studiu de evaluare adecvata „infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este...

70
STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu” Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu” BENEFICIAR: S.C. BRISE INTERNATIONAL S.R.L. INTOCMIT: P.F.A. Stefanescu Izabela – Mariana - 2013 -

Upload: voliem

Post on 07-Sep-2018

225 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

Studiu de evaluare adecvata

„Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

BENEFICIAR: S.C. BRISE INTERNATIONAL S.R.L.

INTOCMIT: P.F.A. Stefanescu Izabela – Mariana

- 2013 -

Page 2: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

Page 3: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

BENEFICIAR: S.C. BRISE INTERNATIONAL S.R.L. (TERENUL APARTINAND C.N.A.P.D.F. SA ESTE INCHIRIAT BENEFICIARULUI

NUMELE COMPANIEI:S.C. BRISE INTERNATIONAL SRL

ADRESA POSTALA:Sos. MANGALIEI 63 Constanta, bloc SM4, sc A, parter, ap 3, jud Constanta.

NUMELE PERSOANELOR DE CONTACT:Persoana de contact:Bogdan PopescuRetail Project ManagerMobile: +40 752 163 951Phone/ fax: + 40 241 554 [email protected]://www.brisegroup.ro

General manager: Angelo Horatiu NicolaeTel: 0744 533 363E-mail: [email protected]

PROIECT : „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

AMPLASAMENT:

Judetul Olt, Port Corabia, nr cadastral 1962, inscris in cartea funciara 50460

REGIMUL JURIDIC

Terenul se afla in intravilanul orasului Corabia, in administrarea C.N. A.P.D.F. S.A., conform contractului de concesiune nr. 103898/15.10.2008, incheiat intre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si C.N. A.P.D.F., inchiriat lui S.C. BRISE INTERNATIONAL cu contractul de inchiriere nr. 322 din 05.11.2012, avand ca vecinatati: N- Consiliul local Corabia, E- A.P.D.F., V- A.P.D.F., S- Fluviul Dunarea.S.teren= 20 000 mp

Terenul in suprafata de 20000 mp reprezinta proprietatea S.C. BRISE INTERNATIONAL SRL (TERENUL APARTINAND C.N.A.P.D.F. SA ESTE INCHIRIAT BENEFICIARULUI « S.C. BRISE INTERNATIONAL SRL » CONFORM ACTELOR ANEXATE). Conform extras de carte funciara pentru informare nr. 50460. Terenul este situat in incinta portului Corabia.

Page 4: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

AMPLASAMENT- COTE DE REFERINTA FATA DE MAREA NEAGRA SI FATA DE FLUVIUL DUNAREACota de referinta fata de Fluviul Dunarea este de aproximativ 1,90 m (cota extrasa din ridicarea topo)Cota de referinta fata de nivelul Marii Negre, cota 0, este de aproximativ 25 (cota extrasa din ridicarea topo)REGIMUL ECONOMICTerenul este teritoriu portuar si se propune construirea de unitate de depozitare cereale si produse agricole- constructii cu caracter provizoriu.▪ Suprafata totala a terenului, conform C.F. anexat este de 20 000 mp.Procentul de ocupare al terenului este:POT existent = 0,00%POT propus = Sc/St x 100 = 17.41 %Coeficientul de utilizare al terenului este:

CUT existent = 0,00 %CUT propus = Sd/St = 0.17

VecinatatiN – Consiliul local Corabia S – Fluviul DunareaV – C.N.A.P.D.F. SAE – C.N.A.P.D.F. SA

REGIMUL TEHNICSupraf. Totala= 20 000mpDoua magazii 24X70m (platforma betonata, stalpi si grinzi metalici, cantar bascula, cabina comanda, buncar descarcare si transportor) Supraf. Construita hala 1= 1680 mpSupraf. Construita hala 2= 1680 mpH maxim= 10.21 m

Page 5: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

P.O.T. existent= 0.00%P.O.T. propus= 17.41%C.U.T. existent= 0C.U.T. propus= 0.17SITUATIA PROPUSAPrin proiect se propune Infiintarea unei unitati de depozitare si manipulare cereale si produse agricole, imprejmuire, racorduri / bransamente.- Doua Hale cu structura metalica - Pe terenul de 20 000 mp propunem infiintarea a 2 hale de proportii egale amplasate in partea de Sud a terenului, cu o suprafata de 1680 mp fiecare. - Totem ( semnal publicitar) - In zona de acces pe teren, in partea de Est propunem un Totem pe structura metalica, nu mai inalt de 10-12 m. - Pod bascula- In Estul a terenului, pe drumul de acces pe sit, va fi amplasat un “Pod bascula” cu o suprafata de 72 mp.- Cabina comanda si zona birou - Tot in partea de Est a terenului, aproape de limita terenului, propunem amplasarea “Cabina Comanda” (Paza) cu o suprafata de 9 mp si un spatiu pentru birou cu o suprafata asemanatoare zonei de paza. Ambele vor fi prevazute cu cate un grup sanitar.- Groapa descarcare - In partea de Sud a terenului, intre cele doua hale propuse, se va amenaja “groapa descarcare” cu S= 29.40 mp.- Put elevator - Langa aceasta se va construi un “Put elevator” cu S= 13.40 mp - Transportatorul - Deasemeni tot in zona dintre cele doua hale se va amplasa “Transportatorul”. - Generator - Tot intre cele 2 hale se va propune amplasarea unui generator. - Corpuri de iluminat - Iluminatul exterior va consta in iluminarea perimetrala a sitului de-a lungul limitei de proprietate, cat si iluminarea fatadelor halelor.- Zona parcare - Deasemeni, propunem o zona de parcare, chiar in spatiul din partea de Est a terenului, din apropierea zonei de acces.- Doua pontoane - In partea de Sud-Est a terenului, propunem constructia a 2 pontoane de acostare, unul langa celalalt, cu dimensiunile de 6m/12 m. - Bazin betonat vidanjabil – pentru evacuarea apelor uzateJUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI

Proiectul este necesar in activitatea de infiintare a unei unitati de depozitare si manipulare cereale si produse agricole, imprejmuire, raporduri/ brasamente.Limite:VecinatatiN – Consiliul local Corabia S – Fluviul DunareaV – C.N.A.P.D.F. SAE – C.N.A.P.D.F. SASe prezinta elemente specifice caracteristice proiectului propus :-RACORDAREA LA RETELELE UTILITARE EXISTENTE IN ZONAINSTALATII

Instalatii sanitare si canalizareAlimentarea cu apa se va face cu put forat si evacuarea apelor uzate se va face cu un bazin betonat vidanjabil.

Page 6: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

Este recomandata executia in prima etapa a tubulaturii si a coloanelor pentru evitarea traseelor aparente nedorite.

Instalatii termice si de climatizareConstructia va fi racordata la sistemul public de gaz metan. Incalzirea se va face prin intermediul unei centrale termice pe gaz .

Instalatii electriceConstructia va fi racordata la un generator amplasat intre cele doua hale.

DESCRIEREA LUCRARILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI IN ZONA AFECTATA DE EXECUTIA INVESTITIEI

Lucrarile de construire prevazute se vor realiza in mod obligatoriu cu firme specializate si cu personal calificat pentru astfel de lucrari. In timpul executie, beneficiarul si executantul vor lua toate masurile pentru respectarea normelor de protectia muncii in vigoare.Lucrarile de executie nu vor afecta domeniul public pe perioada santierului.

Pe durata lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele:Legea nr. 90/1996 privind protectia munciiNorme generale de protectia munciiRegulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993, privind protectia si igiena muncii in constructiiOrd. MMPS 235/1995, privind normele specifice de securitatea muncii la inaltimeOrd. MMPS 255/1995, normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectieIndividuala;Normativele generale de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr. 775/22.07.1998;Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 - normativ C300 – 1994,Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor.METODE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE

SISTEM CONSTRUCTIV ▪ structura de rezistenta a magaziilor va fi realizata din stalpi si grinzi metalice.▪ infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici▪ structura de rezistenta transportor- structura metalica, fundatii izolate▪ groapa de receptie si putul elevatorului vor avea peretii alcatuiti din beton armat▪ cantarul pod basula pentru uz rutier de 60-80 t va avea o platforma din beton armat prevazuta cu rampe de acces conform temei de tehnologie▪ pentru circulatia auto din incinta va fi realizata o platforma carosabila din beton▪ Utilitati: constructia va fi racordata la retelele de electricitate existente.

PLANUL DE EXECUTIE, CUPRINZAND FAZA DE CONSTRUCTIE, PUNEREA IN FUNCTIUNE, EXPLOATARE, REFACERE SI FOLOSIRE ULTERIOARA

Page 7: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

ü Amenajarea peisagisticaü Trasarea fundatieiü Turnarea fundatiilor izolate tip paharü Ridicarea structurii metaliceü Acoperireü Finisaje interioare

I.1. Informaţii despre materiile prime:• Materii prime din instalatiile furnizorilorPrincipalele resurse naturale folosite sunt: agregate minerale ( balast, pietris, nisip); apa, lemn pentru cofraje.Energie electricaEnergia electrica necesara desfasurarii activitatilor de constructie, va fi furnizata din sistemul energetic national, prin bransarea la reteaua locala de energie electrica.Carburanti (motorina, benzina) si uleiuri de motorAlimentarea cu carburanti a utilajelor si mijloacelor de transport va fi efectuata cu cisterne auto, ori de cate ori va fi necesar (exclusiv pentru utilaje de dimensiune redusa de la fronturile de lucru). Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în santier în perfecta stare de functionare, având facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti.Schimbarea lubrifiantilor se va executa dupa fiecare sezon de lucru în ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie.I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo 70:Orasul Corabia se află situată în sudul României si al Judetului Olt, pe malul stâng al Dunării. Fizicogeografic este încadrată în Câmpia RomanaTiului, parte a Câmpiei Olteniei, la intersectiameridianului de 24030‟5‟‟ cu paralela 43044‟5‟.Orasul Corabia este format din: Tudor Vladimirescu, Vârtopul, Celiu. Orasul se învecinează la est cu Gârcov, la sud cu fluviul Dunărea, la nord cu Visina si la vest cu Orlea.

Page 8: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

Page 9: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului:I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire:Lucrarile care fac obiectul prezentei documentatii nu necesita racord la utilitati.In faza de executie a lucrarilor, racordarea la utilitatile necesare pe perioada executiei intra in sarcina constructorului, atat din punct de vedere al stabilirii necesarului si a solutiei cat si din punct de vedere al costului. Pentru asigurarea cu utilitati (apa, energie electrica), constructorul poate utiliza reteaua de utilitati proprie portului, cu obligatia de a avea toate avizele necesare in acest scop.Alimentarea cu apa se va face cu put forat si evacuarea apelor uzate se va face cu un bazin betonat vidanjabil. Nu sunt prevazute prin proiect instalatii de epurare sau preepurare a apelor uzate. Pentru faza de executie se vor impune diverse masuri in scopul evitarii impurificarii apei freatice.Portul Corabia nu dispune de retea de canalizare proprie, utilizand reteaua de canalizare a orasului, pentru deversarea apelor uzate menajere. La fel va proceda si executantul lucrarilor, care va suporta din fonduri proprii costul lucrarilor de racordare la aceasta retea.Drumul principal de legătură al portului cu reţeaua de drumuri nationale sunt DJ 543 si DJ 544 AAnalizând traficul de perspectivă al portului Corabia, poziţia portului pe Dunăre, traficul portuar şilogistica, fluxurile şi relaţiile de transport, se estimeaza ca volumul de trafic mărit generat de dezvoltarea portului Corabia nu va presupune noi legături de drum.I.3.b.Modificările fizice în perioada de exploatare:În perioada de exploatare nu vor apărea alte modificări fizice în afara celor prevazute în etapa de construire - reabilitate a portului Corabia.I.3. e.Modificdri fizice la închidere, dezafectare, demolare:Lucrarile prezentate mai sus nu presupun activitati importante de dezafectare. Pe amplasament nu se afla cladiri, depozite sau alte constructii.Pentru investiţia propusă în Portul Corabia, durata de viaţă pentru care e proiectata este pe perioada contractului de inchiriere a terenului, conform normativelor. In aceasta perioada de timp, lucrarile necesare vor fi cele de intretinere, iar dupa perioada normata, lucrarile vor fi eventual reparatii capitale, daca este cazul.Este prevazuta numai dezafectarea facilitatilor organizarii de şantier la finalizarea constructiilor.Avand in vedere gradul de antropizare al amplasamentului lucrarilor si specificul lucrarilor, nu sunt prevazute lucrari speciale de refacere a amplasamentului de tipul inierbarilor, plantarilor de vegetatie, arbusti, etc.Organizarea de santier va fi amplasata pe platformele portuare existente si nu va ocupa suprafete de teren natural.Se va proceda la retragerea utilajelor de constructii si transport de pe amplasament si se va trece la dezafectarea organizarii de santier.Întreaga zonă utilizată temporar pentru lucrările de construcţie va fi curăţată (toate materialele şi deşeurile generate de desfăşurarea lucrărilor de constructie si cele conexe vor fi îndepărtate), astfel încât să se creeze conditiile de utilizare a zonei în cadrul activitătilor portuare.I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.):Principalele resurse naturale folosite sunt: agregate minerale (piatra sparta, balast, pietris, nisip); apa, lemn pentru cofraje.

Page 10: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului/proiectului:Nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariilor protejate.I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora:Localizarea geografica, in partea de sud a tarii, impreuna cu relieful de lunca constituie unul din factorii importanti care traseaza nota caracteristica a climatului acestui teritoriu. Particularitatile climatice si topoclimatice ale Dunarii in acest sector se inscriu pe fondul climatului temperat de tranzitie in care penduleaza influente de ariditate din partea de sud a teritoriului.Acest climat se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii reduse, uneori sub forma de averse, ierni foarte geroase, adesea cu viscole puternice si perioade de incalzire frecvente ce duc la discontinuitati in distributia temporara si teritoriala a stratului de zapada.Orasul Corabia este asezat in plina zona de clima temperat-continentala, primind influenta climatului continental excesiv, ce se caracterizeaza prin ierni geroase cu temperaturi cuprinse intre -15 si -30 grade Celsius si veri cu temperaturi ce se ridica uneori la 35-40 grade Celsius.Vara cad ploi putine, toamna si primavara fiind cele mai ploioase anotimpuri.Iarna zapezile sunt uneori abundente. Cantitatea anuala de precipitatii este de 500 -600 mm/mp.Vanturile predominate sunt cele care bat de la NE sau de la NV. Perioada de calm atmosferic se inregistreaza vara si toamna.Calitatea aerului din zona lucrarilor este influentata de traficul naval si de activitatile portuare. Activitatea de constructie reprezinta o importanta sursa de poluare a atmosferei cu praf, putând avea un impact temporar substantial asupra calitatii aerului din zona amplasamentului.Vântul deplasează poluantii în masele de aer; dacă are o viteză mică, mentine o concentratie mare de poluanti în stratul de aer, iar dacă are o viteză mare, dispersează agentul poluant pe suprafete întinse ale atmosferei si concentratiile acestora vor fi mai mici.Principala sursă de poluare a zonei este industria, care este reprezentată prin:• S.C. ZAHAR S.A. - pulberi, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxidde sulf, oxizi de azot, pulberi de var• S.C. MOBICOR S.A. - solventi si compusi organici volatiliSurse de poluare a aerului în incinta portuluiSurse de poluare specifice activităţilor de construcţieEmisiile din timpul desfasurarii constructiei sunt asociate în principal cu miscarea pamântului (decopertare, curatarea terenului, decaparea si nivelarea terenului), manevrarea si transportul unor materiale, lucrarile de umplutura, executia propriu-zisa a lucrarilor). Emisiile de praf variaza adesea în mod substantial de la o zi la alta, functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor.Execuţia lucrărilor proiectate necesită folosirea unui parc de utilaje care sunt surse de poluare a aerului.Substanţele poluante specifice sunt CO, NOx, SO2, COV (compuşi organici volatili), CH4, CO2, etc. rezultaţi din arderea carburanţilor în motoare şi pulberi în suspensie şi sedimentabile, rezultate din circulaţie şi din vehicularea materialelor.Degajarea prafului în atmosfera mai are loc în timpul activitatilor de manipulare a pietrei brute în depozite, precum si în timpul transportului acesteia. Cantitatea de praf eliberata depinde foarte mult de calitatea anrocamentelor, si anume daca acestea contin praf, murdarii sau sunt distruse la

Page 11: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

manipulare. De asemenea, anumite cantitati de praf se vor degaja si în timpul depunerii balastului, pietrei sparte si pietrei brute pentru protectia malului.Prepararea betoanelor, implica o serie de operatii care pot constitui surse stationare sau mobile de emisie a poluantilor atmosferici, si anume:• manevrarea (aprovizionare, stocare, transfer) materiilor prime (agregate, nisip, ciment);• procesarea materiilor prime, si, dupa caz, stocarea temporara a produselor;• transportul produselor pentru punerea în opera.In timpul acestor operatii, în atmosfera se emit particule de ciment sau agregate, liber, din cauza lipsei instalatiilor de retinere, sau prin eroziune eoliana.Sursele aferente manevrarii agregatelor, precum si stocarii acestora sunt surse joase, la nivelul solului sau în apropierea solului, deschise si punctuale.Surse de poluare specifice activităţii de operare/exploatare în incinta portuluiLucrarile hidrotehnice ce urmeaza a fi executate nu sunt generatoare de emisii poluante pentru aer.Poluarea aerului este determinată de arderea carburanţilor în motoarele utilajelor portuare şi mijloacele de transport (CO, NOx, SO2, etc.), pe de o parte şi de circulaţia auto şi vehicularea materialelor (pulberi) pe de alta parte.Emisii de poluanti Mijloacele auto reprezinta principala sursa generatoare de toxici gazosi, prezenti într-o gama foarte variata, de la substante primare (gaze si solide), substante secundare ce pot forma smogul fotochimic si umed.Literatura de specialitate identifica în cazul motoarelor termice navale trei sisteme de baza:• esapamentul motorului;• ungerea si ventilatia carterului;• alimentarea cu combustibil,ca potentiale surse de poluare cu toxici gazosi si hidrocarburi

Zgomot şi vibraţiiPe perioada de realizare a depozitului, lucrarile se vor incadra ca si nivel de zgomot in prevederile legale si anume STAS 10009/88. Utilajele prevazute sunt cu un grad ridicat de fiabilitate si usor de exploatat. Zgomotul se va intensifica în zonă datorită funcţionării utilajelor; acesta, va varia, în funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor realizate. În acest sens, desfasurarea activitatilor de santier se va realiza in limiteleparametrilor normali de lucru, asigurându-se astfel păstrarea echilibrului ecologic din zonă.Pe perioada de functionare a proiectului, nivelul de zgomot va fi cu mult redus fata de perioada de realizare a proiectului, sursele de zgomot fiind reprezentate de parcarile si manevrele autoturismelor, respectand bineinteles prevederile legale in vigoare.

I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOLÎn judeţul Olt există fenomene de depunere aluvionară în lunca Dunării şi eroziune a malului fluviului. Excesul de apă în sol datorită inundaţiilor şi apei subterane are efecte negative asupra unor terenuri.De-a lungul malului stâng al fluviului in zona Corabia se gasesc: cernoziom aluvional levigat, brun roscat, brun argiloiluvial, aluvisoluri.Fragmentarea redusa a reliefului a oferit conditii favorabile pentru practicarea agriculturii.

