standardul ias 21 - efectele variatiei cursurilor de schimb valutar

Standardul IAS 21

“Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar”

Specializarea: Contabilitate si Informatica de Gestiune

~~ mai 2008 ~~

Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar

CUPRINS

I. TRANZACTII IN VALUTA................................................................................................................................4

1. RECUNOASTEREA INITIALA (APLICATII, EXEMPLUL 1).....................................................................................42. RAPORTAREA LA DATA BILANTULUI (APLICATII, EXEMPLUL 2).......................................................................43. RECUNOASTEREA DIFERENTELOR DE CURS VALUTAR......................................................................................5

II. SITUATIILE FINANCIARE ALE OPERATIUNILOR DIN STRAINATATE..........................................6

III. INDRUMARI APLICABILE IN SITUATII SPECIALE..........................................................................8

IV. PREZENTARE...............................................................................................................................................9

V. Aplicatii...............................................................................................................................................................11

2


Standardul International de Contabilitate IAS 21 revizuit inlocuieste IAS 21

„Contabilitatea efectelor variatiei cursurilor de schimb valutar” si a intrat in vigoare pentru

situatiile financiare aferente perioadelor incepand de la 1 ianuarie 1995.

Obiectiv

Prevede regimul contabil aplicabil tranzactiilor desfasurate de o entitate in strainatate,

respectiv tranzactiilor in valuta si operatiunilor din strainatate.

Aria de aplicabilitate

IAS 21 se aplica in urmatoarele cazuri:

Pentru tranzactiile in valuta (export, import, imprumut), ce sunt denominate in alta

moneda decat cea functioanala

Interpretarile situatiilor financiare in valuta a sucursalelor, diviziilor, filialelor si alte

entitati in care s-a investit

IAS 21 nu se aplica in urmatoarele cazuri:

Stabilirea monedei in care o intrepindere isi prezinta situatiile financiare

Contabilitatea de acoperire impotriva riscurilor pentru elementele in valuta

Prezentarea intr-un tablou al fluxurilor de trezorerie a fluxurilor monetare care provin

din tranzactiile in moneda straine

Retratarea situatiilor financiare in alta moneda decat cea de raportare ca urmare a

conventiei stabilite cu alti utilizatori

Moneda functionala este acea moneda a mediului economic initial in care functioneaza o

entitate.In general, aceasta este moneda in care o entitate genereaza si cheltuieste numerarul.

Selecatarea monedei functionale trebuie sa reprezinte cel mai fidel efectele economice ale

tranzactiilor si evenimentelor. Astfel exista o serie de criterii principale si o serie de criterii

secundare, ce sunt utilizati atunci cand nu se poate trage o concluzie clara din analiza factorilor

principali, pentru stabilirea monedei functionale.

Criterii principale:

Moneda care influenteaza preturile de vanzare pentru bunuri si servicii

Moneda care influenteaza mana de lucru , materiale si alte costuri de a furnizare a acestor

bunuri si servicii

3


Criterii secundare:

Moneda in care sunt generate fonduri din activitati de finantare

Moneda in care sunt realizate incasarile din activitatile de exploatare

I. Tranzactii in valuta

O intreprindere poate desfasura activitati in strainatate in doua moduri:

1) poate realiza tranzactii in valuta

2) poate avea operatiuni in strainatate

Pentru a include tranzactiile in valuta si operatiunile din strainatate in situatiile financiare ale

unei intreprinderi,acestea trebuie convertite in moneda de raportare a intreprinderii.

1. Recunoasterea initiala (Aplicatii, exemplul 1)

Tranzactiile in moneda straina sunt tranzactiile ai caror termeni sunt exprimati intr-o

moneda straina sau necesita decontare intr-o moneda straina.Tranzactiile in moneda straina apar

atunci cand o intrerindere:

Cumpara sau vinde bunuri sau servicii al caror pret este exprimat intr-o moneda straina

Primeste sau acorda un imprumut, iar sumele de platit sau de primit sunt exprimate intr-o

moneda straina

Devine participanta la un contract de schimb neincheiat

Cumpara sau cedeaza active, isi asuma sau achita datorii, exprimate intr-o moneda straina

O operatiune in valuta trebuie inregistrata in momentul recunoasterii initiale in moneda

raportare, aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda

straina, la data efectuarii tranzactiei

2. Raportarea la data bilantului (Aplicatii, exemplul 2)

La fiecare data de inchidere a bilantului:

