studiu de evaluare adecvata - apmgl.anpm.roapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/arpm...

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

„LUCRARI PRIVIND VARIANTA DE OCOLIRE GALATI”

ASOCIEREA TRACTEBEL ENGINEERING S.A. & ACCIONA-INGENIERIA S.A.

2013

2

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvata s-a realizat în conformitate cu Ghidul Metodologic privind Evaluarea Adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar aprobat prin Ord.19 din 13.01.2010 si pe aria de studiu bazata exclusiv pe documentaţia primită de la beneficiar

CUPRINS 1. Informatii privind proiectul 4 1.1. Informatii generale privind proiectul 4 1.1.1 Denumirea proiectului 4 1.1.2 Descrierea generală a proiectului 4 1.1.3 Obiectivele proiectului 5 1.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza 5 1.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

6

1.2 Localizare geografica si administrativa 7 1.3 Modificarile fizice ce decurg din proiect 7 1.3.1 Etapa de construcţie 7 1.3.1.1 Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului 7 1.3.1.2 Echipare cu utilitati 8 1.3.2 Etapa de operare 15 1.3.3 Etapa de închidere 17 1.4 Resursele naturale necesare implementarii proiectului 18 1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

18

1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea de eliminare a acestora

18

1.7 Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului

22

1.8 Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului 22 1.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului 22 1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului

22

1.11 Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 24 1.12 Cracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul

29

1.13 Alte informatii relevante 29 2. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectuluI

29

2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului

36

2.1.1 Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

36

2.1.1.2 Prezentarea sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

39

2.1.1.3 Prezentarea sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0121 Lacul Brates (conform Formularului Standard Natura 2000)

42

2.1.1.4 Habitate, specii de flora si fauna din Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior

44

3

2.2 Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului

46

2.2.1 Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

46

2.2.1.2 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu proiectul

51

2.2.1.3 Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”

56

2.2.1.4 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates şi relaţia acestora cu proiectul

57

2.2.1.5 Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates şi relaţia acestora cu şi relaţia acestora cu obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”

59

2.2.2 Flora 60 2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor 60 2.2.4 Fauna 64 2.2.4.1 Starea actuala a faunei 64 2.2.4.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in zona de amplasament a proiectului „Lucrari privind varianta de ocolire Galati”

86

2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si relatia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora

90

2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar 91 2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate 92 2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

92

2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

94

2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

95

2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar

97

2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

97

3. Identificarea si evaluarea impactului 97 3.1 Evaluarea impactului 98 3.1.1 Impactul direct si indirect 98 3.1.2 Impactul pe termen scurt sau lung 99 3.1.3 Impactul in faza de constructie 100 3.1.4 Impactul in faza de operare 109 3.1.5 Impactul in faza de inchidere 117

4

3.1.6 Impactul rezidual 117 3.1.7 Impactul cumulativ 118 3.2 Evaluarea semnificatiei impactului 122 3.3 Masuri de reducere a impactului 126 4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate

138

4.1 Materiale si metode 138 4.2 Echipa de elaborare a studiului 139

Bibliografie 140 ANEXE 143 1. Informatii privind proiectul 1.1 Informatii generale privind proiectul Amplasament: Obiectivul de investitie urmeaza sa se realizeze in partea de vest, nord-vest, nord si nord-est a municipiului Galati, in afara zonei de extravilan; mai exact intre Raul Siret-DN 25 - Raul Prut - punctul de granita cu Republica Moldova, Giurgiulesti si in partea de nord a Combinatului Siderurgic Galati. Titular: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, din cadrul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.

Beneficiar: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A. (CNADNR). Adresa : Bulevardul Dinicu Golescu, Nr.38, Sect.1, Bucuresti, Cod 010873, Romania

Elaborator: Asocierea S.C. Tractebel Engineering S.A. cu S.C Acciona Ingenieria S.A. 1.1.1 Denumirea proiectului „LUCRARI PRIVIND VARIANTA DE OCOLIRE GALATI” 1.1.2 Descrierea generala a proiectului Din punct de vedere al retelei rutiere, se poate spune ca aceasta este densa, pe deoparte, facand legatura din toate directiile Romaniei, cu cele doua municipii si porturile de marfuri respective, iar pe de alta parte, legatura cu Republica Moldova si Ucraina, prin Vamile Giurgiulesti si Oancea (prin DN 26). Densitatea retelei rutiere se justifica prin faptul ca, asa cum se arata mai inainte, catre cele doua municipii (despartite de raul Siret) converg opt Drumuri nationale, acestea fiind: - DN21 dinspre Slobozia - Autostrada A2 (Bucuresti - Fetesti - Constanta); - DN2B dinspre Buzau (DN2, DN10 - Brasov - Covasna); - DN22 dinspre Ramnicu Sarat (DN2);

- DN23 dinspre Focsani - DN2 - Adjud (DN11A) - Bacau sau Ojdula-Tg.Secuiesc - Mircurea Ciuc (DN2D-DN11B-DN12);

- DN25 dinspre Tecuci - Barlad - Vaslui - Iasi; - DN24D dinspre Barlad (DN24); - DN26 dinspre Oancea - Murgeni - Husi - Iasi; - DN2B spre si dinspre Giurgiulesti (punct de granita cu Basarabia si Ucraina); - DN22B Braila - Galati.

5

La aceste drumuri se mai adauga urmatoarele Drumuri judetene: DJ251, DJ221, DJ221B, DJ255A, DJ255C. In concluzie, municipiul Galati este puternic afectat de traficul de tranzit spre si dinspre Portul de marfuri si spre – dinspre Republica Moldova,i Ucraina, Rusia, Georgia, etc. prin Vamile Giurgiulesti si Oancea. Ca atare se impune realizarea unei Variante de ocolire a municipiului Galati care sa preia traficul de tranzit de pe cele opt Drumuri nationale si cele cinci Drumuri judetene. Dupa cum se constata, o parte din traficul de tranzit provine de pe Drumurile nationale care sunt situate pe teritoriul judetului Braila( DN 21, DN 2B, DN 22, DN 23, DN 22B) si este firesc sa se puna problema realizarii si a unei Variante de ocolire a municipiului Braila. Este necesar sa se precizeze ca, in prezent, traficul de tranzit dinspre Vamile Giurgiulesti - Oancea (R. Moldova, Ucraina, Rusia, Georgia, etc.) se desfasoara, daca venim dinspre Braila, pe DN 2B care se termina in Vama Giurgiulesti. Mentionam ca DN 2B se desprinde din DN 2 la Buzau, se desfasoara pe la periferia municipiului Braila, traverseaza raul Siret la Sendreni, iar de aici traverseaza zone populate si aglomerate: Sendreni, Movileni, zona de sud a Combinatului Siderurgic Galati, Barbosi, pe la periferia municipiului Galati, in partea de vest, nord-vest, nord si est, apoi coboara si se situeaza in zona Lacului Brates si a Caii Ferate (Galati-Barlad), traverseaza zonele Portului Vechi si Portului Nou de marfuri Galati, se situeaza langa Calea Ferata, terminandu-se la Giurgiulesti. 1.1.3 Obiectivele proiectului Varianta de ocolire Galati are ca obiective:

- preluarea traficului de tranzit, care in prezent trece prin municipiul Galati, intre DN25 – DJ251 - DN26 - DN24D si DN2B, cat si legaturile rutiere cu Vamile Giurgiulesti si Oancea;

- redirectionarea traficului de tranzit pe drumurile nationale si judetene intersectate de obiectivul de investitie.

1.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza

Conform prevederilor NORMELOR TEHNICE PRIVIND STABILIREA CLASEI TEHNICE A DRUMURILOR PUBLICE, Varianta de ocolire Galati, va fi un drum care se incadreza in Clasa tehnica III, cu 2 benzi de circulatie, avand o intensitate medie a traficului, intre 3500– 8000 vehicule fizice si urmeaza sa faca parte din Drumul european E 87 (spre si dinspre Ucraina) si E 584 (spre si dinspre R. Moldova); in viitor urmeaza sa faca parte din Autostrada inelara a Marii Negre.

Varianta de ocolire Galati poate fi definita ca drum pentru circulatie rapida ce se va realiza in scopul preluarii traficului de tranzit, care in prezent trece prin municipiul Galati, intre DN25 – DJ251 - DN26 - DN24D si DN2B.

Elementele geometrice ale traseului, atat in plan orizontal cat si in plan vertical, asigura viteza de proiectare de V=100 km/h, in conformitate cu prevederile STAS 863/1985 “Lucrari de drum, ELEMENTE GEOMETRICE ALE TRASEELOR – Prescriptii de proiectare”.

6

1.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

Pentru realizarea proiectului se folosesc urmatoarele materii prime si

materiale:

- agregate naturale de balastiera:

nisip natural 530,256 mc

balast de rau 565,840 mc

- agregate de cariera:

nisip de concasaj 69,530 mc

piatra sparta pentru drumuri 263,494 mc

piatra bruta 9,990 mc

criblura dublu concasata 190,000 mc

- ciment 75,100 t

- bitum 40,130 t

- emulsie cationica 51,340 t

- filer 24,610 t

- apa 67,550 t

- fier beton

Armatura OB 37 3,860 t

Armatura PC 52 5,700 t

- scanduri de fag, lemn rotund de fag 50,980 mp

Produse finite: - beton de ciment 78,490 mc

- MASF 16 318,464 mp

- AB 2 78,993 t

- BAD 25 37,483 t

- parapete metalice 30,112 ml

- rigole de acostament 12,250 ml

- borduri pentru trotuare, borduri de incadrare 4,768 ml

Combustibili:

- motorina 10,750,305 l

- benzina 716,687 l

- uleiuri 860,024 l

- unsoare 172,005 kg

Materiile prime si materialele vor fi procurate de la urmatoarele surse:

7

- Produse de balastiera din raul Siret (de la balastiera Salcia com.Umbraresti, balastiera Condrea, Suraia, Ivesti din jud. Galati.

- Produse de cariera de la cariera Turcoaia- Macin;

- Ciment de la Holcim

- Bitum - din import

- Restul de materiale (otel, confetii metalice, cofraje, teava PVC, etc) de la furnizori autohtoni

Aprovizionarea cu combustibili se va face de la statiile de carburanti existente in municipiul Galati.

Toate materiile prime, materialele sunt depozitate pe platforme betonate, silozuri si depozite special amenajate, iar produsele finite sunt preparate in instalatii speciale cum ar fi: statiile pentru mixturi asfaltice, instalatii de betoane si mortare de ciment sau statii de betoane de ciment de capacitate redusa, instalatii pentru balast stabilizat.

Energia electrica este obtinuta prin racorduri la liniile electrice existente in zona.

1.2 Localizare geografica si administrativa Municipiul Galati se afla in partea de sud-est a Romaniei, pe partea stanga a Dunarii, intre raurile Siret si Prut, inainte de varsarea lor in Dunare. Desi orasul se afla intre ape curgatoare mari, relieful este deluros, brazdat de paraie si vai adanci, cu diferente mari de nivel intre talvegul acestora si zonele de platou. In partea de sud a municipiului Galati, la o distanta de circa 12 Km, se afla municipiul Braila, amplasat tot pe malul stang al Dunarii, insa pe un relief plat. Important este si faptul ca cele doua municipii au porturi la Dunare de importanta maritima (portul Braila este ultimul port maritim). 1.3. Modificarile fizice ce decurg din proiect 1.3.1. Etapa de construcţie 1.3.1.1. Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului Dupa cum se stie, Drumul este format din infrastructura , suprastructura si lucrari anexe. Prin infrastructura se inteleg: - pregatirea terenului ca strat suport pentru fundatie, prin marirea

capacitatii portante a acestuia; - terasamentele: ramble, deblee; - amenajarea sau sustinerea taluzelor de rambleu si de debleu; - etc.

Prin suprastructura se inteleg: - sistemul rutier compus din diverse straturi rutiere ordonate dupa

anumite principia tehnice; - amenajarea si consolidarea acostamentelor;

Lucrarile anexe se refera la: - lucrarile pentru asigurarea scurgerii apelor de pe platforma drumurilor

(rigole de acostament, casiuri pe taluze), lucrari pentru preluarea apelor pluviale din zona drumurilor (rigole triunghiulare, santuri

8

trapesoidale, uneori canale de scurgere), decantoare, separatoare de grasimi, bazine de evaporare, etc).

- lucrari pentru siguranta circulatiei; Din cele aratate mai inainte rezulta ca ponderea cea mai mare la Lucrarile de drum o detin terasamentele si sistemul rutier. In ceea ce priveste executia terasamentelor , aceasta se realizeaza, aproape in exclusivitate, cu mijloace mecanice: excavatoare de mica si mare capacitate, buldozere, autogredere, screpere, cilindri compresori static, vibratori sau picior de oaie (necesari pentru compactarea loessurilor), dragline, etc. Toate aceste mijloace mecanice sunt situate, in general, la punctele de lucru si alimentate cu lubrefianti cu autospeciale; este firesc ca acestea sa se afle la punctele de lucru, deoarece terasamentele trebuie sa aiba continuitate in executie, conform prevederilor Caietelor de sarcini si a Normativelor. Referitor la executia Sistemului rutier, problemele au un aspect diferit, deoarece produsele semifinite se obtin la statiile pentru prepararea mixturilor asfaltice sau a betoanelor de ciment si transportate cu mijloace speciale auto, in timp ce mijloacele mecanice pentru intinderea si compactarea produselor semifinite sunt in permanenta la punctele de lucru, prin produse finite intelegandu-se, de exemplu, betonul asfaltic (stratul de uzura), binderul (stratul de legatura), anrobatul bituminos (stratul de baza), fundatiile din piatra sparta si balast, toate aceste straturi fiind obtinute dupa compactare. In concluzie, din cele aratate mai inainte rezulta ca Baza de productie, adica Organizarea de santier principala, are un rol deosebit in procesul tehnologic de productie, iar prin punctele de lucru, care sunt situate in interiorul amprizei drumului, au un rol de finalizare a lucrarilor de drum. 1.3.1.2. Echipare cu utilitati

Pentru realizarea Variantei de ocolire Galati, sunt afectate o serie de utilitati care trebuie protejate sau chiar mutate. In acest scop sunt intocmite proiecte pe specialitati in care sunt prevazute toate lucrarile necesare si costurile aferente astfel incat sa se poata executa Varianta respectiva de ocolire. Desigur, mai intai s-a procedat la amplasarea pe teren a Variantei de ocolire si apoi la indentificarea a utilitatilor existente, care ar putea impiedica executia lucrarilor la Varianta. In continuare, s-a luat legatura cu proprietarii utilitatilor si pe baza planurilor existente pe care acestia le detineau si a proiectului pentru Varianta, s-a putut trece la intocmirea documentatiilor, pe specialitati, pentru relocarea sau protejarea acestora.

Astfel au fost elaborate urmatoarele documentatii pentru:

retele electrice de transport energie de 110kV, 200kV si 400kV; retele elctrice de joasa si medie tensiune; retele de gaze de distribuite si transport; retele de apa; retele de telecomunicati pentru diversi operatori;

Se mentioneaza ca s-au realizat proiecte de relocari si protejari pe fiecare tip de retea, pentru fiecare tip de operator / detinator de utilitate, respectandu-se legile si normativele in vigoare.

9

Mai jos sunt prezentate tabelele centralizatoare cu pozitiile kilometrice pe tipuri de utilitati:

TABEL CENTRALIZATOR CU RETELELE DE UTILITATI EXISTENTE CARE SE RELOCA Tabel 1 RETELE ELECTRICE DE JOASA SI MEDIE TENSIUNE

Poziţie Kilometricã Locaţie Tip

Lucrare Tip

Reţea Deţinãtor

Reţea Km Km 0+540 - - Relocare LEA 20 kV Taurine – Smardan

S.C F.D.E.E MUNTENIA NORD – S.D.E.E. GALATI

0+570 - - Relocare LEA 20 kV SPA Dunarea – Ghimia Cond.50/8 mmp

1+590 - - Relocare

LEA 20 kV Schela – Porcine Cond. OLAl50/8 LEA 20 kV SPA Dunarea – Ghimia Cond.50/8 mmp

2+250 - - Relocare LEA 20 kV (fosta 35kV)

11+520 - - Relocare LEA 20 kV dublu circuit Smardan – Filesti Smardan – Schela Cond. OLAl95/15

13+050 - - Relocare LEA 20 kV Smardan Schela-Vanatori 19+170 - - Relocare LEA 20 kV Abator 1 Cond. OLAl50/8 20+010 - - Relocare LES 20 kV

20+760 - - Relocare LEA 20 kV Vanatori CML Cond. OLAl 120/12

26+880 - - Relocare LEA 20 kV Vanatori CML Cond. OLAl 120/12

31+740 - - Relocare LEA 20 kV 32+910 - - Relocare LEA 20 kV (zona canal)

10

RETELE ELECTRICE INALTA TENSIUNE (IT) – 110KV, 220KV, 400KV Poziţie Kilometricã Locaţie Tip

Lucrare Tip

Reţea Deţinãtor

Reţea Km Km

8+460 8+490

LACUL SARAT- SMARDAN –

intersectie

ISACCEA – SMARDAN C1- intersectie

Relocare Linie electrica aeriana, 400kV d.c.

S.C TRANSELECTRICA S.A. (220kV, 400kV) 8+580 8+610 ISACCEA – SMARDAN C2 -

intersectie Relocare Linie electrica aeriana, 400kV

10+110 10+200 FOCSANI – BARBOSI -


10+350 10+410 FOCSANI VEST - BARBOSI–


10+140 - SMARDAN – ABATOR -


S.C F.D.E.E MUNTENIA NORD – S.D.E.E. GALATI (110kV)

10+170 -

SMARDAN – BRAILITA –

intersectie

SMARDAN – CFR BARBOSI - intersectie

Relocare Linie electrica aeriana, 110kV

11+580 - SMARDAN – SC1 –


11+610 -

SMARDAN – FILESTI –

intersectie

SMARDAN – GALATI NORD


13+170 13+200

SMARDAN – SNG –

intersectie

SMARDAN – LAMINOR - intersectie


13+230 - SMARDAN – SRP1

VANATORI – intersectie Relocare Linie electrica aeriana, 110kV

11

RETELE ELECTRICE INALTA TENSIUNE (IT) – 110KV, 220KV, 400KV Poziţie Kilometricã Locaţie Tip

Lucrare Tip

Reţea Deţinãtor

Reţea Km Km 19+110 19+140 SMARDAN – SRP1

VANATORI – intersectie Relocare Linie electrica aeriana, 110kV

RETEA DISTRIBUTIE GAZE NATURALE

Poziţie Kilometricã Locaţie Tip Lucrare

Tip Reţea

Deţinãtor Reţea Km Km

0+270 1+350 - Relocare Gaze Naturale DISTRIGAZ SUD RETELE S.R.L. 1+680 2+310 - Relocare

RETEA TRANSPORT GAZE NATURALE


Tip Reţea


4+380 - - Relocare Gaze Naturale TRANSGAZ Bacau 4+410 - - Relocare RETEA ALIMENTARE CU APA


Tip Reţea


0+300 0.450 - Relocare Alimentare cu Apa S.C. APA CANAL S.A. GALATI 1+080 1+140 - Relocare

RETELE TELECOMUNICATII


Tip Reţea


0+330 0+480 - Relocare Telecomunicatii FO Romtelecom 1+080 1+110 - Relocare Telecomunicatii FO

11+610 11+670 - Relocare Telecomunicatii FO

12

RETEA ALIMENTARE CU APA Poziţie Kilometricã Locaţie Tip

Lucrare Tip

Reţea Deţinãtor

Reţea Km Km 19+950 20+010 - Relocare Telecomunicatii FO 33+330 33+480 - Relocare Telecomunicatii FO 19+950 20+010 - Relocare Telecomunicatii FO Orange Romania 1+590 1+620 - Relocare Telecomunicatii FO Blue Telecom 19+170 19+200 - Relocare Telecomunicatii FO 1+590 1+620 - Relocare Telecomunicatii FO

RCS & RDS 11+610 11+670 - Relocare Telecomunicatii FO 13+020 13+080 - Relocare Telecomunicatii FO 19+170 19+200 - Relocare Telecomunicatii FO

TABEL CENTRALIZATOR CU RETELELE DE UTILITATI NOI – PROIECTATE Tabel 2

PARCARE DE SCURTA DURATA KM 14+700 Poziţie Kilometricã Locaţie Tip

Lucrare Tip

Reţea Deţinãtor

Reţea Km Km

14+700 - - Echipare Tehnico Edilitara Iluminat public -

14+700 - - Echipare Tehnico Edilitara Retea alimentare cu apa -

14+700 - - Echipare Tehnico Edilitara

Retea de canalizare menajera -

14+700 - - Echipare Tehnico Edilitara Retea canalizare pluviala -

14+700 - - Echipare Tehnico Edilitara Retele telecomunicatii -

INTERSECTII RUTIERE


Tip Reţea


0+000 - Desprinderea variantei de ocolire din DN 25

Echipare Tehnico Edilitara Iluminat public -

13

INTERSECTII RUTIERE Poziţie Kilometricã Locaţie Tip

Lucrare Tip

Reţea Deţinãtor

Reţea Km Km

11+654 -

Intersectia rutiera intre Varianta de ocolire cu DJ 251 Galati – Smardan


19+970 - Intersectia Variantei de ocolire cu DN 26

Echipare Tehnico Edilitara

Iluminat public -

32+762 -

Intersectia rutiera intre Varianta de ocolire cu DN 2B deviat


LUCRARI DE PODURI, PASAJE SI VIADUCTE


Tip Reţea


1+240 -

Viaduct Traian (Pasaj peste DN25 si CF Tecuci- Galati) L=457.80m


3+487 - Viaduct peste Valea Odobascu L=156.30m

Echipare Tehnico Edilitara

Iluminat public -

6+038 - Viaduct peste Valea Rusca Mare L=280.60m


9+874 - Viaduct peste Balta Malina L=610.40m


14

LUCRARI DE PODURI, PASAJE SI VIADUCTE Poziţie Kilometricã Locaţie Tip

Lucrare Tip

Reţea Deţinãtor

Reţea Km Km

20+930 -

Viaductul Brates (Pasaj peste CF Barlad-Galati si pod peste paraul Chineja L=1404.80m


22+730 - Pod peste Canal de Desecare CCE2 L=156.60m


30+414 - Pod peste Canal de Desecare CCC L=156.60m


31+817 - Pod peste Bratul Ghimia L=156.60m


33+258 -

Pod peste Canal de Desecare CE40 - Breteaua B, L=157.30m


33+258 -

Pod peste Canal de Desecare CE40 - Breteaua A, L=156.30m


15

1.3.2. Etapa de operare In ceea ce priveste apele pluviale in etapa de operare sun prevazute urmatoarele activitati: Lucrari de colectare-(pre)epurare-dirijare-debusare ape pluviale de pe carosabil si parcări

Apele pluviale colectate de pe drum vor fi dirijate spre statii de preepurare SPE, unde vor fi aduse la parametrii impusi de NTPA 001/2002 si vor putea fi deversate in emisari naturali.

Localizarea statiilor de preepurare SPE:

Poziţie Kilometricã Numar bucati pe locatie

Locul de evacuare al

apelor preepurate

0+660 1 Paraul Barladel deviat

1+110 1 Paraul Barladel deviat

0+540 pe breteau C a nodului rutier Traian 2 Canal de

Desecare Cd74 0+330 pe breteau D la

nodul rutier Traian 2 Canal de Desecare Cd74

2+490 4 Valea Branistea 2+860 4 Valea Branistea 2+487 5 Valea Odobascu 4+950 1 Bazin de disipare

5+735 2 Canal de irigatii CA Barbosi

6+040 5 Valea Rusca Mare 7+140 1 Bazin de disipare 8+130 1 Bazin de disipare 9+915 3 Balta Malina 11+190 1 Bazin de disipare

11+430 4 Valea Coada Malinei

12+595 1 Bazin de disipare

13+545 4 Valea Trei Fantani

14+370 1 Bazin de disipare

14+700 2

Statie de epurare mecano-biologica; Separator Produse

petroliere; 17+300 4 Valea Budurului 18+600 4 Valea Sultanului

20+070 2 Canal de evacuare Chineja

20+490 1 Canal de evacuare Chineja

21+240 1 Bazin de retentie

16

22+020 1 Bazin de retentie 22+410 1 Bazin de retentie 23+400 1 Bazin de disipare 23+880 1 Bazin de disipare 24+450 1 Bazin de disipare 24+810 1 Bazin de disipare 25+500 1 Bazin de retentie 26+680 1 Bazin de retentie

26+880 2 Canal de Desecare CCC

27+530 2 Canal de Irigatii

27+750 2 Canal de Desecare CCC

28+230 4 Canal de Irigatii 28+770 2 Canal de Irigatii

29+340 2 Canal de Desecare CE35

30+090 1 Bazin de retentie 31+500 2 Canal de Irigatii 31+980 1 Bazin de retentie 32+520 1 Bazin de retentie 32+760 1 Bazin de retentie 32+990 1 Bazin de retentie

Total statii SPE 86

Preepurarea apelor pluviale necesita realizarea unor constructii si instalatii de inmagazinare si curatare a acestora.

Instalatiile tip de separatoare de namol si hidrocarburi sunt formate din camin admisie apa, separator namol, separator hidrocarburi si camin evacuare apa.

Se propune amplasarea acestor instalatii tip de separatoare de namol si hidrocarburi la fiecare podet de pe traseul Variantei de Ocolire Galati.

Curăţirea periodică a santurilor.

Cu referire la zgomot in etapa de operare se vor aplica urmatoarele masuri:

pentru cazurile în care nivelurile de zgomot efective la marginea drumului ocolitor, stabilite prin măsurători, vor fi superioare celor prognozate, se vor adopta măsuri de protecţie sonoră la receptori (triplarea ferestrelor, geamuri termopan, ecrane locale);

pentru protectia impotriva zgomotului a localitatilor situate in apropierea variantei de ocolire se prevad panouri fonoabsorbante in lungime totala de 1305 ml

Acestea vor fi dispuse astfel:

- 955ml pe partea stânga in zona Smârdan de la Km 11+632 pana la Km 12+587;

- 350ml pe partea dreapta in zona Smârdan de la Km 11+632 pana la Km 11+982;

17

Legat de sursele de poluare a solului si subsolului sunt specificate urmatoarele aspecte:

In perioada de operare nu sunt conditii de poluare a solului sau subsolului, datorita impermeabilizarii cu asfalt a suprafetei carosabile.

Alte surse de poluare: depozitarea necontrolata a deseurilor tehnologice si menajere.

Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului: Asfaltarea precum si asigurarea scurgerii apelor meteorice au ca rezultat realizarea conditiilor necesare pentru protectia solului si subsolului.

Deseurile vor fi depozitate in containere specializate, ce vor fi evacuate prin grija constructorului, de catre o unitate specializata, cu care constructorul va incheia un contract.

In etapa de operare (exploatare şi întreţinere) vor rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

deşeuri de la activităţile care se vor desfăşura în spaţiile de parcare; deşeuri specifice transportului rutier; deşeuri rezultate de la curăţarea separatorului de produse petroliere,

deşeuri datorate unui comportament neadecvat al participanţilor la traficul rutier (deşeuri menajere şi asimilabil menajere).

De asemenea, în etapa de operare vor rezulta deşeuri specifice activităţii de realizare a drumului ocolitor, care vor fi executate de firme de specialitate. Deşeurile rezultate vor fi colectate şi eliminate corespunzător prin operatori autorizaţi contractaţi de firmele de specialitate.

Zonele de parcare vor fi dotate cu pubele ecologice pentru colectarea selectiva a deşeurilor.

În această etapă vor rezulta cantităţi semnificative de deşeuri, unele din aceste deşeuri fiind periculoase prin conţinutul de metale grele şi produse petroliere.

Gestionarea deşeurilor specifice etapei de operare va fi responsabilitatea administratorului. Evacuarea deşeurilor va constitui o activitate care trebuie inclusă în Planul de operare şi întreţinere.

1.3.3. Etapa de inchidere In aceasta etapa se vor realiza activitati ce vor consta in urmatoarele: terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizarilor de santier,

drumurilor provizorii, platformelor etc vor fi redate circuitului normal de folosinta dupa incheierea lucrarilor de constructie;

in cazul in care se va constata o degradare a acestora vor fi aplicate masuri de reconstructie ecologica.

18

1.4. Resursele naturale necesare implementarii proiectului Resursele naturale folosite in perioada de constructie sunt urmatoarele:

- agregate naturale de balastiera: nisip natural, pietris, pietris ciuruit, balast de rau, balast amestec optimal;

- agregate de cariera: nisip de concasaj, piatra sparta pentru drumuri, piatra bruta, criblura dublu concasata, cribluri 3-8mm, 8-16mm, 16-25mm;

Pentru executia stratului de fundare se va utiliza balast. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterate la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine, vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale

protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului Nu este cazul 1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea de eliminare a acestora

Gospodărirea deşeurilor

Deseurile produse ca urmare a realizarii si exploatarii traseului analizat se estimeaza separat pe cele doua etape astfel:

- In perioada de executie;

- In perioada de exploatare.

Deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executie

Prin H.G. nr. 856/2002 privind „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza Listei nationale de deseuri acceptata in fiecare clasa de depozit de deseuri prezentata in H. G. 856/2002.

Conform Listei nationale, deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza:

- 17.01.00 beton, caramizi, materiale ceramice si materiale pe baza de gips; - 17.02.00 lemn, sticla, materiale plastice si cauciuc; - 17.03.00 asfalt, gudroane si produse gudronate; - 17.04.00 metale (inclusiv aliajele lor); - 17.05.00 pamant si materiale excavate sau dragate; - 17.07.00 deseuri amestecate de materiale de constructie si deseuri din demolari.

Antreprenorul are obligatia, cf. H.G. mentionata mai sus, sa tina evidenta lunara a producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.

19

Pentru lucrarea analizata, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se incadreaza in prevederile HG 856/2002.

Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. Cea mai mare parte a acestor deseuri vor fi reciclate in lucrarile de terasamente, atat pentru constructii definitive cat si pentru lucrari provizorii de drumuri, platforme etc.

In afara deseurilor prevazute in proiect, in bazele de utilaje din cadrul organizarii de santier se vor acumula deseuri specifice activitatii acestora. Se vor acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane si asfalt, etc.

Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.

Deseuri nepericuloase in perioada de exploatare

In etapa de operare (exploatare şi întreţinere) vor rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

deşeuri de la activităţile care se vor desfăşura în spaţiile de parcare; deşeuri specifice transportului rutier; deşeuri rezultate de la curăţarea separatorului de produse petroliere,

deşeuri datorate unui comportament neadecvat al participanţilor la traficul rutier (deşeuri menajere şi asimilabil menajere).

De asemenea, în etapa de operare vor rezulta deşeuri specifice activităţii de realizare a drumului ocolitor, care vor fi executate de firme de specialitate. Deşeurile rezultate vor fi colectate şi eliminate corespunzător prin operatori autorizaţi contractaţi de firmele de specialitate.


În această etapă vor rezulta cantităţi semnificative de deşeuri, unele din aceste deşeuri fiind periculoase prin conţinutul de metale grele şi produse petroliere.


Modul de gospodarire a deseurilor

Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de executie se prezinta sintetic in tabelul de mai jos:

20

Deşeuri generate pe perioada de executie Tabel 2

Denumirea deşeului

Cantitatea prevăzută a fi generată

Starea fizică (Solid- S, Lichid – L,

Semisolid-SS

Codul deşeului

Codul privind

principala proprietate periculoasă

Codul clasificăriui statistice

Managementul deşeurilor cantitatea prevăzută a fi generată-

(t/an)

valorificată eliminată rămasă în stoc

Amplasament lucrări si Organizare de şantier

Menajer sau asimilabile

Zilnic cca 1mc S 20 01 08 H13 - - integral -

Deşeuri metalice Lunar S 17 04 07 - - integral - -

Ambalaje Lunar S 15 01 integral Deşeuri materiale construcţii

Lunar S 17 09 04 - - integral - -

Deşeuri de materiale plastice

Lunar S 07 02 13 integral

Acumulatori uzaţi Lunar S 16 06 integral

Anvelope uzate Lunar S 16 01 03 integral

Nămol din bazine vidanjabile

Lunar L 13 05 02 integral

21

In perioada de exploatare a traseului analizat vor rezulta deseuri de la parcari, de la celelalte activitati care se vor desfasura la marginea drumului ocolitor.

Gospodărirea substantelor toxice şi periculoase

Timpul execuţiei lucrărilor, vor fi utilizate unele substanţe toxice şi periculoase, în special produse petroliere şi diluanţi al căror regim de depozitare, manipulare şi utilizare va trebui să se conformeze prevederilor reglementărilor în vigoare. De asemenea, pe perioada de operare se vor aplica marcaje rutiere. Păstrarea şi aplicarea vopselelor pentru marcaje se va supune reglementărilor în vigoare.

Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrifianti necesari functionarii utilajelor, precum cele din vopseaua pentru marcajul rutier.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate.

Aceeasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare acumulatori etc.

Vopseaua pentru marcaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi descarcata in utilajele de lucru respective. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor.

Prin modul de depozitare a deseurilor nu se creeaza conditii de impact negativ asupra solului si subsolului, dar se impun urmatoarele masuri:

- Colectarea uleiurilor uzate se face în recipiente închise etans, rezistente la soc mecanic si termic, iar stocarea, în spaţii corespunzãtor amenajate, imprejmuite si securizate, pentru prevenirea scurgerilor necontrolate;

- Recipientele continand ulei uzat vor fi inscriptionate vizibil cu codul de deseu potrivit clasificarii din anexa I a HG 235/2007 sau anexa 2 din HG 856/2002;

- Uleiurile uzate vor fi predate in vederea reutilizarii sau eliminarii in acest scop se va intocmi “Declaratie pentru livrarea uleiurilor uzate” in conformitate cu HG 235/2007 Anexa 2;

Substante toxice si periculoase in perioada de exploatare

Lucrarile de intretinere a variantei de ocolire nu presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi incadrate in categoria substantelor toxice si periculoase. Produsele cele mai frecvent folosite sunt:

- Benzina si motorina, carburant utilizat de mijloacele de transport;

- Lubrefianti (uleiuri, vaselina);

- Lacuri si vopsele, diluanti – utilizati in cadrul lucrarilor de intretinere, protectie si marcaje rutiere.

Pot sa apara unele probleme in timpul manipularii si utilizarii acestor produse de catre unitatile specializate in lucrarile de intretinere si reparatii ale traseului analizat. Personalul angajat al acestora trebuie sa respecte normele specifice de lucru si de protectia muncii pentru desfasurarea in siguranta deplina a operatiilor respective. Recipientii folositi trebuie recuperati si valorificati corespunzator.

22

1.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului

Varianta de ocolire Galati traverseaza, in general, terenuri cu destinatie agricola, in mare parte proprietati private, restul fiind terenuri comunale.

Suprafata totala a terenurilor ocupate pentru realizarea Variantei este de 181,70 ha. Toate terenurile sunt situate in extravilan. 1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului Nu este cazul

1.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului Din cele aratate mai inainte, rezulta ca obiectivul de investitii Varianta de ocolire Galati, este complex, alcatuit, mai ales, din importante lucrari de drum si lucrari de arta: viaducte, poduri, pasaje, pe o lungime de 33,600 km, costurile pe kilometru atingand valori importante si in consecinta se ajunge la o valoare apreciabila a investitiei.

Se estimeaza ca lucrarile pentru realizarea Variantei de ocolire Galati are o durata de executie de 42 luni.

In practica realizarii si exploatarii drumurilor ocolitoare nu se prevad lucrari de inchidere si monitoring postinchidere intrucat investitia are functiune permanenta. 1.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii

proiectului Se prezinta in continuare activitatile specifice de realizare a lucrarilor de arta. Acestea sunt impartite in trei mari categorii si anume:

a) Lucrari la infrastructura b) Lucrari la suprastructura c) Lucrari la racordarile cu terasamentele a) Lucrarile pentru infrastructura, care se aplica la toate podurile,

pasajele si viaductele, diferind doar amploarea acestor lucrari, functie de lungimea totala a fiecarui pod, presupune realizarea urmatoarele activitati:

Etapa I – Executie piloti forati cu diametru mare Ø1500mm Faza 1 – Forarea pilotilor Faza 2 – Montarea armaturilor Faza 3 – Turnarea betonului Faza 4 – Incercari si teste ale pilotilor

Etapa II – Executie radier Faza 1 – Executia sapaturilor Faza 2 - Demolarea capetelor pilotilor Faza 3 – Turnare beton de egalizare Faza 4 – Montarea carcasei de armatura a radierului Faza 5 - Turnarea betonului

Etapa III - Executie elevatii Faza 1 – Montarea armaturilor Faza 2 – Executia codrajului

23

Faza 3 – Turnarea betonului b) Lucrarile pentru suprastructura, care se aplica independent la fiecare

pod in parte, diferind in functie de materialele folosite pentru tablier (metal, beton sau mixt: hotel-beton), presupune realizarea urmatoarele activitati:

Etapa IV – Suprastructura din grinzi prefabricate, in cazul podurilor cu o singura deschidere

Faza 1 – Montarea grinzilor prefabricate Faza 2 – Montarea armaturii din placa de suprabetonare Faza 3 – Turnarea betonului din placa de suprabetonare Faza 4 – Montarea hidroizolatiei pe pod Faza 5 – Asterea caii pe pod Faza 6 - Executie parapet directional

Etapa V – Suprastructura din grinzi metalice, in cazul podurilor cu sectiune mixta

Faza 1 – Executie platforma de montaj Faza 2 – Montarea grinzi metalice de lansare Faza 3 – Riparea tablierului metalic si pozitionarea pe reazeme provizorii Faza 4 – Montarea placilor de beton prefabricate si monolitizarea acestora Faza 5 – Montarea si tensionarea cablelor de otel Faza 6 – Pozitioanarea tablierul pe reazemele finale Faza 7 – Montarea hidroizolatiei pe pod Faza 8 – Asterea caii pe pod Faza 9 - Realizare trotuare pe pod Faza 10 - Executie parapet directional

c) Lucrari la racordarile cu terasamentele care se aplica in general la toate podurile, pasajele si viaductele, diferind doar amploarea acestor lucrari, functie de inaltimea terasamentelor, presupune realizarea urmatoarele activitati:

Etapa V I - Executie racordari cu terasamentele Faza 1 - Amenajare sferturi de con Faza 2 - Amenajare taluzuri rampe Faza 3 - Executie scari si casiuri

d) Drumuri tehnologice Pentru executia Variantei de ocolire accesele se vor face numai pe drumurile existente, iar intre acestea se va circula numai in interiorul amprizei Variantei. Cu alte cuvinte pentru desfasurarea procesului tehnologic de executie, nu sunt necesare accese prin drumuri noi, care sa fie situate in afara Variantei. Drumurile existente prin care se vor face accesele pentru executia Variantei de ocolire sunt:

- DN25 Galati - Tecuci; - DJ251 Galati – Smardan; - DN26 Galati – Oancea; - Drumul de exploatare existent pe partea stanga a caii ferate Galati –

Barlad; - DN2B Galati – Giurgiulesti.

