strategie varadia fara plan

7/23/2019 Strategie Varadia Fara Plan

http://slidepdf.com/reader/full/strategie-varadia-fara-plan 1/38

Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei Vărădia , jude ul Cara -Severinț ș

Strategia Locală de Dezvoltare

C U P R I N S

CAP.I INTRODUCERE 2I.1 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ 2 I.2 DIRECŢIILE DE DEZVOLTARE ALE JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN 3I.3 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ 4I.4 NECESITATEA IMPLEMENTĂRII UNUI PLAN STRATEGIC DE DEZVOLTARE LOCALĂ 4

CAPITOLUL II ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A COMUNEI VĂRĂDIA 6II.1 SCURT ISTORIC 6 II.2 POZIŢIA GEOGRAFICĂ 9II.3 CADRUL NATURAL 9II.3 POTENŢIAL SOCIO-UMAN 16 II. SECTORUL SOCIAL 22 II.6 CULTURA ŞI ACTIVITĂŢILE RECREATIVE 22 II.! INFRASTRUCTURA 24II." ACTIVITATEA ECONOMICĂ 2! II.9 PROTECŢIA MEDIULUI #NCONJURĂTOR 2" II.1$ ADMINISTRAŢIA PU%LICĂ LOCALĂ 29

CAPITOLUL III ANALIZA SWOT A COMUNEI 32

CAPITOLUL IV STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEIVARADIA 36IV.1. O%IECTIV GENERAL 36 IV.2. O%IECTIVE SPECIFICE 36 IV.3. A&ELE PRIORITARE ŞI DOMENIILE DE INTERVENTIE 36

1





PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARESOCIAL-ECONOMIC AL COMUNEI VĂRĂDIA

ÎN PERIOADA 2014-2020

CAPITOLUL IINTRODUCERE

I.1 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

Strategia de dezvoltare regională, ca ansamblu de politici şi strategii aleautorităţilor publice centrale şi locale, elaborate în scopul îmbunătăţirii performanţelor economice ale unor arii geografice constituite în Regiuni de Dezvoltare (care

beneficiază de sprijinul Guvernului Romniei, al !niunii "uropene, al altor autorităţinaţionale şi internaţionale#, trebuie să pornească de la nevoile de dezvoltare locală, pecare să le sincronizeze cu cele de dezvoltare naţională$

Strategia de dezvoltare locală a comunei %ărădia a fost elaborată în strnsălegătură cu Planul de Dezvoltare Regională şi priorităţile identificate de &lanul 'aţional deDezvoltare$

n perioada imediat după integrarea în !niunea "uropeană, obiectivul general al strategiei de dezvoltare regională este) creşterea gradului de atractivitate şi competitivitateal regiunilor prin îmbunătăţirea infrastructurii economice, infrastructurii de transport şi întărirea coeziunii sociale.

Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii %est a identificat prin dezbatere

publică 5 obiective specifice )O'()*+(, 1 Asigurarea suportului de infrastructură pentru dezvoltarea durabilă*O'()*+(, 2 Dezvoltarea unor produse de marcă regională şi promovarea unor afaceri

specifice regiunii *O'()*+(, 3 +ntegrarea socioeconomică a grupurilor şi comunităţilor dezavantajate*O'()*+(, 4 Dezvoltarea de reţele parteneriale şi acţiune strategică coordonată*O'()*+(, &romovarea economiei bazată pe cunoaştere şi formare continuă$

De asemenea, în elaborarea Strategiei sau avut în vedere următoareledocumente cu caracter strategic elaborate la nivel local sau regional)•

trategia de Dezvoltare Durabilă a !udeţului "araş#everin $• Planul de Amen!are a %eritoriului "araş#everin$

• Planul &rbanistic 'eneral al comunei (ărădia$

• trategia !udeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice din !udeţul "araş#everin$

• Planul Regional de Acţiune pentru )ediu pentru Regiunea ($

• Planul Regional de 'estiune a Deşeurilor pentru Regiunea ( *• Anga!amente rezultate din procesul de negocieri al capitolului ** + mediu pentru

!udetul "aras#everin elaborat de -inisterul -ediului si Gospodăririi .pelor*• Alte date furnizate de Primaria "omunei (ărădia, Direc ia ude eană de tatisticăț ț

"ara #everin, alte instituţii publice,ș etc$

2





I.2 DIRECŢIILE DE DEZVOLTARE ALE JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN

trategia de dezvoltare durabila a !udeţului "araş#everin are ca obiectiv general atingerea unei dezvoltări economice şi sociale durabile, care sa ducă pe termen lung lacresterea nivelului de trai a populatiei si pozitionarea !udetului "aras#everin pe un loc

onorabil în ceea ce priveste nivelul de dezvoltare.&rincipala modalitate de atingere a acestui obiectiv este dezvoltarea prioritară a

turismului în !udeţul "araş#everin şi a altor sectoare de activitate în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile, pentru creşterea calităţii vieţii şi gestionarea raţională aresurselor$

&rinicpalele a/e strategice şi priorităţi sunt)

A/0 +0+)(* 1 D)5,+0)0 +(7( Priorităţi-

• +nfrastructura de turism*• 0reşterea competitivităţii sectorului turistic*• Relansarea sectorului turistic prin dezvoltarea turismului de nişă*

A/0 +0+)(* 2 I80+*+0 :) +08;+ <( )8)()Priorităţi-

• Dezvoltarea infrastructurii de transport rutier*• Dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar*• Dezvoltarea infrastructurii de transport aerian*• Dezvoltarea infrastructurii de transport naval*• Dezvoltarea infrastructurii energetice*

A/0 +0+)(* 3 C7;)+(+(,(+0+)0 )*87(*Priorităţi-

• Dezvoltarea mediului economic*• Dezvoltarea activităţii de cercetaredezvoltareinovare*

A/0 +0+)(* 4 D)5,+0)0 (80+*+(( :) +((+=( <( *78(+=((Priorităţi-

• Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi*• Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii, massmedia şi poştă*

A/0 +0+)(* D)5,+0)0 ;+)8=(0( *(-708 <( 0(+)8=)( *(0)Priorităţi-

• .sigurarea accesului la educaţie şi formarea cetăţenilor judeţului*• Dezvoltarea sistemului de servicii de sănătate*• 0reşterea gradului de ocupare profesională*• Dezvoltarea sistemului de cultură, tineret şi sport*• Dezvoltarea sistemului de asistenţă socială*

A/0 +0+)(* 6 A(*+> (,(*+ <( :)5,+0) 0

Priorităţi-• Dezvoltarea infrastructurii de acces şi utilităţi în mediul rural*• Diversificarea şi dezvoltarea activităţilor economice în mediul rural*

3





• mbunătăţirea calităţii vieţii prin asistenţă specifică în mediul rural*• .ntrenarea populaţiei locale în procesul dezvoltării rurale*• Dezvoltarea sistemului de asistenţă pentru servicii în agricultură*

A/0 +0+)(* ! P+)*=(0 7):((Priorităţi-

• 0alitatea apelor*• Gestiunea deşeurilor*• Reducerea riscului de producere a fenomenelor periculoase*• 0alitatea aerului*• 0adrul natural*• 1onele verzi$

I.3 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURA%ILĂ LOCALĂ

Strategia de Dezvoltare 2ocală a comunei %ărădia are la bază priorităţile şi măsurilede dezvoltare ale judeţului, propunnduşi însă reducerea disparităţii socialeconomice lanivel judeţean şi regional dintre această zonă şi celelalte zone mai dezvoltate$

3ermenul dezvoltare durabila rurală cuprinde toate actiunile indreptate cătreimbunatatirea calitatii vietii populatiei, pentru pastrarea peisa!ului natural si cultural si care asigura dezvoltarea durabila a spatilor rurale, conform conditiilor si specificului locurilor. Dezvoltarea durabila presupune mai multe aspecte- dezvoltarea durabila in plan economic, in plan ecologic si in plan social $

Dezvoltarea durabilă locală a comunei %ărădia presupune implementarea unui setmăsuri şi acţiuni specifice în sectoarele prioritare care să conducă la îmbunătăţirea

potenţialului economic şi social al comunei$ .cest obiectiv poate fi atins prin măsuri integrate ce presupun investiţii în )• reabilitarea infrastructurii de transport, a căilor de comunicaţie locală, de acces

spre zonele agricole şi spre obiectivele turistice, precum şi de siguranţă atraficului*

• reabilitarea şi dezvoltarea utilităţilor publice*

• amenajarea i semnalizarea zonelor publice cu valoare turistică şș i istoricoculturală*

• dezvoltarea infrastructurii de afaceri*

•

implementarea de proiecte care să răspundă nevoilor de locuri de muncă$trategia de dezvoltare durabila locala reprezintă un instrument deosebit de util

în programarea viitoarelor proiecte investitionale, tinnd cont de necesităţile generaţiilor viitoare i pentru atragerea resurselor financiare nationale i europene, necesareș ș

realizarii acestora$Strategia se adresează se adresează în primul rnd administraţiei publice

locale, mediului de afaceri, institutiilor publice, organizatiilor neguvernamentale,cetateanului simplu interesat de evolutia comunitatii sale, precum şi altor persoane fizicei juridice interesate (institu ii de învă mnt superior#$ș ț ț

"laborarea strategiei a presupus parcurgerea unor etape, pornind de la

evaluarea stării economicosociale, a nevoilor, problemelor, resurselor, serviciilor sifacilitatilor e/istente, oportunitatilor, riscurilor, stabilirea prioritatilor, analiza sc4imbarilor posibile, dezvoltarea obiectivelor strategice, analiza si previzionarea resurselor financiare$

4





.naliza starii socialeconomice presupune luarea in considerare a potentialuluinatural de dezvoltare al zonei, in special cel agricol, infrastructurii de utilitati,infrastructurii serviciilor sociale, populatiei si fortei de munca, nivelului de dezvoltareeconomică etc$

-ăsurile prioritare prezentate sunt grupate pe directii strategice) infrastructură detransport şi utilităţi publice, dezvoltare agricultură, mediu de afaceri i turism,ș

infrastructura mediului, infrastructura socialculturala si administraţie publică$Dezvoltarea locală durabilă a comunei .nina presupune implementarea unui setde măsuri şi acţiuni specifice în sectoarele prioritare care să conducă la îmbunătăţireapotenţialului economic şi social local$

.cest obiectiv poate fi atins prin măsuri integrate ce presupun investiţii în)• reabilitarea infrastructurii de transport, a căilor de comunicaţie locală, de acces sprezonele cu potenţial turistic, precum şi de siguranţă a traficului*• reabilitarea şi dezvoltarea utilităţilor publice*• reabilitarea ecologică a zonelor publice cu valoare turistică şi istoricoculturală*• dezvoltarea infrastructurii de afaceri*• implementarea de proiecte care să răspundă nevoilor de locuri de muncă etc$

