studiu de evaluare - anpm.ro galati... · studiu de evaluare adecvata pentru proiectul...

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL ’’Staţie de sortare agregate minerale’’ 2013

S.C. KOROLIS S.R.L. Umbraresti 0

STUDIU DE EVALUARE

ADECVATĂ

pentru proiectul

S.C. KOROLIS S.R.L. Umbrăreşti, judeţul Galaţi

2013

’’Staţie de sortare agregate

minerale’’



STUDIU DE EVALUARE

ADECVATĂ

pentru proiectul

’’Staţie de sortare agregate minerale’’

Beneficiar: S.C. KOROLIS S.R.L. Umbrăreşti, judeţul Galaţi

Elaborator: S.C. DANIAS S.R.L. Galaţi

Consultanţi de specialitate:

dr.ing. Paul Lupoae

dr.biolog Mariana Lupoae



CUPRINS

Prefaţă…………………………………………………………………….……...6

CAPITOLUL I- INFORMATII PRIVIND AMPLASAMENTUL SI

PROIECTUL PROPUS………………………………………………………….7

I.1. Denumirea proiectului.....................................................................................7

I.2. Amplasament……………………………………………………..………….7

I.3. Regim de inaltime………………………………………………….………10

I.4. Indicatori fizici ai extinderii……………………………………….……….10

I.5. Descrierea constructiei……………………………………………………..11

I.6. Categoria de importanta……………………………………………………12

I.7. Solutia constructiva…………………………………………………...……12

I.8. Finisaje………………………………………………………………….….13

I.9. Rezistenta la foc……………………………………………………………13

I.10. Evaluarea investitiei………………………………………………………13

I.11. Modul de asigurare a utilitatilor…………………………………………..14

I.12. Asigurarea apei tehnologice………………………………………………14

I.13. Functionalitate si productie estimata………………………………….…..14

I.14. Lucrări de refacere a amplasamentului.......................................................15

CAPITOLUL II FUNCTIONAREA STATIEI DE SORTARE A

AGREGATELOR MINERALE…………………………………………….….16

II.1. Scopul si obiectivele proiectului………………………………………..…16

II.2. Mod de functionare......................................................................................16

II.3. Materii prime utilizate pe amplasament.......................................................17

II.4. Substanţe/preparate chimice utilizate..........................................................17

CAPITOLUL III LOCALIZARE GEOGRAFICA.............................................19

III.1. Coordonatele amplasamentului in sistem de proiectie STEREO 1970.....21

III.2. Regimul juridic...........................................................................................22



CAPITOLUL IV MODIFICARI FIZICE CARE DECURG DIN

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI................................................................23

IV.1. Modificări fizice în etapa lucrărilor de deschidere.....................................23

IV.2. Modificări fizice în etapa lucrărilor de exploatare.....................................23

CAPITOLUL V RESURSE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII

PROIECTULUI…………………………………………………………….…..25

V.1. Resurse naturale necesare pentru implementarea proiectului......................25

V.2. Resurse naturale exploatate pentru implementarea proiectului din aria

naturală protejată.................................................................................................27

CAPITOLUL VI DESEURI, EMISII SI ZGOMOT GENERATE DE PROIECT

SI MODALITATI DE ELIMINARE..................................................................28

VI.1. Deşeuri generate de implementarea proiectului.........................................28

VI.2. Mod de eliminare a deseurilor....................................................................29

VI.3. Emisii generate in atmosfera......................................................................31

VI.4. Mod de reducere a emisiilor..................................................................... 34

VI.5. Zgomot si vibratii.......................................................................................35

VI.6. Modalitati de atenuare a zgomotului si vibratiilor....................................37

VI.7. Emisii in sol................................................................................................38

VI.8. Modalitati de diminuare a emisiilor in sol.................................................38

CAPITOLUL VII UTILIZAREA TERENULUI IN CADRUL

PROIECTULUI...................................................................................................39

VII.1. Categoria de folosinţă a terenului.............................................................39

VII.2. Suprafeţele de teren care vor fi ocupate de proiect...................................40

CAPITOLUL VIII SERVICII SUPLIMENTARE IMPUSE DE

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI................................................................41

CAPITOLUL IX DURATA CONSTRUCŢIEI, FUNCŢIONARII,

DEZAFECTĂRII ŞI EŞALONAREA PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A

PROIECTULUI...................................................................................................41



CAPITOLUL X ACTIVITĂŢI GENERATE PRIN IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI...................................................................................................42

CAPITOLUL XI INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA

SI IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR

DE INTERES COMUNITAR.............................................................................43

XI.1. Informaţii privind Aria Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA 0071

Lunca Siretului Inferior.......................................................................................43

XI.2. Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior..................................................................................................45

XI.3. Informatii privind prezenţa habitatelor de importanţă comunitară din

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior menţionate în formularul standard Natura

2000 prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului propus........49

XI.4. Informatii privind prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor de

păsări de importanţă comunitară din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

inscrise în formularul standard Natura 2000 localizate in zona proiectului

propus .................................................................................................................59

XI. 5. Importanţa sitului pentru speciile cuibăritoare..........................................84

XI. 6. Importanţa sitului pentru speciile migratoare............................................85

XI.7. Informatii privind prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor de

interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior menţionate în

formularul standard Natura 2000 prezente in zona proiectului propus...............86

XI. 8. Descrierea funcţiilor ecologice ale habitatelor şi speciilor de importanţă

comunitară din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior afectate de proiect.......101

XI.9. Relaţiile structurale şi funcţionale care formează şi menţin integritatea

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior................................................................................................105

XI.10. Relaţia ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 cu alte arii protejate...................116

XI.11. Obiectivele de conservare ale ROSPA 0072 si ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior................................................................................................117



XI.12. Descrierea stării actuale de conservare a ROSPA 0071 şi ROSCI 0162

Lunca Siretului Inferior.....................................................................................118

CAPITOLUL XII IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI.......121

XII.1. Evaluarea impactului direct, indirect, pe termen scurt si lung

si residual...........................................................................................................121

XII.2. Evaluarea impactului cumulat.................................................................135

CAPITOLUL XIII - EVALUAREA SEMNIFICAŢIEI IMPACTULUI.........139

CAPITOLUL XIV- MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI.................147

CAPITOLUL XV-METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA

INFORMATIILOR............................................................................................150

CONCLUZII......................................................................................................152

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA.........................................................................155

ANEXA

matricea probabilitatii,consecintelor si impactul determinat

certificat de urbanism

memoriu tehnic general

plan de situatie

plan amplasament utilaje

aviz de gospodarire a apelor

cv-uri specialisti



PREFAŢĂ

Studii recente au aratat ca exploatarile controlate de resurse minerale pot aduce

beneficii importante comunitatilor locale, si nu numai, privind utilizarea terenurilor fara

valoare agricola si silvica, dezvoltarea infrastructurii in mediul rural si nu in ultimul rand

crearea de locuri de munca. Toate activitatile ce decurg din asemenea proiecte trebuie insa sa

aiba la baza studii ce tin cont de valoarea conservativa a habitatelor si a tuturor componentelor

biodiversitatii locale (plante, animale).

Scopul studiului de evaluare adecvata a proiectului ’’Statie de sortare agregate

minerale’’ este de a furniza informatii de baza privind impactul asupra biodiversitatii

(speciile si habitatele de interes comunitar) locale si managementul unor masuri de

implementare a proiectului.

Obiectivele specifice ale studiului:

evaluarea impactului proiectului propus asupra mediului inconjurator

(modificari de natura fizica, utilizarea resurselor naturale)

identificarea si gestionarea factorilor posibil poluanti

identificarea tipurilor de habitate prezente in aria de studiu

identificarea claselor de habitate si distributia acestora

studiul floristic anterior declansarii lucrarilor

analiza structurii comunitatilor vegetale prezente

descrierea calitativa si cantitativa a abundentei speciilor de pasari

studiul animalelor ce utilizeaza stratul superficial al solului

evaluarea impactului de natura sociala

monitorizarea etapelor de implementare a proiectului

masuri de reconstructie ecologica, daca se impun

propuneri si solutii realiste de protectie a biodiversitatii locale



CAPITOLUL I

INFORMAŢII PRIVIND AMPLASAMENTUL SI PROIECTUL PROPUS

Studiul de evaluare adecvată a fost elaborat pentru S.C. KOROLIS S.R.L., societate

cu capital privat, cu sediul în satul Umbrăreşti, comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi, are

prevăzută în actul constitutiv al societăţii activitatea extracţia pietrişului şi nisipului - cod

CAEN 0812.

Datele de identificare ale societăţii sunt următoarele:

adresa – sat Umbrăreşti nr. 555, comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi

Cod unic înregistrare: 15204769

ORC: J17/1102/20.04.1994

persoana de legătură: Rădulescu Costel

telefon: 0741553881

I.1. Denumirea proiectului

S.C. KOROLIS S.R.L. UMBRĂREŞTI propune implementarea proiectului: ’’Staţie de

sortare agregate minerale com. Umbraresti judetul Galati’’

I.2 Amplasament

Statia de sortare agregate minerale de balastieră pentru care s-a întocmit prezenta

documentatie, se va amplasa în jud. Galati, extravilanul com. Umbrăresti, T. 126, P. 6

(Figura1). Terenul pe care se va amplasa statia de sortare agregate minerale, are regimul

juridic de proprietate personală a d-nilor Rădulescu Costel si Rădulescu Didina conform

Contractului de schimb nr. 2326/18.10.2012 și deținut de SC KOROLIS SRL prin Contractul

de comodat nr. 2373/23.10.2012.

În prezent terenul este liber si conform studiului geotehnic este stabil si fără accidente

de teren subterane.

Statia de sortare agregate minerale se utilizează la sortarea produselor granulate. Este

o constructie metalică formată dintr-un cadru vibrator, cu 1- 4 nivele de sortare, asezat pe

patru pachete de arcuri elicoidale.



În incintă se va executa un bazin de alimentare, un bazin de decantare, o baracă

metalică mobilă si o fosă septic cu WC.

Figura 1-Plan de incadrare in judetul Galati a proiectului ’’Staţie de sortare agregate

minerale".



În vestul terenului va fi amplasat buncărul de alimentare la care va fi montată banda de

alimentare a statiei de sortare.

Toate construcțiile și utilajele sunt provizorii, având posibilitatea de a fi dezasamblate

și mutate pe un alt amplasament.

Se va realiza și împrejmuirea terenului cu plasa de sârmă zincată împletită, montată pe

spalieri (stâlpi) din beton.

Suprafata terenului este de: 316 600,00 mp din care se va scoate din circuitul agricol

doar suprafata de 5.000,00mp.

Din punct de vedere hidrografic amplasamentul apartine bazinului raului Siret. Statia

de sortare a agregatelor minerale va fi amplasata intr-o zona neinundabila, zona fiind aparata

de viiturile importante care se inregistreaza pe riul Siret de un dig de aparare.

Accesul in zona de lucru se realizeaza din drumul judetean ce leaga localitatea

Condrea de DN 25 Galati- Hanu Conachi- Tecuci, pe un drum de exploatare in lungime de

cca. 0,5 km.

Fiind situat in extravilanul localitatii Condrea-judetul Galati acestui proiect i s-a emis

de catre Consiliul Judetului Galati Certificatul de Urbanism cu numarul 91/5200/2013. In

Figura 2 este prevazut planul de incadrare in zona iar in Figura 3 –planul de amplasare a

utilajelor. Lucrarea se incadreaza in Schema cadru de amenajare a Bazinului hidrografic Siret.

Figura 2- Plan de incadrare in zona

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

N- SC Korolis SRL, teren arabil

E- drum, DE 596

S- SC Korolis SRL, teren arabil



V- SC Korolis SRL, teren arabil

I.3. Regim de inaltime

Viitoarele obiective vor avea regim de înăltime parter.

I.4. Indicatori fizici ai extinderii

Suprafata teren detinut = 316.600,00mp

Suprafata teren incintă statie = 5000,00mp

Suprafata totală construită (Sc) = 1219,50 mp

Ac 1219,50

- POT = ------- x 100 = --------------- x 100 = 24,39%

Steren 5000,00

Ad 1219,50

- CUT = -------- = -------------- = 0,24

Steren 5000,00

Figura 3- Plan amplasament utilaje



I.5. Descrierea constructiei

Utilajele care se vor monta vor fi utilizate pentru sortarea produselor granulate.

Acestea constau într-un cadru vibrator si 1-4 nivele de sortare, asezat pe 4 pachete de arcuri

elicoidale, mecanismul de actionare si batiul. Miscarea oscilatorie se face de forţa centrifugă

produsă de contragreutatea montată pe mecanismul de acţionare. Nivelele de sortare au o

înclinaţie de 180

faţă de orizontală. Prin intermediul arcurilor elicoidale întregul cadru

vibrator se sprijină pe batiu. Ciurul este prevăzut cu sistem de întindere a suprafeţelor de

ciuruire. Batiul este un cadru alcătuit din profil “I” pe care se găsesc picioarele cu suporţii

arcurilor.

Statia sortare-spalare agregate naturale este compusa din:

buncar alimentare cu alimentator vibrant

banda alimentare (buncar-ciur sortare)

ciur cu 4 nivele cu suprafata de cernere de 4,5 mp, cu site de 4mm, 8, 16 si 32

mm

5 benzi ciur-sortare-padoc, pentru sorturile prelucrate, inclusiv refuzul de ciur

banda nisip (ciur-sortare- padoc nisip)

Locul de amplasare al utilajelor trebuie să fie orizontal si astfel ales, ca în jurul

ciurului să existe spaţiu suficient pentru executarea lucrărilor de întreţinere si reparaţiilor

curente.

Alimentarea ciurului să se facă cât mai aproape de capătul posterior al cadrului

vibrator, pentru a acoperi o suprafată cât mai mare, de asemenea trebuie asigurată alimentarea

uniformă pe toată lăţimea ciurului. Jgheaburile de evacuare ale sorturilor trebuie asezate să

asigure o evacuare sigură a materialului (înclinare suficientă pentru scurgere, dimensiuni

corespunzătoare pentru a împiedica blocarea materialului.

Banda transportoare are o viteză de transport uniformă, materialul fiind purtat de un

covor de cauciuc lipit la rece, cu lăţimea de 500mm. Covorul de cauciuc este tras de un

tambur de antrenare cauciucat, care la rândul lui este antrenat de un motor electric prin

intermediul unei transmisii prin curele si un reductor cilindric. Traseul covorului este asezat

pe role. Transportorul este prevăzut cu jgheab de alimentare, jgheab de deversare, curăţitor de

bandă, apărătoare la tamburul de întoarcere si picioare de susţinere.



Bazinul de apa are un volum de 450 m.c. iar bazinul de decantare este

bicompartimentat avand 325 mc.

Evacuarea apei uzate din cuva de spălare se face printr-o conductă metalică cu

ǿ150mm, prevăzută cu robinet de închidere, deschidere. Apa uzată intră în bazinul de

decantare printr-un distribuitor care are rolul de a linisti curenţii care se formează la intrarea

în bazin. La capătul opus, apa curăţată de părţile în suspensie, este colectată printr-un călugăr

si prin intermediul unei conducte metalice este transportată în bazinul de alimentare rezultând

un proces de recirculare a apei. Apa de spălare este recirculată în procent de 80% printr-un

sistem de conducte metalice ce face legătura între ciurul vibrator tip CV18/45 si bazinul

decantor. Diferenţa de 20 % volum de apă este antrenată de agregatele spălate, este colectată

printr-un sistem de captare si dirijată în bazinul de decantare.

Pentru completarea necesarului de apă (în perioadele secetoase când nivelul

hidrostatic al zonei scade sub o cotă care să asigure necesarul tehnologic) este prevăzută o

fântână cu adâncimea de 7,00m, dotată cu tuburi din beton cu Dn=1000mm. Aceasta va fi

dotată cu o electropompă cu următoarele caracteristici tehnice:

- Q = 35l/min

- Hp = 45mCA

- P = 0,79kw

Pompa are o conductă de aspiraţie din PEHD cu Dn = 25mm si lungimea de 8m.

Iesirea apei din pompa se face pe o conducta din PEHD cu Dn = 35mm si cu lungimea de

20m care are la capătul dinspre bazinul de alimentare montat un robinet.

I.6. Categoria de importanta

Categoria de importanţă a construcţiei este “D”; clasa de importanţă IV.

I.7. Solutia constructiva

Cadrul vibrator este alcătuit din doi pereţi laterali, un perete spate si traverse de

legătură pe care se sprijină suprafeţele de ciuruire. Prin centrul cadrului vibrator, trece

mecanismul de acţionare. Pe pereţii laterali se găsesc suporţii arcurilor prinsi de butucii

montati pe peretele lateral. Ciurul este prevăzut cu sistem de întindere a suprafeţelor de

ciuruire.



Mecanismul de acţionare realizează forţa perturbatoare centrifugală pentru punerea în

miscare a cadrului vibrator. Forţa centrifugală este dată de două mase asezate excentric pe

cele două capete ale arborelui de acţionare. Arborele de acţionare care trece prin pereţii

cadrului vibrator, este montat pe doi rulmenţi, iar carcasa rulmentului este fixată pe pereţii

cadrului vibrator. Amplitudinea vibraţiilor poate fi reglată prin intermediul contragreutătilor

reglabile.

Batiul este un cadru alcătuit din profile “I“, pe care se găsesc picioarele cu suportii

arcurilor.

Fundatia pe care se montează batiul ciurului trebuie să asigure o rigiditate maximă.

Fundatia constă într-o placă pardoseală din beton armat pentru ciur, batiu și benzi

transportoare si radier general din beton armat pentru buncăr.

Fundatia pentru montarea utilajelor se va realiza la adâncimea impusă constructiv pe

stratul de loess galben cu o incastrare corespunzătoare în terenul natural.

Se va acorda o atentie deosebită la executarea săpăturilor de fundatii. Umpluturile de

pământ din jurul fundatiilor vor fi realizate din loess galben, curat, bine compactat, în straturi

subtiri de 15 - 20cm grosime.

Picioarele de la benzile transportoare se vor fixa în fundatie, prin intermediul

conexpandurilor.

I.8. Finisaje

Suportul metalic este făcut din otel carbon, galvanizat la cald.

I.9. Rezistenta la foc

În incintă se va realiza un hidrant de incendiu. Constructia va fi prevăzută cu 1

stingător portabil.

Nu se vor depozita substante poluante, explozive sau inflamabile. Vor fi respectate

toate normele PSI si NTSSM în vigoare.

I.10. Evaluarea investitiei

Investitia se evaluează la suma de 150.000 lei.



Amplasarea se va face cu respectarea conditiilor din avize si din certificatul de

urbanism.

I.11. Modul de asigurare a utilitatilor

Alimentarea cu apa potabila pentru personalul societatii care desfasoara aceasta

activitate este furnizata zilnic in canistre de 5-10 litri.

Evacuarea apelor menajere uzate se realizeaza intr-un bazin cu pereti betonati,

vidanjabil, in baza unui contract ce va fi semnat cu un operator economic de profil din zona.

Alimentarea cu energie electrica se va face prin conectarea la reteaua care alimenteaza

satul Condrea. Lungimea retelei de alimentare fiind de cca. 500 m.

Pe timpul rece incalzirea spatiilor de lucru se va realiza cu combustibil solid (lemne).

I.12. Asigurarea apei tehnologice

Sursa de apa va fi preluata din panza freatica, prin saparea sub adancimea de 4,5 m

(adancimea nivelului hidrostatic in zona).

I.13. Functionalitate si productie estimata

Functionarea obiectivului este sezoniera si insumeaza cca. 210 zile/an.

Productia anuala estimata maxima: 67200 m.c.

Capacitatea de productie maxima: 40 mc/ora

40 mc/ora x 8 ore/zi x 210 zile/an = 67200 mc balast

67200 mc balast x 2 mc apa/mc balast = 134 400 mc apa/an

134 400 mc apa/an : 210 zile lucratoare/an = 640 mc apa/zi

640 mc apa/zi : 8 ore lucratoare/zi= 80 mc apa/ora

In conditiile unui grad de recirculare al apei de 80% cerinta de apa este data in

Tabelul1.

Tabel 1- Cerinta totala de apa

Q Necesar apa Coeficient de

variatie

zilnica

Mc/zi

C1 X C2

L/s

C3:28800

Mc/an

C3 x 210

Mii mc/an

Qzi max 192 1,1 211,2 7,33 44 352 44,35

Qzi med 160 1,1 176 6,11 36 960 36,96



Qzi min 128 1,1 140.80 4,889 29 568 29.568

Qorar max 26,4 mc/ora ( 211,2 mc/zi :8 ore)

Qorar max 7,33 l/s ( 26,4 mc/ora: 3600 sec/ora x 1000 l)

I.14. Lucrări de refacere a amplasamentului

Modelul constructiv ales presupune ca toate construcțiile și utilajele sa fie provizorii,

având posibilitatea de a fi dezasamblate și mutate pe un alt amplasament.

Prin urmare, deşi în proiect nu este specificată durata de funcţionare a Statiei de

sortare a agregatelor minerale, este posibil ca după o perioadă de timp societatea comercială

să dorească închiderea activităţii.

În acest sens se vor lua urmatoarele masuri:

terenul va fi eliberat de toate constructiile anexe

completarea stratului de pamant vegetal decopertat

pastrarea cotei initiale a terenului

inierbarea suprafetei de 5000 m2 aferenta proiectului.



CAPITOLUL I I

FUNCTIONAREA STATIEI DE SORTARE A AGREGATELOR

MINERALE

II.1. Scopul si obiectivele proiectului

Scopul proiectului este construirea unei statii de sortare a agregatelor minerale în

extravilanul satului Condrea, comuna Umbrăreşti.

Proiectul propus de S.C. KORALIS S.R.L. la nivelul terasei râului Siret, are

următoarele obiective:

împrejmuirea suprafete de 5000 m2 în extravilanul satului Condrea, comuna

Umbrăreşti cu plasa de sârmă zincată împletită, montată pe spalieri (stâlpi) din

beton

amenajarea terenului din incinta prin decopertarea stratului de pamant in

vederea realizarii constructiilor

realizarea cailor de acces auto si pentru personalul muncitor

stratul de pamant vegetal îndepărtat de pe suprafaţa amenajata va fi utilizat la

amenajarea perimetrala a terenului (inierbarea terenului si plantarea unor

arbusti)

amplasarea unei constructii metalice, a unui bazin de alimentare, bazin de

decantare, o baracă metalică mobilă si o fosă septic cu WC, conform proiect

intretinerea si exploatarea statiei de sortare a agregatelor minerale

II.2. Mod de functionare

Utilajele folosite au rolul de a sorta produsele granulate. Sortarea are loc datorita

miscarii oscilatorii determinate de forta centrifuga produsa de contragreutatea de pe

mecanismul de actionare. Agregatele minerale sunt transportate pana la buncarul de

alimentare cu ajutorul basculantei. De aici aceste agregate sunt dirijate prin intermediul unei

benzi transportoare pana la ciurul de sortare prevazut cu 4 nivele. Sunt prevazute 5 benzi ciur-

sortare-padoc, inclusiv pentru refuzul de ciur. Transportorul (banda transportoare) este



prevăzut cu jgheab de alimentare, jgheab de deversare, curăţitor de bandă, apărătoare la

tamburul de întoarcere si picioare de susţinere. Apa folosita in procesul tehnologic este

evacuata printr-o conducta metalica intr-un bazin de decantare. Apa uzată intră în bazinul de

decantare printr-un distribuitor care are rolul de a linisti curenţii care se formează la intrarea

în bazin. La capătul opus, apa curăţată de părţile în suspensie, este colectată printr-un călugăr

si prin intermediul unei conducte metalice este transportată în bazinul de alimentare rezultând

un proces de recirculare a apei. Apa de spălare este recirculată în procent de 80% printr-un

sistem de conducte metalice ce face legătura între ciurul vibrator tip CV18/45 si bazinul

decantor. Diferenţa de 20 % volum de apă este antrenată de agregatele spălate, este colectată

printr-un sistem de captare si dirijată în bazinul de decantare. Completarea necesarului de apa

din perioada de vara se face dintr-o fantana proprie.

II.3. Materii prime utilizate pe amplasament

În perioada de realizare a statiei – amenajare si pozitionarea constructiilor – pe suprafaţa

amplasamentului nu vor fi utilizate materii prime.

În perioada de realizare a probelor de lucru vor fi utilizate materiale rezultate din

excavaţii (in forma bruta).

După construirea bazinelor de alimentare- decantare se va utiliza apa din fantana

proprie.

Conform productiei anuale estimate de 67200 m.c. in 210 zile/an consumul de apa

necesar este de 640 mc apa/zi (8 ore lucratoare/zi). Tinand cont de coeficientul de variatie

zilnica (c=1,1) si de gradul de recirculare de 80% al apei rezulta un necesar de 26,4 mc/ora.

Eventualele pierderi pot fi compensate din fantana proprie.

II.4. Substanţe/preparate chimice utilizate

În perioada de exploatare a statiei de sortare agregate minerale se va utiliza numai la

basculante combustibil petrolier motorină - substanţă încadrată conform OUG 1408/2008

privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase în categoriile substanţe

inflamabile şi periculoase pentru mediul înconjurător. În cazul unor deversări accidentale



aceste substanţe pot determina impurificarea factorilor de mediu sol şi apă. Cantităţile de

carburanţi din rezervoarele utilajelor (basculante) sunt reduse şi nu pot produce poluări

majore ale mediului înconjurător.

Uleiuri minerale - pe amplasamentul proiectului supus analizei nu vor fi stocaţi

lubrifianţi, în nici un fel de recipienţi (Tabel 2) . Schimburile de ulei la mijloacele auto se va

face în unităţi de profil autorizate d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de

deşeu.

Tabel 2- Materii prime sau substante chimice utilizate

Nr crt. Denumire Cantitate

anuală

Furnizor

Perioada de contrucţie

1 Ulei hidraulic Ateliere service

2 Ulei de transmisie Ateliere service

Perioada de funcţionare

1 motorina Firme specializate în

asigurarea necesarului

zilnic

2 necesar apa in procesul

tehnologic

211,2 mc/zi x

210 zile =

44352mc

-

3

ape menajere Firme specializate în

colectare in baza unui

contract ce va fi semnat cu

un operator economic de

profil din zona.

4 uleiuri minerale Ferme specializate în

asigurarea mentenantei

Motorina este un produs petrolier constituit din diferite fracţii medii de distilare în compoziţia

căreia intră hidrocarburi parafinice, naftanice, aromatice şi mixte. Motorina, conform Fişei

Tehnice de Securitate prezintă risc de inflamare, se aprinde uşor în contact cu suprafeţele

încălzite, în contact cu scântei sau flăcări deschise.

Formează amestecuri explozibile cu aerul, limitele de explozie fiind:

inferioară, % vol. - 6,0;

superioară, % vol. - 13,5.



Normele Generale Române de Protecţia Muncii (ed. 2002) indică valori limită de

expunere profesională de 700 mg/m3 pentru 8 ore, şi de 1000 mg/m

3 pentru 15 minute.

Mijloacele de transport vor fi alimentate cu motorină la staţiile PECO, iar utilajele

care funcţionează pe motorina vor fi alimentate zilnic din recipienţi metalici etanşi. Se va

acorda o atenţie sporită manevrării carburanţilor, nefiind permise scăpări accidentale, atât din

considerente de protecţia mediului, cât şi economice.

CAPITOLUL III

LOCALIZARE GEOGRAFICA

Din punct de vedere geografic amplasamentului proiectului ’’Staţie de sortare

agregate minerale com. Umbraresti judetul Galati’’ este situat în marea unitate

geomorfologică Câmpia Română, într-o zonă de subzistenţă accentuată – Câmpia Siretului

Inferior, la contactul cu partea sudică a Culoarului Siretului, altitudinea medie în zonă fiind de

circa 23 mdM (Figura 4). Din punct de vedere morfologic zona este situată în Câmpia

Tecuci, o câmpie de terase, acoperită de loess şi dune de nisip.

Figura 4- Localizare geografica proiect ’’Staţie de sortare agregate minerale com.

Umbraresti judetul Galati’’

Câmpia Tecuci este singura subunitate a Câmpiei Române situată la est de râul Siret

şi se extinde pe 60 km de la sud la nord şi 30 km de la vest la est. Altitudinea variază de la

150 m în zona de contact cu Colinele Covurluiului şi Colinele Tutovei până la 5 m în sud



Imaginea satelitara poate fi analizata in Figura 5. La nivelul Câmpiei Tecucilor se evidenţiază

următoarele subregiuni: câmpia Cosmeştilor (între Siret şi Bârlad), terasa înaltă Ghidigeni,

câmpia joasă acoperită de nisipuri (în sud) şi lunca Bârladului.

Proiectul ’’Staţie de sortare agregate minerale com. Umbraresti judetul Galati’’ va fi

implementat în zona câmpiei Cosmeştilor care este acoperită cu un strat de loess.

Figura 5- Imagine satelitara a amplasamentului zonal

Suprafaţa de teren care va fi supusă proiectului prin lucrări de construire a unei statii

de sortare agregate minerale este încadrată în extravilanul comunei Umbrăreşti conform

certificatului de urbanism nr. 91/5200 din 09.07.2013.

Zona nu cuprinde riscuri naturale speciale de alunecări de teren sau inundaţii.

Amplasamentul este situat în vecinătatea ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior ( cca

300 m de la limita vestică a perimetrului şi cca 180 m de la limita sudică până la aria de

protecţie specială avifaunistică) şi la limita estica a sitului de importanţă comunitară ROSCI

0162 Lunca Siretului Inferior.

Suprafaţa amplasamentului dar şi terenurile învecinate sunt acoperite cu vegetaţie

alcătuită din specii xeroterme ierboase şi arbuşti din speciile Crataegus monogyna şi Rosa

canina si Elaeagnus angustifolia.

În lungul sectorului de râu situat în zona amplasamentului analizat, atât pe malul

stâng cât şi pe malul drept, există diguri situate în vecinătatea malurilor pentru protecţia

împotriva inundaţiilor.



Amplasamentul Statiei de sortare a agregatelor minerale apartine S.C. KOROLIS

S.R.L. ce are încheiat un contract de comodat pentru o suprafaţă de 316.000 mp obţinută de

soţii Rădulescu Costel şi Rădulescu Didina printr-un schimb de terenuri cu primăria comunei

Umbrăreşti.