Page 12: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

De-a lungul văii Dunării în Oltenia, cernoziomurile sunt predominante, împreună cu soluri aluviale, cernoziomuri aluviale, lăcovişti.Solurile au o fertilitate ridicata ceea ce permite practicarea pe scara larga a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale.Procesele hidrologice supun lunca unei transformări continue, intensitatea acestora variind foarte mult în decursul unui an, ca urmare a modificărilor hidrologice din albie, ele având intensitate mare la nivele maxime. Dintre acestea, predomină procesele de acumulare, prin tendinţa continuă de formare şi înălţare a patului de aluviuni. În cuprinsul luncii se desfăşoară şi procese de pantă, de eroziune, rupturi de maluri.Procesul de aluvionare este specific formării solurilor aluviale, caracterizate prin vârsta lor redusă şi printr-un surplus de umiditate datorită apelor de inundaţie.Nu s-au realizat investigaţii cu privire la condiţiile chimice, activitatea biologică şi poluarea în zonă a solului.Din punct de vedere al mediului, factorul „sol”, în cazul obiectivului analizat de modernizare a portului Corabia, este nerelevant. Toate lucrările de reabilitare si modernizare a portului se desfăşoară în incinta acestuia, incintă realizată în urmă cu multe decenii.Platforma portului în totalitate reprezintă un ecosistem artificial, antropizat, constituit în suprafaţă din umpluturi, clădiri, platforme betonate, drumuri şi cale ferata.In zona portului nu se cunosc depasiri ale concentraţiilor de substanţe poluante în sol sau cazuri de poluari accidentale. In consecinta se apreciaza ca substantele poluante se situează în vecinătatea valorilor normale cf. prevederilor Ordinului 756/1997 pentru Reglementarea privind evaluarea poluarii mediului.Se poate aprecia că activităţile desfăşurate în port până în prezent nu au determinat poluarea solului.Lucrarile de sapaturi preconizate in etapa de executie vor avea doar un impact mecanic asupra solului, in zona malului, fara a favoriza aparitia eroziunilor sau siroirilor.Lucrările proiectate pentru modernizarea portului (refacerea pereului) asigură o protecţie corespunzătoare solului, inclusiv în cazul deversării accidentale a unor substanţe poluante.Protectia solului mai este asigurata prin stabilizarea malului Dunarii si prin marirea suprafetei de scurgere a fluviului in zona, datorita dragajelor prevazute.I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APASituat in bazinul dunarean, si Lunca Dunarii, teritoriul sudic al judetului Olt prezinta un potential hidrologic variat, constituit din ape subterane cu un caracter ascensional. Grosimea stratului de apă subterană este corelată cu grosimea depozitului aluvial şi poate fi între 5 - 20 m, sau chiar mai mult de 20 m în unele părţi ale luncii.Corabia se află deasupra următoarelor corpuri de apă subterană:• Lunca Dunării (Bechet - Tr.Măgurele) Cod: O2• Lunca si terasele Oltului inferior Cod: O1Duritatea totală este mare şi apa subterană din lunci, în general, nu este adecvată pentru a fi utilizată ca apă potabilă.Mineralizarea totală este influenţată de structura litologică. În zone cu material grosier (nisipuri cu pietrişuri) reziduul fix are în general valori mai mici decât în zone cu acvifere în material fin (nisipuri fine, praf, argilă).

Page 13: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

In ceea ce priveste limitele admise pentru apa potabilă (Legea 458/2002, privind calitatea apei potabile, modificată de Legea 311/2004), în unele zone pot apărea depăşiri ale limitelor privind unii indicatori, de exemplu fier sau nitraţi.Relieful actual din lunca a suferit modificari importante datorita interventiei antropice: indiguiri, desecari, canale de irigatii, etc.Din punct de vedere hidrogeologic, zona analizata se caracterizeaza prin prezenta a trei formatiuni acvifere:- stratul acvifer freatic;- stratul acvifer de mediu adancime;- complexul acvifer de mare adancime.Dezvoltarea acestora pe verticala si orizontala prezinta variatii, atat in ceea ce priveste pozitia si grosimea, cat si in ceea ce priveste structura litologica.Acviferele tipice de apă, după cum sunt prezentate în exemplele din figura de mai jos sunt distribuite în lunca Dunării şi în terasele învecinate:• Acvifere locale în pietrişuri din câmpii aluviale din holocen (qh)• Acvifere locale în pietrişuri şi nisipuri din pleistocenul superior (qp3)Panta apei subterane are modificări în zonele de tranziţie dintre terasele succesive ale terenului, sau între prima terasă apropiată de fluviu şi luncă.Creşterea nivelului apelor Dunării are un impact asupra nivelului apelor subterane. în zona de 200 metri de la mal. Impactul se poate observa intr-o perioada de pana la 7 zile; în zone de 400 metri -de până la 9 zile şi de peste 15 zile în cele mai îndepărtate sectoare. Scăderea nivelului apei fluviului se reflectă asupra apei subterane, respectiv după 8, 20 şi 30 de zile.Aceste diferenţe mari de timp se datorează faptului ca nivelurile ridicate ale apelor fluviului exercita o presiune mai mare avnd ca rezultat o saturatie rapida.

Figura : Apa subterană în vecinătatea Dunării, în limitele judeţului OltResursele de apa:

Page 14: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

Apele indentificate pe raza orasului Corabia sunt:• Dunărea - confluentă cu: Ursa• Obârsia - confluentă cu: Crusov• Gârcov (Silisteoara) - confluentă cu: OltAlimentarea cu apaAlimentarea cu apa se va face cu put forat si evacuarea apelor uzate se va face cu un bazin betonat vidanjabil. Nu sunt prevazute prin proiect instalatii de epurare sau preepurare a apelor uzate. Pentru faza de executie se vor impune diverse masuri in scopul evitarii impurificarii apei freatice.Evacuarea apelor uzateCanalizare menajeraOrganizarea de santier se va amplasa în incinta portului, astfel putându-se racorda la sistemul de canalizare al orasului Corabia, la care este racordat si portul. Daca nu exista o astfel de posibilitate, se impune realizarea de fose vidanjabile sau utilizarea de WC-uri ecologice. Descarcarea apelor vidanjate se va face numai în sistemul de canalizare.Cantitatea de apa uzata depinde de conditiile oferite de organizarea de santier. În cazul în care se asigura si apa calda pentru dusuri si prepararea hranei, se mareste considerabil volumul acestor ape. În cazul evacuarii în sistemul de canalizare, apele uzate vor trebui sa îndeplineasca conditiile prevazute în HG 352/2005 NTPA 002.Canalizare pluvialaColectarea apelor pluviale din incinta portuara se face prin canale rectangulare din beton, asigurandu-se pante de scurgere i=0.003÷0.005.Din aceste canale, apa este preluata in tronsoane de canalizare pluviala din tuburi circulare care deverseaza apele fluviale in Dunare, prin trei guri de descarcare.Inainte de deversare in Dunare, apele sunt trecute prin separatoare de namol si produse petroliere si aduse la conditiile impuse de normativul NTPA 001/2002 privind descarcarea in receptori naturali.I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILORPrincipalele lucrări sunt: săpături (manuale şi mecanice), umpluturi (balast, piatră spartă, anrocamente), peree, betoane, etc.Deşeurile vor reprezenta cantităţi de materiale (pierderi) rezultate de la aceste lucrări, ce pot fi încadrate în categoria deşeurilor ce pot fi acceptate într-un depozit de deşeuri inerteDeşeurile de pamânt şi pietre, pot fi reciclate în lucrările de umpluturi.Eliminarea deşeurilor constituie o activitate ce trebuie cuprinsă în Planul de management de mediu, elaborat de către constructor la începerea lucrărilor.În continuare este prezentat modul de gospodărire al deşeurilor:• deşeuri menajere sau asimilabile: în organizarile de santier sau pe pontoanele de lucru se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere de tip pubelă. Acestea vor fi eliminate prin intermediul societatilor comerciale de profil. Se apreciaza ca pentru intreg personalul, acestea nu vor depasi 20-30 kg/zi.• deşeuri metalice: se vor colecta separat si temporar pe platforma. Vor fi transportate si valorificate ulterior prin unităţi specializate de prestări servicii pentru colectare si procesare;• deşeuri materiale de construcţii: din punct de vedere al potenţialului contaminant, aceste deşeuri nu ridică probleme. În ceea ce priveşte valorificarea şi eliminarea lor se pot propune maimulte metode: valorificarea locală în umpluturi, utilizarea ca material inert în cadrul depozitelor de deşeuri din zonă;

Page 15: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

• hârtia, cartonul, lemnul şi plasticul vor fi colectate şi depozitate separat de celelalte deşeuri, în vederea valorificării;• anvelope uzate: se vor depozita special in locuri amenajate special. Urmeaza transferul periodic pentru reeşapare sau eliminare la societăţi autorizate.• acumulatori uzaţi, filtre ulei, uleiuri de motor, resturi de ambalaje de la uleiuri si lubrifianti: deşeuri cu potenţial periculos atât asupra mediului înconjurător, cât şi a manipulanţilor, vor fi stocate şi depozitate corespunzător. Printr-o bună organizare, se aşteaptă ca aceste deşeuri să fie generate în cantităţi minime, Deşeurile lichide periculoase vor fi păstrate în containere şi în locuri special amenajate. Deşeurile depozitate vor fi periodic îndepărtate de pe amplasament de către societăţi specializate şi autorizate în colectarea, transportul şi procesarea/eliminarea finală a acestora.Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta sintetic in tabelul urmator:Tabel 6 Modul de gospodarire al deseurilor inerte

Amplasam

ent

Tip

deseu

Mod de colectare

si evacuare

In interiorul incintei se vor organiza

Observatii

Menajer

Sau asimilabile

puncte de colectare prevazute cu

containere de tip pubela. Periodic (cel

putin saptamanal) acestea vor fi golite.

Se vor elimina la

depozite de deseuri

Deseuri

metalice

Se vor colecta temporar in incinta de

santier, pe platforme si/sau in containere.

sau se vor valorifica,

in functie de tipul

de

deseu respectiv.

SantierDeseuri

materiale de

constructii

Aceste deseuri sunt constituite in special

de steril si resturi de beton si nu au

potential contaminat. Pentru valorificarea

si eliminarea lor, in furictie de contextul

Se valorifica

obligatoriu prin

firme specializate.

Page 16: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

sitiatiei se propune utilizarea materialului

pentru umpluturi, nivelari.

I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului:I. 7.a. Categoria de folosinţă a terenului:Terenul identificat mai sus prin Certificatul de Urbanism nr. 64 / 26.06.2011, este liber de sarcini.Conform PUG si a Regulamentului local de urbanism aferent, terenul se afla in subzona de unitati industriale existenta.I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către proiectul propus:Suprafata totala a incintei este de 2 ha, zona fiind destinata exclusiv activitatilor portuare specifice.Accesul principal in port se realizeaza prin DJ 543, DJ 544 A si in continuare legaturi la DN 54A si DN 54.Terenul ce va fi ocupat de lucrari este concesionat de CN APDF SA Giurgiu (Administratia Porturilor Dunarii Fluviale)1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale specialeNu vor fi necesare alte servicii suplimentare în afara dcelor prevăzute in studiul de fezabilitate si în proiectul tehnic care au stat la baza elaborarii Studiului de evaluare adecvata.1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a PP:Se apreciaza ca durata de executie a lucrarilor este de circa 12 luni, lucrarile realizandu-se intr-o singura etapa. in perioada 2013 - 2014.Conform HG nr. 2139 / 2004 - “Catalogul mijloacelor fixe şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe”, pentru construcţiile hidrotehnice din piatră (Art. 1.4.2.2) se prevede o durată de funcţionare de 24 - 36 ani.Pentru perioada de functionare se va întocmi la faza următoare a proiectului un “Program pentru asigurarea urmăririi curente a comportării în timp a lucrării” în baza Legii nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii (art. 18), HG nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea Regulamentului privind calitatea în construcţii şi Ordinului nr. 57/N/18.08.1999 privind aprobarea “Normativului privind urmărirea comportarii în timp a construcţiilor“ indicativ P 130/1999.Proiectul nu prevede activităţi viitoare de dezafectare pentru lucrările hidrotehnice executate.I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului propus:Monitorizarea calitatii apelor uzate evacuate printr-un bazin betonat vidanjabil in scopul verificarii respectarii indicatorilor de calitate prevazuti in NTPA 002/2005 se va realiza cu frecventa impusa de operatorul statiei de epurare.In timpul santierului se vor amplasa plase de protectie pentru constructii ce vor acoperi schelele si astfel se va impiedica dispersia prafului in atmosfera. Depozitarea deseurilor se va face in interiorul proprietatii.

Page 17: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

Cerintele de refacere si protectie a mediului presupun realizarea constructiei astfel incat pe toata durata de viata (executie, exploatare, postutilizare) sa nu afecteze echilibrul ecologic, sa nu dauneze sanatatii, confortului si linistii oamenilor.Se vor respecta prevederile Legii 137/1995 privind protectia mediului si Legea 107/1996 a apelor.Utilizarea terenului si functiunile propuse nu vor fi de natura poluanta pentru zona si nu va impiedica sub nici o forma buna functionare a cladirii sau a vecinatatilor. De asemenea, materialele partilor constitutive structurale si nestructurale ale halelor, precum si instalatiile si echipamentele necesare nu vor avea impact daunator asupra mediului sau sanatatii oamenilor.Nu se vor desfasura activitati cu specific de emisie de noxe in mediul inconjurator.Apele uzate menajere precum si cele pluviale vor fi directionate catre fluvial Dunarea prin fosa septica propusa, impiedicand infiltratiile in sol si impurificarea apelor subterane. Nu vor exista ape uzate de tip tehnologic.Sursele potentiale de poluare a atmosferei sunt cele legate de traficul auto si emisiile de CO2 rezultate in urma arderii gazelor naturale a centralei termice pe gaz metan, insa cantitatea acestora se inscrie in parametri normali din punct de vedere al mediului, neexistand riscul punerii in pericol a vietii.Prin realizarea proiectului activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare asolului se impart in doua categorii: surse specific perioadei de executie si surse specific perioadei de exploatare. In perioada de executie a investitiei nu exista surse industriale de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de constructie.Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efectenedorite asupra solului. In perioada de functionare sursele posibile de poluare ale solului pot fi rezultante ale depozitarii necontrolate a deseurilor de tip menajer.Deseurile menajere constituite din resturile care vor proveni din consumurile angajatilor de la hala si a manipularii cerealelor si vor fi evacuate in baza unui contract incheiat cu un prestator de servicii de salubritate, care nu va permite imprastierea lor. Pe amplasament nu vor fi semnalate alte tipuri de deseuri.

I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului:Pe baza unei analize preliminare a categoriilor şi volumelor de lucrări necesare realizării obiectivului se poate aprecia că şantierul nu va dispune de staţii proprii de betoane de ciment, staţie de sortare agregate minerale, cariere de piatră, balastiere.Apreciem că volumele de lucrări, deşi semnificative, nu justifică deschiderea de cariere de piatră şi balastiere, procurarea de instalaţii de betoane.Pentru evaluarea impactului în timpul execuţiei lucrărilor se va lua in considerare varianta in care betonul, piatra spartă, balastul, etc., vor fi procurate de la furnizori specializaţi, sarcinile constructorului rezumându-se la transportul, în incinta portului, depozitarea şi punerea în operă a acestor materiale.Pentru execuţia acestor lucrări vor fi necesare excavatoare, buldozere, încărcătoare, compactoare, autobetoniere, macarale. Având în vedere productivităţile orare ale utilajelor şi volumele de lucrări de mai sus, numărul necesar de ore de-funcţionare a utilajelor este de 100 - 300 ore pentru fiecare tip de utilaj, valori mai reduse de 100 - 200 ore revenind buldozerelor, compactoarelor, macaralelor, valori de 200 -300 ore revenind încărcătoarelor, excavatoarelor.

Page 18: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

Graficul de execuţie şi necesarul de utilaj e vor fi stabilite de constructorul obiectivului. Pentru evaluarea impactului asupra mediului în perioada de execuţie a lucrărilor de modernizare a portului se apreciază că principalele efecte adverse sunt generate de activitatea utilajelor de construcţie şi a mijloacelor de transport, activitate ce produce, în principal, poluarea aerului ca urmare a arderii carburanţilor în motoare şi poluare sonoră, ca urmare a funcţionării motoarelor şi circulaţiei; trebuie avute în vedere şi poluarea aerului cu particule materiale/praf rezultate din circulaţia şi vehicularea materialelor, pierderile accidentale de carburanţi, accidentele, etc.Organizarea de santierAvand in vedere dimensiunile obiectivului analizat, se apreciaza ca este suficienta o singura organizare de santier.In urma vizitelor efectuate in teren si discutiilor cu factorii implicati s-a propus amplasarea organizarii de santier in imediata apropiere a lucrarilor, in zona platformelor betonate existente ale portului. Mai exact, organizarea de santier va fi amplasata in zona cladirii capitaniei portului, pe terenul din spatele platformei betonate, existente la danele 6 10.Antreprenorul va obţine toate autorizaţiile necesare din partea autorităţilor locale în vederea amplasării şantierului pe cheltuială proprie. Antreprenorul care va câştiga licitaţia de execuţie va notifica Agentia pentru Protectia Mediului Olt in vederea precizarii exacte a locatiei selectate a organizarii de santier si detalierea facilitatilor necesare.Organizarea de şantier vor cuprinde spaţii de cazare/birouri de tipul containerelor, atât pentru antreprenor cât şi pentru consultantul lucrării. Se vor amenaja spatii de depozitare pentru materiale si utilaje şi zone de parcare pentru utilaje si echipamente. Acestea vor fi amplasate şi construite pe suprafata platformelor portuare existente, fara ocuparea unor suprafete suplimentare de teren. La finalizarea lucrarilor suprafetele ocuptate se vor readuce la starea initiala ocuparii acestora. Având în vedere că în acest moment suprafetele respective sunt antropizate, (partial betonate, drumuri degradate) nu se poate pune problema unor lucrări pentru a le aduce la starea initialaÎn cadrul organizării de şantier se va organiza stocarea temporară şi colectarea deşeurilor în containere etanşe depozitate în locuri special amenajate. Eliminarea acestora de pe amplasament se va realiza prin intermadiul firmelor specializate.Se va asigura organizarea funcţională a incintei organizării de şantier astfel încât desfăşurarea activităţii să se limiteze la spaţiile proiectate, în funcţie de specific (depozitare, spaţii manevră etc.).Principalele lucrări necesare organizării de şantier sunt:• amplasarea construcţiilor temporare modulare (containere) sau realizarea unor construcţii temporare de tipul magaziilor;• crearea unui sistem adecvat de drenaj al apelor pluviale, daca acesta nu exista deja;• organizarea spatiilor necesare depozitarii temporare a materialelor, masurile specifice pentru conservare pe timpul depozitarii si evitarii degradarilor;• lucrări pentru realizarea conectării la reţelele de utilităţi existente în zonă -daca se considera necesar;• acoperirea materialelor pulverulente sau udarea acestora;• asigurarea racordarii provizorii la reteaua de utilitati urbane din zona amplasamentului;• masuri si echipamente pentru prevenirea si stingerea incendiilor.Tinand cont de durata lucrarilor, dotarile aferente fiecarei organizari de santier pot fi:• cladirea administrativa;• parcaj autovehicule de transport; dotari pentru PSI.