In concluzie, nu se prevad drumuri noi de acces temporare (tehnologice) situate in ariile naturale protejate.

24

1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Caracteristicile principale ale constructiilor – situatia proiectata

Clasa tehnica, conform prevederilor NORMELOR TEHNICE PRIVIND STABILIREA CLASEI TEHNICE A DRUMURILOR PUBLICE, Varianta de ocolire Galati, va fi un drum care se incadreza in Clasa tehnica III, cu 2 benzi de circulatie, avand o intensitate medie a traficului, intre 3500– 8000 vehicule fizice si urmeaza sa faca parte din Drumul european E 87 (spre si dinspre Ucraina) si E 584 (spre si dinspre R. Moldova); in viitor urmeaza sa faca parte din Autostrada inelara a Marii Negre.

Varianta de ocolire Galati poate fi definita ca drum pentru circulatie rapida ce se va realiza in scopul preluarii traficului de tranzit, care in prezent trece prin municipiul Galati, intre DN25 – DJ251 - DN26 - DN24D si DN2B.

Clasa de importanta este III, iar categoria de importanta este C (normala).

Elementele geometrice ale traseului, atat in plan orizontal cat si in plan vertical, asigura viteza de proiectare de V=100 km/h, in conformitate cu prevederile STAS 863/1985 “Lucrari de drum, ELEMENTE GEOMETRICE ALE TRASEELOR – Prescriptii de proiectare”.

Traseul Variantei de ocolire Galati, in plan orizontal, are o lungime de L=33,630 km si se desprinde din DN 25 prin Nodul rutier Traian, supratraverseaza DN 25 si calea ferata Tecuci - Galati, traverseaza Vaile Branistea si Odobascu, apoi Valea Rusca Mare, dupa care se indreapta spre nord – vest pe la originea Vaii Obreja, iar de aici spre sud – est, traversand Balta Malina tot pe la origine, la sud de localitatea Smardan. Dupa traversarea DJ 251 Galati - Smardan, traseul se indreapta spre nord – est, apoi printr-o curba la dreapta cu R = 4000 m si un aliniament trece de pe zona de platou, in campia Bratesului si a Prutului. In continuare printr-o alta curba la dreapta cu R = 3550 m, trece prin apropierea coltului din nord a Lacului Brates, indreptandu-se spre DN 2B unde se racordeaza prin devierea acestuia, la cca. 3.5 km inainte de Vama Giugiulesti.

Varianta de ocolire Galati va fi realizata in scopul mutarii traficului de tranzit din oras in afara acestuia, traficul respectiv fiind redirectionat pe drumurile nationale si judetene intersectate de Varianta de ocolire.

Traseul, in plan orizontal si in plan vertical, avandu-se in vedere importanta nationala si internationala a acestui obiectiv de investitie, este proiectat pentru o viteza de V=150Km/h, curba circulara de racordare a aliniamentelor are raza minima de R=830m, in total fiind un numar de 8 curbe cu R=830m, R=850m, R=1000m, R=1150m, R=2000m, R=4000m, R=4000m si R=5000m.

Din lungimea totala a traseului de 33.600Km, 46% din traseu se afla in curbe.

Din cauza reliefului format din vai adanci, versanti si platouri, traseul in profil longitudinal prezinta variatii, din punctul de vedere al declivitatilor, problema cea mai dificila fiind trecerea in Lunca Bratesului, datorita versantului abrupt, pe o inaltime de cca.70m, la baza versantului fiind situata calea ferata Galati – Barlad.

Declivitatea maxima este de 3.5% pe 2,9Km, celelalte declivitati avand marimi de : 3% pe 1,4Km, 2.5% pe 3,4Km, sau 0.3% pe 15Km, 0.5% pe 6,4Km., 1.5% pe 2,8Km. Si s.a.m.d.; declivitatea medie ponderata este de 1.10%.

25

Curbele convexe in plan vertical au raza minima de R=10000m, asigurandu-se viteza de V=100Km/h.

In ceea ce priveste intersectiile rutiere intre Varianta de ocolire cu drumurile nationale si judetene existente, acestea sunt proiectate denivelat sau la nivel, functie de capacitatea intersectiilor respective rezultate din calcule.

Nodul rutier Traian este prevazut la desprinderea Variantei de ocolire din DN25 cu bretele rutiere proiectate pentru V=40Km/h si V=60Km/h, cu benzi de accelerare – decelerare, de intrare respectiv iesire in si din traseu, astfel incat fluxurile de circulatie sa nu se intersecteaze (fara puncte de coleziune).

Urmatoarea intersectie rutiera cu DJ251 Galati – Smardan este la nivel, de tip Sens giratoriu, eliminandu-se punctele de conflict intre fluxurile de circulatie ; inelul interior este proiectat cu R=20m, iar inelul carosabil are latimea de 7.00m cu benzi laterale de siguranta.

Intersectia Variantei de ocolire cu DN26 Galati – Tulucesti – Oancea, rezulta din calcule ca trebuie sa fie denivelata, adica Nod rutier. Trebuie scos in evidenta ca traficul pe DN26 este deosebit de mare fata de traficul de pe Varianta si in consecinta Nodul rutier Vanatori a fost tratat astfel incat fluxurile de circulatie pe sensurile Galati – Tulucesti si Tulucesti – Galati sa se desfasoare nestingherit. Din acest motiv pe cele doua drumuri laterale cu sens unic sunt proiectate Pasaje peste Sensul giratoriu amplasat la intersectia Variantei de ocolire si DN26 reamenajat, intr-un debleu de 10m adancime.

La revenirea Variantei de ocolire in DN2B, din cauza caii ferate Galati – Giurgiulesti care este situata langa drumul existent, DN2B trebuie deviat astfel incat sa se poata amenaja un Sens giratoriu prin care se vor dirija fluxurile de circulatie spre Galati – Bazinul nou – Portul vechi si spre Giurgiulesti; Sensul giratoriu este prevazut cu raza interioara R int.=20m si inelul caroisabil cu latimea de 7.00m si spatii de siguranta laterale.

- In profil transversal, s-au prevazut urmatoarele latimi: Pe Varianta de ocolire Galati: - lăţimea părţii carosabile: 2 x 3,50 m = 7,00 m; - lăţimea platformei: 10,00 m; - latimea acostamentelor: 2 x 1.50m = 3.00m;

din care: - 2 x 0,75 m lăţimea benzilor de încadrare - 2 x 0,75 m lăţimea acostamentelor consolidate

spaţiul necesar, în afara platformei de 10 m, pentru amplasarea parapetului: 0,90 m pentru parapete semigreu si 0.95m pentru parapete greu si foarte greu; lăţimea banchetei situate între rigolă şi baza feţei văzute a zidului de debleu: 0,50;

Prin Legea nr. 22 din 22 februarie 2001 pentru “Ratificarea conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991”, in ANEXA 1 se prezinta lista cu activitatile propuse, la punctual 7 mentinandu-se activitatea: “Construirea de autostrazii si drumuri pentru circulatie rapida..” , iar in NOTA se arata ca “expresia drumuri pentru circulatie rapida defineste un drum rezervat circulatiei autovehiculelor, accesibil numai prin caii de transfer sau prin intersectii reglementate si pe a carui parte carosabila sunt interzise, in mod special, oprirea si stationarea” .

26

Varianta de ocolire Galati , din punctul de vedere al elementelor geometrice ale traseului, in plan orizontal si in profil longitudinal, este proiectata pentru viteza de V=100Km/h, iar accesibilitatea din drumurile nationale: DN25, DN24D, DN26, DN2B, cat si din DJ251 in Varianta de ocolire se face prin cai de transfer si prin intersectii reglementate, adica prin Noduri rutiere si prin Sensuri giratorii. Cu alte cuvinte o parte din prevederile Legii nr.22 /22 februarie 2001 – Anexa 1 si din Nota se respecta in sensul ca Varianta de ocolire s-ar putea incadra ca drum pentru circulatie rapida. Insa, asa cum rezulta din Anexa 1 si Nota se mai pune si problema ca “pe partea carosabila sunt interzise, in mod special, oprirea si stationarea”. In situatia Variantei de ocolire aceasta cerinta nu poate fi satisfacuta deoarece partea carosabila este alcatuita din doua benzi rutiere de circulatie: o banda de circulatie este pentru sensul DN25 – DJ251 – DN26 – DN2B, iar a doua banda de circulatie este pentru sensul DN2B – DN26 – DJ251 – DN25; cu alte cuvinte pentru fiecare sens de circulatie este prevazuta numai o banda de rulare, de 3.50m latime si nu 2 sau 3 benzi (pe sens) asa cum se prevede la Drumurile expres si Autostrazi. O astfel de situatie recenta este Drumul expres Braila – Galati, proiectat in anii 2007-2008 unde se prevede realizarea a doua benzi de circulatie pentru fiecare sens; si nu numai atat, dar pe acest Drum expres se mai prevede si cate o banda de urgenta de 2.50m pe partea dreapta a partii carosabile, care permite stationarea in cazuri extreme a autovehiculelor. In situatia Variantei de ocolire Galati aceasta banda de urgenta nu este prevazuta si in consecinta, in situatii extreme autovehiculele sunt nevoite sa stationeze, partial pe partea carosabila si partial pe acostamente, partea carosabila fiind de 2x3,50m=7.00m latime , iar platforma de 10.00m latime (adica fiecare acostament este de 1.50m). Mai trebuie adaugat ca desi traseul Variantei de ocolire este proiectat pentru viteza de V=100Km/h, viteza de circulatie nu poate fi, in mod continuu, aceeasi (V=100Km/h), deoarece in situatia manevrelor de depasire, de multe ori viteza trebuie redusa pana la limita impusa de autovehicolul din fata care trebuie depasit, astfel incat sa se evite un accident. In consecinta, cerinta ca autovehiculul sa nu stationeze pe partea carosabila nu se poate respecta, iar viteza maxima de 100Km/h, nu poate fi constanta, aceasta putand ajunge si la valoarea V=0 Km/h, adica la stationarea pe partea carosabila, in situatia depasirilor. Luând in considerare cele de mai sus, Varianta de ocolire Galati nu poate fi incadrata, conform prevederii Legii nr.22 /2001, ca Drum de mare viteza.

Pentru scurgerea apelor pluviale, avand in vedere siguranta circulatiei, pe de o parte, si tipurile existente de pamanturi si anume loess-uri, santurile in deblee sunt prevazute a fi pereate pe toata lungimea, forma santurilor fiind trapezoidala, cu inclinarea taluzului spre platforma drumului de 1:3 (in loc de 2:3) si a taluzului opus cu inclinarea de 1:1. Tot din motivul prevenirii eroziunii terenului (pamanturi loessoide) si santurile de la piciorul taluzelor de rambleu sunt prevazute a fi pereate; cu alte cuvinte, atat pe partea stanga a Variantei de ocolire cat si pe partea dreapta, se prevad santuri trapezoidale pereate pe toata lungimea Variantei.

Amplasarea statiilor de preepurare SPE este prezentata in tabelul nr. 3:

27

Tabel 3

Poziţie Kilometricã Numar bucati pe locatie Locul de evacuare al apelor preepurate

0+660 1 Paraul Barladel deviat 1+110 1 Paraul Barladel deviat

0+540 pe breteau C a nodului rutier Traian 2 Canal de Desecare Cd74

0+330 pe breteau D la nodul rutier Traian 2 Canal de Desecare Cd74

2+490 4 Valea Branistea 2+860 4 Valea Branistea 2+487 5 Valea Odobascu 4+950 1 Bazin de disipare 5+735 2 Canal de irigatii CA Barbosi 6+040 5 Valea Rusca Mare 7+140 1 Bazin de disipare 8+130 1 Bazin de disipare 9+915 3 Balta Malina 11+190 1 Bazin de disipare 11+430 4 Valea Coada Malinei 12+595 1 Bazin de disipare 13+545 4 Valea Trei Fantani 14+370 1 Bazin de disipare

14+700 2 Statie de epurare mecano-biologica; Separator Produse petroliere;

17+300 4 Valea Budurului 18+600 4 Valea Sultanului 20+070 2 Canal de evacuare Chineja 20+490 1 Canal de evacuare Chineja 21+240 1 Bazin de retentie 22+020 1 Bazin de retentie 22+410 1 Bazin de retentie

28

23+400 1 Bazin de disipare 23+880 1 Bazin de disipare 24+450 1 Bazin de disipare 24+810 1 Bazin de disipare 25+500 1 Bazin de retentie 26+680 1 Bazin de retentie 26+880 2 Canal de Desecare CCC 27+530 2 Canal de Irigatii 27+750 2 Canal de Desecare CCC 28+230 4 Canal de Irigatii 28+770 2 Canal de Irigatii 29+340 2 Canal de Desecare CE35 30+090 1 Bazin de retentie 31+500 2 Canal de Irigatii 31+980 1 Bazin de retentie 32+520 1 Bazin de retentie 32+760 1 Bazin de retentie 32+990 1 Bazin de retentie

Total statii SPE 86

29

1.12. Cracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul

Nu este cazul

1.13. Alte informatii relevante Nu este cazul

2. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului

Aflat în partea central-estică a României (45º 25' şi 46º 10' latitudine nordică şi între 27º 20' si 28º 10' longitudine estică), judeţul Galaţi se află la confluenţa fluviului Dunărea cu cele două mari râuri ale Moldovei, Siretul şi Prutul în sectorul fluvio-maritim al ţării. Suprafaţa judeţului este de 4.425 km.p., 1,9 % din teritoriul României.

Fig. 1. Localizarea geografica a judeţului Galaţi

Relieful zonei se caracterizează prin unităti de câmpie şi podis, cu înălţimi ce variază între 10-20 m (în sud) şi 310 m (în nord), cu o fragmentare mai accentuată în partea nordică şi mai slabă în cea sudică, distingându-se, cinci unităţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului inferior, Lunca Prutului inferior.

Unitatea de relief din care face parte zona studiata este reprezentata de Campia Covurlui, ce corespunde din punct geomorfologic extremitatii de sud a Podisului Moldovei.

Campia Covurlui este o campie piemontana si de terasa, caracterizata prin prezenta interfluviilor cu suprafete plane, care continua spre sud platourile mai inalte ale podisului cu acelasi nume fiind formata dintr-o asociere de campuri ce coboara in trepte spre valea Siretului, o parte dintre acestea fiind terase aluviale ale Siretului. Este delimitata la est si vest de raurile Geru si Prut, prezentand altitudini cuprinse intre 80m si 200m.

Amplasamentul proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” este situat in partea de S-SE a teritoriului judeţului, între raurile Siret, Prut si Dunărea, pe terasele cele mai avansate ale Podişului Moldovei, unde Câmpia Covurlui înaintează până la malul Dunării. Relieful zonei studiate se prezintă sub forma de luncă şi câmpie colinare cu altitudinea maximă de 94 m, conform

30

datelor derivate din modelul digital de elevaţie prezentat de Jarvis şi colab. (2008).

Principalele cursuri de apă care străbat judeţul Galaţi sunt: Dunărea, Siretul, Prutul şi Bârladul. Reţeaua hidrografică este tributară fluviului Dunărea, afluenţilor săi de ordinul I - râurile Siret şi Prut şi afluenţilor de ordine inferioare - văile Mălina, Cătuşa, lacul Brateş etc.

Prutul are ca afluenti Elanul si Horincea. Pârâul Chineja se varsă în Lacul Brates.

Traseul variantei ocolitoare Galati se situeaza intre luncile raurilor Siret si Prut. Astfel, Lunca Siretului inferior este o unitate individualizată ce se desfăsoară din dreptul localitătii Mărăsesti până la confluenta râului Siret cu fluviul Dunărea, formată dintr-un ses larg si terase locale de luncă. Este un relief tipic de acumulare format din râul Siret si afluentii lui de pe ambele maluri, bogat în aluviuni.

Lunca Prutului se întinde de la confluenta râului Prut cu fluviul Dunărea, până la nordul judetului Galati, în depresiunea Horincea. Are înăltimi ce variază între 4-6 m si o lătime ce variază de la 1,5 - 10-11 km.

Resursele de apă subterană sunt de calitate, fiind cantonate la cca. 150 - 200m adâncime.

Clima zonei este temperat-continentală, găsindu-se sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice.

In aspect climatic zona proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” se găseste sub influenta maselor de aer continental estice si mai putin sudice si vestice. Temperatura medie anuală este de cca 10ºC, temperatura medie a lunii iulie este de 21,7ºC, iar remperatura medie a lunii ianuarie este de cca -3-4ºC (municipiul Galati). Repartitia anuală a precipitatiilor este neuniformă, cele mai mari cantităti de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse.

Vântul predominant este Crivătul, care reprezintă 29% din frecventa anuală a vânturilor.

In aspect pedologic se remarca soluri cernoziomice, cu profil normal sau cernoziomuri degradate, cu profil de la moderat până la puternic erodat, soluri aluvionare de pantă si vale s.a. Eroziunea si alunecările de teren au impus realizarea de plantatii forestiere in bazinul hidrografic al paraului Chineja.

In functie de relieful si influentele climatice specifice teritoriului judetului, vegetatia prezenta este cea de stepa si silvostepa. In zona luncilor Dunarii si Siretului predomina crangurile de salcie si diverse specii de plante: iarba scaioasa, iarba vantului (Apera spica-venti), colilia (Stipa spp.), ruscuta (Adonis vernalis), paiusul (Festuca valesiaca), firuta (Poa spp.), barboasa (Botriochloa ischemum) etc. Spre Podisul Covurluiului, abunda vegetatia forestiera, pasunile si fanetele. Vegetatia lemnoasa de silvostepa reprezentata de stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora), stejarul pufos (Q. pubescens), cer (Q. cerris) si garnita (Q. frainetto), este specifica Podisului si Campiei Covurluiului. Datorita masivelor integrari in cultura a terenurilor, vegetalele primare de stepa au fost inlocuite de culturi agricole sau de vegetatie erbacee secundara. Mari suprafete sunt cultivate cu vita de vie, pomi fructiferi, cereale si plante tehnice.

31

Vegetatia din zona studiata este reprezentata prin: terenurile agricole cultivate intensiv;plantatii de salcam si alte esente de foioase; suprafete de pajisti degradate folosite ca păşuni; buruienisuri si asociaţii ruderale.

Specifica zonei de stepa si silvostepa, fauna din partea de sud a Moldovei este bine reprezentata de rozatoare ca popandaul (Spermophilus citellus) care se hraneste mai cu seama din culturile de cereale, harciogul (Cricetus cricetus), orbetele (Spalax sp.) si numeroase specii de soareci de camp si iepuri. Dintre pasari, mai des intalnite sunt potarnichea (Perdix perdix), prepelita (Coturnix coturnix) care calatoreste toamna spre sud, ciocarlia (Alauda arvensis), rata mare (Anas platyrynchos) si gasca de vara (Anser anser) etc. Animalele sunt reprezentate de soparla (Lacerta sp.), sarpe coluber (Coluber caspius), soparla de stepa s.a. Padurile seculare de la Adam, Buciumeni si Viile adapostesc specii faunistice de interes cinegetic (mistret, vulpe, caprioara). Sunt si insecte specifice zonei de campie: lacuste, cosasi, greieri etc.

In corespundere cu documentatia tehnica a proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” traseul studiat intruneste urmatorele caracteristici:

conform prevederilor NORMELOR TEHNICE PRIVIND STABILIREA CLASEI TEHNICE A DRUMURILOR PUBLICE, Varianta de ocolire Galati, va fi un drum care se incadreza in Clasa tehnica III, cu 2 benzi de circulatie, avand o intensitate medie a traficului, intre 3500– 8000 vehicule fizice si urmeaza sa faca parte din Drumul european E 87 (spre si dinspre Ucraina) si E 584 (spre si dinspre R. Moldova); in viitor urmeaza sa faca parte din Autostrada inelara a Marii Negre.

elementele geometrice ale traseului, atat in plan orizontal cat si in plan vertical, asigura viteza de proiectare de V=100 km/h, in conformitate cu prevederile STAS 863/1985 “Lucrari de drum, ELEMENTE GEOMETRICE ALE TRASEELOR – Prescriptii de proiectare”.

Fig. 2. Amplasarea proiectului (marcator culoare rosie, conform datelor furnizate de catre proiectant) in raport cu topografia zonei de implementare (sursa:modificat dupa harta topografica 1: 25.000)

32

Fig. 3. Aspecte de pe DN 26 la Nodul rutier Vanatori

Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, obiectivul de investitie ce

urmeaza a fi realizat are ca scop preluarea traficului de tranzit, care in prezent trece prin municipiul Galati, intre DN25 – DJ251 - DN26 - DN24D si DN2B, cat si legaturile rutiere cu Vamile Giurgiulesti si Oancea, la fel si redirectionarea traficului de tranzit pe drumurile nationale si judetene intersectate de obiectivul de investitie.

Varianta de ocolire Galati are o lungime de L=33,630 km si se desprinde din DN 25 prin Nodul rutier Traian, supratraverseaza DN 25 si calea ferata Tecuci - Galati, traverseaza Vaile Branistea si Odobascu, apoi Valea Rusca Mare, dupa care se indreapta spre nord – vest pe la originea Vaii Obreja, iar de aici spre sud – est, traversand Balta Malina tot pe la origine, la sud de localitatea Smardan.

Fig. 4. Desprinderea variantei – zona DN 25 Dupa traversarea DJ 251 Galati - Smardan, traseul se indreapta spre

nord – est, apoi printr-o curba la dreapta cu R = 4000 m si un aliniament trece de pe zona de platou, in campia Bratesului si a Prutului. In continuare printr-o alta curba la dreapta cu R = 3550 m, trece prin apropierea coltului din nord a Lacului Brates, indreptandu-se spre DN 2B unde se racordeaza prin devierea acestuia, la cca. 3.5 km inainte de Vama Giugiulesti.

33

Fig. 5. DN 2B la revenirea variantei

Varianta de ocolire Galati traverseaza, in general, terenuri cu destinatie agricola, in mare parte proprietati private, restul fiind terenuri comunale.

Fig. 6. Suprafete de teren folosinta arabil din zona de amplasament a proiectului

Suprafata totala a terenurilor ocupate pentru realizarea Variantei este de 181,70 ha.

Fig. 7. Terenuri neproductive din perimetrul Variantei ocolitoare Galati

34

Traseul obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” se suprapune peste fondul forestier national proprietate publica a statului administrat de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, prin Directia Silvica Galati, Ocolul Silvic Galati, U.P. I Mogos, unitatile amenajistice u.a. 28 A, 28C (folosinta padure) si 28N1(folosinta neproductiv) din trupul de padure Coasta Brates (Fig. 7.)

Fig. 8. Plantatii forestiere pe terenuri erozionale (Trupul de padure Coasta Brates)

Din cauza reliefului format din vai adanci, versanti si platouri, traseul in profil longitudinal prezinta variatii, din punctul de vedere al declivitatilor, problema cea mai dificila fiind trecerea in Lunca Bratesului, datorita versantului abrupt, pe o inaltime de cca.70m, la baza versantului fiind situata calea ferata Galati – Barlad.

Amplasarea in sud-estul tarii, la nord de orasul Galati (cca. 33,6 km incepand din zona Branistea-Traian pana la intersectia cu DN 2B, la sud-vest de localitatea Giurgiulesti) face ca traseul propus spre construirea Variantei ocolitoate Galati sa se afle in ariile naturale de interes comunitar - aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates, aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, situl de importanta comunitara ROSCI 0162 Lunca Siretului inferior si in vecinatatea Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior, elemente ale retelei Ecologice Europene Natura 2000 in Romania. Astfel, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior: prin limita sa estica situl se afla la limita cu traseul Variantei ocolitoare, in zona localitatii Traian;

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior: prin limita sa estica situl se afla la limita cu traseul Variantei ocolitoare la distanta de cca. 0-0,06 m, iar pe o portiune restransa (cca. 28 ha) Varianta Ocolitoare Galati traverseaza situl;

ROSPA0121 Lacul Brates: situl este traversat de Varianta ocolitoare, ocupand o suprafata de cca. 91.784 ha;

35

Fig. 9. Amplasarea proiectului (marcator culoare verde, conform coordonatelor furnizate de catre proiectant) in raport cu ariile naturale protejate din zona studiata (sursa: prelucrare Google earth)

Specificam, ca Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european.

In ceea ce oriveste ariile naturale protejate, in Romania, acestea sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone, precum si alte acte normative, dupa cum urmeaza: OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/ 2011, are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă;

- HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, prezintă ariile de protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit;

- Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară ca situri de importanţă comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri de importanţă comunitară ca arii speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului;

- HG nr. 971/2011 modifica si completeza Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică

36

ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

- Ord. nr. 2387 din 29 septembrie 2011 se modifica Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului 2.1.1 Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000) In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone protejate. Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior NUMELE SITULUI: Lunca Siretului Inferior LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 46' 22'', Longitudine: E 27º 20' 33'' Suprafaţa sitului (ha): 25.081 Altitudine (m): Min.: 0, Max.: 302, Med.: 47 Regiunea biogeografică: continentala/stepica Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO011 2 Bacau RO026 42 Vrancea RO024 49 Galati RO021 7 Braila

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global 3260 Cursuri de apa in zonele de

campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion

20

B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5

B C C B

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

9 A C B B

91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

0.2 C C B C

91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae

0,3 B C B B

37

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Pop.:

Rezid. Reprod.

Iernat

Pasaj Sit Pop.

Conserv. Izolare

Global

1355 Lutra lutra P C B C B 1335 Spermophilus

citellus

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE Cod Specie Pop.:

Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolar

e Global

1083 Lucanus cervus

P C B C C

1014 Vertigo angustior

P?

Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Populaţie Motiv M Felis silvestris P D

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop.

Conserv. Izolare Global

1220 Emys orbicularis

P C B C B

1166 Triturus cristatus

P C B C B

1188 Bombina bombina

P C B C B

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere

Iernat Pasaj Sit Pop.


1130 Aspius aspius P C B C B 1149 Cobitis taenia P C B C B 2511 Gobio kessleri P B B C B 1124 Gobio

albipinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer

P C B B B

1145 Misgurnus fossilis

P C B C B

2522 Pelecus cultratus

P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus

P C B C B

1146 Sabanejewia aurata

P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B 1159 Zingel zingel P C B C B

38

DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase N26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) – 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturi cerealiere extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%; paduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substaratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri). Calitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice. Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului. Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.

39

Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci. Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate RO04 Rezerv.nat. · 0,74 2.412. - Balta Talabasca RO04 Rezerv.nat · 1,42 2.827. – Padurea Neagra Managementul sitului Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a padurilor – Directia Silvica Focsani Planuri de management ale sitului: Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.

În concluzie menţionăm ca tipurile de habitate, speciile de nevertebrate şi vertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, la fel şi alte specii importante de floră şi faună, prezente în situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul studiat. Astfel, nu se poate vorbi despre existenţa vre-unui impact asupra componentelor de habitat, floră şi faună a acestei arii protejate, urmare a realizării obiectivului de investitie ”Varianta DN2 de ocolire a municipiului Adjud, judetul Vrancea”.

2.1.1.2 Prezentarea sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000) In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestei zone protejate.

ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 36.492 ha, fiind situat, în regiunile biogeografice continentală şi stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi (66%), Vrancea (29%) şi Brăila (5%). Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (harta din Formularul standard Natura 2000)

In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declarat pentru 22 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE:

40

Specii de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

A054 Anas acuta 20-35 i D A056 Anas clypeata 30-60 i D A052 Anas crecca 50-80 i D A050 Anas penelope 170-230

i D

A053 Anas platyrtynchos

10-20 p 350-500 i D

A055 Anas querquedula 1-3 p D A051 Anas sterepera 3-5 p 50-80 i D A043 Anser anser 350-500 i D A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i D A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C C A087 Buteo buteo 20-35 i D A198 Chlidonaris

leocopterus 5-12 p B B C B

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C C A096 Falco tinnunculus 10-15 p D A125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000

i C B C B

A459 Lanus cachinnans 18-25 p 200-250 i D A156 Limosa limosa 600-1000 i D A230 Merops apiaster 30-50 p D A017 Phalacrocorax

carbo 50-120 i D

A005 Podiceps cristatus 30-45 p D A048 Tadoma tadoma 2p D A161 Tringa erythropus 150-200 i D

41

A162 Tringa totanus D A142 Vanellus vanellus 30-45 p 500-700 i D A179 Lanus ridbundus 25-35 p 80-180 i D

Notă: "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; "B "- specia este bine reprezentată la nvelul sitului; "C" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional; "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional). Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 17 511, 512 Râuri, lacuri N07 4 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 7 231 Păşuni N16 22 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului: Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zona aflată în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acţiunii de îndiguire a luncii Siretului Inferior, datorită suprafeţei şi adâncimii mai mare şi datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Balta Tălăbasca reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

42

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curăţarea pădurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vânătoare C 0 - 421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundaţii B 0 + Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Cod Activitate Intensitate % Infl. 403 Habitare dispersată B 0 0 421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 - Managementul sitului Situl de importanţă comunitară ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit în custodie Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani, în baza Convenţiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Până în prezent nu există un plan de management al acestei arii protejate. Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrantă din reţeaua ecologică natura 2000, prezentăm în continuare date referitoare la localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a proiectului si relatia acestora cu obiectivul de investitie. 2.2.1.3 Prezentarea sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0121 – lacul Brates (conform Formularului Standard Natura 2000) ROSPA0121 Lacul Brates Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates este situata in hotarele judeţului Galati (100%). FORMULARUL STANDARD NATURA 2000 pentru ariile de protecţie specială (SPA) Codul sitului ROSPA0121 Data completării 201101 NUMELE SITULUI: Lacul Brates LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele sitului Latitudine N 45º 30' 41'' Longitudine E 28º 7' 55'' Suprafaţa sitului (ha) 15.682 Altitudine (m) (km) Min.0 Max. 54 Med. 1 Regiunea biogeografică Alpină Continentală Panonică Stepică Pontică X Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO021 100 Galati

43

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Cod Specie Popul

atie: rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop.

Conserv. Izolare

Global

A396 Branta ruficollis 0-500 i C B C C A196 Chlidonias

hybridus 200-320 p 1500-

300 i B B C B

A197 Chlidonias niger 35-50 p B B C C A097 Falco vespertinus 10-15 p C B C C A019 Pelecanus

onocrotalus 200i C B B B

Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie Populatie: rezidenta



A050 Anas penelope

100-150 i

C B C B

A041 Anser albifrons

2000-3000 i

8000-18000 i

B C C C

A052 Anas crecca 2000-2500 i

C B C C

A053 Anas platyrhynchos

1000-1300 i

C B C C

A125 Fulica atra 8000-10000 i

C B C C

A179 Larus ridibundus

3000-4000 i

C B C C

A459 Larus cachinnans

1000-1200 i

C B C C

DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N06 18 511, 512 Râuri, lacuri N12 76 211-213 Culturi (teren arabil) N16 6 311 Paduri foioase Alte caracteristici ale sitului:Situl se incadreaza in regiunea biogeografica stepica. La sud este marginit de Dunare, la sud-vest de municipiul Galati, la nord de SPA-ul Lunca Prutului – Vladesti- Frumusita, iar la est de raul Prut. Cuprinde terenuri agricole, ape statatoare, mlastini si paduri de lunca. Actualul lac este doar o mica parte din vechiul lac Brates, care a fost in cea mai mare parte desecat. Calitate şi importanţă: Situl se califica pentru populatiile speciilor: Anser albifrons – C3, Branta ruficollis – C1, Chlidonias hybridus – C2, C6, Chlidonias niger – C6, Falco vespertinus – C1, C6, Pelecanus onocrotalus – C2, C6. Situl se califica in conformitate cu criteriul C4 pentru aglomerariel de pasari acvatice din timpul migratiei. Vulnerabilitate: Gradul actual al vulnerabilitatii este scazut. Situl poate fi poluat de poluarea industriala precum si de folosirea pesticidelor in zonele agricole limitrofe. Mangementul sitului: Nu exista structura de administrare. Planuri de management ale sitului: Nu exista plan de management.

44

2.2.1.4 Habitate, specii de flora si fauna din Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior

In cadrul proiectului LIFE Nature „Restaurarea ecologica a Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior”, finantat de Comisia Europeana, derulat de Universtatea Bucuresti in parteneriat cu Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati, Societatea Ornitologica Romana, Directia Silvica Galati, pe perioada 2005-2010, s-au inventariat urmatoarele tipuri de habitate: R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodella polyrhiza

şi Wolffia arrhiza (Natura 2000 – 3150 – Natural eutrophic lakes with Magnopotamion and Hydrocharition - type vegetation)

R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsillea quadrifolia, Azolla caroliana şi A. filiculoides (Natura 2000 – 3150 – Natural eutrophic lakes with Magnopotamion and Hydrocharition - type vegetation)

R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris (Natura 2000 – 3150 – Natural eutrophic lakes with Magnopotamion and Hydrocharition - type vegetation)

R 2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodeea canadensis şi Najas marina (Natura 2000 – 3150 – Natural eutrophic lakes with Magnopotamion and Hydrocharition - type vegetation)

R2207 Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans (Natura 2000 – 3160 – Natural distrophic lakes and pounds

R2210 Comunităţi danubiene cu Bolboschoemus maritimus şi Schoenoplectum tabernaemontani

R3415 Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca R4407 Păduri danubiene de Salix alba cu Rubus caesius (Natura 2000 – 92A0

Salix alba and Populus alba galleries) R5301 Comunităţi palustre cu Gliceria fluitans, Catbrosa aquatica şi Leersia

oryzoides R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi T. latifolia R5306 Comunităţi danubiene cu Typha laxmanii şi Epilobium hirsutum R5307 Comunităţi danubiene cu Glyceria maxima şi Schoenoplectus palustris R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus

lacustris Flora si vegetatie. Valea Prutului a constituit obiectul a numeroase

cercetări botanice, cele mai multe abordând mai ales terasele, lacurile, mai puţin albia râului. Dintre primele studii în această zonă amintim: Brandza D., 1879-1883, Grecescu D., 1898, 1909, Borza A., 1958.

Din punct de vedere fitogeografic, în mod firesc predomină elementele eurasiatice, urmate de speciile europene (în ambele cazuri un număr însemnat îl reprezintă cele cu caracter mediteranean şi cele continentale). Ca urmare a poziţiei teritoriului, apropiat de Marea Neagră, sunt bine reprezentate elementele pontice, mai ales daca însumăm la aceasta categorie şi pe cele ponto-mediteraneene, ponto-panonice, ponto-caucaziene, ponto-balcanice, ponto-balcano-mediteraneene.

Studiul florei zonei Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior a relevat urmatoarele aspecte: - au fost inventariate pe baza literaturii şi a cercetărilor proprii un

număr de 780 taxoni, din care 33 subspecii, o varietate şi un hibrid;

45

- 26 dintre aceste specii sunt cuprinse pe listele roşii naţionale; - 2 specii sunt protejate prin Convenţia de la Berna (Salvinia natans şi

Trapa natans); - o specie se regăseţte în Directiva habitate anexa 4a – Galanthus

nivalis; - din numărul total, 18 specii, 1 varietate şi 1 hibrid sunt noi pentru

regiune. Vegetatia zonei a inregistrat urmatoarele caracteristici:

- în literatura de specialitate au fost semnalate 100 asociaţii vegetale din teritoriul studiat şi teritoriile adiacente;

- mare parte dintre asociaţiile citate în literatură sunt comunităţi ruderale şi segetale, ceea ce indică o antropizare puternică, şi sunt localizate în teritoriile adiacente parcului;

- strict pe teritoriul parcului au fost identificate 31 de asociaţiii vegetale; Fauna. Bazinul hidrografic al râului Prut reprezintă o zonă umedă de un

deosebit interes avifaunistic, atât pentru România, cât şi pentru zona de sud-est a Europei. Valea Prutului reprezinta o importanta cale de migraţie a păsărilor. Amplasată în imediata apropiere a Deltei Dunării, lunca Prutului găzduieşte specii de păsări (acvatice, limicole, răpitoare, silvicole etc.) care staţionează, se hrănesc şi cuibăresc în zonă.

Din numărul total al speciilor de păsări din zona Prutului inferior (239 specii), 50 de specii, cu un diferit grad de periclitate şi vulnerabilitate, sunt incluse în Cartea Roşie a vertebratelor din România (2005): specii vulnerabile (26 specii - 10,9 %), periclitate (14 specii - 5,9 %) şi critic periclitate (10 specii - 4,2 %).

