„construire corp administrativ Și depozite agricole ...apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

Denumire proiect: „CONSTRUIRE CORP ADMINISTRATIV ȘI DEPOZITE AGRICOLE, FABRICĂ ULEI, AMENAJARE PLATFORMĂ INDUSTRIALĂ, ACCESE AUTO ȘI DRUMURI INCINTĂ, CONSTRUIRE LINIE DE CALE FERATĂ INDUSTRIALĂ RACORDATĂ LA STAȚIA CFR TIMIȘOARA SUD ETAPA A II A- FABRICA DE EXTRACTIE ULEIURI VEGETALE”

Amplasament: STR. IOAN SLAVICI – CONTINUARE F.N

TIMISOARA

Beneficiar: S.C. CEREAL DOKS ROMANIA SRL

Proiectant general: S.C. EURODESING Favero & Milan S.R.L.

Raport la studiu de evaluarea a impactului asupra mediului “Fabrica de extractie uleiuri vegetale” Timisoara

beneficiar S.C. Cereal Docks Romania S.R.L. elaborator S.C. Tellus Adviser S.R.L.

2

ELABORATOR:

S.C. TELLUS ADVISER S.R.L. TIMISOARA,

Calea Bogdanestilor, nr. 24, ap.1, Timisoara

Tel . 0356806500; 0723150619

Fax 0356454545

Certificat de inregistrare/Registrul National al elaboratorilor de studii

pentru protectia mediului/ Ministerul Mediului si Padurilor/14.04.2011



3

BORDEROU

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

1.2. Executantul studiului de impact

1.3. Denumirea proiectului

1.4. Descrierea proiectului

1.5. Durata perioadei de execuţie

1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul

producerii energiei necesare asigurării producţiei

1.7. Informaţii privind materiile prime, substanţele şi preparatele chimice

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul

1.9. Descrierea principalelor alternative

1.10. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru proiect

1.11. Informaţii despre documentele/regementările existente privind planificarea/

amenjarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

1.12. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura

existentă

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie

2.2. Activităţi de dezafectare

3. DEŞEURI

3.1 Tipuri si cantităţi

3.2 Gospodărirea deşeurilor

4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI

MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1. Apa

4.1.1 Alimentarea cu apă



4

4.1.2 Evacuarea apelor uzate

4.1.3 Impactul prognozat asupra apelor

4.2. Aerul

4.2.1 Impactul prognozat asupra aerului

4.3. Solul

4.3.1 Impactul prognozat asupra solului

4.4. Geologia subsolului

4.5. Biodiversitatea

4.5.1 Impactul prognozat asupra biodiversităţii

4.6. Peisajul

4.7. Mediul social şi economic

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

6. MONITORIZARE

7. SITUAŢII DE RISC

7.1 Prezentarea situaţiilor de risc

7.1.1 Riscul datorat zgomotului şi vibraţiilor

7.1.2 Riscul datorat folosirii substanţelor chimice şi periculoase

7.2 Evaluarea pericolelor

7.3 Măsuri pentru prevenirea situaţiilor de risc

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

9. REZUMAT NETEHNIC

9.1. Structuri şi construcţii

9.2. Deşeuri

9.3. Apa

9.4. Aerul

9.5. Solul


9.7. Peisajul



5



9.10. Analiza alternativelor

9.11. Monitorizare

9.12. Situaţii de risc

9.13. Concluzii şi recomandări

ANEXE:

Piese scrise:

1. Certificat de urbanism nr.4221 din 07.09.2009

2. Certificat de înregistrare

3. Aviz SC ENEL DISTRIBUŢIE

4. Aviz DISTRIGAZ

5. Aviz Direcţia Judeţeană Pentru Cultură, Culte Şi Patrimoniul Cultural Naţional

6. Aviz AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

7. Aviz Administraţia Naţională Apele Romane Direcţia Apelor Banat

8. Aviz A.N.I.F. Sucursala Timiş - Mureş Inferior

9. Acord de principiu Aquatim

10. Aviz Unic Consiliul Judeţean

11. Hotărârea Consiliul Local Timisoara

12. Fisa tehnica hexan

Piese desenate:

1. Plan de situaţie;

2. Plan de mobilare;

3. Plan de edilitare;

4. Scheme Flux tehnologic



6

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

S.C. CEREAL DOCKS ROMÂNIA S.R.L.

B-dul 3 August 1919 Nr. 19 Ap 3, Timişoara

Înregistrată la ORC Timiş sub numărul J35/1648/2006

CUI RO18698993

Tel/Fax 0256/430494

e-mail: [email protected]

reprezentată prin Mihai Tătuţ în funcţia de Administrator

Proiectant arhitectură:

S.C. AC TECTURA S.R.L. Timisoara

str. Gh. Marinescu, nr.1, ap. 9

reprezentată prin arh. Nenad Luchin

Proiectant de rezistenţă:

SC EURODESIGN Favero & Milan SRL,

cu sediul în OTOPENI, str. Drumul Gării Otopeni nr. 49-51, judeţul ILFOV, punct de

lucru în Sat CHIŞODA, Comuna Giroc, Calea Şagului DN 59, km 7, Nr. 221, C.P.

300517, jud. Timiş,

reprezentata prin Administratorul Delegat SERAFINO MILITELLO,

Profilul de activitate: Fabricarea uleiurilor vegetale

Cod CAEN: 1450

Forma de proprietate: S.C. CEREAL DOCKS ROMÂNIA S.R.L. este o societate

proprietate

privată.



7

1.2. Executantul studiului de impact

Raportul la studiul de evaluare al impactului asupra mediului pentru obiectivul

analizat a fost întocmit de S.C. Tellus Aviser S.R.L. , Timisoara, Calea Bogdanestilor,

nr. 24.

1.3. Denumirea proiectului

„CONSTRUIRE CORP ADMINISTRATIV ȘI DEPOZITE AGRICOLE, FABRICĂ ULEI, AMENAJARE PLATFORMĂ INDUSTRIALĂ, ACCESE AUTO ȘI DRUMURI INCINTĂ, CONSTRUIRE LINIE DE CALE FERATĂ INDUSTRIALĂ RACORDATĂ LA STAȚIA CFR TIMIȘOARA SUD ETAPA A II A- FABRICA DE EXTRACTIE ULEIURI VEGETALE” Mentionam ca pentru prima etapa de dezvoltare a proiectului , beneficiarul a obtinut

de la autoritatea locala, Primaria Municipiului Timisoara, autorizatie de construire nr.

2302 din 27.12.2010, in baza deciziei nr.5/05.11.2010 a autoritatii de mediu Agentia

Regionala Pentru Protectia Mediului Timisoara.

1.4. Descrierea proiectului

Terenul analizat este situat în loc. Timişoara, Jud. Timis, Str. Ioan Slavici –

continuare F.N., beneficiar S.C. CEREAL DOCKS ROMÂNIA S.R.L.

Conform planului de amplasament şi delimitare a imobilului, terenul este delimitat

astfel:

- la nord de calea ferata Timişoara - Cruceni

- la est de S.C. SHELL-GAS BUCUREŞTI

- la sud de CCP 7

- la vest de De 1191/1/4.

Conform planului de situaţie, în partea sudică a terenului interesat la lucrări este situat

canalul de desecare CCP 7, aflat în administrarea A.N.I.F. Sucursala Timiş - Mureş

Inferior.



8

Din punct de vedere hidroameliorativ, terenul ce face obiectul prezentei documentaţii,

este cuprins în Amenajarea Hidroameliorativă Complexă Şag - Topolovăţ U.D.

Utvin, jud. Timiş, ce aparţine Sucursalei Teritoriale Timiş-Mureş Inferior.

Regimul juridic al terenului este specificat în extrasele de C.F. 405178, 405180,

405800, 412567, 413091 - Timişoara, numerele cadastrale Cc 1191/2/1; 1191/2/1/1;

Cc 1191/1/1-7; Cc 1191/4/1-5; Cc 1252; A 1296/1/1/2; A 1296/1/2; 412567; 413091,

din care rezultă proprietatea terenului în favoarea beneficiul S.C. CEREAL DOCKS

Romania S.R.L. Terenul este situat în intravilanul municipiului Timisoara si este in

suprafaţă totală de 178.415 mp.

Bilant teritorial pentru ambele etape de realizare ale proiectului:

aria terenului At = 178415,00mp

aria construită la sol Ac = 19 599,40mp

aria construită desfăşurată Acd = 21 235.20mp

din care pentru prima etapa aprobata pentru obiective conform autorizatiei de constructie

este:

suprafata construita: 15627,90 mp

suprafata desfasurata:16954,10mp

Indicatori de teren conform PUZ aprobat prin HCL 313/28.07.2009:

procentul de ocupare al terenului P.O.T. . 11.02 %

coeficientul de utilizare al terenului C.U.T. 0.11.

Pentru etapa a II-a a proiectului- Construire fabrica de uleiuri vegetale, avem

Corp G – Fabrică de ulei

S parter 3 971.50 mp

S etaj 1 154.80 mp

S etaj 2 154.80 mp

S desfăşurată 4 281.10 mp



9

Suprafete construite aferente fabrficii propriu -zise de uleiuri vegetale :

Corp F – Rezervoare ulei

S construită 1 457.50 mp

Corp I – Decantor/ purificator apă industrială

S construită 232.70 mp

Municipiul Timisoara este cea mai mare asezare urbana din vestul tarii , o localitate

in care au avut loc importante transformari si care se dezvolta continuu.

Timisoara este un puternic centru administrativ, economic si cultural, de importanta

regionala. Este un nod rutier catre care converg mai multe drumuri nationale si

polarizeaza atat din punct de vedere economic, cat si socio-cultural, viata localitatilor

regiunii de vest a tarii.

Zona amplasamentului proiectului Construire fabrica de extractie uleiuri vegetale,

beneficiar SC Cereal Docks Romania SRL , beneficiaza de un cadru natural favorabil

si anume terenul este plan, nu are nici un fel de interdictie, permitand o organizare

optima a teritoriului cu un grad maxim de ocupare a respectand legislatia in vigoare

si PUZul aprobat.

Caracteristicile terenului propus pentru dezvoltarea acestei platforme industriale

permit realizarea unei structuri industriale performante care sa contribuie la

stabilizarea si cresterea economica a zonei.

Pozitia geografica favorabila, potentialul economic si uman din zona, justifica

dezvoltarea teritoriala a platformei industriale propuse in zona de nord a orasului,

care va aduce o serie de beneficii municipiului:

stabilizarea si cresterea economica a zonei analizate

realizarea de noi locuri de munca

realizarea echiparii tehnico- edilitare a zonei



10

reorganizarea si dezvoltarea retelei rutiere in raport cu necesitatile functionale

ale proiectului propus si cu viitorul traseu al centurii de nord al municipiului

Timisoara.

În general, suprafaţa terenului este constituită din teren natural arabil si se prezintă

liberă de construcţii. În teritoriul învecinat sunt unităţi industriale şi terenuri virane.

Terenul ce va fi ocupat de obiectiv este, conform actelor de proprietate anexate, în

proprietatea titularului si beneficiarului de proiect.

Certificatul de Urbanism emis de Primaria Municipiului Timişoara cu nr.4221 din

07.09.2009 stipuleaza regimul tehnic al realizarii proiectului din punct de vedere

urbanistic si anume conform P.U.Z. aprobat prin H.C.L. 313/2009 - zonă industrială,

parţial afectată de zona de protecţie C.F.R. şi linii electrice; P.O.T. max = 55.00 %,

C.U.T. 1, spaţii verzi conform reglementărilor în vigoare.

• Descrierea lucrărilor de construire:

1. Lucrări de amenajare teritoriu

În cadrul lucrărilor de amenajare teritoriu se realizează:

- nivelarea terenului (decopertarea stratului vegetal cu preconservarea acestuia şi

completare cu material de umplutură);

- lucrări de îmbunătăţire a caracteristicilor de rezistenţă a solului;

- împrejmuirea perimetrului fabricii cu gard;

- realizarea de drumuri interioare, platforme, parcări interioare şi exterioare;

- lucrări de racordare la drumul existent în zonă;

- lucrări de racordare la linia CF existentă;

2. Lucrări de montaj şi legături conducte

- montaj utilaje şi echipamente;

- montaj şi legături de conducte pentru proces şi utilităţi.

3. Lucrări de instalaţii electrice şi automatizare

- alimentarea consumatorilor cu energie electrică, iluminatul interior, pe platformă şi

perimetral;



11

- asigurarea unui circuit de alimentare în caz de emergenţă;

- reţeaua de legare la pământ a echipamentelor, clădirilor, construcţiilor metalice;

- sistem de preluare a descărcărilor electrice;

- traseele de cabluri electrice de alimentare a consumatorilor.

- sistem de detecţie gaze în clădire;

- sistem de automatizare pentru reglare şi control;

- sistem de alarmare şi interblocare.

Pentru măsurarea şi monitorizarea continuă a amestecurilor de gaze explozibile,

în cuva rezervoarelor de hexan şi în halele de extracţie ulei se prevede realizarea

unui sistem de detecţie şi alarmă, precum şi detectoare de temperatură,

detectoare de fum şi foc.

În prezent, terenul este liber de construcţii şi se propune a se realiza o instalaţie de

extracţie ulei care cuprinde următoarele construcţii:

Conform Certificatul de Urbanism emis de Primăria Timişoara cu nr. 4221 din

07.09.2009 jud. Timiş, pentru S.C. CEREAL DOCKS ROMÂNIA S.R.L., proiectul

urmăreşte promovarea, in doua etape, a unei investiţii private privind execuţia, pe

terenul beneficiarului a unei platforme industriale pentru depozitarea şi prelucrarea

cerealelor şi o fabrică de uleiuri vegetale.

Construirea fabricii de uleiuri vegetale cu rezervoarele aferente pentru stocare

ulei si a statie de epurare a apelor uzate industriale rezultate de pe platforma

industriala, constituie obiectul prezentului proiect, al etapei a II-a.

Clădirile fabricii de uleiuri vegetale, vor asigura toate exigenţele de calitate în ceea

ce priveşte structura de rezistenţă si confort in exploatare.

Incinta va beneficia de dotarea cu utilităţi aferente exploatării funcţionale, de acces

auto cu parcaje, spaţii verzi amenajate etc.

Platforma industriala, al carui beneficiar este SC Cereal Docks Romania SRL, se va

realiza in doua etape si va contine conform planului anexat, urmatoarele functiuni:



12

- CORP A . Clădire acces personal – recepţie materii prime: Conţine ca spaţii:

birouri administrative, săli conferinţe, grupuri sanitare, laborator de analize, precum

şi 2 apartamente de serviciu SU un cântar industrial pentru autocamioane;

Are ca funcţiune centralizarea datelor mărfurilor care intră şi ies de pe platforma,

precum şi punctul de CTC al mărfurilor care urmează sa fie stocate în incintă.

Cladirea se va realiza in regim de inaltime aprobat de P+2E.

Camioanele se vor primi printr-o intrare principală. Aprovizionarea cu cereale se va

putea face la două puncte de descărcare a camioanelor şi un punct de descărcare a

cisternelor de cale ferată.

- CORP B. Depozit de cereale, suprateran, cu mecanisme pentru alimentarea şi

golirea autocamioanelor, precum şi mecanisme automatizate pentru umplerea corpului

C;

Depozitul este dotat cu o suprafaţă de ventilaţie naturală obţinută prin utilizarea unui

grilaj metalic, dispus de-a lungul perimetrului întregii clădiri, la nivelul de 8,50 m

unde există o pasarelă şi mai sus, la nivelul coamei acoperişului.

Depozitul este complet automatizat atât în ceea ce priveşte descărcarea, cât şi pentru

încărcarea produsului.

Depozitul este traversat în centru, în sens longitudinal, de un transportor, care prezintă

numeroase uşiţe, prin care produsul intră pentru a fi transferat la exteriorul depozitului

în silozurile zilnice.

- CORP C. Depozit suprateran de cereale fără automatizări exterioare; prezintă

aceeaşi structură şi conformaţie ca şi corpul B.

Ambele depozite sunt legate prin intermediul unei benzi transportoare, fapt datorită

căruia atât materiile prime cât şi produsele finite pot fi transferate de la un depozit la

altul, în funcţie de necesităţi.

Construcţii metalice deschise pentru desfăşurarea operaţiilor de descărcare cereale din

camioane şi vagoanele CF precum si pentru uscarea şi curăţirea materilor prime.

Depozitele sunt ventilate permanent, prin deschideri realizate în partea laterală şi

superioară.



13

Produsul stocat în interiorul depozitului este menţinut la o temperatură mai mică de

30ºC, pentru o conservare optimă.

Suprafata totala adepozitelor este de 12000mp si au o capacitate totala de stocare de

80 000 tone de cereale

Instalatia de uscare cereale va fi formata din 2 uscatoare, fiecare cu o capacitate de

1200t si va fi prevazuta cu sistem de retinere a pulberilor tip ciclon. Uscatoarele vor

functiona cu gaz metan, puterea termica nominala a fiecarui uscator este 5000 kW, iar

consumul maxim de combustibil de 500 Nmc/h.

Instalatia de prajire soia are o capacitate de 20tbaza soia/h

- CORP D. Corp TRAFO;Alimentarea cu energie electrica se va asigura din

S.E.N., din retelele de medie tensiune existente in zona, instalatiile compunandu-se

din: punct de conexiune, 3 posturi de transformare( transformator uscat20/0,4kV,

1600kVA/1250kVA).

- CORP E. Punct descărcare/încărcare cereale pe calea ferată( instalatie

automatizata. Cladirea va prezenta o cuva subterana pentru descarcarea materiilor

prime aduse pe calea ferata sau cu autotrenurile, din care cu ajutorul snecurilor se

transporta spre depozite prin intermediul conductelor supraterane suspendate.

Clădirea prezintă o cuvă subterană pentru vărsarea mărfurilor aduse pe calea ferată,

sau cu autotrenurile, din care, cu ajutorul snecurilor, marfa este transportată spre

depozite sau fabrica de ulei prin intermediul

conductelor supraterane suspendate. Fiind o instalaţie utilitară, aceasta este complet

automatizată, fiind controlată electronic din corpul Gal fabricii propriu-zise de ulei.

- CORP H . Centrala termică pe gaz care deserveşte întreaga platformă, compusa din

3 cazane care vor functiona in cascada; În centrala termică se vor monta detectoare de

gaze cu limita inferioară de sensibilitate 2% CH4 în aer, care acţionează asupra

robinetului de închidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arzătoarelor.

Cazanele de abur – în număr de trei, furnizează agentul termic primar (abur

tehnologic saturat, la parametrii p = 15 bar şi t = 201,4°C), acesta fiind folosit de

consumatorii de abur ai Fabricii de ulei.



14

Cazanele, respectiv echipamentele şi utilajele montate împreună cu acestea în sala

cazanelor (arzătoare, pompe, instalaţia de tratare apă, etc), vor respecta prevederilor

prescripţiilor tehnice ISCIR în vigoare, respectiv PT-C1-2010.

Unitatea care va monta cazanele trebuie sa fie autorizata ISCIR şi are voie să înceapă

lucrările de instalare ale cazanelor numai dupa obţinerea avizului obligatoriu de

instalare.

Instalaţiile trebuie să corespundă destinaţiei, tipului şi categoriei de importanţă a

construcţiei, precum şi nivelului de risc de incendiu, să aibă nivelul de protecţie

corespunzător mediului în care sunt amplasate şi să respecte prevederile din normele

specifice de apărare împotriva incendiilor.

Instalaţiile tehnologice se pun în funcţiune şi se exploatează cu respectarea strictă a

instrucţiunilor şi regulilor de utilizare, precum şi a măsurilor de apărare împotriva

incendiilor, stabilite de proiectanţi şi de producători.

Centrala termică va avea următoarele caracteristici:

- combustibil utilizat: gaz metan;

- consum combustibil: 316 Nmc. /oră /cazan;

- nr. cazane: 3 bucăţi;

- puterea termică: 1.750.000 kcal /h, 3.000 kg /h abur - pentru 1 cazan;

- instalaţii de dispersie: 3 coşuri de fum (pentru ficare cazan), având:

- diametrul interior 550 mm;

- diametrul exterior 650 mm;

- înălţimea de 10 m.

Centrala termică va asigura necesarul de căldură pentru posturile de lucru cît şi pentru

procesele de fabricaţie.

In etapa a IIa de dezvoltare se propun a fi realizate urmatoarele obiective :

- CORP G : fabrică ulei nerafinat incluzînd birouri pentru comanda automatizării;

Fabrica este o instalaţie în sine care preia boabele (marfa), iar prin procedee specifice

produce ulei nerafinat care se va stoca în rezervoarele corpului F.



15

Clădirea prezintă corpul fabricii, un corp adiacent cu automatizarea necesară

mentenanţei şi procesului de fabricare si un corp independent pentru sectia de rafinare

a uleiurilor vegetale.

Clădirea va fi realizată din structură metalică, cu închideri cu panouri tip sandwich.

Dimensiuni în plan 85,30mx48,40m, şi o înălţime maximă de 17,70m.

Fabrica de ulei constituie în fapt un ansamblu de utilaje complexe legate între ele

funcţional, în care întreg procesul de producţie este automatizat, fiind tratată ca o

instalaţie tehnologică. Materia primă şi produsul finit circulă în interiorul acestor

utilaje prin benzi transportoare, tubulaturi, etc. Acest ansamblu de utilaje este protejat

prin închideri perimetrale din beton armat, şi compartmentări interioare tehnologice

tot cu pereţi din beton armat, fără a delimita încăperi propriuzise, spaţiile comunicând

între ele la diferite nivele prin goluri tehnologice prin care trec elemente ale utilajelor.

Materia primă şi produsul finit sunt în continuă mişcare şi în cantităţi variabile.

Conform art. 2.1.6. din P118, deoarece spaţiul în care se foloseşte hexan în procesul

de producţie are volumul mai mare de 5% din volumul total, fabrica de ulei este

categoria A de pericol de incendiu.

În cadrul fabricii de ulei există un spaţiu destinat depozitării de făină proteică ce

rezultă din seminţe, după extragerea uleiului. Spaţiul este puternic ventilat pe cale

naturală, în partea superioară existând goluri deschise permanent, care asigură o

circulaţie a aerului din interior care nu permite atingerea limitei inferioare de explozie

a prafului de făină în aer. Uşa de la depozit este deschisă în permanenţă iar făina

produsă este transportată pe măsura producerii ei, procesul de producţie fiind

continuu.

- CORP F : rezervoarele de ulei;

Clădirea va fi realizată din structură metalică, cu închideri din tablă.

Dimensiuni în plan 76,80mx29,40m, şi o înălţime maximă de 12,10m

Rezervoarele vor sta grupate în 2 cuve din beton armat, într-una 4 cu Ø10m şi 942mc

fiecare, respectiv 6 cu Ø8m şi 603mc fiecare in cealaltă. Cuvele au fundul la -1.5m

faţă de cota platformei şi parapet de 3m pentru a putea reţine Rezervoarele de ulei



16

Uleiurile depozitate fac parte din clasa de combustibilitate L IV, cu temperatura de

inflamabilitate mai mare de 100oC. Sunt prevazute rezervoare metalice, cu capac fix.

Amplasarea rezervoarelor în cuvele de retenţie şi calculul cuvelor de retenţie s-au

făcut conform Normativului departamental pentru proiectarea si executarea

construcţiilor în industria chimică.

Se constituie două depozite din categoria D4, unul cu patru rezervoare cu capacitatea

de 942 mc fiecare şi capacitatea depozitului de 3768 mc şi al doilea cu şase

rezervoare cu capacitatea de 603 mc fiecare şi capacitatea depozitului de 3618 mc.

Rezulta ca depozitul are o capacitatea totala de stocare ulei este de 7386 mc.

În interiorul cuvelor distanţele între rezervoare respectă distanţa minimă de 0,3 D, D

fiind diametrul rezervorului.

Distanţa între mantalele a două rezervoare aflate în cuve diferite este de 15,40 m.

Volumul util al cuvelor de retenţie s-a stabilit astfel încît să poată prelua 40% din

capacitatea totală a rezervoarelor, rezultând un volum util de 1450 mc pentru cuva cu

6 rezervoare şi 1510 mc pentru cuva cu 4 rezervoare.

Înălţimea peretelui cuvei se determină prin împărţirea volumului util al cuvei la

suprafaţa utilă a cuvei. Suprafaţa utilă a cuvei este suprafaţa reală din care se scade

suprafaţa ocupată de rezervoarele neavariate.

Pentru cuva cu 4 rezervoare suparafaţa utilă este de 605,5 mp şi rezultă o înălţime a

pertetelui cuvei de 2,50 m. Pentru cuva cu 6 rezervoare suparafaţa utilă este de 1102

mp şi rezultă o înălţime a pertetelui cuvei de 1,70 m.

Cuvele se vor realiza astfel încât înălţimea deasupra terenului să nu fie mai mare de

2,0 m.

Pentru protejarea cuvelor de la rezervoarele de ulei se vor utiliza instalaţii de stingere

cu spumă mecanică.

Instalaţia fixă de stingere cu spumă mecanică este alcătuită din :

instalaţia de alimentare cu apă: grup de pompare care include şi pompa de

rezervă. Grupul de pompare are pompă de menţinere a presiunii si refulează

intr-un distibuitor din care se alimentează instalaţia de spumă mecanică;



17

rezervor pentru lichidul spumant cu capacitatea de 12000 litri pentru tunuri si

9000 litri pentru fabrica de ulei;

dozator automat de lichid spumant;

distibuitor soluţie apă – spumant;

conducte in sistem inelar pentru soluţia spumantă;

4 tunuri de apă şi spumă de 4000 l/min;

20 generatoare fixe de spuma de 150 l/min.

Beneficiarul are obligaţia de a utiliza numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor cu

marcaj CE, certificate sau agrementate, conform legii.

- CORP I : decantor/purificator de apă industrială;

Dimensiuni în plan 34,03mx10,00m, şi o înălţime maximă de 5,10m

Decantorul /purificator de apă industrială va fi din beton monolit turnat la faţa

locului.Tehnologia de epurare va cuprinde epurare mecanica, epurare biologica cu

namol activ si decantare finala.

Pentru apele uzate menajere de pe platforma sunt aprobate 2 statii de epurare tip

monobloc, MADA SC 25( capacitate 3,8 mc/ zi si 23-29 LE si ETK-S49 capacitate

0,8mc/zi si1-4 LE), debit maxim Q uz max =0,736mc/ zi.

Substanţele lichide care sunt evacuate şi care trebuie trimise la instalaţia de epurare,

provin din diversele instalaţii si anume:

m3/h COD T°C

- instalaţia de extracţie 3,5 4500 70

- instalaţia de rafinare 2,5 2800 45

- spălare încăperi, rezervoare, bazine 1,0 3600 25

----------------------------------------------------------------------------------------------------

8,0 3.400 45

Media Media

Toate aceste corpuri sunt reprezentate pe planul de situatie anexat documentatiei.

În funcţie de destinaţie, clădirile vor fi încălzite si ventilate (sistem HVAC).



18

Utilajele şi echipamentele din dotarea instalaţiei sunt noi, iar parametrii procesului

sunt urmăriţi şi controlaţi prin sisteme automate de reglare şi control.

Accese autao si drumuri de incinta-accesul auto si pietonal se va face pe latura sud-

vestica. In dreptul corpului A se va amenaja o parcare pentru autovehicolele care

asteapta sa fie introduce pe platforma , un cantar industrial la nivelul platformei si se

va amplasa o sonda pentru prelevarea de probe care se vor procesa in laboratorul

fabricii.

Calea Ferata industriala ce se va realiza in cadrul platformei conform primei etape de

dezvoltare a proiectului, se va racorda la statia CF Timisoara Sud si se compune din:

linie de record ,L=347,81 m, 2 linii de garare L1=542,0 m si L2= 483,0 m si o linie

de tragere cu L=362,50 m. Se va realkiza un record in dreptul km 5+486,70 m din

linia Timisoara vest-cruceni intre semnalul Y si primul macaz al statiei.

Pentru realizarea obiectivului propus in cele doua etape de dezvoltare, beneficiarul

SC cEreaal Docks Romanaia SRL, a fost obţinut Certificatul de Urbanism nr.

4221/07.09.2009, emis de Primăria municipiului Timisoara şi prelungit până în

09.11.2011.

1.5. Durata perioadei de execuţie

Se preconizează ca investiţia să se realizeze în semestrul II al anului 2011 şi

trimestrul I al anului 2012.

Valoarea estimativă a lucrăriilor de investiţii este de 20.000.000 Euro, din care

2.500.000 Euro pentru protecţia mediului.



19

1.6 . Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul

producerii energiei necesare asigurării producţiei , in tabelul demai jos:

PRODUCŢIA RESURSE FOLOSITE ÎN SCOPUL ASIGURĂRII PRODUCŢIEI

Denumirea Cantitatea anuală

Denumirea Cantitatea Furnizor

Prelucrare

• abur a. extracţie ulei soia b. extracţie ulei rapiţă/floarea soarelui

290 kg abur/ t seminţe procesate 335 kg abur/ t seminţe procesate

Alimentarea cu apă se realizează din sursa proprie, prin executarea a 2 foraje de mare adâncime, H=100m

Ulei vegetal

172.500 tone/an

• energie electrică a. extracţie ulei soia b. extracţie ulei rapiţă/floarea soarelui

25,3 kWh/t seminţe procesate 41 kWh/t seminţe procesate

S.C. Electrica



20

1.7. Informaţii privind materiile prime, substanţele şi preparatele chimice

Consumul de materii prime (capacitatea de producţie)

CONSUM ANUAL (T) DENUMIRE

% substanta activa din greutate

Tip Faze de utilizare

Stare fizică

550 ACID

FOSFORIC 75

mp auxiliară

RAF_02 lichid

1.100

SODA CAUSTICĂ

50 mp

auxiliară RAF_02 lichid

440

HEXAN 30-40 mp

auxiliară EST_09 lichid

RAF_02 400 ACID CITRIC

MONOHIDAT 99

mp auxiliară RAF_03

solid

PĂMÂNT DECOLORANT

- mp

auxiliară RAF_03 solid

950



21

Consumul de materii prime si auxililiare considerate periculoase :

SUBSTANŢE PERICULOASE

NR. CRT

DENUMIRE NR. CAS

FR

AZ

E D

E

RIS

C

FR

AZ

E D

E

SIG

UR

ANŢĂ

clasa de periculozitate

CONSUM ANUAL

(T)

S26 1 ACID FOSFORIC 7664-38-2 R34

S45 C 550

S26 S37/39 2

SODA CAUSTICĂ

1310-73-2 R35 S45

C 1.100

R11 S9 R38 S16

R48/20

S29

R51/53

S33

R62 S36/37 R65 S61

3 N-HEXAN 110-54-3

R67 S62

F+, XN, N 440

4 ACID CITRIC 5949-29-1 R36 S24/25 - 400

Explicarea avertismentelor de risc

R11: Foarte inflamabil. R38: Iritant pentru piele. R51/53: Toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe termen lung asupra mediului acvatic. R65: Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare în caz de înghiţire. R67: Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenţă şi ameţeală



22

Zonele de depozitare pentru materii prime, produse finite si intermediare:

ZONE DEPOZITARE MATERII PRIME, PRODUSE SI INTERMEDIARE CARACTERISTICI

IDENTIFICARE ZONĂ

CAPACITATEA DE

DEPOZITAREm3

SUPRAFAŢĂm2 MODALITATE

MATERIAL DEPOZITAT

DEPOZIT CEREALE

N.D. 5.802 in vrac în depozit

orizontal seminte uleioase

DEPOZIT CEREALE

N.D. 5.802 in vrac în depozit

orizontal seminte uleioase

REZERVOARE ULEI 7.385 2.258

in vrac în rezervoare

uleiuri brute şi rafinate

1.8.Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi

de activitatea propusă

EMISII IN ATMOSFERA de dirijat prin cos de evacuare (capacitatea de producţie)

COŞ FAZA DEBIT nm3/h

POLUĂRI FLUX DE

MASĂ, kg/h

FLUX DE MASĂ, kg/an

CONCENTR mg/Nm3

% O2

A EXTRACŢIE 18.000 HEXAN <0,36 <2.900 <20 -

B1 PREGĂTIRE (DECORTICARE)

15.000 PULBERI <0,3 <2.400 <20 -


15.000 PULBERI <0,3 <2.400 <20 -


15.000 PULBERI <0,3 <2.400 <20 -


15.000 PULBERI <0,3 <2.400 <20 -

C

PREGĂTIRE (CURĂŢARE SĂMÂNŢĂ LA INTRARE)

9.000 PULBERI <0,18 <1.400 <20 -

D RĂCIRE EXPANSOR 40.000 PULBERI <0,8 <6.000 <20 -

F RAFINARE (CAZAN LA PRESIUNE RIDICATĂ)

- - - - - -



23

SURSE DE EMISII ÎN ATMOSFERĂ de tip netransmise prin conductă (capacitatea de producţie)

POLUANŢI EXISTENŢI FAZA

EMISII OCAZIONALE SAU

EXTINSE DESCRIERE

TIP CANTITATE

EST_02 EXTINSE OCAZIONALE

MIŞCĂRI MATERII PRIME

PULBERI URME (S)

EVACUARE LICHIDE(la capacitatea de producţie) NR TOTAL PUNCTE DE EVACUARE FINALĂ = 2 (1)

EVACUARE APE INDUSTRIALE RECEPTOR CORP HIDRIC SUPERFICIAL

DEBIT = 8 M3/H

CARACTERISTICI EVACUARE

TEMPERATURAEVACUARE PARŢIALĂ

FAZA SAU SUPRAFAŢA DE PROVENIENŢĂ

% DIN VOLUM

MOD DE EVACUARE

SUPRAFAŢĂ AFERENTA,

m2

INSTALAŢII DE

TRATARE PH

-

APE DE PROCES DE LA INSTALAŢII DE EXTRACŢIE ŞI RAFINARE

100% CONTINUĂ

(2) -

INSTALAŢIE EPURARE INTERNĂ

T = N.D. PH = 6,5-8,5

Nota (1) există un nr. de 2 puncte de evacuare finală: 1 punct pentru apele uzate industriale si de pe platforma betonata a fabricii (prezentat în tabel); 1 punct pentru pe uzate domestice si pentru apele uzate meteorice. (2) în faza iniţială (doar extracţie), evacuarea (descărcarea) va fi de tip discontinuu.



24

EMISII ÎN APA (la capacitatea de producţie)

FLUX DE MASĂ CONCENTRAŢIE EVACUARI PARŢIALE

POLUANŢI SUBSTANŢĂ

PERICULOASĂ g/h mg/dm3

PH - - 6,5-8,5

MATERII SOLIDE ÎN SUSPENSIE

NU <280 <35

BOD5 NU <160 <20

COD NU <560 <70

N TOTAL NU <64 <8

N AMONIACAL NU <16 <2

N NITRIC NU <200 <25

N NITROS NU <8 <1

P TOTAL NU <8 <1

SUBST. CARE POT FI EXTRASE CU

SOLVENŢI ORGANICI NU <160 <20

DETERGENŢI SINTETICI

NU <4 <0,5

REZIDUU FIX LA 105° C

NU <16000 <2.000

APE UZATE INDUSTRIALE

CLORURI NU <4000 <500

Producţia de DEŞEURI ( la capacitatea de producţie)

DEPOZITARE

COD CER DESCRIERE STARE FIZICĂ

CANTITATE ANUALĂ PRODUSĂ,

kg

FAZA DE

PROVENIENŢĂ

MODALITATE DESTINAŢIE

02 03 05

NOROIURI PRODUSE DIN PROCESAREA IN LOCO A EFLUENŢILOR

NOROIURI SEMI-SOLIDE

400.000 DEP_01 ÎN CONTAINERE

MOBILE D08

Zone depozitare temporară deşeuri

NR ZONĂ IDENTIFICARE

ZONĂ

CAPACITATE DE

DEPOZITARESUPRAFAŢĂ CARACTERISTICI

TIP DEŞEURI DEPOZITATE

- EPURATOR 40 M3 50 M2 CONTAINERE

MOBILE 02 03 05



25

ZGOMOT

SURSE DE ZGOMOT

LOCALIZARE

PRESIUNE SONORĂ MAXIMĂ

(DBA) LA 1 M DE LA

SURSĂ

SISTEME DE REŢINERE LA

SURSĂ

CAPACITATE DE REDUCERE (DBA)

INSTALAŢIE DE EXTRACŢIE (EST)

S1 85 - -

INSTALAŢIE DE EPURARE

S2 65

ÎNCĂPERE CAZANE

S3 80 - -

INSTALAŢIE DE RAFINARE (RAF)

S4 75 - -

INSTALAŢIE CU CICLU PRODUCTIV CONTINUU: NU

MIROSURI �DA

SURSE CUNOSCUTE DE MIROSURI ��NU

��DA SEMNALĂRI NEMULŢUMIRI CAUZATE DE MIROSURI ÎN ZONA ÎNCONJURĂTOARE INSTALAŢIEI �NU

DESCRIERE SURSE

SURSĂ LOCALIZARE TIP PERSISTENŢ

Ă INTENSI

TATE

EXTINDERE ZONĂ DE

PERCEPŢIE

SISTEME DE REŢINERE

EST COŞ A - NU - ZONA CARE

ÎNCONJOARĂ CLĂDIREA

-

DEP EPURATORE - NU - ZONA CARE

ÎNCONJOARĂ CLĂDIREA

-

1.9.Descrierea principalelor alternative

În cazul acestui proiect nu au fost alte opţiuni. Amplasamentul este liber şi

beneficiază de facilităţile oferite de reţelele de distribuţie municipale a utilităţilor

aflate in apropierea zonei studiate. De asemenea, în alegerea locaţiei s-a avut în



26

vedere şi vecinătatea cu calea ferata Timisoara Vest-Cruceni, pozitionarea

amplasamentului in zona industriala a municipiului si apropierea de viitoarea centura

a Timisoaraei.

