digurilor; o lucrări de exploatare a agregatelor minerale; o lucrări de prelucrare a agregatelor minerale(spălare-sortare). a). Lucrări de cercetare geologică În perimetrul Movileni aval III, delimitat de bornele CSA 80 – 81, malul stâng

al râului Siret, judeţul Galaţi, pentru anul 2011-2012 nu sunt prevăzute lucrări de cercetare geologică.

b). Lucrări de deschidere – construcţie şi întreţinere a drumurilor de exploatare

Accesul la balastiera se face din drumul DN 25 Tecuci - Galaţi, pe drumul judeţean DJ 252, ce asigura legătura intre localităţile Barcea, Movileni si Furceni. Din localitatea Movileni, pe drumul de exploatare care incepe in dreptul postului de politie, in lungime de cca. 3,0 km, pana la perimetrul de extracţie .



22

Pe toată durata exploatării drumului societatea «ITALCOGIM» trebuie să execute lucrări de întreţinere care constau în refacerea balastării, scurgerea apelor şi nivelarea carosabilului, etc.

c). Lucrări de pregătire Extracţia balastului se realizează de pe plaja existentă, în câmp continuu, din

aval spre amonte, în fâşii paralele cu râul şi paturi de înaintare amenajate în albia minoră a râului. Între fâşii se vor lăsa praguri de colmatare. Adâncimea maximă de exploatare impusă prin Autorizaţia de gospodărire a apelor va fi de max 2,7 m de la cota superioară a depozitului geologic util, respectiv cota plajei determinată prin măsurători topografice, fără a se afecta cota talvegului râului. Pentru protecţia malului stâng este lăsat un palier de siguranţă de 70 m faţă de mal.

Beneficiarul realizează refacerea periodică a paturilor de înaintare şi a digului de protecţie. Nu sunt necesare lucrări de decopertare a solului.

Eventualele intercalaţii sterile rezultate în urma exploatării vor fi depozitate în locuri special amenajate pe suprafaţa plajei, urmând să fie transportate şi depozitate la baza malului stâng al râului Siret (terasa de altitudine de 1 – 3 m), în vederea consolidării acestuia şi protecţiei faţă de eroziunea laterală.

Se vor executa lucrari de amenajarea drumurilor de exploatare si a patului de inaintare la frontul de exploatare; patul de inaintare va fi realizat din balast va avea continuitate cu malul stang al raului Siret, iar cota coronamentului va asigura protectia utilajelor si a mijloacelor de transport fata de oscilatiile de nivel ale apelor raului produse de viiturile frecvente. Amenajarea patului de inaintare va avea in vedere asigurarea protectiei malului raului Siret si sa nu constituie un obstacol in curgerea normala a apelor.

d). Lucrări de exploatare În prezent activitatea de extracţie controlata a agregatelor minerale (nisip şi

pietriş) din râul Siret se realizează numai în perimetrul Movileni aval III, în albia minoră, între bornele CSA 80 -81. Terenul este neproductiv, fara vegetatie sau cu vegetatie spontana. Extragerea agregatelor se va face mecanizat in camp continuu, folosindu-se ca utilaj de extractie un excavator draglina tip cu cupa de 1,0 mc.

În mod practic volumele excavate se depun aproape integral pe plajele care au făcut obiectul exploatării. Pentru extracţia raţională a rocii utile se utilizează metoda de exploatare în fâşii paralele cu talvegul, fâşii împărţite la rândul lor în felii de extracţie. Operaţiile de extracţie sunt astfel executate încât să se evite erodarea malurilor râului Siret şi să se respecte restricţiile impuse de ANRM şi AN “Apele Române” Directia Apelor Prut.

Balastul se extrage din albia minoră a râului Siret cu un excavator tip draglină cu cupa de 1,0 m3 . Extracţia se face in camp continuu dinspre aval spre amonte, în fâşii succesive, paralele cu râul având lăţimea de 5 m si maxim 340 m lungime şi adâncimea maximă de exploatare 2,7 m, fără a se afecta cota talvegului. Între fâşii se lasă praguri de colmatare pentru stimularea regenerării pe cale naturală a rezervelor şi combaterii eroziunilor agresive. Materialul extras este încărcat în autobasculante tip Raba de 16 tone şi este transportat la terti in functie de comenzi, unde materialul se poate utiliza conform STAS 1667/ 1976, iar în cazul utilizării agregatelor conform STAS 667/ 1990 este livrat ca atare. Pierderile la exploatare reprezintă cca. 10%.

În zona de extracţie nu sunt stocuri de balast. În vederea controlului producţiei calitativ se execută analize granulometrice în laboratorul balastierei şi cantitativ prin Registrul de evidenţa extracţiilor.



23

În procesul de exploatare se are în vedere o serie de aspecte: o suprafaţa fâşiei care urmează a se exploata se balizează, respectându-

se întocmai limitele perimetrului de exploatare a perimetrului avizat; o se urmăreşte exploatarea integrală a rezervelor geologice, limitându-se

la maxim pierderile rezultate de rezerva rămasă neexploatată; o amplasarea utilajului de extracţie să fie făcută corect, asigurându – se

maxim de stabilitate, eficienţă şi randament, o metodologia de execuţie a lucrărilor de exploatare să se facă în

conformitate cu normativele impuse lucrărilor de balastieră. În cadrul exploatării se va face o evidenţă a producţiei din punct de vedere

cantitativ, eventual calitativ, zilnic, săptămânal şi lunar, urmărindu - se: - volumul extras; - volumul livrat (încărcat); - pierderile.

e). Lucrări de prelucrare In cadrul balastierei Movileni aval III nu se realizeaza prelucrarea agreagatelor

naturale in sorturi. Alimentarea utilajului de extracţie cu carburanţi se efectuează zilnic. Lucrarile de exploatare a agregatelor naturale de râu din perimetrul descris nu

influienţeaza regimul apelor de suprafaţa si subterane. 2. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE IN TERES

COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI Conform O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ariile naturale protejate de interes comunitar(siturile Natura 2000) sunt reprezentate prin ariile de protecţie specială avifaunistică, siturile de importanţă comunitară şi ariile speciale de conservare.

Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate(Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european.

Ariile de protecţie specială avifaunistică au drept scop conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice de interes comunitar, conform Directivei Păsări. Desemnarea acestora în România s-a realizat prin H.G. nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

In domeniul biodiversităţii se vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare, regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi a prevederilor directivelor europene:

o Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice modificată de: Directiva 91/244/CEE, Directiva 94/24/CE, Directiva 97/49/CE, Regulamentul (CE) nr. 807/2003;



24

o Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice modificată de: Directiva 97/62/CE Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 implementată de: Decizia 1997/266/CE

Transpunerea în legislaţia naţională a acestor Directive s-a realizat prin: o O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, modificata si completata de OUG nr.154/2008;

o Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene, modificata si completata de Ordinul MMDD nr.2387/2011;

o H.G. nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificata si completata de HG nr.971/2011, prezintă ariile de protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit ;

Natura 2000, principalul instrument pentru conservarea patrimoniului natural pe teritoriul Uniunii Europene, este o reţea ecologică de arii naturale protejate care are ca scop menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a unei selecţii a celor mai importante tipuri de habitate(enumerate în Anexa I a Directivei Habitate) şi specii ale Europei(enumerate în Anexa II a Directivei Habitate şi în Anexa I a Directivei Păsări). 2.1. Descrierea arie naturale protejate Descrierea ariei de importanta comunitara ROSCI0162 - Lunca Siretului Inferior

Formularul standard Natura 2000 pentru ariile de protecţie specială (SCI):

Coordonatele sitului Suprafa ţa sitului (ha) Altitudine Regiunea biogeografic ă Latitudine Longitudine Min. Max. Med. Continentală Stepică N 450 46' 22" E 270 20' 33" 25081 0 302 47 X x

Unităţile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):

-RO011 Bacau(2%); -RO026 Vrancea(42%); -RO024 Galati(49%); -RO021 Braila(7%).

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le prive şte Cod Denumire habitat % Reprez Supr.rel. Conserv. Global

3260 Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion

20 B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustilolia, din lungul

marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Ghenopodion rubri şi Bidention

0,5 B C B B

9110* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 0,2 C C B C 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion Albae) 0,3 B C B B



25

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directive i Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Popula ţie: Rezident ă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B 1335 Spermophilus citellus P

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1220 Emys orbicularis P C B C B 1166 Triturus cristatus P C B C B 1188 Bombina bombina P C B C B

Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei C onsiliului 92/43/CEE


1130 Aspius aspius P C B C B 1149 Cobitis taenia P C B C B 2511 Gobio kessleri P C B C B 1124 Gobio albipinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer

P C B C B

1145 Misgumus fossilis P C B C B 2522 Pelecus cultratus P C B C B 1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B 1146 Sabanejowia aurata P C B C B 1160 Zingel streber P C B C B 1159 Zingel zingel P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Direc tivei Consiliului 92/43/CEE


1083 Lucanus cervus P C B C B 1014 Vertigo angustior P?

Alte specii importante de flora si fauna

Cat. Specie Popula ţie: Motiv M Felis silvestris P D

DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 N12 8 211-213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase N26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa(de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului(ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe



26

Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si galati.principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) - 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile - 5%; paduri caducifoliate - 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) - 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in partea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substaratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).

Calitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice.

Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniuluiconstruibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. Constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.

Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.

Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza O.S. Adjud, O.S. Focsani si O.S. Tecuci.

Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei protejate

RO04 Rezervatie naturala - 0,74 Balta Talabasca

RO04 Rezervatie naturala - 1,42 Padurea Neagra

Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a

padurilor - Directia Silvica Focsani Planuri de management ale sitului: Situl se suprapune peste SPA Lunca

Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice din mun.Focsani.



27

Menţionăm ca tipurile de habitate, speciile de nevertebrate şi vertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, la fel şi alte specii importante de floră şi faună, prezente în situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul studiat. Astfel, nu se poate vorbi despre existenţa vre-unui impact asupra componentelor de habitat, floră şi faună a acestei arii protejate, urmare a realizării obiectivului de investitie “Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, în perimentrul Movileni aval III, judeţul Galaţi”. Descrierea ariei de protec ţie special ă avifaunistic ă ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Formularul standard Natura 2000 pentru ariile de protecţie specială (SPA):

Coordonatele sitului Suprafa ţa sitului (ha) Altitudine Regiunea biogeografic ă

Latitudine Longitudine Min. Max. Med. Continentală Stepică N 450 52' 42" E 270 17' 6" 36492 0 303 33 X x

Unităţile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):

• Judeţul Brăila, RO021- 5%; • Judeţul Vrancea, RO026- 29%; • Judeţul Galaţi, RO024-66 %. Conform cu prevederile cuprinse in HG nr.1284/2007 privind declararea

ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, Lunca Siretului Inferior, este identificata cu codul ROSPA0071, si are o suprafata totala de 36492 ha, din care in judetul Galati 24084,47 ha, mai exact in comuna Movileni sunt localizati cca.28% din suprafata sitului, respectiv 6743,72 ha.

Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 20 09/147/EC

Cod Specie Popula ţie: Rezident ă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

A229 Alcedo atthis 15-25 p D A029 Ardea purpurea 5-12 p C C C C A024 Ardeola ralloides 5-10 p C C C C A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i C B C C A196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i C B C C A197 Chlidonias niger 5-10 p B B C C A031 Ciconia ciconia 300-500 i B B C C A081 Circus aeruginosus 6-12 p D A038 Cygnus cygnus 4-10 i C B C C A027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i C B C C A026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i C B C C A189 Gelochelidon nilotica 5-10 i C B C B A135 Glareola pratincola 10-14 i C B C C A022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C C A338 Lanius collurio 15-25 p D A339 Lanius minor 20-35 p D A177 Larus minutus 20-35 i D A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p C B C C A019 Pelecanus onocrotalus 60-75 i C B C C A034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C C A132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i C B C C A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D

Notă: "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; "B "- specia este bine reprezentată la nvelul sitului; "C" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional; "D" -



28

la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional);

Specii de p ăsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a D irectivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Popula ţie: Rezident ă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

A054 Anas acuta 20-35 i D A056 Anas clypeata 30-60 i D A052 Anas crecca 50-80 i D A050 Anas penelope 170-230 i D A053 Anas platyrtynchos 10-20 p 350-500 i D A055 Anas querquedula 1-3 p D A051 Anas sterera 3-5 p 50-80 i D A043 Anser anser 350-500 i D A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i D A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C C A087 Buteo buteo 20-35 i D A198 Chlidonaris leocopterus 5-12 p B B C B A036 Cygnus olor 10-15 p C B C C A096 Falco tinnunculus 10-15 p D A125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000 i C B C B A459 Lanus cachinnans 18-25 p 200-250 i D A156 Limosa limosa 600-1000 i D A230 Merops Apiaster 30-50 p D A017 Phalacrocorax carbo 50-120 i D A005 Podiceps cristatus 30-45 p D A048 Tadoma tadoma 2p D A161 Tringa erythropus 150-200 i D A162 Tringa totanus D A142 Vanellus vanellus 30-45 p 500-700 i D A179 Lanus ridbundus 25-35 p 80-180 i D

DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 17 511, 512 Râuri, lacuri N07 4 411,412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 7 231 Păşuni N16 22 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Alte caracteristici ale sitului: Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox.5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide(Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide(Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride(Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide(Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide(Acrocephalus sp.) s.a.

Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Balta



29

Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Tălăbasca reprezinta o zona importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide(Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide(Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide(Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide(Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide(Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide(Acrocephalus sp.) s.a.

Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

Managementul sitului: Situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior este atribuit in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza Contractului de Administrare nr.46/23.02.2010.

Pana in prezent nu exista un plan de management aprobat al acestei arii protejate.

Specificam ca, in majoritate, speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, la fel şi alte specii importante de floră şi faună, desemnate pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate pe amplasamentul balastierei Movileni aval III, comuna Movileni, judeţul Galaţi. Pentru speciile de pasari, posibil a fi afectate de realizarea investitie au fost propuse recomandari/ masuri de reducere a impactului. 2.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia s i ecologia speciilor si/ sau habitatelor de interes comunitar prezente pe supraf ata si in imediata vecinatate a proiectului

Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se suprapune peste amplasamentele ariilor naturale protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parti integrante a retelei ecologice Natura 2000, prezentam date referitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a proiectului.

In ceea ce priveste termenul de “vecinatate”(distanta care s-a avuta in vedere), specificam ca prin acesta se intelege suprafata care a fost acoperita de investigatiile din teren, respectiv zona studiata.

De regula, pentru aprecierea eficienta a elementelor de flora, vegetatie si fauna dintr-o anumita zona luata in studiu, prin evaluarea de mediu, realizata pe diverse planuri/proiecte, sunt luate in calcul suprafate mai extinse (de cca 2,5-3 ori mai mari), fata de perimetrul obiectivului de investitie.

Asadar, suprafata studiata prin proiectul ”Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris



30

– perimetrul Movileni Aval III, com. Movileni, jud. Galati”, a fost de cca.15-20 ha.

Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fau na enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de imp ortanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si relatia acest ora cu proiectul analizat

In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior tipurile de habitate desemnate pentru aceasta arie protejata au fost urmatoarele:

- cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion,;

- pajisti aluviale din Cnidion dubii; - păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); - rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; - zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; - vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; - paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion

incanae, Salicion albae). Nici unul din tipurile de habitate mentionate anterior nu au fost identificate

pe amplasamentul obiectivului analizat, respectiv “Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, în perimentrul Movileni aval III, judeţul Galaţi”, acestea nefiind semnalate nici in imediata vecinatate a perimetrului.

Specii de fauna desemnate pentru situl de important a comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi efectele anticipate ale implementarii proiectului Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directiv ei Consiliului 92/43/CEE

Lutra lutra(Vidra). Nu are preferinte pentru anumite tipuri de habitat, traind pe malurile apelor

putin poluate, in imediata vecinatate a luciului de apa. Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare, prezenta ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibila la poluare. Relevan ţa sitului pentru specie : În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul analizat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Spermophilus citellus(Popandău comun). Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, izlazuri,

santuri, diguri, marginea drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata in perimetrul analizat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.



31

Specii de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Emys orbicularis(Broasca testoasa de apa). Traieste in ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu

malurile acoperite de vegetatie. Este comuna in aproape toata Europa (cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic). In unele parti ale Europei populatiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Triturus cristatus(Triton cu creastă). Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu

vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În România este intalnit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde este înlocuit de Triturus dobrogicus. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului exista o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Bombina bombina(Buhai de baltă cu burta roşie). Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau

temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”. Specii de pe şti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 9 2/43/CEE

Aspius aspius(Avatul).