Page 19: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

Pentru a asigura condiţii igienico-sanitare lucrătorilor la locul de muncă se vor lua următoarele măsuri:• vor fi prevăzute grupuri sanitare;• vor fi prevazute truse de prim ajutor şi vor fi disponibile la toate punctele de lucru pe şantier;• întreg personalul va fi instruit să acorde prim ajutor;• serviciile de asistenţă pentru urgenţe medicale vor fi furnizate de unităţile medicale cele mai apropiate.Contractantul este obligat să respecte cerinţele Regulamentului privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat cu ordinul nr. 9/N/15.03.93 de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului (M.L.P.A.T.).Managementul materialelorPentru realizarea lucrarilor propuse in proiect, se vor folosi urmatoarele tipuri de materiale care pot fi:• agregate de balastiera, cariera• materiale metalice, materiale speciale de instalatii etc. care se transporta cu mijloace auto de la furnizori si care pot ajunge direct la locul de punere in opera sau sunt depozitate iin depozite intermediare din organizarea de santier.Carburantii si lubrefiantii pentru utilaje si mijloacele de transport se pot aduce cu mijloace auto, ajungand in punctele de alimentare din organizarea de santier.Apa necesara pentru prepararea mortarelor udarea suplimentara a terasamentelor, stropirea drumurilor de incinta, precum si pentru alte scopuri, se va asigura, din reţeaua locala.O grupa speciala o constituie carburantii si lubrifiantii pentru utilaje si mijloacele de transport care se vor asigura în afara lucrarii de catre detinatorii mijloacelor mecanizate.Cuantificarea impactului activitatilor din cadrul organizarii de santier este dificil de făcut în aceasta faza de proiectare, elementele necesare evaluării impactului find dependente direct de antreprenor, de utilajele şi tehnologia folosite, de experienţa acestuia şi disciplina muncitorilor.După cum s-a menţionat mai sus, impactul prognozat asupra solului poate fi apreciat ca redus şi temporar.Impactul posibil, local, l-ar putea constitui pulberile/praful generat de traficul, limitat numai la perioada dinainte de începerea lucrărilor prevăzute când se vor transporta elementele necesare pentru amenajarea utilitătilor unui santier.Un alt impact posibil il pot provoca apele uzate care vor rezulta de la organizarea de santier. Se va impune respectarea limitelelor de incarcare cu poluanti conform NTPA -001/2005 - in cazul in care acestea se vor evacua dupa epurare intr-un curs de apa. Daca apele uzate se vor evacua in reţeaua de canalizare existenta, concentratiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA - 002/2005“Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor”. Daca, dupa epurare apele uzate menajere se vor descarca pe terenurile invecinate, propunem impunerea respectarii limitelor stabilite prin STAS 9450 - 88 “Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor agricole”.Realizarea organizării de şantier trebuie făcută având în vedere reducerea, pe cât posibil, a zonei folosite pentru efectuarea lucrărilor de construcţie. Constructorul va avea responsabilitatea de a efectua lucrările în aşa fel încât să se minimizeze riscul de poluare a mediului şi de a implementa măsuri adecvate de control, după caz. Zona folosită ca organizare de şantier va fi refăcută după

Page 20: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

terminarea lucrărilor de construcţie chiar daca aceasta a fost amplasata si a functionat intr-o zona cu caracter industrial.În ansamblu, luând în considerare situatia actuală a amplasamentului si prin respectarea celor de mai sus, impactul organizării de santier asupra solului poate fi considerat redus şi temporar.Sursele de poluanţi în timpul organizării de şantier sunt reprezentate de:• circulaţia autovehiculelor si utilajelor;• activităţile desfăşurate în cadrul organizării de şantier;• apele meteorice cazute pe platforma pe care este amplasata organizarea de santierActivitătile din cadrul organizarii de santier poate genera surse de poluare a apelor de suprafata si a solului, cu ape uzate sau cu deseuri menajere, cu hidrocarburi sau diverse substante toxice sau periculoase. Aceste surse pot deveni semnificative in cazul in care nu se iau masuri eficiente de limitare a interactiunii dintre organizarea de santier si panza freatica (de exemplu, panza freatica nu trebuie sa devina in nici un caz emisar pentru apele fecaloid-menajere generate in cadrul organizarii de santier).Realizarea organizării de şantier trebuie făcută având în vedere reducerea, pe cât posibil, a zonei folosite pentru efectuarea lucrărilor de construcţie. Constructorul va avea responsabilitatea de a efectua lucrările în aşa fel încât să se minimizeze riscul de poluare a mediului şi de a implementa măsuri adecvate de control, după caz. Zona folosită ca organizare de şantier va fi refăcută după terminarea lucrărilor de construcţie conform prevederilor Planului de Management de Mediu.Planul de management de mediu conţine măsurile de reducere a impactului pe toată durata de viaţă a investiţiei: execuţie (demolare, construcţie), funcţionare şi dezafectare. Planul de management de mediu are două secţiuni: Planul de reducere a impactului asupra mediului şi Planul de monitorizare.Planul de management de mediu pentru execuţie este un document întocmit de furnizor/executant/prestator pe baza Planului de management de mediu, aprobat de reprezentantul companiei, care conţine măsurile detaliate de reducere a impactului de mediu, adaptate la tehnologiile şi echipamentele utilizate pe toată perioada execuţiei lucrării, prin care se garanteaza implementarea conditiilor impus prin Acordul de mediu, precum si altor conditii din legislatia de mediuÎn perioada de construcţie, respectarea prevederilor legale de protecţie a mediului în activitatea de construcţii se referă si la măsurile de eliminarea/diminuarea impactului organizarilor de santier. Aceste prevederi cuprind reglementări privind organizarea de şantier, gestiunea deşeurilor menajere şi de altă natură, stocarea carburanţilor şi alimentarea utilajelor, semnalizarea şi împrejmuirea organizarii de santier, instruirea personalului, etc.• interzicerea depozitării de materiale de construcţii direct pe sol, fara impermeabilizari prealabile;• amenajarea si delimitarea zonei de colectare teporară si depozitare a deseurilor;• depozitarea substanţelor periculoase se va realiza în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în spaţii cu acces restricţionat, acoperite, pe osuprafaţă impermeabilă, prevăzută cu sistem de colectare a scurgerilor accidentale• verificări periodice ale utilajelor şi mijloacelor de transport în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament conform legislatiei specifice. Acestea vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

Page 21: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

• controlul transportului de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni în totalitate descărcări accidentale pe traseu sau spălarea tobelor şi aruncarea apei cu lapte de ciment în parcursul din şantier sau drumurile publice;• curăţarea zonelor accidental contaminate cu ape uzate menajere, evitându-se astfel apariţia unor situaţii de risc pentru sănătatea populaţiei;• se vor utiliza pe cat posibil echipamente cu un nivel redus de zgomot.• autovehiculele vor fi prevăzute cu catalizator si vor fi menţinute intr-o stare bună de funcţionare, având reviziile la zi;• curăţarea săptămânală a fronturilor de lucru, cu eliminarea corespunzatoare a deşeurilor.Nu se consideră necesare dotări speciale pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.Utilajele vor stationa de regula pe platforma drumului, iar materialele folosite pentru constructie se vor depozita pe cat posibil pe platforma drumului sau în imediata vecinatate a acestuia.Lucrarile vor fi semnalizate atat in timpul zilei cat si in timpul noptii si in masura in care este posibil se va asigura paza punctului de lucru.Balastul utilizat va fi preluat de la una din balastierele autorizate din zona.Betoanele vor fi aduse de la cea mai apropiata statie de betoane din zona.Alimentarea cu apa tehnologica la frontul de lucru se va face cu cisterna.Apa folosita nu trebuie sa contina particule în suspensie conform STAS 790-89.Pentru personalul muncitor apa potabila va fi transportata la punctele de lucru aflate pe traseul lucrarilor în bidoane de plastic.

II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP:II.1. Date generale privind situl Natura 2000II.1.a. Date privind interferenta investitiei cu ariile protejate existente in zona portului CorabiaDin punct de vedere geomorfologic, portul Corabia este situat în Lunca Dunării. Aspectul general al zonei din portul Corabia se prezinta sub forma unei întinderi mari de lunca cu soluri aluviale si bancuri de nisip. Vegetaţia naturală a luncii Dunării este în concordanţă cu natura nisipoasă a terenului, prezenţa mâlurilor în zonele joase şi nivelul apei freatice apropiat de suprafaţă.Inundabilitatea şi surplusul de umiditate din luncă au determinat dezvoltarea în cadrul luncii atât a vegetaţiei ierboase, cât şi a celei lemnoase, aceasta fiind grupată în trei categorii: acvatică, palustră şi de uscat. Diversitatea caracteristicilor naturale ale luncii a determinat şi existenţa a numeroase medii de viaţă, astfel că în cuprinsul luncii dintre Corabia şi Turnu Magurele se deosebesc tericategorii: fauna acvatică din albia şi bălţile Dunării, fauna pădurilor şi fauna pajiştilor.Vegetaţia arborescentă este formată din zăvoaie în care predomină salcia, plopul şi răchita; apar, de-asemenea, tei, ulm, specii de stejar în asociaţie cu alun, măceş şi cătină.În perimetrul bălilor şi mlaştinilor apare o vegetaţie hidrofilă formată din trestie, papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoşului, lintiţă, etc.În perimetrul portului Corabia, vegetaţia naturală a luncii Dunării este practic inexistentă. In prezent zona pe care va fi dezvoltat proiectul este supusa unor activitati antropice desfasurate în zona portului (trafic pe drumuri asfaltate / neasfaltate, trafic fluvial, manipulare materiale, etc) care au contribuit la modificarea cadrului natural. Ca o consecinta a impactului antropic determinat de terenurile batatorite, marginile de drumuri, suprafetelor cu alta destinatie decât cea naturala,

Page 22: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

vegetatia de la malul fluviului este dominata de buruieni precum Amaranthus blitoides, Artemisia annua, Brassica juncea, Chamomilla suaveolens, Cuscuta campestris, Oenothera biennis, Veronica persica si Xanthium spinosum.Se constata, datorita influentei antropice prezenta unor specii tolerante la stres si a speciilor tolerante la deteriorarea habitatelor naturale.Dintre speciile acvatice si palustre caracteristice zonei amintim: stuful (Phragmites sp.), pipirigul (Scirpus lacustris), vegetatia ierbacee este reprezentata de: coada calului (Equisetum limosum), iarba mlastinii (Juncus effusus), sageata apei (Sagittaria sagitifolia), piciorul cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), tipirig (Heleocharis palustris), coada soricelului (Achillea millefolium), traista ciobanului (Capsella bursapastoris), etc.Din punct de vedere al faunei zona sustine pasari ce au fost vazute vânând exemplu vânturei (Falco tinnunculus), asadar este evident ca populatia de mamifere mici si populatia de amfibieni este numeroasa. Pe suprafata apei observatiile preliminare au evidentiat specii de pasari precum: Anas platyrhynchos. Alte specii observate Lanius collurio, Lanius minor, Ciconia ciconia, Corvus frugilegus , Merops apiaster, Larus ridibundus.Incinta portului constituie o suprafaţă integral antropizată obţinută prin lucrări de consolidare a malului (pereu din piatră brută), umpluturi pentru nivelarea platformei portuare şi asigurarea la inundaţie, amenajarea funcţională a platformei portuare (drumuri, cale ferata, clădiri, silozuri, platforme betonate sau pavate, canalizare, alimentare cu apă, împrejmuire).Vegetaţia în incinta portuară este slab dezvoltată şi ocupă suprafeţe reduse, între construcţiile ce mobilează platforma. Vegetaţia ripariană naturală este de asemenea aproape inexistentă.Degradarea în timp a pereului a permis apariţia în rosturi a unor pete de vegetaţie spontană.Referitor la faună, aceasta, în incinta portului, este inexistentă.În zonă, respectiv pe ambele maluri ale Dunării în sectorul studiat, în trecut a existat un bogat complex avifaunistic a cărui diversitate de specii se datora prezenţei a numeroase şi vaste zone umede, insule şi bancuri de nisip.Odată cu drenarea şi desecarea celor mai multe dintre mlaştini în anii ‟50, această zonă a pierdut elemente esenţiale ale biodiversităţii, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.În prezent, din punct de vedere al conservării speciilor, păsările de apă (avifauna acvatică) sunt cele mai importante pentru această zonă.Ihtiofauna Dunării prezintă de asemenea importanţă.Din informaţiile obţinute de la pescarii sportivi şi autorităţile române de resort, în sectorul românesc al Dunării din zona Corabia sunt prezente 14 specii de peşti. Alte studii au identificat 34 specii de peşti din care majoritatea în Dunăre, restul în bălţile şi iazurile riverane.Dintre speciile de peşti ce populează Dunărea pot fi menţionate crapul, somnul, plătica, etc.După cum s-a menţionat la începutul acestui capitol, obiectivul analizat, respectiv portul Corabia, ce ocupă o suprafaţă de cca. 8 ha şi un sector din malul Dunării de cca. 1 km, constituie o zonă improprie din punct de vedere al conservării biodiversităţii.Numărul mic de exemplare ale speciilor faunistice din amplasament şi din vecinătatea acestuia se explică prin caracterul de intravilan al terenului şi prin puternică activitate antropică a zonei.Cea mai mare suprafata ocupata de proiectul vizat este ocupata de terenuri puternic antropizate, dar care se afla la limita urmatoarelor situri Natura 2000:ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele si,ROSPA 0024 Confluenta Olt-Dunare,

Page 23: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

situri care se suprapunDin figurile prezentate mai jos, se observa ca limitele amplasamentului lucrarilor se gaseste la limita nordica a celor doua arii protejate la distanțe cuprinse între 1,7m si 60m.

Fig. Amplasamentul lucrarilor in raport cu ariile protejate Natura 2000 ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele si ROSPA 0024 Confluenta Olt-Dunare

II.2. Detalii descriptive ale ariilor naturale protejate intersectate de proiect si speciilor pentru care au fost declarate aceste ariiROSCI0044 Corabia Turnu MagureleSitul a fost desemnat prin Ordinul 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania cu modificările ulterioare aprobate prin ORD. 2387/29.11.2011Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSCI0044 Corabia Turnu Magurele situl prezinta urmatoarele caracteristici:Suprafata: suprafata de 9256 haCoordonate: Latitudine N 43º 43' 47' Longitudine E 24º 40' 51''Suprafata acestuia se incadreaza în regiunea biogeografica Continentala.Calitate si importanta:În acest sector inferior al Dunarii,habitatele ramase în stare naturala si seminaturala în urma transformarilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani în lunca Dunarii sunt padurile de esenta moale,aceste zavoaie de salcie si plop, cu o importanta ecologica deosebita, reprezentând totodata habitate de interes comunitar(cod Natura 2000 - 92A0).Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si îsi pastreaza functiile bio-geochimice si ecologice, totodata prezentând o importanta din punct de vedere al biodiversitatii,mai ales avifaunistic fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de interes comunitar, ce se regasesc în anexa I a Directivei Pasari: ciocântors (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus), chira de balta (Sterna hirundo),chira mica( Sterna albifrons),stârcul de noapte(Nycticorax

Page 24: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole-constructie cu caracter provizoriu”

nycticorax),stârcul galben(Ardeola ralloides), egreta mica (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), lopatarul (Platalea leucorodia).• Vulnerabilitatea sitului:Acest sit având o importanta avifaunistica poate fi vulnerabil datorita activitatii de vânatoare efectuate în zona, braconajului,care conduc la un deranj al speciilor de pasari în perioada cuibaritului. Pasunatul si defrisarea pot duce la distrugerea habitatelor naturale de interes comunitar întâlnite în zona.Desemnarea sitului: În urma propunerii de catre Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, Tulcea,acest sit a obtinut avizul favorabil al Academiei Române-Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii(nr.1114/CJ/02.05.2006) privind declararea sa ca rezervatie naturala.Activitatile antropice in interiorul sitului sunt reprezentate de pasunat, inundatii, braconaj, otravire capcane, vânatoare, pescuit sportiv, iar în jurul sitului cultivare, vânatoare, drumuri, drumuri auto,pasunat, zone urbanizate, porturi, navigatie.Organismul responsabil pentru managementul sitului: Responsabilitatea managementului revine Asociatiei Echilibru BucurestiPlanuri de management ale sitului: NU exista plan de management.Tipuri de habitate si specii din anexa Directivei Consilului 92/43CEE enumerate în Formularul Standard al sitului si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului (Tabelul 9):

Page 25: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Cod Denumire habitat Date bio ecologice Identificarea habitatului in perimetrul proiectului deinvestitii

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii

-reprezentare 1% din suprafata sitului-starea de conservare bunaPajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinând aliantei Cnidion dubii, în conditii climatice continentale pâna la subcontinentale.Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.Habitate românesti corespondente R3712, R3715, R3716Asociatii Vegetale Poëtum pratensis Ravarut et al. 1956; Ranunculo repentis Alopecuretum ratensis Ellmauer 1933; Agrostio-Festucetum pratensis Soó 1949; Agrostietum stoloniferae (Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956; Poëtum silvicolae Buia et al. 1959; Alopecuretum ventricosi Turenschi 1966; Agrostio- Deschampsietum caespitosae Ujvárosi 1947; Cirsio cani-Festucetum pratensis Májovsky ex Ruzicková 1975.Precizari: Literatura de specialitate din tara noastra nu consemneaza nici o asociatie din al. Cnidion dubii (în sens strict) si nici una dintre asociatiile descrise în Europa centrala nu se

Habitatul nu corespunde zonei descrise din perimetrul portuluiInvestitia nu are impact asupra acestui tip de habitat .Impactul direct si indirect prognozat este zero.

Page 26: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

regasesc în România. Habitatul 6440 a fost luat în considerare, ca tip de statiune, dar cu asociatiile prezente la noi, încadrate în Agrostion stoloniferae.

91E0 * Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae)

reprezentare 0,1% din suprafata sitului-starea de conservare bunaPaduri de lunca de Fraxinus excelsior si Alnus glutinosa ale cursurilor de apa din zona de câmpie si etajul colinar ai Europei temperate si boreale (Alno-Padion) si galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis si Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar si zona de câmpie (Salicion albae). Toate tipurile apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale), inundate periodic de cresterea nivelului râului cel putin o data pe an, însa altfel bine drenate si aerate în perioada în care debitul apei este scazut. Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie mare (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium oleraceum) si poate contine diverse geofite vernale, precum Ranunculus ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida.Acest habitat include mai multe subtipuri: paduri de frasin si anin ale izvoarelor si râurilor aferente (Carici remotae-Fraxinetum)s paduri de frasin si anin ale râurilor cu curgere rapida ( Stellario-Alnetum glutinosae)s paduri de frasin si anin ale râurilor cu curgere lenta (Pruno-Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum)s galerii montane de anin alb (Calamagrosti variae-Alnetum incanae )s galerii submontane de anin alb (Equiseto hyemalis-Alnetum incanae )s paduri-galerii de salcie alba (Salicion albae).Plante: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana,

Habitatul nu corespunde zonei descrise din perimetrul portuluiInvestitia nu are impact asupra acestui tip de habitat .Impactul direct si indirect prognozat este zero.

91F0 Paduri ripariene -reprezentare 1% din suprafata sitului -starea de conservare buna Habitatul nu corespunde zonei descrise

Page 27: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinusexcelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris

Sunt Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate în albia majora a râurilor, expuse regulat inundatiilor în perioda cresterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundatiilor provocate de înaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundatiisau poate ramâne ud. Ca urm re a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat. Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum. Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta moale, în zonele joase ale luncilor râurilors ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea în conjunctie cu paduri de anin si frasin. Corespondente romanesti: R4404, R4409, R4410, R4411

din perimetrul portului Investitia nu are impact asupra acestui tip de habitat .Impactul direct si indirect prognozat este zero.

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

-reprezentare 1% din suprafata sitului-starea de conservare bunaPaduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Paduri de lunca multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane.Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronamentul prin înaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari în anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.

Habitatul nu corespunde zoneiDescrise din perimetrul portuluiInvestitia nu are impact asupra acestui tip de habitat .Indirect Impactul direct si prognozat este zero.

Page 28: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Plante: Salix alba, Populus alba.Evident, tipurile 91E0 si 92A0 se suprapun partial, datorita mentionarii comunitatilor de salcie alba în definitia ambelor habitate. Pentru a înlatura orice confuzie, s-au inclus în acest habitat numai padurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie alba, care se dezvolta pe soluri aluviale mai evoluate si prezinta un cortegiu mai numeros de specii. Dintre acestea se remarca ca diferentiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium rubioides si unele transgresive din clasele Querco-Fagetea si Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis.Corespondente românesti: R4406

3140 Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara

-reprezentare 0,01% din suprafata sitului-starea de conservare medie sau redusaLacuri si balti destul de bogate în baze dizolvate (pH adesea 6-7) sau cu ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate în baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. În regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti turboase („gyttja‟) oligomezotrofe bogate în calciu, cu un covor dens de Chara, adesea înconjurate dediverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru.Plante: Chara spp., Nitella spp.Corespondente românesti: R2201Asociatii Vegetale Nitelletum gracilis Coriolan 1957; Charetum braunii Coriolan 1957; Tolypelletum proliferae Krause 1969; Lychnothamnetum barbati Ionescu- Teculescu 1967.

Habitatul nu corespunde zoneiDescrise pentru realizarea investitiei.Investitia nu are impact asupra acestui tip de habitat .Impactul direct si indirect prognozat este zero.