De asemenea beneficiarul isi va suma riscul pentru amplasarea unitatii in locatia

propusa de proiect, in vecinatatea SC PETROM LPG SA Timisoara( unitate incadrata

sub incidenta HG nr. 804/2007 cu risc major ), dar care in viitorul apropiat va fi

dezafectata. Cat timp aceasta unitate este activase vor lua toate masurile pentru

impiedicarea unui efect Domino si toate masurile tehnice si organizatorice vor fi luate

in colaborare si se vor adduce la cunastinta ISU Banat pentru a fi cuprinse in planul

de urgenta externa al SC PETROM LPG SA .

Proiectul propus are in vedere o alternativa viabila care presupune intoducerea in

tehnologia de generare a aburului tehnologic a unui cazan pe biomasa, care sa

utilizeze, deseurile rezultate din cojile semintelor de floarea soarelui si soia . Pentru

realizarea acestei alternative, de modificare a centralei termice, pentru care

beneficiarul detine acord si autorizatie de construire cu 3 cazane de generare pe gaz,

va solicita autoritatii competente de protectia mediului, in momentul cand se vor

indeplinite conditiile economico-financiare de achizitie a instalatiei pe biomasa, o

revizuire a actului de reglementare.

Tehnologia sistemului propus de generare a căldurii,este de tip BONO SISTEMI şi

anume sistemul de combustie cu grătar cu mişcare alternativă şi sistemul de

recuperare a căldurii pe baza unui cazan acvatubular de recuperare a căldurii.

BONO SISTEMI detine o experienţă de 44 ani, în domeniul sistemelor de generare a

căldurii şi a electricităţii prin folosirea combustibilului constând din deşeuri

lemnoase, coji de măsline, coji de seminţe de floarea soarelui, coji de orez, carne şi

oase şi deşeuri agricole.

Este important de subliniat că BONO SISTEMI proiectează şi produce şi grătarul şi

cazanul acvatubular în propriile sale fabrici şi ateliere, pentru a produce un generator

perfect integrat de aburi cu ardere de biomasă.

Redam mai jos câteva trăsături principale ale tehnologiei Bono Sistemi:



27

1. Flexibilitate ridicată a sistemului de combustie. Grătarul cu mişcare

alternativă cu zăbrele este potrivit pentru arderea unei game extinse de biomasă, chiar

amestecată, cu un conţinut de umezeală şi dimensiuni variabile.

2. Disponibilitatea ridicată a instalaţiei, (ore de lucru fără oprire), datorită

parametrilor conservatori de proiectare, care iar în considerare bine-cunoscutele

fenomene de ancrasare şi eroziune care au loc în generatoarele de căldură cu ardere

de combustibil solid.

3. Ancrasarea redusă prin suflători de funingine pentru cenuşă şi de îndepărtare

a funinginii şi prin pâlnii de cenuşă instalate sub dispozitivul de încălzire pentru

colectarea cenuşii.

4. Sistem de combustie cu eficienţă ridicată, datorită utilizării grătarului cu bare

cu mişcare alternative, realizat din două secţiuni unde viteza şi debitul aerului de

combustie pot fi controlate independent.

5. Controlul emisiilor datorită sistemului de combustie cu grătar, împreună cu un

volum mare al cuptorului.

6. Uşurimea inspectării şi întreţinerii.

7. Funcţionare sigură şi continuă, datorită sistemului de control pe bază de PLC.

Date tehnice

a. Secţiunea combustie Biomasă Coji de seminţe de floarea soarelui şi de soia

Design biomasă LHV 3000 Kcal/kg

Conţinut maxim cenuşă 5 % wt

Umezeală 15 % wt

Putere termică admisie 8.800.000 Kcal/h

Capacitate grătar 10.200 kW

Consum biomasă 2950 kg/h

Sistem combustie Grătar înclinat cu mişcare alternativă

Suprafaţă grătar 14 mp



28

Material bare Ni+Cr cast alloy steel

Debit gaz ars 22.000 Nm3/h

Temperatură gaz ars 950 °C

Debit aer combustie 20.000 Nm3/h

Debit aer sub grătar 80 %

Debit aer supra-încălzire 20 %

a. Generator aburi

Clasificare maxim continuă 13.000 Kg/h

Presiune de funcţionare 12 Bar g

Presiune de proiectare 16 Bar g

Temperatură apă de alimentare 98 °C

Eficienţă la MCR 84 %

Debit gaz ars la preîncălzitor 22000 Nm3/h

Temperatură gaz ars la ieşire preîncălzitor 170 °C

Greutate generator aburi 250.000 kg

Inclusiv piesele de presiune, structurile de reazem,

scările fixe şi mobile, refractare şi izolare.

1.10.Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect

Nu este cazul.

1.11. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind

planificarea/ amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

Conceptul general în elaborarea proiectului a fost prezentat în documentaţia Planului

de Urbanism Zonal (PUZ) depus la forurile administrative din municipiul Timisoara.

În PUZ este indicată localizarea propusă pentru activităţile proiectului.



29

Certificatul de Urbanism nr. 4221/07.09.2009, emis de Primăria municipiului

Timisoara şi prelungit până în 09.11.2011, prezintă perimetrul zonei industriale, cu o

suprafaţă totală de 178 415,00 mp.

Amplasamentul nu cuprinde arii clasificate sau zone protejate prin legislatia in

vigoare sau zone de protectie speciala, mai ales cele desemnate prin OUG nr. 57/2007

privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei

salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, zone prevazute prin Legea nr.

5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national-Sectiunea III-

zone protejate, precum si nici zone protejate ale patrimoniului cultural.

1.12. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura

existentă

Amplasamentul prezinta elemente importante din punct de vedere al functiunilor

urbane si anume:

- existenţa unor importante artere de circulaţie;

- corelarea facilă între forme diferite de transport feroviar şi rutier datorat apropierii

de calea ferată Timisoara vest- Crucen si viitoarea centura a Timisoarei.

- existenţa in apropiere amplasamentului a unei zone construite cu dotari edilitare

aproape complete: apa, gaze, electricitate;

CIRCULATIA

Atît accesul pietonal cît şi cel auto pe platforma industriala de pe amplasamentul

proiectului se va face pe latura sud-vestică, cu respectarea prevederilor din

documentaţia P.U.Z- ului aprobat prin H.C.L. 313/2009, dintr-o bretea ce se formează

din artera conexa existenta local in partea de sud a amplasamentului in prelungirea

strazii Ion Slavici.

Amplasamentul beneficiarului are si un acces principal existent din Str. I. Slavici, la

care prin PUZ ul aprobat se prevede o intersecţie si care prin proiect este propusă spre

lărgire. Accesul principal va asigura fluxul autotrenurilor, iar în dreptul Corpului A



30

va fi amenajată o parcare pentru vehiculele care aşteaptă să fie introduse pe

platformă, cît şi un cîntar industrial la nivelul platformei, langă care se va amplasa o

sonda pentru prelevarea de eşantioane din vehicule pentru procesarea în laboratorul

Corpului A. Odată trecute de această fază autotrenurile se vor deplasa la obiectivele

necesare.

Proiectul are in vedere realizarea unui numar de corespunzator de parcaje, platforme

betonate, iar suprafetele ramase neacoperite se vor amenaja ca spatii verzi cu

respectarea procentului minim de 20% adoptat prin plan , conform PUZului aprobat.

Proiectul cuprinde si executarea unui sistem de linii ferate industriale pe platforma

fabricii de ulei. Liniile ferate industriale vor fi necesare pentru a asigura accesul

vagoanelor cu cereale la silozurile firmei SC CEREAL DOCS ROMANIA SRL,

pentru cântărire şi descărcare. Pentru acesta a fost prevăzută executarea unui racord

din linie curentă Timişoara Vest – Cruceni între semnalul de intrare Y şi primul

macaz al staţiei.

ECHIPARE EDILITARA

Alimentarea cu apa

În contextul condiţiilor naturale de pe amplasament, pentru asigurarea necesarului

cantitativ şi calitativ de apă al obiectivului, s-a propus executatarea a 2foraje cu

adâncimea de 100 m fiecare . Alimentarea cu apă a obiectivului pentru nevoi

idienico-sanitare, pentru asigurarea necesarului tehnologic si pentru asigurarea

rezervei de incendiu, se va realiza prin intermediul celor 2 foraje de adancime

proiectate, cu un debit total de 9,33 l/s la 35 mCA, la o adâncime H=100 m, in baza

unui Studiu Hidrogeologic intocmit de către A.N. Apele Române Administraţia

Bazinală de Apă Banat la solicitarea beneficiarului SC. Ceral Docks RomaniaSRL.

Forajele vor fi echipate cu 2 electropompe submersibile cu debit instalat mai mic

decat debitul de exploatare al forajelor, vor fi prevdzute cu 2 linii de masura a

debitului de apa captat, 2 sisteme hidrofor ce asigura presiunea la consumatori,

robinete inchidere, tablouri electrice si de automatizate a instalatiei din foraj, statie

pompare, camine de vizitare si zone de protectie sanitara.



31

Cantitatea totala de apa necesara pe unitatea fizica de produs conform SR 1478/90

(norme de consum apa- necesar de apa), determinata pentru 30 angajati din care 25

TESA-administrativ.

Debitele caracteristice ale cerintei de apa, conform braviarului de calcul sunt:

Qs zi med = 0,80 m3 /zi;

Qs zi max. = 0,92 m3 /zi;

Qs orar max. = 0,10 m3 /oră.

Debitul de apa rece pentru procesul tehnologic este:

Qc:16,0 mc/h =4,44 l/s.

Debitul pentru refacerea rezervei de incendiu este:

Q: 580 mc / (3,6 x24h) : 6,713 l/s.

Debitul necesar la sursa din cele doua foraje pentru instalatiile interioare este:

Qc:l,285 l/s.

Debitul de apa rece pentru centrala de aburi este:

Qc:1,67l/s.

Debitul total de apa rece necesar a fi furnizat din cele 2 foraje de apa potabila

este:

Qc=l,285+ 6,7l+1,67 = 9,66 l/ s.

In conditiile realizarii extinderii retelei de apa potabila a sistemului centralizat al

orasuilui in zona proiectului beneficiarul se va bransa la acesta.

Canalizarea

Zona studiată nu dispune de sisteme de canalizare însă face parte din teritoriul

canalizabil al zonei existente, iar pe baza avizului de principiu emis de la Primăria

Timisoara, se va realiza racordarea obiectivelor platformei SC Cereal Docks Romania

SRL la canalizarea orăşenească cand aceasta se va extinde in zona studiata .

Gaze naturale



32

Alimentarea cu gaz metan se va realiza din reţeaua publică, pe baza Avizului emis de

SC. DISTRIGAZ SA.

Debitul şi consumul de combustibil gazos va fi de:

- 1100 Nm3/h pentru fiecare generator de abur (3)

- 1035 Nm 3/h pentru fiecare uscător (4);

Încălzirea şi climatizarea clădirilor şi a spaţiilor de depozitare se asigură cu sistem

de tip HVAC (încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat).

Instalaţii de încălzire

Corpul administrativ are sistem de încălzire si racire cu „volum variabil de

refrigerant” VRV, sursa de energie termica fiind unitatiile exterioare tip VRV III

Compact (R410A) amplasate pe cladire.

Unitatile interioare sunt amplasate in tavan pentru zonele de birouri, unitatile

interioare fiind de tipul FXLQ. Automatizarea unitatilor interioare se realizeaza cu

ajutorul panourilor de comanda cu fir ce permit programarea pentru fiecare zi a

saptamanii, afisarea parametrilor de functionare si autodiagnoza in cazul

defectiunilor. Cele 22 unitati interne vor fi racordate la un grup format din 3 unitati

externe ce va fi amplasat la parter pentru zona de birouri iar pentru zona de

apartamente se vor amplasa 8 unitati interne cu o unitate externa.

Centrele de comandă din clădirea TRAFO și centrala tehnică vor avea încălzire cu

radiatoare electrice.

Telefonie

Zona este asigurata cu telefonie prin canalizaţia existentă care deserveşte în prezent

unităţile şi construcţiile din zonă.

Energie electrică

Zona este alimentată în prezent cu energie electrică din sistemul central al

municipiului Timisoara. Din aceasta staţie se dezvoltă o retea de medie tensiune ce

alimentează posturi de transformare distribuite pe teritoriu, inclusiv în zona analizată.



33

Alimentarea cu energie electrică se va realiza în conformitate cu avizul emis de S.C.

Enel Distribuţie Timisoara.

Instalatia electrica de alimentare cu energie electrica pe medie tensiune se compune

din:

1. Punct de conexiune m.t. - anvelopa din placi prefabricate de beton ( 8x3x2,5[m]),

compusa din doua compartimente:

a) un compartiment alocat instalatiilor furnizorului de energie

b) un compartiment pentru instalatiile beneficiarului:

2. Trei posturi de transformare alimentate in bucla de la punctul de conexiune ( bucla

se realizeaza cu cabluri de m.t.- 20kV , montate in tuburi de protectie PVC pozate in

pamint la adincimea de 1m).

Tablourile generale de distributie aferente corpurilor de cladiri sau sectiilor de

fabricatie se alimenteaza din cele trei posturi de transformare prin coloane realizate

cu cabluri multipolare din cupru, cu izolatie cu intirziere la propagarea flacarii si

emisie scazuta de gaze corozive, tip FG70R sau similar;

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie

Terenul analizat este situat în intravilanul municipiului Timişoara, Jud. Timis, Str.

Ioan Slavici – continuare F.N. si este in suprafaţă totală de 178.415 mp.

Regimul juridic al terenului este specificat în extrasele de C.F. 405178, 405180,

405800, 412567, 413091 - Timişoara, numerele cadastrale Cc 1191/2/1; 1191/2/1/1;

Cc 1191/1/1-7; Cc 1191/4/1-5; Cc 1252; A 1296/1/1/2; A 1296/1/2; 412567; 413091,

din care rezultă ca beneficiul S.C. CEREAL DOCKS Romania S.R.L. detine

proprietatea asupra terenului .



34

Conform planului de amplasament şi delimitare a imobilului, terenul este delimitat

astfel:

- la nord , calea ferata Timişoara - Cruceni

- la est , S.C. SHELL-GAS BUCUREŞTI

- la sud , CCP 7 aflat în administrarea A.N.I.F. Sucursala Timiş - Mureş

Inferior.

- la vest , De 1191/1/4.

Conform planului de situaţie, în partea sudică a terenului interesat la lucrări este situat

canalul de desecare CCP 7,

Din punct de vedere hidroameliorativ, terenul ce face obiectul prezentei documentaţii,

este cuprins în Amenajarea Hidroameliorativă Complexă Şag - Topolovăţ U.D.

Utvin, jud. Timiş, ce aparţine Sucursalei Teritoriale Timiş-Mureş Inferior.

Condiţiile morfologice şi geologice existente fac amplasamentul favorabil din punct

de vedere al stabilităţii.

Descrierea procesului de producţie

Capacitatea obiectivului

capacitatea de stocare cereale : 10 152,8 m3/cuvă (siloz) - 81 222,5m3 total

rulaj cereale – 400 000 t/an

producţie ulei – 172 500 t/an

500 t/zi > 300t/zi conform O.U Nr. 152/2005

* Aceste valori sunt orientative, ele putându-se modifica în concordanţă cu piata

Regim de funcţionare: 8000 ore/an, cu un număr total de personal , muncitori şi

personal administrativ, de 30 persoane.

Programul de lucru va fi de 8 ore la spaţiile administrative şi 24 ore la cele de producţie.

Materia primă: Seminţe de rapiţă, soia, floarea soarelui

Seminţele oleaginoase folosite ca materie prima pentru extragerea uleiurilor vegetale

pe lângă lipide, conţin în proporţii mari proteine, zaharide şi apă. În cantităţi mici



35

contin fosfatide, steride, ceruri, substanţe colorante şi alţi compuşi chimici, care se

extrag o dată cu uleiul şi poartă numele de substanţe care însoţesc materia grasă.

Raportul cantitativ între miez şi coajă variază în limite destul de largi. Astfel: la

seminţele de floarea soarelui, conţinutul de coajă este 23 – 27%, la cele de soia între 6

– 10%, la seminţele de in şi rapiţă între 4 – 6%.

Floarea soarelui (Helianthus annuus), face parte din familia compozitelor, este

originară din America centrală şi a fost adusă în Europa în secolul al XVI –lea .

În prezent floarea soarelui constituie una din principalele culturi oleaginoase, în

producţia mondială de seminţe oleaginoase ocupă locul al doilea după soia.

Sămânţa de floarea soarelui se compune din învelişul exterior (coaja), o pieliţă subţire

(tegumentul) şi miezul.

Coaja conţine puţin ulei (0,7 – 1%), componenţii principali ai acesteia fiind celuloza şi

nemiceluloza. Coaja are o structură poroasă, din care motiv absoarbe o cantitate mare

de ulei, ceea ce îngreunează procesul de extragere a uleiului la presare.

Lipidele (uleiul), proteinele şi substanţele extractive neazotate sunt concentrate în

miezul seminţelor.

Cojile care rezultă la decorticarea seminţelor se folosesc în întreprinderile de ulei

drept combustibil,sau ca materie primă pentru fabricarea furfurolului, un solvent

utilizat la rafinarea uleiurilor.

Ulei natural de floarea-soarelui este de o culoare ceva mai inchisa, avand in plus o

aroma distincta, de planta, pe care variantele prelucrate nu o mai pastreaza. Este foarte

bogat in vitaminele E si F, in acizi grasi nesaturati (extrem de sanatosi pentru inima si

vasele de sange), precum si in substante cu efecte antiinfectioase, stimulatoare ale

activitatii hormonale, regenerative etc.

Caracteristile calitative ale semintelor de floarea-soarelui destinate industrializarii

sunt, in principal, urmatoarele:

► continutul in umidiatate

► continul de corpuri stặine

► seminte cu defecte



36

► masa hectolitrcica a semintelor de floarea-soarelui variaza intre 40 si 42

kh/hl

Caracteristicile fizice ale uleiului din floarea soarelui:

densitatea la 20 grade = 0,92;

vascozitate (CST) la 20 grade = 55 - 61;

punctul de fuziune = - 16 grade;

punctul de rupere = - 5 grade;

PCI (Kcal/kg) = 9032;

Amplitudinea autoinflamarii = 30.

In ultima perioada se discuta tot mai mult de folosirea uleiurilor vegetale ca

biocarburanti. Uleiul din floarea soarelui, utilizat ca si carburant are avantajul ca este

usor de pastrat, este stabil, nu este periculos, este putin poluant, nu are risc foarte mare

de inflamare si are un indice de evapoare aproape de zero. Uleiul din floarea soarelui

contine intre 10-15% oxigen,

ceea ce duce la ameliorarea combustiei si la diminuarea nivelului poluarii.

Utilizarea florii soarelui in constructii este un alt motiv de cultivare a acestei plante

Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de

proteina in hrana animalelor si materie prima pentru concentrate de proteine in

industria mezelurilor.

Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a

maselor plastice. Macinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150

kg /tona produs.

Soia (Glyccine hispita Max), face parte din familia leguminoaselor şi este o plantă

originară din China. În prezent soia este prima cultură oleaginoasă din lume ca

producţie de ulei. Ca toate leguminoasele, planta de soia prezintă pe rădăcină

nodozităţi pe care se găsesc bacterii fixatoare de azot, care trăiesc în sol şi au

capacitatea de a fixa în combinaţii organice azotul atmosferic, îmbogăţind astfel solul

în azotul necesar dezvoltării plantelor.



37

Soia are multiple întrebuinţări, fiind o plantă bogată atât în ulei, cât şi în proteine.

Astfel, făina de soia este un produs de o mare valoare nutritivă, iar şrotul de soia este

unul din cele mai bune nutreţuri.

Din uleiul de soia se recuperează lecitina, folosită ca emulgator în fabricarea

margarinei, în industria cosmetică şi farmaceutică, la fabricarea ciocolatei, etc.

Fructul plantei de soia este o păstaie care conţine trei pana la cinci seminte. Samanta

de soia constituie 8-9% din greutatea semintelor.

Samanta de soia este acoperita cu cu o coaja subtire, concrescuta de miez,

sfaramicioasa si care se separa usor.

Soia are multiple intrebuintari astfel ca faina de soia are o mare valoare nutritiva.

Ca forma semintele de soia seamana cu boabele de mazare, fiind putin aplatizate.

Culoarea semintelor variaza de la galben pana la maro-deschis; exista si varietati de

culoare neagra si pestrita.

Rapita (Brassica oleracea), face parte din din familia crucifelelor.

Se cultiva ca planta oleaginoasa din secolul XVI-lea. Se cultiva doua varietati de

rapita: rapita colz si rapita naveta.

Rapita colz are forma de pastaie cu 4-7 seminte si un continult ridicat de ulei (38-

44%). Rapita naveta are seminte mai marunte decat varietatea colza, cu un continut

de ulei 33-38%.

Uleiul vegetal extras din seminţele de rapiţă are două mari întrebuinţări în domeniul

alimentar şi domeniul biocombustibilului. Pretabilitatea şi eficienţa culturii fiind

raportată diferenţiat la aceste utilizării şi la posibilităţile de valorificare a produsului

finit.

Uleiul vegetal de rapiţă este astfel utilizat în:

» industria agroalimentară,

» industria combustibililor.

Se situeaza pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil, intre plantele

oleaginoase.



38

Uleiul de rapita are largi utilizari industriale si alimentare ; turtele de rapita obtinute

din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate in proteine(38-42%), glucide

si saruri minerale ; paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii ;

Rapita se recolteaza timpuriu, motiv pentru care constituie o buna premergatoare

pentru grau si orzul de toamna .

Activitatea de prelucrare a materiilor prime vegetale, seminţe de soia, floarea

soarelui, rapiţă, şi de producere a uleiului, pentru care societatea solicită Acord de

mediu, se incadreaza conform Ordinului 134/2010, pentru aprobarea Procedurii de

evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, in Anexa 2

la H.G. 445/2009-lista proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii

evaluarii impactului asupra mediului, la punctul 7. a) şi anume “fabricarea uleiurilor

si grasimilor vegetale si animale”, cu o capacitate de producţie a produselor finale

la mai mare de 300 t/zi (valoare medie trimestrială).

Întrucât capacitatea nominală a instalaţiei proiectate este 500 t/zi produs finit, iar

capacitatea totală de prelucrare de materii prime vegetate a societăţii este de 1000

tone/zi seminţe de rapiţă şi floarea soarelui şi respectiv 1000 tone/zi boabe de soia,

rezultă că această instalaţie va intra sub incidenţa Directivei IPPC, transpusă în

legislaţia românească de OUG 152/2005 şi Legea 84/2006, privind prevenirea si

controlul integrat al poluarii, aceasta incadrandu-se in Anexa nr.1, punctul 6.4. b/(2),

fapt pentru care se va solicita obtinerea autorizatiei integrate de mediu.

Principalele etape ale fluxului tehnologic de fabricare a uleiurilor sunt:

a. Etape preliminare extractiei uleiurilor vegetale si rafinarii acestora

Aprovizionarea cu cereale se realizează cu camioane precum şi cu vagoane CF,

existând două benzi auto şi una feroviară. Cantităţile de cereale primite se cântăresc şi

se înregistrează automat.

Descărcarea seminţelor



39

Locaţiile de descărcare vor fi închise şi vor avea, în cazul căilor auto, pentru accesul

în interiorul lor, porţi cu deschidere automată, pentru a evita răspândirea prafului

rezultat de la descărcarea cerealelor.

În cazul aprovizionării cu vagoane CF, descărcarea materiei prime va fi făcută direct

pe grătare, care conferă acces la transportoarele localizate sub paviment ce transportă

seminţe la depozit.

Precurăţirea

După descărcare, seminţele sunt precurăţate, etapă ce presupune o succesiune de

procese mecanice de descojire, eliminare a pietrelor, nisipului şi a eventualelor

impurităţi de dimensiuni mai mari decât seminţele. Particule metalice sunt îndepărtate

ulterior prin intermediul unui separator magnetic.

Seminţele curăţate sunt uscate cu abur şi transportate în silozurile de depozitare cu o

capacitate totală de aproximativ 80000 t (grâul ca referinţă).

Pre-presare

Seminţele tratate vor fi transportate la unitatea de pre-presare. Seminţele exfoliate sau

zdrobite sunt încălzite cu abur într-un aparat cu funcţionare continuă.

În acelaşi timp are loc uscarea seminţelor, vaporii de apă formaţi prin uscare fiind

evacuaţi printr-o conductă de aspirare producându-se un efect considerabil de uscare.

După tratarea mecanică şi termică, seminţele sunt presate la rece într-o presă de

fricţiune, unde se separă ulei brut. Uleiul brut se filtrează şi se depozitează în

rezervoare (cu o capacitate totală de cca 20.000 mc). Turta de seminţe împreună cu

resturile rezultate de la filtrarea uleiului sunt dirijate către instalaţia de extracţie.

b. Etapele ciclului productiv de extractie si rafinare a uleiurilor vegetale

La instalaţia de producţie a S.C. Cereal Docks Romania S.R.L., amplasată în

Timişoara, se vor desfăşura următoarele activităţi:

A. Extracţie de ulei şi lecitină şi producţie de făină cu o capacitate de producţie

de 1.000 t/g;

B. Rafinare uleiuri vegetale cu o capacitate de producţie de 500 t/g.



40

C. Pe lângă acestea, instalaţia va desfăşura si următoarele activităţi asociate din

punct de vedere tehnic:

• Epurare ape reziduale industriale;

• Producţie de vapori;

• Răcire ape de proces.

A. INSTALAŢIE INTEGRATĂ DE EXTRACŢIE A ULEIULUI DIN

SEMINŢE DE FLOAREA-SOARELUI – RAPIŢĂ – SOIA, DOTAT CU

SECŢIE DE CURĂŢARE A ULEIULUI ŞI DE DEGUMARE.

Instalaţia de extracţie a uleiului şi lecitinei din seminţe oleaginoase (soia, rapiţă şi

floarea-soarelui) este constituită dintr-un ansamblu de echipamente care utilizează

hexan tehnic comercial, ca şi solvent de extracţie a uleiului din seminţele

corespunzător pregătite. Din extract, după separarea solventului de extracţie, se

obţine uleiul, din care se extrage lecitina prin aşa-numitul proces de degumare.

Reziduurile rezultate din extracţie formează faina care este desolventizată în mod

corespunzător (recuperarea hexanului) înainte de a fi stocată.

Toate echipamente care compun instalaţia constituie un ansamblu ermetic în care

hexanul intră în contact cu seminţele, se extrage uleiul formându-se un amestec de

ulei / hexan din care solventul este recuperat şi reciclat continuu în instalaţie.

Instalaţia funcţionează continuu, fiind ermetizată, fără nici o scurgere de solvent sau

ulei amestecat cu solvent. În instalaţie intră în continuu seminţele sub formă de fulgi

(prin canalul sub formă de spirală, ermetic, cu capac automat şi închidere cu ghilotină

automată, de urgenţă sau pentru oprire) şi iese în mod continuu făina dezuleiată şi

desolventizată şi uleiul distilat.

Întreaga instalaţie este menţinută întotdeauna, în timpul utilizării, într-o uşoară

depresiune (aproximativ 10 mm de coloana de apă) prin dispozitive specifice şi

ejectoare cu abur şi pompa de vid. Aerul care intră împreună cu seminţele este

expulzat, după spălarea în coloana cu uleiul de vaselină răcit.

Fluxul a procesului de extractie a uleiului cu n-hexan precum si a rafinarii uleiurior

vegetale este evidentiat in schema din Fig. 1.1(a,b) anexata.



41

În continuare sunt descrise diversele secţiuni ale instalaţiei de productie cu

reprezentare in schemele tehnologice aferente.

Secţiunea de curăţare pentru seminţe de floarea-soarelui – soia şi rapiţă

Seminţele sunt introduse în rezervorul în funcţiune OSC-00, de unde prin canalul în

formă de spirală OSC-01 se ajung la Secţiunea de Curăţare a seminţelor: această

secţiune este necesară pentru a îndepărta impurităţile din seminţe, cum ar fi pământ,

frunze, etc.

Prin elevatorul cu cupe OSC-02 se ajung la balanţa OSC-05 prin care se programează

capacitatea instalaţiei, prin descărcarea balanţei electronice se ajung la cele două

dispozitive de curăţare cu sită OSC-06 care sunt dotate cu diferite grătare în funcţie

de produsul prelucrat. Dispozitivele de curăţare sunt aspirate permanent, iar aerul

înainte de a fi eliminat în atmosferă este tratat într-un filtru cu mâneci OSC-08

capabil să asigure un maxim de 20 mg de pulberi pe m3 de aer. Seminţele curăţate de

impurităţi traversează dispozitivele de separarea OSC-04, înainte de a alimenta

secţiunea următoare prin dispozitivul de transportare OSC-09.

Prelucrarea seminţelor de soia

Secţiunea de spargere

Seminţele de soia, ca şi cele de floarea-soarelui, după ce au fost curăţate, sunt

transportate la secţiunea de spargere a seminţelor, în care seminţele întregi de soia

sunt sparte în 4 bucăţi înainte de a fi pregătite pentru transformare în fulgi.

Prin transportatoarele OSC-10 şi 11 se ajung la presele de spargere OSC-13 în care,

cu ajutorul unor cilindri speciali cu dungi, seminţele de soia sunt sparte în 4 bucăţi.

Secţiunea de condiţionare (pregatire) şi transformare în fulgi

Seminţele de soia sparte în 4 bucăţi ajung la încălzitorul-pregătitor OSC-27, unde

seminţele trecând de la un nivel la altul şi de la prima etapă la cea de-a doua etapă,

sunt încălzite pentru a alimenta presele de formare a fulgilor OSC-31. În această

instalaţie, seminţele încălzite sunt presate înainte de a alimenta o a doua secţiune de

tratare într-o matriţă speciale încălzită EX301-01. Cu ajutorul acestei matriţe, celulele



42

ce conţin ulei se sparg făcând mai uşor procesul succesiv de prelucrare şi extracţie a

uleiului cu solvent (Hexan). Produsul din soia astfel prelucrat, înainte de a alimenta

secţiunea de extracţie, traversează un răcitor special cu pat fluid capabil să reducă

temperatura.

Prelucrarea seminţelor de floarea-soarelui

Secţiunea de decorticare

Seminţele de floarea-soarelui, după ce au fost curăţate de impurităţi, sunt transportate

la secţiunea de decorticare, în care este îndepărtată în mod mecanic coaja exterioară.

Funcţia de decorticare este necesară pentru mărirea conţinutului proteic al făinii;

coaja îndepărtată este utilizată ca şi combustibil pentru producţia de abur într-un

cazan corespunzător cu biomasă.

Prin transportatoarele OSC-10 şi 11 se ajung la dispozitivele de decorticare OSC-12,

unde în mod mecanic coaja este desprinsă de pe pulpă, pulpa şi coaja cad în

separatoarele oscilante corespunzătoare OSC-15 ţinute sub aspiraţie, datorită

diferenţei de greutate cele două produse sunt separate, iar pulpa ajung la secţiunea

următoare de presare. Aerul aspirat este şi el filtrat în filtre corespunzătoare cu

mâneci OSC-22 capabile să asigure reziduuri minime de până la 20 mg/m3 de aer.

Secţiunea de laminare şi încălzire

Seminţele decorticate ajung la presele de transformare în fulgi OSC-31, unde

seminţele sunt presate pentru a fi transferate apoi, cu ajutorul dispozitivelor de

transportare OSC-25, în încălzitorul-condiţionator OSC-27, unde seminţele, trecând

de la un nivel la altul şi de la prima etapă la cea de-a doua etapă, sunt încălzite şi apoi

ajung la secţiunea următoare de pre-presare.

Secţiunea de pre-presare

Seminţele, pregătite în prealabil şi încălzite în OSC-27, ajung, prin intermediul

transportatorului TR301-18 şi 19 la presele cu şurub SP301-01, unde printr-o

presiune mecanică se obţine o extracţie parţială a uleiului, care, conţinând impurităţi

rezultate din acţiunea mecanică, va ajunge la secţiunea următoare de curăţare a



43

uleiului. Restul de seminţe conţinând încă o cantitate importantă de ulei va ajunge la

procesul următor de extracţie a uleiului cu solvent (Hexan). Produsul de floarea-

soarelui astfel tratat, înainte de a ajunge la secţiunea de extracţie, traversează un

răcitor special cu pat fluid capabil să reducă temperatura.

Secţiunea de curăţare a uleiului

Uleiul provenit de la presele SP301-01, conţinând reziduuri de făină de floarea-

soarelui, este curăţat mai întâi printr-o decantare naturală într-un decantor static

special ST304-01 şi apoi într-o secţiune de separare mecanică. Uleiul pre-curăţat în

decantorul static ST304-01 ajunge într-un dispozitiv special de amestecare R304-01

prin pompa P304-01. Aici uleiul, care conţine încă reziduuri de făină de floarea-

soarelui, este amestecat cu apă, care are funcţia de a îngreuna făinurile, care

amestecate cu uleiul ajung într-un separator cu centrifugă S301-01, unde prin

centrifugare sunt separate lăsând uleiul curăţat de impurităţi.

Prelucrarea seminţelor de rapiţă

Secţiunea de încălzire şi laminare

Seminţele de rapiţă, după ce au fost curăţate în secţiunea de curăţare, ajung la prima

etapă din încălzitorul-condiţionator OSC-27 în care se realizează o preîncălzire a

seminţelor înainte de a ajunge la laminoarele de transformare în fulgi OSC-31 prin

transportatorul intermediar OSC-27E – 29 şi 30A. După presare, seminţele de rapiţă

intră în cea de-a doua etapă a încălzitorului– condiţionator OSC-27, prin

transportatorul OSC32 şi 30B pentru a fi încălzite la temperatura necesară pentru a

ajunge în secţiunea următoare de pre-presare.

Secţiune de pre-presare

Seminţele, pregătite în prealabil şi încălzite în OSC-27, ajung, prin intermediul

transportatorului TR301-18 şi 19 la presele cu şurub SP301-01, unde printr-o

presiune mecanică se obţine o extracţie parţială a uleiului, care, conţinând impurităţi

rezultate din acţiunea mecanică, va ajunge la secţiunea următoare de curăţare a

uleiului. Restul de seminţe conţinând încă o cantitate importantă de ulei va ajunge la



44

procesul următor de extracţie a uleiului cu solvent (Hexan). Produsul de floarea-

soarelui astfel tratat, înainte de a ajunge la secţiunea de extracţie, traversează un

răcitor special cu pat fluid capabil să reducă temperatura.