32

Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Cobitis taenia(Zvarluga) Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros,

cat si in ape statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Gobio kessleri(Porcusorul de nisip). Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei

scobarului pana in zona crapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Gobio albipinnatus(Porcusorul de ses). Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip

fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund malos. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei



33

speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Gymnocephalus schraetser(Raspar). Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in zone cu

substrat de nisip, ocazional de pietris. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Misgurnus fossilis(Tiparul). Specia este dulcicola de apa statatoare sau lente, curgatoare, raspandita in

balti pana in zona de coline mai rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale. Prefera substratul malos si cu vegetatie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Pelecus cultratus(Sabita). Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari interioare;

frecvent si in limanurile si lacurile litorale, precum si in partile indulcite ale marilor. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de pesti. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Rhodeus sericeus amarus(Boarta). Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea

in rauri se intalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zona montana a raurilor. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei



34

este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Sabanejewia aurata(Dunarita). Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera

substratul de pietris cu nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Zingel streber(Fusar). Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu curent, pe

fund de pietris, nisip sau argila. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Zingel zingel(Fusar mare). Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip, pietris

sau argila. In baltile Dunarii ajunge rar. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Speciile ihtiofaunei care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI 0162 nu vor fi influențate de implementarea proiectului “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni,



35

judetul Galati” deoarece lucrările nu vor intersecta mediul lotic al râului Siret. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Dire ctivei Consiliului 92/43/CEE

Lucanus cervus(Radasca). Se identifica in padurile batrane de stejar sau gorun din Europa si Asia

exceptand nordul insulelor britanice si al tarilor nordice. Specia comuna in Romania, se intalneste in toate zonele cu paduri de stejar sau gorun. Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Vertigo angustior. Specie higrofila, apropae palustra; traieste in locuri umede, sub pietre,

printre muschi, sub busteni, la marginea apelor sub detritus, in campile umede si mlastinoase, printre crapaturile arborilor batrani etc. In Romanaia este o specie de campie, dar poate ajunge pana la altitudini de 1000 m. Este o specie europeana, cu areal din Irlanda pana la Marea Caspica, identificata si in Turcia, Iran. In Europa intalnita mai cu seama in partea centarla si de est. Statutul speciei in Romanaia este necunoscut, posibil vulnerabila din cauza reducerii si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Relevan ţa sitului pentru specie . În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Evaluare impactului : nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”. Păsări, specii de p ăsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE I desemnate pentru Situl de protec ţie special ă avifaunistic ă ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi rela ţia acestora cu proiectul de investi ţie

Prezentam o scurtă caracterizare a speciilor care pot fi identificate in zona ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu obiectivul de investiţie "Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, în perimentrul Movileni, judeţul Galaţi”.

Alcedo atthis (pescarasul albastru) - cod A 229 Larg răspândit în lungul râurilor şi canalelor încet-curgătoare, cu maluri

abrupte în care îşi sapă cuibul. Adesea întâlnit pe iazuri bogate în peşte. In România este o specie migrator parţial. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Relevan ţa sitului pentru specie: In formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu "D", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).



36

Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul speciei este acvatic. Nu este prezent in perimetrul analizat. Evaluare impactul: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Ardea purpurea (stârc roşu) - cod A029 Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are

statut de oaspete de vară din aprilie până în octombrie, destul de comun în bălţile interioare, mlaştini, bălţile cu stuf, fiind mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Care trăieşte în colonii. Relevan ţa sitului pentru specie: In formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional). Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul speciei este acvatic. Nu este prezent in perimetrul analizat. Evaluare impactul: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Ardeola ralloides (Stârc galben) - A024 Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. Răspândit local în sud-

estul Europei în bălţi, lagune, delte, regiuni mlăştinoase. În România este oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Relevan ţa sitului pentru specie: In formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „D", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional). Habitat preferat în zona de studiu: Stârcul galben este întâlnit în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe perimetrul analizat. Evaluarea impactului: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Aythya nyroca (raţa roşie) - cod A060 Cuibăreşte în sudul şi centrul Europei pe lacuri cu stufăriş. In România

cuibăreşte de-a lungul Dunării, cât şi în deltă. Îşi construieşte cuibul în scorburile copacilor sau în desişul unei vegetaţii înalte. Se hrăneşte cu plante acvatice, diferite seminţe şi rădăcini. Relevan ţa sitului pentru specie: In formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu "C", fiind estimată la 20 - 25 perechi cuibăritoare şi 100 - 150 de indivizi în pasaj. Habitatul preferat în zona de studiu: Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Evaluarea impactul: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa



37

raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Chlidonias hybridus (Chirighiţă cu obraz alb) - cod A196 Cuibăreşte în mlaştinile din sudul Europei. Specie insectivoră care preferă

ecosistemele smârcurilor şi a paji ştilor umede. În România este o specie oaspete de vară. Numeroasă şi larg răspândită mai ales în Câmpia Română şi Delta Dunării. In expansiune teritorială ş i numerică. Efectiv: 6.000 - 10.000 perechi. Cuibăreşte în colonii, construindu-şi cuibul pe suprafaţa apelor puţin adânci, fixându-l de vegetaţia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chirighiţă cu obraz alb -Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Relevan ţa sitului pentru specie :In formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 34 - 40 perechi cuibăritoare în toată aria ROSPA0071, fiind notată cu „C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu o densitate bună faţă de media la nivel national. Habitatul preferat în zona de studiu : Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Evaluarea impactului - nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Ciconia ciconia (barza albă) - cod A031 Aria de răspândire a berzei albe cuprinde Europa, Africa de Nord, partea

vestică a Asiei şi o parte a Orientului Mijlociu. În Europa lipseşte din Marea Britanie, Scandinavia, Italia, puţine fiind - cu excepţia Peninsulei Iberice - şi în Europa Occidentală. La noi, berzele albe preferă în general câmpiile joase şi zonele umede de-a lungul marilor râuri. Evită zonele împădurite întinse. Cele mai multe berze se găsesc în nord-vestul şi sud-vestul ţării, în depresiunile intramontane din estul şi sudul Transilvaniei şi în Lunca Dunării. Relativ puţine berze trăiesc în centrul ţării, în Dobrogea şi în Moldova. Lipsesc date precise ale efectivelor sale din regiuni întinse Moldovei. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 300 - 500 indivizi în pasaj în toată aria de protecţie special ă avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate bună la nivel naţional. Habitatul preferat în zona de studiu: Specia cuibăreşte în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Evaluarea impactul: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Circus aeruginosus (eretele de stuf) - cod A081, cuibăreşte în principal în zone umede cu stufărişuri întinse, ocazional şi în zone agricole din apropierea habitatelor acvatice respectiv umede. Un procent foarte semnificativ al populaţiei naţionale cuibăreşte în Delta Dunării, respectiv în zonele umede situate dealungul Dunării. În interiorul ţării cuibăreşte doar localizat şi în număr redus. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 6 - 12 perechi cuibăritoare pe toată suprafaţa ariei de protecţie special ă avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu



38

„C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu o densitate care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă pentru cuibărit zone umede cu bălţi şi stufărişuri întinse, pentru hrănire preferă terenuri cu vegetaţie spontană, inclusiv culturi agricole. Evaluarea impactului: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Cugnus cygnus (lebădă de iarnă) - cod A038 Specie ce cuib ăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi

mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior -Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 4-10 indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „D", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului iernează o populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional. Habitat preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Evaluarea impactului: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Egretta alba (egreta mare) - cod A027 Se reproduce în Austria, Ungaria, în Delta Dun ării şi în câteva zone din

Ucraina şi la est de Marea Caspica, recent fiind văzute şi în Germania, Belarusia, Franţa şi Italia. Este o pasăre migratoare la noi în ţară sosind în luna martie şi pleacă în luna octombrie; preferă balţile mari liniştite, mai ales cele din Delta Dunării, dar uneori apare şi în bălţile din interiorul ţării, preferă stufăriile compacte şi pâlcurile de sălcii pitice. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 15 - 30 de perechi cuibăritoare şi 50-160 indivizi în asaj, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu o densitate care reprezintă mai pu ţin de 2 % din populaţia la nivel naţional. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Evaluarea impactului: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Egretta garzetta (egreta mică) - cod A026 Răspândită îndeosebi în Delta Dunarii, dar şi pe lacurile şi bălţile dunărene. In

prezent, specia s-a înmulţit foarte mult mai ales în urma încetării urmăririiei de către



39

om pentru penele ei ornamentale. Toamna migrează spre ţinuturile de iernare din jurul Mării Mediterane. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 20 - 45 de perechi cuibăritoare şi 80-180 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa ariei de protecţie special ă avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu o densitate care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional. Habitatul preferat în zona de studiu: În perimetrul amplasamentului studiat nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare prefera ecosisteme acvatice, cu bălţi şi lacuri întinse. Evaluarea impactul: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Gelochelidon nilotica (pescăriţă râzătoare) - cod A189 Populaţ ia global ă a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi(Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. Efectiv: 10-40 perechi. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 5 - 10 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „B", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu o densitate mare faţă de populaţia la nivel naţional. Habitatul preferat în zona de studiu: Specia nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Habitatul speciei fiind cel acvatic. Evaluarea impactului - nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Glareola pratincola (ciovlica ruginie) - cod A135 Cuibăreşte în sud-estul Europei în colonii, in regiuni aride din ţinuturi întinse,

mlăştinoase. Hrana este formata numai din insecte care le vaneaza din zbor, insa adesea aduna insecte si de pe sol. În România este o specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării(Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 10 - 14 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% faţă de populaţia la nivel naţional. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia este identificată în zone umede. Evaluarea impactului: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Ixobrychus minutus (stârcul pitic) - cod A022



40

Specie cu conservare nefavorabil ă a căror populaţie globală nu este concentrată în Europa. Frecvent şi larg răspândit, oriunde există stufărişuri dese. Efectiv: 10.000 - 20.000 perechi. Cuibăreşte în perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie şi diferite alte plante. De regulă, cuibul este izolat construit pe trestie veche căzută la pamant, pe sol cu vegetaţie bogată. În situl Lunca Siretului Inferior stârcul pitic este o specie cuibăritoare întâlnită în majoritatea habitatelor prielnice speciei -lacuri şi bălţi cu stufărişuri întinse şi dese. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 10 - 15 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% faţă de populaţia la nivel naţional. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitate acvatice, populează locuri cu vegetaţie densă în regiunile mlăştinoase, de preferinţă stufărişuri, unde cuibăreşte în perechi izolate. Evaluarea impactului: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Lanius collurio (Sfrâncioc roşiatic) - cod A338 În România este o specie oaspete de vară, larg răspândit. Abundenţa maximă

se înregistrează la deal şi câmpie. Efectiv: 400.000 - 800.000 perechi. Sfrânciocul roşiatic aparţine tipului de faună european. Este o specie migratoare ce populează margini de păduri, poieni cu mult subarboret etc. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 15 - 25 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „D", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de populaţia la nivel naţional. Habitat preferat în zona de studiu : specia nu este prezentă pe amplasament. Evaluarea impactului: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră) - cod A339 În România este o specie oaspete de vară. Specie larg răspândită şi relativ

numeroasă în zona de câmpie a ţării. Efectiv: 60.000 - 100.000 perechi. Observat în locuri deschise, cu copaci izolaţi şi tufişuri. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 20 - 30 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa ariei de protecţie special ă avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Habitat preferat în zona de studiu : specia nu este prezentă pe amplasament. Evaluarea impactului: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Larus minutus (pescăruş mic) - cod A177



41

Pescăruşul mic apare mai frecvent din nordul arealului, în perioadele de pasaj şi chiar iarna. Specie migratoare de origine siberiană, prezentă în România din aprilie până în octombrie: Delta Dunării, lacurile litorale ale Mării Negre. Preferă pentru cuibărit mlaştinile şi bălţile cu apă puţin adâncă, unde îşi construieşte cuibul în colonii sau izolat. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 20 - 35 de indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „D", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Evaluarea impactului: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte) - cod A023 Întâlnit în sudul şi centrul Europei, în regiuni cu mlaştini şi bălţi de apă dulce

sau sărată. Frecvent în bălţile din Lunca şi Delta Dunării, dar şi în alte zone inundabile din interiorul ţării. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci şi egrete. Cuiburile şi le instalează în sălcii, dar şi pe stufăriş. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 20 - 30 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Habitat preferat în zona de studiu: În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Evaluarea impactului: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Pelecanus onocrotalus (pelican comun) - cod A019 Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 - 11.000 în regiunea

Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai mare colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România: 3.000-3.500 perechi. Este oaspete de vară în lunile martie-noiembrie, trăieşte în colonii pe insulele de plaur din Delta Dunării. Este întâlnit pe bălţile mari, înconjurate cu stuf nepătruns, liniştite; cuibăreşte numai în Delta Dunării. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 60 - 75 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia prefera mlaştini şi lacuri cu stufăriş. Evaluarea impactului: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul



42

Galati”. Platalea leucorodia (Lopătar) - cod A034 Specia este prezentă cu o populaţ ie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte

pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii impreun ă cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dun ării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 5 - 20 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Habitat preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului, preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Evaluarea impactului: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Recurvirostra avosetta (Ciocîntors) - cod A 132 Populatia globală a speciei este estimată la 210.000-460.000

indivizi(Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română(Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta) este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 5 - 12 perechi cuibăritoare şi 25 - 30 de indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Habitat preferat în zona de studiu: În perimetrul amplasamentului analizat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Evaluarea impactului: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”.

Sterna hirundo (Chiră de baltă) - cod A 193 În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg

răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comun ă. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Relevan ţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 3 - 5 perechi cuibăritoare şi 30 - 50 de indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „D", ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.



43

Habitat preferat în zona de studiu: În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Evaluarea impactului: nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”. Importan ţa sitului pentru popula ţiile cuib ăritoare

Avifauna aspectului estival este constituită, în cea mai mare parte, din paseriforme care cuibăresc în arbori şi tufişuri sau pe sol. Dintre păsările legate de mediul acvatic în sezonul de reproducere şi prezente în zona de studiu amintim codobaturile: Motacilla alba, care cuibăresc în ierburile de la marginea apelor, lăcarii: Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus schoenobaenus care îşi construiesc cuiburile în stufărişurile compacte.

Păsările acvatice au efective clocitoare reduse pe lacurile din ROSPA Lunca Siretului Inferior, însă predomină, în acest sezon, Podiceps cristatus, Larus michahellis, Larus ridibundus, Sterna hirundo cuibărind constant în lunca Siretului. Dintre ralide, Fulica atra şi Galinula chloropus cuibăresc în cordoanele de stufăriş de pe marginea iazurilor de dimensiuni mai mici.

Cu ocazia deplasărilor în teren nu au fost identificate specii care cuibăresc pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a amplasamentului propus pentru implementarea proiectului.

Importan ţa sitului în perioada de migra ţie pentru speciile de p ăsări

Importanţa acestui sit constă în faptul că reprezintă una din zonele de hrănire şi odihnă pentru principalele specii acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile Dunării(toamna), sau spre teritoriile de cuibărit din nord(primăvara).

Din punct de vedere fenologic, păsările din bazinul inferior al râului Siret se pot împărţi în doua mari categorii, păsări sedentare şi păsări migratoare. Cele sedentare sunt reprezentate de specii care sunt prezente în zonă tot timpul anului, putând fi la rândul lor împărţite în câteva categorii: sedentare propriu-zise, cum sunt multe din speciile sinantrope(vrăbii, guguştiuci), fazani, potârnichi si specii sedentar-eratice(sticleţii) ale căror populaţii sunt mult mai numeroase în timpul iernii, sporirea efectivelor fiind datorată unor indivizi ce aparţin unor populaţii mai nordice, care se adaugă la cele sedentare, sau care chiar le înlocuiesc.

Speciile migratoare, se împart în trei categorii, oaspeţi de iarnă, care vin de regulă din ţinuturi mai nordice, oaspeţi de vară, care au cartierele de reproducere în zonă, şi care sosesc din cartierele de iernare primăvara şi pleacă toamna, şi specii de pasaj, care doar tranzitează zona în drumurile lor dintre cartierele de reproducere situate în nordul Europei şi cele de iernare situate în sud, în jurul Mediteranei sau în Africa.

Urmare a studiilor efectuate in teren asupra speciilor de avifauna(pasari), in special, acvatice, ce au stat la baza desemnarii acestei arii protejate, s-a constatat ca acestea nu au fost observate in migratie si iernat pe suprafaţa proiectului analizat.

Referitor la migratia speciilor de pasari specificam ca pentru judeţul Galaţi se recunoaşte existanţa unui culoar de migraţie al pasarilor pe cursurile inferioare ale râurilor Siret, Prut şi a fluviului Dunărea, care este frecventat de majoritatea speciilor de păsări acvatice.

Având în vedere aceste date putem concluziona că prin implementarea



44

proiectului “Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati” nu va determina modificări ale rutelor de migraţiune speciile migratoare de pasari, Vegeta ţia

Terenul pe care se vor exploata agregatele minerale este considerat neproductiv.

Vegetaţia naturală a Luncii Siretului este formată din plante higrofile şi hidrofile. Speciile reprezentative sunt Crex riparia, Scirpus lacustris, Phragmites communis, Alisma plantago, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton natans.

Caracteristice luncii Siretului sunt de asemenea zăvoaiele de plop şi salcie (Populus alba, Populus nigra, Salix alba), adesea bordând cursul apelor şi intrând în complex cu aninişurile. Zăvoaiele de plop şi salcie au ca specii de recunoaştere Salix fragilis, Rubus caesius, Solanum dulcamara, Ranunculus repens, Calamagrotis pseudophragmites, Myricaria germanica.