Elementele monetare1, in monede straine trebuie raportate prin utilizarea cursului

de inchidere

Elementele nemonetare2, care sunt evaluate la :

curs istoric exprimat intr-o moneda straina, trebuie raportate prin utilizarea

cursului de schimb aferent datei tranzactiei

1 Elementele monetare cuprind disponibilul, precum si activele si datoriile de primit sau de platit in sume fixe sau determinabile2 Elementele nemonetare cuprind toate elementele din bilant, cu exceptia disponibilului, a drepturilor de a primi disponibil si a obligatiilor de a plati disponibil

4


valoare justa exprimate intr-o moneda straina, trebuie raportate prin

utilizarea cursului de schimb aferenta datii la care au fost determinate

aceste valori

3. Recunoasterea diferentelor de curs valutar (Aplicatii, exemplul 3)

Standardul IAS 21 recomanda ca diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontarii

elementelor monetare sau a raportarii elementelor monetare ale unei intreprinderi la cursuri

diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele la

care au fost raportate in situatiile financiare anterioare sa fie recunoscute ca venituri sau

cheltuieli in perioada in care au survenit, exceptie facand diferentele de curs referitoare la

investitia neta intr-o entitate externa3.

Diferentele de curs valutar aferente elementelor monetare trebuie recunoscute in doua

momente:

la data bilantului; riscul variatiei cursului valutar poate fi evitat in cazul solicitarii

deconatrii imediate prin incheierea unui contract forward4

la data decontarii

Exceptia de la regula contabilizarii diferentelor de curs valutar pe seama veniturilor si

cheltuielilor se face in cazul intreprinderilor care acorda sau primesc imprumuturi de la entitatile

lor straine, pentru care nu e fixata data de ramursare. Diferentele de curs ce au legatura cu aceste

elemete trebuie sa fie contabilizate la capitaluri proprii.

Acest standard accepta ca diferentele de curs ce rezulta dintr-o depreciere severa a

monedei , pentru care nu exista posibilitate de acoperire si afecteaza o datorie ce nu poate fi

rambursata, sa fie incluse in valoarea contabila a activului respectiv.

Exista totusi o restrictie: valoarea contabila ajustata a activului trebuie sa fie mai mica

decat minimul dintre costul de inlocuire si suma recuperabila prin vanzarea sau utilizarea

activului.

3 Entitate externa este o activitate in strainatate ale carei operatii nu fac parte integranta din activitatiile intreprinderii ce prezinta situatiile financiare4 Contract forward este un angajament de a achizitiona sau de a vinde, la o data scadenta, o anumita cantitate din activul suport, la un pret stabilit in momentul incheierii contactului

5


II. Situatiile financiare ale operatiunilor din strainatate

Exista doua tipuri de operatiuni externe:

Operatiuni din strainatate care sunt integrate operatiunilor societatii

(exemplul 4, Cazul 1)

Entitati externe. (exemplul 4, Cazul 2)

Un exemplu de operatiune din strainatate care este integrata operatiunilor societatii este un

birou de vanzari dintr-o societate situata in strainatate care vinde un bun produs in Romania si

care trimite toate castigurile societatii din Romania. Toate tranzactiile in care intra aceasta

entitate externa sunt tratate, din punctul de vedere al conversiei valutare, ca si cand acea societate

ar fi intrat singura in tranzactia respectiva. In aproape toate situatiile, diferentele de schimb

rezultate sunt inregistrate in contul de profit si pierdere ca venituri sau cheltuieli.

Un exemplu de entitate externa este o filiala care isi aduna toate fondurile in respectiva

tara straina, produce si vinde produsele tot in tara straina si trimite castigurile in Romania.

Investitia societatii in acea entitate va fi un activ nemonetar inregistrat in lei. Diferentele de

schimb ce rezulta sunt clasificate ca fiind capitaluri proprii si nu se inregistreaza in contul de

profit si pierdere ca venituri sau cheltuieli.

In realitate, statutul unei operatiuni din strainatate nu este chiar atat de clar. Trebuie folosit

rationamentul profesional pentru a se decide daca o operatiune din strainatate este integrata operatiunilor

societatii-mama sau este o entitate externa de sine statatoare. Odata decis acest statut de catre

management, tratamentul trebuie aplicat cu consecventa, cu exceptia cazului in care schimbari structurale

si operationale solicita acest lucru.