Resursele umane, financiare, materiale, naturale sunt limitate$ -odul in caresunt gestionate, pentru a raspunde intereselor comunitatii este esential pentrudezvoltarea locală$ De aceea, formularea unei strategii da un sens dezvoltarii si asiguracoordonarea tuturor initiativelor actorilor publici si privati locali pentru perioada 56775655$

+mplementarea măsurilor integrate pentru realizarea obiectivului general alDezvoltarii 2ocale, implică un &lan de Dezvoltare 2ocală elaborat participativ, care săreflecte ct mai fidel nevoile, opţiunile şi deciziile cetăţenilor, precum şi disponibilitateaacestora de implicare în rezolvarea problemelor comunităţii$

&lanul strategic de dezvoltare reprezintă radiografia generală a comunei,

detalierea direcţiilor strategice de dezvoltare şi rezultatul implicării tuturor factorilor interesaţi, responsabili şi relevanţi de la nivelul comunei$ .cest plan adnceşteperspectiva cunoaşterii comunităţii, astfel înct oportunităţile de dezvoltare şi definanţare a proiectelor propuse, să poată utiliza un asemenea plan strategic cadocument de referinţă pentru accesarea diverselor programe de finanţarecomunitare$

.cesta reprezintă de asemenea un document de referinţă în planificarea,implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurilor aplicate$ &lanul trebuie săreprezinte cel mai important g4id în procesul de creştere a capacităţii autorităţilor locale de aşi planifica şi de aşi elabora proiectele, de a identifica şi de a gestionasursele de finanţare în conformitate cu e/igenţele !niunii "uropene$

5





CAPITOLUL IIANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ ACOMUNEI VĂRĂDIA

II.1 SCURT ISTORIC

0omuna %ărădia, vec4e a ezare de pe dealul c4iliilor este atestata încă înainteaș

domina iei romane$ț

Prima atestare documentara datează din anul 7896$ Data fiind sonoritateanumelui se poate afirma ca aceasta localitate a fost întemeiata de unguri încă înainte devenirea romanilor in acest inut $Denumirea ini iala a fost : %arad;; $+n sudul !ngarieiț ț

romanii apar in secolul al <+% lea si este posibil ca ei sa ocupe in aceasta vremestrăvec4ea a ezare deoarece ea a fost complet părăsită de locuitori din cauza deselor ș

incursiuni distrugătoare ale turcilor, iar începnd cu sfr itul secolului <+% a ezareaș ș

%ărădia este întlnită cu nume romanizat ig.nr./ Atestare documentară (ărădia$Secolul <%+ aduce ocupa iaț otomana$

ig. nr./ Atestare documentara (aradia

0onsignatia -arsigli din =ologna care datează din 7>967?66 aminte te comunaș

%ărădia ca apar innd zonei %r e ului$ț ș ț

Din anul 7>99 %ărădia este amintită ca sat apar innd jude ului Severin, de cătreț ț

împuternicitul satului carel lauda pe -a@icai &etru prefect pentru activitatea depusa ininteresul siguran ei publice$ 0omuna era considerata una dintre importantele localită iț ț

ale jude ului 3imi din zona %arsetului $ț ș

6





+n anul 7A5A începe înregistrarea oficiala a proprietă ilor comunelor printre careț

si %ărădia ,înregistrare care se termina in anul 7A59$ 0omuna este cumpărata in anul7A85 de către =aici 3ivadar care prime te de la regele Berdinand al %lea si titlul nobiliar ș

de %ărădia $=aici 3ivadar este primul proprietar al %ărădiei care a fost ginerele lui -ilos

Cbrenovici +, întemeietorul dinastiei srbe ti$ș

+ntre anii 7AA 7A9 comuna a fost ocupata de armata mag4iară, apar inand dinț

punct de vedere administrativ de percep ia regala mag4iara din %arset$ +n ceea ceț

prive te justi ia, %ărădia apar inea de judecătoria regala raionala si de tribunalul deș ț ț

prima instan a regal mag4iar de la =iserica .lba$ț

&rin istoria sa, comuna este o localitate vec4e si interesanta, dovada fiind urmelear4eologice care atesta faptul ca a supravie uit mai multor epoci istorice $ț

Din punct de vedere istoric si ar4eologic, %ărădia este de importanta na ionalăț

deoarece este inclusă pe 2ista -onumentelor si Siturilor .r4eologice din Romania lapozi ia 77.675 si cod R.' EE79$6, in acest spa iu fiind localizata antica a ezareț ț ș

dacica si daco romana .rcidava (Big$ nr$5 .testare documentara .rcidava#$

ig. nr. * Atestare documentara Arcidava

2a intrarea în localitate, pe malul stng al 0ara ului, în imediata apropiere aș

drumului jude ean ce leagă %ărădia de D' E?, in locul numit :&ustaF se afla situatț

0astrul si . ezarea 0ivila Romana apar innd anticei localită i .rcidava$ș ț ț

0Dealul "1ilii2 ce domina dinspre nord comuna si întreaga cmpie a 0arasuluireprezintă unul din putinele situri ar4eologice de incidenta din sudvestul Romniei cu ocontinuitate de locuire începnd din neolitic si pana in secolul <%++ cu 3 obiective deinteres ar1eologic cuprinse in 2ista -onumentelor si Siturilor .r4eologice din Romania,după cum urmează (3abel nr$8 Situri ar4eologice i monumente istorice %ărădia#)ș

7





ituri ar1eologice i monumente istorice (ărădiaș

%abelul nr.4

NR. SITURI ARHEOLOGICE SI MONUMENTE ISTORICE

596 A ezare allstattiana fortificata, apar in6nd primei v6rste a fierului datata secolele 7#(88 ș ț

a."1r., Dealul "1ilii

5AA A ezarea Dacica Arcidava secolul 88#888, Dealul "1ilii ș

5A9 ortifica ie romana de păm6nt de tip castru, Dealul "1ilii ț

A68 "omple9 mona1al : c1ili,sc1it ; de secol 7888#78(

A6A6E"omple9 cimiterial de secol 7(888#787

"ompus din capela si ane9e construita in stil renecence si cu influen e orientale ,ț

apar in6nd familiei nobiliare baron <aici ț

5A? it Ar1eologic de la (ărădia,punct 0Dealul "1ilii 0

597 A ezare ortificata ,punct 0Poiana lamanda2, =atcneș

5A itul ar1eologic de la (ărădia,punct Rovina, secolul 88#888

&e teritoriul comunei se mai afla)• =aza si platforma pentru planorism care a func ionat in perioada interbelicaț

(7957989#, păstrnduse doar urmele funda iilor de la 4angare,ț

• 5 obeliscuri,• =iserica : &ogorrea Du4ului Sfnt F construita in anul 7?E, reparata in

anii 7??8 si 7A8>7A89 cu ansamblul manastiresc :Dealul cu 04iliiF si o cruce înc4inata eroilor din primul război mondial$

+n satul -ercina un obelisc înc4inat eroilor din primul si al doilea războimondial $

ig.nr.4 )onumente inc1inate eroilor din primul si al doilea razboi mondial

+n comuna e/ista un nucleu central cu poten iale monumente) conacul =aici,ț

secolul <+< si coala Generala din anul 7A8$Ș

8





ig. nr.> coala 'enerala (aradia, <iserica ?rtodo9a (aradia

II.2 POZIŢIA GEOGRAFICĂ

Situat în partea de sudvest a Romniei, judeţul 0araşSeverin se învecinează lanordvest cu judeţul 3imiş, la nordest cu judeţul unedoara, la est cu judeţul Gorj, la sudestcu judeţul -e4edinţi, în partea de vest cu Republica Serbia şi -untenegru, pe o lungime de?6 @m, iar în partea de sudvest cu fluviul Dunărea, pe o lungime de > @m$Hudeţul 0araşSeverin este situat între următoarele puncte e9treme)

• în nord I vrful Rusca (EJ6;76F lat$ 'ordică şi 55J5>;7EF long$ "stică#*• în sud I dealul 0apriva (J8E;56F lat$ 'ordică şi long$ "stică#*• punctul cel mai vestic se găseşte la nordvest de localitatea lam (EJ7;76 lat$ 'ordică

şi 57J57;6F long$ "stică#*• punctul cel mai estic este %f$ Scărişoara (EJ5E;66F lat$ 'ordică şi 5568;86F long$

"stică#$

=ocalităţile e9treme sunt)• în nord I Rusc4iţa (EJ8A;86F lat$ 'ordică şi 55J5E;66F long$ "stică#*• în sud I 0ozla (J8?;86F lat$ 'ordică şi 55667;66F long$ "stică#*• în vest I Socol (JE7;86F#$

0omuna se afla la E,EJ longitudine estica si 89,78J latitudine nordica$ &e o întindere de >? @m K este dominata in partea de nord de înăl imile terminale ale -un ilor ț ț

Dognecei, la sud si vest este mărginita de depresiunea I golf a Cravi ei si la est deț

-un ii .ninei si Semenic$ț

9





ig. nr.5 "omuna (ărădia a ezare geograficăș

Din punct de vedere geologic , fundamentul zonei este constituit din isturiș

cristaline, apar innd domeniului getic, reprezentat prin roci verzui porfirogene Iț

tufogene, prin paragneisse si mica isturi$ș

II.3 CADRUL NATURAL

R)()

Din punct de vedere geografic, judeţul 0araşSeverin are un relief preponderentmontan) >E,L relief muntos, 7>,EL relief depresionar, 76,AL dealuri şi ?,8L cmpii$1ona muntoasă este reprezentată de -unţii =anatului în a căror componenţă intră)-unţii Marcului, 0ernei, -untele -ic (în est#, -unţii Semenic, .ninei şi Dognecei (învest#, -unţii 2ocvei şi .lmăjului (în sud#$ Dealurile au o răspndire limitată, cele maiimportante fiind dealurile =ozoviciului, Craviţei, Doclinului şi Sacoş1ăgujeni, iar

cmpiile ocupă de asemenea o suprafaţă redusă, fiind reprezentate de 0mpia3imişului, -oraviţei şi 0araşului$

.realul comunei %ărădia se încadrează în Depresiunea Craviţei, care reprezintăcea mai sudică unitate joasă de relief de pe rama carpatică din partea de vest a ţării,constituind o regiune deluroasă şi de cmpie a/ată în principal pe bazinul 4idrografic alrului 0araş, evidenţiinduse dealurile cu altitudini cuprinse între 75E 8>E m) Dealul%erzişor 8>5 m, Dl Dealul .ranja 86E m, Dealul cu &iatra 5?8 m, Dealul .cucii 5>8 m,Dealul =reţiova 55 m, Dealul -ezdraia 79E m, Dealul -ărăcinii (7A?m#$

.realul comunei este situat in zona pădurilor, subzona stejarului.0mpia subcolinară a 0araşului este o cmpie de terase care începe la 7>67?6

m sub Dealurile Craviţei şi coboară, în trepte, pnă la 9677E m, terminndusedeasupra luncii rului printro pantă domoală (Big$nr$E#$

Depresiunea Craviţei este cea mai mică unitate de relief de tip golf, fiind cuprinsă între )unţii Aninei la est şi nordest, )unţii şi Dealurile (îrşeţului la nordest$Depresiunea a luat naştere în pretortonian, întrun graben, umplut apoi de depoziteneogene$ !mplerea depresiunii sa realizat de la est către vest$ .ceastă sedimentare seobservă şi în altimetria depresiunii care descreşte dinspre )unţii Aninei înspre "6mpia%isei , trecnd prin faza de piemont (tratat în capitolul de piemont#, de cmpie înaltă şi decmpie joasă.

'oţiunea de cmpie este însă improprie, avnd în vedere fundamentul destul de

cutat şi de ondulaţia prea accentuată$ 0mpia înaltă, acumulativ erozivă, are o altitudinede cca 566 m şi ocupă aproape N din depresiune, fiind e/tinsă mai ales înspre sud, subforma unor cmpuri netede$ .ceste cmpuri netede, situate îndeosebi spre contactul cumuntele, reprezintă resturi sau martori ai cmpiei pontice$

2unca are o lăţime ce oscilează între 56 m în partea de est şi 9665666 m, înpartea de vest a teritoriului$ &rin regularizarea şi îndiguirea rului 0araş lunca nu maieste e/pusă inundaţiilor din trecut, ea prezentnduse ca o suprafaţă cvasiorizontală,propice agriculturii, ca urmare a nivelării fostelor meandre ale rului şi a e/ecutării uneireţele gravitaţionale de canale de desecare$ 2unca rului -ercina este relativ îngustă,c4iar dacă la confluenţa cu rul 0araş are o lăţime ceva mai mare, cuprinsă între 766566 m$

0mpia joasă de acumulare aluvioproluvială este creaţia e/clusivă a R6ului "araş$ nălţimea cmpiei variază între 96 I 766 m$

10

http://www.banaterra.eu/romana/glossary/term/687

http://www.banaterra.eu/romana/glossary/term/687





olurile care se întlnesc aproape în e/clusivitate sunt cele de clasa vertisoluri $ ntre (rani şi (ărădia se desfăşoară o întinsă zonă mlăştinoasă, brăzdată actual

de numeroase canale de desecare şi colectare a apei în e/ces$ Surplusul de apă,precum şi fracţiunea fină a depozitelor aluviale cărate şi depuse au dus la formarea unor soluri de tip 4idromorf, cu o te/tură foarte fină de tipul vertisolurilor sau a gleiosolurilor vertice.

C(70

"lima !udeţului este continentalmoderată cu nuanţe submediteraneene,subtipul climatic bănăţean caracteriznduse prin circulaţia maselor de aer atlantic şiprin invazia maselor de aer mediteranean, ceea ce conferă caracter moderat regimuluitermic, cu frecvenţe perioade de încălzire în timpul iernii, cu primăveri timpurii şi cantităţimedii de precipitaţii relativ ridicate$

3emperatura medie a iernii are valori ceva mai ridicate dect în zone din ţară situatela aceeaşi altitudine$ n lunile de vară, temperaturile medii sunt în continuă creştere, dar mai moderate de la o lună la alta, comparativ cu lunile de primăvară$

.naliznd temperatura medie pe anotimpuri se constată că iernile sunt relativaspre în regiunile muntoase (la 0untu I 8, grade 0, Semenic I ,A grade 0, iar peMarcu I A,8 grade 0#, în timp ce la 0aransebeş şi Craviţa se înregistrează valoripozitive$

.notimpul de vară este în general moderat, comparativ cu cel de iarnă înregiunea muntoasă, temperatura crescnd treptat în depresiuni) Craviţa (56,7 grade 0#,=ozovici (7A,A grade 0#, 0aransebeş (56,7 grade 0#$

3emperatura medie a lunii ianuarie variază între 6 şi 7 grad 0, iar cea a luniiiunie între 5758 grade 0$

%aloarea ma/imă a temperaturii înregistrată în judeţ a fost de ,9 grade 0 înanul 79>, iar cea minimă a fost de I 85,5 grade 0 înregistrată în anul 7959$

"limatul comunei (ărădia este corespunzător zonei fitoclimatice în care se află,cu influenţe locale mediteraneene determinate, att de circulaţia maselor de aer caldcare vin din sud (-area -editerană#, ct şi de unitaţiile geomorfologice (de regulăversanţi cu diferite grade de înclinare şi e/poziţii diverse#$

n partea depresionară a localită ilor %ărădia i 0iortea, temperatura medieț ș

anuală prezintă varia ii de la A grade 0, în zonele cele mai înalte, pnă la 76 grade 0, înț

zonele mai coborte$+arna în luna ianuarie, temperatura medie anuală este de grade 0, în partea

superioară a mun ilor, ajungnd pnă la 5 grade 0 în zonele mai joase$ț

%ara temperatura cre te la 7>56 grade 0$ .nual numărul de zile senine este deș

96766, cu o frecven ă mai mare în luna august,757 zile, dar mult mai reduse iarna, înțianuarie numai E> zile$

"antitatea medie anuală de precipita ii ț este de 76667566 mm$ n cea maiploioasă lunăiunie, cad 766 756 mm, iar în ianuarie numai jumătate din aceastăcantitate, E6>6 mm$ 'umărul de zile ploioase este în medie 76, iar al celor cuninsoare 5686$ Stratul de zăpadă durează apro/imativ A6 de zile anual$

0aracterizarea generală a climatului este determinată în general de regimultermic, eolian şi pluviometric$

Re!"#$ %e&"!'

n conformitate cu raionarea climatică a teritoriului Romniei întocmită de St$Stoienescu şi %$ -i4ăilescu, zona %ărădia se caracterizează printrun climat de dealuricontinentalmoderat cu ierni moderate şi veri calde, cu precipitaţii bogate, cu amplitudini

11





termice reduse (viscolele şi secetele I deşi în ultimii 767E ani au fost unele manifestăride uscăciune e/cesivă I sunt fenomene rare# şi cu evidente influenţe mediteraneene$

%alorile medii lunare ale temperaturii aerului prezintă un ma/im în luna iulie (57,6O0# şi un minim în luna ianuarie (,6O 0#, ce imprimă totuşi teritoriului caracter de climatcontinental din zona temperată$

Re!"#$ e($!)*%alorile temperaturii medii, umidităţii atmosferice, evapotranspiraţia etc$, sunt

influenţate de natura şi intensitatea vnturilor din zonă$ %nturile dominante în aceastăzonă sunt)

• .ustrul, cu direcţie sudvest, viteza 7,? mPs şi frecvenţa de 5,E L*• 0oşava, cu direcţia nordest, are o viteză medie de 7,? mPs şi o frecvenţă de 7,?

L*• BQ4nul bate frecvent în lunile de iarnă din direcţia nordest cu o viteză de 7,? mPs$

n zonele înalte, circula ia vntului se face în sens meridian, cea mai mareț

frecven ă avndo vntul dinspre sud,peste 55L$ț

n condi ii speciale se declan ează 0o ava , care atinge viteze mari, uneori de E6ț ș șmPs, dobornd copaci i dezvelind caseș

&erioada de timp cu vnt este de A5L, iar cea de calm este de 7AL$

H!+&($(!e

&rincipalele cursuri permanente de apă sunt)• "ara ul ș cu afluen ii săi)ț

o prul 2isava ( =adovita#, afluent de stnga, cu o cota medie pe bazinde 5>? m cu o lungime de 55 @m si un areal de recep ie de 7> @mpț *

o

prul %ărădia, afluent de dreapta, cu o lungime de E @m si o suprafa ațde colectare de 76 @mp*o prul -ercina, afluent de stnga, cu o lungime de A @m si o suprafa aț

de colectare de 55 @mp$ .pa freatică este cantonată în sol la adncimi între 7,E si m $

Rurile 0araş şi -ercina au fost regularizate şi îndiguite (Big$ nr$>#$

ig. nr. 3 (ărădia a ezare in !ude ul "ara #everinș ț ș

E$e"e*%e +e ,!(-e(&)!e $(&/ )#*/

$(&)

12





Hudeţul 0araşSeverin are o floră deosebită, multe specii fiind rare saudeclarate monumente ale naturii$ Dintre acestea se pot enumera) 1ada, &inul 'egru de=anat, (relicvă din era glaciară#, .lunul turcesc, Garofita bănăţeană, Garofita albă,=ulbuci, =ujorul de pădure, =ujorul de =anat, )ăceşul de <euşniţa, &aducelul negru,%işinul turcesc, lederea albă, .ngelica, !rec4ea ursului, Bloarea de colţ, BloareaSemenicului, 2aleaua pestr i ţa, 'arcisa , Stanje nelul , &apucul doamnei ,

Sngele voinicului, Săbiuţa, =randuşagalbenă etc$ De la regiunea de cmpie pnă lacrestele munţilor se succed următoarele zone de vegetaţie)@ona stepei şi silvostepei ocupă suprafeţe restrnse în golfurile de cmpie ale

0araşului şi 'erei, în care se întlnesc) plopi, sălcii, asociaţii de fag, stejarul pufos,cărpiniţa, scumpina, liliacul sălbatic etc$

@ona pădurilor este bine reprezentată şi diferenţiat etajată) etajul uercineelor înzona -oldova 'ouă, împrejurimile Reşiţei, =ocşei, 0aransebeşului şi etajul fagului în-unţii =anatului, Defileul Dunării, -unţii .lmajului şi 2ocvei, în împrejurimile Reşiţei şi0aransebeşului şi latura vestică a culoarului 3imiş0erna$ n aceasta zonă se întlnescpăduri de fag în amestec cu ulmul de pădure, paltin, brad, molid$

@ona alpină este formată din) etajul subalpin între 7$?66 m şi limita superioară a

pădurilor, în care predomină pajiştile de iarba cmpului, paius, garofiţe de munte,ienupăr, tufe de afine, jnepenis si etajul alpin propriuzis caracterizat prin pajişti deiarba vntului, paruşca, plante lemnoase (sălcii pitice şi azaleea#$

&e pajişti se dezvoltă asociaţii de .grostis tenuis (iarba cmpului#, "lmus asper (perişor#, .ndropogon isc4aemum (bărboasă#, 0nosurus cristatus (peptănăriţă#,Bestuca pratensis (păiuş#, <erant4emum annum (plevaiţă#, Setaria glauca (mo4or#,Rubus caesius (mur#, 0irsium arvense (pălămidă#, 0nodon dactlon (pir gros#$

.realul comunei %ărădia este situat in zona pădurilor, subzona stejarului$+n lunci si pe terenurile mai joase predomina gorunul (Tuercus robur# si grni aț

(T$ Brainetto#, iar pe terenurile mai înalte gorunul (T$ &etraea#$'ota caracteristica in toate rămă itele de pădure o constituie prezenta unor speciiș

termofile, intre care, cu precădere teiul (3ilia tomentosa#$ Sunt prezente, de asemenea,specii precum) frasin (Bra/inus e/celsior#, mojdrean (B$ Crnus#, jugastru (.cer campestre# si ar ar tătăresc (.$ 3ataricum#, păr pădure (&irus piraster#, cire (0erasusț ț ș

avium#, măce (Rosa canina#, porumbar (&runus spinosa# etc$ș

&e o parte din versan ii eroda i si pe solurile sc4eletice sunt prezente specii caț ț )cenuser (.ilant4us glaudulosa#, barboasa (.ndropogon isc4aemum#, firuta (&oapratensis#, fragi (Bragaria viridis# etc$

&e paji ti se dezvolta asocia ii de iarba cmpului (.grostis tenuis#, perisor ș ț

("lmus asper#, barboasa (.ndropogon isc4aemum#, peptanarita (0nosurus cristatus#,paius (Bestuca pratensis#, plevaita (<erant4emum annum#, mo4or (Setaria glauca#, mur (Rubus caesius#, palamida (0irsium arvense#, pir gros (0nodon dactlon# etc$

)#*) n zona de pădure, fauna este destul de bogată$ n litieră sunt prezente

numeroase populaţii de animale nevertebrate mărunte) colembole, păianjeni, acarieni,miriapode, rme, coleoptere$ Brecvent este întlnit melcul de livadă, melcul dungat,croitorul mic, rădaşca, gndacul de frunză al stejarului$

.nimalele vertebrate sunt prezente prin diferite specii de batracieni, reptile, păsărişi mamifere$ =atracienii des întlniţi sunt broasca brună, brotăcelul$ Dintre reptile se potaminti) şarpele orb, şoprla de cmp, şarpele de casă, guşterul etc$ &opulaţiile de păsărisunt destul de numeroase) fazanul, privig4etoarea, mierla, cucul, sturzul acesteaabundă în toate anotimpurile ciocănitoarea, şorecarul comun, 4u4urezul etc$ -amiferelesunt reprezentate de) mistreţ, căprior, vulpe, iepure, viezurele etc$

13





S($#$ ! &e#&e$e *)%#&)$e

&rin gruparea unităţilor de teren (!$3$# rezultă următoarele tipuri dominante desoluri (Big$ nr$?#)/. oluri brune argiloiluviale, /#/ :tipice, pseudogleizate, molice, vertice, pseudorendzinice;- *5,>B$*. oluri brune luvice, /C#* :pseudogleizate, vertice;- 3,5B$4. oluri brune eumezobazice, *#4E :gleizate, molice, vertice;- 4,/B$>. oluri gleice şi pseudogleice, 4/#>/ :tipice, vertice, molice, mlăştinoase, luvice,gleizate, pseudogleizate;- ,EB$5. (ertisoluri, >*#5> :gleizate, pseudogleizate;- /C,4B$3. =itosoluri, 55 :tipice;- /,CB$. Regosoluri, 53#5C :tipice, pseudorendzinice;- 3,EB$

. oluri aluviale, 3E#E :gleizate;- /,*5,C. oluri erodate şi coluvionate, /#3 :pseudorendzinice, gleizate, pseudogleizate,vertice;- 4,5B$/E. oluri degradate antropic şi ravenate, , :gleizate;- 5,B$//. Asociaţii de soluri brune argiloiluviale, soluri brune eumezobazice, soluri aluviale,E/#E5 :tipice, pseudogleizate, molice, vertice, gleizate;- *,>B.

ig. nr. %ipuri de soluri

Bactorii limitativi care grevează asupra calităţii învelişului de sol sunt reprezentaţi, în principal de)

o aciditate (moderată pe 86,6L din suprafaţă#,o rezerva scăzută de 4umus (moderată 59,6L#,o compactitate (moderată 79,8L#,o panta terenului (e/trem de severă ,7L, foarte severă 5,L, severă

76,L, moderată A,>L#,o e/cesul de umiditate freatică (moderat 58,6L#,o e/cesul de umiditate stagnantă$

14





&entru diminuarea sau eliminarea factorilor limitativi enumeraţi se pot avea învedere corectarea acidităţii solului prin acţiuni de amendare calcică şi prin lucrări defertilizare radicală, prevenirea şi combaterea eroziunii de adncime prin lucrări deconsolidare a ogaşelor şi ravenelor, precum şi măsuri corespunzătoare pentrucombaterea e/cesului de umiditate prin captarea şi evacuarea apelor de origine pluvialăşi freatică$

Re#&e *)%#&)$eSingura resursă naturală a comunei %ărădia o constituie terenul agricol, în

special terenul arabil care reprezintă A6L din întregul teritoriu administrativ al comunei,tiut fiind faptul că în 0mpia 0ara ului se află cel mai bun sol pentru culturi vegetale iș ș ș

legumicole$Suprafaţa totală intravilană a comunei i suprafa a totală sunt redate în tabelulș ț

nr$7$%abelul nr./.

N& '&% LOCALITATESUPRAATA V/&/+!)

7 3C3.2 A5A?,66 4aursa- Direc ia ude eană de tatistică "ara #everinț ț ș

Suprafetele agricole, dupa modul de folosinta la nivelul anului 5675 esteprezentată în tabelul nr$5

%abelul nr.* uprafata localităţii pe categorii de folosinţă

Te&!%(&!#$)+"!*!%&)%! )$

$(')$!%/5!!

T(%)$ 7) 8

C)%e(&!! +e ($(!*5/ 97):

A&!'($ ; <=>0 7) Ne)&!'($ ; 231> 7)

.rabil &aşuni Bneţe 2ivezi sipepinierepomicole

&aduri .pe sibalti

Suprafatacu terenurineagricole

0ai decomunicatii

Degrdate sineproductive

?2?> 8E? 558? 78? 55 7966 A8 587? 77 >?

ursa- Direcţia udeţeană de tatistică "araş#everin

II.3 POTENŢIAL SOCIO-UMAN

P;0=(02a nivelul anului 5678 populaţia localităţii era de 7EA9 persoane (3abelul nr$8#, cu

o pondere relativ ec4ilibrată din punctul de vedere al repartiţiei pe genuri$

%abelul Fr. 4. Populaţia pe se9e în comuna (ărădia la / iulie *E/4

T(%)$ 9*#"/& +e @e&()*e:

A",e$e ee M)'#$!* e"!*!*

C("#*) V/&/+!) 1<?= >=> >=2

ursa- Direcţia udeţeană de tatistică "araş # everin

15





"volutia populaţiei localităţii in perioada 56665676 este redata in 3abelul nr$ şiGraficul 'r$5, iar repartiţia raportului dintre natalitate şi mortalitate în perioadă 56665676 în 3abelul nr$E şi Graficul nr$8$

%abelul Fr.> Gvoluţia populaţiei în perioada *EEE#*E/E

A*#$ 2000 2001 2002 2003 2004 200< 2006 200> 200? 200= 2010

P(@#$)5!)78A 78

7>5 7E9 7>8> 7>69 7E9? 7>7A 7>E6 7>6? 7E9

ursa Direcţia udeţeană de tatistică "araş + everin

'raficul Fr.* Gvoluţia populaţiei în perioada *EEE#*E/E

Din analiza datelor se constată o cre tere a popula iei în anul 5665 de la 78ș ț

la 7>5 persoane, iar apoi o men inere relativ constantă în jurul valorii 7>66 cu oț

valoare ma/imă în 566A de 7>E6 persoane$ 0re terea popula iei în anul 5665 esteș ț

consecin a declinului economic al localită ilor monoindustriale din județ ț ț) Cravi a,ț

Re i a, .nina etc care a avut ca i consecin ă mutarea la sate a unei păr i însemnate aș ț ș ț ț

popula iei rămase fără loc de muncă$ț

%abelul Fr. 5 porul natural în comuna (ărădia în perioada *EEE#*E/E

V)&)+!) T(%)$

A*#$ N/'#5! !! De'ee S@(& *)%#&)$

2000 79 56 7

2001 78 5> 78

2002 9 7? A

2003 75 5A 7>

2004 7 87 7?200< 7 5 76

2006 7? 7? 6

16





200> 7 86 7>

200? 7 5 76

200= 76 56 76

2010 A 87 58


'raficul Fr.* Gvoluţia sporului natural în perioada *EEE#*E/E

"volu ia mi cării migratorii în perioada 56665676 este prezentată în 3abelul 'r$> iț ș ș

Graficul 'r$8$

%abelul Fr. 3 )i carea migratorie în comuna (ărădia în perioada *EEE#*E/E ș

V)&)+!) T(%)$

A*#$ S%),!$!&! +e+("!'!$!#

P$e'/&! '#+("!'!$!#$

M! ')&e)ș

"!&)%(&!e2000 85 57 772001 55 86 A2002 >5 55 62003 8 5> 7?

2004 99 6 E9200< 5 5 62006 5E 8? 75200> E 8E 79200? A9 E5 8?200= 75 58 772010 ? 5 58


17





'raficul Fr.4 Gvoluţia mi cării migratorie în perioadaș *EEE#*E/E

Dinamica populaţiei este reprezentată de către mişcarea naturală, ce reprezintă

diferenţa dintre născuţii vii şi persoanele decedate (sporul natural# şi mişcarea migratorie,adică diferenţa dintre sosirile în localitate şi plecările din localitate (sporul migratoriu#$&rincipalele disfuncţionalităţi privind evoluţia şi structura populaţiei relevă

următoarele)• spor natural negativ în perioada 56665676, cu o singură e/cep ie în anul 566> cuț

valoare zero se datorează tendinţei de îmbătrnire a populaţiei care înregistrează ovaloare ma/imă de (58# în anul 5676*

• spor migrator pozitiv cu două e/cep ii (5667 i 566># se datorează e/odului masiv deț ș

după 79A9 i restructurării industriei miniere, e/tractive, constructoare de masini,ș

siderurguce care au determinat migra ia popula iei de la ora e spre zonele urbane*ț ț ș

valoarea ma/imă de (E9# în anul 5676*

i în comuna %ărădia se remarcă fenomenul prezent în majoritatea localită ilor rurale dinȘ ț

jude , migraţia puternică a populaţiei apte de muncă, în special a tinerilor spre mediul urbanț

(marile ora e din Regiune) 3imi oara, .rad #ș ș i spreș ări din !niunea "uropeană ca)ț

.ustria, Germania, +talia, Spania etc$ datorită lipsei activităţilor alternative iș slabei ocupăria populaţiei active$

tructura etnică a populaţiei, conform recensămntului din anul 5677, esteprezentată în 3abelul 'r$ ?

%abelul Fr.. tructura populaţiei pe etnii conform Recensăm6ntului Populaţiei din *E//

P(@#$)5!e R("B*! M)7!)&! Ge&")*! Ce7! R("! TOTAL

'umăr 98E 7 > E 888 78?7ursa- Direcţia udeţeană de tatistică "araş # everin

Structura populaţiei după religie este prezentată în 3abelul 'r$ A)

%abel Fr. tructura populaţiei pe religii conform Recensăm6ntului populaţiei din *E//

O&%(+('! R(")*(

-C)%($!'!

G&e'(-

C)%($!'!

Re(&")%! )@%!%! A+e*%!%! +e

!#) ) >-)

Ne+e'$)&)%! TOTAL

N&. 778> ? >> 8 ?A 8 ?A 78?7ursa- Direcţia udeţeană de tatistică "araş + everin

18





F=0 :) 78* Structura populatiei apte de munca si a celei inactive la nivelul anului 5677 este

redata in 3abelul nr$9$

%abelul Fr.C tructura popula iei apte de muncă i a popula iei inactiveț ș ț

P(@#$) !eț

%),!$/D!* ')&e P(@#$)%!e )'%!) P(@#$)%!e !*)'%!)

0-1=)*!

Pe%e)*!

O'#@)%) S("e&! E$e!%#+e*%!

Pe*!(*)&! C)*!'e Pe&.!*%&e%!*#%e

A$%)!%#)%!e

778> 8>6 7758 8?A 59 589 E 795 7EE 9A

ursa- Direcţia udeţeană de tatistică "araş + everin

0ea mai mare parte din populaţia activă din comuna %ărădia este ocupată în cadrulagriculturii, in general practicanduse o agricultura de sub/isten ă$ț

Reparti ia fortei de muncă conform datelor de laț Direcţia Hudeţeană de Statistică0araş I Severin în anii 566A5676 este prezentată în 3abelul 'r$76 i Graficul nr$ 7$ș

%abelul Fr./E Reparti ia for ei de muncăț ț

D("e*!! +e )'%!4!%)%e 200? 200= 2010

Salariati I total I numar mediu 77> 7A8 7?A

'umar mediu salariati in industrie 86 ? ?

'umar mediu in industria prelucratoare 86 ? ?

'umar mediu salariati in comert cu ridicata si cu amanuntul, reparareaautove4iculelor si motocicletelor

85 765 768

'umar mediu salariati in transport si depozitare 7A D6 8?

'umar mediu salariati in 4oteluri si restaurante 8 7 7

'umar mediu salariati in activitati profesionale, stiintifice si te4nice D D 7

'umar mediu salariati in invatamant 7E 7E 7E

'umar mediu salariati in adminstratie publica si aparare, asigurarisociale din sistemul public

A A A

'umarul mediu salariati in sanatate si asistenta sociala > > >

ursa- Direcţia udeţeană de tatistică "araş + everin

'raficul nr./ Reparti ia for ei de muncă in anul *E/E ț ț

19





E:*0=(0

n comuna %ărădia e/istă 5 coli cu un număr de A săli de clasă, un laborator siș

cu 75 de elevi pentru clasele +%+++ $ Dotarile din reteaua de invatamant curpind si 78&0 pentru uzul elevilor$Scoala Gimanziala Romulus Babian din localitatea %aradia func ionează inț

clădirea renovata prin &rogramul de modernizare si reabilitare a colilor derulat de catreș

+nspectoratul Hude ean 0arasSeverin$ț

coala &rimara cu clasele ++% din localitatea -ercina are un număr de 8 săli de clasa siȘ

85 de elevi$

Scoalile generale din 0omuna %aradia

+n cele 5 grădini e de copii din -ercina si %ărădia sunt asigurate un număr de 5ț

săli de clasa si sunt înscri i si frecventează un număr total de E6 de copii $ș

0adrele didactice reprezintă A6L suplinitori califica i deoarece nu e/ista catedre întregiț

pentru titularizare$ 3ransportul cadrelor este asigurat de către administra ia locala $ț

+nfrastructura retelei de invatamant este prezentata in tabelul nr$9.

T),e$#$ *&. =G&/+!*!5e +e '(@!! F'($! '# */5/"B*%

@&!")&!"*)!)$L!'ee

%URUD+. / * -"R0+'. / /

&opulaţia şcolară din comună la nivelul anului 5677 este redată în tabelul nr$76$

T),e$#$ *&. 10

'umarul total al cadrelor didactice care deservesc actul de invatamant este de75, din care 5 educatori si 76 cadre in invatamantul primar si gimnazial ( invatamantprimar, > I invatamant gimnazial#$

V/&/+!) T(%)$

Preşcolari 5E Glevi %?%A= /*>

Glevi invatamant gimnazial

5>

Glevi invatamantul primar

E

=iceal #

20





II. SECTORUL SOCIALS8+0+) +n comuna %ărădia func ionează doua cabinete de medicina de familie inț

sector privat, care asigura asistenta medicala a popula iei$ .ceste cabinet suntț

deservite de 5 medici, ajutati de 5 asistenti medicali$

Daca pana in 566? cabinetele medicale au apar inut 0onsiliului 2ocal, inț

baza Crdonanţei de !rgenţă a Guvernului, nr$ 776P7 iulie 566E, acestea au fostpreluate de medici (printrun contract de vnzare cumpărare# si recondi ionate$ț

04iar daca sa investit destul de mult in aceste cabinete, incă mai suntnecesare fonduri pentru revitalizarea punctului farmaceutic, pentru aparaturamedicala si pentru un minilaborator foarte bine dotat$

II.6 CULTURA ŞI ACTIVITĂŢILE RECREATIVE

A )57(8+) *+0)ș

&e raza comunei e/ista un număr de 5 0ămine 0ulturale ,respectiv la %ărădia si-ercina ,precum si o =iblioteca comunala cu circa >$666 de volume $

0aminul 0ultural %aradia

0ăminul 0ultural din comuna %ărădia func ionează intro clădire proprieț

,amplasata in vecinătatea bisericii $ 0lădirea cuprinde o sala de spectacole de 866 delocuri,care poate prelua si unele func iuni respectiv organizarea de aniversariț

(nunti,botezuri,simpozioane #$ +n aceste condi ii sunt necesare unele amenajări siț

renovări care sa permită desfă urarea activită ilor polivalente $ș ț

+n satul -ercina căminul cultural necesita renovări deoarece se afla intro stareavansata de degradare $

21





0aminul 0ultural -ercina

!na din principalele activită i ,care este totodată si tradi ie locala ce are loc inț ț

fiecare an de Rusalii ,este Ruga, unde timp de 58 zile fii satului ,localnici si invita i dinț

localită ile învecinate si de pe alte meleaguri se strng pentru a sărbători $ț

A )57(8+) )((0)ș

=iserici Crtodo/e %aradia si -ercina

&e raza comunei e/ista un număr de ? biserici din care amintim) 8 in satul-ercina din care doua ortodo/e si una baptista si biserici in %ărădia din care 5 suntortodo/e ,una baptista si cealaltă catolica $ Sunt declarate ca monumente istorice unnumăr de 5 biserici $

2a circa A66m de centrul comunei %ărădia ,respectiv pe :Dealul 04iliilorF,se maipot vedea ,urmele unei foste biserici ,construita in stanca de piatra si care datează depe timpul domina iei .ustro!ngare ,respective a -ariei 3ereza $ț

Se mai pot vedea încăperile fo tilor slujba i ai bisericii ,cavourile din stancaș ș

,clopotni a si scările de urcare Icoborre,care din lipsa între inerii ei a ajuns in prag deț ț

ruina si continua deteriorare$

=iserica VDealul 04iliilorF

&e uli a : %alea cu piatra : din %ărădia se afla biserica de cult ortodo/ ce dateazăț

din anul 7?E6 ,declarata monument istoric $Datorita amplasării ei pe un teren in panta cuinclina ie de 5E86O,a făcut ca ac iunile tectonice ,respective cutremurele si alunecărileț ț

de teren ,sa producă mari fisuri la funda ie ,plan eu si pere i$ț ș ț

II.! INFRASTRUCTURA

I*&)%&#'%#&) +e %&)*@(&%22





0ircula ia rutiera pe teritoriul administrativ se desfasoară pe DH E?8. Greoniț

+am ,care străbate comuna si leagă localită ile -ercina ,%rani,0iortea si +am intre ele siț

cu celelalte localită i din comunele învecinate $ț

Din DH E?8 . se ramifica drumul comunal D0 >>,care face legătura cu re edin aș ț

de comuna %ărădia $ .mbele drumuri clasificate sunt in stare de între inere proasta, necesitnd lucrăriț

de reabilitare$3ransportul se realizează cu un microbuz al societă ii 3rans%aradia S$R$2 careț

transporta zilnic elevii ,profesorii si func ionarii pe ruta %ărădia -ercina ICravi aț ț

D(%/&! %e7*!'(-e+!$!%)&e

Dotarile te4nicoedilitare e/istente sunt)

o re ea de alimentare cu energie electrica inclusive re ea de iluminat stradal *ț ț

o reţea de telefonie naţională *o reţea de telefonie mobilă*o reţea de cablu 3% şi acces +nternet*o drumuri comunale si jude ene*ț

o &ost &olitie comunal *o Serviciul de salubritate si administrare a domeniului public *o Serviciul %oluntar pentru Situa ii de !rgentă*ț

o Cficiu &ostal comunal *o 0abinet -edical $

Gradul de ec4ipare teritoriala al comunei este redat in tabelul nr$77$T),e$#$ *&. 11

E'7!@)&e) %e&!%(&!#$#! 2010S#@&))5) %(%)$/ - 7) A5A?

L('#!*5e eA!%e*%e - %(%)$ -

*#"/&

EA8

L('#!*5e G* @&(@&!e%)%e @#,$!'/- *#"/&

9

L('#!*5e +!* (*+#&!$e @&!4)%e- *#"/&

E?D

S#@&))5) $('#!,!$/ - %(%)$ "@ 5D?A7

S#@&))5) $('#!,!$/ -@&(@&!e%)%e @#,$!'/ - "@

87?

