studiu de evaluare adecvata constructie turn de...

Studiu de evaluare adecvata CONSTRUCTIE TURN DE COMUNICATIE H=50m

S.C. CONSULTING FOR STRATEGY AND DEVELOPEMENT S.R.L. Biolog dr. Monica Marian - expert evaluator

[email protected]

1

Catre: AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI MARAMURES - Ordinului nr. 135/10 februarie 2010 (emis de Ministerul Mediului si Padurilor, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private, Anexa nr. 5 � Continutul cadru al memoriului de prezentare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 274 � partea I. 27.04.2010), - Ordinului Ministerul Mediului si Padurilor nr. 19/2010 privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor si proiectelor asupra ariilor naturale de interes comunitar.

Data: 15.02.2011

S.C. Interconslting For Strategy and Development S.R.L.

Biol. dr. Monica Marian

id146484 pdfMachine by Broadgun Software - a great PDF writer! - a great PDF creator! - http://www.pdfmachine.com http://www.broadgun.com

mailto:[email protected]



[email protected]

2

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVULUI �CONSTRUIREA UNUI TURN DE COMUNICATII CU H=50 M� IN

EXTRAVILANUL LOCALITATII POIENILE DE SUB MUNTE MAR � REP 109 VF. RACHITA

TITULAR:

INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA

Întocmit: S.C. CONSULTING FOR STRATEGY END DEVELOPMENT S.R.L.

FEBRUARIE 2011




[email protected]

3

Cuprins

Introducere 4 INFORMAÞII GENERALE PRIVIND proiectul � Constructia unui turn

de comunicatie cu H = 50 m�

6

INFORMAÞII PRIVIND ARIA NATURALÃ PROTEJATÃ DE

INTERES COMUNITAR ÎN PERIMETRUL CÃREIA SE GÃSEªTE PP

12

INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PP:

25

EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITÃÞII ªI ASUPRA HABITATELOR

36

CONCLUZIILE STUDIULUI 41 ÎNCHEIERE

42

BIBLIOGRAFIE 42




[email protected]

4

INTRODUCERE

Prezentul studiu s-a întocmit în vederea derulãrii procedurii de Evaluare Adecvatã

necesarã proiectului de �Constructie turn de comunicatie H=50 m�. Lucrarea are la bazã

documentaþia întocmitã pe baza datelor furnizate de cãtre S.C. INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA�, precum ºi cele culese pe teren de cãtre specialiºti. SCOPUL

Studiul de evaluare adecvatã a fost solicitat încadrul procedurii de emitere a Acordului

de mediu derulatã de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Maramureº, în conformitate cu

Ordinul MMP �� .2010Obiectivele propuse Evaluarea stãrii actuale a mediului în perimetrul propus derulãrii proiectului. Evaluarea impactului pe care activitãþile derulate prin proiect l-ar exercita asupra

mediului (habitate, specii de flora ºi faunã de interes comunitar, integritatea sitului natural în

care se gãseºte amplasamentul proiectului) Stabilirea modului de încadrare în reglementãrile legale în vigoare privind protecþia

mediului. Identificarea de mãsuri capabile sã genereze diminuarea sau anularea potenþialului

impact exercitat de activitãþile prevãzute în proiect asupra mediului ºi vieþuitoarelor, în special

asupra celor de interes conservativ. Evaluarea adecvatã a activitãþilor ºi a impactului potenþial, precum ºi a mãsurilor de

reducere a acestuia se vor realiza atât pentru deschiderea carierei, cât ºi pentru funcþionarea

acesteia. SURSELE DE INFORMARE

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvatã a fost întocmit pe baza observațiilor directe din teren,

cât și pe baza unei documentații bibliografice constând în: - Formularul standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului și

Dezvoltãrii Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã a

siturilor de importanțã comunitarã, ca parte integrantã a rețelei Natura 2000 în Romînia,

publicat în MO nr. 98 bis / 7 februarie 2008. - DADR - DADR - Studiile de specialitate furnizate de Universitatea de Nord Baia Mare - Amenajamente silvice - Situl Ministererului Mediului (www.mmediu.ro) - Hãrți

Actualizarea si verificarea datelor din sursele mentionate anterior se realizeaza prin studii de teren de catre evaluatorii care intocmesc studiul de evaluare adecvata.




[email protected]

5

1. INFORMAÞII GENERALE PRIVIND proiectul � Constructia unui turn de comunicatie cu H = 50 m�

1.1. Titularul proiectului Titularul proiectului este INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA, cu sediul in

Bucuresti, sector 5, Calea Rahovei, nr. 226-268, corpul 104, parter. Proiectul poartã denumirea de �CONSTRUIREA UNUI TURN DE COMUNICATII DE

H=50m�. Scopul proiectului este amplasarea unei antene de comunicatii pe Vf. Rachita, cu o raza de actiune de 15 km.

1.2. Date generale privind amplasamentul

Amplasamamentul proiectului se gaseste pe Vf. Rachita, situat in extravilanul comunei Poienile de sub Munte avand coordonatele geografice: Punct IJPF WGS 84' 470 55'53,66'' 240 34' 50,05'' Stereografic 1970 X= 714808.893 Y= 468778,243




[email protected]

6

Figura nr. 1. Ampasamentul obiectivului




[email protected]

7

Figura nr. 2. Harta topografica a amplasamentului 1.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes

comunitar in zona PP; Suprafata pe care este propunerea de realizare a proiectului insumeaza doar 154 mp plus

200 mp de panouri fotovoltaice, iar raza de actiune a antenei este de 15 km. Suprafata de amplasare se include in pajiste subalpina, iar sub incidenta razei de actiune intra zone de pajisti si zone forestiere. Pajistile sunt pajisti montane, iar suprafata impadurita, prevalenta este ocupata de molidise si fageto-molidise ce constituie fitocenoze apartinand vegetatiei caracteristice subetajului montan superior, edificate de molid (Picea abies), si amestec de molid (Picea abies) si fag (Fagus silvatica). Fitocenozele forestiere sunt intinse, mozaicate pe alocuri de formatiuni praticole, edificate de parul porcului (Nardus stricta), respectiv tufarisuri pitice de afini si merisor (Vaccinium myrtyllus, Vaccinium vitis-idaea). 1.4. Informatii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informatii privind productia care se va realiza, informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate; Proiectul supus evaluãrii constã în construirea unui turn de comunicatii pe care se va amplasa o antena cu o raza de actiune de cca 15 km. Constructia va avea o structura metalica




[email protected]

8

executata si montata sub forma unui turn metalic zabrelit H=50 m, a unui gard imprejmuitor, ai unor suporti pentru antene si ai unor panouri fotovoltaice. Toate constructiile metalice de interior sunt vopsite, iar cele de exterior sunt zincate la cald pentru a fi protejate impotriva coroziunii. 1.5. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70; Suprafaþa potenþial afectatã de cãtre investiþia propusã se aflã în situl Natura 2000 ROSCI 0124, Muntii Maramuresului. Perimetrul solicitat se gaseste in intravilanul localitatii Poienile de sub Munte. Accesul in perimetru se face din Poienile de sub Munte pe un drum forestier deja existent. Relieful este unul muntos cu versanti abrupti, cu inaltimi de cca 1500 m.

Figura nr. 3. Coordonatele perimetrului Tabelul nr. 1. Coordonatele punctelor de contur ale amplasamentului




[email protected]

9

1.6. Modificarile fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP; Programul de constructie a turnului de comunicatii va cuprinde lucrãri pregatire a

terenului, ridicare a constructiei, amplasarea antenei si functionarea acesteia. Lucrarile de initiere ale constructiei constau in indepartarea vegetatiei ierboase si

decopertarea solului pe cca 200 mp. Se va sapa fundatia turnului si se va ridica constructia. Exploatarea propriu zisa consta in functionarea antenei:

Lucrãrile pregãtitoare pentru realizarea constructiei constau in:

Decopertarea suprafetei de stratul de sol nivelarea terenului conform prevederilor din proiect; trasarea ºi pichetarea amplasamentului conform planului de trasare; aprovizionarea cu materiale ºi piese, în cantitãþile ºi de calitatea cerutã prin proiect,

astfel încât sã se asigure începerea ºi continuitatea lucrãrilor; se va face pe drumul forestier de acces cu utilaje de capacitate mica, maximum 3 t;

se va realizeaza platforma de depozitare a materialelor. Constructia turnului presupune saparea fundatiei in urmatoarea ordine:

Se executã sãparea propriu-zisã a gropii de fundaþie la dimensiunile ºi adâncimea

prevãzute prin proiect. Pamantul extras va di depozitat pe o platforma urmand ca ulterior sa se

utilizeze pentru realizarea umpluturii dupa terminarea fundatiei. Fundul gropii va fi finisat prin sapaturi manuale, iar apoi compactat in vederea turnarii betonului.

Se va interveni, atat cu buldoexcavator cu pneuri si tafuri de capacitate redusa, cat si manual cu cazmaua, lopata, târnãcopul, iar pentru transport: roaba, targa.

Adancimea fundatie este de 3-3,1 m.

Groapa va fi betonata cu beton armat C18/22,5, iar structura metalizata (turnul) din profile metalice galvanizate , camera tehnica din panouri termoizolante.

Betonul este procurat de la staþii de betoane din zonã, specializate în prepararea betoanelor ºi care însoþesc betonul cu �Certificat de calitate pentru betonul livrat� sau/ºi

�Buletin de livrare a betonului�. Se impune asigurarea accesului utilajelor ce transporta

betonul, în apropierea gropii de fundaþie ºi realizarea jgheaburilor necesare direcþionãrii

acestuia.

Betonul se va turna de la o înãlþime maximã de 2.0m.

Distanþa minimã de la marginea gropii de fundaþie la care se pot apropia utilajele ce

asigurã transportul ºi turnarea betonului se marcheazã corespunzãtor, astfel încât sã se elimine

riscul surpãrii malului. În plus operaþiile de turnare a betonului vor fi asistate de un specialist

care preleveazã probe de beton proaspãt ºi completeazã documentaþia de execuþie (�Borderou

pentru transmiterea probelor de beton�, �Condica pentru evidenþa betoanelor turnate�).

Montarea structurii metalice a turnului se va face in principal manual. Se va amenaja platforma pentru depozitarea barelor (fasonate ºi nefasonate), a carcaselor de ancorare (buloanelor), a plaselor sudate; barele, carcasele de ancorare ºi plasele sudate se aºeazã, dupã

tipuri ºi dimensiuni, pe suporþi ºi se acoperã cu plastic, astfel încât, în timp, sã fie evitat

contactul acestora cu umezeala; Pe structura metalica construita vor fi amplasate:

o antena RX 1/RX2, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 0; tilt 0° o antena RX3/RX4, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 120, tilt0°; o antena RX5/RX6, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 240, tilt0°;




[email protected]

10

o antena Tx/Rx(AGA) tip K737003 la H=45m o antena MW1 Ø0.6m, la H=49.50m, Az.= 60.48; o antena MW2 Ø0.6m, la H=40.00m, Az.= 94.56; o antena MW3 Ø0.6m, la H=40.00m, Az.= 160.57; o antena MW4 Ø0.6m, la H=30.00m, Az.= 229.6; o antena MW5 Ø0.6m, la H=49.50m, Az.= 314.24; o antena omni Tip K751637 la H=50m; o antena GPS la H=10,0m, orientata catre sud.

In afara antenelor constructia este completata de catre: Un shelter de echipamente amplasat la baza turnului; instalatie de alimentare noua; instalatie de impamantare noua; imprejmuire 11x14m. Alte echipamente: - un container telecomunicatii; - un traseu de pat cabluri tip ice bridge � 500mm cu capac intre turn si shlter; - patru suporti pentru sustinere traseu pat cabluri 500mm cu fundatii proprii; - un gard defensiv metalic cu bordurã ºi poartã de acces dubla; - usa antiuracare fixata pe scara de acces a turnului; - cos de protectie pe scara anticadere - 3 suporti pentru antenele RF panou, un suport pentru antena omni si un suport pentru MW(0.3m) amplasati pe montantii turnului la inaltimile cerute.

Antena GPS amplasata la H=10m si antenele MW2; MW3 si MW4 vor fi prevazute cu icebreakere, la fel ca si shelterul de echipamente. Se va amplasa un bloc de masura si protectie montat pe un suport metalic linga gard, astfel incat sa poata fi citit contoarul din afara site-ului.

- panouri fotovoltaice: asigurarea alimentarii cu energie electrica se face prin utilizarea energiei solare captate si ajutorul a 200 de panouri fotovoltaice amplasate pe o suprafata de 200 mp. Acestea au urmatoarele caracteristici: dimensiuni: 1108/1308 mm; 18 kg; rama de aluminiu; putere de 97Wp; Tensiune nominala: 17.4 V; Intensitate curent: 5.57À; Tensiune de deschidere: 23.7V; Tip celule: àmorf. 1.7. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa, resurse

regenerabile, resurse neregenerabile etc.); Proiectul de constructie a turnului si antenei nu implica resurse naturale de nici un tip. .

1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP;

Proiectul nu va exploata resurse naturale din aria situl Natura 2000 de referinta. 1.9.Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafata unde sunt depozitate

deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora; Proiectul in cauza nu este generator de emisii sau deseuri.

1.10. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP (categoria de folosinta a terenului, suprafetele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de catre PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, santuri si pereti de sprijin, efecte de drenaj etc.);

Conform Certificatului de Urbanism nr. 42/02.11.2010: Regimul juridic:




[email protected]

11

A) Situarea terenului: în extravilanul localitãții; B) Dreptul de proprietate: proprietatea comunei Poienile de Sub Munte (HCL nr.

24/2010 folosințã gratuitã). Regim economic: A) Folosințã actualã: pãșune, gol de munte; B) Destinație stabilitã prin documentația de urbanism și amenajarea teritoriului:

zonã montanã cu pãșuni și pãdure. Executia turnului de comunicatii necesita indepartarea vegetatiei de pe o suprafata

infima, cca 154 mp. Terenul, in prezent nu are o destinatie speciala, este doar pajiste. Modul sau de utilizare nu va suferi nici o modificare. Exista deja un drum forestier de acces care va deservi transportul utilajelor, materialelor, precum si deplasarile periodice pentru intretinerea echipamentelor din turn.

Va fi excavat un volum mic de pamant, cca 150 mc, utilizat ulterior la umpluturi. Nu vor fi necesare lucrari de consolidare speciale.

In timpul functionarii nu vor avea loc modificari ale terenului. 1.11.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (dezafectarea/reamplasarea

de conducte, linii de inalta tensiune etc., mijloacele de constructie necesare), respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar;

Asigurarea alimentarii cu energie electrica se face prin utilizarea energiei solare captate si ajutorul a 200 de panouri fotovoltaice amplasate pe o suprafata de 200 mp, pe suporti metalici care nu vor acoperi solul. Acestea au urmatoarele caracteristici: dimensiuni: 1108/1308 mm; 18 kg; rama de aluminiu; putere de 97Wp; Tensiune nominala: 17.4 V; Intensitate curent: 5.57À; Tensiune de deschidere: 23.7V; Tip celule: àmorf.

1. 12. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a PP etc.;

Proiectul este destinat unei funcționãri de duratã neprecizate, practic nelimitate, fiind un

proiect inclus in strategia de aparare a tarii. Durata de viata a cosntructiei este de 100 ani conform CR-0-2005 iar din punct de vedere seismic (P100-2006) categoria de importanta fiind I, constructie cu caracter militar care printr-o eventuala nefunctionare cauzata de un seism ar pune in pericol siguranta nationala .

1. 13. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP;

Constructia turnului presupune un nivel minim de interventie. Functionarea antenei nu presupune ulterior activitati care sa modifice sau se perturbe integritatea si functionarea sitului Natura 2000.

1. 14. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (in cazul in care autoritatea

competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru); Proiectul nu deruleaza procese tenologice in afara celor de construire a turnului de

comunicatii. 1.15. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar;




[email protected]

12

Deocamdata in in perimetrul proiectului si nici in vecinatati nu exista alte proiecte similare cu care proiectul propus sa aiba efect cumulativ.

2. INFORMAÞII PRIVIND ARIA NATURALÃ PROTEJATÃ DE INTERES

COMUNITAR ÎN PERIMETRUL CÃREIA SE GÃSEªTE PP 2.1. Descrierea ariei naturale protejate

PREZENTAREA SITULUI NATURA 2000 � Parcul Natural Muntii Marmuresului Localizare:

Parcul natural Muntii Maramuresului este amplasat in Nordul Romaniei, pe teritoriul Carpatilor Orientali, in grupa nordica a acestora.

Limita nordica a parcului natural se situeaza pe Culmea Jupaniei, trece prin vârfurile

Ciungii Balasanii (1800 m), Jupania (1850 m), pâna la frontiera de stat cu Ucraina. Pe o portiune semnificativa frontiera care parcurge vârfurile Ignateasca, Comanu, Budescu Mare,

Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu si coboara pe pârâul Narita în localitatea

Valea Viseului constituie limta nordica a parcului. Se continua cu limita naturala reprezentata de râul Tisa.

Limita estica o constituie pârâul Sesuri pâna în Pasul Magura, valea Banarii pana in Salhoi, muchia Culmii Sarata.

La sud, parcul este delimitat de Valea Viseului, incluzând perimetrele localitatilor Valea Viseului, Bistra, Petrova, Leordina, Viseu de Jos, Viseu de Sus, Moisei si Borsa pâna în

Pasul Prislop (1416 m), de aici pe D.N. 18 pâna la Sesuri. Limita vestica a parcului se afla pe malul stâng al vaii Tisa, la circa 2,3 km de centrul

localitatii Lunca la Tisa coboara spre sud, trece prin vârful Tocarnea, include Defileul

Viseului dintre localitatile Bistra si Valea Viseului. Coordonatele geografice ale sitului:

Parcul Natural Muntii Maramuresului se suprapune peste grupa Muntilor Maramuresului situati la granita de nord a tarii, între paralele de 47°35'5'" si 47°58'20"

latitudine nordica si între meridianele de 24°8'12" si 25°2'38" longitudine vestica. Formele de relief

Relieful este constituit din doua trepte de inaltimi diferite: muntii propriu-zisi, cu aspectul unei culmi continue cu orientare NV-SE, din care proemina varfuri precum: Pop Ivan (1937m), Farcau (1956m), Mihailec ( 1918 m), Pietrosul Bardaului (1850m), Toroioaga Jupania (1930m), Cearcanu- Prislop (1847m) si o a doua treapta constituita din muncei cu altitudini mai joase avand altitudini de cca 900-1300 m. Masivele au fost modelate de glaciatiuni care au creat forme secundare de relief precum: circuri glaciare, cuiburi de dimensiuni mai mici in care s-a acumulat apa formandu-se mici lacuri. Substratul geologic este constituit din diferite roci pe zone diferite:

- zona cristalino-mezozoica cuprinde sisturi cristaline puternic metamorfozate, peste care se aseaza sedimente mezozoice, fragmentate si adesea erodate.