În stratul arborescent bietajat, etajul superior de 20 - 25 m este constituit din Populus alba, P. nigra, Fraxinus excelsior, etc, iar etajul inferior de 15 - 18 m este din Salix alba, S.fragilis, Alnus glutinosa, A.incana, etc. Productivitatea acestor ecosisteme este medie, dar importanta este foarte mare pentru protectia albiei minore si majore, ceea ce impune conservarea acestora.

Suprafaţa propusă pentru amplasarea obiectivului analizat prezintă o vegetaţie săracă, datorită stratului de sol foarte subţire şi cu conţinut scăzut de humus. Având în vedere poziţia amplasamentului, predominanta vânturilor, vegetaţia în zonă este aproape inexistentă, cu excepţia vegetaţiei ierboase.

In aceste condiţii, vegetaţia naturală din zonă şi cea învecinată perimetrului analizat nu va suferi un impact negativ, deoarece prin amenajarea propusă nu se va modifica substanţial, creşterea regimului hidric al zonei şi îmbunătăţirea calităţii aerului ducând la revigorarea acesteia.

Menţionăm că pe ambele maluri ale Siretului există o lizieră de pădure cu vegetaţie arborescentă, predominantă fiind specia Plopul alb (Populus alba). Face parte din încrengătura: Magnoliophyta; Clasa: Magnoliopsida; Ordinul: Malpighiales, Familia: Salicaceae; Genul: Populus, Specia: Populus alba, are frunzele palmate, cu cinci lobi, pe dos alb păroase. Creşte in grădini, parcuri, drumuri.

Pe suprafaţa amplasamentului sau în vecinatatea acestuia nu sunt prezente asociaţii vegetale alcatuite din plante hidrofile sau higrofile.

Vegetaţia aparţine habitatului Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia (Habitatele din România/Donita,sa-2005).

Exploatarea agregatelor din albia minoră a râului Siret, în perimetrul exploatarii de agregate Movileni determină modificări ale covorului vegetal, fără a implica asociaţii vegetale cu valoare conservativă ridicată.

Exploatarea agregatelor din albia minoră a râului Siret, în perimetrul exploatarii de agregate Movileni nu determin ă modificări ale zonelor umede şi ochiurilor de apa.

Pe amplasamentul balastierei Movileni nu sunt necesare şi nu se fac nici un fel de defrişări.

Accesul catre exploatarea de agregate minerale din perimetrul Movileni este asigurat pe drumuri de exploatare existente, astfel încât activitatea de transport a nisipului şi pietrişului nu va influenţa covorul vegetal din zona. Având în vedere



45

faptul că societatea va stropi drumurile de transport agregate minerale pe timp secetos, prin activitatea desfăşurată, speciile de vegetaţie nu vor fi afectate de lucrările analizate.

Fig. 4 Imagini din zona proiectului Movileni Aval I II Conform lucrării "Habitatele din România" care prezintă principalele tipuri de

habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000, au fost identificate tipurile de habitate din zona perimetrului Movileni, judetul Galaţi, reprezentate prin: R3420 Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia Răspândire: Estul Munteniei (Bărăgan), Dobrogea, sudul Moldovei. Ocup ă terenurile plane, dar şi pantele uşor înclinate. Suprafeţe: Reprezintă islazurile, de 500-600 ha, cu vegetaţia degradată. Corespondente: NATURA 2000: - EMERALD: 34.9 Continental steppes CORINE: - PAL.HAB: 34.921 Western Pontic steppes EUNIS: E1.2D1 Western Pontic steppes; Asociaţii vegetale: Artemisio austriacae -Poetum bulbosae Pop 1970, Cynodonto -Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957. Corespondente: NATURA 2000: EMERALD: 34.9 Continental steppes CORINE: -PAL.HAB: 34.9213 Western Pontic feathergrass steppes EUNIS: -

Asociaţii vegetale: Astragalo ponticae - Stipetum ucrainicae (Dihoru 1969, 1970) Sanda, Popescu 1999 (Syn.: Stipo (ucrainicae) - Festucetum valesiacae Dihoru 1970).

Altitudine: 100-250 m, în Subcarpaţii Buzăului (Istrita) altitudinea creşte la 500-600 m. Clima: T = 11-80C; P = 400-750 mm. Relief: teren plan, pante uşor înclinate până la moderat înclinate, însorite şi deficitare în umiditate în timpul verii. Roci: loess, roci calcaroase sau granitice. Soluri: castanoziomuri, cernoziomuri, faeoziomuri. În luncile râurilor mari (Siret) aluviosoluri.

Structura: Fitocenozele de Poa bulbosa alcătuiesc o telină discontinuă, subţire şi au dezvoltarea maximă primăvara, când solul are suficientă umiditate pentru dezvoltarea vegetaţiei. La începutul verii, specia caracteristică intră în repaus şi apare, masiv, Artemisia austriaca, plantă xerofilă, care se menţine până



46

toamna. Printre aceste două plante caracteristice şi dominante mai apar: Cynodon dactylon, Festuca pseudovaina, F. valesiaca, Agropyron cristatum, Lolium perenne, Bromus tectorum, Medicago lupulina, M. minima, Poa angustifolia. Plantele însoţitoare sunt numeroase şi aparţin vegetaţiei iniţiale care a existat pe aceste terenuri. Valoare conservativă: redusă. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Poa angustifolia. Specii caracteristice: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Poa angustifolia. Alte specii importante: Festuca valesiaca, F. pseudovina, Botriochloa ischaemum, Agropyron cristatum, Medicago falcata, M. lupulina, M. minima, Lotus corniculatus, Coronilla varia, Euphorbia nicaeensis, E. sequierana, Galium humifusum, Ceratocarpus arenarius. In concluzie, valoarea conservativă a speciilor de vegetaţie identificate in zona de amplasament este redusă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional. Vegetaţia va fi afectată nesemnificativ de proiectul propus.

Exploatarea si transportul agregatelor minerale nu vor afecta aceste habitate în condiţiile respectării căilor de acces şi a amplasamentelor propuse pentru proiect, a tehnologiei de exploatare şi a spaţiilor de parcare a utilajelor şi autovehiculelor. În condiţiile respectării aspectelor menţionate anterior implementarea proiectului „Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati” nu va avea nici un impact asupra vegetaţiei. Fauna

Pe perimetrul zonei de amplasament s-a identificat o diversitate specifică relativ redusa a faunei(fauna de nevertebrate şi vertebrate). Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor, iar dintre vertebrate grupa păsărilor a fost cea mai bine reprezentată. Prezentam caracteristicile unor grupe şi specii de animale identificate în perimetrul studiat :

Fauna de nevertebrate a zonelor este caracterizată de o abundenţă redusă dar o diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluşte, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte.

Astfel, nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă.

Zoocenoza sectoarelor deschise cu vegetaţie redusă are un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere specii de insecte.

Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea(crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta(în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae).

Dintre speciile de coleoptere menţionăm: Saperda populnea - cerambicid dăunător al plopului. Alte specii de insecte: cărăbuşul de mai(Melolontha melolontha), rădaşcă (Lucanus cervus), diferite specii de fluturi: Pieris brassicae, Acheronia atropos, Saturnia pyri etc. Zoocenoza plajelor de balast are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici.

Proiectul nu va avea nici un impact asupra populaţiilor de nevertebrate de pe suprafeţele învecinate căilor de acces la nivelul terasei din zonă în condiţiile respectării căilor de acces şi a amplasamentelor propuse pentru proiect, a



47

tehnologiei de exploatare şi a spaţiilor de parcare a utilajelor sau a autovehiculelor. În condiţiile respectării aspectelor menţionate anterior implementarea

proiectului „Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati” nu va avea nici un impact asupra acestor grupe din fauna locală.

Mediul acvatic reprezintă habitatul pentru un număr mare de nevertebrate începând de la protozoare(prezente în habitatele de apă dulce), rotifere (componente importante ale comunităţilor planctonice şi pot fi dominante în planctonul râurilor), viermii plaţi – încrengătura Plathelminthes(clasa Turbellaria include forme prădătoare mobile localizate pe fundul apelor, iar clasele Trematoda şi Cestoda cuprind specii parazite la peşti şi alte vertebrate, inclusiv la oameni), încrengătura Nematoda(cuprinde specii parazite, prădătoare şi fitofage); viermi inelaţi – încrengătura Oligochaeta(organisme care populează sedimentele de pe fundul apei, dar şi specii parazite ale vertebratelor sau prădătoare).

O altă categorie de nevertebrate care populează atât bentosul cât şi neustonul râului Siret o reprezintă moluştele cu cele două mari grupe melci(Gasteropoda) şi scoici(Lamilibranhiata).

Dintre crustacei menţionăm speciile care alcătuiesc zooplanctonul cladocerele şi copepodele.

Ecosistemele acvatice, mai ales bălţile formate la nivelul terasei în exploatările ilegale care au produs declivităţi ale terenului, sunt populate de un număr redus de specii de insecte, îndeosebi de stadiile larvare al speciilor din ordinele Dipera şi Odonata.

Proiectul „Exploatarea agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati” nu va avea nici un impact asupra speciilor din mediul acvatic deoarece exploatarea se va desfăşura într-o terasa inferioară a malului stâng, păstrând un pilier de siguranţă faţă de albia prin care curge permanent rau Siret.

Fauna de vertebrate Dintre speciile de peşti frecvent întâlnite pe cursul inferior al râului Siret

enumerăm: Alburnus alburnus(obleţ), Carassius auratus(caras), Perca fluviatilis (biban) şi Leuciscus cephalus(clean).

Speciile mai rar întâlnite sunt: Esox lucius(ştiuca), Rutilus rutilus carpathorossicus(babuşca), Abramis brama danubii(plătica), Chondrostoma nasus (scobar), Silurus glanis(somn), Sander lucioperca(şalău), Cyprinus carpio(crap), Scardinius erythrophthalmus(roşioară), Barbus barbus(mreană), imba vimba carinata(morunaş). Următoarelor grupe (după Vasilescu, 1965):

o peşti trofic şi generativ dulcicoli: caras, ghiborţ, roşioară, murgoi bălţat, ţipar;

o peşti reofili: morunaş, mreană, scobar; o peşti indiferent dulcicoli: obleţ, biban, ştiucă; o peşti semimigratori: crap, somn, şalău, babuşcă, plătică; o imigranţi de origine marină: guvizi; o migratori marini anadromi care pătrund accidental: morun, păstruga; o peşti reofili care ajung accidental pe râul Siret: cega. Dintre factorii care influenţează dezvoltarea bioresurselor acvatice, în general,

şi a ihtiofaunei, în special, menţionăm:



48

o aglomerările de mâl; o dragajele şi extragerile de agregate minerale; o lacurile de acumulare; o polurea chimică şi termică. Implementarea proiectului „Exploatarea agregate minerale din terasa raului

Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati” nu va avea nici un impact asupra speciilor de peşti deoarece excavaţiile nu vor intersecta mediul lotic al râului Siret.

Amfibienii Pe suprafaţa perimetrului de exploatare nu au fost identificate specii de

amfibieni, condiţiile de microclimat oferite de suprafaţa terasei, deşi uneori există băltiri temporare, nu permit existenţa acestor specii.

Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra speciilor de amfibieni în condiţiile respectării amplasamentelor şi modului de gestionare a deşeurilor.

Speciile identificate în zonă sunt: - Bufo bufo(broasca râioasă brună) specie terestră, preferă pentru

reproducere bălţile mai mari, chiar permanente. Este o specie nepericlitată, fiind relativ comună şi răspândită în toată ţara;

- Rana ridibunda (broasca verde de lac) - specie predominant acvatică care preferă lacurile mari şi adânci. Este foarte sensibilă la scăderea concentraţiei de oxigen, în lacurile puţin adânci unde concentraţia de oxigen scade mult în timpul iernii, rata mortalităţii este foarte mare, specia este nepericlitată;

Reptile Pe suprafeţele care vor fi afectate de proiect la nivelul ROSPA 0071 nu au fost

identificate specii de reptile. În zonele din vegetaţie cu vegetaţie mai bogată, situate in imediata vecinatate a perimetrului, la nivelul malului stâng în zone cu vegetaţie arbustivă, au fost identificate speciile:

- Şopârla de câmp(Lacerta agilis) – specie nepericlitată, comună, prezentă în zone cu vegetaţie arbustivă, prin vii, pe coastele ierboase ale dealurilor, prin pajişti, păduri defrişate, pe malurile ierboase ale bălţilor, de unde în caz de primejdie sare în apă. Se hrăneşte cu limaci, râme, muşte, omizi. Uneori trăieşte în biotopuri foarte umede, în terenuri mlăştinoase, se poate refugia în apă şi înoată foarte bine.

- Guşterul (Lacerta viridis) - Destul de comun în tara noastră, trăieşte prin luminişurile şi lizierele pădurilor de stejar sau pe malurile însorite şi cu vegetaţie ale Dunării şi lacurilor.

Această specie este termofilă, foarte sensibilă la variaţiile de temperatură. Este o specie de interes comunitar fiind menţionată în anexa 4A a O.U.G. 57/2007.

Păsările Speciile de păsări identificate în zonă sunt: Phalacrocorax pygmaeus, Buteo

buteo, Vanellus vanellus, Larus ridibundus, Streptopelia decaocto, Upupa epops, Dendrocopos syriacus, Galerida cristata, Riparia riparia, Hirundo rustica, Motacilla alba, Sturnus vulgaris, Pica pica, Corvus frugilegus, Parus major, Passer domesticus



49

şi Passer montanus. Phalacrocorax pygmaeus(cormoranul mic): oaspete de vară, rar iarna,

cuibăreşte local în S-E Europei, în colonii, în arbuşti, pe lângă lacuri şi râuri unde se află stufărişuri întinse, specie menţionată în Anexa I a directivei Păsări. Pescuieşte în râuri şi bălţi. Specia a fost identificată în apropierea unor balastiere în funcţiune. Implementarea proiectului nu va afecta habitatele utilizate pentru cuibărirea speciei.

Buteo buteo(şorecarul comun): migrator parţial, specie comună în păduri, adesea în apropierea terenurilor agricole, mlaştinilor. A fost observată în zbor în zona de implementare a proiectului. Specie prădătoare care utilizează areale întinse pentru procurarea hranei. Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Vanellus vanellus(nagâţ): oaspete de vară, preferă regiunile joase, deschise, de câmpie, cuibăreşte frecvent în lunci, fâneţe mlăştinoase de pe lângă lacuri, terenuri arabile, bălţi şi mlaştini. Bune zburătoare, active atât ziua cât şi noaptea. Se hrănesc cu insecte, larve, viermi, şi nevertebrate mici ce trăiesc pe câmpie. Proiectul propus nu afectează direct habitatele utilizate de nagâţ pentru hrănire sau cuibărit. Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Larus ridibundus(pescăruşul râzător): pasăre sedentară care poate fi întâlnita în apropierea bălţilor, în deltă, pe litoral şi pe cursul Dunării şi al râurilor mari, prezentă permanent în aproape toată Europa mai puţin în extremitatea nordică unde sunt perechi care cuibăresc doar în perioada verii. În România este specia de pescăruş cea mai des întâlnită şi cu cea mai mare arie de răspândire. Cuibăreşte în colonii foarte mari(uneori mii de perechi), pe lacuri şi mlaştini cu stufăriş, atât continentale cât şi de coastă. Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Streptopelia decaocto(guguştiucul): pasăre sedentară, care cuibăreşte însă numai în localităţi sau în imediata apropiere a acestora, pentru a fi la adăpost de pasările răpitoare de oua. Specie adaptata la prezenţa omului nu va fi influenţată negativ de desfăşurarea proiectului. Specia a fost observată în zbor în vecinătatea amplasamentului.

Galerida cristata(ciocârlanul): sedentară, specifica câmpiilor însorite şi a terenurilor aride însă este întâlnita pe tot teritoriul ţării noastre indiferent de forma de relief. Specia este prezentă frecvent de-a lungul drumurilor şi în spaţii deschise din zonele locuite, de-a lungul digurilor, în vecinătatea silozurilor şi a căilor ferate. Prin implementarea proiectului nu anticipam un impact semnificativ asupra acestei specii.

Riparia riparia(lăstun): oaspete de vară, specie comună, cuibăreşte în colinii, preferă, pentru construirea cuibului, malurile argiloase şi abrupte ale apelor curgătoare sau stătătoare. În migraţie înnoptează în stoluri mari în stufăriş. Implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate de acest specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei. La nivelul malului stâng al râului Siret sunt colonii de lăstuni dar care nu vor fi influenţate de funcţionarea balastierei.

Hirundo rustica(rândunică): oaspete de vară, specie comună, prezentă în număr mare în satele situate în regiuni deschise cultivate. Cuibul este deseori amplasat la streşinile clădirilor. În migraţiune se adăpostesc pentru odihnă în stufărişuri. Specia a fost observată în zobor din vecinătatea balastierei. Implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate de acest specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei.