Page 29: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Page 30: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE cuprinse în formularul standard al sitului si evaluarea privind posibila prezenta în zona supusa investitiei:Spermophilus citellus - Popândaul

Statut: specie vulnerabilaBiotop: pe izlazurile din zonele de de stepa, de regula pe dealuri, cu foarte buna drenare a apei din precipitatiiRaspândirea în România: Plenita, Negoiesti, Marotin Valea Amaradiei (Dolj), Constanta (Constanta), Slobozia (Giurgiu), Pantelimon (Ilfov), Poponete - Târgusorul Nou (Prahova), Râmnicul sarat (Buzau)s Turnu Magurele Arsache (Teleorman),Timisoara (Timis)s Baicoi, Tintea si Paulesti (Prahova)s Babadag si Tulcea; zonele de stepa din Moldovas în Ardeal si Banat, de-alungul marilor râuri: Somesul, Crisul, Muresul si Timisul; localitatileGhiorc, Siria-Pâncota (Arad); Cârlig - Iasi si Horodistea - Darabanis Valea luiDavid - Iasis Steobareni - Vaslui si Gugesti - Husis Babadag,Câmpia aluvionara a Dunarii si Platoul meridional al Dobrogeis Hagieni din Dobrogeas Sinesti -Ialomita, Lunca si Frumoasa Teleorman si Clejani-Giurgiu.Efectiv: Aproximativ 15000 indiviziReproducerea: Împerecherea martie sau aprilie, imediat dupa hibernare; gestatia: 30 de zile; 4-6 pui la nastere, maturitatea sexuala: la un an longevitatea este diferita, femelele 10-11 ani, masculii 5-6 ani.Cauzele modificarii numarului: Cresterea presiunii antropice a condus la deteriorarea habitatului acestei specii.Masuri de protectie: Protejata prin legea 13 din 1993 prin care România ractifica Conventia de la Berna, prin Directiva Europeana 92-43-EEC, Natura 2000, OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.Ca masuri de protectie sunt necesare pastrarea izlazurilor cu populatii de Spermophilus citellus. Respectarea legislatiei în vigoare.Relevanta ROSCI0044 Corabia - Turnu Magurele pentru specie:În arealul ROSCI0044 Corabia - Turnu Magurele specia este prezenta de-a lungul întregului an, marimea si densitatea relativa a populatiei speciei în sit în raport cu cu populatia la nivel

Page 31: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

national este raportata la 2_p>0%, conservarea trasaturilor habitatului importante pentru existenta speciei este considerata buna, iar din punct de vedere al izolarii populatiei în sit în raport cu aria de raspândire normala a speciei s-a apreciat ca populatia este neizolata cu arie extinsa de raspândire. Aprecierea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei este Buna.Prezenta speciei in zona supusa investitiei: In zona portului unde se vor executa lucrarile de reabilitare habitatul nu este corespunzator speciei. Zona este mult antropizata, betonata specia neputând sa-si desfasoare activitatea conditiilor date.Se estimeaza ca exemplarele de Spermophilus citellus prezente in interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea proiectului.Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE cuprinse în formularul standard al sitului si evaluarea privind posibila prezenta în zona supusa investitiei:Pe baza informatiilor furnizate de formularul standard se constata ca speciile de amfibieni prezente în situl Corabia - Turnu Magurele sunt Bombina bombina (cod 1188) si respectiv Triturus dobrogicus (cod 1993)

Bombina bombina - buhai de balta

Statut: specie aproape amenintataBiotop: În si pe lânga bazinele statatoare mari sau mici, permanente sau temporare (lacuri, balti, cursuri line de apa, baltoace, santuri cu apa, iazuri etc) în care se reproduce. Prefera bazinele putin adânci sau marginile lacurilor mai mari si în afara perioadei de reproducere traieste pe uscat.

Suporta si habitatele antropizate (santuri, bazine arificiale) în afara perioadei de reproducere poate ramâne în apa sau iesi pe uscat. Se întâlneste de la 0 la 400 m altitudine. Spre limita superioara a distributiei sale altitudinale se întâlneste cu specia Bomina variegata, cu care poate hibrida ocazional (de ex. în Podisul Transilvaniei).Raspândirea în România: În cea mai mare parte a tarii, la altitudini sub 400m.Efectivul: Probabil, sute de mii.Reproducerea: Perioada de reproducere este din martie-aprilie pâna în august.Cauzele modificarii numerice: În primul rând deteriorarea habitatelor. Drenarea sau poluarea (agricola, industrial sau menajera) a lacurilor si baltilor unde se reproduce specia au un impact grav asupra populatiilor. Folosirea pesticidelor în agricultura si silvicultura afecteaza în mod direct aceasta specie prin vecinatatea primejdioasa a terenurilor agricole fata de biotopii ei.Masuri de protectie: Protejata prin legea 13 din 1993 prin care România ractifica Conventia de la Berna, prin Directiva Europeana 92-43-EEC, Natura 2000, OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Prezenta în mai multe arii protejate.Relevanta ROSCI0044 Corabia - Turnu Magurele pentru specie:Specia este comuna, prezenta de-a lungul întregului an în arealul ROSCI Corabia -Turnu Magurele marimea si densitatea relativa a populatiei speciei în sit în raport cu populatia la nivel national este raportata la 2 _ p > 0%, conservarea trasaturilor habitatului importante pentru

Page 32: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

existenta speciei este considerata buna, iar din punct de vedere al izolarii populatiei în sit în raport cu aria de raspândire normala a speciei s-a apreciat ca populatia este neizolata cu arie extinsa de raspândire.Aprecierea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei - Valoare buna.Prezenta speciei in zona supusa investitiei si estimarea impactului: Habitatul prezent în jurul zonei supuse investitiei corespunde cerintelor ecologice in care se dezvolta Bombina Bombina, însa populatii ale acestei specii nu sunt restrânse strict pe zona investitiei, prin urmare investitia nu are impact asupra populatiei speciei. In cazul unor precipitatii bogate prin formarea de baltoace sau santuri cu apa specia poate depune ponta in astfel de locuri. Inainte de inceperea lucrarilor se recomanda a se verifica terenul aferent lucrarilor, iar pe perioada lucrarilor se recomanda evitarea formarii de santuri artificiale cu apa unde specia poate depune ponta.Se estimeaza ca prin investitia propusa nu va exista impact semnificativ asupra acestei specii.

Tritonul dobrogean (Triturus dobrogicus) - cod 1993

Statut: specie periclitataBiotop: În vecinatatea unor bazine statatoare mai mari, cu vegetatie bogata (lacuri, balti, cursuri line de apa), în care se reproduce. În Delta se gaseste în lacuri, canale, brate cu curs lin. Prefera ca în jurul apelor sa existe posibilitati ample de adapostire (stuf, paparis, arbori, tufisuri etc.); în delta în loc sa “iasa la uscat” adesea se

adaposteste sub stuf, în plaur sau mâl. Este raspânditi în lungul Dunarii,în zona inundabila, si în Delta; în lacul Babadag; la Periteasca, în lacurile de tip “zaton” dintre sirurile de dune maritime între mare si lacul Razim; pe Tisa în Maramures; pe bega în banat; pe Arges si Buzau în Câmpia Româna; în câmpia de Vest. Ca si efectiv, numara probabil, zeci de mii. Se reproduce în perioada februarie-martie.Cauzele modificarii numerice: În primul rând deteriorarea habitatului. Distrugerea habitatului din lunca inundabila pentru extinderea suprafetei cultivate a dus la disparitia a numeroase populatii ale aceste specii; în delta, operatiile de amenajare în scopuri agricole sau piscicole au avut de asemenea un impact negativ. Poluarea masiva a bazinului Dunarii (scurgeri industriale si fecaloi-menajere, pesticide si îngrasaminte agricole) este un factor care ameninta specia.Relevanta ROSCI0044 Corabia - Turnu Magurele pentru specie:Specia este comuna, prezenta de-a lungul întregului an în arealul ROSCI Corabia -Turnu Magurele marimea si densitatea relativa a populatiei speciei în sit în raport cu populatia la nivel national este raportata la 2 _ p > 0%, conservarea trasaturilor habitatului importante pentru existenta speciei este considerata buna, iar din punct de vedere al izolarii populatiei în sit în raport cu aria de raspândire normala a speciei s-a apreciat ca populatia este neizolata dar la limita ariei de distributie.Aprecierea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei - Valoare buna.Prezenta speciei in zona supusa investitiei si estimarea impactului: Habitatul prezent în jurul zonei supuse investitiei nu corespunde cerintelor ecologice in care se dezvolta Triturus

Page 33: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

dobrogicus, populatii ale acestei specii nu sunt restrânse strict pe zona investitiei, prin urmare investitia nu are impact asupra populatiei speciei.Se estimeaza ca investitia propusa nu va avea impact asupra acestei specii.Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE cuprinse în formularul standard al sitului si evaluarea privind posibila prezenta în zona supusa investitiei:Pe baza informatiilor furnizate de formularul standard se constata ca speciile de pesti prezente în situl Corabia - Turnu Magurele sunt Cobitis taenia (cod 1149), Gymnocephalus schraetzer (cod 1157) Misgurnus fossilis (cod 1145), Rhodeus sericeus amarus (cod 1134), Alosa immaculata (cod 4125), Zingel zingel (cod 1159), Gobio albipinnatus (cod 1124), Pelecus cultratus (cod 2522), Zingel streber (cod 1160), Aspius aspius (cod 1130), Gobio kessleri (cod 2511) si respectiv Gymnocephalus baloni (cod 2555).Ca marime si densitate a populatiei speciilor prezente în sit în raport cu populatiile prezente pe teritoriulnational, speciile de pesti din situl Corabia - Turnu Magurele se încadreaza în majoritate în categoria „C” 2 _ p > 0%, exceptie facând speciile Zingel streber, Zingel zingel si respectiv Aspius aspius care se încadreaza în categoria „B” 15 _ p> 2%.În ceea ce priveste gradul de conservare a speciilor, acestea se încadreaza în categoria „B” -conservare buna.Gradul de izolare a populatiei prezente în sit fata de aria de raspândire normala a speciei este în majoritate „C” - populatie neinzolata cu o arie de raspândire extinsa, exceptie facând speciile Gymnocephalus schraetzer, Alosa pontica si respectiv Gymnocephalus baloni care se încadreaza în categoria „B” - populatie ne-izolata dar la limita ariei de distibutie.În ceea ce priveste evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective, speciile de pesti ce apartin acestui sit se încadreaza la „B” - valoare buna.În continuare se vor prezenta speciile de pesti rezidente pe teritoriul arealului ROSCI0044 Corabia - Turnu Magurele precum si aprecierile situatiei populatiei în sit, a conservarii trasaturilor habitatului importante pentru existenta speciei, aizolarii populatiei în sit în raport cu aria de raspândire normala si al aprecierii globale a valorii sitului pentru conservarea speciei.

Page 34: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Cobitis taenia (Zvârluga) - cod Natura 2000 1149

Descriere si identificare: Înaltimea maxima reprezinta 11,6 - 18,4% din lungimea corpului fara caudala, grosimea 55-78 din înaltime. Profilele dorsal si ventral aproape orizontale. Spinul suborbitar este situat înaintea si sub jumatatea anterioara a ochiului, cele doua ramuri lungi.Cele doua jumatati ale buzei inferioare sunt subdivizate de câteva brazde, în general putin adânci, în câte 3-4 lobi.Corpul este comprimat lateral. Fondul este alb - galbui. Petele dorsale sunt mici, dreptunghiulare sau rotunjite, apropiate si în numar variabil (13- 24). Pigmentatia laterala a corpului consta din 4 zone. Capul are pete marunte si o dunga oblica, de la ceafa pâna la gura Femelele pot atinge 11,5 cm lungime iar masculii 9,3 cm.Habitat. Traieste în ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietros cât si în ape statatoare, evitând însa în general pe cele cu mult mâl; în balti se întâlneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos.Ecologie si comportament. Adesea se îngroapa complet în mâl sau nisip: dupa hrana umbla mai mult noaptea. Pestele scos din apa scoate un sunet perticular. Suplineste într-o oarecare masura lipsa de oxigen din apa cu respiratia intestinala. Reproducerea are loc din luna aprilie pâna în luna iunie, atât în apa statatoare cât si curgatoare; icrele sunt adezive. Hrana consta din nevertebrate si alge.Specia este protejata prin Conventia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 2), Lista rosie IUCN, OUG 57/2007.

Gymnocephalus schraetzer (Raspar) - cod Natura 2000 1157

Statut: specie vulnerabilaRaspândire: Dunarea de la intrarea în tara pâna la varsare si cursul inferior al râurilor: Somes, cele trei Crisuri, Siret, Prut, Mures, Bega Ocazional este întâlnit în partile îndulcite ale

marii în fata gurilor Dunarii si în unele balti ale fostei lunci inundabile a Dunarii.Biotop: fluviul Dunarea si râurile de ses, având curent slab, fund nisipos sau argilos, evita faciesul mâlos.Efectiv: zecii de mii.Cauzele modificarii numerice: poluarea apei. Specia s-a dovedit mai sensibila la deteriorarea calitatii apei decât ceilalti pesti reofili. Nu mai are conditii prielnice de viata în portiunile de râu transformate în lacuri de alimentare, nici în rârurile al caror debit a scazut ca urmare a captarii apei.

Misgurnus fossilis (Tipar) - cod Natura 2000 1145

Page 35: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Descriere si identificare: Corpul alungit si gros, de înaltime aproape uniforma; înaltimea maxima reprezinta 11,5 - 14,3% din lungimea corpului (fara caudala), iar grosimea 61 - 81% din înaltime. Profilul dorsal si cel ventral aproape orizontale. Capul gros, slab comprimat lateral, lungimea lui reprezinta 15,8 - 18,4% din cea a corpului. Capul este cafeniu deschis cu pete mici întunecate. Înotatoarele sunt fumurii cu pete întunecate.Habitat: Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspândita în balti pâna în zona de coline mai rara în râurile de ses. În râuri se localizeaza în portiunile mâloase si în bratele laterale. Prefera substratul mâlos si cu vegetatie.Distributie si ocurenta: Tiparul are o raspândire relativ întinsa pe teritoriul României.Ecologie si comportament: Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspândita în balti pâna în zona de coline mai rara în râurile de ses. În râuri se localizeaza în portiunile mâloase si în bratele laterale. Prefera substratul mâlos si cu vegetatie. Având posibilitatea respiratiei aeriene (intestinala) este foarte rezistenta la lipsa de oxigen în apa. În caz de secare a apei în care traieste rezista mult timp în mâl; se înfunda în mâl si iarna sau în perioadele cu temperaturi ridicate. Nu întreprinde migratii propriuzise; primavara: epoca de reproducere) este mult mai mobil decât în restul anului. Când este scos din apa scoate un sunet caracteristic. Este o specie sensibila la schimbarile de presiune atmosferica; înaintea furtunilor urca la suprafata apei. Perioada de reproducere dureaza din luna martie pâna în luna iunie; femela depune 10000 - 150000 boabe de icre, pe vegetatia acvatica Icrele sunt lipicioase, aderând la vegetatie. Hrana consta din detritus organic, vegetatie acvatica, crustacee, larve de insecte, moluste

Rhodeus sericeus amarus (Boarta) - cod Natura 2000 1134

Descriere si identificare: Corpul înalt si puternic comprimat lateral, înaltimea maxima formeaza 31-42% din lungimea corpului fara caudala, iar grosimea 34-45% din înaltime. Spinarea înaintea dorsalei este slab comprimata lateral; spinarea în urma dorsalei si abdomenului sunt rotunjite. Profilul dorsal este convex, urcând puternic de la vârful botului pâna la insertia dorsalei; în urma dorsalei profilul coboara puternic. Profilul

ventral este asemanator celui dorsal. Capul este comprimat lateral, lungimea sa reprezinta 19,5 - 27% din cea a capului.Dimensiunile obisnuite ale adultilor variaza între 31 si 60 mm lungime fara caudala si 38 - 72 mm lungime totala, talia maxima fiind de 78 mm.Habitat: Traieste exclusiv în ape dulci. Prefera apele statatoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneste mai ales în bratele laterale, dar este destul de frecvent si în plin curent, pâna aproape de zona montana a râurilor.

Page 36: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Distributie si ocurenta: Boarta are o raspândire relativ mare pe teritoriul României.Ecologie si comportament: Boarta este o specie care traieste exclusiv în ape dulci. Prefera apele statatoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneste mai ales în bratele laterale, dar este destul de frecvent si în plin curent, pâna aproape de zona montana a râurilor. Raspândirea acestei specii este strâns legata de prezenta lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Nu întreprinde migratii. Reproducerea are loc de la sfârsitul lunii aprilie pâna în luna august. Reproducerea are loc în portii, fiecare femela depunând icrele de mai multe ori în decursul unui sezon. Icrele sunt depuse în cavitatea branhiala a lamelibranhiatelor din genurile Unio si Anodont

Alosa immaculata (Scrumbie de Dunare) -cod 4125

Scrumbia de Dunare are o lungime de aproximativ 30-45 cm si la vârsta de 7-8 ani are 1 kg. Are lungimea botului mai mare decât diametrul ochiului. Pleoapa adipoasa este foarte bine dezvoltata la scrumbia de

Dunare. Gura o are cu dinti dezvoltati pe falci, limba si vomer. Dorsal are culoarea verde-albastru, având flancuri argintii cu luciu viu; si o pata postoperculara slab marcata. Scrumbia de Dunare este o specie pelagica, endemica, de origine marina, anadroma, care traieste în cârduri în mare. În Dunare intra prin martie pentru depunerea icrelor; apoi, prin mai se reîntoarce în mare, îndreptându-se catrelarg, la adânc. Se h raneste cu guvizi, staveizi, hamsii, aterne,uve si crustacei marini, miside, gamaride, creveti. E steraspândita si comuna, în lungul litoralului românesc primavara si toamna.

Zingel zingel (Pietrar) - cod Natura 2000 1159

Statut: specie vulnerabilaRaspândire: Dunare, inclusiv bratele Deltei si râurile Somesul Mare, Somel cele teri Crisuri, Mures, Bega, Timis, Olt, Siret, Prut.Descriere si identificare: Corpul este alungit, fusiform; înaltimea maxima a acestuia reprezinta 9-15% din lungimea totala a corpului. Profilul dorsal al corpului urca lin, uniform si rectiliniu de la vârful botului pâna la insertia primei dorsale. Profilul ventral este aproape plan. Capul este turtit dorsoventral, mult mai lat decât înalt, privit de sus este triunghiular. Botul este obtuz, lat în partea posterioara, îngust în cea anterioara. Gura este inferioara, semiluna, mica, slab protractila. Fata ventral este alba, înotatoare incolore. Poate atinge 18 cm lungime totala.Habitat. Traieste în Dunare si râurile de deal si ses, exclusive în locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila.Ecologie si comportament. Este o specie solitara, nu se grupeaza în cârduri. Sta linistit pe fundul apei, cu capul în amonte; când este deranjat, se deplaseaza o distanta scurta si se opreste. Este întâlnit atât în apa mica (35-40 cm) cât si în adâncuri. Reproducerea are loc primavara, din

Page 37: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

martie pâna în mai. Icrele sunt depuse pe pietre sau pe crengi. Icrele sunt mari. Se hraneste cu insecte acvatice, amfipode, viermi, icre si puiet de peste.

Gobio albipinnatus (Porcusor de ses) - cod Natura 2000 1124

Descriere: Talia mica pâna la mijlocie. Lungimea totala maxima pâna la 12 cm. Spinarea si abdomenul rotunjite. Capulmai mult sau mai putin comprimat lateral. Buzele subtiri, nepapiloase. O pereche de mustati. Solzi persistenti. Fata dorsala a corpului, pâna la insertia dorsalei, comple acoperita cu solzi. Solzii de pe baza analei nu sunt latiti. Spinii branhiali scurti si

distantati. Dintii faringieni dispusi pe doua rânduri, încârligati la vârf si nezimtati. 7 exceptional 8 radii divizate în dorsala. Ochii mari, aproape egali cu spetiul interorbitar. Corpul relativ înalt si comprimat lateral; pedunculul caudal mai înalt decât gros. 4 solzi între linia laterala si ventrale. Fata superioara este galbuie-cenusie deschis, fata dorsala a capului cenusie închis, cu pete si dungi mai întunecate. Pe laturi 7-8, rar 6 sau pâna la 12 pete rotunde.Habitat: Traieste în Dunare si în cursul inferior al râurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adânca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund mâlos.Distributie si ocurenta: Porcusorul de ses are o raspândire sub media speciilor de pe teritoriul României.Populatie: Nu exista studii populationale pe regiuni intinse astfel incat sa fie posibila o aproximare statistica relevanta a dimensiunilor populatiilor acestei specii.Ecologie si comportament: Traieste în Dunare si în cursul inferior al râurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adânca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund mâlos. Traieste mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Se hraneste doar cu fauna bentonica, în special diatomee, efemeroptere, etc. Reproducerea are loc în perioada mai si iunie.