Secţiune de curăţare a uleiului

Uleiul provenit de la presele SP301-01, conţinând reziduuri de făină de rapita este

curăţat mai întâi printr-o decantare naturală într-un decantor static special ST304-01

şi apoi într-o secţiune de separare mecanică. Uleiul pre-curăţat în decantorul static

ST304-01 ajunge într-un dispozitiv special de amestecare R304-01 prin pompa P304-

01. Aici uleiul, care conţine încă reziduuri de făină de floarea-soarelui, este amestecat

cu apă, care are funcţia de a îngreuna făinurile care, amestecate cu uleiul ajung într-

un separator cu centrifugă S301-01, unde prin centrifugare sunt separate, lăsând

uleiul curăţat de impurităţi.

Extracţia uleiului cu solvent

Procesul tehnologic de extractie a uleiurilor vegetale in cadrul fabricii SC Cereal

Docks Romania SRL, Timisoara, utilizeaza ca solvent n-hexanul.

Hexanul folosit la extragerea uleiului este un lichid inflamabil, asemănător cu

gazolina, cu temperatura de autoaprindere de 225 oC, temperatura de inflamabilitate a

vaporilor -22,5 oC, şi greutatea specifică 0,678. Hexanul necesar procesului va fi

stocat într-un rezervor cu capacitatea de 33,9 t într-o cuvă îngropată lângă secţia de

extragere a fabricii. Conform clasificării din H.G. nr. 804/2007, Partea a 2-a -

Categorii de substante si preparate periculoase care nu sunt nominalizate in mod

specific in partea 1, depozitul de hexan cu capacitatea de 33,9 t, fraza de risc R11, se

încadrează la poziţia 7b. "Lichide FOARTE INFLAMABILE unde substanta sau

preparatul se incadreaza la definitia data la nota 3 b)(2)- substantele si preparatele

avand un punct de inflamabilitate mai scazut de 21oC si care nu sunt extrem de

inflamabile (fraza de risc R11, liniuta a doua)". Conform H.G. nr. 804/2007,

beneficiarul are obligaţia de a aplica prevederile art. 7 şi 8, cantitatea de 33,9 t fiind



45

mai mare decât cantitatea relevantă care este de 10 t. Fraza de risc R11 a fost stabilită

din fişa cu datele fizico-chimice şi de securitate a produsului.

Depozitarea hexanului se face într-un rezervor de 50 mc, fiind asigurată posibilitatea

golirii complete a rezervorului într-un rezervor de avarie cu capacitatea de 50 mc

aflat în aceeaşi cuvă, rezervor care este în permanenţă gol.

În aceeaşi cuvă se mai află un rezervor în care se face separarea hexanului de apa din

procesul de producţie. Toate cele 3 rezervoare sunt amplasate într-o cuvă de beton

îngropată.

Instalaţia de extracţie este echipată cu un extractor, care functioneaza pe baza aşa

numitului principiu de extracţie contra curent si este de tipul celui din figura de mai

jos:

Utilizarea acestei instalaţii de extracţie duce la obţinerea unei cantităţi mari de ulei

brut de calitate superioară şi la o cantitate redusă de ulei în srot.

Materialul neprelucrat este alimentat în extractor (C302-01) printr-un transportator

special (T302-01) care împiedică vaporii de hexan să iasă din extractor.

Extractorul (C302-01) constă, în principal, dintr-o bandă filtrantă metalică care

avansează lent, ghidat de două şine orizontale, şi care transportă un strat gros de

seminţe (până la 2,5 metri, în funcţie de capacitate), pregătite corespunzător

(transformate în fulgi, pellett, etc.).

În timpul înaintării lente a benzii, stratul de seminţe este spălat în urma percolării cu

solvent in contracurent cu direcţia de înaintare a benzii. Solventul percolează



46

seminţele, îmbogăţindu-se cu materie grasă, în timp ce amestecul obţinut este filtrat

în acelaşi timp prin stratul produs. Extractorul nu are nevoie de filtre auxiliare.

Pompele (P302-01 A/B/C/D etc.), (P302-02) şi (P302-03) asigură spălarea seminţelor

în contracurent cu amestecuri cu diferite concentraţii. De la ultima secţiune, la nivelul

intrării seminţelor în extractor, un amestec concentrat de ulei/hexan este prelevat de

la pompa (P302-04) şi trimis la rezervorul cu amestec (D302-01). Parte din amestecul

Îmbogăţit este reciclat pentru a unge şasiul benzii (covorului) metalic în timp ce

restul amestecului este trimis la secţiunea de distilare pentru separarea uleiului de

solvent.

Seminţele dezuleiate, după ce au fost sparte, cu încă o mică cantitate de solvent pur,

sunt trimise la desolventizatorul-prăjitor (C303-01) cu ajutorul benzii transportatoare

ermetice (T303-01).

Secţiunea de distilare cuprinde trei stadii diferite, şi anume preconcentrarea,

evaporarea, finisarea. Amestecul este trimis, cu ajutorul pompei (P302-05), la

economizor (E302-01) unde este încălzit, cu vaporii calzi de hexan care provin de la

desolventizator (C303-01), utilizaţi pentru concentrarea amestecului, iniţiind

preconcentrarea cu aburul recuperat. Amestecul preconcentrat este apoi trimis, de la

pompa (P302-06A) la evaporator (E302-02A) şi apoi la cel de-al doilea evaporator

(E302-02B), unde concentratul este încălzit de vapori, şi hexanul este distilat.

Uleiul, care încă mai conţine urme de hexan, este apoi trimis de la pompa (P302-07)

la prima coloană de finisare (D302-03), prin încălzitor (E302-03).

Pompa P302-08 trimite uleiul la cea de-a doua etapă de finisare (D302-04).

Vaporii de hexan, care provin din aceste coloane de finisare, sunt condensaţi în

condensatorul (E302-05A). Întreaga secţiune de distilare este ţinută în vid de un

sistem de ejectoare a aburului (PJ302-01 A/B/C), iar condensul este trimis de la

pompa (P302-10) la separatorul florentin (S302-01).

Uleiul, pompat de pompa (P302-09) de la cel de-al doilea dispozitiv de finisare, este

răcit în (E302-04) şi trimis pentru a fi depozitat sau la procesul succesiv de degomare.



47

Aerul este aspirat de ventilatorul (VE302-01), răcit în (E302-07) şi absorbit în

coloana (D302-07) de către un flux de ulei de vaselină rece. Pompa (P302-13) trimite

vaselina saturată cu hexan la recuperatorul de căldură (ŞI-302-10), la încălzitor

(E302-08) şi la degazator (D302-08). Uleiul de vaselină pură este pompat de la

(P302-14) la recuperatorul de căldură (E302-10) şi la răcitor (E302-09) şi în final la

coloană (D302-07).

Hexanul, din rezervoarele de depozitare (D302-09 A/B) este pompat de la (P302-11)

la separatorul florentin şi la rezervorul de serviciu (D302-05), de unde pompa P302-

12A) distribuie hexanul în instalaţie, prin încălzitor (E302-06).

Pompele (P302-12B) trimit hexanul la covorul (stratul) curăţitor în extractorul (C302-

01) şi pompa (P302-12C) reciclează la decantor stratul inferior de hexan de la

rezervor (D302-05).

Condensatorul (E302-05B) condensează vaporii care provin de la secţiunea de

încălzire a economizorului (D302-03) şi de la distilator (D302-04). Condensatorul

(E302-05C) condensează vaporii care provin de la secţiunea de încălzire a

economizorului (E302-01) şi de la extractor (C302-01).

Făinurile dezuleiate şi impregnate de solvent sunt alimentate în Desolventizatorul

C303-01, în care, prin trecerea de la un nivel la altul, solventul conţinut în acestea se

evaporă şi apoi se condensează pentru a fi recuperat. În ultimele două secţiuni ale

utilajului menţionat mai sus, făina este dezumidificată şi răcită printr-un curent, mai

întâi cu aer cald şi apoi cu aer rece. Făina fără urme de solvent este măcinată în moara

cu ciocănele HM314-01, înainte de a fi trimis spre depozitare.

Instalaţia de extracţie este realizată cu tehnologii noi care permit o reducere a

consumurilor de solvent mai mică de 0.8 kg/tona de seminţe, recuperarea

energiei reducând consumurile de abur, eliminarea evacuărilor şi deci cu zero

efluenţi şi, în ultimul rând, emisii de aer în atmosferă cu un maxim de 20 mg/m3

de hexan.



48

Secţiune de degomare la umed a uleiului

De la rezervorul de ulei brut de extracţie (D170-01), prin intermediul pompei (P170-

01), se trimite uleiul la reactor (R170-01).

În timpul acestui traseu, la ulei se adaugă apă (de preferinţă demineralizată) şi este

încălzit cu ajutorul schimbătorului cu plăci (E170-01).

Mixerul static (SM170-01) amestecă apa cu uleiul.

De la reactor (R170-01), uleiul trece la centrifuga (S170-01), unde are loc separarea

uleiului de gume (lecitina) hidratabile.

Uleiul este ulterior încălzit cu ajutorul schimbătorului (E170-02) şi trimis la

deshidratatorul care acţionează în vid (D170-02). Uleiul secat va fi apoi trimis pt a fi

depozitat, prin intermediul pompei (P170-03).

Lecitina, la ieşirea din centrifugă (S170-01), este prelevată de la pompa (P170-02) şi

trimisă la desolventizatorul C303-01.

Grupul de vidare este constituit dintr-o coloană barometrică cu grup de tuburi pentru

reducerea evacuărilor (E170-03), care prin pompa de vid asigură vidul necesar în

echipamente (D170-02).

Figura 1.1. Schema de flux a instalaţiei integrate de preparare şi extracţie a uleiului

din seminţe de floarea-soarelui, rapiţă şi soia, dotată cu secţiune de degumare a

uleiului

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

B. RAFINAREA ULEIURILOR VEGETALE

Uleiul vegetal brut care provine din instalaţia de extracţie este transferat, prin

intermediul conductelor subterane, la rezervoarele de stocare existente în clădire.

Aceste stocuri reprezintă materia primă a instalaţiei de preparare.

Procesul de preparare poate fi împărţit în trei etape:

1. Degomare

2. Decolorare continuă

3. Dezacidificare fizică.



49

1. Instalaţie specială de degumare continuă pentru rafinare fizică, tip “SDA”

a). Rafinare fizică

Uleiul brut care trebuie prelucrat este trimis prin intermediul pompei P-01 la

încălzitorul E- şi apoi este amestecat cu agentul de degumare în mixerul M-01: acest

mixer este dotat cu un dispozitiv special de mixare cu mai multe viteze.

Agentul de degumare, trimis de la rezervorul D-02, este dozat în ulei cu pompa

dozatoare volumetrică P-02 prin filtrul de siguranţă F-02.

Amestecul de ulei şi agent de degumare trece prin rezervorul de reacţie D-01 şi apoi

pompa P-03 trimite amestecul la răcitorul E-03, prin economizorul E-02, la mixerul

M-02 unde soda şi apa sunt amestecate.

Masa reacţionează în rezervorul D-05 timp de 2 – 3 ore: de aici, pompa volumetrică

P-06 trimite uleiul şi gumele la încălzitorul E-05 şi apoi la separatorul centrifug S-01

unde are loc separarea uleiului de gume şi impurităţi.

Acestea din urmă, strânse în rezervorul D-06 sunt trimise la rezervorul de depozitare

prin intermediul pompei P-07.

Soda şi apa sunt amestecate, prin intermediul pompei dozatoare P-04, în mixerul M-

02 de la rezervorul D-03.

Lichidul de răcire pentru răcitorul E-03 provine de la rezervorul de apă rece al

instalaţiei de răcire sau dintr-o altă parte.

Apa demineralizată este trimisă, prin intermediul pompei P-05, la rezervorul D-04.

Uleiul provenind de la separatorul S-01 este încălzit din nou în încălzitorul E-06 cu

abur la presiune joasă şi apoi este trimis la secţiunea de spălare a apelor.

Uleiul şi apa ajung la mixerul M-03 şi apoi la separatorul centrifug S-02: uleiul spălat

este trimis la rezervorul de alimentare a instalaţiei de decolorare.

Apa de spălare este adunată în rezervorul D-07, necesar pentru pornirea şi oprirea

instalaţiei. Uleiul recuperat, dacă există, este reciclat cu uleiul brut prin intermediul

pompei P-08.

Tabloul electric QE-01 asigură funcţionarea automată a instalaţiei.



50

Această instalaţie poate funcţiona şi ca o instalaţie normală de rafinare chimică,

conform indicaţiilor următoare.

b). Rafinare chimică

Uleiul brut care trebuie prelucrat este trimis prin intermediul pompei P-01 la

încălzitorul E-01 şi apoi este amestecat cu agentul de degumare în mixerul M-01:

acest mixer este dotat cu un dispozitiv special de mixare cu mai multe viteze.

Agentul de degumare, trimis de la rezervorul D-02, este dozat în ulei cu pompa

dozatoare volumetrică P-02 prin filtrul de siguranţă F-02.

Amestecul de ulei şi agent de degumare trece prin rezervorul de reacţie D-01 şi apoi

pompa P-03 trimite amestecul la mixerul M-02 unde soda şi apa sunt amestecate.

Masa reacţionează şi merge la separatorul centrifug S-01 unde are loc separarea

uleiului de gume şi impurităţi.

Acestea din urmă, adunate în rezervorul D-06 sunt trimise la rezervorul de depozitare

prin intermediul pompei P-07.

Soda şi apa sunt amestecate, prin intermediul pompei dozatoare P-04, în mixerul M-

02 de la rezervorul D-03.

Uleiul degumat provenind de la separatorul S-01 este încălzit din nou în încălzitorul

E-06 cu abur la presiune joasă şi apoi este trimis la secţiunea de spălare a apelor.

Uleiul şi apa ajung la mixerul M-03 şi apoi la separatorul centrifug S-02: uleiul spălat

este trimis la rezervorul de alimentare a instalaţiei de decolorare.

Apa de spălare este adunată în rezervorul D-07, necesar pentru pornirea şi oprirea

instalaţiei. Uleiul recuperat, dacă există, este reciclat cu uleiul brut prin intermediul

pompei P-08.

Tabloul electric QE-01 asigură funcţionarea automată a instalaţiei.

Figura 1.2. Schema de flux a instalaţiei speciale de degumare continuă pentru

rafinare fizică, tip “SDA”

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<



51

2. Instalaţie de decolorare continuă cu degumare uscată, tip “SGD”

Uleiul care trebuie decolorat ajunge prin intermediul pompei (P310-01) la încălzitorul

(E310-01) şi este adăugat cu agentul de degumare în mixerul (SM310-01): uleiul este

apoi stropit sub vid în uscătorul (D310-02), dotat cu agitator.

O parte a fluxului de ulei este deviat, după mixerul (SM310-01), direct în mixerul cu

pământ decolorant (D310-03). Acolo, pământul decolorant şi carbonatul de calciu

sunt dozate în mod continuu de la buncărele (pâlniile) dozatoare (D310-04) şi (D310-

05).

Amestecul de ulei şi pământ decolorant este încărcat în partea superioară a

decoloratorului (C310-01) unde ajunge şi uleiul dezaerat şi uscat de la (D310-02).

Uleiul şi pământul decolorant trec prin patru camere independente ale decoloratorului

atâta timp cât este necesar pt a obţine o bună decolorare.

Pompa (P310-03) trimite în mod continuu uleiul decolorat la secţiunea de filtrare,

răcitorul (E310-02) poate avea, dacă este necesar, o temperatură scăzută de filtrare.

Coloana barometrică (D310-06) şi pompa cu inel lichid (P310-04) asigură

funcţionarea sub vid a instalaţiei.

Instalaţia este dotată cu toate instrumentele de control care asigură o funcţionare

uşoară şi sigură.

Figura 1.3. Schema de flux a instalaţiei de decolorare continuă cu degumare uscată,

tip “SGD”

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

3. Secţiunea de filtrare continuă a uleiului de pământul decolorant, tip “FILC”

Filtrele (F 311-01) sunt de tip ermetic cu elemente filtrante verticale pentru

eliminarea automată a pământului decolorant epuizat.

Instalaţia operează cu un singur filtru în funcţiune în timp ce celălalt este în faza de

curăţare şi aşteptare. Acest sistem asigură o funcţionare continuă a instalaţiei.

Pământul epuizat este eliminate de către filtru, printr-un robinet cu clapă fluture şi

deschidere automată, cu ajutorul unui vibrator pneumatic care facilitează desfacerea

panourilor filtrante de pânze.



52

Atunci când începe faza de filtrare, primul ulei filtrat conţine încă particule de pământ

decolorant şi în timpul acestei faze de filtrare tulbure, care durează câteva minute,

uleiul este reciclat în plămânul (D 311-01) şi, cu pompa (P 311-01), este din nou

pompat pe filtrul în funcţiune până când uleiul filtrat va fi perfect clar.

Rezervorul (D311-02) este utilizat pentru recuperarea eventualelor urme de ulei în

timpul fazei de suflare a panourilor de filtrare.

Figura 1.4. Schema de flux a instalaţiei de filtrare continuă

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

4. Instalaţie de dezodorizare şi rafinare fizică continuă a uleiurilor vegetale, cu

grad ridicat de recuperare a căldurii, tip “DDRV”

Uleiul filtrat, degumat şi decolorat este trimis de pompa (P-01) de la

rezervorul/degazator (D-01) la schimbătorul de căldură (E-03) unde uleiul care intră

este încălzit cu uleiul dezodorizat care iese, încălzitorul (E-01) este necesar pentru

pornirea instalaţiei.

Uleiul încălzit este transferat pe fundul coloanei (C-01) şi trece de spirală unde este

încălzit recuperând căldura uleiului rafinat care iese din instalaţie.

În încălzitorul (E-02), uleiul ajunge la temperatura corectă de lucru încălzindu-se cu

aburul la presiune ridicată.

După încălzirea finală, uleiul intră în prima secţiune a coloanei (C-01) şi trece prin

secţiunile următoare de dezodorizare şi rafinare fizică, cantitatea variind în funcţie de

capacitatea de producţie necesară.

Fiecare secţiune este dotată de pompe mamut pentru a obţine o dispersare fină a

aburului în ulei.

Temperatura de lucru este menţinută de spirale care funcţionează cu abur la presiune

ridicată şi este perfect monitorizată atât de la rafinarea fizică, cât şi de la

dezodorizare.

Uleiul dezodorizat, aspirat de pompa (P-02), este pompat prin intermediul

recuperatorilor de căldură (E-03) şi (E310-01) din secţiunea de decolorare până la

răcitorul cu apă (E-04).



53

Acizii graşi, a căror majoritate sunt distilaţi în primele secţiuni ale dezodorizatorului,

şi toate celelalte substanţe distilate sunt transferate la răcitorul (D-03), trecând de la

colectorul de vapori de mari dimensiuni (D-02).

Vaporii sunt spălaţi prin intermediul unei mari cantităţi de acizi graşi deja condensaţi

şi răciţi în răcitor (E-05), pulverizaţi de duze. Circulaţia acizilor graşi este realizată

prin intermediul pompei (P-04).

Înainte de a se îndrepta către termocompresor (PJ-01A), vaporii spălaţi trec printr-un

strat de secţiune de « vicotex » pentru a opri urmele de ulei.

Vidul este creat de 2 termocompresoare (PJ-01 A/B), de la condensatorul principal

(E-06), de la termocompresor (PJ-02), de la condensatorul (E-07) şi de la ejectorul de

abur final (PJ-03).

Figura 1.5. Schema de flux a instalaţiei de dezodorizare şi rafinare fizică continuă

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

C. ACTIVITĂŢI ASOCIATE DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC

a. Producţia de abur

După cum am spus în prealabil, seminţele de floarea-soarelui după ce au fost curăţate

de impurităţi, sunt transportate la secţiunea de decorticare, în care este îndepărtată în

mod mecanic coaja externă care este utilizată ca şi combustibil pentru producţia de

abur într-un cazan special cu biomasă.

Căldura (abur la 12 bar) produsă astfel, va fi utilizată pentru instalaţiile de extracţie şi

rafinare a uleiurilor.

În continuare sunt prezentate principalele caracteristici ale instalaţiei:



54

Caracteristicile principale ale generatorului de abur

Capacitate nominală maximală 13.000 Kg/h Presiune de lucru 12 Bar g Presiune constructivă 16 Bar g Temperatura apei de alimentare 98 °C Eficienţa la MCR 84 % Debitul gazelor de ardere la nivelul economizatorului

22000 Nm3/h

Temperatura gazelor arse la ieşirea din economizator

170 °C

Greutate generator abur preliminar 250.000 kg

Sistemul de tratare a fumurilor

Tip Cyclone Debit gaze arse 22.000 Nm3/h Temperatura 170 °C Cantitate 1 Pierderi (scăderi) de presiune 100 Mmca Tip Bag filter Debit gaze arse 22.000 Nm3/h Temperatura 170 °C Pierderi (scăderi) de presiune 120 - 160 Mmca Consum aer comprimat 80 Nm3/h Material sac Ryton Module 5 Cantitate saci 570 Suprafaţă 670 m2 Viteză filtrare ~1 m/min Concentraţie praf la ieşire ref. 11% O2 30 mg/Nm3 Sistem preîncălzire container saci Putere instalată rezistenţe 40+40 kw Putere instalată ventilator 3 kw



55

Într-o fază iniţială, cel puţin până când va fi realizată instalaţia de rafinare, prin

proiectare este prevăzută utilizarea unui nr. de 3 generatoare de abur pentru producţia

de energie termică, având următoarele caracteristici:

- alimentare: gaz natural;

- producţie de abur: 3.000 kg/h fiecare.

b. Răcire ape de proces

Această fază are loc prin intermediul unor turnuri de evaporare, care răcesc apa caldă

provenind din instalaţii, necesară pentru a răci pe urmă lichidele existente în

condensatoarele instalaţiei.

Se completează cu apă proaspătă, prelevată din două puţuri. Această apă nu intră

niciodată în contact cu alcoolul sau cu produsele tratate, deoarece schimbul are loc în

mod indirect prin intermediul condensatoarelor cu plăci sau cu grup de tuburi.

c. Epurarea apelor reziduale industriale

În urma diferitelor procese de prelucrare specifice , rezultă deşeuri lichide care

trebuie epurate. Deşeurile provin în principal din:

- curăţarea recipientelor de conţinut

- curăţarea diverselor utilaje utilizate în procese;

- eventualele scurgeri cauzate de nefuncţionarea utilajelor de ambalare;

- curăţarea periodică a spaţiilor şi pardoselilor.

Toate apele care sunt evacuate din instalatiile tehnolodice, nu conţin compuşi

organici cloruraţi, compuşi organici aromatici simpli sau condensaţi, metale grele,

cum ar fi Cr, Hg, Col, Sn, etc.

Substanţele poluante prezente in apele reziduale tehnologice sunt reprezentate în

principal de ulei vegetal, săpunuri sodice, pulberi de făinuri proteice, care sunt

perfect biodegradabile.



56

Date de proiectare

Pentru calcularea sarcinilor hidraulice şi a contaminării s-au luat in considerare

informaţiile furnizate de producătorul utilajelor destinate prelucrării făinei de soia şi

datele de exploatare a instalaţiei de epurare a societăţii CEREAL DOCKS, aflată în

Italia la Camisano Vicentino.

Într-o primă fază, se va realiza doar instalaţia de extragere a uleiurilor vegetale şi apoi

instalaţia de rafinare. Prin urmare, staţia de epurare se va realiza în două faze

Datele principale pentru prima faza (apele uzate rezultate din extracţia de ulei) sunt

prezentate în continuare:

- Tip de descărcare continuă în 24 h

- Debit zilnic max. 120 m3

- Temperatura 60 - 70 °C

- pH 6 - 7

- COD concentraţie 2000 mg/l

- COD încărcare zilnică 240 kg

- BOD5 concentraţie 1000 mg/l

- BOD5 încărcare zilnic 120kg

- Materii solide în suspensie concentr. 200 mg/l

- Materii solide în suspensie încărcare zilnică 24 kg

- Azot total TKN 100 mg/l

- Azot total TKN încărcare zilnică 12 kg.

În ceea ce priveşte datele care se referă la rafinarea uleiurilor, apele uzate prezintă o

concentraţie ridicată de COD şi de materii solide în suspensie şi un conţinut redus de

uleiuri, de aceea vor fi supuse unui pre-tratament înainte de a fi amestecate în bazinul

de omogenizare împreună cu apele uzate provenite din extracţie.

Acest pre-tratament se va efectua cu un sistem de flotaţie prin folosirea reactivilor de

coagulare si floculare, care vor permite o reducere cu 60-70 % a COD-ului şi a

materiei solide în suspensie şi cu 90 -95 % a uleiurilor.



57

Datele pentru apele uzate rezultate din rafinarea uleiurilor după flotaţie sunt

prezentate în continuare:

- Tip de descărcare continuă în 24 h


- Temperatura 30-35 °C

- pH 5-6




- BOD5 încărcare zilnică 136 kg

- Materie solidă în suspensie concentr. 350 mg/l

- Materie solidă în suspensie încărcare zilnică 28 kg

- Azot total TKN 15 mg/l

- Azot total TKN încărcare zilnică 1,2 kg.

Datele totale pentru a doua fază (apele uzate rezultate din extracţie + rafinare uleiuri)

sunt prezentate în continuare:

- Tip de descărcare continuă în 24h

- Temperatura 55 °C


- pH 6-7




- BOD5 încărcare zilnică 256 kg

- Materie solidă în suspensie concentr. 260 mg/l

- Materie solidă în suspensie încărcare zilnică 52 kg

- Azot total TKN 66mg/l




58

Descrierea procesului de epurare şi calcule justificative pentru faza I-a

Procesul de epurarea pentru prima fază, doar cu prelucrările de extracţie, este

constituit din următoarele faze:

Ridicare şi răcire ape uzate

Omogenizare

Corecţie pH

Sistem discontinuu de oxidare sedimentare.

Producţia şi colectarea nămolurilor în surplus

Ridicare şi răcire ape uzate

Apele uzate care provin din diferite faze de prelucrare sunt colectate într-un puţ

împărţit în două părţi.

În prima parte, se instalează o pompă de ridicare care trimite apele uzate către un turn

de răcire cu un debit de aproximativ 10 m3/h.

Apele uzate, după răcirea prin cădere, ajung în a doua parte a puţului care comunică

cu prima parte prin intermediul unui deversor. În mod normal, prin intermediul

deversorului sunt reciclate în prima parte a puţului aproximativ 5 m3/h.

În a doua parte se mai instalează şi o pompă submersibilă care trimite un flux de 5 m3

de ape uzate direct în bazinul de omogenizare. Pompele sunt controlate de la

comenzile de nivel.

Întrucât pentru o funcţionare corectă a instalaţiei biologice temperatura apelor uzate

nu trebuie să depăşească 35°C, turnul de răcire va trebui să elimine:

Căldură de eliminat = 5 m3/h x ( 65°C – 35°C ) x 1000 kcal = 150000 kcal/h

În acest scop se va instala un turn de răcire capabil să elimine 150000 Kcal/h înainte

de trimiterea apelor uzate spre a fi omogenizate.



59

Omogenizare

Omogenizarea este necesară în vederea egalizării debitelor şi încărcăturilor organice

care trebuie trimise către următorul tratament biologic.

Această secţiune este calculată şi pentru a doua fază, deci pentru un debit zilnic de

200 m3.

Pentru a obţine o bună omogenizare, timpul de permanenţa hidraulic (timpul de

rămânere în instalaţia hidraulică) va trebui să fie de cel puţin 16 ore, astfel că avem

un volum de:

Volum omogenizare = (120 m3/h : 24 h) x 16 h = 80 m3

Bazinul de omogenizare care va fi instalat şi care va fi utilizat şi pentru a doua fază,

va avea următoarele dimensiuni:

Dimensiuni utile bazin de omogenizare: 9 x 5 x 3,5 m H utile = 157 m3

Timpul de permanenţă hidraulic (timpul de rămânere în instalaţia hidraulică) va fi de:

HRT = 157: 120 m3/d = 1,30 d, echivalentul a circa 31 ore

Pentru a obţine o amestecare eficientă şi pentru a preveni apariţia unor fenomene de

putrefacţie cu emisie de mirosuri neplăcute, se va instala în bazin un sistem de

amestecare şi aerisire care va utiliza aerul furnizat de un sistem compus dintr-o

pompă submersibila cuplată la un ejector.

Pentru o mai bună aerisire a apelor uzate vor fi necesare aproximativ 20 g de oxigen

pe m3 de volum de bazin. Aşadar, cantitatea de oxigen necesară acestei secţiuni va fi

de:

Oxigen necesar = 20 g O2 x 157 m3 = 3140 g O2 /h



60

Pentru obţinerea unei asemenea cantităţi, se va instala un Floget cu funcţionare

temporizată compus dintr-o pompă submersibilă cu ejector, capabilă să furnizeze un

maxim de 5,5 kg de O2/h.

Corecţia pH-ului

În mod normal, apele uzate evacuate prezintă un pH acid, de aceea trebuie

neutralizate înainte de a fi supuse tratării biologice.

În bazinul de omogenizare, în partea opusă intrării apelor uzate, este creat un puţ

deschis în partea de jos unde vin amplasate pompele de alimentare submersibile din

secţiunea de tratare biologică. Pompele sunt de rezervă una pentru cealaltă şi

funcţionează în mod alternativ prin intermediul unui temporizator şi a comenzilor de

nivel.

În acest puţ se va efectua, de asemenea, corecţia pH-ului. De fapt, în derivaţia

conductei de alimentare a produsului biologic se introduce un pH-metru care

controlează dozarea prin intermediul unei pompe care dozează soluţia de soda.

Sistem discontinuu de oxidare biologică şi sedimentare S.B.R.

În acest sistem discontinuu sunt utilizate două bazine identice care lucrează în paralel

pentru a efectua în fiecare dintre acestea operaţiunile de oxidare a apelor reziduale şi

de decantare a nămolurilor.

Acest tip de proces discontinuu numit şi S.B.R. este în esenţa similar procesului

clasic cu nămoluri active utilizându-se in mod normal pentru tratarea apelor reziduale

cu o încărcătură organică medie sau ridicată, astfel încât să se prevină in special

fenomenele de umflare a nămolurilor active (bulking).

Se diferenţiază de sistemul clasic prin faptul că, după cum s-a menţionat mai sus,

oxidarea biologică a apelor uzate şi decantarea nămolurilor au loc în acelaşi bazin.

Apele uzate, după etapa de omogenizare şi eventuala adăugare de substanţe nutritive,

sunt aduse în bazinele de oxidare biologică în momente diferite, în cel mai scurt timp



61

posibil, astfel încât să fie posibilă maximizarea bioabsorbţiei substanţei organice

solubile şi creşterea fulgilor de nămol.

Ventilaţia este menţinută pentru fiecare bazin pentru o perioadă foarte lungă, care in

mod normal poate ajunge şi până la 20 de ore. Ventilaţia poate fi intermitentă în faza

de încărcare a apelor uzate pentru a permite, dacă este necesar, o denitrificare

biologică a nitraţilor rezultaţi din oxidarea azotului organic şi a amoniacului care pot

fi prezenţi în apele uzate (mai ales atunci când va funcţiona doar partea destinată

extracţiei uleiurilor).

În timpul ventilării, nămolurile biologice metabolizează substanţa organică epurând

apele uzate şi transformând în esenţă carbonul în dioxid de carbon.

Aerul este furnizat de două suflante (una pentru fiecare bazin) şi transferat apelor

uzate şi nămolurilor biologice prin difuzoarele cu membrană cu transfer mare de

oxigen.

Suflantele sunt dotate cu cabină proprie de izolare fonică.

După etapa de oxidare ventilaţia este suspendată, iar apele uzate amestecate cu

nămolurile biologice sunt lăsate să sedimenteze timp de 2 ore. În continuare, apele

uzate epurate sunt eliminate printr-un dispozitiv special conectat la o electrovalvă şi

trimise în sistemul de canalizare.

Acest dispozitiv se instalează pe partea opusă intrării apelor uzate. Acesta este

prevăzut cu un deversor mobil plutitor care permite coborârea treptată sub nivelul

lichidului decantat, până la adâncimea dorită.

Evacuarea apelor reziduale epurate se face în aproximativ 2 ore.

În bazin va rămâne întotdeauna o cantitate de lichid compus din nămoluri biologice

active. La nevoie nămolurile în surplus pot fi evacuate cu ajutorul unei pompe,

conectate printr-o conducta la fundul fiecărui bazin, şi trimise către instalaţia de

îngroşare din fibra de sticlă cu capac.

La finalul evacuării apelor reziduale epurate ciclul de tratare reîncepe prin

introducerea unei noi cote zilnice de ape reziduale care provin din omogenizare.

Calculul volumului de oxidare cu schema SBR s-a efectuat după cum urmează:



62

Eliminare BOD5 necesar: (1000– 20) g/m3 x 120 m3/d = 117600 g = 117,6 kg/d

Pentru a obţine această eliminare, va trebui să se lucreze cu un factor de încărcare

aplicat, F/ M (kg BOD5/ materii solide volatile în suspensie) de 0,08 rezultând o

producţie scăzută de nămoluri în surplus şi bine stabilizate, astfel încât nămolurile

biologice necesare pentru epurare vor fi:

kg nămol= (120 m3 x 1000 mg/l) / 0,08 x 10-3 = 1500 kg MLVSS

Presupunând că în nămolul biologic concentraţia materiilor solide volatile este de

85% faţă de materiile solide totale, acestea din urmă vor fi egale cu:

kg Total Materii Solide în Suspensie = 1500 kg MLVSS / 0,85 = 1765 kg MLSS

Presupunând o valoare de proiectare a indicelui de volum a nămolului (SVI) egală cu

100 ml/g volumul ocupat de nămolul biologic în reactor va fi de:

Volumul ocupat de nămolurile biologice = 100 x1765 kg x 10-3 = 176,5 m3

Presupunând in mod rezonabil ca nămolul biologic va fi înlăturat o dată pe lună, se

impune asigurarea unui volum de stocare corespunzător pentru nămol. Estimând că

conţinutul degradabil al materiilor solide volatile în suspensie (VSS) este egal cu 30

%, acumularea zilnică de VSS va fi de:

Kg materii solide volatile produse zilnic = 0,6 x 120 kg BOD5 – 0,1 x0,3x1500 =

27 kg/d

Volumul depozitat timp de 30 de zile în interiorul reactorului va fi de:

Volumul depozitat = (30d x 27 kg)/0,85 x 100 x 10-3 = 95,2 m3



63

Volumul total al reactorului va fi, prin urmare, de:

Volum total util reactor = 120 m3 + 176 m3 + 95,2 m3 = 391 m3 aprox . a 400 m3

Reactorul de oxidare decantare S.B.R. va fi împărţit în două bazine care vor lucra în

paralel (cu timpi de funcţionare alternativi de 12 ore) şi fiecare dintre acestea vor

avea o capacitate utilă de aproximativ 200 m3.

În fiecare bazin va fi instalat un sistem de măsurare a oxigenului dizolvat pentru a se

verifica dacă în faza de oxidare este prezentă cantitatea optimă de oxigen dizolvat

pentru metabolismul bacterian.

Nămolurile în surplus vor fi trimise, din când în când, printr-o pompă la instalaţia de

îngroşare şi apoi vor fi evacuate cu ajutorul unor cisterne, pentru a fi folosite în

agricultură sau trimise la o instalaţie de tratament corespunzătoare.

Calculul cantităţii de oxigen şi de aer necesar pentru o bună funcţionare a secţiunii

biologice se face prin impunerea unui OC load de 2 kg de O2 / kg de BOD5 , fiind

astfel egal cu:

kg de oxigen necesare = 2 kg O2/kg BOD5 x 120 kg BOD5/d = 240 kg O2/d

Oxigenul va trebui să fie furnizat în termen de 20 de ore, reprezentând faza de

oxidare a procesului SBR, pentru care trebuie să se furnizeze:

Kg oxigen/h = 240 kg : 20 = 12 kg O2/h exprimate ca A.O.R. egale cu 30 kg O2/h

exprimate ca S.O.R.

Această cantitate de oxigen, în condiţii standard, corespunde unui nivel de de 4,5 m

utili de apă în bazin şi unui randament rezonabil al difuzoarelor de 28,5% cu o

cantitate de aer egală cu:



64

Nm3/h aer de furnizat = (30 kg O2/h) x 100 / 0,27873 x 28,5 = 384 m3/h

Aerul va fi furnizat de două suflante, fiecare fiind în măsură să furnizeze 192 Nm3/h

în unul dintre cele doua bazine de reacţie.