Motacilla alba(codobatura albă): oaspete de vară, specie răspândită în toată



50

ţara, mai frecvent în regiunile joase, pe malul bălţilor şi pe malul râurilor de la şes la munte şi lacurile din golul alpin. Este o specie frecventă în România de-a lungul cursurilor de apă şi nu face obiectul protecţiei şi conservării. Deoarece perimetrul de exploatare are o suprafaţă mică iar specia este tolerantă faţă de activităţile antropice considerăm ca extragerea agregatelor de râu va avea o influenţă redusă asupra speciei.

Pica pica(coţofană): specie sedentară, comună în apropierea localităţilor, în zonele cultivate bordate de arbuşti şi în livezi. Cuibăreşte atât în regiunile joase, cât şi în cele deluroase ori pe văile râurilor. Implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate de acest specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei. Implementarea proiectului nu va determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei speciei în zonă.

Passer domesticus(vrabia de casă): specie sedentară, cuibăreşte cel mai des în oraşe şi sate, sub ţiglele de pe acoperişuri, rareori în arbori, formează stoluri mari. Implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate de acest specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei. Implementarea proiectului nu va determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei speciei în zonă.

In conformitate cu legislatia in vigoare, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România s-au evidentiat si analizat aspectele legate de distantele si efectele acestora asupra: - coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari:

Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) în apropierea amplasamentului perimetrului de exploatare agregate minerale de râu Siret, judetul Galaţi. Speciile respective cuibaresc pe suprafete intinse de balti si lacuri cu stufaris si vegetatie arboricola, in special de-a lungul cursului Dunarii si in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. - zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari, necoloniale;

Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare(şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari(barza albă) nu se regăsesc în arealul studiat. Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în padurile/plantatiile forestiere, la o distanţă mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localitatile invecinate obiectivului de investitie. - coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici:

Pentru speciile de dimensiuni mici(lastun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii în zonă. - locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari

Perimetrul studiat nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari(pelicani, stârci). - traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire;

Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza amplasamentul şi împrejurimile.



51

- traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire

Pentru speciile necoloniale perimetrul statiunii şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme(păsărele: vrabiile, graurii, sticleţii, sa). - zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni

Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in perimetrul Movileni. Speciile de paseriforme(pasarele) s-au identificat, in special in zonele de ecoton, intre suprafetele din vecinatatea drumului DJ 252, localitatatea Movileni şi amplasament. - traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire.

Deplasările păsărilor care iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa perimetrului studiat. Mamifere

Dintre speciile de mamifere, la nivelul ecosistemelor învecinate căilor de acces şi a amplasamentelor proiectului au fost identificate: Mustela putoris(dihorul) şi Vulpes vulpes(vulpe). Cu siguranţă în ecosistemele forestiere şi în zonele de ecoton de la nivelul luncii râului Siret din regiunea propusă prin proiect, dar pe malul drept, sunt şi speciile Sus scrofa(mistreţ), Lepus europaeus(iepurele), Capreolus capreolus(căprior), Erinaceus europaeus (arici).

Microtus arvalis (şoarece de câmp) Exemplare izolate ale speciei s-au identificat in vecinatatea perimetrul studiat,

prefera, in special, terenurile agricole. Nevastuica (Mustela nivalis)

Specia a fost observata prin exemplare izolate in afara perimetrului studiat, prefera pajistile, margini de drumuri, localitati etc.

Vulpes vulpes (vulpe) Exemplare izolate ale speciei s-au identificat in vecinatatea perimetrul studiat,

prefera, in special, terenurile agricole, pajistile. Nu identificăm un impact semnificativ asupra populaţiei de mamifere

identificate cauzat de realizarea proiectului. In concluzie, urmare a studiilor realizate in zona de amplasament a perimetrului Movileni Aval III, judetul Galaţi, în majoritate, s-au identificat specii comune de faună, doar unele dintre acestea având statut de protecţie. Astfel, nu se impun măsuri speciale de conservare a acestora. Menţionăm că fauna de nevertebrate şi vertebrate va fi afectată nesemnificativ de realizarea proiectului. Migra ţia păsărilor

Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este cel legat de migraţia păsărilor. Din punct de vedere ştiinţific păsările migratoare se pot încadra în următoarele grupe: oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă, specii migratoare în pasaj.

Fiecare grupă poate prezenta, de asemenea, câteva diviziuni(grupe fenologice): specii sedentare, specii parţial migratoare, specii oaspeţi de vară, specii oaspeţi de vară în pasaj, specii oaspeţi de iarnă în pasaj.



52

Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeţi de vară, oaspeţi de vară în pasaj şi oaspeţi de iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare. Speciile parţial migratoare sunt specii sedentare care din anumite cauze efectuează deplasări pe distanţe scurte, în vederea satisfacerii unor cerinţe biologice(hrană, adăpost, reproducere). Din acest motiv ele nu pot fi încadrate în grupa păsărilor migratoare.

Studiile efectuate de noi au arătat că speciile oaspeţi de vară au fost semnalate în zona de amplasament şi imprejurimi ca specii cuibăritoare. Ele sosesc în zonă în cursul lunii aprilie -mai, se reproduc, după care în intervalul septembrie - octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat(nordul sau sudul Africii).

Speciile oaspeţi de vară în pasaj sunt păsări migratoare care doar au tranzitat zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat în alte regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoare care sosesc în ţara noastră toamna (octombrie - noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi hrană) au trecut şi prin zona luată în studiu.

Atât oaspeţii de vară în pasaj, cât şi oaspeţii de iarnă în pasaj au putut fi semnalate o anumită perioadă, dar după care prezenţa lor nu a mai fost observată, conform tabele.

Studiile cu privire la migraţia păsărilor în România, în general şi pe teritoriul judeţului Galaţi, în special, sunt foarte puţine. Pentru judeţul Galaţi se recunoaşte existanţa unui culoar de migraţie pe cursul fluviului Dunărea, a raurilor Siret si Prut , care este frecventat de majoritatea speciilor de păsări acvatice. Pentru alte grupe de păsări nu sunt informaţii.

Se ştie că majoritatea speciilor migratoare migrează în stoluri mari urmând anumite repere geografice (văi, cursuri de ape) uşor de reperat şi de străbătut.

Observaţiile noastre nu au indicat prezenţa unui culoar de migraţie în zona de studiu şi nici în zonele învecinate. Considerăm că speciile migratoare semnalate în zona de studiu se găsesc în forma de dispersie, ele desprinzându-se din trunchiul comun de migraţie cu mult timp înainte de a ajunge în zonă. Acelaşi lucru este valabil atât pentru toate tipurile fenologice migratoare menţionate, atât în faza de sosire, cât şi în faza de plecare.

Având în vedere aceste date putem preciza că prin realizarea proiectului "Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, judeţul Galaţi", speciile migratoare semnalate nu sunt afectate, cu atât mai mult cu cât prezenţa lor in perimetrul studiat şi zonele invecinate este una de trecere/pasaj. Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinatae a planului

În ceea ce privesc speciile şi/sau habitatele prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinatate a proiectului "Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, judeţul Galaţi", mentionam următoarele:

• biodiversitatea din zona studiată, se constituie, în principal, din specii comune pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;

• flora identificată în perimetrul şi în imediata vecinatate a zonei are o valoare conservativă redusă, nici una dintre ele nu este inclusă în listele de protecţie la nivel naţional şi european. Vegetaţia nu este afectată de



53

lucrările de construire(deschidere exploatare) şi nu se impun măsuri speciale de protecţie, nici în faza de construire, nici în faza de exploatare.

• impactul asupra florei şi a faunei de pe amplasament si imprejurimi, urmare a realizării obiectivului de investitie "Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, judeţul Galaţi" este nesemnificativ.

• speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în majoritate păsări acvatice, nu au fost identificate pe amplasamentul studiat, doar in vecinatatea acestuia;

• populaţiile cuibăritoare ale speciilor identificate pentru acest sit protejat nu au fost întâlnite în zona de amplasament;

• speciile de păsări importante în perioada de migraţie, in special acvatice, s-au observat în vecinatatea obiectivului de investiţie;

• cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în zona de amplasament şi imprejurimi a obiectivului de investitie "Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, judeţul Galaţi".

2.3. Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi rela ţia acestora cu aria naturala protejata de interes comunitar învecinate şi distribu ţia acestora

Mentionam, ca funcţiile ecologice ale speciilor de pasari de interes comunitar afectate au fost prezentate în capitolul anterior. În continuare concluzionam cele relatate mai sus. Astfel, dupa cum s-a mentionat anterior studiile realizate în zona de amplasament a obiectivului de investitie "Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, judeţul Galaţi", au identificat, în principal, specii comune de fauna, ce nu necesita măsuri speciale de conservare, doar unele din acestea înregistrând statut de protectie. In studiul de evaluare adecvata fata de tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu s-au identificat pe amplasamentul studiat.

Speciile de păsări incluse în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, desemnate pentru Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, în majoritate păsări acvatice, nu au fost identificate in perimetrul studiat, doar unele specii fiind observate pe suprafetele invecinate.

Menţionăm că habitatele caracteristice pentru aceste grupe de păsări nu sunt prezente pe perimetrul cercetat, acestea intalnindu-se in biotopurile invecinate. În majoritate aceste specii nu au fost întâlnite în zona de amplasament a obiectivului de investitie în perioadele de reproducere şi migraţie.

Nu s-a identificat o migraţie intensa a păsărilor în zona de amplasament si imprejurimile acesteia.

În concluzie, speciile de pasari semnalate pe perimetrul studiat si in vecinatatea acestuia vor fi afectate nesemnificativ de realizarea obiectivului de investitie. 2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Informaţiile despre distribuţia, conservarea şi izolarea speciilor de interes comunitar sunt prezentate în continuare (conform fişei sitului).



54

Cu toate acestea prezenta habitatelor si a speciilor in terenurile învecinate obliga la prevederea si respectarea masurilor de protectie si conservare a lor, zona fiind inclusa in ariile protejate cu statut de conservare: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorita rolului important in protectia si conservarea speciilor de pasari acvatice din lunca Siretului inferior. Cu toate acestea prezenta habitatelor si a speciilor in terenurile învecinate obliga la prevederea si respectarea masurilor de protectie si conservare a lor, zona fiind inclusa in ariile protejate cu statut de conservare: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorita rolului important in protectia si conservarea speciilor de pasari acvatice din lunca Siretului inferior.

Relevanţa sitului pentru tipurile de habitate. În formularul Natura 2000 habitatele desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt notate cu „B” ce reprezinta parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung (datorită managementului); sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obţinut.

Relevanţa sitului pentru speciile de pasari identificate in situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. În formularul Natura 2000 a ariei protejate populaţiile speciilor identificate pentru sit sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există populatii mai mari decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

2.5. Date privind structura şi dinamica popula ţiilor de specii afectate

Realizarea obiectivelor specifice proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati” nu va afecta semnificativ tipurile de habitate, efectivele si structura a nici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice identificate pe amplasament si vecinatati. Acestea fiind suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea obiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existenta speciilor de flora sau de fauna.

Tipurile de habitate specificate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasament si vecinatati, biodiversitatea din zona proiectului fiind formata, in principal, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie.

Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecţie la nivel european sau naţional.

Flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, judetul Galati” este reprezentata de comunitati ruderale, fara insa vreun corespondent in conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România”(Doniţă et al.,2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000.

Impactul asupra florei si a faunei de pe amplasament, urmare a realizarii proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”, este nesemnificativ.



55

2.6. Relaţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Structura ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este definită de totalitatea factorilor abiotice (climă, relief, ape de suprafaţă) şi biotici (fauna şi flora) care contribuie la realizarea cadrului natural.

Date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei naturale protejate de inters comunitar ROSCI0162 si situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior au fost prezentate in capitolele anterioare.

In concluzie, prezentăm relatia dintre factorii de mediu (relief, apa, sol, factori climatici), tipul de ecosistem, structura vegetatiei şi fauna zonei studiate:

Conditii de relief Din punct de vedere fizico - geografic, perimetrul de exploatare face parte din

marea unitate geomorfologica a Câmpiei Române, subunitatea Câmpia Siretului Inferior, la zona de contact cu partea sudica a Culoarului Siretului.

Din punct de vedere morfologic, zona se află în Câmpia Tecuciului, o câmpie de terase, acoperită de loess şi dune de nisip. Substratul zonei este reprezentat printr-un complex aluvionar format din nisipuri si pietrisuri de varsta holocena, alcatuit din fragmente detritice, poligene, de natura predominant sedimentara si metamorfica, provenite din formatiunile de platforma si cele carpaticse, material erodat si transportat de raul Siret. Structura depozitelor, cu grosimea de 3 – 4 m (din care exploatabil este un strat de 1 – 2,6 m), este tortentiala, constitutia litologica fiind data in principal de nisipuri mediu granulare pana la grosiere si pietrisuri. Depozitele aluvionare sunt pe alocuri acoperite de un strat subtire si discontinuu de argile nisipoase, pe care s-a format pe alocuri solul vegetal.

Se disting se pot distinge două tipuri de topoclimat distincte: unul de câmpie - Câmpia Siretului Inferior, şi altul de baltă, în zona luncii Siretului Inferior. In general, clima este continentală, cu caracter excesiv, temperatura medie anuală fiind de +10,50C, iar temperatura medie a aerului în luna iulie este în jur de 230C. Precipitaţiile medii lunare sunt de circa 426 mm, respectiv 330-420 mm anual, indicele de ariditate de 17-21 şi valori ale evapotranspiratiei potenţiale mai mari de 700 mm. Zile cu ninsoare - 41 zile/an, grosimea stratului de zăpadă - 6 cm. Bilanţul hidroclimatic este foarte deficitar.

Zona de lunca a raului Siret se caracterizează printr-un topoclimat specific, cu ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei. Vânturile sunt influenţate de relief, atât în privinţa frecvenţei, cât şi a vitezei. Frecvenţele medii anuale înregistrate indică predominarea vânturilor din Nord -Est (19,8%), urmate de cele din Nord (16,1%), Sud - Vest (14,7%) şi Sud (10%). Din punct de vedere climatic, atât judetul Galaţi, cât şi zona înconjurătoare din care face parte şi comuna Movileni, sunt caracterizate printr-o amplitudine considerabilă a variaţiilor de temperatură şi prin precipitaţii reduse cantitativ.

Adâncimea maximă de îngheţ este de 1,0 m, conform STAS 6054/1977, iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu temperaturi negative este de 98,3 zile/an.

O altă trăsătură a climei o constituie dezvoltarea locală a unor procese şi fenomene climatice sub influenţa directă a radiaţiei solare care stimulează dezvoltarea inegală a proceselor de încălzire a suprafeţei active, specifică regiunilor cu climat continental. În asemenea condiţii iau naştere curenţi de convecţie cu intensitate diferită, care atingând punctul maxim de dezvoltare, determină formarea norilor cumuliformi şi producerea averselor de ploaie cu caracter local. Acest



56

fenomen explică apariţia „insulelor" de precipitaţii care sunt prezente în această regiune.

Radiaţia solară, considerată ca cel mai important factor genetic al climei pe teritoriul Câmpiei Române de nord - este, are valori anuale, care variază în jur de 125 kcal/cmp suprafaţă orizontală. Cea mai mare parte se produce în perioada caldă a anului (aprile - octombrie), peste 90 kcal/cmp, iar diferenţa de 35 kcal/cmp, în perioada rece (noiembrie - martie), cele mai mari valori lunare ale radiaţiei solare nu se înregistrează în luna iunie, luna solstiţiului de vară, ci în luna iulie, când nebulozitatea se reduce simţ itor, variind între 17,50 şi 18,50 kcal/cm2 suprafaţă orizontală, ceea ce determină intensificarea proceselor de evaporaţie şi evapotranspiraţie şi producerea precipitaţiilor de convecţie.

Datorită uniformităţii condiţiilor pedoclimatice, în judeţul Galaţi s-a dezvoltat o gamă de soluri mai puţin variată. Suprafaţa agricolă a este de 3047 ha, din care arabil - 2850 ha, livezi - 1 ha, vii - 92 ha, păşuni 104 ha. Tipurile de sol întâlnite pe teritoriul Comunei Movileni sunt: cernoziomuri cambice(pe versante), cernoziomuri cambice tipice, cernoziomuri cambice vermice regradate, cernoziomuri vermice semicarbonatice, cernoziomuri vermice slab levigate, protosoluri aluviale, protosoluri aluviale, soluri cenuşii erodate şi erodisoluri.

Utilizarea terenului Pe amplasamentul proiectului analizat nu sunt realizate construcţii şi nu se vor

realiza nici în perioada de exploatare a agregatelor . Ecosistem stepic cu terenuri umede şi nisipoase. Vegetaţia ierboasă spontană slab dezvoltată şi discontinuă este caracteristică

stepelor uscate. Ea se compune din specii mezoxerofite şi xerofite cum ar fi: Poa bulbosa, Agropyron cristatum, Artemisia austriaca, Medicago minima s.a. Această vegetaţie naturală este înlocuită în cea mai mare parte cu vegetaţie cultivată sau este degradată prin suprapăşunat. Condiţiile climatice din zonă constituie factor limitativ pentru vegetaţia forestieră. Aceasta poate fi întâlnită izolat numai în unele depresiuni şi văi cu soluri umede şi pe terenuri cu expoziţii umbrite.