Dintre speciile critic periclitate amintim de: pelicanul creţ (Pelecanus crispus), gârliţa mică (Anser erythropus, călifarul roşu (Tadorna ferruginea), codalbul (Haliaeetus albicilla), şoimul dunărean (Falco cherrug) ş.a.

Printre speciile periclitate înregistrate în zonă s-au regăsit: egreta mare (Egretta alba), lopătarul (Platalea leucorodia), cătăliga (Himantopus himantopus), heretele sur (Circus pygargus), stârcul roşu (Ardea purpurea) ş.a.

Speciile vulnerabile au fost: barza neagră (Ciconia nigra), călifarul alb (Tadorna tadorna), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), turturica (Streptopelia turtur) ş.a.

Acestea şi alte specii se regăsesc în materialele convenţiilor internaţionale (Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna, 17 septembrie 1979; Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, Bonn, 23 iunie 1979; Directiva 79/409 a Consiliului din 2 Aprilie 1979 referitoare la conservarea păsărilor sălbatice ), ce constituie instrumente ale strategiilor de conservare a mediului natural pe plan naţional, regional şi global. *sursa: www.luncaprut.ro

46

2.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului

Având în vedere faptul ca amplasamentul proiectului „Lucrari privind varianta de ocolire Galati” se afla in ariile naturale de interes comunitar – aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0121 Lacul Brates, aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, situl de importanta comunitara ROSCI 0161 Lunca Siretului inferior si vecinatatea Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului infeior, elemente ale retelei Ecologice Europene Natura 2000 in Romania, prezentam date regeritoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a proiectului.

2.2.1 Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna

enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si relatia acestora cu proiectul

In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior tipurile de habitate desemnate pentru aceasta arie protejata sunt urmatoarele:

- 3260 Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion;

- 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii; - 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris);

- 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention;

- 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; - 91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; - 91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-

padion, Alnion incanae, Salicion albae). Specificam, ca tipurile de habitate mentionate pentru ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi efectele anticipate ale implementarii proiectului

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE Vidra (Lutra lutra). Habitat. Nu are preferinte pentru anumite tipuri de

habitat, traind pe malurile apelor putin poluate, in imediata vecinatate a luciului de apa. Distributie. Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare, prezenta ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibila la poluare. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un

47

impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Popandău comun (Spermophilus citellus). Habitat. Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m. Distributie. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Specii de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis). Habitat. Traieste in ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetatie. Distributie. Este comuna in aproape toata Europa (cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic). In unele parti ale Europei populatiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a executiei lucrarilor din investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Triton cu creastă (Triturus cristatus). Habitat. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Distributie. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În România este intalnit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde este înlocuit de Triturus dobrogicus. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a implementarii proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina). Habitat. Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a executiei lucrarilor specificate in proiectul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

48

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Avatul (Aspius aspius). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii. Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Zvarluga (Cobitis taenia). Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in ape statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a implementarii obiectivelor specifice proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Porcusorul de nisip (Gobio kessleri). Habitat. Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana in zona crapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului. Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus). Habitat. Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund malos. Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Raspar (Gymnocephalus schraetser). Habitat. Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in zone cu substrat de nisip, ocazional de pietris. Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional

49

(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra populatiei speciei datorate realizarii proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Tiparul (Misgurnus fossilis). Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspandita in balti pana in zona de coline mai rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale. Prefera substratul malos si cu vegetatie. Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Sabita (Pelecus cultratus). Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari interioare; frecvent si in limanurile si lacurile litorale, precum si in partile indulcite ale marilor. Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de pesti. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Boarta (Rhodeus sericeus amarus). Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se intalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zona montana a raurilor. Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a implementarii obiectiveleor specifice proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Dunarita (Sabanejewia aurata). Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cu nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase. Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Fusar (Zingel streber). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila.

50

Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a executiei lucrarilor specificate in proiectul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Fusar mare (Zingel zingel). Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip, pietris sau argila. In baltile Dunarii ajunge rar. Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Radasca (Lucanus cervus). Habitat. Padurile batrane de stejar sau gorun. Distributie. Europa si Asia exceptand nordul insulelor britanice si al tarilor nordice. Specia comuna in Romania, se intalneste in taote zonele cu paduri de stejar sau gorun. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Vertigo angustior. Habitat. Specie higrofila, apropae palustra; traieste in locuri umede, sub pietre, printer muschi, sub busteni, la marginea apelor sub detritus, in campile umede si mlastinoase, printre crapaturile arborilor batrani etc. In Romanaia este o specie de campie, dar paote ajunge pana la altitudini de 1000 m. Distributie. In Europa intalnita mai cu seama in partea centarla si de est. Statutul speciei in Romanaia este necunoscut, posibil vulnerabila din cauza reducerii si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

51

2.2.1.2 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Specie /

nume popular Efectul anticipat asupra populaţiei speciei

Pescăraş albastru - Alcedo atthis În Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul raurilor bogate in peste in intreaga tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibareste in perechi solitare, de regula, in maluri abrupte, unde isi sapa un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Prefera malurile raurilor, de regula nisipoase, unde isi sapa cuibul. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Stârc roşu - Ardea purpurea Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. Pe amplasamentul studiat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Exemplare singulare s-au observat in zbor traversand zona studiata. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Stârc galben - Ardeola ralloides Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe amplasamentul analizat. Exemplare singulare observate in zbor traversand zona studiata. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Raţa roşie - Aythya nyroca Populaţia globală estimată la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior raţă roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si larg sapandita mai ales in Campia

52

hybridus Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Exemplare singulare, cat si grupuri de pasari observate in zbor deasupra zonei studiate. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Chirighiţă neagra - Chlidonias niger Specie oaspete de vară. Frecventa si larg raspandita in estul tarii, sporadica in rest. Efectiv: 3.000 – 6.000 perechi. Cuibăreşte în colonii, pe ape putin adanci cu vegetatie plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă neagra - Chlidonias niger este o specie de pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Barza albă - Ciconia ciconia Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Erete de stuf - Circus aeruginosus În Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Aundenta maxima in Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice. În amplasamentulstudiat specia nu este prezentă. Observati indivizi singulare ai speciei in traversand in zbor zona studiata. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi, ce alterneaza cu terenuri agricole. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Egreta mare - Egretta alba Specia este prezentă cu o populaţie de 24.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine

53

exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Egrata mică - Egretta garzetta Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Exemplare singulate observate in zbor traversand zona studiata. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica

Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Ciovlică ruginie - Glareola pratincola Populaţia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia este identificată în zone umede. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Stârc pitic - Ixobrychus minutus În Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit, oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat construit pe trestie veche cazuta la pamant, pe sol cu vegetatie bogata. În situl Lunca Siretului Inferior starcul pitic este o specie cuibaritoare intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri si balti cu stufarisuri intinse si dese. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu

54

este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio În Romania este o specie oaspete de vara. Larg raspandit. Abundenta maxima se inregistreaza la deal si campie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfranciocul rosiatic apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini de paduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul rosiatic este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor

În Romania este o specie oaspete de vara. Specie larg raspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat in locuri deschise, cu copaci izolati si tufisuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Nu a fost prezenta pe amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Pescăruş mic – Larus minutus Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior - Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax

Întilnit in sudul si centrul Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din interiorul tarii. Cuibareste in colonii mixte cu alte specii de starci si egrete. Cuiburile si le instaleaza in salcii, dar si pe stufaris. În situl Lunca Siretului Inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. S-au observat in zbor indivizi ai speciei traversand zona de studiu. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Pelican comun - Pelecanus onocrotalus Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 – 11.000 în regiunea Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai amre colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România: 3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus este întâlnit în pasaj şi în timpul migraţiilor de hrănire a păsărilor. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel

55

acvatic si nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Lopătar - Platalea leucorodia Specia este prezentă cu o populaţie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Ciocîntors - Recurvirostra avosetta Populaţia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului analizat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

Chiră de baltă - Sterna hirundo În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Exemplare singulare identificate in zbor traversand zona studiata. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.

56

2.2.1.3 Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Cod Specie Populaţie:

Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

A054 Anas acuta 20-35 i D A056 Anas clypeata 30-60 i D A052 Anas crecca 50-80 i D A050 Anas penelope 170-230

i D

A053 Anas platyrtynchos

10-20 p 350-500 i D

A055 Anas querquedula

1-3 p D

A051 Anas sterepera 3-5 p 50-80 i D A043 Anser anser 350-500 i D A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i D A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C C A087 Buteo buteo 20-35 i D A198 Chlidonaris

leocopterus 5-12 p B B C B

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C C A096 Falco

tinnunculus 10-15 p D

A125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000 i

C B C B

A459 Lanus cachinnans

18-25 p 200-250 i D

A156 Limosa limosa 600-1000 i D A230 Merops apiaster 30-50 p D A017 Phalacrocorax

carbo 50-120 i D

A005 Podiceps cristatus

30-45 p D

A048 Tadoma tadoma

2p D

A161 Tringa erythropus

150-200 i D

A162 Tringa totanus D A142 Vanellus

vanellus 30-45 p 500-700 i D

A179 Larus ridbundus 25-35 p 80-180 i D

Notă: "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; "B "- specia este bine reprezentată la nvelul sitului; "C" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional; "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).

Referitor la migratia speciilor de pasari specificam ca pentru zona studiata se recunoaşte existanţa unui culoar de migraţie al pasarilor pe cursul inferior ale râului Siret, care este frecventat, in special, de speciile de păsări acvatice.

Pentru alte grupe de păsări, cum sunt paseriformele, datele acumulate până în prezent asupra migraţiei lor în această zonă sunt insuficiente pentru a trage anumite concluzii în acest sens.

Urmare a studiilor efectuate in teren asupra speciilor de avifauna (pasari), in special, acvatice (Anexa I Directiva Consiliului 79/409/CEE), ce au

57

stat la baza desemnarii acestei arii protejate, s-a constatat ca acestea s-au observat in migratie pe suprafaţa amplasamentului studiat (zona DN 25 Tecuci-Galati, Nodul rutier Traian si vecinatati) prin efective reduse de pasari, reprezentate fiind, in special de speciile de starci, egrete (Ardea purpurea, Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides), cat si chirie si chirighite (Chlidonias hybridus, Sterna hirundo), berze (Ciconia ciconia). Cat priveste speciile de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE observate in aceasta zona in perioada migratiei (Anas platyrtynchos, Anser anser, Larus ridbundus, Cygnus olor, Larus cachinnans, Phalacrocorax carbo, Vanellus vanellus si Buteo buteo), speciile de gaste, rate si pescarusi au inregeitrat efective insemnate (de la zeci pana la sute de pasari observate in zbor amplasamentul traseului), pe cand lebedele, cormoranii, nagatii si sorecarul comun s-au intalnit prin efective mai reduse (exemplare singulare si grupuri de pasari). Studiile realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe amplasamentul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” (zona DN 25 Tecuci-Galati, Nodul rutier Traian si vecinatati). Având în vedere aceste date putem afirma că prin realizarea obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, speciile migratoare de pasari, cat si speciile cu migratie neregulata, din Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, semnalate în zona de studiu, vor fi afectate nesemnificativ.

Referitor la cuibaritul speciilor de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, incluse în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, şi eventualul impact asupra lor, cauzate de realizarea obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, menţionăm ca acestea, în majoritate păsări acvatice, nu s-au identificat la cuibarit pe amplasamentul studiat (zona DN 25 Tecuci-Galati, Nodul rutier Traian si vecinatati), ce reprezinta suprafete de teren antropizate, cu un grad inalt de poluare, reprezentate, in special, prin habitate terestre, incompatibile cu caracteristicile ecologice ale acestor specii, ce prefera habitatele acvatice. De aceea speciile de pasari amintite se deplaseaza in amonte, pe cursul raului Siret, spre alte habitate favorabile cuibaritului. 2.2.1.4 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates şi relaţia acestora cu proiectul Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE




A396 Branta ruficollis

0-500 i C B C C

A196 Chlidonias hybridus

200-320 p 1500-3000 i

B B C B

A197 Chlidonias niger

35-50 p B B C C

A097 Falco vespertinus

10-15 p C B C C

A019 Pelecanus onocrotalus

200i C B B B

58

In continuare se prezinta o succinta caracterizare a speciilor de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates şi estimarea impactului asupra lor urmare a realizarii Variantei de ocolire Galati.

Branta ruficollis - gasca cu gat rosu. În Romania este o specie oaspete de iarna. Cuibareste in tundra vest-siberiana, in grupuri, pe malurile abrupte ale raurilor. Ierneaza la vestul Marii Negre, majoritatea in Dobrogea (Romania si Bulgaria). În situl ROSPA0121 Lacul Brates gasca cu gat rosu - Branta ruficollis este o specie oaspete de iarna. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. La iernat prefera balti si lacuri, alternate cu terenuri agricole cu grau de toamna. Zona din partea de nord, nord-est a lacului Brates, pe unde trece traseul Variantei de ocolire Galati, nu ofera conditii favorabile speciei, deoarece suprafetele agricole sunt cultivate, in special cu porumb si floarea soarelui, iar iarna terenurile respective fiind arate. In timpul observatiilor nu s-au identificat indivizi sau grupuri a acestei specii in zona amplasamentului. Nu se estimeaza un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii proiectului.

Chlidonias hybridus - chirighiţă cu obraz alb. În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si larg sapandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl ROSPA0121 Lacul Brates chrighiţă neagra - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Este o specie intalnita atat in migratie, cat si la cuibarit pe cursurile raurilor, lacuri, balti intinse, preferand habitatele acvatice. Indivizi si grupuri de pasari a acestei specii s-au identificat in zbor traversand traseul Variantei de ocolire Galati spre alte habitate din lunca Prutului inferior, ce le ofera conditii favorabile pentru harnire, cuibarit etc. Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea obiectivului de investitie.

Chlidonias niger - chirighiţă neagra. În Romania este o specie oaspete de vara. Cuibareste colonial pe mlastini si lacuri. In afara perioadei de cubarit intalnita mai ales de-a lungul coastelor. Efectiv: 3.000 – 6.000 perechi. Frecventa si larg raspandita in estul tarii, sporadica in rest. În situl ROSPA0121 Lacul Brates chrighiţă neagra - Chlidonias niger este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului studiat. Prefera zonele umede cu lacuti, balti etc. Pe perioada observatiilor nu s-au identificat indivizi ai acestei specii pe amplasamentul studiat. Nu se estimeaza un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii proiectului.

Falco vespertinus - vânturel de seară. Specie migratoare. Tipurile de habitate preferate – liziere, perdele forestiere, pâlcuri de copaci în silvostepă, în zona de câmpie. Efectivul speciei în Romnânia: 600-1.200 perechi. În situl ROSPA0121 Lacul Brates vânturelul de seară - Falco vespertinus este o specie rară la cuibărit şi pasaj. Impact estimat. Desi, in zona falezei laclui Brates sunt plantatii forestiere, palcuri de copaci etc., ce ar oferi conditii pentru cuibarirea speciei, totusi pe perioada observatiilor nu s-au semnalat indivizi a speciei respective. Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea obiectivului de investitie.

59

Pelecanus onocrotalus - pelican comun. Este oaspete de vara, cuibarind in stufarisuri si mlastini sau pe plauri, in colonii. Prefera zonele umde intinse, balti si lacuri cu apa dulce, regiunile mlastinoase, cu suprafete mari de stufaris. Populatia europeana este de aproximativ 4100 de perechi si constituie mai putin de un sfert din populatia globala. În situl ROSPA0121 Lacul Brates Pelecanus onocrotalus apare accidental. Impact estimat. Specia este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Zona traseului Variantei de ocolire Galati nu ofera astfel de conditii pentru stationarea in zona si hranirea indivizilor speciei. Desi, in anii precedenti in zona lacului Brates s-au identificat indivizi si grupuri de pasari, pe perioada observatiilor realizate prezenta speciei nu a fost consemnata. Nu se estimeaza un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii proiectului.

2.2.1.5 Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in

anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru ROSPA0121 Lacul Brates şi relaţia acestora cu obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE


Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop. Conserv. Izolare Global

A050 Anas penelope 100-150 i

C B C B

A041 Anser albifrons 2000-3000 i

8000-18000 i

B C C C

A052 Anas crecca 2000-2500 i

C B C C

A053 Anas platyrhynchos

1000-1300 i

C B C C

A125 Fulica atra 8000-10000 i

C B C C

A179 Larus ridibundus

3000-4000 i

C B C C

A459 Larus cachinnans

1000-1200 i

C B C C

La fel, ca si pe cursul inferior al Siretului, zona Prutului inferior este

importanta in aspect avifaunistic, prin prezenta in migratie a speciilor de pasari acvatice.

Astfel, pe suprafata amlasamentului studiat, unde traseul variantei de ocolire Galati traverseaza campia Bratesului si a Prutului, ocoleste dinspre nord, nord-est Lacul Brates, indreptandu-se spre DN 2B, observatiile realizate nu au identificat o migratie intensa a avifaunei, in special a celei acvatice. Si aici ne referim la speciile de păsări identificate in timpul observatiilor, specii enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Chlidonias hybridus, la fel si speciile Larus cachinnans, Larus ridibundus si Anas platyrhynchos, ce reprezinta specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates.

60

Speciile Anas penelope, Anser albifrons, Fulica atra, Anas crecca nu s-au identificat in timpul observatiilor.

Se apreciaza că prin realizarea obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, speciile de avifauna, semnalate in migratie, desemnate pentru ROSPA0121 Lacul Brates, vor fi afectate nesemnificativ. Cu privire la speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, la fel si pentru speciile de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates şi eventualul impact asupra lor, cauzate de realizarea Variantei de ocolire Galati, specificam următoarele:

- din speciile de avifauna mentionate (specii acvatice), pe amplasamentul obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” (lunca Prutului inferior, zona Lacului Brates), s-au inregistrat speciile Chlidonias hybridus, Larus cachinnans, Larus ridibundus si Anas platyrhynchos, traversand in zbor zona de studiu in cautare de hrana, locuri de reproducere etc.;

- habitatele caracteristice acestor specii de pasari sunt, in principal, cele acvatice, ce nu sunt prezente pe amplasamentul obiectivului de investitie;

- nefiind identificaţi indivizi sau grupuri de păsări a acestor specii, nemijlocit pe suprfata amplasamentului studiat pentru hranire, cuibărit, se considera ca nu se va inregistra un impact negativ semnificativ asupra populatiilor speciilor respective, cauzate de realizarea proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

2.2.2 Flora 2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor Habitate, flora si vegetatie. De-a lungul deplasarii in teren in vederea

cercetarii siturilor de interes comunitar si habitatelor carcateristice, direct sau indirect afectate prin implementarea obiectivelor proiectului analizat, nu au fost identificate tipuri de habitate de interes comunitar. In conformitate cu ”Habitatele din Romania” (Donita et al. 2005), care prezinta principalele tipuri de habitate intalnite in Romania, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, in special cel utilizat pentru NATURA 2000, au fost identificate tipurile de habitate din zona de amplasament a Variantei ocolitoare Galati. Astfel, vegetatia zonei a fost incadrata in grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale. Au fost identificate doua tipuri de habitat:

Habitatul R8702 - Comunitati antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa – tip de habitat prezent ocazional, in terenuri parloaga, margini de drumuri, terenuri agricole;

Habitatul R8703 - Comunitati antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua si Ballota nigra – tip de habitat prezent la marginea culturilor, marginea drumurilor, zona localitatilor, pe terenurile nelucrate.

Conform sistemului de clasificare a habitatelor Corine Land Cover 2006 - clasele de folosinta a terenurilor, se constata predominanta terenurilor arabile (CLC 211-213), paduri de foioase (CLC 311) de-a lungul cursurilor de apa, si,

61

pe alocuri, a pajistilor stepice degradate cu functie de pasuni (CLC 231) (fig. 10).

Fig. 10. Tipuri de habitate din zona studiata, conform sistemului de clasificare Corine Land Cover 2006 (se constata predominanta terenurilor agricole si a zonelor locuite, in detrimentul pajistilor si padurilor de foioase)

Caracteristica zonei naturale de silvostepa, cvercetele reprezinta ecosisteme in care, ca specii secundare, se dezvolta numerosi alti arbori si arbusti, dintre care se remarca: frasinul (Fraxinus excelsior), carpenul (Carpinus betulus), ulmul de camp (Ulmus foliaceae), jugastrul (Acer campestre), teiul (Tilia tomentosa), ciresul pasaresc (Cerasus avium), sangerul (Cornus sanguinea). In padurile de Quercus se dezvolta, de asemenea, si multe plante ierboase precum bujorul romanesc (Paeonia peregrina var. romanica) – specie rara si vulnerabila, spanzul verde (Helleborus odorus), nemtisorii (Delphinium fissusm), laptele cainelui (Euphorbia amygdaloides), talhareaua (Mycelis muralis), Viola silvestris, rodul pamantului (Arum maculatum), paiusul de padure (Festuca sylvatica, Festuca heterophyla), paiusul mare (Festuca gigantea) etc. In partea anterioara a regiunii stejaretelor, apare o vegetatie de tranzitie, in care se imbina flora xerofila cu cea caracteristica cvercetelor. In zona analizata aceste comunitati vegetale nu se mai intalnesc.

Regiunile silvostepice, fiind spatii deschise relativ uscate si calde, prezinta o vegetatie erbacee asemanatoare celei intalnite in zona de stepa. In unele regiuni, prin cresterea temperaturilor medii, corelata cu scaderea precipitatiilor, toate diferentele dintre stepa si silvostepa dispar, astfel ca, pe suprafete extinse apare fenomenul de desertificare. Vegetatia erbacee specifica zonei de silvostepa cuprinde pajsiti xerice sau xero-mezofile, in zonele cu umiditate mai ridicata. Dintre comunitatile vegetale identificate in zonele cercetate, mentionam:

In zonele situate in afara albiilor minore, in zonele predominant agricole, se intalnesc terenurile uscate. Aici sunt prezente asociatiile caracteristice pajistilor/ pasunilor xerice, intens pasunate.

Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Kristiansen 1937) Pop 1977: aceasta asociatie prezinta o larga raspandire in toata tara. Se

62

dezvolta pe versantii insoriti si erodati, cu soluri putin evoluate. In structura acestor fitocenoze predomina elementele eurasiatice. Compozitia floristica prezinta specii precum Scabiosa ochroleuca, Plantago lanceolata, Eryngium campestre, Festuca valesiaca, Hypericum perforatum, Euphorbia virgata, Verbena officinalis, Botriochloa ischaemum etc.

In zonele umede, zonele de lunca, pe cursul apelor, se intalneste vegetatia higrofila, palustra si acvatica, formata din comunitati vegetale precum:

Agrostion stoloniferae Soo (1933) 1971: grupeaza pajisti mezo-higrofile din luncile raurilor, instalate pe soluri humico-gleice. Baltirea, uneori indelungata, face ca in aceste fitocenoze sa apara frecvent specii caracteristice aliantelor Phragmition si Cirsio brachycephali-Bolboschoenion. Dintre speciile carcateristice, mentionam: Alopecurus pratensis, Agrostis stolonifera, Crepis biennis, Festuca spp., Gratiola officinalis, Stellaria palustris etc.;

Agrostemum stoloniferae (Ujvarosi 1941) Burduja et al. 1956: cenozele asociatiei se instaleaza pe locuri plane, umede, cu soluri aluvionare foarte fertile. Este una dintre cele mai raspandite asociatii de pajisti, fiind intalnita in luncile raurilor, in zavoaie, in jurul bazinelor cu apa permanenta. Caracterul plantelor componente este ades mezo-higrofil, fiind intalnite Alopecurus pratensis, Poa pratensis, Medicago lupulina, Trifolium fragiferum, T. pratense, T. repens, Potentilla reptans, Lotus corniculatus, Daucus carota, Rorippa sylvestris etc.;

Poetum pratensis Ravarut et al. 1956: pajistile dominate de Poa pratensis prezinta o lunga raspandire, ocupand de preferinta aluviunile nisipoase, nisipo-lutoase, fitocenozele avand un caracter mezofil. Dintre speciile componente se remarca agrostis stolonifera, Trifolium repens, Ranunculus repens, Lolium perenne, Dactylis glomerata, Taraxacum officinale, Lotus corniculatus, Elymus repens, Medicago lupulina;

Phragmition communis Koch 1926: fitocenozele grupate in aceasta alianta se dezvolta la marginea lacurilor, baltilor cu ape stagnante sau lin curgatoare, in vaile inundabile ale raurilor. Dintre speciile carcateristice mentionam: Berula erecta, Calystegia sepium, Phragmites australis, Rumex hydrolapathum, Sagitaria sagittifolia, Typha sp.;

Typhetum angustifoliae Pignatti 1953: cenozele asociatiei sunt raspandite de obicei in bazinele acvatice situate in zona de campie si deal, fiind cantonate in apropierea malului, unde adancimea apei nu depaseste 0,5-0,8 m. Datorita retelei create de rizomi, retin usor aluviunile si resturile organice, favorizand colmatarea bazinelor. Specii carcateristice: Phragmites australis, Alisma plantago-aquatica, Oenanthe aquatica. Apar si specii higrofile de Bidention.

In ceea ce piveste speciile de flora, zona analizata nu constituie habitat pentru specii cu importanta conservativa. Cercetarile de teren nu au relevat prezenta speciilor de interes comunitar mentionate in OUG nr. 57/ 2007 (completata si modificata prin Legea nr. 49/ 2010). Nu au fost identificae

63

plante mentionate in Cartea Rosie a plantelor vasculare din Romania, Dihoru et Negrean 2009).

Zona in care se va amenaja Varianta e ocolire Galati si vecinatatile sale sunt preponderent alcatuite din terenuri cu folosinta agricola – agroecosisteme in care se cultiva plante alimentare (cerealiere, oleaginoase, leguminoase) si/ sau furajere, buruienisuri si asociatii ruderale (localizate pe marginile drumurilor, cararilor, canalelor de irigatii si terenurilor cultivate).

Terenurile agricole cultivate intensiv reprezinta principalul tip de habitat din zona cercetata. Pe suprafetele destinate agriculturii, speciile cultivate sunt in general graul (Triticum aestivum), porumbul (Zea mays), floarea-soarelui (Helianthus annuus) s.a. Culturile agricole de cele mai multe ori sunt insotite de plante ruderale, care convietuiesc cu plantele cultivate profitand de conditiile speciale care se creaza in agroecosisteme (aplicarea ingrasamintelor, prelucrarea solului etc). In ceea ce priveste restul terenurilor cercetate, vegetatia naturala erbacee se limiteaza la cateva suprafete de mici dimensiuni situate intre monoculturile agricole, pe mici delusoare si vai. Se remarca portiuni de vegetatie specifica zonei de stepa cu Stipa capillata, Chondrilla juncaea, Eryngium campestre, Achillea setacea, Botriochloa ischemum, Agropyron repens, Bromus sp., Cichorium intybus, Verbascum sp., Centaurea sp., Poa bulbosa, Artemisia annua, Centaurea diffusa etc. Traseul pe care il va parcurge Varianta ocolitoare Galati strabate in cea mai mare parte zone antropizate: terenuri agricole, livezi, plantatii forestiere, localitati.

Fig. 11. Pajisti seminaturale stepice, profund degradate, cu Festuca valesiaca (paius), Artemisia austriaca (pelinita) si Botriochloa ischemum (barboasa), in zona proiectului

Aceste mici suprafete acoperite de pajisti sunt in prezent folosite ca pasuni. Principala cauza a degrdarii este reprezentata de suprapasunatul cauzat de lipsa izlazurilor de mare intindere, locurile fiind intens pasunate.

64

Fig. 12. Aspect din amplasament – culturi cu grau (Triticum sativum)

Sub aspect floristic se remarca in special prezenta masiva a speciilor ruderale, anuale si perene, in principal graminee. Astfel, din speciile de plante predominante observate mentionam: Carduus acanthoides, Iva xanthifolia, Matricaria recutita, Arctium lappa, Artemisia vulgaris, Amaranthus retroflexus, Agropyron repens, Cirsium arvense, Conium maculatum, Lolium perenne, Agrostis gigantea, Calamagrostis sp., Festuca valesiaca, Poa pratensis, Poa supina etc. De asemenea, sunt prezente canale de irigatii, in prezent neutilizate si desecate, pe marginea carora s-a instalat stuful (Phragmites australis), arbusti de corcodus (Prunus cerasifera), maces (Rosa canina) și mur de miriste (Rubus caesius).

2.2.4 Fauna 2.2.4.1 Starea actuala a faunei Fauna din aria amplasamentului proiectului, specifică habitatelor din

zona Siretului inferior, este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice.

Fauna de nevertebrate din zona luncii Siretului inferior este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluste, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Astfel, nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă. Zoocenoza sectoarelor deschise cu vegetaţie redusă are un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere specii de insecte. Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinele Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera). Alte specii de insecte: Melolontha melolontha, Pieris brassicae, Acheronia atropos, Saturnia pyri etc.

In ceea ce priveste fauna de nevertebrate din zona luncii Prutului s-au identificat specii din Ord. Odonata (Crocothemis erythraea, Ischnura elegans, Platycnemis pennipes, Lestes barbarus, Ischnura pumilio, Aeschna affinis, Anax parthenope, Libellula fulva, Orthetrum cancellatum, Orthetrum brunneum, Sympetrum flaveolum s.a.);Ord. Lepidoptera (Aglais urticae, Apatura ilia,

65

Argynnis adippe, Aricia agestis, Crocothemis erythraea, Cupido minimus, Papilio machaon, Pieris brassicae s.a.); Ord. Hymenoptera (Bombus terrestris) s.a.

Tabel 4 Specii de nevertebrate identificate în zona de studiu

Nr. crt. Clasa Ordinul/Familia Specia

Insecta

Odonata Crocothemis erythraea Ischnura elegans Platycnemis pennipes Lestes barbarus Ischnura pumilio Aeschna affinis Anax parthenope Libellula fulva Orthetrum cancellatum Orthetrum brunneum Sympetrum flaveolum

Lepidoptera Aglais urticae Apatura ilia Argynnis adippe Aricia agestis Cupido minimus Papilio machaon Pieris brassicae

Hymenoptera Bombus terrestris Dintre vertebrate, speciile de herpetofauna intalnite au fost: Rana esculenta – broasca mica de lac, Pelophylax (Rana) ridibunda – broasca mare de lac, Natrix natrix - şarpe de casă, Natrix tesselata – sarpe de apa, Lacerta agilis - şopârla cenuşie si Lacerta viridis – guşter.

Tabel 5

Specii de herpetofauna observate în zona de studiu Nr. crt. Clasa Ordinul/Familia Specia

Amphibia Anura/Ranidae Rana esculenta Rana ridibunda

Anura/Bufonidae Bufo viridis

Reptilia

Squamata/Lacertidae Lacerta agilis Lacerta viridis

Squamata/Colubridae Natrix natrix Natrix tesselata

Facem o scurta caracterizare a speciilor identificate. Amfibieni si reptile. Herpetofauna a fost reprezentata de broasca mare

de lac – Rana ridibunda, broasca raioasa verde - Bufo viridis, broasca mică de lac - Rana esculenta, soparla cenusie - Lacerta agilis, guster - Lacerta viridis, sarpe de casa - Natrix natrix si sarpe de apa –Natrix tesselata.

Rana esculenta (broasca mică de lac). Relevanţa sitului pentru specie: intalnita prin efective insemnate in baziner acvatice, canale, paraie etc. de-a lungul traseului proiectului. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

66

Bufo viridis (broasca raioasa verde). Relevanţa sitului pentru specie: intalnita printr-un numar, relativ, sporit de exemplare, pe terenuri descoperite, marginea canalelor de irigatie. Impactul estimat: Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Lacerta agilis (soparla cenusie). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale acestei specii s-au identificat pe amplasamentul traseului. Habitatul preferat în zona de studiu: idientificata pe pajisti, maluri ierboase etc. Specie inclusa in Anexa IV a Directivei Consiliului 92/43/CEE, Convenţia de la Berna. Specie destul de comuna in zona de studiu. Impactul estimat: Impactul asupra populaţiei speciei urmare a executiei variantei ocolitoare Galati va fi nesemnificativ .

Lacerta viridis (guşter). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare izolate observate in vecinatatea amplasamentului. Habitatul preferat în zona de studiu: intalnita pe suprafete cu tufisuri, terenuri inalte, uscate si cu vegetatie ambundenta. Specie inclusa in Anexa IV a Directivei Consiliului 92/43/CEE; Convenţia de la Berna. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de investitie.

Natrix natrix (şarpe de casă). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare singulare intalnite in vecinatatea amplasamentului. Habitatul preferat în zona de studiu: intalnit in apropierea surselor de apa, zone umede. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a executiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Natrix tessellata (şarpe de casă). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare singulare observate in vecinatatea amplasamentului. Habitatul preferat în zona de studiu: identificat in canalele din valea Chinejei, pe malurile lacului Brates. Specie inclusa in Anexa IV a Directivei Consiliului 92/43/CEE; Convenţia de la Berna. Impactul estimat: Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei propuse.

Din speciile de mamifere s-au inregistrat: Erinaceus concolor (arici rasaritean), Talpa europaea (cârtiţă), Lepus europaeus (iepure de cîmp), Microtus arvalis (şoarece de câmp), Arvicola terrestris (sobolan de apă), specii de chiroptere (Pipistrellus kuhlii, Eptesicus serotinus, Pipistrellus pipistrellus), Vulpes vulpes (vulpe), Mustela nivalis (nevastuica), Capreolus capreolus (caprior).

Tabel 6

Specii de mamifere inregistrate în zona de studiu Nr. crt. Clasa Ordinul/Familia Specia

Mammalia Carnivora/Mustelidae Mustela nivalis Carnivira/Canidae Vulpes vulpes Lagomorpha/Laporidae Lepus europaeus Rodentia/Sciuridae Spermophillus citellus Rodentia/Cricetidae Microtus arvalis

Arvicola terrestris Erinacomorpha/Erinaceidae Erinaceus concolor Soricomorpha/Talpidae Talpa europaea Artiodactyla/Cervidae Capreolus capreolus Chiroptera/Vespertilionidae Pipistrellus kuhlii

Pipistrellus pipistrellus Eptesicus serotinus

67

Mamifere. Erinaceus concolor (arici rasaritean). Habitat caracteristic: Padure,

pajiste, tufaris, teren cultivat, gradini, localitati. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Talpa europaea (cârtiţă). Specie comună în întreaga ţară, mai ales în zonele de câmpie şi de deal. Semnalata într-un număr mic de exemplare la margini de padure (musuroaie). Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Lepus europaeus (iepure de cîmp). Specie comună, răspândită în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare singulare observate in terenurile limitrofe perimetrului studiat. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Spermophilus citellus (popândău). Specie caracteristică de stepă, comună în toată ţara. Trăieşte pe ogoare, izlazuri, şanţuri, diguri, marginea drumurilor, etc. Specie vulnerabilă. Inclusă în Anexa IV a Directivei Consiliului 92/43/CEE, Convenţia de la Berna. Exemplare izolate au fost identificate in afara amplasamentului, pe pajisti, pasuni, margini de drum, hotar cu terenurile agricole. Impactul estimat: Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Microtus arvalis (şoarece de câmp). Relevanţa sitului pentru specie. Exemplare izolate ale speciei s-au identificat in vecinatatea amplasamentului. Habitatul preferat în zona de studiu. Specia prefera, in special, terenurile agricole. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de investitie.

Arvicola terrestris (sobolan de apă). Specie raspandita in Europa. Intalnit in toată ţara, pînă la l 200 m altitudine. Sobolanul de apă este activ ziua şi noaptea. Sapă galerii complicate în solul afinat şi umed de la marginea lacurilor şi rîurilor de şes cu multă vegetaţie, ori în lunci, fîneţe, păşuni, livezi etc. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Pipistrellus pipistrellus (pipistrelul mic comun). Silueta este foarte mică, cu aripi lungi şi înguste. Zborul este neregulat şi haotic. In zona de amplasament s-au semnalat indivizi singulari in zbor. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact negativ semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Pipistrellus kuhlii (pipistrelul cu bandă alară albă). Zbor relativ lent şi drept mai ales în habitat deschis. In zona de studiu s-au identificat indivizi singulari in zbor. Impactul estimat: Nu se estimeaza un impact negativ semnificativ în populaţia speciei urmare a realizarii proiectului.

Eptesicus serotinus (liliacul cu aripi albe). Specie relativ mare, comuna la ses, deal si munete. Se regăseşte accidental în timpul hibernării în peşteri, fiind o specie de pădure, ce preferă scorburile şi podurile. Intalnita prin indivizi singulari in zbor. S-au inregistrat efective reduse a acestei specii. Impactul

68

estimat: Se apreciaza un impact nesemnificativ asupra populatiei speciei in fazele de executie si operare a traseului variantei de ocolire Galati.

Specificam, ca prezenta acestor specii de chiroptere, caracteristice habitatelor antropizate, ar putea indica degradarea habitatelor naturale (forestiere şi umede).

Mustela nivalis (nevastuica). Specie raspândita în toata Europa. In Romania, destul de comuna, vara prin pajisti, poieni, iar iarna pe lânga asezari omenesti. Semnalata in zona limotrofa obiectivului de investitie. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Vulpes vulpes (vulpe). Specie comuna. Se hraneste cu soareci de camp, iepuri, pasari, insecte, melci, fructe si diferite seminte. In zona de amplasament a proiectului s-au identificat indivizi singulari. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Capreolus capreolus (caprior). Habitat characteristic: Paduri, pajisti. Vara preferă locurile umbrite şi răcoroase, iarna pe cele însorite şi ferite de vânturi. Pe amplasamentul studiat identificate exemplare izolate ale speciei aflate in tranzit (trecere). Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Speciile de avifauna identificte in zona de studiu au fost reprezentate prin:

Specii de pasari specifice agrocenozelor, ce stationeaza in cenozele respective sau se afla in căutare de hrana: Alauda arvensis – ciocarlie de camp, Merops apiaster – prigorie, Pica pica – cotofana, Corvus frugilegus – cioara de semanatura, Corvus corone cornix – cioara griva, Sturnus vulgaris- garaur, Passer montanus – vrabie de camp, Miliaria calandra – presura sura s.a.