Aerul va di difuzat prin intermediul unei reţele de difuzoare cu micro-bule. În fiecare

bazin reţeaua de difuzare va fi compusă din 54 de difuzoare cu un diametru de 350

mm.

Debitul de aer pentru fiecare difuzor este de 3,55 Nm3/h, fiind mai mic decât 8 Nm3/h

care reprezintă debitul nominal.


Nămolurile în surplus , la nevoie, vor fi trimise printr-o pompă la un bazin de

colectare şi îngroşare din fibră de sticlă cu fund conic dotat cu un tub deflector central

şi conductă de evacuare.

După cum s-a menţionat mai sus, producţia maximă zilnică de nămol este de

aproximativ 32 kg de nămol uscat/d egal cu aproximativ 2,7 m3/d de nămol de

îngroşat.

Dacă după îngroşare nămolul va avea o concentraţie de aproximativ 8%, volumul

maxim de stocat în fiecare zi va fi de:

Volum nămol îngroşat zi = (32 x100) / 8 = 400 l egal cu 0,4 m3

Instalaţia de îngroşare, care va fi instalată, va avea un volum util de 12 m3 şi va

permite o depozitare de aproximativ 30 de zile.

În continuare, nămolurile vor fi prelevate de instalaţia de îngroşare cu ajutorul

cisternelor şi întrucât vor fi bine stabilizate, vor putea fi folosite în agricultură (după

un control analitic al caracteristicilor lor) sau descărcate într-un depozit de deşeuri

sau centru de tratare a deşeurilor.



65

Randamente de epurare in faza I-a

Apele uzate tratate vor respecta limitele impuse de legea română pentru evacuarea

apelor de suprafaţă şi, în special, COD < 70 mg/l, BOD5 < 20 mg/l, Azot total < 8

mg/l , Materii solide în suspensie totale <35 mg/l , Fosfor Total < 1 mg/l, Substanţe

extrase cu solvenţi organici <20 mg/l.

Figura 2.1 Schema de flux al staţiei de epurare – Faza I-a

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

Descrierea procesului de epurare si calcule justificative Faza aII-a

Procesul de epurare pentru a doua fază, care include extracţia şi rafinarea, constă din

următoarele etape:

Tratament prin flotaţie doar pentru apele uzate rezultate din rafinare

Ridicarea şi răcirea apelor uzate

Omogenizare

Corectarea pH-ului

Sistem continuu de oxidare biologică

Sedimentare

Producţia şi colectarea nămolului de epurare.

Tratament prin flotaţie pentru apele uzate rezultate din rafinare

Apele uzate rezultate din rafinarea uleiurilor vor fi aduse într-un puţ, unde sunt

instalate două pompe submersibile cu funcţionare alternativa.

Pompele vor fi controlate de la comenzile de nivel şi vor funcţiona prin intermediul

unui invertor controlat de un debitmetru magnetic.

De-a lungul conductei de alimentare, la flotator se va adăuga o soluţie de coagulant

pe bază de săruri de fier sau aluminiu.

Apele reziduale vor ajunge apoi într-un rezervor agitat, unde pH-ul este controlat prin

adăugarea unei soluţii de var şi apoi prin cădere printr-o conductă, fiind trimise spre



66

intrarea flotatorului. Substanţele în suspensie şi eventualele uleiuri vor fi astfel

coagulate.

Pe această ultimă conductă se va putea adăuga, prin intermediul unei pompe

dozatoare, o soluţie de polielectrolit care permite o îngroşare a fulgilor de nămol şi o

separare a fazei solide de cea lichidă.

Flotatorul funcţionează cu schema DAF, adică cu aer dizolvat, care, prin intermediul

micro-bulelor separă prin flotaţie toate substanţele anterior coagulate şi floculate.

Substanţele flotante care se adună la suprafaţă sunt aduse cu ajutorul unei raclete într-

un canal care le transferă într-un rezervor, pentru ca mai apoi, prin intermediul

pompei să fie trimise spre a fi stocate, respectiv reutilizate în alte industrii.

Pentru o dimensionare corectă a flotatorului, capacitatea specifică şi încărcătura de

materii solide per suprafaţă de flotaţie pentru tratarea apelor uzate cu un conţinut

ridicat de uleiuri şi de materii solide în suspensie, nu trebuie să depăşească valorile de

4 m3 ape uzate şi respectiv 14 kg de materii solide în suspensie per m2 de suprafaţă de

flotaţie. Din moment ce flotatorul pe care se va instala are o suprafaţă de flotaţie de

1,8 m2, o sarcină hidraulică de 8 m3/h şi un debit de presurizare cu recirculare de

8m3/h, valorile vor deveni după cum urmează:

Debit specific = (80 m3/d : 24 h) / 1,8 m2 = 1,85 m/h

Încărcare specifică materii solide = (52 kg:24h) / 1,8 m2 = 1,2 kg/h

Aceste valori vor permite obţinerea unei reduceri eficiente a materiilor solide şi a

uleiurilor, şi în consecinţă, a încărcăturii organice exprimată ca COD sau BOD5

Ridicarea şi răcirea apelor uzate

Apele uzate care rezultă din diferitele faze ale extracţiei şi de la dispozitivul de

flotatie sunt colectate intr-un puţ divizat in două părţi.



67

In această a doua fază cele doua puţuri de ridicare vor fi unite la baza creându-se un

singur bazin de ridicare.

Pompa instalată în primul bazin va fi mutată în al doilea bazin şi va avea rol de

rezervă pentru cea precedentă.

Pompele vor fi controlate de la comenzile de nivel.

Întrucât pentru o funcţionare corectă a instalaţiei biologice, temperatura apelor

reziduale nu va trebui să depăşească 35°C, turnul de răcire trebuie să elimine:

Căldura de eliminat = 10 m3/h x ( 55°C – 35°C ) x 1000 Kcal = 200000 kcal/h

In acest scop, in paralel cu cel instalat in prima fază, se va instala un alt turn de răcire

similar care să funcţioneze in paralel, capabil să elimine 150000 Kcal/h înainte de

trimiterea apelor reziduale spre omogenizare.

In total, prin urmare, sistemul va elimina 300000 kcal permiţând o reducere a

temperaturii apelor reziduale de 25-30 °C.

Omogenizare

Omogenizarea prevăzută pentru prima fază, va veni, de asemenea, in completarea

instalaţiei.

Bazinul de omogenizare deja instalat pentru prima fază va avea următoarele

dimensiuni:

Dimensiuni utile bazin de omogenizare: 9 x 5 x 3,5 m H utilă = 157 m3

Timpul de permanenta hidraulica va fi de:

HRT = 157: 200 m3/d = 0,785 d egal cu 18,8 ore



68

Acest timp de permanenţă este mai mult decât suficient pentru a obţine o bună

omogenizare şi egalizare a sarcinilor hidraulice şi poluante.

Pentru a obţine o amestecare eficientă şi pentru a preveni apariţia unor fenomene de

putrefacţie cu emisie de mirosuri neplăcute se va instala în bazin un sistem de

amestecare şi aerisire care va utiliza aerul furnizat de un sistem compus dintr-o

pompă submersibilă cuplată la un ejector.

Pentru o mai bună aerisire a apelor uzate vor fi necesare aproximativ 20 g de

oxigen/m3 de volum de bazin. Aşadar, cantitatea de oxigen necesară acestei secţiuni

va fi de:

Oxigen necesar = 20 g O2 x 157 m3 = 3140 g O2 /h

Pentru obţinerea unei asemenea cantităţi se va instala un Floget cu funcţionare

temporizată compus dintr-o pompă submersibilă cu ejector, capabilă să furnizeze un

maxim de 5,5 kg de O2/h.

Corecţia pH-ului

Secţiunea de corecţie a pH-ului este aceeaşi care se va instala pentru prima fază de

tratare.

Sistem continuu de oxidare biologică

Pentru a face faţă creşterilor sarcinilor hidraulice şi poluante, cele două bazine de

tratare SBR ale primei faze vor fi utilizate ca şi un sistem continuu lucrând în paralel.

Intr-un sistem continuu de nămoluri active pentru a putea atinge randamente ridicate

de epurare se impune utilizarea unui factor de încărcare F/ M de până la 0,12 kg

BOD5 / kg nămol. Cu această valoare, instalaţia va lucra cu schema cu nămoluri

active şi ventilaţie prelungită.

Cu un volum total util al celor doua bazine de 400 m3 şi presupunând o concentraţie

de 6 kg/m3 de nămol, valoarea factorului F/M va fi de:



69

Factor de încărcare = 256 kg BOD5 : ( 400 m3 x 6kg/m3MLSS) = 0,10

Acest factor de încărcare va permite obţinerea unor randamente optime de epurare şi

o calitate a nămolului care să permită o sedimentare bună a acestuia în faza următoare

de decantare şi o producţie scăzuta a nămolurilor în surplus.

Calculul cantităţii de oxigen şi a aerului necesar pentru o bună funcţionare a secţiunii

biologice în această a doua fază se efectuează prin impunerea unui OC load de 2 kg

de O2 / kg de BOD5 fiind astfel egal cu:

kg de oxigen necesar = 2 kg O2 x 256 kg BOD5 = 512 kg O2/d

Kg oxigen/h =512 kg : 24 = 21,3 kg O2/h exprimate ca A.O.R. egale cu 53,25 kg

O2/h exprimate ca S.O.R.

Aceasta cantitate de oxigen, in condiţii standard, corespunde unui nivel de 4,5 m utili

de apă în bazin şi unui randament al difuzoarelor de 27,2% la o cantitate de aer egală

cu:

Nm3/h aer de furnizat = (53,25 x 100) / 0,27873 x 27,2 % = 702 m3/h

Aerul va fi furnizat de cele două suflante deja instalate în prima fază, ale căror

motoare vor fi schimbate şi făcute să efectueze un număr mult mai mare de rotaţii

(debitul fiecărei suflante modificate va fi de aproximativ 234 Nm3/h) prin adăugarea

unei alte suflante care poate furniza aproximativ 234 Nm3/h per un total de

aproximativ 700 Nm3/h.



70

Aerul va di difuzat prin intermediul unei reţele de difuzoare cu micro-bule care a fost

deja prevăzută pentru prima fază. În fiecare bazin reţeaua de difuzare va fi compusă

din 70 de difuzoare cu un diametru de 350 mm pentru un total de 140.

Debitul de aer per difuzor este de circa 6,5 Nm3/h, fiind mai mic decât cei 8 Nm3/h

care reprezintă debitul nominal.

Sistemul de detectare a oxigenului dizolvat, deja instalat în prima fază de tratament,

va fi conectat şi va transmite un semnal la un invertor al suflantei de 500 Nm3/h

modificând debitul de aer astfel încât să se menţină valoarea optimă pentru

metabolismul bacterian.

Sedimentare finală

În a doua fază, apele reziduale, prin forţa gravitaţiei, vor ajunge la secţiunea de

sedimentare efectuată într-un bazin circular cu fund conic dotat cu un pod răzuitor cu

tracţiune periferică.

Nămolurile active se separă prin forţa gravitaţiei şi cu ajutorul podului răzuitor vor fi

aduse spre centrul sedimentatorului care este conectat printr-o conductă la un puţ

extern unde se va instala o pompă pentru recircularea nămolurilor în bazinele de

oxidare biologică.

Pentru o sedimentare corectă a nămolurilor active, viteza de sedimentare (debit orar:

suprafaţa de sedimentare) nu trebuie să depăşească valoarea de 0,35 m/h şi un timp de

permanenţa hidraulică de maxim 5 ore.

Sedimentatorul care va fi realizat va avea un diametru de 6 m, o suprafaţă

corespunzătoare de 28 m2 şi un volum de aproximativ 65 m3, pentru care viteza de

urcare şi timpul de permanenţă vor fi de:

Viteza de ridicare = (200 m3/d : 24 h) / 28 m2 = 0,30 m/h

Timp de permanenţă hidraulică = 70 m3 / (200 m3/d : 24 h) = 7,8 h



71

Aceste ultime valori sunt date cu precauţie şi vor permite o bună separare a

nămolurilor de la faza lichidă şi vor permite obţinerea unei ape reziduale epurate cu

un conţinut redus de materii solide în suspensie


Stocarea şi îngroşarea nămolurilor se vor efectua în acelaşi rezervor din fibră de sticlă

care se va utiliza în prima fază.

În această fază, producţia estimată de nămol în surplus va fi de maxim 0,35 kg x kg di

BOD5 fiind astfel egală cu:

Nămol produs zilnic = 0,35 x 256 kg BOD5 = 89,6 kg

Dacă după îngroşare nămolul va atinge o concentraţie de aproximativ 8%, volumul

maxim de stocare va fi de:

Volum nămol îngroşat zi = (86 x100) / 8 = 1075 l egal cu 1,07 m3

Instalaţia de îngroşare, deja instalată în prima fază, va avea un volum util de 12 m3 şi

va permite o depozitare a nămolurilor de aproximativ 12 zile.

În continuare, nămolurile vor fi prelevate de instalaţia de îngroşare cu ajutorul

cisternelor şi întrucât vor fi bine stabilizate, vor putea fi folosite în agricultură (după

un control analitic al caracteristicilor lor) sau descărcate într-un depozit de deşeuri

sau centru de tratament.

Randamente de epurare a Faza aII-a

Apele uzate tratate şi în această a doua fază, vor respecta limitele impuse de legea

română pentru evacuarea în apele de suprafaţă şi, în special, COD < 70 mg/l, BOD5 <

20 mg/l, Azot total < 8 mg/l , Materii solide totale <35 mg/l , Fosfor Total < 1 mg/l,

Substanţe extrase cu solvenţi organici <20 mg/l.



72

Figura 2.2 Schema de flux a staţiei de epurare – a 2-a fază

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

Utilajele instalaţie de epurare

utilaje statie de epurare - prima faza:

Pompa de ridicare la turnul de racire (PS1)

Numar de unitati instalate: 1

Tip: Pompa submersibila pentru ape reziduale

Sectiune: RIDICARE

Producator: GRUNDFOS sau echivalent

Model: SL1.50.65.11

Punct de lucru

Debit: 10 m3/h

Prevalenta: 10 m.c.a.

Date tehnice

Tip de rotor: MONOCANAL

Dimensiunea maxima a particulelor: 50 mm

Etansare mecanica primara: SIC/SIC

Etansare mecanica secundara: LIPSEAL

Materiale

Corpul pompei: EN-GJL-250

Rotor: EN-GJS-500-7

Motor: EN-GJL-200

Date electrice

Puterea de intrare - P1: 1.6 kW

Puterea - P2: 1.1 kW

Frecventa principala: 50 Hz



73

Tensiune nominala: 3 x 400-415 V

Numar maxim de porniri pe ora: 30

Curent: 3.1 A

Curent de pornire: 21 A

Turatie nominala: 2830 rpm

Turn de racire (TR1)


Tip: Turn de racire cu tiraj fortat

Sectiune: RIDICARE

Producator: MITA sau echivalent

Model: PMS 9/ 85 GS ATT BISF

Date tehnice

Putere termica nominala: 150.000 kcal/h

174,42 kW

Temperatura de intrare apa: 65 °C

Temperatura de iesire apa: 35 °C

Temperatura bulb umed 21 °C

Cantitatea totala de apa evaporata: 0.25 m3/h

Cantitatea apei antrenate: 0,01 %

Nr. duze / tip: nr. 1 (MB 50)

Caracteristici motoventilatoare

Tip ventilator: axial

Numar de motoare: 1

Putere instalata: 0,75 kW

Numar de poli: 4

Viteza de rotatie: 1500 rpm





74

Pompa de ridicare la bazinul de omogenizare (PS2)



Sectiune: RIDICARE


Model: SL1.50.65.11

Punct de lucru

Debit: 10 m3/h


Date tehnice


Dimensiune maxima a particulelor: 50 mm



Materiale


Rotor: EN-GJS-500-7

Motor: EN-GJL-200

Date electrice

Putere de intrare - P1: 1.6 kW

Putere - P2: 1.1 kW




Curent: 3.1 A





75

Senzori de nivel cu plutitor bazin de ridicare


Tip: float switch

Sectiune: RIDICARE


Material: POLIPROPILENA

Ventilator Venturi pentru bazin de omogenizare (VA1)


Tip: Ventilator Venturi cu pompa submersibila

Sectiune: OMOGENIZARE


Model: SEJ 5.5 K0400-1-80

Punct de lucru

Aport de oxigen: 5 kgO2/h

Prevalenta: 4.5 m.c.a.

Date tehnice




Etasare mecanica secundara: CARBON/CERAMICS

Materiale


Rotor: EN-GJL-200

Motor: EN-GJL-200

Date electrice

Numar de poli: 4


Putere - P2: 4 kW



76



Numar de porniri pe ora: 20

Curent: 10.2 A



Pompa de ridicare la bazinele SBR (PS3-PS4)





Model: SL1.80.80.15

Punct de lucru

Debit: 30 m3/h


Date tehnice




Etansare mecanica secundara: CARBON/CERAMICS

Materiale


Rotor: EN-GJL-200

Motor: EN-GJL-200

Date electrice

Numar de poli: 4


Putere - P2: 1.5 kW



77




Curent: 3.9 A



Senzori de nivel cu plutitor bazin de omogenizare


Tip: float switch




Pompa dozatoare de hidroxid de sodiu (PD1)


Tip: Pompa dozatoare cu membrana autoumplere

Sectiune: NEUTRALIZARE


Model: DME 12

Punct de lucru

Debit: 10 L/h


Materiale

Corpul pompei: POLIPROPILENA

Bila supapei: Ceramica

Garnitura: EPDM

Date electrice



78

Putere de intrare - P1: 0.22 KW



Rezervor de stocare a hidroxidului de sodiu (NaOH)


Tip: Rezervor


Date tehnice

Capacitate: 500 L

Material: POLIETILENA rezistenta

Sistem pentru determinarea si controlul pH-ului in bazinul de omogenizare


Tip: Instrument digital pentru masurarea pH-ului cu electrod combinat


Producator: EMEC sau echivalent

Model: LDPH + EPHSN6

Date tehnice

Scara: de la 0 la 14 unitati de pH

Rezolutie: ± 0.01 pH

Display: LCD grafic retroiluminat

Control: Tastatura digitala

Calibrare: Manuala

Set Points: 2 On/Off

2 digitale/proportionale

Iesiri On/Off: 2 Iesiri alimentate

Alimentare: 90 ÷ 240 VAC; 50-60Hz

Consum mediu: 10W



79

Suflante pentru ventilatia bazinelor SBR (S1-S2)


Tip: Suflanta cu lobi cu cabina de insonorizare

Sectiune: SBR

Producator: Robuschi sau echivalent

Model: RBS45/2P

Punct de lucru

Debit aer: 192 m3/h

Presiune diferentiala: 550 mbar

Viteza de rotatie compresor: 1806 rpm

Date electrice


Putere - P2: 7.5 kW




Sistem de ventilatie in bazinele SBR (SBR1-SBR2)


Tip: Retea din PVC cu 54 difuzoare cu bule fine - debit mediu

Sectiune: SBR

Producator: WTE sau echivalent

Model: Airtech Disc 12”

Date tehnice

Dimensiune bule: fine

Diametru exterior difuzor: 346 mm

Numar de gauri in membrana: > 5200



80

Fixare cu filet: ISO G 3/4” M

Putere nominala: 8 Nm3/h

Materiale

Membrana: EPDM F53A

Suport: POLIPROPILENA

Retea de distributie: PVC

Pompa pentru extragerea apei tratate din bazinele SBR (PC1-PC2)


Tip: Pompa centrifuga

Sectiune: SBR

Producator: LOWARA sau echivalent

Model: SHOE4 50-160/11

Punct de lucru

Debit: 30 m3/h


Date tehnice

Tip de rotor: DESCHIS SI INCASTRAT


Etansare mecanica: SIC/SIC/FPM

Materiale

Corpul pompei: AISI316L

Rotor: AISI316

Date electrice

Putere - P2: 1.1 kW



Curent: Y 2.69 A, ∆ 4.66 A




81

Senzori de nivel cu plutitor bazine SBR


Tip: float switch

Sectiune: SBR



Debitmetru iesire instalatie


Tip: Debitmetru magnetic

Sectiune: SBR

Producator: SIEMENS sau echivalent

Model: MAG 5100W

Date tehnice

Diametru nominal: DN65

Materiale

Carcasa externa si flanse: Otel carbon

Tub de masurare: AISI304

Electrozi: AISI316 Ti

Pompa pentru extragerea namolului din bazinele SBR (PEF1)



Sectiune: NAMOLURI



Punct de lucru



82

Debit: 6 m3/h


Date tehnice




Materiale


Rotor: AISI316

Date electrice

Putere: 0.75 kW



Curent: Y 2.33 A, ∆ 4.04 A


Instalatie de ingrosare a namolurilor de epurare


Tip: Decantor cu tub deflector central si canal de deversare

Sectiune: NAMOLURI

Producator: VELA sau echivalent

Model: DEC 15000

Date tehnice

Diametru intern: 240 mm

Inaltime totala: 535 mm

Materiale: PRFV, Otel inox



83

utilaje statie de epurare – a doua faza:

Pompa de ridicare la turnul de racire (PS1-PS2)

Numar de unitati instalate: 2 (prevazute deja pentru prima faza)


Sectiune: RIDICARE3


Model: SL1.50.65.11

Punct de lucru

Debit: \\\\ 10 m3/h


Date tehnice





Materiale


Rotor: EN-GJS-500-7

Motor: EN-GJL-200

Date electrice


Putere - P2: 1.1 kW



Numarul maxim de porniri pe ora: 30

Curent: 3.1 A


Viteza: 2830 rpm



84

Senzori de nivel cu plutitor pentru bazinul de ridicare la sectiunea de tratare

biologica

Numar de unitati instalate: 4 (deja prevazute pentru prima faza)

Tip: float switch

Sectiune: RIDICARE3



Turn de racire (TR1-TR2)

Numar de unitati instalate: 2 (1 unitate deja prevazuta pentru prima

faza)

Tip: Turn de racire cu tiraj fortat

Sectiune: RIDICARE

Producator: MITA sau echivalent

Model: PMS 9/ 85 GS ATT BISF

Date tehnice

Putere termica nominala: 150.000 kcal/h

174,42 kW

Temperatura de intrare apa: 65 °C

Temperatura de iesire apa: 35 °C

Temperatura bulb umed 21 °C

Cantitate totala apa evaporata: 0.25 m3/h

Cantitate apa antrenata: 0,01 %

Nr. duze / tip: n° 1 (MB 50)

Caracteristici motoventilatoare



85

Tip ventilator: axial

Numar de motoare: 1

Putere instalata: 0,75 kW

Numar de poli: 4

Viteza: 1500 rpm



Ventilator Venturi pentru bazinul de omogenizare (VA1)

Numar de unitati instalate: 1 (deja prevazuta pentru prima faza)

Tip: Ventilator Venturi cu pompa submersibila



Model: SEJ 5.5 K0400-1-80

Punct de lucru

Aport de oxigen: 5 kgO2/h


Date tehnice





Materiale


Rotor: EN-GJL-200

Motor: EN-GJL-200

Date electrice

Numar de poli: 4




86

Putere - P2: 4 kW




Curent: 10.2 A


Viteza: 1460 rpm

Pompa de ridicare la bazinele de oxidare (PS3-PS4)





Model: SL1.80.80.15

Punct de lucru

Debit: 10 m3/h


Date tehnice





Materiale


Rotor: EN-GJL-200

Motor: EN-GJL-200

Date electrice

Numar de poli: 4




87

Putere - P2: 1.5 kW




Curent: 3.9 A


Viteza: 1450 rpm

Senzori de nivel cu plutitor pentru bazinul de omogenizare


Tip: float switch




Pompa dozatoare de hidroxid de sodiu (PD1)





Model: DME 12

Punct de lucru

Debit: 10 L/h


Materiale



Garnitura: EPDM

Date electrice



88

Putere in intrare - P1: 0.22 KW



Rezervor de stocare a hidroxidului de sodiu (NaOH)

Numer de unitati instalate: 1 (deja prevazuta pentru prima faza)

Tip: Rezervor


Date tehnice

Capacitate: 500 L


Sistem pentru determinarea si controlul pH-ului in bazinul de omogenizare


Tip: Instrument digital pentru masurarea pH-ului cu electrod combinat




Date tehnice




Control: Tastiera digitale

Calibrare: Manuala





Consum mediu: 10 W



89

Debitmetru intrare reactor biologic

Numar de unitati instalate: 1 (deja prevazuta pentru prima faza in iesire

instalatie)


Sectiune: OXIDARE BIOLOGICA


Model: MAG 5100W

Date tehnice


Materiale

Caroserie externa si flanse: Otel carbon



Suflante pentru ventilatia bazinelor de oxidare (S1-S2-S3)

Numar de unitati instalate: 3 (2 unitati sunt deja prevazute pentru prima faza, in

care se va inlocui motorul)

Tip: Suflanta cu lobi cu cabina de insonorizare


Producator: Robuschi sau echivalent

Model: RBS45/2P

Punct de lucru

Debit aer: 258 m3/h

Presiune diferentiala: 550 mbar

Viteza de rotatie compresor: 2168 rpm

Date electrice



90


Putere - P2: 11 kW



Viteza: 2890 rpm

Sistem de ventilatie in bazinele de oxidare (OX1-OX2)


Tip: Retea din PVC cu 54 difuzoare cu bule fine – debit mediu


Producator: WTE sau echivalent

Model: Airtech Disc 12”

Date tehnice

Dimensiune bule: fine

Diametru exterior difuzor: 346 mm

Numar de gauri in membrana: > 5200

Fixare cu filet: ISO G 3/4” M

Debit nominal: 8 Nm3/h

Materiale

Membrana: EPDM F53A

Suport: POLIPROPILENA

Retea de distributie: PVC

Instrument pentru masurarea oxigenului dizolvat in bazinele de oxidare (OX1-

OX2)

Numar de unitati instalate: 1 unitate cu 2 sonde

Tip: Senzor pentru determinarea oxigenului dizolvat prin luminiscenta




91

Producator: HACH LANGE sau echivalent

Model: SC100 + LDO

Date tehnice

Principiu de masura: Luminiscenta

Interval de masurare: 0-20 mg/L

Rezolutie: 0.01 mg/L

Materialul senzorului: Otel inox, NORYL

Convertizor de frecventa pentru suflante


Tip: Convertizor de frecventa


Producator: DANFOSS sau echivalent

Model: VLT AQUA Drive FC 202

Date tehnice

Putere: 11 kW

Pod pentru sedimentator (PR1)


Tip: Pod cu tractiune periferica

Sectiune: SEDIMENTARE

Producator: COSME sau echivalent

Model: PTP6

Date tehnice

Viteza periferica: 1 m/min

Putere: 0.18 kW

Material: Parti de suprafata Al, parti scufundate AISI304



92

Pompa de recirculare namoluri (PRF1)



Sectiune: RECIRCULARE NAMOLURI


Model: SL1.80.80.15

Punct de lucru

Debit: 10 m3/h


Date tehnice





Materiale


Rotor: EN-GJL-200

Motor: EN-GJL-200

Date electrice

Numar de poli: 4


Putere - P2: 1.5 kW




Curent: 3.9 A


Viteza: 1450 rpm



93

Instalatie de ingrosare a namolurilor de epurare


Tip: Decantor cu tub deflector central si canal de deversare

Sectiune: NAMOLURI

Producator: VELA sau echivalent

Model: DEC 15000

Date tehnice

Diametru intern: 240 mm

Inaltime totala: 535 mm

Materiale: PRFV, Otel inox

Pompa de ridicare la sectiunea de flotatie (PS5-PS6)



Sectiune: RIDICARE1


Model: SL1.50.65.09

Punct de lucru

Debit: 4 m3/h


Date tehnice

Tip de rotor : MONOCANAL




Materiale




94

Rotor: EN-GJS-500-7

Motor: EN-GJL-200

Date electrice


Putere - P2: 0.9 kW




Curent: 2.8 A


Viteza: 2920 rpm

Senzori de nivel cu plutitor pentru bazinul de ridicare la sectiunea de flotatie


Tip: float switch

Sectiune: RIDICARE1



Debitmetru intrare in sectiunea de flotatie



Sectiune: RIDICARE1


Model: MAG 5100W

Date tehnice




95

Materiale

Carcasa externa si flanse: Otel carbon



Pompa dozatoare coagulant Policlorura de Aluminiu (PD2)



Sectiune: PRODUSE CHIMICE


Model: DME 19

Punt de lucru

Debit: 15 L/h


Materiale



Garnitura: EPDM

Date electrice

Putere: 0.22 KW



Rezervor de stocare coagulant Policlorura de Aluminiu (PAC)


Tip: Rezervor


Date tehnice

Capacitate: 1500 L



96


Pompa de recirculare si dozare a Laptelui de var (PD3)

Numar de unitati instalate : 1

Tip: Pompa centrifuga cu canal lateral



Model: SP5T/A

Punct de lucru

Debit: 45 L/h


Date tehnice

Tip de rotor: DESCHIS

Etansare mecanica: Ceramica/Carbon/NBR

Materiale

Corpul pompei: Fonta

Rotor: Nichel-alama

Date electrice

Putere: 0.55 kW



Curent: 1.54 A

Viteza: 2850rpm

Rezervor de stocare si pregatire a Laptelui de var


Tip: Rezervor cu agitator AG1

Sezione: PRODUSE CHIMICE

Date tehnice



97

Capacitate: 1500 L

Material: PRFV, Otel Inox

Rezervor de corectie pH



Sectiune: CORECTIE pH

Date tehnice

Capacitate: 1500 L

Material: PRFV, Otel inox

Sistem pentru determinarea si controlul pH-ului


Tip: Instrument digital de masurare a pH-ului cu electrod combinat

Sectiune: CORECTIE pH



Date tehnice




Control: Tastatura digitala

Calibrare: Manuala





Consum mediu: 10 W



98

Pompa de dozare floculant polielectrolit anionic (PD4)


Tip: Pompa mono-surub cu schimbator manual


Producator: NOVAROTORS sau echivalent

Model: MN 013-2

Punct de lucru

Debit: 30-150 L/h


Viteza: 190-1000 rpm

Materiale

Corpul pompei: Fonta G25

Rotor: AISI316

Stator: NBR

Etansare: CER/GRAPH/NBR

Date electrice

Numar de poli: 4

Putere: 0.37 kW



Rezervor de stocare si pregatire floculant polielectrolit anionic




Date tehnice

Capacitate: 3000 L




99

Flotator (FL1)


Tip: Flotator cu presurizare partiala

Sectiune: FLOTATIE

Producator: LUNARDON sau echivalent

Model: FLTR 8/2

Date tehnice:

Capacitate de alimentare: 8 m3/h

Capacitate de recirculare: 8 m3/h

Material: AISI304

Date electrice

Putere totala instalata: 8.5 kW

Rezervor de recuperare a apei lipezite (RIDICARE2)


Tip: Bazin neacoperit

Sectiune: RIDICARE2

Date tehnice

Capacitate: 1500 L


Pompa de ridicare a apei lipezite la sectiunea de tratare biologica (PC1-PC2)

Numar de unitati instalate: 2 (1 unitate deja prevazuta pentru prima faza pentru

extragerea namolurilor din bazinele SBR)


Sectiune: RIDICARE2





100

Punct de lucru

Debit: 6 m3/h


Date tehnice




Materiale


Rotor: AISI316

Date electrice

Putere: 0.75 kW



Curent: Y 2.33 A, ∆ 4.04 A

Viteza: 1450 rpm

Rezervor de recuperare a deseurilor de grasime flotate


Tip: Bazin neacoperit

Sectiune: GRASIMI

Date tehnice

Capacitate: 1500 L


Pompa relansare resturi grasimi plutitoare (PRF2)


Tip: Pompa mono-surub cu schimbator manual

Sectiune: GRASIMI



101

Producator: NOVAROTORS sau echivalent

Model: MN 020-1

Punct de lucru

Debit: 150-800 L/h


Viteza: 120-500 rpm

Materiale

Corpul pompei: Fonta G25

Rotor: C40

Stator: NBR

Etansare: CER/GRAPH/NBR

Date electrice

Numar de poli: 6

Putere: 0.55 kW



Pentru evaluarea activităţilor ce se vor desfăşura şi a tehnologiilor ce se vor utiliza de

către Fabrica de Extracţie Ulei, aparţinând S.C. Cereal Docks Romania SRL S.R.L,

amplasată în Timisoara, s-a făcut o analiză comparativă cu cele mai bune tehnici

disponibile (BAT).

Analiza de faţă are ca scop compararea cu cele mai bune tehnologii în acest domeniu

pentru evaluarea nivelului de încadrare a activităţii obiectivului studiat în cerinţele

legislative din domeniul mediului în spiritul dezvoltării durabile.

Reglementări legislative naţionale care au stat la baza întocmirii analizei

comparative cu BAT:



102

- O.U.G. nr.195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea nr.

265/2006modificata si completata cu O.U.G. nr.164/2008( M.O.1196/3012.02005 si

M.O. 586/06.07.2006).

- Ordinul M.A.P.P.M nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicarea

evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea, reducerea şi

controlul integrat al poluării;

- Ghid tehnic general pentru aplicarea prevederilor OUG nr. 152/2005 privind

prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării.

- Legea nr. 27/2007 pentru aprobarea O.U.G nr. 61/2006 de modificare a Legii nr.

426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind

regimul deşeurilor;

- H.G. nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

- Legea 18 /1996 Asigurarea pazei şi securităţii instalaţiilor;

- H.G. nr.188/2002, modificată prin H.G.nr.352/2005, pentru aprobarea normelor

privind condiţiile de descărcare a apelor uzatein mediu acvatic – NPTA 011, NTPA

002 şi NTPA 001;

- O.U.G. nr.243/28.11.2000 privind protectia atmosferei - M.O. nr. 633/06.12.2000

modificata si aprobata prin Legea nr. 655/2001 (M.O.nr. 773/04.12.2001);

- Ordinul M.A.P.P.M nr. 756/1997( M.O.303/06.11.1997) pentru aprobarea

Reglmentarii privind evaluarea poluarii mediului;

- Ordinul M.A.P.P.M nr. 462/1993 Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei şi

Norme metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi

de surse staţionare.

- Hotărârea de guvern nr.95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole

de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.



103

- Hotărârea de guvern nr.699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea

emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în

anumite activităţi şi instalaţii

- Hotărârea de guvern nr.1902/2004 pentru modificarea si completarea Hotărârii

Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de

compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi si

instalaţii.

- H.G. nr.1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe

teritoriul Romaniei;

- H.G. nr. 235/2007( M.O. 199/22.03.2007) privind gestiunea uleiurilor uzate;

- Legea 465/2001(M.O. 422/30.07.2001) pentru aprobarea O.U.G. nr. 16/2001

privind gestiunea deseurilor reciclabile;

- Legea 431/27.11.2003 privind aprobarea O.U.G. 61/2003 pentru modificarea alin. 2

al art.7 din O.U.G. 16/2001 privind gestiunea deseurilor reciclabile;limitele impuse

de STAS 100009/88 privind Acustica in constructii.Acustica urbana,limitele

admisibile ale nivelului de zgomot;

- Aviz de gospodarire a apelor nr.ABAB -228 din 10.09.2010 emis de Adbinistratia

Bazinalade Apa Banat:

- Aviz ANIF nr. 3108/10.09.2010;

Aviz de securitate la incendiu nr. 834487 din 03.09.2010 emis de ISU Banatal jud.

Timis

_ Aviz nr. 30-L-2009emis de sucursala Regionala CF TimisoaraHCL nr.

313/28.07.2009 privind aprobare PUZ” Constructii Industriale, depozite

agricole”Timisoara, str. I.Slavici intravilan;

Reglementări europene şi Documente de referinţă pentru Cele Mai Bune Tehnici

Disponibile (BREF-BAT), care au stat la baza acestei analize comparative:

- Integrated Pollution Prevention and Control Reference Document on Best Available

Techniques in the Food, Drink and Milk Industries



104

- Integrated Pollution Prevention and Control Executive Summary of Reference

Document on Best Available Techniques for the Waste Treatments Industries

Societatea S.C. Cereal Docks Romania SR.L. este o societate cu capital integral

privat, având ca obiect de activitate producerea şi comercializarea uleiurilor vegetale

din seminţe de soia, rapiţă şi floarea soarelui, cod CAEN 1450.