III.1. Coordonatele amplasamentului in sistem de proiectie STEREO 1970

In zona limitrofa amplasamentului Statiei de sortare a agregatelor minerale se afla in

derulare un alt proiect cu denumirea Lucrări de amenajare iaz piscicol în comuna Umbrăreşti,

judeţul Galaţi” tot al S.C KOROLIS S.R.L. ce presupune realizarea unei amenajări piscicole

în vederea creşterii în sistem intensiv a crapului de cultură în amestec cu alte specii (peşti

fitoplanctonofagi şi răpitori). Acest teren pe care se implementa proiectul are o suprafaţă de

10,00 ha, punctele topografice (XY) ce delimitează amplasamentul, exprimate în sistem de

referinţă STEREO 70 sunt prezentate în tabelul 3.

Tabel 3-Coordonatele amplasamentului Lucrări de amenajare iaz piscicol în sistem

de proiecţie STEREO 70

Punctul X Y

1 469778 688193

2 469945 688776

3 469753 688725

4 469594 688234

Coordonatele amplasamentului Statiei de sortare a agregatelor minerale in sistem de

proiectie STEREO 1970 se afla in tabelul 4 iar amplasarea suprafeţei propuse pentru

implementarea proiectului în raport cu ROSCPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI

0162 Lunca Siretului Inferior este prezentata in Figura 6.

Tabel 4-Coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului Statiei de sortare a agregatelor

minerale

Punctul X Y

1 470207.414 688780.077

2 470207.348 688893.577

3 470191.727 688887.521

4 470157.366 688863.048



5 470157.414 688780.048

Figura 6- Pozitionarea obiectivului Statie de sortare a agregatelor minerale în raport cu

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Prin proiectul analizat se propune ca suprafaţa amplasamentului de 0,5 ha, în prezent

fără construcţii să fie modificată astfel:

-suprafata totală construită (Sc) = 1259,50 mp

-suprafata adiacenta constructiilor =3740,5 mp

Lucrările realizate de S.C. KOROLIS S.R.L nu vor afecta schema cadru de amenajare

a bazinului hidrografic al râului Siret deoarece amplasamentul este situat la distanţă faţă de

albia minoră a râului, în exteriorul digului de protecţie al canalului hidroenergetic.

III.2. Regimul juridic

Conform certificatului de urbanism nr. 91/5200 din 09.07.2013 terenul este situat în

extravilanul comunei Umbrăreşti fiind proprietatea personală a d-nilor Rădulescu Costel si

ROSPA 0071

ROSCI 0162

AMPLASAMENT



Rădulescu Didina conform Contractului de schimb nr. 2326/18.10.2012 și deținut de SC

KOROLIS SRL prin Contractul de comodat nr. 2373/23.10.2012.

CAPITOLUL IV MODIFICARI FIZICE CARE DECURG DIN

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Implementarea proiectului determina modificari de natura fizica pe suprafata alocata

de 5000 mp. ce vor fi analizate si detaliate corespunzator in functie de procesul tehnologic

abordat.

IV.1. Modificări fizice în etapa lucrărilor de deschidere

Accesul la amplasamentul proiectului se va realiza din drumul judeţean care leagă

localitatea Condrea de DN 25 Galaţi – Hanu Conachi – Tecuci, pe un drum de exploatare în

lungime de cca. 1 km care traversează digul de apărare şi ajunge în zona dig – mal stâng râu

Siret. Accesul în incintă se va face direct din drumul de exploatare existent. Drumul de

exploatare din care se va accede la suprafaţa propusă pentru implementarea proiectului este în

lăţime de 6,00 m şi este balastat şi asigură accesul pe toată latura sudică a proprietăţii

Întreţinerea drumurilor de acces se face prin lucrări de astupare a gropilor apărute,

volume mai mari de piatră şi balast fiind puse în operă în special toamna şi primăvara.

Pentru implementarea proiectului nu vor fi realizate noi căi de acces.

IV.2. Modificări fizice în etapa lucrărilor de exploatare

Proiectul determină modificări fizice nesemnificative pe suprafaţa propusă pentru

implementare, fără a produce schimbări pe zonele învecinate (Tabel 5).

Din lucrările de decopertare va rezulta sol vegetal şi steril. Prin executarea lucrărilor

de decopertare a stratului vegetal aferent constructiilor va rezulta o cantitate nesemnificativa

de pamant vegetal dar care va fi utilizat ulterior pentru diferite plantari a perimetrului afectat

respectiv prin ambientarea suprafetelor adiacente constructiilor si cailor de acces.



Sterilul reprezentat de argila nisipoasă şi nisipul argilos va fi depozitat pe conturul

suprafeţei si va fi derocat cu excavatorul şi depozitat pe pilierii marginali ai perimetrului şi va

fi folosit apoi la recopertarea, nivelarea şi acoperirea gropilor adiacente.

Tabel 5- Modificările fizice produse pe fiecare fază a etapei de exploatare

Nr.

crt.

Etapele tehnologiei de

exploatare

Modificările fizice produse

1. bornarea perimetrului

propus pentru

amenajare

nu produce modificări fizice la nivelul terasei

râului Siret

2. trasarea fâşiilor pentru

decopertare


râului Siret

3. îndepărtarea stratului

de pamant vegetal

aferent constructiilor

produce modificări la nivelul fâşiilor care vor fi

excavate prin indepartarea stratului de sol

vegetal şi depozitarea acestuia în vederea

utilizării ulterioare la plantari de arbori si

arbusti

4. transportul pamantului

vegetal

nu produce modificări fizice la nivelul luncii

râului Siret fiind utilizate căi de acces existente

5. transportul materialelor

aferente constructiilor

nu produce modificări fizice la nivelul luncii

râului Siret fiind utilizate căi de acces existente

6. exploatarea statiei de

sortare


râului Siret

7. insamantarea de

ierburi perene si

plantarea de arbori si

arbusti forestieri

în perioada de exploatare a statiei de sortare

nu se produc modificări fizice suplimentare

la nivelul teraselor râului Siret; evoluţia

habitatelor nou create poate determina, în

timp, o creştere a biodiversităţii specifice în

zonă.



În această etapă nu se vor produce modificări fizice importante. Ecosistemul nou

creat va evolua către creşterea numărului de specii datorită speciilor arbustive şi

arborilor care vor fi plantaţi pe conturul perimetrului.

CAPITOLUL V

RESURSE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII

PROIECTULUI

V.1. Resurse naturale necesare pentru implementarea proiectului

Resursele naturale folosite de S.C. KOROLIS S.R.L. sunt reprezentate de agregatele

minerale excavate.

Nisipuri şi pietrişuri

Poiectul denumit ’’Lucrari de amenajare iaz piscicol’’ aflat in derulare si care apartine

tot S.C. KOROLIS S.R.L pune la dispozitie beneficiarului agregatele minerale excavate si

introducerea acestora in procesul tehnologic de sortare. Se preconizează obţinerea unui volum

de 619.075 mc, în perioada 2013-2020 ceea ce ofera premiza asigurarii resurselor necesare

implementarii proiectului ’’Statie de sortare agregate minerale’’.

Resursele naturale utilizate ca urmare a implementării proiectului sunt agregatele

minerale şi apa. Subsolul amplasamentului excavat prezintă, până la adâncimea de 7,2 m, un

complex aluvionar de nisipuri şi pietrişuri de vârstă Holocen superior, alcătuit din fragmente

detritice, alohtone, poligene, de natură predominant sedimentară şi metamorfică, provenite din

formaţiunile de platfomă şi cele carpatice, material erodat şi transportat de râul Siret.

Depozitele aluvionare au o structură torenţială, fiind sedimentate într-un mediu

fluviatil cu regim hidrodinamic variabil. Aceste depozite sunt alcătuite în principal din

nisipuri mediu granulare la grosiere şi pietrişuri. Nisipurile sunt cuarţoase, cu forme

subrotunjite iar pietrişurile conţin elemente de cuarţ, gresii, cuarţite şi calcare, cu un grad de

rotunjire avansat. Depozitele aluvionare sunt uneori acoperite de un strat subţire şi

discontinuu de argile nisipoase, pe care s-a format pe alocuri solul vegetal.



Compoziţia mineralogică reflectă provenienţa din roci rezistente la procesele fizico-

chimice poate fi separată în două fracţiuni: nisipoasă şi grosieră. Zăcământul de agregate

minerale este alcătuit din două fracţii: psamitică şi psefitică. Fracţia psamitică este alcătuită

din nisip slab prăfos, mijlociu până la mare, alcătuit din granule de cuarţ subrotunjite la

subangulare, cenuşii la care se adaogă granule de feldspat, paiete de muscovit şi mici

fragmente de roci (clacare, şisturi, gresii). Compoziţia fracţiei psefitice – pentru elemente cu

diametrul > 7 mm este prezentată în tabelul de mai jos.

Compoziţia petrografică a sedimentelor psefitice şi psamitice permit ca acestea să fie

folosite la fabricarea diferitelor tipuri de betoane şi la construirea de drumuri şi întreţinerea

acestora.

Compoziţia granulometrică (Tabel 6) indică prezenţa unor acumulări de agregate

naturale de râu, care se încadrează în categoria nisipuri şi pietrişuri cu bolovăniş.

Tabel 6- Granulometria agregatelor minerale

Granulometrie (%)

Părţi levigabile

(%)

( 0,05 mm)

Nisip

(0,05-2,0

mm)

Pietriş

(3-20

mm)

Bolovăniş

( 20 mm)

5,00

23,00 37,00 35,00

Prin sortare se pot obţin următoarele sorturi în procente: sort 0 – 3 mm (23%), sort 3 –

7 mm (15%), sort 7 – 16 mm (20%), sort 16 – 31 mm (20%), sort 31 – 71 mm (17%).

Sorturile se încadrează în prevederile STAS 1243/74.

Cantitatea de părţi levigabile prezentă în zăcământ se datorează unor pelicule subţiri

de argilă sau materialului argilos existent între agregate.

Din analizele de laborator (studii de fezebilitate), rezultă că agregatele minerale din

zăcământ, corespund cerinţelor impuse de prevederile STAS SR 662/2002, SREN

13139/2002 şi SREN 12620/2003.



Din punct de vedere calitativ parametri depozitelor de agregate minerale din zona

studiată se încadrează în limitele STAS 166/1984 – agregate minerale grele pentru betoane şi

mortare cu lianţi naturali şi STAS 662/1989 – agregate minerale de balastieră pentru lucrări

de drumuri.

V.2. Resurse naturale exploatate pentru implementarea proiectului din aria

naturală protejată

Amplasamentul proiectului ’’Statie de sortare agregate minerale ’’ propus este situat în

vecinătatea sitului de importanta avifaunistica ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior (cca 300

m de la limita vestică a perimetrului şi cca 280 m de la limita sudică până la aria de protecţie

specială avifaunistică) şi la limita nord-estica a sitului de importanţă comunitară ROSCI 0162

Lunca Siretului Inferior.

In cadrul proiectului propus nu vor fi folosite resurse naturale din aria de

protecţie specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

Din situl de importanţă comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior va fi utilizat

un volum de 67200 mc agregate minerale/an şi o suprafaţă de teren de 0,5 ha (Figura 7).

Figura 7- Suprafaţa de teren ocupată de proiect la nivelul ariilor naturale protejate

din zonă

AMPLASAMENT 5000 M.P.



CAPITOLUL VI DESEURI, EMISII SI ZGOMOT GENERATE

DE PROIECT SI MODALITATI DE ELIMINARE

VI.1. Deşeuri generate de implementarea proiectului.

Obiectivele şi măsurile care trebuie urmărite şi respectate în aceeaşi măsură pe toată

perioada executării lucrărilor trebuiesc să se concretizeze prin:

reducerea la sursă şi colectarea selectivă a deşeurilor;

cunoaşterea cantităţilor şi tipurilor de deşeuri, şi gestionarea corespunzătoare a

acestora planificarea încă din fazele iniţiale şi organizarea lucrărilor;

dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural

echilibrat şi curat.

În urma desfăşurării proiectului propus de S.C. KOROLIS S.R.L., vor rezulta

următoarele tipuri de deşeuri:

ape uzate în perioada de sortare a agregatelor de balastieră;

deşeurile tehnologice din activitatea de producţie sunt reprezentate de stratul de

copertă îndepărtat de pe suprafaţa amplasamentului;

deşeurile menajere generate pe amplasament în perioada executării lucrărilor

propuse prin proiect provin de la personalul care exploatează utilajele;

deşeurile de ambalaje produse pe amplasament sunt de două tipuri: PET-uri şi

ambalaje de hârtie şi carton (produse de muncitori);

ape reziduale in fosa septica

Ca urmare a folosirii autocamioanelor pentru transportul agregatelor minerale pot

rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

uleiuri uzate – 0,25 t/an

anvelope uzate – 4 buc/an

baterii uzate – 2 buc/an



Anvelopele uzate nu vor fi stocate la nivelul amplasamentului deoarece schimburile

vor fi efectuate la unităţi specializate şi autorizate care vor asigura eliminarea acestor deşeuri

conform legislaţiei în vigoare.

Bateriile şi acumulatori auto nu vor fi stocate la nivelul amplasamentului deoarece

schimburile vor fi efectuate la unităţi specializate şi autorizate care vor asigura eliminarea

acestor deşeuri conform legislaţiei în vigoare .

Uleiurile uzate nu vor fi stocate la nivelul amplasamentului deoarece schimburile de

uleiuri din angrenajele utilajelor vor fi efectuate la unităţi specializate şi autorizate care vor

asigura eliminarea acestor deşeuri conform legislaţiei în vigoare.

Deseurile menajere se produc doar de către personalul care va fi implicat în execuţia

lucrărilor de exploatare. La limita perimetrului de exploatare vor fi amplasate europubele,

etanşe, fără scurgere în mediu. Personalul care deserveşte punctul de lucru va fi instruit

pentru a colecta aceste deşeuri.

Cantitatea de deşeuri menajere rezultate din activitatea obiectivului se calculează

astfel:

Q = 5 persoane x 0,25 kg / pers./zi x 22 zile = 27,5 kg / lună

Din procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament nu rezultă ambalaje.

Astfel de deşeuri sunt produse numai de personalul care deserveşte utilajele şi vor fi în

principal reprezentate de PET-uri.

PET-uri – 2,5 kg/lună X 8 luni de lucru efectiv = 20 kg.

Pentru gestionarea corectă va fi amplasat în incinta perimetrului un container pentru

colectarea selectivă a acestora.

Ca urmare a amenajării statiei de sortare vor rezulta deşeuri menajere generate de

angajaţii care vor deservi punctul de lucru. Pentru eliminarea acestor deşeuri S.C. KOROLIS

S.R.L. va instala containere etanşe, fără scurgere în mediu, pentru colectare selectivă şi va

încheia un contract de prestări servii cu o firmă specializată în gestionarea acestor tipuri de

deşeuri.

VI.2. Mod de eliminare a deseurilor



Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în unităţi de profil autorizate din punct de

vedere al protecţiei mediului.

Bateriile şi acumulatori auto se vor schimba la unităţi specializate şi autorizate care vor

asigura eliminarea acestor deşeuri conform legislaţiei în vigoare

Anvelopele uzate vor fi schimbate la unităţi specializate şi autorizate care vor asigura

eliminarea acestor deşeuri conform legislaţiei în vigoare.

Sunt interzise următoarele activităţi:

deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafaţă, apele subterane şi în sistemele de

canalizare;

evacuarea pe sol sau depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate,

precum şi abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea şi incinerarea acestora;

valorificarea şi incinerarea uleiurilor uzate prin metode care generează poluare peste

valorile limită admise de legislaţia în vigoare;

amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate cu alte tipuri de uleiuri conţinând

bifenili policloruraţi sau alţi compuşi similari şi/sau cu alte tipuri de substanţe şi

preparate chimice periculoase;

amestecarea uleiurilor uzate cu motorină, ulei de piroliză, ulei nerafinat tip P3,

solvenţi, combustibil tip P şi reziduuri petroliere, şi utilizarea acestui amestec drept

carburant;

amestecarea uleiurilor uzate cu alte substanţe care impurifică uleiurile;

incinerarea uleiurilor uzate în alte instalaţii decât cele prevăzute în HG nr. 128/2002

privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

colectarea, stocarea şi transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de deşeuri;

utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.

Deşeurile menajere produse de personalul care deserveşte perimetrul de exploatare al

statiei de sortare vor fi colectate în containere etanşe, fără scurgere în mediu, amplasate în

vecinătatea accesului către perimetrul de lucru.

Deşeurile menajere vor fi eliminate prin contractarea serviciului cu o societate

autorizată de salubritate.



Modul de gestionare a tipurilor de deseuri rezultate este prezentat in Tabel 7.

VI.3. Emisii generate in atmosfera

Emisiile în atmosferă generate de implementarea proiectului sunt:

pulberile minerale în suspensie determinate de transportul agregatelor minerale

pe drumurile de exploatare;

pulberi minerale in suspensie determinate de banda de alimentare si sortare a

agregatelor minerale

emisiile de gaze rezultate în urma arderii combustibilului în motoarele termice

ale utilajelor şi mijloacelor de transport.

Din măsurătorile efectuate în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului rezultă:

pulberile minerale în suspensie au o valoare de 0,08 mg/mc (în condiţii de

mediu umed la 28°C, umiditate relativă de 71 %, calm atmosferic), valoare sub

limita admisă de 0,15 mg/mc;

emisiile gazoase provenite din arderea combustibilului în motoarele termice

ale mijloacelor de transport – motorină.

Realizarea proiectului presupune utilizarea unor mijloace de transport ( basculante) cu

un consum mediu calculat astfel:

7 litri/ora x 5 ore/zi =35 litri/basculanta (zi), rezulta un consum lunar de 35 l x 20 zile=

=700 l/luna



Tabel 7- Tipurile de deseuri si modul de valorificare

Deşeuri nepericuloase



nr.

crt.

Denumire

deşeu

Cod

deşeu

conf.

H.G.

856/2002

Sursa Cantitatea Starea

fizică

Depozitare/eliminare

1.

Deşeuri menajere 20 03 01 angajaţi 0,54 t/an solidă europubele

2.

Deşeuri de

ambalaje

20 01 01

20 01 39

angajaţi 0,04 t/an solidă containere pentru

colectare selectivă

3.

Anvelope uzate 16 01 03 utilajele şi

mijloacele de

transport

3 buc/an solidă nu se depoziteaza in

amplasament, se preda la

firmele autorizate, care

opereaza schimbul

acestora

4.

Sol vegetal şi steril 01 03 01 perimetrul de

exploatare

164.679 mc solidă pe laturile perimetrului

amplasamentului

Deşeuri comercializate

5.

Anvelope uzate 16 01 03 utilajele şi

mijloacele de

transport

3 buc/an solidă Firmă autorizată

Destinaţia definitivă a deşeurilor

6.

Deşeuri menajere 20 03 01 întreaga unitate 0,54 t/an solidă Contract cu o firmă

specializată care le va

transporta la un depozit

autorizat

7.

Deşeuri de

ambalaje

20 01 01

20 01 39

angajaţi 0,04 t/an solidă Contract cu o firmă

specializată care le va

prelua pe categorii şi

utiliza în scopul

reciclării.

8.

Sol vegetal şi steril 01 03 01 perimetrul de

exploatare

164.679 mc solidă Amenajarea zonei

perimetrale

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor de construcţie nu poate fi

făcută în raport cu prevederile OM 462/1993 “Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei“



deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM 462/1993 se refera la surse

dirijate.

În etapa de construcţie vor fi folosite utilaje şi mijloace de transport echipate cu

motoare cu ardere internă obişnuite, la care emisiile de noxe în atmosferă se încadrează în

prevederile normelor de funcţionare. În concluzie, putem afirma că emisiile de poluanţi

atmosferici rezultaţi prin sortarea agregatelor minerale se pe suprafaţa perimetrului şi

transportul acestora se încadrează în limitele STAS- ului 1257/87.

După cum am menţionat anterior, poluanţii rezultaţi din arderea carburaţilor sub

forma gazelor de eşapament sunt:

particulele

dioxidul de sulf (SO2),

monoxidul de carbon (CO),

oxizii de azot (NOx)

compuşii organici volatili(COV).

Prin combustia unei cantităţi de 1000 l motorină rezultă următoarele cantităţi de

noxe:

particule: 0,222 kg;

SOx: 0,005 kg;

CO: 0,001 kg;

hidrocarburi: 0,480 kg;

NOx: 1,450 kg;

aldehide şi cetone: 0,120 kg.

Conform datelor din tabelul anterior, consumul total orar de motorină pentru

desfăşurarea lucrărilor în perioada de exploatare este de 7 litri/basculanta.

Prin combustia cantităţii de 7 l motorină într-o oră, rezultă următoarele cantităţile de

noxe prezentate în tabelul 8.

Tabel 8- Calculatie noxe la o basculanta/ora



Poluant Factor de

emisie/1000 l

Debit masic

g/h

SOx 0,001 0,003

CO urme urme

Hidrocarburi 0,152 0,334

NOx 0,461 0,098

Având în vedere că sursele de poluare studiate sunt surse nedirijate, adică aerul

impurificat nu este prelucrat, evacuat controlat printr-un sistem de exhaustare, nu se pot aplica

prevederile Ord. 462/93 în ceea ce priveşte limitarea la emisie a poluanţilor în atmosferă.

În etapa de funcţionare a statiei de sortare nu există surse de poluare a factorului de

mediu aer.

VI.4. Mod de reducere a emisiilor

Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării

pulberilor de către autocamioane sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse.

S.C. KOROLIS S.R.L. va lua următoarele măsuri pentru a reduce emisiile în atmosferă:

stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de

pulberi în aer în sezonul cald când precipitaţii sunt reduse;

balastarea drumurilor de exploatare inclusiv in interiorul statiei;

evitarea încărcării mijloacelor de transport cu materiale generatoare de pulberi în

suspensie în condiţiile în care viteza vântului depăşeşte 3 m/s;

stropirea depozitelor de agregate minerale în sezonul cald pentru a menţine umiditatea

rocilor în scopul reducerii antrenării pulberilor în atmosferă prin eroziune eoliană;

deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate cu viteze

de maxim 10 km/h;

gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate pe amplasament;

efectuarea reviziilor tehnice periodice şi respectarea parametrilor RAR pentru

mijloacele de transport şi utilaje în ceea ce priveşte emisiile de noxe.

Pentru a împiedica antrenarea de particule în atmosferă datorită miscarii

subansamblelor statiei de sortare în perioadele secetoase şi calde acestea vor fi stropite cu o

pulverizare foarte fina.



Pentru a reduce impactul acestora asupra factorului de mediu-aer basculantele trebuie

să respecte prevederile legale în vigoare evaluate odată cu inspecţia tehnică astfel încât S.C.

KOROLIS S.R.L. va efectua în mod regulat reviziile tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe

toată perioada derulării proiectului, acestea să se încadreze în prevederile legale.

VI.5. Zgomot si vibratii

Din momentul începerii lucrărilor de amenajare a statiei de sortare şi până la

finalizarea acesteia pe amplasament se vor produce zgomote determinate de funcţionarea

motoarelor. Pe amplasament nu se vor produce zgomote în mod continuu, emisiile sonore

fiind generate în timpul programului de lucru.

Sursele potenţiale care generează zgomot şi vibraţii aferente proiectului sunt tipice

pentru lucrările de constructie şi cuprind în general:

operarea utilajelor pentru amenajarea terenului

operarea vehiculelor pentru transportul materialelor de constructii;

probele de lucru pot genera zgomote ale benzilor transportoare si ansamblul

statiei de sortare.

Conform HG 1756/2006, pentru echipamentele utilizate pe perioada execuţiei nivelul

de putere acustică admis este prezentat in Tabelul 9.

Tabel 9- Nivelul de putere acustica admis

Tip echipament Putere netă instalată P (în kW)

Putere electrică Pel [kW]

Nivelul de putere acustică admis

db/1 pW

Maşini de compactat p ≤ 8 105

8 < p ≤ 70 106

p > 70 86 + 11 lgP

Buldozere, încărcătoare p ≤ 55 103

p > 55 84+11 lgP

Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în

funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă

orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.

Din măsurători, efectuate la societăţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în

zona utilajelor, la o distanţa de 10 – 15 m prezintă valori de 60 –115 dB(A) – zonă de acţiune

a mijloacelor auto



Pentru activităţi de tip industrial sunt prevăzute reduceri ale nivelului de zgomot la

limita funcţională din mediul urban, prin STAS 10009/88.

Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88, este de 50

dB(A). În apropierea locuinţelor, nivelul echivalent continuu (Leq) măsurat la 3 m distanţă

faţă de peretele exterior al locuinţei şi la 1,5 m înălţime faţă de sol nu trebuie să depăşească 50

dB(A) şi curba de zgomot de 45.

În timpul nopţii (orele 22,00 – 6,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie

redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei. În această perioadă, pe suprafaţa de

implementare a proiectului nu se vor produce zgomote sau vibraţii.

Pentru respectarea valorilor admisibile menţionate anterior, este necesar ca

exploatarea de agregate şi traficul mijloacelor de lucru în şi spre amplasament să fie situate la

distanţe de 200-300 m faţă de zonele locuite.

La limita incintei, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăşi pe

perioada zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A). De la limita amplasamentului propus până

la cel mai apropiat receptor sensibil (prima casă) este o distanţă de cca 1000 m. Această

distanţă este suficientă pentru ca zgomotul să nu depăşească valoarea de 50 dB(A) conform

STAS 10009-88.

Activităţile de excavare se încadrează categoria locurilor de muncă de muncă în spaţiu

deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii, care

prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi

psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe

săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în cazul

zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).

Drumurile de exploatare din zonă sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare

agricolă, sunt tranzitate de locuitorii comunei cu autoturismele sau cu vitele. Suprafeţele

adiacente acestor drumuri au fost supuse presiunii antropice, astfel încât, în prezent,

adăpostesc un număr redus de specii adaptate la aceste condiţii.

În perioada de funcţionare a statiei de sortare, pe amplasament vor fi generate zgomote

periodice, la intervale diferite generate de basculante, benzile transportoare si subansamblele

statiei de sortare . Diagrama dispersiei nivelului de zgomot generat de utilaje este prezentata

in Figura 8 (Standardul românesc STAS 10009-88: Acustica urbană)



Figura 8-Diagrama dispersiei zgomotului produs de motoarele utilajelor(STAS 10009-88)

VI.6. Modalitati de atenuare a zgomotului si vibratiilor

Zgomotele produse pe suprafaţa amplasamentului atat în perioada de implementare a

proiectului cat si in timpul exploatarii statiei nu pot fi eliminate dar pot fi reduse astfel:

pe suprafaţa amplasamentului vor funcţiona numai în caz de necesitate două

autobasculante;

pe perioada staţionării autocamioanelor şi în perioada de repaus motoarele mijloacelor

de transport şi a utilajelor vor fi oprite;

se va verifica buna funcţionare a utilajelor şi autocamioanelor astfel încât eventualele

defecţiuni să nu genereze o zgomote cu intensitate mai mare.

Perioada de funcţionare a statiei de sortare nu se va constitui într-o sursă de zgomote şi

vibraţii permanente, ci periodice.

VI.7. Emisii in sol



Amplasamentul propus Statie de sortare agregate minerale se află în terasa malului

stâng al râului Siret, la cca 3,0 km faţă de albia minoră a râului Siret, , în apropierea satului

Condrea, în extravilanul comunei Umbrăreşti. Din punct de vedere geografic amplasamentul

proiectului este situat în câmpia Tecuci - subunitate a Câmpiei Române, zona fiind constituită

din terase acoperite cu loess şi dune de nisip.

Din punct de vedere pedologic, solul este slab dezvoltat având ca rocă mamă loessul

cu o structură nisipoasă. Fertilitatea redusă a determinat utilizarea solurilor din zonă

predominant ca păşune.

Accidental solul poate fi afectat prin scurgeri de produse petroliere (uleiuri, motorină)

de la utilajele de exploatare şi de la mijloacele de transport.

Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în sol

provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încât nu vor provoca

impurificări semnificative ale factorului de mediu sol.

VI.8. Modalitati de diminuare a emisiilor in sol

Activitatea detransport si sortare a agregatelor minerale nu determină apariţia de

emisii care să afecteze factorul de mediu sol. La nivelul amplasamentului pot să apară poluări

accidentale datorită defectării utilajelor folosite.

Pentru eliminarea poluărilor accidentale care pot afecta factorul de mediu sol se vor

lua următoarele măsuri operaţionale:

solul decopertat de pe suprafaţa ce urmeaza a fi construita va fi depozitat in zonele

adiacente urmând a fi utilizat la amenajarea perimetrala;

pe suprafaţa amplasamentului vor fi marcate caile de acces care vor fi respectate

pe perioada implementării proiectului;

respectarea suprafeţei decopertate pentru constructii prevăzută prin proiect;

menţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare de funcţionare cu

inspecţiile tehnice periodice efectuate;

personalul care deserveşte utilajele va verifica funcţionarea acestora şi va anunţa

conducerea asupra oricărei defecţiuni apărute;

utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi

îndepărtate de pe amplasament, dacă defecţiunile implică scurgeri de carburanţi



şi/sau lubrefianţi acestea vor fi captate în recipiente fără scurgere în mediu imediat

ce au fost identificate, deşeurile astfel rezultate vor fi eliminate prin societăţile

specializate care vor executa lucrările de reparaţii;

activităţile care implică întreţinere şi eventualele reparaţii ale utilajelor folosite pe

amplasamentul studiat vor fi executate în cadrul unor societăţi comerciale

specializate în prestarea unor astfel de servicii;

interzicere deplasării utilajelor în zonele adiacente suprafeţei prevăzute prin

proiect cu excepţia drumurilor de exploatare;

gestionarea corespunzătoare a deşeurilor prin colectarea lor şi depozitarea în

containere amplasate la nivelul pilierilor de siguranţă;

amplasarea la nivelul perimetrului a unei toalete ecologice în scopul asigurării

utilităţilor minime pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice ale personalului care

va deservi lucrările de excavare de pe amplasament;

în perioada de funcţionare a statiei de sortare, va fi amenajat un bazin vidanjabil

cu capacitatea de 3 m3, pentru asigurarea necesităţilor fiziologice a personalului

angajat

CAPITOLUL VII UTILIZAREA TERENULUI IN CADRUL

PROIECTULUI

VII.1. Categoria de folosinţă a terenului

Conform Certificatului de Urbanism 91/5200 din 09.07.2013, suprafaţa de teren de

0,5 ha utilizată în cadrul proiectului se încadrează astfel:

Regimul juridic

- teren situat în extravilanul Comunei Umbrăreşti;

- dreptul de proprietate asupra terenului – proprietate privată;

Regimul economic

- folosinţa actuală – teren arabil;

Regimul tehnic - echiparea cu utilităţi:

- zona nu este echipată cu utilităţi;

- circulaţia personalului şi accesul auto se face pe un drum acoperit cu un strat

de balast.



Suprafaţa pe care se propune implementarea proiectului, de 0,5 ha face parte din

terenul cu aria de 31,6 ha aflat în proprietatea soţilor Rădulescu Costel şi Rădulescu Didina,

care a fost obţinut ca urmare a unui schimb de terenuri realizat între aceştia şi primăria

comunei Umbrăreşti conform contractului de schimb cu încheierea de autentificare nr. 2326

înregistrată la Biroul notarului Gaubre Odin Narcis. Amplasamentul este situat în extravilanul

comunei Umbrăreşti fiind intabulat în Cartea Funciară la numărul 100560 a localităţii

cadastrale Umbrăreşti , identificat cvartal 126, parcela 6. Întreaga suprafaţă deţinută de soţii

Rădulescu Costel şi Rădulescu Didina (31,6 ha) a fost dată spre folosinţă S.C. KOROLIS

S.R.L. pe operioadă de 30 ani conform contractului de comodat cu încheierea de autenticitate

nr. 2373.

VII.2. Suprafeţele de teren care vor fi ocupate de proiect

Conform certificatului de urbanism suprafaţa propusă pentru implementarea proiectului

analizat este de 0,5 ha, suprafaţă pe care nu sunt realizate construcţii. Aceasta suprafata este

localizata in imediata vecinatate a drumului de acces comunal

În conformitate cu prevederile STAS nr. 4273-2/1983 obiectivul se încadrează în

categoria 4 a lucrărilor hidrotehnice şi clasa a IV-a de importanţă pentru apărarea

inundaţiilor. Lucrarea se află în afara limitei de inundabilitate.

Pentru implementarea proiectului analizat se propune ca suprafaţa amplasamentului în

prezent fără construcţii să fie modificată astfel:

suprafaţă destinată statiei de sortare – 0,5 ha imprejmuita cu gard din sarma

impletita si stalpi de beton, din care;

-suprafata totală construită (Sc) = 1259,50 mp

-suprafata adiacenta constructiilor =3740,5 mp



CAPITOLUL VIII SERVICII SUPLIMENTARE IMPUSE DE


Pentru implementarea proiectului „Statie sortare agregate minerale în comuna

Umbrăreşti, judeţul Galaţi” nu sunt necesare servicii suplimentare.

Activitatea care se va desfăşura pe amplasament nu implică dezafectarea de conducte

de alimentare cu apă. Necesarul de apă se va face din freaticul de suprafaţă situat în subsolul

amplasamentului prin constructia unei fantani. Alimentarea cu gaz nu este cazul.

Pe suprafaţa amenajată ca spaţiu verde se vor realiza căi de acces pentru uz pietonal.

Acestea vor fi pavate cu balast şi vor fi întreţinute corespunzător prin completarea stratului de

pietriş.

CAPITOLUL IX DURATA CONSTRUCŢIEI, FUNCŢIONARII,

DEZAFECTĂRII ŞI EŞALONAREA PERIOADEI DE

IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

Tinand cont de faptul ca toate utilajele necesare statiei de sortare se prezinta sub forma

unor subansamble, acestea pot fi montate intr-o perioada scurta de timp numai dupa obtinerea

avizelor si aprobarilor specificate in certificatul de urbanism. Toate constructiile si instalatiile

sunt cu caracter provizoriu. De asemenea, dezafectarea statiei de sortare nu necesita perioade

mari de timp insa trebuie respectate cerintele privind reamenajarea terenului la forma initiala,

respectiv acoperirea stratului superficial al solului cu pamant vegetal in vederea inierbarii

suprafetei afectate.



CAPITOLUL X ACTIVITĂŢI GENERATE PRIN


Implementarea proiectului propus de S.C. KORILIS S.R.L. - ’’Statie de sortare

agregate minerale în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” - generează în mod direct

următoare activităţi:

obtinerea de sorturi din balast brut excavat : sort 8-16, sort 4-8, sort 16-32

obtinerea de nisip din balast brut excavat

utilizarea rationala si controlata a unui teren degradat(depozit de gunoaie)



CAPITOLUL XI

INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA SI

IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA SPECIILOR SI

HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR

XI.1. Informaţii privind Aria Specială de Protecţie Avifaunistică

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Amplasamentului proiectului Statie de sortare agregate minerale este situat în

vecinătatea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică – Lunca Siretului Inferior declarată prin

H.G. 1284 din 31.10.2007 modificată prin H.G. 971/2011. Aceasta regiune a fost declarată

arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de

păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări.

Suprafaţa sitului este de 36.492 ha.

Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior,

identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:

plaje de nisip (2 %);

râuri, lacuri (17 %);

mlaştini, tubării (4 %);

pajişti naturale, stepe (4 %);

culturi (teren arabil) ( 36 %);

păşuni (7 %);

păduri de foioase (22 %);

habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %).

Unităţile administrativ teritoriale pe raza cărora care este localizat situl şi suprafaţa

unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):

Judeţul Brăila: Măxineni (4%), Siliştea (4%), Vădeni (5%);

Judeţul Vrancea: Adjud (31%), Bilieşti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%),

Mărăşeşti, (16%), Năneşti (10%), Ploşcuţeni (30%), Pufeşti (17%), Rugineşti

(4%), Suraia (21%), Vânători (12%), Vulturu (6%):

Judeţul Galaţi: Braniştea (58%), Cosmesti (28%), Fundeni (79%), Independenţa

(46%), Iveşti (4%), Lieşti (5%), Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoresti

(15%), Piscu (33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%),

Şendreni (3%), Tudor Vladimirescu (59%), Umbrăresti (15%).

Obiective de conservare care stau la baza declarării zonelor protejate şi implicit a

ROSPA 0071 sunt:



protecţia şi conservarea speciilor menţionate în Anexele I şi II a Directivei

Consiliului 79/409/CEE;

protecţia şi conservarea habitatelor favorabile pentru hrănire şi cuibărit.

In figura 9 este localizata suprafata proiectului propus in raport cu ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior.

Figura 9- Amplasarea statiei de sortare în raport cu ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Managementul sitului este realizat de către Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii

Biologice Focşani cu sediu în oraşul Focşani (str. Vrâncioaia, nr. 7, tel: 0727 559 024, fax:

0337 103 166, e-mail: [email protected]), în baza Convenţiei de Custodie (nr.

0046/23.02.2010), încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor. Custodele a întocmit

Regulamentul ROSPA Lunca Siretului Inferior (Figura 10), conform căruia, până la aprobarea



Planului de Management se vor respecta măsurile provizorii de conservare stabilite de către

custode.

Vulnerabilitatea acestui sit este determinata de activităţile cu impact negativ

necontrolate asupra stării de conservare si anume:

păşunatul,

poluarea apei,

pescuitul sportiv,

abandonarea diferitelor categorii de deşeuri,

vânătoarea,

liniile de cale ferată,

inundaţiile,

exploatările de pietriş şi nisip,

drumurile,

eutrofizarea.

XI.2. Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Proiectul „Statie de sortare agregate minerale în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”

este amplasat în Situl de Importanţă Comunitară 0162 Lunca Siretului Inferior (Figura 11) in

apropierea unui alt proiect aflat in derulare (Amplasament iaz piscicol). Acest sit a fost

declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011. Regiunea a fost declarată sit de importanţă

comunitară ca urmare a identificării unui număr de 7 habitate de interes comunitar şi a: 2

specii de mamifere, 1 specie de reptile, 2 specii de amfibieni, 11 specii de peşti şi a 2 specii

nevertebrate menţionate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

Suprafaţa ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior (Figura 10) este de 25.081 ha şi se

întinde pe 4 judeţe:

Bacău 2 %,

Vrancea 42 %,

Galaţi 49 % şi

Brăila 7 %.



Clasele de habitate existente la nivelului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior,

identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:

plaje de nisip (4 %) Cod N04;

râuri, lacuri (25 %) Cod N06;

mlaştini, tubării (5 %) Cod N07;

pajişti naturale, stepe (5 %) Cod N09;

culturi (teren arabil) ( 8 %) Cod N12;

păşuni (8 %) Cod N14;

păduri de foioase (34 %) Cod N16;

habitate de păduri (păduri de tranziţie) (11 %) Cod N26.

Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi

si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se aduga mici portiuni de terasa (de

ex. trupul de padure Hanu Concachi), precum si partea inferioara a luncii unor afluenti ai

Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl

se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus),

Vrancea, Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape

dulci continentale (statatoare, curgatoare) - 45 %; Pajijti seminaturale umede, preerii mezofile

- 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile – 5%; Paduri caducifoliate - 25

%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicatie, rampe de depozitare, mine,

zone industriale)-2%.

Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief

predominant plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri,

depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in partea inferioara a sitului, la cca. 300 m in partea

superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si

chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi

suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii

acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari perioadice, in principal

in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa

asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza

vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspre aval, fiind caracteristic etajului

colinar in partea superioara a sitului si stepei, in partea mijlocie si inferioara a sitului.. Solurile

sunt preponderent soluri aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).



A B

Figura 10- Amplasare ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior (A),

Amplasare ROSPA 0071 Lunca Siretului inferior (B)

Vulnerabilitatea sitului este data de fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare

este prezent din ce in ce mai frecvent, ca urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia

majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia

de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor din salcam,

plopi euramericani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul în padure, constituie

principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice.

In ceea ce priveste desemnarea sitului a fost emis avizul favorabil nr.

819/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia

Româna, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice

alcatuite si înaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. In situl Lunca

Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20 % din suprafata sitului. Peste

6 500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS

Adjud, OS Focsani si OS Tecuci.



Figura 11- Amplasament proiect in derulare (Amenajare iaz piscicol) al SC Korolis SRL in

raport cu ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior



XI.3. Informatii privind prezenţa habitatelor de importanţă comunitară

din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior menţionate în formularul

standard Natura 2000 prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a

proiectului propus

Amplasamentul propus pentru implementarea proiectului se află situat în terasa

malului stâng al râului Siret, în extravilanul comunei Umbrăreşti, la odistanţă de cca 0,5 km

faţă de prima casă din localitatea Condrea. Suprafaţa pe care va fi construita statia de sortare

nu este situată în zonă inundabilă, fiind amplasată în exteriorul digului de protecţie a malului

din zonă şi la o distanţă de 2,8 km faţă de albia minoră a Siretului.

Conform Certificatului de urbanism emis pentru investiţiei, suprafaţa este încadrată în

categoria teren arabil. Din observaţiile efectuate în zonă a reieşit că terenul a fost parţial

cultivat şi parţial utilizat ca păşune de o stână amplasă în vecinătatea amplasamentului.

Zona propusă pentru amplasarea proiectului (Figura 12) a fost supusă presiunii

antropice prin apropierea faţă de localitatea Condrea, utilizarea terenurilor din zonă pentru

agricultură (cultivarea terenurilor şi păşunat), construirea digului de protecţie, depozitarea

ilegală a deşeurilor rezultate din gospodării.

Figura 12- Vedere de ansamblu asupra zonei propusa pentru amplasarea proiectului



Proiectul va fi implementat pe o suprafaţă de teren care parţial a fost utilizată pentru

păşunat de turma de oi a unei stâne amplasate la limita estică a suprafeţei de 5,0 ha aflată

anterior în proprietatea privată a primăriei Umbrăreşti. Pe aceasta suprafaţa există vegetaţie

ierboasa naturală slab reprezentata si destul de scundă datorită suprapăşunatului.

Inventarul de coordonate in sistem Stereo 70, al proiectului Statie de sortare agregate

minerale situat in jud. Galati, com. Umbraresti, T 128, P 6 (Suprafata = 5000 m.p.) este

prezentat in Tabelul 10. Amplasamentul proiectului in raport cu ROSPA 0071 si ROSCI 0162

este prezentat in figura 13.

Tabel 10- Coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului Statie sortare agregate

minerale

Figura 13- Amplasarea suprafeţei propuse pentru implementarea proiectului în raport

cu ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

ROSCI 0162

ROSPA 0071



Analiza habitatelor afectate de implementarea proiectului a fost realizată prin deplasări

în teren.Pe suprafaţa amplsamentului propus sunt arbusti rari (cca 15 exemplare pe toată

suprafaţa de 5000 m.p.) din speciile Rosa canina (măceş), Crataegus monogyna (păducel) si

Elaeagnus angustifolia(salcioara).

Dupa obtinerea coordonatelor Stereo 70 ale amplasamentului si consultarea hartilor

ESRI s-a stabilit că intreaga suprafata de 5000 m.p. a proiectului propus face parte din situl de

importanta comunitara ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior (Figura 14).

Figura 14- Pozitionarea amplasamentului in raport cu ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior (Legenda: □ ROSCI 0162 , □ ROSPA 0071)

Pe suprafaţa Sitului Natura 2000 ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior au fost

identificate o serie de habitate care necesită protecţie. Conform formularului standard Natura

2000 acestea sunt prezentate în tabelul 10.

Conform Manualului de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 in Romania,

semnificatiile simbolurilor din tabelul 10 sunt descrise mai jos.

AMPLASAMENT



o Pentru coloana Reprezentativitate (Reprez.) avem:

A-vegetaţia corespunde pe deplin descrierii fizionomice, prezenţa speciilor de diagnosticare,

condiţiilor ecologice şi a altor caracteristici;

B-nivelul de reprezentativitate este mai redus din cauza degradării sau localizării la marginea

ariei naturale de distribuţie, sau pentru că vegetaţia aparţine mai degrabă unei alte arii;

C-la fel ca B, dar mai accentuat

D-vegetaţia nu este tipică mai ales din cauza degradării crescute, şi în plus din cauza

existenţei

abundente a unor specii alogene invazive si expansive şi a altor influenţe negative care

conturbă structura şi funcţia ecosistemului.

o pentru coloana Suprafata relativă (Supr. Rel.)

A-excelent (starea optimă din punctul de vedere al conservării naturii; corespunde stării

optime de conservare a naturii; corespunde descrierii iniţiale în timp ce ia în considerare

nivelul actual de reprezentativitate;

B-bun (satisfăcător);

C-impropriu (dubii serioase dacă segmentul respectiv ar trebui cartat ca habitat sau nu).

o pentru coloana Starea de conservare (Conserv.)

A-parametrii habitatelor cu valori optime, care ar trebui să denote o dimensiune mare a

populaţiei sau o densitate mare de specii. Ar trebui folosit doar în mod limitat în situri

remarcabile pentru anumite specii;

B-parametrii habitatelor cu valori „normale―, unde populaţia se menţine stabilă pe termen

lung (datorită managementului, sau chiar şi fără acesta); sau o degradare uşoară a habitatelor,

dar unde regenerarea este uşor de obţinut (ex. Habitate de pajişti);

C-degradare medie sau severă a unui habitat la care regenerarea este dificilă.

o pentru coloana Evaluarea globală (global) ar trebui să varieze nu mai mult de un grad

+/-faţă de starea de conservare. Dacă valoarea stării de conservare este C, evaluarea

globală nu poate fi A. Evaluarea globală poate fi propusă de APM, dar valorile trebuie

revizuite la nivel central.



Tabel 10-Habitate prezente in situl Natura 2000 ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Nr.

crt.

DENUMIRE HABITAT % Reprez. Supr. Rel. Conservare Global

1. 3260 Cursuri de apă din zonele de

câmpie, până la cele montane, cu

vegetaţie din Ranunculion

fluitantis şi Callitricho-Batrachion

20 B C C B

2. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion

dubii

5 B C C B

3. 91F0 Păduri ripariene mixte cu

Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia din lungul râurilor

(Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase

cu vegetaţie de Chenopodion rubri

şi Bidention

0,5 B C B B

5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi

Populus alba

9 A C B B

6. 91I0 * Vegetaţie de silvostepă

eurosiberiană cu Quercus spp.

0,2 C C B C

7. 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus

glutinosa şi Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae,

Salicion albae)

0,3 B C B B

In urma analizei tipurilor de habitate din ROSCI 0162 se poate observa ca nivelul de

reprezentativitate a habitatelor este in categoria B- adica mai redus din cauza localizarii la

marginea ariei naturale de distributie. Exceptie fac Zavoaiele cu Salix alba si Populus alba

(categoria A- ce corespunde pe deplin descrierii fizionomice) dar trebuie subliniat ca aceste

habitate nu se intalnesc pe amplasamentul proiectului propus. Pentru coloana suprafata

relative avem categoria C (dubii serioase dacă segmentul respectiv ar trebui cartat ca habitat

sau nu) pentru toate habitatele iar pentru starea de conservare este categoria B-parametrii

habitatelor cu valori „normale―, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung.

Pe suprafaţa propusă pentru implementarea proiectului şi nici în vecinătatea

acesteia nu există habitatele forestiere naturale si nici asociatii vegetale de tipul

Chenopodion rubri si Bidention. De asemenea, nici pe amplasamentul proiectului si nici



in vecinatatea acestuia nu au fost identificati arbori izolati ce fac obiectul habitatelor

protejate din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Taxonii identificati din asociatiile ierboase in perimetrul statiei de sortare sunt urmatorii:

Cirsium vulgare (Savi) Ten. , denumire populară: crăpuşnic, scai;

Euphorbia cyparissias L.

Achillea setacea Waldst. et Kit, denumire populară: coada şoricelului;

Xanthium spinosum L., denumire populară: holeră;

Verbascum phlomoides L., denumire populară: lumânărică, coada vacii;

Datura stramonium L., denumire populară: ciumafaie;

Eryngium campestre L., denumire populară: scaiul dracului;

Urtica dioica L., denumire populară: urzică;

Chondrilla juncea L., denumire populară: răsfug;

Trifollium repens L. denumire populară: trifoi alb târâtor;

Plantago lanceolata L., denumire populară: pătlagina cu frunze înguste;

Chenopodium album L., denumire populară: lobodă, spanac sălbatic;

Malva pusilla Sm., denumire populară: nalbă mică;

Polygonum aviculare L., denumire populară: troscot;

Cynodon dactylon (L.)Pers., denumire populară: pir gros, iarba câinelui;

Agropyron repens (L.) Beauv., denumire populară: pir târâtor;

Tribulus terrestris L., denumire populară: colţii babei;

Setaria viridis (L) Beauv. denumire populară: mohor verde;

Sisymbrium orientale L.

Solanum nigrum L., denumire populară: zârnă;

Artemisia absinthium L., denumire populară: pelin;

Xeranthemum anuum L., denumire populară: plevaiţă;

Heliotropium auropaeum L., denumire populară: vanilie salbatică;

Cichorium intybus L., denumire populară: cicoare.

Exemplarele izolate arbustive (fanerofite) in perimetrul statiei de sortare sunt reprezentate

de urmatorii taxoni :

Elaeagnus angustifolia L. , denumire populară: sălcioară, salcie mirositoare;

Rosa canina L., denumire populară: măceş;



Crataegus monogyna Jacq., denumire populară: păducel, gherghinar;

Morus nigra L., denumire populară: dud negru.

Din analiza florei vasculare identificate in perimetrul proiectului Statie de sortare

agregate minerale rezulta un numar de 28 fitotaxoni. Acestia fac parte din urmatoarele familii:

Asteraceae -7 specii , Euphorbiaceae -1 specie, Scrophulariaceae-1 specie, Solanaceae-2

specii, Apiaceae-1 specie, Elaeagnaceae-1 specie, Rosaceae-2 specii, Urticaceae-1 specie,

Fabaceae-1 specie, Plantaginaceae- 1 specie, Chenopodiaceae- 1 specie, Malvaceae- 1 specie,

Polygonaceae- 1 specie, Poaceae- 3 specii, Zygophyllaceae- 1 specie, Brassicaceae- 1 specie,

Boraginaceae- 1 specie, Moraceae- 1 specie.

Din analiza formelor biologice (Figura 15) plantele identificate se pot grupa astfel:

hemychryptophyte (H)- 8 specii , hemytherophyta (Ht)- 4 specii, therophyte (T)-10 specii,

phanerophyte (Ph)- 4 specii, Geophyte (G)- 2 specii. Din punct de vedere al ciclului biologic

(Figura 16) pornind de la germinatia semintelor pana la formarea de noi seminte mature s-a

constatat ca 32% sunt plante anuale-ruderale, 14% sunt plante bianuale-ruderale si 54% sunt

plante perene- ruderale.

Figura 15 - Diagnoza formelor biologice

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

10

Nr.

tax

on

i

Analiza bioformelor identificate



Figura 16 - Grupe de plante anuale , bianuale si perene

Asociatiile de plante ruderale identificate s-au dezvoltat in perimetrul analizat si de-a

lungul drumurilor de acces ca urmare a depozitarii frecvente de gunoaie provenite din curtile

oamenilor si a suprapasunatului din zona (Figura 17).

Figura 17- Amplasament Statie sortare agregate minerale (latura estică)

32%

14%

54%

Distributia procentuala a florei

plante anuale-ruderale

plante bianuale-ruderale

plante perene- ruderale.



Nici una dintre speciile identificate în acest tip de habitat nu face parte dintre speciile

listate în anexele legilor nationale si directivele europene cu obiect in conservarea naturii.

S-a constatat prezenta a doua specii adventive- Xanthium spinosum L, cu origine-

America de Sud, si Datura stramonium L. cu origine - America de Nord. Ambele specii

sunt considerate cosmopolite (Figura 18).

Figura18 - Xanthium spinosum specie invasiva pe amplasamentul proiectului propus

Releveele studiate au o compozitie floristica dominata de taxoni din familiile

Asteraceae, Poaceae, si Rosaceae. Au fost identificate specii xerofile, numarul taxonilor

identificati fiind redus din punct de vedere al frecventei. Pe latura nordica a amplasamentului

(Figura 19) proiectului propus se intalnesc asociatii de poaceae si exemplare izolate din specia

Cirsium vulgare.

Figura 19- Latura nordica a amplasamentului



Substratul de sol putin fertil face posibila existenta redusa a speciilor ierboase inalte

pana la 50-60 cm. Sunt semnalate si tufe rare de paducel (Crataegus monogina L.) si maces

(Rosa canina), dispuse pe latura vestica a amplasamentului (Figura 20). Nu au fost

identificate specii de plante protejate consemnate in Lista Rosie a Plantelor din

Romania.

Figura 20- Asociatii slab reprezentate ce au in componenta Crataegus monogyna,

Rosa canina, Agropyron repens si Cynodon dactylon, pe latura vestica a amplasamentului

Importanta floristica a zonei studiate este redusa deoarece speciile nu formeaza

fitocenoze importante ca urmare a degradarii accentuate si a pasunatului excesiv. Speciile au

un evident caracter xerofil, imprimat de specii dominante, adventive cum ar fi Xanthium

spinosum L. Majoritatea suprafetelor limitrofe zonei studiate sunt intens pasunate si într-un

stadiu avansat de degradare, fenomen marcat si prin patrunderea în compoziția floristica a

speciilor din clasa Artemisietea.

Nici o specie de planta identificata pe amplasamentul proiectului propus nu se

afla in Lista Rosie a plantelor superioare din Romania (Oltean M. et al., 1994), Lista

rosie a plantelor din Romania existente in pajisti (inclusiv endemite si subendemite)



dupa Negrean G. et al. (2001) si nici in Arii speciale pentru Protectia si Conservarea

Plantelor din Romania (Anca Sarbu-2007).

XI.4. Informatii privind prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor

de păsări de importanţă comunitară din ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior inscrise în formularul standard Natura 2000 localizate in zona

proiectului propus

Situl ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior a fost declarată arie de protecţie specială

avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de păsări înscrise în Anexa I

(Tabel 11) a Directivei Consiliului European 79/409/CEE (Directiva Păsări).

Tabel 11- Specii de păsări menţionate în formularul standard Natura 2000 la punctul 3.2.a.

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE , pentru ROSPA

0071 Lunca Siretului Inferior

Speciile de păsări menţionate în formularul Standard Natura 2000 pentru această arie

de protecţie avifaunistică sunt protejate prin următoarele acte legislative:

Legea nr.13/1993 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna, privind

conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa;

Legea nr. l3/1998 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice

(prin care România a ratificat Convenţia de la Bonn);

Legea nr. 89/2000 (pentru ratificarea Acordului de la Haga) cu privire la

conservarea păsărilor de apă şi migratoare african – eurasiatice;



Directiva Europeană 79/409/EEC, cu privire la protejarea păsărilor sălbatice

(Directiva Pasări), Anexa I;

OUG nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

HG 1284/2007 privind ariile de protecţie specială avifaunistică modificată prin

H.G. 971/2011.

Tabel 12-Descrierea speciilor de păsări care constituie obiectivele de conservare ale ROSPA

0071

Nr.

crt.

Specia La nivelul ROSPA 0071

Conf. Formularului Natura 2000

Categorie

fenologică

cuibărit iernat pasaj

1. Alcedo atthis 15-25 p S

2. Ardea purpurea 5-12 p OV

3. Ardeola ralloides 5-10 p OV

4. Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i OV

5. Chlidonias hybridus 80-100 p 380 - 450 OV

6. Chlidonias niger 5 – 10 p OV

7. Ciconia ciconia 300- 500 i OV

8. Circus aeruginosus 6-12 p OV

9. Cygnus cygnus 4-10 i OI

10. Egretta alba 15-30 p 50-160 i OV

11. Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i OV

12. Gelochelidon nilotica 5-10 i P

13. Glareola pratincola 10-14 i OV

14. Ixobrychus minutus 10 – 15 p OV

15. Lanius collurio 15-25 p OV

16. Lanius minor 20-35 p OV

17. Larus minutus 20-35 P-OI

18. Nycticorax nycticorax 20-30 p OV



19. Pelecanus onocrotalus 60-75 i OV-P

20. Platalea leucorodia 5-20 p OV

21. Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i OV

22. Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i OV

Suprafata relativ redusa de 5000 m.p. necesara implementarii proiectului Statie de

sortare agregate minerale se caracterizeaza printr-o diversitatea redusă a speciilor de păsări

datorită lipsei locurilor de adăpost, sursă trofică redusă, prezenţa turmelor de oi şi a câinilor

de la stâna stabilită în limita estică a suprafeţei.

Descrierea biologiei si habitatul speciilor semnalate si efectul anticipat rezultat in urma

implementarii proiectului in ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior este prezentata in

continuare.

Alcedo atthis (pescărelul albastru) – cod A229

Habitat. Populează luncile râurilor şi pâraielor cu apă curată şi curgere lentă şi

lacurile a căror maluri prezintă vegetaţie abundentă. În timpul iernii preferă ţărmurile mai

deschise, hrănindu-se în estuare şi în zonele cu prundiş.

Biologie. Cuibul este săpat în maluri, amplasat la capătul unor galerii pe care le sapă

aceste păsări. Cuibăreşte din aprilie până în iunie; femela depune 4-6 ouă. Hrana este alcătuită

din puiet de peşte, diverse insecte acvatice (larve şi adulţi), crustacei, mormoloci etc.

Relevanţa sitului pentru specie

Conform Formularului Standard Natura 2000 pentru ROSPA 0071:

mărimea şi densitatea populaţiei este notată cu D” ceea ce semnifică faptul că la

nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel

naţional (nesemnificativă la nivel naţional);

gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru specie şi

posibilităţile de refacere nu este apreciat;

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.

Realizarea lucrărilor de sortare a agregatelor minerale în extravilanul localităţii Umbrăreşti pe



amplasamentul propus de S.C. KOROLIS S.R.L., nu va avea efecte negative asupra

populaţiei speciei Alcedo atthis, datorită faptului că:

în perioada de construcţie si exploatare habitatele utilizate de această speciei pentru

satisfacerea necesităţilor de odihnă, hrănire sau reproducere nu sunt afectate;

nu sunt afectate resursele de hrană;

În concluzie, implementarea proiectului supus analizei, nu va afecta abundenţa şi

distribuţia speciei în zona amplasamentului proiectului şi nici în cadrul sitului Natura

2000 – ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior în perioada de construcţie si exploatare.

Ardea purpurea (stârc roşu) – cod A029.

Habitat. În România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, destul de

comun în bă1ţile interioare şi în deltă.

Biologie. Soseşte la noi în ţară la începutul lunii martie şi pleacă în septembrie

(adulţii) şi octombrie puii. Trăieşte în colonii. Cuibăreşte în zone cu stuf des, preferă coloniile

mici cu alţi stârci. Ponta cuprinde între 3 - 6 ouă şi este depusă în lunile aprilie-mai, iar

incubaţia durează între 26 - 28 de zile. Hrana este alcătuită din peşti şi amfibieni.

Relevanţa sitului pentru specie.


mărimea şi densitatea populaţiei este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional

(nesemnificativă la nivel naţional);


posibilităţile de refacere este notat cu “C” ceea ce semnifică trăsături de conservare

medii sau reduse.


Implementarea proiectului propus de S.C. KOROLIS S.R.L., nu va avea efecte negative

asupra populaţiei speciei Ardea purpurea, datorită faptului că:

imprejmuirea suprafetei de 5000 m.p. nu afectează habitatele utilizate de această

specie;

pe suprafaţa amplasamentului propus nu sunt ecosisteme care să producă resurse

trofice pentru specia Ardea purpurea;



În concluzie, implementarea proiectului supus analizei, nu va afecta abundenţa şi

distribuţia speciei în zona amplasamentului şi nici în cadrul sitului Natura 2000 –

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior în perioada de construcţie si exploatare.

Ardeola ralloides (stârc galben) - cod A024

Habitat. Specia este răspândită local în sud-estul Europei în regiuni mlăştinoase,

delte, lagune şi bălţi unde cuibăreşte în tufişuri sau copaci de obicei împreună cu alţi stârci.

Biologie. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar

şi sporadic în interiorul ţării. Ponta cuprinde între 3-5 ouă, cloceşte în colonii mixte, unde pot

exista sute de cuiburi. Hrana este alcătuită din larve de insecte, peşti şi amfibieni de talie

mică.







posibilităţile de refacere este notat cu “C” ceea ce semnifică trăsături de conservare

medii sau reduse


Realizarea statiei de sortare propus de S.C. KOROLIS S.R.L., nu va avea efecte negative

asupra populaţiei stârcului galben, datorită faptului că:

implementarea proiectului nu afectează habitatele utilizate de această specie;

implementarea proiectului nu afectează resursele de hrană disponibile pentru specia

Ardeola ralloides în zonă şi la nivelul ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA

0071;

În concluzie, realizarea statiei de sortare pe amplasamentul propus de S.C.

KOROLIS S.R.L. nu determină, în perioada de construcţie şi funcţionare, modificări ale

distribuţiei şi abundenţei populaţiei speciei Ardeola ralloides în zonă şi nici în cadrul

sitului Natura 2000 – ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.



Aythya nyroca (raţa roşie) - cod A060.

Habitat. În România cuibăreşte de-a lungul Dunării, cât si în deltă. Cuibul este

construit pe sol aproape de apă sau în zone cu stufăriş dens sau pe vegetaţie plutitoare.

Ocazional (Stawarczyk, 1995; Wieloch, 2003) raţa roşie îşi amplasează cuibul în coloniile de

pescăruşi, chirighiţe sau împreună cu alte specii din genul Aythya.

Biologie. Hrănirea se face preponderent în zone cu ape puţin adânci (30-150 cm)

acoperite într-o proporţie mare de plante acvatice plutitoare şi submerse precum: Nymphaea

alba, Nymphoides peltata, Ceratophyllum ssp., Potamogeton ssp., Polygonum amphibium,

Juncus ssp., Salvinia natans, Lemna minor, Polygonum hydropiper, Algae etc. Hrănirea se

mai face şi în larg, în ape bogate în nevertebrate. Dieta speciei Aythya nyroca este compusă

proporţie de 22% insecte acvatice şi 78% materie vegetală (seminţe şi părţi ale plantelor

acvatice), ponderea materiei vegetale putând să crească sau sa scadă în funcţie de condiţiile

locale. Depune o singură pontă pe an alcătuită din 7-10 ouă, eclozarea are loc după 25-28 zile

de la depunere, la sfârşitul lunii iunie.







posibilităţile de refacere este notat cu “B” ceea ce semnifică trăsături bine conservate

sau parţial degradate dar uşor de refăcut;


Implementarea proiectului propus de S.C. KOROLIS S.R.L. în extravilanul comunei

Umbrăreşti, nu va influenţa negativ populaţia speciei în zonă şi la nivelul ROSPA

0071datorita faptului ca:

lucrările de constructie realizate în vederea amenajării statiei de sortare nu vor afectat

habitatele utilizate pentru odihnă, hrănire sau reproducere de specia Aythya nyroca,

intrucat nu sunt afectate ecosisteme acvatice;



amenajarea statiei de sortare nu determină reducerea resurselor de hrană utilizate de

indivizii speciei în zonă şi la nivelul ariei de protecţie specială avifaunistică ROSP

0071;

În concluzie, realizarea statiei de sortare pe amplasamentul propus de S.C.

KOROLIS S.R.L. nu generează, în perioada de construcţie si exploatare, un impact

potenţial negativ asupra speciei Aythya nyroca.

Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi) – cod A196

Habitat. Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar preferă

mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile inundabile, în special dacă

regiunile învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline.

Biologie. Cuibăreşte pe vegetaţie emergentă din apă sau pe plauri. Ponta cuprinde 2-4

ouă depuse în iunie-iulie. Ouăle sunt clocite de ambii parteneri iar perioada de incubaţie este

de 14 – 18 zile. Hrana este constituită din specii de insecte care populează zona de ecoton de

la marginea apelor (adulţi şi larve), peşti şi amfibieni.





(nesemnificativă la nivel naţional); în formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost

estimată la 80-100 perechi cuibăritoare şi 380 – 450 indivizi în pasaj în toată aria

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior;





Amenajarea proiectului propus de S.C. KOROLIS S.R.L. în extravilanul comunei Umbrăreşti

nu va influenţa negativ populaţia speciei în zonă şi la nivelul ROSPA 0071:

în perioada de construcţie lucrările propuse nu afectează habitate utilizate de specia

Chlidonias hybridus;

functionarea statiei nu determină reducerea ofertei trofice utilizată de specie în zonă;



În concluzie, implementarea proiectului propus de S.C. KOROLIS S.R.L. nu are,

în perioada de construcţie şi funcţionare, impact potenţial negativ asupra speciei

Chlidonias hybridus.

Chlidonias niger (chirighiţă neagră) – cod A1967

Habitat. Specia frecventează zonele mlăştinoase cu vegetaţie acvatică abundentă, cu

ape stătătoare, lacuri şi râuri liniştite, dar petrece o scurtă perioadă şi zonele de coastă, mai

ales în golfuri şi lagune. În perioada de reproducere, indivizii speciei se retrag în zonele cu

lacuri şi mlaştini interioare. Îşi construiesc cuibul pe terase nămoloase, în zonele inundabile

cu vegetaţie bogată.

Biologie. Ponta este formată din 2-4 ouă depuse în mai-iunie şi clocite numai de

femelă. Hrana este alcătuită din insecte şi larve de insecte pe care le culeg de pe plantele

acvatice şi ripariene sau le prind din zbor şi amfibieni. După perioada de împerechere se

reîntorc iar în zonele de coasta pentru a se hrăni cu peşte marin şi crustacee.






estimată la 5-10 perechi cuibăritoare în toată aria ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior;





Implementarea proiectului analizat nu va influenţa negativ populaţia speciei în zonă şi la

nivelul ROSPA 0071:


Chlidonias hybridus;

implementarea proiectului nu determină reducerea ofertei trofice disponibilă pentru

această specie în zonă;





Chlidonias hybridus.

Ciconia ciconia (barza albă) – cod A31

Habitat. Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - pe şură, case, coşuri,

claie, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii a început să-şi construiască cuibul pe

stâlpi de joasă tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de

menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşune şi zone

umede. Conform ultimului recensământ sunt cca. 5500 perechi în ţară. În România, datorită

mai ales desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării populaţia a suferit o

diminuarea accentuată.

Biologie. Ponta este alcătuită din 2 – 5 ouă, incubaţia durează cca 30 zile, puii

părăsesc cuibul la 2 luni de la eclozare – la sfârşitul lunii iulie. Resursa trofică utilizată de

specie este alcătuită din: mamifere de talie mică, broaşte, peşti, pe care le vânează în locuri

deschise, unde există umiditate.





naţional (nesemnificativă la nivel naţional; în formularul Natura 2000 populaţia

speciei a fost estimată 300 - 500 de indivizi în pasaj în toată aria Lunca Siretului

Inferior




Lucrarile de constructie si exploatare a statiei nu va influenţa negativ populaţia speciei

în zonă şi la nivelul ROSPA 0071:


pentru cuibărit, odihnă sau hrănire;



amplasamentul este situat în terasa râului Siret, în exteriorul digului de protecţie a

malului stâng, suprafaţa fiind parţial arată şi parţial utilizată ca păşune de turme de oi,

aspectul vegetaţiei indică o staţiune cu deficit de umiditate în principal în sezonul cald

(pe suprafaţă au fost identificate specii xeroterme) – aceste condiţii de habitat nu oferă

resurse trofice pentru barza albă;

suprafaţa propusă pentru implementarea proiectului nu este inclusă în ROSPA 0071

Lunca Siretului Inferior;

În concluzie, realizarea implementarea proiectului propus de S.C. KOROLIS

S.R.L. nu are, în perioada de construcţie şi funcţionare, impact potenţial negativ asupra

speciei Chlidonias hybridus.

Circus aeruginosus (erete de stuf) - cod A081

Habitat. Preferă zonele întinse, stepice, câmpia înierbată, pajiştile naturale

necultivate, luncile înierbate, terenurile mlăştinoase în apropierea bălţilor sau lacurilor

(acestea din urmă putând oferi nu numai o sursă trofică variată dar şi locuri adecvate pentru

cuibărit) iar ca habitat secundar, terenurile agricole. Este o specie larg răspândită, cuibăreşte

în stufărişuri iar de pe câmpii şi terenuri agricole îşi procură hrana. Cuibăreşte în perechi

izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase. Un procent

semnificativ al populaţiei naţionale cuibăreşte în Delta Dunării, respectiv în zonele umede

situate în lungul Dunării. În interiorul ţării cuibăreşte doar localizat şi în număr redus.

Biologie. Ponta este formată din 4-5 (6) ouă, perioada de reproducere este cuprinsă

între ultima treime a lui aprilie până spre mijlocul lui mai, incubaţia durează 32 zile. Este o

specie carnivoră şi are regimul alimentar alcătuit din insecte, mamifere şi păsări mici.





(nesemnificativă la nivel naţional); în formularul standard Natura 2000 al Ariei de

Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost

estimată la 6 - 12 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat;







Implementarea proiectului propus de S.C. KOROLIS S.R.L. nu va influenţa negativ populaţia

speciei în zonă şi la nivelul ROSPA 0071:

realizarea proiectului nu va reduce suprafeţele habitatelor utilizate de specie pentru

satisfacerea necesităţilor de hrănire, odihnă şi cuibărit la nivelul ROSCPA 0071 Lunca

Siretului Inferior;

suprafaţa propusă pentru implementarea proiectului este situată în vecinătatea ariei de

protecţie specială avifaunistică şi poate fi utilizată de indivizii specii prezenţi în zonă

pentru procurarea hranei, totuşi amplasamentul prezintă o resursă trofică redusă

datorită impactului activităţilor antropice în special al suprapăşunatului, prezenţei

stânei şi a câinilor astfel încât implementarea proiectului va afecta nesemnificativ

suprafeţele situate în vecinătatea ROSPA 0071 care pot fi folosite pentru procurarea

hranei de către exemplare ale speciei prezente în zonă;

În concluzie, realizarea statiei de sortare propusa de S.C. KOROLIS S.R.L. nu

are, în perioada de construcţie şi funcţionare, impact potenţial negativ asupra speciei

Circus aeruginosus.

Cygnus cygnus (lebăda de iarnă) - cod A038

Habitat. Deşi cuibărea în extremitatea nordică a Europei, în tundră, pe lacuri şi

mlaştini, în ultimii ani, s-a observat expansiunea acestei specii şi în zonele sudice, de-a lungul

coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În timpul iernii, lebedele de iarna pot fi

mai des întâlnite în câmpiile agricole, aproape de coasta sau mai mult în interior, acolo unde

câmpiile sunt inundate. Întâlnim lebede mai ales în teritoriile plane, unde sunt foarte

răspândite. Specia este prezentă pe lângă mai toate apele întinse, puţin adânci: lacuri, canale,

lacuri de acumulare, mlaştini şi de-a lungul râurilor mari.

Biologie. Lebăda de iarnă cuibăreşte în imediata apropiere a apei, pe sol. Cuibul este

voluminos şi construit din tulpini si frunze. Ponta este depusă în aprilie - mai, fiind formată

din 4 – 7 ouă. Perioada de incubaţie este d 5 – 6 săptămâni. Lebăda de iarnă este o specie



preponderent vegetariană, hrana fiind constituită în principal din plante acvatice şi doar o

mică parte din nevertebrate mici. Un individ poate consuma cca 4kg hrană/zi.





(nesemnificativă la nivel naţional); formularul standard Natura 2000 al Ariei de


estimată la 4 - 10 de indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat;









Siretului Inferior;

lucrările de sortare nu vor fi efectuate în timpul iernii astfel încât implementarea

proiectului nu va genera nici un fel de impact asupra speciei;

În concluzie, realizarea statiei de sortare propusă de S.C. KOROLIS S.R.L. nu

are, în perioada de construcţie, impact potenţial negativ asupra speciei Cygnus cygnus.

Egretta alba (egreta albă) - cod A027

Habitat. Habitatul egretelor mari este reprezentat de zone umede întinse, mlaştini,

lagune costiere, estuare, margini de lacuri, iar după perioada de cuibărit apar şi pe lângă ape

curgătoare. Este o specie migratoare la noi în ţară sosind în luna martie şi pleacă în luna

octombrie; preferă bălţile mari liniştite, mai ales cele din Delta Dunării, dar uneori apare şi în

bălţile din interiorul ţării, preferă stufăriile compacte şi pâlcurile de sălcii pitice.



Biologie. Hrana este alcătuită din peşti de mici dimensiuni, broaşte, triton, şerpi,

insecte, raci, mai rar cu mamifere mici sau pui de păsări. Se harăneşte pe timp de zi, mai ales

dimineaţa şi după-amiaza. Ponta este alcătuită din 3-5 ouă, incubaţia durează cca 25 zile.







estimată la 15 - 30 perechi cuibăritoare şi 50-160 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa

sitului menţionat;





Realizarea proiectului propus nu va influenţa negativ populaţia speciei în zonă şi la nivelul

ROSPA 0071:



Siretului Inferior;

funcţionarea statiei nu va influenţa abundenţa şi distribuţia speciei în zonă;



Egretta alba.

Egretta garzetta (egreta mică) - cod A026

Habitat. Specia cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie

- iulie cu alţi stârci, uneori cu ţigănuşi şi cormorani mici. Puii sunt nidicoli şi stau în cuib o

lună. Răspândită vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna în jurul Mediteranei. În

România oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, unele exemplare pot rămâne şi iarna.

Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagune sărate, mai frecventă pe Dunăre şi în Deltă.



Biologia. Ponta cuprinde3-5 ouă depuse în lunile aprilie – mai, incubaţia durează

22—24 zile. Egreta mică trăieşte în colonii mixte, preferând apropiere a apei. Hrana este

procurată exclusiv din mediul acvatic şi constă în principal de peşti mici, amfibienii, reptile

mici, insecte sau crustacee.







estimată la 20 – 45 perechi cuibăritoare şi 80 – 180 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa

sitului ROSPA 0071;





Realizarea statiei de sortare propusa nu va influenţa negativ populaţia speciei în zonă şi la

nivelul ROSPA 0071:



Siretului Inferior;

amenajarea statiei de sortare propusa nu va determina reducerea ofertei trofice

disponibile pentru această specie în zonă;



Egretta garzetta.

Gelochelidon nilotica (pescăriţă râzătoare) - cod A189.

Habitat. Specia este prezentă pe bălţi din regiuni de coastă şi pe ţărmuri nisipoase,

cuibăreşte în colonii. Vânează mai ales deasupra uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor.

În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe.

Efectiv: 10-40 perechi.



Biologie. Hrana constă în mare parte din insecte, dar şi din broaşte şi reptile sau

rozătoare mici. Ponta este alcătuită din 2- 5 ouă.







estimată la 5 – 10 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat;









Siretului Inferior;

executarea proiectului nu afectează resursele de hrană utilizate de specia Gelochelidon

nilotica în zonă;



Gelochelidon nilotica.

Glareola pratincola (ciovlică ruginie) - cod A135.

Habitat. Ciovlica ruginie preferă zonele aride şi arse de soare dar situate în apropierea

apelor, habitatul ideal al acestei păsări sunt terenurile secate, lipsite de vegetaţie. Specia

cuibăreşte în sud estul Europei în colonii, în regiunile aride (de exemplu noroi uscat de soare)

din ţinuturi întinse mlăştinoase. În România sunt estimate 200-350 perechi, majoritatea fiind

întâlnite în Dobrogea. Se pot observa colonii ale acestei specii la Histria în perioada aprilie -

septembrie.



Biologie. Se hrăneşte cu insecte pe care le prinde din zbor. Cuibul este construit direct

pe pământ, ponta cuprinde 2-3 ouă







estimată la 10 -14 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului;





Executarea lucrărilor propuse nu va influenţa negativ populaţia speciei în zonă şi la nivelul

ROSPA 0071:

lucrările de eecutie a proiectului nu vor determina reducerea suprafeţelor de habitat

folosite de specie pentru necesităţile ecologice la nivelul ROSCPA 0071 Lunca

Siretului Inferior;

executarea proiectului nu afectează resursele de hrană utilizate de specia Glareola

pratincola în zonă;



Glareola pratincola.

Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - cod A022

Habitat. Stârcul pitic este prezent în zone umede cu stufăriş şi păpuriş (Typha sp. şi

Phragmites sp.), cu exemplare rare de arini (Alnus sp)şi sălcii (Salix sp). În România este

preyent în vecinătatea bălţilor de dimensiuni medii şi mari, dar în special în Delta Dunării.

Specia utilizează habitatele umede situate dea lungul braţelor moarte ale râurilor, eleşteie cu

stuf, canale de irigaţie cu o bogată vegetaţie acvatică, chiar şi zone umede de dimensiuni mici

situate în vecinătatea drumurilor intens circulate sau a aşezărilor umane



Biologie. Hrana este alcătuită din: insecte (larve şi adulţi, moluşte crustaceii,

amfibieni (broaşte şi triton, adulţi sau în stadia de mormoloci) şi peşti de dimensiuni mici,

ocazional reptile, pui de păsări şi micromamifere. Ponta cuprinde în medie 5 – 6 ouă,

incubaţia durează 17-19 zile, clocitul fiind asigurat de ambii parteneri.







estimată la 10 – 15 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului;





Realizarea proiectului iniţiat de S.C. KOROLIS S.R.L. nu va influenţa negativ populaţia


lucrările de amenajare a statiei nu reduce suprafeţele de habitat utilizate de specie

pentru hrănire, cuibărit, odihnă sau adăpost la nivelul ROSCPA 0071 Lunca Siretului

Inferior;

realizarea statiei nu atrage reducerea resursele de hrană utilizate de stârcul pitic;

funcţionarea statiei de sortare a agregatelor minerale nu va influenţa abundenţa şi

distribuţia speciei în zonă;

În concluzie, implementarea proiectului propus de S.C. KOROLIS S.R.L. nu are

impact potenţial negativ asupra distribuţiei şi abundenţei speciei în zonă. .

Lanius collurio (sfrânciocul roşiatic) – cod A338

Habitat. Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş,

porumbar, păducel) şi în poieni. Păşunile şi terenurile agricole mărginite de vegetaţie naturală

constituie habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic. Cuibul este construit în principal în

arbuşti ai speciilor Prunus spinosa, Prunus mahaleb ori Rosa canina dar si în salcâmi



(Robinia), soc (Sambucus), zmeur (Rubus), alun (Alnus). Specie foarte răspândită în

România, oaspete de vară din aprilie până în octombrie. Specia este tolerantă la activităţile

antropice fiind frecventă în parcuri şi livezi.

Biologie. Regimul alimentar este compus din insecte, mici vertebrate (păsări mai mici,

şoareci, şopârle, broaşte). Obişnuieşte să jefuiască cuiburile altor păsări de talie mică, astfel

că, ponta şi puii acestora pot fi afectate, în zonele unde se află sfrânciocul roşiatic. Numărul

de ouă în pontă este în medie 5-6, durata incubaţiei: 14-16 zile.






speciei a fost estimată la 15 – 25 perechi cuibăritoare, în toată aria ROSPA Lunca

Siretului Inferior;






executarea lucrărilor de amenajare a statiei nu va avea ca rezultat reducerea

suprafeţelor utilizate pentru satisfacerea necesităţilor ecologice ale speciei la nivelul


suprafaţa propusă pentru implementarea proiectului este situată în vecinătatea ariei de

protecţie specială avifaunistică şi poate fi utilizată de indivizii specii prezenţi în zonă

pentru procurarea hranei. La deplasările efectuate în zonă nu au fost identificate

cuiburi ale exemplarelor speciei în arbuştii rari (Rosa canina, Crataegus monogyna,

Elaeagnus angustifolia) situaţi pe suprafaţa amplasamentului. Habitatul existent pe

terenul propus prezintă o resursă trofică redusă datorită impactului activităţilor

antropice în special al suprapăşunatului, prezenţei stânei şi a câinilor astfel încât

implementarea proiectului va afecta nesemnificativ suprafeţele situate în vecinătatea



ROSPA 0071 care pot fi folosite pentru procurarea hranei de către exemplare ale

speciei prezente în zonă;

habitate similare cu cel aflat pe amplasamentul propus pentru implementarea

proiectului sunt prezente pe suprafeţe întinse la nivelul teraselor râului Siret în zona de

implementare a proiectului, atât în exteriorul digului de protecţie unde se manifestă

presiunea antropică cât şi între dig şi albia râului Siret – suprafeţe mai puţin afectate

de impactul activităţilor umane desfăşurate în zonă, astfel încât deşi implementarea

proiectului presupune o reducere a zonelor care pot fi utilizate de specie pentru

procurarea hranei în vecinătatea ariei de protecţie specială avifaunistică,

implementarea proiectului va avea un impact nesemnificativ asupra speciei;

plantarile de arbusti in zona perimetrala statiei de sortare a agregatelor minerale pot

oferi habitate favorabile exemplarelor speciei Lanius collurio iar impactul antropic la

nivelul zonei va fi mai redus;

În concluzie, implementarea proiectului propus de S.C. KOROLIS S.R.L. va

avea un impact potenţial negativ nesemnificativ asupra habitatelor utilizate

pentru procurarea hranei în vecinătatea ariei de protecţie specială avifaunistică

atât în perioada de exploatare cât şi în perioada de funcţionare. Proiectul nu va

afecta suprafeţe utilizate de această pentru satisfacerea necesităţilor ecologice

situate în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior.

Lanius minor (sfrânciocul cu fruntea neagră) – cod A339

Habitat. Sfrânciocul cu fruntea neagră cuibăreşte în regiuni deschise cu arbori izolaţi

şi tufişuri, de multe ori pe terenuri agricole şi păşuni, unde îşi construieşte cuibul în arbori.

Uneori cuibăreşte arborii de pe marginea şoselelor. Preferă terenurile agricole înconjurate de

vegetaţie natură şi habitatele cu arbuşti şi arbori tineri.

Biologie. Din puncte de vedere al regimului alimentar este o specie carnivor, hrana

fiind alcătuită din insecte, melci, şopârle, şoareci şi extrem de rar puii altor paseriforme. Ponta

este alcătuită din 5-7 ouă, incubaţia durează cca. 15 zile.








speciei a fost estimată la 20 – 35 perechi cuibăritoare, în toată aria ROSPA Lunca

Siretului Inferior;



Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei este

asemănător cu cel al speciei Lanius collurio deoarece utilizeaza habitate de acelasi tip,

astfel implementarea proiectului propus de S.C. KOROLIS S.R.L. va avea un impact

similar.

Larus minutus (pescăruş mic) – cod A177.

Habitat. Este o specie care cuibăreşte relativ rar în sud estul Deltei Dunării şi pe

unele lacuri mai ales cele din lungul litoralului. Pescăruşul mic apare frecvent în nordul

arealului său în perioadele de pasaj sau chiar şi iarna. Cuibăreşte rar şi punctiform în

Dobrogea, dar apare relativ frecvent în perioadele de migraţiune în interiorul ţării.

Biologie. Din punct de vedere al regimului alimentar, consumă atât hrană animală cât

şi vegetală, preponderentă este componenta animală alcătuită din: rozătoare, peşte, crustacee,

moluşte, sau alte animale acvatice mai mici. Ponta este alcătuit din 3 ouă, perioada de

incubaţie este de 22 zile.





naţional (nesemnificativă la nivel naţional; în formularul standard Natura 2000 al Ariei

de Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost

estimată la 20 – 35 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului;


posibilităţile de refacere nu este apreciat.




Realizarea statiei de sortare nu va influenţa negativ populaţia speciei în zonă şi la nivelul

ROSPA 0071:

implementarea proiectului nu va avea ca rezultat reducerea suprafeţelor utilizate

pentru de specie pentru satisfacerea necesităţilor de hrană, cuibărit şi odihnă la nivelul


resursa trofică utilizată de Larus minutus nu va fi afectată în zona de implementare a

proiectului;

În concluzie, lucrările de executie în vederea realizării proiectului propus nu

va avea impact asupra habitatelor resurselor trofice utilizate de Larus minutus în zonă

şi la nivelul ROSPA 0071.

Nycticorax nycticorax (stârc de noapte) – A023

Habitat. Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi dar este frecvent prezent şi în apropierea

apelor încet curgătoare (râuri, canale), preferă stufărişurile. Cuibăreşte în colonii mici, în

arbori (salcie, arin), uneori cu alţi stârci. Este frecvent înlunca şi Delta Dunării unde

cuibăreşte în colonii mixte cu egrete mici, cormorani mici, ţigănuşi.

Biologie. Ponta cuprinde 3 – 5 ouă, incubaţia durează 22 zile, clocitul este asigurat de

ambii parteneri. Se hrăneşte preponderent cu viermi, insecte (acvatice şi terestre), peşti,

amfibieni, mamifere, rozătoare dar consumă şi hrană vegetală. În migraţie de multe ori se

hrăneşte pe terenuri agricole.






estimată la 20 – 30 perechi cuibăritoare în toată aria ROSPA Lunca Siretului Inferior;









realizarea lucrarilor nu va afecta suprafeţe utilizate de această specie pentru hrănire,

cuibărire sau adăpost la nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi în zonă;

resursa trofică utilizată de Nycticorax nycticorax nu va fi afectată în zona de

implementare a proiectului;

În concluzie, lucrările necesare pentru realizarea proiectului şi funcţionarea

statiei de sortare nu vor avea impact asupra populaţiei speciei din ROSPA 0071.

Pelecanus onocrotalus (pelicanul) - cod A019.

Habitat. Vara populează în principal în regiunile lacustre din SE Europei (majoritatea

în Delta Dunării), iarna şi în zone de coastă şi golfuri. Este întâlnit pe bălţile mari, înconjurate

cu stuf nepătruns, liniştite; cuibăreşte numai în Delta Dunării. Tipic pentru Delta Dunării unde

se află cea mai mare colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie.

Specie rară al cărei număr este în scădere. În Europa probabil 3500 de perechi clocitoare..

Biologie. Cuibăreştze în colonii în Delta Dunării, pe plaurii din zonele greu accesibile,

cuiburile sunt foarte apropiate între ele. Ponta este alcătuită din 2 ouă depuse în luna mai,

incubaţia durează 32 - 34 zile, fiind asigurată, prin rotaţie de ambii parteneri. Regimul

alimentar este constituit din peşte.







estimată la 60 – 75 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat;







Realizarea şi funcţionarea statiei propuse de S.C. KOROLIS S.R.L. în extravilanul localităţii

Umbrăreşti va influenţa populaţia speciei în zonă şi la nivelul ROSPA 0071 astfel:

implementarea proiectului nu va determina reducerea habitatelor utilizate de specia

Pelecanus onocrotalus pentru satisfacerea necesităţilor ecologice la nivelul ariei de

protecţie specială avifaunistică şi în zonă;

resursa trofică utilizată de Pelecanus onocrotalus nu va fi afectată de implementarea

proiectului;


statiei nu vor avea impact asupra populaţiei speciei din ROSPA 0071.

Platalea leucordia (lopătarul) – cod A034

Habitat. Specia este oaspete de vară, cuibăreşte în colonii mici în stufărişuri dese.

Lopătarul este o specie rară, prezentă în stufărişuri, uneori în arbuşti şi copaci. Cuibăreşte în

stufărişuri rareori în arborii din vecinătatea apelo, în zone retrase.

Biologie. Ponta este alcătuită din 3-5 ouă depuse în aprilie, incubaţia durează 24 – 26

zile, clocitul este asigurat de ambii parteneri. Regimul alimentar este alcătuit din peşti,

amfibieni, moluşte, crustacei, viermi, larve de insecte. Harana este obţinută prin filtrarea

mâlului cu ciocul.






estimată 5 – 20 perechi cuibăritoare în toată aria ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior;







Implementarea proiectului propus de S.C. KOROLIS S.R.L. în extravilanul localităţii


implementarea proiectului nu va determina reducerea habitatelor utilizate de specie

pentru satisfacerea necesităţilor de hrană, cuibărit sau odihnă la nivelul ariei de


resursa trofică utilizată de Platalea leucordia nu va fi afectată de implementarea

proiectului;

funcţionarea statiei de sortare nu va influenţa adundenţa şi distribuţia speciei în zona

de implementare a proiectului sau la nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior;



Recurvirostra avosetta (cioc întors) - cod A132.

Habitat. Cuibăreşte în colonii destul de mari, în golfurile marine cu puţin adânci, în

lagune şi pe lacuri din stepe (mai ales salmastre). În România este oaspete de vară, fiind

răspândită în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română

(Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). În ROSPA Lunca

Siretului Inferior ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta) este o specie rar întâlnită la cuibărit şi

în pasaj.

Biologie. Ponta este alcătuită din 3-4 ouă. Regimul alimentar este format din

crustacee, insecte şi alte speci acvatice de dimensiuni mici.






estimată 5 – 12 perechi cuibăritoare şi 25 – 30 indivizi în pasaj în toată aria ROSPA

0071 Lunca Siretului Inferior;





sau parţial degradate dar uşor de refăcut.




realizarea lucrările de constructie propuse nu va determina reducerea habitatelor

utilizate de specie pentru satisfacerea necesităţilor ecologice la nivelul ariei de


resursa trofică utilizată de Recurvirostra avosetta nu va fi afectată de implementarea

proiectului;



Sterna hirundo (chira de baltă) - cod A193

Habitat. Specia este prezentă pe timpul verii în toata ţara în habitate acvatice, zone de

litoral. Preferă de nisp şi pietriş pe care s-a format o vegetaţie rară. . Populaţii mai mari

exeistă în Delta Dunării şi de-a în luncile râurilor mari. Cuibăreşte în perechi izolate sau în

colonii mici pe mlaştinile din regiunile de coastă şi pe ţărmurile lacurilor continentale.

Biologie. Ponta este alcătuită din 2-3 ouă, clocitul durează 21-22 zile şi este asigurat

de ambii parteneri. Regimul alimentar este alcătuit din crustacee, insecte, şi peşti de

dimensiuni mici pe care le vânează la suprafaţa apei.





naţional (nesemnificativă la nivel naţional; formularul standard Natura 2000 al Ariei



sitului menţionat;






Realizarea statiei de sortare de către S.C. KOROLIS S.R.L. în extravilanul localităţii


realizarea lucrările de executie propuse nu va determina reducerea habitatelor utilizate

de specie la nivelul ariei de protecţie specială avifaunistică şi în zonă;

functionarea statiei de sortare nu influenţează resursa trofică disponibilă speciei în

habitatele din zonă;

Realiazarea lucrărilor la statia de sortare pe o suprafata de 5000 m.p. nu va avea

imapact asupra speciei.

XI. 5. Importanţa sitului pentru speciile cuibăritoare

Avifauna in perioada estivala este constituită, în cea mai mare parte, din paseriforme

care cuibăresc în arbori şi tufişuri sau pe sol. Dintre păsările legate de mediul acvatic în

sezonul de reproducere şi prezente în zonă amintim codobaturile: Motacilla alba, care

cuibăresc în ierburile de la marginea apelor, lăcarii: Acrocephalus arundinaceus,

Acrocephalus schoenobaenus care îşi construiesc cuiburile în stufărişurile compacte.

Păsările acvatice au efective clocitoare reduse pe lacurile din ROSPA Lunca Siretului

Inferior, însă predomină, în acest sezon, Podiceps cristatus, Larus michahellis, Larus

ridibundus, Sterna hirundo cuibărind constant în perimetrul investigat. Dintre ralide, Fulica

atra şi Galinula chloropus cuibăresc în cordoanele de stufăriş de pe marginea iazurilor de

dimensiuni mai mici.

Cu ocazia deplasărilor în teren nu au fost identificate specii care cuibăresc pe

suprafaţa sau în imediata vecinătate a amplasamentului propus pentru implementarea

proiectului.

Amplasamentul propus prezintă suprafeţe care au fost anterior arate (partea

vestică) şi suprafeţe pe care se păşunează (partea estică). Zona în care s-a păşunat



prezintă un covor vegetal alcătuit din specii ierboase de talie mică şi arbuşti dispuşi

foarte rar.

Suprafaţa propusă pentru implementarea proiectului nu prezintă condiţii de

habitat favorabile pentru cuibărirea speciilor caracteristice zonei de luncă a râului Siret

în principal datorită antropizării (păşunatului intensiv, prezenaţei unei stâni la limita

estică a perimetrului, depozitare de deşeuri).

XI. 6. Importanţa sitului pentru speciile migratoare

Situl ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior este important prin faptul că reprezintă

una din zonele de hrănire şi odihnă pentru principalele specii acvatice care urmăresc

extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul

lor spre bălţile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Din punct de vedere fenologic, păsările din bazinul inferior al râului Siret se pot

împărţi în două mari categorii:

păsări sedentare ;

păsări migratoare.

Speciile sedentare sunt reprezentate de specii care sunt prezente în zonă tot timpul

anului, putând fi la rândul lor împărţite în câteva categorii: sedentare propriu-zise, cum sunt

multe din speciile sinantrope (vrăbii, guguştiuci), fazani, potârnichi, specii sedentar-eratice

(sticleţii), ale căror populaţii sunt mult mai numeroase în timpul iernii, sporirea efectivelor

fiind datorată unor indivizi ce aparţin unor populaţii mai nordice, care se adaugă la cele

sedentare, sau care chiar le înlocuiesc.

Speciile migratoare, se împart în trei categorii, oaspeţi de iarnă, care vin de regulă din

ţinuturi mai nordice, oaspeţi de vară, care au cartierele de reproducere în zonă, şi care sosesc

din cartierele de iernare primăvara şi pleacă toamna, şi specii de pasaj, care doar tranzitează

zona în drumurile lor dintre cartierele de reproducere situate în nordul Europei şi cele de

iernare situate în sud, în jurul Mediteranei sau în Africa.

În formularul standard Natura 2000 sunt menţionate 25 de specii de păsări cu migraţie

regulată (Tabel 13) care nu sunt menţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC:



Tabel 13- Pasari cu migratie regulata menţionate în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC:

Implementarea proiectului statie de sortare agregate minerale nu va determina

modificări ale rutelor de migraţiune sau ale zonelor utilizate pentru odihnă de către

speciile menţionate anterior.

XI.7. Informatii privind prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor

de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior menţionate

în formularul standard Natura 2000 prezente in zonaproiectului propus

Prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 a fost declarat Situl de Importanţă Comunitară

ROSCI 0162 Lunca Inferioară a Siretului. Conform formularului standard Natura 2000

obiectivele de protecţie ale acestei arii naturale protejate sunt specii de mamifere, reptile,

amfibieni , peşti şi nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

(Tabel 14).



Tabel 14- Specii de mamifere, amfibieni, reptile, pesti si nevertebrate citate in ROSCI 0162

3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus citellus P

3.2.d. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1220 Emys orbicularis P C B C B

1993 Triturus cristatus P C B C B

1188 Bombina bombina P C B C B

3.2.e. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1130 Aspius aspius P C B C B

1149 Cobitis taenia P C C C C

2511 Gobio kesseri P B B C B

1124 Gobio alpinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer P C B C B

1145 Misgurnus fossilis

P C B C B

2522 Plecus cultratus P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B

1146 Sabanejewia aurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B

1159 Zingel zingel P C B C B

3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1083 Lucanus cervus P C B C C

1014Vertigo angustior P?

Habitatele si biologia speciilor din tabelul 14 si efectul anticipat al activităţii de pe

amplasament asupra populaţiei speciei sunt analizate in continuare.

Lutra lutra – vidra

Habitat. Răspândită din Europa până în Asia centrala şi nordul Africii. La noi,

localizată în deltă şi pe lângă râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăieşte în apă şi pe uscat,

având vizuina cu două intrări. Răspândirea vidrei la noi depinde de posibilitatea procurării



hranei ei de baza - peştele. Tocmai de aceea biotopul vidrei îl constituie ţărmurile împădurite

ale apelor curgătoare şi stătătoare, de munte sau şes.

Biologie. Se hrăneşte cu peşti, broaşte, raci, mamifere mici, acvatice. Este o specie ce

are o singură generaţie de pui anual.











Umbrăreşti va influenţa populaţia speciei în zonă şi la nivelul ROSCI 0162 astfel:

realizarea lucrările de constructii propuse nu va determina reducerea habitatelor

utilizate de specie la nivelul sitului de importanţă comunitară ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior – specia preferă zonele situată în vecinătatea apei;

amenajarea suprafetei de 5000 m.p. de teren nu influenţa resursa trofică utilazată de

indivizii speciei;

Realizarea lucrărilor necesare implementării proiectului nu va avea impact

negativ asupra abundenţei şi distribuţiei speciei în zonă.

Spermophilus citellus – popândău

Habitat - populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte

diferite: izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. Spre

deosebire de alte zone ale arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari, urcând

numai până la 450 m (dealul Pietricica din Piatra Neamţ). Specia există în afara arcului

carpatic, până la graniţele ţării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş,

densitatea populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea. Trăieşte în

galerii având fiecare individ o galerie proprie.



Biologie. Popândăul este o specie diurnă, consumă atât hrană animală cât şi vegetală.

Hrana vegetală este predominantă, fiind alcătuită din părţile verzi ale plantelor (tulpini,

frunze, muguri), rădăcini şi seminţe. Hrana animală consumată preponderent primăvara şi

vara este formată din specii mici de vertebrate şi nevertebrate (râme, melci, miriapode,

insecte). Perioada de reproducere începe în luna martie, durata gestaţie este de 25-28 zile/an,

femelele au o sigură gestaţie/an. Popândăul este vânat de speciile de păsări şi mamifere

carnivore diurne.





naţional (nesemnificativă la nivel naţional; formularul standard Natura 2000 al Ariei



sitului menţionat;




Amenajarea statiei de sortare prin lucrări de exacavare pe suprafaţa propusă de S.C.

KOROLIS S.R.L. în extravilanul localităţii Umbrăreşti va influenţa populaţia speciei în zonă

şi la nivelul ROSCI 0162 astfel:

suprafaţa propusă pentru realizarea lucrărilor de decopertare prezintă caracteristicile

habitelor frecventate de această specie, totuşi, la deplasările în teren nu au fost

identificate găuri de intrare în galeriile săpate de popândăi pe amplasament –

consecinţă a prezenţei câinilor de la stână, a păşunatului frecvent dar şi a condiţiilor

staţionare – coperta subţire şi prezenţa materialelor necoezive în subsolul

amplasamentului nu oferă stabilitate galeriilor săpate de această specie;

realizarea lucrările de amenajare propuse nu va determina reducerea habitatelor

utilizate de specie la nivelul sitului de importanţă comunitară ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior;



după amenajarea statiei, pe suprafaţa amenajată ca spaţiu verde se vor forma condiţii

favorabile speciei (vegetaţie ierboasă, coperta va fi mai înaltă datorită adăugării peste

stratul existent a volumului rezultat din lucrările de decopertare de pe amplasament iar

presiunea antropică va fi mai redusă (perimetrul va fi încercuit de un gard care va

limita traficul pe amplasament)

funcţionarea statiei nu influneţa distribuţia şi abundenţa speciei la nivelul ROSCI

0162 Lunca Siretului Inferior;

Implementarea proiectului propus de S.C. KOROLIS S.R.L. nu va determina

modificări în distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciei Spermophilus citellus la

nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Emys orbicularis – ţestoasa de apă

Habitat. Ape dulci lin curgătoare şi stătătoare cu vegetaţie acvatică bogată, mai ales

iazuri, precum şi zonele mlăştinoase. Preferă habitatele ripariene cu vegetaţie, însorite, cu sol

nisipos necesar depunerii pontei. Specie comună în toată Europa, cu exceptia Scandinaviei şi

Arhipelagului Britanic; de asemenea, este prezentă în vestul Asiei şi nord-vestul Africii. În

unele zone din Europa a dispărut, însă specia a fost reintrodusă. Ţestoasa de apă era mai

comună în trecut cu o distribuţie mai extinsă decât în prezent. Degradarea sau distrugerea

habitatelor naturale a determinat o distribuţie mozaicată cu populaţii mici, izolate, ameninţate

cu dispariţia.

Biologie. Ţestoasa de apă este o specie ovipară, depune ponta alcătuită din 3-6 ouă pe

maluri nisipoase într-o groapă săpată de femelă cu membrele posterioare. În timpul iernii, şi

în perioadele secetoase se refugiază în mal până la reapariţia condiţiilor optime. Regimul

alimentar este alcătuit din nevertebrate, peşti, amfibieni, se hrăneşte numai în apă.


Conform Formularului Standard Natura 2000 pentru ROSCI0103:










Realizarea lucrărilor la statia de sortare propusă de S.C. KOROLIS S.R.L. în

extravilanul localităţii Umbrăreşti va influenţa populaţia speciei în zonă şi la nivelul ROSCI

0162 astfel:

suprafaţa propusă pentru implementarea proiectului nu prezintă caracteristici ale

habitatului favorable acestei specii, la deplasările în teren nu au fos identificate

exemplare ale ţestoasei de apă pe amplasament;

realizarea lucrărilor nu va afecta suprafeţe de habitat utilizate de specia Emys

orbicularis pentru staisfacerea necesităţilor ecologice la nivelul ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior;

Prin implementarea proietului – executarea constructiilor nu se reduc

suprafeţele de habitate utilizate de specie la nivelul sitului de importanţă comunitară

sau în vecinătatea acestuia.

Bombina bombina – buhai de baltă cu burta roşie

Habitat. Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare,

ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. În

România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei,

Crişana şi Podişul Moldovei.

Biologie. Perioada de reproducere este aprilie-mai, iar în condiţii de mediu favorabile

se poate repeta în luna august. Regimul alimentar este alcătuit din viermi, melci şi insecte.

Bombina bombina este consumată de un număr redus de specii prădătoare din cauza glandelor

tegumentului care secretă mucus cu conţinut ridicat de substanţe toxice. Este vulnerabilă în

principal datorită dispariţie bălţilor temporare prin îndiguiri şi lucrări de desecare.

Relevanţa sitului pentru specie











Realizarea lucrărilor de amenajare statie de sortare agregate minerale propusă de S.C.

KOROLIS S.R.L. în extravilanul localităţii Umbrăreşti va influenţa populaţia speciei în zonă

şi la nivelul ROSCI 0162 astfel:

nu sunt afectate resursele de hrană disponibile din habitatele frecventate de această

specie;

condiţiile de habitat caracteristice speciei nu sunt afectate deoarece specia utilizează

habitate precum bălţile permanente sau temporare. Suprafaţa perimetrului de

exploatare nu prezintă habitate favorabile acestei specii;

deşi de-a lungul drumurilor de exploatare se formează bălţi temporare în urma

precipitaţiilor abundente, apa se infiltrează repede în sol datorită permeabilităţii mari a

straturilor de nisip şi pietriş din care sunt formate terasele râului Siret;

Implementarea proiectului nu are impact asupra distribuţiei şi abundenţei speciei

pe suprafeţe cuprinse în ROSCI 0162 şi nici pe suprafeţe limitrofe.

Aspius aspius (avat) – cod 1130

Habitat. Trăieşte în toate râurile de şes, însă urcă şi în zone mai înalte, preferă apele

limpezi şi repezi, dar îl întâlnim şi în lacurile şi bălţile adânci, cu fundul nisipos şi pietros.

Biologie. Reproducerea începe în luna martie când temperatura apei atinge 6-10ºC şi

se încheie în luna aprilie. Ecloziunea icrelor durează 5-6 zile. Este o specie diurnă care se

hrăneşte cu peşte mărunt (peşti de talie mică), larve de insecte, moluşte mici, crustacee şi

viermi.











Amplasamentul proiectului este terestru si nu afecteaza habitatele acvatice

specifice ihtiofaunei

Cobitis taenia (zvârluga) – cod 1149

Habitat. Ape stătătoare sau lin curgătoare, cu funduri mâloase, poate fi întâlnita şi în

apele montane şi de deal ale căror albii sunt mâloase.

Biologie. Exemplarele acestei specii stau adesea îngropate în mâl sau nisip, se

hrăneşte în timpul nopţii. Se reproduce din aprilie până în iunie. Hrana este alcătuită din

nevertebrate şi alge.









Amplasamentul proiectului este terestru si nu afecteaza habitatele acvatice specifice

ihtiofaunei

Gobio kessleri (porcuşorul de nisip) – cod 2511

Habitat. Răspândită în cursul inferior al Siretului, Prutului, Argeşului, Ialomiţei,

Milcovului şi în Dunăre. „În România, specia Gobio kessleri lipseşte în zona păstrăvului,

lipanului şi moioagei, apare uneori în zona scobarului, este frecvent în zona mrenei şi mai

apare în unele râuri în zona crapului. Este o specie eurivalentă, fiind prezentă în zona de

câmpie, de podiş şi zona deluroasă, mai rar în zona submontană, (70 – 600 m altitudine);

preferă ape cu viteză de curgere cuprinsă între 40 şi 70 cm/s; preferă sectoarele de râu cu o

adâncime a apei relativ redusă şi cu substrat nisipos sau cu pietriş, fiind colectată, însă, şi din



sectoarele de râu cu substrat format din stânci, roci de dimensiuni medii sau mâl, sau substrat

mixt” (D. Bănăduc). Este o specie reofila, preferă fundul nisipos al râurilor mari, în zonele de

şes si colinare.

Biologie. Hrana speciei provine din resurse trofice variate: nevertebrate şi vertebrate

acvatice (larve de chironomide, trichoptere şi efemeroptere; oligochete), resturi vegetale

provenite din flora submersă sau terestră (antrenate accidental în mediul acvatic).

Reproducerea are loc în martie-aprilie; o femelă depune până la 1500 icre într-o groapă săpată

în mal; ecloziunea după cca 5 zile; durata de viaţă a indivizilor este de cca 3 ani.











Gobio albipinnatus (porcuşor de nisip) – cod 1124

Habitat. Trăieşte în Dunăre şi în cursul inferior al râurilor de şes cu substrat de nisip

fin sau argilă (între altitudinile 50 – 280 m), dar poate fi întâlnită şi în sectoarele cu substrat

alcătuit din combinaţii în diferite proporţii şi combinaţii de argilă, peitriş, nisip, bolovani.

Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă şi curent slab (între 20 şi 50 cm/s). Evită sectoarele cu

apă mai rapidă sau stătătoare şi fund mâlos. Porcuşorul de nisip are o răspândire sub media

speciilor de pe teritoriul României.

Biologia. Trăieşte mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Se hrăneşte doar cu faună

bentonică, în special diatomee, efemeroptere, etc. Reproducerea are loc în perioada mai şi

iunie.













Gymnocephalus schraetzer (răspăr) – cod 1157

Habitat. Răspărul este o specie exclusiv de apă curgătoare; trăieşte în Dunăre şi

râurile moderat curgătoare, pe substrat de nisip, ocazional chiar pe pietriş; ajunge uneori până

în zona de coline a râurilor. În râuri trăieşte în cârduri de câteva zeci sau sute de indivizi,

uneori în amestec cu alte specii mai mult sau mai puţin reofile. În general evită coturile

râurilor cu apă stătătoare. Apare în unele bălţi ale Dunării în mod accidental. Poate întreprinde

migraţii scurte.

Biologia. Reproducerea are loc primăvara, în aprilie – mai când întreprinde migraţii în

susul râurilor pentru a depune ponta sub formă de benzi late. Icrele sunt adezive şi sunt

depuse în benzi late, pe fund tare, în curent. Hrana constă din nevertebrate bentonice şi rar din

icre şi puiet de peşte.













Misgurnus fossilis (ţipar) - cod1145

Habitat. Trăieşte în ape stătătoare sau cu curent încet, cu fund nămolos, mai mult

îngropat. Este răspândit în toate bălţile, heleşteele, canalele şi pe cursurile mai liniştite ale

râurilor, din delta pana în zona submontană.

Biologie. Este rezistent la lipsa de oxigen şi se hrăneşte cu faună de fund, viermi, larve

de insecte, moluşte mici. Se reproduce în lunile martie-iunie când femelele lipesc icrele de

plantele acvatice.











Plecus cultratus (sabiţă) – cod 2522

Habitat. Trăieşte în fluvii şi râuri de şes, precum şi în multe lacuri mari interioare;

frecvent şi în limanurile şi lacurile litorale, precum şi în părţile îndulcite ale mărilor. Sabiţa

are o răspândire relativ redusă pe teritoriul României, în comparaţie cu alte specii de peşti.













Rhodeus sericeus amarus (boarcă) – cod 1134

Habitat. Trăieşte exclusiv în ape dulci. Prefera apele stătătoare sau încete, de aceea

în râuri se întâlneşte mai ales în braţele laterale, dar este destul de frecvent şi în plin curent,

până aproape de zona montana a râurilor. Boarţa are o răspândire relativ mare pe teritoriul

României.









Amplasamentul proiectului este terestru si nu afecteaza habitatele acvatice specifice

ihtiofaunei



Sabanejewia aurata (dunarița) - cod 1146

Habitat. Specia trăieşte în râuri, începând de la munte, până la şes. Preferă fundul de

prundiş amestecat cu nisip, dar se întâlneşte frecvent şi în porţiunile exclusiv nisipoase ale

râurilor şi destul de frecvent pe fund argilos, sub malurile verticale, la rădăcinile sălciilor. În

râurile nisipoase, cea mai mare parte a timpului se îngroapă în nisip. Lipseşte în râurile

nămoloase.

Biologie. Reproducerea pare a avea loc din luna mai până pe la mijlocul verii.

Dimorfismul sexual al masculilor este mai pronunţat în perioada de reproducere. Hrana constă

din diatomee şi mici nevertebrate.








sau parţial degradate dar uşor de refăcut.



Zingel streber (pietrar) – cod 1160

Habitat.Trăieşte în Dunăre şi râurile de deal şi şes, exclusiv în locurile cu curent, pe

fund de pietriş, nisip sau argilă. Fusarul este o specie cu o răspândire medie pe teritoriul

României.

Biologie. Hrana este constituită dintr-o gamă largă de animale bentonice, icre sau puiet

de peşte.













Zingel zingel (fusar) – cod 1159

Habitat. Este prezent în Dunăre şi în râurile mari şi relativ adânci, pe fund de nisip,

pietriş sau argila. Reproducerea are loc în martie şi aprilie în plin curent, icrele fiind depuse

pe pietre. Se hrăneşte cu insecte acvatice, crustacee, icre şi peşti mici. Specia este protejata

prin: Convenţia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 5), Lista Roşie IUCN,

Legea 462/2001 (Anexa 3A si 4A) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice.

Biologie. Regimul alimentar este contituit din nevertebrate bentonice, icre şi peşte

mic.













Lucanus cervus (rădaşca)

Habitat.

Rădaşca este cel mai mare coleopter din România şi din Europa. O mare parte din viaţă

şi-o petrece sub scoarţa arborilor căzuţi sau bătrâni, ascunsă de privirile noastre. Poate fi

observată de la sfârşitul lunii mai şi până în august, aceasta fiind perioada de împerechere şi

depunerea ouălor.










Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra speciei, nu vor fi afectate

de lucrările propuse suprafeţe care prezintă trunchiuri uscate.

Vertigo angustior

Specie de gasteropod care trăieşte în zonele mlăştinoase sau pe soluri care sunt

permanent umede, nu este prezentă în zone permanent submerse sau pe suprafeţe care prezintă

deficit de umiditate.


Conform Formularului Standard Natura 2000 pentru ROSCI0162. Prezenţa speciei la

nivelul ariei naturale protejate este incertă.


Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra speciei, nu vor fi afectate

de lucrările propuse suprafeţe care prezintă trunchiuri uscate.



În formularul Natura 2000 pentru situl de importanţă comunitară Lunca

Siretului inferior nu sunt citate specii prioritare conform OUG 57/2007 modificată şi

completată de OUG 154/2008. Nici una dintre specii prioritare cuprinse în Anexa III la

OUG 57/2007 nu se regăseşte în situl de importanţă comunitară Lunca Siretului

Inferior.

În concluzie, realizarea proiectului „Statie de sortare agregate minerale în comuna

Umbrărești, județul Galați” având ca beneficiar S.C. KOROLIS S.R.L. nu afectează

integritatea situl de importanţă comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

deoarece:

nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol, apă şi aer sau

floră şi faună, care definesc structura şi/sau funcţia unei arii naturale

protejate de interes comunitar.

nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de

importanţă comunitară;

nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă

comunitară;

nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei

naturale protejate de interes comunitar;

nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar;

XI. 8. Descrierea funcţiilor ecologice ale habitatelor şi speciilor de

importanţă comunitară din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior afectate

de proiect

1.Habitatele de importanță comunitară din ROSCI 0162 afectate de implementarea

proiectului

Proiectul propus de S.C. KOROLIS S.R.L. - „Statie de sortare agregate minerale în

comuna Umbrărești, județul Galați” nu afectează habitatele de interes comunitar din

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior (Tabel 15). Deși suprafața propusă (5000 m.p.)



pentru implementarea proiectului se afla in incinta ariei naturale protejate menționate, pe

amplasament nu sunt habitate de importanţă comunitară menţionate în formularul

sandard Natura 2000.

Tabel 15- Suprafeţele ocupate de habitate de importanţă comunitară citate în formularul

standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior care vor fi afectate de

implementarea proiectului

Nr.

crt.

DENUMIRE HABITAT

SUPRAFEŢE

AFECTATE

DE PROIECT

1. 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele

montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi

Callitricho-Batrachion

0

2. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0

3. 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus

laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din

lungul râurilor (Ulmenion minoris)

0

4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de

Chenopodion rubri şi Bidention

0

5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 0

6. 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus

spp.

0

7. 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus

excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0

Activităţile din cadrul proiectului (transportul agregatelor, amenajarea şi funcţionarea

statiei de sortare) nu afectează habitatele de interes comunitar. Proiectul se va dezvolta la

nivelul teraselor înalte ale râului Buzău, într-o zonă dominată de vegetaţie ierboasă de talie

mică, cu rare exemplare din speciile Rosa canina și Crataegus monogyna. Habitatul prezent



pe suprafața amplasamentului propus pentru implementarea proiectului este puternic

antropizat.

2.Speciile de importanță comunitară din ROSCI 0162 afectate de implementarea

proiectului (Tabel 16)

Speciile de mamifere menționate în formularul standard natura 2000 pentru ROSCI

0162 Lunca Siretului Inferior sunt Lutra lutra și Spermophilus citellus.

Specia Lutra lutra nu va fi influențată de lucrările care vor fi efectuate în vederea

amenajarii statiei de sortare.

Realizarea lucrărilor necesare proiectului nu va avea impact asupra speciei

Spermophilus citellus deși suprafaţa propusă pentru realizarea lucrărilor de decopertare

partiala prezintă caracteristicile habitelor frecventate de această specie, totuşi la deplasările în

teren nu au fost identificate găuri de intrare în galeriile săpate de popândăi.

După amenajarea zonei perimetrale se vor forma condiţii favorabile speciei (vegetaţie

ierboasă, coperta va fi mai înaltă datorită adăugării peste stratul existent a volumului rezultat

din lucrările de decopertare de pe amplasament iar presiunea antropică va fi mai redusă

(perimetrul va fi încercuit de un gard care va limita traficul pe amplasament).

Conform formularului Natura 2000 speciile de amfibieni încadrate în anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE – Directiva Habitate, identificate în situl Natura 2000 ROSCI

0103 Lunca Buzăului sunt: Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie), Bombina

variegata (buhai de baltă cu burta galbenă) şi Triturus dobrogicus. Lucrările propuse prin

proiect nu vor influenţa negativ distribuţia şi abundenţa acestor specii la nivelul sitului de

importanţă comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior deoarece nu afectează habitatele

populate de acestea şi nici suprafeţe situate în perimetrul ariei naturale protejate.

Conform formularului Natura 2000 speciile de amfibieni încadrate în anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE – Directiva Habitate, identificate în situl Natura 2000 ROSCI

0162 Lunca Siretului Inferior sunt: Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie) şi

Triturus cristatus (tritonul cu creastă). Lucrările propuse prin proiect nu vor influenţa negativ

distribuţia şi abundenţa acestor specii la nivelul sitului de importanţă comunitară ROSCI 0162

Lunca Siretului Inferior deoarece nu afectează habitatele populate de acestea.



Din clasa Reptilia a fost citată specia Emys orbicularis în formularul standard Natura

2000 pentru situl de importanță comunitară. Realizarea lucrărilor propuse în perioada de

constrcuție nu va avea impact negativ asupra acestei specii .

Tabel 16- Efectul implementării proiectului asupra speciilor de interes comunitar de pe

suprafaţa amplasamentului

Specia Suprafaţa de habitat ocupată

de specie redusă de


Efectul implementării proiectului

Lutra lutra

0

proiectul nu va afecta habitatele acestei specii

Spermophilus citellus 0 specia nu a fost identificată pe

suprafaţa propusă pentru


suprafața propusă pentru implementarea

proiectului nu corespunde necesităților

ecologice ale speciei

Emys orbicularis 0 în perioada de construcție, proiectul nu va

afecta habitatele acestei specii

Bombina bombina 0 proiectul nu va afecta habitatele acestor specii

Triturus cristatus 0

Aspius aspius 0

atât în perioada de construcție cât și în cea de

funcționare, proiectul nu va afecta habitatele

acestor specii

Cobitis taenia 0

Gobio kesseri 0

Gobio albipinnatus 0

Gymnocephalus schraetzer 0

Misgurnus fossilis 0

Plecus cultratus 0

Rhodeus sericeus amarus 0

Sabanejewia aurata 0

Zingel streber 0

Zingel zingel 0

Vertigo angustior 0 atât în perioada de construcție cât și în cea de

funcționare, proiectul nu va afecta habitatele

acestor specii

Lucanus cervus 0

Speciile ihtiofaunei, Aspius aspius (avat), Gobio kessleri (porcuşorul de nisip),

Gymnocephalus schraetzer (răspăr), Misgurnus fossilis (ţipar), Plecus cultratus (sabiţă)

Rhodeus sericeus amarus (boarcă), Sabanejewia aurata (dunarița), Zingel streber (pietrar) și

Zingel zingel (fusar) – menţionate în formularul standard Natura 2000 ca specii de importanţă

comunitară nu vor fi afectate de implementarea proiectului deoarece proiectul nu intervine in



mediul acvatic al râului Siret, amplasamentul fiind situat în exteriorul digului de protecție

împotriva inundațiilor la o distanță de 2000 m de albia minoră.

Speciile de nevertebrate de importanță comunitară menționate pentru acest sit sunt

Lucanus cervus și Vertigo angustior - acestea nu vor fi afectat ede implementarea proiectului.

XI.9. Relaţiile structurale şi funcţionale care formează şi menţin

integritatea ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior

Totalitatea factorilor abiotici -climă, relief, ape de suprafaţă şi biotici (fauna şi flora)

care contribuie la realizarea unui cadru natural alcatuiesc o structura bine definita cum este si

in cazul ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Perimetrul propus pentru implementarea proiectului Statie de sortare agregate minerale

se afla în terasa inferioară a malului stâng al râului Siret. Bazinul hidrografic al râului Siret se

desfasoara pe versanţii estici ai Carpaţilor Orientali şi parţial în Podişul Moldovei. Râul îşi are

obârşia în zona flişului paleogen a Carpaţilor Păduroşi (pe teritoriul Ucrainei). Încă de la

izvoare îşi croieşte o vale transversală tipic montană cu pantele medii în jur de 10 m/km, care

se menţin până la pătrunderea în depresiunea subcarpatica a Berhometului (Ucraina).

Clima este temperată cu mari variaţii determinate de confluenţa reliefului.

Zona în care este amplasat proiectul propus se încadrează într-un climat de tip temperat -

continental, de nuanţă moderată, cu primăveri timpurii şi toamne lungi, cu veri secetoase şi

ierni geroase însoţite de viscole puternice.

Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10 – 11 oC (cu variaţii cuprinse între - 20

oC şi + 38

oC),

Precipitaţiile au, în timpul verii, valori cuprinse între 700 - 750 mm, iar în timpul iernii

între 350 - 400 mm. Mai sunt de menţionat şi ploile torenţiale, care în această zonă sunt

producătoare de viituri şi puternice eroziuni ale solului.

Neuniformitatea precipitaţiilor este evidenţiată fie printr-o frecvenţă şi abundenţă

excesivă, fie printr-un deficit pluviometric. Astfel, vara mai ales, se produc averse torenţiale,

când într-un timp scurt se pot înregistra cantităţi care pot depăşi media lunii respective, dar şi



secete, cu ploi puţine sau fără ploi. Ambele fenomene pot avea consecinţe negative asupra

terenurilor în pantă şi descoperite, prin activarea proceselor erozionale, cât şi asupra

terenurilor din lunci prin creşterea excesului de umiditate. Vânturile sunt determinate atât de

circulaţia generală a atmosferei, cât şi de condiţiile reliefului local. Dinamica maselor de aer

este mai activă pe văi şi pe suprafeţele descoperite ale înălţimilor mari şi fără obstacole.

Vânturile cele mai frecvente sunt cele dinspre nord-est, urmate de cele dinspre est şi

sud-est, primele fiind în general însoţite şi de precipitaţii, iar ultimele fiind mai uscate; din

aceste direcţii dominante se înregistrează şi vitezele cele mai mari, cu valori medii de peste 4

m/s.

Din punct de vedere geologic, zona studiată se încadrează în extremitatea nord-estică a

Platformei Valahe. În acest perimetru, Câmpia Română se situează în zona de tranziţie a

avanfosei pericarpatice, unde cutele Subcarpaţilor sunt mascate de depozite aluvio-proluviale

şi deluviale de până la 600-800m.

Structural, este o zonă de racordare a trei unităţi geologice: în partea de SE - Masivul

Nord Dobrogean, la NE - Depresiunea Bârladului, iar la V- Depresiunea pericarpatică

neogenă Odobeşti.

Formaţiunile întâlnite la zi în zona studiată sunt atribuite pleistocenului mediu superior

şi holocenului reprezentate prin: pleistocenul inferior reprezentat prin „stratele de Cândeşti”,

acoperite în totalitate de formaţiunile mai noi; Pleistocenul mediu superior – depozite

aluvionare ale teraselor superioare şi medii ale Siretului, care au în bază un pachet pelitic,

alcătuit din argile fin nisipoase, urmat de pietrişuri şi nisipuri peste care s-au suprapus

depozite loessoide cu grosimi de 3,5-6,0m.; holocenul este reprezentat prin depozitele

aluvionare ale râului Siret şi anume terasele medii şi inferioare şi şesurile aluviale (grinduri si

plaje) constituite din pietrişuri şi nisipuri cu rare intercalaţii argiloase.

Relieful este specific luncii Siretului, uneori inundabilă, cu meandrele părăsite ale

râului.

Lunca Siretului Inferior este o unitate individualizată care se desfăşoară din dreptul

localităţii Mărăşeşti până la confluenţa râului cu fluviul Dunărea, formată dintr-un şes larg şi

terase locale de luncă. Este un relief tipic de acumulare format din râul Siret şi afluenţii lui de

pe ambele maluri, bogat în aluviuni. În lungul luncii Siretului se află zona de subzistentă unde

mişcările de lăsare ocupă o arie întinsă, având o maximă intensitate tocmai pe cursul lui, la



contactul dintre podiş şi câmpie, care corespunde în aval de Nămoloasa, cu linia tectonică

Paşcani-Nămoloasa-Galaţi.

În cursul său inferior râul Siret, depune cantităţi mari de aluviuni şi prezintă un fenomen

accentuat de despletire şi meandrare.

Lunca inundabilă a râului Siret, pe cursul său inferior, este presărată inegal de potcoave,

verigi, albii părăsite, bălţi şi japşe, unele din ele având legături directe cu râul, altele sunt

unite cu râul numai în perioada viiturilor, în timp ce altele sunt izolate complet de râu,

alimentându-se prin infiltraţii (după Matei şi Manea, 1990).

Din punct de vedere hidrologic potentialul teritoriului analizat este reprezentat de apele

de suprafata (Raul Siret) si cele subterane.

Râul Siret are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s iar scurgerea medie specifică este

de 4,82 l/s/kmp. La vărsare debitul râului Siret este de 210 mc/s fiind cel mai mare din râurile

României.

Regimul hidrologic al acestui curs de apă se caracterizează printr-o alimentare

predominant pluvială în proporţie de 70 - 80%, ceea ce conduce la oscilaţii mari şi

neuniforme ale nivelelor hidrologice şi ale debitelor.

Cele mai mari scurgeri se produc primăvara la topirea zăpezii, şi vara, în timpul ploilor

torenţiale, iar cele mai mici se produc iarna şi toamna. În timpul scurgerilor mari, creşterile de

nivele şi debite au provocat inundaţii şi exces de umiditate în luncile aferente.

Debitul solid al Siretului este de 254 kg/s, turbiditatea oscilează, în medie, între 1-

2.500g/mc, iar scurgerea solidă specifică de la mai puţin de 0,5 până la 1 t/ha/an.

Debitul mediu multianual al Siretului a fost calculat la 194 mc/s la Lungoci şi de 210

mc/s la Şendreni în judeţul Galaţi (exceptie istorica din 14 iulie 2005 , debitul râului Siret

atingând 4 650 mc/s la stația hidrometrică Lungoci) .

Regimul scurgerii râul Siret - Post hidrometric Lungoci (situat în aval) este prezentat in

Tabelele 17,18, 19, 20, 21,22.

Tabel 17-Scurgerea minimă în secţiune

Qmed lunare (mc/s)

80% anual 90% anual 95% anuale

26,2 18,3 18,3



Tabel 18-Scurgerea maximă și minimă în secţiune în regim influențat

Q maxim istoric Q minim istoric

4 650 mc/s – iulie 2005 14,2 mc/s-1996

Tabel 19-Scurgerea maximă în regim natural

Probabilitatea de calcul

1.% 2.% 5.% 10.% 20.% 50.%

3 800 3 290 2 635 2 115 1 300 650

Tabel 20-Debite lunare minime anuale:

Probabilitatea de calcul

80.% 90.% 95.%

26,2 21,9 18,3

Regimul aluviunilor (în suspensie) în regim natural urmărit şi calculat la staţia

hidrometrică Lungoci (circa 20 km aval de balastieră) este următorul:

Tabel 21-Regimul aluviunilor (în suspensie) în regim natural

Debit solid în suspensie (Ro)

Kg/s X 106

t/an X 106

mc/an

254 8,01 5,04

În ceea ce privește debitul mediu multianual de aluviuni târâte, conform datelor

existente în literatura de specialitate, se apreciaza a fi de cca 10 % din cele în suspensie:

Tabel 22- Debitul mediu multianual de aluviuni târâte

Debit aluviuni tarate (Go)

Kg/s X 106

t/an X 106

mc/an

25,4 0,8 0,5



Volumul annual total de aluviuni estimat este:

Vtotal = 5 041 277 mc + 504 128 mc = 5 545 405 mc.

Monitorizarea calităţii apelor râului Siret a fost realizată în anul 2009 de către SGA

Vrancea, iar secţiunile de supraveghere au fost următoarele: Cosmeşti (km 444); Ionăşeşti;

Lungoci (km 495); Şendreni (km 565).

Clasele de calitate ale raului Siret in perioada 2004-2009 sunt prezentate in Tabel 23

si Tabel 24 (Sursa de date: SGA Vrancea, Direcţia Apelor Bacău)

Tabel 23-Clasele de calitate ale râului Siret în perioada 2004 – 2009

Nr

.

crt.

Secţiunea de

supraveghere

2004 2005 2006 2007 2008 2009

1. Cosmeşti III II II II I II

2. Ionăşeşti III II II II I II

3. Lungoci III II IV II II II

4. Şendreni III II IV II II II

Tabel 24-Clasele de calitate ale râului Siret în anul 2009

Nr.crt. Secţiunea

de control

RO Nutrienţi Ioni

generali,

salinitate

Poluanţi

toxici

specifici de

origine

naturală

Alţi

indicatori

chimici

relevanţi

Grupa

generală

1. Cosmeşti I II I I I I

2. Ionăşeşti I I II I I II

3. Lungoci I I II I I II

4. Şendreni II I II I I II

Se poate concluziona ca pe parcursul anului 2009 raul Siret s-a incadrat in

obiectivele clasei a II- a de calitate ( Ord. nr. 161/2006) iar in zona de supraveghere

Cosmesti si Ionasesti (judetul Galati) calitatea apei din raul Siret s-a imbunatatir fata de

anii anteriori.

În zona Movileni se dezvoltă un strat acvifer freatic continuu care a fost interceptat în o

serie de foraje în nisipurile şi pietrişurile holocene.

Orizontul freatic cu nivel liber este alimentat din apele râului Siret, nivelul hidrostatic

oscilând între2,3 și 3,0 m în zona terasei inferioare de pe malul stâng, cu adâncimi de 20 – 25



m în zona terasei înalte din localitatea Movileni și cu adâncimi cuprinse între 5,0 și 6,0 m în

zona localității Ciușlea de pe malul drept al râului Siret. Stratul acvifer freatic constituie

principala sursă de apă potabilă în zonă.

Din punct de vedere al seismicitatii obiectivul se află în zona seismică VIII 1/2 (A cf.

100/92) comform STAS 11100/1-77.

Un rol important în cadrul factorilor de mediu care definesc ROSPA 0071 și

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este deţinut de cursul râului Siret.

Orice modificare calitativă sau cantitativă a cursului râului atrage după sine

modificări ale vegetaţiei şi faunei acvatice dar şi compoziţiei specifice a organismelor

care populează malurile sale.

Din punct de vedere al evoluţiei pe termen scurt şi mediu cel mai susceptibil de a suferi

modificări este factorul de mediu apă prin componenta apă de suprafaţă reprezentată în marea

majoritate la nivelul sitului de importanţă comunitară de cursul râului Siret.

Ecosistemul se caracterizează printr-o organizare caracteristică, fiind constituit din două

componente funcţionale: biotop (mediul neviu sau componenta abiotică) şi biocenoză

(mediul viu sau componenta biotică).

Speciile de plante produc prin fotosinteză hrana care constituie sursa de materie şi

energie pentru celelalte specii. Plantele depind de condiţiile de mediu: umiditate, temperatură,

lumină, fertilitatea solului etc. Aspectul exterior al unui ecosistem este puternic influenţat de

speciile de plante care îl populează.

Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile biocenozei, cât şi de

interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop.

Pe baza acestor relaţii, ecosistemul poate asigura desfăşurarea a trei funcţii esenţiale:

funcţia energetică,

funcţia de circulaţie a materiei,

funcţia de autoreglare.



Între formele de viaţă şi mediu au loc permanente schimburi de energie şi materie.

Această circulaţie internă realizată prin intrări şi ieşiri continue de substanţă şi energie,

asigură o anumită stabilitate a sistemului. Intrările sunt alcătuite în principal din energia

solară, precipitaţii şi substanţe organice şi minerale. Ieşirile sunt reprezentate în principal de:

căldură, dioxid de carbon, oxigen şi materiile pe care le antrenează apa.

Pe suprafața ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior există o reţea de

ecosisteme care se întrepătrund şi se influenţează unele pe altele: zăvoaie, fâneţe, păşuni,

tufărișuri, mediul acvatic etc. Acestea nu sunt sisteme izolate (închise), fiind conectate prin

intercondiţionări reciproce. Aceste legături fac ca efectele negative apărute într-un ecosistem

să se propage în lanţ şi în ecosistemele alăturate. Legăturile tipurilor de ecosisteme din

ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior se materializează prin fluxul de materie

şi energie care formează ciclurile biogeochimice. Aceste cicluri leagă componenta vie

(biocenoza) de componenta nevie (biotopul) a unui ecosistem.

Delimitarea ecosistemului de pădure (zăvoaie) de cel al pajiştilor din jur este destul de

evidentă. În schimb, delimitarea diferitelor ecosisteme de pajiște este uneori foarte dificilă

datorită modificării treptate a biotopului şi a interferenţei mai multor ecosisteme vecine.

Raportat la influenţa antropică, ecosistemele ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior se pot clasifica în două grupe: ecosistemele naturale şi ecosisteme artificiale

sau antropice. Ecosistemele naturale ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

sunt reprezentate prin păduri (zăvoaie), tufărișuri, râuri şi pajisti antropizate.

Ecosistemele artificiale (antropogene) sunt acele ecosisteme în care intervenţia omului

este resimţită parţial sau total. Ele au fost transformate de oameni prin modificarea biotopului

natural pentru a crea condiţii corespunzătoare anumitor soiuri de cultură sau anumitor specii

de animale – pășunile, terenurile arabile.

Atunci când omul ţine sub control toate legăturile dintre componentele vii şi mediul

înconjurător (cazul unei ferme zootehnice), intervenţia omului asupra modificării biotopului

este totală. Aceste modificări, în funcție de directia și intensitatea lor, pot afecta în mod

nefavorabil sau favorabil habitatele și populațiile speciilor pentru care au fost desemnate

ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Astfel, culturile agricole învecinate şi

cele din interiorul sitului, pot furniza resurse suplimentare de hrană pentru pasarile granivore.



De asemenea, agroecosistmele pot furniza resurse importante de hrană pentru speciile de

mamifere mici și implicit pentru speciile de păsări răpitoare care consumă aceste mamifere.

Ecosistemele naturale au o structură extrem de complexă şi un echilibru dinamic solid.

Ecosistemele amenajate de om (cum sunt păşunile şi terenurile agricole) au o structură

simplificată, cu susţinere energetică sporită pentru menţinerea echilibrului în condiţiile

realizării obiectivului pentru care au fost create, şi anume o productivitate ridicată.

Ţinând cont de complexitatea unui ecosistem şi de tipurile de ecosisteme incluse

ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, tipurile de interacţiuni funcţionale sunt

extrem de diverse, ele reprezentând practic multitudinea combinaţiilor posibile între

elementele sale structurale. Dintre toate acestea, cele mai importante grupe de interacţiuni

sunt cele din lumea vegetală, cele din regnul animal, cele dintre plante şi animale, iar pentru

ecosistemele amenajate, interacţiunile în care este implicat şi omul.

Interacţiunile existente în lumea vegetală se produc atât între specii cât şi între indivizii

aceleaşi specii. Ele se manifestă în diferite feluri: concurenţa pentru apă, influenţa umbrei,

răspândirea bolilor etc., multe altele nefiind încă descoperite şi analizate.

Interacţiunile în regnul animal sunt la fel de diversificate, ele arătând labilitatea

echilibrului biologic în interiorul ecosistemului. Dacă aceste interacţiuni sunt perturbate,

consecinţele sunt mari; cel mai adesea, perturbările sunt provocate de om.

În ecosistemele naturale relaţiile între prădători şi pradă, între paraziţi şi gazdă sunt

evidente. Competiţia între specii sau populaţii vecine poate fi atât de mare încât resursele

habitatului să devină insuficiente. Uneori, unele specii se pot menţine numai schimbându-şi

modul de hrănire sau distrugând concurentul respectiv (conform principiului excluderii

concurenţilor).

Relaţiile între plante şi animale sunt extrem de variate. Cel mai frecvent plantele

servesc drept hrană animalelor. În unele situaţii indivizii regnului animal pot răspândi

seminţele plantelor sau asigură polenizarea. Aceste interacţiuni nu sunt statice, lucru care

măreşte dificultatea studierii lor, ele putându-se schimba, de exemplu, şi numai în

funcţie de sezon. În fine, animalele pot utiliza plantele şi pentru a-şi face cuib, sau într-o altă

interacţiune ele pot fi într-o relaţie de apărare mutuală (ca de exemplu unele furnici care se



hrănesc cu secreţia unor plante şi care, simultan, alungă animalele care sunt tentate să se

hrănească cu plantele respective).

În ecosistemele amenajate, cu grade diferite de antropizare – păşunile şi fânețele din

ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, există mai multe tipuri de relaţii

structurale, care sunt relaţii noi între specii, ca urmare a introducerii lor de către om dintr-un

ecosistem în altul, precum şi relaţiile dintre speciile ecosistemelor amenajate, pe de o parte, şi

factorul uman, pe de altă parte.

După cum se ştie, complexitatea este definită ca numărul de „legături" şi de interacţiuni

ce se pot stabili între subunităţile unui sistem, ceea ce poate fi reprezentat şi ca o măsură a

numărului de retroacţiuni (feed-back-uri) ce se pot stabili între elementele menţionate. Dar

numărul de elemente, componente sub raport structural, ce caracterizează pe unitate de spaţiu

şi timp un ecosistem, îi dă acestuia diversitatea sau densitatea elementelor structurale şi a

celor funcţionale. Pe de altă parte, una din proprietăţile esenţiale ale oricărui tip de ecosistem

este tocmai aceea de a menţine între anumite limite integralitatea structurală şi funcţională şi

revenirea la o stare iniţială în urma oricăror perturbări, proprietate definită ca stabilitate.

În cazul agroecosistemelor de exemplu, menţinerea stabilităţii şi diversităţii se poate

asigura numai prin controlul exercitat de către om (prin cheltuirea unei cantităţi suplimentare

de energie). Factorul antropic reglează ecosistemul prin mecanisme de tip cibernetic (de feed-

back sau de feed-before), iar măsura numărului acestor retroacţiuni între elementele

ecosistemului reprezintă, după cum s-a mai menţionat, complexitatea sa. Este incriminată

astfel indestructibila relaţie om - agroecosistem, dar şi sugerată ideea rolului omului în

complexitatea ecosistemului.

Din punct de vedere al funcţiilor pe care le îndeplinesc, biocenoza ecosistemelor din

ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior cuprinde următoarele grupuri de

organizare:

1. producători – organisme autotrofe capabile să-şi sintetizeze substanţele necesare vieţii

pornind de la elemente minerale, apă şi energia luminoasă (marea majoritate a plantelor). O

mică parte dintre organismele autotrofe utilizează energia rezultată din unele procese chimice

fiind denumite chemosintetizatoare (unele bacterii).



2. consumatori – organisme heterotrofe care nu pot sintetiza direct substanţele organice

proprii pornind de la componentele simple abiotice (apă, săruri minerale şi energie). În funcţie

de hrana folosită aceştia se grupează în:

fitofage sau consumatori primari - care se hrănesc cu plante;

carnivore sau consumatori secundari – care se hrănesc cu alte animale şi

detritivore sau consumatori micşti – care se hrănesc cu resturi de natură

vegetală şi animală (viermi, unele protozoare, insecte). Tot în categoria

consumatorilor micşti intră şi animalele omnivore, care consumă atât plante,

cât şi animale. Acestea pregătesc acţiunea descompunătoare a

microorganismelor, fragmentând detritusul (resturi vegetale şi animale în

descompunere) în elemente de dimensiuni mici.

descompunătorii sau consumatori terţiari (bacteriile şi ciupercile) - sunt

organisme care prin procese de oxidare sau reducere, transformă substanţa

organică moartă pe care o descompun pe cale enzimatică, în compuşi

anorganici şi organici simplii.

Structura biocenozelor din ecosistemele din ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior este menţinută prin interacţiunile complexe care se stabilesc între specii

diferite (relaţii interspecifice) sau între indivizii aceleaşi specii (relaţii intraspecifice).

După modul de realizare relaţiile interspecifice pot fi grupate, simplificat, în patru

categorii:

1. relaţii trofice – relaţiile de nutriţie care apar între speciile unei biocenoze;

2. relaţii topice – apar atunci când un animal trăieşte în adăpostul altui animal;

3. relaţii fabrice – apar atunci când un animal utilizează ca material de construcţie

pentru adăpost, părţi ale unui organism din altă specie;

4. relaţii de transport – apar când o specie transportă altă specie (insectele transportă

bacterii).

Având în vedere cele mai sus menționate, relațiile structurale și funcționale care

crează și mențin integritatea ariilor protejate ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior, a habitatelor și a populațiilor speciilor pentru care aceast a fost desemnată sunt legate



de condițiile de hrănire, adăpost și reproducere pe de-o parte, iar pe de altă parte de presiunea

antropică și a tuturor factorilor externi care pot afecta biodiversitatea zonei analizate.

În sistemele europene de clasificare ale habitatelor, prin habitat se înţelege un

ecosistem, adică un habitat stricto senso (loc de viaţă, adică mediul abiotic în care trăieşte un

organism sau o biocenoză - un geotop căruia îi corespunde un ecotop) şi biocenoza

corespunzătoare care îl ocupă.

Printre cele mai cunoscute relaţii din domeniul ecologiei este răspândirea speciilor în

funcţie de caracteristicile abiotice ale mediului (temperatură, umiditate, lumină, etc). În acest

context cenozele prezente la nivelul luncii Siretului sunt rezultatul coexistenţei unui număr de

specii care pot supravieţui în condiţiile abiotice oferite de această zonă. Structura unei

biocenoze se bazează pe relaţiile trofice care se stabilesc între componentele sale. Având în

vedere acest aspect, la baza menţinerii structurii şi funcţiilor asociaţiilor vegetale şi animale

din sit se află producătorii reprezentați în mediul terestru de speciile ierboase, arbustive şi

arborescente, iar în cel acvatic de speciile de alge şi macrofite, precum şi de speciile higrofile.

Pe următorul nivel sunt situate speciile fitofage, urmate de la nivele superioare ale piramidei

trofice de cele carnivore. Alt factor implicat în structurarea biocenozei îl reprezintă interacţiile

dintre specii. Între populaţiile ce coexistă într-o biocenoză se stabilesc conexiuni (relaţii

interspecifice) ce determină atât structura, cât şi funcţiile biocenozei ca suprasistem integrator.

Relaţiile interspecifice ce pot exista între populaţiile speciilor dintr-o biocenoză sunt:

mutualismul, protocooperarea, parazitismul, predatorismul, comensalismul, competiţia,

amensalismul, neutralismul.

La nivelul ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior majoritatea

biocenozelor au un grad usor de antropizare cuprinzând comunităţi biologice în care omul a

intervenit profund, dar care mai păstrează unele specii din biocenozele naturale.

Reţele trofice care se stabilesc în cadrul biocenozelor de la nivelul ariei naturale

protejate în zona de implementare a proiectului sunt terestre şi acvatice.

În cadrul reţelelor trofice sunt stabilite lanţuri trofice de trei tipuri care se

interconectează:

lantul trofic al prădătorilor;

lantul trofic al descompunătorilor;

lantul trofic al parazitilor.



Implementarea proiectului propus nu va afecta relaţiile structurale şi funcţionale

care creează şi menţin integritatea ariilor naturale protejate. Impactul produs de

proiect nu va determina modificări substanţiale la nivelul ariilor naturle protejate

ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior care să se concretizeze în

alterarea relaţiilor funcţionale care creează şi menţin integritatea acestora.

XI.10. Relaţia ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 cu alte arii protejate

Ariile naturale protejate ce se afla în vecinătatea ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior sunt urmatoarele:

ROSCI 0334 Pădurea Buciumeni – Homocea

ROSCI 0134 Pădurea - Balta Munteni

Rezervaţia Naturală Balta Potcoava (comunei Braniştea, judeţul Galaţi);

ROSCI0178 - Pădurea Torceşti situată pe teritoriul judeţului Galaţi;

ROSCI0072 - Dunele de nisip de la Hanul Conachi, situată pe teritoriul

judeţului Galaţi;

Rezervaţia Naturală Balta Tălăbasca situată (comunei Măxineni, judeţul

Brăila);

Rezervaţia Naturală Pădurea Merişor-Cotul Zătuanului situată pe teritoriul

comunelor Vânători şi Garoafa, judeţul Vrancea şi Movileni, judeţul Galaţi;

Rezervaţia Naturală Pădurea Neagră situată (comunei Groafa, judeţul

Vrancea);

Rezervaţia Naturală Dunele de nisip de la Hanu Conachi situată pe teritoriul

comunei Fundenii Noi, judeţul Galaţi.

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, deşi nu este învecinată, are relaţii funcţionale

cu siturile mai jos menţionate deoarece se află pe acelaşi coridor de migraţie al păsărilor:

ROSPA0063 – Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti.

ROSPA0072 – Lunca Siretului Mijlociu;

Implementarea proiectului Statie de sortare agregate minerale, prin

amplasamentul şi activităţile propuse, nu are impact asupra obiectivelor de conservare

ale siturilor Natura 2000 învecinate sau, cu care cele două arii naturale protejate



ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 au relaţii funcţionale, şi nici asupra celorlalte categorii de

arii naturale protejate a căror suprafaţă se suprapune parţial sau total, sau se

învecinează cu ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior sau ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior.

XI.11. Obiectivele de conservare ale ROSPA 0072 si ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior

Baza legislativă pentru înfiinţarea reţelei Natura 2000 o constituie Directivele

79/409/EC („Directiva Păsări”) şi 92/43/EEC („Directiva Habitate”). Conform Directivei

Habitate, scopul reţelei Natura 2000 este de a stabili un „statut de conservare favorabil”

pentru habitatele şi speciile considerate a fi de interes comunitar.

La nivel european, cadrul legal pentru implementarea Reţelei Natura 2000 îl reprezintă

două directive ale Comisiei Europene: Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor

sălbatice, cunoscută sub numele de „Directiva Păsări” (adoptată la 2 aprilie 1979) şi Directiva

92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice,

cunoscută sub numele de „Directiva Habitate” (adoptată la 21 mai 1992). Aceste directive

conţin în anexe listele cu speciile şi tipurile de habitate care fac obiectul Reţelei Natura 2000.

Pentru România, autoritatea responsabilă pentru implementarea Reţelei Natura 2000 este

Guvernul României, prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, conform obligaţiilor

asumate în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Capitolul 22 Mediu,

sectorul protecţia naturii. Din punct de vedere legal, cele două directive europene au fost

transpuse iniţial în legislaţia românească prin Legea 462/2001, pentru aprobarea Ordonanţei

de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Ulterior, au fost promulgate H.G. nr.

1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei

ecologice europene Natura 2000 în România şi O.M. nr. 1964/2007 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată pentru siturile de importanţă comunitară, ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În luna iunie a anului 2007 a

fost promulgată Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice care, în comparaţie cu actele

anterioare, conţine prevederi mai detaliate referitoare atât la constituirea reţelei Natura 2000



cât şi la administrarea siturilor şi exercitarea controlului aplicării reglementărilor legale

instituite pentru acestea (preluat după Stănciou & al, 2008; Pop & Florescu 2008).

XI.12. Descrierea stării actuale de conservare a ROSPA 0071 şi ROSCI

0162 Lunca Siretului Inferior

Situl Natura 2000 – ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior se întinde pe teritoriul a 3

judeţe, având o suprafaţă destul de mare (36.492 ha), iar ROSCI 0162 Lunca Siretului inferior

se întinde pe 4 judeţe, având o suprafaţă de 25.081 starea de conservare a acestor arii naturale

protejate, care se suprapun pe suprafeţe extinse, este diferită, în funcţie de condiţiile naturale

concrete, de frecventele revărsări ale râului Siret, mai ales în ultimii 5 ani, şi de intervenţiile

antropice (păşunatul, poluarea apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de

deşeuri, vânătoarea, liniile de cale ferată, exploatările de pietriş şi nisip, drumurile,

practicarea agriculturii, construcţii hidroenergetice). Sunt zone în care starea de conservare

este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt deteriorate, astfel că,

deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de păsări are consecinţe şi asupra stării de

conservare a acestora. Situl este vulnerabil la o seriei activităţile antropice desfăşurate,

consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată(Tabel 25)

Tabel 25- Influenta activitatilor antropice in sit

cod Activate Intensitate Influenţă

140 Păşunatul C -

300 Extragere de nisip si pietriş A -

701 Poluarea apei B -

164 Curăţarea pădurii C +

220 Pescuit sportiv B 0

230 Vânătoare C -

421 Depozitarea deşeurilor

menajere

B -

502 Drumuri, drumuri auto C 0

503 Linii de cale ferată C 0

952 Eutrofizarea B 0

941 Inundaţii B +



Implementarea proiectului nu va determina modificări ale factorilor de mediu

care contribuie la menţinerea integrităţii ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Evoluţia siturilor Natura 2000 va fi către menţinerea structurii actuale în cazul

decolmatării albiei pentru a reduce eroziunea malurilor opuse plajelor de balast. În condiţiile

menţinerii în albie a depozitelor de balast malurile se pot surpa afectând atât terenuri agricole

din zonă cât şi habitate naturale sau specii de faună.

Evoluţia acestor maluri poate urma două direcţii:

spre prăbuşire în cazul menţinerii eroziunii determinând afectarea terenurilor

agricole, a păşunilor şi habitatelor naturale;

spre menţinere – dacă se atrage cursul râului Siret către malul opus prin

excavarea depozitelor de balast acumulate sub formă de plaje;

Conservarea habitatelor şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior şi a speciilor care fac

constituie obiectivele de conservare ale ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior este

condiţionată de următoarele aspecte:

respectarea condiţiilor din avizele de mediu de către toţi operatorii

economici care desfăşoară activităţi în sit;

întreţinerea căilor de acces pentru a reduce cantitatea de particule de praf

antrenate în atmosferă şi noxele eliminate de motoarele autovehiculelor care

le tranzitează;

limitarea păşunatului în zonă deoarece reduce diversitatea covorului vegetal

şi implicit şi a faunei;

implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor însuşit de toţi locuitorii

din localităţile învecinate sitului şi de operatorii economici pentru a evita

depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere, a gunoiului de grajd

sau refuzului de ciur pe suprafeţe din interiorul ariei protejate;

eliminarea activităţilor de exploatare ilegală a pietrişului de la nivelul albiei;

exercitarea unui control mai strict pentru turiştii de week-end şi pescarii

sportivi;

evitarea creării de noi depozite de balast sau de refuz de ciur pe suprafeţele

situate la nivelul terasei.



În concluzie, implementarea proiectului de către S.C. KOROLIS S.R.L. , nu

afectează integritatea ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior deoarece:

1. nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă

comunitară;

2. nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă

comunitară;

3. nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile

de conservare a sitului de interes comunitar;

4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi

faună, care definesc structura şi/sau funcţia sitului de interes comunitar;

5. pe suprafaţa sitului vor fi modificări ale biotopilor dar cu impact pozitiv

asupra menţinerii morfologiei actuale a reliefului albiei râului Siret la nivelul

sitului.



CAPITOLUL XII IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA

IMPACTULUI

Pentru realizarea unei evaluari, corecte, a impactului asupra mediului prin

aplicarea proiectului Statie de sortare agregate minerale se va folosi în analiză o scală

care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau negativ) va influenţa calitatea factorilor de

mediu implementarea proiectului propus. Vom utiliza o scală cu 5 niveluri:

peste + 3 = impact pozitiv semnificativ

+ 1 - + 3 = impact pozitiv

0 = nici un impact (neutru)

- 1 - 3 = impact negativ nesemnificativ

sub - 3 = impact negativ semnificativ

În cele ce urmează vor fi analizate următoarele tipuri de impact:

direct (Tabel 28);

indirect(Tabel 29);;

pe termen scurt (Tabel 30);;

pe termen lung (Tabel 31);;

residual (Tabel 32);

cumulativ.

XII.1. Evaluarea impactului direct, indirect, petermen scurt si lung si

residual

Pe lângă evaluarea impactului general asupra florei şi faunei vom prezenta şi o

evaluare a tipurilor de impact asupra speciilor citate în formularul standard Natura 2000.

Efectele negative ale lucrărilor de amenajare ale statiei se datorează următoarelor

aspecte:

funcţionării utilajelor;

prezenţei oamenilor în zonă;

transportului agregatelor minerale;

Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii, aferente balastierelor sunt

tipice şi cuprind în general:



operarea vehiculelor pentru transport;

operarea utilajelor mobile şi staţionare.

Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările

deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin

intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi

rata împerecherii.

Suprafetele ocupate ale proiectului in raport cu ROSPA 0071 si ROSCI 0162 sunt

prezentate in Tabelele 26 si 27.

Tabel 26-Suprafaţa ocupată de perimetrul de exploatare Statie de sortare agregate

minerale, raportată la suprafaţa ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Codul

clasei

de

habitat

Clasa de habitat

Suprafaţa clasei de

habitat din

suprafaţa

ROSPA 0071

(36.492 ha)

Suprafaţa ocupată de proiect

Temporar

Definiti

v

Din suprafaţa

sitului

Din suprafaţa

clasei de

habitat

% ha ha % ha %

N04 plaje de nisip 2 729,84

0

0,00

0 0 0

N06 râuri, lacuri 17 6203,64

N07 mlaştini, tubării 4 1459,68

N09 pajişti naturale,

stepe

4 1459,68

N12 culturi (teren arabil) 36 13137,12

N14 păşuni 7 2554,44

N16 păduri de foioase 22 8028,24

N26 habitate de păduri

(păduri de tranziţie)

8 2919,36

In concluzie perimetrul de exploatare analizat ocupa suprafata de 0,00 ha din

suprafata totala a ROSPA 0071.



Tabel 27-Suprafaţa ocupată de perimetrul de exploatare a Statiei de sortare agregate

minerale raportată la suprafaţa ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi a claselor de habitate

de pe teritoriul acestuia

Codul

clasei

de

habitat

Clasa de habitat

Suprafaţa clasei de

habitat din

suprafaţa

ROSCI 0162

(25.081 ha)

Suprafaţa ocupată de proiect

Temporar

Definitiv Din suprafaţa

sitului

Din suprafaţa

clasei de

habitat

% ha ha % ha %

N04 plaje de nisip 4 1003.24

0,5

0,001

N06 râuri, lacuri 25 6270.25

N07 mlaştini, tubării 5 1254.05

N09 pajişti naturale,

stepe

5 1254.05 0,5 0,039

N12 culturi (teren arabil 8 2006.48

N14 păşuni 8 2006.48

N16 păduri de foioase 34 8527.54

N26 habitate de păduri

(păduri de tranziţie)

11

2758.91

In concluzie, perimetrul proiectului propus si supus analizei ocupa suprafata de

0,001% din suprafata totala a ROSCI 0162 si 0,039% din suprafata clasei de habitate

plaje de nisip.



Tabel 28-Evaluarea semnificaţiei impactului direct

Nr.

crt.

Indicatori cheie pentru

evaluarea semnificaţiei

impactului

Cuanti-

ficare

Nivel

impact

Justificarea nivelului de

impact acordat

1

Procentul din suprafaţa

habitatului de importanţă

comunitară care va fi

pierdut

0% 0 Implementarea proiectului nu va

afecta habitatele de importanţă

comunitară de la nivelul ROSCI


2

Procentul care va fi pierdut

din suprafeţele habitatelor

folosite pentru necesităţile

de hrană, odihnă şi

reproducere ale speciilor de

interes comunitar

ROSCI 0162

- 0,001% din S

sitului

- 0,039 % din S

clasei de habitate

“plaje de nisip

0

Prin implementarea proiectului

nu vor fi pierdute habitate

folosite pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi reproducere ale

speciilor de interes comunitar

care constituie obiectivele de

conservare ale celor două arii

naturale protejate.

3

Fragmentarea habitatelor

de interes comunitar

0%

0

Exploatarea agregatelor

minerale nu va determina

fragmentarea habitatelor de

importanţă comunitară din zonă.

4

Durata sau persistenţa

fragmentării habitatelor de

interes comunitar

0

0

Nu este cazul – implementarea

proiectului propus nu va

determina fragmentarea

habitatelor de interes comunitar.

5


perturbării speciilor de

interes comunitar

6-8 luni/an

-1

Pentru speciile de faună (Aspius

aspius, Cobitis taenia şi

Romanogobio kesslerii) care au

fost identificate în mediul lotic,

în vecinătatea zonelor de lucru,

efectuarea lucrărilor de sortare

a agregatelor minerale, pe

perioada de 6 – 8 luni/an va crea

disconfort, având asupra

acestora impact negativ

nesemnificativ.

Amplasamentul proiectului - -1 Suprafaţa perimetrului statiei de

sortare este cuprinsă în ROSCI



6 0162 Lunca Siretului Inferior şi

vecinatatea ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior.

7

Schimbări în densitatea

populaţiilor

Pe suprafeţele

aferente

proiectului.

ROSPA 0071:

0 HA

ROSCI 0162

- 0,001% din S

sitului

- 0,039 % din S

clasei de habitate

“plaje de nisip

-1

În mediul lotic al râului Siret

din zona de implementare a

proiectului există exemplare

aparţinând speciilor de faună


conservare ale celor două situri:

- 3 specii de păsări - Sterna

hirundo impact potenţial

negativ nesemnificativ prin

modificări ale distribuţiei,

Lanius minor şi Lanius collurio

- impactul potenţial generat de


asupra acestei specii este

determinat de zgomotul produs

de utilajele. Am considerat

impactul potenţial ca fiind

negativ nesemnificativ deoarece

Lanius sp. este prezent în

habitatele din zonă în pofida

antropizării accentuate şi

circulaţiei pe drumurile de la

nivelul malului stâng al râului

Siret în zona studiată.

8

Reducerea numărului

exemplarelor speciilor de

interes comunitar

0%

Numărul exemplarelor speciilor

de de interes comunitar nu va

scădea deoarece au condiţii

similare de habitat în aval şi în

amonte de de perimetrele

propuse pentru implementarea

proiectului

9 Perioada de timp necesară

pentru refacerea

populaţiilor speciilor

afectate de implementarea

proiectului

-

0

Populatiile de pasari nu vor fi

afectate




pentru refacerea

habitatelor afectate de

implementarea proiectelor

0

0

Amplasamentul proiectului

propus nu afectează habitate de

interes comunitar astfel încât nu

este necesară estimarea unei

perioade pentru refacerea

acestora.

11 Modificări ale dinamicii

relaţiilor care definesc

structura şi/sau funcţia

ANPIC

Nu este cazul

+1

Implementarea proiectului va

avea efect punctual

12 Modificarea altor factori

(resurse naturale) care

determină menţinerea stării

favorabile de conservare a

ANPIC

0%

0

Nu este cazul.

TOTAL -2 IMPACT NEGATIV

NESEMNIFICATIV

Tabel 29-Evaluarea semnificaţiei impactului indirect

Nr.

crt.



impactului

Cuanti-

ficare

Nivel

impact

Justificarea nivelului de impact

acordat

1


habitatului de

importanţă comunitară

care va fi pierdut

0% 0 Implementarea proiectului nu va avea

impact indirect asupra habitatelor

importanţă comunitară din ROSCI 0162

Lunca Siretului Inferior şi ROSPA


2

Procentul care va fi

pierdut din suprafeţele

habitatelor folosite

pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi

reproducere ale

speciilor de interes

comunitar

pe o lungime

de 400 m a

râului Siret

-1

Prin implementarea proiectului nu vor

fi pierdute habitate folosite pentru

necesităţile de hrană, odihnă şi

reproducere ale speciilor de interes

comunitar.

Condiţii similare de habitat există în



amonte şi în aval de amplasamentul

proiectului iar speciile asupra cărora

proiectul va vea impact negativ sunt

mobile şi pot utiliza zone situate în

afara zonei de impact a proiectului.

3 Fragmentarea

habitatelor de interes

comunitar

0%

0

Nu este cazul – habitatele de interes

comunitar nu vor fi fragmentate de

implementarea proiectului.

4



interes comunitar

6-8 luni/an

-1

Perturbările determinate de prezenţa

utilajelor şi a muncitorilor pe suprafaţa

amplasamentului vor persista până la

sfârşitul perioadei de exploatare.

Deranjul va fi minim deoarece se va

produce într-o arie supusă presiunilor

antropice.

6

Amplasamentul

proiectului (distanţa

faţă de ANPIC)

0 0 Suprafaţa perimetrului Statie de sortare

este cuprinsă în ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior şi ROSPA 0071


7


populaţiilor

necuantificabil 0 Proiectul va produce, în mod indirect,

prin prezenţa utilajelor pe suprafeţele

ale ariilor naturale protejate un deranj

care se manifestă, în special pentru

speciilor de păsări şi mamifere prin

modificări ale distribuţiei în zonă.

8


exemplarelor speciilor


necuantificabil

-1

Prezenţa utilajelor în zonă şi traficul

determinat de lucrările efectuate pot

genera accidente care să aibă ca efect

uciderea sau rănirea unui număr mic de

exemplare din speciile de interes

comunitar.

9

Perioada de timp

necesară pentru

refacerea populaţiilor

speciilor afectate de

implementarea

proiectului

30 zile

0

După finalizarea lucrărilor suprafaţa va

fi utilizată de speciile din zonă.



10

Perioada de timp

necesară pentru

refacerea habitatelor

afectate de

implementarea

proiectelor

0

0

Implementarea proiectului nu va afecta

habitate de interes comunitar din

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

11

Modificări ale

dinamicii relaţiilor care

definesc structura

şi/sau funcţia ANPIC

0

+1

Nu vor fi modificari ale relatiilor trofice

sau de alta natura in structura

biocenozelor ce compun aria protejata

12 Modificarea altor

factori (resurse

naturale) care

determină menţinerea

stării favorabile de

conservare a ANPIC

0%

+1

prelucrarea agregatelor minerale


NESEMNIFICATIV

Impactul pe termen scurt coincide cu impactul direct produs de proiect în perioada

implementării proiectului Statie de sortare agregate minerale.

Tabel 30-Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen scurt

Nr.

crt.



impactului

Cuanti-

ficare

Nivel

impact


impact acordat

1




pierdut

0% 0 Implementarea proiectului nu va

afecta habitatele de importanţă

comunitară de la nivelul ROSCI


2

Procentul care va fi pierdut

din suprafeţele habitatelor

folosite pentru necesităţile

de hrană, odihnă şi

reproducere ale speciilor de

0

Prin implementarea proiectului

nu vor fi pierdute habitate

folosite pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi reproducere ale

speciilor de interes comunitar



interes comunitar care constituie obiectivele de

conservare ale celor două arii

naturale protejate.

3

Fragmentarea habitatelor


0%

0

Sortarea agregatelor minerale

din perimetrul proiectului

propus nu va determina

fragmentarea habitatelor de

importanţă comunitară din zonă.

4



interes comunitar

0

0





5



interes comunitar

6-8 luni/an

-1

Pentru speciile de faună (Aspius

aspius, Cobitis taenia şi

Romanogobio kesslerii) care au

fost identificate în mediul lotic,

si în vecinătatea

amplasamentului poate fi

semnalat pe cca 6-8 luni /an un

usor disconfort, având asupra

acestor specii un impact negativ

nesemnificativ.

6


(distanţa faţă de ANPIC)

- -1 Suprafaţa perimetrului Statie de


0162 Lunca Siretului Inferior şi

in apropierea ROSPA 0071


7


populaţiilor

Pe suprafeţele

aferente

proiectului.

ROSPA 0071:

- 0,0% din S

sitului

- 0,0 % din S

clasei de habitate

“plaje de nisip”

ROSCI 0162

-1

În mediul lotic al râului Siret

din zona de implementare a

proiectului există exemplare

aparţinând speciilor de faună


conservare ale celor două situri:

- 3 specii de păsări - Sterna

hirundo impact potenţial

negativ nesemnificativ prin

modificări ale distribuţiei,

Lanius minor şi Lanius collurio

- impactul potenţial generat de



- 0,001% din S

sitului

- 0,039 % din S

clasei de habitate

“plaje de nisip


asupra acestei specii este

determinat de zgomotul produs

de utilajele statiei. Am

considerat impactul potenţial ca

fiind negativ nesemnificativ

deoarece Lanius sp. este

prezent în habitatele din zonă în

pofida antropizării accentuate şi

circulaţiei pe drumurile de la

nivelul malului stâng al râului

Siret în zona studiată.

8



interes comunitar

0%

Numărul exemplarelor speciilor

de interes comunitar nu va

scădea deoarece au condiţii

similare de habitat în aval şi în

amonte fata de perimetrele

propuse pentru implementarea

proiectului


pentru refacerea



proiectului

-

0

Amplasamentul propus nu

afecteaza in mod direct

populatii ale speciilor prezente

in zona.


pentru refacerea



0

0


propus nu afectează habitate de

interes comunitar astfel încât nu

este necesară estimarea unei

perioade pentru refacerea

acestora.

11 Modificări ale dinamicii



ANPIC

pe o lungime de

300 m a râului

Siret

+1

Relatiile intrapopulationale nu

sunt afectate si ca urmare nu

apar modificari ale dinamicii

relatiilor ce definest structura

ariilor protejate




favorabile de conservare a

0%

0

Nu este cazul modificarii

resurselor naturale intrucat pe

suprafata de 5000 m.p. se

realizeaza doar o sortare de

agregate minerale ce provin din



ANPIC alte locatii.


NESEMNIFICATIV

Tabel 31-Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen lung

Nr.

crt.



impactului

Cuanti-

ficare

Nivel

impact


impact acordat

1




pierdut

0% 0 Nu există suprafeţe ocupate de

habitate de interes comunitar

care vor fi afectate de proiect.

2



habitatelor folosite pentru

necesităţile de hrană,

odihnă şi reproducere ale


comunitar

ROSCI 0162

- 0,001% din S

sitului

- 0,039 % din S

clasei de habitate

“plaje de nisip

-1 Amplasamentul proiectului

ocupă 5,0 ha, din suprafaţa clasei

de habitate “plaje de nisip”, pe

perioada de 6-8 luni de lucru

efectiv. Suprafata afectata (5000

m.p.) este slab reprezentata din

punct de vedere floristic si al

asociatiilor vegetale ce nu fac

obiectul tipurilor de habitate

conservate in ROSCI 0162. Prin

urmare nu există impact pe

termen lung.

3 Fragmentarea habitatelor


0%

0





4



interes comunitar

0

0




habitatelor de interes comunitar

astfel încât nu este necesară

estimarea duratei sau

persistenţei.



5



interes comunitar

0

0

După finalizarea proiectului, pe

termen lung, nu va exista nici un

impact asupra speciilor de

importanţă comunitară din

ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior şi ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior.

6 Amplasamentul

proiectului (distanţa faţă

de ANPIC)

- 0 Suprafaţa perimetrului Statie


0162 Lunca Siretului Inferior şi

in afara ariei ROSPA 0071

Lunca Siretului Inferior (cca 2

km).

7


populaţiilor

0 %

0

Lucrările propuse în cadrul

proiectului nu vor determina, pe

termen lung, modificări ale

densităţii populaţiilor speciilor

de interes comunitar.

8



interes comunitar

0%

0

Lucrările propuse în cadrul

proiectului nu vor determina, pe

termen lung, reducerea

numărului exemplarelor speciilor

de interes comunitar. Plantele ce

vor fi decopertate pe suprafata

amplasamentului nu fac obiectul

conservariiariilor protejate

9

Perioada de timp necesară

pentru refacerea



proiectului

-

0

Nu este cazul evaluării pe termen

lung intrucat aceleasi specii de

plante (ruderale) se regasesc in

intrega zona

10

Perioada de timp necesară

pentru refacerea



0

0

Nu este cazul.

Modificări ale dinamicii



Nu au loc modificari ale

dinamicii relatiilor si structurii

din aria protejata. Plantarile cu



11 ANPIC 0

+2 arbusti forestieri (Crataegus

monogyna, Rosa canina,

Elaeagnus angustifolia) pe tot

perimetrul amplasamentului pot

creea conditii prielnice de

adapost si hrana faunei locale.





conservare a ANPIC

0%

0

Nu au loc modificări pe termen

lung ale resurselor naturale care


favorabile de conservare a ariei

naturale protejate.

TOTAL +1 IMPACT POZITIV

Tabel 32-Evaluarea semnificaţiei impactului rezidual

Nr.

crt.



impactului

Cuanti-

ficare

Nivel

impact

Justificarea nivelului de impact

acordat

1


habitatului de

importanţă comunitară

care va fi pierdut

0% 0 Habitatele de interes comunitar de la

nivelul ariilor naturale protejate nu

vor fi afectate de implementarea

proiectului.

2



habitatelor folosite

pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi

reproducere ale


comunitar

0%

-1

Amplasamentul proiectului ocupă

0,5 ha, din suprafaţa clasei de

habitate “plaje de nisisp”,insa

impactul negativ este considerat

nesemnificativ datorita stucturii

vegetale slab reprezentata pe

suprafata afectata.

Deranjul cauzat de utilajele şi

mijloacele de transport din statia de

sortare nu poate fi complet eliminat.

3

Fragmentarea

habitatelor de interes

comunitar

0%

0

Implementarea proiectului nu

produce fragmentarea habitatelor de

importanţă comunitară.


fragmentării


proiectului propus nu va determina



4 habitatelor de interes

comunitar

0 0 fragmentarea habitatelor de interes

comunitar.

5



interes comunitar

6 - 8 luni/an

-1

Activitatea in statia de sortare nu

este permanenta (doar 5-6 ore pe zi)

si nu se desfasoara pe tot parcursul

anului.

6

Amplasamentul

proiectului (distanţa

faţă de ANPIC)

- 0 Suprafaţa perimetrului Statiei de


0162 Lunca Siretului Inferior şi in

vecinatatea ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior.

7


populaţiilor

necuantificabil 0 Proiectul va produce indiferent de

măsurările de reducere a impactului,

modificări temporare ale distribuţiei

populaţiilor speciilor de păsări care

utilizează habitatele din zonă.

8


exemplarelor speciilor


-

0

Numărul exemplarelor speciilor de

interes comunitar nu va scădea

deoarece au condiţii similare de

habitat în aval şi în amonte de

amplasamentul proiectului

9

Perioada de timp

necesară pentru

refacerea populaţiilor

speciilor afectate de

implementarea

proiectului

-

0

Numărul exemplarelor speciilor de

interes comunitar nu se va reduce

astfel încât nu este necesară

estimarea unei perioade de timp

pentru refacerea populaţiilor.

10

Perioada de timp

necesară pentru

refacerea habitatelor

afectate de

implementarea

proiectelor

0

Dupa constructia statiei de sortare

perimetrul amplasamentului va fi

imediat plantat cu specii

caracteristice florei spontane,

adaptabile mediului local ( paducel,

salcioara, maces).

Modificări ale

dinamicii relaţiilor care

definesc structura

Nu există impact rezidual asupra

factorilor care definesc structura şi

funcţia ANPIC.



11 şi/sau funcţia ANPIC 0

0

12 Modificarea altor

factori (resurse

naturale) care



conservare a ANPIC

0%

0

Nu au loc modificări ale resurselor

naturale care sa modifice starea

favorabilă de conservare a ROSCI

0162


NESEMNIFICATIV

Din analiza impactului direct, indirect, pe termen scurt, a impactului rezidual

rezultă că implementarea proiectului are un impact negativ redus pe termen scurt.

Impactul pe termen lung este pozitv.

XII.2.Evaluarea impactului cumulat

Activitatea de sortare a agregatelor minerale produc disconfort pentru speciile de

faună a căror habitate specifice sunt în imediata vecinătate a perimetrelor de exploatare

deoarece sunt activităţi generatoare de:

zgomot şi vibraţii produse de utilajele folosite şi de autovehiculele care transportă

agregatele minerale;

emisii de gaze aer si în atmosferă de la motoarele utilajelor şi autovehiculelor

care transportă agregatele minerale.

Impactul cumulat al proiectului asupra factorului de mediu-aer

Posibilele surse de emisii atmosferice sunt:

decopertarea stratului superficial al solului in vederea realizarii constructiilor

transportul solului rezultat din săpături;

traficul generat de lucrările desfăşurate (transportul agregatelor minerale).

Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:

pulberi în concentraţii nesemnificative;

gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor în utilajele implicate în

realizarea investiţiei.



Pulberile sedimentabile rezultate din descărcarea nisipului şi pietrişului din benele

autobasculantelor conţin: CaCO3, MgCO3, SiO2 şi Fe2O3. Cantitatea prafului generat este

infimă deoarece pietrişul şi nisipul sunt descărcate din mijloacele de transport prin bascularea

benei.

Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă ale vehiculelor care

transportă agregatele minerale şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de construcţie

rezultă gaze de eşapament care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de substanţe cu

potenţial poluant pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de mai jos. Emisiile

vehiculelor şi utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice.

Realizarea lucrărilor la Statia de sortare agregate minerale presupune utilizarea

următoarelor utilaje şi mijloace de transport: excavator, betonieră, basculante. Consumul de

carburanti (motorina) este prezentat in tabelul 33.

Tabel 33-Consumul de carburanţi mediu pentru fiecare utilaj

Nr.

Crt.

Utilaj Nr.

bucăţi

Consum

specific/ oră

de

funcţionare

Timp de

funcţionare

efectiv ore/zi

Consum zi

(l)

1. Excavator

1 15 4 60

2. Basculanta 1 7 5 35

Consum/oră = 22 l

Consum total zilnic = 95 l

Consum lunar = 95 x 20 zile = 1900 l/lună

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor de construcţie nu poate fi

făcută în raport cu prevederile OM 462/1993 “Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei“

deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de ordinul menţionat se referă la

surse dirijate.

Pentru realizarea proiectului am luat in considerare o calculatie ce se refera la un

numar minim de utilaje respectiv un excavator (necesar in prima parte a proiectului) si o

basculanta, în medie pe zi, pentru transportul substratului decopertat si apoi alimentarea statiei

cu agregate minerale.

În concluzie, putem afirma că emisiile de poluaţi atmosferici rezultaţi la amenajarea

statiei si transportul si sortarea agregatelor minerale este minima si se poate încada în

limitele STAS- ului 1257/87.

Poluanţii rezultaţi din arderea carburaţilor sub forma gazelor de eşapament sunt:

particulele;

dioxidul de sulf (SO2);

monoxidul de carbon (CO);

oxizii de azot (NOx);

compuşii organici volatili(COV).



Prin combustia unei cantităţi de 1000 l motorină rezultă următoarele cantităţi de

noxe:

particule: 0,222 kg;

SOx: 0,005 kg;

CO: 0,001 kg;

hidrocarburi: 0,480 kg;

NOx: 1,450 kg;

aldehide şi cetone: 0,120 kg.

Conform datelor din tabelul anterior, consumul total de motorină/ora pentru

desfăşurarea lucrărilor este de 22 l/implementare proiect si 7 litri/in timpul exploatarii statiei.

Daca luam in calcul combustia cantităţii de 22 l motorină într-o oră, rezultă

următoarele cantităţi de noxe prezentate în tabelul 35.

Tabel 35- Calculul noxelor functie de consumul de combustibil/ora

Poluant Factor de

emisie/1000 l

Debit masic

g/h/lucrare

Debit masic

g/h/toate lucrările

SOx 0,005 0,011 0,143

CO 0,001 0,022 0,286

Hidrocarburi 0,480 1,051 13,663

NOx 1,450 0,316 4,108

Menţionăm că utilajele existente nu funcţionează simultan.

Un alt impact care se poate cumula, în special la nivel local, prin utilizarea în comun a

unor căi de acces, este antrenarea de pulberi în atmosferă prin deplasarea mijloacelor de

transport pe drumurile de exploatare. Cantitatea de pulberi antrenată variază în funcţie de

intensitatea activităţii şi condiţiile meteo. Astfel în perioadele ploioase nu sunt antrenate

particule în atmosferă, în timp ce în perioadele secetoase cantitatea lor creşte.

Din măsurătorile efectuate de unii autori în alte locaţii asupra surselor de poluare a

aerului rezultă că pulberile minerale în suspensie au o valoare de 0,08 mg/mc (în condiţii de

mediu umed la 28 °C, umiditate relativă de 71 %, calm atmosferic), valoare sub limita admisă

de 0,15 mg/mc.

Pentru evitarea antrenării unei cantităţi mari de pulberi în perioadele secetoase a fost

propusă ca măsură de reducere a impactului stropirea drumurilor de exploatare. Prin aplicarea

acestei recomandări această categorie de impact dispare.



Impactul cumulat al proiectului asupra factorului de mediu-apa

In urma procesului de sortare a agregatelor minerale rezulta apa tehnologica ce este

recuperata intr-o instalatie speciala (bazin de decantare) si refolosita. Bazinul de decantare

este decolmatat si vidanjat periodic ceea ce inlatura orice pierdere care ar putea influenta

panza freatica.

Executarea lucrărilor de amenajare a proiectui propus nu determină modificarea

parametrilor fizico - chimici ale apei râului Siret în condiţiile funcţionării normale a utilajelor

si verificarea permanenta a etanseitatii conductelor de evacuare a apei tehnologice..

Ca urmare a funcţionării defectuoase a utilajelor pot să apară poluări accidentale cu

apa tehnologica, situaţie în care trebuie luate următoarele măsuri imediate:

oprirea circuitului de transport al apei tehnologice

identificarea sparturilor si oprirea scurgerilor

inlocuirea conductelor afectate

verificarea etanseitatii conductelor sau a bazinului de decantare

Realizarea lucrărilor la statia de sortare nu va avea nici un impact asupra factorului de

mediu apă subterană in conditiile monitorizarii permanente a fluxului normal de lucru.

Impactul cumulat al proiectului asupra factorului de mediu sol

Amenajarea statiei de sortare pe suprafata de 5000 m.p. presupune dezafectarea

stratului de pamant vegetal doar pe o suprafata de 1259,50 m.p. unde vor fi amplasate

constructiile aferente statiei. Stratul de pamant vegetal (care nu depaseste 20-25 cm grosime

pe aria respectiva) va fi pozitionat in suprafetele limitrofe constructiilor unde va fi util pentru

inierbarea si plantarea unor specii autohtone de arbusti.

Proiectul propus poate afecta solul din zonă în care se lucrează, din urmatoarele cauze:

defecţiuni ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în proiect;

depozitarea deşeurilor rezultate din activitatea de sortare sau a celor menajere

pe suprafeţe nemenajate de la nivelul teraselor;

deplasarea utilajelor şi mijloacelor de transport pe alte suprafeţe decât căile de

acces.

Realizarea lucrărilor de amenajare a spatiilor neconstruibile din proiect prin

inierbarea si plantarea de arbusti forestieri are impact pozitiv asupra zonei prin fixarea

ternului cu ajutorul sistemului radicular al fanerofitelor şi implicit menţinerea habitatelor

terestre.



CAPITOLUL XIII EVALUAREA SEMNIFICAŢIEI

IMPACTULUI

Evaluarea si interpretarea semnificatiei impactului, conform Ordinului nr. 19/2010, are o

importanta deosebita, indispensabila pentru intreaga evaluare. Aceasta evaluare se face la

nivelul fiecarei arii naturale protejata de interes comunitar tinandu-se cont de statutul de

conservare al speciilor de plante si animale din habitatele incluse in regiunile biogeografice

analizate.

Perimetrul proiectului Statie de sortare agregate minerale este amplasat în vecinatatea

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică – Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284

din 31.10.2007 modificată prin H.G. 971/2011. Regiunea a fost declarată iniţial arie de

protecţie specială avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 21 specii de păsări

cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa

sitului este de 36.492 ha. Prin H.G. 971/2001 a mai fot introdusă o specie printre obiectivele

de conservare ale ariei naturale: chirighiţa neagră(Chlidonias niger).

Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior,

identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt urmatoarele:

plaje de nisip (2 %);

râuri, lacuri (17 %);

mlaştini, tubării (4 %);

pajişti naturale, stepe (4 %);

culturi (teren arabil) ( 36 %);

păşuni (7 %);

păduri de foioase (22 %);

habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %).

La nivelul regiunii biogeografice în care se încadrează amplasamentul proiectului în

cadrul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, speciile de interes comunitar se află într-o stare

de conservare bună.

Pentru a realiza evaluarea semnificaţiei impactului luam in calcul următorii indicatori-

cheie cuantificabili:

procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;

procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile

de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

exprimarea in procente a fragmentarii habitatelor de interes comunitar

durata sau persistenţa fragmentării habitatelor;

durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar;

distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;

schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţa);



scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

proiectului;

indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de

apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor

ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut

Sigurul habitat afectat direct de proiectul Statie de sortare agregate minerale propus

de S.C. KOROLIS S.R.L. este situat pe malul stâng al râului Siret. Zona în care va fi

implementat proiectul a fost o zona unde s-au depozitat de catre localnici resturi provenite din

gospodarii astfel încât pe amplasament nu s-au dezvoltat asociaţii vegetale caracteristice zonei

ci plante ruderale unele adventive.

Deoarece aceste habitate nu se regăsesc în formularele standard Natura 2000 pentru

desemnarea ariilor de protecţie nu se supun obligativităţii menţinerii funcţiilor şi suprafeţei ca

un criteriu al statutului de conservare. Transportul agregatelor minerale la statia de sortare se

va face pe căi de acces existente utilizate către locuitorii din zonă .

Implementarea proiectului propus de S.C. KOROLIS S.R.L. nu va determina

reducerea suprafeţelor ocupate de habitatele de importanţă comunitară menţionate în

formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

In mod ocazional suprafaţa proiectului propus poate fi utilizată de o serie de specii de

specii de păsări de importanţă comunitară cum ar fi Chlidonias hybridus, şi Sterna hirundo

(specii menţionate în anexa I a Directivei Păsări şi în anexa I la OUG 57/2007 aprobată prin

Legea 49/2011). Prin urmare consideram ca impactul este negativ nesemnificativ deoarece

habitatele ripariene , preferate de pasari,sunt larg răspândite la nivelul ROSPA 0071 iar

păsările pot migra cu usurinta si in alte zone limitrofe. Proiectul Statie de sortare agregate

minerale ocupă cca 0,039 % din suprafaţa clasei de habitate plaje de nisip de la nivelul sitului

şi 0,001 % din întreaga suprafaţă a sitului ROSCI 0162.

Alte specii influenţate de implementarea proiectului sunt speciile genului Lanius sp. şi

Circus aeruginosus si anume de deranjul produs de tranzitarea drumurilor cu mijloacele de

transport-basculante. Totusi, cei doi taxoni identificaţi sunt frecvent întâlniţi cuibărind în

arbuştii şi arborii din vecinătăţile căilor de acces. Prin urmare, consider impactul ca fiind

negativ nesemnificativ.

Speciile de interes comunitar citate pentru ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior nu

utilizează pentru reproducere sau hrănire suprafeţele din aria proiectului propus. Transportul



si sortarea agregatelor minerale nu vor afecta habitatele utilizate pentru înmulţire şi hrănirea

speciilor de păsări de interes comunitar care constituie obiective de protecţie din ROSPA


Implementarea proiectului nu va determina pierderea de suprafeţe utilizate pentru

necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere de către speciile menţionate în formularul

standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Proiectul ocupă cca 0,039

% din suprafaţa clasei de habitate plaje de nisip de la nivelul sitului şi 0,001 % din întreaga

suprafaţă a sitului. De asemenea lungimea perimetrului propus este de 113,50 m iar latimea

de 50 m.

Având în vedere aceste aspecte rezultă că implementarea proiectului va determina un

impact negativ nesemnificativ datorita suprafetelor mici si neinsemnate floristic, ca hrana,

reproducere si adapost pentru pasari.

Exprimarea in procente a fragmentarii habitatelor de interes comunitar

Proiectul nu va afecta habitate de interes comunitar deoarece intre obiectivele stabilite

prin formularul standard Natura 2000 pentru Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lunca

Siretului Inferior nu sunt menţionate habitate de interes comunitar..

În cadrul ROSCI 0162 există 7 habitate de importanţă comunitară care constituie

obiectivele de conservare ale acestei arii naturale protejate. Implementarea proiectului nu

va avea ca efect fragmentarea acestor habitate.

Deoarece activităţile propuse prin proiect nu au nici un impact asupra habitatelor de

interes comunitar nu este cazul analizei fragmentării acestora.

Durata sau persistenţa fragmentării

Datorita faptului ca implementarea proiectului nu va avea ca efect fragmentarea

acestor habitate nu se impune evaluarea duratei sau persistenţei acestui fenomen.

Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de

aria naturală protejată de interes comunitar

Proiectul Statia de sortare agregate minerale este amplasat în Aria de Protecţie

Specială Avifaunistică – Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284/2007 modificată

prin H.G. 971/2011. În anul 2011, prin ordinul Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 a fost

instituit sitului de importanţă comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Durata perturbării speciilor de interes comunitar afectate de implementarea proiectului

coincide cu durata de exploatare a statiei de sortare. Perturbarea nu va fi continuă,

manifestându-se numai în perioadele de funcţionare a statiei.



Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţa)

Concomitent cu implementarea proiectului vor fi afectate cateva specii de păsări de

interes comunitar ce sunt menţionate în formularul standard Natura 2000 si care constituie

obiective de conservare ale ROSPA 0071 si anume:

Lanius collurio şi Lanius minor ,

Sterna hirundo,

Chlidonias hybridus

Circus aeruginosus.

Lanius collurio (15 - 25 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) şi Lanius minor

(20 - 35 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071). Impactul potenţial generat de

implementarea proiectului propus asupra acestor specii este determinat de zgomotul produs de

utilajele. Deoarece ambele specii sunt prezente in habitate din aceasta zona, caracterizata de

prezenta clara a fenomenului antropic (circulatie intensa pe totmalul stang al Siretului), am

considerat impactul potenţial ca fiind negativ nesemnificativ. De asemenea, speciile au fost

identificate în ecosisteme situate în vecinătatea drumurilor din terasă utilizate pentru

transportul agregatelor minerale.

Sterna hirundo (3 - 5 perechi cuibăritoare şi 30 - 50 indivizi în pasaj la nivelul ROSPA

0071)- Activitatea de sortare a agregatelor minerale pe amplasamentul proiectului nu va

afecta abundenţa speciei la nivelul sitului dar poate avea un impact negativ nesemnificativ

prin modificări ale distribuţiei. Specia a fost identificată în zona de implementare a

proiectului.

Chlidonias hybridus (80 - 100 perechi cuibăritoare şi 380 - 450 indivizi în pasaj la

nivelul ROSPA 0071) – Aceasta specie a fost identificată în zona de implementare a

proiectului, în repaus pe plaje de balast.Transportul agregatelor minerale si zgomotul produs

de statia de sortare precum si prezenta muncitorilor in zona poate avea un impact negativ

nesemnificativ.

Circus aeruginosus (6 - 12 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) - transportul

agregatelor minerale pe drumurile care tranzitează suprafeţe cu vegetaţie ierboasă – zone din

care specia îşi procură hrana – poate determina potenţial impact negativ nesemnificativ asupra

speciei. Ca urmare a deplasarilor realizate in teren mentionam ca aceasta specie nu a fost

identificată în zona de implementare a proiectului.

Tinand cont ca acest sit a fost declarat sit de importanta avifaunistica pe baza

diversitatii avifaunei si ca a evoluat în condiţiile existenţei exploatărilor de agregate minerale

şi a staţiilor de sortare cele mai multe dintre acestea funcţionând de cca 15-20 ani la nivelul

luncii râului Siret, considerăm că implementarea proiectului Statie de sortare agregate

minerale nu va afecta în mod semnificativ patrimoniul natural din sit.



Transportul agregatelor minerale se va realiza pe drumuri existente utilizate în acelaşi

scop de societăţile din zonă deja avizate din punct de vedere al protecţiei mediului si va

determina un impact redus al proiectului asupra habitatelor din zonă. Totusi, zgomotul este

principalul factor perturbator pentru populaţiile de păsări din zonă dar şi prezenţa oamenilor.

Impactul poate fi redus prin respectarea drumurilor de exploatarea şi interzicerea personalului

care deserveşte perimetrul de exploatare şi utilajele de transport de a intra în zonele ocupate

de habitate seminaturale din zonă. Astfel, realizarea plantarilor de arbusti foiosi din speciile

Crataegus monogyna sau Elaeagnus angustifolia, in zona perimetrala a proiectului, pot oferi

conditii prielnice de adapost si protectie multor specii de pasari.

In figura 21 se poate observa pozitionarea proiectului propus in raport cu alte societati

de exploatare a agrgatelor minerale. Datorita pozitiei propuse de SC Korolis SRL Galati

amplasarea statiei de sortare nu va influenta mediul lotic al raului Siret si astfel impactul

asupra zonelor de protectie in perioada de constructie si functionare a statiei este redus.

Figura 21- Amplasarea proiectului in raport cu zona lotica a raului Siret

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

proiectului

Deoarece habitatele naturale listate in ROSCI 0162 si ROSPA 0070 nu vor fi afectate

de proiect nu este necesară evaluarea perioadei de timp în care se vor reface.

SC KOROLIS SRL

SC BLASCOND SRL

SC WESTAR SRL



Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă

sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei

arii naturale protejate de interes comunitar

Implementarea proiectului nu are ca efect eliminarea de emisii care pot produce

impurificări ale factorilor de mediu si prin urmare nu este cazul evaluării indicatorilor chimici

care pot determina modificări legate de factorii naturali.

Impactul rezidual, rămas în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului

proiectului, se manifestă prin două componente de intensitatea redusă: cantitate redusă de

pulberi antrenată în aer de deplasarea autocamioanelor pe drumurile balastate si prezenţa

utilajelor şi a oamenilor în zonă pe perioada programului de lucru de 8 ore.

Pentru a evalua impactul final al proiectului asupra speciilor care constituie obiectivele

de conservare ale ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior a fost realizată o matrice de evaluare a impactului realizată pe baza informaţiilor

descriptive prezentate în capitolele anterioare.

Valoarea impactului generat de implementarea proiectului Statie de sortare agregate

minerale asupra speciilor de plante si animale va lua în considerare probabilitatea si

consecinţele în funcţie de gradul de afectare şi posibilitatea producerii.

Se va utiliza urmatoareaformula de calcul:

Impact = probabilitate x consecinţă

Categoriile de probabilitate vor fi definite conform datelor din Tabelul 36.

Tabel 36-Categorii de probabilitate

Probabilitate Valoare Observaţii

Inevitabil 5 Efectul se va produce cu certitudine

Foarte probabil 4 Efectul se va manifesta frecvent

Probabil 3 Efectul va apărea cu frecvenţă redusă

Improbabil 2 Efectul se va manifesta ocazional

Foarte improbabil 1 Efectul va apărea accidental

Consecinţele se vor calcula conform datelor din tabelul 37 luându-se permanent în

calcul consecinţele maxim previzibile.



Tabel 37-Descrierea consecinţelor

Grad de afectare Valoare Descriere

Dezastroase 5 Reducerea populaţiilor locale cu 81 – 100 %

Foarte importante 4 Reducerea populaţiilor locale cu 61 – 80 %

Importante 3 Reducerea populaţiilor locale cu 41 – 60 %

Moderate 2 Reducerea populaţiilor locale cu 21 – 40 %

Nesemnificative 1 Reducerea populaţiilor locale cu 0 – 20 %

Nivelele de impact se vor calcula functie de valorile cumulate (numeric) si sunt

explicate in tabelul 38.

Tabel 38-Nivele de impact

Valoare Nivel impact

15 -25 Semnificativ

5 – 12 Moderat

1 - 4 Nesemnificativ

Matricea de impact se va calcula în funcţie de probabilitatea apariţiei impactului şi a

consecinţelor maxim previzibile.

Tinand cont de consecinţele şi probabilitatea apariţiei efectelor negative si functie de

particularităţile zonei, caracteristicile tehnice ale proiectului, etologia şi fenologia speciilor de

importanţă comunitară, gradul de reversibilitate a efectelor produse şi observaţiile efectuate în

teren am obtinut o analiza a nivelului de impact privind implementarea proiectului Statie de

sortare agregate minerale propus de S.C. KOROLIS S.R.L. prezentata in matricele din Anexa

1(Tabel 1-3). Rezultatul asupra speciilor care constituie obiectivele de protecţie ale ROSPA

0071 Lunca Siretului Inferior este definit ca nivel al impactului la valoarea 1 (unu).

Din analiza efectuată anterior rezultă că impactul implementării proiectului

asupra speciilor de păsări de importanţă comunitară din ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior este nesemnificativ.

Pentru analiza nivelului impactului implementării proiectului propus de S.C.

KOROLIS S.R.L. asupra habitatelor şi speciilor care constituie obiectivele de protecţie ale

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior (Anexa 1, Tabelele 4-9) am luat în considerare

consecinţele şi probabilitatea apariţiei efectelor negative ţinând cont de particularităţile zonei,

caracteristicile tehnice ale proiectului, etologia şi fenologia speciilor de importanţă



comunitară, gradul de reversibilitate a efectelor produse şi nu in ultimul rand observaţiile

efectuate în teren.

Rezultatul asupra speciilor care constituie obiectivele de protecţie ale ROSCI 0162

Lunca Siretului Inferior este definit ca nivel al impactului la valoarea 1 (unu).

Putem concluziona ca impactul implementării proiectului asupra speciilor de

păsări de importanţă comunitară din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este

nesemnificativ.



CAPITOLUL XIV- MASURI DE REDUCERE A

IMPACTULUI

Din analiza rezultatelor obtinute in acest studiu de evaluare adecvata, privind proiectul

Statie de sortare agregate minerale, tinand cont de tipul activitatilor in implementarea

proiectului in stransa legatura cu zona destul de antropizata si semnalarea faptului ca acest

proiect nu pericliteaza habitate si/sau specii de plante si animale de interes comunitar, se

desprind urmatoarele masuri (operationale) de reducere a impactului in vederea protectiei

factorilor de mediu:

respectarea conditiilor (avize, acorduri, termene) din certificatul de urbanism si

ulterior din autorizatia de construire

etapele de lucru ale proiectului vor tine cont de documentatia tehnica

prezentata si respectarea fazelor determinante

accesul in perimetrul statiei de sortare se va face numai pe drumul special

amenajat (existent)

mijloacele de transport si utilajele folosite sau inchiriate vor fi verificate

anterior intrarii in incinta statiei iar cele care prezinta defectiuni (pierderi de

carburanti sau lubrifianti) vor fi excluse

agregatele minerale utilizate vor fi depozitate strict in perimetrul benzilor

transportoare din incinta (in cantitati necesare procesului tehnologic) fara a fi

afectata zona limitrofa

schimburile de lubrifianti si reparatiile utilajelor folosite in incinta statiei nu se

vor desfasura in perimetrul proiectului propus

personalul muncitor angajat sau inchiriat vor verifica permanent functionarea

corecta a utilajelor si vor semnala imediat eventualele defectiuni

toate interventiile la basculantele necesare transportului de agregate minerale se

vor face doar la unitati specializate

pe toata perioada implementarii si exploatarii statiei de sortare se vor efectua

revizii tehnice periodice pentru mijloace auto si utilaje, conform prevederilor

legale

administratorul SC KOROLIS SRL Umbraresti va instrui permanent personalul

muncitor cu privire la respectarea normelor SSM si PSI



administratorul SC KOROLIS SRL Umbraresti va instrui angajatii si va

urmari modul de depozitare corecta a deseurilor menajere

administratorul SC KOROLIS SRL Umbraresti nu va permite personalului

muncitor din incinta statiei sa depoziteze deseuri in ecosistemele din

vecinatatea amplasamentului

administratorul SC KOROLIS SRL Umbraresti va lua toate masurile ce se

impugn ca in sezonul cald sa impiedice antrenarea de pulberi in aer; in acest

sens toate caile de acces folosite de basculante vor fi stropite cu apa

administratorul SC KOROLIS SRL Umbraresti va urmari permanent prin

personalul angajat modul de evacuare a apei tehnologice in bazinul decantor

administratorul SC KOROLIS SRL Umbraresti va remedia imediat

eventualele defectiuni pe traseul conductelor de alimentare si evacuare a apei

administratorul SC KOROLIS SRL Umbraresti se angajeaza ca odata cu

imprejmuirea terenului aferent statiei de sortare sa foloseasca stratul de pamant

decopertat in vederea inierbarii si plantarii unor specii de arbori si arbusti cu

crestere rapida specifici zonei cum ar fi Salix fragilis, Salix alba, Crataegus

monogyna –păducel, Rosa canina-măceş, Salix viminalis- mlaje, Tamarix

ramossisima-cătina roşie, pe tot perimetrul exterior al amplasamentului;

perioada de plantare este recomandata a fi toamna intrucat procentul de

prindere al fanerofitelor este mai ridicat datorita acumularii de apa din sezonul

rece; este recomandat ca operatiunile de plantare sa se faca cu puieti de talie

mijlocie (pana la 1 m inaltime cu radacini nude) de catre firme specializate.

Inierbarea suprafetelor limitrofe constructiilor se poate realiza pe cale naturala,

pastrand stratul de pamant vegetal, intrucat procentul de 32% de plante anuale

identificate in teren asigura o diseminare suficienta de seminte.

avantajele realizarii plantatiei perimetrale sunt multiple: alegerea speciilor

repede crescatoare poate delimita intr-un timp foarte scurt (2-3 ani) zona de

lucru; diminuarea zgomotului produs de statia de sortare propagate pe directia

vantului; stoparea emisiilor de praf in afara amplasamentului; crearea unor

locuri de protectie pentru fauna din zonele limitrofe.

pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu

excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii

de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007,



precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile

naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile

ciclului lor biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de

creştere, de hibernare şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor

şi/sau ouălor din natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

Având în vedere caracterul operaţional al măsurilor de reducere a impactului nu

există posibilitatea cuantificării financiare a acestora intrucat mare parte din lucrările

menţionate anterior vor putea fi executate în antrepriză proprie. Exceptie face necesarul

de puieti pentru plantarea zonei perimetrale care va fi calculat astfel:

290 m.l. x 1(unu) puiet arbust/m.l. x 4 lei/buc = 1160 lei

75 puieti- arbori x 10 lei/buc = 750 lei

Manopera plantare = 1000 lei

Total =2910 lei

Măsurile operaţionale de reducere a impactului (Tabel 39) sunt valabile pentru

toată perioada de constructie si funcţionare a Statiei de sortare a agregatelor minerale,

administrata de S.C. KOROLIS S.R.L. Umbrăreşti fiind persoana juridică responsabilă

de implementarea şi monitorizarea permanentă a acestora. De asemenea, aceste măsuri

sunt parte integrantă a proiectului propus şi sunt direcţionate către sursele de impact.



Tabel 39-Graficul măsurilor de reducere a impactului asupra mediului

Perioada de

implementare

a măsurilor

Tipul măsurilor Perioada Cuantumul financiar

Lucrările de

sortare a

agregatelor

minerale

măsuri operaţionale

sunt menţionate

anterior

2013-2020 Nu poate fi apreciat

datorită caracterului

uneori imprevizibil al

măsurilor (efectuarea

reviziilor şi reparaţiilor la

utilaje).

Refacerea

perimetrului

Distribuirea

uniformă a

pamantului vegetal

decopertat pe

suprafaţa

perimetrului.

Plantarea unor specii

forestiere autohtone

in perimetrul

proiectului

2013-2014

2013-2014

Lucrările vor fi realizate

în regie proprie de

societatea comercială.

Val. aprox. 2910 lei cu

contractarea unor firme

specializate

CAPITOLUL XV-METODE UTILIZATE PENTRU

CULEGEREA INFORMATIILOR

Prezentul studiu de evaluare adecvata a fost solicitat în cadrul procedurii de emitere a

Acordului de mediu derulată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Galati (adresa catre

SC Korolis SRL cu nr. inreg. 18214/20.09.2013), în conformitate cu prevederile ordinului

MMP nr. 135/2010.

Conform metodologiei indicată în Ordinul MMP nr.19/2010 pentru aprobarea

ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar a fost intocmit Studiu de

Evaluare Adecvata pentru proiectul Statie de sortare agregate minerale in extravilanul

comunei Umbraresti, judetul Galati.

Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informaţii despre amplasamentul

obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de activitatea desfăşurată în zona



de extracţie a agregatelor. În acest scop a fost studiat proiectul investitiei, au fost consultate

documente puse la dispoziţie de conducerea societăţii, au fost făcute cercetări de birou care au

constat în analiza informaţiilor colectate din documente (date referitoare la starea trecută si

actuala, planuri de situaţie) şi consultări cu factorii locali.

Observatiile de pe teren au fost făcute după metode prezentate în literatura de

specialitate. Fiecare taxon major are metodele sale specifice de identificare, analiza si

interpretare. Expunerea acestora ar fi extrem de lungă si ar putea să însemne un volum întreg,

care credem că nu ar putea fi integrat în acest material. Prin urmare, aceste metode sunt deja

cunoscute în mediul stiintific unde sunt larg utilizate si agreate. Informaţiile referitoare la

caracteristicile ecosistemelor, relief şi factori de mediu specifici regiunii şi a particularităţilor

comunităţii locale au fost preluate cu ocazia deplasărilor în teren.

Totusi, pentru exemplificare, prezentam mai jos câteva aspecte privind lucrările care

tratează cercetările din fitosociologie, ornitologie, ecologie si biodiversitate toate abordand

metode calitative si cantitative:

pentru vegetaţie: identificarea tipurilor de habitate pe baza speciilor de plante

indicatoare, aspectul si structura comunitatilor vegetale;

pentru speciile de păsări s-au folosit studii de faunistică, de distribuţie a avifaunei,

studiul hranei, al comportamentului, al migraţiei, etc.;

pentru nevertebrate: identificarea speciilor din zonă şi a tipurilor de ecosisteme;

Pentru analiza cantitativă şi calitativă a speciilor de insecte se foloseste metoda

cosirii vegetaţiei cu fileul entomologic pe o anumită suprafaţă, apoi sunt determinate speciile.

In ceea ce priveste cartarea teritoriilor pasarilor cuibaritoare au fost folosite tehnici de

numarare din zona luata in studiu folosind rezultatele estimarii in suprafetele de proba

(calculul densitatii). Momentele relevante au fost de dupa rasaritul soarelui pana la prinz. In

cazul unor specii cu densitate mica a perechilor (rapitoare) ce au un comportament de

reproducere discret s-au realizat vizite regulate in toate statiile de prelevare a probelor.

Pentru realizarea studiului floristic s-a început prin recunoaşterea sumară a terenului,

urmată de colectarea speciilor de plante vasculare şi determinarea acestora.

Pentru o identificare cât mai completă a florei de plante vasculare s-au fixat o serie de

trasee în lungul cărora se fac colectări repetate în anumite puncte. Reţeaua acestor trasee

străbate toate formele de relief şi toate tipurile de grupări vegetale praticole. Nomenclatura



botanică folosită respectă "Codul Internaţional de Nomencl atură" - Tokio, 1993. Specificăm

totusi că principala metodă folosită în acest caz a fost a transectelor (asa cum a fost descrisă

initial de I. G. Korodi în 1969). La observatii s-au folosit materiale adecvate – binoclu, lunetă,

trepied, aparat foto, GPS, busolă, hărti, determinatoare.

Pentru determinarea materialul identificat s-a utilizat o serie de lucrări apărute în ţară şi

străinătate: "Flora R.P.R, - RS.R" (voi I-XIII) - Tr. Săvulescu et colab., 1952-1976, "Flora

Europaea" (voL I - V) - T. G. Tutin et al, 1964-1980, 1993, "Detemiinatorul ilustrat al

plantelor vasculare" (voi I - II) - AL Beldie,1976-1979, "Flora ilustrată a României —

Pteridophyta şi Spermatophyta" — V. Ciocârlan, 2000 "Flora ilustrată a plantelor

vasculare din estul României" - I. Sârbu şi colab, 2001.

Pentru studiul vegetaţiei din ecosistemele naturale praticole de pe teritoriul investigat s-

a utilizat metoda şcolii fitocenologice Zurich-Montpellier, numită şi metoda sigmatistă.

Această metodă a fost perfectată de J. Braun-Blanquet (1926), de la Zurich, în colaborare cu J.

Pavillard, de la Montpellier şi cuprinde patru etape: pregătitoare, analitică, sintetică şi cea de

elaborare a studiului (J. Braun-Blanquet, 1964).

CONCLUZII

Concluziile ce se desprind din studiul de evaluare adecvata pentru proiectul Statie de

sortare agregate minerale in extravilanul comunei Umbraresti, judetul Galati sunt

urmatoarele:

aplasamentul proiectului propus nu se afla in perimetrul zonei de protectie

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

amplasamentul proiectului propus pe o suprafata de 5000 m.p. este inclus in

perimetrul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, dar nu include nici un tip de

habitat conform Formularului Standard Natura 2000

Realizarea lucrărilor propuse in proiect nu va afecta habitatele de interes

comunitar menţionate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162


Realizarea proiectului:

-nu va determina reducerea suprafeţelor ocupate de habitate cu valoare

conservativă deosebită;



- nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de

interes comunitar;

-nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a sitului de interes comunitar;

-nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă

sau floră şi faună, care definesc structura şi/sau funcţia sitului de interes

comunitar;

-pentru implementarea proiectului nu vor fi realizate noi căi de acces.

Pe suprafaţa sitului vor fi modificări ale biotopilor dar cu impact pozitiv

asupra menţinerii morfologiei actuale a reliefului fara modificarea albiei râului

Siret

Tipurile de habitate prezente în zona de studiu sunt deja intens afectate de

prezenţa constantă a omului prin activităţile specifice (pasunat, depozitare

resturi din gospodarii) desfăşurate în cea mai mare parte a anului, fiind lipsite

de valoare conservativă.

Gradul ridicat de antropizare al întregii zone este principala cauză a

biodiversităţii reduse, in special din punct de vedere floristic, aspecte

constatate în urma observaţiilor de teren.

Asociaţiile vegetale identificate sunt comune pentru zonele intens afectate de

activităţi antropice. Nu au fost observate asociaţii vegetale cu valoare

conservativă medie sau ridicată.

Inventarierea speciilor de plante vasculare nu a dus la identificarea de rarităţi

floristice, adică a unor specii de plante menţionate în Listele roşii naţionale

(Oltean & al., 1994; Dihoru, 1994; Negrean, 2001), în anexele OUG 57/2007,

în anexele Directivei Habitate sau în cele ale Convenţiei de la Berna.

Sortarea agregatelor minerale de către SC Korolis SRL nu determină

modificări ale ochiurilor de apă.

Sortarea agregatelor minerale nu vor afecta habitatele din zona în condiţiile

respectării căilor de acces şi a amplasamentului propus pentru proiect, a

tehnologiei de exploatare şi a spaţiilor de parcare a utilajelor şi

autovehiculelor.



Prin urmare, considerăm că amplasarea Statiei de sortare agregate minerale in

extravilanul comunei Umbraresti, judetul Galati, va avea un impact redus asupra

florei şi faunei zonale.



Bibliografie selectivă

o Beldie Al., 1977-1979, Flora României-Determinator ilustrat al plantelor vasculare.

I-II, Ed. Acad. Rom., Bucureşti.

o Borza, Al., Boşcaiu, N., 1965, Introducere în studiul covorului vegetal. Ed. Acad.

R.P.R., Bucureşti

o Braun-Blanquet J., 1964, Pflanzensoziologie, 3, Aufl., Springer, Wien , 865.

o Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României – Pteridophyta et Spermatophyta. Ed.

Ceres, Bucureşti.

o Coldea Gh., Popescu A., Sanda V., Ştefan N., 1997, Les association végétales de

Roumanie, I, Les herbacées naturalles., Presses Universitaires de Cluj.

o Cristea, V., 1993, Fitosociologie şi vegetaţia României (curs litografiat).Univ.,,Babeş-

Bolyai” Cluj- Napoca.

o Cristea, V., Gafta, D., Pedrotti, Fr., 2004, Fitosociologie. Ed. Presa Universitară

Clujeană, Cluj- Napoca

o Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994- Plante rare, periclitate si endemice in flora

Romaniei- Lista Rosie, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Bucuresti

o Dihoru Gh., Negrean G, 2009 – Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania, Edit,

Academiei, Bucuresti;

o Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.I.,

2005 – Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică , Bucuresti;

o Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.I.,

2006 – Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de

România si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică,

Bucuresti

o Feinsinger, P. 2001. Designing Field Studies for Biodiversity Conservation, The

Nature Conservancy, Island Press, London, p. 131-144.

o Ford, E., D. 2002. Scientific Method for Ecological Research, Cambridge University

Press, Cambridge, p. 19-40.

o Gomoiu M.-T., Skolka M., 2001 – Ecologie. Metodologii pentru studii ecologice,

Ovidius University Press;

o Korodi, I., G. 1969. Metode cantitative pentru studiul relaţiilor numerice ale

populaţiilor de păsări, Revista Muzeelor, nr.5, Anul VI, Bucureşti, 393-400.



o Oltean M. et. al., 1994- Studii, sinteze, documentatii de ecologie, Editura Academiei

Romane

o Onea N.,2002 - Ecologia si etologia pasarilor, Ed. Istros - Muzeul Brailei, Braila

o Rojanschi, V., Grigore, F., Ciomos, V. 2008. Ghidul evaluatorului si auditorului de

mediu. Edit. Economică, Bucuresti.

o Sandor, A. 2000. Metode speciale de numărare a unor categorii de păsări, în Metode

de evaluare a abundenţei păsărilor (coordonator Dan Munteanu), Publicaţiile Societaţii

Ornitologice Române, nr.10, Cluj, p. 133-141.

o Sanda V., 2002, Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România. Ed.

Vergiliu, Bucureşti

o Sârbu I., Ivănescu Lăcrămioara, Mânzu C., Ştefan N., 2001, Flora ilustrată a

plantelor vasculare din estul Românie., vol. I-II, Ed. “Univ. Al. I. Cuza”, Iaşi.

o Skolka M., 2004 – Entomologie generala, Ovidius University Press

o Papp, T., Fântână, C. -editori- 2008. Ariile de importanţă avifaunistică din România.

SOR & Milvus Group, Târgu Mureş.

o ## 1952-1976, Flora R.P.R.- R.S.R., I-XIII. Ed. Acad. R.P.R.- R.S.R., Bucureşti

o ****, 2002: Hotărâre privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele

naturale amenajate pentru îmbăiere, H.G. 459 din M.O. 350/27.05.2002.

o ****, 2006: M.O., Partea I nr. 51bis din 13.06.2006, privind clasificarea calităţii

apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

ANEXĂ (matricea probabilitatii, consecintelor si impactul determinat,Plan de situatie, Plan

de amplasament al utilajelor, Certificat de urbanism , Memoriu ethnic general, CV-uri

specialisti)

studiu de evaluare - anpm.ro galati... · studiu de evaluare adecvata pentru proiectul...

Documents