Specii de avifauna, identificate pe suprafete invecinate zonei studiate, aflate in cautare de hrana pe perimetrul analizat: Buteo buteo – sorecar, Streptopelia turtur- turturica, Streptopelia decaocto – gugustiuc, Merops apiaster – prigorie, Passer domesticus – vrabie de casa, Carduelis carduelis – sticlete s.a

Specii de pasari antropofile din localitatile invecinate variantei ocolitoare Galati, ce tranziteaza zona pentru hranire: Columba livia domestica – porumbel domestic, Hirundo rustica – randunica, Delichon urbica – lastun de casa, Passer domesticus - varabie de casa s.a.

Specii de pasari rapitoare intalnite in zona de studiu in perioada monitorizarii: Aquila pomarina (acvila tipatoare mica), Buteo buteo (sorecar comun), Buteo rufinus (sorecar mare), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus pygargus (erete sur), Accipiter nisus (uliu pasarar), Falco subbuteo (soimul randunelelor), Falco tinnunculus (vanturel rosu).

69

In aria amplasamentului proiectului s-au identificat 67 specii de pasari, in

majoritate specii comune, care nu necesita masuri speciale de conservare (Tab. 7).

Din punct de vedere fenologic speciile de păsări semnalate au fost grupate astfel: sedentare: 20 specii, parţial migratoare: 15 specii, oaspeţi de vară: 28 specii, specii de pasaj: 3 specie, oaspeti de iarna (1).

30%

22%

43%

4% 1%

Sedentare

Parţial migratoare

Oaspeţi de vară

Specii de pasaj

Oaspeti de iarna

Fig. 13. Fenologia speciilor de pasari identificate in zona amplasamentului

�

70

Specii de păsări observate in zona amplasamentului proiectului Tabel 7 Nr. crt.

Denumire ştiinţifică Denumire populară

Familia

Ordinul

TipF

TipE

Nr. exemplare observate

Observatii

1. Phalacrocorax carbo cormoran mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes OV/RI Acv 80 ex. în zbor 2. Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 45 ex. în zbor 3. Egretta alba egreta mare Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 30 ex. în zbor/pe sol 4. Ardea cinerea starc cenusiu Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 25 ex. în zbor/pe sol 5. Nycticorax nycticorax starc de noapte Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 18 ex. în zbor 6. Ciconia ciconia barză albă Ciconiidae Ciconiiformes OV Acv 70 ex. în zbor/pe sol 7. Cygnus olor lebada de vara Anatidae Anseriformes MP Acv 50 ex. în zbor 8. Anser anser gasca de vara Anatidae Anseriformes MP Acv 160 ex. în zbor 9. Anas platyrhynchos rata mare Anatidae Anseriformes MP Acv 230 ex. în zbor 10. Anas querquedula rata caraitoare Anatidae Anseriformes MP Acv 35 ex. în zbor 11. Aythya ferina rata cu cap castaniu Anatidae Anseriformes MP Acv 40 ex. în zbor 12. Sterna hirundo chira de balta Sternidae Charadriiformes OV Acv 30 ex. în zbor 13. Chlidonias hybridus chirighita cu obraji albi Sternidae Charadriiformes OV Acv 120 ex. în zbor 14. Aquila pomarina Acvila tipatoare mica Accipitridae Falconiformes OV Ter 2 ex. în zbor 15. Buteo rufinus sorecar mare Accipitridae Falconiformes P/OV Ter 3 ex. în zbor 16. Buteo buteo sorecar comun Accipitridae Falconiformes MP Ter 12 ex. în zbor 17. Circus aeruginosus erete de stuf Accipitridae Falconiformes OV/RI Ter 8 ex. în zbor 18. Circus cyaneus erete vanat Accipitridae Falconiformes OI Ter 2 ex. în zbor 19. Accipiter nisus uliu păsărar Accipitridae Falconiformes S/OI Ter 2 ex. în zbor 20. Falco tinnunculus vânturel roşu Falconidae Falconiformes

MP Ter

10 ex. în zbor/pe vegetatie/stalpi de electricitate

21. Falco subbuteo soimul randunelilor Falconidae Falconiformes OV Ter 2 ex. în zbor/pe vegetatie 22. Perdix perdix potarniche Phasianidae Galliformes S Ter 18 ex. în zbor/pe sol 23. Phasianus colchicus fazan Phasianidae Galliformes S Ter 6 ex. în zbor/pe sol 24. Coturnix coturnix prepelita Phasianidae Galliformes S Ter 5 ex. pe sol 25. Vanellus vanellus nagâţ Charadriidae Charadriiformes OV Acv 21 ex. în zbor/pe sol 26. Gallinago gallinago becatina comuna Scolopacidae Charadriiformes P Acv 15 ex. în zbor/pe sol 27. Tringa ochropus fluierar de zavoi Scolopacidae Charadriiformes P Acv 10 ex. în zbor/pe sol 28. Larus ridibundus pescăruş râzător Laridae Charadriiformes MP Acv 170 ex. în zbor/pe sol 29. Larus cachinnans pescarus argintiu Laridae Charadriiformes S Acv 70 ex. în zbor/pe sol

�

71

30. Columba livia domestica

porumbel domestic Columbidae Columbiformes S Ter

130 ex. în zbor/pe sol

31. Streptopelia decaocto guguştiuc Columbidae Columbiformes S Ter 40 ex. în zbor/pe sol 32. Cuculus canorus cuc Cuculidae Cuculiformes OV Ter 6 ex. în zbor 33. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes OV Ter 40 ex. în zbor/pe vegetatie 34. Coracias garrulus dumbraveanca Coraciidae Coraciiformes OV Ter 5 ex. în zbor/pe vegetatie 35. Upupa epops pupăză Upupidae Coraciiformes OV Ter 14 ex. în zbor/pe sol 36. Dendrocopos syriacus ciocanitoare de gradini Picidae Piciformes S Ter 3 ex. în zbor/pe vegetatie 37. Galerida cristata ciocârlan Alaudidae Passeriformes S Ter 8 ex. în zbor/pe sol 38. Alauda arvensis ciocârlie de câmp Alaudidae Passeriformes MP Ter 60 ex. în zbor 39. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriformes OV Ter 35 ex. în zbor 40. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes OV Ter 90 ex. în zbor 41. Delichon urbica lastun de casa Hirundinidae Passeriformes OV Ter 50 ex. în zbor 42. Motacilla alba codobatură alba Motacillidae Passeriformes OV Ter 35 ex. în zbor/pe sol 43. Saxicola rubetra maracinar mare Turdidae Passeriformes OV Ter 9 ex. pe vegetatie 44. Erithacus rubecula macaleandru Turdidae Passeriformes OV Ter 5 ex. pe vegetatie 45. Luscinia

megarhynchos priveghetoare roscata Turdidae Passeriformes

OV Ter 3 ex. pe vegetatie

46. Turdus merula mierla Turdidae Passeriformes MP Ter

8 ex. în zbor/pe sol/vegetatie

47. Turdus pilaris cocosar Turdidae Passeriformes MP/OI Ter


48. Sylvia curruca silvie mica Sylvidae Passeriformes OV Ter 5 ex. pe vegetatie 49. Sylvia communis silvie de camp Sylvidae Passeriformes OV Ter 8 ex. pe vegetatie 50. Phylloscopus collybita pitulice mica Sylvidae Passeriformes OV Ter 15 ex. pe vegetatie 51. Parus coeruleus pitigoi albastru Paridae Passeriformes S Ter 12 ex. în zbor/pe vegetatie 52. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriformes S Ter 25 ex. în zbor/pe vegetatie 53. Oriolus oriolus grangur Oriolidae Passeriformes S Ter 6 ex. în zbor/pe vegetatie 54. Lanius collurio sfrancioc rosiatic Laniidae Passeriformes OV Ter 8 ex. pe vegetatie 55. Lanius minor sfrancioc cu frunte

neagra Laniidae Passeriformes

OV Ter 6 ex. pe vegetatie

56. Pica pica

coţofană Corvidae Passeriformes S Ter


57. Corvus frugilegus cioara de semănătură Corvidae Passeriformes S Ter 134 ex. în zbor/pe sol 58. Corvus corone cornix cioara grivă Corvidae Passeriformes S Ter 37 ex. în zbor/pe sol

�

72

59. Corvus monedula stancuta Corvidae Passeriformes S Ter 65 ex. în zbor/pe sol 60. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes MP Ter 150 ex. în zbor/pe sol 61.

Passer montanus vrabia de câmp Passeridae Passeriformes

S Ter 50 ex. în zbor/pe

sol/vegetatie 62.

Passer domesticus vrabie de casă Passeridae Passeriformes

S Ter 75 ex. în zbor/pe

sol/vegetatie 63. Fringilla coelebs cinteză Fringillidae Passeriformes MP Ter 75 ex. în zbor 64. Carduelis cannabina canepar Fringillidae Passeriformes MP Ter 45 ex. în zbor/pe vegetatie 65. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes S/OI Ter 14 ex. în zbor/pe vegetatie 66. Emberiza citrinella presura galbena Emberizidae Passeriformes S Ter 12 ex. în zbor/pe vegetatie 67. Miliaria calandra presură sură Emberizidae Passeriformes MP Ter 10 ex. în zbor/pe vegetatie

Legendă: TipF – tip fenologic (S-sedentare; MP-parţial migratoare; OV-oaspeţi de vară; P-specii pasaj); TipE – tip ecologic (Acv-acvatic; Ter-terestru).

�

73

In cele ce urmeaza se prezinta o caracterizare succinta a speciilor de pasari observate in zona de amplasament a proiectului si relatia acestora cu obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”:

Specie/nume popular Efectul anticipat asupra populaţiei speciei

Phalacrocorax carbo (cormoran mare)

Relevanţa sitului pentru specie: Cormoranul mic a fost semnalat in zbor traversand perimetrul studiat ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Prefera lacurile si raurile cu stufarisuri intinse din lunca Prutului. Specie observata in zbor traversand zona de amplasament. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Egretta garzetta (egreta mica) Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata in zbor in afara amplasamentului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, in zbor, prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti din zona Prutului inferior. Identicicata prin indivizi singulari si grupuri de pasari in zbor si pe sol. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Egretta alba (egreta mare) Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata in zbor in afara amplasamentului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”., in zbor, prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti din lunca Prutului inferior. Semnalata in zbor traversand zona studiata prin indivizi singulari. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Ardea cinerea (starc cenusiu) Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în afara perimetrului studiat. Prefera regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse. Observata in zbor prin indivizi si grupuri de pasari traversand amplasamentul proiectului, dar so pe sol. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Nycticorax nycticorax (starc de noapte)

Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata in zbor in afara zonei analizate ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse. Identificata prin exemplare singulare si grupuri de pasari travesand in zbor zona de amplasament. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Ciconia ciconia (barza albă)

Specie oaspete de vară. Cuibăreşte în localităţile invecinate. Apare in zona studiata pentru căutarea hranei. Observată in migratie prin exemplare singulare/grupuri de pasari în zbor, cat si pe sol. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Cygnus olor (lebada de vara)

Specie parţial migratoare. Majoritatea populatiei clocitaore este concentrata in Delta Dunarii si in complexul lagunar Razelm-Sinoe. Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa IIB, Convenţia de la Berna, Anexa III şi Convenţia de la Berna, Anexa II. Statutul de conservare european este Non-SPEC, fiind o specie cu un statut favorabil la nivelul continentului. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti din lunca Prutului inferior. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Anser anser (gasca de vara) Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata in zbor in afara zonei studiate. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa II/1. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse. S-a identificat in zbor tarversand

�

74

zona de studiu. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Anas platyrhynchos (rata mare) Specie migrator partial, oaspete de iarna. Intalnita pe rauri, iazuri, lacuri de campie etc. Cuibareste in vegetatie acvatica deasa. Este inclusa in Directiva Pasari, Anexa II/1, Legea 462/2001, Anexa 4, OUG 57/2007, Anexa 5c. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Specia s-a identificat in zbor in zonele limitrofe obiectivului de investitie. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Anas querquedula (rata caraitoare) Relevanţa sitului pentru specie: Rata caraitoares-a identificat in zbor, traversand zona de amplasament a proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Este inclusa in Directiva Pasari, Anexa II/1. Prefera lacurile si raurile cu stufarisuri intinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Aythya ferina (rata cu cap castaniu) Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata in zbor in afara amplasamentului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, in zbor, prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa II/1. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Sterna hirundo (chira de baltă) Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost identificată în zbor în afara perimetrului proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Preferă locuri mlastinoase, lacuri, balti. Identificata prin indivizi singulari/grupuri de pasari in zbor. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi)

În Romania este o specie oaspete de vara. Cuibăreşte în colonii, construindu-şi cuibul pe suprafata apelor puţin adânci, fixându-l de vegetaţia vegetaţia emergentă din apă sau pe plauri. Nu cuibareste in zona de amplasament. Observata in zbor prin exemplare singulare , cat si grupuri de pasari. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Aquila pomarina (acvila tipatoare mica)

Specie oaspete de vara. Cuibareste in estul Europei in paduri de diferite tipuri, deseori in tinuturi mlastinoase, adesea in apropierea lacurilor, raurilor si baltilor. Este inclusă în Anexa I Directiva Păsări, Anexa II Conventia de la Berna si Anexa II Conventia de la Bonn. Pe plan european este o specie vulnerabilă, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). În zona de amplasament specia a fost semnalată numai în zbor, la mare înălţime. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Buteo rufinus (sorecar mare) Specie de pasaj/oaspete de vara. Inclus in Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Conventia Berna, Anexa II, Convenţia Bonn, Anexa II, OUG 57/2007, Anexa III. Specie vulnerabila. Specie semnalata in migratie in zbor in afara proiectului studiat, fara a stationa pentru popas, odihna si hranire. S-au identificat indivizi singulari in zbor. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Buteo buteo (şorecar comun)

Specie parţial migratoare. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Nu cuibăreşte în aria proiectului. Specia a fost observată în zbor prin indivizi singulari si grupuri de pasari in terenurile invecinate proiectului. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

�

75

Accipiter nisus (uliu păsărar)

Specie sedentara/oaspete de iarna. Cuibăreşte pe suprafetele invecinate proiectului. A fost observată în zbor prin indivizi singulari, indeosebi în perioada sezonului rece. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Identificat prin indivizi singulari inzbor in apropierea localitatilor. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Falco tinnunculus (vânturel roşu) Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observata doar in tranzit/zbor. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Circus aeruginosus (erete de stuf) Oaspete de vara, rar iarna (OV/RI). Cuibăreşte în zone umede cu stufărişuri întinse. Este inclusa in Directiva pasari, Anexa II/2, Convenţia de la Berna, Anexa 2, Legea 462/2001, Anexa 4, OUG 57/2007, Anexa 3. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse. S-a identificat in zbor tarversand zona de studiu. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Circus cyaneus (erete vanat)

Specie oaspete de iarnă în pasaj (OI/P). În migraţie şi iarna intalnit mai ales pe pajişti, terenuri agricole şi mlaştini. Este inclusa în Anexa I Directiva Păsări, Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european specia are un efectiv redus, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Specia s-a identificat in zbor in zonele limitrofe obiectivului de investitie. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Perdix perdix (potarniche)

Specie sedentară (S). Preferă zonele de câmpie şi colinare, în general arealurile deschise cu vegetaţie ierboasă sau culturile agricole unde cuibăreşte. Este inclusă în Directiva Păsări Anexa II-1 şi Anexa III-1, precum şi în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie vulnerabilă fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Specie semnalata prin grupuri de pasari, mai ales in perioada de toamna-iarna. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Phasianus colchicus (fazan)

Specie sedentară. Specie comună în locurile împădurite şi deschise, terenuri agricole, crânguri, pajişti. Este inclusă în Directiva Păsări Anexa II-1 şi Anexa III-1, precum şi în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Observat prin exemplare singulare pe suprafete agricole din afara ariei studiate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Coturnix coturnix (prepelita) Oaspete de vara. Intalnita in campiile deschise cu lanuri de cereale paioase si pe pasuni. Este inclusa in Conventia Berna, Anexa III; Conventia Bonn, Anexa II; OUG 57/2007, Anexa VC; IUCN: VU – vulnerabila. Cuibareste in terenurile agricole invecinate proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

�

76

Vanellus vanellus (nagat) Specie oaspete de vara, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri pe terenurile agricole, araturi. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observata in zbor traversand zona de amplasament prin exemplare singulare, cat de pasari pe sol. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Gallinago gallinago (becatina comuna)

Specie de pasaj. Specie comuna in regiunile mlastinoase si de balti. Nu cuibăreşte în aria proiectului. Inclusă în Directiva Păsări, Anexa II/1; Convenţia de la Berna, Anexa III. Grupuri de pasari s-au observat in migratie in zona canalelor de irigatie. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Tringa ochropus (fluierar de zavoi) Specie de pasaj. Indivizi singulari identificati in timpul migratiei. Nu cuibăreşte în aria proiectului. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -.Inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Exemplare singulare identificate in migratie pe terenuri umede din vecinatatea proiectului. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Larus cachinnans (pescarus argintiu)

Specie sedentara. Intalnit de-a lungul cursurilor de apa, lacuri, balti, în orase. Identificata în zbor prin indivizi singulari si grupuri de pasari în zona de amplasament studiata. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Larus ridibundus (pescăruş râzător)

Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observata prin exemplare izolate si grupuri de pasari traversand in zbor amplasamentul proiectului. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Columba livia domestica (porumbel domestic)

Specie sedentara. Intalnit in localitati (orase, sate), unde si cuibareste. In zona de amplasament observate grupuri de pasari in cautare de hrana. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Streptopelia decaocto (guguştiuc) Specie sedentară. Nu cuibăreşte în areal, dar cuibăreşte în localităţile învecinate. A fost semnalată în zbor în deplasare de la o zonă la alta. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Exemplare singulare/grupuri de pasari s-au identificat pe terenurile invecinate obiectivului de investitie (localitati, terenuri agricole). Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Cuculus canorus (cuc) Specie oaspete de vara. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnit in localitati (orase, sate), unde si cuibareste. Exemplare singulare identificate in zbor traversand zona de studiu. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Merops apiaster (prigorie) Specie oaspete de vară. Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. A fost observată în zbor prin exemplare singulare/grupuri de pasari in migratie, la fel si in cautare de hrana. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

�

77

Coracias garrulus (dumbraveanca) Specie oaspete de vară. Specie inclusă în Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din Convenţia de la Berna şi Convenţia de la Bonn. Pe plan european este o specie vulnerabilă în categoria SPEC 2. Specie specifică zonelor deschise cu arbori izolati, maluri abrupte etc. Exemplare singulare s-au identificat in zbor traversand aria proiectului. Nu cuibăreşte în zona de amplasament. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Upupa epops (pupăză) Specie oaspete de vară. Nu cuibăreşte în zona studiata. A fost intalnita in cautare de hrana la marginea localitatilor, pe pasune. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II. Observata in zona de amplasament prin exemplare singulare in cautare de hrana. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradini)

Specie sedentara. Cuibareste in regiuni deschise, parcuri, livezi etc. Specia este inclusa in Directiva Pasari, Anexa I, Conventia de la Berna, Anexa 2. Identificata in zona limitrofa proiectului (localitati). Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Galerida cristata (ciocârlan) Specie sedentară. Nu cuibăreşte in aria proiectului. Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa III. A fost semnalată în zbor, dar şi pe sol, în efective mici. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Alauda arvensis (ciocârlie de câmp) Specie parţial migratoare. Statut european: specie vulnerabilă. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Identificata prin exemplare singulare/grupuri de pasari in terenurile invecinate proiectului (terenuri agricole). Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Riparia riparia (lastun de mal) Specie oaspete de vară. Cuibareste în maluri abrupte şi în surpaturi de teren. Exemplare singulare/grupuri de pasari s-au intalnit in zona studiata in zbor in cautare de hrana. Nu s-au identificat pasari la cuibarit. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Hirundo rustica (rândunică)

Specie oaspete de vară, comună, mai ales în zonele rurale. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Exemplarele singulare/grupuri de pasari observate în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă înălţime. Cuibareste in localitati. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Delichon urbica (lastun de casa) Specie oaspete de vara. Cuibareste in colonii in localitati, dar si zone montane. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Identificata in zona de amplasament in zbor in cautare de hrana. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Motacilla alba (codobatură albă) Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Observata in numar mai mare in timpul migratiei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Saxicola rubetra (maracinar mare) Specie oaspete de vara. Intalnit in pajisti cu smocuri de iarba si tufisuri rare, culturi agricole. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie

�

78

stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observata prin exemplare singulare cu vegetatie densa din zona de amplasament. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Erithacus rubecula (macaleandru) Specie oaspete de vara/rar iarna. Pasăre comună în grădini, parcuri, livezi, păduri dese, tufişuri s.a. Nu este inclusă în Directiva Păsări. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Identificata prin exemplare singulare in zone cu vegetatie densa din vecinatatea zonei de amplasament. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ.

Luscinia megarhynchos (priveghetoare roscata)

Specie oaspete de vara. Prefera desişurile, liziera pădurilor, parcurile, grădinile. Nu este inclusă în Directiva Păsări. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Identificata prin exemplare singulare in zone cu vegetatie densa din vecinatatea zonei de amplasament. Specia nu va fi afectată semnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Turdus merula (mierla) Specie migrator partial. Pasăre comună în grădini, parcuri, livezi, păduri, zone deschise. Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-2 şi în Anexa III Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observata in zona de amplasament prin exemplare singulare. Specia nu va fi afectată semnificativ de realizarea investitiei.

Turdus pilaris (cocosar) Specie migrator partial/oaspete de iarna. Pasăre specifică zonelor colinare şi montane, dar în expansiune spre arealele sudice. Pentru cuibărit preferă lizierele de pădure, subarborete, plantaţii, parcuri s.a. Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-2 şi în Anexa III Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibăreşte în zona de studiu. Specia nu va fi afectată semnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Sylvia curruca (silvie mică) Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Observata prin exemplare singulare in terenurile invecinate proiectului. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Sylvia communis (silvie de campie) Specie oaspete de vară. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observata in zona de amplasament prin exemplare singulare. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia nu va fi afectată semnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

�

79

Phylloscopus collybita (pitulice mica)

Specie oaspete de vară. Populeaza pădurile, livezile, parcurile, grădinile, tufişurile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Identificata prin exemplare singulare in zone cu vegetatie arboricola si arbustiva. Specia nu va fi afectată semnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Parus coeruleus (pitigoi albastru) Specie sedentara. Comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Identificata prin exemplare singulare/grupuri de pasari in vecinatatea proiectului (terenuri cu vegetatie arboricola). Specia nu va fi afectată semnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Parus major (piţigoi mare) Specie sedentară. Specie comuna in paduri, gradini si parcuri. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: 4. Inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Identificata prin exemplare singulare/grupuri de pasari in vecinatatea proiectului (terenuri cu vegetatie arboricola). Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Oriolus oriolus (grangur) Specie oaspete de vară. Preferă zonele împădurite, parcurile, grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Identificata prin exemplare singulare pe suprafete cu vegetatie arboricola din zona de amplasament. Specia nu va fi afectată semnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Lanius collurio (sfrancioc rosiatic) Specie oaspete de vară. Specifică locurilor deschise, luminişuri, cu multe tufişuri şi subarboret, parcuri, grădini. Este inclusă în Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie cu un efectiv al populaţiilor redus şi este inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Observata in zona de amplasament prin exemplare singulare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Lanius minor (sfrancioc cu frunte neagra)

Specie oaspete de vară. Identificata in zone cu vegetatie densa, parcuri, grădini, arbori de pe marginea drumurilor s.a. Este inclusă în Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie cu un efectiv al populaţiilor în declin şi este inclusă în categoria SPEC 2 (specii concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Identificata prin exemplare singularei in terenurile invecinate proiectului. Specia nu va fi afectată semnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Pica pica (coţofană) Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Identificata prin exemplare singulare pe suprafete cu vegetatie arboricola din zona de amplasament. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de

�

80

dezvoltarea investitiei. Corvus monedula (stăncuţă) Specie sedentară, intalnita în păduri, parcuri, grădini. Este o specie frecventă în localităţi. Este inclusă în

Anexa II-2 din Directiva Păsări. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observata in zbor prin grupuri de pasari in cautare de hrana. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Corvus frugilegus (cioară de semănătură)

Specie sedentară. Prefera zonele de câmpie şi colinare. Cuibareste in arbori, hranindu-se in locuri deschise, terenuri agricole, livezi, păşuni etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Intalnita in stoluri mai mari in peprioada rece a anului. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Corvus corone cornix (cioară grivă) Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Prefera vegetatia arboricola din zona. Identificat prin exemplare singulare/grupuri de pasari. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Sturnus vulgaris (graur) Specie parţial migratoare. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Observat pe suprafetele invecinate proiectului. Stoluri ale speciei observate spre sfarsitul verii-toamna. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Passer montanus (vrabie de câmp) Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la diverse habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Prefera vegetatia arbustiva din zona. Identificata pe suprafete invecinate obiectivului de investitie. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Passer domesticus (vrabie de casa) Specie sedentară. comună în toate regiunile ţării. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa III. Intalnita in zbor, pe sol, vegetatie arbustiva prin exemplare singulare si grupuri de pasari pe tot parcursul anului. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Fringilla coelebs (cinteză) Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). In zona de amplasament prefera vegetatia arboricola. Observata in stoluri mai mari in timpul migratiei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Carduelis cannabina (canepar) Specie parţial migratoare. Frecvent in regiuni deschise cu maracini si tufisuri, in parcuri si gradini. Statut

�

81

european: specie stabilă. Categoria SPEC: 2. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II. Observata prin exemplare singulare/grupuri de pasari in terenurile invecinate investitiei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Carduelis carduelis (sticlete) Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. In zona de amplasament s-a identificat in zbor prin grupuri de pasari in cautare de hrana. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Emberiza citrinella (presură galbenă)

Specie sedentară. Specie comuna in regiuni deschise cu tufarisuri si arbori rari, luminisuri din paduri, terenuri cultivate. I Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Identificata prin grupuri de pasari in locuri deschise, cu tufisuri. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Miliaria calandra (pesură sură)

Specie parţial migratoare. Comuna in regiuni deschise, cultivate. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: 4. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa III. In zona de amplasament s-a intalnit în zbor, dar şi pe vegetatie prin exemplare singulare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

�

82

Speciile Alauda arvensis, Hirundo rustica, Riparia riparia, Delichon urbica, Motacilla alba, Merops apiaster, Sturnus vulgaris, Larus ridibundus s.a. s-au intalnit in stoluri, relativ mari ca si efective, parcurgand distante apreciabile în căutare de hrană.

Se remarca, numărul redus de păsări răpitoare de zi, cat si acvatice, identificate in perioada observatiilor. De obicei pasarile rapitoare vânează solitare peste suprafetele de pasune din zonă. Astfel, urmare a monitorizarii realizate mentionam urmatoarele aspecte asupra speciilor de pasari rapitoare: speciile Aquila pomarina, Buteo buteo, Buteo rufinus, Circus aeruginosus, Falco tinnunculus, Falco subbuteo, doar, tranziteaza amplasamentul studiat si implicit terenurile invecinate in timpul migratiei, fara a stationa sau a se hrani in zona o perioada indelungata de timp. Speciile acvatice Phalacrocorax carbo, Egretta alba, Ardea cinerea, Nycticorax nycticorax, Ciconia ciconia, Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Aythya ferina, Sterna hirundo, Tringa ochropus, Vanellus vanellus, Sterna hirundo, Chlidonias hybridus s.a. s-au identificat doar tranzitand zona de studiu, fara a stationa pentru popas sau hranire.

Studiile realizate in aria proiectului si imediata vecinatate nu au indicat prezenţa unei migratii intense a pasarilor, respectiv a unui culuoar/ruta principala de migratie pe amplasamentul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Astfel, urmare a lucrarilor de executie a obiectivului de investitie nu vor fi modificate rutele de zbor ale pasarilor.

Având în vedere aspectele legate de migratia pasarilor din aria proiectului, prezentate in studiul de fata, precizam că prin realizarea proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, migratia pasarilor va fi afectata nesemnificativ.

In corespunderere cu legislatia in vigoare, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România s-au evidentiat si analizat aspectele legate de distantele si efectele acestora asupra:

a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari; Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii

acvatice: pelicani, stârci, cormorani) în apropierea amplasamentului obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Speciile respective cuibaresc pe suprafete intinse de balti si lacuri cu stufaris si vegetatie arboricola, in special de-a lungul cursului Dunarii si in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari, necoloniale;

Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului proiectului analizat. Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în padurile/plantatiile forestiere, la o distanţă mai mare de 5-6 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localitatile invecinate obiectivului de investitie. c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici;

Pentru speciile de dimensiuni mici (prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii în zona de amplasament a obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

�

83

d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari;

Amplasamentul studiat ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci). e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire;

Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul planului studiat şi zona invecinata. f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire;

Pentru speciile necoloniale arealul analizat obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (vrabii, grauri, sticleţi, etc.).

g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni;

Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in zona de amplasament ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, in special in zonele de ecoton, intre suprafetele din preajma malurilor raurilor Siret si Prut, localitati si amplasament. h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire.

Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa traseului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

In concluzie, urmare a studiilor realizate in zona de amplasament stidiata, in majoritate, s-au identificat, in majoritate, specii comune de fauna, dar si specii cu statut de protectie, in special, acvatice.

Specificam ca fauna de nevertebrate si vertebrate va fi afectata nesemnificativ prin realizarea activitatilor obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Migratia pasarilor. Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este cel legat de migraţia păsărilor. Speciile de pasari migratoare se pot încadra în următoarele grupe: oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă, specii migratoare în pasaj. Fiecare grupă poate prezenta, de asemenea, câteva diviziuni (grupe fenologice): specii sedentare, specii parţial migratoare, specii oaspeţi de vară, specii oaspeţi de vară în pasaj, specii oaspeţi de iarnă în pasaj. Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeţi de vară, oaspeţi de vară în pasaj şi oaspeţi de iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare. Speciile parţial migratoare sunt specii sedentare care din anumite cauze efectuează deplasări pe distanţe scurte, în vederea satisfacerii unor cerinţe biologice (hrană, adăpost, reproducere). Din acest motiv ele nu pot fi încadrate în grupa păsărilor migratoare.

Zona de est a României se caracterizează prin importante căi de migraţie la nivel national, cât şi european. Acestea sunt orientate din direcţia nord-vest, vest-nord şi nord-est în front larg sau îngust, concentrându-se ca o pâlnie uriaşă în Delta Dunării, de unde, pe deasupra Dobrogei şi de-a lungul ţărmului

�

84

Mării Negre, se continuă spre Bosfor, răspândindu-se apoi din nou spre Asia şi Africa.

Migraţia de toamnă a păsărilor prin sudul Moldovei, Muntenia si Dobrogea se face pe mai multe căi, acestea vizând şi zona studiata.

Migraţia de primăvară prin zonele amintite si Delta Dunării se schimbă în sensul că drumul sarmatic se concentrează mai mult spre ţărmul Mării Negre şi peste Marea Neagră, celelalte drumuri de migraţie fiind în general identice cu cele de toamnă.

Căile de migraţie de toamnă a pasarilor din România: 1 – ramura nordică a

drumului est-elbic, frecventat şi de berze; 1a – ramura nordică a acestui drum; 2 – drumul pariosio-bulgar; 2a – drumul berzelor prin Transilvania; 3 – drumul trecătorii Oltului, frecventat şi de berze; 4 –drumul pontic; 5 – drumul carpatic; 6 – drumul sarmatic; 7 – drumul prepeliţelor şi turturelelor; 8 – drumul sitarilor (Rudescu 1958).

Cercetari cu privire la migraţia păsărilor în Romania, în general, şi pe teritoriul judeţului Galati, în special, sunt puţine. Pentru zona studiata se recunoaşte existanţa unor culoare de migraţie pe cursurile raurilor Siret si Prut, frecventat, in special, de specii de păsări acvatice.

Observatiile efectuate in zona de amplasament a obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, au arătat că speciile oaspeţi de vară sosesc în zonă în cursul lunii aprilie – mai, se reproduc, după care în intervalul septembrie – octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat. Speciile oaspeţi de vară în pasaj sunt păsări migratoare care doar tranziteaza zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat în alte regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoare care sosesc în ţara noastră toamna (octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi hrană) trec şi prin zona luată în studiu.

Cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe amplasamentul obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, de asemenea nici pe suprafeţele învecinate.

S-au inregistrat putine specii cu statut fenologic de „specii de pasaj” (3). Efective mai mari au inregistrat speciile „migratori partiali” (16) si „oaspetii de vara” (27).

Dupa cum s-a mentionat, migratia propriuzi-sa a speciilor de pasari, in special, acvatice, se desfasoara pe suprafetele bazinelor hidrografice ale raurilor Siret, Prut si a afluentilor acestora.

Astfel, in lunca Siretul inferior, unde varianta traseului se desprinde din zona DN 25 prin Nodul rutier Traian, nu s-a inregistrat o migratie intensa a pasarilor. Se considera, că speciile migratoare semnalate în zona de studiu se găsesc în formă de dispersie, migrand pe suprafete mai intinse. Aria proiectului

�

85

reprezinta o zona mai putin atractiva pentru avifauna, diversitatea redusa a habitatelor, conditiile mai putin prielnice, ce nu ofera pasarilor conditii favorabile pentru popas, odihna si hranire (zona puternic antropizata, poluare industriala, fonica etc.). La aceste aspecte se adauga pasunatul intensiv practicat in zona, deranjul din partea populatiei locale etc. La fel, si pentru zonele invecinate, unde, conform documentatie proiectului, traseul supratraverseaza DN 25 si calea ferata Tecuci - Galati, traverseaza Vaile Branistea si Odobascu, apoi Valea Rusca Mare, dupa care se indreapta spre nord – vest pe la originea Vaii Obreja, iar de aici spre sud – est, traversand Balta Malina tot pe la origine, la sud de localitatea Smardan (Memoriu de prezentare. Varianta de ocolire Galati, 2012), migratia inregistreaza o intensitate scazuta.

O sitatie similara s-a inregistrat si in zona Prutului inferior (dupa ce traseul traversarea DJ 251 Galati – Smardan si se indreapta spre campia Bratesului si a Prutului, ocolind prin partea nordica Lacul Brates, indreptandu-se spre DN 2B unde se racordeaza prin devierea acestuia, la cca. 3.5 km inainte de Vama Giugiulesti), studiile efectuate in teren nu au semnalat o migraţie sporita a avifaunei.

Migraţia păsărilor în zonă se realizează de-a lungul cursului Prutului Inferior (între 2 şi 10 km distanţă de traseul proiectului) şi a fluviului Dunăre. Primavara păsările se deplasează de la Nord la Sud, din zona Dunarii spre cursul raului Prut, inclusiv spre malurile de Sud şi Vest ale din zona Lacului Brateş, unde s-au identificat efective numesoase ale speciilor acvatice.

Specificam, ca zona Lacului Brates (lacul in sine si helesteele piscicole) sunt incluse în situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0121 Lacul Brates.

In timpul migratiei de toamna directiile de zbor ale speciilor de avifauna, in special acvatice, sunt dinspre Nord spre Sud, de-a lungul luncii Prutului inferior, lacurile si baltile din zona – Carja-Vadeni, Pochina, Sovarca, Vladesti-Oancea, Lacul Brates, pe cursul Dunarii inferioare, ajungand in Delta Dunarii si de acolo in cartierele de iernat.

In ceea ce priveste traseul Variantei de ocolire Galati, acesta ocoleşte lacul Brateş prin Est şi Nord, neintersectand traseul de migraţie obişnuit al speciilor de păsări in zona.

Dupa cum s-a mentionat, zonele favorabile pentru speciile de păsări acvatice, identificate în timpul migraţiei, sunt cele din părţile sudice şi vestice ale lacului Brateş, având suprafeţe acvatice întinse cu vegetaţie densă. Părţile de nord şi est ale lacului sunt înconjurate de terenuri agricole care nu creează condiţii prielnice pentru popas, odihna si hrănirea pasarilor.

Având în vedere cele mentionate specificam că speciile de păsări migratoare, semnalate în zona de studiu, vor fi afectate nesemnificativ, cu atât mai mult cu cât prezenţa lor în zonă este una de tranziţie (de pasaj).

In Tab.8 sunt prezentate speciile de pasari cu statut de migratori partiali/oaspeti de vara identificate in timpul migratiei in zona de studiu.

Asadar, in timpul iesirilor in teren au fost observate un număr de 30 de specii de păsări. Este un număr, relativ, redus de specii, comparativ cu suprafetele impadurite sau cu zonele umede, ceea ce ne determină să afirmăm că diversitatea specifică a avifaunei din zona studiata este redusa.

Este evident ca suprafetele agricole, terenurile intensiv pasunate, zona puternic antropzata, nu reprezinta un habitat favorabul păsărilor în perioada de migratie. La aceastea se adauga si lipsa tufisurilor, a arborilor si a vegetatiei

�

86

naturale, ce ar crea conditii prielnice de popas, odihna si hranire pentru pasarile aflate in migratie.

In concluzie, prin realizarea obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu se vor modifica habitatele favorabile de popas, odihna si hranire a speciilor de avifauna in timpul migratiei, la fel si a rutelor de migraţie a păsărilor.