Specificam unele aspecte ale relatiei structurale si functionale in ceea ce priveste acest sit, si anume: relatia dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi speciile de fauna.

In ecosistemele acvatice din aria naturala protejata Lunca Siretului inferior, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare(mormoloci), păsări acvatice(raţe).

In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore(larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermi nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar(chironomidele) s.a. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrienţi(azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor(albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice

preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante



57

acvatice superioare. In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii

detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere(cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare(omizi) ale tuturor lepidopterelor(fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide) etc.

Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor(chiţcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore(vulpe, nevăstuică), şerpii(şarpele de casă), păsările rapitoare(vânturelul rosu).

Dupa cum s-a mentionat anterior obiectivul de investitie “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, judetul Galati” se suprapune total in ariile protejate: situl de importanta comunitara ROSCI0162 si situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat, pe o suprafata redusa, nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia.

Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala.

Activitatea la scara restrânsa, cum este cea prognozata în proiectul analizat, nu va afecta semnificativ integritatea si stabilitatea ariilor protejate: ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior.

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejat e de interes comunitar

Obiectivele de conservare a sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt orientate in special pentru protejarea tipurilor de habitate identificate in sit, dintre care amintim de: cursuri de apa in zonele de campie cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion; pajisti aluviale din Cnidion dubii; păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior etc.; rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior(Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae).

Situl este important pentru protejarea speciilor de pesti reofili, dintre care amintim de: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Zingel zingel.

La fel printre obiectivele de conservare se numara si protejarea speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus, Vertigo angustior; herpetofauna: Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus; mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus,



58

Felis silvestris. Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior

reprezintă una din zonele de hrănire si odihnă pentru principalele populatii de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic si se concentrează pe valea si lunca Siretului, în drumul lor spre băltile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.

Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului(de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele.

Balta Tălăbasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide(Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide(Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide(Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride(Larus ridibundus), sternide(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus) s.a.

In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezinta importanta pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei -79/409/CEE, dintre care 19 specii sunt dependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre.

Lunca Siretului inferior este o zona aflată în calea migratiei speciilor protejate de pasari acvatice, cum sunt: egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, starc rosu - Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara - Anser anser, rata lingurar - Anas clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya ferina, rata rosie - Aythya nyroca, piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors -Recurvirostra avosetta, chira de balta - Sterna hirundo, chirighita cu obraz alb -Chlidonias hybridus s.a.

Obiectivele de conservare a sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, urmaresc îmbunatatirea gestiunii patrimoniului natural şi cultural al zonei, fiind luate in calcul urmare a implementarii proiectului "Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng, în perimetrul Movileni, judeţul Galaţi", amintim de cele legate de:

- respectarea legislatiei nationale si internationale referitoare la protectia si conservarea siturilor Natura 2000 in judetul Galaţi; - conservarea speciilor si a habitatelor ariilor natural protejate din zona; - menţinerea şi ameliorarea fondului peisagistic al zonei; - realizarea activitatilor de refacere peisagistică a zonei, de protejare şi conservare a biodiversităţii; - proiectul de refacere a mediului odată cu reînnoirea anuală a permisului de exploatare;



59

- modernizarea infrastructurii rutiere prin realizarea unei legături carosabile între zona proiectului şi DJ 252, pentru accesul auto din carosabil; - colectarea selectivă şi depozitarea temporară a deşeurilor municipale în punctele de colectare special amenajate;

2.8. Descrierea st ării actuale de conservare a ROSCI0162 - Lunca Siretului

Inferior si ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior Situl Natura 2000 – ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior se întinde pe

teritoriul a 3 judeţe, având o suprafaţă de 36.492 ha, iar ROSPA0162 - Lunca Siretului inferior se întinde pe 4 judeţe, având o suprafaţă de 25.081 ha. Starea de conservare a acestor arii naturale protejate, care se suprapun pe suprafeţe extinse, este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări ale râului Siret, mai ales în ultimii 5 ani şi de intervenţiile antropice(păşunatul, poluarea apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, vânătoarea, liniile de cale ferată, exploatările de pietriş şi nisip, drumurile, practicarea agriculturii).

Situl este vulnerabil la o seriei activităţile antropice desfăşurate, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată:

Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip şi pietriş A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curăţarea pădurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vânătoare C 0 - 421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundaţii B 0 +

Activitati in jurul sitului si consecinte:

Cod Activitate Intensitate % Infl. 403 Habitare dispersată B 0 0 421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -

In ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru

situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior s-au semnalat urmatoarele efecte negative:

- uscarea arboretelor de varsta inaintata, urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora a raului Siret;

- practicarea taierilor ilegale de padure; - extinderea arboretelor de salcam, plop euroamerican si alte specii

forestiere alohtone; - pasunatul in padure; - extinderea constructiilor in zona de lunca s.a.

La fel si construirea lacurilor de acumulare Călimăneşti şi Movileni(necesare în vederea producerii de energie electrică, asigurării unor surse de apă pentru consumul urban, pentru irigaţii, agrement, pescuit sportiv şi industrial), exploatarea agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, s.a. a dus la modificarea condiţiilor de viaţă din mediul acvatic, pe unele segmente ale



60

râului Siret, prin schimbarea vitezei de curgere a apei, a adâncimii, a sedimentării şi altor parametric fizico-chimici ai apei.

In ceea ce priveste habitatele, la fel si speciile de pasari desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior sunt bine conservate. În formularul Natura 2000 populaţile speciilor sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

Dintre activităţile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a speciilor de avifauna identificate pentru ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior a mintim de:

- practicarea pasunatului in aria protejata ; - extragerea de nisip şi pietriş, poluarea apei ; - pescuitul neautorizat ; - vânătoarea si braconajul asupra speciilor de pasari, in special in perioada migratiei; - deranjul pasarilor in timpul cuibaritului(distrugerea cuiburilor, a puilor, colectarea oualor etc.).

Asadar, in ceea ce priveste starea de conservare a habitatelor si a speciilor din ariile protejate, sunt zone în care conservarea acestora este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt puternic afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de fauna are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora.

2.9. Alte aspecte relevante pentru aria naturala pr otejata de interes comunitar Ariile de protecţie specială avifaunistică au drept scop conservarea,

menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice de interes comunitar, conform Directivei Păsări. Desemnarea acestora în România, inclusiv a sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior s-a realizat prin H.G. nr.1284/ 2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Pentru situl Natura 2000 Lunca Siretului Inferior nu există până în prezent un plan de management cu obiective de conservare definite precis. Dar, prin evaluările de teren asupra teritoriului de interes economic pentru care se întocmeşte acest studiu, considerăm ca activitatea economică, ce se va desfăşura pe o suprafaţă foarte restrânsă şi într-o manieră deloc invazivă sau destructivă, deoarece in mare parte se va desfasura in albia minora a raului Siret, nu poate să contravină obiectivelor de conservare ale ariei naturale sau a viitoarelor planuri de management.

2.10. Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de interes comunitar, inclusiv evolu ţii- schimb ări care se pot produce în viitor.

Starea sitului Natura 2000 în prezent s-a îmbunătăţit faţă de momentul desemnării sale, graţie acţiunilor de conştientizare şi de educaţie derulate pe parcursul anilor. Pericolele majore şi riscurile se menţin încă în ceea ce priveşte o educaţie ecologică precară, gestionarea defectuoasă a deşeurilor, nivelul accentuat de sărăcie în localităţile rurale, valorificarea insuficientă şi necorespunzătoare a resurselor locale de dezvoltare durabilă. Considerăm că prin derularea activităţilor



61

economice la scară redusă, precum cea din balastiera propusă corelată cu o educaţie corespunzătoare a lucrătorilor, efectele asupra mediului şi asupra sitului de importanţă comunitară, ar putea fi benefice pe termen lung.

Evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor Implementarea proiectului nu va determina modificări ale factorilor de mediu

care contribuie la menţinerea integrităţii ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 -Lunca Siretului Inferior.

Evoluţia siturilor Natura 2000 va fi către menţinerea structurii actuale în cazul decolmatării albiei pentru a reduce eroziunea malurilor opuse plajelor de balast. În condiţiile menţinerii în albie a depozitelor de balast malurile se pot surpa afectând atât terenuri agricole din zonă cât şi habitate naturale sau specii de faună.

Evoluţia acestor maluri poate urma două direcţii: • spre prăbuşire în cazul menţinerii eroziunii determinând afectarea

terenurilor agricole, a păşunilor şi habitatelor naturale; • spre menţinere, dacă se atrage cursul râului Siret către malul opus prin

excavarea depozitelor de balast acumulate sub formă de plaje; Conservarea habitatelor şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior şi a speciilor

care fac constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0071 - Lunca Siretului Inferior este condiţionată de următoarele aspecte:

- respectarea condiţiilor din avizele de mediu de către toţi operatorii economici care desfăşoară activităţi în sit;

- întreţinerea căilor de acces pentru a reduce cantitatea de particule de praf antrenate în atmosferă şi noxele eliminate de motoarele autovehiculelor care le tranzitează;

- limitarea păşunatului în zonă deoarece reduce diversitatea covorului vegetal şi implicit şi a faunei;

- implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor însuşit de toţi locuitorii din localităţile învecinate sitului şi de operatorii economici pentru a evita depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere, a gunoiului de grajd pe suprafeţe din interiorul ariei protejate;

- eliminarea activităţilor de exploatare ilegală a pietrişului de la nivelul albiei;

- exercitarea unui control mai stric pentru turiştii de week-end şi pescarii sportivi;

- evitarea realizarii unor depozite de balast la nivelul terasei; În concluzie, implementarea proiectului “Lucrari de decolmatare, reprofilare

albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judeţul Galaţi” având ca beneficiar S.C.”Italcogim” S.R.L. nu afectează integritatea ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 - Lunca Siretului Inferior deoarece:

- nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;

- nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;

- nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de interes comunitar;

- nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului de interes comunitar;

- nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi



62

faună, care definesc structura şi/ sau funcţia sitului de interes comunitar; - pe suprafaţa sitului vor fi modificări ale biotopilor dar cu impact pozitiv

asupra menţinerii morfologiei actuale a reliefului albiei râului Siret la nivelul sitului.

3. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSIT ĂŢII Şl ASUPRA HABITATELOR 3.1. Impactul direct şi indirect

Impactul direct se va manifesta asupra terenului in suprafata de 9,4366 ha, perimetrul pe care se va desfasura proiectul „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati”, ce reprezinta 0,12% din situl Natura 2000 - Lunca Siretului Inferior ROSPA0071.

Nu exista impact direct asupra tipurilor de habitat e si a speciilor de fauna de importanta comunitara enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, desemnate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, deoarece acestea nu s-au identificat pe perimetrul balastierei si zonei limi trofe , la fel si asupra speciilor de pasari enumerate în anexa I, II a Directivei Consil iului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior, acestea fiind observate, doar in zbor, tranzitand aria obiectivului de investitie, fara a stationa pentru odihna, hranire sau reproducere.

Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam ca acestea au fost reprezentate prin vegetaţie de comunitati ruderale, fara importanta conservativa.

Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna(ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investitie). Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din proiect, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate din lunca Siretului inferior.

3.2. Impact pe termen scurt sau lung Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de implementarea proiectului „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati”, prin realizarea activitatilor specificate in obiectivele investitiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare. 3.3. Impactul in faza de executie În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ tranzitoriu.

Impactul direct. Acest impact se va regăsi in realizarea lucrarilor de excavare a agregatelor minerale din rau(nisip, pietris). Specificam, ca exploatarea balastului



63

din perimetrul Movileni Aval III se va desfasura strict in limitele perimetrului balastierei.

În funcţie de obiectivele si parametrii tehnici ai proiectului suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitat va fi minima şi nu va influen ţa semnificativ biodiversitatea perimetrului proiectului „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati” si a zonei invecinate.

Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de executie a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de excavatie, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: excavator, autobasculante, etc). Speciile de fauna(insecte, specii de vertebrate) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tenzitoriu(temporar) deoarece o dată cu încetarea lucrarilor preconizate biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate(amfibieni, reptile, pasari, mamifere).

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul planului analizat, consideram că impactul asupra biodiversit ăţii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri/recomandari de reducere a acestuia.

3.4. Impactul in faza de operare Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire.

Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.

Zgomotul şi vibraţiile. În faza de operare un factor perturbator asupra speciilor de fauna pot fi sursele de zgomot şi vibraţii. In acest sens se vor respecta limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009-88. Acest lucru este posibil să fie redus mult datorită soluţiilor tehnice moderne care ţin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silenţioase.

Emisiile în aer pot avea un efect negativ asupra speciilor si habitatelor, in cazul in care depasesc normele admise si sunt generate în interiorul ariilor protejate.

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra factorilor de mediu in fazele de executie si operare a obiectivului de investitie sunt specificate urmatoarele aspecte (Memoriu de prezentare, 2011):

-In perioada extragerii agregatelor minerale impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi sedimentabile şi noxele din gazele de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a



64

lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de material excavat (nisip şi pietriş). Daca se face un calcul statistic pentru activitatea desfasurata si traficul auto

existent in cadrulperimetrului analizat va rezulta că valorile estimate pentru debitele masive de poluanţi se situează sub valorile maxime admisibile prevăzute de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 - Norme de limitare preventivă a emisiilor de poluanţi în atmosferă.

Exploatarea agregatelor se va realiza în perimetrul Movileni aval III, unde există curenţii de aer permanenţi specifici cursurilor de apă si zonei de lunca care asigura dispersia noxelor produse in cadrul proiectului analizat, astfel incat valorile concentraţiilor maxime admisibile se vor încadra în prevederile STAS 12574/87, la limita perimetrului de exploatare.

Având în vedere faptul că zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului, iar natura lucrărilor nu presupune utilizarea de substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi redus.

Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea de extracţie a agregatelor minerale şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare la beneficiari.

Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în: surse de zgomot şi vibraţii fixe şi surse de zgomot mobile. Surse de zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile curente desfăşurate pe amplasamentul analizat: excavare, manevră şi transport: excavator: Lw ≈ 115 dB (A); încărcător frontal cu cupa Lw ≈ 110 dB(A); autobasculante cu capacitatea de 40 m3 Lw ≈ 107 dB(A).

Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din măsurători, efectuate la societăţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanţa de 50 - 60 m prezintă valori mai mici de 60 dB(A). 3.5. Impactul in faza de inchidere În faza de incheiere a realizarii obiectivelor planului, nu se va semnala impact negativ, intru-cat nu vor fi necesare lucrari de dezafectare constructii sau refacere/restabilire a topografie initiale a perimetrului.

3.6. Impactul rezidual

Studiile realizate pe amplasament si zona invecinata au demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza protectiei siturilor Natura 2000: sitului de importanta comunitara ROSCI0162 si situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Totodata, prin prezentul studiu au fost propuse masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, care vor fi în implementate de cei care vor realiza investitia respectiva. Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea atat a legislatiei pentru protectia mediului, cat şi a acestor masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, consideram ca, în urma realizarii obiectivului de



65

investitie „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati”, impacul rezidual nu va exista.

3.7. Impactul cumulativ

Pentru aprecierea impactului investiţiei asupra biodiversităţii a fost luat în calcul şi efectul cumulat al acesteia, propus a fi realizat, cu celelalte activităţi şi/sau investiţii noi care sunt sau vor fi în zona amplasamentului, pe durata existentei investitiei.

Întrucât aria protejata din zona situl de importanta comunitara ROSCI0162 si situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, inclusa în Reţeaua Natura 2000, ocupa suprafeţe relative mari: 25081 ha si 38.496 ha, ne vom limita la aprecierea acestui impact cumulativ în perimetrul Investitiei si vecinătatea acesteia în situaţia actuală.

Menţionăm că activităţile principale identificate în perimetrul investiţiei şi în zonele învecinate sunt legate de:

- agricultura (ex. culturi agricole de floarea soarelui), suprafeţele agricole din partea nord-estica, estica si sudica ce limitează perimetrul;

- păşunat (ovine, caprine), pe terenurile învecinate; - exploatarea de nisipuri şi pietrişuri din terasa râului Siret, perimetrul

„Rodlagero”. În prezent nu sunt prevăzute în vecinătatea amplasamentului alte activităţi

prin urmare nu se consideră că obiectivele analizate vor genera un impact cumulativ cu activităţile enumerate anterior.

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

Impactul cumulativ a fost apreciat in perimetrul respectiv – „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati si vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului.

Dupa cum s-a mantionat anterior, proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se mai desfasoara activitati de exploatare de agregate minerale: a) malul sting: SC CCCF Movileni SRL Focsani, SC ROMAGREMIN SA Focsani, SC CASICO SRL Galati, SC CONSTRUCTII SA Tecuci, SC CORAMIDO CONSTRUCT SRL Galati, SC WEST STAR SRL Iasi; b) malul drept: SC VEGA 93 SRL Galati, SC PALEXTRACT SRL Suraia, SC DRUMURI SI PODURI SA Focsani.