Capacitatea de prelucrare a fabricii va fi de 172500 t ulei finit/an, cu program de

monitorizare privind modul de depozitare a solventului (hexan), a parcului de

depozitare materii prime şi respectiv de produse finite (ulei brut şi şrot).

În acest sens se vor realiza următoarele:

- depozit de materii prime (seminţe) –silozuri verticale din oţel galvanizat cu o

capacitate totală de 80000 t.

- depozit de hexan, cuprinzând 2 rezervoare semiîngropate cu o capacitate de 50 m3

fiecare. Din măsuri de siguranţă, unul din rezervoare se va păstra permanent gol, iar

numai unul va furniza necesarul zilnic de hexan. Cantitatea de solvent utilizată în

cursul unui an va fi de 440 t, ceea ce nu depăşeşte limita de 750 t solvent/an conform

H.G. nr. 699/2003.

- linia integrata de extracţie ulei floarea soarelui/rapiţă /soia

- depozit de uleiuri vegetale,

- depozit şrot – clădire închisă cu ventilaţie şi iluminare naturală;

- platforme betonate în jurul halei de producţie şi a rezervoarelor de uleiuri vegetale;

Studiul integrat asupra celor mai bune procedee tehnice existente ia în considerare

rezultate din punctul de vedere al protecţiei mediului în contextul influenţei globale

asupra mediului a unui sistem industrial.

Instalaţiile din cadrul Fabricii de extracţie ulei sunt astfel planificate încât impactul

asupra mediului să fie minim. Toate pocesele se vor realiza în sistem închis, etanş

pentru a evita dispersia poluanţilor în mediu.

Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile în sectorul extracţiei uleiurilor vegetale

se referă cu precădere la reducerea consumului de energie şi la recuperarea



105

solventului (n-hexan) utilizat în extracţie. În acest sens, instalaţiile proiectate pe

amplasamentul din Timisoara, vor fi exploatate astfel încât să utilizeze în mod

eficient energia si pierderea de solvent sa fie minima .

Analiza comparativă BAT

1. BAT generic pentru sectorul alimentar (FDM):

Un anumit număr de tehnici s-au determinat a fi BAT general aplicabile întregului

sector alimentar. Aceste tehnici sunt descrise în cele ce urmează:

Implementarea şi operarea procedurilor:

Cerinţa BAT

Instruirea şi informarea tuturor angajaţilor, definirea structurii şi a responsabilităţilor

acestora poate îmbunătăţi controlul proceselor şi reducerea consumului de energie,

nivelul emisiilor şi riscul accidentelor. Aceste instruiri se pot realiza la nivelul fabricii

prin intermediul responsabilior de mediu sau cu ajutorul altor specialişti, care însă nu

îsi vor asuma responsabilitatea pentru managementului de mediu al procesului.

Modul de aplicare în Fabrica de Extracţie Ulei

În cadrul Fabricii de Extracţie Ulei vor exista responsabilităţi în ceea ce priveşte

măsurile de prevenire a poluării stabilite prin planurile aplicate în fabrică; de

asemenea va exista un departament specializat pentru protecţia mediului.

Toţi angajaţii vor fi urma cursuri de instruire periodic.

Selectarea instalaţiilor şi echipamentelor

Cerinţa BAT

Selectarea unor echipamente de transportare materii (transportatoare, elevatoare, etc)

şi a unor sisteme de pompare care să poată preveni emisiile solide, lichide sau

gazoase. Consumul de energie poate fi minimalizat prin planificarea utilizării

eficiente a energiei, inclusiv reutilizarea căldurii sau utilizarea sistemelor de izolaţie.

Bazinele de retenţie, pompele, compresoarele sau alte echipamente de drenaj pot

reprezenta surse de scurgeri. În acest sens, este necesară identificarea şi marcarea

tuturor valvelor/supapelor, selectarea atentă a echipamentelor, instalarea corectă a

acestora, selectarea eficientă a capacităţii acestora pentru a minimaliza pierderile şi



106

emisiile. Alegerea/proiectarea unor echipamente uşor de curăţat face ca recuperarea

produşilor să fie mai facilă şi să fie reutilizaţi în proces sau utilizaţi ca furaj.

Curăţarea uscată a instalaţiilor duce la reducerea consumului de apă şi reducerea

cantităţii de apă uzată.

Proiectarea instalaţiilor astfel încât operaţiile de transport să fie reduse, poate de

asemenea reduce riscul de scurgeri şi emisii.

Modul de aplicare în cazul Fabricii de Extracţie Ulei

În procesul tehnologic de extracţie din cadrul fabricii sunt utilizate transportatoare

speciale, proiectate astfel încât cantitatea de emisii să fie minimă. Acestea sunt

utilizate în următoarele cazuri :

-descărcarea materiei prime din vagoane CF va fi făcută direct pe grătare, conferind

acces la transportoarele localizate sub paviment.

- transportarea seminţelor de rapiţă după precurăţare la unitatea de pregătire prin

intermediul unui transportator pe lanţuri şi elevatoare cu cupe şi transportarea

acestora la unitatea de pre-presare

- transportarea şrotului în scopul desolventizării cu ajutorul unui transportator lanţ în

toasterul desolventizator .

- transportarea şrotului uscat şi răcit într-un depozit specific.

Sistemele de pompare sunt proiectate astfel încât cantitatea de energie consumată să

fie minimă. De asemenea toate instalaţiile vor fi noi şi astfel proiectate încât riscul de

scurgeri şi pierderi si emisii să fie redus. În acest scop, s-au proiectat sisteme de

detecţie, instalaţii de desprăfuire, sisteme de filtrare şi reţinere a poluanţilor.

Pentru măsurarea şi monitorizarea continuă a amestecurilor de gaze explozibile, în

cuva rezervoarelor de hexan şi în instalaţiile de extracţie ulei de rapiţă şi ulei de soia

se prevede realizarea unor sisteme de detecţie şi alarmă, precum şi detectoare de

temperatură, detectoare de fum şi foc.

În cadrul instalaţiei de extracţie sunt proiectate filtre automate autocurăţătoare pentru

eliminarea impurităţiilor de la nivelul miscelei.



107

De asemenea, şrotul rezultat în urma extracţiei va fi valorficat ca hrană pentru

animale astfel încât materia primă va fi valorificată în totalitate.

Acţiuni de control a surselor de emisii fonice:

Cerinţa BAT

Proiectarea, selectarea şi operarea raţională a echipamentelor, inclusiv a vehiculelor.

Modul de aplicare în cadrul Fabricii de Extracţie Ulei

Pentru reducerea nivelului zgomotului, în etapa de construcţie se vor lua o serie de

măsuri tehnice şi operaţionale şi anume.

- Adaptarea graficului zilnic de desfăşurare a lucrărilor la necesităţile de protejare a

receptorilor sensibili de vecinătate;

- Folosirea utilajelor care să lucreze la niveluri moderate de zgomot;

- Diminuarea la minim a înălţimilor de descărcare a materialelor;

- Oprirea motoarelor vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de descărcare a

materialelor.

Principalele surse de zgomot specifice etapei de funcţionare sunt pompele,

compresoarele şi ventilatoarele aferente instalaţiei de extracţie ulei. Ventilatoarele de

evacuare aer viciat din instalaţiile de extracţie, precum şi ventilatoarele de aspiraţie

aer de compensare, amplasate în exteriorul instalaţiei de extracţie, în aer liber; vor fi

prevăzute cu amortizoare de zgomot şi carcasă de protecţie. Aportul acestor

echipamente la nivelul de zgomot existent în zonă se apreciază a fi nesemnificativ,

ele reprezentând o sursă de poluare fonică numai pentru personalul societăţii,

disconfortul diminuându-se prin respectarea normelor de protecţia muncii.

De asemenea, traficul auto de incintă nu va reprezenta o sursă de disconfort pentru

zonele locuite, având în vedere reducerea vitezei acestora la 5 km/oră.

Aplicarea unor metodologii pentru prevenirea şi minimalizarea consumului de

resurse; metode de gestionare a deşeurilor:

Cerinţa BAT

Aplicarea metodologiilor pentru prevenirea şi minimalizarea consumului de apă şi

energie şi a metodologiilor de gestionare a deşeurilor se realizează sistematic:



108

Pasul 1: planificarea şi organizarea managementului de mediu

Pasul 2: analiza procesului de producţie

Pasul 3: obiective de producţie

Pasul 4: identificarea metodelor de reducere a consumului de resurse

Pasul 5: studii de fezabilitate

Pasul 6: implementarea unor programe adecvate

Pasul 7: monitorizări şi măsuri de control


În cadrul instalaţiei de extracţie se vor analiza periodic procedurile de structurare a

managementului de mediu şi se vor respecta reglementările în vigoare. De asemenea,

se vor implementa măsuri şi planuri de acţiune pentru prevenirea poluării mediului.

Conform BAT, consumul de energie la fabricarea uleiurilor brute din seminţe depinde

de natura materiilor prime şi instalaţia utilizată. Încălzirea, răcirea, uscarea,

măcinarea, evaporarea si distilarea sunt procesele cu cel mai mare consum de energie.

Consumul de energie la extracţia uleiurilor din seminţe este de:

1. Consum de abur 200 – 500 kg abur/ t seminţe procesate (170 – 390 kWh/ t);

2. Consum de energie electrică 25 - 50 kWh/ t seminţe procesate;

În cadrul Fabricii de Extracţie Ulei, consumul de energie şi abur este:

a. Linia de extracţie:

Consum de abur : intre 290 kg abur/ t seminţe de soia procesate si 335 kg abur/ t

seminţe procesate de floarea-soarelui/ rapita.

Consum de energie electrică: 25,3 kWh/t seminţe de soia procesate si 41 kWh/t

seminţe procesate de floarea-soarelui /rapita.



109

Implementarea sistemelor de monitorizare

Cerinţa BAT

Estimarea volumului de apă uzată – fabrica de extracţie ulei:

Implementarea unui sistem de monitorizare a consumului de resurse (apă şi energie)

şi a nivelului de emisii. Parametrii monitorizaţi vor include: consumul de energie,

consum de apă, volumul de apă uzată, nivelul emisiilor în apă şi aer, cantitatea de

deşeuri solide rezultate şi consumul de substanţe periculoase.

De asemenea este necesară identificarea zonelor în care pot apărea poluări

accidentale pentru implementarea unor măsuri de prevenire.

Un sistem de monitorizare bun va include date referitoare la condiţiile de operare,

metode analitice şi de prelevare de probe dar şi măsurători.

Modul de aplicare în cadrul Fabricii de Extracţie Ulei:

În cadrul activităţilor care se vor desfăşura pe amplasamentul Fabricii de Extracţie

Ulei, monitorizarea emisiilor se va realiza prin firma acreditata care va preleva probe

de aer şi apă pentru a stabili nivelul emisiilor de poluanţi din cadrul activităţilor din

incinta fabricii. De asemenea se va realiza o monitorizare a calităţii apei în

Sector Consum de apă Volum apă uzată Sursa Uleiuri vegetale

Producţia de ulei brut 0.2 –14m3/t 0.2 – 14 m

3/t

[65, Germany, 2002, 74, GreekMinistry for the Environment,2001, 109, CIAA-FEDIOL, 2002, 134,AWARENET, 2002, 140, WorldBank (IBRD), et al., 1998, 182, Germany, 2003,185, CIAA-FEDIOL, 2004]



110

laboratorul fabricii. Prin construirea unei staţii de epurare pe amplasament, apele

uzate vor fi epurare în conformitate cu cerinţele NTPA 001/2005.

Consumul de apă în cadrul fabricii de ulei este de 35000 mc/h iar volumul de apă

uzată este de 8000 kg/h.

Instalaţiile de prelucrare materie primă şi instalaţiile de extracţie sunt prevăzute cu

sisteme de ventilaţie de cicloane, filtre şi separatoare de praf şi sisteme de detecţie

care să asigure o buna retenţie a poluanţilor şi evitarea dispersiei acestora în mediu.

Sursele continue de emisii sunt constituite din emisiile de gaze arse provenite de la

arderea gazului metan în cele 3 generatoare de abur, care vor fi dispersate în

atmosferă prin coşuri separate cu Hcos = 8 ÷ 10 m şi de la gazele arse arzătoarele cu

aer cald de la uscătoarele de seminţe.

Aplicarea unor planuri de producţie pentru a minimaliza producţia de deşeuri

asociate:

Cerinţa BAT

Aplicarea unor tehnici viabile de producţie care să genereze o cantitate redusă de

deşeuri.

Utilizarea eficientă a subproduşilor se poate realiza prin folosirea unor echipamente

adecvate. BAT propune proiectarea instalaţiilor prin care cantitatea de produs final să

fie maximă şi reziduurile să fie reduse la minim, astfel construite încât cantitatea de

apă, energie şi substanţe chimice să fie minime.


După punerea în funcţiune a fabricii se vor obţine coji, paie şi tocătura fină de boabe

şi şrotul desolventat; acestea se vor depozita în vederea valorificării drept furaj. În

acest mod, în cazul instalaţiei de extracţie nu vor exista deşeuri neutilizate,

obţinându-se un produs finit de calitate.



111

Utilizarea eficientă a energiei în procesele de uscare şi răcire

Cerinţa BAT

Utilizarea eficientă a energiei se referă la reducerea timpului de uscare şi răcire. Acest

tip de reducere se poate realiza printr-o varietate de metode precum: pretratamenente,

selectarea instalaţiilor adecvate, stoparea operaţiei imediat după realizarea procesului.


Procesele de uscare şi răcire se vor utiliza în cadrul instalaţiei de extracţie pentru:

- uscarea materiei prime

- uscarea şi răcirea şrotul desolventizat

- uscare ulei

Aceste procese au loc în momente bine stabilite, folosindu-se instalaţii adecvate

(uscătoare cu aer cald, pre-răcitoare şi răcitoare) astfel încât timpul destinat uscării şi

respectiv răcirii să fie minim.

Aplicarea unor metode adecvate de manevrare şi depozitare:

Cerinţa BAT

Conform principiul zero emisii BAT înseamnă prevenirea sau tratarea tuturor

emisiilor de la depozitarea, transferul şi manevrarea substanţelor chimice. Aceasta se

aplică instalaţiilor mari de depozitare, permiţând o anumită perioadă de timp pentru

punerea în practică la instalaţiile existente. De asemenea, BAT înseamnă utilizarea

rezervoarelor dedicate. Rezervoarele dedicate nu se pot aplica în general pe

amplasamentele unde rezervoarele sunt utilizate pentru depozitarea diverselor

produse pe termen scurt până la mediu.


În proiectarea rezervoarelor de hexan s-a prevăzut în parte principiul zero emisii în

limita posibilă: pentru măsurarea şi monitorizarea continuă a amestecurilor de gaze

explozibile, în cuva rezervoarelor de hexan se prevede realizarea unui sistem de

detecţie şi alarmă, precum şi detectoare de temperatură, detectoare de fum şi foc. La

apariţia unui pericol sau incendiu se vor acţiona butoanele de alarmare. Apariţia

pericolului de incendiu se va semnaliza vizual şi acustic.



112

La depozitele de materii prime şi şrot, transportul şi manevrarea implică spaţii închise

pentru limitarea evacuărilor de pulberi în atmosferă.

Pe amplasament, toate depozitele proiectate vor avea o destinaţie clară – depozite

dedicate.

Utilizarea instalaţiilor de automatizare

Cerinţa BAT

Utilizarea sistemelor de detecţie, a senzorilor (fotocelule) pentru a detecta prezenţa

poluanţilor şi pentru utilizarea eficientă a resurselor.


În cadrul Fabricii de Extracţie Ulei se vor proiecta următoarele lucrări de

automatozare: sistem de detecţie gaze în clădire, sistem de automatizare pentru

reglare şi control şi sistem de alarmare şi interblocare.


cuva rezervoarelor de hexan şi în halele de extracţie ulei de rapiţă şi ulei de soia se

prevede realizarea unui sistem de detecţie şi alarmă, precum şi detectoare de

temperatură, detectoare de fum şi foc şi sistem de detecţie şi monitorizare incendiu şi

gaze.

Selectarea materiilor prime şi materiilor auxiliare generatoare de cantităţi minime

poluatori

Cerinţa BAT

Selectarea materiilor prime şi auxiliare care îndeplinesc standardele U.E. dar şi cele

pentru buna funcţionare a instalaţiei, generatoare de cantităţi minime de poluatori.


Pentru extracţia uleiurilor vegetale se vor utliza seminţe de floarea soarelui, rapiţă şi

soia, materii nepoluante, biodegradabile. Solventul utilizat în extracţia uleiurilor va fi

depozitat în condiţii optime astfel încât să nu existe riscul poluării accidentale.



113

2. BAT adiţional pentru sectorul uleiurilor şi grăsimilor vegetale:

Adiţional BAT-urilor generice din sectorul alimentar, pentru implemetarea celor mai

bune tehnici, instalaţiile de procesare şi extracţie a uleiurilor vegetale trebuie să fie în

conformitate cu următoarele măsuri:

Cerinţe BAT Modul de aplicare în

Fabrica de Extracţie Ulei

Utilizarea unui procedeu

contra curent pentru extracţia

uleiurilor vegetale

În cadrul Fabricii de Extracţie Ulei instalaţiile şi

echipamentele folosite în extracţia uleiurilor

vegetale din seminţe de rapiţă/floarea soarelui şi

soia vor fi noi şi vor respecta normele BREF

Instalaţie de extracţie utilizeaza procedeul

contra curent pentru extracţia uleiurilor

vegetale care duce la obţinerea unei cantităţi

mari de ulei brut de calitate superioară şi la o

cantitate redusă de ulei în srot

Amestecul solvent-ulei rezultat din coloana de

extracţie solid-lichid este supus distilării în vid

în urma căreia se extrage uleiul şi se

recuperează solventul care va fi recirculat şi

refolosit în procesul de extracţie.

Utilizarea vaporilor generaţi

din desolventizarea miscelei

Miscela din extractor este trecută printr-un

sistem de hidrocicloane şi printr-un filtru

autocurăţător. Impurităţile rezultate din

hidrociloane şi filtre merg înapoi în extractor iar

miscela filtrată trece într-un recipient propriu.

Vaporii de hexan şi apă proveniţi din miscelă şi

şrot, se supun mai întâi unui proces de



114

condensare, pentru a trece în formă lichidă,

după care se separă pe baza diferenţei de

greutate specifică.

Solventul pur va trece într-un rezervor pentru

hexan iar apa separată de solvent este pompată

spre desolvenizator. Aici, sub influenţa aburilor

(la o temperatură de aprox. 90°C) sunt eliminate

urmele de solvent. Solventul din rezervor va fi

reutilizat în procesul de extracţie, minimalizând

astfel pierderile.

Utilizarea unei

instalaţii/coloane de vacum în

procesele de uscare ulei/

reducerea la minim a

procesului de oxidare

Uleiul brut rezultat din procesul de extracţie

este încălzit cu ajutorul unui generator de aburi.

În această etapă, cu ajutorul vacuumului

continuă distilarea urmelor de solvent.

Amestecul de vapori de apă şi solvent rezultaţi

în urma etapelor succesive de distilare va fi

supus unui proces de condensare şi apoi

separare pe principiul diferenţei greutăţilor lor

specifice.

Recuperarea căldurii de reacţie

şi utilizarea instalaţiilor de

abur

Generarea de energie (abur)

în cazul uleiurilor brute este

de 25-125 kWH/t

Instalaţie de generare abur din cadrul Fabricii

de Ulei va fi alcătuită din 3 generatoare de abur

de tipul cu o putere calorică de 1 750 000kcal/h

şi o producţie de abur de 3000kgh abur/cazan.

Generatoarele utilizează drept combustibil gaze

naturale şi sunt alimentate cu apă tratată.

Fiecare generator este prevăzut cu echipamente

de filtrare a gazelor: sisteme de ventilare

centrifugală şi ciclofiltre.



115

Cicloanele, vor fi izolate termic fiind construite

din oţel cu conţinut scăzut de carbon şi vor avea

un debit 21.000 Nm3/h.

Particule generate de combustibilii utlizaţi

nereţinute de sistemul pentru controlul emisiilor

vor fi sub 400 mg/m3N, fiind evacuate prin

coşurile de dispersie.

Ventilatoarele centrifugale au o putere de

absorbţie de 22.9 KW şi un debit de 21.000

Nm3/h.

Recuperarea hexanului

Conform BAT, recuperarea

eficientă a hexanului se

realizează prin 2 metode:

1. Recuperarea hexanului

utilizând un separator

gravitaţional şi condensatoare.

2. Recuperarea hexanului

utilizând scrubere

personalizate (scruber de

uleiuri minerale).

Solventul folosit în procesul de extracţie va fi

recuperat şi reutilizat astfel încât consumul de

energie şi solvent să fie minim. Conform

datelor furnizate de beneficiar, se vor utiliza 1.2

kg hexan/ t seminţe rapiţă şi floarea soarelui şi

respectiv 1 kg hexan/ t seminţe soia.

Hexanul recuperat din condensatoare şi boilere

va fi colectat şi apoi direcţionat spre instalaţia

de separare solvent-apă. Separarea solventului

se realizează datorită diferenţei de densitate.

După separare, hexanul este direcţionat către

bazinele de colectare solvent fiind reutilizat în

procesul de extracţie.

Urmele de solvent din apă vor fi îndepărtate

prin intermediul unui tratament termic – injecţie

aburi (90°). Vaporii de hexan vor fi lichefiaţi

într-o unitate de condensare iar apa rezultată va

fi filtrată şi recirculată, fiind utilizată ca lichid



116

de spălare.

În cazul Fabicii de Extracţie Ulei, se utilizează

prima metodă propusă, astfel că separarea

solventului se realizează pe baza diferenţei de

densitate

Utilizarea cicloanelor pentru

reducerea emisiilor umede

Nivelul de emisii < 50 mg/Nmc

La nivelul instalaţiei de extracţie sunt proiectate

sisteme ventilaţie conectate direct la pre-

răcitorul şi respectiv hidrociclonul liniei de

extracţie rapiţă/floarea soarelui / soia. De

asemenea instalaţia este prevăzută cu filtre

automate cu autocurăţire .

Instalaţia de extracţie ulei va fi echipata cu

detectoare de n- hexan

Funcţionarea sistemului de ventilaţie pentru

asigurarea unui microclimat corespunzător va fi

comandată automat de către detectoarele de n-

hexan.

Rafinarea uleiurilor brute prin

metode fizice sau în cazul unui

conţinut de ffa <2% prin

metode chimice

În cadrul Fabricii de Extracţie Ulei procesul de

rafinare a uleiurilorse executa in trei etape:

Degumare

Decolorare continua

Dezacidificare fizica.

Deodorizarea uleiurilor

vegetale folosind scrubere duble

în combinaţie cu sisteme de răcire

În cadrul Fabricii de Extracţie Ulei procesul de

deodorizare a uleiurilor foloseste scrubere duble în

combinaţie cu sisteme de răcire



117

3.2 Activităţi de dezafectare

Conform Ordinului 36/2003 al MAPPM pentru aprobarea Ghidului Tehnic General,

capitolul 18, titularul trebuie să dispună de un Plan de închidere a instalaţiei, care să

demonstreze capabilitatea de încetare a activităţii în siguranţă. Planul trebuie păstrat

şi actualizat ori de câte ori este nevoie, ca dovadă a schimbărilor efectuate. O copie a

planului va însoţi formularul în care se specifică schimbările făcute, iar Autorizaţia de

Mediu va menţiona orice schimbare făcută.

După începerea activităţii, titularul va întocmi Planul de închidere a societăţii şi de

refacere a amplasamentului şi care se va completa cu datele specifice instalaţiilor, o

dată cu punerea în funcţiune a lor.

Dacă la încetarea activităţii, operatorul doreşte să urmeze o direcţie diferită de

acţiune, planul va trebui modificat şi completat, cu acceptul Autorităţii competente

pentru protecţia mediului.

Evidenţa gestionării deşeurilor se va face, de către titular, conform H.G. 856/2002,

Anexele nr. 1 (cap. 1 generarea deşeurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea şi

transportul deşeurilor, cap. 3 valorificarea deşeurilor, cap. 4 eliminarea deşeurilor),

titularul având obligaţia ţinerii acestor evidenţe, precum şi raportarea acestora.

3.2.1.Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate

În perioada de construcţie vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:

- resturi vegetale de la curăţirea terenului şi material de decopertare rezultat în urma

săpăturilor;

- deşeuri provenite din materiale de construcţii ca urmare a activităţii de construcţii şi

montaj – vor fi colectate şi predate centralizat la unităţi specializate în colectarea

acestor tipuri de deşeuri;



118

- deşeuri menajere provenite de la personalul muncitor, care vor fi eliminate de pe

amplasament de către agentul de salubrizare din zonă, pe bază de contract de prestări

servicii.

Managementul deşeurilor

Deşeurile din faza de sortare a seminţelor de floare a soarelui şi boabelor de soia

(corpuri solide), conform HG 856/2002, acest tip de deşeuri se încadrează în

categoria 02 (deşeuri din agricultură), grupa 02 01 03 (deşeuri de resturi vegetale);

aceste deşeuri se stochează separat, în lăzi sau pubele, de unde sunt preluate periodic

şi transportate la halda de gunoi a oraşului, prin contract cu firme de salubritate,

aceste deseuri putând fi primite în depozitul municipal, conform criteriilor din HG

95/2005.

Uleiurile uzate de la utilajele din dotare, vor fi colectate în butoaie metalice, conform

HG 856/2002, acest tip de deşeuri se încadrează în categoria 13 (deşeuri uleioase si

deşeuri de combustibili lichizi), grupa 13 02 08 (uleiuri de motor si transmisie).

Aceste deşeuri se încadrează si în categoria deşeuri periculoase, caracteristică datorită

proprietaţilor de inflamabilitate şi iritante ale acestora; uleiurile uzate sunt predate

furnizorilor de uleiuri, care, conform HG 235/2007 sunt obligaţi să le primească la

schimb în vederea valorificarii prin societati specializate.

Deşeurile din hârtie si cartoane sunt depozitate temporar, în vederea recuperării si

valorificarii, de unde vor fi livrate la societăţile specializate în valorificarea acestora;

conform HGR 856/2002, acest tip de deşeuri se încadrează în categoria 20 (deşeuri

municipale si asimilate, colectate separat), grupa 20 01 01 (hârtie si cartoane).

Deşeurile din materiale plastice (resturi PVC, polietilena PET, etc.) vor fi depozitate

temporar în pubele speciale, de unde vor fi livrate la societăţile specializate în

valorificarea acestora ; conform HG 856/2002, acest tip de deşeuri se încadrează în

categoria 20 (deşeuri municipale si asimilate, colectate separat), grupa 20 01 39

(materiale plastice).



119

Toate deşeurile vor fi depozitate corespunzător, în spaţii special amenajate până la

preluarea acestora de către o societate specializată cu care se va încheia contract de

prestări servicii.

3.2. 2.Gospodărirea deşeurilor toxice şi periculoase

În conformitate cu clasificarea din Legea 451/2001 – art. 7 solventul utilizat la

extracţia uleiului brut din seminţe, n-hexanul, se încadrează în categoria de substanţe

periculoase pentru mediu.

Pentru evitarea de accidente cu efecte asupra factorilor de mediu, substanţele

vehiculate în instalaţie se manipulează cu respectarea măsurilor prevăzute de Legea

Securităţii şi Sănătăţii în muncă a lucrătorilor, nr. 319/2006 şi a Hotărârilor de

Guvern specifice, în vigoare.

În cadrul secţiei de extracţie n-hexanul se vehiculează în sistem închis, etanş.

Conform Directivei 1999/13/CE (Directiva COV), privind reducerea emisiilor de

compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi

instalaţii, transpusă în legislaţia română prin H.G. nr. 699/2003 modificată şi

completată, Anexa 2 Tabel 1 „Valori prag pentru consumul de solvenţi organici

cu conţinut de compuşi organici volatili şi valorile limită de emisie pentru

compuşii organici volatili” activitatea desfăşurată se încadrează la punctul 19 „

Extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale”. Cantitatea de

solvent cu conţinut de COV, utilizată de în extracţia uleiului, conform notificării

efectuată de beneficiar, va fi de cca. 440t/an.

Conform HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care

sunt implicate substanţe periculoase, solventul utilizat în extracţia uleiurilor vegetale

– n-hexanul- nu este substanţă periculoasă nominalizată în Anexa 1, partea 1 dar se

regăseşte în partea 2 „Categorii de substanţe şi preparate periculoase, care nu sunt

nominalizate în mod specific în partea 1” la punctul 7b, respectiv ”Lichide foarte

inflamabile (unde substanţa sau preparatul se încadrează la definiţia dată de nota 3 b)



120

(2)”, substanţe şi preparate având punct de inflamare mai mic de 210C cu fraza de risc

R11. Punctul de inflamare a n-hexanului este de -220

C. Cantitatea relevantă pentru

această categorie de substanţe este între 5000 şi 50000 tone, iar capacitatea totală de

depozitare a n-hexanului pe amplasament este de 95 tone (2 rezervoare x 50 m3 = 100

m3 = 95 tone, densitatea n-C

6 =0,659g/cm

3).

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A

ACESTUIA

4.1. APA

4.1.1 Structura geologică şi geomorfologică

Amplasamentul proiectului , din punct de vedre geologic si geomorfologic conform

datelor de incadrare apartine Timişoarei , care este aşezată în sud-estul Câmpiei

Panonice, în zona de divagare a râurilor Timiş şi Bega, într-unul din puţinele locuri

pe unde se puteau traversa întinsele mlaştini formate de apele celor două râuri, care

până acum două secole şi jumătate acopereau în fiecare primăvară suprafaţa câmpiei

subsidente dintre Câmpia Buziaşului şi Câmpia Vingăi.

Privit în ansamblu, relieful zonei Timişoara este de o remarcabilă monotonie,

netezimea suprafeţei de câmpie nefiind întreruptă decât de albia slab adâncită a

râului Bega (realizată artificial, prin canalizare). În detaliu însă, relieful oraşului şi al

împrejurimilor sale prezintă o serie de particularităţi locale, exprimate altimetric prin

denivelări, totuşi modeste, care nu depăşesc nicăieri 2 – 3 m.

Privind structurile geologice ale zonei, se găsesc depozitele cuaternare cu grosimi de

aproximativ 100 m, sub care se succed depozitele romanicene, până la aproximativ

600 m adâncime, şi cele daciene în facies lacustru şi de mlaştină, care au favorizat

formarea a numeroase straturi de lignit. Urmează formaţiunile ponţianului şi



121

sarmaţianului, pentru ca de la 1740 m în jos să se extindă domeniul fundamentului

cristalin.

Din punct de vedere morfologic, zona aparţine câmpiei joase Timiş – Bega

caracterizată prin relief calm, defavorabil scurgerii naturale a apelor din precipitaţii.

Structura geologică superficială este specifică luncii râului Timiş, care în zona

Timişoara se uneşte cu cea a râului Bega, prezentându-se ca un adevărat şes

aluvionar, în care formaţiunile argiloase se întrepătrund cu cele nisipoase, ambele de

vârstă recentă, cuaternară, cu extindere până la adâncimi de aproximativ 80-100 m.

Din punct de vedere geologic, regiunea este parte constituentă a marii unităţi

morfostructurale care este Depresiunea Panonică.

Zona este cunoscută prin lucrările de teren atât în ceea ce priveşte structura acviferă

de mică adâncime, precum şi pe cea de medie şi mare adâncime.

Direcţia de scurgere a fluxului subteran este consecventă înclinării suprafeţei

morfologice, adică SE – NV, cu o pantă hidraulică de 2 – 4 ‰.

Adâncimea de îngheţ, în conformitate cu STAS 6054-77 este de 0,70 m.

În zonă, s-au edificat în ultimii ani construcţii obişnuite, fundate la adâncimi de 0,7 –

1 m, în crusta argilo – prăfoasă. Comportarea acestora în timp este normală, fără

degradări provocate sub acţiuni statice sau dinamice (seismice).

Datorită structurii geomorfologice ale straturilor aluvionare aici s-au format, cu sute

de ani în urmă, terenuri mlăştinoase intercalate de băltiri la suprafaţă, fâneţe umede şi

sărături.

Excesul de umiditate al acestor zone, umede prin excelenţă, a fost întreţinut

permanent prin izvoare proprii de apă arteziană şi termală, iar periodic prin

precipitaţiile tipice de sezon şi, în mod deosebit, prin revărsările pârâurilor, cu ocazia

debitelor excesive.

Topografia

Ca element ce determină localizarea şi definirea în spaţiul terestru a fiecărei porţiuni

de teren, stabilindu-i totodată o identitate topografică înregistrabilă cu suprafaţă, date

de latitudine, longitudine, altitudine înclinaţie şi formă de relief definită morfologic şi



122

genetic, cadrul natural joacă un rol important în definirea condiţiilor ecologice şi a

vocaţiei terenurilor pentru diverse utilităţi şi a vulnerabilităţii acestora pentru anumite

procese de poluare şi degradare (naturală sau antropică).

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul cercetat face parte din marea unitate

fizico-geografică denumită Câmpia Banato – Crişană, subunitatea Câmpia de

interfluviu Timiş – Bega (Câmpia Timişoarei).

Urmare a aşezării sale, condiţiile naturale, relief, litologie, hidrologie, vegetaţie,

specifice unei câmpii de divagare, subsidenţă şi acumulare au influenţat în timp

dezvoltarea localităţii, atestată documentar de peste 750 ani, de la Cetatea fortificată

cu ziduri, bastioane, şanţuri cu apă şi valuri de pământ (Castrum Temesiense 1212) la

fizionomia specifică Municipiului Timişoara, actuala reşedinţă a judeţului Timiş.

Ape de suprafaţă şi subterane

Teritoriul zonei Timişoara dispune de o bogată reţea hidrografică, formată din râuri,

lacuri şi mlaştini. Cu excepţia râurilor Bega şi Timiş, celelalte râuri seacă adesea în

timpul verii. Principalul curs de apă este cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorând din

Munţii Poiana Ruscă, Bega este canalizată, iar de la Timişoara până la vărsare a fost

amenajată pentru navigaţie (115 km).

Canalul Bega a fost construit între anii 1728 şi 1760, dar amenajarea lui definitivă s-a

făcut mai târziu. Pentru regularizarea debitului în limite care să-i permită satisfacerea

funcţiilor pentru care a fost concepută lucrarea, la Coştei a fost construit un nod

hidrotehnic, a cărui principală funcţie este cea de regularizare a debitului, respectiv

asigurarea transferului cantităţii de apă, din Timiş în Bega, în funcţie de necesităţi şi

de volumul de precipitaţii preluat de cele două râuri în amonte.

Canalul Bega a fost conceput pentru accesul şlepurilor de 600 – 700 tone şi o

capacitate anuală de transport de 3.000.000 vagoane.

Pentru a înlătura pericolul inundaţiilor, atât de frecvente altădată, lucrarea a fost

completată ulterior cu sistemul hidrotehnic de la Topolovăţul Mic, prin care, în

perioadele de ape mari, surplusul de debit înregistrat de Bega este dirijat spre râul

Timiş.



123

Din mulţimea de braţe care existau înaintea canalizării Begăi, în interiorul oraşului se

mai păstrează doar Bega Moartă (în cartierul Fabric) şi Bega Veche (spre vest,

curgând prin Săcălaz).

Pe teritoriul oraşului se găsesc şi numeroase lacuri, fie naturale, formate în locul

vechilor meandre sau în arealele detasate (cum sunt cele de lângă colonia Kuntz, de

lângă Giroc, Lacul Şerpilor din Pădurea Verde etc.), fie de origine antropică (spre

Fratelia, Freidorf, Moşniţa, Mehala, Ştrandul Tineretului etc.), notabile prin situarea

lor pe linia de contact cu localităţile periurbane.

Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata că pânza freatică a

Timişoarei se găseşte la o adâncime ce variază între 0,5 – 4 m.

Pânzele de adâncime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 la 9 m – până la 80 m

adâncime, şi conţin apă potabilă, asigurând astfel o parte din cerinţele necesare

consumului urban.

Apar, de asemenea, ape de mare adâncime, captate în Piaţa Unirii (hipotermale), apoi

la sud de Cetate şi în Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutică, utilizate

în scop balnear.