2.2.4.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele din zona de

amplasament a proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. În ceea ce priveşte biodiversitatea perimetrului studiat mentionam următoarele:

o biodiversitatea din perimetrul studiat este formata, in majoritate, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;

o tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu s-au identificat pe amplasamentul studiat;

o speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional;

o speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409, speciile de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, enumerate pentru siturile de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0121 Lacul Brates s-au identificat, in majoritate, in zbor, traversand amplasamentul proiectului;

o cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în zona de amplasament a proiectului;

o urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, nu se va inregistra un impact negativ semnnificativ asupra biodiversitatii zonei studiate.

�

87

Specii de pasari identificate in perioada migratiei (migratori partiali/oaspeti de vara) Tabel 8

Nr. Crt.

Nume ştiinţific Denumire populară

Perioada de observare Număr de exemplare

Fenologie Observatii

1. Phalacrocorax carbo

Cormoran mare

II-XII.2012 80 ex. OV grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-50 m; directia de zbor: S-N-V;N-S-E;N-S-V

2. Egretta garzetta Egreta mică IV.2012; X.2012 45 ex. OV exemplare singulare în zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-E-N;N-S-V

3. Egretta alba Egreta mare III-IV.2012;IX-X.2012 30 ex. OV exemplare singulare de pasari in zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V

4. Ardea cinerea Starc cenusiu III-IV.2012;IX-X.2012 25 ex. OV exemplare singulare/grupuri de păsări in zbor; inaltimea de zbor 40-50 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V

5. Nycticorax nycticorax

Starc de noapte

IV.2012;IX-X.2012 15 ex. OV exemplare singulare/grupuri de pasari în zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-E,N; N-S-V

6.

Ciconia ciconia Barză albă

III-IV.2012;VII-IX.2012 70 ex. OV grupuri de pasari în zbor; inaltimea de zbor >150 m; directia de zbor: S-E,N; N-S-V; N-S-E

7. Cygnus olor Lebada de vara

III-IV.2012;X-XI.2012 50 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-50 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V

8. Anser anser Rasca de vara

II-III.2012; X-XI.2012 160 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor >150 m, directia de zbor: S-N-V; S-E-N; N-S-V

9. Anas platyrhynchos

Rata mare II-XII.2012 230 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-50 m; directia de zbor: S-N-V; S-E-N; N-S-V

10. Anas querquedula

Rata caraitoare

III.2012; X.2012 35 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: directia de zbor: S-E,N; N-S-V

11. Aythya ferina Rata cu cap castaniu

III.2012; X.2012 40 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-50 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V

12. Sterna hirundo Chira de balta

IV-IX.2012 30 ex. OV exemplare singulare în zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-E,N; N-S-V; N-S-E

�

88

13. Chlidonias hybridus

Chirighita cu obraji albi

IV-IX.2012 120 ex. OV exemplare singulare/grupuri de pasari in zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V; N-S-E

14. Aquila pomarina Acvila tipatoare mica

IV-V.2012 2 ex. OV exemplare singulare în zbor; inaltimea de zbor >150 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-E

15.

Buteo rufinus Sorecar mare

V.2012;VIII/IX.2012 3 ex. P exemplare singulare în zbor; inaltimea de zbor <150 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-E

16. Buteo buteo Şorecar comun

III-XI.2012 12 ex. MP exemplare singulare/grupuri de pasari în zbor; inaltimea de zbor >150 m; directia de zbor: S-E,N; N-S-V; N-S-V

17. Circus aeruginosus Erete de stuf

III-IV.2012;VIII-X.2012 8 ex. OV exemplare singulare in zbor; inaltimea de zbor >150 m; directia de zbor: S-E,N; N-S-V

18. Falco tinnunculus Vanturel rosu III-XI.2012 10 ex. MP exemplare singulare în zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-E,N; N-S-V; N-S-E

19. Vanellus vanellus Nagat IV; VIII-X 21 ex. OV grupuri de pasari in zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V

20. Gallinago gallinago

Becatina comuna

III-V;VII-X.2012 15 ex. P exemplare singulare/grupuri de pasari in zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V

21. Tringa ochropus Fluierar de zavoi

III;VII-X.2012 10 ex. P exemplare singulare de pasari in zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V

22. Larus ridibundus Pescarus razator

II-XII.2012 170 ex. MP

grupuri in zbor; inaltimea de zbor <150 m; directia de zbor: S-E,N; N-S-V; N-S-E

23. Merops apiaster Prigorie V.2012;IX/X.2012 40 ex.

OV

grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 40-50 m; directia de zbor: S-V-N; N-S-V; N-S-E

24. Upupa epops Pupăză V.2012;VIII-IX.2012 14 ex.

OV

exemplare singulare/grupuri de pasari in zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V;

�

89

25. Alauda arvensis Ciocârlie de câmp

III-IV.2012;IX-X.2012 60 ex.

MP

Grupuri de pasari in zbor; inaltimea de zbor 40-60 m; directia de zbor: S-E,N; N-S-V

26. Hirundo rustica Rândunică IV.2012;IX.2012 90 ex.

OV

grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 35-40 m; directia de zbor: S-V,E; N-S-V; N-S-E

27. Motacilla alba Codobatură albă

III-IV.2012;IX-X.2012 35 ex.

OV

grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 20-30m; directia de zbor: S-V, N; N-S-V

28. Sturnus vulgaris Graur II-XI.2012 150 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-50 m; >150 m, directia de zbor: S-N-V; N-S-V; N-S-E

29. Carduelis cannabina Canepar

III-XI.2012 45 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-V,E; N-S-V; N-S-E

30.

Fringilla coelebs Cinteză

III-IV.2012;IX-XI.2012 75 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: directia de zbor: S-E,N; N-S-V

Abrevieri: OV–specie oaspete de vară; MP–migrator parţial; P – specie de pasaj.

�

90

2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si relatia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora

Ariile naturale protejate de interes comunitar constituie habitate si biotopi optimi in care traiesc si se dezvolta deopotriva o flora si fauna extrem de bogate si diverse. Aceste arii desemnate conserva numeroase specii de interes comunitar, unele cu statut de conservare in cadrul sitului excelent, bun sau mediu (conform interpretarii din Formularele standard Natura 2000). In cazul habitatelor si comunitatilor vegetale identificate, functia lor ecologica este aceea de fundament pentru intreaga comunitate de organisme vegetale si animale din zona. Faptul ca ecosistemele naturale au valoare conservativa moderata (Donita et al. 2005), face ca functia lor esentiala sa nu fie afectata prin implementarea proiectului.

In urma investigatiilor de teren, pentru zonele in care urmeaza a fi implementat proiectul analizat, nu au fost inregistrate specii de flora de importanta comunitara. Referitor la habitatele de interes comunitar, in zona cercetata nu a fost identificat nici un tip din cele mentionate in Formularul standard Natura 2000. Starea de conservare a suprafetelor pe care se dezvolta vegetatia spontana este nefavorabila datorita degradarii antropice continue la care se adauga prezenta plantelor alohtone (taxoni introdusi in regiuni situate in afara ariei naturale de distributie trecuta sau prezenta) dintre care multe cu statut de specie invaziva la nivel global (specii a caror introducere si/ sau raspandire ameninta diversitatea biologica) (Conyza canadensis, Xanthium italicum, X. spinosum, Robinia pseudacacia, Populus x canadensis etc.).

Fig. 14. Plantatie de plop euramerican (Populus x canadensis) in zona Lacului Brates

Zona de padure despre care se mentioneaza ca va fi defrisata datorita necesitatilor de implementare a proiectului (aproximativ 1 ha), este reprezentata prin plantatii artificiale, alcatuite din specii precum salcamul (Robinia pseudacacia), gladita (Gleditsia triacanthos), salcioara (Elaeagnus angustifolia), ulm de camp (Ulmus minor), in diferite proportii, fiind complet lipsite de valoare conservativa.

�

91

Suprafata amplasamentului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, prevazut realizarii obiectivelor specifice proiectului, nu este ocupata de nici un habitat natural. Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, tipurile de habitate, desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, nu s-au identificat pe amplasamentul studiat.

Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse.

Vegetatia zonei studiate este incadrata in grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale (Doniţă et al., 2005). Habitatele respective constituie biotopuri prielnice pentru speciile de fauna de nevertebrate si vertebrate.

De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare potentialele speciilor sensibile la zgomot si la prezenta omului se vor deplasa în zonele învecinate, cu habitate similare obiectivului de investitie. 2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar In zona analizata nu au fost identificate habitate de interes comunitar. Zona fiind predominant cu functie agricola, este improbabila prezenta acestora. Conditiile nefavorabile datorate antropizarii excesive in timp a suprafetelor de teren, au dus la pierderea calitatii de suprafete cu vegetatie naturala/ seminaturala.

Habitatele si comunitatile vegetale seminaturale identificate in afara ariilor naturale de interes comunitar, in cea mai mare parte sunt antropizate si adesea lipsite de valoare conservativa sau furajera. Acestea nu prezinta importanta conservativa in sensul definitiei stricte de habitat, dimpotriva, starea degradata a vegetatiei explica rolul factorului antropic in reducerea si pierderea diversitatii specifice locale.

Asadar, dupa cum s-a specificat, în perimetrul destinat realizarii obiectivelor specifice proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu exista specii si habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentarii statutului de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat.

Cu toate acestea prezenta habitatelor si a speciilor in terenurile învecinate obliga la prevederea si respectarea masurilor de protectie si conservare a lor, zona fiind inclusa in ariile protejate cu statut de conservare: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si siturile de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0121 Lacul Brates datorita rolului important in protectia si conservarea speciilor de pasari acvatice din luncile Siretului inferior si Prutului inferior..

Relevanţa sitului pentru tipurile de habitate. În formularul Natura 2000 habitatele desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt notate cu „B” ce reprezinta parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung (datorită managementului); sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obţinut.

Relevanţa sitului pentru speciile de pasari identificate in siturile de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si

�

92

ROSPA0121 Lacul Brates. În formularul Natura 2000 a ariei protejate populaţiile speciilor identificate pentru sit sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există populatii mai mari decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

In ceea ce priveste siturile protejate din aria proiectului, nu sunt prevazute lucrari care sa afecteze in vreun fel starea de conservare, structura si dinamica habitatelor si speciillor conservate aici.

Zonele in care se vor efectua lucrari specifice perioadei de constructie, in care vor fi decopertate suprafete mari de sol si strat vegetal, inclusiv zone destinate defrisarii speciillr forestiere, sunt formate din habitate antropizate masiv, care nu constin specii de interes conservativ. In consecinta, ponderea predominanta a terenurilor agricole care nu sustin o flora sau fauna bogate, face ca pierderile de suprafata suferite sa nu genereze efecte negative asupra unor elemente biotice de interes conservativ.

Realizarea obiectivelor specifice proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu va afecta semnificativ tipurile de habitate, efectivele si structura a nici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice identificate pe amplasament si vecinatati. Acestea fiind suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea obiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existenta speciilor de flora sau de fauna.

Tipurile de habitate specificate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasament si vecinatati, biodiversitatea din zona proiectului fiind formata, in principal, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie.

Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecţie la nivel european sau naţional.

Flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” este reprezentata de comunitati ruderale (Doniţă et al., 2005, unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru Natura 2000).

In ceea ce priveste fauna de pe amplasament si vecinatati, in majoritate, s-au identificat specii comune, dar si specii cu statut de protectie.

Impactul asupra biodiversitatii zonei studiate, urmare a realizarii proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, este nesemnificativ.

2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin

integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Integritatea ariilor naturale protejate din zona cercetata este conferita de buna functionare dintre toate elementele care compun ecosistemele prezente aici. Dinamica populationala a speciilor, in mod natural, se va mentine intre anumite limite. Doar in cazul in care apar factori, interni sau externi care sa modifice structura calitativa si cantitativa a populatiilor, acestea vor suferi o crestere sau o micsorare a efectivelor.

�

93

Din acest motiv monitorizarea permanenta a starii de sanatate a ecosistemelor este necesara pentru a asigura integritatea acestor arii protejate.

Date despre prezenta si biologia speciilor din aceste arii protejate, date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates), au fost prezentate in capitolele anterioare. Specificam unele aspecte ale relatiei structurale si functionale in ceea ce priveste aceste situri, si anume: relatia dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi speciile de fauna.

In ecosistemele acvatice din ariile naturale protejate din luncile Siretului inferior si a Prutului inferior, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe).

In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) s.a. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.

In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide) etc.

Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu).

Dupa cum s-a mentionat anterior obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” se afla in ariile protejate: ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates.

Obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia.

�

94

Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala.

Activitatea planificata a fi realizata (suprafata totala de teren ocupata – 1.180.900 mp. (118,09 ha); lungimea variantei de ocolire Galati - 33,630 km, din care, ariile protejate sunt traversate pe lungimea de 14.47 km), cum este cea prognozata în proiectul analizat, va afecta nesemnificativ integritatea si stabilitatea ariilor protejate: ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates.

2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar

Obiectivele de conservare a sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior reprezintă una din zonele de hrănire si odihnă pentru principalele populatii de păsări acvatice, care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic si se concentrează pe valea si lunca Siretului, în drumul lor spre băltile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezinta importanta pentru 22 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 20 specii sunt dependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre.

Lunca Siretului inferior este o zona aflată în calea migratiei speciilor protejate de pasari acvatice, cum sunt: egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, starc rosu - Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara - Anser anser, rata lingurar - Anas clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya ferina, rata rosie - Aythya nyroca, piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta, chira de balta - Sterna hirundo, chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a.

In ceea ce priveste situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates (in conformitate cu Formularul standard al sitului), se specifica importanta acestuia pentru cuibaritul urmatoarelor specii de pasari calificative, cum sunt: Chlidonias hybridus – chirighita cu obraji albi, Chlidonias niger – chirighita neagra si Falco vespertinus – soimul de seara.

Situl este important in ceea ce priveste iernatul speciilor de avifauna: Anser albifrons – garlita mare, Branta ruficollis – gasca cu gat rosu, a altor specii de pasari acvatice.

La fel, se specifica faptul ca situl gazduieste in timpul migratiei populatiile de: Pelecanus onocrotalus – pelican comun si Chlidonias hybridus.

Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este constituit in special pentru protejarea tipurilor de habitate identificate in sit:

- cursuri de apa in zonele de campie cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion;

- pajisti aluviale din Cnidion dubii; - păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

etc.; - rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si

Bidention;

�

95

- zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae). Situl este important pentru protejarea speciilor de pesti reofili, dintre

care amintim de: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber si Zingel zingel.

La fel printre obiectivele de conservare se numara si protejarea speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus, Vertigo angustior; herpetofauna: Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus; mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus, Felis silvestris. Nici una dintre ariile naturale protejate analizate nu are elaborat Planul de management, astfel ca nu exista obiective de conservare stabilite. Avand in vedere functia ariilor de a proteja elemente de interes comunitar, se impun cateva obiective de ordin general care trebuie urmarite mai ales atunci cand se doreste realizarea unei investitii, dintre care enumeram:

constientizarea populatiei asupra proiectului realizat, a efectelor generate si a importantei conservarii speciilor protejate;

evitarea perturbarii/ degradarii/ distugerii habitatelor naturale;

evitarea poluarii cu deseuri de orice fel – inlaturarea celor generate in procesul de amenajare/ constructie;

evitarea distrugerii speciilor cu importanta conservativa;

evitarea capturarii/ omorarii speciilor de fauna si a distrugerii cuiburilor si pontelor;

evitarea degradarii/ distrugerii biotopilor specifici speciilor de fauna – vegetatia acvatica si palustra, vegetatia de lunca, vegetatia lemnoasa (padurile), pasunile stepice, vegetatia spontana;

refacerea zonelor afectate, la finalizarea lucrarilor, prin aducerea la starea initiala pentru a permite reinstalrea vegetatiei si reintegrarea in circuitul natural/ agricol a suprafetelor respective;

controlul speciilor alohtone invazive;

reconstructia ecosistemelor deteriorate (in cazul de fata a zonelor de margine de padure – eliminarea speciilor invazive si refacerea vegetatiei specifica de cereto-garnitete);

evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare si a hazardelor naturale si antropice etc.

2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Ariile protejate din zona de amplasament a obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, inregistreza supafete considerabile, deacea si aprecierea starii de conservare este dificila.

Astfel, situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este repartizat pe suprafata a 4 judete (Bacau, Vrancea, Galati si Braila), avand 25.081 ha, situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe teritoriul a 3 judeţe (Galati, Braila si

�

96

Vrancea), având suprafata de 38.496 ha, iar situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates inregistreaza 15.682 ha. Starea de consevare a acestor arii protejate este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsării râurilor Siret şi Prut, de intervenţiile antropice (practicarea agriculturii, păşunat, extragerea de balast din albia raului, constructia de drumuri, poluarea apei, vânătoarea, pescuit neautorizat s.a.).

In ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior s-au semnalat urmatoarele efecte negative:

- uscarea arboretelor de varsta inaintata, urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora a raului Siret;

- practicarea taierilor ilegale de padure; - extinderea arboretelor de salcam, plop euroamerican si alte specii

forestiere alohtone; - pasunatul in padure; - extinderea constructiilor in zona de lunca s.a.

La fel, si construirea lacurilor de acumulare (necesare în vederea producerii de energie electrică, asigurării unor surse de apă pentru consumul urban, pentru irigaţii, agrement, pescuit sportiv şi industrial), exploatarea agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri s.a. a dus la modificarea condiţiilor de viaţă din mediul acvatic, pe unele segmente ale râului Siret, prin schimbarea vitezei de curgere a apei, a adâncimii, a sedimentării şi altor parametric fizico-chimici ai apei.

In ceea ce priveste speciile de pasari desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, acestea sunt bine conservate. În formularul Natura 2000 populaţile speciilor sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

Dintre activităţile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a speciilor de avifauna identificate pentru ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior a mintim de:

- practicarea pasunatului in aria protejata ; - extragerea de nisip şi pietriş, poluarea apei ; - pescuitul neautorizat ; - vânătoarea si braconajul asupra speciilor de pasari, in special in

perioada migratiei; - deranjul pasarilor in timpul cuibaritului (distrugerea cuiburilor, a

puilor, colectarea oualor etc.). Referitor la situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul

Brates (in conformitate cu Formularul standard al sitului), se apreciaza un grad scazut al vulnerabilitatii.

Din factorii cu impact negativ asupra ecosistemului sitului amintim de: - poluarea industriala; - precum si de folosirea pesticidelor in zonele agricole limitrofe.

Asadar, in ceea ce priveste starea de conservare a habitatelor si a speciilor din ariile protejate, sunt zone în care conservarea acestora este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt puternic afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de fauna are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora.

�

97

2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar Data fiind in unele cazuri starea precara a habitatelor si vegetatiei afectate de prezenta speciilor alohtone si ruderale, precum si de depozitarea deseurilor menajere, se impune realizarea Planurilor de management prin care sa fie reglementate masuri clare de protejare si conservare a habitatelor si speciilor protejate, proprii siturilor Natura 2000, prin care un rol predominant ar trebui sa il detina stoparea activitatilor degradative ale factorului uman si instituirea unor actiuni de refacere a zonelor degradate, crearea unor habitate optime pentru speciile de fauna, instituirea unor programe de monitorizare si conservare a unor specii vulnerabile sau periclitate. De asemenea, se impune delimitarea zonelor de conservare in cadrul siturilor, in care sa fie limitate/ interzise activitatile cu impact (negativ), care pot conduce la scaderea abundentei speciilor, in baza celor mai bune masuri de management priivind protectia si conservarea.

Pentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar intersectate de proiect, se va consulta documentatia intocmita pentru obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”:

- Memoriu de prezentare pentru realizarea obiectivului de investitie: ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, 2012;

- Memoriu de sinteza. “Varianta de ocolire Galati”, 2012; - Analiza multicriteriala comparativa, 2012; - Studiu geotehnic si pedologic, 2012; - Adresa nr. 13507/10.12.2012-Directia Silvica Galati. - Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 31 din 11 martie 2013 privind Varianta de ocolire Galati, judetul Galati.

2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar Siturile protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior sunt administrate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, pe baza Contractului de Custodie incheiat cu Ministerul Mediului si Padurilor (MMP), nr. 0046/23.02.2010, conform Ordinului MMDD nr.1533/2008. Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani a intocmit pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior un Regulament al acestei arii protejate (2010).

Pana in prezent nu exista planuri de management aprobate ale acestor arii protejate.

Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates nu are structura de administrare si nu este intocmit un plan de management al sitului.

3. Identificarea si evaluarea impactului

Biodiversitatea reprezinta varietatea si variabilitatea animalelor, plantelor si microorganismelor de pe planeta, fiind exprimata prin diversitate genetica, diversitatea speciilor si diversitatea ecosistemelor. Se vorbeste tot mai des, iar cercetarile si studiile stiintifice certifica, despre pierderea biodiversitatii in urma dezvoltarii socio-economice. Desi o reducere a diversitatii speciilor, inregistrata chair si la nivel local, poate sa nu afecteze procesele ecologice si stabilitatea populatiilor, se impune evaluarea impactului/ riscurilor

�

98

care pot fi generate in urma implementarii unui proiect, pentru a gasi cele mai bune solutii pentru reducerea si eliminarea pe cat posibil a acestor factori negativi.

Impacturile generale, exprimate prin amenintari si vulnerabilitati generate atat prin procese naturale cat mai ales prin activitatile antropice desfasurate in siturile Natura 2000, au fost aprobate prin Decizia Comisiei Europene 97/ 266/ EC si sunt listate in Anexa E. Printre cele mentionate in Formularele standard Natura 2000 ale siturilor identificate in zona de implementare a proiectului, se regasesc: cultivarea agricola; fertilizarea; pasunatul; managementul forestier general; indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare; plantarea de padure; invazia speciilor alohtone; depozitarea deseurilor menajere; drumuri, drumuri auto; diguri, indiguiri, plaje artificiale; braconaj, otravirea, capcane; drenaj; extragere de nisip si pietris, inundatii; poluarea apei; pescuitul; vanatoarea, restructurarea detinerii terenului agricol; retele de comunicare.

Nici unul dintre aceste impacturi nu vor fi generate prin implementarea obiectivelor proiectului, dar la acestea se pot cumula cele generate in urma lucrarilor de amenajare/ constructie specifice perioadei de executie si potential cele generate in perioada de operare, precum:

ocuparea temporara/ permanenta a terenurilor; degradarea temporara/ permanenta a vegetatiei (indepartarea stratului

vegetal); perturbarea/ fragmentarea temporara/ permanenta de habitat; perturbarea speciilor de interes comunitar; distrugerea unor specii de fauna sau biotopi specifici acestora; generarea unor cantitati suplimentare de praf si poluanti (noxe) fata de

cele generate prin traficul existent; generarea zgomotului; generarea deseurilor menajere sau de provenienta tehnologica etc. antropizarea zonei prin modificarile permanente realizate, amplasarea

unor structuri artificiale, ocuparea unor mari suprafete de teren si reducerea unor suprafete acoperite cu vegetatie spontana etc. 3.1 Evaluarea impactului 3.1.1 Impactul direct si indirect. Impactul direct se va manifesta atat asupra elementelor abiotice (sol, aer), cat mai ales asupra elementelor biotice (specii de fauna afectate accidental in fronturile de lucru, specii de plante (arbori si arbusti, specii erbacee) care vor fi afectate prin lucrarile de decopertare si eliminare a stratului vegetal.

Nu va fi generat impact direct asupra speciilor de flora de interes comunitar, mentionate in Formularele standard ale ariilor naturale protejate, care se suprapun cu amplasamentul cercetat.

Fauna va fi afectata atat prin impact direct (deranjarea si determinarea de a parasi zonele in care se lucreaza), cat si prin impact indirect prin generarea pulberilor prafoase pe vegetatie, indepartarea surselor de hrana. De asemenea, impactul direct se va manifesta si prin generarea de zgomot si vibratii care ar putea deranja speciile de fauna, in special fauna de pasari, care va fi

�

99

determinata sa se retraga din zona frontului de lucru si imprejurimi, ceea ce poate avea consecinte negative precum parasiirea cuiburilor cu oua sau pui.

Asupra zonei de lucru impactul este in special direct, manifestat prin:

afectarea temporara a calitatii aerului prin generarea emisiilor de pulberi si gaze de esapament;

afectarea temporara/ definitiva a suprafetelor de teren, implicit a vegetatiei, prin ocuparea unor suprafete determinate de decopertarea solului, tasarea solului, realizarea fundatiilor si instalarea anexelor specifice drmului reabilitat;

generarea de zgomot si vibratii; generarea deseurilor menajere/ tehnolgice, rezultate din procesul de

constructie etc. Asadar, impactul direct se va manifesta asupra terenului cu suprafata totala de 1.180.900 mp. (181,09 ha) si lungimea de 14.47 km (suprafata pe care traseul proiectului traverseaza ariile protejate), din 33,630 km, ce reprezinta lungimea variantei de ocolire Galati. Nu va exista impact direct asupra tipurilor de habitate si a speciilor de fauna de importanta comunitara, enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, desemnate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, deoarece acestea nu s-au identificat pe amplasamentul studiat si vecinatati, la fel si asupra speciilor de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, a speciilor de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE din ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates, acestea fiind observate, doar, in zbor, tranzitand aria obiectivului de investitie, fara a stationa pentru odihna, hranire sau reproducere.

Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam ca acestea au fost reprezentate prin vegetaţie de comunitati ruderale, fara importanta conservativa.

Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. speciile de fauna: amfibieni, reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investitie). Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din proiect, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate din luncile Siretului inferior si Prutului inferior.

3.1.2 Impact pe termen scurt sau lung.

Impactul pe termen scurt va fi generat in perioada de executie fiind exprimat prin: afectarea temporara a suprafetelor de teren prin inlaturarea stratului vegetal si decopertare, in vederea realizarii fundatiilor; generarea de zgomot si vibratii prin functionarea utilajelor, aparatelor si mijloacelor de transport; generarea unor cantitati mari de praf prin lucrari de constructie/ montaj de la nivelul solului (fundatii, drumuri de acces, deplasarea auto), poluarea aerului prin generarea emisiilor rezultate din functionarea mijlocelor de transport, utilajelor si aparatelor de montaj, deranjarea speciilor de fauna, afectarea zonelor acoperite cu vegetatie.

Se considera ca impactul pe termen lung va fi reprezentat prin ocuparea propriu-zisa a suprafetelor de teren prin constructii la sol, modificarea biotopilor unor specii de pasari care utilizeaza cordoanele vegetale aflate la marginea padurii (zone prevazute spre defrisare in vederea executarii lucrarilor de

�

100

extindere a drumului propus spre reabilitare), prin existenta propriu-zisa a drumlui ca element artificial in biotopii specifici specilor de fauna, impactul cumulativ al drumului cu alte proiecte deja existente, aflate in curs de amenajare sau viitoare.

Astfel, impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, care are in alcatuire (Memoriu de prezentare, 2012):

- un sector de drum cu lungimea de 33,630 km (drum care se incadreza in Clasa tehnica III, cu 2 benzi de circulatie, avand o intensitate medie a traficului, intre 3500– 8000 vehicule fizice si urmeaza sa faca parte din Drumul european E 87 (spre si dinspre Ucraina) si E 584 (spre si dinspre R. Moldova); in viitor urmeaza sa faca parte din Autostrada inelara a Marii Negre);

- noduri rutiere (Nodul rutier Traian la desprinderea Variantei de ocolire din DN 25; Nodul rutier Vanatori la intersectia Variantei de ocolire cu DN 26);

- sensuri giratorii (Sensul giratoriu la intersectia rutiera intre Varianta de ocolire si DJ 251 Galati – Smardan; Sensul giratoriu la intersectia rutiera intre Varianta de ocolire si DN 2B deviat);

- poduri, pasaje si viaducte (37 lucrari care insumeaza o lungime de 3681.40m, reprezentand 11% din lungimea totala a traseului, specificate in obiectivele investitiei.

Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare.

3.1.3 Impactul in faza de executie.

Proiectul analizat in cadrul acestui memoriu de prezentare se refera la realizarea unui nou obiectiv, astfel ca impactul potential va fi unul redus. De asemenea, prin realizarea acestui proiect se vor rezolva problemele de management al traficului, fapt care va duce, pe langa cresterea sigurantei si a confortului utilizatorilor variantei de ocolire Galati, la imbunatatirea calitatii factorilor de mediu.

Dupa cum s-a specificat in studiul de fata, proiectul se desfasoara in ariile protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, ROSPA0121 Lacul Brates si in vecinatatea Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior, incluse in reteaua ecologica europeana Natura 2000, care nu va inregistra un impact semnificativ asupra habitatelor si speciilor protejate desemnate pentru acestea.

De asemenea se mentioneaza ca proiectul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” asigura devierea traficului de tranzit, in afara municipiului, cunoscand ca in prezent legatura rutiera intre DN 25 – DN 26 – DN 24D – DN 2B, cat si legaturile rutiere cu Vamile Giurgiulesti si Oancea, se realizeaza prin traversarea municipiului Galati, pe strazi destinate traficului greu si foarte greu si pe diverse strazi pentru traficul usor, iar impactul sau asupra zonelor locuite din apropiere va fi unul pozitiv.

În această fază putem vorbi de un impact direct şi un impact indirect. Impactul direct. Acest impact se va regăsi in realizarea traseului Variantei

de ocolire Galati prin amenajarea de intersectii rutiere; poduri, viaducte, pasaje, podete; lucrari de consolidare si sustinere de taluzuri; lucrari pentru scurgerea apelor pluviale; lucrari de defrisare:

�

101

1. Intersectii rutiere: Nodul rutier Traian (la intersectia cu DN25), Km.0+000; Sensul giratoriu Smardan (la intersectia cu DJ251), Km.11+640; Nodul rutier Vanatori(la intersectia cu DN26), Km.19+980; Sensul giratoriu la racordarea Variantei cu DN2B deviat, Km.32+681;

2. Poduri, viaducte, pasaje si podete: Viaductul Traian (Pasaj peste CF Tecuci – Galati, Pasaj peste DN25 si Pod peste paraul Barladel), km 1+240; Pod peste Canal de desecare Cd74 - Breteaua C, km 0+533; Pod peste Canal de desecare Cd74 - Breteaua D, km 0+255; Pod peste Canal CCS2 pe Breteaua B, km 0+615; Pod de Descarcare peste Valea Branistea km 2+492; Pod de Descarcare peste Valea Branistea km 2+860; Tunelul Valul lui Traian km 3+092; Viaduct peste Valea Odobascu, km 3+487; Pod peste Canal de Irigatii CA Barbosi, km 5+735; Pod de descarcare peste Valea Rusca Mare, km 6+038; Viaduct peste Balta Malina, km 9+874; Pod de Descarcare Valea Coada Malinei, km 11+430; Pod de Descarcare Valea Trei Fantani, km 13+545; Pod peste Valea Budurului, km 17+297; Pod de Descarcare peste Valea Sultanului, km 18+601; Pasaj pe DN26 Murgeni - Oancea – Galati, km 19+932; Pasaj pe DN26 Galati - Oancea - Murgeni, km 20+012; Pod peste Canal de Desecare CCE2, km 22+730; Pod peste Canal de Desecare CCE5, km 24+714; Pod peste Canal, km 25+920; Pod peste Canal de Desecare CCC, km 26+790; Pod peste Canal, km 27+532; Pod peste Canal de Desecare CCC, km 27+740; Pod peste Canal, km 28+184; Pod peste Canal, km 28+730; Pod peste Canal de Desecare CE35, km 29+322; Pod peste Canal de Irigatie km 29+841; Pod peste Canal de Desecare CCC, km 30+414; Pod peste Canal, km 31+500; Pod peste Bratul Ghimia, km 31+817; Pod peste Canal, km 32+822; Pod peste Canal de Desecare CE40 - Breteaua B, km 33+258; Pod peste Canal de Desecare CE40 - Breteaua A, km 0+490;

3. Lucrari de consolidare si sustinere de taluzuri: Realizarea lucrarilor de sustinere, de sprijinire si a lucrarilor de protectii ale taluzelor;

4. Lucrari pentru scurgerea apelor pluviale: In vederea sigurantei circulatiei pe Varianta de ocolire, santurile in deblee sunt prevazute a fi pereate pe toata lungimea, forma santurilor fiind trapezoidala, cu inclinarea taluzului spre platforma drumului de 1:3 si a taluzului opus cu inclinarea de 1:1.

5. Lucrari de defrisare: Identificarea suprafetelor ce urmeaza a fi defrisate: S1 = 33.307 mp si S2 = 14.021 mp. Terenurile forestiere ce urmeaza a fi afectate sunt situate intre Km. 20+050 – Km. 20+385 si Km. 20+410 – Km. 20+500. Asadar, funcţie de obiectivele si parametrii tehnici ai proiectului suprafeţele de teren specificate mai sus vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitat va fi minima şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea amplasamentului proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” si a zonei invecinate.

Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de executie a obiectivului de investitie.

In ceea ce priveste impactul in faza de executie asupra biodiversitatii specificam urmatoarele:

- perturbarea speciilor/ habitatelor atat prin prezenta personalului de lucru, a utilajelor si a materialelor de constructii, implicit prin realizarea propriu-zisa a activitatii de constructie si montaj – in cazul habitatelor

�

102

forestiere indepartarea pe o lungime de cca. 9,7 km a unui strat de vegetatie cu latimea de 5 ml, dispus pe ambele margini ale DN 56;Taierile de padure conduc la cresterea capacitatii de infiltrare a apei pluviale in sol, concomitent cu cresterea timpului de concentrare a apelor pluviale rezultand eroziunea accelerata a solului si determina scurgeri de suprafata mai mari conducand la cresterea incidentei alunecarilor de teren, precum si a volumului de aluviuni in suspensie;

- generare de praf – pulberile vor fi generate predominant din activitatile de decopertare a solului si invelisului drumului, excavare a fundatiilor, depozitarea materialului excavat in gramezi, realizarea umpluturilor, amenajarea sau reabilitarea drumurilor de acces, deplasarea utilajelor si personalului de lucru, prepararea betonului, turnarea asfaltului. Pentru diminuarea acestora se va proceda la stropirea periodica cu apa in frontul de lucru;

- efectul potential identificat il reprezinta alterarea populatiilor vegetale datorita poluarii. Formatiunile vegetale din apropierea zonelor de lucru sunt potential expuse alterarii, datorita poluarii provocate de pulberile antrenate de mijloacele mecanice utilizate in faza desfasurarii lucrarilor. Efectele adverse care apar in faza lucrarilor de constructie sunt limitate si reduse ca intensitate, deoarece sunt provocate modificari de scurta durata ale functionalitatii fiziologice a plantelor afectate;

- utilajele si mijloacele de transport utilizate pentru activitatea de defrisare, precum si transportul materialului lemnos determina emisii potentiale de polanti precum: NOx, CO, SO2, COVNM, particule in suspensie si particule sedimentabile;

- utilajele si mijloacele de transport folosite in activitatea de defrisare sunt producatoare de noxe (NOx, CO, SO2, COVNM), particule in suspensie si particule sedimentabile care prin intermediul ploilor care spala suprafata pe care se desfasoara activitatea de defrisare se pot depune in apele de suprafata;

- conform literaturii de specialitate se estimeaza ca particulele in aer care sa prezinte riscuri pentru vegetatie pot fi intalnite:

- pe distanta de pana la 300 m in jurul gropilor de imprumut in timpul exploatarii acestora;

- pe o distanta de 50 m in ambele parti ale amplasamentului drumului in perioadele de concentrare maxima a lucrarilor de executie;

- pe o distanta de pana la 1 km in jurul organizarii de santier. Impactul asupra vegetatiei si faunei creat de poluantii existenti in

perimetrul de lucru se va datora urmatoarelor componenete: - particule solide. Particulele solide sunt raspunzatoare de acoperirea

partilor aeriene ale plantelor, conferind acestora un aspect si o culoare caracteristice. Aceasta caracteristica este insotita de fenomene de nanism si cloroza, prezenta unor leziuni si lipsa de fructificatie la indivizii poluati. Depunerea particulelor de praf contribuie la inchiderea stomatelor, reducerea cantitatii de clorofila si atenuarea procesului de fotosinteza, avand drept consecinte asfixierea si apoi moartea acestora;

- dioxidul de sulf. Efectele fitotoxice ale SO2 sunt influentate de posibilitatea tesutului vegetal de a transforma SO2 in forme relativ netoxice. Sulfitul (SO3²¯), acidul sulfitic (HSO3) sunt pricipalii compusi formati prin dizolvarea SO2 in solutii apoase. Transformarea acestora prin mecanisme

�

103

enzimatice si neenzimatice in sulfati reduce efectele fitotoxice. Un rol este jucat de fenomenul de fitooxidare a dioxidului de sulf din atmosfera in trioxid de sulf. Cercetarile au aratat ca ritmul de formare a acestuia ajunge la 2% pe ora. Totodata, oxidarea dioxidului de sulf este eterogena si direct proportionala cu umiditatea. Aceasta oxidare fotochimica are loc la aparitia aerosolilor de tip HC-NOX. In acelasi timp, formele de SO2 formeaza olefine si sub influenta luminii, acid sulfuric, ceea ce genereaza ceturi si ploi acide. Existenta in atmosfera a anhidridei sulfuroase, in doze de 50 ppm, genereaza leziuni grave in plante, mai ales fruze, sub forma de puncte cafenii. Dimpotriva, prezenta celor doi acizi produce arsuri si pete de deshidratare in toate organele plantei;

- oxizii de azot. Pana la anumite concentratii, oxizii de azot au efecte pozitive asupra plantelor, ajutand la cresterea acestora. In aceste cazuri, s-a constatat o crestere a sensibilitatii fata de atacul insectelor si de conditiile de mediu (de exemplu inghet). Peste valoarea pragurilor de toxicitate, azotatii au o foarte clara actiune fitotoxica. Marimea prejudiciilor suferite de plante este in directa corelatie cu concentratia poluantului, timpul de expunere, varsta plantei, factorii edafici, lumina si umiditate. Simptomele se clasifica in vizibile si invizibile. Cele invizibile constau in reducerea fotosintezei si transpiratiei. Cele vizibile nu apar decat la concentratii mari si constau in cloroze si necroze. Concentratiile oxizilor de azot in aer pot provoca stres chimic temporar pentru vegetatie. Probabilitatea de aparitie a acestei situatii este cea mai mare pe fasia adiacenta soselei si santierului de constructii, pe o distanta de pana la 500-1000 m de acestea, insa tinand cont ca proiectul se refera la reabilitarea unui drum existent, probabilitatea este foarte redusa;

- metale grele. In timpul realizarii proiectului debitele masice ale metalelor grele existente in emisii sunt scazute. Pentru fiecare categorie de impact gravitatea este variabila in functie sensibilitatea receptorului implicat si de nivelul afectare al acestuia. Sensibilitatea receptorului este data de o serie de parametri cum ar fi: daca este natural, rezistent, rar si endemic, cu o anumita distributie geografica etc.;

- generare deseuri menajere, materale de constructie (deseuri metalice, lemn, ambalaje, uleiuri / lubrifianti uzati). Se mentineaza ca dseurile vor fi colectate selectiv, pe categorii de folosinta, si vor fi depozitate/ elimiate corspunzator normelor legislative in vigoare;

- generare ape uzate (fecaloid-menajere) de la personalul de lucru, colectate prin toalete ecologice mobile si transportate in afara amplasamentului prin societati specializate;

- generare de ape pluviale; - ocuparea suprafetelor de teren prin realizarea lucrarilor de constructiie/

montaj a fundatiilor si anexelor drumului, depozitarea utilajelor si materialelor de constructie, depozitarea materialelor excavate. Acest impact va fi in cea mai mare parte temporar, la finalizarea executiei terenurile afectate vor fi aduse la starea initiala;

- generarea zgomotului si vibratiilor prin functionarea utilajelor si vehiculelor, prin manevrarea materialelor de constructie, prin procesele specifice de decopertare a stratului asfaltic, defrisare etc. Vor fi luate toate masurile astfel incat sa nu fie depasite limitele maxim admise pentru incinte si spatii industriale (65 dB (A)) prin utilizarea unor aparaturi si utilaje performante si silentioase;

�

104

- pentru a diminua efectele generatoare de impact negativ asupra mediului va fi elaborat un plan de actiune in care vor fi stabilite cu rigurozitate masuri de reducere si eliminare a impactului;

- lucrarile de defrisare (taierea arborilor, doborarea, curatarea de ramuri, fasonarea, sortarea, stivuirea si depozitarea) sunt generatoare de particule solide (puberi) care se pot depune in apele de suprafata.