Mentionam ca lucrarile din cadrul balastierelor invecinate si a obiectivului analizat „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati” se vor desf ăşura temporar, cu perioade de exploatare care nu se suprapun, pe suprafete diferi te, astfel încât nu se poate vorbi de un impact cumulat în perioada de execu ţie.

Cu privire la efectele cumulative specificam urmatoarele aspecte: - limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative;



66

Dupa cum s-a mentionat in studiul de evaluare adecvata la aprecierea impactului proiectului „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati”, a fost luat in calcul efectul cumulat al investitiei, propuse a fi realizata, cu celelalte a ctivitati si/sau investitii existente in zona amplasamentului studiat.

Exploatarea balastului din perimetrul Movileni Aval III se va efectua strict intre limitele perimetrului pozitionat intre bornele C.S.A. 80 si 81(la cca.0,48 km amonte de statia de pompare Biliesti, de pe malul drept a raului Siret, aflata in administrarea A.N.I.F. RA Sucursala Teritoriala Moldova de Sud-UA Vrancea si la cca.4,0 km aval de barajul acumularii cu rol hidroenergetic Movileni), prin crearea spre malul stâng a unui senal pe o lungime L = 340 m si o latime de pana la l = 240 m prin care sa fie tranzitate debitele minime si medii ale râului Şiret., cu suprafaţa perimetrului de exploatare – S = 9,4366 ha.

Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potentiale din zona este de cca. 15-20 km.

- scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative;

Efectele cumulative intre perimetrul Movileni Aval lII si alte investitii din zona: perimetre de exploatare: SC CCCF Movileni SRL Focsani, SC ROMAGREMIN SA Focsani, SC CASICO SRL Galati, SC CONSTRUCTII SA Tecuci, SCCORAMIDO CONSTRUCT SRL Galati, SC WEST STAR SRL Iasi; SC VEGA 93 SRL Galati, SC PALEXTRACT SRL Suraia, SC DRUMURI SI PODURI SA Focsaniau fost analizate doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului - 1 an de zile, in baza autorizatiei emise de Agentia Nationala de Resurse Minerale (ANRM).

- identificarea căilor posibile de cumulare a impacturilor;

Din cele specificate anterior in studiul prezentat, prin impactul cumulativ se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative asupra populatiei, florei, faunei si in general asupra biodiversitatii. Fata de alte proiecte, exploatarea de agregate minerale are un impact de scurta durata, cu intensitate nesemnificativa.

S-au identificat căile posibile prin care se realizează cumularea impactelor potenţiale (noxe emise, zgomot si vibratii, extractia de balast).

Cumularea de noxe emise . Din punct de vedere al noxelor emise, efectele nu se cumuleaza (distanta mare dintre obiective – balastiera Movileni Aval III si alte balastiere), atat la nivelul de noxe din gazele de esapament de la parcul de autospeciale(ex. Referitor la activităţile de extracţie şi de transport pentru materia primă – agregate minerale brute, se inregistreaza emisii de poluanţi din combustia carburanţilor - carburanţii, motorina şi benzina utilizaţi de către utilajele de exploatare şi de mijloacele de transport rutiere; pentru parcurile eoliene, centrala fotovoltaica - folosirea in etapa de constructie a utilajelor cu motoare termice), cat si la emisiile de pulberi sedimentabile, datorate deplasarii autovehiculelor pe drumuri neamenajate, etc. In acest sens, precizam, de asemenea, ca prin realizarea obiectivelor de investitii din zona amplasamentului si vecinatati, se vor folosi drumuri de acees comune cu restrictii de viteza si umectare permanenta.



67

Efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor. Astfel, datorita distantelor mari, efectele de zgomot produse in exploatarea de agregate minerale de la Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati, nu se cumuleaza cu zgomotele produs de alte balastiere din cauza distantei relativ mari dntre perimetrele de functionare, chiar daca am accepta ipoteza ca acestea ar functiona concomitent.

Efectele se cumuleaza in raport cu alte balastiere , in zona drumurilor de exploatare din balast, utilizat de alte firme de extractie a agregatelor minerale din zona. Pentru minimalizarea zgomotului si vibratiilor se recomanda reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor, respectarea capacitatii maxime admise de transport pe osie, etc.

Cumularea efectelor de extragere de agregate minerale. Referitor la extrac ţia de materie prima – agregate minerale brute, in raport cu alte balastiere din zona, efectele se cumuleaza , fara a modifica starea favorabila de conservarea a ROSCI0162 sau a ROSPA0071.

Cu privire la încadrarea în procedura de evaluare: - limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. Dupa cum s-a mentionat in studiul prezentat, referitor la folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia, proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se mai desfasoara activitati de extragere a agregatelor minerale brute, perimetrul Movileni Aval I invecinindu-se pe malul sting cu SC CCCF Movileni SRL Focsani, SC ROMAGREMIN SA Focsani, SC CASICO SRL Galati, SC CONSTRUCTII SA Tecuci, SC CORAMIDO CONSTRUCT SRL Galati, SC WEST STAR SRL Iasi, iar pe malul drept cu SC VEGA 93 SRL Galati, SC PALEXTRACT SRL Suraia, SC DRUMURI SI PODURI SA Focsani.

Limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat a investitiilor din zona a fost de 15-20 km, s-au inclus si balastierele amintite anterior.

Durata existentei efectelor cumulative pentru proiectul „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati”, este de 1 an de zile, in corespundere cu avizul de exploatare emis de catre ANRM.

Cu privire la evaluarea impactului : - evaluarea impactului cumulativ.

Evaluarea impactului cumulativ, pe perimetrul Perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati si vecinatati, s-a realizat, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului, pe perioada unui an de zile.

Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se mai desfasoara activitati de exploatare de agregate minerale, dar si alte investitii, ce sunt planificate a fi realizate in imediata vecinatatea proiectului(alte balastiere) si care pot determina un impact cumulativ.

Mentionam ca activitatile realizate in cadrul investitiilor amintite si a obiectivelor proiectului „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati”, se vor desf ăşura separat în



68

timp, pe suprafete diferite, astfel încât nu se poa te vorbi de un impact cumulat în perioada de execu ţie.

Efectele se cumuleaza in raport cu alte balastiere , in zona cailor de acces spre balastiera, dar si in cazul extracţiei agregatelor minerale (balast).

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. In aprecierea limitelor între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, a duratei si a căilor de cumulare a acestuia s-a tinut cont de acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative intre obiectivele de investitie existente si/sau cele ce sunt planificate a fi realizate in zona de amplasament a proiectului „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati” si vecinatati, pe suprafata de cca 15-20 km. Durata unei evaluari a efectelor cumulative s-a apreciat timp de un an de zile, perioada licentei de exploatare emisa de ANRM pentru balastiera perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati.

S-au evaluat caile posibile prin care se realizează cumularea impactelor potenţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra z gomotului si vibratiilor, cumularea efectelor de extragere de ag regate minerale.

- evaluarea impactului cumulativ, fără a lua în considerare măsurile de reducere. In lucrarea de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat cu celelalte activitati si/ sau investitii din zona propusă pentru implementarea proiectului ce se rezuma la: balastierele din zona perimetrului Movileni. Astfel, activitatile enumerate produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cativa km.

Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte obiective de investitie se poate aprecia efectul pe care acestea il pot avea asupra perimetrului studiat.

Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea in timp, a starii speciilor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului(ex. specii de pasari incluse in Anexa I si II a Directivei Pasari: Egretta garzetta(egreta mica), Nycticorax nycticorax(starc de noapte), Sterna hirundo(chira de balta), Falco tinnunculus(vanturel rosu), Larus ridibundus(pescăruş râzător), Larus cachinnans(pescarus argintiu), Pica pica(coţofană), Corvus monedula(stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur).

La randul sau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificari pe durata realizarii investitiei.

- evaluarea impactului cumulativ rezidual, după implementarea măsurilor de reducere. Obiectivul prevazut are drept scop refacerea albiei minore a riului Siret, prin lucrarile de excavare a agregatelor de rau, astfel incat nu este necesara de



69

refacerea amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei. Pe timpul realizarii, proiectul propus nu va avea un impact semnificativ asupra mediului, avand in vedere ca investitia este una de regularizare a cursului riului Siret, prin exploatarea agregatelor de riu.

Aplicarea masurilor de reducere a impactului va fi benefica speciilor de avifauna intalnite pe amplasament si vecinatati, reprezentand un aspect pozitiv al impactului rezidual, ce va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru planul ce urmeaza a fi implementat.

Un alt aspect este cel legat de modificarile fizice ale terenului, care nu va schimba morfologia terenului, astfel nefiind necesare lucrari de reconstructie ecologica, vegetatia refacandu-se pe cale naturala. Exploatarile de balast nu afecteaza suprafetele ocupate de vegetatie. Au un impact pozitiv asupra mentinerii conditiilor de relief la nivelul luncii Siretului inferior.

Pe durata functionarii balastierei se va respecta Regulamentul de exploatare a agregatelor de rau prin excavare si incarcare a acestora in mijloacele auto.

Din sursele de poluare a aerului dupa darea in folosinta a obiectivului fac parte: noxele de la autovehiculele care tranziteaza amplasamentul si excavatorul tip; circulatia autovehiculelor pe drumuri nepavate;

In cazul in care amplasamentul societatii este pozitionat in vecinatatea unor drumuri de acces care deserveste si alte unitati economice din cadrul aceluiasi platforme/perimetru, emisiile de gaze de esapament datorate functionarii excavatorului tip draglina nu sunt decelabile de cele provenite din trafic.

Drumul de exploatare pe care se realizează transportul agregatelor minerale este menţinut în permanenţă umed prin stropirea periodică şi prin pierderile de apă din autobasculante.

In zona obiectivului activitatea desfasurata va fi fără un impact semnificativ pentru aerul din zona amplasamentului si/sau a vecinatatilor.

In plus titularul care desfasoara activitatea de exploatare controlata a agregatelor minerale trebuie sa nu produca deteriorari ale malurilor raului Siret sau ale terenurilor aflate in proprietate publica sau privata din zona de exploatare.

Din activitatea in cadrul perimetrului de exploatare nu rezulta ape uzate.

Potenţiale surse de poluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de carburanţi de la utilajele care vor acţiona pentru extracţia controlată a agregatelor minerale de râu.

Specificam ca studiile realizate in perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati, au demonstrat ca investitia „Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judetul Galati”, propusa a fi realizata, nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000, respective a sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sau asupra ROSCI0162.

S-au inaintat masuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si imediata vecinatate. Prin respectarea legislatiei de mediu, a masurilor propuse, nu va exista un impact



70

rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului. Nu se preconizeaza existenta vreunui impact cumulativ rezidual, dupa implementarea măsurilor de reducere a acestuia. - evidenţierea cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung In ceea ce priveste cuantumul financiar necesar implementarii măsurilor de reducere a impactului, acestea inregistreaza urmatorii parametri:

- pe termen scurt – 20.000 RON; pe termen mediu – 50.000 RON; pe termen lung – 70.000 RON.

4. EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI

Conform Ordinului 19/2010 interpretarea corectă a semnificaţiei impactului reprezintă cea mai importantă parte a întregului proces, putând fi considerată crucială pentru întreaga evaluare. Semnificaţia impactului trebuie evaluată la nivelul fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar, luându-se în considerare statutul de conservare al speciilor şi habitatelor la nivelul regiunii biogeografice.

La nivelul regiunii biogeografice în care se încadrează amplasamentul Movileni aval III în cadrul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior speciile de interes comunitar se află într-o stare de conservare bună.

Perimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică – Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G.nr.1284 din 31.10.2007 modificată prin H.G.nr.971/2011. Regiunea a fost declarată inițial arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 21 specii de păsări cuprinse în anexaI a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de 36.492 ha. Prin H.G.nr.971/2011 a mai fost introdusă o specie printre obiectivele de conservare ale ariei naturale: Chlidonias niger(Chirighița neagră).

Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:

- plaje de nisip (2 %);

- râuri, lacuri (17 %);

- mlaştini, tubării (4 %);

- pajişti naturale, stepe (4 %);

- culturi (teren arabil) ( 36 %);

- păşuni (7 %);

- păduri de foioase (22 %);

- habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %).

Evaluarea semnificaţiei impactului se realizeaza in baza următorilor indicatori - cheie cuantificabili:

• procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;



71

• procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

• fragmentarea habitatelor de interes comunitar(exprimată în procente);

• durata sau persistenţa fragmentării;

• durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;

• schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţa);

• scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului;

• indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

• procentul din suprafata habitatului de importanta comunitara care va fi pierdut: Sigurul habitat care va fi afectat direct de proiectul propus de S.C.

„Italcogim” S.R.L. este situat pe suprafața perimetrului propus pentru exploatare – suprafață la nivelul terasei inferioare a malului stâng al râului Siret. Zona în care va fi implementat proiectul are o copertă slab dezvoltată și discontinuă astfel încât pe amplasament nu s-au dezvoltat asociații vegetale. Deoarece aceste habitate nu se regăsesc în formularele standard Natura 2000 pentru desemnarea ariilor de protecție nu se supun obligativităţii menţinerii funcţiilor şi suprafeţei ca un criteriu al statutului de conservare. Transportul agregatelor minerale se va face pe căi de acces existente utilizate către locuitorii din zonă şi turiştii care practică pescuitul sportiv sau ieşirile de week-end.

Implementarea proiectului propus de S.C. „Italcogim” S.R.L. nu va determina reducerea suprafețelor ocupate de habitatele de importanță comunitară menționate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

• procentul care va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru

necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar; Deoarece suprafaţa perimetrului de exploatare poate fi utilizată ocazional

de o serie de specii de păsări de importanţă comunitară: Chlidonias hybridus şi Sterna hirundo, specii menţionate în anexa I a Directivei Păsări şi în anexa I la OUG 57/2007 aprobată prin Legea 49/2011) am considerat impactul ca fiind nesemnificativ deoarece habitatele ripariene sunt larg răspândite la nivelul ROSPA0071 iar păsările sunt specii mobile.

Alte specii influențate de implementarea proiectului sunt speciile genului Lanius sp. și Circus aeruginosus. Speciile genului Lanius sunt influențate de deranjul produs de tranzitarea drumurilor cu mijloacele de transport, dar cei doi taxoni identificați sunt frecvent întâlniți cuibărind în arbuștii și arborii din vecinătățile căilor de acces, dovedind astfel o toleranță ridicată la proximitatea activităților antropice, astfel încât consider impactul ca fiind nesemnificativ. Si specia Circus



72

aeruginosus poate fi perturbată de tranzitarea drumurilor de exploatare de către mijloacele de transport.

Speciile de interes comunitar citate pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior nu utilizează pentru reproducere sau hrănire suprafeţele depozitelor de balast. Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movileni aval III şi transportul nu vor afecta habitatele utilizate pentru înmulţire şi hrănire de speciile de păsări de interes comunitar care constituie obiective de protecţie din ROSCPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Implementarea proiectului nu va determina pierderea de suprafețe utilizate pentru necesitățile de hrană, odihnă și reproducere de către speciile menționate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. • Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente)

Între obiectivele stabilite prin formularul standard Natura 2000 pentru Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior nu sunt menţionate habitate de interes comunitar. Proiectul nu va afecta habitate de interes comunitar.

În cadrul ROSCI0162 există un numar de 7 habitate de importanță comunitară care constituie obiectivele de conservare ale acestei arii naturale protejate. Implementarea proiectului nu va avea ca efect fragmentarea acestor habitate.

Deoarece activitățile propuse prin proiect nu au nici un impact asupra habitatelor de interes comunitar nu este cazul analizei fragmentării acestora. • Durata sau persistenţa fragmentării

În lipsa efectului de fragmentare al habitatelor de interes comunitar nu se impune evaluarea duratei sau persistenţei acestui fenomen. • Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de

aria naturală protejată de interes comunitar Perimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială

Avifaunistică – Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284/2007 modificată prin H.G. 971/2011 si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior care a fost declarat sitului de importanță comunitară prin Ordinul M.M.D.D. nr.1964/2007 modificat si completat de Ordinul nr.2387/2011.

Durata perturbării speciilor de interes comunitar afectate de implementarea proiectului coincide cu durata de exploatare a balastierei(5 ani). Perturbarea nu va fi continuă, manifestându-se numai în perioadele sezoniere de functioanare a balastierei. • Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţa)

Speciile de păsări de interes comunitar menţionate în formularul standard Natura 2000 care constituie obiective de conservare ale ROSPA0071 care pot fi influenţate de implementarea proiectului, sunt: Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Circus aeruginosus, Lanius collurio şi Lanius minor.

- Chlidonias hybridus(80-100 perechi cuibăritoare şi 380-450 indivizi în



73

pasaj la nivelul ROSPA0071)-exploatarea de balast nu va avea un impact semnificativ prin deranjul provocat de prezenţa oamenilor şi zgomotul produs de utilajele la nivelul habitatelor ripariene situate în lunca Siretului. Specia a fost identificată în zona de implementare a proiectului, în repaus pe plaje de balast.