4.1.2. Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă a obiectivului pentru nevoi idienico-sanitare, pentru asigurarea

necesarului tehnologic si pentru asigurarea rezervei de incendiu, se va realiza prin

intermediul a 2 foraje de adancime cu un debit total de 9,33 l/s la 35 mCA, la o

adâncime H=100 m, in baza unui Studiu Hidrogeologic intocmit de către A.N. Apele

Române Administraţia Bazinală de Apă Banat la solicitarea beneficiarului SC. Ceral

Docks RomaniaSRL. Forajele vor fi echipate cu 2 electropompe submersibile cu debit

instalat mai mic decat debitul de exploatare al forajelor, vor fi prevdzute cu 2 linii de

masura a debitului de apa captat, 2 sisteme hidrofor ce asigura presiunea la

consumatori, robinete inchidere, tablouri electrice si de automatizate a instalatiei din

foraj, statie pompare, camine de vizitare si zone de protectie sanitara.



124

Cantitatea totala de apa necesara pe unitatea fizica de produs conform SR 1478/90

(norme de consum apa- necesar de apa), determinata pentru 30 angajati din care 25

TESA-administrativ.

In cadrul investitiei propuse a se realiza in cadrul platformei SC Cereal Docks SRL,

apa nu se recircula.

Debitele caracteristice ale cerintei de apa, conform braviarului de calcul sunt:

Qs zi med = 0,80 m3 /zi;

Qs zi max. = 0,92 m3 /zi;

Qs orar max. = 0,10 m3 /oră.

Debitul de apa rece pentru procesul tehnologic este:

Qc:16,0 mc/h =4,44 l/s.

Debitul pentru refacerea rezervei de incendiu este:

Q: 580 mc / (3,6 x24h) : 6,713 l/s.

Debitul necesar la sursa din cele doua foraje pentru instalatiile interioare este:

Qc:l,285 l/s.

Debitul de apa rece pentru centrala de aburi este:

Qc:1,67l/s.

Debitul total de apa rece necesar a fi furnizat din cele 2 foraje de apa potabila este:

Qc=l,285+ 6,7l+1,67 = 9,66 l/ s.

Ţinând cont de particularităţile locale şi de cerinţele temei de proiectare, schema

tehnologică de alimentare cu apă este alcătuită din următoarele lucrări şi instalaţii:

- Captare a apei subterane;

- Aducţiune a apei de la frontul de captare la rezervorul de înmagazinare;

- Staţie de tratare şi dezinfecţie apă brută;

- Staţie de pompare apă brută;

- Pompă de incendiu

- Reţele de distribuţie apă;



125

Zona de protecţie sanitară cu regim sever pentru fiecare foraj are dimensiunile de

10x10 m şi va fi închisă perimetral cu gard. Accesul în cabină este permis numai

personalului care are în grijă forajul şi care trebuie să aibă calificarea adecvată.

Pentru stabilirea soluţiei optime de tratare a apei brute, au fost prelevate probe de apă

din cele 3 foraje Concluziile buletinelor de analiză au scos în evidenţă faptul că

probele nu sunt conforme calitativ cu Legea 458/2002 şi Legea 311/2004 privind

calitatea apei. În acest sens, în vederea demineralizării şi decalcifierii apei brute, a

fost proiectată o staţie de tratare.

Apa provenită din foraje va fi dirijată într-un rezervor din beton armat, cu capacitatea

de 320 m.c., unde are loc dezinfecţia acesteia printr-o injecţie de hipoclorit de sodiu,

cu principalul scop de a asigura protecţia antibacteriană de-a lungul reţelei de

conducte, până la punctul final de utilizare. De aici, cu ajutorul unui sistem de două

pompe tip GRUNDFOS, apa este pompată către staţia de tratare. Pentru a i se reduce

turbiditatea, înainte de a ajunge la staţia de tratare, apa va fi filtrată prin intermediul

unor filtre de tip AquaFilter 1800, montate în paralel.

Sistemul principal de pompare al apei este alcătuit din două electropompe

GRUNDFOS, model Hydro 1000 2 CR 64-2, cu o putere nominală de 11kW, Q=

80mc/h.

Pentru a preveni formarea depunerilor pe circuitele hidraulice, duritatea apei va fi

redusă prin decalcifiere. Astfel, 37% (30 mc/h) din apa pompată către staţia de tratare

va fi decalcificată şi ulterior va fi amestecată cu apa provenită din procesul de osmoză

inversă.

Restul de 63% din apa filtrată, respectiv un debit de 50 mc/h, va fi supus procesului

de declorinare, pentru a diminua impactul negativ al clorului asupra membranelor.

Declorinarea are loc cu ajutorul unui sistem electromagnetic de dozare Osmotech

3258. Pentru a monitoriza eliminarea clorului din apa, se va instala un sistem

Detector “in-line”. Înlaturarea sărurilor de calciu şi magneziu se va realiza cu ajutorul



126

unui antiscalant. În urma acestor procese, apa va fi dirijată către un sistem de

ultrafiltrare şi apoi în unitatea de osmoză inversă.

Apa decalcificată va fi utilizată în scop menajer, iar apa demineralizată este utilizată

în procesul tehnologic şi pentru generarea aburului.

Apa utilizată în scop menajer va fi asigurată din doua puţuri şi va fi transportată la

consumatori prin conducte PEHD Dn 65.

Apa tehnologică este asigurată de aceeaşi sursă şi este pompată prin conducte PEHD

Dn 110x6,6 mm. Pentru alimentarea cu apă tehnologică, în afara grupului comun cu

cel destinat alimentarii cu apa menajera, mai există un grup de pompare format din 3

pompe centriguge şi o pompă Jokey destinată reţelei de incendiu exterior, o pompă

pentru apa industrială şi o pompă de başă.

Rezerva de apă pentru incendiu

Rezerva de apă totală pentru apa de incendiu, este constituită dintr-un bazin deschis

având caracteristicile calculate luind în considerare un incendiu simultan pentru

situaţia cea mai dezavantajoasă, respectiv incendiu la rezervoarele de ulei:

220 mc de la instalaţiile de răcire + 360 mc de la instalaţiile de stingere cu spumă. =

580 mc

Pentru alimentarea instalaţiilor de stins incendii se va executa un rezervor îngropat cu

volumul util de 580 mc şi o staţie de pompare amplasată lîngă rezervor.

Staţia de pompare va fi echipată cu 2 grupuri de pompare pentru incendiu, unul

pentru spuma si unul pentru hidranti exteriori si pulverizatoare:

Grupul de pompare pentru spuma este compus din 2 pompe (una activă + una

rezervă) si o pompa pilot, debitul pompei in functiune este de 133.33 l/s la 80 mCA.

Grupul pompare pentru hidranti si pulverizatoare este compus din 2 pompe (una

activă + una rezervă) si o pompa pilot, debitul pompei in functiune este de 40 l/s la 65

mCA.

Timp asigurare sursă de apă: 3 ore;



127

La dimensionarea rezervei pentru apa de incendiu, s-a ţinut cont de cantitatea de apă

care va îngheţa pe timp friguros şi o gardă de noroi ce se va depune în timp pe fundul

bazinului, care nu fac parte din volumul util de apă pentru incendiu.

Conductele de apă incendiu vor constitui de regulă un sistem inelar, pe care vor fi

montaţi hidranţi de suprafaţă Pn 10.

Dimensionarea acestora se va realiza astfel încât să satisfacă necesarul debitelor de

stingere şi răcire ale obiectivului incendiat.

În conformitate cu normele româneşti obiectele investiţiei se încadrează la instalaţii

mobile de stingere.

Pentru protejarea cuvelor de la rezervoarele de ulei se vor utiliza instalaţii de stingere

cu spumă mecanică. Calculul instalaţiilor s-a făcut în conformitate cu prevederile din

Normativul NP 086-05 şi standardul EN 13565-2 - Sisteme fixe de luptă împotriva

incendiilor - Sisteme cu spumă.

Debitul minim de calcul trebuie să asigure stingerea cu spumă fie la rezervorul cu

suprafaţa liberă cea mai mare fie la cuva cu suprafaţa cea mai mare, şi se alege cea

mai defavorabilă soluţie.

În cazul nostru, cuva de la cele 6 rezervoare are suprafaţa de 800,56 mp (după

scăderea suprafeţei rezervoarelor). Conform EN 13565-2 debitul de soluţie spumantă

este de 4 l/m2min x f0 .

În cazul nostru f0 = 2,5 şi timpul de operare de 45 minute conform tab 5 din

EN13565-2. Debitul de soluţie spumantă teoretic rezultă 800,56 x 4 x 2,25 = 7205,04

l/min. S-au ales două tunuri cu debitul de 4000 l/min la 7 bar, lungime jet 70 metri,

rezultând un debit real de 4000 x 2 = 8000 L/min. Timp de operare fiind 45 minute,

rezultă un necesar de apă de 8000 x 45 = 360 m³.

Fiecare cuvă va fi protejată de două tunuri cu acţionare electrică. Ca şi spumant s-a

ales un spumant concentrat de joasă înfoiere, tip FP (fluoroproteinic) cu performanţa

de stingere clasa 2B, cu concentraţia 3% - APIROL FX3. Rezerva de solutie



128

spumantă rezultă 8000 x 0,03 x 45 = 10800 litri. Se constituie o rezervă de 12000

litri.

Pentru protecţia zonei de la fabrica de ulei în care se utilizează hexan, se va realiza o

instalaţie cu 20 deversoare de soluţie spumantă amplasate pe perimetrul încăperilor.

Suprafaţa protejată este de 760 mp, respectiv spaţiile pentru extragere şi filtrare.

Calculul s-a făcut conform aceluiaşi standard EN 13565-2, luând în considerare

situaţia de avarie în care scurgeri accidentale din instalaţia de hexan ajung pe

pardosela încăperilor, astfel încât înălţimea de lichid de pe pardoseli poate depăşi 25

mm.

Debitul de soluţie spumantă este de 4 l/m2min x f0. În cazul nostru f0 = 1 şi timpul de

operare de 45 minute conform tab 5 din EN13565-2. Debit de spumant teoretic

rezultat este de 3040 l/min. Se aleg 20 generatoare de spuma cu debiul de150 l/min la

5 bar, fiecare, astfel încât debitul real de soluţie spumantă va fi de 150 x 20 = 3000

L/min Timpul de operare este de 45 minute rezultând un necesar de apă de 137 m³

Tipul despumant ales este de tip FP-AR (fluoroproteinic rezistent la alcool)

UNIVEX 3X6 cu concentraţia de 6%.

Rezerva de spumant rezultă 3044 x 0,06 x 45 = 8219 litri. Se constituie o rezervă de

9000 litri

Instalaţia fixă de stingere cu spumă mecanică este alcătuită din :

instalaţia de alimentare cu apă: grup de pompare care include şi pompa de

rezervă. Grupul de pompare are pompă de menţinere a presiunii si refulează

intr-un distibuitor din care se alimentează instalaţia de spumă mecanică;

rezervor pentru lichidul spumant cu capacitatea de 12000 litri pentru tunuri si

9000 litri pentru fabrica de ulei;

dozator automat de lichid spumant;

distibuitor soluţie apă – spumant;

conducte in sistem inelar pentru soluţia spumantă;

4 tunuri de apă şi spumă de 4000 l/min;



129

20 generatoare fixe de spuma de 150 l/min.

4.1.3. Evacuarea apelor uzate

Evacuarea apelor uzate se realizează, sistematizat, prin intermediul următoarelor

reţele: canalizare menajeră, canalizare meteorică, canalizare industrială.

Toate reţelele de canalizare se vor executa din tuburi PVC-G montate prin înglobare

în nisip şi vor fi dotate cu cămine de vizitare carosabile sau necarosabile în funcţie de

zona în care se amplasează.

Pe terenul beneficiarului S.C. CEREAL DOCKS ROMÂNIA S.R.L. pe care se

propune realizarea investiţiei vor rezulta următoarele categorii de ape uzate:

ape uzate menajere

ape uzate tehnologice

ape pluviale

Acestea vor fi colectate in sistem separativ si după e prealabila epurare (pentru apele

uzate menajere şi tehnologice) vor fi evacuate în canalul de desecare CCP 7

apartinand RA ANIF, Sucursala Timiş - Mureş Inferior, cu respectarea cerintelor

pentru indicatorii de caliatate la nivelul NTPA 001.

A. APE UZATE MENAJERE se vor colecta şi evacua în căminele de vizitare

proiectate în incinta obiectivului si direcţionate spre staţia de epurare tip MADA

SC25 si ETK-S4

Debitul de scurgere maxim de apa uzata menajera, Qc =4,55l/s si Vanual=166,4 mc

Qu zi med = 0,640 m3 /zi;

Qu zi max. = 0,736 m3 /zi;

Qu orar max. = 0,0613 m3 /oră.

Staţia de epurare tip MADA STAINLESS CLEANER SC 25:

Date tehnice MADA STAINLESS CLEANER SC 25 :

Capacitate: 3.8 mc/zi

Capacitate : 23-29 persoane

Dimensiuni: Dn = 2500 mm, H = 2350 mm



130

Funcţionare: automată

Alimentare electrică: 220 V; P = 283 W/suflanta

Tip de suflantă utilizată: 2 x SECOH L200

Parametrii de evacuare: conform NTPA 001

Materiale: integral din inox

Greutate: 350 kg (echipamente tehnologice + bazin inox)

Tehnologia de epurare Stainless Cleaner:

Epurare mecanică: reţinerea impurităţilor nedegradabile biologic (mat. plastice, etc)

Epurare biologică cu nămol activ

Nitrificare

Denitrificare

Decantare finală

Descrierea procesului de epurare

Pre-epurarea mecanica este realizata de un cos de reţinere a impurităţilor aerat,

poziţionat in zona de denitrificare sub conducta de intrare apa uzata. Cosul de

retinere al impuritatilor este prevăzut cu orificii cu diametrul 12 mm ( 0.47” ) si este

dotat cu maner pentru o mai buna manevrare.

Zona de denitrificare este despărţita de zona cu nămol activat printr-un perete. In

aceasta zona apa este menţinuta in mişcare de o pompa hidropneumatica. Agitarea

zonei se realizeaza optim datorita aranjării geometrice a acesteia.

Eliminarea azotului din apa uzata se realizează in zona de denitrificare, principiul

procesului fiind acela ca în condiţii anoxice populaţia de bacterii din nămolul activat

foloseşte oxigenul

fixat din nitriţi si nitraţi în procesele de respiraţie. Nitraţii sunt reduşi la azot

molecular gazos care este eliberat in atmosferă.

Poluarea organică este eliminată biologic din apa uzată în zona cu nămol activat,

aerată. Compuşii organici sunt oxidaţi si reduşi la dioxid de carbon şi apa; carbonul

organic este parţial folosit pentru creşterea biomasei din nămolul activat.



131

Tot in zona aerata cu nămol activat ionii de azot amoniacal NH4+ sunt oxidaşi şi ei şi

reduşi la nitraţi. O condiţie a bunei desfăşurări a acestor procese este asigurarea

condiţiilor optime de dezvoltare a biomasei si menţinerea acestora.

Apa epurata este separata de nămolul in suspensie in decantorul secundar de tip

Dortmund, care este compus dintr-o jumătate de con confecţionat din segmente de

otel inox poziţionat in zona c nămol activat, un cilindru de liniştire si canalul de

evacuare a apei epurate, care este parţial submersat.

De pe fundul decantorului secundar nămolul activ este pompat in zona de

denitrificare ca si nămol de recirculare. Atunci când concentraţia nămolului în staţia

de epurare depăşeşte 60 % este nevoie de vidanjarea a 1/2-1/3 din volumul staţiei de

epurare ( 1-2 ori pe an).

Combinaţia dintre denitrificare în zona anoxică şi nitrificare realizată în zona aerată

conduc la eliminarea eficientă a azotului din apa uzată. Capacitatea mărita a zonei de

decantare permite sistemului sa funcţioneze in condiţii variabile de flux hidraulic.

Sistemul de aerare funcţionează în mod automat conform programului setat. Sursa de

aer este pozitionată in afara staţiei de epurare si consta din doua suflante ce

alimentează cu aer staţia de epurare printr-un sistem de conducte.

Reactorul biologic este proiectat ca o unitate compacta divizata in volume

funcţionale, in care sunt poziţionate componentele staţiei de epurare. Toate

componentele structurale si tehnologice ale reactorului biologic sunt realizate din otel

inox si sunt reciclabile în întregime.

Staţiile de epurare funcţionează pe baza de biomasa în suspensie si stabilizarea

aerobă a nămolului. Cunoscând faptul ca pentru stabilizarea aeroba a nămolului nu

se folosesc substanţe dăunatoare, acesta se poate folosi ca îngrăşământ în agricultură.

În funcţie de tipul de canalizare, apa uzată poate ajunge in staţia de epurare

gravitaţional sau prin pompare.



132

Figură 2. Schema tehnologică a staţiei de epurare tip MADA SC25

Efluentul

Calitatea apei uzate atinsă după epurare permite acesteia sa fie deversata într-un

emisar natural conform normativelor in vigoare. Eficienţa acestor staţii de epurare

este proiectată să atingă valori de 90-98 %, datorita tehnologiei cu biomasa in

suspensie şi stabilizare a nămolului. Daca valorile încărcărilor (hidraulice si

organice) ale apei uzate se încadrează in valorile proiectate (valorile parametrilor

caracteristici apelor uzate menajere din NTPA 001), parametrii apei epurate au

urmatoarele valori admise:

CBO5 = 20 mg/l

CCO-Cr = 70 mg/l

Suspensii = 35 mg/l

pH = 6,5-8,5

Staţie de epurare ETK-S4

Persoane deservite - 1-4

Tip rezervor - I

Consum (W) - 29 W

Debit de aer (l/min) - 28 l/min

Apa epurată în 24 h/m3 - 0, 8

Dimensiuni staţie: L x l x h (m.) - 0, 80 x 1 x 1, 50



133

Instalaţia este de tip monobloc fabricată din poliester armat cu fibră de sticlă,

alcătuită din trei compartimente având următoarele funcţii:

1. Primul compartiment (sedimentare şi preaerare) funcţionează în regim deficitar de

oxigen, are loc o primă biodegradare a substanţelor organice şi a anumitor substanţe

anorganice, cu ajutorul

bacteriilor. Regimul de oxigen este de tip anoxic favorizând reducerea azotaţilor şi

eliminarea fosforului.

2. Al doilea compartiment (aerare) este destinat epurării biologice aerobe care

funcţionează pe principiul amestecului complet. Oxigenarea apelor se realizează prin

barbotarea aerului cu ajutorul suflantelor adecvate.

3. Al treilea compartiment (limpezire) asigură concomitent o filtrare a acestora,

nămolul biologic recirculându-se în interiorul sistemului.

B.APELE PLUVIALE

Apele pluviale de incinta vor fi colectate separat de cele menajere, prin jgheaburi si

rigole, si vor fi deversate in bazinul de retenţie cu capacitatea utila 500 mc, ape care in

prealabil vor fi epurate in separatoarele de hidrocarburi tip SKGBP 045 cu debitul de

225 l/s si SKGBP 075 cu debitul de 375 l/s, iar de aici prin pompare apele vor fi

evacuate in canalul ANIF.

Qm = 859 l/s.

Vanual = (596 mmH2O /an x 70687.92 m2) /1.000 = 42 130 m3

In concluzie pentru colectarea tuturor apelor uzate si pluviale se propune realizarea

unui sistem separativ de colectare.

Apele uzate menajere se vor colecta şi evacua în căminele de vizitare proiectate în

incinta obiectivului si direcţionate spre staţia de epurare tip MADA SC25 si ETK-S4.

Apele uzate menajere in prealabil epurate prin staţia de epurare vor fi deversate in

bazinul de retenţie (se vor deversa in canalele de desecare ale ANIF).

Debitul de apă uzată menajeră Qc = 4,55 l/s.

V anual = 0,64mc/zi x 5 zile/săptămână x 52 săptămâni = 166, 4 mc



134

C.APELE UZATE TEHNOLOGICE rezultate din evacuările de la fabrica de ulei si

de pe platformele adiacente rezervoarelor de ulei sunt colectate printr-un sistem

separat de canalizare si dirijate către staţia de epurare mecano-biologică (Corpul I)

care are o capacitate de tratare de 8mc/h.

Apa rezultată după tratare va avea caracteristicile impuse de NTPA 001 si vor fi

dirijate spre canalul ANIF.

Qc = 8 mc/h = 2,23 l/s.

V anual = 8 mc/h x 8000h/an = 64000 mc/an

În tabelulde mai jos este prezentat volumul total anual de apă uzată estimat a fi

evacuat în canalul de desecare CCP 7 cu acceptul RA ANIF :

Categoria de apă uzată Debitul calculat (conform

Breviarului de calcul)

Volum anual estimat

mc

Apă uzată menajeră 0,64 mc/zi 166,4

Apă uzată tehnologică 8 mc/h 64000

Apă pluvială 859 l/s 42 130

VOLUM TOTAL 106.296,40 mc

Proiectul propune evacuarea apelor epurate şi pluviale în două puncte distincte:

primul punct de evacuare propune descărcarea apelor uzate menajere şi

tehnologice în canalul CCP 7 la Km 0+240

al doilea punct de evacuare propune descărcarea apelor pluviale de pe platformă

şi apele epurate de la staţia de epurare tip ETK-S4 in bazinul de retenţie cu capacitatea

utilă 500 mc, ape care în prealabil vor fi epurate în separatoarele de hidrocarburi tip

SKGBP 045 cu debitul de 225l/s şi SKGBP 075 cu debitul de 375 l/s, iar de aici prin

pompare apele vor fi evacuate in canalul Hc 1253 de acolo traversează De 1296/1

printr-un podeţ tubular existent în Canalul de desecare CCS 50, existent aflat în

administraţia ANIF RA Sucursala Timiş- Mureş Inferior, care descarcă apele colectate



135

în canalul de desecare CCP 7 aflat în administraţia ANIF RA Sucursala Timiş - Mureş

Inferior la Km 0+660.

Beneficiarul SC CEREAL DOCKS ROMANIA SRL se obliga ca odata cu extindrea

in zona obiectivului a retelelor sistemelor centralizate de alimentare cu apa si

canalizare ale municipiului Timisoara sa se racordeze la acestea.

Instalatia pentru epurare ape uzate industriale:

Statia de epurare va satisface cerinţele impuse de Normele Europene şi Normele

Nationale (NTPA 001/2005), privind calitatea apelor epurate deversate în emisar

natural.

Procedeul de epurare folosit cuprinde urmatoarele etape tehnologice:

- Epurarea primara a apei uzate;

- Epurarea secundara biologica;

- Tratarea namolului ;

- Controlul procesului si automatizarea ;

EPURAREA PRIMARA

Bazinul de pompare

Apa uzata patrunde in bazinul de pompare cu o capacitate de 20 mc. Acesta va fi

dotat cu senzor de nivel hidrostatic in vederea automatizarii pompelor de alimentare

(1 in lucru+1 rezerva). Pompele vor trimite apa pe filtrul tambur, in vederea filtrarii.

Filtru tambur

Instalaţia de epurare primară va fi prevăzută cu un filtru tambur rotativ pe un batiu

metalic. Distanta dintre baghetele filtrului este de 0,5 mm. Apa uzata bruta trece

printre interstitiile filtrului, suspensiile fiind retinute de catre un raclor. Functionarea

filtrului se realizeaza automat (conditionat de pornirea pompei de alimentare). Cu

ajutorul filtrului tambur rotativ este asigurata separarea optima a materialelor

plutitoare, sedimentabile si in suspensie. Materiile retinute de pe filtru tambur vor fi

evacuate intr-un container.

Bazin de omogenizare



136

Apa filtrata de pe filtru tambur ajunge in bazinul de omogenizare (Volum= 200 mc).

Omogenizarea debitului de apa uzata este necesara pentru a preintampina problemele

de operare si pentru a imbunatati performantele proceselor urmatoare. Atenuarea

variatiilor de debit este un proces simplu, la incheierea caruia se obtine o incarcare

constanta a parametrilor.

Enumeram cateva dintre principalele avantaje obtinute dupa omogenizarea debitului:

1. Debitul de apa uzata care patrunde in statia de epurare este constant, protejand

urmatoarele etape de epurare, de eventualele socuri hidraulice.

2. Omogenizarea incarcarilor poluante de CBO5, CCO

Cr si MTS.

3. Neutralizarea pH-ului: amestecarea adecvata a influentului are loc in bazinul de

omogenizare.

Apa din bazinul de omogenizare este mixata cu ajutorul unui mixer aerator pentru a

pastra substantele solide in suspensie si pentru a oxigena apa uzata, evitand astfel

aparitia conditiilor anaerobe.

Pomparea apei uzate spre treapta de flotatie se realizeaza cu o pompa submersibila (1

in lucru+1 rezerva), în functie de nivelul din bazin.

Unitatea de flotatie

Urmatoarea etapa de tratare o reprezinta unitatea de flotatie cu aer dizolvat .

Flotatia este o operatie prin care se realizeaza separarea particulelor solide sau lichide

(in special fractiunile usoare de tip grasimi si uleiuri) din faza lichida. Prin flotatia cu

aer dizolvat, se reduc semnificativ continutul in CBO5 si CCO

Cr.

Separarea se realizeaza prin introducerea bulelor fine de gaz (de obicei aer) in faza

lichida. Prin acest procedeu, materiile in suspensie si grasimea din apa uzata sunt

flotate in partea superioara a unitatii de flotatie prin intermediul bulelor fine de aer pe

intreaga durata a procesului de flotatie.

Apa uzata este saturata cu bule fine de aer, pe masura ce apa epurata din unitatea de

flotatie este condusa catre o pompa centrifugala dublu etajata ca apa recirculata (debit



137

recirculat). În aceasta pompa speciala, care functioneaza la o presiune nominala de

aproximativ 5-6 bari, aerul absorbit, se dizolva.

Apa uzata saturata cu aer este injectata succesiv in zona de amestec a

compartimentului de flotatie, prin diuze. La capatul floculatorului tubular apa uzata

pre-epurata este amestecata cu o parte din amestecul format dintr-o parte din debitul

recirculat si aer fin dispersat. Cealalta parte a debitului de apa recirculata saturata cu

aer curge direct in zona de amestec a bazinului de flotatie, unde presiunea este redusa,

rezultand formarea bulelor fine de aer.

Distributia normala a presiunii in sectiunea de flotatie face posibil ca bulele de aer sa

se lipeasca de particulele poluante, facindu-le sa pluteasca. Bulele fine de aer produse

se lipesc de flocoanele produse in compartimentul de floculare, astfel cauzind flotatia

continutului nedorit, care este adunat intr-un strat la sufrafata compartimentului. Un

raclor de suprafata inlatura stratul de namol de flotatie. Materialul sedimentat este

retinut de un sistem special amplasat la bazabazinului de flotatie si este descarcat

periodic, prin intermediul unei vane pneumatice.

Pentru a creste eficienta procesului, sunt folosite substante chimice pentru coagulare

si floculare.

Marea majoritate a acestor chimicale creaza o suprafata sau o structura care poate fi

absorbita sau adsorbita cu usurinta de catre particulele de aer. Substantele chimice

anorganice, ca sarurile de aluminiu, fier si silice activata, pot fi folosite pentru a

coagula materiile poluante, creand astfel o structura (flocoane), care pot fi separate

usor cu ajutorul bulelor de aer. De asemenea, pot fi folosite diverse substante chimice

organice pentru a schimba natura interfetei aer-lichid, solid-lichid sau ambele.

Dozarea substantelor chimice se realizeza cu ajutorul unui sistem de dozare a

sulfatului feros sau policlorurii de aluminiu (coagulant) si a unui sistem de dozare a

polielectrolitului (floculant), ambele sisteme fiind controlate de sistemul logic de

control programabil. Deasemenea, dupa coagulare se realizeaza si o neutralizare

automata a apelor la intrarea in unitatea de flotatie cu aer dizolvat.

Introducerea unitatii de flotatie cu aer dizolvat ofera urmatoarele avantaje:



138

• Consum de energie electrica redus;

• Reducerea semnificativa a incarcarilor organice (CBO5, CCO

Cr).

EPURAREA SECUNDARA • Epurarea biologica continua

In sistemul de tratare biologica cu namol activ (ca de altfel in orice alta instalatie de

tratare cu namol activ) apa supusa tratarii este in contact simultan cu microorganisme

si cu oxigen (aer). Aceste microorganisme transforma compusii organici din apa

uzata in bioxid de carbon, apa si nitrati. Nitratii produsi sunt eliminati din apa in

etapa (anoxica) de denitrificare. Bioxidul de carbon produs este eliberat in atmosfera

in etapa de aerare.

Un astfel de sistem de tratare biologica cu namol activ este proiectat sa functioneze

continuu, ea fiind alcatuita din 2 parti: un bazin de aerare si un clarificator sau bazin

de sedimentare. Acest proces incorporeaza recircularea namolului activ sedimentat de

la bazinul clarificator, la bazinul de aerare.

Amestecarea, aerarea si sedimentarea sunt operatii simultane, dar au loc in diferite

parti ale instalatiei.

Namolul activ trebuie separat din apa purificata. Aceasta este asigurat de clarificator.

Apa curge continuu din bazinul de aerare, in bazinul clarificator, unde are loc

sedimentarea namolului activ. Namolul activ sedimentat este colectat cu un pod

raclor spre centrul clarificatorului si repompat in bazinul de contact.

Apa curata este evacuata din clarificator continuu, printr-un prag deversor special.

In general, o instalatie biologica cu namol activ are urmatoarele componente

principale: bazin de contact (selector), bazin pentru tratamentul biologic şi

clarificator;

In situatia de fata, in locul clarificatorului clasic din beton cu pod raclor, se va utiliza

o instalatie de flotatie speciala cu aer dizolvat, avand urmatoarele avantaje :

- spatiul disponibil mai redus

- principiul incarcarilor de soc, pentru a elimina cresterea bacteriilor filamentoase ;

- energie consumata scazuta;



139

- operare si mentenanta minima ;

- continut mare de solide in namolul exces concentrat prin flotatie ( cca 4-6% s.u.)

- continut scazut se solide in apa epurata.

- usor de controlat masa de namol exces ;

Bazinul de contact ( Selectorul)

Apa uzata tratata in unitatea de flotatie este condusa catre bazinul de contact

(selector), unde este amestecata cu namolul activat recirculat, pompat continuu din

bazinul de aerare cu un volum de 1200 mc.

Scopul bazinului de contact (selector) este de a controla cresterea excesiva a

microorganismelor filamentoase. S-a observat ca o aparitie excesiva a

microorganismelor filamentoase (fibroase) in cultura bacteriana produce deteriorari

semnificative a proprietatilor de sedimentare a namolului activat (infoiere) si o

deteriorare importanta a calitatii apei epurate, datorita deversarii concomitente a apei

cu namol.

Rolul bazinului de contact (selector) este de a expune celulele de namol activat unui

mediu cu caracteristici speciale (o panta a substratului ridicata), care favorizeaza

cresterea microorganismelor care formeaza flocoane (cu proprietati de sedimentare

ridicate) si de a stopa cresterea microorganismelor fibroase (selectie cinetica).

Apa uzata din bazinul de contact este mixata cu ajutorul difuzorilor de bule fine.

Bazinul de aerare

Apa din bazinul de contact ajunge, prin pompare in bazinul de aerare (Volum=1200

mc), in vederea tratarii.

In acest bazin, biomasa e aerata si amestecata prin introducerea masei de aer provenit

dintr-un sitem de aerare special, controlat prin senzor de oxigen dizolvat.

Clarificatorul ( unitate de flotatie )

Din bazinul de aerare apa este evacuata spre clarificator (unitate de flotatie).

Principiul este acelasi ca si la flotatia descrisa anterior.

Nu a fost posibil de pastrat aceeasi gospodarie de reactivi, deoarece pentru namolurile

biologice se utrilizeaza alt cuplu de coagulant/floculant.



140

Unitate de dozare nutrienti (Azot+Fosfor)

Aceasta unitate este necesara pentru a asigura un raport optim CBO5/N/P

(100/5/1), deoarece este posibil ca in faza de tratare primara azotul si fosforul sa fie

redusi astfel incat sa nu mai existe acest raport optim.

Tratarea namolului

Deshidratarea -este o operatie fizica (mecanica) folosita pentru reducerea continutului

de apa a namolului.

Avantajele folosirii procedeului de deshidratare a namolului sunt:

• Costurile pentru transport si depozitare sunt mai mici deoarece volumul de namol

este mai mic prin deshidratare.

• Namolul deshidratat este in general mult mai usor de manevrat si transportat.

• Deshidratarea este necesara inaintea incinerarii pentru a creste puterea calorifica

prin indepartarea umezelii in exces.

• In unele cazuri indepartarea umezelii in exces poate fi necesara pentru reducerea

mirosului.

• Deshidratarea namolului este necesara inainte de depozitarea pe teren pentru a

reduce producerea lixiviatului.

In situatie de fata se va utiliza ca utilaj principal de deshidratare, un decantor

centrifugal.

O pompa cu surub alimenteaza cu namol din bazinul de namol, centrifuga decantoare

a unitatii de deshidratare. Simultan, laptele de var si polimerul preparat in unitatile de

preparare si dozare aferente este adaugat in decantor pentru a ajuta la flocularea

namolului. Instantaneu, are loc sedimentarea namolului in interiorul centrifugei. Un

transportor extern cu snec transfera turta de namol cu o umiditate de 75 -80 %

(cantitatea de namol este redusa de 4-6 ori fata de cantitatea initiala) catre punctul de

colectare a namolului, in timp ce lichidul este descarcat printr-o conducta, la partea

inferioara a bazinului de omogenizare. Comenzile start/stop si controlul modulului se

realizeaza cu ajutorul unui Panou de control/start.



141

Controlul procesului si automatizarea

Intregul proces va fi controlat automat si monitorizat cu ajutorul unui sistem logic de

control programabil (PLC) care functioneaza cu un software special de monitorizare

cu interfata seriala RS 485. Sistemul de monitorizare contine:

Un (1) PC

Un (1) monitor de 19”

Aplicatie completa software

Interfata seriala RS 485

Toate elementele importante, parametrii de operare si parametrii proceselor vor fi

monitorizati si inregistrati, iar semnalele vor fi transmise, procesate statistic, afisate si

inregistrate cu ajutorul unor senzori si traductori industriali de inalta calitate.

Controlul si automatizarea pompelor de alimentare este facuta in mod automat functie

de nivelul apei in bazine; nivel setabil de la PC.

Debite şi caracteristici ale apei uzate

- Tip de descărcare continuă în 24h

- Temperatura 55 °C


- pH 6-7

- CCOCr

concentraţie 2880 mg/l

- CCOCr

încărcare zilnică 576 kg

- CBO5 concentraţie 1280 mg/l

- CBO5 încărcare zilnică 256 kg

- Materie solidă în suspensie MTS concentr. 260 mg/l

- Materie solidă în suspensie MTS încărcare zilnică 52 kg

- Azot total TKN 66mg/l




142

Debit zilnic maxim Q24 max

: 200 m3/zi in 24 ore

Debit zilnic mediu Q24 med

170.4 m3/zi

Debit orar maxim QH max

: 8,33 m3/h

Debit orar mediu QH med

: 7.1 m3/h

Caracteristicile apei epurate dupa tratarea fizico-chimica

CCOCr

: reducere pana la 80%

CBO5: reducere pana la 80%

MTS: reducere pana la 95%

Azot total: reducere pana la 20-30%

Fosfor total: reducere pana la 95%

Extractibile: reducere pana la 99%

Temperatura 30ºC

pH 6,5 – 7,5

4.1.4. Impactul prognozat asupra apelor:

Apele potenţial poluate colectate din zona rezervoarelor de depozitare ulei, a rampei

de încărcare ulei, a rampei de descărcare materie primă şi rampei auto vor fi dirijate

prin canalizarea proiectată în separatoarele de grăsimi tip AWAS, urmând ca apa

separată de aici să fie dirijată în bazinul betonat de retenţie cu o capacitate de 500mc.

Apele meteorice sunt colectate de pe suprafeţele pavate şi acoperişul clădirilor şi

dirijate printr-o reţea de canalizare internă în acelaşi bazin betonat de

Apele menajere de la grupurile sanitare se vor epura in statiile de epurare

Rezervoarele de hexan vor fi amplasate în cuvă betonată impermeabilizată, cu

acoperiş tip şopron.