Standardul IAS 21 prezinta unele deosebiri intre o entitate externa si o activitate din

strainatate care face parte integrata din activitatiile intreprinderii raportoare5

5 Intreprindere raportoare este o societate sau un grup ale carei situatii financiare se face referire

6


Entitate externa Activitate din strainatate

1.activitatea din strainatate are un grad mare

de autonomie fata de intreprinderea raportoare

1.activitatea din strainatate are un grad mic de

autonomie fata de intreprinderea raportoare

2.tranzactiile efectuate cu intreprinderea

raportoare nu au o pondere mare

2.tranzactiile se realizeaza in cea mai mare

parte cu intreprinderea raportoare

3.activitati finantate in cea mai mare parte din

activitate proprie sau imprumuturi locale

3.activitatea depinde in cea mai mare de

finantarea acordata de intreprinderea

raportoare

4.cheltuielile cu forta de munca, materiale alte

activitati din strainatate sunt efectuate in

moneda locala

4.produsele si serviciile sunt furnizate de

intreprinderea raportoare

5.activitatea din strainatate se realizeaza in alte

monede decat moneda intreprinderii raportoare

5.activitatea din strainatate vizeaza o piata

situata in tara unde se afla intreprinderea

raportoare

6.fluxurile de trezorerie ale intreprinderii

raportoare nu sunt influentate direct de

activitatea din strainatate

6.fluxurile de trezorerie ale intreprinderii

raportoare sunt influentate direct de activitatea

din strainatate

Conform standardului revizuit, prin urmare, va fi utilizata o singura metoda de conversie

pentru operatiunile in strainatate, aceasta fiind aceeasi metoda care se aplica entitatilor externe.In

mod specific, entitatii raportoare i se cere sa converteaza activele si datoriile din operatiunile sale

cu strainatatea si din entitatile externe la cursul de schimb de inchidere (data bilantului) si i se

cere sa converteasca veniturile si cheltuielile la cursurile de schimb de la datele tranzactiilor.

Conversia situatiilor financiare denominate in valuta se intalneste atunci cand entitatea-

mama intocmeste situatii financiare consolidate si una sau mai multe filiale au raportat in

monedele lor respective.

Urmatoarele reguli ar trebui sa fie utilizate pentru conversia situatiilor financiare ale unei

entitati externe:

toate activele si datoriile, fie monetare sau nemonetare ar trebui sa fie convertibile

la cursul de inchidere

elemetele de venit si cheltuieli ar trebui sa fie convertibile la cursurile de schimb

din data tranzactiei, cu exceptia cazului in care entitatea externa raporteaza in

7

Efectele variatiei cursurilor de schimb valutarmoneda unei economii hiperinflationiste caz in care trebuie sa fie convertite la

cursurile de inchidere

toate diferentele de schimb valutar care rezulta ar trebui sa fie clasificate ca o

componenta separata a capitalurilor proprii ale entitatii raportate, pana la cedarea

investitiei nete dintr-o entitate externa

Conform OMFP 772 / 11 august 2000 referitor la consolidarea conturilor, in Romania se

practica metoda cursului de inchidere pentru situatiile financiare cu activitate in

strainatate.Metoda presupune:

in bilant

sa se foloseasca cursul de inchidere pentru conversia tuturor posturilor

bilantiere, cu exceptia capitalurilor proprii

sa se efectueze conversia capitalurilor proprii pe baza cursului istoric

sa se determine, ca element distinct al capitalurilor proprii, o diferenta de

conversie ce reprezinta diferenta intre capitalurile proprii exprimate la

cursul de inchidere respectiv la cursul istoric

diferenta de conversie sa fie repartizata intre grup si interesele minoritare

in contul de profit si pierdere

cheltuielile si veniturile sa fie exprimate pe baza cursului mediu

III.Indrumari aplicabile in situatii speciale

1. Atunci cand e consolidata o entitate externa , dar care nu este detinuta in intregime de

entitatea raportoare, vor exista interese minoritare in bilantul consolidat. Astfel diferentele de

curs valutar, ce se pot atribui intereselor minoritare sa fie raportate si alocate ca interese

minoritare si nu ca o componenta separata de capitalurile proprii.