- Circus aeruginosus(6-12 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA0071) - transportul agregatelor minerale pe drumurile care tranzitează suprafeţe cu vegetaţie ierboasă – zone din care specia îşi procură hrana – poate determina potenţial impact negativ nesemnificativ asupra speciei. Specia nu a fost identificată în zona de implementare a proiectului.

- Lanius collurio(15-25 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) şi Lanius minor(20 - 35 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA0071)-impactul potenţial generat de implementarea proiectului asupra acestor specii este determinat de zgomotul produs de utilajele. Am considerat impactul potenţial ca fiind nesemnificativ deoarece ambele sunt prezente în habitatele din zonă în pofida antropizării accentuate şi circulaţiei intense pe drumurile de la nivelul malului stâng al râului Siret în zona studiată. Speciile au fost identificate în ecosisteme situate în vecinătatea drumurilor din terasă utilizate pentru transportul agregatelor minerale.

- Sterna hirundo(3-5 perechi cuibăritoare şi 30-50 indivizi în pasaj la nivelul ROSPA0071)- Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul Movileni aval III nu va afecta abundenţa specii la nivelul sitului dar poate avea un impact nesemnificativ prin modificări ale distribuţiei. Specia a fost identificată în zona de implementare a proiectului.

Având în vedere că diversitatea avifaunei, pe baza căreia a fost declarat situl, a evoluat în condiţiile existenţei exploatărilor de balast şi a staţiilor de sortare la nivelul luncii râului Siret considerăm că implementarea proiectului nu va afecta în mod semnificativ patrimoniul natural din sit. Sigurul habitat care va suferi reduceri ale suprafeţei este cel reprezentat de acumulările de balast – suprafaţă folosită de un număr redus de specii, transportul se va realiza pe drumuri existente utilizate în acelaşi scop de societăţile din zonă deja avizate din punct de vedere al protecţiei mediului determină un impact redus al proiectului asupra habitatelor din zonă. Principalul factor perturbator pentru populaţiile de păsări din zonă este zgomotul şi prezenţa oamenilor. Impactul poate fi redus prin respectarea drumurilor de exploatarea şi interzicerea personalului care deserveşte perimetrul de exploatare şi utilajele de transport de a intra în pauze în zonele ocupate de habitate seminaturale din zonă.

Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra populațiilor speciilor care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0162 – habitatele de pe suprafața amplasamentului și din vecinătate nu corespund cerințelor ecologice ale acestor specii. • Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

proiectului



74

Singurul habitat afectat radical de implementarea proiectului este depozitul de balast de balast de la nivelul terasei inferioare a râului Siret.

Deoarece alte habitatele naturale nu vor fi afectate de proiect nu este necesară evaluarea perioadei de timp în care se vor reface. • Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă

sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Nu este cazul evaluării indicatorilor chimici care pot determina modificări legate de factorii naturali deoarece implementarea proiectului nu are ca efect eliminarea de emisii care pot produce impurificări ale factorilor de mediu.

Impactul rezidual, rămas în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului proiectului, se manifestă prin două componente de intensitatea redusă:

- cantitate redusă de pulberi antrenată în aer de deplasarea autocamioanelor pe drumurile balastate;

- prezenţa utilajelor şi a oamenilor în zonă pe perioada programului de lucru de 8 ore.

Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, obiectivul de investitie planificat a fi implementat pe o suprafata redusa de teren care va fi ocupata temporar, nu genereaza fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor naturale din lunca Siretului inferior(ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior) si nu pericliteaza integritatea acestora.

Asadar, urmare a realizarii proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, judetul Galati”, nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale.

5. MASURI DE REDUCEREA IMPACTULUI Biodiversitatea amplasamentului analizat pentru implementarea proiectului

“Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, judetul Galati” nu include specii cu importanţă conservativă. Astfel, speciile de floră şi faună identificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare.

Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate in planul “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati” este nesemnificativ, general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de şantier(ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.).

Cu toate acestea avand in vedere ca situl ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior a fost desemnat pentru protejarea si conservarea speciilor de avifauna, s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor de pasari



75

protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a investitiei “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati”(Directiva pasari, Anexa I, 3 specii si 7 specii din Anexa II).

Dintre speciile de fauna identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare(Directiva Păsări, Anexa I si II):

- Egretta garzetta(egreta mica): Anexa I, Directiva Pasari; - Nycticorax nycticorax(starc de noapte): Anexa I, Directiva Pasari; - Sterna hirundo(chira de balta): Anexa I, Directiva Pasari; - Falco tinnunculus(vanturel rosu): Anexa II-2 din Directiva Păsări; - Larus ridibundus(pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări; - Larus cachinnans(pescarus argintiu): Anexa II-2 din Directiva Păsări; - Pica pica(coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări; - Corvus monedula(stancuta): Anexa II-2 din Directiva Păsări; - Corvus frugilegus(cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări; - Sturnus vulgaris(graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări; Pentru speciile de pasari posibil afectate de implementarea planului au fost

prevazute măsuri de reducere a impactului functie de etapele realizarii obiectivelor specifice planului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, comuna Movileni, judetul Galati” (tab. 4).

Dupa cum s-a mentionat anterior, speciile respective au fost inregistrate, in majoritate, in zbor deasupra amplasamentului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, judetul Galati” si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit, etc.

În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţie a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii:

- din numarul total de specii de pasari observate(24), 3 specii sunt incluse şi în Formularul Standard al ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Anexa I, Directiva Păsări) si 7 specii din Anexa II, Directiva Pasari;

- majoritatea speciilor au fost observate în zbor, ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului.

Luând în considerare specificul activităţii şi caracterul temporar al balastierei, coroborate cu aspectul zonei şi faptul că exploatarea de agregate minerale din perimetrul Movileni III nu afectează habitate de interes comunitar şi are un impact nesemnificativ asupra speciilor de interes comunitar măsurile de reducere a impactul sunt de natură operaţională şi vor fi prezentate în cele ce urmează.

Pentru protecţia factorilor de mediu sunt propuse următoarele măsuri de reducere a impactului:

o toate etapele lucrările se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de instituţiile de avizare nominalizate în certificatul de urbanism;

o vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces; o nu se vor realiza depozite de agregate minerale pe terasele din vecinătatea

perimetrului de exploatare. o este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu

pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi;



76

o personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat la societăţi specializate;

o este interzisă spălarea sau curăţirea utilajelor sau a mijloacelor de transport în albia minoră a râului Siret;

o de asemenea, se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare;

o toate intervenţiile privind întreţinerea sau reparaţia utilajelor terasiere sau a celor de transport se vor realiza doar la unităţi specializate;

o efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, astfel încât să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998;

o administratorul S.C.”Italcogim” SRL va instrui angajaţii şi va urmări depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse de personalul angajat;

o administratorul S.C. ”Italcogim” SRL nu va permite angajaţilor să depoziteze deşeuri în ecosistemele naturale din apropierea perimetrului Movileni III, se recomandă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer;

o S.C.”Italcogim” SRL respecta limita de adâncime impusă prin Avizul de gospodărire a apelor faţă de cota actuală a terenului;

o administratorul societăţii comerciale va studia posibilitatea optimizarea traseelor mijloacelor de transport al materialelor, astfel încât să fie evitate blocajele şi accidentele de circulaţie;

o dotarea echipamentelor şi a utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului (izolare fonică) şi să corespundă nivelului de zgomot maxim admis pentru categoria respectivă de utilaj;

o şoferii care transportă balast vor fi instruiţi în vederea reducerii vitezei de circulaţie pe drumurile balastate;

o S.C. ”Italcogim” SRL va urmări evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport;

o pentru transportul agregatelor de balastieră se vor folosi rute de transport care nu tranzitează localităţi,

o zonelor de lucru de pe suprafaţa perimetrului de exploatare vor fi semnalizate cu panouri de avertizare pentru evitarea accidentelor;

o periodic se vor executa măsurători topografice pentru a urmări încadrarea în documentaţia tehnică a obiectivului.

o pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr.4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B(specii de interes naţional) din O.U.G. nr.57/ 2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

- orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

- perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;



77

- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; o administratorul S.C. ”Italcogim” SRL va instrui angajaţii să nu pătrundă în

zonele acoperite de tufişurile de cătină roşie în lunile aprilie-iunie pentru a nu deranja eventualele exemplare cuibăritoare;

o pentru protecţia speciilor de păsări identificate în vecinătatea amplasamentelor se recomandă: evitarea poluării factorilor de mediu cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante; reducerea perturbării speciilor prin zgomot şi vibraţii (folosirea de utilaje cu emisii sonore scăzute, evitarea utilizării simulate a mai multe utilaje), respectarea suprafeţelor, a soluţiilor tehnice şi a căilor de acces propuse prin proiect;

o pentru protecţia speciilor de reptile identificate în ecosisteme din vecinătate se vor respecta suprafeţele ocupate propuse prin proiect, interzicerea capturării, inspectarea amplasamentelor pentru depistarea exemplarelor ajunse accidental pe suprafaţa lor şi transferul indivizilor identificaţi în habitate favorabile din vecinătate în scopul evitării mortalităţii acestora datorită manevrării utilajelor; pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; - deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau

ouălor din natură; - culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; - perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de

creştere şi de migraţie; - deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea; - comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării

acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat

Calendarul m ăsurilor de reducere a impactului asupra mediului

Perioada de implementare a măsurilor

Tipul m ăsurilor Perioada Control/monitorizare

Lucrările de exploatare a agregatelor minerale

Măsuri operaţionale sunt menţionate anterior care privesc: - funcţionarea în parametri corespunzători ai utilajelor; - dotarea corespunzătoare a utilajelor; - remedierea defecţiunilor; - utilizarea căilor de transport existente; - evitarea depozitării balastului pe suprafeţe cu habitate naturale; - respectarea suprafeţelor propuse; - întreţinerea drumurilor utilizate;

2012 - 2018 inspecţie tehnică

periodică contract de lucrări

acceptul de la administratorul drumurilor observaţii în teren ridicări topo observaţii în teren

Funcţionarea balastierei

- supravegherea şi verificarea stării de funcţionare a utilajelor pentru a evita scurgerea în mediu a uleiurilor şi hidrocarburilor;

perioada de operare

inspecţie tehnică periodică contract de lucrări existenţa containerelor



78

- depozitarea controlată a deşeurilor/îndepărtarea periodică conformă a acestora de pe amplasament - funcţionarea în parametri corespunzători ai utilajelor;

existenţa unui contract de prestări servicii cu o firmă specializată inspecţie tehnică periodică

Responsabilitatea aplicării măsurilor de reducere a impactului prezentate în

acest studiu revine S.C.”Italcogim” SRL.

6. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/ SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AF ECTATE

Realizarea evaluării adecvate a fost solicitată în cadrul procedurii de emitere a Acordului de mediu derulată de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi, în conformitate cu prevederile Ordinului MMP nr.135/ 2010. Studiul de evaluare adecvată a fost realizat conform metodologiei indicată în Ordinul MMP nr.19/ 2010 pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informaţii referitoare la amplasamentul obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de activitatea desfăşurată în zona de extracţie a agregatelor. În acest scop au fost consultate materialele puse la dispoziţie de conducerea societăţii, au fost făcute cercetări de birou care au constat în analiza informaţiilor colectate din documente (date referitoare la starea trecută, actuală a amplasamentului, proiectul investiţiei, planuri de situaţie) şi consultări cu factorii locali. Informaţiile referitoare la caracteristicile ecosistemelor, relief şi factori de mediu specifici regiunii şi a particularităţilor comunităţii locale au fost preluate cu ocazia deplasărilor în teren.

Pentru evaluarea populaţiilor au fost utilizate atât metode calitative cât şi metode cantitative.

Metoda observaţiei comportă două aspecte: o formă mai simplă şi mai frecvent utilizată:

o pentru vegetaţie: identificarea tipurilor de habitate pe baza speciilor indicatoare, aspectul vegetaţiei;

o pentru speciile de păsări studii de faunistică, de distribuţie a avifaunei; şi una mai specială: studiul hranei, al comportamentului, al migraţiei, etc.;

o pentru nevertebrate: identificarea speciilor din zonă şi a tipurilor de ecosisteme;

Monitorizarea florei. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:

- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după

caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;



79

- identificarea habitatelor/ asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;

- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei de plante.

Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei si s-au efectuat periodic (circa 2-3 zile/lună în perioada de vegetaţie), astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile.

Monitorizarea faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, ce a cuprins metodele de lucru de monitorizare a perimetrului exploatarii, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente.

Perioadele de cercetare a faunei

Luna /element de monitorizare

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Păsări cuib ăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care ierneaz ă

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Nevertebrate terestre

Legend ă:

Specificam ca responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate.

Metode de monitorizare a avifaunei Metoda punctelor fixe şi a transectelor. S-au ales anumite puncte de

inregistrare a pasarilor de pe amplasament si vecinatati (150 m pentru pasarile mici si 350-400 m pentru observarea pasarilor in locuri descoperite). Metoda presupune deplasarea într-un anumit loc si identificarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Au fost stabilite transecte de-a lungul malului de rau, pe perimetrul

Perioada favorabila Perioada optim ă



80

studiat si vecinatati. Traseele au avut lungimea intre 2-4km. Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. S-a realizat

numărarea păsărilor în locurile de odihnă si popas. Metoda implica inregistrarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care urmeaza sa le numere.

Numărarea/căutarea cuiburilor. Observarea cuiburilor constat in gasirea cuiburilor pasarilor din diverse locuri(vegetatie, sol, maluri etc.), care sunt caracteristice speciilor.

Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie. S-au evaluat efectivele migratoare de răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari, şoimi).

Monitorizarea avifaunei perimetrului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movilen aval III, judetul Galati”, a cuprins perioada aprilie 2010 -mai 2011.

Identificarea speciilor de pasari in perioada de migratie s-a realizat in lunile aprilie-mai, august-noiembrie 2010. Monitorizarea pasarilor sedentare si a celor ce ierneaza in zona s-a efectuat in perioada aprilie 2010 -mai 2011.

In conformitate cu metodele de monitorizare specifice, s-au identificat specii comune de păsări caracteristice zonelor descoperite: Galerida cristata - ciocarlan, Alauda arvensis - ciocarlie de camp, Perdix perdix - potarniche, Passer montanus -vrabie de camp, Carduelis carduelis - sticlete, Pica pica - cotofana, Emberiza citrinella -presura galbena s.a.; specii silvice: Fringilla coelebs - cinteza, Turdus merula - mierlă, Parus major - piţigoi mare ş.a.; specii acvatice: Larus ridibundus - pescăruş râzător; Larus cachinnans - pescarus argintiu; pasari rapitoare: Falco tinnunculus - vanturel rosu, ce reprezinta specii comune in zona.

În concluzie in ceea ce priveşte avifauna perimetrului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Movileni aval III, judetul Galati” mentionam urmatoarele:

- speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, specificate pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate in perimetrul studiat (egreta mică - Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de balta (Sterna hirundo) s-au identificat prin exemplare izolate in afara amplasamentului;

- studiile realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea proiectului;

- impactul asupra avifaunei din zona de amplasament si vecinatati, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ.

Echipa de elaborare a studiului

S.C.«Centrul de Mediu si Sănătate» SRL Cluj-Napoca, J 12/1143/1997, Punct lucru - Galati, mun. Galati, 800055, Roşiori 14, bl.G3, ap.30, tel./ fax: 0236–31.89.71. Societatea este certificată de Ministerul Mediului si Padurilor pentru elaborarea de studii pentru protecţia mediului: raport de mediu(RM), raport de amplasament(RA), raport privind impactul asupra mediului(RIM), bilanţ de mediu(BM) si evaluare adecvată(EA), pozitia nr.257/ 16.09.2010/ Registrul Naţional al Elaboratorilor;



81

Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului: Evaluare adecvată (EA), Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, cu sediul în Galaţi pe str. Rosiori nr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53, telefon mobil: 0755 073 761, e-mail: [email protected]

7. SURSELE DE INFORMARE Prezentul Studiu de Evaluare Adecvată a fost întocmit pe baza observaţiilor

directe din teren, cât şi pe baza unei documentaţii bibliografice constând în: - Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and

Europe. HarperCollins Publishers, London - ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001.

The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press - ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books,

Colchester, England - Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The

British Trust for Ornithology, Thetford; - BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and

Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany - Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs

von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis - BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera,

Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava - Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti - Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti - Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc

5, Ed. Acad. Române, Buc., 274 - Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird

populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK.

- DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart

- Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science

- Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas

- Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti

- Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti

- Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca



82

- GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire

- Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB - Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo,

Paris - Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of

Europe. HarperCollins Publishers, London - Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii

Ornitologice Române, Cluj - Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii,

sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti - Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia,

Editura Academiei Române, Bucureşti - Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti - RUICĂNESCU A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din

România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136 - Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora

Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti - Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar,

Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu - Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351

pages. - Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a

conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International

- Formularul standard Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98 bis/7.ll.2008.