- procesele tehnologice aferente activitatii de defrisare sunt generatoare de deseuri de natura lemnoasa (resturi de cioate, aschii, crengi etc);

- mijloacele de transport folosite in activitatea de defrisare sunt producatoare de noxe (NOx, CO, SO2, COVNM), particule in suspensie si particule sedimentabile, noxe care prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluantilor din aer, se pot depune pe suprafata solului si conduce la modificari structurale ale profilului de sol;

- prin miscarea de tarare a arborilor, scoaterea cioatelor se pot produce degradari ale solului - defectiunile tehnice ale utilajelor si mijloacelor de transport folosite in activitatea de defrisare, precum si accidentele, pot genera scurgeri de combustibili si ulei care se pot depune pe sol, conducand de asemenea la modificari structurale ale solului - deseurile rezultate din procesele tehnologice specifice defrisarii se pot depune si polua solul;

- impactul produs asupra solului de cumulul de activitati desfasurate in perioada de executie este important. Toate suprafetele ocupate vor induce modificari stucturale in profilul de sol;

- principalul impact in perioada de operare a drumului este consecinta traficului rutier care genereaza poluanti precum NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi care prin intermediul ploilor pot fi transportati si infiltrati in sol;

- deseurile rezultate de la traficul rutier, spatiile de parcare amplasate necorespunzator pe suprafata solului pot altera calitatea solului;

- drenarea necorespunzatoare a apelor din precipitatii poate antrena suspensii chiar si grosiere putind obstructiona atit calea de rulare cit si terenurile limitrofe. Un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de executie, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex: camioane, excavatoare etc.). Speciile de fauna (insecte, specii de vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este temporar deoarece o dată cu încetarea lucrarilor preconizate biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveste fauna, populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (amfibieni, reptile, pasari, mamifere), vor fi afectate nesemnificativ.

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe amplasamentul proiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri de reducere a acestuia.

Cu referire la impactul asupra factorilor de mediu in faza de executie sunt specificate urmatoarele aspecte (Memoriu de prezentare, 2012):

Impactul produs asupra apelor

Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane.

�

105

Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in cursurile de apa nu vor afecta ecosistemele acvatice. Numai prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic.

Pentru apele uzate (vor fi ape rezultate de la grupul social si /sau ape uzate tehnologic) care vor rezulta de la organizarea de santier se va impune respectarea in limitele impuse de Normativ N.T.P.A 002/2002, care stabileşte condiţiile de evacuare a apelor uzate in reţelele de canalizare ale localităţilor si direct in staţiile de epurare.

Impactul asupra aerului

In perioada de executie a drumului ocolitor, activităţile din şantier pot avea un impact notabil asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.

Emisiile de praf, care apar in timpul executiei sunt asociate lucrarilor de excavare, de vehiculare si punere in opera a pamantului si a materialelor de constructie, de nivelare si taluzare, precum si altor lucrari specifice.

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie, modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor.

Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii pot fi grupate dupa cum urmeaza:

Activitatea utilajelor de construire

Activitatea utilajelor cuprinde, in principal lucrari de constructii: punerea in opera a betonului si a materialelor de constructie, de nivelare, precum si altor lucrari specifice.

Poluarea specifica activitatii utilajelor se apreciaza dupa consumul de carburanti (substante poluante NOx, CO, COV, etc.) si aria pe care se desfasoara aceste activitati (substante poluante – particule materiale in suspensie si sedimentabile).

Transportul materialelor, prefabricatelor si personalului

Circulatia mijloacelor de transport reprezinta o sursa importanta de poluare a mediului pe santierele de constructii.

Poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza dupa consumul de carburanti (substante poluante – NOx, CO, COV, particule materiale din arderea carburantilor etc.) si distantele parcurse (substante poluante – particule materiale ridicate in aer de pe suprafata drumurilor).

Activitatea din organizarea de santier

Poluarea specifica organizarea de santier este determinata de functionarea centralelor termice pentru incalzirea birourilor, atelierelor etc., alimentarea cu apa şi canalizarea etc. Poluarea este redusa.

Activitatea in statia/statiile de preparare a mixturilor asfaltice

�

106

Poluarea specifica acestei activitati cuprinde exclusiv fabricarea mixturilor asfaltice.

Se au in vedere emisiile rezultate din arderea combustibilului necesar incalzirii bitumului si agregatelor (poluanti – NOx, CO, COV, SO2) si prepararii mixturilor asfaltice (poluanti – particule materiale).

Alte emisii specifice statiilor de mixturi asfaltice, in principal COV din bitumul cald, nu se iau in consideratie. Se apreciaza ca debitele acestor emisii sunt reduse si afecteaza arii reduse. Aceste arii vor face obiectul monitorizarii in timpul executiei.

Activitatea in statia betoane de ciment

Dispune de spatii care asigura: - amplasarea instalatiei de preparare a betonului de ciment si a cabinei

de comandă; - depozitarea pieselor de schimb, a uneltelor si a altor materiale ; - alimentarea cu apă ; - colectarea, decantarea si scurgerea apelor reziduale si provenite din

precipitatii; - depozitarea materiilor prime ( agregate, ciment, aditivi); - laborator pentru verificarea calitătii materiilor prime si produselor

fabricate; - containere birouri (păstrarea documentelor statiei de betoane); - căi de acces pentru circulatia mijloacelor de transport.

Spatiile statiei de betoane de ciment prezinta posibilităti de racordare la retele de energie electrică, apă, surse de aer comprimat , functie de necesităti.

Dotările prevăzute asigură reducerea foarte mult a emisiei de pulbere de ciment care să conducă la poluarea aerului.

Sistemul de descărcare, încărcare a cimentului este un sistem închis.

Întregul sistem de transport este închis etanş, astfel încât nu sunt posibilităţi de pierderi de ciment care să polueze aerul.

Silozurile sunt prevăzute de asemenea cu filtre pentru filtrarea aerului din silozuri care este eliminat când acestea se umplu cu ciment.

Surse de zgomot si vibratii

In perioada de executie vor apare surse semnificative de zgomot reprezentate de utilajele in functiune si de traficul auto de lucru. Se estimeaza ca nivelurile de zgomot pot ajunge 70 – 90 dB (A).

In zona localitatilor se estimeaza ca nivelurile echivalente de zgomot, pentru perioade de referinta de 24 h, nu vor depasi 50 dB (A).

Procesele tehnologice de executie a tronsonului de drum ocolitor (decapare strat vegetal si straturi contaminate, umpluturi in corpul drumului execuţia sistemului rutier şi a lucrărilor de artă, vehicularea materialelor de constructie etc.) implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje in lucru reprezinta tot atatea surse de zgomot.

Pentru o prezentare corecta a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instalatii, trebuie avute in vedere trei niveluri de observare:

�

107

Zgomot de sursa;

Zgomot de camp apropiat;

Zgomot de camp indepartat.

Fiecaruia din cele trei niveluri de observare ii corespund caracteristici proprii.

In cazul zgomotului la sursă studiul fiecarui echipament se face separat si se presupune plasat in camp liber. Aceasta faza a studiului permite cunoasterea caracteristicilor intrinseci ale sursei, independent de ambianta ei de lucru.

Masurarile de zgomot la sursa sunt indispensabile atat pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeasi categorie, cat si de a avea o informatie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.

In cazul zgomotului in camp deschis apropiat, se tine seama de faptul ca fiecare utilaj este amplasat intr-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice.

Pentru a avea sens valoarea de presiune acustica inscrisa trebuie sa fie insotita de distanta la care s-a efectuat masurarea.

Deoarece masuratorile in camp apropiat sunt efectuate la o anumita distanta de utilaje, este evident ca in majoritatea situatiilor zgomotul in camp apropiat reprezinta, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje si mai rar al unui utilaj izolat.

Daca in cazul primelor doua niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strans legate de natura utilajelor si de dispunerea lor, zgomotul in camp indepartat, adica la cateva sute de metri de sursa, depinde in mare masura de factori externi suplimentari cum ar fi:

Fenomene meteorologice si in particular: viteza si directia vantului, gradientul de temperatura si de vant;

Absorbtia mai mult sau mai putin importanta a undelor acustice de catre sol, fenomen denumit „efect de sol”;

Absorbtia in aer, dependenta de presiune, temperatura, umiditatea relativa, componenta spectrala a zgomotului;

Topografia terenului;

Vegetatia.

La acest nivel de observare constatarile privind zgomotul se refera, in general, la intregul obiectiv analizat.

Din cele de mai sus rezulta o anumita dificultate in aprecierea poluarii sonore in zona unui front de lucru.

Totusi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite si numarul acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se inregistreaza.

Utilajele folosite si puteri acustice asociate:

buldozere Lw 115 dB(A)

incarcatoare Wolla Lw 112 dB(A)

excavatoare Lw 117 dB(A)

�

108

compactoare Lw 105 dB(A)

basculante Lw 107 dB(A)

finisoare Lw 115 dB(A)

Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.

A doua sursa principala de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pamant, beton, etc.) se folosesc basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai mult de 40 tone.

Surse de poluare a solului şi subsolului

O sursa potentiala de poluare dispersa a solului si subsolului este reprezentata de activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defectiunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezinta surse de poluare a solului si subsolului.

Erodarea sau poluarea solului impiedica dezvoltarea vegetatiei pe suprafetele afectate. Refacerea vegetatiei se produce in perioade de timp de ordinul anilor sau zecilor de ani.

In incinta organizarilor de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor meteorice, care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care in timp se pot infiltra in subteran, poluand solul si stratul freatic. Evacuarea lor poate fi facuta la cel mai apropiat emisar sau chiar pe terenul inconjurator dupa trecerea printr-un bazin –decantor.

Apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier trebuie introduse intr-un bazin betonat vidanjabil care va fi vidanjat periodic.

În sinteză, principalii poluanţi ai solului proveniţi din activităţile de construcţie ale drumului sînt grupaţi după cum urmează:

Poluanţi direcţi, reprezentaţi în special de pierderile de produse petroliere care apar în timpul alimentării cu carburanţi, a reparaţiilor, a funcţionării defectuoase a utilajelor, etc. La acestea se adaugă pulberile rezultate în procesele de excavare, încărcare, transport, descărcare a pămîntului pentru terasamente.

Poluanţi ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, în special prin sedimentarea poluanţilor din aer, proveniţi din circulaţia mijloacelor de transport, funcţionarea utilajelor de construcţii, etc.

Poluanţi accidentali, rezultaţi în urma unor deversări accidentale la nivelul zonelor de lucru sau căilor de acces.

Poluanţi sinergici, în special asocierea SO2 cu particule de praf.

Substanţele poluante prezente în emisii şi susceptibile de a produce un impact sesizabil la nivelul solului sînt SO2, NOx şi metalele grele.

Trebuie menţionat şi faptul că lucrările de terasamente deşi nu sînt poluante, conduc la degradarea solului şi induc modificări structurale în profilul de sol.

�

109

Impactul asupra florei şi faunei

Principalii poluanti prezenti in mediu in vecinatatea zonelor de lucru (traficul rutier, organizarea de santier) sunt particulele de praf.

Alaturi de acestea dar in cantitati mai mici vor fi prezenti pe parcursul perioadei de constructie urmatorii poluanti susceptibiii de a produce dezagremente asupra formelor de viata: NOx, SO2, CO (acesta din urma in mai mica masura).

Activitatile desfasurate in perioada de executie, ce se constituie in surse de poluare care se manifesta la nivelul amplasamentului analizat si in vecinatatea acestuia sunt:

Inlaturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrarile desfasurate (decopertare, cofrare, armare, betonare, asfaltare, etc).

Reducerea productivitatii biologice prin cresterea gradului de poluare in zona.

Concentratii de particule in aer care sa prezinte riscuri pentru vegetatie pot fi intalnite:

pe o distanta de 50 m in ambele parti ale amplasamentului drumului ocolitor in timpul concentrarii maxime a lucrarilor de executie;

pe o distanta de pana la 1 km in jurul organizarii de santier.

Trebuie de mentionat faptul ca traseul Varianta de ocolire Galati traverseaza o zona antopizata a judetului si municipiului Galati, puternic modificata in ultimii 50 de ani, urmare a activitatilor industriale (ex. Combinatul siderurgic Arcelor MITTAL Galati); practicarii unei agriculturi intensive (desecarea terenurilor din lunca Prutului inferior); a altor activitati antropice specifice zonei studiate, inclusiv pasunat, vanatoare, pescuit, turism necontrolat etc., ce reprezinta un factor cu influenta negativa pentru diversitatea biologica a zonei studiate.

Nu se preconizeaza un impact negativ semnificativ asupra biodiversitatii deoarece, pe perioada executie a lucrarilor, o parte din speciile de fauna, instinctiv, pentru a se proteja, se vor deplasa în zonele învecinate variantei de ocolire Galati. După încheierea fazei de execuţie fauna locală va reintra în parametri normali de existenta. In ceea ce priveste vegetaţia din aria proiectului, aceasta nu prezintă valoare conservativă.

Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.

3.1.4 Impactul in faza de operare. Elementele negative cele mai importante ale impactului asupra mediului se manifesta in perioada de executie a drumului proiectat prin:

- ape pluviale conventional curate cazute pe carosabil care pot fi poluate cu eventuale scurgeri de hidrocarburi;

- ape uzate menajere de la grupurile sanitare ce vor fi amenajate în perioada de executie, de la personalul implicat in realizarea lucrarilor proiectate.;

- emisiile de particule in suspensie, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor;

�

110

- zgomotul si vibratiile emise in timpul executiei lucrarilor; - afectarea orizonturilor superficiale ale solului; - deseuri generate in zona de lucru - pamant de excavatie/umpluturi

neomogene; - deseuri menajere/cu caracter menajer - generate de personalul

muncitor. Referitor la impactul asupra factorilor de mediu in faza de operare a

Variantei de ocolire Galati se mentioneaza urmatoarele (Memoriu de prezentare, 2012):

Impactul produs asupra apelor

În etapa de operare, apele meteorice impurificate colectate în lungul drumului constituie principala sursă potenţială de poluare.

Pentru scurgerea apelor pluviale, avand in vedere siguranta circulatiei, pe de o parte, si tipurile existente de pamanturi si anume loess-uri, pe de alta parte, santurile, atat in deblee cat si la piciorul taluzelor de rambleu, se prevad sa fie pereate pe toata lungimea Variantei, santurile trapezoidale fiind de doua tipuri:

- in deblee, santurile trapezoidale sunt situate la nivelul platformei drumului, taluzul santului dinspre drum, este amplasat la marginea acostamentului consolidat (de 0.75 m latime) si are inclinarea, pentru siguranta circulatiei, de 1:3 (in loc de 2:3), iar taluzul opus are inclinarea de 1:1, de unde urmeaza o bancheta de 0.50 m latime, latimea fundului santului fiind de 0.50 m.

Pentru preluarea apelor, eventual infiltrate in sistemul rutier, sub fundul santului, se prevede un dren longitudinal sub sant.

- in ramblee si in situatiile in care bancheta santului, dinspre taluzul de rambleu, este cu cel putin 15 cm sub punctul de intersectie rezultat intre prelungirea patului drumului si taluzul rambleului, santurile trapezoidale au inclinari ale taluzelor de 2:3 spre drum si 1:1 opus drumului; latimea fundului santului este de 0.50 m (adancimea santului rezulta din cotele de nivel pentru scurgerea apelor in lungul drumului). In astfel de situatii, nu se prevad drenuri longitudinale sub sant, deoarece apele pluviale, eventual infiltrate in sistemul rutier, sunt scurse pe patul drumului prelungit pana in taluzul de rambleu cu inclinarea de 4%, in santul trapezoidal.

Surse de poluare a aerului

Sursele principale de poluare a aerului caracteristice pentru perioada de operare a unui proiect pentru realizarea unei infrastructuri rutiere sunt surse mobile, reprezentate de vehiculele dotate cu motoare cu ardere internă implicate în traficul pe respectiva arteră de circulaţie.

Ansamblul autovehiculelor care circulă la un moment dat pe o cale de trafic rutier formează o sursă liniară a cărei geometrie, în plan orizontal, este similară geometriei acestei căi. Alte caracteristici importante ale acestui tip de sursă, pentru comportarea poluanţilor în atmosferă, sunt: înălţimea efectivă de emisie este deosebit de redusă, fiind foarte apropiată de nivelul solului (circa 2 m înălţime faţă de carosabil), iar poluanţii sunt emişi liber în atmosferă, imprimând acestei surse caracteristica de sursă liberă, deschisă.

Poluanţii caracteristici traficului rutier sunt:

�

111

precursori ai ozonului troposferic: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nemetanici (COVnm);

gaze cu efect de seră: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot (N2O);

gaze care contribuie la acidifierea atmosferei: dioxid de sulf (SO2) şi amoniac (NH3);

particule (PM) rezultate în gazele de eşapament (în principal particule cu diametre aerodinamice echivalente sub 2,5 µm – PM2,5, fracţia PM10 – PM2,5 fiind neglijabilă) ca urmare a arderii carburanţilor, precum şi particule provenite din uzura frânelor, a pneurilor şi a drumului şi antrenate în aer de turbulenţa generată de trafic;

substanţe cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice – HAP şi poluanţi organici persistenţi – POP);

substanţe toxice (dioxine şi furani);

metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) conţinute în particulele emise în gazele de eşapament.

Se precizează că, particulele generate de uzura frânelor, a pneurilor şi a drumului şi care se comportă ca particule în suspensie au un spectru dimensional mult mai larg decât cele rezultate din arderea carburanţilor. Astfel, particulele în suspensie rezultate din uzura frânelor, a pneurilor şi a drumului au diametre aerodinamice echivalente de la 30 µm, până la < 2,5 µm. Studiile efectuate în state membre UE indică faptul că fracţia < 10 µm din particulele totale în suspensie (TSP) este redusă, fiind de circa 10 %.

În general, emisiile de particule totale în suspensie rezultate din uzură au ordine de mărime comparabile cu cele rezultate din gazele de eşapament şi conţin:

particule generate de uzura frânelor: substanţe organice (răşini), sulfaţi de bariu şi de stibiu, fibre metalice, minerale, ceramice sau de poliamide aromatice, incluzând oţel, cupru, alamă, titanat de potasiu, sticlă, azbest, grafit, cauciuc;

particule generate de uzura pneurilor: cauciuc natural, cauciuc sintetic (în principal butadien – stirenic), metale (în special Zn);

particule generate de uzura drumului (stratului de uzură): în principal particule minerale (cu conţinut de compuşi amorfi de siliciu) provenite de la uzura agregatelor şi mici cantităţi de substanţe organice provenite de la uzura lianţilor bituminoşi din compoziţia mixturii asfaltice.

Pentru etapa de operare există o serie de surse secundare, cu emisii incidentale, de scurtă durată, asociate activităţilor de întreţinere a arterei de circulaţie. Acestea sunt reprezentate de:

autovehicule, maşini şi utilaje pentru lucrul efectiv;

alte echipamente (cu precădere echipamente de mână);

Surse de zgomot si vibratii

Nivelul de zgomot exterior, masurat la marginea părtii carosabile trebuie să aibă următoarele caracteristici (conform STAS 10009 – 88. – „Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot”):

�

112

nivelul echivalent de zgomot, L = 75 - 85 dB(A);

nivelul curbei de zgomot, C = 70 - 80 dB;

nivelul de zgomot la vârf, L = 85 - 95 dB(A).

Surse de poluare a solului şi subsolului

In perioada de exploatare nu sunt conditii de poluare a solului sau subsolului, datorita impermeabilizarii cu asfalt a suprafetei carosabile.

Alte surse de poluare: depozitarea necontrolata a deseurilor tehnologice si menajere.

Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului: Asfaltarea precum si asigurarea scurgerii apelor meteorice au ca rezultat realizarea conditiilor necesare pentru protectia solului si subsolului.

Impactul asupra florei şi faunei

Sursele de poluare a florei şi faunei în perioada de operare sunt urmatoarele:

- traficul rutier;

- activităţile din spaţiile de parcare şi servicii.

Traficul auto care se desfăşoară pe drum ocolitor şi într-o mai mică măsură activităţile conexe proiectate generează în atmosferă o serie de substanţe şi compuşi chimici între care cei mai importanţi sînt NOx, SO2, CO, Pb, HAP, Cd, Cr, Ni, cu efecte toxice cunoscute asupra speciilor vegetale şi animale.

Poluanţii menţionaţi se propagă prin dispersie în mediul înconjurător, avînd efecte maxime pe o fîşie de cca 50 m de o parte şi de alta a drumului ocolitor precum şi în zonele învecinate parcărilor.

Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate: Lucrarile se vor executa cu respectarea normelor de protectie a mediului specificate in proiect, pentru restrangerea ariilor afectate.

Referitor la vegetatie si habitate impactul in faza de operare va inregistra urmatoarele aspecte:

- in ceea ce priveste vegetatia, habitatele de interes comunitar nu vor fi afectate si nici suprafetele acoperite cu vegetatie modificata antropic (culturi agricole si pajisti stepice degradate cu functie de pasune) in grad mai ridicat fata de situatia actuala;

- vor fi generate cantitati reduse de praf sau noxe generate prin deplasarea autovehiculeor, insa acestea se vor situa in limitele impuse prin legislatia in vigoare;

- apele pluviale rezultate de pe traseul drumului se vor scurge in rigole special amenajate sau se vor infiltra in sol.

Totusi in faza de oprerare impactul negativ asupra mediului se reduce şi tinde către o situatie normala în care creşte ponderea influenţelor pozitive faţă de cele negative. Dupa cum s-a mentionat anterior in studiul de fata, proiectul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” va avea un impact negativ nesemnificativ asupra biodiverdsitatii, a integritatii siturilor protejate, cat si a ecosistemelor naturale ale acestora.

�

113

Dupa cum se poate de observat amplasamentul proiectului, traversand pe o portiune restransa (zona DN 25 prin Nodul rutier Traian) situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (prin limita sa estica situl se afla la limita cu traseul Variantei ocolitoare, in zona localitatii Traian) si situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (prin limita sa estica situl se afla la limita cu traseul Variantei ocolitoare la distanta de cca. 0-0,06 m, iar pe o portiune restransa (cca. 28 ha), traverseaza situl, afectand nesemnificativ ecosistemul natural al Siretului inferior si implicit biodiversitatea ariilor protejate din lunca Siretului inferior. Habitatele antropizate din zona DN 25 prin Nodul rutier Traian nu pot asigura conditii ecologice de supravietuire speciilor de flora, vegetatie si fauna adaptate ecosistemelor naturale.

La fel, si in privinta siturilor de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului inferior si ROSPA0121 Lacul Brates, traseul Variantei ocolitoare Galati nu poate fi considerat cu impact negativ semnificativ.

Astfel, speciie de pasari acvatice, desemnate pentru situl ROSPA0121 Lacul Brates, s-au identificat in zbor, deplasandu-se spre alte habitate din lunca Prutului inferior, fara a stationa pe amplasamentul proiectului. In conformitate cu Formularul standard NATURA 2000, vulnerabilitatea ariei protejate este scazuta, situl fiind afectat de poluarea industriala precum si de folosirea pesticidelor in zonele agricole limitrofe, nu si de realizarea unor lucrari de infrastructura (ex. proiectul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”).

Asadar, din datele prezentare anerior in studiul de fata, biodiversitatea amplasamentului obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu include habitate de importanţă conservativă.

Speciile de fauna de interes comunitar (ex. speciile de pasari acvatice), tranziteaza in zbor amplasamentul proiectului in cautarea locurilor de hranire, reproducere etc.

Alte specii de floră şi faună, identificate in zona studiata, acestea sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare.

Referitor la impactul proiectului asupra speciilor de herpetofauna de importanta conservativa - Lacerta viridis, Lacerta agilis, este de mentionat faptul ca datorită mobilităţii lor sporite, sunt greu de depistat, ceea ce este în avantajul conservării şi protecţiei lor. Biologia şi ecologia speciilor respective indică că acestea se retrag si se ascund la apariţia unor factori perturbatori. Având în vedere localizarea în teren unde au fost observate speciile, respectiv, pe suprafete limtrofe amplasamentului, precum şi cerinţele ecologice ale acestora, considerăm că populatiile speciilor de herpetofauna nu vor fi afectate negativ semnificativ in fazele de executie si operare a realizarii obiectivului de investitie. Nu se va inregistra fragmentarea habitatelor, implicit crearea de bariere in distributia lor.

Măsurile de reducere a impactului propuse asupra acestor specii se referă, în principal, la fazele de executie si operare (Tab. 8).

In ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de utilaje, camioane etc., deranjul asupra speciilor de herpetofauna, urmare a realizarii activitatilor specificate in proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, nu se va inregistra un impact negativ semnificativ asupra speciilor de reptile identificate in zona studiata, deoarece acestea nu folosesc pentru hrănire,

�

114

odihna si reproducere amplasamentul traseului de drum. Suprafaţa traseului studiat nu reprezinta locuri favorabile pentru habitarea acestora, ele fiind inregistrate in zonele limitrofe, sectoare cu vegetatie de pajisti, pasuni, terenuri cu vegetatie ruderala etc.

Cu privire la specia Spermophilus citellus (popândău), specificam ca urmare a studiilor din teren, s-a constat ca populaţia locală a acestei specii este redusă din punct de vedere al efectivelor si situata in afara amplasamentului studiat. Ca atare considerăm că impactul asupra popândăului este indirect şi poate fi considerat nesemnificativ pe perioada fazelor de executie si operare a Variantei de ocolire Galati.

Recomandam totusi ca in timpul lucrarilor de executie să se tina cont de urmatoarele propuneri:

- respectarea traseelor stabilite de circulaţie a utilajelor (care sa nu se intersecteze cu aria de raspandire a speciei);

- reducerea pe cât este posibil a traficului în zonele populate de popândăi;

- micsoararea deranjului indivizilor speciei; - menţinerea structurii vegetaţiei existente din zonă şi a modului de

folosinţă a terenului (terenuri agricole, păşune) s.a. In aprecierea impactului obiectivului de investitie asupra avifaunei, s-a

considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor de pasari protejate, identificate in zona de amplasament a traseului Variantei de ocolire Galati (specii de păsări enumerate în Anexa I, II a Directivei Consiliului 79/409/CEE; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru siturile ROSPA0071 Lunca Siretului inferior si ROSPA0121 Lacul Brates).

Din numarul total de specii de pasari observate (67), 13 specii au fost din Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE; 7 specii – din Anexa II/1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE;12 specii din Anexa II/2 a Directivei Consiliului 79/409/CEE; 12 specii din lista speciilor de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE.

Majoritatea speciilor de avifauna au fost observate, doar, în zbor, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc., ca urmare a necesităţilor ecologice, care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului.

Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE:

- Egretta garzetta (egrata mica) - Egreta alba (egreta mare) - Nycticorax nycticorax (starc de noapte) - Ciconia ciconia (barza alba) - Sterna hirundo (chira de balta) - Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi) - Aquila pomarina (acvila tipatoare mica) - Circus cyaneus (erete vanat) - Buteo rufinus (sorecar mare) - Coracias garrulus (dumbraveanca) - Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradini) - Lanius collurio (sfrancioc rosiatic) - Lanius minor (sfrancioc cu frunte neagra)

�

115

Specii de păsări enumerate în Anexa II/1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE:

- Anser anser (gasca de vara) - Anas platyrhynchos (rata mare) - Anas querquedula (rata caraitoare) - Aythya ferina (rata cu cap castaniu) - Perdix perdix (potarniche) - Phasianus colchicus (fazan) - Gallinago gallinago (bacatina comuna) Specii de păsări enumerate în Anexa II/2 a Directivei Consiliului

79/409/CEE: - Cygnus olor (lebada de vara) - Vanellus vanellus (nagat) - Larus ridibundus (pescăruş râzător) - Larus cachinnans (pescarus argintiu) - Streptopelia decaocto (gugustiuc) - Alauda arvensis (ciocarlie de camp) - Turdus merula (mierla) - Turdus pilaris (cocosar) - Sturnus vulgaris (graur) - Pica pica (coţofană) - Corvus monedula (stancuta) - Corvus frugilegus (cioară de semănătură) Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: - Anas platyrhynchos (rata mare) - Anas querquedula (rata caraitoare) - Anser anser (gasca de vara) - Aythya ferina (rata cu cap castaniu) - Buteo buteo (sorecar comun) - Cygnus olor (lebada de vara) - Falco tinnunculus (vanturel rosu) - Larus cachinnans (pescarus argintiu) - Merops apiaster (prigorie) - Phalacrocorax carbo (cormoran mare) - Vanellus vanellus (nagat) - Larus ridibundus (pescarus razator) Pentru speciile de păsări enumerate în Anexa I, II/1, II/2 a Directivei

Consiliului 79/409/CEE si specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE identificate in aria proiectului facem următoarele precizări legate de efective, distributia, deplasarile spatiale etc.

Astfel, speciile de pasari acvatice formate din starci si egrete (Egretta garzetta, Egreta alba, Nycticorax nycticorax), berze (Ciconia ciconia), chire si chirighite (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus, rate (Anas querquedula, Aythya ferina), limicole (Vanellus vanellus, Gallinago gallinago), ce inregistreaza un statut de pasari “oaspeti de vara”, si care-si petrec iarna in sud, s-au identificat treversand in zbor zona de amplasament. Aria de distributie a pasarilor in valea Prutului, este apreciata intre 2-10 km, de, regula pasarile tinand cursul raului Prut.

Directiile de zbor, primavara dinspre Delta Dunarii, pe cursul Dunarii spre lunca Prutului inferior, in cautare de locuri de popas, hranire si

�

116

reproducere. Toamna, zborul pasarior a fost directionat spre zonele din sud, spre Delta Dunarii si de acolo spre cartierele de iernat.

Executia si ulterior, operarea unui traseu de drum, cum este Varianta ocolitoare Galati, nu va influenta semnificativ deplasarile speciilor acvatice dinspre sud spre nord in timpul migratiei de primavara, si dinspre nord in directie sudica, spre cartierele de iernat ale acestora.

Egretta garzetta (egrata mica) a fost observată în zbor de-a lungul luncii Prutului inferior, traversand amplasamentul proiectului, cat si pe sol, de obicei în exemplare singulare, inregistrand efective, relativ reduse. Nu se impun măsuri de protecţie.

Egreta alba s-a identificat traversand in zbor zona de amplasament, cat si in preajma canalelor de irigatie, malurile parului Chineja. Directiile de zbor ale pasarilor erau legate, indeosebi, de zonele de hranire si reproducere a pasarilor, desfasurandu-se dinspre sud (Baziunul inferior al Dunarii) spre nord, de-a lungul vaii Prutului inferior. Nu se impun măsuri de protecţie.

Nycticorax nycticorax. S-au observat grupuri de pasari, cat si indivizi singulari, in zbor deasupra amplasamentului studiat. Directiile de zbor, directionate dinspre Dunare, de-alungul vaii Prutului inferior. Nu se impun măsuri de protecţie.

Ciconia ciconia. Inregistrata, in special primavara si toamna, prin stoluri din zeci de exemplare, aflate in migratie de-a lungul vaii raului Prut, spre cartierele de iernat si vicecersa. Cuibareste in localitatile din valea Prutului. Nu se impun măsuri de protecţie.

Sterna hirundo. Se deplaseaza in timpul migratiei de-a lungul coastelor marine, Delta Dunarii, pe cursul Dunarii spre bazinul Prutului inferior. A fost semnalata in zbor prin grupuri de pasari si exemplare singulare traversand amplasamentul proiectului. Nu se impun măsuri de protecţie.

Chlidonias hybridus. La fel ca si specia precedenta, identificata in zona de studiu in zbor, prin efective, relativ, sporite (zeci de exemplare). Specificam, ca deplasarile speciilor sunt directionate spre cursurile de apa din zona (Dunarea, lacul Brates, lacurile din lunca Prutului inferior) Este o specie ce inregistreaza populatii cuibaritoare de 250-300 perechi in zona lacului Brates. La fel, specia se intalneste in zona Prutului inferior prin efective importante in migratie (1500-3000 indivizi). Astfel, pot fi explicate zborurile pasarilor ce traverseaza traseul Variantei ocolitoare Galati. Nu se impun măsuri de protecţie.

Anas querquedula, Aythya ferina. S-au identificat stoluri de pasari in zbor deasupra zonei de amplasament. Deplasarile pasarilor au fost legate de bazinele acvatice din zona (Dunare, lacurile si baltile din lunca Prutului inferior, cel mai apropiat punct fiind lacul Brates). Intalnite prin efective de la cateva zeci, pana la sute de exemplare. Observate mai cu seama, in timpul migratiei. Nu se impun măsuri de protecţie.

Vanellus vanellus, Gallinago gallinago. Indivizi singulari, cat si grupuri de pasari au fost observate, indeosebi in timpul migratiei, in zona canalelor de irigatie, malurile paraului Chineja, terenurile mlastinoase din lunca Prutului. Deplasarile pasarilor in zona de amplasament au fost legate de gasirea unor locuri favorabile de cuibarit din zona Prutului inferior. Nu se impun măsuri de protecţie.

Speciile Anser anser, Anas platyrhynchos, Cygnus olor, inregistrand un statut de “migratori partiali”, s-au semnalat in diferite aspecte fenologice, in migratia de primavara-toamna, la cuibarit si, inclusiv, la iernat in zona pe lacurile si baltile din lunca Prutului, cel mai apropiat punct fiind lacul Brates.

�

117

Prin aceasta se explica traversarea in zbor a zonei de amplasament a proiectului de catre speciile respective, in cautare locurilor de popas, hranire si reproducere. S-au observat grupuri de pasari, formate din zeci de exemplare, pana la sute de indivizi. Nu se impun măsuri de protecţie.

Larus ridibundus, specie “migrator partial” s-a identificat in zbor peste zona de amplasament si terenurile agricole din zona studiata, indeosebi in perioada migratiilor de primavara si toamna. Stolurile erau alcatuite din zeci de pasari, pana la sute de indivizi. Deplasarile pasarilor au fost legate de bazinele acvatice din lunca Prutului, inclusiv zona lacului Brates. Nu se impun măsuri de protecţie.

Larus cachinnans, specie sedentara, intalnita, in stoluri, din zeci de exmplare ce traversau zona de amplasament in cautare de zone umede din zona Prutului inferior. La fel, ca si Larus ridibundus, este inregistrat, indeosebi in migratie, dar si in perioada rece anului. Nu se impun măsuri de protecţie.

Speciile Branta ruficollis, Chlidonias niger, Falco vespertinus si Pelecanus onocrotalus, enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE pentru ROSPA0121 Lacul Brates nu s-au identificat in zona de amplasament a proiectului in timpul observatiilor realizate in teren. La fel, nu au fost semnalate si speciile Anas penelope, Anas crecca, Anser albifrons si Fulica atra, specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE.

Pentru speciile de pasari posibil afectate de implementarea proiectului au fost prevazute măsuri de reducere a impactului functie de etapele realizarii acestuia (Tab. 9).