- Zona vulcanica � constituita din corpuri vulcanice cu caracter intrusiv ca Toroioaga si Farcau.

Clima Este un continental moderata cu nuanta unui climat de munte cu doua subtipuri:

- tipul muntilor mijlocii - tipul culmilor alpine.




[email protected]

13

Temperaturile medii anuale se cifreaza la cca intre -2 si 3 0C, cu o variatie de la iarna la vara intre -6 si -100C pana la 2-8 0C. Precipitatiile medii anulae sunt: 1000-1400 mm, iar zilele cu zapada sunt cca 120-200.

Hidrografia Reteaua hidrografica a zonei cuprinde cateva cursuri importante de ape precum: Viseul, a carui bazin hidrografic foarte bogat este alimentat cu precadere de afluenti din Muntii Maramuresului, precum: Vaserul (lungime de 42 km si debit mediu de 9m3/s) si Ruscova (lungime de 39km, debit mediu de 11,3m3/s), Ruscova, Tasla si Viseut. Tipuri de habitate din cadrul Parcului Natural Muntii Maramuresului: Datorita intinderii mari a parcului natural si a reliefului cu geomorfologe variata, a altitudinilor diverse, tipurile de habitate incluse in suprafata de referinta, sunt foarte numeroase, atat forestiere, praticole, de stancarii, cat si habitate umede de mlastini sau de margini ale vailor.

Foarte reprezentative sunt habitatele de tufarisuri ce sunt intalnite in etajul subalpin, pe varfurile muntilor, pajistile montane si padurile de amestec de fag si molid apartinand diferitelor asociatii vegetale.

Conform manualului de inventariere si descriere a habitatelor din Romania, in continuare sunt prezentate principalele categorii de habitate de pe teritoriul parcului natural, insistand mai ales asupra celor de interes conservativ ridicat: R3104 Tufãriºuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus). Ocupa suprafete relativ intinse, pe crestele muntilor Toroioaga, Pietrosul Maramuresului, Ignateasca, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu la altitudi de 1800�2100 m.

Stratul subarbustiv este dominat de Rhododendron myrtifolium (Rh. kotschy), Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium gaultherioides. Înãlþimea stratului este

20�40 cm. Acoperirea 80�100%. Stratul ierburilor nu este distinct, se întrepãtrunde cu cel al subarbuºtilor fiind dominante speciile Nardus stricta, Anthoxanthum odoratum, Luzula luzuloides. Stratul muscinal se ridicã la 5 cm înãlþime, fiind prezente speciile Dicranum scoparium, Hylocomyum splendens, Polytrichum juniperinum. In stratul inferior al ierburilorscunde, printre muschi se dezvoltã ºi unele specii de dicotiledonate, precum: Potentilla ternata, Homogyne alpina, Loiseleuria procumbens, Geum montanum. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Rhododendron myrtifolium (Rh. kotschy), Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Alte specii caracteristice, pe langa cele edificatoare sunt: Saxifraga paniculata, Campanula kladniana, Vaccinium gaultherioides. Compozitia floristica a habitatului: Bruckenthalia spiculifolia, Pinus mugo, Juniperus sibirica, Campanula abietina, Campanula serrata, Potentilla ternata, Pinus cembra, Loiseleuria procumbens, Carex atrata, Avenula versicolor, Picea abies, Homogyne alpina, Luzula sylvatica, Soldanella hungarica ssp. major, Calamagrostis villosa, Lonicera caerulea, Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Nardus stricta, Anthoxanthum odoratum, Luzula luzuloides, Geum montanum, Dicranum scoparium, Hylocomyum splendens, Polytrichum juniperinum. Specii endemice: Melampyrum saxuosum. Valoare conservativã a acestor habitate este mare, si sunt habitate periclitate in special de pasunat, de defrisare.




[email protected]

14

R3105 Tufãriºuri sud-est carpatice de jneapãn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhododendron myrtifolium).

Se intalneste pe versantii nordici, nord-vestici ai muntilor, precum Toroioaga, Pietrosul Maramuresului etc, la altitudini de 1350�1900 m. Structura: Acoperirea generalã este de 90�100%. Speciile sunt oligoterme, higrofile, oligotrofe, acidofile. Stratul arbuºtilor este compus din specia edificatoare, în general

monodominanta, pe langa care apar sporadic, Alnus viridis, Salix silesiaca, Ribes petraeum, Juniperus sibirica, iar la limita inferioarã, în rariºti, se gasesc ºi exemplare subdezvoltate de

arbori (Picea abies, Sorbus aucuparia). Stratul de jneapãn este de regulã compact, cu înãlþime

de 2�2,5 (3,0) m. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor este edificat de Rhododendron myrtifolium, cu dominanþã mare fiind ºi Vaccinium myrtillus, Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Calamagrostis villosa. Acoperirea stratului este de 30�60%, având o înãlþime de 25�30 cm. Stratul muscinal este prezent aproape totdeauna, are o acoperire variabilã, între 30�80% ºi este alcãtuit mai ales din speciile

Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium. Specii caracteristice: Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium, Calamagrostis villosa. Alte specii importante: Juniperus sibirica, Campanula abietina, Pinus cembra, Salix silesiaca, Ribes petraeum, Vaccinium vitis- idaea. Specii caracteristice: Rhododendron myrtifolium, Vaccinium myrtillus, Saxifraga paniculata, Campanula kladniana, Vaccinium gaultherioides. Alte specii importante: Bruckenthalia spiculifolia, Pinus mugo, Juniperus sibirica, Campanula abietina, Campanula serrata, Potentilla ternata, Pinus cembra, Loiseleuria procumbens, Carex atrata, Avenula versicolor, Picea abies, Homogyne alpina, Luzula sylvatica, Soldanella hungarica ssp. major, Calamagrostis villosa, Lonicera caerulea, Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Nardus stricta, Anthoxanthum odoratum, Luzula luzuloides, Geum montanum, Dicranum scoparium, Hylocomyum splendens, Polytrichum juniperinum. Specii endemice: Melampyrum saxuosum. Valoare conservativã: mare, habitate periclitate de numeroase impacturi negative antropice. R3108 Tufãriºuri sud-est carpatice de ienupãr pitic (Juniperus sibirica) Structura: Fitocenoza este edificatã mai ales de specii arcto-alpine ºi circumpolare, speciile carpatice fiind bine reprezentate. Sunt specii oligoterme, mezo-xerofile, oligotrofe, acidifile. Edificatorul fitocenozei este Juniperus sibirica (J. nana), care realizeazã asociaþii primare în

etajul subalpin, dar se instaleazã ºi secundar, dupã defriºarea molidiºurilor, în etajul boreal.

Stratul arbustiv are o acoperire de 80�100%, cel al ierburilor ºi semiarbuºtilor 10�15% ºi se diferenþiazã un strat muscinal de 5�15%. Stratul arbustiv este dominat de Juniperus sibirica însoþit sporadic de Pinus mugo, Alnus viridis, Betula pendula, Pinus cembra, Picea abies. Înãlþimea stratului este de 50�60 cm, deasupra cãruia se ridicã speciile de arbori. Stratul ierburilor ºi semiarbuºtilor este dominat de: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Deschampsia caespitosa, Luzula sylvatica, Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardus stricta; se diferenþiazã la micã înãlþime sub cel dominant. Stratul muscinal este alcãtuit din:

Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Juniperus sibirica (J. nana, J. Communis ssp. nana). Specii caracteristice: Campanula abietina. Alte specii importante: Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum, Potentilla ternata, Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron




[email protected]

15

myrtifolium, Pinus cembra, Campanula serrata, Pinus mugo, Vaccinium gaultherioides, loiseleuria procumbens, Carex atrata, Picea abies, Luzula sylvatica, Calamagrostis villosa, Cicerbita alpina, Homogyne alpina, Soldanella hungarica ssp. major, Orthilia secunda, leucanthemum waldsteinii, Lonicera caerulea, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Alnus viridis, Betula pendula, Picea abies, Deschampsia caespitosa, Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardus stricta, Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii. Specii endemice: Melampyrum saxosum. Valoare conservativã: mare, habitatele sunt periclitate antropic ºi protejate prin Natura 2000. R3110 Tufãriºuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis) Structura: Fitocenoza este edificatã de specii alpine ºi boreale ºi este diferenþiatã, de cele din

Alpi, prin megaforbiete carpatice (elemente carpatice de buruieniºuri). Stratul arbuºtilor este

dominat de Alnus viridis (A. alnobetula) ºi Salix silesiaca sporadic pãtrunzând Pinus mugo ºi Rosa pendulina. Distribuþia lui este limitatã la 2�3 m de-a lungul firului de apã, realizând 65�

75% acoperire. Înãlþimea stratului nu depãºeºte 3 m. Stratul ierburilor este bine dezvoltat,

substratificat, între 1,5�0,30 m, alcãtuit din abundenþã de speciile de buruieniºuri: Adenostyles alliariae, Doronicum austriacum, Heracleum palmatum, Leucanthemum waldsteinii, Luzula luzuloides, Rubus idaeus, Deschampsia caespitosa, Poa nemoralis, Chaerophyllum hirsutum, Rumex alpestris. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Alnus viridis (A. alnobetula), Salix silesiaca, Salix caprea. Specii caracteristice: Alnus viridis (A. alnobetula), Salix silesiaca. Alte specii importante: Adenostyles alliariae, Rumex arifolius, Aconitum tauricum, Rosa pendulina, Phleum alpinum, Achillea distans, Leucanthemum waldsteinii, Festuca pratensis ssp. apennina, Aconitum toxicum, Saxifraga heucherifolia, Carduus personatus, Senecio subalpinus, Cirsium waldsteinii, Rumex alpestris, Veratrum album, Senecio nemorensis, Chaerophyllum hirsutum, Doronicum austriacum, Calamagrostis villosa, Campanula abietina, Hypericum richerii ssp. grisebachii, Phyteuma wagneri, Geranium sylvaticum, Athyrium distentifolium, Viola biflora, Ranunculus platanifolius, Deschampsia caespitosa, Myosotis sylvatica, Valeriana sambucifolia, Cicerbita alpina, Polygonatum verticillatum, Valeriana tripteris, Calamagrostis arundinacea, Pinus mugo, Rosa pendulina, Luzula luzuloides, Rubus idaeus, Poa nemoralis, Chaerophyllum hirsutum, Rumex alpestris. Specii endemice: Trisetum fuscum, Heracleum palmatum, Pulmonaria filarskyana. Valoare conservativã: moderatã; poate înregistra specii endemice ºi subendemice. R3111 Tufãriºuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) Structura: Fitocenoza este edificatã de specii arcto-alpine, circumpolare ºi boreale, oligoterme, oligotrofe, acidofile, cu exigenþe hidrice variabile. Fitocenoza este

probabil secundarã, dar cu mare stabilitate cenoticã instalându-se în urma defriºãrii

jnepeniºurilor sau a molidiºurilor. Au întotdeauna acoperire mare (85�100%). Stratul subarbustiv este dominat de Vaccinium myrtillus uneori fiind chiar monodominant, la limita inferioarã de altitudine a fitocenozei având un aspect monoton. În general, mai apar în numãr mai mare exemplare de Vaccinium vitisidaea, Rhododendron myrtifolium, Juniperus sibirica, Bruckenthalia spiculifolia. Înãlþimea stratului este de 25�30 cm. Stratul ierburilor cu înãlþime

mijlocie este dominat de: Nardus stricta, Festuca supina, Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa. Stratul inferior, de 5�10 cm este alcãtuit din exemplare de Potentilla ternata, Geum montanum, specii de licheni ºi muºchi (Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum,




[email protected]

16

Pleurozium schreberii). Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitisidaea. Specii caracteristice: Campanula abietina, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Alte specii importante: Pinus mugo, Juniperus sibirica, Campanula serrata, Potentilla ternata, Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron myrtifolium, Vaccinium gaultherioides, Loiseleuria procumbens, Luzula luzuloides var. erythranthema, Cruciata glabra, Juniperus communis, Genista oligosperma, Thymus praecox, Empetrum nigrum, Picea abies. R3113 Tufãriºuri sud-est carpatice de soc roºu (Sambucus racemosa) Structura: Fitocenoza se instaleazã secundar, dupã tãierea pãdurilor de fag ºi fag în amestec,

dar numai dupã stadiile incipiente de succesiune, în care are loc descompunerea materialului

lemnos rãmas pe sol. Stratul arbuºtilor este dominat de Sambucus racemosa, însoþit de Salix caprea dar sporadic apar Sambucus nigra, Salix silesiaca, Betula pendula, Sorbus aucuparia. Înãlþimea stratului este de 4�5 m. Acoperirea variazã, dupã stadiul de evoluþie, între 60�90%. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor pãstreazã în bunã mãsurã flora forestierã anterioarã, Senecio fuchsii devenind caracteristicã asociaþiei. Cu dominanþã mare sunt prezente speciile:

Calamagrostis arundinacea, Rubus hirtus, Rubus idaeus, Fragaria vesca, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere, Luzula luzuloides ºi numeroase ferigi. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Sambucus racemosa. Specii caracteristice: Senecio fuchsii, Salix caprea, Sambucus racemosa. Alte specii importante: Sorbus aucuparia, Calamagrostis arundinacea, Gnaphalium sylvaticum, Rumex acetosella, Galeopsis speciosa, Bromus ramosus, Hypericum hirsutum, Cirsium vulgare, Stachys sylvatica, Betula pendula, Chamaenerion angustifolium, Fragaria vesca, Rubus idaeus, Myosotis arvensis, Centaurium erythraea, Verbascum thapsus, Rubus hirtus, Salix silesiaca, Sambucus nigra, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere, Luzula luzuloides. Valoare conservativã: redusã, stadii succesionale antropizate. R3114 Tãieturi de pãdure cu zmeur (Rubus idaeus) Valoare conservativã: redusã, stadii succesionale antropice. R3117 Tufãriºuri sud-est carpatice de alun (Corylus avellana) cu cununiþã (Spiraea chamaedryfolia) Structura: Fitocenoza este instalatã primar ºi este edificatã de specii eurasiatice, europene,

mezotermofile, mezofile, saxicole ºi forestiere. Stratul arbuºtilor este luxuriant, edificat de

Corylus avellana intens dominant, însoþit de Spiraea chamaedryfolia ºi exemplare sporadice de Fraxinus excelsior, Tilia cordata, Ribes uva-crispa, Rosa pendulina. O variantã floristicã

regionalã este codominanþa lui Evonymus verrucosus alãturi de Corylus avellana, pe aceleaºi pante stâncoase dar cu orientare NE. Stratul ierburilor este compus din graminee mai frecvente, ca: Poa nemoralis, Calamagrostis arundinacea dar ºi Festuca rupicola ssp. saxatilis, Brachypodium pinnatum, ferigi: Asplenium trichomanes, pe stânci, Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, alãturi de alte specii din flora de mull, Pulmonaria rubra, Mercurialis perennis, Geranium robertianum, Urtica dioica. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Corylus avellana, Spiraea chamaedryfolia, Poa nemoralis, Calamagrostis arundinacea. Specii caracteristice: Corylus avellana, Spiraea chamaedryfolia. Alte specii importante: Spiraea crenata, Spiraea media, Rosa pimpinellifolia, Ulmus glabra, Salix silesiaca, Tilia cordata, Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Rosa pendulina, Sambucus nigra, Sorbus aucuparia, Rubus idaeus, Senecio nemorensis ssp. fuchsii, Galeopsis speciosa, Ribes uvacrispa, Evonymus verrucosus, Festuca rupicola ssp. saxatilis, Brachypodium pinnatum, Asplenium trichomanes, Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, Pulmonaria rubra, Mercurialis perennis, Geranium robertianum, Urtica dioica.




[email protected]

17

Valoare conservativã: mare, habitate restrânse ca areal, situate pe stâncãrii în curs de

solificare, instalate primar. R3602 Pajiºti sud-est carpatice de coarnã (Carex curvula) ºi Primula minima Valoare conservativã: redusã în general. R3603 Pajiºti sud-est carpatice de pãrul porcului (Juncus trifidus) ºi Oreochloa disticha Valoare conservativã: redusã. R3608 Pajiºti sud-est carpatice de Scorzonera rosea ºi Festuca nigrescens Structura: Habitat mesofil ºi mesohigrofil, de pajiºte secundarã dezvoltatã în urma defriºãrii

pãdurilor de molid. Stratul arbustiv � foarte redus; în pajiºti pãtrund specii arbustive, dintre

care: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos � dominant, speciile caracteristice Scorzonera rosea ºi Campanula abietina definesc caracterul regional al grupãrii. Specia edificatoare Festuca nigrescens realizeazã o acoperire cuprinsã între 35�85%. În structura floristicã sunt prezente numeroase specii mezofile, caracteristice pentru Arrhenatheretea. Specia Nardus stricta are o constanþã ridicatã ºi o acoperire între 5�10%. Au fost descrise subasociaþia typicum, care este întâlnitã în etajul montan superior, cu numeroase

specii caracteristice pentru Caricetalia curvulae ºi subasociaþia festucetosum airoidis Coldea 1987, prezentã în etajul subalpin, cu numeroase specii microterme ºi cu diferenþialele

ecologice Festuca supina, Agrostis rupestris ºi Avenula versicolor. Stratul muºchilor �redus, numãrul de specii este mic, menþionãm: Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum. Valoare conservativã: moderatã; habitat endemic sud-est carpatic ºi prioritar european; mare

numai în fitocenozele unde este prezentã specia Tozzia carpathica (DH2). Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Scorzonera rosea, Festuca nigrescens. Specii caracteristice: Scorzonera rosea, Festuca nigrescens, Viola declinata, Poa media. Alte specii importante: Tozzia carpathica, Geum montanum, Potentilla ternata, Campanula serrata, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Gentiana kochiana, Hieracium aurantiacum, Hipochoeris uniflora, Thymus balcanus, Antennaria dioica, Carex ovalis, Euphrasia stricta, Hieracium pillosela, Potentilla erecta, Luzula sudetica, Thymus pulegioides, Alchemilla glaucescens, Danthonia decumbens, Hypericum umbellatum, Arnica montana, Luzula campestris, Alchemilla flabellata, Polygala vulgaris, Nigritella rubra. R3609 Pajiºti sud-est carpatice de þãpoºicã (Nardus stricta) ºi Viola declinata Structura: Habitat oligotrof, xerofil, acidofil. Stratul arbustiv � foarte redus; în pajiºti

pãtrund specii arbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos: specia caracteristicã carpatobalcanicã Viola declinata are o acoperire redusã, mai ales

în grupãrile unde Nardus stricta are o acoperire de pânã le 95%, este monodominantã ºi

numãrul de specii din compoziþia floristicã este foarte mic. Specia Festuca nigrescens are o constanþã ridicatã, dar cu o acoperire de pânã la 5%. Au fost descrise subasociaþiile typicum, care este întâlnitã în etajul montan superior ºi festucetosum airoidis Coldea 1987, prezentã în

etajul subalpin, cu numeroase specii microterme ºi cu diferenþialele ecologice. Stratul

muºchilor este redus, iar numãrul de specii mic; menþionãm: Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens. Valoare conservativã: moderatã; habitat prioritar european. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Viola declinata, Nardus stricta. Specii caracteristice: Viola declinata, Nardus stricta, Scorzonera rosea, Poa media. Alte specii importante: Hieracium aurantiacum, Hypochoeris uniflora, Calluna vulgaris, Campanula




[email protected]

18

serrata, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Potentilla ternata, Campanula abietina, Leucorchis albida, Genista sagittalis, Festuca nigrescens, Antennaria dioica, Luzula campestris, Carex ovalis, Polygala vulgaris, Euphrasia stricta, Hieracium pilosella, Hieracium lactucella, Potentilla erecta, Luzula sudetica, Alchemilla glaucescens, Alchemilla flabellate, Carex pallescens, Danthonia decumbens, Hypericum maculatum, Arnica montana. R3610 Pajiºti sud-est carpatice de Poa media Structura: Habitat mesotrof. Stratul arbustiv � foarte redus; în pajiºti pãtrund specii arbustive,

dintre care: Vaccinium uliginosum. Stratul ierbos-dominant. Specia caracteristicã ºi edificatoare Poa media are o acoperire medie de 60% ºi prezintã o constanþã ridicatã.