S#@&))5) $('#!,!$/ - (*+#&!$e@&!4)%e - "@

5DD>D

L#*. !"@$/ ) &e5e$e! +e+!%&!,#5!e ) )@e! @(%),!$e - H"

76,D

C)@)'!%)%e) !*%)$)%!!$(& +e @&(+#'e&e) )@e! @(%),!#$e "'3!7>6

C)*%!%)%e) +e )@) @(%),!$) +!%&!,#!%)'(*#")%(&!$(& %(%)$ "!! "'

E6

C)*%!%)%e) +e )@) @(%),!$) +!%&!,#!%)'(*#")%(&!$(& # ')*!' %(%)$ "!! "'

DE

C(*0=(0 ),(0

2ocalităţile comunei nu dispun pe teritoriul administrativ de legătură feroviară$

.cestea sunt deservite de gările din Răcăşdia,Gradinari sau Craviţa+n partea de sud a teritoriului administrativ, pe o distanţă de cca$ 5 @m trece caleaferată Cravi a lam$ț

23





Re5e) +e #%!$!%/5! A(7)8+0) * 0; ( *080(50)ș

2ocalitatea %aradia dispune de retea de alimentare cu apa in sistem centralizat,cu o lungime de 76, @m, iar localitatea -ercina nu dispune de retea de alimentare cuapa insa se doreste e/tinderea retelei de alimentare cu apa prin &rogramul de-odernizare a Satelor $

2ocalităţile comunei %aradia nu dispun canalizare în sistem centralizat$ .limentarea cu apă se realizează individual prin fntni, cu adncime ce variază

între E76, care colectează apa freatică

G)+(80)0 :)<)(

0olectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor generate pe raza localităţilor aparţinătoare comunei este realizată neselectiv$

0antitatea de gunoi menajer care se colectează lunar este de apro/imativ 566mcPlună (7E6 mcPlună W E6 mcPlună#$ 0olectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor comunale este realizată săptămnal, ta/ele de colectare, transport şi eliminare fiind de8,E leiPlunăPgospodărie$

&entru gestionarea deşurilor sa iniţiat şi finanţat un proiect integrat zonal ceprevede înfiinţarea unui operator unic în zona Craviţa$, S0 "0C2CG+0. Cravita SR2,

care realizeaza colectarea deseurilor si de pe raza comunei %aradia$0olectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor se va realiza selectiv$ Deşeurile

reciclabile din categoria) 4rtie şi carton, plastice, sticlă etc$ se vor valorifica în vedereareciclării$ Deşeurile nereciclabile şi nepericuloase se vor elimina în depozitul zonal, careva prelua întreaga cantitate de deşeuri municipale generate pe raza judeţului$

&entru reducerea cantităţilor de deşeuri eliminate la depozitare se vor luaurmătoarele măsuri) Gestionarea în gospodării a deşeurilor biodegradabile prin compostare la sursă şivalorificarea compostului ca îngrăşămnt organic în interiorul gospodăriei sau la altegospodării* 0olectarea selectivă a deşeurilor reciclabile în vederea valorificării* &entru eliminarea deşeurilor animaliere sa înc4eiat contract de servicii cu firmăspecializată care a cştigat licitaţia la nivel naţional în vederea preluării şi eliminăriiacestor deşeuri, respectiv firma S0 &RC3.' SR2$

II7(80+ ;'(* 2ocalităţile comunei %URUD+. sunt în întregime electrificate$ .limentarea cu

energie electrică se realizează din reţeaua de medie tensiune ce străbate zona$Reţeaua de joasă tensiune este amplasată parţial pe stlpi din beton şi parţial pe

stlpi din lemn$ &e stlpii de beton sau prevăzut corpurile de iluminat de tip 0 5666,dotate cu lămpi cu incandescenţă$

R)=)00 :) 0(7)8+0) * 05 7)+08 .limentarea cu căldură se realizează cu sobe cu lemne$ 2ocalităţile nu

sunt racordate la sistemul naţional de gaze naturale$

24





R)=)0 :) 0(7)8+0) * )8)() +)7(* ?8 (+)7 *)8+0(50+

&nă în prezent e/istă centrale termice doar la Xcoalile Generale, 0aminul0ultural %aradia si &rimaria 0omunei %aradia$

R)=)00 :) *78(*0=((

"/istă reţea de comunicaţii după cum urmează)• Romtelecom• %odafone (parţial#• Crange (parţial#• 1app (telefonie fi/ă#

"/istă de asemenea, televiziune prin cablu şi +nternet$Sediul poştei se află în localitatea %aradia, unde se sunt aduse presa şi

corespondenţa cu un autove4iculul special de &oştă$

II." ACTIVITATEA ECONOMICĂ

.ctivitatea economică în comuna %aradia se a/eaza in special pe agricultura siprelucrarea lemnului data fiind pozitia comunei ,in zona preponderant deluroasa $

C altă ramură dominantă este comerţul şi alimentaţia publică$ n prezent, la nivelul comunei sunt inregistrati un numar de agenti economici in

urmatoarea structura ) 5 societati comerciale si 5 societati agricole $

Principalii agenti economici de pe raza comunei Varadia sunt prezentati in tabelul nr. 12.

3abelul nr$75

'R$0R3 D"'!-+R" .03+%+3.3" 'R$ 0R3 D"'!-+R" .03+%+3.3"

7 S$0 &"RS.- S$R$2 magazin mi/t 8 S$0 .GRC'CR- 5667 S$R$2 agricultura

5 S$0 0.2%.DCS S$R$2 magazin mi/t S$0 =.RD".!< S$R$2 .gricultura

II.9 PROTECŢIA MEDIULUI #NCONJURĂTOR

Dintre actiunile ce se impun in acest domeniu se pot aminti ) stabilirea măsurilor care se impun pentru atenuarea viiturilor în perioadaploioasă a anului, dată fiind configuraţia naturală a zonei* stimularea participării şi colaborării C'Gurilor, a instituţiilor de învăţămnt şi a altor

reprezentanţi ai societatii civile la actiunile de conservare si protejare a siturilor $ promovarea voluntariatului în rndul societăţii civile pentru desfăşurarea deacţiuni privind protecţia mediului*

Datorită nerealizării lucrărilor de întreţinere şi îmbunătăţire a pajiştilor, acompoziţiei floristice, suprafeţe importante sunt de productivitate redusă, are loc

e/tinderea vegetaţiei nevaloroase, precum şi a tufărişurilor, care reduc substanţialsuprafaţa utilă de păşunat$Brecvent şi în mod nejustificat, de peste un deceniu, se practică obiceiul cel mai

dăunător, care produce degradarea solului, a compoziţiei floristice25





(calităţii păşunii#, fondului forestier, a zonelor locuite şi în general a mediului, respectivaprinderea voită a vegetaţiei ierboase, a tufărişurilor şi a miriştilor$

Distrugerea ecosistemelor terestre prin foc aduce pagube incalculabile mediuluinatural, care nu pot fi acoperite pe termen scurt şi c4iar mediuPlung (în cazul distrugeriivegetaţiei forestiere#$ "ste dificil să se calculeze aceste pagube, dar cu siguranţă că elesunt imense$

n localităţile aparţinătoare comunei e/istă o serie de puţuri săpatePfntni, careasigură nevoile gospodăreşti pentru majoritatea populaţiei comunei$ n situaţia neluăriiunor măsuri minime de protecţie a surselor individuale cu apă (fntni#, pot apăreacazuri de poluare pe termen scurt, mediu şi lung a fntnilor$ &rincipalele surse depoluare a surselor individuale de alimentare cu apă sunt)

Y distanţa sub 76 m de la fntni la adăposturi de animale, depozitele de gunoizoote4nic, grupurile sanitare, evacuările de ape uzate*

Y amenajări necorespunzătoare a adăposturilor de animale, a depozitelor degunoi zoote4nic, fose septice, bazine vidanjabile*

Y neîntreţinerea, nedecolmatarea şanţurilorPcanalelor pluviale în general, dar maiales a celor aflate în apropierea fntnilor*

Y neamenajarea străzilor interioare, a trotuarelor şi rigolelor pluviale*Y nerealizarea lucrărilor de combatere a inundaţiilor*Y gestiunea defectuoasă a deşeurilor de orice fel*Minnd cont de faptul că monitorizarea surselor individuale şi colective de

alimentare cu apă, la scară mai redusă, lasă de dorit, apar cazuri frecvente de îmbolnăviri accidentale datorită consumului de apă impropriu pentru băut c4iar şi petermen scurt$ &opulaţia încă nu conştientizează pericolul pe care îl poate produce apaimproprie pentru consumul uman şi zoote4nic$

Datorită presiunii activităţilor antropice asupra surselor individuale de alimentarecu apă potabilă, calitatea acestora avansează galopnd spre surse de apă impropriipentru orice folosinţă care poate întreţine o viaţă normală$

II.1$ ADMINISTRAŢIA PU%LICĂ LOCALĂ

.dresa) &R+-UR+. 0C-!'"+ %.R.D+. 0C'S+2+!2 2C0.2 .2 0C-!'"+ %.R.D+.

Strada &rincipala 'r$ 8?9* cod postal P 85?560od fiscal 855?8663el$ 65EE P E?>?69 "mail) primariaZvaradia[a4oo$comBa/$ 65EE P E?>?69 \eb) ]]]$ primariavaradiacs$ro

0adrul legal de funcţionare este 2egea .dministraţiei &ublice 2ocale nr$ 57EP5667, cumodificările şi completările ulterioare$

=ugetul local al comunei este redat in tabelul nr$7>$

3abelul nr$7>566? 566A 5669

26

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]





(mii RC'# (mii RC'# (mii RC' #%enituri totale 7?85 7?>E 7A66%enituri proprii 79 E6A E76%enituri fiscale A E+mpozit pe salarii I

total

8A A E6

Subventiitotal A6 EE >6

04eltuieli totale 7?85 7?>E 7A6604eltuieli curente I

total

7E5? 7>8?

04eltuieli de asistenta

sociala

895 6E 76

04eltuieli de capital I

total

56E 75A 786

'umărul angajaţilor cu normă întreagă şi a celor angajaţi temporar pe categorii

3otal posturi bugetare 55 din care)

Demnitari 5 functii publice ocupate functii contractuale ocupate E 'umărul consilierilor locali 77

STAT DE UNCTIIprivind functiile publice ocupate din cadrul

aparatului propriu de specialitate al &rimarului 0omunei %aradia

S3.3 D" B!'03++privind functiile contractuale ocupate

din cadrul aparatului de specialitate al &rimarului 0omunei %aradia

'r crt Bunctia Studii 'r$ de posturi

De conducere De e/ecutie

7 Cperator calculator - 75 Sef serviciu situatii de urgente - 7

Nr crt Functia publica Clasa Nivel destudii

Treapta desalarizare

Nr de posturi

De conducere De executie

1 S"0R"3.R 0C-!'.Superioare

7

2 R"B"R"'3 0C'3.=+2 +++ -edii 7 7

3 R"B"R"'3 .GR+0C2 +++ -edii 7 7

R"B"R"'3 B+S0.2

+++ Superioare7 7

TOTAL UNCTII PULICE OCUPATE 4

27





8 -unc$ 0alificatBoc4ist - 7 .dministrator - 7E Guard - 7

> .sistenti personali G,- 5

TOTAL7 posturi

O;+8(+=( :) 00*)(

Dintre oportunităţile de afaceri se pot aminti)

• 3rend pozitiv privind dezvoltarea rurală la nivel de judeţ*

• &osibilităţi de dezvoltare a agriculturii*

• &otential de dezvoltare a zoote4niei*

• &otenţial de dezvoltare 4ortipomicol *

• %ănătoarea şi pescuitul sportiv*

•

3urism religios*

• &otenţial de dezvoltare a industriei materialelor de constructii (balastiere#*

• Borţa de muncă ieftină şi facil de calificat *

• 1onă propice pentru infiinţarea unor centrePsanatorii de recuperare a persoanelor cu afecţiuni psi4ice *

• &osibilităţi de accesare de programe din fonduri europene$

CAPITOLUL IIIANALIZA SWOT A COMUNEI

Crice institutie care dedică resurse, de orice natură, att umane ct şimateriale, pentru atingerea unor obiective strategice va dori să evalueze sistemulasupra căruia îşi dirijează actiunile$ .ceastă analiză va reliefa carentele dar şi atuurile

sistemului evaluat$ 0nd vorbim de ^sistem^ includem att micro ct şi macrosistemele, att persoana ct şi persoana în relatie cu mediul$ 0nd acestea suntcombinate cu o analizainventar a ^oportunitătilor şi amenintărilor^ din mediul e/tern,realizăm aşanumita ^.naliza S\C3^$

28





0u alte cuvinte, factorii cei mai importanti pentru dezvoltarea unui sistemdesc4is sunt cei catalogati drept ^strategici^, iar atunci cnd au fost identificati şianalizati aceşti factori, este momentul pentru a defini misiunea sau actiunilecorespunzătoare$

0uvntul S\C3 provine din initiala cuvintelor Streng4ts, \ea@nesses,Cpportunities, 34reats (în lb$ engleză#$

7# punctele forte (S _ strengt4s#5# punctele slabe (\ _ ]ea@nesses#8# oportunitătile (C _ opportunities## amenintările (3 _ t4reats#

.naliza S\C3 reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, aoportunităţilor şi a ameninţărilor care a fost creată şi utilizată de întreprinderi cainstrument de formulare a strategiilor$

.cest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice c4eie,precum şi identificarea alternativelor strategice$ .stăzi, analiza S\C3 este aplicată încadrul analizei teritoriului şi este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării încadrul administraţiilor publice$

nainte de a începe o analiză S\C3 este absolut necesară prezentareaunei descrieri a cadrului general al situaţiei e/istente pentru ca în cadrul discuţiilor toţiparticipanţii să aibă o ^bază comună^$

.ceastă etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, decele mai multe ori, persoanele active de la nivelul comunităţii dispun de oinformare asimetrică şi au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare$

3e4nica S\C3 de discuţiePanaliză şi cercetare se bazează pe metoda^brainstorming^ului, care sar traduce printro discuţie între persoanele implicate înactivitatea de elaborare a strategiei$

0e înseamnă un punct tare pentru o comunitate`Dintro analiză a indicatorilor comunităţii pot rezulta o întreagă gamă de

puncte tari$ .cestea pot fi ^puncte tarigrele (4ard#^ şi ^puncte tariuşoare (soft#^$Dacă, în mod normal, primele se identifică destul de repede, celelalte seconturează prin discuţii ulteriore sau din activităţi de cercetare$

.l doilea parametru îl reprezintă punctele slabe$ .flate la polul opus faţă depunctele tari, acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local$ Xi în cazul analizeipunctelor slabe este posibil să se facă distincţia între ^puncte slabegrele^ şi^puncte slabeuşoare^$

.l treilea parametru se referă la zona oportunităţilor$ .cestea pot fi studiate şidiscutate doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată$ +n acest stadiu, se impune onouă descriere, mult mai clară, persoanelor implicate$ .r putea e/ista probleme încadrul analizei dacă punctele tari şi oportunităţile se suprapun$ "/istă o diferenţă clară între aceşti doi parametri$ C regulă simplă, dar folositoare pentru o analiză S\C3corectă, este aceea de a verifica dacă e/istă o distincţie clară între punctele tari şioportunităţi$

.meninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate$ .nalizaoportunităţilor şi a ameninţărilor implică un melanj al efectelor interne şi e/terne alepoliticii$ "fectele e/terne pot genera într un fel ameninţări$

n analiza S\C3 nu e/ista o corespondenta e/clusiva intre puncte tari sioportunităţi, pe de o parte, si puncte slabe si ameninţări pe de alta parte$ &unctele tari şipunctele slabe sunt concepte ^statice^, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, întro perioadă determinată de timp _ 0"". 0" "<+S3U$

Cportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul, şi se referă la alegerilepe care le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare _ 0"". 0" %.B+$

29





0el mai puternic mesaj transmis de analiza S\C3 este acela că, indiferentde acţiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente) construieşte pe &unctele 3ari, elimină &unctele Slabe, e/ploatează Cportunităţile, îndepărtează .meninţările$

P8*+) +0( :streng1ts;care sunt avanta!ele noastreH

ce facem bineH

P8*+) 0') :IeaJnesses;ce nu facem bineHcare sunt dezavanta!ele noastreH

apropierea de orasul Cravita *

retele de alimentare cu electricitate, telefonie,iluminat public, internet*

e/istă vointă a autoritătilor locale de a întocmişi aplica proiecte destinate dezvoltării locale

starea drumurilor locale este corespunzătoareşi în curs de îmbunătăţire şi modernizare

nu e/istă factori cu potential crescut de poluareasupra mediului (apei sau solului#*

aşezare naturală cu conditii deosebite demediu care scoate in evidenta potentialulistoric,ar4eologic si monastic al zonei

e/istenta unei administratii publice localeactive şi motivate, cu o viziune ambitioasăasupra dezvoltării economicosociale acomunitătii* e/istenta unor servicii publice localefunctionale) &oştă, transport călători, serviciul

de salubritate, Serviciul %oluntar pentru Situatiide !rgentă* servicii medicale

- e/istenta a 5 scoli si 5 gradinite cupersonal specializat in domeniu educatiei

- terenuri disponibile pentru vnzare optimepentru construirea de case sau pentru înfiinţarea de unităţi industriale

preţul scăzut al imobilelor şi terenurilor

- resurse umane disponibile, în căutarea unuiloc de muncă

nu e/ista retea de alimentare cu apăpotabilă

nu e/istă programe coerente decalificare şi recalificare a fortei de muncă*

e/perientă insuficientă în administrareaproiectelor şi în atragerea de fonduristructurale*

- implicare insuficientă a cetătenilor înrezolvarea problemelor comunitatii

lipsa banilor pentru proiectare şireactualizare proiecte de infrastructură

lipsa banilor pentru întocmire proiecte şi studiide fezabilitate

- lipsa banilor pentru asistenţă te4nică şiconsultanţă acordată pentru dezvoltarea denoi afaceri şi promovare zonă

agricultură neperformantă, de slabă

calitate şi avnd o prioritate secundară* lipsa utilajelor agricole performante* interes scăzut pentru activitătile şiinvestitiile pentru agricultură *

necesitatea înfinţării unui club de zi pentrupensionari si pentru tineri în vederea realizăriiunor activităţi$ deşi e/istă potential turistic nu e/istă oinfrastructură adecvată şi programe dedezvoltare a turismului la nivel local*

- ine/istenţa unui sistem de protecţie socialăeficient

30





e/istenţa unor zone întinse acoperite de păduri,avnd un important rol în asigurarea ec4ilibruluiecologic

O;+8(++( :opportunities;

sc1imbări favorabileşanse favorabile

A7)8(8+( :t1reats;

cerinte greu de realizatsc1imbări defavorabile

- utilizarea potenţialului turistic oferit derezervatia ar4eologica si istorica .rcida%aradia

- programe ale autoritătilor judetene şicentrale destinate dezvoltării locale*

posibilitatea accesării unor programe definantare comunitare ale !niunii "uropene

pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii înmediul rural, în special &$'$D$R

dezvoltarea mediului de afaceri, prinaccesarea de fonduri europene în scopulinfiinţării de noi servicii, linii de producţie,modernizări, etc

migrarea fortei de munca catre mediul urban

lipsa posibilităţilor cofinanţării locale

creşterea continuă a costului vietii, fără ocompensare în veniturile populatiei

CAPITOLUL IVSTRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI VARADIA

IV.1. O%IECTIV GENERAL

n elaborarea documentului sau avut în vedere următoarele documentecu caracter strategic elaborate la nivel local sau regional) &lanul de DezvoltareRegională , Strategia Hudeţului 0araşSeverin, &lanul de .menjare a 3eritoriului0araş Severin şi &lanul !rbanistic General al localităţii %aradia$

O'()*+(, )8)0

Relansarea vieţii socio#economice şi dezvoltarea armonioasă a localităţii (aradia

31





prin valorificarea resurselor naturale si umane disponibile $

IV.2. O%IECTIVE SPECIFICE

.u fost identificate o serie de obiective specifice care vizează)

a#$ atragerea de investiţii în scopul modernizării şi reabilitării infrastructurii lanivelul localităţii$b;. # dezvoltarea mediului de afaceri şi a spiritului anteprenorial la nivelul comunităţii înscopul stimulării dezvoltării economice a localităţii (aradia$c;. # încura!area dezvoltării sectorului turism prin valorificarea resurselor naturalee9istente$d;. # conservarea şi prote!area mediului încon!urător în scopul asigurării premiselor necesare dezvoltării durabile a localităţii (aradiae;. # accelerarea eforturilor de realizare de parteneriate şi oficializarea relaţiilor decooperare teritorială ale comunităţii .

.ceste obiective vor fi realizate întrun orizont de timp de ? ani prinimplementarea de proiecte de dezvoltare, beneficiare de finanţări din fonduri europeneşi guvernamentale$

IV.3. A&ELE PRIORITARE ŞI DOMENIILE DE INTERVENTIE

0a urmare a analizei realizate la nivelul localităţii %aradia , au fostidentificate următoarele 0/) +0+)(*))

1@ (80+*+0 *0(+0+(( 2@ :)5,+0)0 )*87(* 0 *0(+0+(( 3@ :)5,+0)0 +(7(>4@ ;+)*=(0 7):(( ?8*8+><: *;)0) +)(+(0$

&riorităţile prevăzute în Strategia localităţii %aradia sunt compatibile cu domeniilede intervenţie stabilite în cadrul &rogramului Cperaţional Regional şi a&rogramelor Cperaţionale Sectoriale) 0reşterea0ompetitivităţii"conomice,+nfrastructura de -ediu, Dezvoltarea Resurselor !mane, Dezvoltarea 0apacităţii .dministrative, &rogramul 'ational de Dezvoltare Rurala $

A/0 ;((+0 1B INFRASTRUCTURA LOCALITATI

Domeniul de intervenţie 7$7$Reabilitarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport local

reabilitarea prin betonare sau pietruire a strazilor comunei reabilitarea prin refacerea îmbrăcăminţii asfaltice,funcţie de amplasament şi de condiţiile de relief din zona respectivă a tuturor străzilor din comuna %aradia refacerea trotuarelor,parcarilor şi aleilor pietonale din comuna *

32





diversificarea sistemului de transport local

Domeniul de intervenţie 7$5$ -odernizarea drumurilor de legătură cu toatelocalităţile componente şi aparţinătoare, precum şi către obiective de interes turistic

- drumul dintre -ercina si %rani ,la iesirea din -ercina spre %rani-

drumul agricol catre satul -ercinaDomeniul de intervenţie 7$8$ .limentarea cu apa si canalizare a comunei

- realizarea studiilor de fezabilitate ,studiilor topo si proiectului te4nic pentru intreagacomuna

- e/tinderea retelei de alimentare cu apa in localitatea -ercina $- realizarea retelei de canalizare in comuna

A/0 ;((+0 2B DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A COMUNEI

Domeniul de intervenţie 5$7$ -ediul de afaceri atragerea de investitori interesaţi de concesionarea sau cumpărarea de spaţii şiterenuri în localitate pentru derularea unor activităţi productive* oferirea unor facilităţi sau reduceri în vederea atragerii investitorilor localiPstrăini(reduceri la c4iria spaţiului pentru o perioadă de timp determinată, cursuri despecializare în vederea calificarii personalului, întocmirea actelor necesare întrun timpct mai redus de către autorităţile locale abilitate, etc$#* sprijinirea accesului agenţilor economici şi C'Gurilor la reţeaua electronicăa comunităţii locale si asigurarea de consultanta gratuita pentru accesarea de proiectede dezvoltare*

promovarea oportunitatilor mediului economic local pe plan judeţean şi regional*

Domeniul de intervenţie 5$5$ Resurse umane

cooperarea cu Cficiul forţelor de muncă şi susţinerea reîncadrăriipersoanelor disponibilizate prin oferte publice , organizate periodic şi despre caremediatizarea să fie foarte accentuată* construirea de locuinte sociale realizarea unui centru de zi pentru batrani si copii si a unui azil de batrani

Domeniul de intervenţie 5$8$ Servicii publice

reabilitarea infrastructurii sectorului medical, prin asigurarea utilităţilor absolutnecesare) apă, canal si reabilitarea unui cabinet medical in localitatea -ercina incladirea &rimariei înfiinţarea a 5 parcuri si locuri de joaca pentru copii reabilitarea clădirilor şi dotarea cu ec4ipamente a unor spaţii şi clădiri pentru situaţii deurgenţă precum şi pentru servicii sociale, asistenţă socială, culturală şi de

formare orientare a categoriilor defavorizate şi îmbunătăţirea serviciilor oferite* reabilitarea, modernizarea, e/tinderea, utilarea şi dotarea tuturor unităţilor de învăţămnt din comuna * reabilitarea si curatirea a 58 fantani din sat si camp

33





construirea podetului pentru trecerea in gradinile din ornita peste noul canal reabilitarea =ibliotecii satesti si stabilirea unui program de functionare a acesteia in0aminul 0ultural e/tinderea retelei electrice pe anumite strazi $ infiintarea unui serviciu de apa si canal

A/0 ;((+0 3B DEZVOLTAREA TURISMULUI

Domeniul de intervenţie 8$7$ &romovarea localităţii şi a oportunităţilor turistice e/istenteşi integrarea acestora în circuitul turistic naţional

realizarea unei promovări mai accentuate a punctelor de interes turistic din comunaprin pliante distribuite gratuit cu ocazia diferitelor ocazii speciale, articole în presa

judeţeană şi pe siteuri de +nternet* realizarea şi editarea unui g4id turistic al comunei si al zonelor invecinate care saconţină att un scurt istoric, ct şi punctele de interes pentru turişti, att atracţii naturale,

ct şi ar4eologice ale patrimoniului local valorificarea obiectivelor turistice naturale pentru activităţi turistice) castrul roman depiatra din punctul ar4eologic din &usta ,castrul roman de pamant de pe Dealul 04ilii,biserica &ogorarea Sf Du4 ,7?E si ansamblul manastiresc cu c4ilii ,0onacul =aici sec<+< si Scoala Generala ,7A8 $

Domeniul de intervenţie 8$5$ Reabilitarea obiectivelor turistice de la nivelul localităţii

reabilitarea acceselor şi marcarea traseelor spre obiectivele turistice restaurarea, protecţia şi conservarea obiectivelor din patrimoniul cultural şi natural allocalităţii*

conservarea şi amenajarea siturilor ar4eologice si monastice in scopuri turistice reabilitarea spaţiilor de cazare e/istente şi atragerea în circuitul turistic a unor clădiri înprezent neutilizate*

A/0 ;((+0 4B PROTECŢIA MEDIULUI #NCONJURĂTOR

Domeniul de intervenţie $7$ -odernizarea reţelei de utilităţi

realizare studiu de fezabilitate şi ulterior proiectare şi realizare a staţiei de tratare aapei potabile , găsirea de surse alternative şi e/tinderea sistemului de alimentare cu apăpotabilă cu acoperire integrală a întregii comune proiectarea şi realizarea sistemului de canalizare ape uzate menajere şi staţie deepurare ape uzate menajere * reducerea poluării solului intravilan prin eliminarea foselor septice caurmare a conectării gospodăriilor la sistemul de canalizare* modernizarea reţelei de utilităţi prin accesarea de fonduri nerambursabileprin intermediul &rogramului Cperaţional Sectorial de -ediu*restructurarea si inc4iderea actualei 4alde de gunoi menajer si reorientarea catrelocatia stabilita la nivel regional conform master planului de deseuri

Domeniul de intervenţie $5$ 0onservarea mediului inconjurator

stabilirea măsurilor care se impun pentru atenuarea viiturilor în perioadaploioasă a anului, dată fiind configuraţia naturală a zonei*

34





stimularea participării şi colaborării C'Gurilor, a instituţiilor de învăţămnt şi a altor reprezentanţi ai societatii civile la actiunile de conservare si protejare a siturilor $ promovarea voluntariatului în rndul societăţii civile pentru desfăşurarea deacţiuni privind protecţia mediului*

A/0 ;((+0 B COOPERARE TERITORIALADomeniul de intervenţie E$7$ Dezvoltarea de parteneriate transfrontaliere

gasirea de noi parteneri in afara granitelor in domeniul economic, social, culturaldezvoltarea si e/tinderea parteneriatelor e/istenteproiecte comune de restaurare si conservare a monumentelor initierea de programe turistice cu parteneri din Serbiaactiuni comune de promovarea a activitatilor ecomonice (targuri, e/pozitii, misiunieconomice# parteneriate cu C$'$G I uri din afara tarii

III. 4. PROIECTE FI IDENTIICAREA SURSELOR DE INANTARE

!n portofoliu de proiecte bune, însoţit de cofinanţarea adecvată suntesenţiale pentru a asigura absorbţia efectivă a +nstrumentelor Structuraledisponibile pentru Romnia$ n acest sens, etapa de pregătire de proiecte trebuie să înceapă anterior lansării g4idurilor solicitantului$

0onsiliul 2ocal va trebui sa prevada ,sa identifice si sa aloce fonduri pentru)o întocmirea unor studii de evaluare cantitativă şi de stabilire a condiţiilor

optime de punere în valoare a resurselor naturale din zonă (analizespeologice, studii geografice, refacerea &!1urilor#$

o întocmirea unor studii de fezabilitate sau reactualizarea vec4ilor studii defezabilitate, care vor putea duce la cunoaşterea nevoilor reale şi concretepentru fiecare proiect precum şi la stabilirea surselor de finanţarepotenţiale ce pot fi accesate$

o ntocmirea de proiecte de e/ecuţie, planuri de afaceri, ac4itarea costurilor

cu ta/ele şi autorizaţiile necesare urmate apoi de întocmirea cererilor definanţare$De menţionat că aceste c4eltuieli trebuie efectuate înainte de întocmirea cererilor

de finanţare şi nu asigură (garantează# obţinerea finanţării$ ntocmirea unui portofoliu de proiecte şi de propuneri de proiecte care să

pună în valoare oportunităţile oferite de zonă$ .locarea de fonduri pentru promovarea oportunităţilor şi pentru implementarea

strategiei de promovare$+dentificarea efortului financiar necesar implementării unor propuneri de proiecte şialocarea de linii bugetare în acest sens pentru)

o acoperirea costurilor pentru pregătirea propunerilor financiare şi întocmirea

cererilor de finanţare$o atragerea de consultanţi sau angajarea în cadrul primăriilor de persoane

cu abilităţi în managementul proiectelor$

35





L(+0 ;(8*(;0) ;()*+) :) :)5,+0) (8 ;)(0:0 2$14-2$2$

36





TITLULPROIECTULUI

VALOAREAESTIMATA

PERIOADADE

RELIZARE

SURSADE

FINANTARE

G9tindere Alimentare cu Apa localitatea

)ercina//.EEE.EEE ron *E/>#*E*E

<uget local

onduri 'uvernameonduri Guropen

Reabilitare cladire fosta "asa de "opii

(aradia ,pentru un "entru de zi pentru

copii si batrani

/.EEE.EEE ron *E/>#*E*E

<uget =ocal

8nspectoratul col

onduri 'uvername

Amena!are parcuri si locuri de !oaca

pentru copii

*5.EEE ron

*E/>#*E*E

<uget =ocal

onduri 'uvernameReabilitare trotuare,parcari,alei,podete *EE.EEE ron

*E/>#*E*E

<uget =ocal

onduri 'uvernameG9tindere iluminat public E.EEE ron

*E/>#*E*E

<uget =ocal

onduri 'uvernameReabilitare monumente istorice si situri

ar1eologice in vederea atragerii turistilor

in zona

/.EEE .EEE ron

*E/>#*E*E

<uget =ocal

onduri Guropen

37

strategie varadia fara plan

Documents