3.1.5 Impactul in faza de inchidere. În faza de incheiere a realizarii obiectivelor proiectului, nu se va semnala impact negativ, intru-cat nu vor fi necesare lucrari de dezafectare.

Faza de dezafectare nu este mentionata intrucat se considera ca perioada de functionare va avea caracter nelimitat, implementarea proiectului servind scopurilor dezvoltarii socio-economice a factorului uman.

3.1.6 Impactul rezidual. Studiul de fata inainteaza masuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii de pe amplasament si imediata vecinatate. Prin respectarea legislatiei de mediu, a masurilor propuse nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Apele pluviale colectate de pe drum vor fi dirijate spre statii de preepurare SPE, unde vor fi aduse la parametrii impusi de NTPA 001/2002 si vor putea fi deversate in emisari naturali.

Apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier vor fi introduse intr-un bazin betonat vidanjabil care va fi vidanjat periodic.

Referitor la materiale care pot fi incadrate in categoria substantelor toxice si periculoase: benzina si motorina, carburant utilizat de mijloacele de transport; lubrefianti (uleiuri, vaselina); lacuri si vopsele, diluanti – utilizati in cadrul lucrarilor de intretinere, protectie si marcaje rutiere, acestea vor fi utilizate de personalul angajat prin respectarea normelor specifice de lucru si de protectia muncii. Recipientii folositi trebuie recuperati si valorificati corespunzator.

Deseurile rezultate in etapa de operare (exploatare şi întreţinere):deşeuri de la activităţile care se vor desfăşura în spaţiile de

�

118

parcare; deşeuri specifice transportului rutier; deşeuri rezultate de la curăţarea separatorului de produse petroliere, deşeuri datorate unui comportament neadecvat al participanţilor la traficul rutier (deşeuri menajere şi asimilabil menajere) vor fi colectate şi eliminate corespunzător prin operatori autorizaţi contractaţi de firmele de specialitate.




3.1.7 Impactul cumulativ. - limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative; Impactul cumulativ a fost apreciat in amplasamentul traseului ”Lucrari

privind varianta de ocolire Galati” si vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate in cadrul proiectului. A fost luat in calcul efectul cumulat al investitiei, propuse a fi realizata, cu celelalte activitati si/sau investitii existente in zona amplasamentului studiat.

Din obiectivele de investitie existente in zona studiata si care pot genera impact cumulativ cu traseul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, amintim de “DN25 dinspre Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti (spre si dinspre Giurgiulesti, punct de frontiera cu Republica Moldova si Ucraina), DJ251 Galati-Smardan.

Varianta ocolitoare Galati, in plan orizontal, in raport cu traseele de drum mentionate, inregistreaza urmatoarele directii:

- se desprinde din DN 25 prin Nodul rutier Traian, supratraverseaza DN 25 si calea ferata Tecuci - Galati;

- traversarea DJ 251 Galati - Smardan, traseul indreptandu-se spre nord – est;

- se racordeaza la DN2B la cca. 3.5 km inainte de Vama Giugiulesti. Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale

traseelor amintite a fost de cca 25-30 km.

- scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative; Efectele cumulative intre obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta

de ocolire Galati” si traseele “DN 25 Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan” s-au analizat, doar, pe perioada de realizare a Variantei de ocolire Galati, realizata prin proiect, timp de 42 luni de zile.

- identificarea căilor posibile de cumulare a impacturilor;

Din cele specificate anterior in studiul prezentat, prin impactul cumulativ se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative asupra populatiei, florei, faunei si in general asupra biodiversitatii.

�

119

Lucrarile proiectate pentru obiectivul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu introduc efecte negative suplimentare asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, zgomotului sau peisajului.

In cele ce urmeza s-a analizat cumularea impactelor potenţiale (poluarea apei - ape uzate menajere evacuate; poluarea aerului - emisii de poluanti specifici gazelor de esapament; surse de de zgomot si vibratii; poluarea solului si subsolului – depozite menajere si reciclabile) in raport cu proiectul traseele “DN 25 Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan”.

Cumularea de noxe emise. Din punct de vedere al noxelor emise, efectele se cumuleaza (zona de intrsectare intre Varianta de ocolire Galati si traseele amintite). La nivelul de gaze emise prin arderea combustibililor - nu se inregistreaza efecte cumulative, deoarece lucrarile planificate in cadrul proiectului (ex. lucrări de excavaţii, transportul utilajelor etc.; poluanţii pentru aer în timpul execuţiei si operarii: praful, gazele de eşapament etc.) si cele desfasurate in prezent pe traseele respective se vor realiza separat. In acest sens, specificam ca prin realizarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” si traseele “DN 25 Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan” nu se vor folosi trasee de drum in comun pentru circulatia transportului auto.

Efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor. Astfel, efectele de zgomot produse in cadrul proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” (surse de zgomot reprezentate de utilajele in functiune, traficul auto de lucru, circulatia mijloacelor de transport pentru transportul materialelor - pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt etc.), vor inregistra efecte cumulative pe suprafetele de drum unde se intersecteaza cu traseele “DN 25 Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan”.

In raport cu alte investitii din zona nu se poate vorbi de cumularea efectelor de zgomot si vibratii, a caror domenii de activitate includ statii de transformare, depozitarea de piese metalice, a materialelor de constuctie, benzinarii, service-uri, spalatorii auto etc.

Mentionam, ca activitatile desfasurate in cadrul obiectivelor de productie mentionate, atat in faza de executie, cat si cea de operare se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite.

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

Incadrarea în procedura de evaluare:

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. Dupa cum s-a mentionat in studiul de evaluare adecvata prezentat, proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care sunt realizate urmatoarele obiective de investitii “DN 25 Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan”.

Limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat a investitiilor din zona a fost de 25-30 km, ce au inclus obiectivele de investitie amintite.

�

120

Durata existentei efectelor cumulative pentru proiectul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, a fost apreciata pe perioada de realizare a obiectivului de investitie, 42 luni de zile.

Evaluarea impactului:

- evaluarea impactului cumulativ Evaluarea impactului cumulativ, pe perimetrul obiectivului de investitie

”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” si vecinatati, s-a realizat, doar, pe perioada de realizare a lucrarilor specificate in proiect. Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care sunt realizate si alte investitii in vecinatatea traseului Variantei de ocolire Galati, cum sunt traseele “DN 25 Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan”, cu acelasi profil de activitate si care ar putea inregistra un impact cumulativ.

In ceea ce priveste impactul cumulativ intre proiectul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” si alte obiective de investitie, acesta se va manifesta, in special prin poluarea aerului (utilaje de constructie, consumul de carburanti, transportul materialelor, prefabricatelor, personalului, activitatea din organizarile de santier etc.), apei (pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului, emisii de substante poluante in atmosfera (NOx, CO, Sox, particule in suspensie etc.), solului (carburanti, combustibili, vopsele, solventi etc.), florei si faunei (substanţe şi compuşi chimici, cum sunt NOx, SO2, CO, Pb, Cd, Cr, Ni, cu efecte toxice asupra speciilor vegetale şi animale.

S-a evaluat impactul cumulativ in fazele de executie si operare a proiectului si a altor investitii din zona. Astfel, in conformitate cu cele specificate anterior, activitatile realizate in cadrul investitiilor existente si a proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite, fiind exclusa posibilitatea aparitiei unui impact cumulat în faza de execuţie.

In ceea ce priveste faza de operare poate fi inregistrat un impact cumulat intre obiectivul de investitie si traseele “DN 25 Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan”, pe portiunile de drum ce se intersecteaza.

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului

In aprecierea limitelor între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, a duratei si a căilor de cumulare a acestuia s-a tinut cont de acei factori cumulativi, care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative intre obiectivele de investitie existente si/sau cele ce sunt planificate a fi realizate in zona de amplasament a proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” si vecinatati, pe suprafata de cca 25-30 km.

Durata unei evaluari a efectelor cumulative s-a apreciat pe perioada de realizare a obiectivelor specificate in cadrul proiectului.

S-au evaluat caile posibile de cumulare a impactelor potenţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor s.a.

Specificam, ca in eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

�

121

In ceea ce priveste analiza impactului existent, fara a tine cont de masurile de reducere a acestuia, cat si impactul rezidual, ce ramane in urma inplementarii masurilor de reducere a impactului, specificam urmatoarele:

- evaluarea impactului cumulativ, fără a lua în considerare măsurile de

reducere a impactului In lucrarea de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat cu

celelalte activitati si/sau investitii existente din zona de studiu: “DN 25 Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan”. Astfel, aceste obiective de investitie vor inregistra un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cativa km.

Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte obiective de investitie se poate aprecia efectul pe care acestea il pot avea asupra amplasamentului studiat.

Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea in timp, a starii speciilor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului (ex. specii de pasari incluse in Anexele Directivei Pasari din siturile de protectie speciala avifaunistica din zona studiata.

La randul sau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificari pe durata realizarii investitiei. - evaluarea impactului rezidual, după implementarea măsurilor de reducere a impactului

Identificarea si evaluarea impactul rezidual in ceea ce priveste executia obiectivului de investitie a fost tratat in Cap.3. Identificarea si evaluarea impactului, Subcap. 3.1.6. Impactul rezidual din prezentul studiu. Astfel, impactul rezidual va consta in ocuparea definitiva a terenurilor prin lucrarile specfice etapei de constructie, dar va avea un grad de intensitate medie spre minima prin implementarea masurilor de reducere a impactului. Terenurile afectate vor fi aduse la starea initiala, iar pentru speciile de fauna vor fi stabilite si implementate cele mau bune solutii pentru a reduce impactul potential.

De asemenea, efectele negative (reziduale) datorate tasarii terenurilor si prafului generat prin lucrari de constructie/ montaj si deplasarea utilajelor, emisiilor de gaze poluante, zgomotului si vibratiilor generate prin functionarea untilajelor si aparaturii specifice etc. vor fi mult reduse si eliminate prin implementarea masurilor efectuate. De exemplu, aplicarea masurilor de reducere a impactului va fi benefica speciilor de avifauna identificate in aria proiectului, reprezentand un aspect pozitiv al impactului rezidual, ce va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru proiectul ce urmeaza a fi implementat.

Urmare a executiei lucrarilor Variantei de ocolire Galati nu va fi schimbata morfologia terenului, nefiind necesare lucrari de reconstructie ecologica.

La sfîrşitul lucrărilor de execuţie proiectantul a prevăzut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafeţelor de teren ocupate temporar şi redarea acestora folosinţelor iniţiale.

Obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu va afecta semnificativ suprafetele ocupate de habitate si specii de interes

�

122

conservativ, deoarece tipurile de habitate prioritare nu s-au identificat in zona de studiu, iar speciile protejate de avifauna s-au inregistrat, doar, in zbor, tranzitand suprafata amplasamentului proiectului.

Asadar, prin implementarea masurilor de reducere a impactului pentru investitia propusa, impactul rezidual va inregistra valori minime.

Din activitatatile planificate a fi realizate in cadrul proiectului nu vor rezulta ape uzate manajere si deseuri.

Apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier vor fi introduse intr-un bazin betonat vidanjabil, care va fi vidanjat periodic.

Din categoria substantelor toxice si periculoase: benzina si motorina, carburant utilizat de mijloacele de transport; lubrefianti (uleiuri, vaselina); lacuri si vopsele, diluanti s.a. se vor utiliza prin respectarea normelor specifice de lucru si de protectia muncii. Recipientii folositi trebuie recuperati si valorificati corespunzator.

Deseurile rezultate in etapa de operare (exploatare şi întreţinere) se vor colecta şi elimina prin operatori autorizaţi contractaţi de firmele de specialitate. Zonele de parcare vor fi dotate cu pubele ecologice pentru colectarea selectiva a deşeurilor etc.

Specificam ca studiile realizate in aria proiectului au demonstrat ca investitia ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, propusa a fi realizata, nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000, respectiv a ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates.

S-au inaintat masuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din zona studiata si vecinatati.

Prin respectarea legislatiei de mediu, a masurilor propuse, nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului. Nu se preconizeaza existenta vreunui impact cumulativ rezidual, urmare a respectarii masurilor propuse.

3.2 Evaluarea semnificatiei impactului procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut;

In ceea ce priveste habitatele de interes comunitar, acestea nu au fost identificate in zona de implementare a proiectului, iar cele prezente in ariile naturale protejate identificate in zona/ vecinatatea proiectului nu vor fi afectate intrucat nu sunt prevazute lucrari care sa se suprapuna sau a afecteze in nici o masura siturile Natura 2000.

In documentatia tehnica a proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” se mentioneaza ca Varianta de ocolire Galati intre Nodul rutier Vanatori pe DN26 reamenajat si calea ferata Galati – Barlad, presupune defrisari de arbusi si arbori de talie mica.

Pentru realizarea obiectivului de investitie se vor ocupa definitiv terenuri din fondul forestier (S1=33.307mp si S2=14.021mp.), pe urmatoarele suprafete: Km.20+050 – Km.20+385 si Km.20+410 – Km.20+500.

In Adresa Directiei Silvice Galati nr. 13507/10.12.2012, se evidentiaza faptul ca traseul obiectivului de investitie “Varianta de ocolire Galati” se suprapune peste fondul forestier national proprietate publica a statului administrat de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, prin Directia Silvica Galati, Ocolul Silvic Galati, U.P. I Mogos, unitatile amenajistice u.a. 28 A, 28C

�

123

(folosinta padure) si 28N1 (folosinta neproductiv) din trupul de padure Coasta Brates.

Astfel, va fi afectata o suprafata de cca 4,733 ha, terenul nefiind susceptibil de a fi retrocedat, in baza legilor fondului funciar, fiind teren aflat in domeniul public al statului.

In ceea ce priveste prezenta de arii protejate si a speciilor de plante protejate de importanta conservativa pe suprafetele silvice mentionate se specifica urmatoarele aspecte:

- trupul de padure Coasta Brates nu este inclus in nici o arie naturala protejata si nu are in componenta sa specii de plante si animale de importanta conservativa;

- impactul posibil asupra arboretelor existente ca urmare a defrisarii vegetatiei forestiere prin realizarea obiectivului de investitii este redus, tinand cont de faptul ca amplasamentul nu este cuprins in arii protejate si nu sunt prezente specii de flora si fauna de importanta conservativa;

- impactul, cauzat de defrisarea vegetatiei forestiere, se refera la crearea unei discontinuitati in suprafata arboretului, care afecteaza stabilitatea solului, putand conduce la alunecari de teren;

- diminuarea impactului se va realiza prin reducerea suprafetei defrisate (cca 1 ha) si realizarea unor lucrari de stabilizare a versantului, limitrof drumului realizat;

- prin solutiile tehnice adoptate in faza proiectului tehnic de executie se va asigura protectia versantului, la fel si a arboretelor invecinate pe timpul executarii lucrarilor;

- suprafata exacta a terenurilor forestiere scoase definitiv din fondul forestier national si defrisate se va stabili prin suprapunerea acestora prin planurile topografice in coordonate Stereo 70, realizate in cadrul proiectului de executie. Referitor la evaluarea impactului cumulativ, dupa cum s-a specificat

anterior in studiul de fata, traseele deja existente “DN 25 Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan”, vor functiona in perioade de timp, ce nu se suprapun cu lucrarile de executie a obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Asadar, impactul asupra ecosistemelor silvice, exprimat, doar, pe suprafetele amintite (Km.20+050 – Km.20+385 si Km.20+410 – Km.20+500), va avea un caracter local, si nu va afecta semnificativ starea habitatelor si a populatiilor speciilor de flora si fauna din zona traseului Varianta de ocolire Galati.

Prin urmare, realizarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu va schimba semnificativ conditiile de mediu pentru habitate, specii de flora si fauna din zona studiata. Desi habitatul forestier se va reduce din suprafata, speciile de fauna (ex. nevertebrate, vertebrate: reptile, pasari, mamifere s.a.) isi vor mentine baza trofica existenta, gasindu-si suficienta hrana in zona, intalnind conditii similare in zonele invecinate. Relatiile intraspecifice si interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona.

procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar;

Nu este cazul, deoarece speciile de fauna intalnite (ex. herpetofauna, mamifere) nu prezinta importanta conservativa, iar speciile de avifauna s-au identificat, doar, in zbor tranzitand amplasamentul traseului Varianta de ocolire

�

124

Galati fara a se opri pentru hranire, odihna si reproducere (ex. specii de pasari incluse in Anexele Directivei Pasari).

Specificam ca suprafetele invecinate proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” sunt suficiente, ca si suprafata si baza trofica, pentru a compensa necesitatile legate de activitatile vitale ale speciilor, cum sunt: procurarea hranei, gasirea locurilor de odihna si innoptat, a habitatelor prielnice pentru reproducere etc.

fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente); Prin realizarea obiectivului de nu va avea loc fragmentarea nici unui

habitat de interes comunitar, desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, deoarece acestea nu s-au identificat pe amplasamentul studiat.

Realizarea obiectivului de investitie nu va ingradi deplasarea speciilor de fauna. Se vor mentine zonele de conservare a habitatelor si zonele de deplasare pentru speciile de fauna specifice amplasamentului proiectului si a vecinatatilor. Astfel, nu se vor produce fragmentari ale habitatelor in fazele de executie si operare. Nu vor aparea zone izolate total de restul sitului, habitatele nefiind fragmentate.

durata sau persistenta fragmentarii;

In aspect ecologic fragmentarea unui habitat/ecosistem natural presupune afectarea acestuia într-o masura în care nu mai poate susţine speciile prezente. Atunci cand vietuitoarele evolueaza, ele se adapteaza unor habitate specifice, care le asigura conditiile optime de viata de care au nevoie. Interventiile umane duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de viata. Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte populatii, reducandu-se astfel diversitatea genetica si adaptandu-se mai greu la conditiile de mediu. In unele cazuri, habitatul fragmentat devine o zona prea restransa pentru a suporta populatiile existente.

In ceea ce priveste realizarea proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, se afirma ca odata ce pe amplasamentul obiectivului de investitie si vecinatati nu s-au identificat habitate de interes comunitar, nu poate fi pusa problema fragmentarii si implicit a duratei si a persistentei fragmentarii acestora.

Dupa cum s-a mentionat anterior nu se vor produce fragmentari ale habitatelor existente in sit pe intreaga perioada de executie si operare a obiectivului de investitie.

durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar;

Situarea unui proiect intr-un sit Natura 2000 nu implica intotdeauna suprapunerea sau invecinarea cu habitate sau populatii ale unor specii floristice de interes comunitar.

Cercetarile de teren in ceea ce priveste speciile de flora, in zonele corespunzatoare amplasamentului Variantei de ocolire Galat, nu au relevat prezenta unor specii de interes comunitar (conform OUG nr. 57/ 2007) sau specii rare, mentionate in Lista Rosie sau Cartea Rosie a plantelor vasculare din Romania. Impactul estimat generat prin implementarea obiectivelor proiectului asupra specilor de flora este inexistent.

Nu sunt prevazute lucrari care sa conduca spre eliminarea definitiva a unor efective/ populatii importante de fauna.

�

125

Distantele proiectului fata de ariile naturale protejate au fost mentionate in capitolele anterioare.

Perturbarea speciilor de fauna (ex. specii de pasari incluse in Anexele Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, identificate in zona de amplasament a proiectului, se va mentine pe perioada de executie si operare a proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.

Durata si persistenta asupra speciilor de fauna amintite va fi redusa atat in faza de executie, cat si de operare. De exemplu, speciile de avifauna isi vor continua activitatile vitale in zona, ce vor include amplasamentul traseului Variantei de ocolire Galati, cat si a suprafetelor de teren invecinate. Impactul se va manifesta prin migrarea partiala a unor exemplare din speciile de fauna in zonele limitrofe, altele se vor adapta la conditiile de stres mentinandu-se in aria de executie a proiectului. Se apreciaza ca perturbarea speciilor de pasari de interes comunitar, in special acvatice, exprimata pe durata executiei si operarii obiectivului de investitie, va fi redusa, tinand cont de faptul ca habitatele de pe amplasamentul studiat nu sunt favorabile acestora.

schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata); Prin densitatea populatiei se intelege efectivul/numarul de exemplare a

unei specii raportat la unitatea de spatiu (unitatea de spatiu poate fi o unitate de suprafata sau o unitate de volum). Astfel, densitatea reprezinta capacitatea biotopului de a suporta o anumita biomasa. Spre exemplu in cazul suprafetelor terestre efectivul unei populatii se raporteaza de obicei la m.p. (ind/m.p.) sau la ha (ind/ha). Se stie ca densitatea unei populatii variaza intre doua limite, superioara, care corespunde cu densitatea maxima de supravietuire a speciei si un prag inferior, care corespunde densitatii minime de supravietuire. Intre aceste doua praguri se afla zona de densitate optima la care specia are sanse maxime de supravietuire.

In ceea e priveste ecosistemele naturale din zona siturilor protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates, acestea se caracterizeaza printr-o biodiversitate statiala si specifica ridicata, alcatuita din diverse populatii de organisme. Astfel, habitatele acvatice includ flora microalgală şi macrofitică, specii de protozoare, viermi rotiferi, specii de moluşte, insecte, peşti fitofagi, amfibieni, păsări acvatice s.a.; habitatele terestre cuprind specii din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc., specii fitofage, insecte: cosaşi şi lăcuste, fluturi., specii de broaşte şi şopârle, pasari, mamifere s.a.

Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor protejate amintite este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala.

Facand referire la densitatea populatiilor din zona de amplasament a traseului Varianta de ocolire Galati si vecinatati, aceasta vor suferi modificari neansemnate, datorate deplasarii indivizilor speciilor spre alte zone limitrofe amplasamentului studiat cu conditii de mediu similare, favorabile supravietuirii si perpetuarii speciilor.

scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;

Studiile realizate in zona de amplasament si vecinatati a obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu au identificat prezenta tipurillor de habitate de interes, la fel si speciilor flora de comunitar in aria proiectului. Speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa.

�

126

In ceea ce priveste elementele de vegetatie, nu se pune problema inlocuirii unor habitate sau specii de interes comunitar intrucat prin lucrarile de constructie nu vor fi distruse habitate sau comunitati vegetale cu importanta conservativa. Actiunile generatoare de impact negativ se vor limita la indepartarea stratului vegetal format fie din specii cultivate, fie din specii ruderale si segetale, precum si specii spontane erbacee si lemnoase (tufarisuri), care alcatuiesc portiunile de teren acoperite cu vegetatie spontana, lipsite de valoare conservativa. Aceste specii prezinta plasticitate adaptativa ridicata, astfel ca nu sunt necesare masuri speciale de management pentru reintroducerea acestora. Vor fi suficienete lucrarile de aducere la starea initiala a terenurilor afectate, la finalizarea lucrarilor de constructie, vegetatia reinstalandu-se de la sine pe cale naturala, restabilindu-se astfel echilibrul ecologic al zonei afectate ca intreg.

S-au inregistrat specii de pasari de interes conservativ, desemnate pentru siturile Natura 2000 din zona studiata: ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates. Ex. speciile de pasari identificate in zona de amplasament a obiectivului de investitie se alfau in zbor, tranzitand zona studiata fara a stationa pentru hranire, odihna sau reproducere.

Reiesind din cele expuse mai sus se apreciaza ca habitatele si speciile mentionate nu vor fi afectate semnificativ de implementarea proiectului, neexistand pericolul disparitiei acestora, astfel, nefiind pusa problema unei scari de timp in ceea ce priveste inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului. Prin implementarea obiectivelor proiectului şi a măsurilor propuse de reducere a impactului habitatele si speciile flora si fauna din zona isi vor mentine starea lor biologica si ecologica in parametri normali.

indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar;

Din cele mentionate in studiul de fata, reiese faptul ca obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, ce urmeaza a fi realizat, nu genereaza fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si a siturilor de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates si nu pericliteaza integritatea acestora.

Asadar, urmare a realizarii proiectului Variantei de ocolire Galati, nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale.

3.3 Masuri de reducere a impactului Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului

Amplasarea proiectului intr-o zona sensibila din punct de vedere al habitatelor forestiere (suprafete reduse de arborete naturale, ariditatea climei, antropizarea si poluarea excesiva a zonei studiate s.a), presupune adoptarea tuturor masurilor de reducere/eliminare a impacturilor potentiale pentru reducerea sau eliminarea pe cat posibil a tuturor efectelor negative si pentru mentinerea unei stari favorabile de conservare.

Printre masurile generale prevazute pentru reducerea impactului potential se numara:

�

127

evitarea pe cat posibil a suprapunerii perioadei/timpilor de lucru proprii altor proiecte aflate in vecinatate;

aducerea suprafetelor afectate in perioada de constructie la starea initiala sau la o stare cat mai apropiata de aceasta prin refacere ecologica;

utilizarea unor utilaje, aparaturi si mijloace de transport performante, putin poluante si silentioase;

plantarea speciilor lemnoase inlocuitoare pentru cele extrase etc.

Masurile de reducere/ eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impact identificat asfel incat sa asigure o reducere la minim pana la eliminarea impactului vizat.

Pentru activitatile de constructie si amenajare trebuie elaborat un plan care sa contina aspecte legate de planificarea si etapizarea lucrarilor, mentenanta utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecte putand exercita un efect negativ asupra mediului daca nu sunt gestionate corect.

Masuri propuse pentru diminuarea impactului Proiectul analizat propune realizarea Variantei ocolitoare Galati pe o lungime de 33,630 km.

Considerand impactul potential negativ pe care realizarea unei astfel de o poate avea asupra biodiversitatii, a elementelor biotice din amplasament, respectiv flora si fauna (de interes conservativ sau nu) precum si a habitatelor/ biotopilor acestora, propunem masuri de reducere/eliminare a impactului, respectiv:

monitorizarea biodiversitatii - pentru a avea o imagine cat mai completa si obiectiva asupra efectelor generate asupra habitatelor si faunei, recomandam o monitorizare a evolutiei starii acestora pe parcursul desfasurarii lucrarilor de constructie;

aducerea la starea initiala a terenurilor afectate in urma amenajarii traseului Variantei ocolitoare Galati, precum si a oricaror suparfete afectate temporar, realizarii lucrailor auxiliare drumului reabilitat. Se recomanda utilizarea pamantului excavat (depozitat in prealabil in zone special amenajate, pentru a evita degradarea acestuia) pentru ca vegetatia initiala sa se poata reinstala, iar terenurile respective sa fie redate circuitului natural/agricol;

se vor utiliza drumurile existente, pe cat posibil, pentru a reduce fragmentarea de habitat. In cazul in care va fi necesara realizarea unor drumuri noi recomandam evitarea degradarii suprafetelor acoperite cu vegetatie spontana;

plantarea de specii lemnoase indigene in apropierea zonelor in care au fost efectuate defrisari pentru a restabili echilibrul ecologic afectat prin lucrarile de executie (se vor utiliza aeleasi specii de arbori care au fost extrase de pe suprafetele prezentate anterior in studiul e fata);

pentru amplasarea de specii vegetale ca zona verde de-a lungul caii rutiere aflata in executie, va trebui sa se tina cont de a nu fi utilizate specii alohtone, ci specii native de arbusti care sa creeze biotopi specifici

�

128

pentru fauna caracteristica si pentru a nu contribui la degradarea zonelor cu vegetatie naturala prin raspandirea speciilor alohtone;

pentru protejarea solului, atat inainte, cat si dupa defrisare sunt necesare respectarea mai multor masuri care vor asigura stabilitatea terenului, impiedicarea eroziunii solului, rezultand astfel un impact minim, ca de exemplu:

o amenajarea si curatarea periodica a sistemelor de colectare a apelor pluviale care se scurg de-a lungul drumurilor de acces si dirijarea acestora prin scurgere naturala in emisar;

o respectarea tehnologiilor de defrisare si transport al lemnului;

o intretinerea permanenta a drumurilor de acces/tehnologice;

o adoptarea de solutii tehnice si delimitarea corecta a amprizelor pentru a fi reduse suprafetele scoase din fondul forestier pentru reducerea la minim a despaduririi.

Masuri de diminuare a impactului asupra ecosistemelor:

utlizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitatii de defrisare care alunga speciile de fauna, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;

mentinerea functionarii la parametrii optimi proiectati si verificarea periodica a tuturor utilajelor tehnologice si mijloace de transport specifice defrisarii;

stropirea drumurilor de acces/ tehnologice in vederea reducerii pulberilor sedimentabile ca urmare a activitatii de defrisare;

interzicerea depozitarii resturilor de material lemnos in albiile si pe malurile cursurilor de apa;

interzicerea descarcarii de deseuri lemnoase in cursuri de apa permanente sau nepermanente;

gestionarea corespunzatoare a deseurilor: colectarea, valorificarea si transportul deseurilor metalice, din cauciuc, uleiuri uzate si ambalaje la unitatile specializate;

executia tuturor reparatiilor utilajelor si mijloacelor de transport in ateliere specializate amplasate in afara suprafetei care urmeaza a fi defrisata;

pentru utilajele tehnologice si mijloacele de transport specifice defrisarii, asigurarea alimentarii cu combustibili la statiile de carburanti din zona pentru a se evita eventualele scurgeri de carburanti care ar putea afecta solul si apele;

in cazul producerii de poluari accidentale pe perioada activitatii de defrisare se vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare, de catre personalul deservit instruit anterior, si vor fi anuntate autoritatile responsabile cu protectia mediului;

�

129

suprafetele contaminate accidental vor fi excavate, iar volumul de pamant afectat se va elimina in depozite pentru sol contaminat;

adoptarea de solutii tehnice si delimitarea corecta a amprizelor pentru a fi reduse suprafetele scoase din fondul forestier;

adoptarea de categorii de lucrari de reconstructie ecologica in sistem compensatoriu, asa cum va stabili autoritatea silvica;

adoptarea de lucrari de peisagistica prin consultarea specialistilor biologi, peisagisti, horticultori;

replantarea vegetatiei caracteristice padurii va cuprinde speciile specifice si vor fi stabilite de catre Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, Directia Silvica Galati;

alegerea unor directii de doborare a arborilor astfel incat sa nu fie afectati arborii din vecinatate;

monitorizarea activitatii de defrisare, transport si depozitare a materialului lemnos;

este necesar ca amplasarea organizarilor de santier sa evite apropierea de ariile protejate. Pentru orice localizare a organizarilor de santier, se vor prevedea lucrari de readucere a suprafetelor la starea initiala la sfarsitul lucrarilor de constructie;

reconstructia ecologica a terenurilor ocupate de amplasamentele organizarilor de santier, in zonele unde acestea au fost afectate prin lucrarile de depozitare de materiale, stationare de utilaje, in scopul redarii in circuit la categoria de folosinta detinuta initial;

in cazul taierilor de arbori, se vor respecta reglementarile legale in vigoare si se vor solicita avizele necesare;

dupa finalizarea lucrarilor, zonele afectate vor fi curatate si nivelate, iar terenul readus la starea initiala, prin acoperirea cu pamant vegetal si plantarea de vegetatie.

Masuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna:

o realizarea lucrărilor de constructie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fără a afecta habitatele si speciile de fauna (pasari);

o respectarea graficului de lucrări în sensul respectarii traseelor si programului de lucru pentru a limita impactul asupra avifaunei specifice zonei;

o respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie;

o a se desfăşura activităţile din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări;

o reducerea emisiilor de zgomot şi vibraţii (reprezentate de utilajele in functiune, traficul auto de lucru, circulatia mijloacelor de transport pentru tarnsportul materialelor - pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt etc.), emisii ce ar putea perturba speciile de avifauna, reducere prin utilizarea echipamentelor de lucru conforme CE, ce au efectuat la termen reviziile tehnice;

�

130

o inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona;

o folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

o circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf;

o colectarea selectiva a deseurilor menajere în pubele închise, depozitate într-un loc special amenajat pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescarusi, ciori etc.);

o se vor folosi utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitătii de constructie care poate deranja speciile de animale si păsări, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor în atmosferă.

Recomandam ca toata perioada de implementare a proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” sa fie asistata de o persoana/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect).

Alte masuri generale necesare reduceri/eliminarii pe cat posibil a impactului generat de implementarea proiectului:

eliminarea deseurilor se va efectua periodic la o rampa de deseuri autorizata din apropierea traseului drumului;

deseurile reciclabile si cele de ambalaj vor fi colectate diferentiat si valorificate conform legislatiei in vigoare;

pamantul excavat care va rezulta in urma lucrarilor de constructii va fi depozitat, intr-o zona special desemnata, ulterior fiind utilizat pentru diferite umpluturi. Stratul de sol vegetal care va fi decopertat va fi depozitat intr-o zona special desemnata (separata de pamantul rezultat din excavatii) si va fi utilizat ulterior pentru refacerea zonelor verzi adiacente obiectivelor care au fost afectate de lucrarile de constructii;

deseurile de materiale de constructie care vor rezulta in faza de executie a proiectului vor fi depozitate, intr-o zona special desemnata. Aceste deseuri vor fi preluate pe baza de contract de o firma specializata;

deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie: hartie, pungi/ folii de plastic, butelii, resturi alimentare, vor fi depozitate in containere, pe categorii de folosinta;

deoarece toate deseurile trebuie colectate controlat, inainte de a fi livrate unor societati autorizate pentru transportul si/ sau procesarea deseurilor valorificabile, in imediata vecinatate a punctelor de lucru va fi desemnata cate o zona de stocare intermediara a deseurilor;

activitatile din bazele de utilaje si statiile de asfalt si beton vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare care va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor;

utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand facute reviziile tehnice la zi si schimburile de

�

131

lubrifianti. Schimbarea lubrifiantilor se va executa dupa fiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie;

in cazul in care vor fi necesare operatii de intretinere sau schimbare a acumulatorilor auto, acestea nu se vor executa in santier, ci intr-un atelier specializat, unde se vor efectua si schimburile de anvelope;

vopseaua pentru marcaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi descarcata in utilajele de lucru respective. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, dupa caz.

�

132

Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Tabel 8

Etapa Grup de fauna posibil afectat

Masuri propuse de reducere a impactului

Perioada de implementarea

masurilor/ Responsabil

Control/ monitorizare

Perioada

Faza de executie

Avifauna. Specii de păsări enumerate în Anexa I, II/1, II/2 a Directivei Consiliului 79/409/CEE; Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

- desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante ; - reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii, zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona;

Masuri permanente Beneficiar / constructor / responsabil de mediu

Contract de lucrări/ Raport monitorizare

Pe toata durata fazei de executie: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit::iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; perioada de iarna: decembrie-februarie

Herpetofauna. Specii de reptile enumerate in Anexa IV a Directivei Consiliului 92/43/CEE

- verificarea terenului înainte de realizarea obiectivelor specifice ale proiectului;

- mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie;

- pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor;

- reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;

- reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri;

- reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (zgomotul

Pe toata durata fazei de executie.

�

133

provenit de la utilajele de lucru (ex: autobasculante, excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile;

- limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna;

- folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

- desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare;

- respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

- reparaţia utilajelor în service-uri specializate pentru evitarea scurgerilor de carburani, uleiuri etc.

Faza de operare


- reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante; - reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona; - desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

Masuri permanente Beneficiar / constructor / responsabil de mediu


Pe toata durata fazei de operare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit::iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; perioada de iarna: decembrie-februarie



- mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie;

- pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de

Pe toata durata fazei de operare.

�

134

impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor;



- reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (zgomotul provenit de la utilajele de lucru (ex: autobasculante, excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile;






Faza de dezafectare


- reducerea perturbării speciilor protejate de păsări, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie. - reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari protejate.

Beneficiar / constructor / responsabil de mediu


Pe toata durata fazei de dezafectare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit::iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; perioada de iarna: decembrie-februarie



- mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in

Pe toata durata fazei de dezafectare.

�

135

perioada lucrarilor, indiferent de specie; - pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de

impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor;



- reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (zgomotul provenit de la utilajele de lucru (ex: autobasculante, excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile;






�

136

Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Pentru evidenţierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zonei s-a realizat monitorizarea asupra biodiversitatii (Tab.9).

Plan de monitorizare a biodiversităţii Tabel 9 Factor de

mediu monitorizat

Parametrii monitorizaţi Scop

Biodiversitate

Monitoringul florei: Date despre structura biocenozei: tip de vegetatie, specii rare, plante vasculare Date despre funcţiile biocenozei: dinamica populaţiilor, relaţie ierbivore/ plante, fenologie, expansiune / regresie Impactul asupra biocenozei: activităţi antropice, factori climatic, măsuri de conservare

Obţinerea de informatii cu privire la: - conservarea unor specii si

conservarea habitatelor - evaluarea masurilor de conservare

a unor specii precum si a habitatelor lor

- urmarirea evolutiei biodiversitatii in zonele protejate in vederea mentinerii integritatii lor ecologice.

Biodiversitate

Monitoringul faunei: Date despre structura biocenozei: comunităţi de animale, specii rare, endemic, mod de distribuire, morfologie Date despre funcţiile biocenozei: migraţiune, expansiune/ regresie, relaţie ierbivore/ plante, hibidrizare Impactul asupra biocenozei: factori climatici, poluare, resurse de hrană

Obţinerea de informatii cu privire la: - conservarea unor specii si

conservarea habitatelor - evaluarea masurilor de conservare

a unor specii precum si a habitatelor lor

- urmarirea evolutiei biodiversitatii in zonele protejate in vederea mentinerii integritatii lor ecologice.

Planul de monitorizare a biodiversităţii este menit să furnizeze o bază

pentru evaluarea pe timp indelungat a statutului biodiversităţii in zonă şi eficacitatea implementării măsurilor de protectie. Monitorizarea include evaluări atat ale condiţiei de bază a biodiversităţii din zonă, cat şi a impactului produs prin realizarea obiectivului de investitie. Evaluând statutul resurselor biodiversităţii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evaluează presiuni şi ameninţări. Monitorizarea florei. Prin activitatea de monitorizare s-a propus identificarea tipurilor de habitate, a comunitatilor/ asociatiilor vegetale si florei caracteristice zonei de vegetatie in care este amplasat proiectul, in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta nr. 57/ 2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/ 2011.

Pentru ca timpul destinat monitorizarii este unul limitat, cercetarea aspectelor de vegetatie, in sens larg, s-a limitat aproape la realizarea unui inventar floristic al zonei investigate, datele colectate nefiind suficiente pentru realizarea unor statistici din care sa reiasa o dinamica a elementelor de flora/ asociatii sau comunitati vegetale (fitoindivizi/ fitocenoze) sau chiar habitate.

�

137

Perioadele de realizare a monitorizarii faunei Tabel 10 Luna /element de monitorizare

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Nevertebrate terestre

Legendă:

Monitorizarea faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de

monitorizare, ce a cuprins metodele de lucru de monitorizare a a zonei de amplasament a obiectivului de investitie, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente.

Specificam ca responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate.

Rapoartele de monitorizare sunt prezentate anual, functie de conditiile impuse de Autoritatea de Mediu.

Avand in vedere ca amplasamentul proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” se afla in siturile de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates, o atentie deosebita s-a acordat monitorizarii pasarior, in special al speciilor acvatice desemnate pentru aceste arii protejate.

Metode de monitorizare a avifaunei Metoda punctelor fixe şi a transectelor. S-au ales anumite puncte de

inregistrare a pasarilor de pe amplasament si vecinatati (150 m pentru pasarile mici si 350-400 m pentru observarea pasarilor in locuri decoperite). Metoda presupune deplasarea într-un anumit loc si identificarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Au fost stabilite transecte de-a lungul malului de rau, pe perimetrul studiat si vecinatati. Traseele au avut lungimea intre 2-4km.

Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. S-a realizat numărarea păsărilor în locurile de odihnă si popas. Metoda implica inregistrarea

Perioadafavorabilă Perioadaoptimă

�

138

tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care urmeaza sa le numere.

Numărarea/căutarea cuiburilor. Observarea cuiburilor a constat in gasirea cuiburilor pasarilor din diverse locuri (vegetatie, sol, maluri etc.), ce sunt caracteristice speciilor.

Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie. S-au evaluat efectivele migratoare de răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari, şoimi).

Monitorizarea avifaunei perimetrului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, a cuprins perioada ianuarie-decembrie 2012. Identificarea speciilor de pasari in perioada de migratie s-a realizat in lunile martie-mai, septembrie-noiembrie 2012. Monitorizarea pasarilor sedentare si a celor ce ierneaza in zona s-a efectuat in perioada noiembrie 2011-februarie 2012.

4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate 4.1 Materiale si metode

Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren privind speciile de flora si fauna din zona de amplasament a proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Metode de lucru utilizate in studiul habitatelor, vegetatiei si florei:

Prin activitatea de monitorizare s-a propus identificarea tipurilor de habitate, a comunitatilor/ asociatiilor vegetale si florei caracteristice zonei de vegetatie in care este amplasat proiectul, in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta nr. 57/ 2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/ 2011.

Pentru ca timpul destinat monitorizarii este unul limitat, cercetarea aspectelor de vegetatie, in sens larg, s-a limitat aproape la realizarea unui inventar floristic al zonei investigate, datele colectate nefiind suficiente pentru realizarea unor statistici din care sa reiasa o dinamica a elementelor de flora/ asociatii sau comunitati vegetale (fitoindivizi/ fitocenoze) sau chiar habitate.

Identificarea habitatelor si comunitatilor vegetale s-a efectuat pe baza speciilor caracteristice (de recunoastere) (Donita et al. 2005; Gafta, Mountford 2008; Mountford et al. 2008; Sanda et al. 2008). Inventarierea zonei vizata s-a facut pe transecte itinerante, astfel incat sa fie acoperita o suprafata de teren cat mai mare. In studiul vegetatiei au fost utilizate metodele de cercetare fitosociologica elaborate de J. Braun-Blanquet.

Zona vizata a fost cercetata in vederea identificarii speciilor de plante strict protejate si a habitatelor indicate de Formularele standard Natura 2000, precum si in vederea identificarii unor specii rare de flora, mentionate in Cartea Rosie a plantelor vasculare din Romania (Dihoru et Negrean 2009) si in Lista Rosie nationala (Oltean et al. 1994).

Mentionam ca nomenclatura speciilor inventariate este in concordanta cu Flora ilustrata a Romaniei (Ciocarlan 2009).

�

139

Echipamentele necesare au constat in ruleta (instrument de masurare), determinator (ghid de identificare), lupa, harti, aparat de fotografiat, reportofon, Fise standard de inregistrare pe suport de hartie etc.

Metode de cercetare a faunei. Studiul speciilor de fauna din perimetrul investitiei si vecinatati a constat in:

Identificarea in teren a speciilor de amfibieni si reptile in perioadele activitatii maxime ale acestora (aprilie-septembrie). Inregistrarea speciilor s-a realizat prin utilizarea – metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetrul analizat, cat si pe terenurile limitrofe; observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte; inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in perioada migratiei de primavara (martie-mai) si toamna (septembrie-noiembrie). Identificarea efectivelor speciilor, a localizarii acestora etc.; inregistrarea speciilor de pasari “oaspeti de iarna” in perioada hibernala (decembrie-februarie). Localizarea speciilor, evaluarea efectivelor, a distributiei lor etc.

4.2 Echipa de elaborare a studiului

ASOCIEREA S.C. TRACTEBEL ENGINEERING S.A. & S.C. ACCIONA-INGENIERIA S.A., Responsabil pentru protectia mediului: Laura Filimon, Telefon: + 40 721 452 097, E-mail:[email protected]

Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului, poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, Sediul social în Galaţi, str. Rosiori nr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53, telefon mobil: 0755073761, e-mail: [email protected] Ing. FOLEA Dorel, inginer silvic principal, responsabil fond forestier, arii protejate din cadrul Regia Nationala a Padurilor Romsilva RA - Direcţia Silvică Galaţi, str. Ştiinţei nr. 95, Galaţi, cod poştal 800189, România, Tel.: +40 236412517 – Fax +40 236460256 – E-mail: [email protected], Website: http://www.silvagalati.ro; http://www.rosilva.ro

�

140

Bibliografie

ANASTASIU P. & NEGREAN G. 2007. Neophytes in Romania. Neobiota din Romania (coord. Racosy L.). Cluj-Napoca: Edit. Presa Universitara; CIOCARLAN et al. 2004. Flora segetala a Romaniei. Bucuresti: Edit. Ceres; CIOCARLAN V. 2009. Flora ilustrata a Romaniei. Bucuresti: Edit. Ceres; DIHORU G., NEGREAN G. 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania. Bucuresti: Edit. Academiei Romane; DONITA N., PAUCA-COMANESCU M., POPESCU A., MIHAILESCU S., BIRIS I. A. 2005. Habitatele din Romania. Bucuresti: Edit. Tehnica Silvica; MOUNTFORD et al. 2008. Natura 2000 in Romania. Habitat Fact Sheets. EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania. EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO; OLTEAN et al. 1994. Studii, sinteze, documentatii de ecologie. Lista Rosie a plantelor superioare din Romania. Bucuresti: Academia Romana-Institutul de Biologie; SANDA V., OLLERER K., BURESCU P. 2008. Fitocenozele din Romania. Bucuresti: Edit. Ars Docendi;

SAVULESCU T. (ed.). 1952-1976. Flora Republicii Populare Romane. Vol. I-XIII. Bucuresti; Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London

ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press

ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England

Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford;

BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany

Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis

BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava

Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed. Acad. Române, Buc., 274

Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK.

DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart

�

141

Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science

Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas

Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti

Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti

Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca

GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire

Gilbert G. et al 1998. Bird Monitoring Methods, RSPB

Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris

Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii Ornitologice Române, Cluj Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura Academiei Române, Bucureşti Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti SANDA V., OLLERER K., BURESCU P. 2008. Fitocenozele din Romania. Bucuresti: Edit. Ars Docendi;

Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu

Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages.

Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International

*** OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008; *** HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000; *** Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România; *** HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

�

142

*** Ord. nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; *** Plan de ansamblu incluzand ariile protejate din vecinatatea DN56, respectiv ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSPA0074 Maglavit km 0+000-km 84+020 PA-1; *** Memoriu de prezentare pentru realizarea obiectivului de investitie: ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, 2012; *** Memoriu de sinteza. “Varianta de ocolire Galati”, 2012; *** Analiza multicriteriala comparativa, 2012; *** Studiu geotehnic si pedologic, 2012; *** Adresa nr. 13507/10.12.2012-Directia Silvica Galati; *** Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 31 din 11 martie 2013 privind Varianta de ocolire Galati, judetul Galati; *** Formularele standard ale ariilor naturale de interes comunitar – Natura 2000;

http://www.biodiversity.ro;

http://natura2000.eea.europa.eu/#;

www.naturalist.ro;

Google Earth.

�

143

�

144

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume GLAVAN – CARANGHEL TEODOR Adresă(e) str. Rosiori, nr. 27, Bl. B1, Ap. 53, judetul Galati, România

Telefon(oane) Mobil: 0755073761 Fax(uri) -

E-mail(uri) [email protected], [email protected] Naţionalitate(-tăţi) română

Data naşterii 05.09.1961 Sex masculin

Locul de muncă vizat / Domeniul

ocupaţional

Elaborator de studii pentru protectia mediului

Experienţa

profesională

Perioada 2008-2013 Funcţia sau postul

ocupat Evaluator de Mediu (Certificat atestare – EIM-05-57/25.06.2008), pozitia nr. 355 din Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului (Certificat de inregistrare din 17.02.2011 emis de Ministerul Mediului si Padurilor Romania)

Activităţi şi responsabilităţi

principale

Elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului - pe componenta biodiversitate

Numele şi adresa angajatorului

GLĂVAN – CARANGHEL TEODOR PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATA (P.F.A.), Galaţi, România

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservarea Biodiversităţii; Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie – 7219 (CAEN)

Perioada 2005-2010

Funcţia sau postul ocupat

Coordonator SOR Proiect LIFE05NAT/RO/000155 „Reconstrucţia ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior” , judeţul Galaţi, România


principale

Coordonare activităţi de inventarierea, monitorizarea, protecţia/conservarea avifaunei Prutului Inferior


Societatea Ornitologică Română (SOR), România


Biodiversitate

Perioada 2005-2007

�

145


consilier


principale

Protecţia naturii, conservare, biodiversitate


Agentia pentru Protecţia Mediului Galaţi, România


Compartiment Protecţia Naturii, Protecţia Solului şi Subsolului


ocupat Muzeograf - ornitolog


principale

Cercetare muzeografica, conservare colecţii ornitologice


Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi), România


Muzeografie, Secţia Muzeu a C.M.Ş.N. Galaţi


ocupat Cercetător


principale

Inventariere, Monitoring faună vertebrate


Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii” Republica Moldova


Fauna vertebrate, Secţia Cercetare, Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii”, Republica Moldova

Perioada 1989 -1991 Funcţia sau postul

ocupat Specialist ornitolog


principale

Cercetare, Monitoring avifaună Republica Moldova


Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova


Laboratorul de Ornitologie, Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova

Perioada 1984 -1989 Funcţia sau postul

ocupat Cercetător


principale

Cercetare, conservare colecţii ornitologice


Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău, Republica Moldova


Muzeografie, Secţia Ştiinţele Naturii, Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Chişinău, Republica Moldova

�

146

Educaţie şi formare

Perioada 1978 -1984 Calificarea / diploma

obţinută Diplomă de Licenţă

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite

Biologie, Geografie Profesor de Biologie şi Geografie

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ /

furnizorului de formare

Universitatea din Tiraspol, Facultatea de Geografie şi Biologie, Republica Moldova

Perioada 1997-2003 Calificarea / diploma

obţinută Diplomă de Doctor în Biologie


Biologie/Zoologia Vertebratelor/Ornitologie Doctorat în Biologie



Universitatea ”Al. I. Cuza” Iaşi, România

Perioada 2000 Calificarea / diploma

obţinută Certificat „Bird surveys and monitoring”


Ornitologie, Monitoring avifaună

Numele şi tipul instituţieide învăţământ /


BirdLife International


obţinută Certificat „Managementul proiectelor”


Management proiecte



Centrul pentru Implementare Managementului Performant Bucureşti, România


obţinută Diplomă ”Bazele Muzeologiei”, specialitatea ”Ştiinţele Naturii”


Muzeologie Muzeograf grad I A

�

147



Ministerul Culturii şi Cultelor România, Centrul de Formare, Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

(rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)


obţinută Atestat de expert în ornitologie, bunuri de importanţă ştiinţifică


Muzeologie, Colecţii muzeale, Patrimoniu cultural



Ministerul Culturii şi Cultelor România


obţinută Certificat „Cercetare – dezvoltare în alte ştiinţe şi inginerie"


Persoană Fizică Autorizată



Ministerul Justiţiei România, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi


obţinută Certificat de atestare pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului


Expert Evaluator de Mediu



Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Comisia de Atestare a Persoanelor Fizice şi Juridice care elaborează Studii de Evaluare a Impactului asupra Mediului şi Bilanţuri de Mediu


obţinută Certificat de inregistrare din Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului, pozitia nr. 355, din 17.02.2011


Evaluator de Mediu

�

148



Ministerul Mediului si Padurilor din Romania, Comisia de inregistrare

Limba(i) străină(e)

cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la

conversaţie Discurs oral Exprimare

scrisă Engleza B

2

Utilizator experiment

at

B1

Utilizator independen

t

B1


t

B1


t

B1


t Franceza C

1


at

B2


at

C1


at

B2


t

B1


t Rusa C

2


at

C2


at

C2


at

C2


at

C1


at (*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

B1

Competenţe şi abilităţi

sociale Abilitaţi de comunicare, colaborare, integrare cu succes în entităţi, grupuri sociale, echipe de lucru

Competenţe şi aptitudini

organizatorice

Competenţe organizatorice în activităţi de management pe probleme de mediu, biodiversitate, conservare şi protecţie a speciilor şi a habitatelor

Competenţe şi aptitudini tehnice

Studii (inventariere, monitoring), cercetare ştiinţifică, aplicaţii în teren faună de vertebrate (ornitologie);

Expertiză impact de mediu (biodiversitate); Consultanţă pe probleme de mediu; Experienţă în diseminare informatii de mediu, educaţie ecologică

Competenţe şi

aptitudini de utilizare a calculatorului

Operare P.I. (Word, Excel, PowerPoint, Adobe Photoshop, Corel Draw, Office)

Competenţe şi aptitudini artistice

Organizare şi participare la desfăşurarea activităţilor culturale (festivaluri etnografice, teatrale, ale ONG-urilor)

Alte competenţe şi aptitudini

Realizare de observaţii/cercetări ornitologice/monitoring păsări; imagini video/foto

Permis(e) de conducere

Permis de conducere auto (Categorie B)

Informaţii

suplimentare Carti: 3, Articole stiintifice 32

�

149

Referinţe favorabile: Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova

Chişinău, Republica Moldova; Rezervaţia ştiinţifică „Codrii” Republica Moldova; Institulul de Zoologei a Academiei de Ştiinţe din Republica

Moldova; Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultaţea de Biologie; Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi),

România; Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi România; Grupul de Lucru al Proiectului LIFE05NAT/RO/000155;

Societatea Ornitologică Română (SOR);

Asociatia Terranostra Galati;

Blom Romania

Membru în asociaţii profesionale:

Societatea Ornitologică Română (SOR), membru din 1994, coordonator al Sucursalei SOR Galaţi, România;

Societatea Ornitologică din Republica Moldova (S. O. M.), fondator şi membru din 1989;

Societatea Ornitologică din Ucraina (U. T. O. P.), membru din 1995

�

150

CURRICULUM VITAE

Informaţii personale Nume / Prenume FOLEA, Dorel

Adresa Calea Călăraşilor nr. 56, bl. 11, ap. 413, Brăila, cod poştal 810212 Telefon Fix: +40 239629738 – domiciliu; +40 236412517 – serviciu;

Mobil: +40 748270905 Fax +40 236460256

E-mail [email protected] – personal; [email protected] – serviciu Naţionalitate Română Data naşterii 02.12.1956

Sex Masculin Domeniul ocupaţional Personal silvic cu calificare superioară

Experienţa profesională

Perioada Din martie 2004 până în prezent Funcţia sau postul ocupat Inginer silvic principal;

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Resp. fond forestier – din mai 2004 până în prezent Resp. arii protejate – martie 2004-martie 2005 şi din ian. 2010 până în prezent

Numele si adresa angajatorului

Regia Nationala a Padurilor Romsilva RA - Direcţia Silvică Galaţi, str. Ştiinţei nr. 95, Galaţi, cod poştal 800189, România Tel.: +40 236412517 – Fax +40 236460256 – E-mail: [email protected]

Website: http://www.silvagalati.ro; http://www.rosilva.ro Tipul activităţii sau

sectorul de activitate Silvicultură şi exploatări forestiere

Perioada 15.01.1999 – 05.03.2004

Funcţia sau postul ocupat Inginer silvic principal Principalele activităţi şi

responsabilităţi Resp. fond forestier jud. Brăila, Ialomiţa, Călăraşi – 1999 – 2000 Resp. împăduriri-reconstrucţie ecologică jud. Brăila, Ialomiţa, Călăraşi – 2001-2004 Resp. arii protejate jud. Brăila – aug. 2003 – febr. 2004


R.N.P.-Romsilva RA - Direcţia Silvică Slobozia, devenită Ialomiţa, şos. Bucureşti-Constanţa nr. 1, Slobozia, cod poştal 920053, România Tel.: +40 243215720 – Fax +40 243211868 – E-mail: [email protected]


Silvicultură şi exploatări forestiere

Perioada 01.10.1995 – 15.01.1999

Funcţia sau postul ocupat Inginer silvic principal Principalele activităţi şi

responsabilităţi Resp. fond forestier şi arii protejate


Regia Autonomă (devenită Naţională) a Pădurilor – Filiala Teritorială (devenită Direcţia) Silvică Brăila, str. Goleşti nr. 29, Brăila, România Tel.: +40 239615425 – Fax +40 239615536 – E-mail: office@braila



Perioada 30.10.1989 – 01.10.1995 Funcţia sau postul ocupat Inginer silvic principal

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Resp. fond forestier


Inspectoratul Silvic Jud. Brăila (devenit Filiala Silvică Brăila) – Ocolul Silvic Lacu Sărat, şos. Vizirului km. 10, com. Chiscani, jud. Brăila,

�

151

România Tel./Fax: +40 239684640 – E-mail: [email protected]



Perioada 05.08.1982 – 30.10.1989

Funcţia sau postul ocupat Inginer silvic şi temporar şef de ocol Principalele activităţi şi

responsabilităţi Resp. fond forestier, cultura şi regenerarea pădurilor Şef de ocol – 17.07.1989 – 17.09.1989

Numele si adresa angajatorului

Inspectoratul Silvic Jud. Brăila – Ocolul Silvic Ianca, str. Gării nr. 3, oraş Ianca, jud. Brăila, România Tel./Fax: +40 239668442 – E-mail: [email protected]



Perioada 03.08.1981 – 05.08.1982

Funcţia sau postul ocupat Inginer silvic stagiar Principalele activităţi şi

responsabilităţi Parcurs toate compartimentele din ocol


Inspectoratul Silvic Jud. Brăila – Ocolul Silvic Lacu Sărat, şos. Vizirului km. 10, com. Chiscani, jud. Brăila, România Tel./Fax: +40 239684640 – E-mail: [email protected]



Educaţie şi formare

Perioada 1971 – 1975 Calificarea/Diploma

obţinută Diploma de absolvire - liceu de cultură generală, secţia reală, cursuri de zi

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ

Liceul de cultură generală “Gh. Munteanu Murgoci” Brăila

Perioada 1976 - 1981

Calificarea/Diploma obţinută

Diploma de inginer profil: forestier specializarea: Silvicultură şi exploatări forestiere

Discipline principale studiate/competenţe

profesionale dobândite

- matematici, chimie, fizică; - silvicultură, împăduriri; - exploatarea pădurilor şi industrializarea lemnului, comerţul

lemnului; - amelioraţii silvice, corectarea torenţilor; - topografie, geodezie, fotogrametrie; - pedologie şi staţiuni forestiere; - mecanica şi rezistenţa materialelor, construcţii forestiere; - utilaje şi instalaţii pt. silvicultura, exploatări şi construcţii forestiere; - dendrologie, dendrometrie, botanică şi fiziologia plantelor; - vânătoare şi salmonicultură; - amenajarea pădurilor; - drumuri forestiere; - fitopatologie şi entomologie forestieră; - produse forestiere; - zone verzi; - meteorologie şi climatologie forestieră; - economie forestieră şi conducerea întreprinderilor; - analiza activităţii economice; - cercetare operaţională şi calculatoare de primă generaţie.

Numele şi tipul instituţiei Universitatea Transilvania din Braşov – Facultatea de silvicultură şi

�

152

de învăţământ exploatări forestiere – secţia Silvicultură – ingineri cursuri de zi

Perioada An universitar 1991/1992 Calificarea/Diploma

obţinută Diploma de absolvire a cursului postuniversitar Domeniul de specializare: Amenajarea pădurilor



Amenajarea pădurilor

Numele şi tipul instituţiei de

învăţamânt/furnizorului de formare

Universitatea Transilvania din Braşov – Facultatea de silvicultură şi exploatări forestiere

Perioada 1985


Adeverinţă de absolvire a cursului de perfecţionare program: Gospodărirea fondului forestier



Întocmirea de studii privind mai buna gospodărire a fondului forestier din cadrul U.P. silvice


învăţământ/furnizorului de formare

Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Buşteni

Perioada 1984 – 1985


Membru în colectivul de revizuirea amenajamentelor silvice la OS Ianca şi OS Lacu Sărat, conf. contract încheiat între ISJ Brăila şi ICAS Bucureşti-filiala Cornetu, în urma cursurilor de specializare specialitatea: Amenajarea pădurilor



Amenajarea pădurilor


învăţamânt/furnizorului de formare

Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Buşteni

Aptitudini şi competenţe personale

Limba maternă Română Limbi străine cunoscute

Autoevaluare Inţelegere Vorbire

Scriere Ascultare

Citire

Participare la conversaţie

Discurs oral

Exprimare scrisă

Limba engleză Nivel mediu-B1 Nivel mediu-B1 Nivel de bază-A2 Nivel mediu-B1

Nivel mediu-B2 Utilizator independent Utiliz. indep. Utiliz. elementar Utiliz. indep. Utiliz. indep.

Limba franceză Nivel mediu-B1 Nivel mediu-B1 Nivel de bază-A2 Nivel de bază-A2 Nivel bază-A2 Utilizator independent Utiliz. indep. Utiliz. elementar Utiliz. elem. Utiliz. indep.


sociale Spirit de echipă şi capacitate de comunicare: -am experienţa muncii în echipă încă din facultate, când am participat la activităţile impuse de proiectele practice şi de cercetare derulate în cadrul facultăţii; am făcut parte din colectivul de cercetare ştiinţifică din cadrul

�

153

laboratorului de biofizică al facultăţii de silvicultură; -am continuat să consolidez această experienţă ca angajat în postul de inginer silvic la ocoalele şi direcţiile silvice din jud. Brăila, Ialomiţa, Călăraşi şi Galaţi; -am făcut parte din colectivul de revizuirea amenajamentelor silvice la OS Ianca şi OS Lacu Sărat, în urma cursurilor de specializare din anii 1984-1985.

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Experienţă bună a managementului de proiect şi al echipei: -am condus echipe de oameni la lucrări profesionale silvice de inventariere a masei lemnoase, controlul anual al regenerărilor, monitoring forestier, amenajări silvice, inventarierea patrimoniului unităţilor silvice, în urma instructajelor şi seminariilor organizate de RNP Romsilva; În prezent sunt responsabilul unei echipe compuse din opt angajati care se ocupă de probleme de fond forestier si arii naturale protejate in cadrul DS Galaţi; Am experienţă în logistică, urmare a formării profesionale dobândite la locul de muncă.


Capacitatea de a mânui echipamente tehnice folosite in silvicultură, de tip fierastrău mecanic, dendrometru, teodolit, dobândită în timpul cursurilor universitare.

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Utilizator de nivel mediu al sistemelor de operare Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint); Cunoştinţe elementare ale aplicaţiilor de grafică pe calculator (PhotoShop); Bune abilităţi de utilizare a altor aplicaţii (Adobe, Outlook), a bazelor de date, a Internetului.


Hobby in timpul liber: studiul noutăţilor din cercetarea ştiinţifică

Permis de conducere Categoria B

Informaţii suplimentare

Publicaţii sau activităţi de

cercetare -Referat cercetare ştiinţifică: “Studiul unor biopotenţiale la plante”, Culegere de referate-vol. I – Sesiunea de comunicări “Tehnologii actuale şi de perspectivă”, Casa de ştiinţă şi tehnică pentru tineret Braşov, ed. 1980-1981 ; -Referat ştiinţific: “Evoluţia unor indicatori de caracterizare a Rezervaţiei Naturale Insula Mică a Brăilei”, Culegere de referate – Simpozion internaţional “Protecţia şi conservarea zonelor umede din bazinul Dunării” – Fundaţia Naturalistă “Al. Borza”, Brăila, 05/1995.

Situaţia militară Stagiu militar satisfăcut la termen redus 1975/1976-grad militar sergent, avansat la gradul de locotenent în rezervă.

Starea civilă Căsătorit, 2 copii majori Persoane care pot da

referinţe Referinţele pot fi furnizate la cerere

�

154

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume FILIMON LAURA Adresă(e) Calea Grivitei, nr 212, bloc J, scara J, Ap 11, Sector 1, Bucuresti

Telefon(oane) Mobil: 0721.45.20.97 Fax(uri) -

E-mail(uri) [email protected] Naţionalitate(-tăţi) română

Data naşterii 24.08.1979 Sex feminin

Locul de muncă vizat / Domeniul

ocupaţional

Elaborator de studii pentru protectia mediului

Experienţa

profesională

Perioada Aprilie 2011 – prezent Funcţia sau postul

ocupat Inginer protectia mediului


principale

Elaborarea documentatiei pentru obtinerea Acordului de mediu pentru obiectivul de investitie:„Construcţii, instalaţii şi echipamente proprii pentru fabricaţie ansamblu eşapament în cadrul halei ob.12 sud pe amplasamentul Ford România”-elaborator -Elaborarea documentatiei pentru obtinerea Autorizatiei de mediu pentru obiectivul de investitie:„Construcţii, instalaţii şi echipamente proprii pentru fabricaţie ansamblu eşapament în cadrul halei ob.12 sud pe amplasamentul Ford România”-elaborator -Bilant de mediu nivel I si Raport la Bilantul de Mediu I pentru S.C. NICOLINA S.A. IASI – colaborator


Filimon V. Laura P.F.A.


Inginerie, Consultanta

Perioada Aprilie 2008 – iunie 2010


Inginer Mediu

�

155


principale

Elaborare RIM- Proiect rezidential Mirador – suprafata = 140 ha; populatie estimata 40.000 locuitori; - Documentatie de licitatie pentru sectorul Cernavoda - Megidia - A2; - Documentatie de licitatie pentru sectorul Megidia - Constanta - A2; - Audit pentru Parcul eolian Cernavoda, judetul Constanta; - Audit pentru Parcul eolian Pestera, judetul Constanta; - Audit pentru Parcul eolian Vutcani, judetul Suceava; - Managementul deseurilor pentru Parcul eolian Pestera; -Plan de management de mediu pentru „Statie de epurare pentru orasul Draganesti, Olt” - - Plan de management de mediu pentru „Reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare menajeră şi a staţiei de epurare în municipiul Gheorgheni, judeţul Harghita” - Plan de management de mediu pentru „Statie de epurare pentru orasul Potcoava, Olt” - Studiu de prefezabilitate „Complex ecologic pentru tratarea si reciclarea deseurilor” - comuna Moara, judetul Suceava; - Documentatie de licitatie – Audit de mediu pentru sectorul Cernavoda - Megidia - A2; - Documentatie de licitatie – Audit de mediu pentru sectorul Megidia - Constanta - A2; - Documentatie pentru obtinerea Acordului de mediu pentru Depozitul de deseuri nepericuloase, clasa B, in comuna Apahida, Judetul Cluj; - Documentatie pentru obtinerea Acordului de mediu pentru „Ansamblu Rezidential – Tricodava Bucuresti”; - Documentatie pentru obtinerea Acordului de mediu pentru „Constructie pensiune turistica rurala, comuna Cosesti, judetul Arges”; - Documentatie pentru obtinerea Acordului de Mediu pentru „Bloc locuinte 2S+P+8-12E (Parter Comercial)- Traian Park- Brasov”; - Documentatie pentru obtinerea Acordului de Mediu pentru „Construire magazie piese de schimb Renault – Pitesti – Romania”;


BLIZZARD DESIGN – Bucuresti, Cotroceni Business Centre, Bulevardul Iuliu Maniu, Nr. 7 Corpul “U”, etaj 2.


Proiectare, project management, consultanta, asitenta tehnica, inginerie

Perioada iulie 2009 – prezent Funcţia sau postul

ocupat Responsabil mediu (part time)


principale

-Intocmirea documentatiei tehnice pentru obtinerea actelor de reglementare (avize, acorduri etc); -Elaborare Registrul oficial cu legi de mediu aplicabile in cadrul companiei; -Raport de mediu pentru proiectul de dezvoltare infrastructura P.U.Z. „Varianta de ocolire Adjud”-colaborator


SC DRUM PROIECT SRL – Str. Sangerului , nr.11, sector1, Bucuresti


Infrastructura rutiera, studii de mediu

Perioada Iulie 2009 – Decembrie 2009 Funcţia sau postul

ocupat Responsabil mediu (part time)

�

156


principale

-Memoriu tehnic pentru obtinerea Acordului de mediu pentru varianta ocolitoare Falticeni, judetul Suceava - Memoriu tehnic pentru obtinerea Acordului de mediu pentru varianta ocolitoare TG Jiu, judetul Gorj -Memoriu tehnic pentru obtinerea Acordului de mediu pentru varianta ocolitoare Tg Frumos, judetul Iasi -Memoriu tehnic pentru obtinerea Acordului de mediu pentru varianta ocolitoare Dej, judetul Cluj Plan de management de mediu -Plan de management de mediu pentru Variantele de ocolire Tg Jiu, Tg. Frumos Falticeni, Buftea, Adjud, Mangalia -Raport la studiu de impact pentru Varianta de ocolitoare Tg jiu -Raport la studiu de impact pentru Varianta de ocolitoare Falticeni -Raport la studiu de impact pentru Varianta de ocolitoare Tg Frumos -Raport la studiu de impact pentru Varianta de ocolitoare Dej


SC CONSITRANS SRL – Str. Polona nr. 56, Bucuresti, sector 1


Muzeografie, Secţia Muzeu a C.M.Ş.N. Galaţi

Perioada 2004 – 2008 Funcţia sau postul

ocupat Inginer protectia mediului

�

157


principale

Monitorizarea factorilor de mediu pentru lucrarile de reparatie capitala a DN 6 – Lugoj - Timisoara, km 500 + 400 – km 552 + 600 – Responsabil de contract - Monitorizarea factorilor de mediu pentru lucrarile de reabilitare a DN 66, Petrosani – Simeria, sector km 154 + 000 – km 179 + 917, Baru – Hateg – Contract 4R2 - responsabil de contract. - Monitorizarea factorilor de mediu pentru lucrarile de reabilitare a DN 66, Hateg – Simeria sector, km 179 + 917 – km 210 + 516 – Contract 4R3 - responsabil de contract. - Monitorizarea factorilor de mediu la lucrarea Constructie artera rutiera intre B-dul D-na Ghica si B-dul Chisinau” - responsabil de contract - Monitorizarea lunara a factorilor de mediu in incinta restaurantului Colosseum - responsabil de contract - Monitorizarea factorilor de mediu pentru contract 3 „Statia de mixturi asfaltice Chitila” - responsabil de contract - Monitorizarea factorilor de mediu pentru contract 212 “Largire la 6 benzi pe DN 1 intre podul Otopeni si aeroportul Otopeni km 12 + 800 – km 16 + 100 – responsabil de contract – finalizat iunie 2004. - Monitorizarea lunara a factorilor de mediu la Staţia de betoane Otopeni – responsabil de contract - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru construcţie fabrica de îmbuteliere ape minerale Fundu Moldovei - colaborator - Studiu de impact asupra mediului pentru Baza de producţie Pantechniki – colaborator - Studiul (factorilor) condiţiilor de siguranţa pentru căile ferate, din punct de vedere a alunecărilor de teren, inundaţiilor si seismelor pe tronsonul „Campina - Predeal” – colaborator - Studiul (factorilor) condiţiilor de siguranţa pentru căile ferate, din punct de vedere a alunecărilor de teren, inundaţiilor si seismelor pe tronsonul „Brasov - Sighisoara” – colaborator - Reabilitare DJ 607 C – Ilovita – Ciresu – întocmit profile transversale - Monitorizarea factorilor de mediu lunara pentru lucrarea:”Fluidizarea traficului pe DN1 Largire DN1 intre Aeroportul Baneasa (km7+535) - Pasajul Otopeni (km 11+938) – C210 A&B”- responsabil de contract - Monitorizarea lunara a factorilor de mediu pentru executia lucrarilor la „Pasaj denivelat suprateran Basarab” – responsabil de contract - Monitorizarea factorilor de mediu pentru constructia autostrazii Bucuresti – Constanta, sector 4 Drajna – Fetesti – responsabil contract - Implementarea sistemului de management de mediu (ISO 14001) in cadrul companiei cuprinzand urmatoarele elemente: o politica de mediu a companiei; o evaluarea impactului; o programul de management de mediu; o instruire, constientizare si competenta;


SC GEOSTUD SRL, Bucuresti` Str. Sangerului , nr.11, sector1, Bucuresti


Elaborare de programe si strategii de mediu, elaborarea studiilor de impact asupra mediului, bilanturilor de mediu, monitorizarea factorilor de mediu.

Educaţie şi formare Perioada 2007 – 2008

Calificarea / diploma obţinută

DIPLOMA DE STUDII APROFUNDATE

�

158



Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti - Facultatea de Hidrotehnica – specializarea - INGINERIA PROTECTIEI MEDIULUI – AN VI – Studii aprofundate

Perioada 2004-2005 Calificarea / diploma

obţinută DIPLOMA MASTER



Universitatea Ecologica Bucuresti - Facultatea de Stiitele Naturii si Ecologie - Specializarea - MANAGEMENTUL RESURSELOR NATURALE

Perioada 1998 – 2003 Calificarea / diploma

obţinută INGINER DIPLOMAT



Universitatea „Dunarea de jos” Galati - Facultatea de Metalurgie si Stiinta Materialelor – specializarea – INGINERIA PROCESELOR SIDERURGICE

Atestatare FILIMON LAURA inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii

pentru protectia mediului la pozitia nr. 263 , pentru RIM; RM;BM SI RA

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la

conversaţie Discurs oral Exprimare

scrisă Engleza B

2


at

B1


t

B1


t

B1


t

B1


t (*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine


sociale Abilitaţi de manager, lucru in echipa

Competenţe şi aptitudini

organizatorice

Competenţe organizatorice în activităţi de management pe probleme de mediu

�

159


Experienta relevanta: Intocmirea documentatiilor tehnice pentru obtinerea Acordului de mediu pentru: - Varianta ocolitoare Falticeni, judetul Suceava - Varianta ocolitoare Tg Jiu, judetul Gorj - Varianta ocolitoare Tg Frumos, judetul Iasi. - Varianta ocolitoare Dej, judetul Cluj. Documentatie de licitatie – Audit de mediu pentru sectorul Cernavoda - Megidia - A2; - Documentatie de licitatie – Audit de mediu pentru sectorul Megidia - Constanta - A2; - Documentatie pentru obtinerea Acordului de mediu pentru Depozitul de deseuri nepericuloase , clasa B, in comuna Apahida, Judetul Cluj; - Documentatie pentru obtinerea Acordului de mediu pentru „Ansamblu Rezidential – Tricodava Bucuresti”; - Documentatie pentru obtinerea Acordului de mediu pentru „Constructie pensiune turistica rurala, comuna Cosesti, judetul Arges”; - Documentatie pentru obtinerea Acordului de Mediu pentru „Bloc locuinte 2S+P+8-12E (Parter Comercial)- Traian Park- Brasov”; - Documentatie pentru obtinerea Acordului de Mediu pentru „Construire magazie piese de schimb Renault – Pitesti – Romania”; Intocmire Rapoarte la studii de impact (RIM) pentru: - Varianta ocolitoare Falticeni, judetul Suceava - intocmit - Varianta ocolitoare Tg Jiu, judetul Gorj – intocmit - Varianta ocolitoare Tg Frumos, judetul Iasi – intocmit - Varianta ocolitoare Dej, judetul Cluj – intocmit - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului petru lucrarea Proiect rezidential Mirador – suprafata = 140 ha; populatie estimata 40.000 locuitori - intocmit; - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru construcţie fabrica de îmbuteliere ape minerale Fundu Moldovei - colaborator - Raport la studiu de impact asupra mediului pentru Baza de producţie Pantechniki – colaborator

Competenţe şi aptitudini de utilizare

a calculatorului

Operare P.I. (Word, Excel, PowerPoint, Adobe Photoshop, Corel Draw, Office)

Competenţe şi aptitudini artistice

Participarea in actiuni de voluntariat pe teme de mediu


Membra in grupuri de lucru in domeniul protectiei mediului

Permis(e) de conducere

Permis de conducere auto (Categorie B)

studiu de evaluare adecvata - apmgl.anpm.roapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/arpm...

Documents