Condensul rezultat după uscarea materiei prime se recuperează în întregime.

Măsuri pentru protejarea apei:

- asigurarea unui management riguros, cu responsabilităţi clar stabilite pentru toate

activităţile care folosesc produse ce ar putea afecta calitatea apelor evacuate;



143

- controlul periodic al instalaţiilor de alimentare cu apă; verificarea etanşeităţii

acestora, remedierea operativă a defecţiunilor;

- instituirea unui program de gospodărire judicioasă a volumelor de apă vehiculate în

instalaţiile societăţii, pentru a se reduce debitele consumate, respectiv, debitele de ape

uzate evacuate la reţeaua de canalizare;

- controlul stării tehnice şi a funcţionării reţelei de canalizare din interiorul incintei;

curăţarea periodică a reţelei de canalizare a apelor evacuate din incintă;

- asigurarea funcţionării corecte a tuturor instalaţiilor din grupurile sanitare, astfel

încât să se asigure evacuarea şi diluţia corespunzătoare a apelor uzate provenite din

această zonă;

- monitorizarea calităţii apei prin analize de laborator.

4.2. AER

4.2.1 Cadrul natuiral

Zona studiata a proiectului se afla in zona de campie. Din punct de vedere al climei

zona se integreaza in zona Timisoarei.

Timişoara se încadrează în climatul temperat continental moderat, caracteristic părţii

de sud – est a Depresiunii Panonice, cu unele influenţe submediteraneene (varianta

adriatică). Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea şi neregularitatea

proceselor atmosferice.

Masele de aer dominante, în timpul primăverii şi verii, sunt cele temperate, de

provenienţă oceanică, care aduc precipitaţii semnificative. În mod frecvent, chiar în

timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi şi zăpezi

însemnate, mai rar valuri de frig.

Din septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi ale maselor de aer

polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în Banat se resimte puternic şi

influenţa ciclonilor şi maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică şi Marea

Mediterană, care iarna generează dezgheţ complet, iar vara impun perioade de căldură

înăbuşitoare.



144

Temperatura medie anuală este de 10,6ºC, luna cea mai caldă fiind iulie (21,1ºC),

rezultând o amplitudine termică medie de 22,7ºC, sub cea a Câmpiei Române, ceea ce

atestă influenţa benefică a maselor de aer oceanic. Din punct de vedere practic,

numărul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltării optime a culturilor, adică cele

care au medii de peste 15ºC, este de143/an, cuprinse între 7 mai şi 26 septembrie.

Temperatura activă, însumând 2761ºC, asigură condiţii foarte bune pentru maturizarea

plantelor de cultură, inclusiv a unora de provenienţă mediteraneană.

Aflându-se predominant sub influenţa maselor de aer maritim dinspre nord-vest,

Timişoara primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare decât oraşele din Câmpia

Română. Media anuală, de 592 mm, apropiată de media ţării, este realizată îndeosebi

ca urmare a precipitaţiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual)

şi a celor din lunile noiembrie şi decembrie, când se înregistrează un maxim secundar,

reflex al influenţelor climatice submediteraneene.

În perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitaţii, ceea ce

constituie o condiţie favorabilă dezvoltării plantelor de cultură autohtone.

Regimul precipitaţiilor are însă un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi decât

media şi ani cu precipitaţii foarte puţine.

Precipitaţiile medii anuale 600 – 650 mm.

Vanturile dominante sunt de est si nord, urmate de cele de nord-vest si sud.

In conformitate cu normativul P100-92 zona studiata se afla in zona seismica D cu

urmatoarele caracteristici:

coeficient de seismicitate Ks= 0,16

perioada de colt Tc= 1,0s

grad de seismicitate echivalent 7,5

Cel mai important factor de risc natural pentru zona studiata il constituie cutremurele

si situarea localitatii pe falia seismica activa. In acest sens este obligatoriu ca noile

constructii sa fie concepute respectand toate masurile antiseismice prevazute in

normativele in vigoare.



145

4.2.2. Impactul prognozat produs asupra aerului

În timpul execuţiei

Sursele de impurificare a atmosferei caracteristice pentru perioada de construcţie vor

fi reprezentate de: pregătirea platformei pentru executarea construcţiei, sudarea unor

componente, traficul intern, manipularea materialelor de construcţii.

Lucrările desfăşurate în perioada de execuţie a obiectivului pot avea impact asupra

calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Execuţia lucrărilor de construire a fabricii de extracţie ulei constituie, pe de o parte, o

sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursă de emisie a poluanţilor specifici

arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor

necesare efectuării acestor lucrări, cat şi ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei construcţiei, sunt asociate lucrărilor de

excavare, de manipulare şi punere în operă a pământului şi a materialelor de

construcţie, de nivelare şi taluzare, precum şi altor lucrări specifice de construcţii

montaj profile metalice.

Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând

de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice.

Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie,

diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât

în ceea ce priveşte estimarea cât şi controlul emisiilor. Construcţiile implică o serie de

operaţii diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Cu

alte cuvinte, în cazul realizării unei construcţii, emisiile au o perioada bine definită de

existenţă (perioada de execuţie), dar pot varia substanţial ca intensitate, natură şi

localizare de Ia o fază Ia alta a procesului de construcţie.

Sursele principale de poluare a aerului specifice execuţiei lucrării pot fi grupate după

cum urmează:

• Activitatea utilajelor de construcţie.



146

Activitatea utilajelor cuprinde, în principal, decopertarea şi depozitarea pământului

vegetal, decopertarea straturilor de pământ şi balast contaminate, săpături şi

umpluturi în corpul platformei din pământ şi balast, vehicularea materialelor în bazele

de producţie ale betonului şi asfaltului, etc.

Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi

(substanţe poluante NOx, CO, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria

pe care se desfăşoară aceste activităţi.

Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere

şi reparaţii ale utilajelor este redusă.

• Transportul materialelor, prefabricatelor, personalului.

Circulaţia mijloacelor de transport reprezintă o sursă importantă de poluare a

mediului pe şantierele de construcţii. Poluarea specifică circulaţiei vehiculelor se

apreciază după consumul de carburanţi (substanţe poluante NOx, CO, particule

materiale din arderea carburanţilor etc.) şi distanţele parcurse (substanţe poluante,

particule materiale ridicate in aer de pe suprafaţa drumurilor).

Utilajele, indiferent de tipul lor, gazele de eşapament evacuate în atmosferă conţinând

întregul complex de poluanţi specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx),

compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm

), metan (CH4), oxizi de carbon (CO,

CO2), amoniac (NH

3), particule cu metalegrele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi

aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii

factori:

− Nivelul tehnologic al motorului;

− Puterea motorului;

− Consumul de carburant pe unitatea de putere;

− Capacitatea utilajului;

− Vârsta motorului/utilajului;

− Dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.



147

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt

mai avansate, tendinţa în lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cât mai mici

pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Tehnologiile

folosite pentru realizarea obiectivului implică utilaje de montaj performante cu emisii

de poluanţi scăzute.

În timpul exploatării

Sursele continue de emisii sunt constituite din emisiile de gaze arse provenite de la

arderea gazului metan în cele 3 generatoare de abur, care vor fi dispersate în

atmosferă prin coşuri separate cu Hcos = 8 ÷ 10 m şi de la gazele arse de la

arzătoarele cu aer cald de la uscătoarele de seminţe, care vor fi evacuate prin cosuri

de dispersie.

Hexan:

max. 1,2 kg/t pierderi totale (Rapiţă)

max. 1,0 kg/ t pierderi totale (Floarea soarelui)

max. 0,8 kg/t pierderi totale (Soia)

Pentru reducerea emisiilor de COV, următoarele instalaţii complexe, au rolul de

reducere a pierderilor de solvent (hexan):

Denumirea sursei

de poluare

Denumirea si tipul

instalatiei de tratare

Poluanti

retinuti

Eficienta

instalatiei

1 2 3 4

Instalaţia de desolventizare srot

Cicloane

vapori solvent

98%

Instalaţia de extractie

Sisteme de ventilaţie, hidrocicloane, filtre automate cu

autocurăţire

vapori solvent

98%

Instalaţia de recuperare hexan

Coloana de absorbţie

vapori solvent

99%



148

În condiţii normale de funcţionare, toate emisiile de noxe, se vor încadra în

prevederile Ord. 462/1993 – Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei şi HG

699/2003 (Anexa 2) modificată şi completată, iar valorile concentraţiilor la limita

incintei se vor situa sub limita maximă prevăzută de STAS 12574/87 – „Aer din

zonele protejate” şi Ord. 592/2002 - pentru aprobarea Normativului privind stabilirea

valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a

dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie

(PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul

înconjurător.

Emisii datorate funcţionării generatoarelor de abur şi uscătoarelor de seminţe-

sursă fixă

Emisiile datorate arderii gazului metan în cele 3 generatoare de abur sunt dispersate

în atmosferă prin coşuri separate (Hcoş

=8÷10 m).

Gazele arse de la arzătoarele cu aer cald de la uscătoarele de seminţe, se vor evacua

prin coşuri de dispersie.

Emisii de poluanţi rezultaţi de la sursele mobile - mijloace de transport

Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor sunt surse nedirijate (fugitive).

Poluanţii caracteristici surselor mobile de ardere evacuaţi îin atmosferă sunt: oxizii de

carbon (CO, CO2), oxizii de azot (NO, NO

2, N

2O), oxizi de sulf (SO

2, SO

3), metanul,

compuşii organici volatili nonmetanici (inclusiv HC din evaporari), particulele.

Datorită volumumlui redus, emisiile rezultate din activitate, încălzirea obiectivului,

parcarea autovehiculelor şi traficul rutier local sunt cu mult sub limitele admisibile

(CMA).

Pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă s-au prevăzut instalaţii de

desprăfuire, sisteme de filtrare şi reţinere a poluanţilor conform tabelului alăturat:



149

Faza de proces Poluant Echipamente de

dispersie/depoluare

Rampă descărcare materie

primă

Pulberi

• 2 Sisteme de filtrare aer tip

ciclon

Tubulatura de refulare din

cicloane

Q = 10000 mc/h

Producere abur CO2, SO2, NOx, CO,

pulberi

• Ventilatoare centrifugale şi

cicloane

Q = 21000 Nmc/h, T = 245

0C

Extracţie ulei –

condensare vapori

solvent

Vapori hexan

• Sisteme de ventilaţie

conectate direct la prerăcitor

• Hidrocicloane

• Filtre automate cu

autocurăţire

Desolventizare şrot –

condensare vapori hexan

Vapori hexan

• Cicloane


cuva rezervoarelor de hexan şi în halele de extracţie ulei de rapiţă şi ulei de soia se

prevede realizarea unui sistem de detecţie şi alarmă, precum şi detectoare de



150

temperatură, detectoare de fum şi foc si sistem de detecţie şi monitorizare incendiu şi

gaze astfel:

Detectoare de hexan:

Nr.

crt.

Locul de amplasare Număr

detectoare

1. Hala de extracţie ulei 3

2. Cuva rezervoarelor de n-hexan 2

3. Bazin de separare (settlement pit) 1

4. În apropierea flanşei de intrare 1

5. In apropierea conveierului de şrot de preparare 1

Aceste puncte se vor conecta la centrala de detecţie şi monitorizare incendiu şi gaze,

montată în clădirea DCS (sistem de control distribuit). Apariţia pericolului de

incendiu se va semnaliza vizual şi acustic. La apariţia unui pericol sau incendiu se vor

acţiona butoanele de alarmare (urgenţă), amplasate în zonele cu pericole de incendiu,

astfel:

Se vor prevedea hupe cu girofar de culori şi tonalităţi diferite pentru detectoarele de

gaz şi pentru sistemul de detectare incendiu.

Proiectul prevede montarea unor detectoare de fum şi foc (11 buc), care vor fi

amplasate în clădirile camerei de comandă, clădirile secţiilor de extracţie,

laborator. Sistemul de desfumare sa va livra package. De la acest sistem semnalele se

vor transmite la DCS, Casa de pompe PSI.

Funcţie de destinaţie, obiectivele de pe platformă vor fi dotate cu instalatii de detectie

automata a inceputului de incendiu, instalaţii de hidranţi exteriori, instalaţii de răcire

a rezervoarelor şi instalaţii speciale de stingere cu spumă.

Beneficiarul are obligaţia de a utiliza numai mijloace tehnice de apărare împotriva

incendiilor cu marcaj CE, certificate sau agrementate, conform legii.



151

Sistemele de ventilaţie şi evacuare fum, gaze fierbinţi

Sistemul de ventilaţie are două componente:

1. Sistem de ventilaţie pentru evacuare aer viciat – VEAV

2. Sistem de evacuare fum şi gaze fierbinţi – VEF

1. Sistemul de ventilaţie pentru evacuare aer viciat VEAV din cadrul halei de

extracţie ulei de rapiţă/floarea soarelui şi halei de extracţie ulei de soia va asigura un

microclimat corespunzător conform legislaţiei în vigoare, prin eliminarea urmelor de

hexan din procesul de producţie.

Sistemul de ventilaţie VEAV va consta din:

1. instalaţie de evacuare aer cu hexan;

2. instalaţie de introducere aer proaspăt prin partea superioară a clădirii.

Aerul cu urme de hexan se va evacua pe la partea inferioară a clădirii, de la nivelul

pardoselii prin guri de extragere amplasate (pe tubulatură) la baza pereţilor. Gurile de

extracţie vor fi racordate prin tubulatură la un ventilator de evacuare, cu motor în

construcţie anti-ex. Gurile de extracţie vor fi dotate cu rame cu jaluzele ce se deschid

automat de către detectorii de hexan. Comanda automată va fi dublată de comanda

manuală. Viteza aerului în grile nu va depăşi viteza maxim admisibilă conform

normativului I5-98.

Ventilatorul va dispersa în atmosferă aerul cu hexan printr-un coş de dispersie, ce va

avea o înălţime cel puţin egală cu cea a clădirii.

Instalaţia de evacuare aer viciat va fi comandată automat, prin detectoare de hexan

amplasate în clădire, în apropierea posibilelor surse de scăpări de n-hexan.

2. Sistemul de evacuare fum şi gaze fierbinţi VEF

Sistemul de evacuare fum şi gaze fierbinţi va funcţiona în caz de incendiu şi va

asigura eliminarea fumului şi a gazelor fierbinţi din interiorul halei.

Sistemul de evacuare fum şi gaze fierbinţi VEF va putea fi folosit şi ca sistem de

evacuare căldură în exces degajată din procesul de producţie, când ventilatoarele vor

funcţiona la turaţie scăzută. Viteza aerului introdus prin grile se va încadra în

condiţiile impuse de normativele în vigoare (P118-99, GP063-01, I5-98). Pentru



152

evacuarea căldurii, ventilatoarele vor fi comandate de detectorii de temperatură

montaţi în treimea superioară a clădirii; comanda automata va fi dublată şi de

comanda manuală. Numărul senzorilor de temperatură şi poziţia exactă va fi stabilită

de furnizorul de sistem. Starea de funcţionare, respectiv de reglare a componentelor

individuale, precum şi temperaturile măsurate de senzorii de temperatură montaţi în

clădire va fi afişată la un terminal din tabloul de comandă.

Sistemul de evacuare aer viciat va cuprinde:

- ventilatoare evacuare hexan – active + rezerva, racordabile la tubulatura.

Ventilatoarele vor fi amplasate în exteriorul halei, în aer liber; se prevăd ventilatoare

rezistente la temperatură, prevazute cu amortizor de zgomot şi carcasă de protecţie.

- tubulatură de legatură între ventilator şi gurile de evacuare aer viciat;

- clapeti de reglare a debitului prin tubulatura;

- coş de dispersie hexan cu căciulă de protecţie;

- detectoare de hexan;

- alte echipamente si accesorii pentru funcţionare în condiţii de siguranţă.

Aerul de compensare va fi aspirat din zona neclasificată, printr-un coş de introducere

aer proaspăt, de un ventilator cu motor în construcţie anti-ex. Acesta va distribui aerul

în clădire printr-un sistem de grile şi tubulaturi prin partea superioara a clădirii.

Sistemul pentru aspiraţia aerului de compensare va cuprinde :

- ventilatoare introducere aer proaspăt, active + rezervă, racordabile la tubulatură,

amplasate în exteriorul halei, prevăzute cu amortizor de zgomot şi carcasa de

protecţie;

- baterie electrică de preîncălzire aer;

- grile de introducere aer proaspăt cu dispozitive de protecţie acţionate electric de

detectorii de hexan şi/sau manual cu butoane de comandă;

- coş de introducere aer proaspăt cu căciulă de protecţie;

- suporţi de susţinere si/sau prindere tubulatura si alte componente ale sistemului;

- accesorii de montaj grile;

- tablou de alimentare electrica si comanda;



153

- automatizare sistem.

4.3. SOLUL

Solul, ca şi aerul sau apa, este un factor de mediu cu influenţă deosebită asupra

sănătăţii. De calitatea solului depinde formarea si protecţia surselor de apă, atat a

celei de suprafaţă cat mai ales a celei subterane.

Învelişul de sol din zona Timişoara este de o mare diversitate, numeroasele tipuri şi

subtipuri încadrându-se în clasele: cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri,

hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri şi protisoluri.

Capacitatea generală de susţinere a producţiei vegetale este mijlocie, ca urmare a

ponderii ridicate a unor tipuri de soluri cu fertilitate naturală scăzută ori afectate de

umezeală în exces (entricambosoluri, gleiosoluri, stagnosoluri, vertisoluri, etc).

Sub aspect litologic zona în care au fost executate cercetările se caracterizează printr-

o succesiune de straturi de vârstă, grosime şi compoziţie granulometrică diferită în

funcţie de formele de mezo şi microrelief. Astfel litologic grindurile sunt alcătuite din

depozite cu textură în general grosieră. Conţinutul ridicat de nisip grosier (în general)

ne indică originea fluviatilă a depozitelor cu uşoară tendinţă de loessificare, in situ.

Formele negative reprezentate prin arii depresionare, meandre părăsite, belciuge etc.

sunt alcătuite litologic din depozite cu textură fină (argilo – lutoasă şi argiloasă), pe

adâncimea de 1,0 – 1,5 m, după care trece în depozite cu textură mijlocie – fină (luto

– argiloasă sau luto – argilo – prăfoasă) până la 1,8 – 2,0 m. De la această adâncime

se trece la roca subiacentă, care prezintă de regulă o textură mijlocie (lutoasă, luto –

prăfoasă sau luto – nisipoasă) după care urmează depozite cu textură grosieră

(nisipoasă, nisipo – lutoasă).

De regulă grosimea depozitelor fine de suprafaţă creşte de la marginea depresiunilor

către centru lor. Treapta intermediară cu un relief în general plan sau uşor înclinat dar

cu numeroase denivelări este alcătuit litologic din depozite cu textură variată de la

mijlocie până la fină (luto – nisipoasă sau argilo – lutoasă) pe adâncimea de 1,0 – 2,0

m, roca subiacentă fiind alcătuită în general din depozit cu textură mijlocie, apărând



154

însă frecvent între 1,5 – 3,0 m intercalate cu textură grosieră (nisipoasă sau nisipo –

lutoasă).

În general atât materialele parentale cât şi cele subiacente au în alcătuirea lor cantităţi

de CaCO3. De asemenea aceste materiale conţin adeseori în interiorul lor pe lângă

resturi vegetale în stare înaintată de descompunere, săruri solubile (sodice)

reprezentând astfel una din cauzele formării solurilor salinizate şi alcalizate din zonă.

În concluzie forma actuală sub care se prezintă zona cercetată este opera de

sedimentare maritimă – lacustră şi fluvio – lacustră din neogen la care se adaugă

procesele de colmatare cuaternară completată în cele din urmă cu activitatea

antropică.

Impactul prognozat produs asupra solului

Sursele potenţiale de poluare a solului datorită construirii şi funcţionării obiectivului

analizat vor fi reprezentate de: activităţi de construcţie şi activităţi de transport a

materialelor necesare construirii obiectivelor analizate (în perioada de construcţie) şi

activităţi de transport în incinta amplasamentului (în perioada de funcţionare).

În timpul execuţiei

Există un potenţial redus pentru poluarea solului prin realizarea instalaţiei de extracţie

ulei.

Se apreciază că pot interveni modificări în calitatea solului şi subsolului, care în

prezent nu prezintă deteriorări. O problemă ar putea fi depozitarea ilegală pe

sol a deşeurilor rezultate de la activităţile desfăşurate în perioada de execuţie.

În faza de construcţii, solul va fi afectat prin modificarea configuraţiei

amplasamentului datorită lucrărilor de amenajare, consolidare, săpături şi

nivelare teren pentru amplasarea utilajelor aferente, precum şi de lucrări de

îmbunătăţire a terenului de fundare.

În timpul exploatării

Deoarece traficul de incinta în perioada de funcţionare se va desfăşura numai pe

suprafeţe betonate nu vor exista surse de poluare a solului şi subsolului.



155

Spaţiile verzi amenajate vor ocupa minim 20% din suprafaţa totală a

amplasamentului, fiind destinate a fi ocupate cu arbori, arbuşti, peluze de gazon şi

partere cu flori. Amenajarea urmăreste realizarea unui ansamblu unitar, în acelaşi

timp funcţional şi estetic. Vegetaţia va avea rolul de a izola unele sectoare şi de a

împiedica raspândirea eventualelor noxe.

Măsuri de diminuare a impactului produs asupra solului

Poluarea solului poate fi consecinţa nerespectării normelor de igienă sau a unor

practici necorespunzătoare privind îndepărtarea şi manipularea reziduurilor solide şi

lichide în cadrul activităţilor de gestionare şi depozitare ale acestora.

Se vor lua măsuri pentru evitarea poluării accidentale, prin izolaţii şi măsuri de

protecţie a conductelor de apă uzată.

Din activitatea care se va desfăşura în cadrul instalaţiei de extracţie ulei se pot

identifica următorii poluanţi care ar putea afecta calitatea solului şi subsolului în zona

unităţii:

- posibila infestare a solului şi apei freatice prin scurgeri accidentale din reţeaua de

canalizare;

- posibile scurgeri de ulei sau de n-hexan;

- depozitarea necorepunzătoare a deşeurilor menajere şi a celor industriale;

În vederea asigurării protecţiei solului în timpul funcţionării fabricii, prin proiect se

prevăd următoarele lucrări care reduc sursele potenţiale de poluare:

- impermeabilizarea prin betonare şi rostuirea platformelor fabricii, precum şi

utilizarea unor geomembrane protectoare;

- amplasarea rezervoarelor de depozitare a n-hexanului în cuvă betonată,

impermeabilizată, semiîngropată;

- amplasarea rezervoarelor de depozitare a uleiului pe platformă betonată,

impermeabilizată, prevăzută cu dig de retenţie;

- realizarea canalizării pe categorii de scurgeri (pluvială, industrială, menajeră) şi

dirijarea acestora prin separatoare (de grăsimi şi hidrocarburi) la bazinul de retenţie

ape (V=500mc), respectiv la staţiile de epurare ape uzate menajere si industriale.



156

4.4. POTENŢIALUL SEISMIC AL ZONEI

Zona studiată este situată la şes, altitudinile fiind cuprinse in intervalul 84 – 88 m faţa

de cota Marii Negre. În conformitate cu normativul P100 – 92 municipiul Timişoara,

respectiv zona studiată, se află in zona seismică D cu următoarele caracteristici:

coeficient de seismicitate Ks = 0,16, perioada de colţ Tc = 1,0 s, grad de seismicitate

echivalent 7,5 nPconv =180kPa. Pentru amplasarea oricărei clădiri în zona se vor

realiza studii geotehnice distincte pentru fiecare obiectiv în parte.

Cel mai important factor de risc natural pentru municipiul Timişoara şi respectiv

pentru zona studiată, îl constituie cutremurele şi situarea localităţii pe falia seismică

activă. În acest sens este obligatoriu ca noile construcţii să fie concepute respectând

toate măsurile antiseismice prevăzute în normativele în vigoare. Zone seismice

cunoscute in imediata apropiere sunt Parţa şi Voiteg.

4.5. BIODIVERSITATE

Fabrica de Extractie Ulei va fi amplasată pe o platforma industriala in intravilanul

municipiului Timisoara, jud. Timis. În vecinătatea fabricii, pe zona ce ar putea fi

influenţată de construcţia şi funcţionarea acesteia nu sunt raportate ecosisteme

terestre sau acvatice cu potenţial biologic deosebit. Judeţul Timis deţine 14 arii

naturale de importanţă naţională menţionate în Legea Nr. 5/2000, privind aprobarea

Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III – a zone protejate .

Rezervațiile naturale și ariile protejate în Județul Timiș sunt:

Arboretumul Bazoș

Lacul Surduc

Locul Fosifer Rădmănești

Lunca Pogănișului, Tormac și Sacoșul Turcesc

Mlaștinile Murani

Mlaștinile Satchinez

Movila Sisitak, Sânpetru Mare



157

Parcul Banloc

Parcul Botanic Timișoara

Parcul Botanic Beba Veche

Parcul Natural Lunca Mureșului [1] - cuprinde 4 rezervații naturale: Pădurea

Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele Igriș precum și Prundul Mare. Situat în

aval de municipiul Arad parcul se întinde pe două județe.

Pajiștea cu Narcise Bătești, Făget

Pădurea Bistra, Ghiroda

Pădurea Dumbrava, Buziaș

Pădurea Parc Buziaș, Buziaș

Sărăturile Diniaș, Peciu Nou

Deşi pe teritoriul judeţului Timis se găsesc zone ocrotite, cu peisaje sau specii de

plante deosebite, în zona în care urmează a fi amplasat obiectivul nu au fost

identificate specii vegetale sau animale incluse în reţeaua Natura 2000 sau alte

arii naturale protejate.

• Habitate naturale. Flora şi fauna.

Vegetaţia naturală, puternic influenţată de activităţile umane, se caracterizează prin

prezenţa pe scara restrânsa a plantelor de silvostepa şi printr-o frecvenţă mai mare a

vegetaţiei hidro – şi higrofile din cauza excesului de umiditate.

Cu toate că zona cercetată se caracterizează printr-o diversitate redusă a condiţiilor

fizico-geografice, iar climatul edificat pe un fond temperat continental cu influenţe

submediteraniene, manifestă mai ales, în legătură cu relieful, un număr restrâns de

microclimate locale intervenţiile antropice s-au soldat cu evidente implicaţii în

dispunerea solurilor şi a vegetaţiei.

Intervenţia omului asupra învelişului vegetal (şi a ecosistemelor naturale în general) a

apărut încă din primele începuturi ale activităţii sale economice, astfel că starea

actuală a solurilor şi a vegetaţiei apare azi ca o rezultantă a interacţiunii dintre

factorii naturali şi cei antropici.



158

Din punct de vedere fitogeografic, zona cercetată aparţine provinciei geobotanice

central europene, puternic influenţată de vecinătatea provinciei geobotanice sud –

europene.

Astfel elementele floristice naturale au obârşii geografice diferite: europene,

euroasiatice, boreale, balcanice, mediteraniene, ilirice, la care pot fi adăugate o serie

de plante endemice.

Componenţa floristică a teritoriului studiat se încadrează în zona de stepă spre

silvostepă, însă antropizarea puternică a teritoriului a determinat înlocuirea, pe mari

suprafeţe, a vegetaţiei naturale cu spaţii construite. Suprafaţa artificială acţionează

prin factori cu caracter constant reprezentaţi prin: sisteme de circulaţie, materiale de

construcţie, care produc modificări în regimul termic şi în regimul umidităţii prin:

căldura specifică mică şi conductibilitate termică mare şi pe de altă parte prin slaba

permeabilitate sau impermeabilitate totală.

Multe dintre speciile de plante ce alcătuiesc stratul ierbos al pajiştilor din regiune sunt

plante medicinale ca : pelinul (Artemisia alesinthum) , coada şoricelului (Achillea

millefolium), muşeţelul (Matricaria chamomilla), pătlagina (Plantago lanceolata).

Dintre graminee predomină colilia (Stipa callata), firuţa cu bulbi (Poa bulbosa),

laptele cucului şi mai puţin răspândite păiuşurile.

Vegetaţia lemnoasă, deşi minoră în peisaj, se compune cu precadere din stejărişuri,

iar izolat se întâlnesc plopul (Plopulus tremura), salcia (Salix alba) întâlnită pe

marginea bălţiilor ori arţarul. Din categoria subarbuştii, s-au evidenţiat porumbarul

(Prunus spinosa), trandafirul pitic (Rosa austriaca), măceşul (Rosa canina ), rugul şi

murul (Rubus idaeus) care au o extindere mai mare în timpul verii pe terenurile

recoltate unde formează tufişuri târâtoare.

Vegetaţia acvatică este alcătuită din: papură (Typha latifolia), pipirigul (Scirpus

lacustris), rogozul ( Carex sp.) , menta de apă (Mentha aqatica). Dintre plantele

plutitoare au fost evidentiate lintiţa (Lemna trisulea), iarba broaştei (Hydrocharis sp).

Starea pădurilor: Deşi în judeţul Timis suprafaţa fondului forestier, proprietate



159

publică a statului, însumează o suprafata destul de redusa menţionăm că

amplasamentul analizat nu este inclus în fondul forestier.

Impactul asupra biodiversităţii a viitoarei fabrici de extracţie ulei

Impactul prognozat pentru perioada de construire a instalaţiei va fi minor şi limitat ca

arie. De asemenea, pe perioada de funcţionare a instalaţiei, în condiţii normale de

funcţionare şi ţinând cont şi de amplasare (într-o zonă industrial-urbană), impactul

instalaţiei de extracţie ulei asupra biodiversităţii este redus.

Sursele de poluare în perioada de execuţie pot fi: poluări atmosferice (emisii de NOx,

CO, pulberi, praf) sau fonice (zgomot) datorate execuţiei propriu-zise a lucrărilor,

traficului de şantier şi organizărilor de şantier. Astfel, lucrările de terasamente

determină antrenarea unor particule fine de pământ care pot ajunge în apele de

suprafaţa, manipularea şi punerea în opera a materialelor de construcţii (beton, bitum,

agregate etc.) determină emisii specifice fiecărui tip de material şi fiecărei operaţii de

construcţie sau se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri

din maşinile şi utilajele şantierului care pot afecta ecosistemele acvatice sau terestre.

De asemenea pot apărea deversari de substanţe poluante în sol sau apă datorate

utilizarării şi depozitării necontrolate a substanţelor toxice, inflamabile,

combustibililor, materialelor necesare în procesul de execuţie, depozitarea pe termen

lung a deşeurilor rezultate în procesul de construcţie al obiectivului, care pot produce

poluarea apelor de suprafaţă sau subterane sau a solului şi astfel implicit şi florei sau

faunei.

În vederea diminuării impactului asupra biodiversităţii se vor lua măsurile necesare,

precum: asigurarea unui program sever de supraveghere a lucrărilor şi a locurilor de

depozitare a materialelor utilizate, cu asigurarea unor tehnici de manipulare, transport

şi depozitare corespunzătoare fiecărui produs în parte; colectarea pe sorturi a tuturor

deşeurilor rezultate din activităţile desfăşurate, iar zgomotul produs se va încadra în

limitele admisibile.

Sursele de poluare în perioada de funcţionare sunt:

• emisii de COV care pot afecta ecosistemele terestre din apropiere



160

În vederea diminuării impactului asupra mediului înconjurător si în speţă a florei si

faunei s-a avut in vedere reţinerea solventului utilizat în extracţia uleiurilor vegetale

prin instalarea unor filtre speciale, cu sistem de autocurăţire. De asemenea, în

procesul de extracţie, solventul utlizat, n-hexanul, este recuperat aproape în

întregime, urmele de hexan fiind api recuperate în procesul de desolventizare a

hexanului.

De asemenea, pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă s-au prevăzut

instalaţii de desprăfuire, sisteme de filtrare şi reţinere a poluanţilor.

• deversari/scurgeri de COV care pot de asemenea produce prejudicii biodiversităţii

Pentru a preveni poluarea mediului cu substanţe periculoase, amplasarea

rezervoarelor de hexan se va face parţial subteran, la cca 5 m adancime, iar

manevrarea acestuia se va face în conformitate cu prevederile fişei tehnice,

respectându-se toate normele privind manipularea substanţelor periculoase. De

asemenea, prin construirea unei staţii de epurare, apa tehnologică utilizată în procesul

de extracţie, în urma epurării va respecta NTPA 001/2002, astfel încât ecosistemele

acvatice din zonă nu vor fi afectate.

• zgomotul: activităţiile care se vor desfăşura în cadrul instalaţiei de extracţie nu vor

genera zgomot de natură să perturbe mediul ambiant, acesta încadrându-se în limitele

legale. Nivelul de zgomt calculat la limita incintei este de max. 50 dB(A).

Nivelul zgomotului se încadrează în limitele admise de STAS 10009 – 88.

Astfel se poate concluziona că nu se pune problema afectării zonelor protejate, având

în vedere faptul că amplasamentul studiat se află într-o zonă industrială, ariile

protejate fiind situate la o distanţă considerabilă faţă de viitoarea fabrică :

4.6. PEISAJUL

Peisajul este o porţiune dintr-un spaţiu, este o rezultantă a interacţiunii în timp între

mediu fizic iniţial, exploatarea biologică şi acţiunea omului. Deci la integrarea

elementelor aflate în interacţiune se adaugă dimensiunea istorică, scara vieţii umane,

organizarea societăţii, dezvoltarea acesteia.



161

Fabrica de Extracţie Ulei SCCereal Docks Romania SRL, Timisoara este amplasată

într-o zonă industrială, in intravilanul minicipiului, in prelungirea strazii I. Slavici.

Construcţiile propuse pentru realizarea instalaţiei de extracţie uleiuri vegetale nu

prezintă elemente funcţionale sau de altă natură care ar putea să aducă prejudicii

peisajului din zonă.

Obiectivul analizat se găseşte la o distanţă de circa 500m de locuinţe.

Construirea Fabricii de Ulei nu va afecta contextul existent şi urmăreşte să se

încadreze în logica urbană a zonei, promovînd un aranjament al spaţiilor verzi care

conferă o calitate ambientală sporită nucleului industrial.

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

Mediul social şi economic, ca sistem complex, este o componentă a ierarhiei

sistemelor ecologice. Fiecare sistem socio-economic este echivalent cu un complex

regional sau macroregional de ecosisteme urbane, rurale, complexe industriale,

sisteme tehnice de conversie a potenţialului resurselor energetice în energie utilizabilă

şi antropizate, interconectate prin sisteme de transport şi comunicaţii. Acestea s-au

diferenţiat prin aplicarea pe termen lung a unor politici şi strategii de transformare,

subordonare şi control sau de înlocuire a ecosistemelor naturale şi seminaturale de pe

teritoriul interesat.

Densitatea fluxurilor materiale, energetice şi informaţionale la nivelul infrastructurii

generatoare de bunuri şi servicii, va creşte prin realizarea noului obiectiv, creând un

impact pozitiv social-economic.

Obiectivul analizat va avea un efect benefic asupra factorului socio - uman din zonă,

prin faptul că va asigura noi locuri de munca. Distanţa faţă de locuinte prevazuta

conform reglementarilor din planurile de urbanism este suficienta bunei desfasurari a

activitatii, in conditii de protectie a sanatatii populatiei.

Impactul dat de realizarea acestui proiect, din punct de vedere al condiţiilor de viaţă

se poate lua în considerare doar ca urmare a zgomotului produs pe perioada de

execuţie.



162

Principalele surse de zgomot specifice etapei de construcţie vor fi constituite din:

- funcţionarea utilajelor necesare executării lucrărilor de construcţie;

- traficul din incintă al vehiculelor utilizate pentru transportul materialelor şi a

deşeurilor rezultate.

Pentru reducerea nivelului de zgomot, executantul lucrărilor va lua o serie de măsuri

tehnice şi operaţionale şi anume:

- adaptarea graficului zilnic de desfăşurare a lucrărilor la necesităţile de protejare a

receptorilor sensibili din vecinătate;

- diminuarea la minim a înalţimilor de descărcare a materialelor; oprirea motoarelor

pe timpul efectuării operaţiunilor de descărcare a materialelor. Se face menţiunea ca

în zona în care va fi amplasată investiţia nu sunt zone protejate (rezervaţii, parcuri

naturale, zone tampon etc.) şi zone naturale folosite în scop recreativ (păduri, zone

verzi, parcuri în zonele împădurite, campinguri).