Menþionãm prezenþa unor specii chiono-higrofile: Ranunculus crenatus, Gnaphalium supinum. Grupãrile cu Poa media prezintã numeroase specii caracteristice pentru Potentillo-Nardion ºi Caricetalia curvulae. Valoare conservativã: moderatã. R3612 Pajiºti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) ºi coarnã mare (Sesleria bielzii) Structura: Habitat mozaicat, datorat neuniformitãþii terenurilor pe care se dezvoltã. Stratul ierbos: speciile edificatoare ºi caracteristice sunt Carex sempervirens ºi Sesleria bielzii, alãturi

de care, cu constanþã ridicatã, se mai întâlnesc: Astragalus alpinus, Sausurea alpina, Cerastium transsilvanicum, Androsace chamaejasme, Astragalus frigidus, Bartschia alpina, Hedysarum hedysaroides, Biscutella laevigata. În condiþii de umiditate ridicatã, în asociaþie

se infiltreazã adeseori elemente din Salicetum reticulatae. Valoare conservativã: mare, habitat endemic. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Sesleria bielzii, Carex sempervirens. Specii caracteristice: Sesleria bielzii, Carex sempervirens, Dianthus tenuifolius, Cerastium transsilvanicum. Alte specii importante: Festuca versicolor, Festuca flaccida, Helianthemum nummularium ssp. tomentosum, Carduus kerneri, Festuca amethystine, Sesleria rigida ssp. haynaldiana, Primula elatior ssp. carpatica, Centaurea kotschyana, Cerastium arvense ssp. calcicolum, Potentilla thuringiaca, Poa rehmanii, Centaurea pinnatifida, Alyssum repens, Alchemilla palmata, Calamintha baumgarteni. Specii endemice: Anthemis carpatica ssp. pyrethriformis, Cerastium transsilvanicum, Dianthus spiculifolius, Dianthus tenuifolius, Koeleria transsilvanica, Linum perenne ssp. extraaxilare, Onobrychis transsilvanica, Thlaspi dacicum, Thesium kernerianum Thymus pulcherrimus. R3707 Comunitãþi sud-est carpatice de buruieniºuri înalte cu Telekia speciosa ºi Petasites hybridus Valoare conservativã: redusã. R3708 Comunitãþi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa ºi Scirpus sylvaticus Suprafeþe: Formeazã fâºii de lãþimi variabile în vãile umede ºi difuz luminate. Valoare conservativã: redusã, mare doar în habitatele unde este prezentã specia Ligularia sibirica R3707 Comunitãþi sud-est carpatice de buruieniºuri înalte cu Telekia speciosa ºi Petasites hybridus Valoare conservativã: redusã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Telekia speciosa, Petasites hybridus. Specii




[email protected]

19

caracteristice: Petasites albus, Filipendula ulmaria. Alte specii importante: Aruncus dioicus, Equisetum maximum, Cirsium oleraceum, Scrophularia alata, Chaerophyllum cicutaria, Impatiens noli-tangere, Pulmoraria rubra, Hypericum acutum, Orobanche fava, Anthriscus nitida, Symphytum officinale, Carduus personata, Rumex obtusifoius, Alliaria petiolata, Urica dioica, Aegopodium podagraria, Geranium robertianum, Galium aparine, Lamium maculatum, Mycelis muralis, Chelidonium majus, Glechoma hederacea, Chaerophyllum aromaticum, Geum urbanum, Campanula rapunculoides, Carduus crispus, Anthriscus sylvestris, Rubus caesius, Silene dioica, Cruciata laevipes, Eupatorium cannabinum, Poa trivialis, Galeopsis tetrahit, Silene alba, Geranium phaeum, Achillea distans, Heracleum sphondylium, Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum, Myosotis scorpioides, Scirpus sylvaticus. R3711 Pajiºti dacice de Nardus stricta ºi Molinia caerulea Valoare conservativã: moderatã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Molinia caerulea, Nardus stricta, Danthonia decumbens, Juncus glaucus. Specii caracteristice: Molinia coerulea, Peucedanum rochelianum, Juncus inflexus. Alte specii importante: Luzula campestris, Stachys officinalis, Hypochoeris radicata, Ranunculus flammula, Juncus conglomeratus, Succisa pratensis, Serratula tinctoria, Lychnis flos-cuculi, Rhinanthus glaber, Solidago virgaurea, Campanula patula, Deschampsia caespitosa, Agrostis stolonifera, Lysimachia vulgaris. R3803 Pajiºti sud-est carpatice de Agrostis capillaris ºi Festuca rubra Valoare conservativã: redusã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Cynosurus cristatus. Specii caracteristice: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Lotus corniculatus. Alte specii importante: Cynosurus cristatus, Dactylis glomerata, Daucus carota, Piminella saxifraga, Anthoxanthum odoratum, Cerastium holosteoides, Holcus lanatus, Lotus corniculatus, Trifolium pratense, Briza media, Carex pallescens. R3804 Pajiºti daco-getice de Agrostis capillaris ºi Anthoxanthum odoratum Valoare conservativã: moderatã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Agrostis capillaris, Anthoxanthum odoratum, Cynosurus cristatus, Lolium perenne. Specii caracteristice: Agrostis capillaris, Anthoxanthim odoratum, Luzula campestris. Alte specii importante: Heracleum sphondylium, Knautia arvensis, Galium mollugo, Pastinaca sativa, Achillea millefolium, Festuca pratensis, Stellaria graminea, Filipendula vulgaris, Briza media, Linum catharticum, Trifolium pratense. R4101 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) ºi brad

(Abies alba) cu Pulmonaria rubra Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale ºi nemorale, oligo-mezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), brad (Abies alba), frecvent cu exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra); are acoperire de 90�100% ºi înãlþimi de 30�

35 m pentru molid ºi brad, 25�30 pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuºtilor este slab

dezvoltat, cu rare exemplare de Sambucus racemosa, Lonicera xylosteum, Ribes petraeum, Daphne mezereum, Rosa pendulina. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor: dezvoltat variabil în

funcþie de luminã, format din specii ale florei de mull (Dentaria glandulosa, Galium odoratum, Rubus hirtus), local ºi puþine specii acidofile (Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides). Stratul muºchilor reprezentat prin perniþe disperse de Eurynchium striatum, Hylocomium splendens, Dicranum scoparium º.a.




[email protected]

20

Valoare conservativã: moderatã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa. Alte specii importante: Actaea spicata, Carex sylvatica, Geranium robertianum, Lamium galebdolon, Mercurialis perennis, Oxalis acetosella, Polygonatum multiflorum, Rubus idaeus, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Senecio nemorensis, Stachys sylvatica; în locuri umede,

primãvara: Allium ursinum; vara: Cardamine impatiens, Circaea lutetiana, Carex pendula, Impatiens noli-tangere; pe versanþii umbriþi ºi în staþiuni mai umede poate domina Rubus hirtus. R4102 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) ºi brad

(Abies alba) cu Hieracium rotundatum Structura: Fitocenoze edificate de specii europene boreale ºi nemorale, oligomezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), brad (Abies alba) în proporþii variate, cu rare exemplare de

mesteacãn (Betula pendula), scoruº (Sorbus aucuparia), are acoperire de 80�90% ºi înãlþimi

de 22�30 m pentru molid ºi brad, 18�24 m pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuºtilor: cu rare

exemplare de Ribes uva-crispa, Lonicera nigra º.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor:

dezvoltat variabil în funcþie de luminã, dominant de specii acidofile (Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtillus). Stratul muºchilor: rare perniþe de

Hylocomium splendens, Eurynchium striatum, Dicranum scoparium. Valoare conservativã: moderatã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Hieracium rotundatum. Alte specii importante: Athyrium filix- femina, Digitalis grandiflora, Dryopteris filix-mas, Festuca drymeia, Galium odoratum, Galium schultesii, Lamium galeobdolon, Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pteridium aquilinum, Veronica officinalis, º.a. R4103 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) ºi brad

(Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii Structura: Fitocenoze edificate de specii europene boreale ºi nemorale, oligomezoterme, higrofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor este compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) ºi brad (Abies alba) în proporþii variate, cu rare exemplare de paltin

de munte (Acer pseudoplatanus) ºi ulm de munte (Ulmus glabra); are acoperire de 90�100% ºi înãlþimi de 26�32 m pentru molid ºi brad, 22�26 m pentru fag la 100 ani. Stratul arbuºtilor

este slab dezvoltat, compus din exemplare rare de Sambucus racemosa, Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor: de regulã puternic dezvoltat cu specii higrofile de tipul

Myosotis � Leucanthemum. Valoare conservativã: foarte mare. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Leucanthemum waldsteinii, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum. Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Chrysosplenium alternifolium, Circaea lutetiana, Deschampsia caespitosa, Doronicum austriacum. Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Equisetum sylvaticum, Epilobium montanum, Lamium galeobodolon, Gymnocarpium dryopteris, Impatiens noli-tangere, Myosotis sylvatica, Oxalis acetosella, Paris quadrifolia, Rubus hirtus, Senecio nemorensis, Stellaria nemorum, Veronica urticifolia º.a. R4104 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) ºi brad (Abies alba) cu pulmonaria rubra




[email protected]

21

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, oligo-mezoterme, mezofite, mezo-eutrofe. Stratul arborilor compus din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), brad (Abies alba), în

proporþiii diferite, cu puþine exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), mai rar frasin (Fraxinus excelsior), carpen (Carpinus betulus); Valoare conservativã: moderatã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa. Alte specii importante: Adoxa moschatelina, Actaea spicata, Asarum europaeum, Bromus benekeni, Carex sylvatica, Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Geranium phaeum, G. robertianum, Hordelymus europaeus (roci calcaroase), Lamium galeobdolon, Mercurialis perennis, Milium effusum, Oxalis acetosella, Paris quadrifolia, Polygonatum multiflorum, Rubus idaeus, Sanicula europaea, Salvia glutinosa, Senecio nemorensis, Stachys sylvatica; în

locuri umede: Allium ursinum (primãvara), Cardamine impatiens, Carex remota, Circaea lutetiana, Impatiens noli-tangere; pe versanþi umbriþi, cu umiditate ridicatã a aerului, poate

deveni dominantã Rubus hirtus; local pe forme de relief convexe pot apare rare exemplare de Luzula luzuloides, Veronica officinalis, Majanthemum bifolium º.a. R4105 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) ºi brad (Abies alba) cu Festuca drymeia Valoare conservativã: moderatã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Festuca drymeia. Alte specii: Calamagrostis arundinacea, Carex pilosa, Euphorbia amygdaloides, Lamium galebdolon, Glechoma hirsuta, Hieracium rotundatum (rar), Lathyrus vernus, Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pulmonaria rubra, Rubus hirtus, Scrophularia nodosa, Vaccinium myrtillus, Viola reichenbachiana º.a. R4106 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) ºi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum* Structura: Fitocenoze edificate de specii europene ºi boreale, mezoterme, mezofile,

oligotrofe. Stratul arborilor, compus din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), exclusiv sau cu amestec de brad (Abies alba), rar molid (Picea abies), mesteacãn (Betula pendula), scoruº (Sorbus aucuparia, iar la dealuri ºi gorun (Quercus petraea), pin silvestru (Pinus sylvestris), având acoperire de 70�80% ºi înãlþimi de 15�25 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor, lipseºte

sau este reprezentat prin exemplare de Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,

dominat de specii acidofile (Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides ºi Vaccinium sp.), dar ºi cu exemplare slab dezvoltate din unele specii de mull. Stratul muºchilor are o

dezvoltare redusã, fiind constituit din specii de Polytrichum. Valoare conservativã: moderatã R4107 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) ºi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale ºi boreale, mezooligoterme, mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) (pãduri între 700�1400 m), fag ºi brad (Abies alba) (pãduri între 800�1250 m), cu rare exemplare de molid (la altitudini mai mari), cu exemplare de scoruº (Sorbus aucuparia), mesteacãn (Betula pendula) iar la altitudini mici ºi gorun (Quercus petraea) sau pin silvestru (Pinus sylvestris). Are acoperire mare (60�80%) ºi înãlþimi de 15�20 m pentru fag ºi 17�25 m pentru brad. Stratul arbuºtilor, de regulã, lipseºte sau este compus din rare exemplare de

Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor: dominat de Vaccinium myrtillus, V. vitis idaea ºi specii din tipurile Calamagrostis � Luzula.




[email protected]

22

Valoare conservativã: mare. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: în principal Fagus sylvatica ssp. sylvatica, în parte

Abies alba. Specii caracteristice: �. Alte specii importante: Anthenaria dioica, Calamagrostis arundinacea, Dechampsia flexuosa, Luzula luzuloides, Lycopodium selago, Oxalis acetosella, Brukenthalia spiculifolia, Saxifraga cuneifolia º.a. R4108 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) ºi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii Suprafeþe: reduse, dispersate între celelalte pãduri. Valoare conservativã: foarte mare. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica. Specii caracteristice: Leucanthemum waldsteinii, Ranunculus carpaticus. Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Dentaria glandulosa, Doronicum austriacum, Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Gymnocarpium dryopteris, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Rubus hirtus, Senecio nemorensis, Stellaria nemorum, Symphytum cordatum, Veronica urticifolia º.a. R4205 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale ºi carpatice, oligoterme, mezofite, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din molid (Picea abies), sau cu rare exemplare de brad (Abies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), fag (Fagus sylvatica), are acoperire mare (80�100%) ºi înãlþimi de 25�40 m. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat � exemplare rare de scoruº (Sorbus aucuparia), Sambucus racemosa, Ribes petraeum, Lonicera nigra, Daphne mezereum, Rubus idaeus, Spiraea chamaedrifolia etc. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, neuniform, dezvoltat în pete, cu Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa, local cu Galium odoratum sau Calamagrostis arundinacea. Valoare conservativã: moderatã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Picea abies. Specii caracteristice: Hieracium rotundatum. Alte specii: Athyrium filix-femina, Campanula abietina, Dryopteris filix-mas, Fragaria vesca, Lamium galeobdolon, Gentiana asclepiadea, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Mercurialis perennis, Rubus hirtus, Soldanella hungarica. Specii de interes comunitar din cadrul sitului Specii de nevertebrate: Pe teritoriul parcului s-au identificat 15 specii de Coccinellidae, 35 de Cerambycidae (Coleptera), între care si specia foarte rara în România - Nivellia sanguinosa G. - pe valea Cârligatura, 17 km amonte de Repedea. Rhopalopus femoratus L. si Chlorophorus varius M. sunt semnalate pentru prima data în Maramures. (cf. Sitului oficial al Parcului Natural Muntii Maramuresului) Specii de pesti: Ihtiofauna este putin diversificata, dar caracteristica regimului reofil al izvoarelor: Salmo trutta fario), lipan (Thymallus thymallus), boistean (Phoxiriis phoxinus), (zglâvoc) (Cottus gobio), babete (Cottus poecilopus).

În partea inferioara a râurilor de munte: Ruscova, Frumusaua, Bistra, speciile de pesti

cele mai reprezentative sunt: moioaga (Barbus peloponnensius petenyi), scobar (Chondrostoma nasus) si chiar specia monnment al naturii- lostrita (Hucho hucho) sau cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi) specie endemica pentrn Maramures.




[email protected]

23

Specii de amfibieni si reptile: Majoritatea pãdurilor din zona sunt specii nemorale cu dominaþia netã a speciilor central-europene, dar si euro-siberiene, dintre care amintim - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena), Bufo bufo, Bufo viridis, Salamandra salamandra, Triturus cristatus (triton cu creasta) brotãcelul (Hyla arborea), Rana dalmatina, Rana temporaria, constituie princialele specii de amfibieni preznete. Dintre reptile: nãpârca (Anguis fragilis), ºarpe de alun (Coronella austriaca), Vipera berus, Lacerta vivipara, Lacerta agilis, Elaphe longissima. Avifauna sitului cuprinde specii precum: muscarul gulerat - Ficedula albicolis, Lyrurus tetrix, Tetrao urogallus, Tetrastes bonasia - ierunca, mierla de apa - Cinclus cinclus, fluierar de munte - Tringa hypoleucos, codobatura de munte - Motacilla cinerea si codobatura alba - Motacilla alba. Speciile caracteristice fagetelor sunt: ciocanitoarea spate alb - Dendrocopos leucotos, muscar gulerat- Ficedula albicollis, etc. Atasate de coniferele din padurile de amestec sunt: alunarul - Nucifraga caryocatactes, pitigoiul de bradet - Parus ater, etc. În padurile pure de molid speciile cele mai caracteristice sunt: ciocanitoarea de munte - Picoides tridactylus, forfecuta - Loxia curvirostra, scatiu - Carduelis spinus, etc. Pasarile rapitoare din sit sunt: acvila de munte - Aquila crysaetos, sorecarul - Buteo buteo, uliul - Accipiter gentilis, uliul pasarar - Accipiter nisus, vânturel rosu - Falco tinnunculus, huhurezul mare (Strix uralensis) etc.