Pelecus cultratus (Sabita) - cod Natura 2000 2522

Descriere: Corpul alungit, mult comprimat lateral; înaltimea maxima reprezinta 21 -27% din lungimeacorpului fara caudala, iar grosimea 35 - 47% din înaltime. O carena ventrala foarte ascutita, lipsita de solzi, se întinde de sub operculi pâna

la anala Fata superioara are un colorit albastru închis sau verde-albastruie cu luciu metalic

Page 38: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

puternic, flancurile argintii stralucitoare, fata ventral alba, pectoralele, dorsala si caudala cenusii, celelalte înotatoare galbui. În mod obisnuit atinge lungimea de 25 - 35 cm, maximum 50 cm si peste 1 kg.Habitat: Traieste în fluvii si râuri de ses, precum si în multe lacuri mari interioare; frecvent si în limanurile si lacurile litorale, precum si în partile îndulcite ale marilor.Ecologie si comportament: Este o specie foarte buna înotatoare. Traieste în fluvii si râuri de ses, precum si în multe lacuri mari interioare; frecvent si în limanurile si lacurile litorale, precum si în partile îndulcite ale marilor. În baltile de inundatie ale Dunarii patrunde primavara, iar dupa reproducere se reîntoarce în Dunare; prea putineexemplare ramân si iarna în balti. În lacul Razelm se întâlneste tot anul, deci pare sedentar. Unele exemplare ramân în permanenta în râuri. Reproducerea are loc în lunile aprilie - iunie

Zingel streber (Fusar mic) - cod Natura 2000 1160

Statut : specie periclitataRaspândire: în fluviul Dunarea pe tot parcursul sau din România. De asemenea se mai regaseste în râurile Tisa, Iza, Mures, Olt, etc.Biotop: râuri de câmpie si din zona colinara

cu un curs rapid si substrat de nisip (mai ales nisip grosier) sau prundis.Efectiv: mii de exemplare.Perioada de reproducere: mijlocul lunii martie sfârsitul lui mai.Cauzele modificarii numerice: poluarea apei (specia este dintre cele mai sensibile chiar la un grad redus de poluare), reducerea debitului si mai ales bararea rârurilor în urma careua lungi sectoare de apa cu curs rapid s-au transformat în lacuri.

Aspius aspius (Avat) - cod Natura 2000 1130

La noi în tara avatul este prezent în toate apele din zonele de deal si câmpie, deasemenea si în baltile limitrofe Dunarii. Considerat peste rapitor, se hraneste cu pesti de talie mica, în special cu obleti, dar si platica, clean, rosioara, crustacei, insecte, viermi. Peste solitar, înoata

cu usurinta foarte rapid pe distante scurte. Ataca pestii de talie mica la suprafata apei, în special la rasaritul si apusul soarelui. Dusmanii lui cei mai periculosi sunt stiuca si salaul. Vâneaza si se simte la fel de bine în orice apa din zonele de ses mai adânci, curgatoare sau statatoare. Lungimea obisnuita este de 30-50 cm, exceptional 75-80 cm, iar greutatea 1,5-3 kg, mai rar 4-5 kg sau chiar mai mult. Se reproduce în perioada martie-aprilie si chiar în luna mai, în functie de temperatura apei. Icrele sunt depuse pe fundul tare, atat în apele curgatoare, cât si în balti.

Page 39: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Începe sa se reproduca de la vârsta de 4-5 ani. Primavara poate fi gasit în apropierea suvoaielor repezi, care aduc maruntisul luat de curent, dar si în zonele unde apa limpede din balta se întâlneste cu cea tulbure a râurilor. Când curentul este prea puternic prefera sa stea maiaproape de maluri. Vara, când nivelul apelor începe sa se echilibreze, avatul îsi cauta locurile de vânatoare pe lânga bancurile de nisip, la apa încalzita unde se aduna puietul, dar locurile preferate ramangurile de varsare în râuri sau în Dunare, ale gârlelor si canalelor. Rar mai poate fi gasit în balti. Toamna, pe masura ce apele se racesc, avatul coboara spre fund, continua sa "muste", însa mai rarGobio kessleri (Porcusor de nisip) - cod Natura 2000 2511

Descriere si identificare: Corpul scund si gros sau relative înalt si slab comprimat lateral. Pedunculul caudal gros si cilindric, grosimea sa în general mai mare decât înaltimea minima. Ochii de marime foarte variabila, în general apreciabil mai mici decât spatiul interorbitar. Solzii laterali totdeauna simtitor mai înalti decât lungi.

Mustatile de lungime variabila. Pieptul si istmul nu au solzi. Solzii spatelui sunt prevazuti cu striuri epiteliale în relief.Habitat. Traieste în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pâna în zona crapului; în unele râuri mici de ses traieste în zona cleanului. Prefera portiunile de râu cu o viteza a apei de 45-65 mc/s, putin adânci cu fund nisipos.Ecologie si comportament. Puietul formeaza cârduri mari, care stau în apa cu viteza mai mica de curgere. Reproducerea are loc în luna mai. Hrana consta mai ales din diatomee, dar si din nevertebrate.Protectie. Pe teritoriul national specia are un areal relativ întins; arealul se afla în usoara scadere în ultimii zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scazuta/medie.

Gymnocephalus baloni (Ghibort de râu) - cod Natura 2000 2555

Statut: specie vulnerabilaRaspândire: insuficient cunoscuta, specia este si a fost confundata cu G.cernuus. Se regaseste în Dunare, în zona Cazanelor (înainte de crearea lacului de baraj); în zona Cotu Pisicii-Galati, în

bratele Deltei, în râurile Somes, Crisul Negru, Mures, Timis, Tisovita, Berzeasca, Olt, Vedea, Ialomita.Biotop: fluvii si râuri de ses.

Page 40: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Efectiv: mii de exemplare.Cauzele modificarii numerice: deteriorarea habitatului prin construirea lacurilor de baraj (în cadrul carora specia dispare) si poluare.Prezenta speciilor de pesti in zona supusa investitiei si estimarea impactului:Conform datelor din literatura de specialitate si cerintelor ecologice ale speciilor de pesti din situl natura 2000 ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele în zona portului Corabia unde se desfasoara lucrarile de reabilitare pot fi prezente urmatoarelor specii: Aspius aspius (avat), Pelecus cultratus, , Cobitis taenia, mai rar Zingel streber.Pot fi distruse habitatele reproductive ale avatului (Aspius aspius) în zonele unde se executa dragajele.Este posibila de asemenea, stanjenirea migratiei unor specii de pesti ca urmare a perturbarii locale (nivele de zgomot ridicate, cresterea turbiditatii).Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE cuprinse în formularul standard al sitului si evaluarea privind posibila prezenta în zona supusa investitieiPe baza informatiilor furnizate de formularul standard se constata ca în situl ROSCI Corabia -turnu Magurele exista doar o singura specie de specia de nevertebrate si anume Theodoxus transversalis.Ca marime si densitate a populatiei speciei prezente în sit în raport cu populatiile prezente pe teritoriul national, specia de nevertebrate din situl Corabia - Turnu Magurele majoritatea se încadreaza în categoria „B”.În ceea ce priveste gradul de conservare a speciilor, acestea se încadreaza în categoria “B”.Gradul de izolare a populatiei prezente în sit fata de aria de raspândire normala a speciei este în totalitate „B” - populatie neinzolata dar la limita ariei de distributie.În ceea ce globala a valorii sitului pentru conservarea speciei existente în situl Corabia -Turnu Magurele, aceasta se încadreaza la „B” - valoare buna.

Theodoxus transversalis - cod Natura 2000 4064

Descriere si identificare: Cochilie mica, semielipsoidala, cu spira foarte m ica, cenusie sau galben-cenusie, pereti grosi, cu trei (rar patru) benzi spirale întunecate, evidente. Apertura larg eliptica, opercul roscat cumargini si nucleu rosu.Habitat: Traieste în a pe curgatoare, curate si, mai rar, în

lacuri, balti sau fluvii, pe substrat pietros, nisipos sau mâlos (frecvent sub pietrele din albie, dupa Glöer, 2002), în zone cu viteza de curgere mai redusa, dar în toate cazurile în ape bine oxigenate.Populatie: Nu a mai fost semnalata în România în ultimii 20 - 30 aniPrezenta speciei în perimetrul investitiei este putin probabila.

Page 41: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

ROSPA0024 Confluenta Olt-Dunare

Prin Hotarârea de Guvern nr. 971/2011, pentru modificarea si completarea HG. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, a fost identificat si descris situl de protectie avifaunistica ROSPA0024 Confluenta Olt Dunare, amplasat astfel:judetul Olt: Corabia (18%), Gârcov (35%), Giuvarasti (78%), Izbiceni (7%), Orlea (7%);judetul Teleorman: Islaz (92%), Lita (25%), Lunca (10%), Segarcea - Vale (24%), Turnu Magurele (19%).Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSPA0024 Confluenta Olt-Dunare situl prezinta urmatoarele caracteristici:Suprafata: 20.960 haCoordonate: Latitudine N 43º 45' 36'' Longitudine E 24º 43' 54''Suprafata acestuia se incadreaza în regiunea biogeografica Continentala.Calitate si importanta:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

- numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 17- numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 66- numar de specii periclitate la nivel global: 3

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Phalacrocorax pygmaeus, Coracias garrulusSitul este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: rate, gaste, pelicani, lebede.In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.Vulnerabilitatea sitului este data de: 1. Chiar la confluenta râului Olt cu fluviul Dunarea pe malul drept se extind pajisti si culturi agricole unde a fost constatata practicarea pasunatului. 2. Incendierea ilegala a stufarisului si în general a vegetatiei uscate, se produce anual pe suprafete variabile,intensitatea actuala fiind slaba. 3. Pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetatiei si realizarea unor carari în stuf conduc la perturbarea speciilor pasarilor protejate si la fragmentarea habitatului acestora.- Desemnarea sitului: Suprafata aferenta judetului Teleorman din situl numitConfluenta Olt-Dunare nu are statut legal de constituire ca arie naturala protejata printr-un act normativ. Pentru Ostrovul Mare care face parte din acest sit,a fost obtinut avizul favorabil cu nr. 1677/16.02.2006 al Academiei Române- Comisia Ocrotirii Monumentelor Naturii pentru declararea acestuia ca arie de protectie speciala avifaunistica. 2 Prin HG 2151/2004 a fostinstituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica pentru lacul de acumulare Izbiceni, iar pentru lacul de acumulare Frunzaru s-a obtinut avizul favorabil cu nr 820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia Monumentelor Naturii zone care fac parte din acest sit Organismulresponsabil pentru managementul sitului:

Page 42: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

- Responsabilitatea managementului revine Asociatiei Echilibru Bucuresti Planuri de management ale sitului: NU exista plan de management.

Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/ECE enumerate în Formularul Standard al sitului si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectuluiNycticorax nycticorax - cod A023 (12-20 perechi în perioada de cuibarit);Phalacrocorax pygmeus - cod A393 (350-450 perechi în perioada de cuibarit);Picus canus - cod A234 (6-10 perechi în perioada de cuibarit);Platalea leucorodia- cod A034 (30-60 indivizi în perioada de pasaj);Sterna albifrons - cod A195 (70-140 indivizi în perioada de pasaj);Sterna hirundo - cod A193 (200-400 indivizi în perioada de pasaj);Tringa glareola - cod A166 (500 -1000 indivizi în perioada de pasaj).Alcedo atthis - cod A229 (4-6 perechi în perioada de cuibarit);Burhinus oedicnemus - cod A133 (4-10 perechi în perioada de cuibarit);Chlidonias hybridus - cod A196 (80-150 indivizi în perioada de pasaj);Chlidonias niger - cod A197 (50-100 indivizi în perioada de pasaj);Coracias garrulus - cod A231 (16-20 perechi în perioada de cuibarit);Cygnus cygnus - cod A038 (1-5 indivizi în perioada de pasaj);Dendrocopos medius - cod A238 (6-10 perechi în perioada de cuibarit);Himantopus himantopus - cod A131 (2-10 indivizi în perioada de pasaj);Speciile prezente în situl ROSPA0024 Confluenta Olt - Dunare, din punctul de vedere al marimii si densitatii populatiei speciei prezente din sit în raport cu populatiile prezente pe teritoriul national, se încadreaza în egala masura în categoria „C” (2 _ p > 0%) si respectiv „D” (populatie nesemnificativa), exceptie facând specia Phalacrocorax pygmeus - cod A393 care se încadreaza în categoria „B” (15 _ p > 2%).Gradul de conservare a trasaturilor habitatelor care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere este în majoritate în categoria „B” -conservare buna, exceptie facând specia Tinga glareola - cod A166 care se încadreaza în categoria „C” - conservare medie sau redusa.Gradul de izolare a populatiei prezente în sit fata de aria de raspândire normala a speciei este în totalitate „C” - populatie neinzolata cu o arie de raspândire extinsa.În ceea ce priveste evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective, speciile de mamifere ce apartin acestui sit se încadreaza în majoritatea la „C” - valoare

considerabila, exceptie facând specia Burhinus oedicnemus.

Nycticorax nycticorax - Stârc de noapte

Statut: Specie vulnerabilaBiotop: Prefera regiunile cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. De multe ori este prezent si în apropierea apelor încet curgatoare (râuri, canale).

Page 43: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Raspândirea în România: Delta dunarii, precum si în puncte disparate în interiorul tarii, mai ales în câmpia de vest, banat, estul si Sudul Moldovei.Migratia si reproducerea: Oaspete de vara (în lunile III-IX). Cuibareste în colonii mici, pe copaci(salcie, arin), uneori cu alti stârci, în lunile IV-VI. În migratie de multe ori se hraneste pe terenuri agricole.Efectivul: În Europa cuibareste în numar relativ mic (60,000-120,000 perechi). Populatia româna cu cei 8,500- 10,000 de perechi este important pe plan european.Cauzele modificarii numarului: degradarea zonelor umede; distrugerea arboretelor în care sunt amplasate coloniile; eventuala distrugere a ciburilor sau puilor de catre pescari sau administratorii fermelor piscicole, datorita faptului ca stârcul de noapte consuma frecvent puiet de peste.Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera speciei conditii de cuibarit. Posibila prezenta a speciei în perimetrul investitiei este strict legata de cautarea hranei.

Phalacrocorax pygmeus - cormoran pitic

Statut: Specie vulnerabila.Biotop: lacuri si balti întinse, cu vegetatie abundenta, dar si cu arbori (salcii) ca loc de amplasare a cuiburilor. Se hraneste pe ape relative întinse, în ultimii an adesea în elesteele piscicole abandonate. Iarna, stau si pe lacuri de acumulare.Raspândirea în România: În principal în delta Dunarii,

dar si în alte câteva puncte din lunca unor râuri, dunare, Insula Mica a Brailei, pe Prut la Vladesti/GL sI pe baltile de la Vadeni-Mata-Cârja-Radeanu/GL, VS. Exista un tablou al restrângerii treptate a ariei de raspândire a cormoranului mic în România pâna în 1976.Efectivul: 85% din efectivul ezuropean. În Delta Dunarii, cca 6 000 perechi clocitoare, în Insula Mica a Brailei, cca. 100 perechis la Vladesti, cca 300 perechi la Vadeni-Cârja, cca 20 perechi. În ultimii ani nu se mai constata o diminuare a efectivelor.Migratie si reproducere: oaspete de vara (IV-X), dar în ultimii ani se constata ca multe exemplare ierneaza în tara, dar nu numai în Dobrogea, ci si pe unele ape interioare, mai ales lacuri de baraj (râul olt). Cuibareste în colonii mixte cu stârci, cormorani mari si eventual tiganusi, în lunile V-VII.Cauzele modificarii numarului: Asanarea baltilor de pe cursul inferior al Dunariis campaniile de combatere a pasarilor ihtiofage din anii 50-60; distrugerile de cuziburi, chiar în ultima perioada de timps împuscarea pasarilor care se hranescîn ferme piscicoles moartea prin înec a pasarilor care intra întâmplator în plasele pescarilor s intoxicarea cu metale grele si pesticide, cu mentiunea ca DDE determina o mai mare fragilitate a cojii oalor, prin reducerea grosimii acestora.Masuri de protectie necesare: managementul zonelor în care se hranesc pasarile din colonii în vederea îmbogatirii resurselor trofice, de exemplu fostele elestee piscicole din Delta Dunarii.

Page 44: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera speciei conditii de cuibarit. Posibila prezenta a speciei în perimetrul investitiei este strict legata de cautarea hranei.

Picus canus - Ghionoaie sura

Habitat: specia este considerata ca una specializata pe padurile de foioase din regiuni colinare si muntoase, fiind prezent in special in paduri dominate de fag sau stejar. Populatii semnificative pot cuibari si in paduri de lunca. Pasunile impadurite pot fi considerate ca habitat secundar pentru specie. Indrageste mai ales fagetele in care gaseste lemn putred, arbori morti dar si arinisurile, raristile cu arbori cazuti.Prezenta unor zone deschise : Poieni, dumbravi, pajisti, zone

cultivate, este importanta pentru alimentatia speciei.Distributie : Specie cu o distributie larga in Romania, in unele zone poate fii considerat chiar comuna.Efectivul: populatia din Romania este apreciat a fi intre 45,000 - 60,000 de perechi.Reproducerea:Cuibul este sapat in esenta putreda de fag ; cauta rareori alte esente de foioase. Femela depune aici 7-9 oua din care doar 5 ajung in etapa de zbor. Specia cuibareste doar o data pe an si in principiu nu exista ponte de substitutie decat in cazul foarte rar al distrugerii cuiburilor.Masuri de protectie : o specie in regresie accentuata din cauza disparitiei livezilor si padurilor cu arbori batrani si, deci, a diminuarii resurselor de hranaPrezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat favorabil aparitiei si cuibaritului specie. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact asupra specie.

Platalea leucorodia – lopatar

Statut: Specie periclitatacu stufaris des, în de apa libera cu fundBiotop: lacuri si balti apropierea unor suprafete mocirlos (habitat trofic)Raspândirea în România: Delta dunarii. Colonia care a existat în anii 80 la Dunareni, jud. Constanta a disparut în anul 1996, ca urmare a scurgerii apei lacului în cadrul lucrarilor de amenajari piscicole. A disparut, de asemenea, colonia care existase în anii 60 la Cernaghiol, com. Cerna, Jud. Tulcea. Lopatarul a disparut înca mai demult din

bazinul carpatic, unde cuibarise, în numar mic, pâna la începutul secolului XX (Banat), iar în Crisana chiar pâna în 1960.

Page 45: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Efectivul: În prezent cca 600 de perechi, populatia de lopatar marcând o semnificativa revenire dupa anii 80, când aproape disparuse din deltas maximum 10-30 perechi în afar deltei. Lopatarul niciodata nu a fost nunmeros în România.Migratie si reproducere: Oaspete de vara (în lunile IV-IX). Cuibareste în mici colonii, în stuf (lunile V-VII).Cauzele modificarii numarului: asanarea zonelor umede. Actiuni locale precum: incendierea stufului în perioada decuibarit, distrugerea cuiburilor pe alte cai, deranjarea coloniilor. Restrângerea habitatelor trofice si reducerea accesibilitatii hranei (prin modificari de regim hidrologic, implicit de fauna acvatica).Masuri de protectie necesare: Conservarea ecosistemelor în care cuibaresc lopatarii si stricta ocrotire a coloniilor.Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru pasajul specie. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact asupra speciei.

Sterna albifrons - chira mica

Habitat: Prefera tarmurile apelor dulci sau sarate, mlastini cu vegetatie palustra. Este prezenta în apropierea lacurilor, râurilor, precum si în apropierea marii.Distributie si ocurenta: Arealul de raspândire este discontinuu, din regiunea palearctica, pâna în sudul si sud - estul Asiei. În România este raspândita în special în Dobrogea, în estul Munteniei, precum si pe valea

Oltului. Populatia În Europa, populatia clocitoare este estimata la aproximativ 35.000 de perechi, cu efective foarte mari în Italia, Spania, Ucraina si Rusia. În România sunt estimate aproximativ 400 de perechi clocitoare în lunca Dunarii si în Dobrogea.Ecologie si comportament; Chira mica este oaspete de vara, ce formeaza colonii mici, monospecifice sau mixte, pe plajele nisipoase sau cu pietris, din apropierea lacurilor sau în zonele litorale. Cuibul este amenajat într-o adâncitura a solului, marginita cu material vegetal, pietricele sau fragmente de scoici. Femela depune 2 - 3 oua sub-eliptice, netede si lucioase, cu colorit pal, oliv sau crem, cu pete întunecate de marimi diferite. Incubatia dureaza 19 - 22 de zile, fiind asigurata de ambii parteneri. Puii sunt semi-nidifugi si pot zbura dupa 15 - 20 de zile. Se hraneste cu pesti mici, insecte si larvede insecte, crustacee, moluste, viermi acvatici.Masuri de protectie: Se recomanda protejarea coloniilor de cuibarit, precum si amplasarea unor platforme mai înalte pe suprafata apei, unde pasarile pot sa-si amenajeze cuiburile. Masura poate fi aplicata la toate speciile de chire.Prezenta specie în perimetrul investitiei: Plajele de nisip de pe fluvial dunarea pot constitui habitat de pasaj pentru specie dar zgomotul si perturbarea provocata de muncitori si utilaje vor determina ca pasarile sa se îndeparteze în zone învecinate cu aceleasi caracteristici de habitat. Habitatele preferate de specie au o raspîndire mare în interiorul ROSPA Confluenta Olt Dunare.

Page 46: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Sterna hirundo – Chira micaDescriere: Chira mica, prezinta penajul asemanator cu pescarusul, fruntea alba, crestetul negru, cioc de culoare galben cu varful negru.Chira de balta, are talia mai mare decat chira mica, penaj asemanator, ciocul este rosu cu varful negru.Chira de mare, are talia cea mai mare (40 cm) se aseamana cu pescarusul razator, deosebirea constand in ciocul mai lung, mai subtire si cu varful negru. Se hranesc cu pestisori.

Reproducerea : Cuibaresc mai ales in zonele de ses, litoral in perechi izolate sau in colonii mici. Locul predominant de clocit este Delta Dunarii.Habitat: Sunt prezente pe timpul verii in toata tara in habitate acvatice, zone de litoral. Populatii mai mari se gasesc in Delta Dunarii luncile raurilor mari.Prezenta specie în perimetrul investitiei: Plajele de nisip de pe fluvial dunarea pot constitui habitat de pasaj pentru specie dar zgomotul si perturbarea provocata de muncitori si utilaje vor determina ca pasarile sa se îndeparteze în zone învecinate cu aceleasi caracteristici de habitat. Habitatele preferate de specie au o raspîndire mare în interiorul ROSPA Confluenta Olt Dunare.

Tringa glareola - Fluierar de mlastina

Habitat: Este o specie nordica destul de comuna în mlastini si cu rogoz, de asemenea în padurile umede de mesteacan din regiunile montane de pe taiga. De obici, cuibareste pe smocuri de rogoz. Este numeros în pasaj pe malurile mlastinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar ocazional în stoluri mici.Distributie: Nu este o specie cuibaritoare în România, dar în timpul migratiei poate fi întâlnit oriunde pe terenuri umede.Populatia din România: Sunt putine date despre numarul

fluierarilor de mlastina în pasaj, este foarte greu estimarea marimii populatiei care migreaza deasupra tarii noastre.Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei poate conferi specie habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru pasajul specie. Deranjul se poate manifesta numai lanivel de individ. Nu vor fi afectate populatii ale specie. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact semnificativ asupra specie având în vedere ca este o specie mobila ce se poate retrage în zone mai linistite..Alcedo atthis – pecarusul albastru

Statut: este pe cale de disparitie din cauza poluarii mediului si distrugerea habitatului natural, motiv pentru care in unele tari din Uniunea Europeana este protejata de lege.Habitat Este prezent pe teritoriul tarii noastre tot timpul anului, pe langa ape. Când apele baltilor îngheata, îl întâlnim în lungul pâraielor de munte. Lânga apa unde

Page 47: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

sta si urmareste pestii, insa deobicei, prefera sa planeze foarte aproape de nivelul apeisi se arunca cu ciocul inainte pentru a prinde hrana.Reproducerea: Cuibareste in galerii sapate in maluri, galerii pe care le sapa singure. Femela depune intre 4 si 6 oua albe, pe care le clocesc ambii parteneri din aprilie pana in iunie.Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru cuibaritul specie. Se estimeaza ca

investitia nu va avea impact asupra speciei.

Burhinus oedicnemus - pasarea ogoruluiStatut: specie periclitataBiotop: Câmpuri aride, stepe (prefera stepa cu Euphorbia), adesea pe sol nisipos (grinduri, dune de nisip, litoralul marii) sau pe prundisuri (tarmuri de ape, insule), mai rar în culturi agricole cu plante scunde (sfecla de zahar) sau nu foarte dese (porumb, floarea soarelui).

Raspândirea în România: Cuibareste în Dobrogea, inclusive în terenurile aride din Delta. A mai fost semnalat în perioada cuibaritului în lunca Oltului, la Strejesti - Dragasani (obs. N. Botnariuc), lânga Mioveni (obs. N. Botnariuc) si la Turnu-Magurele (inf. A. Bertalan + obs. N. Botnariuc). Deasemenea, lânga Dunare la Rast/DJ si la Ciupercenii Noi/DJ.Efectivul: Greu de estimat, probabil ]n jur de 200-400 perechi clocitoare, dintre care cel putin 80% se afla in Dobrogea Este de presupus ca efectivul speciei s-a diminuat pe parcursul secolului 20.Reproducerea si migratia: Oaspete de varf in lunile IV-X (cuibareste destul de târziu, oua proapete fiing gasite, în general, în luna iunie.Cauzele modificarii numerice: principala cauza o constituie restrângerea stepelor (pajistilor naturale prin transformarea lor în terenuri agricole). Pasunatul ar putea fi o cauza de distrugere a pontelor, dar în acelasi timp ea asigura un habitat potrivit pentru pasarea ogorului, în sensul ca împiedica cresterea în înaltime a plantelor ierboase. Irigatiile au îndepartat pasarile care cuibareau în terenurile agricole aride.Masuri de protectie necesare: Nu se întrevad masuri care sa poata contribui la redresarea populatiilor clocitoare. Abandonarea unor culturi agricole ar putea fi favorabila pasarii ogorului.Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru cuibaritul speciei însa aceasta poate aparea întâmplator pe dunele de nisip de pe fluviu. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact semnificativ asupra speciei întrucât în zona se resimte influenta antropica iar traficul existent pe

fluviu perturba mediul astfel ca prezenta speciilor de pasari este strict legata de cautarea hranei, pentru cuibarit preferând zone retrase si linistite.Chlidonias hybridus - chirighita cu obrazul alb

Habitat: Cuibareste atât în delta dunarii, cât si în zona altor balti din tara noastra.Migratia si reproducerea: Cuiburile sunt complete prin-iunie-iulie, fiind situate pe insule plutitoare

Page 48: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

fixate, mai multe la un loc. Pontele contin 3 oua verzui cu pete întunecate. Clocesc ambii pparinti timp de cca. 20 zile.Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru cuibaritul speciei. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact asupra speciei.

Coracias garrulous - dumbraveanca

Habitat: Prefera padurile batrâne si rare cu arbori scorburosi din zonele de câmpie si lunca, dar si din livezi. Populeaza si malurile lutoase, precum si zonele cu alunecari de teren.Distributie si ocurentaEste raspândita în Eurasia si africa de Nord. Ierneaza în Africa si India. În România este prezenta în numar mare

în Delta Dunarii, dar poate fi întâlnita si în padurile din lunca unor râuri mari.Populatia: In România sunt între 4600 si 6500 de perechi clocitoare.Ecologie si comportamentEste oaspete de vara în România. Prefera sa cuibareasca în malurile lutoase, unde sapa galerii, în scorburi si uneori în cuiburile parasite ale altor specii de pasari. Sezonul de reproducere începe în luna mai, când femela, depune în cuibul necaptusit, 4 - 5 oua de culoare alba. Incubatia dureaza între 18 - 20 zile si este asigurata de ambii parteneri. Puii nidicoli sunt hraniti de parinti, cu insecte, timp de 26 - 28 de zile, dupa care parasesc cuibul. În general, hrana dumbravencii este formata din insecte, dar foarte rar poate consuma râme, melci si fructe.Masuri necesare de ocrotire: Pretutindeni, cloceste într-un numar foarte mic, aproximativ 2 - 3 perechi la 10 km. Diminuarea efectivelor se datoreaza si distrugerii habitatelor, a locurilor de cuibarit si folosirii excesive a pesticidelor.Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat favorabil aparitiei si cuibaritului speciei. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact asupra speciei.

Cygnus Cygnus - Lebada de iarna

Generalitati: O pasare foarte sfioasa si retrasa, ocrotita prin lege.Descriere: (145 cm). Dimensini corporale asemanatoare cu lebada de vara, cu penajul complet alb. Ciocul este galben cu varful negru, fara protuberanta bazala neagra, caracteristica lebedei de vara. Pozitia gatului este verticala si nu in forma de S, pozitie caracteristica lebedei de vara. Coada este scurta si bontata. In zbor, emite un

strigat characteristic.Reproducerea: Cuibareste in extremitatea nordica a Europei, in tundra Siberiei pe lacuri si in mlastini.Habitat: Ierneaza mai ales in tinuturile din Delta Dunarii si din zona complexului lacustru Razelm, odata cu sosirea primaverii se reintoarce spre locurile nordice de cuibarit.

Page 49: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat corespunzator pasajul specie întrucât în zona se resimte influenta antropica iar traficul existent pe fluviu perturba mediul astfel ca prezenta acestei specii destul de retrasa si sfioasa este putin probabila. Nu anticipam un impact asupra speciei provocat de investitia propusa.

Dendrocopos medius - Ciocanitoare de stejar

Biotop: Atasat de paduri, parcuri sau pasuni impadurite cu exemplare batrane de stejar sau gorun (Quesrcus sp.). Altitudinile la care cuibareste sunt si ele determinate de prezenta habitatelor cu stejar sau gorun, fiind localizate in principal la cc. 200 - 600 m, dar si la inaltimi mai joase in Dobrogea si pe Campia de Vest. Se hraneste cu insecte în diferite stadii larvare culese de pe coaja sau din fisuri superficiale s consuma de asemenea seminte de frasin si ulm, jir si ghinda.Raspândirea în România:: In Romania cele mai semnificative

populatii cuibaritoare pot fi gasite in zonelecolinare de pe podisul Transilvaniei respectiv in gorunetele din Dobrogea, dar specia apare inmajoritatea zonelor unde habitatele descrise sunt bine reprezentate.Efectivul: 20.000 - 24.000 perechi. Desi nu cunoastem date cu privire la populatiile istorice din Romania, este foarte probabil ca populatia ciocanitoarei de stejar a fost in regres numeric in ultimele decenii. Preferand copaci batrani cu crengi moarte, nu este deloc favorizata de silvicultura moderna.

Page 50: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Protectie : pentru ca depinde de padurile batrane caduciforme, distrugerea fragmentarea acestor masive forestiere sunt principalele amenintari ale speciei.Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat favorabil aparitiei si cuibaritului speciei. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact asupra speciei.Himantopus himantopus – piciorong

Statut: Specie periclitataBiotop: Mlastini eutrofe cu apa putin adânca (maximum 20-25 cm), cu plaje nisipoase

sau mâloase si vegetatie joasa smârcuri pe tarmurile apelor lent curgatoare.Raspândirea în România: Dobrogea (Delta dunarii, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Murighiol, Beibugeacs posibil si alte puncte), unele balti din estul Munteniei si câteva puncte din lungul Dunarii în amonte de Calarasi: Turnu magurele, Corabia, Bistret, Izvoare, posibil si în alte puncte. A disparut din Banat, unde cuibarea în secolul XIX.Migratia si reproducerea: Oaspete de vara (în lunile IV-IX). Cuibareste în mici colonii. Depunerea oualor în V, pui si juvenili se observa în lunile VI-VII.Efectivul:.Efectivul cca. 100-250 perechi clocitoare, din care 50% în zona complexului lagunar Razelm-Sinoe. Concentrari de adulti si juvenili se observa în cursul

toamnei.Cauzele modificarii numarului: Nu exista date vechi asupra abundentei speciei, pentru a putea evalua eventualele schimbari în abundenta sa. O diminuare certa s-a petrecut în complexul lagunar, pe masura ce habitatele specific piciorongului au fost invadate de stuful care se dezvolta ca urmare a îndulcirii apei.Masuri de protectie necesare: restabilirea legaturii dintre apele marii si lacul razlem ar determina retragerea/reducerea stufarisurilor si implicit refacerea conditiilor de cuibarit ale limicolelor si chirelor.Prezenta specie în perimetrul investitiei: Habitatul din perimetrul investitei corespunde cerintelor ecologice ale speciei. Specia poate fi prezenta în zona dar nu estimam un impact semnificativ avînd în vedere ca deja exista perturbari datorate traficului fluvial în zona investitiei propuse.II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora:“Relatiile dintre populatiile apartinand unor specii diferite de plante si animale care intra in componenta unei biocenoze nu se reduc la relatiile trofice. In realitate, orice populatie din structura unei biocenoze se plaseaza intr-o retea de relatii interspecifice directe si indirecte, a caror semnificatie trebuie sa fie analizata cel putin in trei planuri distincte:Dispersia populatiilor;Controlul impactului pradatorilor. Al accesului la resursele de hrana si spatiu si in general a dinamicii biocenozei, respectiv ecosistemul;Transferul de materie, energie si informatie intre modulele trofice ( nivelele trofice ) si reciclarea elementelor minerale.

Page 51: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Componentele biocenozei interconenctate printr-o retea complexa de relatii directe si indirecte ( multe dintre ele mediate pe cale chimica – Botnariuc N., Vadineanu A., 1982), sunt implicate in relatii directe si indirecte cu toate componentele fizice si chimice ale unitatii hidrogeomorfologice.Componentele fizice si chimice ale unitatii hidrogeomorfologice ( cunoscute mai bine sub denumirea de factorii abiotici) au rol de variabile de comanda pentru componentele biocenocezei.”( Dezvoltare Durabila : teorie si practica , vol. I, Vadineanu A., 1998, Editura Universitatii Bucuresti.

Funcțiile ecologice au ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme). Se studiază în principal:Relaţiile dintre vieţuitoare (plante si animale);Raporturile dintre organisme şi mediul înconjurătorRelaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară.Prin noțiunea de factori ecologici se înțelege totalitatea factorilor abiotici (temperatura,lumina, precipitațiile, presiunea etc.) și biotici (paraziții, dăunătorii, competiția intraspecifică și interspecifică) cu care un organism vine în contact și cu care se intercondiționează reciproc. Factorii de mediu sunt foarte variati, ei pot fi necesari sau din contra daunatori pentru fiintele vii si favorizează sau impiedică supravieţuirea şi reproducerea organismelor.Factorii ecologici abiotici prezintă un ansamblu de elemente fizice care influientează asupra organismelor vii. Primul factor abiotic se considera clima, care influienţează prin temperatură, umeditate, presiune, prezenţa luminii. Acest factor depinde de latitudinea geografică, relief, de zonele climaterice unde se dezvolta organismele. Conditiile de viaţă se diferentiază în condiţii de macroclimat, mezoclimat şi microclimat.Nivelul apelor DUNARII , variază în funcţie de cantitatea de precipitaţii din sectorul superior şi mijlociu al fluviului. Debitul mediu al Dunării în sectorul românesc este de 6.290 m3/s cu variaţii sezoniere ample. Viteza curentului, în funcţie de debit şi pantă, oscilează înte 3-5 m/s Caracteristici fizico-chimice ale apei DunariiTemperatura apei are variaţii sezoniere, oscilând între 0°C si 25°C şi chiar mai mult în sectorul inferior. Valoarea temperaturii medii este de 13°C, valoarea maximă 25°C în luna august iar valoarea minimă este considerată 2-3°C în perioada ianuarie-februarie. Scăderea temperaturii aerului în perioada de iarnă duce la formarea podului de gheaţă care poate persista perioade cuprinse între 25-30 zile la Orşova, până la 90 zile la Tulcea. Prin ruperea podului de gheaţă primăvara se formează zăpoare care deterrnină ieşirea apelor din albie şi producerea de inundaţii.Înghetul apelor Dunării are efect negativ asupra hidrobionţilor. Are loc distrugerea potamoplanctonului, distrugerea bentosului marginal, aşadar sărăcirea faunei şi micşorarea productivităţii.

Page 52: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Transparenţa apei fluviului este determinată de cantitatea de precipitaţii ce modifică cantitatea de suspensii din apă. Suspensiile totale oscilează între 90-325 mg/l.Cantitatea medie anuală de aluviuni transportată în Dunăre este cuprinsă între 57 si 83 milioane tone. Transparenţa este cuprinsă între 80 cm şi 10-13 cm în perioada cu viituri. Reacţia apei (pH-ul) este în medie 7,75 cu fluctuaţii între 7 şi 8 fiind mai ridicată în lunile calde şi mai scăzută în cele reci. Oscilaţiile de pH sunt dăunătoare pentru majoritatea florei si faunei ce depend de zonele umede din lunca inundabila a Dunarii, modificând acţiunea toxică a diferitelor substanţe dezvoltate în apă. Cantitatea de oxigen dizolvat în apă nu scade sub 5,5 mg/l decât în anumite zone marginale deoarece mişcarea continuă a apeimăreşte şi uniformizează concentraţia oxigenului. Valorile medii ale concentraţiei oxigenului sunt de 6-10 mg/l, vara fiind mai scăzute, şi iarna apropiate de valoarea oxigenul la saturaţie. Oxidarea substanţelor organice din apă este activă, mineralizarea rapidă, ceea ce arată o capacitate ridicată de autoepurare a apei. Cantitatea totală de săruri este moderată, cuprinsă între 200 - 400mg/l, deci apele au un grad mic de mineralizare. Duritatea totală are variaţii sezoniere slabe şi scade din amonte în aval. Duritatea medie este de 9° germane (Cu variaţii între 7,8 şi 100), aşadar apa Dunării are o duritate mijlocie şi se pretează pentru a fi folosită la irigaţii şi în industrie. Concentraţia calciului şi magneziului în apă are valori de 40-50 mg/l, mai ridicată în sezonul rece iar clorurile au valori medii de 14-21 mg/l, mai scăzute vara şi cresc spre iarnă. Substanţele biogene din apă au concentraţii mai scăzute în sezonul cald datorită utilizării lor mai intense în procesul de asimilare clorofiliană. Nitraţii înregistrează oscilaţii sezoniere cuprinse între 1,6-4mg/l, concentraţia lor pe sectorul românesc scăzând din amonte în aval. Ei au origine biogenă sau provin din impurificarea fluviului cu ape reziduale bogate în azotaţi, îngrăşăminte azotoase, etc. Fosfaţii au concentraţii mici, cuprinse între 0,05-0,5 mg/1 şi provin din descompunerea produşilor fosfatoproteici şi lipidici sau din impurificarea apelor cu îngrăşăminte cu fosfor sau cu detergenţi.Ceilalţi factori abiotici nu produc modificări semnificative în timp a compoziţiei biodiversităţii.Dintre factorii biotici cel mai frecvent întâlnit este relaţia de nutriţie dintre speciile prezente în acelaşi habitat. Piramida trofică în cazul nostru se prezintă astfel: la baza acesteia se află producătorii (nivelul producătorilor primari) reprezentaţi de toate plantele descrise anterior, urmat de consumatorii primari reprezentaţi de erbivore (Lepus europaeus şi Lycaena dispar de exemplu), consumatorii secundari care consumă organismele fitofage şi nu în cele din urmă sunt consumatorii terţiari (aici intră toate răpitoarele). În cadrul unui lanţ trofic mai amintim şi grupul descompunătorilor reprezentaţi de către bacterii şi ciuperci.Între populaţiile ce coexistă într-o microbicenoză se stabilesc conexiuni (relaţii interspecifice) ce determină atât structura, cât şi funcţiile biocenozei ca suprasistem integrator. Cu cât conexiunile sunt mai diverse şi variate, cu atât va fi şi biocenoza mai complexă şi mai stabilă.

Page 53: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Relatiile intraspecifice sunt relatiile intrapopulationale, dintre indivizii aceleiasi populatii. În cazul nostru, dacă ne raportăm strict la amplasament aceste relaţii sunt aproape inexistente întrucât şi numărul speciilor existenite sau a indivizilor dintr-opopulaţie este mic şi nu intră în competiţie. Raportându-ne la întreg habitatul aceste relaţii reglează cantitativ speciile care fac parte din el.Prezenta si efectivele de specii si habitate de interes comunitar în zona proiectuluiROSCI 0044 Corabia Turnu MagureleDin datele preliminarii privind prezenta speciilor de interes comunitar enumerate în siturile Natura 2000 prezente în zona supusa investitiei, rezulta urmatoarele:Mamifere - nu sunt prezente specii de interes comunitar în perimetrul investitieiAmfibieni si reptile - habitatele din jurul perimetrului investitiei corespund cerintelor ecologice pentru specia Bombina bombina buhai cu burta rosiePesti - zona este favorabila prezentei speciilor Aspius aspius - avat, Pelecus cultratus, Cobitistaenia si putin probabil Zingel strebelNevertebrate - nu sunt prezente specii de nevertebrate de interes comunitarROSPA0024 Confluenta Olt - DunareDin datele preliminarii privind prezenta speciilor de interes comunitar enumerate în siturile Natura 2000 prezente în zona supusa investitiei, rezulta urmatoarele:• Pasari - În perimetrul investitiei propuse, în special pe plajele de nisip dar si pe terenurile mai umede pot aparea întâmplator, în pasaj sau legat de hrana urmatoarele specii: Sterna albifrons, Sterna hirundo, Tringa glareola,Burhinus oedicnemux, Himantopus himantopus.

II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar:

ROSCI 0044 Corabia - Turnu Măgurele

Tipuri de habitate Directiva Habitate OUG 57 modificata prin L. 49/2011

Statut de conservareconformFormularuluiStandard Natura2000

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii

Anexa 1 Anexa 2 B

91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae)

Anexa 1 Anexa 2 B

Page 54: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungulmarilor râuri (Ulmenionminoris)

Anexa 1 Anexa 2 B

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

Anexa 1 Anexa 2 B

3140Ape puternicoligomezotrofe cuvegetatie bentonica despecii de Chara

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1335 Spermophilus citellus

Anexa 2 Anexa 3 a B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1188 Bombina bombina Anexa 2 Anexa 3 a B

1993 Triturus dobrogic

us Anexa 2 Anexa 3 a B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1124 Gobio albipinnatus Anexa 2 Anexa 3 a B

1160 Zingel streber Anexa 2 Anexa 3 a B

2522 Pelecus cultratus

Anexa 2 Anexa 3 a B

1134 Rhodeus sericeus Anexa 2 Anexa 3 a Bamarus

Page 55: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

1145 Misgurnus fossili

s Anexa 2 Anexa 3 a B

Anexa 2 Anexa 3 a B

1157 Gymnocephalus Anexa 2 Anexa 3 a Bschraetzer

1159 Zingel zingel Anexa 2 Anexa 4 A si 5 A B

Anexa 2 Anexa 3 a B

Anexa 2 Anexa 3 a B1130 Aspius aspius

2511 Gobio kessleri Anexa 2 Anexa 3 a B

2555 Gymnocephalus Anexa 2 Anexa 3 a B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

4064 Theodoxus Anexa 2 Anexa 3 a si 4 A Btransversalis

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Directiva Pasari OUG 57modificata prinL. 49/2011

Statut deconservareconformFormularuluiStandard Natura2000

Statut deconservareconformBird life

A229 Alcedo atthis

Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D

A133 Burhinus oedicnemus

Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3-V

A196Chlidonias hybridus

Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D

Page 56: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

A197 Chlidonias niger

Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D

A231 Coracias garulus

Anexa I Anexa 3 a C SPEC 2 – (D)

A038 Cygnus Anexa I Anexa 3 a C SPEC 4*-Scygnus

A238 Dendrocopo s -

Anexa 3 a C SPEC 4-Smedius

A131 Himantopus Anexa I Anexa 3 a C NON-SPEChimantopus

A023 Nycticorax Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - Dnycticorax

A393 Anexa I - B SPEC 2 - VPhalacrocoraxpygmeus

A234 Picus canus Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D

A034 Platalea Anexa I Anexa 3 a C SPEC 2 - Eleucorodia

A195 Sterna Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - Dalbifrons

A193 Sterna Anexa I Anexa 3 a Chirundo

A166 Tringaglareola

Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D

II.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar):Structura si dinamica populatiilor din cadrl ariilor naturale protejate au fost analizate in capitolule anterioarew.În concluzie. Specificăm ca acestea nu vor fi afectate de lucrarile propuse in cadrul proiectului de investitii, acestea nefiind prezente in zonă.II. 6. Relaţiile structurale şi funcţional care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Page 57: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Relațiile structurale și funcțional care crează și mențin integritatea ariei sunt legate de condițiile de hrănire, adăpost și reproducere pe de-o parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică și a tuturor factorilor externi care pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puțin integritatea ariilor ROSCI044 - Corabia Turnu Magurele - ROSPA0024 -Confluenta Olt - DunareÎn concluzie, integritatea ariilor Natura 2000 - ROSCI044 - Corabia Turnu Magurele -ROSPA0024 - Confluenta Olt - Dunare nu sunt afectate de lucrarile de reabilitare și modernizare a portului Corabia, deoarece:1. suprafaţa ariei protejate nu se reduce , lucrările se realizeaza la limita acestor arii protejate la distante cuprinse între 1,7 - 60m.2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar. In zona propusa pentru realizarea apararilor de mal nu au fost identificate habitate prioritare.2. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate.II. 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes,acolo unde au fost stabilite prin planuri de managementÎn cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes comunitar posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000.OBIECTIVELE DE CONSERVARE A UNUI SIT NATURA 2000 SUNT STABILITEPRIN PLAN DE MANAGEMENT ELABORAT DE CATRE CUSTODELE/ADMINISTRATORUL ARIEI PROTEJATE RESPECTIVE CONFORM ORD. 57/2007 APROBATA PRIN LEGEA 49/2011.ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT SE AFLA IN RESPONSABILITATEA CUSTODELUI/ADMINISTRATORULUI ARIEI PROTEJATE IAR APROBAREA ACESTUIA SE REALIZEAZA DE CATRE AUTORITATEA CENTRALA DE PROTECTIE A MEDIULUI - MINISTERUL MEDIULUI.Elaborarea Planului de Management a unei arii protejate Natura 2000, stabilirea obiectivelor de conservare nu se stabilesc de catrea titularul/beneficiarul /evaluatorul de mediu, acestia neavand calitatea de adminstratori/custode ariei proptejate respective.Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite prin planurile de management aprobate la nivel national. Stabilirea obiectivelor de conservare ar trebui făcute ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc).CUSTODE ROSCI044 - Corabia Turnu Magurele - ROSPA0024 - Confluenta Olt -Dunare

Page 58: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Asociaţia Echilibru, adresa Bucureşti, Bd. Mircea Vodă, nr. 40, Nr. Convene sau Nr.Contract Administrare/Data încheierii - 3/19.02.2010

II. 8.Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce în viitor;ROSCI044 - Corabia Turnu Magurele - ROSPA0024 - Confluenta Olt -Dunare, nu vor suferi modificari în ceea ce priveste starea actuală de conservare a ariilor naturale protejate. Zona se caracterizeaza printrun puternic impact antropic prin existența portului cu toate activitățile conexe.II.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari în evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar;Nu este cazul

III.Identificarea şi evaluarea impactuluiImpactul potential al proiectului asupra sitului Natura 2000 ROSCI 0044 Corabia Turnu MagureleSuprafata totala estimata ca fiind ocupata de lucrarile de reabilitare a portului Corabia este de aproximativ 21 770 m2 din care 11 840 m2 pe taluz si 9 930 m2 pe platforma portului.Suprafata de teren din albia Dunarii pe care se vor executa lucrarile de escavatie sub nivelul apei pentru asigurarea adâncimii de navigatie este de aproximativ 30 000m2. Aceasta nu reprezinta suprafata de teren ocupata permanent de lucrari.In interiorul SCI-ului se vor executa numai lucrarile în apa, lucrarile la taluz si platforma portuara fiind în afara SCI-ului. Aceasta înseamna ca raportat la suprafata întregului ROSCI0044 investitia va ocupa un procent de 0,03% din suprafata sitului.Lucrarile propuse a se realiza, respectiv cele de excavare (se va excava un volum de aproximativ 145 734 m3) prezinta un risc de influenta negativa asupra calitatii apei fluviului si asupra speciilor acvatice dar si asupra habitatelor acvatice prin modificari în special în perioada de executie.Lucrarile de excavare pot perturba ecosistemele acvatice prin alterarea temporara (numai pe perioada desfasurarii lucrarilor de excavare) a habitatelor acvatice conducând la pierderea temporara a vegetatiei.De asemenea, pe perioada executiei lucrarilor la taluz dar si în apropierea acestuia în apa fluviului Dunarea, pierderile accidentale de hidrocarburi de la utilajelefolosite pentru realizarea lucrarilor pot conduce la modificarea calitatii apelor în zona de executie a lucrarilor. Organismele acvatice de asemenea pot fi afectate direct de calitatea apei fluviului cu precadere în sectiunea în care se executa lucrarile de dragare.În perioada de executie a lucrarilor, rascolirea albiei fluviului pentru marirea adâncimii de navigatie are ca rezultat un impact negativ asupra etapelor din viata habitatelor de pesti din zona de executie a lucrarilor. Efectele acestui impact constau în: reducerea calitatii habitatelor acvatice (cum ar fi depunerea icrelor), pierderea temporara a locurilor utilizate pentru adapostirea icrelor, a pestilor tineri si a altor organisme acvatice, reducerea claritatii

Page 59: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

si vizibilitatii apelor diminuând astfel capacitatea organismelor acvatice de a-si gasi hrana, de a se reproduce si de a scapa de pradatori, eliminarea surselor potentiale de hrana, cum ar fi: insectele si nevertebratele acvatice fie prin pierderea habitatelor fie prin astuparea lor.De asemenea în perioada de executie a lucrarilor de excavare se va obtine ca rezultat cresterea turiditatii apei, având ca rezultat direct si imediat diminuarea patrunderii luminii solare în apa, în detrimentul organismelor fotodependente. Un alt efect direct al lucrarilor de dragare consta în creseterea concentratiei materiilor în suspensie, reducând intensitatea luminoasa din apa afectând astfel procesele de fotosinteza specifice algelor si altor organism acvatice. În ceea ce priveste organismele înnotatoare, mai mobile, efectele se reduc datorita abilitatii lor e a evita zona de turbiditate crescuta.O alta forma de impact asupra faunei acvatice se manifesta prin retragerea acesteia spre zone mai putin favorabile, dar se apreciaza ca acest impact va fi local si numai pe perioada de executie a lucrarilor de dragare.Trebuie mentionat de asemenea si faptul ca zona în care se vor efectua lucrarile de reabilitare si a portului este o zona puternic antropizata si influntata de traficul naval.De asemenea, pe malul opus lucrarilor se afla o perdea de arbori (plopi si salcii). Aceasta perdea de arbori poate avea rolul de protectie a speciilor de pasari care ar putea tranzita zona si totodata poate fi considerata o perdea de protectie a speciilor din zona sitului împotriva poluantilor purtati de curentii de aer din zona antropizata.În perioada de operare, traficul naval poate prezenta un potential pericol de afectare a ariilor protejate prin deversarea accidentala a unor substante sau materiale la operatiunile de încarcare - descarcare. Aceste riscuri sunt crescute în momentul de fata, ele diminuându-se semnificativ dupa executarea lucrarilor de excavare pentru facilitarea transportului naval propuse prin acest proiect.Lucrarile de demontare a elementelor platfolmei si taluzurilor, curatirea suprafetelor betonate sunt generatoare de pulberi care pot contribui la cresterea concentratiilor de materii in suspensii in apa si aer, acestea avand potential de a afecta respiratia vietuitoarelor din zona.Zgomotul generat de executia lucrarilor propuse poate crea disconfort speciilor de pasari cuibaritoare în habitatele riverane, cât si unor specii de pasaj, efectul fiind doar temporar, în perioada executiei lucrarilor.Impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar din ROSCI0044 Corabia -Turnu MagureleImpactul asupra habitatelor de interes comunitarHabitatele de interes comunita descrise in Formularul standard al SCI-ului nu se afla in perimetrul podului unde se vor desfasura lucrarile. Nu anticipam niciun impact asupra acestor tipuri de habitate.In cazul vegetatiei existente în zona, acestea sunt în special specii ierboase comune, ruderale unele chiar invazive, fara interes conservativ.Impactul asupra speciilor de mamifere de interes comunitarAsupra speciei Spermophilus citellus se estimeaza ca nu va exista niciun tip de impact.

Page 60: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Impactul asupra speciilor de amfibieni si reptile de interes comunitarLucrarile pot deranja temporar habitatul speciei Bombina bombina însa nu anticipam ca investitia va avea un impact semnificativ asupra speciei. Se recomanda evitarea formarii de santuri artificiale cu apa unde specia poate depune ponta.Impactul asupra speciilor de pesti de interes comunitarActivitatile propuse includ si lucrari de excavare ce pot influnta negativ viata si activitatea pestilor din zona. Pot fi distruse habitatele reproductive ale avatului (Aspius aspius) în zonele unde se executa excavarea. Este posibila de asemenea, stanjenirea migratiei unor specii de pesti ca urmare a perturbarii locale (nivele de zgomot ridicate, cresterea turbiditatii).Impactul potential al proiectului asupra sitului Natura 2000 ROSPA 0024 Confluenta Olt -DunareIn interiorul SPA-ului se vor executa numai lucrarile în apa, lucrarile la taluz si platforma portuara fiind în afara SPA-ului. Aceasta înseamna ca raportat la suprafata întregului ROSPA0024 investitia va ocupa un procent de 0,01% din suprafata sitului.Impactul asupra pasarilor de interes comunitarSpeciile de interes comunitar din zona nu sunt ingradite din punct de vedere al reproducerii de catre lucrarile hidrotehnice proiectate.Proiectul nu implica utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologica in zona. Nu se vor exploata ape de suprafata si subterane din aria proteja.taSpeciile de păsări nu vor fi afectate de activitatea propriu-zisă pentru că prezenţa lor pe amplasament ale populaţiilor este rara şi modul de viaţă fragil le permite orientarea spre locuri mai liniştite şi cu hrană abundentă din interiorul sitului. Echilibrul ecosistemului existent în sit nu poate fi afectat de populaţii noi de păsări, pentru că amplasamentul nu adăposteşte actual populaţii mari de păsări, existenţa acestora fiind determinată de terenurile agricole din zonă.Lucrarile prevazute sunt specifice lucrarilor hidrotehnice. Acestea nu prevad structuri inalte care sa obstructioneze zborul pasarilor.Referitor la emisiile specifice (zgomot, poluanti) atat in perioada lucrarilor de executie cat si in perioada de exploatare, se poate aprecia ca acestea nu vor influenta migratia pasarilor luand in considerare dispersia acestora in raport cu altitudinea de zbor a pasarilor.Impactul pe care îl preconizăm ca efect asupra speciilor faunistice de pe amplasament şi din zonă adiacentă este impact nesemnificativ. Impactul asupra populaţiilor aparţinând vegetaţiei este considerat nesemnificativ ca urmare a valorii conservative reduse şi ca urmare a lipsei unui habitat pe amplasament şi a poziţiei marginale a acestuia faţă de cele două situri.Se estimeaza ca investitia nu va avea impact semnificativ asupra speciilor de pasari de interes comunitar si din cauza ca în zona se resimte influenta antropica iar traficul existent pe fluviu perturba mediul astfel ca prezenta speciilor de pasari este strict legata de cautarea hranei, pentru cuibarit si pasaj putând folosi zone mai linistite si retrase din vecinatate.

Page 61: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Se poate estima ca pe perioada lucrarilor pasarile se vor deplasa spre habitate din imediata apropiere ce ofera conditii favorabile desfasurarii activitatii acestora.Dupa terminarea lucrarilor nu se estimeaza un impact mai mare fata de cel existent în conditiile actuale.Mentiuni generale privind implementarea proiectului legate de ariile protejate din apropiereFunctionarea lucrarilor hidrotehnice este de durata nelimitata si nu se prevad lucrari ulterioare de extindere a acestora catre interiorul ariilor protejate.In perioada de operare suprafetele ariilor protejate nu se vor afla in contact direct cu lucrarile hidrotehnice executate.Proiectul nu include actiuni de amenajare care sa duca la modificari fizice in ariile protejate.Lucrarile proiectate genereaza un impact specific in cele doua etape de viata ale infrastructurii, respectiv:

- Perioada de constructie;- Perioada de operare.

Activitatile din perioada de constructie a lucrarilor hidrotehnice sunt sintetizate dupa cum urmeaza:

- Transportul materialelor si muncitorilor la fronturile de lucru;- Mobilizarea utilajelor de constructii in frontul de lucru;- Pregatirea terenului prin curatire si sapaturi pentru realizarea umpluturilor cu

material granular;- Executia trotuarelor;

Lucrarile de refacere ecologica a terenului care constau in indepartarea deseurilor ramase in zona de amplasament, dezafectarea eventualelor anexe din perioada de constructive.Trebuie mentionat ca pentru realizarea proiectului nu se prevad resurse naturale din cadrul ariei protejate. Nevoile de resurse naturale necesare pentru constructie si locurile de obtinere ale acestora sunt prezentate in cadrul capitolului 1.7.Emisiile atmosferice datorate lucrarilor de constructie precum si emisiile provenite din traficul auto in perioada de operare nu vor avea impact asupra ariilor protejate deoarece, frontul de dispersie la 100 m lateral drumului, are concentratiile mult sub limitele admise pentru protectia ecosistemelor.Valoarea conservativă a habitatelor şi a speciilor prezente în cele două situri este foarte bună şi nu s-au identificat interferenţe ale acestora cu speciile floristice şi faunistice de pe amplasament.Efectele activităţii antropice a stabilit deja configuraţia spectrului faunei şi florei în zonă.In zonele adiacente portului, vegetatia naturala in zona a fost semnificativ antropizata, fiind inlocuita in cea mai mare parte de culturi agricole. Acestea functioneaza ca zone tampon intre lucrarile si activitatile din port si ariile protejate.Prin implementarea proiectului nu se va produce fragmentarea habitatelor prioritare, amplasamentul in sine nefiind parte a vreunui habitat. Ca măsură importantă care se

Page 62: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

impune este gestionarea limitelor perimetrului prin măsuri specifice luate de administratorul zonelor protejate.In perioada de operare, traficul naval poate prezenta un potential pericol de afectare a ariilor protejate prin deversarea accidental a unor substante sau materiale la operatiunile de incarcare-descarcare In acest caz reamintim ca aceste riscuri sunt mai mari in prezent si vor fi semnificativ diminuate prin executia structurilor hidrotehnice proiectate.In timpul constructiei se vor produce deseuri in principal de natura solida, care, prin eliminarea periodica, pe masura generarii, nu vor afecta ariile protejate. La sfarsitul executiei sunt recomandate lucrari de ecologizare si refacere a zonelor ocupate temporar. Aceste lucrari au ca obiect indepartarea deseurilor de orice natura ramase in zona si dezafectarea amenajarilor temporare.Impactul activitatilor colateraleProiectul nu prevede dezvoltari conexe in interiorul ariilor protejate si nu au fost identificate impacturi cumulate cu alte proiecte existente sau propuse.Se poate spune că impactul produs de activitatea desfăşurată în zona este deja consumat.Activităţile principale identificate în zona de amplasament sunt legate de:activităţi portuare specifice - incarcare/descarcare marfuri;(agrement de weekend), în special, în sectoarele silvice limitrofeActivităţile portuare produc un impact concentrat în jurul sursei şi care, în general, nu depăşeşte o rază de acţiune de cca 500 m.Impactul asupra obiectivelor de conservare ale ariilor protejateAriile protejate ROSCI 0044 Corabia -Turnu Magurele si ROSPA 0024 si Confluenta Olt -Dunare fac parte din categoria ariilor de protectie avifaunistica, care au drept scop protectia si conservarea unor specii de pasari si habitate pentrucare natura, de-a lungul timpului, a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa, cu o mare diversitate biologica, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice.Legat de habitatele naturale din zona protejata se prevede mentinerea in buna stare de conservare si restaurarea diversitatii acestora.Obiectivele legate de specii si activitati umane sunt de a mentine habitate naturale in stare de conservare favorabila.In faza de constructie şi în faza de funcţionare impactul va fi nesemnificativ, deoarece suprafaţa utilizată este redusa, pe de o parte, iar pe de altă parte fluxurile tehnologice sunt create astfel încât drumurile de exploatare existente să fie utilizate eficient.Utilizarea unor tehnologii performante fac posibilă menţinerea la nivel de admisibilitate a parametrilor factorilor de mediu, ca şi a celor biologici.Impactul negativ direct care s-ar putea contura asupra speciilor aparţinând faunei este diminuat ca urmare a mobilităţii acestora. În toate fazele de lucru, acestea vor evita zona ca urmare a perturbărilor create de activitatile de constructie şi vor ocupa spaţii cu hrană abundentă din interiorul sitului. La nivelul celor două arii protejate nu se va înregistra

Page 63: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

dezechilibre si nu vor exista influenţe semnificative asupra lanţurilor trofice complexe şi stabile existente în cele două situri.Proiectul nu afecteaza aceste obiective de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar si nici actiunile in vederea atingerii acestor obiective.Prin implementarea planului nu se va produce nici o pierdere a suprafeţei habitatelor care sunt utilizate ca loc de hrănire, odihnă sau loc de reproducere pentru speciile de interes comunitar.Astfel, se poate concluziona ca:1. Amplasamentul proiectului se afla pe teritoriul siturilor natura 2000 ROSCI 0044 si ROSPA0024 afectând 0,03%, respectiv 0,01% din suprafata acestor situri;2. Nu sunt afectate habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat SCI-ul;3. Nu sunt afectate direct populatii ale speciilor de interes comunitar;4. Vegetatia va fi indeparata punctual iar speciile care o alcatuiesc au capacitate de a se reface rapid astfel ca impactul asupra acesteia nu va fi semnificativ;5. Modificarile de ordin distructiv care vor surveni asupra ecosistemului acvatic ca urmare a lucrailor de dragaje nu sunt ireversibile, deoarece odata cu finalizarea lucrarilor, se va reface planctonul si vegetatia în perimetrul afectat iar efectivele locale de pesti si de nevertebrate se vor reface.6. Prin implementarea masurilor de diminuare a impactului rezulta in mod cert ca degradarea „statutului de conservare favorabila” a speciilor si habitatelor pentru care situl a fost desemnat, este eliminata.Masuri de diminuare a impactului asupra sit-urilor Natura 2000 ROSCI 0044 Corabia -Turnu Magurele si ROSPA 0024 Confluenta Olt - DunareLucrarile prevazute trebuie realizate din motive de interes public, inclusiv de natura sociala sau economica. Din punct de vedere al protectiei mediului impactul generat la limita ariilor protejate trebuie sa fie cat mai redus pentru a nu afecta habitatele si speciile de protejate de pasari. De asemenea, implementarea proiectului si a masurilor de protectie a mediului nu trebuie sa afecteze sau sa intarzie actiunile pentru conservarea speciilor si habitatelor de importanta comunitara.Concluzia generala rezultata este ca proiectul propus are un impact negativ nesemnificativ asupra speciilor si habitatelor pentru care au fost declarate sit-urile Natura 2000.In acest sens, se recomanda masurile pentru protectie ariei protejate au fost care constau in:Evitarea circulatiei vehiculelor grele folosite pentru transportul materialelor prin ariile protejate;ü Managementul corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica a acestora, pe

cat posibil, fara depozitare intermediara;ü Respectarea tehnologiilor de executie;ü Evitarea aparitiei scurgerilor accidentale de combustibili si uleiuri de la utilaje;ü Nu se va interveni asupra formatiunilor vegetale de salcie si plop prezenta pe malul

fluviului;

Page 64: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

ü Folosirea unor utilaje cu nivele reduse de zgomot, astfel încât sa nu fie perturbate speciile de pasari din vecinatate;

ü Restrictionarea lucrarilor de excavare în perioada de depunere a icrelor la pesti (perioada aprilie-mai);

ü Utilizarea celor mai bune practici pentru realizarea lucrarilor de construire;ü Utilizarea drumurilor de acces existente si evitarea traseelor pentru transportul

materialelor in interiorul ariilor protejate;ü Nu se vor utiliza resurse naturale din zona ariilor protejate si nu se vor amenaja

facilitati ale organizarii de santier in apropierea acestora;ü Colaborarea/sprijinirea administratiei sitului Natura 2000 in vederea mentiunii starii

favorabile de conservare a ariei si speciilor de importanta comunitara.Surse de poluare a florei si fauneiSurse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanti in perioada de constructiePrincipalii poluanti prezenti in mediu in vecinatatea zonelor de lucru (santier) sunt particulele de praf provenite de la punerea in opera a materialelor si resuspensionarea materialului dragat si depozitat.Alaturi de acestea dar in cantitati mai mici vor fi prezenti pe parcursul perioadei de constructie urmatorii poluanti susceptibili de a produce dezagremente asupra formelor de viata: NOx, SO2, CO (acesta din urma in mai mica masura).Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanti in perioada de exploatareSursele de poluare specifice perioadei de exploatare a investitiei sunt:ü traficul rutier auto din incinta portului;ü operarea navelor la cheu;ü Traficul auto din incinta portului si intr-o mai mica masura activitatile conexe

genereaza in atmosfera o serie de substante si compusi chimici specifici. La operatiuni de incarcare-descarcare a marfurilor in vrac vor fi generate particule in suspensie.

Poluantii mentionati se propaga prin dispersie in mediul inconjurator, avind efecte maxime pe o raza de 40 m.Se pot aprecia urmatoarele:ü Particulele totale in suspensie se vor incadra in CMA si in limita prevăzută de

legislatia UE;ü Concentratia CO va fi mai redusa decit CMA, limitele UE si OMS;ü Concentratiile de metale grele cu potential cancerigen sunt foarte mici si nu prezinta

risc.ü Din estimarile efectuate, poluantii proveniti din activitatile portuare sunt in

concentratii reduse si se incadreaza in CMA, valorile limita prevazute de legislatia UE pentru protectia ecosistemelor si valorile recomandate de OMS.

Impactul prognozat asupra biodiversitatiiS-a estimat ca pentru poluantii chimici din aer poluanti rezultati din arderea carburantului in motoarele utilajelor si mijloacelor de transport, in perioada santierului sunt in concentratii

Page 65: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

inferioare CMA. Concentratiile potentiale nu sunt periculoase pentru vegetatia existenta in zonele adiacente portului.Pe ansamblul zonei, poluarea aerului in timpul executiei lucrarii va fi mai mare fata de perioada de exploatare a constructiilor hidrotehnice, dar in limite admisibile.Impactul asupra ihtiofaunei este legat de indepartarea temporara a populatiilor de pesti din zona lucrarilor. Impactul este nesemnificativ, lucrarile neafectand numarul sau starea de sanatate a pestilor.Efectele directe şi indirecte care ar putea avea impact asupra speciilor faunistice de pe amplasament sunt reduse acestea fiind reprezentate prin populaţii mici care se pot orienta către zonele care nu sunt afectate de excavaţiiSpeciile floristice nu sunt valoroase ca aspect şi nu sunt specii valoroase din punctul de vedere al menţinerii biodiversităţii zonei; prin poziţia sa marginală amplasamentul solicitat nu determină fragmentarea habitatelor prioritare.Impactul asupra ariilor protejate generat de functionarea exclusiva a obiectivului analizat este unul redus, contributia principala la nivelul de poluare din aceste zone fiind datorata celorlalte surse de emisie locale si a transportului regional.Proiectul nu va reprezenta un factor de stres nou, suplimentar fata de speciile de flora si fauna din zona.Concluzie: Impactul produs asupra biodiversităţii prin realizarea obiectivului de investiţie “Reabilitarea si modernizarea infrastructurii portuare in portul Corabia” este nesemnificativ, fără urmări grave pe termen lung asupra florei şi faunei din zonă.IV. Măsurile de reducere a impactuluiMasuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, in general> In perioada de executie si exploatareMasurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:Utilizarea drumurilor actuale;La stabilirea traseelor, se va cauta sa se evite zonele sensibile, ariile protejate, traversarea padurilor;Traficul de santier si functionarea utilajelor se limiteaza la traseele si programul de lucru specificat;Respectarea tehnologiei de încărcare-descărcare care permit menţinerea parametrilor factorilor de mediu în limite admisibile;Se vor utiliza suprafeţele de teren alocate organizării de şantier şi lucrărilor de construcţie numai in perimetrul portului, fara a fi ocupate suprafeţe suplimentare;Se vor respecta masurile specificate pentru reducerea impactului generat de zgomot.Perioada de construcţieÎn perioada de construire se vor folosi utilaje şi echipamente în aşa fel încât poluarea aerului ca şi zgomotul şi vibraţiile să fie minime.Pentru deplasarea utilajelor se vor utiliza drumurile existente cu măsuri de monitorizare a acestora pentru a reduce emisiile de pulberi care ar putea afecta zonele învecinate.

Page 66: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Perioada de operareVor fi utilizate tehnologii moderne care să fie respecte standardele tehnice si implicit cele de mediu.Pulberile rezultate din fluxul de operare vor fi tamponate prin utilizarea unei instalaţii de umectare. Astfel se pot inlatura preluarea pulberilor de curenţii de aer şi transportul acestora spre ariile protejate ROSCI 0044 Corabia -Turnu Magurele si ROSPA 0024 Confluenta Olt - Dunare; se creează condiţii pentru menţinerea funcţiilor ecologice ale populaţiilor speciilor de plante şi de animale din cele două situri.Mijloacele de transport utilizate vor fi monitorizate şi vor fi alimentate cu combustibil într-o zonă special amenajată.Uleiul uzat va fi recoltat în recipienţi speciali care vor fi preluaţi de către o societate specializată în afara perimetrului danei, evitându-se astfel distrugerea habitatelor unor specii care se pot adăposti temporar în zona de lucru ca şi răspândirea acestor poluanţi pe suprafaţa apei sau în subteran.

V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

OrnitologieDescrierea activităților și a metodelor de cercetare.

Observaţiile orientative.Fiecare an este caracterizat printr-o anumită alternanţă a sezoanelor şi toţi ornitologii moderni consideră că nu mai este suficientă şi nici corectă efectuarea observaţiilor legate numai de datele calendaristice. Se propune printre altele orientarea în alegerea timpului optim de observaţie în funcţie de aspectul fenologic al vegetaţiei (SLAGSVOLD, 1973) şi fenologia insectelor (VON HARTMANN, 1963).Ţinând însă cont de variaţiile sezoniere am încercat să determinăm, practic, perioadele optime de observaţie iar pentru a urmări şi efectele ce le pot avea anumite întârzieri în schimbarea climatologică, am încercat să obţinem date şi din perioadele de minimă activitate a păsărilor. În acest sens am procedat la efectuarea unor trasee lungi de observaţie, care au cuprins în general, o zonă întinsă.Practic metoda constă în parcurgerea cu pasul a întregului traseu şi determinarea cu ajutorul binoclului, după cântec sau strigăt a speciilor existente.Toate observaţiile sunt notate în fişe special tipizate pentru a înlesni o mai mare rapiditate a notărilor dar şi a observării din prima privire a marilor diferenţe între diferite aspecte notate.Cu ajutorul unui termometru am obţinut temperaturile în cele mai importante momente ale zilei (la începutul, la mijlocul şi la sfârşitul traseului), am determinat direcţia şi viteza vântului, am notat şi alte aspecte meteorologice cum ar fi nebulozitatea, precipitaţii etc.

Page 67: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

Traseele şi rezultatele obţinute ne-au permis să depistăm momentele cele mai importante ale diverselor aspecte fenologice urmând, legat de aceasta, să aplicăm, adecvat în zona cercetată, metoda de aflare a unor elemente avicenologice mai amănunţite.Trebuie să remarcăm că în traseele lungi am străbătut de fiecare dată mai multe ecosisteme şi acum, după ani de cercetări, ne-am convins de importanţa acestor observaţii generale ca elemente de comparat în timp.Metoda traseelor. Metoda traseelor (FERRY şi FROCHOT, 1958, 1970, MUNTEANU 1968), constă în parcurgerea unui itinerar dinainte stabilit şi de o lungime cunoscută (preferabil 1 km), cu o viteză de 1,5 - 2 km/oră.Observatorul notează în carnet toate speciile auzite sau întâlnite de o parte a traseului, precum şi frecvenţa întâlnirii lor.Dacă sunt notate şi păsările identificate şi pe cea de a doua latură a traseului, trebuie avut grijă a se specifica separat datele, contând, astfel, pentru o a doua numărătoare.Metoda punctelor de observaţie.Observaţii de ziDacă pentru porţiunile de desiş şi zăvoi, în perioada cuibăritului, metodele obişnuite de observaţie (metoda traseelor) dau rezultate destul de apropiate de realitate, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre porţiunile deschise, unde aceste metode sunt aproape inaplicabile.Frecvent în aceste zone cercetătorul, în deplasare, va deranja păsările, care vor părăsi locurile de odihnă sau hrănire (unele din ele chiar înainte de a fi observate) şi cel mai adesea nu se vor mai întoarce. S-a recunoscut că în studiile migraţiilor uneori datele cele mai reale s-au obţinut din puncte fixe de observaţie (SCHILDMACHER, 1965).Metoda relativ simplă constă în construirea unui adăpost, din materiale de obicei existente la faţa locului, astfel încât, ca formă şi culoare să nu distoneze cu mediul respectiv. Bineînţeles că locul amplasării unui observator trebuie astfel ales încât să existe cât mai multe trasee de migraţie prin apropiere sau, şi mai bine, să se afle în apropierea unui loc de hrănire. Cercetătorul camuflat va nota în fişa de observaţie, fiecare specie observată, numărul de exemplare, direcţia de zbor, altitudinea etc.

Rezultatele obţinute în astfel de puncte de observaţie amplasate în acelaşi loc de-a lungul anilor permit formularea unor concluzii interesante referitoare la dinamica migraţiilor, la succedarea speciilor într-un singur loc în timpul zilei sau a unui sezon etc.Observaţii de noapteEste binecunoscut că răpitoarele de noapte existente în cadrul unei avicenoze sunt destul de dificil de observat, ziua când se fac numărătorile obişnuite, dar în acelaşi timp nu se poate renunţa la a determina ponderea lor în cadrul comunităţilor.Prin alegerea unui punct, la marginea unei desimi de papură, unde numeroşi ciufi vin să şoricărească, sau la liziera unei lunci, putem afla cu aproximaţie, observându-le zborul, sau ascultând strigătele, speciile de păsări şi numărul de exemplare din zona respectivă (KORODI-GAL, 1968). Există bineînţeles riscul de a număra o pasăre de două ori sau a

Page 68: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

considera mai multe păsări observate doar un singur exemplar. Se poate elimina acest inconvenient, în proporţie destul de mare, printr-un număr mai mare de observaţii.Efectuând observaţiile în nopţile cu lună se poate obţine o rază de vizibilitate mai mare, dar, la acestea, noi am adăugat o metodă destul de des folosită în vânătoarea vulpilor şi anume utilizarea chemătorilor.

Amfibieni şi reptileDescrierea activităților şi a metodelor de cercetare:Observaţiile ştiinţifice asupra populaţiilor de amfibieni şi reptile trebuie să urmeze o rigoare deosebită.În primul rând trebuie aleasă populaţia pe care vrem să o studiem, adică acea totalitate de indivizi aparţinând aceleiaşi specii (sau subspecii) care trăieşte într-un anumit mediu (pădure, nisipuri, stâncărie, fâneaţă, baltă sau sistem de bălţi etc.), oarecum izolat de locurile de trai similare între ei, precum şi exemplarele tinere din diferitele generaţii.Se vor cerceta şi nota cu grijă toate elementele ce constituie factorii abiotici (solul, clima etc.) de pe teritoriul cercetat. O schiţă (hartă) va stabili aspectul general al teritoriului (şosea, pădure, râu, baltă, alte grupări vegetale,dealuri etc.). se vor nota amănunţit diferitele medii pe care le oferă teritoriul, apoi variaţiile factorilor climatici (temperatură, umiditate, precipitaţii, vânturi) în decursul anotimpurilor. Se va urmări apoi biologia speciei, notându-se datele primei apariţii după iernare, gruparea sexelor pentru împerechere, data şi durata agregărilor de reproducere, ciclul de dezvoltare, durata metamorfozei (la amfibieni), data intrării în iernare. Se va cerceta modul de distribuţie a animalelor pe teritoriu (izolat, grupat, locurile preferate). Se va încerca aprecierea cantitativă a populaţiei, efectuând recensământul ei, fie prin metoda capturării -marcării - recapturării (după formula indicată mai înainte), fie prin însemnarea numărului de indivizi întâlniţi în diferitele deplasări efectuate pe acelaşi teritoriu, cu aceleaşi itinerarii, fie, în sfârşit, prin studierea pontei. Vom putea afla astfel o serie de date privind dinamica populaţiei, adică variaţia numărului de indivizi, şi anume:

· natalitatea maximă (pe baza numărului de ouă dintr-o pontă, înmulţit cu numărul de indivizi adulţi de sex feminin din efectivul total al populaţiei);

· natalitatea realizată, adică numărul de pui eclozaţi efectiv dintr-o pontă (în natură şi în laborator);

· compoziţia pe vârste şi dinamica ei;· compoziţia pe sexe şi dinamica ei;· creşterea sau descreşterea populaţiei, eventualele oscilaţii ciclice ale efectivului

populaţiei;· migraţiile individuale.

O serie de observaţii vor căuta să stabilească dacă animalele au un anumit teritoriu pe care-l apără ori de câte ori este încălcat de către alţi indivizi, dacă au un domiciliu stabil etc.Se va cerceta locul pe care-l ocupă specia în şirul complicat de relaţii cu mediul biotic (plante şi animale) şi abiotic (sol, climă), insistându-se asupra cunoaşterii hranei şi a preferinţelor alimentare, asupra paraziţilor şi a duşmanilor naturali. De asemenea, se va căuta să se

Page 69: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

cunoască cadrul biotic în care trăieşte populaţia respectivă, adică flora şi fauna de pe teritoriul ocupat de ea.

Habitate şi planteMetode de cercetare a floreiCercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren şi etapa de laborator.În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice.În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor, s-a întocmit conspectul florei vasculare şi s-a realizat interpretarea în ansamblu a materialului.Taxonii sunt enumeraţi pe familii, urmărindu-se ordinea şi nomenclatura Florei României.Fiecare specie este însoţită de indici referitori la elementul fitogeografic şi la bioforma la care aparţine specia respectivă.Analiza florei a fost realizată din mai multe puncte de vedere:Fitogeografic - această analiză are la bază arealul, ceea ce reprezintă teritoriul geografic pe care se găsesc răspândiţi spontan indivizii unei specii. În funcţie de mărimea arealului speciile pot fi: cosmopolite (categorie ce unesc speciile cele mai răspândite), endemice (reunesc speciile cu un areal foarte restrâns).Biologic - criteriul acesta de analiză se refera la particularitățile marfo-anatomice şi fiziologice ale speciilor rezultate din evoluţia convergentă în raport cu factorii de mediu. Tipurile de bioforme sunt următoarele: planctofite, terofite, geofite, hemicriptofite, camefite, fanerofite, endofite.(C. Raunkiaer, 1918, J. Braun-Blanquet1951).Ecologic - în cazul analizei se ia în considerare comportamentul speciilor faţă de principalii factori ecologici: xero-mezofile, mezofile, mezo-hidrofite, hidrofite. cest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor pe termen lung.

VI. Bibliografie selectivă

1. BirdLife International, 2004 – Birds in the European Union: a status assemsent. Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;2. BirdLife International, 2007 – BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org;3. Daróczi J. Sz., Zeitz R., 2003 – Guide for protection of diurnal birds of prey in Romania. Methods, recommendation and suggestions, the complete checklist of the species and subspecies. – Published by Milvus Group Association. Tîrgu Mureş;4. Forsman, D., 1999 – The Raptors of Europe and the Middle East - T.&A.D. Poyser, London;5. Jaarsma, C. F. – van Langevelde, F. – Botma, H., 2006 - Flattened fauna and mitigation: Traffic victims related to road, traffic, vehicle, and species characteristics. -Transportation Research Part D 11: 264–276;6. Laursen, K., 1981 - Birds on roadside verges and the effect of mowing on frequency and distribution. Biol.Conserv. 20, 59-68;

Page 70: Studiu de evaluare adecvata „Infiintare unitate ...€¦ · infrastructura magaziilor este compusa din fundatii izolate sub stalpii metalici structura de rezistenta transportor-

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU „Infiintare unitate depozitare si manipulare cereale si produse agricole- constructie cu caracter provizoriu”

7. Meunier, F.D., Verheyden, C. and Jouventin, P., 1999 - Bird communities of highway verges: Influence of adjacent habitat and roadside management. Acta Oecologica-International Journal Of Ecology 20, 1-13;8. Munteanu, D. (ed), (2002) – Atlasul păsărilor clocitoare din România – Publ. Soc. Ornitologică Română Nr. 16, Cluj Napoca;9. Reijnen, R. and Foppen, R., 1994 - The effects of car traffic on breeding bird populations in woodland. 1. Evidence of reduced habitat quality for willow warblers (Phylloscopus trochilus) breeding close to a highway. J.Appl.Ecol. 31, 85-94;10. Seiler, A., 2002 - Effects of infrastructure on nature. In: Anonymus, 2003. COST 341.Habitat fragmentation due to transportation infrastructure. The European review. European Commission, Directorate-General for Research, Brussel;11. Warner, R.E., 1992 - Nest ecology of grassland Passerines on road right-of-ways in central Illinois. Biol.Conserv. 59, 1-7.