De asemenea, obiectivul analizat în prezenta lucrare nu va avea impact asupra

condiţiilor de viaţă ale locuitorilor (schimbări asupra calităţii mediului, zgomot,

scăderea calităţii hranei).

Poluarea accidentală pe perioada de execuţie, poate apărea cu ocazia accidentelor de

circulaţie ale vehiculelor ce transporta materiale de construcţie, alte produse toxice

sau corozive care pot produce degradări ale solului, ale cursurilor de apă, ale apei

subterane şi ale vegetaţiei.

Riscul poluărilor accidentale în perioada de execuţie este mai mare decât în perioada

de exploatare a obiectivul din cauza specificului traficului de şantier (maşini mari,

încărcate cu materiale de construcţie, cu carburanţi). Pentru micşorarea acestui risc

şantierul va fi semnalizat corespunzător şi vor fi stabilite drumurile pe care utilajele şi

maşinile de transport vor circula.

4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

În zona în care se doreşte a se realiza investiţia nu sunt semnalate valori arheologice,

istorice, culturale, arhitecturale care ar putea fi afectate de lucrările executate. Cu



163

toate acestea, antreprenorul va trebui să-şi asume responsabilitatea ca în cazul în care,

prin lucrările de excavaţii va descoperi elemente arheologice, geologice, istorice sau

de altă natură, care, potenţial, prezintă interes din punct de vedere al moştenirii

istorice, arheologice şi culturale, să întrerupă desfăşurarea acestor lucrări, să

înştiinţeze autorităţile competente în acest domeniu, spre a decide asupra valorii

acestor descoperiri, a măsurilor de conservare necesare, respectiv asupra derulării în

continuare a lucrărilor.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Pentru o bună funcţionare a activităţilor industriale, pentru costuri reduse privind

transportul materiilor prime, materialelor etc. există, în general, preferinţe spaţiale.

Amplasarea obiectivelor industriale este ghidată de propriile sale imperative care

cercetează o localizare optimală care să permită obţinerea unui cost de producţie cât

mai scăzut.

Amplasarea obiectivului industrial a ţinut cont de o serie de factori, cum ar fi:

1. Situarea în apropierea Fabricii de Biodiesel.

2. Forţa de muncă este suficientă în zonă, cererea de locuri de muncă fiind foarte

importantă;

3. Accesul în zonă se realizează cu uşurinţă (apropierea de calea ferată

TimisoaraVest-Cruceni

4. Amplasarea în spaţiul propus şi activitatea desfăşurată nu determină impact

semnificativ asupra mediului înconjurător, obiectivul fiind situat într-o zonă

industrială.



164

6. MONITORIZARE Monitorizarea presupune supravegherea permanentă a

modului de încadrare calitativă a efluenţilor emişi în limitele şi valorile de prag,

prevăzute de legislaţia din domeniul protecţiei mediului, pentru fiecare factor de

mediu (apă, aer, sol).

Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de actiuni:

- supravegherea din partea organelor abilitate si cu atributii de control;

- automonitorizare;

Automonitorizarea are urmatoarele componente:

- monitorizareal emisiilor si calitatii factorilor de mediu;

- monitorizarea ehnologică/monitorizarea variabilelor de proces;

- monitorizarea post-inchidere;

Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii

cu conditiile impuse de autoritatile competente. Automonitorizarea emisiilor consta in

urmarirea concentratiilor de poluanti.

Pe durata execuţiei proiectului se va urmări evaluarea următoarelor aspecte:

- calitatea solului rezultată din excavaţii pentru a se decide asupra locaţiilor de

depozitare a acestuia. Prin contractele de antrepriză încheiate de beneficiar, aceasta

este sarcina contractuală a executantului.

- nivelul emisiilor din aer, pentru a servi ca probe martor în timpul monitorizării

impactului proiectului

- calitatea solului din zona riverană pentru a servi ca probe martor în timpul

monitorizării impactului proiectului

- nivelul zgomotului la limita amplasamentului în perioada de execuţie a lucrărilor de

excavaţii.

În perioada de funcţionare, activitatea de monitorizare a calitatii mediului se va

organiza în cadrul fabricii şi în colaborare cu un laborator terţ acreditat.

Monitorizarea emisiilor se va realiza prin laboratorul societăţii S.C. Laceca S.A. care

va preleva probe de aer şi apă pentru a stabili nivelul emisiilor



165

de poluanţi din cadrul activităţilor din incinta fabricii. De asemenea se va realiza o

monitorizare a calităţii apei în laboratorul fabricii. Prin construirea unei staţii de

epurare pe amplasament, apele uzate vor fi epurare în conformitate cu cerinţele

NTPA 001/2005.

Monitorizarea substanţelor chimice

În cadrul amplasamentului se va avea în vedere prevenirea şi tratarea tuturor emisiilor

de la depozitarea, transferul şi manevrarea substanţelor chimice – a n-hexanului.

În acest sens, la proiectarea rezervoarelor de hexan s-a avut în vedere respectarea

principiul zero emisii în limita posibilă: pentru detecţia de gaze explozibile, în cuva

rezervoarelor de hexan se prevede realizarea unui sistem de detecţie şi alarmă,

precum şi detectoare de temperatură, detectoare de fum şi foc. La apariţia unui

pericol sau incendiu se vor acţiona butoanele de alarmare în conformitate cu Planul

nr.0812.00-36-6024-R/E-01 de amplasare şi sistem de detecţie şi monitorizare

incendiu şi gaze.

7. SITUAŢII DE RISC

Managementul riscului de mediu este unul dintre aspectele importante abordate în

legislaţia românească ce are în vedere stabilirea unor politici de mediu care să asigure

o dezvoltare durabilă. În esenţă, acesta constă în identificarea eventualelor riscuri de

poluări, stabilirea probabilităţilor de apariţie, factorii de mediu susceptibili a fi

impactaţi, precum şi modalităţi de prevenire şi control pentru aceste riscuri.

Metodologia de identificare a riscului cuprinde în general trei categorii din care fac

parte:

b) metode comparative

c) metode fundamentale

d) metode bazate pe diagrame logice

Evaluarea riscurilor de mediu reprezintă o metodă ştiinţifică de evaluare a riscurilor

asociate substanţelor, activităţilor, stilurilor de viaţă şi fenomenelor naturale



166

periculoase, care pot avea efecte păgubitoare pentru mediu sau pentru sănătatea

umană.

În acest sens, se face o distincţie între termenii de:

• hazard – posibilitatea producerii unor consecinţe ale unui eveniment sau combinaţii

de circumstanţe, care pot aduce prejudicii sănătăţii umane şi/sau mediului

şi

• risc – probabilitatea concretă de producere a unui efect într-un interval de timp dat

sau în circumstanţe date, sau a unei combinaţii de consecinţe dublată de

probabilitatea de apariţie a consecinţei.

7.1. Prezentarea situaţiilor de risc

Amplasamentul studiat nu este situat într-o zonă inundabilă iar din punct de vedere

seismic amplasamentul se încadrează astfel:

In conformitate cu normativul P100-92 zona studiata se afla in zona seismica D cu

urmatoarele caracteristici:

coeficient de seismicitate Ks= 0,16

perioada de colt Tc= 1,0s

grad de seismicitate echivalent 7,5

Cel mai important factor de risc natural pentru zona studiata il constituie cutremurele

si situarea localitatii pe falia seismica activa. In acest sens este obligatoriu ca noile

constructii sa fie concepute respectand toate masurile antiseismice prevazute in

normativele in vigoare.

Principalele activităţi ce se vor desfăşura în cadrul procesului de construire a fabricii

de extracţie uleiuri vegetale şi a funcţionării acesteia vor fi:

- achiziţionarea materialelor de execuţie şi a utilajelor necesare realizării investiţiei;

- efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj utilaje tehnologice;

- efectuarea de probe tehnologice pe instalaţie;

- curăţirea zonei de lucru prin eliminarea deşeurilor metalice şi nemetalice generate în

timpul construcţiei.



167

- desfăşurarea procesului tehnologic propriu – zis de fabricare uleuri vegetale;

Aceste activităţi pot implica următoarele riscuri:

Risc pentru salariaţi :

- riscul datorat agenţiilor fizici (zgomot şi vibraţii, lucru la înălţime, etc.)

- riscul datorat agenţilor chimici (substanţe periculoase care în contact cu pielea,

ochii, etc. pot produce vătămări grave).

Risc de producere a unor poluări accidentale a factorilor de mediu apă sau aer.

Risc de producere a exploziilor şi a incendiilor.

7.1.1. Riscul datorat zgomotului şi vibraţiilor Conform art. 594 din Ordinele nr.

508 / 2002 şi nr. 933 / 2002 privind aprobarea Normelor generale de protecţie a

muncii, limita maximã admisã la locurile de muncã pentru expunere zilnică la zgomot

este de 57 dB (A).

Sursele de zgomot şi vibraţii din instalaţia de extracţie ulei sunt multiple şi sunt

generate de motoare, maşini şi echipamente ce au elemente în mişcare, dintre acestea

enumerându-se în mod special: compresoarele, ventilatoarele, generatoarele etc.

Sursele de zgomote din cadrul instalaţiei de extracţie ulei pot fi generate şi de

motoarele sistemelor de agitare, pompe centrifuge şi pompe vacuum.

Personalul angajat va purta echipament de protectie corespunzator in sectorele

fabricii unde este depasita aceasta limita maximã admisã la locurile de muncã pentru

expunere zilnică la zgomot , de 57 dB (A).

7.1.2. Riscul datorat folosirii substanţelor toxice şi periculoase

Se consideră substanţă cu efect poluant numai acea substanţă care produce un efect

măsurabil asupra subiecţilor ecosistemului, iar concentraţia maximă admisibilă este

limita de la care prezenţa acesteia ar produce efecte ireversibile în lanţul trofic.

Influenţa poluării asupra sănătăţii omului se poate manifesta mai mult sau mai

puţin favorabil prin efectele toxice care depind de:

- tipul şi caracteristicile substanţelor poluante (toxicitate, concentraţie, timpul de

expunere etc.);

- componentele biocenozei şi caracteristicile lor;



168

- vârsta, sexul, starea de sănătate;

- particularităţile individuale care conferă o rezistentă mai mare sau mai mică

subiecţilor.

- factorii climatici: temperatura, umiditatea atmosferică;

În cadrul procesului tehnologic de extracţie uleiuri vegetale se va utiliza n-hexan.

Această substanţă prezintă următoarele caracteristici:

Descriere

Formula moleculară

Masa moleculară

Densitate

Punct de fierbere

Punct de topire

Presiune vapori

Solubilitate

Factor de conversie

Lichid inclor, gaz

C6H

14

86.10

0.660 g/cm 20°C

68.95 °C

- 95.3 °C

150 Torr 25°C

Insolubil în apă, solubil în solvenţi organici,

foarte solubil în alcool

1 ppm = 3.52 mg/mc 25°C

7.2. Evaluarea pericolelor

Clase de pericol:

Satisfăcător < 0,5 Mic 0,51 – 0,6

Mediu 0,61 – 0,7 Ridicat 0,71 – 0,8

Foarte ridicat 0,81 – 0,9 Extrem de ridicat 0,91 – 1,0

Analiza pericolelor care ar putea apărea în timpul desfăşurării activităţilor curente în

cadrul procesului tehnologic de extracţie uleiuri, a condos la nivelul de pericol

NP = 0,53.

Nivelul de pericol al activităţilor ce se vor desfăşura în cadrul instalaţiei de

extracţie ulei SC Cereal Docks Romania SRL se înscrie în clasa de pericol mic.



169

7.3. Măsuri pentru prevenirea situaţiilor de risc

a) Măsuri pentru reducerea zgomotului şi vibraţiilor

La nivelul întregii unităţi, reducerea efectelor negative ale zgomotului şi vibraţiilor se

realizează prin adoptarea unor măsuri specifice, cum sunt:

1. Măsuri tehnice: dotarea echipamentelor cu carcase fonoizolante; ecranarea surselor

de zgomot. Ventilatoarele de evacuare aer viciat din halele de extracţie, precum şi

ventilatoarele de aspiraţie aer de compensare, amplasate în exteriorul halei, în aer

liber; vor fi prevăzute cu amortizoare de zgomot şi carcasă de protecţie. De

asemenea, traficul auto de incintă nu va reprezenta o sursă de disconfort pentru

zonele locuite, având în vedere reducerea vitezei acestora la 5 km/oră.

2. Măsuri organizatorice: purtarea de către muncitori a protecţiilor auriculare şi

folosirea după caz a antifoanelor, a mănuşilor sau palmarelor pentru prinderea

utilajelor zgomotoase; acordarea de pauze la intervale scurte de timp, în încăperi fără

zgomot.

3. Măsuri de ordin social: norme pentru limite de muncă în mediul zgomotos; crearea

de condiţii microclimatice şi de ambianţă agreabilă;

4. Măsuri de protecţie a sănătăţii salariaţilor: examinarea psihologică şi medicală

pentru salariaţii care lucrează în condiţii de zgomot impulsiv, etc.

Activităţile ce se vor desfăşura în cadrul instalaţiei de extracţie ulei nu vor genera

zgomot de natură să perturbe starea de sănătate şi mediul ambiant.

În condiţii normale de funcţionare, se estimează că zgomotul produs de sursele

potenţiale poluatoare fonic din noua activitate ce se propune prin realizarea priectului

nu va depăşi nivelul admis de 57dB(A) nivel acustic echivalent continuu pe

săptămâna de lucru în conformitate cu Ordinul privind aprobarea Normelor generale

de protecţie a muncii.

b) Asigurarea stării de sănătate a angajaţilor

Obiectivele managementului privind asigurarea stării de sănătate a angajaţilor

cuprinde:



170

- respectarea Legii Protecţiei Muncii nr. 90/1996 republicată, Normelor Generale de

Protecţie a Muncii (N.G.P.M.), aprobate prin Ordinul M.M.S.S. nr. 508/2002 şi

Ordinul M.S.F. nr. 933/2002;

- perfecţionarea dotărilor pentru protecţia muncii;

- asigurarea asistenţei medicale, a examenului medical la angajare şi a controlului

periodic a stării de sănătate a angajaţilor, în conformitate cu N.G.P.M. / 2002.

Evitarea pericolelor presupuse de substanţele toxice şi periculoase vehiculate pe

amplasament se realizează prin respectarea strictă a normelor de protecţia muncii şi

PSI şi a prevederilor regulamentelor de funcţionare a instalaţiilor care le

utilizează sau le generează.

În conformitate cu prevederile Legii Protecţiei Muncii nr. 90/1996, societatea

stabileşte programul de protecţie şi igienă a muncii, precum şi măsurile tehnice,

sanitare şi organizatorice de protecţie a muncii, corespunzător condiţiilor de muncă şi

factorilor de mediu specifici unităţii.

Substanţa periculoasă care se utilizează în proces este hexanul.

În vederea prevenirii degajării şi acumulării vaporilor organici la locul de muncă,

încă din faza de proiectare a instalaţiei s-au luat următoarele măsuri:

- instalaţia este bine etanşată şi dotată cu sisteme de ventilaţie (cicloane) pentru

recuperarea vaporilor de hexan degajaţi în timpul desfăşurării procesului tehnologic;

- instalaţiile în care se vehiculează hexanul sunt dotate cu sisteme de detecţie a

vaporilor toxici;

- rezervoarele de hexan (6 X 80 mc) sunt etanşe, semiîngropate;

Laboratorul de mediul al S.C. Laceca S.A., pe baza acordului de principiu va urmări

prin analize periodice nivelul de poluanţi de la nivelul amplasamentului.



171

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

S.C. TELLUS ADVISER SRL Timisoara, ca elaborator al raportului la studiul de

evaluare a impactului asupra mediului nu a întâmpinat dificultăţi practice sau tehnice

pe parcursul realizării acestui studiu.

S.C. CEREAL DOCKS ROMANIA SRL, in calitate de beneficiar si S.C.

EURODESING Favero & Milan S.R.L. in calitate de proiectant general si contractant

al lucrarii au răspuns cu promptitudine, pe parcursul derulării evaluarii, la toate

cerinţele elaboratorului studiului.

Deplasările în teren, care s-au realizat de către reprezentanţii desemnaţi, în vederea

preluării de date pentru elaborarea lucrării, s-au finalizat cu:

vizitarea amplasamentului obiectivului şi a vecinătăţilor acestuia;

punerea la dispoziţia elaboratorului a următoarelor date privind: tehnologia adoptată,

consumuri specifice de materii prime şi utilităţi, modalităţi de alimentare cu materii

prime şi utilităţi, depozitarea materialelor folosite, modalităţi de evacuare a deşeurilor

şi a apelor uzate, date constructive referitoare la ventilaţie, staţie de epurare, etc.;

discuţii cu specialişti din cadrul S.C. Cereal Docks Romania SRL si S.C.

EURODESING Favero & Milan S.R.L pentru lămurirea neclarităţilor.

Societatea comercială Cereal Docks Romania SRL va implementa o politică de

mediu in cadrul noii fabrici de extractie si rafinare uleiuri vegetale şi va manifesta

receptivitate în privinţa cerinţelor de protecţia mediului ce se impun pentru

prealizarea unei dezvoltari durabile pe amplasamentul studiat .



172

9. REZUMAT NETEHNIC

9.1. Structuri şi construcţii

Proiectul analizat constă în “Construire Fabrică Extracţie Ulei Vegetale”, în

municipiul Timisoara. Terenul destinat acestei investiţii are o suprafaţă de 142000 mp

şi se află în proprietatea S.C. Cereal Docks Romania SRL.

Fabrică de Extracţie Ulei va fi amplasată în judeţul Timis localitatea Timisoara, str.

Ion Slavici f.n. in prelungirea acesteia, şi va avea ca profil de activitate producerea şi

comercializarea uleiurilor vegetale din seminte de floarea soarelui, rapiţă şi soia. Se

preconizează ca investiţia să se realizeze în semestrul II al anului 2011 şi trimestrul I

al anului 2012.

Valoarea estimativă a lucrărilor de este de 20.000.000 Euro, din care 2.500.000 Euro

sunt alocaţi protecţiei mediului.

Fabrica de Extracţie Ulei SC Cereal Docks SRL va avea un regim de funcţionare de

8000 ore/an cu o capacitate de prelucrare de 1000 t seminţe floarea soarelui şi rapiţă

per zi şi 1000 t boabe soia per zi. Pentru obţinerea uleurilor finite (172500 t/an) se va

folosi o instalatie integrata de extracţie ulei destinată extracţiei uleiurilor de floarea

soarelui , rapiţă şi soia. In instalaţia de extracţie integrata procesele se vor realiza în

sistem închis, etanş pentru a se evita dispersia poluanţilor în mediu.

Aprovizionarea cu materii prime (seminţe de rapiţă, floarea soarelui şi boabe soia): se

realizează prin intermediul a două benzi auto şi una CF.

Depozitarea seminţelor se va reliza în silozuri galvanizate cu o capacitate totală de

80.000 t.

După depozitare începe procesul de producţie. Acesta cuprinde:

- precurăţirea şi curăţirea seminţelor: etapă ce presupune o succesiune de procese

mecanice de descojire, eliminare a pietrelor, nisipului şi a impurităţilor.

Seminţele tratate vor fi transportate la unitatea de pre-presare. Seminţele exfoliate sau

zdrobite sunt încălzite cu abur într-un aparat cu funcţionare continuă. În acelaşi timp

are loc uscarea seminţelor, vaporii de apă formaţi prin uscare fiind evacuaţi printr-o

conductă de aspirare producându-se un effect considerabil de uscare. După tratarea



173

mecanică şi termică, seminţele sunt presate la rece într-o presă de fricţiune, unde se

separă ulei brut. Uleiul brut se filtrează şi se depozitează în rezervoare. Turta de

seminţe împreună cu resturile rezultate de la filtrarea uleiului sunt dirijate către

instalaţia de extracţie.

- extracţia uleiului cu n-hexan: uleiul conţinut în turtă este extras folosind drept

solvent n-hexanul. Instalaţia de extracţie este prevăzută cu sistem de ventilaţie care

este conectat la un echipament de răcire, unde se va realiza condensarea vaporilor de

solvent. Solventul utilizat va fi recuperat şi recirculat în proces. În urma extacţiei se

vor obţine ulei brut şi ca subprodus - şrot, care va fi utilizat ca furaj. Uleiul extras este

depozitat în rezervoare de ulei, cu o capacitate totală de stocare ulei este de 7386 mc,

iar sorturile de şrot din seminţe de floarea soarelui, rapiţă sau soia vor fi depozitate

într-o construcţie metalică, compartimentată

Instalaţie de extracţie este astfel proiectată încăt consumul de energie utilizată să fie

redus la minim.

9.2. Deşeuri

În perioada de construcţie vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:

- resturi vegetale de la curăţirea terenului şi material de decopertare rezultat în urma

săpăturilor

- deşeuri provenite din materiale de construcţii ca urmare a activităţii de construcţii şi

montaj – vor fi colectate şi predate centralizat la unităţi specializate în colectarea

acestor tipuri de deşeuri;

- deşeuri menajere provenite de la personalul muncitor, care vor fi eliminate de pe

amplasament de către agentul de salubrizare din zonă, pe bază de contract de prestări

servicii.

După punerea în funcţiune a fabricii, din procesul tehnologic nu vor rezulta deşeuri

periculoase. Acestea vor fi de tipul: coji, paie şi tocătura fină de boabe, fiind

depozitate temporar în containere şi valorificate ca hrană pentru animale. Deşeurile

menajere, uleiul uzat, bateriile provenite de la lanterne, plasticul şi cartonul vor fi

stocate corespunzător şi vor fi preluate de societăţi autorizate.



174

9.3. Apa

Alimentarea cu apă în scop tehnologic şi menajer se va asigura din sursă proprie prin

forarea a 2 puţuri de adancime. Apa din foraje va fi supusă unui proces de tratare

pentru a se asigura calitatea pentru apa menajeră şi apa demineralizată, utilizată ca

apă de completare la turnul de răcire, apă pentru instalaţia de produs abur şi apă

recirculată.

Evacuarea apelor se realizează sistematizat, prin intermediul următoarelor reţele :

canalizare menajeră, canalizare meteorică şi canalizare industrială. Apele provenite

de la instalaţiile sanitare vor fi colectate în reteaua interna proprie si trimise in doua

statii de epurare monobloc. Apele meteorice vor fi colectate de pe suprafeţele pavate

şi acoperişul clădirilor şi dirijate printr-o reţea de canalizare interioară într-un bazin

de retenţie cu o capacitate de 500mc. Apele uzate tehnologice rezultate de la

sectoarele de producţie vor fi colectate de o reţea de canalizare interioară şi dirijate

spre staţia de epurare ape industriale. Apele rezultate în urma epurării, vor fi evacuate

in emisar canalul ANIF din zona planului . În vederea asigurării unui grad sporit de

protecţie a mediului, apele epurate de pe amplasament se vor încadra în prevederile

Normativului NTPA 001/2005.

Pentru protecţia apelor se vor implementa următoarele măsuri:

- asigurarea unui management riguros, cu responsabilităţi clar stabilite pentru toate

activităţile care folosesc produse ce ar putea afecta calitatea apelor evacuate;

- controlul periodic al instalaţiilor de alimentare cu apă; verificarea etanşeităţii

acestora, remedierea operativă a defecţiunilor;

- instituirea unui program de gospodărire judicioasă a volumelor de apă vehiculate în

instalaţiile societăţii, pentru a se reduce debitele consumate, respectiv, debitele de ape

uzate evacuate la reţeaua de canalizare;

- controlul stării tehnice şi a funcţionării reţelei de canalizare din interiorul incintei;

curăţarea periodică a reţelei de canalizare a apelor evacuate din incintă;



175

- asigurarea funcţionării corecte a tuturor instalaţiilor din grupurile sanitare, astfel

încât să se asigure evacuarea şi diluţia corespunzătoare a apelor uzate provenite din

această zonă;

- monitorizarea calităţii apei prin analize de laborator in laboratorul propriu si in

laborator acreditat;

9.4. Aerul

Execuţia lucrărilor de construire a fabricii de extracţie ulei constituie, pe de o parte, o

sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursă de emisie a poluanţilor specifici

arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor

necesare efectuării acestor lucrări, cat şi ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei construcţiei, sunt asociate lucrărilor de

excavare, de manipulare şi punere în opera a pământului şi a materialelor de

construcţie, de nivelare şi taluzare, precum şi altor lucrări specifice de construcţii

montaj profile metalice.

În timpul exploatării, sursele continue de emisii sunt constituite din emisiile de gaze

arse provenite de la arderea gazului metan în cele 3 generatoare de abur, care vor fi

dispersate în atmosferă prin coşuri separate cu Hcos = 8 ÷ 10 m şi de la gazele arse de

la arzătoarele cu aer cald de la uscătoarele de seminţe.

Pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă s-au prevăzut instalaţii de

desprăfuire, sisteme de filtrare şi reţinere a poluanţilor.

Proiectul prevede montarea unor detectoare de fum şi foc (11 buc), care vor fi

amplasate în clădirile camerei de comandă, clădirile secţiilor de extracţie, laborator.

Sistemul de ventilaţie are două componente:

- sistem de ventilaţie pentru evacuare aer viciat - va asigura un microclimat

corespunzător conform legislaţiei în vigoare, prin eliminarea urmelor de hexan

din procesul de producţie. Gurile de extracţie vor fi racordate prin tubulatură la un

ventilator de evacuare. Gurile de extracţie vor fi dotate cu rame cu jaluzele ce se



176

deschid automat de către detectorii de hexan. Comanda automată va fi dublată de

comanda manuală.

- sistem de evacuare fum şi gaze fierbinţi - va funcţiona în caz de incendiu şi va

asigura eliminarea fumului şi a gazelor fierbinţi din interiorul halei.

9.5. Solul

Poluarea solului este considerată ca o consecinţă a unor practici necorespunzătoare

privind indepărtare şi depozitarea la intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea

omului, a deşeurilor industriale sau utilizării necorespunzătoare a unor substanţe

chimice.

Probabilitatea poluarea solului prin realizarea instalaţiei de extracţie ulei este

minima.

Sursele potenţiale de poluare a solului datorită construirii şi funcţionării obiectivului

analizat vor fi reprezentate de: activităţi de construcţie şi activităţi de transport a

materialelor necesare construirii obiectivelor analizate (în perioada de construcţie) şi

activităţi de transport în incinta amplasamentului (în perioada de funcţionare).

Se apreciază că pot interveni modificări în calitatea solului şi subsolului, care în

prezent nu prezintă deteriorări. O problemă ar putea fi depozitarea ilegală pe

sol a deşeurilor rezultate de la activităţile desfăşurate în perioada de execuţie.

Din activitatea care se va desfăşura în cadrul instalaţiei de extracţie ulei se pot

identifica următorii poluanţi care ar putea afecta calitatea solului şi subsolului în zona

unităţii:

- posibila infestare a solului şi apei freatice prin scurgeri accidentale din reţeaua de

canalizare;

- posibile scurgeri de ulei sau de n-hexan;

- depozitarea necorepunzătoare a deşeurilor menajere şi a celor industriale;

În vederea asigurării protecţiei solului în timpul funcţionării fabricii, prin proiect se

prevăd următoarele lucrări care reduc posibilitatea şi sursele potenţiale de poluare:

- impermeabilizarea prin betonare şi rostuirea platformelor fabricii, precum şi

utilizarea unor geomembrane protectoare;



177

- amplasarea rezervoarelor de depozitare a solventului utilizat în cuvă betonată,

impermeabilizată, semiîngropată;

- amplasarea rezervoarelor de depozitare a uleiului pe platformă betonată,

impermeabilizată, prevăzută cu dig de retenţie;

- realizarea canalizării pe categorii de scurgeri (pluvială, industrială, menajeră) şi

dirijarea acestora prin separatoare (de grăsimi şi hidrocarburi) la bazinul de retenţie

ape pluviale, bazinele vidanjabile şi respectiv la staţia de epurare ape uzate.


Impactul asupra biodiversităţii a viitoarei fabrici de extracţie ulei este minor şi limitat

ca arie. Nu sunt necesare măsuri suplimentare, pentru protecţia acestui parametru de

evidenţiere ecologică a zonei. Nu se pune problema afectării zonelor protejate, având

în vedere faptul că amplasametul studiat se află într-o zonă industrială. Deşi pe

teritoriul judeţului Timis se găsesc zone protejate, cu peisaje sau specii de plante

deosebite, în zona în care urmează a fi amplasat obiectivul, nu au fost identificate

specii vegetale sau animale protejate.

9.7. Peisajul

Construirea Fabricii de Ulei nu va afecta contextul existent şi urmăreşte să se

încadreze în logica urbană a zonei, promovînd un aranjament al spaţiilor verzi care

conferă o calitate ambientală sporită nucleului industrial.

Construcţiile propuse pentru realizarea instalaţiei de extracţie uleiuri vegetale nu

prezintă elemente funcţionale sau de altă natură care ar putea să aducă prejudicii

peisajului din zonă.

Obiectivul analizat se găseşte într-o zonă industrială, partial afectata de linii CFR si

cu conexiuni importante rutiere cat si de cale ferata.


Obiectivul analizat va avea un efect benefic asupra factorului socio - uman din zonă,

prin faptul că va asigura noi locuri de munca contribuind la dezvoltarea industrială a

zonei Tmisoarei-Parcul industrial Freidorf. Acesta nu va avea impact nrgativ asupra



178

condiţiilor de viaţă ale locuitorilor (schimbări asupra calităţii mediului, zgomot,

scăderea calităţii hranei).


În zona în care se doreşte a se realiza investiţia nu sunt semnalate valori arheologice,

istorice, culturale, arhitecturale care ar putea fi afectate de lucrările executate. Cu

toate acestea, antreprenorul va trebui să asume responsabilitatea ca în cazul în care,

prin lucrările de excavaţii va descoperi elemente arheologice, geologice, istorice sau

de altă natură, care, potenţial, prezintă interes din punct de vedere al moştenirii

istorice, arheologice şi culturale, să întrerupă desfăşurarea acestor lucrări, să

înştiinţeze autorităţile competente în acest domeniu, spre a decide asupra valorii

acestor descoperiri, a măsurilor de conservare necesare, respectiv asupra derulării în

continuare a lucrărilor

9.10. Analiza alternativelor

În cazul acestui proiect nu au fost alte opţiuni. Amplasamentul este liber şi

beneficiază de facilităţile oferite de reţelele de distribuţie a utilităţilor aflate in

apropierea amplasamentului proiectului. De asemenea, în alegerea locaţiei s-a avut în

vedere şi vecinătatea cu Calea Ferata Timisoara-vest-Cruceni si viitoarea centura a

Timisoarei.

Amplasarea obiectivului industrial a ţinut cont de o serie de factori, cum ar fi:

a. Situarea în vecinătatea cu Calea Ferata Timisoara-vest-Cruceni si viitoarea centura

a Timisoarei.

b. Forţa de muncă este suficientă în zonă, cererea de locuri de muncă fiind foarte

importantă;

c. Accesul în zonă se realizează cu uşurinţă din prelungirea str.Ion Slavici, prin

largirea acesului existent si printr-un accesnou propus.

d. Amplasarea în spaţiul propus şi activitatea desfăşurată nu determină impact

semnificativ asupra mediului înconjurător, obiectivul fiind situat într-o zonă

industrială.



179

9.11. Monitorizare

Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de actiuni:

- supravegherea din partea organelor abilitate si cu atributii de control;

- automonitoring.

Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii

cu conditiile impuse de autoritatile competente. Automonitoringul emisiilor consta in

urmarirea concentratiilor de poluanti.

Pe durata execuţiei proiectului se va urmări evaluarea următoarelor aspecte:

- calitatea solului rezultată din excavaţii pentru a se decide asupra locaţiilor de

depozitare a acestuia. Prin contractele de antrepriză încheiate de beneficiar, aceasta

este sarcina contractuală a executantului.

- nivelul emisiilor din aer, pentru a servi ca probe martor în timpul monitorizării

impactului proiectului

- calitatea solului din zona riverană pentru a servi ca probe martor în timpul

monitorizării impactului proiectului

- nivelul zgomotului la limita amplasamentului în perioada de execuţie a lucrărilor de

excavaţii.

În perioada de funcţionare, activitatea de monitorizare a calitatii mediului se va

organiza în cadrul fabricii şi în colaborare cu un laborator terţ acreditat.

Monitorizarea emisiilor se va realiza prin laboratorul unei societati acreditate care va

preleva probe de aer şi apă pentru a stabili nivelul emisiilor de poluanţi din cadrul

activităţilor din incinta fabricii.

9.12. Situaţii de risc

Prin risc – probabilitatea concretă de producere a unui efect într-un interval de timp

dat sau în circumstanţe date, sau a unei combinaţii de consecinţe dublată de

probabilitatea de apariţie a consecinţei.

Principalele situaţii de risc sunt deversări/scurgeri de ulei, emisii de hexan, scurgeri

de hexan, incendii sau explozii. Pentru evitarea acestora se vor lua măsurile necesare:

sistem de detectie fum şi vapori de hexan, rezervoarele vor fi constituite din materiale



180

corespunzătoare, manipularea şi depozitarea substanţelor se vor face în conformitate

normele de muncă, se vor respecta toate prevederile fisei tehnice.

9.13. Concluzii şi recomandări

Soluţia tehnologică adoptată pentru realizarea proiectului „Construire Fabrică de

Extracţie Ulei Timisoara, SCCereal Docks Romania SRL” asigură condiţii optime de

implementare şi dezvoltare durabila a proiectului.

Având în vedere amplasamentul fabricii de ulei şi poluanţii pe care ea îi va elimina,

considerăm că impactul noii investiţii, combinat cu cel al activităţilor deja existente

în apropiere, se va manifesta în principal pe platforma industrială precum şi pe o zonă

de cca. 200-300 m de la limita incintei, pe direcţia vânturilor dominante. În acest caz,

eventualele emisii de poluanţi nu se vor îndrepta asupra oraşului. pele uzate

tehnologice care se vor evacua de pe amplasament, reprezintă apa care se găseşte

iniţial în materia primă, apă care a fost introdusă în timpul procesului tehnologic şi

apă de răcire. Încărcarea specifică în poluanţi a acestei ape se va încadra în

prevederile legislative în vigoare, datorită măsurilor tehnologice de purificare a apei,

care includ: separatoare de ulei pe circuitul de canalizare a halelor de producţie, o

instalaţie de epurare ape uzate. În acest mod apele epurate vor respecta NTPA

001/2005.

Emisiile de gaze poluante, rezultate de la arderea combustibililor gazoşi, în cazanele

de producere a aburului tehnologic, sunt emisii care se încadrează în limitele

legislaţiei naţionale actuale. Emisiile de COV, datorate utilizarii hexanului in

procesul de extracţie, se vor conforma legislaţiei în vigoare, garanţia realizării acestui

fapt fiind utilizarea unei instalaţii în flux continuu, cu o automatizare avansată, cu

dotări tehnice care controlează şi elimină urmele de solvent (hexan) din orice produs

şi subprodus rezultat, cu recuperarea hexanului. Pentru eliminarea emisiilor de

pulberi, rezultate de la operaţiile de precurăţare, curăţare şi separare a cojilor de

miezul tehnologic, se utilizează instalaţii şi utilaje dotate cu site şi cu baterii de

cicloane, ceea ce asigură o separare avansată a aerului de particulele de praf. Prin

utilizarea acestui tip de instalaţii de prelucrare a materiilor prime, nu se va elimina



181

nici un poluant care poate ajunge în sol. Acest lucru este garantat de fluxul

tehnologic, care prevede valorificarea integrală a materiilor prime intrate la prelucrare

şi valorificarea integrală sub formă de produse finite/subproduşi. Păstrarea materiilor

prime şi a materialelor auxiliare, se face în magazii, silozuri, rezervoare, care vor

elimina complet posibilitatea contactului cu solul. De asemenea, prin măsurile de

protecţie luate pentru evitarea poluării celorlalţi factori de mediu, se protejează

implicit şi solul.

Elaborator, SC TELLUS ADVISER SRL TIMISOARA

„construire corp administrativ Și depozite agricole ...apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents