obiectivul: realizare central ă electric ă fotovoltaic ă împrejmuire,...

REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC

0

Obiectivul: Realizare centrală electrică fotovoltaică, împrejmuire, utilități și racord electric

ELABORATOR : S.C. TELLUS ADVISER S.R.L. TIMISOARA, Calea Dorobanților, nr. 63, Timisoara Certificat de inregistrare/Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului/ Ministerul Mediului si Padurilor/17.04.2012

BENEFICIAR: S.C. TRUE ENERGY S.R.L. GIROC comuna Giroc, str. Mureș nr.15, judeţul Timiș


1

Certificat de inregistrare/Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului/ Ministerul Mediului si Padurilor/17.04.2012

Obiectivul: REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC

BENEFICIAR: -numele companiei: S.C. TRUE ENERGY S.R.L. GIROC -adresa poștală: comuna Giroc, str. Mureș nr.15, judeţul Timiș -telefon 0741246344, tel./fax 0256454577, [email protected] -numele persoanelor de contact: -director/manager/administrator: SABĂU SORIN-DORU -responsabil pentru protecția mediului: SABĂU SORIN-DORU

Calea Dorobantilor , nr. 63, et.1, cam. 2, Timisoara, jud. Timis Tel . 0356806500; 0723150619; 0722 402 388 Fax 0356454545 E-mail: tellus.adviser@)yahoo.com Cod Unic Înregistrare: 24862305∗Nr. Ordine Registrul Comeţului J35/4304/2008 Cont IBAN: RO23 RNCB 0221 0430 4108 0001 - TREZORERIA TIMISOARA; RO09BRDE360SV77621873600- BRD TIMISOARA


2

S.C. TELLUS ADVISER S.R.L.

Calea Dorobantilor , nr. 63, et.1, cam. 2, Timisoara, jud. Timis

Tel . 0356806500; 0723150619; 0722 402 388 Fax 0356454545

E-mail: tellus.adviser@)yahoo.com

Cod: EA-01.06.2012

Faza : Acord de mediu

LISTA DE SEMNĂTURI

ELABORATORI:

DR. BIOLOG FLORIN PRUNAR

ING . CHIM. CORNELIA MARCU

TELLUS ADVISER


3

CUPRINS

I. Termeni 6

II. Documente şi informaţii legislative care au stat la baza elaborării lucrării 6

A. INFORMATII PRIVIND PP SUPUS APROBARII: 10

A 1. Informaţii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate; 10

A1.1. Incadrare în teritoriu 10

A.1.2. Obiectivele planului 12

A.1.3. Justificarea necesității proiectului 12

A.1.4. Descrierea proiectului 12

A.1.5. Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz): 19

A.1.6. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea 20

A.1.7. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naționale care transpun legislația comunitară 21

A. 2. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70 21

A. 3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP; 23

A. 4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.); 35

A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP; 35

A. 6. Emisii si deşeuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) si modalitatea de eliminare a acestora; 35

A. 7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP (categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri si pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc. 38

A. 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar; 38

A.9. Durata construcţiei, funcţionarii, dezafectării proiectului si eşalonarea perioadei de implementare a PP etc.; 39


4

A.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării PP; 39

A. 11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (in cazul in care autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru); 39

A. 12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar; 39

A. 13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului. 40

B. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PP 40

B.1. Date privind aria naturală protejată 40

B.2. Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor si habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa si in imediata vecinătate a proiectului propus, menţionate in formularele standard al ariei naturale protejate de interes comunitar 45

B.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interescomunitar învecinate 61

B.4.Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar 76

B.5.Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii afectate 77

B.6. Relaţiile structurale si funcţionale care creează si menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar 77

B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management 79

B.8. Descrierea stării actuale si viitoare de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor 79

B.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar. 82

C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI 83

C.1.Tipuri de poluare care poate fi generată de PP 83

C.2.Tipuri de impact asupra factorilor de mediu care pot să afecteze negativ aria protejată 87

C.3. Evaluarea impactului potenţial asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar 92


5

E. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 101

F. MONITORIZAREA IMPACTULUI DE MEDIU 103

G. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE 106

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 108


6

I. Termeni Aviz Natura 2000- actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care contine

concluziile evaluarii adecvate si prin care se stabilesc conditiile de realizare a planului sau proiectului din

punctul de vedere asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmeaza sa fie incluse

in reteaua ecologica Natura 2000;

Arie naturala protejata- zona terestra, acvatica si/ sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special

de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni

biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, specilogice sau de alta natura, cu valoare ecologica,

stiintifica sau cultural deosebita;

Biodiversitate-variabilitatea organismelor vii din ecosisteme terestre si acvatice si din cadrul complexe ecologice din

care fac parte ; diversitatea cuprinde variabilitatea din cadrul speciilor, intre specii si intre/ in cadrul

ecosistemelor;

Evaluarea adecvata-procesul menit sa identifice, sa descrie si sa stabilesca, in functie de obiectivele de conservare si in

conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirect, sinergice, cumulative, principale si secundare

ale oricarui plan ori proiect, care nu are legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii

naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria, in mod individual

ori in combinatie cu alte planuri sau proiecte;

Evaluarea impactului asupra mediului- proces menit sa identifice , sa descrie si sa stabileasca, in functie de fiecare

caz si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte , sinergice, cumulative , principale si

secundare ale uni proiect asupra sanatatii oamenilor si a mediului.

Factor de impact- componenta a activitatii umane, care produce efecte asupra mediului inconjutor.

Mediu- ansamblu de conditii si elemente natural ale Terre: aerul , apa , sol si subsol, toate straturile atmosferice , toate

materiile organice si anorganice, precum si fiinte vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele

enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale;

Zone protejate- zonele naturale sau construite, delimitate geografic si /sau topografic, care cuprind valori de

patrimoniu natural si/ sau cultural si sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specific de conservare

a valorilor de patrimoniu ( conform L. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national-

Sectiunea a III- a- zone protejate).

Protectia atmosferei- urmareste prevenirea , limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii acesteia pentru a evita

manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si a bunurilor materiale.

II. Documente şi informaţii legislative care au stat la baza elaborării

lucrării Legislaţia privind protecţia ariilor protejate în România si armonizata cu legislatia europeana:

• O.M. nr. 552/2003 privind zonarea interioară a parcurilor naționale şi naturale;

• H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, transpune

Directiva SEA 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului;

• H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi zone;

• H.G. nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;


7

• Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului; modificată şi completată de O.U.G.

nr. 114/2007 şi O.U.G. nr. 164/2008;

• O.U.G.nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,

modificată şi completată de OUG 154/2008, transpune Directiva „Habitate" nr.92/43/EEC privind conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice şi Directiva „Păsări" nr.79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice;

• O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului;

• H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice

europene Natura 2000 în România;

• H.G. nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;

• Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte

integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

• Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic;

• H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, transpune Directiva

EIA 97/11/CE de modificare a Directivei 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra

mediului;

• Ord. Nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

• Ord. Nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private

• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

național - secțiunea a III-a – zone protejate;

• Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul publicului la informații participarea publicului la luarea

deciziei şi accesul la justiție în probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998;

În derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activităţi care pot avea efecte semnificative asupra teritoriului

altor state, autorităţile competente pentru protecţia mediului au obligaţia să respecte şi prevederile convenţiilor internaţionale

la care România este parte precum şi alte prevederi ale Parlamentului European.

• Hotărâre nr. 1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei

ecologice europene Natura 2000 în România.

• Directiva Habitate nr. 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, şi Directiva

Păsări nr.79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice au fost transpuse în legislaţia naţională prin O.U.G. nr.

57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu

modificările şi completările ulterioare. La art. 28 din această ordonanţă se prevede că, pentru „orice plan sau proiect care nu

are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul sitului, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria,

singur sau în combinaţie cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra sitului,

în funcţie de obiectivele de conservare ale acestuia.”

Dacă, în ciuda evidenţierii efectelor negative asupra sitului şi în lipsa unei soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie

realizat, din motive imperative de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic, statul membru ia

toate măsurile compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa globală a reţelei Natura 2000. Statul membru informează

Comisia Europeană cu privire la măsurile compensatorii adoptate.

În cazul în care situl respectiv adăposteşte un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente

care pot fi invocate sunt cele legate de sănătatea sau siguranţa publică, de anumite consecinţe benefice de importanţă majoră


8

pentru mediu, sau alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut avizul ComisieiEuropene.

• Directiva SEA 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şiprograme asupra mediului, transpusă prin H.G.

nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede :

- se supun evaluării de mediu toate planurile şi programele care pot afecta ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile

speciale de conservare

reglementate conform O.U.G. 57/2007.

• Directiva EIA 97/11/CE de modificare a Directivei 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si

private asupra mediului, transpusă prin H.G. nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private

asupra mediului, prevede că:

- autorităţile publice pentru protecţia mediului fac o evaluare iniţială a proiectului în care este identificată localizarea

proiectului în raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar.

- pentru orice proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de

interes comunitar, dar care poate afecta în mod emnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte proiecte şi care face obiectul

evaluării impactului asupra mediului, raportul privind impactul asupra mediului include concluziile studiului privind evaluarea

adecvată potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2007

• O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că:

- la proiectarea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a

impactului asupra acesteia.

- această procedură este urmată de avansarea soluţiilor tehnice de menţinere a zonelor de habitat natural, de conservare a

funcţiilor ecosistemelor şi de protecţie a speciilor sălbatice de floră şi faună, inclusiv a celor migratoare.

De asemenea, în O.U.G. nr. 195/2005 se mai prevede că pe suprafaţa ariilor naturale protejate este interzis:

o accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili în scopul practicării de sporturi, cu excepţia

drumurilor permise accesului public, precum şi că

o pe lângă interdicţiile prevăzute în planurile de management şi regulamente, este interzisă exploatarea oricăror resurse

minerale neregenerabile din parcurile naţionale, rezervaţiile naturale, rezervaţiile ştiinţifice, monumentele naturii şi din zonele

de protecţie strictă, zonele de protecţie integrală şi zonele de management durabil ale parcurilor naturale.

Conform art. 28 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007 sunt interzise activităţile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes

comunitar care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care au fost

desemnate ariile respective, atunci când aceste activităţi au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţie şi

conservare a speciilor şi habitatelor.

Pentru protejarea şi conservarea păsărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activităţile din afara ariilor

naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor.

• O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,

cu modificările şi completările ulterioare, prevede zonare internă pentru ariile naturale protejate de interes naţional, astfel:

o zonelor cu protecţie strictă,

o zonelor de protecţie integrală,

o zonelor tampon

- zone de conservare durabilă în parcurile naţionale şi

- zone de management durabil în parcurile naturale,

o zonelor de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.


9

Standarde şi normative privind calitatea factorilor de mediu şi condiţii de evacuare a emisiilor în mediu;

Legea nr.50/1991 privind „Autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor”.

Documentaţii şi informaţii furnizate de titularul planului;

Elemente de proiectare furnizate de proiectantul lucrării ;

Aspecte privind politica UE în domeniul conservării capitalului natural:

Reţeaua Natura 2000 este reţeaua celor mai remarcabile situri naturale din Uniunea Europeană. Obiectivul

acesteia este să contribuie la prezervarea biodiversităţii biologice pe teritoriul celor 27 de ţări ale Europei.

Obiectivul principal al reţelei ecologice europene Natura 2000 este ca aceste zone să asigure pe termen lung

„statutul de conservare favorabilă” a habitatelor şi speciilor de interes conservativ pentru care au fost desemnate siturile

Natura 2000.

Reţeaua Natura 2000 este alcătuită din situri naturale desemnate de fiecare ţară în parte, în conformitate cu

prevederile a doua directive europene, Directiva 79/409/CEE din aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice, pe

scurt “ Directiva Păsări „ şi Directiva 92/43/CEE din 21 mai 1922 privind conservarea habitatelor naturale, precum şi

a faunei şi florei sălbatice , pe scurt „ Directiva Habitate “. Un sit poate fi desemnat în virtutea uneia dintre directivele

menţionate sau a amîndoura, pe baza aceluiaşi perimetru sau a unor perimeter diferite. In acesete directive, sunt

enumerate habitatele naturale şi speciile rare, majoritatea listelor fiind preluate din convenţii internaţionale, cum ar fi

cea de la Berna sau cea de la Bonn ( ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea neagră, cocoşul de munte, linxul, buhaul de

baltă cu burta galbenă, croitorul mare al stejarului etc.).

Reţeaua europeană a siturilor Natura 2000 cuprinde:

- 20.789 de situri desemnate conform Directivei Habitate, adică 55.908.200 ha. Acestea ocupă 12,2 % din suprafaţa

terestră a UE.

- 4.540 de situri desemnate conform Directivei Păsări, adică 44.436.800 ha. Acestea ocupă 9.6 % din suprafaţa terestră a

UE.

Fiecare ţară dispune sau îşi creează o reţea de situri corespunzătoare habitatelor şi speciilor menţionate în

directive. Aceste directive sunt transpuse în legislaţia fiecărei ţări în parte. Acestora le revine sarcina de a desemna o

reţea care să respecte realitatea bogăţiei ecologice a teritoriului lor. Din acest punct de vedere Romania este considerată

întradevăr, drept una dintre cele mai importante ţări europene, datorită mediilor sale naturale şi a speciilor sălbatice, cu

precădere a marilor mamifere (ursul şi altele), a păsărilor, a pădurilor naturale.

Această reţea reprezintă de asemenea, unul din răspunsurile Romaniei la responsabilităţile internaţionale ce îi

revin şi la angajamentele internaţionale, preluate de discursurile responsabililor francezi ( Johannesburg 2002,

conferinţa internaţională pe tema „ biodiversitaţii şi guvernarii “ din Paris, 2005, de exemplu. )

Natura 2000 în Romania : Anii 2006 şi 2007 au constituit un pas istoric pentru implementarea reţelei Natura

2000 în Europa şi în Romania. In aceşti doi ani au fost posibile inventarierea şi transmiterea siturilor ce corespund

obiectivelor fixate pentru habitatele naturale, de floră , de faună, în vederea realizării concrete a integrării în Europa şi

în marea reţea ecologică europeană, pe care o reprezintă Natura 2000.

Siturile de importanţă comunitară şi ariile de protecţie specială avifaunistică incluse în reţeaua ecologică

Natura 2000 acoperă peste 17% din suprafaţa totală a României.


10

A. INFORMATII PRIVIND PP SUPUS APROBARII: A 1. Informatii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia,

informatii privind productia care se va realiza, informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate;

Denumirea planului: Realizare centrală electrică fotovoltaică,

împrejmuire, utilități și racord electric.

Amplasament: teren intravilan de 65.321 mp identificat cu CF nr. 400817 și nr. 400818

Chevereșu Mare, nr. Cad. 400818 respectiv nr. Cad. 400817

Beneficiar / Titularul planului: S.C. TRUE ENERGY S.R.L. GIROC

Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare adecvata S.C. TELLUS ADVISER S.R.L. TIMISOARA, Calea Dorobantilor , nr. 63, et.1, cam. 2, Timisoara, jud. Timis Tel . 0356806500; 0723150619; 0722 402 388 Fax 0356454545 Certificat de înregistrare/Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului/ Ministerul Mediului si Pădurilor.

A1.1. Incadrare în teritoriu

Amplasamentul în cauză se găsește în județul Timiș, în intravilanul comunei Chevereșu

Mare și este alcătuit din două parcele, înscrise în Cartea Funciară nr. 400817 Chevereșu Mare și

respectiv în C.F. nr. 400818 Chevereșu Mare. Terenul are o suprafață totală de 65321mp. Terenul

este proprietate privată, proprietari fiind Jude Ovidiu Cristian și Jude Dana Mihaela, cu drept de

comodat în favoarea S.C. TRUE ENERGY S.R.L., conform contract de comodat anexat

documentației.

Accesul pe teren se face prin intermediul drumului prevăzut prin PUZ aprobat, adiacent

terenului la nord.

Pe terenul propus prin plan s-a elaborat P.U.Z. - PLAN URBANISTIC ZONAL -

CHEVEREȘU MARE- ZONA NORD aprobat de Consiliul Local Chevereșu Mare.


11

Raportul proiectului cu SPA și SCI Lunca Timișului (rosu amplasamentul PP, contur violet limita SPA, contur albastru limita SCI)


12

A.1.2. Obiectivele planului

Valorificarea potențialului privind însorirea în zonă se va face prin realizarea unei centrale

de energie solară cu panouri fotovoltaice care va putea ocupa aproximativ 25% din teren – amprenta

la sol a panourilor fotovoltaice cu o înclinație de 35 de grade și a posturilor de transformare.

Panourile fotovoltaice se vor așeza pe o structură portantă din metal și vor fi orientate spre

sud. Parcul pentru producerea de energie electrica va fi compus in principal din panouri cu module

fotovoltaice fixe, configurate si amplasate conform unei arhitecturi optimizate, astfel încât sa

permită captarea energie solare cu un randament maxim, întreținerea ușoara a instalației si

ocuparea cat mai eficienta a terenului.

Pentru asigurarea accesului pe teren din drumul comunal, se propune construirea unui drum

de acces Pentru asigurarea accesului la centrala electrică și între rândurile cu panouri fotovoltaice,

se va realiza o rețea de drumuri interioare – un drum de acces care pornește din drumul situat la

nordul terenului, care se ramifică spre sud și est în două drumuri interioare. Drumul spre est se va

ramifica la rândul său în două drumuri spre sud. Centrala electrică fotovoltaică va fi astfel împărțită

în patru zone de cele trei drumuri pe direcția nord-sud. Drumurile interioare vor avea o lățime a

carosabilului de 4m, la capătul sudic al drumurilor fiind prevăzute zone mai largi pentru întoarcere.

A.1.3. Justificarea necesității proiectului

Scopul proiectului este valorificarea resurselor regenerabile de energie solară. În cadrul

proiectului se propune realizarea în acest sens a unei centrale electrice cu panouri fotovoltaice, cu o

putere de 2,92MW.

Existența în zonă a unei rețele electrice situată în apropierea amplasamentului proiectului,

accesibilitatea favorizată de prezența drumurilor de acces și dorința investitorului de a dezvolta un

parc fotovoltaic în zonă sunt elemente care au contribuit la demararea proiectului și demonstrează

oportunitatea unei asemenea investiții în zonă.

Necesitatea găsirii unor alternative viabile pentru a oferi energie ieftină și nepoluantă este

stringentă atât la nivel național, cât și local. Proiectul de realizare a capacității de producere a

energiei electrice pe amplasamentul dat răspunde acestei nevoi, contribuind la dezvoltarea unei

rețele de centrale electrice nepoluante – cu emisii zero de CO2, fiind promovate principiile

dezvoltării durabile. În plus, proiectul va duce la creșterea importanței zonei și va contribui la

dezvoltarea localității.

A.1.4. Descrierea proiectului

Proiectul este intocmit in scopul realizării unei centrale electrice fotovoltaice, la un nivel


13

acceptat de catre normele si cerintele unui astfel de stabiliment.

Valorificarea potențialului privind însorirea în zonă se va face prin realizarea unei centrale

de energie solară cu panouri fotovoltaice care va ocupa aproximativ 25% din teren – amprenta la sol

a panourilor fotovoltaice cu o înclinație de 35 de grade și a posturilor de transformare.

Panourile fotovoltaice se vor așeza pe o structură portantă din metal și vor fi orientate spre

sud. Parcul pentru producerea de energie electrica va fi compus in principal din panouri cu module

fotovoltaice fixe, configurate si amplasate conform unei arhitecturi optimizate, astfel incat sa

permita captarea energiei solare cu un randament maxim, întretinerea usoara a instalatiei si

ocuparea cat mai eficienta a terenului.

Pentru asigurarea accesului la centrala electrică și între rândurile cu panouri fotovoltaice, se

va realiza o rețea de drumuri interioare – un drum de acces care pornește din drumul situat la nordul

terenului, care se ramifică spre sud și est în două drumuri interioare. Drumul spre est se va ramifica

la rândul său în două drumuri spre sud. Centrala electrică fotovoltaică va fi astfel împărțită în patru

zone de cele trei drumuri pe direcția nord-sud. Drumurile interioare vor avea o lățime a

carosabilului de 4m, la capătul sudic al drumurilor fiind prevăzute zone mai largi pentru întoarcere.

Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus:

- profilul și capacitățile de producție: funcțiunea – centrală electrică fotovoltaică,

suprafață ocupată la sol de instalație ( panouri + posturi de transformare )– 16692mp, regim

de înălțime – max. 3,5m- postul de transformare, max. 2,5m – panourile fotovoltaice montate pe

structura metalică

- P.O.T maxim propus = 25.55%

- C.U.T maxim propus = 0,25

- Categoria de importanță conform HGR nr. 766/1997 – Categoria de importanta C –

importanță normală

- Clasa de importanță conform NP 100/1992 – clasa de importanță IV

Caracteristicile principale ale instalației de producere energie electrica propuse: Nr.

crt. Descriere date solicitate Simbol U.M. Valoare

PARC FOTOVOLTAIC

1 Putere max. simultană ce poate fi evacuată în SEN de parcul fotovoltaic Ppf KW 2873

2 Puterea instalată totală în panouri fotovoltaice Pi (c.c) KW 2920

3 Puterea activă maximă în invertoare (c.a) Pmax invertor KW 2873

4 Numar panouri - buc 12168

5 Număr invertoare - buc 169

6 Număr panouri/invertor - buc 72


14

Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de

situație și amplasamente):

Plan de incadrare in zonă

Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție etc.)


15

Plan de situatie cu instalația de panouri fotovoltaice și racordul la rețeaua existentă


16

Specificații panouri fotovoltaice


17

Specificații invertor

Structura metalica susținere panouri


18

Tablou de distribuție

Post de transformare

Punct de conexiune


19

Gard împrejmuire

Sistem de supraveghere video si alarma

A.1.5. Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după

caz):

În zona amplasamentului studiat există următoarele instalații electrice:

Cele mai apropiate surse de energie din zonă sunt statia 110/20 kVPadurea Verde


20

(1x16+1x40 MVA) si LEA 20 KV Surgani, Statia110/20 kv Buzias (1x16 MVA) si LEA 20 KV

Bacova.

Linia 20 Kv Surgani este o linie rurala (Imax 77.09A,Imin 28.21A) sectiune 50/mmp( st.1-

st.235 ) in rest 35 mmp .( Ift =175 A/6,1 MVA conf.NTE 401/2003 ptr. o linie 20 kv in exploatare)

Linia 20 Kv Bacova este o linie rurala(Imax 44.98A,Imin 19.77A) sectiune 50/mmp( st.1-

st.40) in rest 35 mmp .( Ift =175 A/6,1 MVA conf.NTE 401/2003 ptr. o linie 20 kv in exploatare)

Incarcarea maxima a statiei Padurea Verde conform inregistrarilor din ziua caracteristica

de iarna 2012 este de 20.05 MW iar vara (2012) incarcarea maxima este de 17.97 MW.

Pe statia Padurea Verde s-au emis ATR-uri ptr diversi producatori care insumeaza o putere

totala de 12.098 MW si sunt in curs de elaborare ATR –uri ptr inca 6.64 MW.

Incarcarea maxima a statiei Buzias (1x16 MVA), conform înregistrărilor din ziua

caracteristică de iarna 2012 este de 5.92 MW iar vara(2012) încarcarea maximă este de 4.85 MW.

Pe statia Buzias s-au emis ATR-uri ptr diversi producatori care insumeaza o putere totala de

1.2125 MW si sunt in curs de elaborare ATR-uri ptr inca 5.4952MW.

A.1.6. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul

investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea

Capacitatea electrică fotovoltaică se va racorda la rețeaua de energie electrică existentă. Se

va extinde rețeaua electrică din zonă până la terenul studiat. Rețeaua de distribuție a energiei

electrice va fi de 20KV, cu putere maximă de transport de 3MVA. Puterea parcului fotovoltaic va fi

de 2.92MW.

Panourile fotovoltaice sunt confecţionate din celule fotovoltaice. Aceste celule fotovoltaice

sunt făcute din straturi de materiale semiconductoare. Energia solară ajunsă pe suprafaţa panoului

solar fotovoltaic, creează un câmp electric între aceste straturi şi astfel se produce curent electric.

Intensitatea luminii determină cantitatea curentului produs.

Panourile fotovoltaice sunt montate in siruri duble pe rame rigide cu inclinarea modulelor in

raport cu planul orizontal la 35 de grade. De la sirurile de module solare se vor poza cabluri

electrice pana la cutiile de jonctiune care realizeaza si protectia la supratensiuni atmosferice.

Transformarea tensiunii continue in tensiune alternativa se realizeaza cu ajutorul invertoarelor.

Fiecare invertor este echipat cu protectii la scurtcircuit si la suprasarcina atat pe intrarea de curent

continuu cat si pe iesirea in curent alternativ. Invertoarele sunt conectate la o retea de comunicatie

pentru monitorizarea parametrilor electrici si a energiei produse.

Tensiunea alternativa trifazata de la invertoare este preluata de tablouri electrice care vor fi

conectate cu posturile de transformare. Legatura intre posturile de transformare si linia electrica


21

de 20 kV situata la distanta de 350 m se face cu cablu subteran, printr-un punct de conexiune

amplasat langa LEA 20kV.

Materiile prime, energia și combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a acestora:

Energia folosită pentru producerea de energie electrică este energia solară, energie

regenerabilă și nepoluantă. Nu se vor utiliza combustibili fosili sau alte materii prime pentru

producerea de energie electrică.

Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă

Energie electrică

Centrala electrică fotovoltaică se va racorda la sistemul energetic național. Se va extinde

rețeaua electrică din zonă până la terenul studiat. Panourile fotovoltaice interconectate cu

invertoarele vor produce energia electrica care va fi distribuita spre postul de transformare către

sistemul energetic național.

Energia electrică produsă de instalația fotovoltaică la joasă tensiune este transformată la

medie tensiune in postul de transformare si vehiculată către sistemul energetic național printr-un

punct de măsură și conexiune, care reprezintă și punctul de delimitare între instalația de utilizare și

instalația operatorului local de distribuție ENEL Distributie.

A.1.7. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative

naționale care transpun legislația comunitară

Proiectul propus nu se încadrează în niciuna dintre reglementările prevederilor altor acte

normative naționale care transpun legislația comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-

cadru apă, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deșeurilor etc.). Proiectul este situat la o distanță

de minim 50 de km de frontiera României și nu are impact transfrontalier.

A. 2. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70

Distanța față de granițe pentru proiectele care cad sub incidența Convenției privind

evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, adoptată la Espoo la 25 februarie

1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001;

Distanța față de granița cu Serbia este de peste 50km.

Folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe amplasament, cât și pe zone adiacente


22

acestuia :

- folosinte actuale - teren arabil intravilan

- folosințe planificate – centrală electrică fotovoltaică - pe amplasament – nr. Cad. 400818,

nr. Cad. 400817, bază hipică – parcela vecină la est – nr. Cad. 400804

Politici de zonare și de folosire a terenului – zonă cu terenuri destinate proiectelor de

dezvoltare locală. Pe terenul studiat s-a elaborat P.U.Z. - PLAN URBANISTIC ZONAL-

CHEVEREȘU MARE- ZONA NORD, aprobat de Consiliul Local Chevereșu Mare.

Arealele sensibile – în zona amplasamentului studiat nu se află areale sensibile.

Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare -

realizarea proiectului pe un alt amplasament – dezavantajul principal a constat în distanța mare până

la rețeaua electrică națională, ceea ce ar fi însemnat lucrări și costuri suplimentare pentru transportul

energiei electrice.

Coordonate STEREO 70 ale proiectului propus :

INVENTAR DE COORDONATE NR.CAD.400817 - CHEVERESU MARE nr.punct X[m] Y[m]

1 470495,18 226923,89 2 470550,87 226932,85 3 470548,30 226948,81 4 470560,16 226950,66 5 470582,38 226954,31 6 470602,88 226957,11 7 470623,44 226959,36 8 470644,06 226961,07 9 470664,71 226962,24 10 470685,21 226962,86 11 470684,46 227009,85 12 470685,10 227027,86 13 470686,65 227050,81 14 470689,40 227076,66 15 470693,21 227102,38 16 470643,91 227110,71 17 470587,30 227109,47 18 470538,80 227109,58 19 470526,80 227109,04 20 470468,28 227109,08 21 470485,11 226997,01

INVENTAR DE COORDONATE NR.CAD.400818 - CHEVERESU MARE nr.punct X[m] Y[m]

22 470515,86 226773,66 23 470540,20 226776,12


23

24 470560,10 226778,14 25 470580,01 226780,07 26 470582,99 226780,46 27 470604,59 226782,64 28 470626,05 226784,82 29 470647,51 226786,99 30 470668,86 226789,78 31 470690,09 226793,19 32 470708,36 226796,13 33 470710,78 226799,56 34 470690,60 226908,73 35 470690,04 226911,67 36 470687,15 226936,51 10 470685,21 226962,86 9 470664,71 226962,24 8 470644,06 226961,07 7 470623,44 226959,36 6 470602,88 226957,11 5 470582,38 226954,31 4 470560,16 226950,66 3 470548,30 226948,81 2 470550,87 226932,85 1 470495,18 226923,89

A. 3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP;

Lucrarile de execuție presupun, în ceea ce privește terenul, următoarele:

- pregătirea terenului - acolo unde este cazul aducerea terenului la un nivel plan, efectuarea de

lucrari topografice necesare trasarii – trasarea șanțurilor de medie tensiune, trasarea

punctului de transformare și măsură etc.

- excavări și îngropări - pentru canalizatia cablurilor electrice, excavari pentru fixarea postului de

transformare, pentru amplasarea tablourilor de distributie. Dupa executarea săpăturilor se va

poza conductorul prizei de pamant, se depune un strat de nisip de 10cm grosime pe fundul

santului, se vor poza tuburile PVC de protectie ale cablurilor, cutiile de derivatie subterane,

cablurile de transport a energiei electrice, cablurile de date. Dupa pozarea tuburilor si a

cablurilor, se va depune un strat de 10-15cm nisip fin, un strat de pamant imprastiat

uniform 20-30cm si banda speciala de avertizare si semnalizare traseu electric. Terenul se

aduce la starea initiala prin depunerea de straturi de pamanat de 20-30 cm, compactat

mecanic.

- împrastierea de balast, pietris – odată acoperite toate santurile si compactate, se va imprastia in


24

zona de trecere o patura de 10-15 cm de balast sau pietris, si se va compacta.

- montarea structurii de sustinere – panourile fotovoltaice vor fi montate la suprafata terenului, pe o

structura metalica asezata pe o fundatie de tip pilon metalic înfiletat în teren.

- după executarea lucrărilor, terenul se reface prin depunerea unui strat de pământ compactat care

se va planta cu iarbă.

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Conform Planului Urbanistic Zonal aprobat pe amplasamentul studiat, accesul pe teren se va

face din drumul situat la nord, cu nr. cad. 400819. Acest drum se racordează la rândul său, la est, la

drumul comunal DC489.

Resursele naturale folosite în construcție și funcționare

Materialele utilizate pentru construirea și funcționarea capacității de producere a energiei

electrice sunt: metalul – oțel folosit pentru structura care susține panourile fotovoltaice, siliciu și

metal pentru panourile fotovoltaice compuse din celule fotovoltaice, cupru pentru cablurile de

legătura, PVC pentru tuburile de protecție a cablurilor, nisip, balast, pietriș pentru lucrările de teren

necesare – terasări, umplerea gropilor de fundație pentru pilonii metalici și pentru acoperirea

tuburilor îngropate.

Resursă naturală în cadrul funcționării – energia solară.

Metode folosite în construcție:

În ceea ce privește metodele de construcție, se vor utiliza metode care să aibă un impact

minor asupra mediului:

- fundații de tip pilon metalic înfiletat în pământ pentru stălpii de susținere a panourilor

fotovoltaice;

- între rândurile de panouri fotovoltaice și sub acestea, terenul va fi plantat cu iarbă;

- se vor amplasa posturi de transformare prefabricate;

- drumul de serviciu interior va avea o structură fără beton sau asfalt, cu strat de uzură din

pietriș și fundație din piatră spartă;

- scurgerea apelor pluviale se va face prin deversare la teren.


25

Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare,

refacere și folosire ulterioară

a) Lucrări de construcție:

1. Lucrari de pregatire a terenului – Construirea acestor unitati de producere a energie

electrice nu presupune modificari asupra terenului care sa conduca la masuri suplimentare de

protectie a mediului. In aceasta faza daca este cazul se va aduce terenul la un nivel plan, pentru ca

apa sa nu se poata depozita si se vor efectua lucrari topografice necesare trasarii lucrarilor – trasarea

șanțurilor de medie tensiune, trasarea punctului de transformare și măsură etc.

In prima faza se vor trasa gardul imprejmuitor, canalizatia cablurilor de medie tensiune si

pozitia postului de transformare.

2. Excavari si ingropari – In aceasta faza, se vor efectua toate excavarile necesare, cum ar

fi excavari pentru canalizatia cablurilor electrice, excavari pentru fixarea postului de transformare,

pentru amplasarea tablourilor de distributie. Dupa executarea sapaturilor se va poza conductorul


26

prizei de pamant, depune un strat de nisip de 10 cm grosime pe fundul santului, se vor poza tuburile

PVC de protectie ale cablurilor, cutiile de derivatie subterane, cablurile de transport a energiei

electrice, cablurile de date. Dupa pozarea tuburilor si a cablurilor, se va depune un strat de 10-

15cm nisip fin, un strat de pamant imprastiat uniform 20-30cm si banda speciala de avertizare si

semnalizare traseu electric. Terenul se aduce la starea initiala prin depunerea de straturi de

pamanat de 20-30 cm, compactat mecanic.

3. Imprastierea de balast, pietris – Odata acoperite toate santurile si compactate, se va

imprastia in zona de trecere o patura de 10-15 cm de balast sau pietris, si se va compacta.


27

4. Pozarea cablurilor prin tuburi subterane – In aceasta faza, se vor poza toate cablurile

subterane ce vor forma instalatia de distributie a energiei electrice de curent alternativ si de curent

continuu, instalatia de gestiune a parcului (iluminat, supraveghere video, instalatia de date ,

instalatia de securitate antiefractie).

5. Montarea structurii de sustinere – Pentru ca impactul asupra mediului sa fie minim,

panourile fotovoltaice vor fi montate la suprafata terenului, pe o structura metalica asezata pe o

fundatie de tip pilon metalic infiletat in teren. Picioarele de sustinere vor fi fixate de ginzile

metalice prin suruburi. Pe structura metalica de sustinere, se va monta si patul de cabluri sau

jgheabul metalic, ce va sustine cablurile instalatiei de curent continuu. Inaintea infiletarii pilonilor

de sustinere, se va face o trasare topografica a locurilor fiecarui pilon. Structura de rezistenta este

alcătuita din cadre transversale si longitudinale prinse in fundaţii. Pentru asigurarea stabilităţii la

acţiuni laterale cadrele sunt realizate cu noduri rigide pe ambele direcţii iar stâlpii au rigiditati egale

pe ambele directii (stalpi cu secţiune L40x40x5).

In partea superioara s-au dispus contravântuiri articulate pentru asigurarea unei comportări

de ansamblu corespunzătoare. Stâlpii curenti sunt realizaţi cu secţiune L din profile laminate

europene. Riglele transversale si longitudinale sunt realizate din profile europene L.

Contravantuirile sunt realizate din platbenzi. Stalpii structurii vor fi montati la randul lor pe

fundatii tip pilon infiletati in pamant, la nivelul de adancime corespunzator sustinerii intregii

greutati.


28

6. Montarea placilor fotovoltaice – In aceasta faza de executie, se vor prinde placile

fotovoltaice de structura metalica, si se vor interconecta. Deasemenea se vor monta cutiile de

sigurante fuzibile pentru instalatia de curent continuu, si se vor poza cablurile ce alcatuiesc

instalatia de curent continuu.

7. Montarea invertoarelor – In aceasta faza se vor monta, pozitiona, si conecta

invertoarele de curent continuu/curent alternativ. Tot in aceasta faza se vor pozitiona exact tuburile

din PVC ce ies din pamant, impreuna cu cablurile de transport a energiei electrice de la fiecare


29

invertor, tabloul de alarma, tabloul de monitorizare a seriilor de panouri.

8. Pozarea cablului de alarma – Se va monta si conecta cablul de securitate pentru

panourile fotovoltaice, fiecare panou va fi gaurit in rama sa, iar prin aceste gauri se va trece firul

antifurt. Tot acum se va monta, programa si conecta centrala de alarma.

9. Instalatia de curent alternativ medie tensiune – In aceasta faza se va monta postul de

transformare electric impreuna cu tabloul general de distributie si legatura dintre acestea si puctul

de conexiune prin cabluri de medie tensiune . Inălțimea postului de transformare este de maximum

3,10m. Tot in aceasta etapa se realizeaza racordul investitie la SEN, in baza solutiei de racordare

avizate in avizul tehnic de racordate ATR 1259/13.07.2012 si a proiectului tehnic aprobat.

10.Instalatia electrica de curent continuu – Instalatia electrica de curent continuu in cea

mai mare parte este situata pe structura metalica de sustinere a panourilor in jgheaburi metalice, in

unele zone sunt si traversari subterane, instalatia fiind protejata cu tuburi din PVC. Acest circuit

face legatura intre panourile fotovoltaice si invertor. Cablurile sunt portejate cu intreruptoare

automate de c.c..

11.Instalatia electrica de curent alternativ– Instalatia electrica care face legatura intre

invertoare si tabloul general de distributie realizata cu cabluri electrice din cupru de diferite

sectiuni, in montaj ingropata in pamant in general si protejata cu tuburi de protectie din PVC

rezistente la compresiune.

b) Punerea în funcțiune:

- Instalatia electrica de alimentare a consumatorilor interni, iluminatul exterior –

Instalatia care asigura buna functionare a parcului fotovoltaic, ce alimenteaza camerele de

supraveghere, centrala si modulele de alarma, iluminatul exterior, se realizeaza cu cabluri

specializate in montaj ingropat, protejata de tuburi din PVC in pamant sau in jgheaburi metalice,

aflate pe structura metalica de sustinere.


30

- Racordul electric la rețea - Pentru realizarea solutiei de racordare prezentată sunt

necesare următoarele lucrări:

Lucrari finantate pe baza tarifului de racordare platit de beneficiar conform

HG90/2008:

Punct de conexiune cu următoarea componentă:

- 2 celule (fara mentenanță), extensibilă, cu echipament de comutație in SF6, echipate cu

separator de sarcină si CLP, indicator de sc si de defect la pământ și indicator capacitiv de prezența

tensiunii, motorizată conform DY803/4 ed. 2, alimentarea motorizării 24V cc;

- 1 celulă de măsură echipată cu separator de sarcină si CLP conform DY 803/3 ed. 2, 2

transformatoare de tensiune ( clasa de precizie 0.5) 20/0,1 kV conform DMI031015 RO si 3

transformatoare de curent având raportul de transformare 100/5 A (cls. 0,2S)

-grup măsură decontare

- executare canalizare LES 20 kV între punctul de conexiune 20 kV proiectat si stalpul de

racord SC15014 proiectat ( notat 1 ) plantat la 5 m de stâlp existent al LEA 20 KV Bacova,

lungime traseu cca 15 m (traseu), LES 20 kV se va realiza cu cablu tripolar de medie tensiune cu

conductoare de Al, cu elice vizibila pentru montare subterana, izolat in polietilena reticulara de

grosime redusa, cu ecran in tub de Al, sub înveliș de PE, 3*1*185 mmp (conform DC4585 RO),

pozat in tub de protecție (conform DC4235 RO si DS 4247 RO)

- executare canalizare LES 20 kV între punctul de conexiune 20 kV proiectat si stalpul de

racord SC15014 proiectat ( notat 2 ) plantat la 15 m de stâlp existent al LEA 20 KV Surgani,

lungime traseu cca 25 m(traseu) , LES 20 kV se va realiza cu cablu tripolar de medie tensiune cu

conductoare de Al, cu elice vizibila pentru montare subterana, izolat in polietilena reticulara de

grosime redusa, cu ecran in tub de Al, sub invelis de PE, 3*1*185 mmp (conform DC4585 RO),

pozat in tub de protecție (conform DC4235 RO si DS 4247 RO).

Legatura intre st. nr 1 proiectat si st. existent se va realiza cu conductoare OL-AL 50/8

mmp in lungime de traseu de 5 m.

Pe stalpul proiectat SC15014 (notat nr 1 ) se va monta separator 24 kV, set descărcătoare cu

ZnO cu disconector, conform DY557 RO şi terminale de exterior pentru LES 20 kV, conform

DJ4476 RO, Rp< 4ohmi;consola intindere CIT 1400,legaturi duble de intindere cu izolatori

compoziti.

Pe stalpul proiectat SC15014 (notat nr 2 ) se va monta separator 24 kV, set descărcătoare cu

ZnO cu disconector, conform DY557 RO şi terminale de exterior pentru LES 20 kV, conform

DJ4476 RO, Rp< 4ohmi; consola întindere CIT 1400, legături duble de întindere cu izolatori


31

compoziți.

Reintregire legatura intre st.nr 2 proiectat si st. existent cu conductor OL-AL 50/8 mmp, in

lungimde de cca 80 m traseu.

Compartimentul în care sînt amplasate racordare trebuie să fie dotat cu o instalaţie de

iluminat corespunzătoare şi cu o priză bipolară cu întrerupător 16A-230V cu siguranţă fuzibilă,

alimentate de la reţeaua de j.t. a clientului.

- montare protecție maximală de curent direcțională în celula 20 kv plecare LEA 20 KV

Bacova din Statia Buzias.

Instalatia de utilizare-lucrari ce se realizeaza prin grija si pe cheltuiala utilizatorului:

- Clădirea punctului de conexiune cu 2 compartimente, unul pentru instalaţiile electrice din

gestiunea SC ENEL DISTRIBUŢIE Banat SA şi câte unul pentru instalaţiile electrice ale

utilizatorului. Gabaritul compartimentului de racordare va permite montarea a încă a unei celule de

linie si va fi cu acţionare din interior şi cu acces direct din exterior.

- LES 20 kV de Cu, 95 mmp, L≤ 20m între celula de măsură din compartimentul de

racordare şi celula cu înterupător din compartimentul utilizatorului;

- Celula sosire cu întrerupător general automat debroşabil în compartimentul utilizatorului

cu următoarele protecții:

- protecţie generală maximală de curent in trei tepte (la scurtcircuit si suprasarcina)

- protectie homopolara de curent in doua trepte, contra punerilor la pamant monofazate,

respectiv bifazate.

- Instalaţia de iluminat si prize si instalatia de legare la pământ a cladirii punctului de

conexiune;

- Dispozitivul de interfata in statia de conexiune a utilizatorului, cu urmatoarele protectii:

- protecţie maximala de tensiune netemporizata

- minimala de tensiune temporizata

- protectie maximala/minimala de frecventa netemporizata

- protectie homopolara de tensiune temporizata

- protecţie împotriva deconectărilor de la reţea (stabilit de comun acord între ENEL şi

producător în funcţie de caracteristicile reţelei de distribuţie)

- Post trafo 2X1600 kva si Tablouri jt aferente

- LES 20kV intre PC si PARC in lungime de cca 350 ml.( cablu mt 150 mmp)

- Asigurare acces la PC, din drumul de exploatare existent DC 489,cca 30 m.


32

Accesul in punctul de conexiune si la contorul de energie electrica se va realiza din domeniu

public.

c) Exploatarea centralei electrice:

Instalatia de protecţie împotriva electrocutării

Împotriva electrocutării s-au prevazut următoarele:

• Legarea structurii metalice la o instalaţie de legare la pământ realizata prin prize de

pamant artificiala , interconectate intre ele printr-un conductor de legatura cu sectiunea de minim

35 mmp din cupru. Prize de pământ realizata va avea valoarea de Rd < 4Ω;

• Racordarea nulurilor de lucru a tablourilor electrice , a structurii metalice a acestora

acestora printr-un conductor flexibil cu secţiune ≥ 16mmp la instalaţia de legare la pământ;

Toate părţile metalice ale instalaţiilor electrice interioare/exterioare, care nu fac parte din

circuitul curenţilor de lucru şi care accidental ar putea fi puse sub tensiune se preiau printr-un

conductor de cupru diferit de conductorul de nul de lucru la borna de nul de protecţie a tabloului

principal care va fi legat la instalaţia de priză de pământ artificială.

Se vor prevedea dispozitive de protecţie diferenţială pe circuitele de prize, pe circuitele de

iluminat şi forţă şi pe coloana de alimentare a tabloului electric, precum şi legături de

echipotenţializare ce vor prelua masele metalice la bara de egalizare a potenţialelor (BEP). De la

BEP se va asigura legătura la priza de pământ. BEP se execută din cupru cu secţiunea minimă de 75

mm2 sau alt material cu o secţiune echivalentă.

- Gardul de imprejmuire – In aceasta faza se monteaza gadrul perimetral, si portile de

acces. Gardul va fi din otel galvanizat, cu stalpi de sustinere, si stalpi de contra greutate, poarta de

acces batanta.

- Video-supravegherea – Pe stalpii de iluminat ai parcului, se monteaza camerele de

supraveghere video. Se interconecteaza invertoarele electrice, pentru a se putea efectua

monitorizarea acestora si sistemul de antiefractie a modulelor fotovoltaice . Se monteaza sistemul

de comunicare la distanta.

Compania de distributie si furnizarea a energiei electrice va instala un contor electric de

masura bidirectional pentru a putea masura si consumul de energie electrica pe perioada noptii sau

cand parcul fotovoltaic nu produce energie electrica.

d) Refacerea și folosirea ulterioară:

- structura metalică de susținere a panourilor fotovoltaice este demontabilă, ceea ce face ca

refacerea terenului după utilizare să fie ușor de realizat prin demontarea structurii, scoaterea


33

cablurilor îngropate (traseul lor fiind semnaliat), umplerea cu pământ compactat a șanțurilor

rezultate și plantarea cu iarbă. Solul nu va fi poluat, nefiind prevăzute lucrări de turnare de beton

sau alte surse de poluare locală.

- relația cu alte proiecte existente sau planificate

Proiectul contribuie la dezvoltarea zonei din care face parte.

- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

a) alternativa 1 – realizarea proiectului pe un alt amplasament – dezavantajul principal a

constat în distanța mare până la rețeaua electrică națională, ceea ce ar fi însemnat lucrări și costuri

suplimentare pentru transportul energiei electrice;

b) alternativa 2 – realizarea proiectului pe amplasamentul dat – avantajul acestei alternative

este acela că rețeaua electrică națională se află în apropiere.

e) Alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de

agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creșterea

numărului de locuințe, eliminarea apelor uzate și a deșeurilor):

Surse sau linii de transport al energiei

− sursă de energie electrică – centrala electrică cu panouri fotovoltaice propusă

− ca urmare a racordului la rețeaua existentă, apare o nouă linie de transport de energie

electrică, care pleacă de la punctul de conexiune la linia existentă și ajunge la postul de

transformare din incinta centralei electrice propuse;

Eliminarea apelor uzate

− ape uzate vor rezulta pe perioada de construcție, iar pentru colectarea lor se vor

utiliza toalete ecologice. Pe perioada de exploatare, pentru personalul temporar se va amplasa o

toaletă ecologică. Apele pluviale vor fi deversate la teren.

Eliminarea deșeurilor

− în etapa de construcție vor rezulta mici cantități de deșeuri de materiale de

construcție – nisip, piatră spartă, pietriș, pământ - cod 17 01 07 (conform HG 856/2002), în cantități

de ordinul zecilor de kilograme. Acestea vor fi utilizate ca materiale de umplutură;

− deșeurile menajere rezultate doar pe perioada etapei de construcție – cod 20 03 01 se

colectează în tomberoane și vor fi transportate de către socetăți autorizate.

Alte autorizații cerute pentru proiect (se anexează)

f.) Lucrări necesare organizării de șantier:

- descrierea lucrărilor necesare organizării de șantier – oraganizarea de șantier este


34

minimală; pentru muncitori se vor utiliza toalete ecologice, iar apa potabilă va fi adusă îmbuteliată.

- localizarea organizării de șantier – șantierul se va organiza exclusiv pe terenul aferent

investiției propuse. Se va utiliza structură metalică care se va monta pe șantier pentru a susține

panourie fotovoltaice, iar posturile de trasformare vor fi prefabricate. Structura drumurilor interiore

va fi din piatră spartă și pietriș.

- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de șantier – impact

temporar redus

- surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în

mediu în timpul organizării de șantier - motoarele utilajelor și ale mașinilor de transport a

materialelor puse în operă reprezintă sursele de polunați; nu este cazul de amplasare a unor instalații

speciale pentru protecția mediului în timpul organizării de șantier, impactul fiind temporar și redus.

- dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu – folosirea

unor utilaje cu motoare cu emisii reduse de poluanți.

g.) Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente

și/sau la încetarea activității, în măsura în care aceste informații sunt disponibile:

- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției, în caz

de accidente și/sau la încetarea activității - pentru refacerea amplasamentului, se va demonta

structura metalică, se vor dezgropa cablurile electrice de legătură, se vor umple șanțurile și gropile

rezultate cu pământ compactat și se va planta terenul cu iarbă sau alt tip de vegetație.

- aspecte referitoare la prevenirea și modul de răspuns pentru cazuri de poluări

accidentale - nu se prevede posibilitatea unei poluări accidentale.

- aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalației – instalația este

prevăzută a funcționa minimum 25 de ani. În cazul demolării, componentele metalice se vor

demonta, iar posturile de transformare prefabricate se vor muta. Panourile fotovoltaice se pot muta.

- modalități de refacere a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a

terenului:

Nefiind necesara turnarea unei fundatii respectiv platforme de beton, la incetarea activitatii

de functionare a instalatiei fotovoltaice, se vor îndepărta elementele prefabricate și se va reface

alcătuirea terenului prin scoaterea cablurilor electrice, urmând ca suprafata de teren sa fie redata

circuitului agricol.


35

A. 4. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.);

Alimentare cu apă

Nu este nevoie de alimentare cu apă pentru instalația propusă. Pentru angajați temporari se

va asigura apă îmbuteliată. Grupul sanitar se va rezolva prin amplasarea unei toalete ecologice.

Panourile fotovoltaice se vor spăla periodic cu apă deionizată adusă cu cisterna.

Canalizare

Nu este cazul de rezolvare a unei rețele de canalizare, apele pluviale fiind deversate pe teren.

Grupul sanitar se va rezolva prin amplasarea unei toalete ecologice.

A. 5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP;

Prin dezvoltarea proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale

regenerabile/neregenerabile din cadrul ariilor naturale protejate din interiorul/exteriorul perimetrului

investitiei.

Implementarea planului presupune doar schimbarea destinaţiei terenului, actualmente

utilizat ca pășune. Dupa perioada de functionare optima a panourilor (25 – 30 ani) acestea vor fi

demontate si terenul poate fi folosit pentru orice alta destinatie.

A 6. Emisii si deşeuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) si modalitatea de eliminare a acestora;

Analizarea tipurilor si cantitatilor de emisii si deseuri trebuie studiata atat pentru perioada

de implementare a planului cat si dupa construirea obiectivelor din noua destinatie acordata prin

PUZ.

a) Emisii in apa :

In perioada de constructie a ansamblului fotovoltaic, potentialele surse de impurificare a

apei se pot referi doar la panza freatica, deoarece in zona descrisa in plan si nici in imediata

apropiere nu se gasesc ape de suprafata.

Impurificarea freaticului poate proveni de la materialele de constructie depozitate


36

necorespunzator si /sau pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele de transport

(rutiere) .

Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale din cauza depozitarii necorespunzatoare a

materialelor de constructie, stocarea acestora se va face pe cota dominanta a terenului , iar utilajele

si mijloacele de transport folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi. Gararea lor temporara se va face

pe un teren balastat, intr-o zona special amenajata unde sa se poata interveni pentru indepartarea

eficienta a oricarei urme de eventuala poluare accidentala. Alimentarea cu combustibil a utilajelor

si mijloacelor de transport se va face doar la statiile autorizate de distributie a combustibililor.

In perioada de exploatare a celulelor solare, nu se poate produce nici un fel de impurificare

a freaticului, deoarece nu se vor desfasura nici macar activitati de paza care sa necesite prezenta

umana pe perimetru.

Apele pluviale rezultate de pe amplasamentul studiat nu se pot contamina (cel mult vor

spala praful de pe suprafata panourilor) si vor fi absorbite de terenul liber sistematizat.

b) Emisii in aer :

In perioada de constructie poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea

si transportul materialelor de constructie necesare fixarii panourilor. Emisiile de praf variaza in

mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice

dominante, modul de transport al materialelor. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a

utilajelor care vor fi utilizate si respectarea tehnologiei de constructie care implica preponderant

plasarea prin forare a elementelor de fixare, tehnologie care implica un nivel redus de poluare

atmosferica prin particule antrenate de praf.

În timpul realizării obiectivului şi a intervenţiilor de întreţinere din perioada funcţionării

acestuia pot exista surse temporare generatoare de poluanţi în atmosferă, ca urmare a funcţionării

motoarelor cu ardere internă şi a operaţiunilor necesare realizării lucrărilor (emisii de praf), însă

aceste emisii vor fi în limite admisibile, fără efecte semnificative asupra biodiversităţii.

Proiectul în faza de exploatare nu e generator de poluanti atmosferici.

Alte surse de poluare pentru aer în perioada de construcţie pot fi:

Zgomotele

Zgomotul în perioada de construcţie este produs de motoarele care echipează utilajele şi de

maşinile de găurit, compactoarele, etc. folosite in santier.În general, zgomotul motoarelor va

domina zgomotul produs pe amplasament. Constructorul are obligaţia de a asigura buna


37

funcţionare a echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveşte zgomotul.

Zgomotul în timpul construcţiei, incluzând pregătirea terenului, fundaţii, ridicarea

structurilor, etc. este temporar şi deci, impactul asupra potenţialilor receptori se aşteaptă să nu fie

semnificativ. Zgomotul temporar din timpul construcţiei reprezintă un impact inevitabil asupra

zonei.

Vibraţiile

Functionarea unora dintre utilaje va produce pentru perioade scurte de timp si vibratii care

nu se resimt pe distante semnificative. Avand in vedere ca terenul este inconjurat de alte terenuri

arabile sau investitii deja realizate, prezenta si activitatea antropica este un factor perturbator

obisnuit pentru vietuitoarele din imprejurimi si nu ar trebui sa reprezinte un factor de stress

suplimentar, iesit din comun.

In perioada de exploatare nu se vor genera zgomote si vibratii.

c) Generarea si eliminarea deseurilor

In faza de constructie , se genereaza inerent: o serie de deseuri:

- sol provenit din escavatii

- deseuri de materiale de constructii (sparturi, materiale de constructie inerte)

- bucati de tevi (din otel, cupru, etc. si material plastic)

Deseurile inerte generate, in functie de categorie, vor putea fii eliminate prin utilizare ca

umplutura, pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut de substante periculoase), la

amenajarea drumurilor sau vor fi depozitate in alte locuri stabilite de Primaria Comunei Chevereșu

Mare.

Materialele reciclabile ramase ca deseu se vor colecta si depozita selectat intr-un perimetru

prestabilit si vor fi valorificate prin firme de colectare abilitate.

Deseurile menajere rezultate in urma activitatii constructorilor vor fi colectate in pubele si

predate periodic societatii de salubrizare pentru depozitare controlata.

Societatea desemnata pentru realizarea constructiei si beneficiarul lucrarilor vor fi

raspunzatori pentru managementul deseurilor.


38

A. 7 Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP (categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri si pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc

Terenul propus implementării proiectului face parte din intrailanul localității Chevereșu

Mare și ocupă o suprafață de 65.321 mp. Destinația propusă terenului este de construire parc

energetic fotovoltaic.

BILANT TERITORIAL Suprafata teren Existent Propus

mp % mp % Teren aflat in proprietatea

beneficiarului 65.321 100 65.321 100

Teren ridicare topo 65.321 100 65.321 100 Zona capacitate de

producere a energiei electrice

0 0 16.330,25 25%

Spatii verzi - - 45724,7 70% Suprafata cedare in vederea realizarii

drumurilor - - 3,26 5%

A. 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar;

Pe terenul propus planului nu există utilități care să necesite servicii suplimentare.

Suplimentar instalării panourilor fotovoltaice este necesară racordarea la rețelele utilitare existente

în zonă.

Centrala electrică fotovoltaică se va racorda la sistemul energetic național. Se va extinde

rețeaua electrică din zonă până la terenul studiat. Panourile fotovoltaice interconectate cu

invertoarele vor produce energia electrica care va fi distribuita spre postul de transformare către

sistemul energetic național.

Energia electrică produsă de instalația fotovoltaică la joasă tensiune este transformată la

medie tensiune in postul de transformare si vehiculată către sistemul energetic național printr-un

punct de măsură și conexiune, care reprezintă și punctul de delimitare între instalația de utilizare și

instalația operatorului local de distribuție ENEL Distributie.

Realizarea servicilor suplimentare nu afectează integritatea ariilor de interes comunitar


39

ROSPA00128 sau ROSCI0109 Lunca Timișului.

A. 9. Durata construcţiei, funcţionarii, dezafectării proiectului si eşalonarea perioadei de implementare a PP etc.;

- durata constructiei : aproximativ 6 luni de la obtinerea autorizatiei de constructie ;

- functionare : perioada de 25 ani (max. 30)

A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP; Planul propus nu generează activități în perioada de exploatare, funcționarea nu necesită

prezența umană. In perioada de impelmentare sunt generate activități de amenajare căi de acces,

transport și construcție conform descrierii proiectului.

A. 11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (in cazul in care autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru);

Pe amplasament nu se vor desfasura activitati de tip industrial si implicit nu exista procese

tehnologice care s-ar putea desfasura in zona proiectului.

A. 12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar;

Activitățile din zona amplasamentului cu impact cumulativ asupra biodiversității locale

sunt cele generate de :

- activitățile agricole (culturi agricole întreținute pein lucrări mecanice și chimice),

-activități zootehnice (pășunat),

-transport (drum asfaltat Chevereș-râu Timiș),

-proiecte în implementare- pescărie – proiect în implementare în partea de nord a PP-ului

-așezare umană-distanța până la intravilanul cu construcții familiale fiind de aprox. 500 m.

-linie de medie tensiune.

Efect cumulativ poate fi considerat proiectul de amenajare pescărie, proiect care o să

atragă speciile de păsări acvatice înspre aveastă zonă. Având în vedere că pescăria generează

activitate umană, dimensiunile proiectului nu acoperă suprafețe foarte mari, în amplasamentul

proiectului nu există zone cu vegetație lacustră de sufăriș, păsările de apă sunt considerate


40

concurente (dăunătoare) acvaculturii, considerăm că efectul negativ cumulativ este nesemnificativ.

A. 13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului.

Nu este cazul.

B. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PP

B.1. Date privind ariile naturale protejate

Descrierea ariilor protejate din amplasamentul proiectului

Proiectul propus este situat pe teritoriul Ariei de Protectie Speciala Avifauninstică

ROSPA 00128 Lunca Timișului în partea nordică a localității Chevereșul Mare și la 1.150 m. și se

învecinează cu Situl de Importanță Comunitară ROSCI 0109 Lunca Timișului. Localizarea planului

s-a facut cu ajtorul sistemului național de proiecție Stereo 70.

Aria Specială de Avifaunistică ocupă 51% din suprafața comunei Chevereșu Mare,

incluzând vatra localității Chevereșu Mare și teritoriul de la nordul localității, până la malurile

râului Timiș.

Dispoziția proiectului (galben) în raport cu ariile protejate și localitățile din zonă

Aria naturala protejata ROSPA 00128 Lunca Timișului

Ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri


41

sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare

favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de

păsări migratoare sălbatice.

Aria de protecție avifaunistică se întinde pe teritoriul administrativ al următoarelor comune:

- Județul Timiş: Bucovăț (2%), Buziaş (9%), Chevereşu Mare (51%), Giroc (12%),

Moşnița Nouă (7%), Pădureni (30%), Racovița (20%), Recaş (2%), Sacoşu Turcesc (21%),

Topolovățu Mare (<1%), Şag (7%)

Coordonatele zonei centrale ale sitului Natura 2000 sunt:

-Latitudine N 45º 41' 2''

-Longitudine E 21º 23' 39''

Situl ROSPA 00128 Lunca Timișului are o suprafață de 13404 ha și este situat la o altitudine

medie de 98 m. cu minim de 77 m și maxim de 127 m în regiunea Panonică și Continentală. Ca

dispoziție geografică este situat în Câmpia Timișului în lungul Râului Timiș cu cea mai mare

porțiune pe malul sudic al râului din sud-estul localității Bazoș până la intrarea râului ân localitatea

Șag. Situl înconjură total intravilanul localităților Chevereșu Mare, Dragșina și Unip și doar parțial

Sacoșul Turcesc și Uliuc.

Tipurile de habitate de pe teritoriul sitului sunt:

Cod % CLC Clase de habitate

N12 31 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 11 231 Pășuni

N15 18 242, 243 Alte terenuri arabile

N16 40 311 Păduri de foioase

Cea mai mare parte a SPA-ului cuprinde terenuri cltivate (49%) și habitate de pădure

(Pădurea Bazoș, Pădurea Chevereș și Pădurea Șag) o mică parte fiind ocupată de pășuni. Cu toate că

nu este cuprins pe Formularul Standard habitatul N06 Râuri, lacuri; SPA-ul este un important loc de

hrană, cuibărit sau pasaj pentru numeroase păsări de apă, cursul râului Timiș fiind centrul

polarizator pentru cea mai mare parte din avifauna sitului.


42

Dispunerea proiectului (roșu) în raport cu ROSPA 00128 Lunca Timișului

Caracteristici:

Situl se incadreaza in regiunea biogeografica panonica, fiind situat in Campia Timisului. La

vest este marginit de localitatea Sag, la nord urmărește lunca inundabilă a Râului Timiș, la nord-est

include Pădurea Hitiaș, la est de localitatea Sârbova, iar la sud de localitatea Sacoșu Turcesc.

Cuprinde terenuri agricole, păduri de luncă, pășuni si zone umede. Climatul este temperat

continental moderat, caracteristic parții de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influențe

submediteraneene (varianta adriatică). Masele de aer dominante, în timpul primaverii și verii, sunt

cele temperate, de proveniență oceanică, care aduc precipitații semnificative. În mod frecvent, chiar

în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi și zăpezi însemnate, mai

rar valuri de frig. Regimul precipitațiilor are însa un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi decât

media și ani cu precipitații foarte puține. Se resimte influența ciclonilor și maselor de aer cald

dinspre Marea Adriatică și Marea Mediterană, care iarna generează dezgheț complet, iar vara impun

perioade de căldură înăbușitoare. (Formularul Standard 2011)

Calitate și importanță:

Situl cuprinde păduri de luncă, zăvoaie, terenuri agricole, pășuni și zone umede, fiind

important pentru populațiile cuibăritoare de Coracias garrulus și pentru efectivele de Aythya nyroca

care se apar în perioadele de migrație. Parte din acest sit este declarat AIA. De la declararea

acestuia s- a dovedit importan a pădurii din aval, de la Șag, respectiv a terenurilor arabile adiacente

mai ales pentru Falco vespertinus și Coracias garrulus. (Formularul Standard 2011)


43

Încadrarea proiectului în raport cu regiunile biogeografice

Vulnerabilitate

Conform Formularului standard vulnerabilitatea este relativ scăzută ea fiind dată doar de

activitațile agricole prin utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice.

Situl de Importanță Comunitară ROSCI0109 Lunca Timişului

Siturile de importanţă comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile

biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la o stare de

conservare favorabilă a habitatelor naturale, sau aspeciilor de interes comunitar şi care pot

contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei "NATURA 2000" şi/sau contribuie semnificativ la

menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile

de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară ar trebui să corespundă

zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi

reproducerea acestor specii.

Situl de importanță comunitară se întinde pe teritoriul administrativ al următoarelor

comune:

-Județul Timiş: Belinț(<1%), Boldur(1%), Bucovăț(2%), Buziaş(3%), Chevereşu Mare(17%),

Ciacova(5%), Coşteiu(1%), Foeni(2%), Ghilad(3%), Giera(1%), Giroc(12%), Giulvăz(5%),

Lugoj(<1%), Moşnița Nouă(14%), Parța(4%), Peciu Nou(1%), Pădureni(28%),

Racovița(14%), Recaş(<1%), Sacoşu Turcesc(5%), Topolovățu Mare(<1%), Şag(9%)

Proiectul propus se află în exteriorul sitului de importanță comunitară ROSCI0109

Lunca Timişului, la o distanță de aproximativ 1.1 km (distanța cea mai scurtă între proiectul

propus și limita SCI-ului, cu o distanță medie de 1,5-2,5 km între conturul învecinat al celor

două perimetre).

Localizarea PP in raport cu ariile protejate


44

Relația sitului cu ROSCI0109 Lunca Timişului

Coordonatele zonei centrale ale sitului Natura 2000 sunt:

-Latitudine N 45º 35' 40''

-Longitudine E 21º 5' 22''

Situl ROSCI0109 are o suprafață de 9.919 ha și este situat la o latitudine medie

de 94 m. cu un minim de 69 m și un maxim de 127 m. în regiunea Panonică și

Continentală.

Tipurile de habitate de pe teritoriul sitului sunt:

Cod % CLC Clase de habitate

N07 4 411, 412 Mlaștini, turbării

N12 7 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N 14 2 231 Pășuni

N 15 33 242, 243 Alte terenuri arabile

N 16 54 311 Păduri de foioase

Fiind dispus în lungul râului Timiș, Situl de Importanță Comunitară ROSCI 0109 Lunca

Timișului, mai mult de 50% din sit cuprinde habitate de pădure și aproape 40% terenuri arabile.

Calitate și importanță

Acest sit a fost desemnat pentru specii și habitate lacustre :


45

-habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba, care se găsește în lungul râului Timiș,

-1 amfibian 1188 Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roșie) specie care se găsește în bălțile

și canalele sau malurile cu apă mică, stătătoare ale râului Timiș

-10 specii de pești: 1149 Cobitis taenia (zvârluga); 1124 Gobio albipinnatus (porcușor de nisip);

2511 Gobio kessleri (petroc); 2555 Gymnocephalus baloni (ghiborț de râu); 1145 Misgurnus

fossilis (țipar); 1134 Rhodeus sericeus amarus (boarcă); 1146 Sabanejewia aurata

(dunariță); 1160 Zingel streber (fusar); 1159 Zingel zingel (pietrar),

-1 moluscă 1032 Unio crassus (scoica mică de râu).

Vulnerabilitate

În Formularul Standard al sitului sunt considerate ca amenințări poluarea râului în amonte și

luncrările agricole cu aplicări de pesticide și îngrășăminte.

B.2. Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor si habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa si in imediata vecinătate a proiectului propus, menţionate in formularele standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Specii de păsări în formularul standard ROSPA0128 Lunca Timișului

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Specie Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv Izolare Global

1. A402 Accipiter brevipes 0-1p C C B C

2. A229 Alcedo atthis 6-8 p 15-20i C C C C

3. A255 Anthus campestris 1-2 p C C C C

4. A089 Aquila pomarina 10-20 p 10-15i D

5. A024 Ardeola ralloides 0-2 p D

6. A060 Aythya nyroca 1-3 p 50-100 i C C C C

7. A403 Buteo rufinus 1-2 p C C C C

8. A224 Caprimulgus europaeus 1-2 p D

9. A196 Chlidonias hybridus 100-200i C C C C

10. A031 Ciconia ciconia 15-20p 50-100 i C B C B

11. A030 Ciconia nigra 2-4p 100-200i C B C B

12. A080 Circaetus gallicus 0-1 p C C C C

13. A081 Circus aeruginosus 1-2p 30-60 i C C C C

14. A082 Circus cyaneus 3-5 i 10-15 i C C C C

15. A084 Circus pygargus 3-10 i D

16. A231 Coracias garrulus 20-22p C B C B

17. A122 Crex crex 3-8 p D

18. A238 Dendrocopos medius 20-35 p C B C B


46

19. A236 Dryocopus martius 4-6 p D

20. A027 Egretta alba 60-90 i C C C C

21. A026 Egretta garzetta 15-30 p C C C C

22. A097 Falco vespertinus 5-10 p C C C C

23. A092 Hieraaetus pennatus 1-2p C B C B

24. A338 Lanius collurio 20-30p D

25. A339 Lanius minor 30-45p D

26. A246 Lullula arborea 3-5 p D

27. A023 Nycticorax nycticorax 30-50 p C B C B

28. A072 Pernis apivorus 0-2 p D

29. A193 Sterna hirundo p? 10-20 i D

Interpretare abrevieri Formular Standard: Rezidență: P: permanent-se gasesc în sit pe tot parcursul anului, R: reproductiv- folosesc situl pentru creșterea puilor,

C: concentrație –folosesc situl ca punct de trecere, spațiu de cuibărire, popas în cursul migrației sau pentru năpârlire înafara ariilor de împrerechere excluzând iernatul, W: iernat –situl este folosit pe timpul iernii, unități de măsură a populației: p-perechi, i-indivizi,

Sit Pop.- populația-raportul dimensiunii și densitățiirelative a populației sitului raportată la cea la nivel național A: 100%≥p>15%; B: 15%≥p>2%; C: 2%≥p>0%; D: populație nesemnificativă, specie observată rar.

Conserv.-grad de conservare a caracteristicilor habitatului relevante pentru specie și posibilități de regenerare-A: conservare excelentă, B: conservare bună, C: conservare medie sau redusă

Izolare-gradul de izolare al speciei prezente în sit față de aria de răspândire naturală a speciei- A: populație aproape izolată, B: populație neizolată, dar la limita ariei de răspândire, C: populație neizolată cu o arie de răspândire exinsă.

Global-evaluare globală a importanței sitului pentru conservarea speciei- A: valoare excelentă, B: valoare bună, C: valoare semnificativă.

Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC Cod Specie Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv Izolare Global

30. A348 Corvus frugilegus 220-300 p C C C C

Specii și habitate în formularul standard ROSCI0109 Lunca Timișului

Tipuri de habitate prezente în sit

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.

rel. Conserv Gobal

92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 2 B C B B

3260

Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele

montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și

Callitricho-Batrachion

0,01 C C C C

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion

rubri și Bidention 0,001 C C C C

6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis,

Sanguisorba officinalis) 1 C C C C

Interpretare abrevieri Formular Standard: Reprezentativitatea- gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului- A: excelentă, B: bună, C:

semnificativă, D: prezență nesemnificativă


47

Suprafața relativă-reportul dintre suprafața sitului acoperită de tipul respectiv de habitat și suprafața totală de pe teritoriul național- A: 100%≥p>15%; B: 15%≥p>2%; C: 2%≥p>0%;

Conservare-gradul de conservare a structurii și funcțiilor tipului respectiv de habitat natural și posibilitățile de regenerare ale lui. A: conservare excelentă, B: conservare bună, C: conservre medie sau redusă.

Evaluare globală-evaluarea grlobală a importanței sitului pentru conservarea habitatului-A: valoare excelentă, B: valoare bună, C: valoare semnificativă.

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Rezidentă Pasaj Sit pop. Conserv. Izolare Global

1324 Myotis myotis P P C B C B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Rezidentă Sit pop. Conserv. Izolare Global

1188 Bombina bombina P?

Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1149 Cobitis taenia P C B C B

1124 Gobio albipinnatus RC C B C B

2511 Gobio kessleri RC C B C B

1145 Misgurnus fossilis P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus C C B C B

1146 Sabanejewia aurata P B B C B

1160 Zingel streber P C B C B

2555 Gymnocephalus baloni P C B B B

1130 Aspius aspius RC C B C B

1159 Zingel zingel P C B C B

1122 Gobio uranoscopus P C C C C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1032 Unio crassus P A A C B

4032 Dioszeghyana schmidtii P A B B B

1052 Euphydryas maturna RC B B C B

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1428 Marsilea quadrifolia P?


48

Analiza speciilor și habitatelor în zona de influență a proiectului

PĂSĂRI

Nr.

crt. Cod Specie

Denumire

populară

Statutul de

conservare al speciei,

Mărimea populaţiei

sit

Prezenţa pe amplasament/vecinătate PP Habitat/Particularități

ecologice

Relația teritoriul ariei protejate și al

proiectului

Grad de

afectare* Identificare % din

suprafaţa sitului

% din populaţia

sitului

1. A402 Accipiter

brevipes

Uliu cu

picioare

scurte

Directiva Păsări AI

Convenția Berna AII

Convenția Bonn AII

Lista SPEC 2

Lista Roșie IUCN LC

Cuibărit 0-1p

Prezență posibilă

pentru hrănire 0,0487 0,0487

-specie care preferă zonele

aride de șes și colinare

-cuibărește în pâlcuri sau

păduri de gorun, stejar

-vânează reptile, păsări de talie

mică, mamifere mici, insecte

-proiectul nu afectează habitaul de

cuibărit al speciei cu care se

învecinează

-proiectul este situat înspre marginea

sudică a arealului posibil de hrănire

din interiorul sitului

-este o specie cu efectiv redus

aproximat la nivelul sitului ca 0-1p,

3

2. A229 Alcedo atthis Păscăruș

albastru



Lista SPEC 3


Cuibarit 6-8 p

Iernat 15-20i

Absentă din

arealul proiectului0,0487 0

-cuibărește in lunile IV-VI în

malurile varticale unde depune

5-7 ouă.

-consumă în principal peste

(60%) insaă și artropode

acvatice

-specie solitară, teritorială un

individ ocupând între 1-4 km

lungime de râu.

- tolerează un anumit grad de

urbanizare cu condiția ca apele

să rămână curate.

-impactul proiectului este minim

datorită distanței între habitatul

speciei (cursul de apă) și locația

implementării proiectului aceasta

fiind de peste 4 km

-au fost observați pereți favorabili

pentru cuibăritul speciei

-prin respectarea masurilor de mediu

proiectul nu prezintă efecte negative

asupra speciei.

-ca efect cumulativ prin proiectul

învecinat (construcțiie pescărie)

2


49

- preferă râurile lin curgătoare

și lacurile cu apă limpede și

maluri bogate în vegetație.

specia poate să fie atrasă înspre

regiunea parcului fotovoltaic

3. A255 Anthus

campestris

Fasa de

camp, Fasa

campestra



Legea 462/2001 AIII

Lista SPEC 3V


Cuibărit 1-2 p

Prezetă în arealul

proiectului 0,0487 0,0487

-întâlnită în habitate uscate,

deschise, pășuni uscate, bănci

de nisip, platouri semi-aride.

-cuibărește în iarbă

-în zona proiectului există habitat de

pășune cu tufărișuri favorabil speciei

-impactul proiectului este dat de

schimbarea destinatiei terenului, ca

habitat al speciei

-suprafața redusă, exploatarea prin

pășunat și culturi agricole, inălțimea

și densitatea redusă a vegetației face

ca impactul prin pierderea

habitatului sa fie nesemnificativă

2

4. A089 Aquila

pomarina

Acvila

țiătoare mică



Convenția Bonn AII

Legea 462/2001 AIII

Lista SPEC 3R


Cuibărit 10-20 p

Pasaj 10-15 i



-cuibărește în copaci bătrâni

din păduri amplasate în

apropierea zonelor deschise

folosite pentru hrănire

-vânează mamifere mici,

amfibieni, păsări, reptile și

insecte

-specie probabil prezentă în arealul

proiectului și din imediata apropiere,

pentru hrănire

-număr redus de exemplare (1-2) cu

prezență incertă (D)

-din punct de vedere al arealului de

cuibărit și hrănire specia nu este

afectată

-proiectul nu influențează prezența

speciei

3

5. A024 Ardeola

ralloides

Stârcul

galben



Lista SPEC 3


Absentă din


-întâlnit în zonele umede

bogate în vegetație lacustră și

copaci-se hrănește în ape puțin

adînci



afectată

3


50

Cuibărit 0-2 p

6. A060 Aythya nyroca Rața roșie


Convenția Berna AIII

Convenția Bonn AI

Lista SPEC 1

Lista Roșie IUCN NT

Cuibărit 1-3 p

Pasaj 50-100i

Absentă din


-cuibărește în stuf, ierburi

înalte, scorburi etc.

-proiectul nu afectează habitatul

speciei, nefiind identificate habitate

favorabile speciei în imediata

apropiere a proiectului

-fiind o specie de apă impactul

probabil poate fi dat de iluzia optica

data de asemănrea panourilor cu

luciul apei

2

7. A403 Buteo rufinus Sorecar mare



Legea 462/2001

Anexa III

Cuibărit 1-2 p

Prezentă în arealul

proiectului pentru

hrănire

0,0487 0,0487 -folosește suporturile înalte

pentru observație



afectată

-specia nu este influențată de

implementarea proiectului

3

8. A224 Caprimulgus

europaeus Caprimulg


Lista SPEC 2


Cuibărit 1-2 p



-cuibărește pe sol în păduri de

foioase

-vânează în zbor insecte

-proiectul nu afectează habitatul de

cuibărit al speciei

-impact nesemnificativ dat de

ivnvecinarea proiectului cu habitatul

de cuibprit al speciei

3

9. A196 Chlidonias

hybrida

Chirichița cu

obraz alb



Lista SPEC 3


Pasaj 100-200i

Absentă din


-specie migratoare de coastă

-cuibărește în VI-VII,

depunând 2-4 ouă

-se hrănește cu insecte, reptile,

pești, moluște pe care le caută

în apă

-stau pe lângă ape de mici adâncime,

-proiectul propus nu afectează zonele

umede frecventate de specie

-fiind o specie de apă impactul

probabil poate fi dat de iluzia optica

data de asemănrea panourilor cu

2


51

luciul apei

10. A031 Ciconia ciconia Barza albă



Convenția Bonn AII

Lista SPEC 2


Cuibărit 12-20

Pasaj 50-100i

Absentă din

arealul proiectului

0,0487 0

-cibărește pe corpurile înalte

din așezările umane

-caută hrana în locurile

deschise cu umiditate

-habitatele umede folosite pentru

hrănire nu sunt afectate

-proiectul nu are efecte negative

asupra speciei

4

11. A030 Ciconia nigra Barza neagră


Convenția Bonn AII

Lista SPEC 2


Cuibărit 2-4 p

Pasaj 100-200i

Absentă din


-preferă pădurile cu copaci

bătrâni din apropierea

malurilor

-același regim de hrană cu al

berzei albe

-specie rară, observată în pasaj în

zona proiectului

-habitatele umede folosite pentru

hrănire nu sunt afectate

-proiectul nu prezintă efecte asupra

populațiilor speciei

4

12. A080 Circaetus

gallicus Serparul



Convenția Bonn AII

Lista SPEC 3R


Legea 462/2001 A III

Cuibărit 0-1p


proiectului pentru

hrănire

0,0487 0,0487

-habittat specific zonele

muntoase însă cuibărește și în

pădurile bătrâne din zona de

șes

-hrana preponderent din reptile

-amplasarea proiectului nu afectează

habitatul de cuibărit și hrănire al

speciei

3

13. A081 Circus

aeruginosus

Eretele de

stuf



Convenția Bonn AII


proiectului pentru

hrănire

0,0487 0,0487

-depune 4-8 ouă la sfârșitul lui

aprilie în cuibul făcut pe sol în

stufăriș

-întâlnit pe lângă ape în zonele

deschise întinse de stufăriș unde

cuibărește

2


52

Lista SPEC NS


Cuibărit 1-2 p

Pasaj 30-60 i

-vânează mai ales în zbor la

mică înălțime mamifere mici,

insecte, ouă, reptile, amfibieni.

-caută hrana și pe terenuri agricole

sau pajiști

-posibilă preznță pentru hrănire în

zona proiectului

14. A082 Circus cyaneus Erete vânăt


Lista SPEC 3


Iernat 3-5 i

Pasaj 10-15 i


proiectului pentru

hrănire

0,0487 0,0487

-cuibărește în IV-VI pe sol

uscat, umed sau mlăștinos

protejat de vegetație densă.

-consumă mamifere mici,

reptile și păsărele

-specia nu este legată de habitate

prezente în arealul proectului decât

pentru hrănire

-proiectul nu are impact asupra

speciei

4

15. A084 Circus pygargus Eretele sur


Lista SPEC NS


Pasaj 3-10i


proiectului pentru

hrănire

0,0487 0,0487

-cuibărește în mlaștini, pajiști,

culturi agricole etc

-vânează în zone deschise

(câmpii sau culturi agricole)

mamifere mici, amfibieni,

reptile, insecte

-specia nu este afectată de

implementarea proiectului aria fiind

afectată doar prin pierdeera

teritoriului

4

16. A231 Coracias

garrulus

Dumbrăvean

că



Convenția Bonn AII

Lista SPEC 2D


Legea 462/2001

Anexa III

Cuibărit 20-22p


proiectului pentru

hrănire

0,0487 0,0487

-întâlnită în liziera pădurilor,

pășuni, fânețe

-cuibărește pe malul apelor în

galerii

-se hrănește cu insecte,

amfibieni, reptile și mai rar

vegetale

-în lipsa hranei se apropie de

așezările omenești (wikipedia)

-proiectul nu afectează specia

deoarece nu produce efecte asupra

habitatelor folosite de specie pentru

cuibărit iar cele de hrană nu sunt

afectate decât prin restrângerea unor

suprafețe care nu afectează

populațiile zonale

4

17. A122 Crex crex Cristei roșu Directiva Păsări AI Absentă din 0,0487 0 -se întâlnește în fânețe umede, -au fost identificate habitate 2


53


Convenția Bonn AII

Lista SPEC 1V


Legea 462/2001

Anexa III

Cuibărit 3-8 p

arealul proiectului margini de ape cu rogoz sau în

zone bogate în tufărișuri

-consumă insecte, viermi,

larve, muguri de plante și mai

rar semințe sau fructe

favorabile în partea nordică a zonei

afectate proiect

-proiectul are efecte nefavorabile

asupra speciei datorită dispunerii în

apropierea localității și a culturilor

agricole zone nefrecventate de specie

pentru hrănire

18. A238 Dendrocopos

medius

Ciocănitoare

de stejar,

ciocănitoare

pestriță

mijlocie



Lista SPEC 4S


Legea 462/2001

Anexa III

Rezident 20-35 p

Absentă din


-întâlnită în păduri de stejar și

carpen dar și pe malurile

râurilor

-cuibărește în V-VI

-proiectul nu afectează habitatele

acestei specii, zona de pădure nefiind

afectată de proiect

4

19. A236 Dryocopus

martius

Ciocănitoare

a neagră



Legea 462/2001

Anexa III

Cuibărit 4-6 p

Absentă din


-prefără pădurile bătrâne

-consumă insecte și larve de

insecte de sub scoarta

copacilor

-proiectul nu afectează arboretul

existent

-proiectul nu afectează populațiile

acestei specii

4

20. A027

Egretta alba

( Casmerodius

albus)

Egreta mare



Pasaj 60-90 i

Absentă din


-cuibărește în stufărișul ferit de

inundații, poluare sonoră sau

activitați umane

-distanța mare (peste 4,5 km) față de

cursul apei pentru face ca impactul

să fie redus

-nu cuibărește în imediata apropiere

a proiectului datorită lipsei zonelor

2


54

de stufăriș și a apropierii localității

Bazoș și drumurilor de cursul apei





21. A026 Egretta garzetta Egreta mică



Lista SPEC NS


Cuibărit 15-30p

Absentă din


-trăiește în colonii în

apropierea apei

-pentru hrană preferă apele

curate de mică adâncime

-se odihnește pe grinduri,

stufăriș sau pe arborii de pe

marginea apelor (in special

sălcii)

-se hrănește cu specii acvatice

-impactul este limitat dată fiind

distanța față de cursul apei 4,5 km.





2

22. A097 Falco

vespertinus

Vânturelul

de seara


Convenția Bonn AII

Lista SPEC 3

Lista Roșie IUCN NT

Legea 462/2001 AIII

Cuibărit 5-10 p


proiectului pentru

hrănire

0,0487 0,0487

-cuibărește în general cu

coloniile de ciori.

-vânează mamifere mici,

reptile, păsărele, insecte

-specia cuibărește și în apropierea

așezărilor umane sau drumurilor

-nu au fost identificate habitate de

cuibări ale speciei în arealul

proiectului

-proiectul nu afectează exemplarele

care cuibăresc în zona

4

23. A092 Hieraaëtus

pennatus Acvila mică



Convenția Bonn AII

Lista SPEC 3R



proiectului pentru

hrănire

0,0487 0,0487

-preferă pădurile rare,

-cuibărește în copacii înalți

-se hrănește cu mamifere mici,

reptile, păsărele

Proiectul nu afecteaza habitatul sau

resursa de hrană a speciei 4


55


Cuibărit 1-2p

24. A338 Lanius collurioSfrâncioc

roșiatic



Lista SPEC 3


Cuibărit 20-30p


proiectului pentru

hrănire

0,0487 0,0487

-cuibărește în arbuști la

înălțime redusă

-vânează insecte, amfibieni,

reptile în zonele deschise

-în zona proiectului există habitate

favorabile pentru cuibărit și hrănire

pentru specie

-nu sunt afectate zonele cu arbuști

pentru cuibărit decăt într-o mică

măsură prin învecinarea cu proiectul

în partea nordică a amplasamentului

2

25. A339 Lanius minor Sfrâncioc cu

frunte neagră



Lista SPEC 2D



Cuibărit 30-45p


proiectului pentru

hrănire

0,0487 0,0487

-face cuibul în arborii din

gradini, alei, arbori singuratici

(Dombrowski)

-prezent în lunci, pajiști,

terenuri abandonate etc.

-consumă insecte, reptile,

moluște, rar pui de păsărele.



pentru specie





2

26. A246 Lullula arboreaCiocârlie de

pădure


Convenția Berna AIII

Lista SPEC 2


Cuibărit 3-5p


proiectului pentru

hrănire

0,0487 0,0487

-întâlnită în zone deschise cu

arbuști și copaci răsfirați,

lizieră.

-reproducere începând din

aprilie

-cuibul cu 3-5 ouă este făcut pe

sol în vegetația abundentă din

lizieră sau baza arborilor.

-se hrănesc la sol cu insecte și

semințe



pentru specie





2


56

Abrevieri:

SPEC1-specii europene periclitate la nivel global

27. A023 Nycticorax

nycticorax

Stârc de

noapte



Lista SPEC 3D



Cuibărit 30-50p

Absentă din


-cuibărește în strufăriș în

colonii mixte cu alte specii de

apă

-vânează noaptea pești și alte

specii acvatice


habitatului sau resursei trofice

-nu au fost identificate habitate

favorabile cuibăritului speciei în

arealul de influență al proiectului în

zona protejată

4

28. A072 Pernis apivorus Viesparul




Cuibărit 0-2p


proiectului pentru

hrănire

0,0487 0,0487

-cuibărește în păduri izolate și

luminișuri

-consumă insecte in special

larve de viespi dar și mamifere

mici și reptile

-proiectul nu afectează habitatul de

cuibărire sau resursa de hrană a

speciei

4

29. A193 Sterna hirundoChira de

baltă



Convenția Bonn AII

Pasaj 10-20i

Absentă din


-preferă bălțile cu vegetație

abundentă

-impactul proiectului asupra speciei

este redus, zonele umede din aria

protejată neintrând în aria de

influență a proiectului





2

30. A348 Corvus

frugilegus

Cioara de

semănătură

Directiva Păsări AII

Lista SPEC NS


Cuibărit 220-300p


proiectului pentru

hrănire

0,0487 0,0487

-cuibărește în colonii mari

-hrana foarte variată atât

vegetală cât și animală

-nu au fost identificate colonii de

ciori în arealul proiectului

-specie puternic antropizată

neafectată de implementarea

proiectului

4


57

SPEC2-specii concentrate în Europa cu statut de conseervare nefavorabil in Europa

SPEC3-specii a căror populații nu se concentrează in Europa, cu statut de conserv are nefavorabil in Europa

Categorii IUCN: EX-dispărut, EW-dispărut in salbăticie, CR-critc periclitate, EN-periclitate, VU-vulnerabile, NT-aproape amenințate, LC-nepericlitate, DD-date

insuficiente, NE-neevaluate

Grad de afectare* (pentru a aprecia gradul de afectare la nivel specific și populațional propun scara de mai jos):

1-există efect seminificativ negativ asupra populațiilor proiectului; (-specia,-populația)

2-există efect negativ nesemnificativ sau fără date științifice certe care să confirme efectul seminificativ asupra populațiilor; (-specia,=populația)

3-există efect asupra speciei prin pierderea suprafețelor utilizate ca habitat sau prin fragmentare care nu poate fi evaluat ca negativ iar acest efect nu afectează

populația; (=specia, =populația)

4-proiectul nu are efect asupra speciei sau populațiilor acesteia (indiferent)

5-proiectul are efecte pozitive asupra speciei și populațiilor acestei (+specia, +poplația)

MAMIFERE

Nr.

crt. Cod Specie

Denumire

populară

Statutul de conservare al

speciei,

Mărimea populaţiei sit

Prezenţa pe amplasament/vecinătate PP

Identificare

Habitat/Particularități ecologice Relația teritoriul ariei protejate

și al proiectului Identificare

% din

suprafaţa

sitului

% din

populaţia

sitului

1. 1324 Myotis

myotis

Liliacul

comun

Directiva specii habitate

IUCN RedList LR/NT

Convenția Berna A III

Convenția Bonn A II

OUG 57/2007 A III, IV

Cartea Rosie a Vertebratelor SP

Necunoscută

Prezență posibilă în

amplasamentul proiectului 0% 0%

-specie frecventă, des întâlnitită

chiar în apropierea așezărilor

umane

-habitat de pădure și culturi agricole

mozaicate

-hrana constituită din insecte


speciei


58

AMFIBIENI ȘI REPTILE

Nr. crt. Cod Specie Denumire

populară


speciei,



Identificare

Habitat/Particularități ecologice

Relația teritoriul

ariei protejate și al

proiectului Identificare

% din

suprafaţa

sitului

% din

populaţia

sitului

1. 1188 Bombina bombina

Buhai de baltă

cu burta roşie

Directiva specii habitate

IUCN RedList VU

Convenția Berna A II

OUG 57/2007 A III, IVA

Cartea Rosie a Vertebratelor

SAA

Prezentă

Specie prezentă în văile și apele temporare sau alte zone umede care întrunesc condiţiile ecologice ale speciei/absenta pe amplasamentul proiectului

0% 0%

- specifică zonei de joase de câmpie,

activă din martie până în octombrie

-se hrăneşte cu insecte, melci şi viermi.

-se împerechează în aprilie-iunie iar când

condiţiile sunt prielnice au şi o a doua

perioadă în august.

-populează ochiurile de apă, permanente

sau temporare.

-proiectul nu are

efecte asupra

habittelor acestei

specii

PEȘTI

Proiectul nu are impact asupra habitatelor acvatice, funcțiunile ce se propun respectă normativele legislației naționale și europene privitoare

la gestiunea și calitatea apei.

NEVERTEBRATE


populară


speciei,


Prezenţa pe

amplasament/vecinătate PP

Identificare Habitat/Particularități

ecologice

Relația teritoriul ariei protejate

și al proiectului

Identificare % din

suprafaţa

% din

populaţia


59

sitului sitului

1. 1032 Unio crassus

Scoica

mică de

râu

Directiva specii habitate A II, IV

IUCN RedList EN

OUG 57/2007 A III,

În zona de rau observata 10-

20/50 m liniari ai unui mal

Prezentă în râul

Timiș 0% 0%

-râuri și pâraie din arealul

colinar și podiș mai rar câmpie

-preferă ape curate, bine

oxigenate cu substrat nisipos

sau moderat mâlos

-specie gasită în Timiș în număr

destul de mare mai ales în

meandrele laterale ale râului

Timiș

-prezența ei limitată de calitatea

apei

-proiectul nu are caracteristici

poluante iar căile de legatură

între proiect și specie sunt

absente

2. 4032 Dioszeghyana schmidtii Fluture

noctuid


OUG 57/2007 A III,

Prezent

Prezență posibilă 0% 0%

-specie xerofilă întâlnită în

cvercete cu Acer tataricum


sau habitatul acesteia

3. 1052 Euphydryas maturna Fluturele

maturna


OUG 57/2007 A III,

Prezent

Prezență posibilă 0% 0%

-ponta depusă pe Fraxinus

excelsior, Populus tremula,

Salix caprea iar hrănirea

larvelor se face și pe Plantago

lanceolata, Veronica

chamaedrys, Lonicera

periclymenum, Succisa

pratensis

-zoboară V-VII iar adulții se

hrănesc pe Ligustrum vulgare,

Viburnum lantana etc.


sau habitatul acesteia


60

PLANTE


populară


speciei,


Prezenţa pe

amplasament/vecinătate PP

Identificare Habitat/Particularități

ecologice

Relația teritoriul ariei protejate și al

proiectului

Identificare

% din

suprafaţa

sitului

% din

populaţia

sitului

1. 1428 Marsilea quadrifolia Trifoiaș de

baltă Absentă din arealul proiectului 0,0487 0% 0%

-hemicriptofită perenă

de 5-20 cm prezentă în

jurlul apelor stagnante

din zona de câmpie

-habitatul caracteristic speciei este

absent în zrealul proiectului

-impactul este asbsent

TIPURI DE HABITATE

Cod Denumire habitat Reprezentativ

itate %

Statutul de

conservare


Identificare Relația teritoriul ariei protejate și al

proiectului Identificare

% din supr.

sitului

% din populaţia

sitului

92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 2 Absent in arealul PP și

vecinătatea acestuia 0 0% 0%

-habitat prezent în apropierea cursului de apă a

râului Timiș

-absent în zona proiectului

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu

vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion 0,01

Absent in arealul PP și

vecinătatea acestuia 0 0% 0% -habitat absent în zona proiectului

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri

și Bidention 0,001

Absent in arealul PP și

vecinătatea acestuia 0 0% 0% -habitat absent în zona proiectului

6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba

officinalis) 1

Prezent în vecinătatea

PP 0 0% 0%

-pajiștea din zona proiectului este degradată,

intens pășunată

-reprezentativitate slabă a habitatului în sit și

absent în perimetrul proiectului


61

B.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate

Funcțiile ecologice cunt de natură materială, energetică, informațională și de

conexiune. Prin aceste căi se realizează fluxul de materie, energie și informație. Arareori se

poate face o separare netă între aceste căi prin care se realizează schimburile în interioriul

ecositemului. Astfel relațiile stabilite între diferitele părți ale ecositemului mențin echilibrul

dinamic al ecosistemului. Speciile și habitatele ca parte din ecosistem contribuie prin funcțiile

ecologice la realizarea acestui echilibru. Principalele funcții care pot fi luate în considerare

sunt cele legate de hrană, locație, densitate, specii caracteristice).

Datele referitoare la funcțiile ecologice ale speciilor și habitatelor respective relațiile

lor cu teritoriul ariei protejate și al proiectului se regăsesc în tabelele din capitotul anterior

și nu vor fi reluate.

Pentru evaluarea populațională au fost utilizate referințele IUCN, publicația BirdLife

și Waterbird Population Estimates publicație a Waterlands International.

Accipiter brevipes, Uliu cu picioare scurte

Scurtă descriere

Specie de 33-38 cm, colorit dorsal cenușiu respectiv cafeniu iar pe piept cu dungi

transversale roșiatice la și cenușii la . Culoarea irisului este oranj iar obrajii sunt

cenușii.

Ecologie

Specie de origine mediteraneană, oaspete de vară IV-IX cu reproducere în V-VI în

păduri de foioase din zona de câmpie sau dealuri joase situate în apropierea pajiștilor sau

culturilor agricole.

Amenințări

Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific prin: reducere,

fragmentare, degradare.

Nivel populațional

Nivelul populațional este estimat la zeci de mii de exemplare însă aproximările conțin

un grad ridicat de eroare datorită asemănării speciei cu unliul păsărar cu care poate fi ușor

confundantă.


62

Alcedo atthis, Păscăruș albastru

Scurtă descriere

Dimensiunea situată între vrabie și mierlă (aprox 18 cm), culoare verde albăstrui, cu

partea ventrală cărămizie, ciocul lung îngustat de la bază spre vârf, picioare roșii.

Ecologie

Prezentă tot anul, cuibărește IV_VII în galeriile din amurile apelor. Se hrănește cu

pești, insecte mormoloci etc.

Amenințări

Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific prin: reducere,


Nivel populațional

Populația grlobală este apreciată la peste 600 mii exemplare.

Anthus campestris Fasa de camp, Fasa campestra

Scurtă descriere

Specie de aprox. 17 cm. caracteristică zonelor joase, aride, prezentă mai ales în sud-

estul României. Colorit cenusiu.

Ecologie

Cuibărește pe sol, în mici excavații.

Amenințări

Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific, prin: reducere,


Nivel populațional

În Europa este apreciat la 1-1,9 milioane perechi.

Aquila pomarina Acvila țiătoare mică

Scurtă descriere

Are dimensiunea de aprox. 56-68 cm (între corb și găină), cu colorit cafeniu, cioc

cenușiu albastru, picioare galbene și gheare negre.

Ecologie

Cuibărește în arbori în IV-V. Hrana constă în mamfere, ăsări, reptile, amfibii, insecte,

moituri.

Amenințări



63


Nivel populațional

În Europa unde sunt peste 95% din populația clocitoare sunt aproximate 14-19 mii

perechi.

Ardeola ralloides Stârcul galben

Scurtă descriere

Cu dimensiuni asemănătoare unei ciori, aprox. 50 cm, colorit galben cafeniu deschis

dorsal și alb pe aripi și ventral. Cioc negricios la vârf, albastru închis la bază, picioare galben

verzui.

Ecologie

Cuibărește în mlaștini și stufăriș sau copaci în V-VI. Se hrănește cu pești, amfibieni,

insecte, reptile, moluște, crustacee, viermi sau vegetale.

Amenințări

Pierderea sau deteriorarea habitatelor acvatice și a locurilor de cuibărit.

Nivel populațional

Aproximat la peste 10 mii. de exemplare.

Aythya nyroca Rața roșie

Scurtă descriere

De mărimea unui porumbel (aprox. 40 cm) cu colorit cafeniu-roșcat sau cafeniu ,

ciocul cenușiu albăstrui, picioare cenușii verzui.

Ecologie

Preferă apele bogate în vegetație își face cuibul în desiș la marginea apei, cuibăresc V-

VI. Vara se hrănesc cu plante acvatice iar iarna cu pești, amfibieni, insecte, moluște,

crustacee.

Amenințări

Degradarea habitatelor de cuibărit, eutrofizarea apelor, lucrările de drenare, poluare,

realizarea de contrucții hidrotehnice, tăierea și arderea stufului, pășunatul, deranjarea apelor

prin activități de acvatice, pescuitul etc. Introducerea speciilor non-native care modifică

habitatul, sursa de hrană sau concurează specia.

Nivel populațional

Populația europeană cuibăritoare evaluată la 12-18 mii de perechi, cea mai ridicată


64

concentrație fiind în Delta Dunării 5,5-6,5 mii de perechi.

Buteo rufinus Sorecar mare

Scurtă descriere

Puțin mai mare decât corbul 55-70 cm, cu colorit brun-roșcat, brun întunecat sau

cafeniu deschis, cioc aproape negru, picioare galbene.

Ecologie

Specie orientală foarte numeroasă la noi mai ales în timpul pasajului de primăvară și

toamnă. Preferă regiunile joase, de stepă, mai ales din lungul văilor. Se hrănește cu rozătoare,

păsări, reptile și insecte mari.

Amenințări



Nivel populațional

Populație estimată la peste 100 mii exemplare. La noi poate să apară în perioada

pasajului chiar în cârduri.

Caprimulgus europaeus Caprimulg

Scurtă descriere

Are 28 cm., colorit cafeniu pătat, cioc negricios cu deschidere largă, picioare

negricioase, scurte.

Ecologie

Preferă pădurile luminoase și câmpiile cu copaci izolați. Clocește de două ori pe an, pe

sol V-VII. Se hrănește cu insecte pe care le vânează noaptea sau în amurg.

Amenințări



Nivel populațional

Populația clocitoare din Europa este estimată la 470-1.000 mii perechi adică 1.4-3

milioane exemplare ceea ce reprezintă 50-74% din populația globală.

Chlidonias hybrida Chirichița cu obraz alb

Scurtă descriere


65

Dimensiuni situate între mierlă și guguștiuc, de aprox. 25 cm., are penaj cenușiu,

creștet negricios, obraz alb.

Ecologie

Este o specie rară care cuibărește V-VI în habitatele acvatice, preferând mlaștinile cu

apă dulce, bălțile înconjurate de vegetație păscută de bovine sau cabaline. Poate fin întâlită și

în iazurile pentru pește mai ales dacă prezintă nuferi. Consumă insecte acvatice și terestre,

păianjeni, amfibieni, crustacee, pești.

Amenințări

Degradarea habitatelor de cuibărit, eutrofizarea apelor, lucrările de drenare, poluare,

realizarea de contrucții hidrotehnice, tăierea și arderea stufului, pășunatul, deranjarea apelor

prin activități de acvatice, pescuitul, distrugerea cuiburilor sau ouălor etc. Introducerea

speciilor non-native care modifică habitatul, sursa de hrană sau concurează specia.

Nivel populațional

Populația grlobală este evaluată la 0,3-1,5 milioane indivizi.

Ciconia ciconia Barza albă Scurtă descriere

Diemnsiuni de aprox. 100 cm. colorit alb cu remige negre. Cioc roșu, lung, ascuțit la

vârf, picioarele roșii.

Ecologie

Preferă reginunile mlăștinoase și zonele umede din apropierea așezărilor rurale.

Cuibăresc IV-VI. Consumă amfibieni, reptile, viermi, moluște, insecte, mamifere mici.

Amenințări

Modificarea habitatelor de hrănire, lucrări de desecare sau alte lucrări hidroamelioratie

care duc la reducerea nivelului hidric, intensificarea agricultuii. Alte amenințări suun date de

distrugerea cuiburilor sau reducerea locurilor folosite ca suport pentru cuib, folosirea

otrăvurilor pentru mamifere mari, intensificarea agriculturii si folosirea pesticidelor.

Nivel populațional

Necunoscut.

Ciconia nigra Barza neagră

Scurtă descriere

Dimensiune cuprinsă între curcă și curcan, aprox. 100 cm., colorit negru cu reflexii


66

metalice arămii și verzui, partea ventrală albă. Cioc roșu închis, picioare roșii închis.

Ecologie

Cuibăește IV-V, în copacii înalți, mai rar pe stânci. Se hrănește cu amfibieni, insecte,

pești

Amenințări

Modificarea habitatelor de hrănire, lucrări de desecare sau alte lucrări hidroamelioratie

care duc la reducerea nivelului hidric, intensificarea agricultuii. Alte amenințări suun date de

distrugerea cuiburilor sau reducerea locurilor folosite ca suport pentru cuib, folosirea

otrăvurilor pentru mamifere mari, intensificarea agriculturii si folosirea pesticidelor.

Nivel populațional

Populația din centrul estul Europei estimată la 19,5-28 mii exemplare la care se

adaugă în sud-vestul Europei 1,3 mii exemplare.

Circaetus gallicus Serparul

Scurtă descriere

Dimensiuni de aprox. 65 cm. situate între corb și găină, colorit cenușiu-brun dorsal și

alb vetral cu pete longitudinale brune. Coada cu trei benzi negre, cioc albăstrui, picioare

albăstrui cu gheare negre.

Ecologie

Preferă păduri cu poienie și zone deschise. Cuibărește IV-VI în vârful arborilor la 5-7

m. Se hrănește cu reptile, amfibieni, mamifere mici, insecte, păsărele mici.

Amenințări



Nivel populațional

În Europa popuația clocitoare este estimată la 8,4-13 mii perechi, în Europa găsindu-se

25-49% din populația globală estimată la 51,4-156 mii indivizi.

Circus aeruginosus Eretele de stuf

Scurtă descriere

Dimensiuni cuprinse între cioară și corb (aprox 50 cm), colorit brun roșcat, cenușiu pe

aripi și coadă la , cafeniu și marginile aripilor albicioase la , ciocul închis la culoare,

picioarele galbene.

Ecologie


67

Oaspete de vară III-X, preferă zonele acvatice cu stufăriș făcându-și cuibul pe pământ

în mlaștini IV-VII. Consumă pești, mfibinei, reptile, mamifere mici, păsări, insecte, ouă.

Amenințări



Nivel populațional

Populația cuibăritoare din Europa este evaluată la 93-140 mii perechi ceea ce repreintă

aprox. 25-49% din populația globală elavulată la 0,5-2 milioane indivizi.

Circus cyaneus Erete vânăt

Scurtă descriere

De dimensiunea unei ciori (45-60 cm), colorit cenușiu la , vârful aripilor negru,

cenușiu la , ciocul negru, picioarele galbene.

Ecologie

Specie de pasaj uneori întâlnită pe perioada iernii, preferă zonele joase, deschise, cu

vegetație specifică. Vânează mamifere mici, păsărele, reptile, insecte.

Amenințări



Nivel populațional

Populația globală evaluată la 1,3 milioane exemplare.

Circus pygargus Eretele sur

Scurtă descriere

Dimensiuni de aprox 45 cm, colorit cenusiu cu vârful aripilor negre iar cafenie.

Ecologie

Specie migratoare care preferă zonele de stepă, cuibărește pe sol și se hrănește mai

ales cu mamifere mici.

Amenințări



Nivel populațional

Necunoscut


68

Coracias garrulus Dumbrăveancă

Scurtă descriere

Dimensiunea apropiată gugustiucului (aprox. 31 cm.), colorit verde cu albastru, spate

cafeniu, cioc negru, picioare galbene, scurte.

Ecologie

Specie migratoare care trăiește în păduri luminoase din zona de stepă și terenuri

deschise cu arbori izolați. Cuibărește în scorburi sau crăpături de ziduri. Se hrănește cu

insecte, viermi, melci, amfibieni, mamifere mici rareori cu fructe.

Amenințări

Pierderea habitatelor, utilizarea pesticidelor, tăierea gardurilor vii, pădurilor riverane

etc.

Nivel populațional

Populația cuibăritoare din Europa este estimată la 53-110 mii de perechi aceasta

reprezentând 50-74% din populația globală.

Crex crex Cristei roșu

Scurtă descriere

Dimensiuni de aprox. 35 cm., colorit cafeniu cu pete închise și aripi roșcate.

Ecologie

Specie migratoare care preferă pajiștile umede din zonele joase. Își face cuibul IV-VIII

pe sol în vegetație

Amenințări

Cositul în perioada cuibăritului, mai ales cositul mecanizat, restrângerea pășunilor în

zonele umede, modificarea modului de utilizare a terenului, introducerea de specii care pot

distruge ponta, activități de agrement, inundații etc.

Nivel populațional

Populația Europeană evaluată la 1,3-2 milioane perechi cuibăritoare iar la nivel global

1,81-3,24 milioane perechi.

Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar, ciocănitoare pestriță mijlocie

Scurtă descriere

Dimensiuni de aproximativ 21 cm. cu penaj alb cu negru cu roșu pe ceafă și creștet.

Ecologie

Specie sedentară prezentă în pădurile de foaioase.


69

Amenințări

Modificarea habitatelor de cuibărit și hrănire.

Nivel populațional

În Europa populația clocitoare este evaluată la 140-310 mii de perechi clocitoare .

Dryocopus martius Ciocănitoarea neagră

Scurtă descriere

Dimensiuni asemănătoare ciorii (50 cm), colorit negru cu pată roșie pe creștet, cioc

albăstrui, picioare sur-plumburii.

Ecologie

Sedentară, trăiește în păduri din zona joasă până în etajul coniferelor. Cuibăresc V-VI

în scorburi și se hrănesc cu larve, insecte, viermi.

Amenințări

Modificarea habitatelor de cuibărit și hrănire.

Nivel populațional

Populația cuibăritoare în europa este evaluată la 0,74-1,4 milioane perechi cuibăritoare

ceea ce reprezintă 25-49% din populația globală.

Egretta alba (Casmerodius albus) Egreta mare

Scurtă descriere

De dimensiunea unei curci (90-120 cm), colorit alb, cioc negru, spre bază galben,

picioare roșcat-verzui-cenușii sau brun-cenușii.

Ecologie

Specie migratoare prezentă în habitatele acvatice bogate în vegetație. Cuibărește IV-V

în copacii din apropierea apei. Se hrănește cu pești, insecte, amfibieni.

Amenințări

Pierderea sau deteriorarea habitatelor umede și a locurilor de cuibărit prin lucrări de

drenare, pășunat, ardere, extragerea apelor subterane.

Nivel populațional

Populația europoană estimată în 2006 la 38,8-54,3 mii exemplare.

Egretta garzetta Egreta mică

Scurtă descriere

Dimensiuni apropiate de a corbului 55-60 cm. colorit alb iar în perioada reproducerii


70

cu 2-3 pene lungi ornamentale, cioc negru, albăstrui la bază, picioare negre cu degete galben-

verzui.

Ecologie

Oaspete de vară, cuibărește (IV-V) în tufărișurile din mlaștini sau în arbori. Se

hrănește cu pești, insecte, viermi, crustacee etc.

Amenințări

Pierderea sau deteriorarea habitatelor umede și a locurilor de cuibărit prin lucrări de

drenare, pășunat, ardere, extragerea apelor subterane.

Nivel populațional

Populația globală evaluată la 0,64-3,1 milioane exemplare.

Falco vespertinus Vânturelul de seara

Scurtă descriere

De dimensiunea unui guguștiuc (aprox. 30 cm), colorit cenușiu închis exceptând

abomenul, regiunea subcodală și coapsele care sunt ruginii la , respectiv roșcat ventral și

albăstrui dorsal la ; picioarele roșii și ghearele galbene.

Ecologie

Oaspete de vară în regiunile joase, deschise, cu pâlcuri de arbori sau păduri mici.

Cuibărește în V-VI în cuiburile abandonate de cioara de semănătură sau de coțofană. Se

hrănește cu insecte, afibieni, reptile sau mamifere mici, rar păsărele.

Amenințări

Pierderea teritoriului de cuibărit și hrănire prin datorită defrișărilor, luării în cultură a

terenurilor, extinderii activităților antropice în mediul natural etc.

Nivel populațional

Populația globală este evaluată la 300-800 mii exemplare din care la nivelul Europei

26-39 mii perechi.

Hieraaëtus pennatus Acvila mică

Scurtă descriere

De dimensiune mai mare decât cioara (aprox. 45-55 cm) cu colorit cenușiu-cafeniu cu

o pată albă pe umeri, cioc negricios, picioare galbene și gheare negre.

Ecologie

Oaspete de vară care cuibărește în pădurile rare cu luminișuri (IV-VI), vânează

păsărele, mamifere etc.


71

Amenințări



Nivel populațional

Estimat la zeci de mii.

Lanius collurio Sfrâncioc roșiatic

Scurtă descriere

Puțin mai mare dacât vrabia (aprox. 18 cm), colorit castaniu dorsal și cenușiu pe cap,

coada neagră cu alb iar partea ventrală albă-rozalie la iar la vntral cu dungi și coada maro

cu alb. Cioc și picioare negricioase.

Ecologie

Oaspete de iarnă în zonele cu arbuști sau pe văi din zona joasă până în cea alpină.

Cuibăresc în mărăcinișuri (V-VI). Se hrănește cu insecte, mamifere mici, pui de păsări etc.

Amenințări

Distrugerea lucurilor de cuibărit prin tăierea arbuștilor, pierderea teritoriului datorită

extinderii și intensivizării agriculturii etc.

Nivel populațional

Populația cuibăritoare europeană care reprezintă 25-49% din populația globală este

evaluată la 6,3-13 milionane perechi, echivalentul a 18,9-39 milioane exemplare.

Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră

Scurtă descriere

Mai mic decât mierla (aprox. 20 cm), colorit cenușiu cu negru pe cap și aripi iar

ventral rozaliu, picioare cenușii, cioc cu vârful curbat. Pe aripă prezintă o pată albă.

Ecologie

Oaspete de vară în zonele joase, deschise cu pâlcuri de arbuști.

Amenințări

Distrugerea lucurilor de cuibărit prin tăierea arbuștilor, pierderea teritoriului datorită

extinderii și intensivizării agriculturii etc.

Nivel populațional

Populația cuibăritoare europeană care cuprinde 50-74% din populația globală este

estimată la 0,62-1,5 milioane perechi, echivalentul a 1,86-4,5 milioane indivizi.


72

Nycticorax nycticorax Stârc de noapte

Scurtă descriere

Dimensiune asemănătoare corbului (aprox. 61 cm), colorit cenușiu, creștetul și partea

dorsală negre, cu 2-4 pene ornamentale albe rreoari parțial negre, lungi pe ceafă. Cioc negru-

ablăstrui și picioare galbene-roșiatice.

Ecologie

Oaspete de vară, cuibărește V-VI în copaci, stufăriș, mlaștini. Se hrănește cu pești,

amfibieni, moșluște, crustacei, anelide, micromamifere etc.

Amenințări

Lucrările de drenare și modificare a zonelor umede, agricutura intensivă (utilizarea

pesticidelor), uciderea speciei de către aacvacultori etc.

Nivel populațional

Populația globală este evaluată la 0,51-3,6 milioane indivizi.

Pernis apivorus Viesparul

Scurtă descriere

Dimensiuni de aprox. 50-60 cm cu colorit brun iar ventral albicios cafeniu.

Ecologie

Oaspete de vară în regiunile joase, care se hrănește in general cu insecte preferate fiind

vispile și larvele lor. Cuibărește IV-VI în Cuibăreşte în pădurile izolate şi în luminişuri

Amenințări



Nivel populațional

La nivel global specia este evaluată la 0,1-1 mil. exemplare iar în europa la 110-160

mii de perechi cuibăritoare cea ce reprezintă 330-480 mii indivizi.

Sterna hirundo Chira de baltă

Scurtă descriere

De mărimea unui guguștiuc (aprox. 40 cm) dorsal și cu aripi argintii, creștet și ceafă

negre, restul alb, cioc roșu cu vârf negru, picioare roșii.

Ecologie

Oaspete de vară, preferă bancurile de nisip și pietriș, pășunile sărăturate de pe lângă

apele dulci. Cuibăresc pe sol V-VI și se hrănește în principal cu peștișori dar și cu insecte,


73

crustacee, moluște, viermi etc.

Amenințări

Specie vulnerabilă în perioada cuibăritului de activitățile umane sau indundații. De

asemenea amenințările rezidă în pierderea sau modificarea habitatelor de coastă, eroziunea,

dezvoltarea excesivă a vegetației, poluarea, concurența cu alte specii (în principal pescăruși).

Nivel populațional

Populația globală evaluată la 1,6-4,6 mil. indivizi.

Corvus frugilegus Cioara de semănătură

Scurtă descriere

De 47 cm. colorit negru cu reflexe violacee, cioc și picioare negre.

Ecologie

Preferă regiunile de câmpie cu terenuri de cultură și pășuni, cu copaci în grupuri

izolate, parcuri sau păduri rare. Cuibărește III-IV în colonii. Se hrănește cu boabe de cereale,

larve, hoituri, micromamifere etc.

Amenințări

Distrugerea locurilor de cuibărit sau combaterea speciei.

Nivel populațional

Populația europeană evaluată la 10-18 milioane perechi cuibăritoare ceea ce reprezintă

30-54 milioane indivizi aceștia fiind 25-49% din populația globală. (61,2-216 milioane

exemplare).

MAMIFERE

Myotis myotis Liliacul comun

Scurtă descriere

Are 7-8 cm și deschiderea aripilor de până la 45 cm. colorit cenușiu dorsal și albicios

ventral. Urechi mari iar fața aproape lipsită de păr.

Ecologie

Preferă zonele împădurite deschise sau așezările umane unde își face adesea cuiburi în

turlele bisericilor sau poduri părăsite. Se hrănește cu insecte și păianjeni.

Amenințări

Intensivizarea agriculturii prin utilizarea pesticidelor, pierderea habitatelor

caracteristice cu păduri, arbuști etc. Distrugerea locurilor folosite ca habitate de adăpost sau


74

reproducere.

Nivel populațional

Necunoscut.

Bombina bombina Buhai de baltă cu burta roşie

Scurtă descriere

Corp de 4-5 cm. îndesat, turtit, cu degete subţiri. Coloritul dorsal cenuşiu sau negricios

iar ventral abdomenul albastru-negricios cu puncte albe şi pete mari insulare roşii-portocalii

iar vârfurile degetelor negre.

Este o specie diurnă, activă din martie până în octombrie, specifică zonei de joase de

câmpie însă poate fi întâlnită şi în zona de deal până la 400 m. Populează apele puțin adânci,

ochiurile de apă, permanente sau temporare fiind frecvent întâlnită în lacuri, bălți, șanțuri cu

apă. Iazuri etc. Se hrăneşte cu insecte, melci şi viermi. Se împerechează în aprilie-iunie iar

când condiţiile sunt prielnice au şi o a doua perioadă în august. Larvele sunt consumate de

pești, unele insecte iar adulții pot fi consumați de șarpele de casă.

Ameninţări

Ameninţările potenţiale sunt date de pierderea sau poluarea habitatului prin

schimbarea modului de exploatare a terenului, lucrări de drenaj, poluare etc.

Nivel populațional

Specie abundentă în Europa care paote prezenta fluctuații populaționale largi.

NEVERTEBRATE

Unio crassus Scoica mică de râu

Scurtă descriere

Valve ovale cu lungime mai mică decât dublul înălțimii (lungime 30-70 mm, înălțime

20-40 mm, lățime 20-35 mm), colorit verde-bruniu până la maro-negru. Marginile dorsală și

ventrală paralele, cea anterioară rotunjită, largă, scurtă iar cea posterioară dilatată, alungită.

Ecologie

Prezentă în pâraie și râuri rar fluvii, cu precădere în sectorul colinar și podiș în apele

curate, bine oxigenate cu substrat nisipos sau ușor mâlos.

Amenințări

Poluarea apelor, alterarea/fragmentarea habitatelor specifice, exploatările de

sedimente, amenajările hidrotehnice, viiturile eroziunea malurilor etc.

Nivel populațional


75

Necunoscut

Dioszeghyana schmidtii Fluture noctuid

Scurtă descriere

Noctuid cu avergura aripilor 28-33 mm.

Ecologie

Specie xerofilă întâlnită în cvercetele cu Acer tataricum. Zboară în perioada martie-

aprilie, larvele se dezvoltă pe lăstari de Acer tataricum sau stejar.

Amenințări

Distrugerea habitateloe caracteristice cu Acer tataricum.

Nivel populațional

Se consideră că populațiile din Banat și Ungaria sunt cel mai bine reprezentate la nivel

european. (Tatole 2008).

Euphydryas maturna Fluturele maturna

Scurtă descriere

Anvergura aripilor de 40-45 mm, colorit variabil.

Ecologie

Preferă luminișuri din văi calcaroase cu frasin, plop și salcie. Larvele se dezvoltă pe

Fraxinus excelsior, Populus tremula, Salix caprea, Plantago lanceolata, Veronica chamaerys,

Ligustrum vulgare, Lonicera periclymenum și Scuccisa pratensis. Zbor de la jumătatea lui

mai până la începutul lui iulie.

Amenințări

Distrugerea habitatelor de activitățile silvice și agroculturale.

Nivel populațional

Specie bine reprezentată în vestul și sud-vestul României.


76

B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes

comunitar

Specie Denumire populară

Dir

ectiv

a Pă

sări

79

/409

EE

C

Con

venț

ia B

erna

Con

venț

ia B

onn

Lis

ta S

PEC

Lis

ta R

oșie

IUC

N

OU

G 5

7/20

07

Dir

ectiv

a sp

ecii

habi

tate

92

/43/

EE

C

Car

tea

Roș

ie a

ve

rteb

rate

lor

Accipiter brevipes Uliu cu picioare scurte AI AII AII 2 LC AIII

Alcedo atthis Păscăruș albastru AI AII AII 3 LC AIII

Anthus campestris Fasa de camp, Fasa

campestra AI AII 3V LC AIII

Aquila pomarina Acvila țiătoare mică AI AII AII 3R LC AIII

Ardeola ralloides Stârcul galben AI AII 3 LC AIII

Aythya nyroca Rața roșie AI AIII AI 1 NT AIII

Buteo rufinus Sorecar mare AI LC AIII

Caprimulgus

europaeus Caprimulg AI 2 LC AIII

Chlidonias hybrida Chirichița cu obraz alb AI AII 3 LC AIII

Ciconia ciconia Barza albă AI AII AII 2 LC AIII

Ciconia nigra Barza neagră AI AII 3 LC AIII

Circaetus gallicus Serparul AI AII AII 3R LC AIII

Circus aeruginosus Eretele de stuf AI AII AII NS LC AIII

Circus cyaneus Erete vânăt AI 3 LC AIII

Circus pygargus Eretele sur AI NS LC AIII

Coracias garrulus Dumbrăveancă AI AII AII 2D LC AIII

Crex crex Cristei roșu AI AII AII 1V LC AIII

Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar AI AII 4S LC AIII

Dryocopus martius Ciocănitoarea neagră AI LC AIII

Egretta alba

( Casmerodius albus) Egreta mare AI LC AIII

Egretta garzetta Egreta mică AI AII NS LC AIII

Falco vespertinus Vânturelul de seara AII AII 3 NT AIII

Hieraaëtus pennatus Acvila mică AI AII AII 3R LC AIII

Lanius collurio Sfrâncioc roșiatic AI AII AII 3 LC AIII

Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră AI AII AII 2D LC AIII

Lullula arborea Ciocârlie de pădure AI AIII 2 LC AIII


77

Cartea Roşie a Vertebratelor: SV-specie vulnerabilă, SAA-specie aproape ameninţată

SPEC1-specii europene periclitate la nivel global

SPEC2-specii concentrate în Europa cu statut de conseervare nefavorabil in Europa

SPEC3-specii a căror populații nu se concentrează in Europa, cu statut de conserv are nefavorabil in Europa

Categorii IUCN: EX-dispărut, EW-dispărut in salbăticie, CR-critc periclitate, EN-periclitate, VU-vulnerabile, NT-aproape amenințate, LC-

nepericlitate, DD-date insuficiente, NE-neevaluate

B.5. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii afectate

Suprafața din sit modificată prin implentarea proiectului este de 6,5321 ha, ceea ce

reprezintă 0,0487% din suprafața proiectului de 13404 ha.

Amplasamentul propus prin proiect nu este folosit ca loc de cuibărit de păsările din sit,

fiind câmp deschis exploatat prin pășunat. Pierderea pentru unele specii de păsări în principal

cele de zone deshise sau de mărăcinișuri (Anthus campestris, Lullula arborea, Lanius

minor, Lanius collurio, Crex crex, Coracias garrulus) și mai puțin cele răpitoare (Accipiter

brevis, Aquila pomarina, Buteo rufinus, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus

cyaneus, Circus pygargus, Falco vespertinus, Hieraaëtus pennatus, Pernis apivorus) este dată

de pierderea suprafeței ca loc de hrănire și este inexistentă pentru speciile de apă, luncă

(Alcedo atthis, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Chlidonias hybrida, Egretta alba, Egretta

garzetta, Nycticorax nycticorax, Sterna hirundo) pădure (Caprimulgus europaeus, Ciconia

nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius) sau cele antropizate (Ciconia ciconia,

Corvus frugilegus).

Evaluările populaționale, gradul de reprezentativitate în sit și procentul maxim de

pierdere a speciilor potențial afectate au fost tratate în capitolele anterioare.

B.6. Relaţiile structurale si funcţionale care creează si menţin

integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Teritoriul propus pentru mobilare în scopul obţinerii de energie verde este situat înspre

Nycticorax nycticorax Stârc de noapte AI AII 3D LC AIII

Pernis apivorus Viesparul AI LC AIII

Sterna hirundo Chira de baltă AI AII LC AIII

Corvus frugilegus Cioara de semănătură AII NS LC 5C

Myotis myotis Liliacul comun AIII AII LR/NT AIII, IV AII SP

Bombina bombina Buhai de baltă, burta roşie AII VU AIII, IV A AII, AIV SAA

Unio crassus Scoica mică de râu EN AIII AII, IV

Dioszeghyana schmidtii

Fluture noctuid AIII AII, IV

Euphydryas maturna Fluturele maturna AIII AII, IV


78

periferia arie protejate ROSPA0128 Lunca Timișului și la o distanță de peste 1 km de

marginea ariei protejate ROSCI0109 Lunca Timișului, limita acestuia înspre amplasamentul

proiectului fiind situată pe liziera pădurii.

Structural, parcela din sit învecinată fiind teren exploatat agricol prin ca pășune sau

teren arabil se încadrează în rândul ecosistemelor agricole. Acestea se deosebesc structural şi

funcţional de ecosistemele naturale datorită fluxului de energie artificială introdusă, această

energie înlocuind sau suplimentând energia din ciclurile biogeochimice naturale. Structura

ecosistemelor agricole prezintă o diversitate scăzută, structură mult simplificată cu nişe

ecologice nesaturate şi distribuire a substanţei şi energiei pe canale puţine şi largi.

Elementele comparative între agroecosisteme şi ecosistemele naturale tinere

şi mature (după Puia şi Soran, 1987)

Caracteristici ale ecosistemelor Agroecosisteme

Ecosisteme naturale tinere mature(climax)

Biomasa mică mică Mare Raportul P/R1 >1 >1 sau <1 aprox.1 Raportul P/B2 ridicat ridicat Scăzut

Autoorganizarea lipseşte spontană spontană

Lanţuri trofice foarte scurte (de regulă)

scurte (păşunatul dominant)

lungi, complexe

(lanţul detritivor dominant)

Stratificarea

Foarte slabă sau inexistentă slabă Pronunţată

Diversitatea de specii Foarte mică mică Variabilă, de regulă

mare

Cicluri vitale scurte,simple scurte simple

lungi, complexe

Mecanisme preponderente de

reglare a populaţiilor antropice fizice Biologice

Fluctuaţii mari pronunţate mai puţin pronunţate

Ciclurile substanţelor

minerale

deschise (cu exporturi şi importuri mari) deschise mai mult sau mai

puţin închise

Rolul detrivorelor puţin important important foarte important

Stabilitatea controlată de om fluctuantă Homeostată Recolta

potenţială pentru om ridicată sau

foarte ridicată ridicată Scăzută sau foarte scăzută

1P-producţie brută; R-respiraţia comunităţii 2P-producţia brută; B-biomasa


79

Considerăm că datorită :

- structurii simplificate fiind vorba de agroecosistem,

- reprezentativității scăzute în sit 0,0487%

- dispunerii în apropierea localității, respectiv la periferia ariei protejate

gradul de afectare a relațiilor structurale și funcționale ale ariei protejate în care se

găsește amplasamentul cât și a celei învecinate nu sunt afectate.

B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management.

Aria protejata ROSPA 0128 Lunca Timișului nu are plan de management. Organismul

responsabil pentru managementul sitului conform contractului de sdministrare

197/15.07.2010, este APM Timiş (Str Amurgului, nr 1, Loc Timişoara, cod 300278) și

USAMVB Timişoara (Calea Aradului, nr 119), Timisoara. Aria protejată ROSCI0109 Lunca

Timișului are contract de finanțare aprobat prin programul POSMediu pentru realizarea

planului de management.

B.8. Descrierea stării actuale si viitoare de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

In tabelele de mai jos sunt prezentate datele referitoare la importanţa populaţiilor,

gradului de conservare, de izolare şi evaluare globală conform criteriilor Manualului de

completare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin OM 207/2006 in concordanţă

cu formularul standard Natura 2000.

Cod şi nume specie

Starea actuală de conservare Starea viitoare de conservare

In a

mpl

asam

etul

PP

Sit.

pop.

Con

serv

are

Izol

are

Glo

bal

% d

e af

ecta

re p

rin

impl

emen

tare

Sit.

pop.

Con

serv

are

Izol

are

Glo

bal

A402 Accipiter brevipes D C C B C 0 C C B C

A229 Alcedo atthis D C C C C 0 C C C C

A255 Anthus campestris C C C C C 0,0487 C C C C

A089 Aquila pomarina D D 0 D


80

A024 Ardeola ralloides D D 0 D

A060 Aythya nyroca D C C C C 0 C C C C

A403 Buteo rufinus C C C C C 0,0487 C C C C

A224 Caprimulgus europaeus D D 0 D

A196 Chlidonias hybridus D C C C C 0 C C C C

A031 Ciconia ciconia C C B C B 0,0487 C B C B

A030 Ciconia nigra D C B C B 0 C B C B

A080 Circaetus gallicus C C C C C 0,0487 C C C C

A081 Circus aeruginosus C C C C C 0,0487 C C C C

A082 Circus cyaneus C C C C C 0,0487 C C C C

A084 Circus pygargus D D 0 D

A231 Coracias garrulus C C B C B 0,0487 C B C B

A122 Crex crex D D 0 D

A238 Dendrocopos medius D C B C B 0 C B C B

A236 Dryocopus martius D D 0 D

A027 Egretta alba D C C C C 0 C C C C

A026 Egretta garzetta D C C C C 0 C C C C

A097 Falco vespertinus C C C C C 0,0487 C C C C

A092 Hieraaetus pennatus C C B C B 0,0487 C B C B

A338 Lanius collurio D D 0 D

A339 Lanius minor D D 0 D

A246 Lullula arborea D D 0 D

A023 Nycticorax nycticorax D C B C B 0 C B C B

A072 Pernis apivorus D D 0 D

A193 Sterna hirundo D D 0 D

VERTEBRATE

1324 Myotis myotis C C B C B 0 C B C B

AMFIBIENI ȘI REPTILE

1188 Bombina bombina D 0

PEȘTI

1149 Cobitis taenia D C B C B 0 C B C B

1124 Gobio albipinnatus D C B C B 0 C B C B

2511 Gobio kessleri D C B C B 0 C B C B

1145 Misgurnus fossilis D C B C B 0 C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus D C B C B 0 C B C B

1146 Sabanejewia aurata D B B C B 0 B B C B

1160 Zingel streber D C B C B 0 C B C B

2555 Gymnocephalus baloni D C B B B 0 C B B B


81

1130 Aspius aspius D C B C B 0 C B C B

1159 Zingel zingel D C B C B 0 C B C B

1122 Gobio uranoscopus D C C C C 0 C C C C

NEVERTEBRATE

1032 Unio crassus D A A C B 0 A A C B

4032 Dioszeghyana schmidtii C A B B B 0 A B B B

1052 Euphydryas maturna C B B C B 0 B B C B

PLANTE

1428 Marsilea quadrifolia D 0

HABITATE

In a

mpl

asam

etul

PP

%

Con

serv

Supr

. rel

Gob

al

% d

e af

ecta

re p

rin

impl

emen

tare

%

Con

serv

Supr

. rel

Gob

al

92A0 Zăvoaie cu Salix alba și

Populus alba D 2 B C B 0 2 B C B

3260

Cursuri de apă din zonele de

câmpie, până la cele montane,

cu vegetație din Ranunculion

fluitantis și Callitricho-

Batrachion

D 0,01 C C C 0 0,01 C C C

3270

Râuri cu maluri nămoloase cu

vegetație de Chenopodion rubri

și Bidention D 0,001 C C C 0 0,001 C C C

6510

Pajiști de altitudine joasă

(Alopecurus pratensis,

Sanguisorba officinalis) C 1 C C C 0,0004 1 C C C

Sit Pop.- populația-raportul dimensiunii și densitățiirelative a populației sitului raportată la cea la nivel național A: 100%≥p>15%; B: 15%≥p>2%; C: 2%≥p>0%; D: populație nesemnificativă, specie observată rar.

Conserv.-grad de conservare a caracteristicilor habitatului relevante pentru specie și posibilități de regenerare-A: conservare excelentă, B: conservare bună, C: conservare medie sau redusă

Izolare-gradul de izolare al speciei prezente în sit față de aria de răspândire naturală a speciei- A: populație aproape izolată, B: populație neizolată, dar la limita ariei de răspândire, C: populație neizolată cu o arie de răspândire exinsă.

Global-evaluare globală a importanței sitului pentru conservarea speciei- A: valoare excelentă, B: valoare bună, C: valoare semnificativă.

Starea de conservare- A: excelentă, B: bună, C: slabă, D: absentă în areal

Interpretare

Evaluare bazată pe caracteristicile ecositemelor, habitatelor și a speciilor observate în teren

Situația actuală conform Formularului Standard al ariei protejate

Evaluare bazată e caracteristcile proiectului propus corelat cu ecologia speciilor

Proiecție estimativă a parametrilor conservativi raportați la influența proiectului


82

Prin implementarea proiectului nu sunt scoase terenuri din circuitul natural, terenul

propus schimbării destinaţiei fiind teren agricol. În arealul proiectului nu există specii care să

fie legate indivizibil de această suprafață de teren, implementrea proiectului neavând influență

semnificativă asupra relațiilor ecologice ale speciilor, nivelul populațional al acestora la

nivelul sitului nefiind afectate. În arealul proiectului nu există habitate de interes comunitar

sau prezența acestora este foarte slab reprezentată (a se vedea analiza tabel).

Starea de conservare a avifaunei Sitului ROSPA0128 Lunca Timișului nu este afectată

de implementarea proiectului.

B.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar.

Amplasamentul este situat în interiorul Ariei de Importanță Avifaunistica Lunca

Timișului care are o suprafață de 9846 ha. și care cuprinde terenuri arabile neirigate (46%),

păşuni (9%), terenuri agricole cu suprafeţe semnificative de vegetaţie naturală (21%), păduri

de foioase (24%).

Limita Ariei de Importanță Avifaunistica Lunca Timișului (contur roșu). (limite kml

preluate de pe http://iba.sor.ro/aia_lunca_timisului.htm)


83

C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

C.1.Tipuri de poluare care poate fi generată de PP

Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților

în mediu

1. Protecția calității apelor: - sursele de poluanți pentru ape, locul de evacuare sau

emisarul; - stațiile și instalațiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

- nu există surse de poluare a apelor în etapa de funcționare a capacității de producere

a energiei electrice; personalul de serviciu va utiliza o toaletă ecologică;

- nu este nevoie de stație de epurare sau de preepurare a apelor uzate; apele pluviale se

vor deversa la teren.

2. Protecția aerului: - sursele de poluanți pentru aer, poluanți rezultați - instalațiile

pentru reținerea și dispersia poluanților în atmosferă

- nu există surse de poluare a aerului în etapa de funcționare a capacității de producere

a energiei electrice; principalele surse de poluanți pentru aer le constituie motoarele utilajelor

folosite în etapa de construcție;

- nu este nevoie de instalații pentru reținerea și dispersia poluanților.

3. Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor: - sursele de zgomot și de vibrații; -

amenajările și dotările pentru protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor

- nu este cazul, cu excepția etapei de construcție când sursele de zgomot vor fi

motoarele utilajelor folosite în etapa de construcție;

- nu este nevoie de amenajări și dotări pentru protecția împotriva zgomotului și

vibrațiilor, deoarece în etapa de funcționare zgomotul se va percepe doar în interiorul incintei,

iar distanța până la zona locuită este de peste 0.5km.

4. Protecția împotriva radiațiilor: - sursele de radiații; - amenajările și dotările

pentru protecția împotriva radiațiilor.

- nu este cazul de asigurare a protecției deoarece nu există surse de radiații ori

materiale radioactive.

5. Protecția solului și a subsolului: - sursele de poluanți pentru sol, subsol și ape

freatice; - lucrările și dotările pentru protecția solului și a subsolului.

- nu existã surse de poluanți pentru sol și subsol, nu este cazul de asigurare a

protecției.

6. Protecția ecosistemelor terestre și acvatice: - identificarea arealelor sensibile ce


84

pot fi afectate de proiect; - lucrările, dotările și măsurile pentru protecția biodiversității,

monumentelor naturii și ariilor protejate.

- nu există areale sensibile sau protejate.

7. Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public: - identificarea

obiectivelor de interes public, distanța față de așezările umane, respectiv față de monumente

istorice și de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricție, zone de

interes tradițional etc.; - lucrările, dotările și măsurile pentru protecția așezărilor umane și a

obiectivelor protejate și/sau de interes public.

- nu este cazul, distanța față de vatra localității fiind mai mare de 0.5km;

- nu sunt necesare măsuri pentru protecția așezărilor umane, zgomotul produs de

instalație fiind imperceptibil la nivelul vetrei localității, și neexistând emisii de poluanți.

8. Gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament: - tipurile și cantitățile de

deșeuri de orice natură rezultate; - modul de gospodărire a deșeurilor.

- în etapa de construcție vor rezulta mici cantități de deșeuri de materiale de

construcție – nisip, piatră spartă, pietriș, pământ - cod 17 01 07 (conform HG 856/2002), în

cantități de ordinul zecilor de kilograme. Acestea vor fi utilizate ca materiale de umplutură;

- deșeurile menajere rezultate doar pe perioada etapei de construcție – cod 20 03 01 se

colectează în tomberoane și vor fi transportate de către societăți autorizate.

9. Gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase: - substanțele și

preparatele chimice periculoase utilizate și/sau produse; - modul de gospodărire a substanțelor

și preparatelor chimice periculoase și asigurarea condițiilor de protecție a factorilor de mediu

și a sănătății populației.

- nu este cazul, nefiind produse sau utilizate niciun tip de substanțe și preparate

chimice periculoase.

Obiectivul principal al reţelei ecologice europene Natura 2000 constă în asigurarea pe

termen lung a „statutul de conservare favorabilă” pentru speciile şi/sau habitatele de interes

comunitar la nivelul fiecărui sit desemnat.

Deşi legislaţia nu defineşte în mod clar termenul de „statut de conservare favorabilă”,

României îi va reveni obligaţia de a raporta periodic către Comunitatea Europeană,

îndeplinirea acestui obiectiv. Indicatorii obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul unei specii

într-o anumită zonă sunt mărimea şi distribuţia populaţiei din cadrul sitului. Este deci esenţial

ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura

2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi


85

minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor

de diminuare a impactului.

Analiza gradului de poluare asupra componentelor de mediu apă, aer, sol.

A. Poluarea apei:

Alimentarea cu apă: alimentarea cu apa nu e necesara.

Canalizare ape pluvial: nu este cazul.

Proiectul nu exploatează sursele de apă zonale şi nu are impact asupra pânzei freatice.

În perioada implementării proiectului:

-pentru apele de suprafață și din stratul superficial al solului există riscul antrenării de

apele meteorice a particulelor poluante generate de pierderile accidentale de carburanți și/sau

uleiuri de către urilajele folosite. Aceste riscuri sunt reduse deoarece proiectul presupune

lucrări reduse ca amplitudite și durată de timp.

-transportul și depozitarea pământului în procesul de construcție al drumurilor

interioare pot contribui la modificarea proprietăților calitative ale apei de suprafață.

-apele și resturile menajere generate de muncitori pe perioada realizării proiectului

sunt în cantitate redusă și libere de poluanți. Ele vor fi colectate în incinta amplasamentului de

unde vor fi evacuate periodic cu respectarea normelor de mediu.

În perioada de exploatare nu există surse de poluare a componentei hidrice.

B. Poluarea aerului:

Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei activitățile care pot

constitui surse de poluare sunt:.

- surse staționare nedirijate - nu exista

- surse staționare dirijate – nu exista

- surse mobile – nu e cazul decât in cazul excepţional al unor autovehicule

folosite la construcţia şi întreținerea instalațiilor propuse.

Având în vederea dispunerii amplasamentului în interiorul intravilanului și a

dispoziției drumurilor, accesul în amplasament este facil fără a perturba funcţionalităţile

sitului iar construcţiile propuse nu necesită lucrări de care să producă poluare semnificativă

peste cea existentă datorată drumurilor din zonă.

Prin activităţile de excavare necesare realizării infrastructurii se vor produce emisii de

noxe (CO, CO2, NOx, SOx , CH4, N2O), praf, zgomot, vibraţii a căror concentraţie este

crescută doar pe perioada funcţionării utilajelor şi care poate fi redusă prin lucrul unui număr


86

redus de utilaje în acelaşi timp. Dată fiind suprafața redusă a amplasametului și a necesității

unui număr redus de lucrări cu utilaje mari, poluarea produsă asupra aerului este

nesemnificativă. Dispersia noxelor nu depăşeşte 100-150 m distanţă faţă de sursă,

concentraţia acestora reducându-se direct proporţional cu distanţa faţă de sursă. Poluarea

sonoră şi a vibraţiilor se estimează a nu atinge intensităţi care să perturbe fauna sitului.

Poluarea aerului datorită prafului generat de lucrările propuse este influențată de umiditatea

solului și a aerului, gradul de acoperire cu piatră a zonelor pe care rulează mijloacele mobile,

viteza de rulare și numărul mijloacelor mobile. Prin monitorizarea traficului și întreținerea

căiilor de rulare se acest tip de poluare poate fi minimalizat până la eliminare.

Intensitatea poluării aerului prin funcționarea utilajelor este direct proporțională cu

puterea motorului, tipul motorului, durata de funcționare, regimul de funcționare, carburanții

și uleiurile folosite. Prin utilizarea utilajelor care corepund din punct de vedere tehnic și al

normelor de poluare, a unui număr redus de lucrări concomitente impactul generat de lucrări

asupra aerului are intensitate redusă, nerezidual şi cu grad de extindere limitat.

În perioada de exploatare a proiectului nu există poluare asupra aerului.

C. Poluarea solului:

In perioada execuției nu sunt surse industriale de poluare a solului, acestea pot apărea

doar accidental prin pierderea accidentală de carburanți și uleiuri de la utilajele folosite pentru

realizarea lucrărilor.

In vederea diminuării si chiar eliminării impactului asupra solului sunt prevăzute

puncte de depozitare a pubelelor și recipienților pentru deșeurile și apele menajere care vor fi

evacuate din amplasament și colectate de firmele de profil.

În cadrul amplasamentului solul va fi afectat prin lucrările de eliminare a vegetației în

zonele de realizare a căilor de acces și prin cele de realizare a suporților de susținere a

panourilor.

Se poate concluziona ca din punct de vedere al factorului de mediu aer, apa si sol

activitatea de pe amplasamentul studiat nu reprezintă o sursa semnificativa de poluare.


87

C.2.Tipuri de impact asupra factorilor de mediu care pot să afecteze negativ aria protejată

a. Impact direct și indirect asupra mediului: prin emisii de praf, noxe, poluare

fonică, deşeuri, construcţii, excavare, poluare accidentală cu produse chimice şi petroliere.

Impactul direct asupra mediului poate fi întâlnit în faza de construție. Vegetația și fauna este

perturbată de poluarea fonică, chimică, luminoasă, distrugerea unei părți a covorului vegetal.

Prin pierderea habitatelor naturale specifice din punct de vedere ecologic unor specii

de interes comunitar are loc o degradare fizică cea ce înseamnă o modificare a statutului de

conservare al speciilor într-unul mai puțin favorabil faț de situația anterioară impactului.

Disturbarea are acțiune directă, este limitată în timp și este generată lucrările care se

impun pe perioada de implementare a proiectului (zgomot, trafic, praf). Prin realizarea

planului rezultă o pierdere a covrului vegetal pe zona de realizare a căilor de acces interioare

iar în restul suprafeței o sa apară modificări ale covorului vegetal date de modificarea modului

de exploatare/întreținere și de umbrire.

Prin caracteristicile proiectului atât în perioada de implementare cât și de exploatare

nu se vor înnregistra emisii de deșeuri industriale.

În perioada operațională datorită naturii proiectului nu este generată poluare impactul

asupra speciilor datorându-se fragmentării habitatelor și a pericolului de

coliziune/electrocutare.

b. Impact pe termen lung asupra mediului corespunzător perioadei operaționale: prin

ocuparea amplasamentului cu utilităţile propuse și prin fragmentarea sitului. Impactul este

generat de fragmentare, perturbare fonică, perturare dată de traficul necesar întreținerii

instalației (poluare fonică, chimică dată de mijloacele de trasport). Durata medie de folosire a

echipamentelor propuse este de aprox. 25 ani. Pentru mare parte din speciile de plante aflate

pe ampalsament impactul este aproape definitiv pe perioada operațională.O parte dintre

animale se vor retrage în zonele învecinate iar altele vor continua să intre în perimetru. În faza

operațională perturbarea nu este de natură să determine îndepărtarea speciilor animale față de

amplasament majoritatea rămânând în imediata vecinătate sau chiar în amplasamet.

Exceptând speciile limnicole pentru toate celelalte se poate considera o pierdere sau cel puțin

degradare a unei porțiuni din teritoriu de hrănire sau reproducere însă pierderea este

nesemnificativă raportată la dimensiunea sitului. Perturbarea la nivelul ecosistemului zonal nu

este de natură a afecta funcțiunile care asigură stabilitatea acestuia.

Amenajarea propusă nu are caracter ireversibil, după încheierea perioadei de


88

exploatare terenul putând fi adus la starea inițială.

c. Impact pe termen scurt prin poluanţii generaţi pe perioada realizării lucrărilor de

construcție și amenajare a teritoriului. Acest impact durează aprox. 6 luni pe perioada de

pregătire a terenului și instalare a echipamentelor. Impactul vizează strict aria

amplasamentului și nu este de natura a genera mortalitate faunei exceptând mirofauna cu

mobilitate redusă de la nivelul litierei și a covorului vegetal respectiv a speciilor vegetale.

Fauna mobilă nu va inregistra pierderi populaționale aceasta fiind nevoită să ocupe teritoriile

adiacente.

Habitatul amplasamentului fiind favorabil pentru un număr redus de specii de interes

comunitar care au efective reduse în sit, impactul pe termen scurt și lung este nesemnificativ

pentru populațiile acestor specii, suprafața amplasamentului fiind redusă în raport cu suprafața

sitului.

d. Impact rezidual Deoarece terenul propus proiectului cât și cel învecinat nu este

folosit ca habitat pentru reproducere, cuibărire ci doar exepțional pentru hrană impactul

rezidual este redus și nu pot fi propuse măsuri de reducere a impactului ci doar cel mult cu un

efect minim preconizat este executarea lucrărilor înafara perioadei de cuibărit a păsărilor

(mai-iunie) pentru a evita o posibilă disturbare a păsărilor din aria aflată la minim 1,7 km.

După încetarea activității proiectului, îndepărtarea funcțiunilor propuse și reconstrucția

ecologică a amplasamentului nu poate fi identificat impact rezidual. În urma reconstrucției

evoluția naturală permite reinstalarea vegetației inițiale și revenirea pe ampalsament a

speciilor de animale deranjate prin proiect.

e. Impactul cumulativ proiectul este situat înspre periferia sitului la 400 m de zona

locuită a localității Chevereșu Mare și la 200 m. față de drumul asfaltat dintre localitatea

Chevereșul Mare și râul Timiș. În imediata apropiere a amplasamentului se găsește o fermă

zootehnică. În parte de nord față de amplasamentul propus la aprox. 1000 m. se găsește în

implementare un proiect care are ca obiectiv realizarea unei ferme piscicole pe 32 ha. care

cuprinde un lac folosit și ca agrement pentru ambarcațiuni, a unui iaz de 4 ha respectiv a unei

unități de cazare. Impactul dat de fragmentare și perturbarea faunei prin activități realizate în

sit este nesemnificativ având în vedere lucrările, amenajamentele și perturbarea produsă de

activitățile derulate de proiectul învecinat. Traficul și perturbarea dată de activitățile de

pregătire a teritoriului și de mobilare iar ulterior de supraveghere și întreținere sunt


89

nesemnificative, impactul acestora fiind integrat impactului realizat de traficulului de pe

șoseaua înspre tabăra școlară, râul Timiș, pădure și mai nou proiectul care include și

activitățile fermei piscicole.

O scurtă descriere a impactului potențial, cu luarea în considerare a următorilor

factori:

Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe

termen scurt, mediu și lung, permanent și temporar, pozitiv și negativ);

impactul asupra populației – redus, proiectul fiind amplasat la o distanță de peste 0.5km

față de cea mai apropiată casă din vatra localității; zgomotul produs de utilaje va fi

perceptibil doar în incinta centralei electrice și se va încadra în parametrii admiși prin

lege;

impactul asupra sănătății umane - fără impact asupra sănătății umane, energia produsă

fiind nepoluantă, iar parcul fotovoltaic fiind amplasat departe de zona de locuințe;

impactul asupra faunei și florei – nu are un impact semnificativ, în zona studiată nefiind

situate Rezervații, Parcuri Naturale protejate exceptâd arealele protejate Natura 2000,

Lunca Timișului.

impactul asupra solului - nu existã surse de poluanți pentru sol și subsol, impactul fiind

redus la săpături pentru îngroparea cablurilor de legătură, amplasarea tablourilor de

distribuție și pentru fixarea structurii metalice;

impactul asupra folosințelor, bunurilor materiale – impact pozitiv indirect, prin

cresterea potentialului de dezvoltare a zonei; în apropiere nu se află obiective de

patrimoniu;

impactul asupra calității și regimului cantitativ al apei – fărăr impact, neexistând surse

de poluare a apelor;

impactul asupra calității aerului, climei – fără impact, parcul fotovoltaic nefolosind

energii sau utilaje care poluează aerul; un impact temporar redus pe termen scurt se va

înregistra doar în timpul etapei de construcție;

impactul asupra zgomotelor și vibrațiilor – redus la nivelul incintei centralei electrice

pe perioada de utilizare; impact temporar pe termen scurt în etapa de construcție, când

sursele de zgomot vor fi motoarele utilajelor folosite în etapa de construcție;

impactul asupra peisajului și mediului vizual – impact direct redus, regimul de înălțime

al instalației fiind de maxim 3.5m; zonele de protecție și spațiile verzi propuse în jurul

instalației se vor realiza cu vegetație joasă – iarbă și arbuști pentru a nu umbri panourile


90

fotovoltaice;

impactul asupra patrimoniului istoric și cultural și asupra interacțiunilor dintre

aceste elemente – fără impact, în zonă nu există obiective ale patrimoniului istoric și

cultural;

parcul fotovoltaic nu are impact asupra interacțiunilor dintre elementele enumerate mai

sus.

extinderea impactului (zona geografică, numărul populației/habitatelor/speciilor

afectate) – nu se estimează o extindere a impactului asupra zonei geografice, populației

din zonă și din localitățile învecinate, asupra habitatelor sau anumitor specii, impactul

general fiind unul redus la nivel local.

magnitudinea și complexitatea impactului - impact general redus, limitat la incintă sau

la zona imediat învecinată;

probabilitatea impactului – probabilitate redusă

durata, frecvența și reversibilitatea impactului – impactul este redus pe întreaga durată

de funcționare a parcului fotovoltaic, respectiv temporar pe perioada de construcție;

instalația este demontabilă, impactul fiind reversibil.

măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra

mediului – s-au luat măsuri de gestionare a deșeurilor rezultate în etapa de construcție,

măsuri de reducere a impactului prin metode de construcție neivazive – fundații de tip

piloni metalici, drum cu pietriș, fără turnare de beton, structură metalică demontabilă etc.

natura transfrontieră a impactului – nu este cazul, distanța până la graniță fiind de

peste 50km.

Presiuni antropice în zona ariei protejate

Terenurile situate între partea nordică a localității Chevereș și pădurea Chevereș

sunt exploatate prin pășunat sau culturi arabile în principal graminee.

-pășunat –în zona proiectului este situată o fermă și au fot observate mai multe

turme de oi pe pășunea din partea nord-vestică a drumului

-cultivare-în partea sud-estică sunt trupuri mari de terenuri arabile (culturi

cerealiere) iar în aprtea vestică a proiectului propus sunt terenuri arabile dispuse în parcele

mici

-tăieri masă lemnoasă-în pădurea Chevereș se fac extracții de masă lemnoasă

-rețea de drumuri-înafară de drumul existent situat între localitatea Chevereșu

Mare și râul Timiș sunt în construcție căi de acces spre viitoarea pescărie aflată în


91

construcție, acest proiect ducând la creșterea traficului în zonă și a creșterii gradului de

perturbare a speciilor sensibile

Fermă zootehnică în amplasamentul proiectului

Transport

Exploatare forestieră și construcție de noi drumuri

Înființare fermă piscicolă între amplasamentul proiectului propus și limita ROSCI0109

-zone de agrement-în pădurea din apropierea localității Chevereșu Mare au fost

identificate mai multe amenajări cu destinație de agrement și construcții.

-pădurea Chevereșul Mare este domeniu folosit pentru vânătoare


92

-pescuitul practicat atât pe râul Timiș și în curând în viitoarea pescărie

Implemetarea proiectului atât în faza de construcție cât și în cea operațională nu

este de natură să producă un impact semnificativ asupra speciilor de interes comunitar sau

a habitatelor pentru care au fost desemnate ariile protejate SCI și SPA Lunca Timișului.

Impactul în faza de construcție:

-eliminarea vegetației pentru realizarea de căi de acces, platforme de depozitare,

instalarea suporturilor panourilor, îngroparea cablurilor etc. Pe suprafețele afectate nu au fost

identificate specii și habitate de importanță comunitară însă nu poate fi exclusă prezența

acetora în aplasament. Efectivele populaționale ale speciilor de interes comunitar nu sunt

afectate, starea de conservare nefiind modificată. Se preconizează o mortalitate a speciilor

animale de dimensiuni și mobilitate redusă cât și a speciilor vegetale însă acestea nu sunt de

natură de afecteze echilibrul cenotic al sitului.

-manipularea utilajelor folosite la construcții acestea generând poluare fonică, chimică

și perturbarea faunei

Impactul în faza operațională:

Proiectul nu este generator de poluare și nici nu necesită un trafic intens pentru

mentenanță.

-activitățile de verificare periodică și supraveghere a instalțiilor pot produce o

deranjare nesemnificativă a faunei

-impactul potențial asupra avifaunei sau entomofaunei sensibile la introducerea

infrastructurii în sit

-îndepărtarea periodică a vegetaței de pe teritoriul de pe amplasament

C.3. Evaluarea impactului potenţial asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar

IMPACTUL ASUPRA VEGETAŢIEI ŞI FAUNEI Impactul asupra stratului vegetal este dat de modificarea modului de exploatare al

terenului și lucrările de mobilare care necesită îndepărtarea vegetației. În amplasamentul

proiectului nu există habitate și plante de interes comunitar. Vegetația din zona învecinată


93

poate să fie afectată prin mobilitatea suspensiilor solide și gazoase din aer în perioada de

execuție a lucrărilor. Depunerea prafului pe frunze perturbă activitățile fiziologice de

respirație și fotosinteză a plantelor cu efecte în creștere și fructificare. Deoarece accesul se

face prin drumuri amenajate se estimează că impactul asupra vegetației învecinate este

nesemnificativ.

În amplasamentul proiectului datorită amplasării în apropierea zonei locuite, a ofertei

limitate de hrană și peisajului sărac din punct de vedere cenotic și cu structură mult

simplificată, se întâlnesc doar specii de păsări comune care folosesc amplasamentul pentru

hrănire, resproducere sau odihnă.

Prin natura proiectului, panourile solare pentru concentrarea energiei solare pot cauza

mortalitatea păsărilor datorită coliziunilor şi arsurilor provocate. (Mc. Crary et al. 1986).

Panourile fotovoltaice sunt de culoare mai degrabă neagră decât reflectoare fiind concepute

pentru a absorbi şi nu pentru a reflecta lumina solară. Probabilitatea coliziunii rămâne ca risc

asemenea clădirilor de sticlă din oraşe, acesta fiind mai mare pentru păsările de apă însă există

puţine studii care să evidenţieze acest lucru.

Pentru a împiedica mortalitatea păsărilor prin lovirea accidentală a panourilor pot fi

propuse măsuri suplimentare pentru protejarea avifaunei (ex. plase protectoare, siluete de

păsări răpitoare etc).

Impactul direct și indirect major este cauzat de riscul de lovire și electrocutare dar și

de pierderea unei părți reduse a teritoriului de hrănire.

Panourile solare pot avea influenţă negativă şi asupra speciilor de insecte care depun

ponta în apă. Acestea pot confunda panourile cu luciul de apă şi pot depune ouăle pe suprafaţa

panourilor reducând astfel succesul reproducerii şi disponibilitatea progeniturii pentru speciile

din lanţul trofic superior.

În cazul sitului ROSCI0128 Lunca Timișului speciile caracteristice zonelor lacustre

menționate în Formularul Standard cuibăresc, se reproduc și se hrănesc în interiorul sau

apropierea habitatelor umede care lipsesc în amplasamentul proiectului astfel acest tip de

impact rămâne a fi monitorizat ulterior pentru alte specii animale zburătoare importante ca

echilibru cenotic sau bază trofică pentru speciile din SPA-ului și SCI-ului învecinat.

În cazul speciilor de insecte pot fi luate măsuri pentru reducerea mortalităţii

entomofaunei prin folosirea de panouri cu lumină polarizată sau prin împărţirea panourilor în

careuri prin benzi albe. (Horvath, G. et al. 2010).

Speciile de talie mare sunt sensibile la fragmentarea habitatelor, fragmentarea

existentă dată de rețeua de drumuri și activități antropice fiind accentuată prin amplasarea


94

unor unități construite.

Datorită modului actual de exploatare covorul vegetal realizează o acoperire redusă a

solului și are o înălțime de până la 40-50 cm. astfel fauna de la nivelul acestuia este săracă atât

din punct de vedere al speciilor cât și al abundenței populaționale. Ca resursă de hrănă a

păsărilor în amplasament lipsesc amfibienii, însă se întâlnesc reptile Podarcis tauricus sau

insecte (ortoptere și mai rar larve de lepidoptere). Păsările observate în amplasament și

imediata vecinătate a acestuia sunt : Parus major, Paser montanus, Parus caeruleus, Pica

pica, Saxicola sp., Carduelis chloris, Buteo buteo, Miliaria calandra, Turdus pilaris, Sturnus

vulgaris, Corvus frugilegus, Troglodytes troglodytes, Galerida cristata, Vanellus vanellus.

În arealul proiectului nu au fost observate specii de interes comunitar. Dintre speciile

menționate în Formularul Standard pot să ajungă pentru hrănire în acest areal : Anthus

campestris, Lullula arborea, Lanius minor, Lanius collurio, Coracias garrulus; sau speciile

de răpitoare care folosesc suprafețe întinse pentru hrănire astfel că suprafața pierdută este

nesemnificativă și care exceptând viesparul care preferă insectele celelalte se hrănesc

preponderent cu mamifere mici, amfibieni, reptile sau cu insecte mari, grupe biotice care nu

se întâlnesc sau sunt într-o proporție foarte redusă în amplasament: Accipiter brevis, Aquila

pomarina, Buteo rufinus, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus

pygargus, Falco vespertinus, Hieraaëtus pennatus, Pernis apivorus.

Perturbarea este punctuală și nu are capacitatea de a se propaga la nivelul întregilor

populații din sit, habitatul afectat fiind de importanță minoră pentru acestea. În arealul

proiectului nu se hăsesc habitate specifice dezvoltării speciilor de interes comunitar astfel că

acestea nu-și pierd statutul actual de conservare, funcțiunile sitului nefiind afectate.

IMPACT ASUPRA SPECIILOR ȘI HABITATELOR ARIEI NATURALE

PROTEJATE DATORITĂ DESTINATIEI TERENULUI

Acest tip de impact se datorează:

-pierderii habitatului -in amplasamentul proiectului nu există habitate de interes

comunitar sau habitate tipice ale speciilor de interes comunitar datorită modului actual de

exploatare al terenurilor

-fragmentării habitatului -amplasamentul este dispus înspre periferia sitului ROSPA

0128 Lunca Timișului, în intravilanul localității Chevereșu Mare, apropierea drumuui asfaltat

Chevereș-Tabăra de copii și în zona de influență a altor proiecte în dezvoltare (fermă

piscicolă). Gradul de fragmetare datorat proiectul este redus date fiind funcționalitățile


95

enumerate mai sus și reversibil date fiind caracteristicile investiției și termenul de funcționare.

Amplasamentul nu întrerupe căile de legătură dintre populaţii ale sitului.

-modificării habitatului -în amplasament şi situl învecinat nu există habitate tipice ale

speciilor din Formunarul Standard al Sitului astfel modificările aduse perturbă într-o măsură

redusă populaţiile speciilor din sit fără a afecta starea de conservare a celor de interes

comunitar.

-perturbării speciilor -nu au fost identificate specii de interes comunitar în această

parte a sitului. Aşa cum s-a menţionat în capitolele anterioare speciile menţionate în Sit

folosesc într-o măsură redusă amplasamentul și aceasta doar pentru hrănire sau reproducere.

Perturarea are un caracter limitat și nu influențeză statutul de conservare al speciilor în sit.

-dislocării speciilor- natura proiectului nu presupune îndepărtarea speiior de interes

comunitar, majoritatea rămânând în zona amplasamentului sau imediata vecinătate. Nu sunt

prevăture activități în perioada operațională de natură să îndepărteze speciile exceptând faza

de execuție a proiectului, dislocarea fiind reversibilă.

GRADUL DE AFECTARE A INTEGRITATII ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

a. reducerea habitatelor de interes comunitar şi a speciilor şi habitatelor acestora-nu

este cazul reducerii habitatelor de interes comunitar și a speciilor și habitatelor de interes

comunitar starea de conservare a acestora la nivelul sitului nefiind modificată.

b. nu este cazul fragmentării habitatelor decât într-o măsură redusă incapabilă de a

influența negativ într-o măsură semnficativă speciile și habitatele sitului, aria de interes pentru

proiectul propus fiind deja fragmentată prin căile de transport și proiectele existente, în curs

de execuție sau aprobate.

c. impactul negativ asupra factorilor de menţinere a stării favorabile-nu este cazul

d. modificările dinamicii relaţiilor structurale sau funcţionale ale ariei naturale de

interes comunitar-nu este cazul deoarece această parte a sitului şi arealul propus este format

doar din terenuri arabile și pășuni acestea fiind agroecosisteme a căror relaţii structurale şi

funcţionale sunt minimalizate şi controlate de om.

Impactul PP asupra speciilor protejate în situl de importanţă comunitară

Specia Efectiv la

nivelul sitului inclusiv

Prezenţa în amplasament/vecinătate Impactul proiectului asupra speciei Identifi

care % din suprafaţa

habitatului % din

populaţia


96

efective de pasaj

folosit pentru hrană sau odihnă

sitului afectată

Accipiter

brevipes 0-1p 0 max. 0,0487 0

Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de

conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei

Alcedo

atthis 6-8 p 0 0 0



Anthus

campestris 1-2 p 0 max. 0,0487 max.

0,0487



Aquila

pomarina 10-20 p 0 max. 0,0487 max.

0,0487



Ardeola

ralloides 0-2 p 0 0 0



Aythya

nyroca 50-100 i 0 0 0



Buteo

rufinus 1-2 p 0 max. 0,0487 max.

0,0487



Caprimulgu

s europaeus 1-2 p 0 max. 0,0487 0



Chlidonias

hybridus 100-200i 0 0 0



Ciconia

ciconia 50-100 i 0 max. 0,0487 0



Ciconia

nigra 100-200i 0 max. 0,0487 0




97

Circaetus

gallicus 0-1 p 0 max. 0,0487 0



Circus

aeruginosus 30-60 i 0 max. 0,0487 max.

0,0487



Circus

cyaneus 10-15 i 0 max. 0,0487 max.

0,0487



Circus

pygargus 3-10 i 0 max. 0,0487 max.

0,0487



Coracias

garrulus 20-22p 0 max. 0,0487 max.

0,0487



Crex crex 3-8 p 0 max. 0,0487 0



Dendrocopo

s medius 20-35 p 0 0 0



Dryocopus

martius 4-6 p 0 0 0



Egretta alba 60-90 i 0 0 0



Egretta

garzetta 15-30 p 0 0 0



Falco

vespertinus 5-10 p 0 0 0



Hieraaetus

pennatus 1-2p 0 max. 0,0487 max.

0,0487




98

Lanius

collurio 20-30p 0 max. 0,0487 max.

0,0487



Lanius

minor 30-45p 0 max. 0,0487 max.

0,0487



Lullula

arborea 3-5 p 0 max. 0,0487 max.

0,0487



Nycticorax

nycticorax 30-50 p 0 0 0



Pernis

apivorus 0-2 p 0 max. 0,0487 max.

0,0487



Sterna

hirundo 10-20 i 0 0 0



Corvus

frugilegus 220-300 p 0 max. 0,0487 max.

0,0487



Myotis

myotis Zeci 0 max. 0,0487 max.

0,0487



Bombina

bombina Mii 0 0 0



Unio

crassus Mii 0 0 0



Dioszeghyan

a schmidtii Necunoscut 0 0 0



Euphydryas

maturna Necunoscut 0 0 0




99

Marsilea

quadrifolia Mii 0 0 0



Impactul PP asupra habitatelor de interes comunitar

Tip habitat Natura 2000

Identificare habitat pe

amplasamentul/vecinătatea

PP

Suprafaţa

habitatului

afectată de PP

Impactul PP asupra habitatului

Natura 2000

% ha

Zăvoaie cu Salix alba și Populus

alba

Acest tip de habitat nu este

prezent pe amplasament sau

în vecinătatea acestuia

0 0

Implementarea PP nu are impact

asupra acestui tip de habitat,

terenurile afectate fiind teren agricol

Cursuri de apă din zonele de

câmpie, până la cele montane,

cu vegetație din Ranunculion

fluitantis și Callitricho-

Batrachion




0 0




Râuri cu maluri nămoloase cu

vegetație de Chenopodion rubri

și Bidention




0 0




Pajiști de altitudine joasă

(Alopecurus pratensis,

Sanguisorba officinalis)

Pe amnplasamentul

proiectului nu se găsește

habitatul tipic

0 0




Proiectul propus nu are caracter poluant iar situarea în imediata vecinătate a

localității Chevereșu Mare și a drumului de legătură a localității cu pădurea și râul Timiș

determină ca arealul propus să aibă puternice influențe antropice.

Legăturile proiectului cu aria protejată:

-proiectul propus este situat în ROSPA0128 Lunca Timișului și este situat la 1,45 km în

punctul cel mai apropiat de ROSCI0109 Lunca Timișului

-nu există amenințări semnificative asupra populațiilor și habitatelor din ariile protejate

impactul fiind dat doar de schimbarea destinației terenului ceea ce echivalează cu

pierderea unei peorțiuni nesemnificative de teren utilizat pentru hrănire de către

unele specii ale siturilor analizate

-pe teritoriul propus nu există habitate folosite pentru cuibărit de către speciile sitului

cel mult se învecinează cu pâlcuri de arbuști utilizate în acest scop de unele specii


100

de câmp (Lulula arborea, Lanius minor, Lanius collurio, Coracias garrulus,

Anthus campestris).

-un impact negativ mult discutat însă care nu poate fi apreciat ca direct sau evaluat ca

negativ este influența panourilor fotovoltaice asupra speciilor de apă prin iluzia

optică de asemănare cu luciul de apă. Acest impact va fi eliminat prin tehologiile

moderne actuale de construcție a panourilor de eliminare a reflexiilor și a

modelelor care să elimine impresia de continuitate.

-proiectul nu are impact asupra speciilor și habitatelor din ROSCI0109 Lunca

Timișului

-proiectul propus nu este necesar pentru managementul ariilor protejate învecinate,

propunerile acestuia nefiind de natură sa afecteze populațiile speciilor și habitatele din

ariile protejate.

Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de cuibărit și de ieșire a

puilor (luna mai – mijlocul lunii iulie) și cu respectarea regulamentului și a planului de

management al ariei protejate, elaborate de custodele ariei – Universitatea de Științe

Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara.

Având în vedere că:

- tipul de interventie propus (centrală electrică fotovoltaică) are ca scop în sine protejarea

mediului înconjurător prin promovarea energiei regenerabile,

- proiecul propus nu are un impact negativ asupra mediului deoarece nu generează noxe, nu

poluează apa, solul sau subolul, aerul.

- proiectul ocupă o suprafață restrânsă (6.5ha) în raport cu aria protejată ROSPA0128 Lunca

Timișului (13404 ha) și nu are un rol semnificativ în conservarea speciilor si

habitatelor protejate,

-lucrările de construcție se vor realiza în afara perioadei de cuibărit a păsărilor și a eclozării

(luna mai- mijlocul lunii iulie), folosind materiale și sisteme de construcție care să

permită demontarea structurii și reversibilitatea lucrărilor.

-spațiul liber dintre rândurile cu panouri fotovoltaice se va readuce la o formă naturală prin

însămânșarea cu gazon,

-cablurile electrice de legătură se vor poza îngropat,

-pe perioada de funcționare, centrala electrică fotovoltaică nu va produce zgomot

semnificativ, zgomotul produs fiind perceptibil doar la nivelul incintei centralei.

-planul propus nu prevede lucrări susceptibile a perturba funcțiile ecologice ale ariilor


101

protejate învecinate

În cazul lucrărilor care vor fi efectuate în vecinătatea ariilor naturale protejate

constructorul responsabil de lucrări împreună cu beneficiarul se vor asigura ca vor fi luate

măsuri necesare reducerii gradului de deranjare a speciilor:

-utilizarea de echipaje, mașini și instalații care să corespundă din punct de vedere

tehnic cu emisii și poluare fonică redusă

-instruirea muncitorilor privitor la speciile ariilor protejate învecinate și a modalitățile

de protejare

-aducerea la forma inițială a zonelor de acces și depozitare de lângă cele afectate de

lucrări

-realizarea și respectarea managementului de utilizare și colectare a materialelor

periculoase și cu risc de poluare

Se estimeaza astfel un impact redus asupra speciilor si habitatelor din aria naturala

protejata ROSPA0128 Lunca Timişului.

In relație cu alte proiecte din jur, proiectul de centrală fotovoltaică se încadrează în

P.U.Z. CHEVEREȘU MARE – ZONA NORD, aprobat de Consiliul Local Chevereșu Mare.

E. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

a. Reducerea emisiilor de praf şi pulberi

-respectarea normelor tehnologice din domeniul construcţiilor și vor fi alese tehnicile

de lucru care să minimalizeze eliminarea de praf, pulberi și zgomot,

-amenajarea căilor de acces şi întreţinerea acestora astfel încât la trecerea vehiculelor

să nu se ridice praful

-udarea platformelor de parcare şi a acceselor carosabile

-circulaţia se face cu viteză redusă

-la nevoie în condiţii de uscăciune se stropesc zonele de trafic care generează praf

-autobasculantele care transportă materiale care eliberează praf vor avea încărcătura

acoperită cu prelată.

b. Reducerea emisiilor noxelor de eşapament

-utilizarea de maşini şi utilaje care corespund din punct de vedere tehnic normelor în

vigoare,

-evitarea utilizării concomitente a unui număr prea mare de motoare în funcţiune.

c. Măsuri de eliminare a zgomotului


102

-utilizarea de maşini şi utilaje corespunzătoare din punct de vedere tehnic

d. Măsuri de reducere a deşeurilor menajere şi tehnologice

-respectarea regulilor de management a deşeurilor

-deşeurile menajere vor fi colectate temporar în recipiente specifice iar ulterior vor fi

transportate de operatori la depozitele specializate

-deşeurile tehnologice vor fi evacuate de către operatori specializaţi exceptând acele

deşeuri care pot fi utilizate în arealul de lucru fără a produce poluare (pământ excavat).

e. Măsuri de reducere a poluării apei

-nu este cazul neexistând reţea de apă iar destinaţia nu necesită alimentare cu apă.

-apele uzate menajere vor fi colectate într-un bazin vidanjabil

-se interzice depozitarea subtanțelor cu potențial poluator al apei

f. Măsuri generale de protejare a faunei şi vegetaţiei

-monitorizarea ulterioară a impactului proiectului asupra păsărilor şi insectelor

respectiv luarea măsurilor necesare pentru diminuarea-eliminarea acestor efecte

-să se evite intrarea cu mijloace de transport sau depozitarea materialelor înafara ariei

supusa activităţilor proiectului propus

-accesul în interiorul perimetrului proiectului propus să de facă doar pe căile de acces

deja existente.

-construcția, cel puțin pe partea nordică, pe cât este posibil având în vedere necesitatea

evitării umbrii, de garduri sau realizarea de garduri vii care să reducă riscul de coliziune a

animalelor

-minimalizarea riscului de coliziune și electrocutare a speciilor zburătoare prin

îngroparea cablurilor și izolarea celor aeriene

-realizarea construcțiilor înafara perioadelor sensibile pentru speciile ariilor protejate

învecinate (perioada de migrație, împerechere)

-luarea tuturor măsurilor tenologice posibile pentru reducerea asemănării suprafeței

panourilor cu luciul apei (lipirea de benzi albe, utilizarea de panouri fără reflexii, amplasarea

de siluete de păsări răpitoare etc.)

-aducerea teritoriului construit la o stare seminaturală pentru evitarea eroziunii și a

creșterii biodiversității prin realizarea de spații verzi sub panouri

Având în vedere descrierea aspectelor ecologice ale amplasamentului studiat,

precum şi faptul că zona nu este utilizată ca habitat de cuibărire pentru speciile de păsări

de interes comunitar şi nu corespunde nici cerinţelor ecologice ca habitat de hrănire ca


103

urmare a disturbării manifestate în zonă, considerăm că nu se impune identificarea unor

măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare al acestor specii

la nivelul sitului Natura 2000.

F. MONITORIZAREA IMPACTULUI DE MEDIU

Monitorizarea propusă are ca scop urmărirea impactului lucrărilor asupra mediului,

respectarea măsurilor propuse şi necesitatea măsurilor suplimentare pentru minimalizarea

impactului de mediu. Această activitate va avea un caracter periodic şi se va realiza prin

observaţii în aria afectată asupra calităţii mediului, a componentelor afectate şi a gradului de

perturbare. Dată fiind suprafaţa restrânsă a zonei monitorizarea se va desfăşura pe întreg

amplasamentul afectat de proiectul propus.

Responsabil de monitorizarea impactului de mediu este titularul proiectului iar

resursele financiare necesare acestui proces vor fi asigurate din surse proprii.

a. Monitorizarea în timpul executării lucrărilor

Pe perioada efectuării lucrărilor vor fi monitorizaţi parametrii de mediu pentru a

observa rezultatele măsurilor propuse, pentru a evalua impactului lucrărilor şi a stabili

necesitatea emiterii de măsuri suplimentare.

Componenta de

mediu Timp de realizare Caracteristici urmărite

Aer semestrial -noxele emise de maşinile, instalaţiile sau

utilajele utilizate în realizarea lucrărilor

Apa şi solul semestrial Respectarea cerinţelor de descărcare a apelor

uzate conform HG nr. 188/2002 modificată şi

completată prin HG. nr. 352/2005

-existenţa scurgerilor de uleiuri, hidrocarburi

sau alte substanţe pe sol sau în apele de

suprafaţă

Zgomotul

/vibraţiile

semestrial Nivelul zgomotului/vibraţiilor, distanţa de

percepere a acestuia

Biodiversitate semestrial Respectarea măsurilor de reducere a impactului

Impactul asupra vegetaţiei şi faunei zonelor


104

învecinate

Observații asupra speciilor, abundenței și

comportamentului acestora cu menționarea

efectelor sesizate.

Instruirea muncitorilor cu privire la obiectivele

conservative ale ariei protejate și a măsurilor de

reducere a impactului.

În cazul constatării unor efecte negative asupra mediului care nu au fost prevăzute sau

care depăşesc limitele normale vor fi propuse măsuri de mediu suplimentare care vor fi

analizate de autorităţile de mediu competente.

b. Monitorizarea în timpul exploatării

Dat fiind caracterul non-poluant al proiectului se va avea în vedere impactul

proiectului asupra biodiversităţii zonale.

Componenta de

mediu Timp de realizare Caracteristici urmărite

Biodiversitate

Anual pe toată

perioada de

funcționare

Evaluarea mortalităţii faunei prin lovirea de

panouri sau ardere şi luarea măsurilor

necesare pentru eliminarea impactului

negativ.

Pentru execuția instalației sunt planificate următoarele lucrări publice:

• Manipulare, nivelare teren, garduri și drumuri interne;

• Instalarea de structuri prefabricate pentru invertor și cabina de distribuție Enel;

• Excavații și terasamente pentru instalarea carcaselor de cablu.

În ceea ce privește tipul de instalație fotovoltaică, se sugerează pentru faza de proiectare finală

calendarul de realizare a principalelor faze ale proiectului.


105

ACTIVITATEA

DURATA ȘANTIERULUI 180 zile (6 luni)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Luna

7 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile

Începerea activității de construcție a lucrărilor civile

Adaptare/Lucrări de construcții a drumului de acces la locație Adaptarea suprafaței terenului Furnizarea și instalarea de teava din PVC pentru canalizarea linii electrice JT/MT și de semnal Răspândirea de materiale diverse pentru formarea straturilor regulate

Instalarea gardului din plasă sudată Instalarea porții culisante cu cadru tubular

Începerea activității de construire a instalației Instalarea cabinelor și invertorului Construirea bazei instalației Realizarea echipamantului de iluminat tehnic local Realizarea circuitelor prizelor f.m. Construcția echipamentelor de siguranță Construcția instalației MT Punerea în funcțiune a tablourilor MT Punerea în funcțiune a transformatorilor Punerea în funcțiune a invertorilor Instalarea structurilor de sprijin și modulelor Punerea în funcțiune a tablourilor DC Construirea instalației DC Punerea în funcțiune a tablourilor de monitorizare Construirea liniilor pentru autobuz Testarea instalației


106

G. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE

Pentru realizarea prezentului memoriu de prezentare au fost parcurse mai multe etape de

lucru printre care:

- etapa de documentare din literatura de specialitate de unde au fost adunate date despre

habitatele si speciile de interes comunitar prezentate in Formularul Standard Natura 2000 al ROSCI

0109 si ROSPA 0128,

-etapa de pregătire a lucrului in teren,

-etapa de colectare de observații din teren

- etapa de prelucrare a datelor din teren si de realizarea a prezentului memoriu.

Observațiile in teren au acoperit suprafața planului cu incidență în ariile protejate și în

zonele invecinate ariilor de protecție Natura 2000.

Ieșirile în teren:

• În faza de pregătire au fost realizate o hărți ale planului folosind suportul topografic si

imagini sateliere;

• Observațiile au fost realizate în 2012 în sezoanele ecologice estival și autumnal. Pe lângă

analiza habitatelor, speciilor vegetale și animale din arealul de influență al proiectului s-a

urmărit prezența/absența habitatelor favorabile pentru evaluarea impactului realizându-se

colerații cu cerințele ecologice ale speciilor de interes comunitar, oferta actuală a teritoriului

și impactul dat de modificarile propuse.

• Zona protejată este de interes în principal pentru păsări, care, exceptându-le pe cele care

cuibăresc în sit, sunt imposibil de apreciat din punct de vedere al populațiilor în lipsa un

studiu temeinic de durată. Păsările nu repectă un teritoriu dat si multe specii pot fi întâlnte în

oricare punct al sitului de aceea aprecierile sunt facute mai ales din punct de vedere al

afectării habitatelor, resuselor trofice și impactului asupra speciilor în corelație cu

biologia/ecologia fiecărei specii.

• Având în vedere suprafața redusă a amplasamentului proiectului și a zonei reduse de

influență, evaluarea speciilor de interes comunitar a fost realizată prin observații în transect

(cu acoperirea întregului amplasament al proiectului) și atât transect cât și staționar în

puncte fixe în vecinătatea proiectului.

• Au fost facute observații asupra proiectelor implementate sau în curs de implemntare în aria

proiectului pentru evaluarea impactului cumulativ.


107

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Baza de date CITES species http://www.cites.org/eng/disc/species.php

Convenţia de la Berna

http://europa.eu/legislation_summaries/environment/nature_and_biodiversity/l28050_en.htm

Council Directive 2009/147/EC on the conservation of wild birds

http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/birdsdirective/index_en.htm

Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora

http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/index_en.htm

Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A., 2005: Habitatele din România.

Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.

Gafta, D. & Mountford, J. O. (coord.), Alexiu, V., Anastasiu, P., Bărbos, M., Burescu, P., Coldea, G.,

Drăgulescu, C., Făgăraş, M., Gafta, D., Goia, I., Groza, G., Micu, D., Mihăilescu, S., Moldovan, O.,

Nicolin, A. L., Niculescu, M., Oprea, A., Oroian, S., Paucă-Comănescu, M., Sârbu, I., Şuteu, A.

2008: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

Hill D., Fasham M., Tucker G. , M. Shewry, P. Shaw 2005- Handbook of Biodiversity Methods. Survey,

Evaluation and Monitoring. Cambridge University Press. USA New York.

Hurford C., Schneider M. 2006- Monitoring Nature Conservation in Cultural Habitats: A Practical Guide and

Case Studies. Ed. Springer, Dordrecht, The Netherlands. pp394

Ionescu V. 1968-Vertebratele din România, Editura Academiei Republicii Socialiste România,

IUCN – The World Conservation Union http://www.iucn.org/

JURNALUL OFICIAL AL COMUNITĂȚILOR EUROPENE 24.4.1997, formularul-tip pentru siturile

propuse ca situri Natura 2000 (97/266/CE)

Mihailescu S., Cobzaru I., Ion M., Ion R., 2010 - Designation of new Sites of Community Importance in

Romania for the Natura 2000 priority habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic salt steppes and

salt marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years of Academic

Research in Biology, Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

a florei şi faunei sălbatice

Simionescu I. 1983-Fauna României, Ed. Albatros

Tatole Victoria 2010-Managementul şi Monitoringul speciilor de Animale Natura 2000 din România, Ghid

Metodologic. Ed. Excelsior Print, Bucureşti

McCrary, M. D., et al. (1986) Avian mortality at a solar energy power plant. Journal of Field Ornithology,

57(2): 135-141

Horváth, G., et al. (2010) Reducing the maladaptive attractiveness of solar panels to polarotactic insects.

Conservation Biology 24:6, 1644-1653

Sos, T. 2008 -Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia


108

related to Romanian herpetofauna. Herpetologica Romanica, 2, 61-91.

Fuhn, I., 1960- “Fauna R.P.R.”, vol. XIV, Fascicola I, Amphibia. Editura Academiei R.P.R., Bucureşti.

http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1979L0409:20081223:RO:PDF

http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:15:04:31997D0266:RO:PDF

http://ibis.biodiversity.ro/

http://www.ibiol.ro/sesiune/2010/The%20Anniversary%20Conference%20IBB50.pdf

obiectivul: realizare central ă electric ă fotovoltaic ă împrejmuire,...

Documents