- Site -ul Ministerului Mediului (www.mmediu.ro) - Memoriu tehnic de prezentare a investitiei, certificatul de urbanism, planuri, sa. - OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările

ulterioare; - Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu completările şi modificările ulterioare;

- HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

- Legea apelor nr. 107/1996, modificată şi completată cu Legea nr. 310/2004 şi Legea nr. 112/2006;

- HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic al apelor uzate, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005;

- OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/2002;

- Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie



83

(PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidul de carbon şi ozonului în aerul înconjurător;

- STAS 12574/87 privind calitatea aerului în zonele protejate; - OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr.

426/2001, cu modificările şi completările ulterioare; - HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea

listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase; - STAS 10009/88 privind protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor; - Ordinul nr. 58/19/2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind

aplicarea şi urmărirea măsurilor stabilite în programul de conformare, planul de refacere a mediului şi proiectul tehnic, modificat prin Ordinul nr. 27/2005;

- OUG nr. 57/2007 privind regimul ariiilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cu modificarile ulterioare.

- Ordin MMDD nr.1964/2007 privind instituierea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, cu modificarile ulterioare;

- HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificarile si completarile ulterioare;

- HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

- Ordinul nr.2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;



84

ANEXE



85

Curriculum vitae Europass

Informa ţii personale

Nume / Prenume GLAVAN – CARANGHEL TEODOR

Adresă(e) str. Rosiori, nr. 27, Bl. B1, Ap. 53, judetul Galati, România

Telefon(oane) Mobil: 0755073761

Fax(uri) -

E-mail(uri) [email protected], [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) română

Data naşterii 05.09.1961

Sex masculin

Locul de munc ă vizat / Domeniul ocupa ţional

Elaborator de studii pentru protectia mediului

Experien ţa profesional ă

Perioada 2008-2012

Funcţia sau postul ocupat Evaluator de Mediu (Certificat atestare – EIM-05-57/25.06.2008), pozitia nr. 355 din Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului (Certificat de inregistrare din 17.02.2011 emis de Ministerul Mediului si Padurilor Romania)

Activităţi şi responsabilităţi principale

Elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului - pe componenta biodiversitate

Numele şi adresa angajatorului

GLĂVAN – CARANGHEL TEODOR PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATA (P.F.A.), Galaţi, România

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservarea Biodiversităţii; Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie – 7219 (CAEN)

Perioada 2005-2010

Funcţia sau postul ocupat Coordonator SOR Proiect LIFE05NAT/RO/000155 „Reconstrucţia ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior” , judeţul Galaţi, România


Coordonare activităţi de inventarierea, monitorizarea, protecţia/conservarea avifaunei Prutului Inferior


Societatea Ornitologică Română (SOR), România


Biodiversitate

Perioada 2005-2007

Funcţia sau postul ocupat consilier


Protecţia naturii, conservare, biodiversitate


Agentia pentru Protecţia Mediului Galaţi, România



86


Compartiment Protecţia Naturii, Protecţia Solului şi Subsolului

Perioada 1997-2005

Funcţia sau postul ocupat Muzeograf - ornitolog


Cercetare muzeografica, conservare colecţii ornitologice


Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi), România


Muzeografie, Secţia Muzeu a C.M.Ş.N. Galaţi

Perioada 1991-1997

Funcţia sau postul ocupat Cercetător


Inventariere, Monitoring faună vertebrate


Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii” Republica Moldova


Fauna vertebrate, Secţia Cercetare, Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii”, Republica Moldova

Perioada 1989 -1991

Funcţia sau postul ocupat Specialist ornitolog


Cercetare, Monitoring avifaună Republica Moldova


Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova


Laboratorul de Ornitologie, Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova

Perioada 1984 -1989

Funcţia sau postul ocupat Cercetător


Cercetare, conservare colecţii ornitologice


Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău, Republica Moldova


Muzeografie, Secţia Ştiinţele Naturii, Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Chişinău, Republica Moldova

Educa ţie şi formare

Perioada 1978 -1984

Calificarea / diploma obţinută

Diplomă de Licenţă

Disciplinele principale studiate / competenţe

profesionale dobândite

Biologie, Geografie Profesor de Biologie şi Geografie

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ /

furnizorului de formare

Universitatea din Tiraspol, Facultatea de Geografie şi Biologie, Republica Moldova

Perioada 1997-2003


Diplomă de Doctor în Biologie



87



Biologie/Zoologia Vertebratelor/Ornitologie Doctorat în Biologie



Universitatea ”Al. I. Cuza” Iaşi, România

Perioada 2000


Certificat „Bird surveys and monitoring”



Ornitologie, Monitoring avifaună

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

BirdLife International

Perioada 2001


Certificat „Managementul proiectelor”



Management proiecte

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Centrul pentru Implementare Managementului Performant Bucureşti, România

Perioada 2001


Diplomă ”Bazele Muzeologiei”, specialitatea ”Ştiinţele Naturii”



Muzeologie Muzeograf grad I A



Ministerul Culturii şi Cultelor România, Centrul de Formare, Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Perioada 2003


Atestat de expert în ornitologie, bunuri de importanţă ştiinţifică



Muzeologie, Colecţii muzeale, Patrimoniu cultural



Ministerul Culturii şi Cultelor România

Perioada 2008


Certificat „Cercetare – dezvoltare în alte ştiinţe şi inginerie"



Persoană Fizică Autorizată



88



Ministerul Justiţiei România, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi

Perioada 2008


Certificat de atestare pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului



Expert Evaluator de Mediu



Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Comisia de Atestare a Persoanelor Fizice şi Juridice care elaborează Studii de Evaluare a Impactului asupra Mediului şi Bilanţuri de Mediu

Perioada 2011


Certificat de inregistrare din Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului, pozitia nr. 355, din 17.02.2011



Evaluator de Mediu



Ministerul Mediului si Padurilor din Romania, Comisia de inregistrare

Limba(i) străină(e)

cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Engleza

B2 Utilizator experimentat B1 Utilizator

independent B1 Utilizator independent B1 Utilizator

independent B1

Utilizator

independent

Franceza C1 Utilizator

experimentat B2 Utilizator

experimentat C1 Utilizator

experimentat B2 Utilizator

independent B1

Utilizator

independent

Rusa C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat C1

Utilizator

experimentat

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

B1

Competenţe şi abilităţi sociale

Abilitaţi de comunicare, colaborare, integrare cu succes în entităţi, grupuri sociale, echipe de lucru

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Competenţe organizatorice în activităţi de management pe probleme de mediu, biodiversitate, conservare şi protecţie a speciilor şi a habitatelor

Competenţe şi aptitudini tehnice

� Studii (inventariere, monitoring), cercetare ştiinţifică, aplicaţii în teren faună de vertebrate (ornitologie);

� Expertiză impact de mediu (biodiversitate); � Consultanţă pe probleme de mediu; � Experienţă în diseminare informatii de mediu, educaţie ecologică



89

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Operare P.I. (Word, Excel, PowerPoint, Adobe Photoshop, Corel Draw, Office)

Competenţe şi aptitudini artistice

Organizare şi participare la desfăşurarea activităţilor culturale (festivaluri etnografice, teatrale, ale ONG-urilor)

Alte competenţe şi aptitudini

Realizare de observaţii/cercetări ornitologice/monitoring păsări; imagini video/foto

Permis(e) de conducere Permis de conducere auto (Categorie B)

Informa ţii suplimentare Carti: 3, Articole stiintifice 32

Referinţe favorabile: � Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău,

Republica Moldova; � Rezervaţia ştiinţifică „Codrii” Republica Moldova; � Institulul de Zoologei a Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova; � Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultaţea de Biologie; � Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi),

România; � Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi România; � Grupul de Lucru al Proiectului LIFE05NAT/RO/000155;

� Societatea Ornitologică Română (SOR);

� Asociatia Terranostra Galati;

� Blom Romania

Membru în asociaţii profesionale:

Societatea Ornitologică Română (SOR), membru din 1994, coordonator al Sucursalei SOR Galaţi, România;

Societatea Ornitologică din Republica Moldova (S. O. M.), fondator şi membru din 1989;

Societatea Ornitologică din Ucraina (U. T. O. P.), membru din 1995



90



91

Curriculum vitae Informa ţii personale Nume/prenume POPA OLGA Adresă (e) Galati, 800064, str.Alex.Lapusneanu, nr.39, bl.C8, ap.12,

juderul Galati, Romania; Telefon (oane) 0236-318971 Mobil 0744390033 Fax (uri) 0236-318971 E-mail (uri) [email protected] Naţionalitate (tăţi) romana Data naşterii 1958 martie 25 Experien ţă profesional ă Perioada* aprilie 2000- present/2012 Funcţia sau postul ocupat inginer, MSc;. Activităţi şi responsabilităţi principale

coordinator activitate grup de lucru Galati, elaborare studii pentru protectia mediului

Numele şi adresa angajatorului SC Centrul de Mediu si Sanatate SRL Cluj-Napoca, 400240, str.Busuiocului, nr.58. Societatea a detinut Certificat de atestare din 1997 pentru EIM si BM). Societatea in prezent este certificată de Ministerul Mediului si Padurilor pentru elaborarea de studii pentru protecţia mediului: raport de mediu(RM), raport de amplasament(RA), raport privind impactul asupra mediului(RIM), bilanţ de mediu(BM) si evaluare adecvată(EA), pozitia nr.257/ 16.09.2010/ Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului.


Elaborator studii pentru protectia mediului

Perioada* iulie 1996- dec.1998 Funcţia sau postul ocupat director fabrica Activităţi şi responsabilităţi principale

coordonarea activitatii de productie si a activitatii ecomonice-financiare a fabricii de prelucrare si industrializare a laptelui

Numele şi adresa angajatorului SC Sunrise Lactel SA Telelorman, Alexandria Tipul activităţii sau sectorul de activitate

industrializarea laptelui

Perioada* ian.1990- iulie 1996 Funcţia sau postul ocupat sef centrul Activităţi şi responsabilităţi principale

coordonarea activitatii de productie si a activitatii ecomonice-financiare a fabricii de prelucrare si industrializare a laptelui

Numele şi adresa angajatorului SC Lactel SA Telelorman, Alexandria Tipul activităţii sau sectorul de activitate


Perioada* aprilie 1983- dec.1990 Funcţia sau postul ocupat Inginer tehnolog Activităţi şi responsabilităţi principale

coordonarea activitatii de productie a fabricii de prelucrare si industrializare a laptelui

Numele şi adresa angajatorului I.I.Laptelui Telelorman, Alexandria Tipul activităţii sau sectorul de activitate


Educa ţie şi formare Perioada** 01.oct.2009 Calificare diploma obţinută Scoala doctorala, an III/ fara frecventa Disciplinele principale studiate/competenţe profesionale dobândite

Principii si metode de evaluare a riscurilor naturale si antropice; securitate ecologica, radioecologie; Modele de evaluare a riscului in expunerea la pulberi de 10 µ, 2,5 µ si 1µ



92

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare

Universitatea “Babes-Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de Stiinta Mediului

Nivelul în clasificarea naţională şi internaţională***

-

Perioada** 07.10.2008-24.10.2008 Calificare diploma obţinută Certificat de absolvire pentru auditor de mediu Disciplinele principale studiate/competenţe profesionale dobândite

ISO 14001:2004 si ISO 19011:2002/organizarea desfasurariii auditului de mediu, comunicare interpersonala, planificarea auditului de mediu, coordonarea echipei de audit, intocmirea rapoartelor si realizarea auditului de mediu


SC Andirivac SRL/furnizor de formare profesionala Business Quality Cert SRL/organism de certificare


cod COR 242305

Perioada** 2001 - 2003 Calificare diploma obţinută Diploma de master in specializarea Managementul

relatiilor de munca si industriale Disciplinele principale studiate/competenţe profesionale dobândite

Introducere in dreptul comunitar; comunicare sociala; politici de sanatate comunitara; sanatatea mediului; igiena industriala; elemente de macro si micro economie; management organizational; managementul proiectelor; managemetul organizational; calitatea si sanatatea comunitara; deontologie profesionalasi etica sociala; dreptul international al mediului; sanatatea mediului;


Universitatea “Babes-Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de Istorie si Filosofie


masterat stiintific

Perioada** sept. 2007 Calificare diploma obţinută Certificat/ instruire intensiva Disciplinele principale studiate/competenţe profesionale dobândite

OUG 152/2005 cu privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata si completata de Legea 84/2006/ seminar «Implementarea IPPC in Romania »


M.M.D.D. si ARPM Galati


Evaluare instalatii IPPC

Perioada** 03 sept 2007-05 sept 2007 Calificare diploma obţinută certificat/ instruire Disciplinele principale studiate/competenţe profesionale dobândite

continut ISO 14001:2004, sa;


TUV Rheiland Romania SRL


auditor intern pentru sisteme de management de mediu conform ISO 14001 :2004

Perioada** 14 aprilie 2006-14 iunie 2006 Calificare diploma obţinută permisul european de conducere a computerului Disciplinele principale studiate/competenţe profesionale dobândite

Testare programe specifice/ computer


ECDL Romania SA


-

Perioada** 27 sept 2006-29 sept 2006 Calificare diploma obţinută Disciplinele principale continut ISO 22000:2005 , sa;



93

studiate/competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare

TUV Rheiland Romania SRL


specialist pentru managementul igienei in industria alimentara conform HACCP si ISO 22000

Perioada** 11 febr.2003-14 febr.2003 Calificare diploma obţinută certificat nr.28 Disciplinele principale studiate/competenţe profesionale dobândite

Impactul activitatilor portuare asupra mediului; Acorduri si recomandari internationale privind managementul portuar; aspecte economice ale protectiei mediului in zonele portuare; politici si strategii pentru dezvoltarea durabila a porturilor; evaluarea impactului activitatilor portuare asupra mediului,


Agentia Germana de Cooperate Tehnica ”GTZ”, Asociación TRAINMAR “ATAS” América del Sur, C.N. Administratia Porturilor Dunarii Maritime Galati, si Agentia de Protectia Mediului Galati


cursuri de specializare in transport international si management portuar

Perioada** oct. 2000- iulie 2001 Calificare diploma obţinută dreptul de a functiona calificat in unitatile de invatamnat Disciplinele principale studiate/competenţe profesionale dobândite

Pedagogie; psihologia educatiei; sociologia educatiei; comunicare si consiliere; metodica predarii specialitatii;


Universitatea “Dunarea de Jos” Galati, Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic


Perioada** 04 aprilie 2000-06 aprilie 2000 Calificare diploma obţinută audit intern de calitate Disciplinele principale studiate/competenţe profesionale dobândite

Tipuri de audit; desfasurarea unui audit; comunicarea in timpul auditului; sistemul calitatii; manualul calitatii; ISO 9001:2000 si ISO 14001-96;


TŰV Süddeutschland şi Camera de Comerţ şi Industrie Galaţi


auditor intern

Perioada** 01oct. 1997- 1 iulie 1998 Calificare diploma obţinută postuniversitar Disciplinele principale studiate/competenţe profesionale dobândite

Tipologii, strategii, risc, eficienta si performanta in activitatea societatilor comerciale; activitati de management; managemntul calitatii; organizarea mecano-energetica, asigurare acu utilitati si dezvoltarea unitatilor economice; notiuni de tribologie si energii neconventionale;


Universitatea Politehnica Bucuresti; Academia de Studii Economice Bucuresti si Asociatia de Terotehnica si Tehnologie din Romania


expert national in management general

Perioada** 15 sept.1978-28 febr.1983 Calificare diploma obţinută inginer Disciplinele principale studiate/competenţe profesionale dobândite

Chimie generala si anorganica; chimie organica; chimie analitica; biochimie; fizica - biofizica; chimie fizica - coloidala; microbiologie; elemente de inginerie mecanica si electrica; modelarea si automatizarea proceselor tehnologice; operatii si aparate; tehnologia produselor alimentare; tehnologie si utilaj in industria uleiului si in



94

industria zaharului; climatizari in Industria Alimentara; proiectarea; organizarea si conducerea productiei si a intreprinderilor; analize fizico-chimice si controlul calitatii produselor alimentare; programare.


Universitatea “Dunarea de Jos” Galati, Facultatea de Tehnologie si Chimia Produselor Alimentare si Tehnica Piscicola


inginer/ specializarea tehnologia si chimia produselor alimentare;

Experien ţa relevant ă pt. tipurile de studii pt protec ţia mediului EA:

Studiu de evaluare adecvata/EA - obiectivele analiz ate se identifica in arii protejate Natura 2000: - «Exploatare agregate minerale din perimetrul

Ciocăneşti, albia fluviului Dunarea, km fluvial 390+350÷390+700, mal stâng, jud.Călăraşi» SC Port Bazinul Nou SA Galati;

- Amenajarea piscicolă Şovârca, com. Oancea, judetul Galati, SC Singama SRL;

- Amenajarea piscicolă Lozova-Potcoava, com. Branistea, judetul Galati, SC Central SRL;

- ”Exploatare agregate minerale perimetru Gradistea-Dunare, judetul Calarasi“ S.C.”Port Bazinul Nou” SA Galati;

- ”Punct de lucru – Bucesti, com. Ivesti, judetul Galati”, S.C."Arcada Company" SA Galati;

- Gradina Zoologica Padurea Garboavele, judetul Galati, Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Galati;

studiu de evaluare adecvata - apmgl-old.anpm.ro

Documents