Cu toate ca sunt specii de interes comunitar si incluse pe listele rosii la nivel natonal, populatiile urmatoarelor specii sunt viguroase si viabile: Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Lyrurus tetrix, Bubo bubo, Pieoides tridactylus, Corvus corax, etc. Fauna de mamifere a sitului cuprinde specii precum: râsul - Lynx lynx, nurca - Mustela lutreola, lupul - Canis lupus, ursul - Ursus arctos, vidra - Lutra lutra, pârºul mare - Glis glis, cãpriorul - Capreolus capreolus, pisica sãlbaticã - Felis sylvestris, veveriþa - Sciurus vulgaris, râsul - Lynx lynx, etc.




[email protected]

24

3. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PP:

1. date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea PP etc.; 2. date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a PP, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar;

Perimetrul obiectivului de interes

3.1. ANALIZA ASOCIAÞIILOR VEGETALE, HABITATELOR, FLOREI SI FAUNEI

DIN PERIMETRUL INVESTITIEI Analiza florei si vegetatiei Metoda de lucru

In vederea analizei florei si vegetatiei s-au efectuat deplasãri în perimetrul de referințã in perioada martie � septembrie 2010 si inventarieri floristice in habitatele zonei pentru a surprinde diversitatea floristica, evaluarea populatiilor de plante, identificarea asociatiilor vegetale pe baza analizei speciilor edificatoare, caracteristice și diferențiale. Studiul vegetaþiei

s-a axat pe identificarea ºi analiza asociaþiilor vegetale ale cãror fitocenoze sunt prezente în

teritoriul cercetat. S-a utilizat metoda lui J. Braun �Blanquet adaptatã de cãtre Al. Borza ºi N.

Boºcaiu la particularitãþile covorului vegetal din þara noastrã. Tehnica ridicãrilor

fitocenologice ºi a notaþiilor a fost cea conformã ºcolii fitocenologice central-europene. Apartenenþa releveurilor din fitocenoze la diferite asociaþii vegetale a fost stabilitã cu

ajutorul speciilor de recunoaºtere, a speciilor diferenþiale ºi a speciilor edificatoare. A fost aplicata metoda releveului fitosociologic urmata de prelucrari statistice ale esantioanelor inregistrate. Rezultate: Pe terenul destinat exploatarii nu s-au identificat nici una dintre asociatiile vegetale care definesc habitate de importanta comunitara sau cu grad conservativ ridicat.

In urma studiului de teren au fost identificate si analizate asociatii vegetale forestiere si praticole dispuse mozaicat, ca suport pentru habitatele naturale ale regiunii.

Vegetatia forestiera, predominanta in perimetrul de amplasare a obiectivului apartine unor asociatii edificate de molid si fag in diferite proportii, iar in functie de particularitatile substratului si ale microclimatului, cu diferite specii caacteristice, ceea ce genereaza asociatii diferite. Pulmonario rubrae � Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 Numãrul releveului 1 2 3 4 5 Altitudinea m.s.m. 900 900 850 900 900 Expoziþia SV V V NV NV Înclinaþia pantei (gr.) 10 15 15 10 10 Înãlþimea arborilor (m) 35 30 35 35 35 Diam. trunchiurilor arb. (cm) 50 50 50 20 30




[email protected]

25

Coronamentul 0,8 0,8 0,8 0,9 0,8 Acop. str. ierbos (%) 5 5 10 5 10 Suprafata de proba 400mp Car. as. Fagus silvatica 4 3 4 3 4 Picea abies + 1 + 2 1 Pulmonaria rubra + + + + + I Abies alba + - - + + Acer pseudoplatanus - - + + + Ulmus glabra + - - - - Sorbus aucuparia - - - - + Prunus avium + - - - - II Sambucus racemosus - - + + - Lonicera xylosteum + - - - - Daphne mezereum - - + - - Rosa pendulina - + - - - Rubus hirtus - - + - + III Symphytum cordatum - - + + + Cardamine glanduligera + + - - - Carex sylvatica - + + - + Geranium robertianum - - + + - Lamium galebdolon + - - + + Mercurialis perennis - - - + - Oxalis acetosella + + + + + Salvia glutinosa - - + - - Stachys sylvatica + + + - + Polygonatum multiflorum - - - + - Sanicula europaea + - - - + Senecio nemorensis - - + + - Cardamine impatiens - - - + - Crocus heuffelianus - - - + - Carex pendula - - + + - Erythronium dens canis - - + + - Circaea lutetiana + + - - + Rumex crispus - - + - - Impatiens noli-tangere - - - + + Glechoma hedereacea + - - + - Campanula persicifolia - - + - - Viola reichenbachiana - - - + - Mycelis muralis + + - + + Cephalanthera rubra - + - - - Lapsana communis - - - - + Luzula luzuloides + - - - + Lathyrus vernus - - - + +




[email protected]

26

Euphorbia amygdaloides - - + + + Asperula odorata + + - + + Veronica urticifolia - - + - + Stellaria holostea - + - - - Hypericum perforatum - + - - - Trifolium medium - - + - - Gnaphalium sylvaticum - - + - - Juncus effusus - - + + -

Asociatia este bine structurata, arborii avand inaltimi diferite in functie de specie, stratul cel mai inalt fiind constituit din exemplarele de molid, in timp ce fagul, dominant numeric formeaza stratul al doilea cu inaltimi de cca 20-25 m. Stratul arbustiv este mai putin compact, la fel si cel ierbos datorita lipsei de lumina in timpul verii.

Stratul ierbos adaposteste cateva specii de mull, unele endemite carpatice precum Symphytum cordatum, asociatia avand un caracter conservativ moderat. Nu adaposteste taxoni rari sau periclitati, iar amplasarea obiectivului nu va produce un impact negativ asupra asociatiei vegetale. Luzulo sylvaticae � Piceetum Wraber 1953 Numãrul releveului 1 2 3 4 5 Altitudinea m.s.m. 1100 950 950 1000 1050 Expoziþia V NV NV E NE Înclinaþia pantei (gr.) 20 25 25 20 20 Înãlþimea arborilor (m) 35 30 35 35 35 Diam. trunchiurilor arb. (cm) 50 50 50 20 30 Coronamentul 0,9 0,9 0,8 0,9 0,8 Acop. str. ierbos (%) 1 5 5 5 1 Suprafata de proba 400mp Car. as. Picea abies 4 3 4 3 4 Abies alba 1 1 - + 1 Hieracium rotundatum + + + + + Luzula sylvatica + + + + + I Fagus silvatica + - - - - Acer pseudoplatanus - - + + + Ulmus glabra + - - - - Sorbus aucuparia - - - - + II Sambucus racemosus - + - + - Lonicera xylosteum + + - - + Daphne mezereum - + + + - Rosa pendulina - + - + - Rubus hirtus - + + - + Lonicera nigra + - - - - Spiraea chamaedryfolia - + - - -




[email protected]

27

III Athyrium filix femina - - + + + Dryopteris filix-mas + - + + + Huperzia selago - + + - - Lycopodium annotinum + - - - - Lycopodium clavatum - - - + - Calamagrostis vilosa + - - + + Calamagrostis arundinacea - - + + - Fragaria vesca + + - - - Campanula abietina - - + - + Gentiana asclepiadea - + + - + Monese uniflora - - + + - Homogyne alpina + - - + + Polygonatum verticillatum - - - + - Vaccinium myrtyllus + - - - + Deschampsia flexuosa - - + + - Stellaria nemorum + + - - - Carex sylvatica - + + - + Geranium robertianum - - + + - Lamium galebdolon + - - + + Mercurialis perennis - - - + - Oxalis acetosella + + + + + Salvia glutinosa - - + - - Stachys sylvatica + - - - + Polygonatum multiflorum - - - + - Sanicula europaea + - - - + Senecio nemorensis - - + + - Cardamine impatiens - - - + - Crocus heuffelianus - - - + - Carex pendula - - + + - Rumex crispus - - + - - Impatiens noli-tangere - - - + + Glechoma hedereacea + - - + - Campanula persicifolia - - + - - Viola reichenbachiana - - - + - Mycelis muralis + + - + + Cephalanthera rubra - + - - - Lapsana communis - - - - + Luzula luzuloides + - - - + Lathyrus vernus - - - + + Euphorbia amygdaloides - - + + + Asperula odorata + + - + + Veronica urticifolia - - + - + Stellaria holostea - + - - - Gnaphalium sylvaticum - - + - - Juncus effusus - - + + - Majanthemum bifolium + - - - +




[email protected]

28

Fitocenozele edificate de molid si cu malaiul cucului in stratul ierbos, sunt bine

structurate, cu stabilitate mare, stratul superior fiind realizat de catre molid, iar in stratele arborilor mai scuzi fiind speciile de foioase. Datorita inchegarii compacte a coronamentului, stratul arbustiv este sarac, atat in specii, cat si ca numar de indivizi. La fel si stratul ierburilor este constituit din palcuri de Luzula sylvatica in alternanta cu muschi, in special de Hylocomium splendens, Dicranum scoparium, Polytrichum juniperinum, P. commune, Rhitidiadelphus triquetrus. Speciile de flora care intra in compozitia molidiselor identificate nu sunt de interes comunitar si nu pot fi afectate de amplasarea obiectivului. Hieracio rotundato- Fagetum (Soó 1962) Täuber 1987 Numãrul releveului 1 2 3 Altitudinea m.s.m. 900 850 900 Expoziþia E NV NE Înclinaþia pantei (gr.) 20 20 15 Înãlþimea arborilor (m) 35 30 35 Diam. Trunchiurilor arb. (cm) 50 50 50 Coronamentul 0,9 0,9 0,8 Acop. Str. Ierbos (%) 1 5 5 Suprafata de proba Car. as. Picea abies 4 2 4 Fagus silvatica 1 2 2 Hieracium rotundatum + + + I Acer pseudoplatanus - - + Abies alba 1 1 - Ulmus glabra + - - Sorbus aucuparia - - + II Vaccinium myrtyllus + + - Rubus hirtus + + - Rosa pendulina - + - III Athyrium filix femina - - + Dryopteris filix-mas + - + Cystopteris fragilis - + - Astrantia major - + + Viola biflora + - - Asplenium viride + - - Huperzia selago - + + Lycopodium annotinum + - - Lycopodium clavatum - - - Epilobium montanum + + - Calamagrostis arundinacea - - + Melampyrum sylvaticum + - +




[email protected]

29

Fragaria vesca + + - Campanula abietina - - + Gentiana asclepiadea - + + Homogyne alpina + - - Polygonatum verticillatum - - - Deschampsia flexuosa - - + Stellaria nemorum + + - Carex sylvatica - + + Geranium robertianum - - + Lamium galebdolon + - - Mercurialis perennis - - - Oxalis acetosella + + + Salvia glutinosa - - + Stachys sylvatica + - - Senecio nemorensis - - + Cardamine impatiens - - - Crocus heuffelianus - - - Carex pendula - - + Impatiens noli-tangere - - - Glechoma hirsuta + - - Campanula persicifolia - - + Viola reichenbachiana - + + Mycelis muralis + + - Epipactis helleborine - + - Lapsana communis - - - Luzula luzuloides + - - Lathyrus vernus - - + Euphorbia amygdaloides - - + Asperula odorata + + - Veronica urticifolia - - + Gnaphalium sylvaticum - - + Juncus effusus - - + Majanthemum bifolium + - -

Pãdurile incadrate in aceasta asociatie vegetala sunt stabile si nu prezinta risc la

amplasarea obiectivului. Zonele impadurite sunt intrerupte pe alocuri de peisaje deschise ocupate de tufarisuri

scunde de afin si de pajisti de parul porcului.

Melampyro saxosi � Vaccinietum myrtilli Coldea 1990 Asociatia de afin cu merisor adaposteste cateva specii ierboase endemice pentru Carpati. Numãrul releveului 1 2 3 Altitudinea m.s.m. 1450 1550 1300 Expoziþia V NV NE Înclinaþia pantei (gr.) 20 25 15 Acop. str. ierbos (%) 1 5 5 Suprafata de proba 20mp




[email protected]

30

Car. as. Vaccinium myrtyllus 3 2 3 Vaccinium vitis-idaea 1 2 2 Juniperus communis + - - Picea abies + - - Campanula abietina + + + Campanula abietina + - - Viola declinata - - + Luzula luzuloides + - - Cruciata glabra - - + Potentila ternata + - - Homogyna alpina + - - Melampyrum saxosum - + + Nardus stricta + - + Deschampsia flexuosa - + + Athyrium filix femina - - + Alchemilla vulgaris + - - Ranunculus repens - - + Achillea millefolim + - - Thymus pulegioides + + + Agrostis capillaris + - - Scorzonera rosea - - + Dryopteris filix-mas + - + Festuca rubra - - + Lotus corniculatus - + - Hieracium aurantiacum - + + Hypericum maculatum + - + Lycopodium clavatum - - - Homogyne alpina + - - Deschampsia flexuosa - - + Tufarisurile de afin sunt caracteristice pentru etajul subalpin, iar speciile vegetale, atat ca taxoni individuali, cat si in sistem cenotic nu sunt vulnerabilizate de proiectul previzionat. Violo declinatae � Nardetum Simon 1966 Numãrul releveului 1 2 3 4 5 Altitudinea m.s.m. 1500 1450 1300 1500 1500 Expoziþia V NV NV E NE Înclinaþia pantei (gr.) 20 25 25 20 20 Acop. str. ierbos (%) 70 85 90 90 90 Suprafata de proba 20mp Car. as. Nardus stricta 4 4 4 4 5 Viola declinata + + + + + Vaccinium myrtyllus 1 + + 1 1




[email protected]

31

Vaccinium vitis-idaea + - + - - Festuca nigrescens + - - + + Polytrichum commune - + + + - Dicranum scoparium - - - + + Scorzonera rosea + - - - + Hieracium aurantiacum + + - - - Campanula serrata - - + - - Antennaria dioica - - + + + Ligusticum mutellina + - - + + Potentilla ternata - - + + + Luzula campestris + - - + + Potentilla erecta - + + - - Danthonia decumbens + + - + - Hypericum maculatum - - - + + Arnica montana + - - + + Hieracium lactucella + - - + - Ranunculus repens - - - + - Athyrium filix femina - - + + + Dryopteris filix-mas + - + + + Lycopodium clavatum - - + + - Lotus corniculatus + - - + + Polygala vulgaris - - + - + Gnaphalium sylvaticum - -- - + + Achillea distans + - - + - Euphrasia stricta + - - + + Dianthus tenuifolius - - - + + Thymus serpyllium + - - + + Carlina acaulis - + + - - Phyteuma orbiculare + - - + - Campanula abietina - - + - + Gentiana asclepiadea - + + - + Deschampsia flexuosa - - + + -

HABITATELE Zona de interes are o suprafata relativ extinsa, defrisarea si amenajarea se va realiza pe

o suprafata de cca 154 de mp. Cu toate ca vegetatia este relativ uniforma constituita din paduri si mici suprafete de pajisti, datorita reliefului montan, a microreliefului constand in microdepresiuni, gasesc cateva habitate mozaicate. Metoda de lucru: Habitatele au fost studiate pe teren prin efectuarea unui traseu, efectuat pe baza unui material cartografic care a pus in evidenta diferentele de nivel, de expozitie si de inclinare astfel incat s-a putut aprecia diversitatea factorilor stationali care genereaza diversitatea de habitate. Habitatele au fost evaluate pe baza asociatiilor vegetale identificate pe teren si in acord cu bibliografia de specialitate. In perimetrul destinat lucrarii si in imprejurimi, habitatele identificate sunt prezentate mai jos:




[email protected]

32

R3111 Tufãriºuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) Au fost identificate la altitudini de cca 800-1000 m. In structura fitocenozelor intra specii arcto-alpine, circumpolare ºi boreale, oligoterme, oligotrofe, acidofile, cu exigenþe hidrice

variabile. Este instalata in spatii interforestiere de origine primara sau secundara. Prezinta o acoperire de peste 90%, semnificativa fiind acoperirea realizata de catre edificator, Vaccinium myrtillus uneori fiind codominant, cu merisorul Vaccinium vitis idaea. Înãlþimea stratului arbustiv este de 25�30 cm. Stratul ierburilor cu înãlþime mijlocie este dominat de: Nardus stricta, Festuca supina, Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa. Stratul inferior, de 5�10 cm este alcãtuit din exemplare de ierburi si specii de licheni ºi muºchi. Compozitia floristica este

prezentata in tabelul sintetic al asociatie. R3609 Pajiºti sud-est carpatice de þãpoºicã (Nardus stricta) ºi Viola declinata Pajistile de parul porcului fragmenteaza si ele zonele forestiere, la diverse altitudini intre 800�1000 m pe coaste si versanti cu inclinari moderate spre mari. Substratul este unul sarac in substante organice, acidofil ceea ce ajuta la instalarea pajistilor de parul porcului. Desi domina ierburile, exista si un strat arbustiv � redus constituit din specii Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos este edificat de parul porcului, pigmentat de specia caracteristicã carpatobalcanicã Viola declinata care realizeaza acoperire redusã, mai ales în grupãrile unde Nardus stricta are o acoperire de pânã le 95%, este

monodominantã ºi numãrul de specii din compoziþia floristicã este foarte mic. Specia Festuca nigrescens are o constanþã ridicatã. Stratul muºchilor este redus, iar numãrul de specii mic;

menþionãm: Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens. Valoare conservativã: cu toate ca este considerat habitat de importanta europeana, valoarea sa conservativa este moderatã, nefiind multe specii de interes comunitar. Compozitia floristica este prezentata in tabelul sintetic al asociatiei. R4101 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) ºi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra R4102 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) ºi brad

(Abies alba) cu Hieracium rotundatum Padurile de amestec de molid cu fag, in diferite proportii, ocupa versantii cu altitudini de 600 � 900m, cu inclinatii medii ºi expoziþii diferite, platouri, culmi. Pe langa edificatori, speciile care apar in covorul ierbos au preferinte oligo-mezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor realizeaza acoperiri mari de 90�100% ºi înãlþimi

de 30�35 m pentru molid ºi brad, 25�30, ceea ce impune un deficit al stratului arbustiv si al covorului ierbos. Valoare conservativã: moderatã. R4205 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella Molidisele sunt fragmentare, etajul montan superior interferand la nivel altitudinal cu cel mijlociu, ceea ce face ca padurile sa fie un mozaic de molidise pure si molidiso-fagete. Similar cu padurile de amestec, in structura molidiselor se intalnesc specii boreale ºi carpatice,

oligoterme, mezofite, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din molid (Picea abies), sau cu rare exemplare de brad (Abies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus),




[email protected]

33

ulm de munte (Ulmus glabra), fag (Fagus sylvatica), are acoperire mare (80�100%) ºi înãlþimi de 25�40 m. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat � exemplare rare de scoruº (Sorbus aucuparia), Sambucus racemosa, Ribes petraeum, Lonicera nigra, Daphne mezereum, Rubus idaeus, Spiraea chamaedrifolia etc. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, neuniform, dezvoltat în

pete, cu Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa, local cu Galium odoratum sau Calamagrostis arundinacea. Valoare conservativã: moderatã.

3.2. ANALIZA SPECIILOR DE PLANTE SI ANIMALE DIN ARIA DE IMPACT ªI

ZONA ÎNCONJURÃTOARE

FLORA In vecinatatile zonei de amplasare a proiectului exista cateva specii de flora de interes

comunitar, in special endemite carpatice precum: Melampyrum saxosum, Viola declinata, Arnica montana, Campanula serrata, Cardamine glanduligera, Symphytum cordatum, Phyteuma tetramerum. NEVERTEBRATE

In ceea ce priveste nevertebratele din zona de interes precizam ca prin observatii directe si colectari de material biologic, au fost identificate specii apartinand ordinelor lepidoptera, dermaptera, diptera, odonata, ortoptera ºi coleoptera. Nu s-au identificat specii de interes comunitar care sa fie periclitate de lucrarile ce se vor efectua in zona.

Panourile fotovoltaice nu au impact negativ asupra nevertebratelor. Pesti:

Deoarece zona de amplasament a proiectului nu exista paraie, rauri, nu exista ihtiofauna. AMFIBIENI Metoda de studiu:

Întâlnirea ºi identificarea vizualã a amfibienilor ºi reptilelor (ARVES-amphibian and reptile visual encounter surveys) este metoda ceea mai standardã în studiul ºi inventarierea

herpetofaunei. Existã numeroase metode de întâlnire ºi identificare vizualã, dintre care ceea

mai adecvatã este metoda transectelor. Habitatele umede de padure, cat si cele ale buruienisurilor inalte atasate de marginile

de paraie permit dezvoltarea amfibienilor. In padurile si pajistile din jurul obiectivului, pe o raza de cca 5 km au fost observate exemplare (Hyla arborea), nãpârca (Anguis fragilis), salamandra (Salamandra salamandra), broasca raioasa (Bufo bufo), Rana temporaria, dar perimetrul destinat amplasamentului este foarte restrans si nu constituie habitatul unor asfel de specii, neexistand portiuni umede sau resurse de ape. Reptile

Dintre reptile au fost observate doar doua exemplare de Lacerta vivipara si un exemplar de de Vipera berus. Reptilele sunt atasate in special habitatelor de tufarisuri si de pajisti, deci au potential a se gasi in zonele invecinate, dar ele nu sunt sub impactul amplasarii sau functionarii obiectivului.

Pasari Metoda de studiu:




[email protected]

34

Observarea si evaluarea populatiilor avifaunei s-a efectuat prin observatii directe si observatii asupra locurilor de cuibarit si de hranire. In perimetrul desemnat deschiderii carierei nu s-au semnalat cuiburi de pasari.

In zonele invecinate au fost observate urmatoarele specii de pasari: soimul randunelelor Falco subbuteo, pupaza Upupa epops, specii de motacila Motacilla alba, cotofana Pica pica, mierla Turdus merula, pitigoi mare Parus major, florinte Carduelis chloris, sticlete Carduelis carduelis, sorecar comun Buteo buteo, Nucifraga caryocatacte, Loxia curvirostra. Consideram ca amplasarea turnului nu va avea un impact negativ asupra avifaunei zonei. Speciile prezente nu sunt migratoare pentru a fi perturbate de functionarea antenei. De asemenea zona de referinta nu se gaseste pe rutele mari de migratie a pasarilor ca sa induca un impact negativ asupra acestora. MAMIFERE

In padurile din zona se stie ca traiesc specii de mamifere mari precum lupul, ursul, capriorul, vulpea, jderul, rasul, dar si mamiferele mici (insectivore, rozãtoare veverita, chitcanul, soareci), fara a avea un grad de vulnerabilitate. Zona, cu toate ca este frecventatã de

mamiferele mari mentionate, ca lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), specii pe care nu le putem considera ca fauna strict legata de locul de amplasament, datoritã suprafeþei reduse.

Zona de amplasare a obiectivului nu constituie habitat pentru lilieci. Pentru a evita orice confuzie precizam ca frecventele sonarelor liliecilor se cifreaza la valori medii obisnuite de 30-60 de KHz, in timp ce frecventele de emisie ale antenelor sunt de ordinul MHz (350-400), respectiv Ghz (7-15). Prin urmare cele doua domenii de frecvente nu interfereaza, chiar daca liliecii ar avea habitate pe raza de actiune a antenelor de cca 15 km, ca atare nu se poate vorbi de un impact negativ asupra acestor populatii.

Consideram ca amplasarea si exploatarea turnului de comunicatii nu va avea un impact negativ asupra populatiilor de mamifere din zona.

3.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora; Habitatele si speciile prezente pe teritoriul vizat de amplasarea turnului de comunicatii, nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse. De asemenea,

prin constructia turnului de comunicatii si amplasarea antenelor nu se va fragmenta arealul nici unei specii. Amplasarea turnului de comunicatii si a panourilor fotovoltaice, nu va afecta suprafata, locatia sau speciile caracteristice ale nici unui ecosistem/habitat, dupa cum nici relatiile dintre habitatele invecinate. 3.4.Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar;

Pe amplasamentul turnului de comunicatii, nu exista specii de interes comunitar. In zonele invecinate, in pajisti si paduri exista specii de flora si fauna de interes comunitar, dar nisele ecologice care adapostesc aceste specii, sunt la adapost de emisiile radio generate de catre turnul de comunicatii. 3.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerica a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ




[email protected]

35

al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung); Amplasarea turnului de comunicatii nu va afecta dinamica populatiilor nici de plante nici de animale, deoarece suprafata de constructie, repsectiv de amplasare a panourilor fotovoltaice, este foarte restransa, nesemnificativa la nivelul arealului oricarei specii, iar exploatarea antenei nu poate perturba dinamica populatiilor de flora sau fauna. 3.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar;

Zona de interes se gãseºte in Parcul natural Muntii Maramuresului. Obiectivul nu este unul economic, care sa desfasoare procese tehnologice cu impact asupra mediului, nu afecteaza integritatea sitului natural, nu este generator de fragmentare de habitate, nu distruge relaþiile structurale sau funcþionale din cadrul sitului ºi nu va periclita integritatea acestuia.

Echilibrul sitului este generat de mozaicul de habitate determinat de o mare varietate staþionalã. O activitate la scarã restrânsã, cum este cea prognozatã prin functionarea turnului

de comunicatii, nu va afecta integritatea ºi stabilitatea sitului natural.

3.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management; În momentul de fațã situl nu are plan de management aprobat, și se suprapune cu Parcul

Natural Munții Maramureșului, iar conform art. 18 lit. 3 din OUG 57/2007 privind regimul

ariilor naturale, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sãlbatice, respectiv �În

cazul rezervațiilor științifice, rezervațiilor naturale, monumentelor naturii, sitrurilor de

importanțã comunitarã, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecție specialã

avifaunisticã și ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecție care sunt cuprinse total sau parțial în perimetrele rezervațiilor biosferei, ale

parcurilor naționale și ale parcurilor naturale, administrarea se asigurã de cãtre structurile de

administrare ale acestora, prin urmare proiectul a primit Avizul nr. 133/23.02.2011 de la Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului.

4. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITÃÞII ªI

ASUPRA HABITATELOR 4.1. IMPACTUL ACTUAL

Impactul actual consta in utilizarea drumului forestier ca si cale de acces in padure, circulaþia unor mijloace de transport, vitelor, oilor. Circulatia este foarte restransa, traficul neavand un impact asupra habitatelor si speciilor. Nu s-au observat fenomene de mobilizare in timpul ploilor a solului de catre apele de precipitatii, nu s-au observat gunoaie pe marginea drumului. Prin urmare impactul actual asupra zonei este unul redus. 4.2. IMPACTUL PROGNOZAT

Formele de impact prognozate a se produce în urma utilizarii suplimentare a drumului prin transportul materialelor de constructie sunt urmãtoarele: - cresterea insignifianta a noxelor, nivelului de zgomot determinat de intensificarea traficului. Utilajele fiind de gabarit mic, nici nivelul noxelor, nici a nivelului de zgomot nu va fi unul semnificativ. 4.3. IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA INTEGRITÃÞII SITULUI




[email protected]

36

Suprafaþa afectatã de proiect ºi de catre structurile asociate va fi de aproximativ 154mp plus 200 mp de panouri fotovoltaice (dar care nu vor fi culcate pe sol, nu necesita decopertari, deranjari ale solului) care reprezintã doar o pondere infima din cele peste 130 000 de ha ale parcului natural.

4.4. IMPACTUL ASUPRA HABITATELOR

Prin construirea turnului de comunicatii si amplasarea panourilor fotovoltaice, nu se modifica suprafata habitatelor (reducerea cu 254 mp este nesemnificativa la scara habitatelor existente), prin urmare nu exista impact nici pe termen scurt nici pe termen lung in ceea ce priveste integritatea habitatelor.

Având în vedere însã inexistenþa habitatelor cu valoare de conservare mare și a

faptului cã nu va avea loc o fragmentare de habitate, apreciem cã impactul asupra ariei

protejate va fi nesemnificativ. 4.5. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA POPULAÞIILOR DE PLANTE SI

ANIMALE � Modificarea/reducerea spaþiilor pentru adãposturi, de odihnã, hranã, creºtere, sunt

determinate în general prin modificarea habitatelor ºi se diferentiaza punctual la fiecare grup

de fauna. Turnul de comunicatii si panourile fotovoltaice aferente nu determina modificari

sau reduceri ale spatiilor de adapost, odihna sau hrana pentru nici una dintre speciile floristice sau faunistice.

4.6. IMPACTUL PROGNOZAT ÎN FAZA DE CONSTRUCTIE Nevertebrate � In faza de constructie a turnului se va inregistra un impact negativ minor asupra nervertebratelor, deoarece microhabitatele din sol, din frunzis, din litiera, vor fi mobilizate doar pe 154 mp si vor fi compensate cu usurinta de restul pajistii care va prelua microorganismele de tipul viermilor, artropodelor, etc.

Impactul local asupra nevertebratelor, în special asupra celor nezburãtoare sau a celor

cu mobilitate redusã va fi punctual, nu va afecta decât o micã fracțiune a populațiilor, care de

altfel, aparțin unor specii comune, cu populaþii mari ºi nu sunt strict localizate în zona de

impact sau dependente de un habitatul ce se va fi restrânge la nivel local sau regional

impactul va fi doar punctual fara sa determine pierderi de biodiversitate. O altã componentã a impactului, care ar putea afecta ºi populaþii ale speciilor de

nevertebrate aflate la o distanþã mai mare, ar fi efectul iluminãrii excesive în timpul nopþii, in

cazul in care excavatiile pentru constructia s-ar efectua pe timpul noptii, ceea ce nu este cazul. Se recomanda efectuarea decopertarilor doar la lumina zilei.

Amplasarea panourilor fotovoltaice se va face pe suporti de aluminiu, nu direct pe sol. Prin urmare, pajistea si habitatele nevertebratelor si populatiile acestora, de sub panouri, nu vor fi deranjate de prezenta acestora. � Impact pozitiv - Nu este cazul. Vertebrate Pentru principalele principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza urmãtorul impact:




[email protected]

37

Pesti � Impactul negativ � nu exista Amfibieni & Reptile � Impactul negativ � nu exista

Speciile de amfibieni si reptile a cãror prezențã se presupune a fi în iarba se vor retrage

de pe suprafata destinata construirii fundatiei turnului la simpla prezenta a omului. Suprafata este foarte mica, deci poate fi vorba de maximum 1-2 exemplare.

In orice caz se poate instrui personalul asupra protejãrii și translocãrii tuturor

exemplarelor observate de amfibieni sau reptile, indiferent cã aparțin unei specii de interes

comunitar sau unei specii comune. Pentru diminuarea impactului generat de excavarea fundatiei se va respecta circulatia

utilajelor doar pe drumul forestier amenajat, depozitarea materialelor de constructie intr-un perimetru delimitat si fix, evitarea mobilizarii materialului excavat datorita precipitatiilor.

Panourile fotovoltaice nu restrang si nu distrug habitate de amfibieni, deci nu exercita un impact negativ asupra acestora. � Impactul pozitiv � nu este cazul.

Concluzionând putem spune cã impactul asupra acestor specii este nesemnificativ și

se exercitã doar la nivel local, iar pentru contracararea acestora se vor aplica metode de

reducere a impactului. Pãsãri � Impactul negativ

Pãsãrile, fiind specii cu o mobilitate ridicatã, si nesemnalandu-se cuiburi in zona de impact, vor avea mai puþin de suferit de pe urma construirii turnului de comunicatii.

Impactul negativ, în faza de construire a turnului, este datorat în special deranjãrii

speciilor din cauza zgomotului, dar aceasta va avea intensitate foarte mica pentru a fi un factor real de agresiune. Nivelul de zgmot va fi foarte scazut si pe termen scurt, doar prin transportul materialelor si saparea mecanizata a fundatiei, in rest constructia asamblandu-se din profile metalice, prin urmare apreciem un nivel de impact aproape nul.

Poluarea cu hidrocarburi descrisã la amfibieni este parte a impactului negativ ºi în

cazul pãsãrilor. Practic in cazul unei construiri corecte impactul negativ asupra pasarilor nu ar trebui

sa existe. Panourile fotovoltaice nu deranjeaza habitatele sau exemplarele de pasari,

neexercitand nici un fel de impact negativ asupra lor. � Impactul pozitiv Nu este cazul. Mamifere � Impact negativ

Constructia si amplasarea panourilor fotovoltaice nu vor afecta populatiile de mamifere, deoarece se face pe o suprafata foarte restransa, pe care nu exista mamifere. � Impact negativ � nu este cazul. � Impact pozitiv - Nu este cazul. 4.7. IMPACTUL PROGNOZAT ÎN FAZA DE EXPLOATARE A TURNULUI DE COMUNICATII SI A PANOURILOR FOTOVOLTAICE � Impact negativ

Fiind vorba despre functionarea radio a unor antene ca impactul este minim spre zero. Populatiile de plante nu sunt afectate de undele radio. Nevertebratele, pestii, amfibienii, reptilele, pasarile si mamiferele nu interfereaza cu emitatorul. Nici macar liliecii, care




[email protected]

38

utilizeaza un sistem de comunicare prin sonare cu ultrasunete nu utilizeaza aceleai frecvente cu cele emise de antene, prin urmare nu vor interfera si nu vor fi supusi unui impact, cu atat mai mult cu cat in apropierea turnului nu exista habitate pentru lilieci, iar pentru habitatele invecinate impactul scade cu patratul distantei dintre punctual de emisie si individ.

Panourile fotovoltaice capteaza doar energia solara, nu genereaza emisii, zgomote sau poluanti, prin urmare prezenta lor nu exercita impact negativ asupra habitatelor, speciilor de flora si fauna. � Impact pozitiv - Nu a fost identificat nici un impact pozitiv asupra biodiversitãþii. 4.9. MÃSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Conform studiilor de specialitate parcurse, nu exista date certe si cuantificate in ceea ce priveste influenta radiatiilor electromagnetice, a undelor radio, in speta asupra populatiilor de plante si de animale. Prin urmare, este dificil de recomandat masuri de reducere a impactului, deoarece cercetatorii din domeniile specifice sunt inca in faza de cercetari fara a putea formula concluzii clare, date concrete si recomandari.

Prin urmare masurile de reducere a impactului se vor formula doar pentru faza de constructie a turnului de comunicatii. Aceste masuri sunt acelea recomandate pentru deschiderea oricarui tip de santier. Se recomanda instruirea personalului muncitor in ceea ce priveste importanta biodiversitatii si a oricaror forma de viata, precum si instruirea de a reloca indivizii de nevertebrate, amfibieni sau reptile care apar accidental pe locul sapaturilor, cu atat mai mult, cu cat numarul lor poate fi foarte mic, neafectand ritumul lucrarilor. De asemenea, se recomanda asistarea pe perioada lucrarilor de constructie pentru a se evita accentuarea impactului temporar al lucrarilor asupra biodiversitatii sitului. Cerinte specifice de respectat sunt redate mai jos. � Pentru organizarea de santier Deseurile vor fi contabilizate, colectate, transportate la rampe specializate, astfel incat la terminarea santierului sa nu existe nici un rest de deseuri. Se vor amplasa toalete ecologice; Se vor folosi echipamente de transport si constructie in buna stare de functionare care sa nu genereze pierderi de combustibili sau de ulei; Utilizarea de mijloace de transport cu motoare minim Euro 3; Stocare si eliminare ulei uzat de catre contractori. � Pentru constructia si mentenanta platformei de montaj Se vor respecta traseelor stabilite prin proiect; Intretinerea drumurilor; utilizare de mijloace de protectie impotriva imprastierii materialelor si deseurilor pe drumurile de acces. � Pentru decopertarea stratului vegetal

Se va decoperta stratul de sol si de vegetatie doar strict pe suprafata de 154 mp pe care se va face fundatia. Decoperatrea s eva face desprinzand brazdele inierbate, in asa fel incat ele sa poata fi folosite ulterior la refacerea terenului deranjat prin circulatia autovehiculelor sau prin depozitarea materialelor. � Pentru realizarea sapaturilor pentru postarea cablurilor subterane Transportarea si depozitarea materialelor de constructie; Evitarea pierderilor de carburant; Postarea etapizata a subansamblelor. � Pentru realizarea fundatiei Sapaturile vor fi efectuate conform proiectului, iar umplerea cu beton se va limita strict la arealul desemnat fundatiei. � Pentru montarea turnului si a panourilor fotovoltaice




[email protected]

39

Evitarea degradarii zonelor invecinate; Utilizarea zonelor stabilite prin proiect pentru depozitarea temporara de materiale. Panourile fotovoltaice vor fi ingradite pentru a se evita accesul accidental in zona lor a unor mamifere. Se recomanda desfasurarea lucrarilor de realizare a constructiei in perioada martie-aprilie, cand vegetatia si multe dintre organismele animale sunt inca in stadiu de hibernare si nu sunt active, reducandu-se astfel impactul generat de constructie asupra indivizilor.

4.10. DIMINUAREA IMPACTULUI PROVOCAT DE SCHIMBÃRI ALE

SUPRAFEÞELOR ÎMPÃDURITE, A SPECIILOR DE FLORÃ ȘI DE FAUNÃ, ALTE

MÃSURI PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITÃÞII. Nu vor avea loc schimbari ale suprafetelor impadurite si nici ale altor habitate. 4.11. DESCRIEREA METODELOR DE REDUCERE ALE ALTOR COMPONENTE ALE IMPACTULUI Pentru impactul datorat deranjãrii speciilor datoritã zgomotului ºi luminii, în perioada de

constructie a turnului, se recomandã: - Folosirea de tehnologii ºi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate - mentinerea tuturor utilajelor si a instalatiilor in conditii de functionare normala si dotarea cu amortizoare eficiente de zgomot - Evitarea muncii în timpul nopþii, iar în cazul în care se utilizeazã lumina noaptea se va evita

utilizarea ei în exces. - evitarea exploatãrilor nocturne pentru a se împiedica atragerea în masã a insectelor nocturne

ºi implicit a liliecilor. Pentru impactul datorat mortalitãþii directe cauzate de omorârea animalelor de cãtre lucrãtori,

capturarea involuntare a diferite specii în gropi, ºanþuri, canale etc, apariþia de false locuri de reproducere (ex gropi, ºanþuri, canale temporar inundate care sunt secate în scurt timp,

determinând mortalitatea ouãlor, larvelor etc.), în faza de constructie a turnului, se recomandã: - organizarea de ºedinþe de conºtientizare în care sã se explice faptul cã aceste animale sunt

strict protejate de lege - Pentru impactul datorat creºterii nivelului suspensiilor ºi a noxelor se va proceda la umezirea

în permanenþã a drumurilor industriale fapt ce va împiedica creºterea gradului de impurificare

a aerului cu pulberi. Pentru impactul datorat noxelor cea mai importantã mãsurã de reducere

este folosirea de utilaje ºi maºini conforme cu standardele euro. Impactul datorat stâlpilor de medie tensiune, ºi a conductorilor electrici aferenþi poate

fi diminuat prin utilizare de componente izolate ºi marcate corespunzãtor pentru evitarea

coliziunii. Pentru impactul datorat poluãrii datorate accidentelor, managementul defectuos al

hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadegvate ºi managementului defectuos al

deºeurilor, impact ce poate apãrea în toate fazele proiectului cu efect asupra tuturor speciilor

ºi habitatelor se recomandã: - aplicarea unei discipline în circulaþie - realizarea unui management eficient al depozitãrii hidrocarburilor ºi a altor substanțe toxice

în perimetrul șantierului - folosirea de tehnologii noi, performante - realizarea unui management eficient al deºeurilor; asigurarea evacuãrii deșeurilor prin

efectuarea unui contract o firmã autorizatã de profil;




[email protected]

40

Pentru diminuarea impactului provocat de mortalitatea directã a speciilor mobile de faunã,

cauzatã de accidentele auto pe drumurile industriale, se recomandã: - limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului. - Curãþarea regulatã a drumurilor industriale ºi a marginilor acesteia de cadavrele de animale

(ex. câini, pãsãri etc.) produse de cãtre accidente pentru a nu atrage eventuale specii necrofage

(corvidele, pãsãri rãpitoare, vulpi etc.) 4.12. RECONSTRUCÞIA RESURSELOR BIOLOGICE, A SPECIILOR INCLUSE ÎN

CARTEA ROªIE, A ADÃPOSTURILOR PENTRU ANIMALE, REPLANTAREA

ARBORILOR SAU A IERBII Canalele de drenaj, tufãriºurile ºi marginile de drum cu vegetaþie ruderalã vor constitui

totuºi, în cazul pãstrãrii lor în stare cât mai aproape de natural, coridoare ecologice care vor

permite deplasarea speciilor mobile. Nu vor fi afectate astfel de specii, prin urmare nu putem cuantifica si recomanda masuri punctuale de recosntructia resurselor biologice. 4.13. CONSTRUIREA ªI REFACEREA MICROHABITATELOR

Nu este cazul, deoarece nu vor fi distruse microhabitate! Pastrarea si depozitarea resturilor lemnoase, buºteni, cioate, rãdãcini, lemn subþire,

crengi la marginea zonei industriale va constitui microhabitate pentru adapostul si hranirea nevertebratelor, a amfibienilor, reptilelor si mamiferelor mici, fiind ºi o sursã excelentã pentru

ciupercile xilofage. De asemenea în ceea ce privește potențialul impact rezidual apreciem ca acesta va fi

de foarte scurtã duratã, deoarece speciile pioniere din flora spontanã se instaleazã rapid pe

terenurile decopertate, cu atat mai mult cu cat la saparea fundatiei se vor desprinde brazde inierbate care vor fi apoi reasezate pe zonele deranjate. 4.13. Evaluarea semnificatiei impactului in cadrul studiului se face pe baza urmatorilor

indicatori-cheie cuantificabili: 1. procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut;

Prin decopertarea suprafeței exploatabile se vor �pierde� 154 mp decopertati si 200 de mp umbriti proiectiv de panourile fotovoltaice din cele peste cateva sute de ha ce reprezinta suprafața totalã a Parcului Natural Muntii Maramuresului.

2. practic nu se pierd habitate din suprafata parcului. 3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente);

- prin activitatea propusã nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar; 4. durata sau persistenta fragmentarii; - nu este cazul; 5. durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar; Amplasamentul este cuprins în Parcul Natural Muntii Maramuresului, si nu va perturba specii de interes comunitar 6. schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata);

Densitatea indivizilor vegetali nu se va modifica prin decopertare, ci doar se pierd cca

154 mp de ierburi, efective regenerabile datoritã unei bune fructificații/înmulțiri vegetative pe

cale naturalã observate în teren. Exemplarele de faunã care se vor retrage de pe suprafața

obiectivului sunt puține și nu vor modifica semnificativ densitatea populaționalã în zonele

adiacente. 7. scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;




[email protected]

41

Exemplarele de florã și fauna, precum și ecosistemul se vor reface pe cale naturalã în

maximum o luna de la încheierea activitãții de constructie a turnului de comunicatii, chiar și fãrã mãsuri de reducere a impactului, ceea ce denotã, pe de o parte impactul nesemnificativ,

iar pe de altã parte gradul redus de vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv ecosistemelor din zonã.

5. CONCLUZIILE STUDIULUI � În prezentul studiu sunt prezentate condiþiile iniþiale, impactul ºi metodele de reducere a

acestuia pentru o zonã în care este propusã constructia unui turn de comunicatii, proiect de interes national major: securizarea frontierelor de stat ale Romaniei, conditie obligatorie pentru aderarea tarii la spatiul Schengen. � Suprafaþa se aflã integral în Parcul Natural Muntii Maramuresului dar in afara unei zone de stricta protectie din punct de vedere a mediului. � Suprafaþa se aflã integral pe teritoriul Parcului Natural Muntii Maramuresului, implicand o portiune infima din suprafața acestui sit. � Pe teritoriul de interes economic nu existã habitate cu valoare mare sau foarte mare de conservare. � Pe teritoriul de interes nu existã specii de florã sau fauna de interes conservativ. � Datoritã suprafeþelor mici de vegetaþie decopertata, impactul asupra speciilor de nevertebrate terestre, amfibieni, reptile, pãsãri, mamifere, inclusiv lilieci va fi foarte redus. Suprafata exploatabila este inconjurata de suprafeþe mari de habitate forestiere de bunã

calitate în imediata vecinãtate, care absorb parte din radiatiile dispersate, prin urmare impactul va fi restrâns. � Habitatele prezente în imediata apropiere a zonei de impact, sunt de calitate superioarã,

astfel cã elementele mobile vor putea coloniza uºor aceste habitate receptor. De asemenea

elementele puþin mobile vor putea fi translocate cu uºurinþã. � Investiþia nu are impact de nici un fel asupra rutelor de migraþie ale pasarilor ºi nu are

impact transfrontalier din punct de vedere al mediului. � Nu se anticipeazã piedici majore în asigurarea pe termen lung a �statutului de

conservare favorabilã� a speciilor ºi habitatelor pentru care situl a fost desemnat ca parc natural, în cazul în care mãsurile de diminuare a impactului vor fi implementate. ÎNCHEIERE Prezentul Studiu de evaluare adecvatã a fost întocmit pentru utilizarea acestuia în

exclusivitate de cãtre SC. INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA. Investigaþiile de

mediu au fost desfãºurate în conformitate cu propunerea noastrã pentru SC. INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA. ºi cu practicile de evaluare general acceptate. Nu existã alte

justificãri exprimate sau implicate în afara modului în care a fost redactat acest Studiu de evaluare adecvatã. Bibliografie: Voigt-Heucke, Silke L., Taborsky, M., Dechmann, D., K.N., A dual function of echolocation: bats use echolocation calls to identify familiar and unfamiliar individuals, Animal Behaviour 80 (2010) .




[email protected]

42

RUSS, J. M , JONES G., MACKIE, I. J., RACEY, P. A., Interspecific responses to distress calls in bats (Chiroptera: Vespertilionidae): a function for convergence in call design?, ANIMAL BEHAVIOUR, 2004, 67, 1005e1014 Adams, Maria D., Law,Bradley S., French, Kris O., Vegetation structure influences the vertical stratification of open- and edge-space aerial-foraging bats in harvested forests, Forest Ecology and Management 258 (2009) 2090�2100. Combroux, I, Thiry E., Toia T., 2007, Caiet de habitate si specii � fise pilot, Editura Balcanic, Timisoara. MUNTEANU, D., în N.BOTNARIUC, V. TATOLE, 2005 - Cartea Rosie a Vertebratelor din România, Academia Românã, Muzeul National de Istorie Naturalã �Grigore Antipa� Romanian Species Information Center, proiect on-line: http://mybiosis.org UNEP-WCMC Species Database, proiect on- line http://quin.unep-wcmc.org http://www.sovon.nl/ebcc/eoa http://www.iucnredlist.org Donita, N., Popescu, A., Pauca Comanescu, Mihaela, Mihailescu Simona, Biris, Iovu Adrian, 2005, Habitatele din Romania, vol. I si II, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti . Stugren B., 1982, Bazele ecologiei generale, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti. Stugren B., Killyen H., 1975, Ecologie probleme generale si de tehnologie didactica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti. Barnea M., Papadopol, C., 1975, Poluarea si Protectia mediului, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti. Berca Mihai Ecologie Generala si Protectia Mediului, Ed. Ceres, Bucuresti, 2000 Bleahu, M. Ecologie-natura-om, Editura Metropol, Bucuresti, 1998 Cristea, V., Fitosociologie ºi Vegetaþia României, 1991, Univ. Cluj. Ivan, Doina, Fitocenologie ªi vegetaþia RS. România, 1979, EDP, Bucureºti. Cristea, V., Fitocenologie ºi vegetaþia României, Lucrãri practice, 1997, Univ. Cluj. Gergely, I., Raþiu, O., Asociaþiile ierboase din �Þara Oaºului� (jud.Satu Mare) ºi

importanþa lor economicã, Contribuþii Botanice, Cluj-Napoca, 1980, 89-142. Diaconeasa, B.,Soran, V., Boºcaiu, N., Semnalãri de noi tinoave ºi mlaºtini în regiunea

platoului Oºan-Maramureºan, Contribuþii Botanice, Cluj, 1958, 159-164. ***Flora R.P.R./R.S.R., I-XIII, Editura Academiei, Bucureºti, 1952-1976 Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International Valenciuc, N. 2002, Fauna României, vol XVI, fascicula 3 Chiroptera, Editura Academiei Române, Bucureºti. Coldea, G., (1991) Prodrome des associations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines). Documents Phytosociologiques, Camerino, 13, p. 317�359 ; Doniþã, N., et al., (1990), Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ministerul Apelor,

Pãd. ºi Med. Înconj., Inst. De Cerc. ºi Amenajãri Silvice, Bucureºti, 390 p.; Doniþã, N., Chiriþã, C., Stãnescu, V., (coord.), 1990: Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Centrul de Material Didactic ºi Propagandã Agricolã, Bucureºti; Doniþã, N., et al., (2005), Habitatele din România, Ed. Tehnicã Silvicã, Bucureºti; Doniþã, N., Popescu, A., Paucã-Comãnescu, M., Mihãilescu, S., Biriº, I.A. (2006) Modificãri conform amendamentelor propuse de România ºi Bulgaria la Directiva Habitate

(92/43/EEC), Edit. Tehnicã Silvicã, Bucureºti, 95 p. Gafta, D., Mountford, O., 2008: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;


http://mybiosis.org

http://quin.unep-wcmc.org

http://www.sovon.nl/ebcc/eoa

http://www.iucnredlist.org



[email protected]

43

Raþiu, O., Moldovan I., (1974) Consideraþii cenologice asupra vegetaþiei Muntelui Igniº,

Contrib. Bot, Cluj-Napoca, p. 85-94.; Rob, M., ªtrempel, I., (2006): Condiþiile staþionale specifice fondului forestier al judeþului

Maramureº, Studia Universitas �Vasile Goldiº�, Universitatea de Vest �Vasile Goldiº�, Baia

Mare ; Rob, M., (2006): Caracteristici structurale ºi calitative ale pãdurilor din judeþul Maramureº, Studia Universitas �Vasile Goldiº�, Universitatea de Vest �Vasile Goldiº�, Arad. ; Sanda V., Popescu A., Barabaº N., (1998) Cenotaxonomia ºi caracterizarea grupãrilor

vegetale din România. Ed. �I. Borcea� Bacãu; xxx, (2007): Interpretation Manual of European Union Habitats (Natura 2000) � EUR 27, July. Intocmit, Conf. dr. Monica Marian

Curriculum vitae

Informatii personale

Nume/Prenume MARIAN MONICA LILIANA

Adresa Satu Mare piata 25 Octombrie bloc 7 ap.4, Satu Mare, jud. Satu Mare, Romania

Telefon 0361 802 571 0722 192 059

Fax

E-mail [email protected]; [email protected]

Cetatenia romana

Data nasterii 17.02.1968

Sex feminin

Locul de munca vizat /

Aria ocupationala

Experienta profesionala

Perioda 1 2009 - actual

2 1998-2009 3 Septembrie,1994-martie 1998; 4 Martie 1994-octombrie 1994 5 Septembrie,1991- martie 1994.






[email protected]

44

Functia sau postul ocupat 1 Conferentiar universitar Facultatea de Stiinte 2 Sef lucrari-Facultatea de Stiinte 3 Asistent univ.-Facultatea de Stiinte 4 Preparator Falcultatea de Stiinte 5 Profesor-Colegiul National D-na Stanca Satu Mare

Principalele activitati si responsabilitati

1 Activitati de cercetare in domeniul mediului, domeniul biologie fundamentale, ecologie, fitosociologie si predare cursuri si lucrari practice pe discipline biologice la sectiile:biologie-ecologie, chimiebiologie,biologie, ingineria mediului.

2 Activitati de cercetare in domeniul mediului si a stiintelor biologice fundamentale si efectuarea de lucrari practice si seminarii la sectiile: biologie-ecologie, biologie-chimie, ingineria mediului

3 Activitati de cercetare in domeniul mediului, biologiei vegetale, efectuarea de lucrari practice si seminarii la sectiile: biologie-ecologie, biologie-chimie, ingineria mediului

4 Predarea disciplinelor de biologie: Botanica Sistematica, Ecologie si Potectia medilui, Fitosociologie, etc la profilul biologie

Numele si adresa angajatorului 1-4Universitatea de Nord Baia Mare-str.Victoriei,nr.76,Baia Mare,Romania. 5 Colegiul National D-Na Stanca Satu Mare

Tipul activitatii sau sectorul de activitate

Invatamant

Educatie si formare

Perioada 1 1993-1999;

2 1994; 3 1986-1991;

Calificarea / diploma obtinuta 1 prelucrare statistica a datelor « Juice» in fitosociologie Doctor in Biologie;

2 Obtinerea gradului definitiv in invatamant; 3 Biolog.

Domenii principale studiate / competente dobindite

1 Prelucrarea statistica a dateor in fitosociologie si in determinarea si validarea asociatiilor vegetale

2 Fitosociologie; botanica Sistematica, Ecologie vegetala, Studiul habitatelor naturale si antropizate

3 Aprofundarea cunostintelor referitoare la predarea si insusirea de catre elevi a disciplinelor cu profil biologic;

4 Studii ale Facultatii de biologie: Discipline de biologie fundamentala si aplicata

Numele si tipul institutiei de invatamint / furnizorului de formare

1 �Universitatea Mazaryk� din Brno




[email protected]

45

2 Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca; 3 Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca; 4 Facultatea Biologie Geografie Geologie sectia Biologie

Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Napoca

Nivelul de clasificare a formei de invatamint / formare

Aptitudini si competente personale

Limba materna Romana

Limbi straine cunoscute

Autoevaluare Comprehensiune Vorbit Scris

Nivel european (*) Abilitati de ascultare

Abilitati de citire

Interactiune Exprimare

Limba B

3 engleza B

3 engleza B

3 engleza B

3 engleza B

3 engleza

Limba B1

franceza B1

franceza B1

franceza B1

franceza B1

franceza

(*) Cadrului european de referinþã pentru limbi Competente si abilitati sociale

Competente si aptitudini organizatorice Indrumator de an a studentilor de la chimie-biologie an III, activitati organizationale, coordonator de tabere studentesti, coordonator de cerc studentesc, preºedinte de comisie pentru concurs de ocupare a postului de

biolog în unitãþi sanitare (2006) Coordonator de consortii si de proiecte de mediu finantate din fonduri ale programelor nationale (PNCDI PN II, Administratia Fondului pentru Mediu) si internationale (PN II programe bilaterale, CEEPUS, etc) conform anexei

Competente si aptitudini tehnice Indrumarea lucrarilor de licenta si a celor de grad didactic I, Expert

consultant al ONG-uri cu profil de mediu WWF, Ecologic, director de proiect de cercetare

Competente si cunostinte de utilizare

a calculatorului Competente in utilizarea programelor Microsoft Word, Excel,

PowerPoint, CorelDraw




[email protected]

46

Competente si aptitudini artistice Alte competente si aptitudini Curs si diploma de manager de proiect

Permis de conducere Categoria B

Informatii suplimentare Membra a Asociatiilor Ecologic, Heidenroslein, Freres Roumanie

Anexa la CV Absolventa a Facultatii de Biologie, Geografie si Geologie a Universitatii Babes-Bolyai Cluj, specializarea Biologie din 1991

Experienta de minimum 5 ani

Gavril Ardelean. Colectiv de cercetare: Karol Karacsonyi, Doru Ioan Ardelean, Paul Atym, Gyula Lakatos, Monica Marian, Ioan Marian, Impreuna pentru reabilitarea Vaii Ierului, Studiu al florei, vegetatiei, faunei si ecologiei zonelor mlastinoase de pe Ier, Editura Daya, Satu Mare, 2008, ISBN 978-973-86755-8-2. p. 312.

membra

Marian, Monica, Payer Maria Magdalena, Conservarea biodiversitatii si reconstructie ecologica a bazinului inferior al râului Tur � heleșteul Adrian,

suport de curs, 2009, Editura Ceconi, Baia Mare.

Coordonator proiect

Colectivul de cercetare: Monica Marian � coordonator de consortiu, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Leonard Mihaly Cozmuta, Oros Vasile, Lucia Mihalescu, Oana Rosca Mare, Cristina Mihali, Maries Flavia, Goga Mihai, Coman Mirela, studente: Sanda Trif, Cristina Ilut, Melania Marianu. Numele proiectului: Monitorizarea actiunii microbiotei in vederea utilizarii ei in remedierea solurilor de pe iazurile de decantare Parteneri: Statiunea de Cercetare dezvoltare in agricultura Livada, Universitatea din Oradea

Coordonator proiect




[email protected]

47

Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer � membri. Anul: 2007-2008 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu Titlul: Ariile naturale- patrimoniu universal

Coordonator proiect

Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer � membri. Anul: 2008-2009 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu Titlul: �Vom putea restitui florile imprumutate de la

copiii nostri?� Protejarea in situ si ex situ a speciilor de plante periclitate din Muntii Tiblesului, Valea Lapusului, Valea Somesului si Culmea Codrului

Coordonator proiect

Proiectul WWF for Nature International - Danube � Carpathian Programme: Priority forest, subalpine and alpine habitats in Romania, LIFE05NAT/RO/00176, Project number RO 00081.

expert

2. Proiectul WWF One Europe more nature programme in Romania, Baseline study- biodiversity monitoring on grassland in Maramures. Project number: 8W006.1.

expert

3. Proiectul de certificare a padurilor din Maramures derulat prin WWF International DCP �IKEA.

expert

Participare la un work-shop international cu temetica de fitosociologie, in cadrul caruia s-a desfasurat un curs privind utilizarea programului de prelucrare statistica a datelor « Juice» in fitosociologie la �Universitatea

Mazaryk� din Brno.

Diploma de compententa

LISTA LUCRÃRILOR ªTIINÞIFICE PULICATE ÎN ULTIMII 5 ANI (2004-2009)

A. TEZA DE DOCTORAT Vegetatia Muntilor Culmea Codrului Coordonator : prof. univ dr. Ioan Pop Universitatea Babeº Bolyai Cluj Napoca B. CÃRÞI PUBLICATE ÎN EDITURI ACREDITATE CNCSIS




[email protected]

48

1. Marian, Monica, Morfologie ºi anatomie vegetalã, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003.ISBN 973-656-386-3. 2. Marian, Monica, Mihalescu, Lucia, Botanica sistematicã, note de curs, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2006, ISBN 973-751-203-0. 3. Marian, Monica, Flora si vegetatia Muntilor Culmea Codrului, Editura Universitatii de Nord Baia Mare, 2008, ISBN 978-973-1729-65-7. 4. Marian, Monica, Payer, Maria, Magdalena, Vom putea restitui florile imprumutate de la copiii nostri? Protejarea �in situ� si �ex situ� a speciilor de plante periclitate din

Muntii Tiblesului, Valea Lapusului, Valea Somesului si Culmea Codrului, 2009, Editura Universitatii de Nord Baia Mare, ISBN 978-606-536-001-3, 195 pagini. 5. Gavril Ardelean. Colectiv de cercetare: Karol Karacsonyi, Doru Ioan Ardelean, Paul Atym, Gyula Lakatos, Monica Marian, Ioan Marian, Impreuna pentru reabilitarea Vaii Ierului, Studiu al florei, vegetatiei, faunei si ecologiei zonelor mlastinoase de pe Ier, Editura Daya, Satu Mare, 2008, ISBN 978-973-86755-8-2. p. 312. 6. Marian, Monica, Payer Maria Magdalena, Conservarea biodiversitatii si reconstructie ecologica a bazinului inferior al râului Tur � heleșteul Adrian, suport de curs, 2009, Editura Ceconi, Baia Mare.

C. ARTICOLE/STUDII

C.I. LUCRARI PUBLICATE IN REVISTE COTATE ISI/ IN REVISTE DE SPECIALITATE DE CIRCULAÞIE INTERNAÞIONALÃ INDEXATE ÎN BAZE DE

DATE DE PRESTIGIU RECUNOSCUTE

1.Leonard Mihaly Cozmuta, Camelia Varga, Monica Marian, Anca Mihaly Cozmuta, Tutu Hanglani, Applying artificial networks in the modelling of copper recovery process by ionic exchange in aquous solutions, 2008, Revista de Chimie, (59) nr. 7/2008, p. 766-772. revista indexata ISI. 2. Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Anca Mihaly-Cozmuta, The ecology of the phytocoeno-genesis process in the tailing ponds in Maramures county, 2008, Natura Montenegrina, nr. 7 ( 3), p. 41-55, ISSN 1451-5776, Podgorica. Revista indexata ISI fara factor de impact. 3. Claudia Marian, Monica Marian, The makeover of the school curriculum in ecology � overview of the last 20 years in Romania, 2008, Natura Montenegrina, nr. 7 ( 3), p. 137-148, ISSN 1451-5776, Podgorica. Revista indexata ISI fara factor de impact. 4. Camelia Varga, Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, The growth dynamics of selected trees in sites polluted with heavy metals neighboring Baia Mare (Romania), 2008, Natura Montenegrina, nr. 7 ( 3), p. 57-69, ISSN 1451-5776, Podgorica. Revista indexata ISI fara factor de impact. 5. Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Anca Mihaly-Cozmuta, Eugen Nour, Vegetation Dynamics Depending on Ecological Particularities of Bozanta Mare (Maramures County-Romania) Tailing Pound: Case Study, 2009, American Journal of Environmental Sciences 5(1):116-123. 6. Monica Marian, Lucia Mihalescu, Oana Rosca, Cristian Blidar, Vegetation Aspects in The Lapus Valley, 2007, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p.29-36, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. http://www.bioresearch.ro/revista.html,


http://www.bioresearch.ro/revista.html



[email protected]

49

http://thomsonscientific.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&ISSN=1224-5119) . 7. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly Cozmuta, Lucia Mihalescu, Oana Rosca Mare, Cristian Blidar Variance analysis on different trees species depending on soil type � uncontaminated and heavy metals contaminated ones, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 041-046,revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 8. Lucia Mihalescu, Monica Marian, Oana Mare Rosca, Influence ef the microelement lead on the growth, development and respiration of Zea mays plantelets, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 47-51, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 9. Oana Mare Rosca, Monica Marian, Lucia Mihalescu, Distribution of communities ef ephemeroptera, plecoptera and trichoptera in the basin of Sasar River, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 36-40, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 10. Cristian-Felix BLIDAR, Gheorghe-Emil BANDICI, Ildikó SZABÓ,

Monica Marian, Adriana PETRUª-VANCEA, Liviu POP, The reactivity of Cymbidium hybridum l. protocorms vitrocultivated on liquid mediums, using pylons/hangers from filter paper, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 13-16, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 11. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly Cozmuta, Lucia Mihalescu, Oana Rosca, Anca Mihaly Cozmuta RESEARCH REGARDING THE ALIEN PLANT SPECIES IN THE SATU MARE COUNTY, 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p. 359-365. Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis 12. Oana Mare Rosca, Monica Marian, Lucia Mihalescu, Ascertaining the Water Quality of the Sasar Basin through the Normalized Global Biologic Index (NGBI) 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p. 281-284. Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis 13. Oana Mare Rosca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, The Response of the species of Ephemeroptera and Plecoptera of the Sasar river basin to the anthropogenic alterations, 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p. 285- 289. Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis 14. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, EVALUATION OF THE PHYTOREMEDIATION POTENTIAL OF THE QUERCUS PETRAEA IN TAILING PONDS, 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p.71-76, Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis 15. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta EVALUATION OF THE PHYTOREMEDIATION POTENTIAL OF THE SALIX CAPREA IN TAILING PONDS, 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 141-149, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records.


http://thomsonscientific.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&ISSN=1224-5119

http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-

http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis





[email protected]

50

16. Lucia Mihalescu, Oana-Elena Mare-Roșca, Monica Marian, Cristian-Felix-Blidar, Influence of cadmium on the respiration of Zea mays seedlings, 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 71-74, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 17. Lucia Mihalescu, Monica Marian, Oana-Elena Mare-Roșca, Cristian-Felix Blidar, 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 75-77, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 18. Oana-Elena Mare-Roșca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, Cristian Felix Blidar, Research on the water quality of Sãsar river (NW Romania) using the normalized global biologic index (NGBI), 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 108-112, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records 19. OROS V., COMAN M., MARIAN M., MIHALY G. L., MIHALY A.. Preliminary investigation aimed to ecological reclaiming by phytoremediation of a large flotation tailing dump in Baia Mare mining area. International Conference BRAMAT, 24-26 Feb. Brasov, 2009. Acceptat pentru publicare în Environmental Engineering and Management Journal, nr 4,

2009. 20. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, Anca Peter, Delia Boltea, EVALUATION OF THE PHYTOREMEDIATION POTENTIAL OF THE POPULUS TREMULA IN TAILING PONDS, 2009, Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca. Agriculture, Cluj Napoca, acceptat spre publicare. 21. Vasile Oros, Mirela Coman, Monica Marian, Leonard Mihaly, Anca Mihaly, Preliminary investication aimed to ecological reclaiming by phytoremediation of a large flotation tailing dump in Baia Mare mining area, Environmental Engineering and Management Journal, July/August 2009, vol 8, no. 4, 915-922, Gheorghe Asachi TRechnical University of Iasi, Romania (ISI) 22. Camelia Varga, Monica Marian, Anca Peter, Delia Boltea, Leonard Mihaly, Eugen Nour, Strategies of heavy metal uptake by Phaseolus Vulgaris seeds growing in metalliferous and non metalliferousareas, Studia Universitatis, Babes Bolyai, Chemia, LIV, 3, 2009 (223-234) ISI 23. Marian, M., Nicula, C., Mihaly-Cozmuta, L., Peter, A., Mihaly-Cozmuta, A. 2010, - Participation Of The Indigenous vs. Alien Herbaceous Species To The Constitution Of Vegetal Layer On The Bozanta Mare Tailing Ponds, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 � 5119 � p. p134-141 24. Lucia MIHALESCU*, Oana-Elena MARE-ROªCA*, Monica MARIAN*, Cristian-Felix BLIDAR, 2010, RESEARCH ON THE GROWTH INTENSITY OF THE Zea mays L. PLANTLETS AERIAL PARTS UNDER CADMIUM TREATMENT, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 � 5119 � p. p147-151 25. Oana-Elena MARE ROªCA*, Lucia MIHALESCU*, Monica MARIAN*, Cristian-Felix BLIDAR, 2010, TAXONOMIC SPECTRUM OF MACROINVERTEBRATE COMMUNITIES IN SÃSAR RIVER (NW ROMANIA), Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 � 5119 � p. pp129-133 26. Nicula, C., Marian, M., Mihaly-Cozmuta, L., Peter, A., Mihaly-Cozmuta, A. 2010, - Adaptive Mechanisms Of Phaseolus vulgaris And Zea mays Seeds Grown In Agrocenoses




[email protected]

51

Prone To Pollution With Heavy Metals, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 � 5119 � p. p152-157.

C.II. LUCRARI PUBLICATE IN REVISTE DE TIP B 1. BLIDAR C.F., CACHIÞÃ-COSMA DORINA, PETRUª-VANCEA ADRIANA, SZABÓ

ILDIKÓ, MARIAN MONICA, IN VITRO REACTIVITY OF CYMBIDIUM HYBRIDUM L. PROTOCORMS, ON BISTRATIFIED CULTURE MEDIUMS, USING VARIOUS SUPERNATANT SUCROSES SOLUTION, Analele Stiintifice ale Universitatii �Al. I;

Cuza� din Iasi, (serie noua), Sectiunea II-a Biologie Vegetala , lucrare acceptata si in curs de publicare. 2. Marian, Monica, Saudan, Lucia, Some protected species of plants in the Maramures county (Romania), 2003, Contributii Botanice XXXVIII, (2) Gradina Botanica �Alexandru

Borza� Cluj Napoca, p183-186.

C.III. LUCRARI PUBLICATE IN REVISTE DE TIP C 1. Oana Rosca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, Impactul Exploatarilor miniere asupra comunitatilor de efemeroptere si plecoptere din raul Sasar, Environmental & Progress 9/2007, Cluj Napoca, p.459 � 465. 2.OROS V., SHKITSA L., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R., COMAN M.: Researches regarding the installment of wooden species on Bozinta tailing pond, in view of phytoremediation, International Symposium �Mineral Resources and Environment

Engineering�, 23-25 octombrie, 2008, Buletinul Stiintific al Universitatii de Nord din Baia Mare, seria D Exploatari Miniere, Prepararea Substan�elor Minerale Utile, Metalurgie

Neferoasa, Geologie si Ingineria Mediului, vol. XXII, 2008 p. 6-10 3.OROS V., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R. Determinations regarding the microbial population in Bozanta tailing pond. International Symposium Mineral Ressources and Environment Engineering, 23-25 Oct. 2008 Baia Mare. Book of abstracts p. 8. ISBN 978-973-1729-74-9

D. STUDII PUBLICATE ÎN VOLUMELE UNOR MANIFESTÃRI ªTIINÞIFICE

INTERNATIONALE RECUNOSCUTE DIN ÞARÃ ªI STRÃINÃTATE (cu ISSN sau ISBN)

1. Marian, Monica, Aspecte din vegetaþia pajiºtilor din platoul Munþilor Oas- Gutâi, 2006, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV, ISSN: 1583-4476, p.192-206. 2. Oana Mare Rosca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, Influenta metalelor grele asupra calitati apei si asupra macronevertebratelor bentice ale raului Sasar, 2006, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV, ISSN: 1583-4476, p.206-214. 3. Lucia Mihalescu, Oana Mare Rosca, Monica Marian, Complexul masurilor de protectie a marului cultivat in zona Baia Mare impotriva bolilor micotice, 2006, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV, ISSN: 1583-4476, p.251-256. 4. Blidar Cristian, Cachita-Cosma Dorina, Petrus Vancea Adriana, Pop Liviu, Marian Monica, The Cymbidium Protocorms Reaction, cultivated �in vitro� on a bistratified medium,

using a fructose solution as supernatant, International Conference �Agriculture and Food




[email protected]

52

Industries whitin the context of european integration�. Sibiu, 2007, p.37-48. ISSN 1843 - 0694 5. L. Mihaly Cozmuta, C. Varga, M. Marian, A. Mihaly Cozmuta, 2007 - Physical and chemical stability assessment of tailings ponds, CAPACITY BUILDING ON THE ECOMINING PRINCIPLE, International Seminar Ecomining �Europe in 21th Century � the 2nd edition, 24-26 Octombrie, Sovata &Praid, 2007, p. 153-163, ISSN 978-973-741-071-9, pag. 152-161 6.Marian Monica, Camelia Varga, Mihaly Cozmuta Leonard, Mihaly Cozmuta Anca, Tradition and modernity in the biochemistry of vegetal resources in Maramures, IX Congreso �Cutura Europea� 24-27 oct. 2007, in curs de tiparire. 7. Oana Danci, Monica Marian, Natural heritage in Maramures county, IX Congreso �Cutura Europea� 24-27 oct. 2007, in curs de tiparire. 8. Mare, Rosca, Oana, Mihalescu, Lucia, Marian, Monica, Bologa, R., Saprobiologic research on the Sasar River, International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 223-227. ISBN 978-973-1729-39-8. 9. Marian, Monica, Varga, Camelia, Mihaly Cozmuta, Leonard, Mihaly Cozmuta, Anca, The Biochemistry of tinctorial vegetal resources and their utilization in the traditions from Maramures, , International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 347-352. ISBN 978-973-1729-39-8. 10. Mihalescu, Lucia, Marian, Monica, Rosca Mare, Oana, Nitrogen and phosphorus nutrition dynamics of corn plants in different illumination conditions, International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 355-359. ISBN 978-973-1729-39-8. 11. Marian, Monica, Mihalescu, Lucia, Managementul ºi utilizarea resurselor de sol,

protecþia mediului ºi dezvoltarea ruralã din centrul ºi nord vestul României (Maramures, Satu Mare), Ghidul celei de-a XVIII-a Conferinþe Naþionale pentru ºtiinþele solului, Cluj

Napoca, vol I, p. 123, p.183, 2006. 12. Marian, Monica, Saudan (Mihalescu), Lucia, Aspecte ale vegetatiei de pe Valea Izei, Sesiunea de Comunicari Stiintifice a Universitatii Petrol-Gaze din Ploiesti, 11-13 mai, 2005. 13. Marian, Monica, Saudan, Lucia, Plant species preserved in the Maramures landscape, Phytosociology at lanscape ecology service, International Symposium, Cluj-Napoca, Arcalia 20-25 mai 2003. 14.Marian Monica, Coman, Mirela, Mihaly�Cozmuta, L., Varga, Camelia, Mihaly Cosmuta Anca, Research regarding the alien plants species in the surrounding of Satu Mare town (Satu Mare county) in North-West of Romania), 17th International Workshop "European Vegetation Survey"Using phytosociological data to address ecological questions Brno, Czech Republic, 1-4 May 2008. 15. Marian, Monica, Mihaly�Cozmuta, L., Varga, Camelia, Coman, Mirela, Mihaly Cozmuta Anca, The installation of primary vegetation on tailing ponds from non ferrous ores mining area in N-W Carpathians, 17th International Workshop "European Vegetation Survey"Using phytosociological data to address ecological questions Brno, Czech Republic, 1-4 May 2008. 16. Varga, Camelia, Marian, Monica, Mihaly�Cozmuta, L., Coman, Mirela, Mihaly Cozmuta Anca, Mare Rosca Oana, The mining activities impact on the vegetal associations in surrounding of Baia Mare town (Maramures county) 17th International Workshop "European Vegetation Survey"Using phytosociological data to address ecological questions Brno, Czech Republic, 1-4 May 2008




[email protected]

53

17. Mare Rosca Oana, Mihalescu Lucia, Marian, Monica, Bologa, R., Saprobiologic research on the Sasar river, International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 355-359. ISBN 978-973-1729-39-8. 18. Monica Marian, Camelia Varga, L. Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, Growth particularities of vegetal species in a heavy metal-bearing soil, 2008 IAG Regional Conference, Organized by Institute of Geography, Romanian Academy, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, University Transilvania of Braºov, In collaboration with:

Faculty of Geography, University of Bucharest, Faculty of Geography, Babeº-Bolyai University, Cluj-Napoca, Faculty of Chemistry-Biology-Geography, West University of Timiºoara, Faculty of History-Geography, University of Oradea, septembrie 2008, Brasov. 19. Camelia Varga, Monica Marian, L. Mihaly Cozmuta and Anca Mihaly cozmuta, Bio-accumulation of heavy metals in tailings dam vegetal species, , Organized by Institute of Geography, Romanian Academy, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, University Transilvania of Braºov, In collaboration with: Faculty of Geography, University of Bucharest,

Faculty of Geography, Babeº-Bolyai University, Cluj-Napoca, Faculty of Chemistry-Biology-Geography, West University of Timiºoara, Faculty of History-Geography, University of Oradea, septembrie 2008, Brasov. 20. E. Nour, L. Mihaly Cozmuta, Camelia Varga and Monica Marian, Some considerations on protection against hazards. , Organized by Institute of Geography, Romanian Academy, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, University Transilvania of Braºov, In collaboration with: Faculty of Geography, University of Bucharest, Faculty of

Geography, Babeº-Bolyai University, Cluj-Napoca, Faculty of Chemistry-Biology-Geography, West University of Timiºoara, Faculty of History-Geography, University of Oradea, septembrie 2008, Brasov. 21. Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Anca Mihaly-Cozmuta, The ecology of the phytocoeno-genesis process in the tailing ponds in Maramures county, 333 rrrddd IIINNNTTTEEERRRNNNAAATTTIIIOOONNNAAALLL SSSYYYMMMPPPOOOSSSIIIUUUMMM OOOFFF EEECCCOOOLLLOOOGGGIIISSSTTTSSS OOOFFF MMMOOONNNTTTEEENNNEEEGGGRRROOO IIISSSEEEMMM333,,, 888---111555 oooccctttooommmbbbrrriiieee,,, 222000000888... 222222... Claudia Marian, Monica Marian, The makeover of the school curriculum in ecology � overview of the last 20 years in Romania, 333 rrrddd IIINNNTTTEEERRRNNNAAATTTIIIOOONNNAAALLL SSSYYYMMMPPPOOOSSSIIIUUUMMM OOOFFF EEECCCOOOLLLOOOGGGIIISSSTTTSSS OOOFFF MMMOOONNNTTTEEENNNEEEGGGRRROOO IIISSSEEEMMM333,,, 888---111555 oooccctttooommmbbbrrriiieee,,, 222000000888... 222333... Camelia Varga, Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, The growth dynamics of selected trees in sites polluted with heavy metals neighboring Baia Mare (Romania), 333 rrrddd IIINNNTTTEEERRRNNNAAATTTIIIOOONNNAAALLL SSSYYYMMMPPPOOOSSSIIIUUUMMM OOOFFF EEECCCOOOLLLOOOGGGIIISSSTTTSSS OOOFFF MMMOOONNNTTTEEENNNEEEGGGRRROOO IIISSSEEEMMM333,,, 888---111555 oooccctttooommmbbbrrriiieee,,, 222000000888... 222555... MMMooonnniiicccaaa MMMaaarrriiiaaannn,,, cccoooooorrrdddooonnnaaatttooorrr ssstttiiiiiinnntttiiifffiiiccc aaalll llluuucccrrraaarrriiilllooorrr::: Marian, Monica coordonator stiintific al volumului Arii protejate patrimoniu universal, 2008, Editura Eurotip, Baia Mare, ISBN 978-973-1852-15-7.179 DE PAGINI. � Padurea Bavna cod 2575�, 2008, Eurotip, ISBN 978-973-1852-22-5, �Taul lui Dumitru

cod 2572� , 2008, EdituraEurotip, ISBN 978-973-1852-26-3, �Cheile Tatarului cod 2578�,

2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-17-1�, �Padurea de larice de la Costui cod 2576�,

2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-120-1�, �Mlastina Poiana Brazilor cod 2570�,

2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-21-8�, �Padurea Ronisoara cod 2573�, 2008,

Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-25-6�, �Arcer - Tibles cod 2585�, 2008, Editura Eurotip,

ISBN 978-973-1852-16-4�, �Rezervatia fosilifera Chiuzbaia cod 2565�, 2008, Editura Eurotip,

ISBN 978-973-1852-18-8�, �Mlastina Taul Negru cod 2594�, 2008, Editura Eurotip, ISBN

978-973-1852-27-0�, � Padurea Craiasca cod 2574�, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-




[email protected]

54

1852-24-9�, �Padurea de pini Comja cod 2584�, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-23-2�, �Lacul albastru cod 25764, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-19-5�. 26. Leonard Mihaly-Cozmuta*, Anca Peter, Anca Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Monica Marian, Delia Boltea, ADSORPTION OF DIFFERENT METAL IONS BY A NATURAL ZEOLITIC TUFF, CECE�2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pécs, November 6-7, 2009, Research undertaken within the PNCDI, no. 32124 / 2008 project, included in the National Plan of Interdisciplinary Research and Development Program. (SIMP) 27. OROS V., COMAN M., MARIAN M., MIHALY G. L., MIHALY A. Preliminary investigation aimed to ecological reclaiming by phytoremediation of a large flotation tailing dump in Baia Mare mining area. International Conference BRAMAT, 24-26 Feb. Brasov, 2009.. (SIMP) 28. OROS V., SHKITSA L., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R., COMAN M.: Researches regarding the installment of wooden species on Bozinta tailing pond, in view of phytoremediation, International Symposium �Mineral Resources and Environment

Engineering�, 23-25 octombrie, 2008, Buletinul Stiintific al Universitatii de Nord din Baia Mare, seria D Exploatari Miniere, Prepararea Substanțelor Minerale Utile, Metalurgie

Neferoasa, Geologie si Ingineria Mediului, vol. XXII, 2008 p. 6-10 (SIMP)

29. OROS V., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R. Determinations regarding the microbial population in Bozanta tailing pond. International Symposium Mineral Ressources and Environment Engineering, 23-25 Oct. 2008 Baia Mare. Book of abstracts p. 8. ISBN 978-973-1729-74-9 (SIMP) 30. Camelia Varga*, Anca Peter , Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, ACTIVITY OF PROTEASE AND CELLULASE IN THE BOZANTA MARE TAILING POND FROM MARAMURES COUNTY (North � West Romania), CECE�2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pécs, November 6-7, 2009, Research undertaken within the PNCDI, no. 52144/ 2008 project, included in the National Plan of Interdisciplinary Research and Development Program. (SIMP 31. Anca Mihaly Cozmuta*, Laura Bretan, Delia Boltea, Leonard Mihaly Cozmuta, Monica Marian, Camelia Varga, Anca Peter, Traceability of heavy metals along of soil-plant-bee products chain, CECE�2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pécs, November 6-7, 2009 (SIMP) 32. Monica Marian*, Camelia Varga, Anca Peter, Leonard Mihaly Cozmuta, Silviu Birauas**, Anca Mihaly Cozmuta Pollution of mushrooms and plant species used in soil mycoremediation, CECE�2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pécs, November 6-7, 2009. 33. Monica, Marian, Camelia Nicula, Mihaly-Cozmuta L., Anca Peter, Mihaly-Cozmuta Anca, The phytoremediation potential of native vs. non-native wood species in tailing ponds, 2010, 19th International Workshop of European Vegetation Survey, �Flora, vegetation, environment and land-use at large scale�, 29april � 2 may, University of Pecs, Hungary. 34. Mihaly-Cozmuta Anca, Bretan, L., Monica, Marian, Mihaly-Cozmuta L. Camelia Nicula, Anca Peter, Boltea D., Study regarding the heavy metalstraceability in soil � mellifer plant chain, The phytoremediation potential of native vs. non-native wood




[email protected]

55

species in tailing ponds, 2010, 19th International Workshop of European Vegetation Survey, �Flora, vegetation, environment and land-use at large scale�, 29april � 2 may, University of Pecs, Hungary. 35. Mihaly-Cozmuta L., Monica, Marian, Mihaly-Cozmuta A., Camelia Nicula, Anca Peter, Study regarding the metal bioaccumulation in different vegetal species, 2010, 19th International Workshop of European Vegetation Survey, �Flora, vegetation, environment and land-use at large scale�, 29april � 2 may, University of Pecs, Hungary. 36. Mihaly-Cozmuta L., Anca Peter,Monica, Marian, Camelia Nicula, Mihaly-Cozmuta A., Growth dynamics and bioaccumulation potential of Quercus petraea on polluted land enhanced with ionic exchangers, 2010, 19th International Workshop of European Vegetation Survey, �Flora, vegetation, environment and land-use at large scale�, 29april � 2 may, University of Pecs, Hungary. 37. Camelia Nicula, Monica, Marian, Anca Peter, Mihaly-Cozmuta L.,Mihaly-Cozmuta A., Adaptative mechanisms of plants grown in agrocenoses prone to pollution with heavy metals, 2010, 19th International Workshop of European Vegetation Survey, �Flora, vegetation, environment and land-use at large scale�, 29april � 2 may, University of Pecs, Hungary. 38. Peter, Anca, Mihaly-Cozmuta L., Camelia Nicula, Marian, Mo., Ladiu I., Mihaly-Cozmuta A., Role of bentonite&microbiota mix to restore vegetation on polluted sites, 2010, 19th International Workshop of European Vegetation Survey, �Flora,

vegetation, environment and land-use at large scale�, 29april � 2 may, University of Pecs, Hungary. 1). Citãri: în articolul: Maxim, A., ªandor, Mignon, Jidavu, M., Sima, Rodica, Lucian,

Cristina, Opincariu, Adriana, Maxim, O., Lucaci, A., Bolboaca, Veronica, Research on the Conservation of Genetic Diversity of Parsley (Petroselinum crispum MILL.), Bulletin UASVM, nr. 66 (1-2) / 2009 Print ISSN 1843�5246, Electronic ISSN 1843-5386 (revista B+ si indexata BDI); în aceastã lucrare sunt citate douã dintre articolele mele: Marian, M. și Mihalescu, L., (2006). Systematic botany. Edition Risoprint, Cluj Napoca; Marian, M., Mihalescu,L., Rosca, O., M., (2006). Study the structure, flora composition and grasslands biodiversity in the OAS-GUTÂI mountains, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV

G. PROIECTE DE CERCETARE-DEZVOLTARE

CÂªTIGATE PE BAZÃ DE COMPETIÞIE

G.I. PROIECTE NAÞIONALE




[email protected]

56

1. Colectivul de cercetare: Monica Marian � coordonator de consortiu, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Leonard Mihaly Cozmuta, Oros Vasile, Lucia Mihalescu, Oana Rosca Mare, Cristina Mihali, Maries Flavia, Goga Mihai, Coman Mirela, studente: Sanda Trif, Cristina Ilut, Melania Marianu. Anul 2007-2010 Sursa de finantare: Ministerul Educatiei si Cercetarii prin programul PNII Numele proiectului: Monitorizarea actiunii microbiotei in vederea utilizarii ei in remedierea solurilor de pe iazurile de decantare Parteneri: Statiunea de Cercetare dezvoltare in agricultura Livada, Universitatea din Oradea 2. Colectivul de cercetare: Lucia Mihalescu coordonator de colectiv pentru Universitatea de Nord Baia Mare, Membra: Monica Marian Anul 2004-2006 Sursa de finantare: Ministerul Educatiei si Cercetarii prin programul PNII Titlul: Efectul anomaliilor magnetice terestre asupra biodiversitãþii ºi a prezervãrii formelor

extincte de viaþã�, proiect PNCDI derulat de Universitatea Babeº Bolyai în parteneriat cu

Universitatea de Nord Baia Mare 3. Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer � membri. Anul: 2007-2008 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu Titlul: Ariile naturale- patrimoniu universal 4. Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer � membri. Anul: 2008-2009 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu Titlul: �Vom putea restitui florile imprumutate de la copiii nostri?� Protejarea in situ si ex situ a speciilor de plante periclitate din Muntii Tiblesului, Valea Lapusului, Valea Somesului si Culmea Codrului 5. Titlul proiectului: Reabilitarea iazurilor de decantare prin aplicare de amendamente si cultivarea unor specii vegetale cu adaptabilitate ridicata la continutul de metale grele - RIVAM Colectivul de cercetare: Leonard Mihaly Cozmuta � director de proiect, Mihaly Cozmuþa

Anca, Camelia Varga, Marian Monica, Anca Peter, Flavia Mãrieº, Nour Eugen, Rodica

Apan... Anul: 2008-20011 Buget: Total 1.900.000 RON Sursa de finantare: CNCSIS prin PNCDI 2 - parteneriate 6. Titlul proiectului: Bioacumularea metalelor grele in lantul sol-planta-om - BIOMEG Colectivul de cercetare: Camelia Varga � director de proiect, Leonard Mihaly Cozmuta, Mihaly Cozmuþa Anca, Marian Monica, Anca Peter, Flavia Mãrieº, Anca Dumut, Claudia

Marian... Anul: 2008-20011




[email protected]

57

Buget: Total 1.900.000 RON Sursa de finantare: CNCSIS prin PNCDI 2 � parteneriate 7. Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Magdalena Payer � membri. Anul: 2008-2009 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu Titlul:Conservarea biodiversitãþii ºi reconstrucþie ecologicã al bazinului inferior al râului Tur

� heleºteul Adrian (arie protejatã - 400ha) finantat de AFM�

G.II. PROIECTE INTERNAÞIONALE

1. Proiectul WWF for Nature International - Danube � Carpathian Programme: Priority forest, subalpine and alpine habitats in Romania, LIFE05NAT/RO/00176, Project number RO 00081. 2. Proiectul WWF One Europe more nature programme in Romania, Baseline study- biodiversity monitoring on grassland in Maramures. Project number: 8W006.1. 3. Proiectul de certificare a padurilor din Maramures derulat prin WWF International DCP �IKEA. 4.Colectiv de cercetare: Anca Mihaly Cozmuþa � director de proiect, Mihaly Cozmuþa

Leonard, Camelia Varga, Monica Marian Anul: 2007-2008 Sursa de finantare: Uniunea Europeanã în cadrul CEEPUS (Central European Exchange Program for Universities Study, CEEPUS II-PL � 0401-2007-2008 in the field of Analytical Chemistry Applied to Environment Monitoring and Protection) Buget: 5.000 euro pentru Universitatea de Nord Baia Mare Titlul proiectului: Education in separation and identification of organic xenobiotics in environmental samples and food product Parteneri: Universitatea de Nord Baia Mare -Romania, University Pardubice-Czech Republic, Slovak University Technology � Slovak Republic, Technical University of Graz- Austria, University of Pecs � Hungary, Agricultural University Wrodaw � Poland, Medical University of Gdansk � Poland, Comenius University of Bratislava � Slovakia, University of Ljubliana � Slovenia, University of Sofia � Bulgaria, University of Zagreb-Croatia, Nicolaus Copernicus University � Torun, Poland 5.Colectiv de cercetare: Anca Mihaly Cozmuþa � director de proiect, Mihaly Cozmuþa

Leonard, Camelia Varga, Monica Marian Anul: 2008-2009 Sursa de finantare: Uniunea Europeanã în cadrul CEEPUS (Central European Exchange Program for Universities Study, CEEPUS II-PL � 0401-2008-2009 in the field of Analytical Chemistry Applied to Environment Monitoring and Protection) Buget: 5.000 euro pentru Universitatea de Nord Baia Mare Titlul proiectului: Education in separation and identification of organic xenobiotics in environmental samples and food product Parteneri: Universitatea de Nord Baia Mare -Romania, University Pardubice-Czech Republic, Slovak University Technology � Slovak Republic, Technical University of Graz- Austria, University of Pecs � Hungary, Agricultural University Wrodaw � Poland, Medical University of Gdansk � Poland, Comenius University of Bratislava � Slovakia, University of




[email protected]

58

Ljubliana � Slovenia, University of Sofia � Bulgaria, University of Zagreb-Croatia, Nicolaus Copernicus University � Torun, Poland

6. Titlul proiectului: Dezvoltarea unui sistem biofizic bazat pe zeoliti-microorganisme -specii vegetale pentru eco-remedierea iazurilor de decantare provenite din industria de preparare a minereurilor auro- argentifere

Colectiv de cercetare: Leonard Mihaly Cozmuþa � director de proiect, Mihaly Cozmuþa Anca, Camelia Varga, Monica Marian, Anca Peter, Cristian Blidar, Nour Eugen,

Spatar Cornel Anul: 2008-2011 Sursa de finantare: CNCSIS in cadrul PNCDI 2 � proiecte bilaterale 7. CII-HU-0010-03-0809 - Teaching and Learning Bioanalysis-CEEPUS Program,

coordonator prof.dr. Anca Mihaly Cozmuta 8. ARGO training placement under the lifelong learning programme � Leonardo da

Vinci Program, coordinator prof.dr. Anca Mihaly Cozmuta 9. Impreuna pentru reabilitarea Vaii Ierului: Director de proiect prof univ dr.

Gavril Ardelean. Colectiv de cercetare: Karol Karacsonyi, Doru Ioan Ardelean, Paul Atym, Gyula Lakatos, Monica Marian, Ioan Marian.

Anul: 2005-2008 Sursa de finantare: Phare Ro 2005/017-536.01.01.0124

F. ALTE ACTIVITATI

F.1. BURSE DIDACTICE SI DE CERCETARE

1. Sursa de finanþare: Uniunea Europeanã prin programul CEEPUS C II-PL-0004-01-2007- 2008-M-418 Perioada: 15.03.-15.04.2008 Locul: Universitatea Tehnica din Graz, Austria; Activitatea: Profesor invitat si activitate de cercetare

F.2. ACTIVITÃÞI DE EVALUARE

Coordonare lucrãri gradul I: 17 Coordonare lucrãri de licenþã: 30

Membra în comisiile de ocupare a posturilor: membra in Comisia de ocupare a postului de biolog biochimist la Spitalul judetean Maramures 2006.

Membra in Consiliul Consultativ al Parcului Natural Muntii Maramuresului

F.3. ACTIVITÃÞI DE EDITARE

Editor al volumului de lucrãri al Revistei Muzeului Satmarean

F.4. ALTE ACTIVITATI




[email protected]

59

Presedinte Comisie Bacalaureat � sesiunea iulie 2003 � Cluj Napoca Participant la scoala de vara: Optoelectronic Techniques for Environmental Monitoring and Risk Assessment, 31 Julie- 09. August 2006, Baia Mare Participare la work-shop-ul : Optoelectronic Techniques for Environmental Monitoring and Risk Assessment, 21 Mai - 24. Mai 2008, Bucuresti

Participare la un work-shop international cu temetica de fitosociologie, in cadrul caruia s-a desfasurat un curs privind utilizarea programului de prelucrare statistica a datelor « Juice» in

fitosociologie la �Universitatea Mazaryk� din Brno.