2. Fondurile comerciale care rezulta din achizitionarea unei entitati externa,

precum si ajustarile valorii juste la valoarea contabila a acivelor si datoriilor care rezulta

la achizitionarea unei entitati externe ar trebui tratate:

un activ al entitatii externe si convertibil la cursul de inchidere

un activ al entitatii raportoare, care este exprimat sau convertit in moneda functionala

8


3. Orice diferente de schimb cumulative trebuie sa fie inregistrate ca o componenta

separata a capitalurilor proprii pana la cedarea6 entitatii externe.Acest sold trebuie recunoscut

ca un venit sau ca o cheltuiala din acceasi perioada in care este recunoscut castigul sau pierderea.

Deasemenea IAS 21 precizeaza ca in cazul cedarii partiale a unei participatii intr-o

entitate externa, numai o parte proportionala a diferentelor de curs acumulate reprezinta o un

castig sau o pierdere.

Reducerea valorii contabile a entitatii externe nu constituie o cedare partiala.

IV. Prezentare

O intreprindere trebuie sa prezinte:

valoarea diferentelor de curs valutar incluse in profitul net sau pierderea neta a

perioadei;

diferentele nete de curs valutar clasificate drept capitaluri proprii, ca o

componenta separata a capitalurilor proprii si o reconciliere a valorii diferentelor

de curs de acest tip la inceputul si la sfarsitul perioadei

valoarea diferentelor de curs survenite in timpul perioadei, inclusa in valoarea

contabila a unui activ, in concordanta cu tratamentul contabil alternativ

Toate cele de mai sus pot fi prezentate pe total (o singura valoare pentru (a), (b) si (c)). Pentru

prezentarea informatiilor de la punctul (a) utilizarea unui cont va permite calcularea mai usoara a valorii.

Pentru prezentarile de la (b) si (c) va fi necesara identificarea fiecarei tranzactii pentru a permite

calcularea unei valori pe total. Totusi, vor fi foarte putine, sau chiar de loc, astfel de tranzactii in orice an.

Cand moneda de raportare este diferita de moneda tarii de domiciliu a intreprinderii,

trebuie prezentat motivul pentru care se utilizeaza o moneda diferita. De asemenea, trebuie

prezentat motivul oricarei schimbari a monedei de raportare.

Articolul 1.1 din Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu IAS

interzice utilizarea altor monede. Aceasta cerinta de prezentare nu este aplicabila.

Cand are loc o modificare a clasificarii unei operatiuni importante din strainatate,

antreprinderea trebuie sa prezinte:

natura modificarii clasificarii;

motivul modificarii;

impactul schimbarii de clasificare asupra capitalului actionarilor6 Cedarea include vanzare, lichidare, rambursare sau abandonul total sau partial al entitatii

9


impactul asupra profitului net sau pierderii nete a fiecarei perioade anterioare

prezentate daca modificarea clasificarii ar fi intervenit la inceputul celei mai vechi

perioade prezentate

10


V. Aplicatii

Exemplul 1:

La 10 noiembrie 2007, o societate romaneasca vinde marfuri unui client strain in valoare

de 20 000 €. Incasarea contravalorii marfurilor are loc pe data de 10 decembrie 2007.

Cursuri de schimb:

10. 11. 2007, 1€ = 3,50 lei

10. 12. 2007, 1€ = 3,60 lei

La 10.11.2007 are loc vanzarea marfurilor, 20 000 € x 3,5 lei/€ = 70 000 lei

4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 70 000

La 10.12.2007 are loc incasarea creantei de la client, 20 000 € x 3,6 lei/€ = 72 000 lei

5124 Conturi la banci = % 72 000

in valuta 4111 Clienti 70 000

765 Venituri din 2 000

diferente de curs

11


Exemplul 2:

La inchiderea exercitiului N, activele cuprind:

un echipament tehnologic la o valoare neta contabila de 10 000 €; acesta a fost

achizitionat la 15.04.N-2;

un teren achizitionat la cost de 1 000 €, la 11.05.N-3 si reevaluat la 31.12.N-1 la

suma de 6 000 €;

un stoc de materii prime cumparat la 5.02.N, la cost de achizitie de 500 € si

depreciat pentru 10% din valoare, la inchiderea exercitiului N;

creanta de 2 000 € de la un client strain, corespunzatoare unei vanzari din

20.03.N;

bani in cont la banca, 10 000 €

Cursuri de schimb:

11.05.N-3, 1 € = 2,6 lei

15.04.N-2, 1 € = 3,0 lei

31.12.N-1, 1 € = 3,3 lei

05.02.N, 1 € = 3,7 lei

20.03.N, 1 € = 3,9 lei

31.12.N, 1 € = 4,0 lei

La 31.12.N, elementele prezentate anterior sunt evaluate astfel:

Elemente bilantiere Suma ineuro

Cursul de schimb

Suma in lei

in care se face

conversia

Elemente monetare: convertite la

cursul de inchidere

1. Lichiditati 10 000 4,0 40 000

2. Creante 2 000 4,0 8 000

Elemente nemonetare: evaluate la

costul istoric (cursul zilei achizitiei)

1. Echipamente tehnologice 10 000 3,0 30 000

Elemente nemonetare: reevaluate sau

depreciate (cursulzilei ajustarii de valoare)

1. Terenuri 6 000 3,3 19 800

2. Materii prime 450* 4,0 1 800

* 500 € - 500 € x 10% = 450 €

12


Exemplul 3:

O societate romaneasca achizitioneaza materii prime in valoare de 3 000 $, la data de

5.12.N. Plata furnizorului are loc pe data de 15.03.N+1. Societatea isi inchide conturile, in

fiecare an, la 31 decembrie.

Cursuri de schimb:

La 5.12.N, 1 $ = 2,3 lei

La 31.12.N, 1 $ = 2,5 lei

La 15.03.N+1, 1$ = 2,4 lei

La 5.12.N are loc achizitia materiilor prime, 3 000 $ x 2,3 lei/$ = 6 900 lei

301 Materii prime = 401 Furnizori 6 900

La 31.12.N, se recunoaste o pierdere din diferentele de curs valutar, 3 000$ x (2,5 –

2,3) = 600 lei

665 Cheltuieli din = 401 Furnizori 600

diferente de curs

La 15.03.N+1, plata furnizorului, 3 000 $ x 2,4 = 7 200 lei si se constata un castig

din diferente de curs, 3 000 $ x (2,5 – 2,4) = 300

401 Furnizori = % 7 500 (6 900 + 600)

5121 Conturi la banci 7 200

in lei

765 Venituri din 300

diferente de curs

13


Exemplul 4:

Societatea romaneasca X de tine o filiala F in Germania. La sfarsitul exercitiului N,

bilantul si contul de profit si pierdere ale filialei F se prezinta astfel:

Bilantul societatii F, la 31.12.N (in euro)

Activ Valori Capitaluri si datorii ValoriImobilizari corporale- Amortizarea imobilizarilorStoc de marfuri- Provizioana pentru deprecierea marfurilorCreante-clientiDisponibil

480 000(80 000)104 000(4 000)

240 00020 000

Capital socialRezerveRezultatul exercitiuluiDatorii

240 00090 00024 000406 000

Total activ 760 000 Total capitaluri si datorii 760 000

Contul de profit si pierdere al societatii F, la 31.12.N (in euro)

Elemente ValoriVanzari de marfuri:- Costul marfurilor vandute- Cheltuieli privind amortizarea- Cheltuieli privind provizioanelePentru deprecierea riscurilor- Alte cheltuieli

480 000(384 000)(48 000)(4 000)

(20 000)Rezultatul exercitiului 24 000

Filiala F a fost infiintata la inceputul exercitiului N-2;

Societatea X detine 100% capitalul societatii F;

Rezervele de la sfarsitul exercitiului N provin din rezultatele exercitiului N-2 (40 000) si N-1

(50 000);

Imobilizarile au fost achizitionate la data de 20.02.N-2;

Stocurile au fost provizionate la inchiderea exercitiului N;

14


Cursuri de schimb:

31.12.N-3, 1 € = 3,2 lei

20.02.N-2, 1 € = 3,3 lei

31.12.N-2, 1 € = 3,6 lei

31.12.N-1, 1 € = 3,8 lei

31.12.N, 1 € = 4,0 lei

Cursurile medii:

N, (4,0 + 3,8)/2 = 3,9 lei/€

N-1, (3,8 + 3,6)/2 = 3,7 lei/€

N-2, (3,6 + 3,2)/2 = 3,4 lei/€

Cazul 1: Societatea F este o operatiune in strainatate

Bilantul societatii F Valori(euro)

Curs deconversie

Valori(lei)

Imobilizari corporale- Amortizarea imobilizarilorStoc de marfuri- Provizioana pentru deprecierea marfurilorCreante-clientiDisponibil

480 000(80 000)104 000(4 000)

240 00020 000

3,3 (1)3,3 (1)4,0 (2)4,0 (2)

4,04,0

1 584 000(264 000)

416 000(16 000)

960 00080 000

Total activ 760 000 - 2 760 000Capital socialRezerveRezultatul exercitiuluiDatorii

240 00090 00024 000406 000

3,2 (3)(4)(5)4,0

768 000321 00047 000

1 624 000

Total capitaluri si datorii 760 000 2 760 000

(1) Cursul din momentul achizitiei

(2) Cursul de la data provizionarii stocului

(3) Cursul de la data constituirii societatii

(4) Rezervele se calculeaza pe baza cursurilor medii ale exercitiilor N-2 si N-1

40 000 x 3,4 + 50 000 x 3,7 = 136 000 + 185 000 = 321 000 lei

(5) Rezultatul se calculeaza prin diferenta

15


Contul de profit si pierdere al societatii F

Valori(euro)

Curs deconversie

Valori(lei)

Vanzari de marfuriCostul marfurilor vanduteCheltuieli privind amortizareaCheltuieli privind provizioanelepentru deprecierea riscurilorAlte cheltuieli

408 000(384 000)(48 000)(4 000)

(20 000)

3,93,93,3 (1)4,0 (2)

3,9

1 591 200(1 497 600)

(158 400)(16 000)

(78 000)Rezultatul exercitiului inaintea pierderii din conversie

24 000 - (158 800)

Pierdere din conversie (3) 205 800Reazultatul exercitiului (4) 47 000

(1) Cursul de la data achizitiei imobilizarilor

(2) Curul de la data constituirii provizioanului

(3) Se calculeaza ca diferenta intre rezultatul exercitiului determinat pe baza bilantului si

rezultatul exercitiului inaintea pirderii din conversie

(4) Rezultatul exercitiului determinat pe baza bilantului

Cazul 2: Societatea F este o unitate externa

Contul de profit si pierdere al societatii F

Valori(euro)

Curs deconversie

Valori(lei)

Vanzari de marfuriCostul marfurilor vanduteCheltuieli privind amortizareaCheltuieli privind provizioanelepentru deprecierea riscurilorAlte cheltuieli

408 000(384 000)(48 000)(4 000)

(20 000)

3,93,94,04,0

3,9

1 591 200(1 497 600)

(192 000)(16 000)

(78 000)Rezultatul exercitiului inaintea pierderii din conversie

24 000 - (192 400)

16


Bilantul societatii F Valori(euro)

Curs deconversie

Valori(lei)

Imobilizari corporale- Amortizarea imobilizarilorStoc de marfuri- Provizioana pentru deprecierea marfurilorCreante-clientiDisponibil

480 000(80 000)104 000(4 000)

240 00020 000

4,04,04,04,0

4,04,0

1 920 000(320 000)

416 000(16 000)

960 00080 000

Total activ 760 000 - 3 040 000Capital socialRezerveRezerve din conversieRezultatul exercitiuluiDatorii

240 00090 000-24 000406 000

3,2 (1)(2)(3)(4)4,0

768 000321 000519 400

(192 400)1 624 000

Total capitaluri si datorii 760 000 3 040 000

(1) Cursul din momentul constituirii societatii F

(2) Se calculeaza pe baza cursurilor medii

40 000 x 3,4 + 50 000 x 3,7 = 321 000 lei

(3) Rezerva de conversie se calculeaza ca diferenta intre total activ si elemente de capitaluri si

datorii obtinute dupa conversie

(4) Rezultatul exercitiului, exprimat in lei, a fost calculat cu ajutorul contului de profit si pierdere

17

Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar(3)

BIBLIOGRAFIE

1. IFRS 2005

2. Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 21, 2004

3. „Recunoastere, evaluare si estimare in contabilitatea internationala”, Prof. Univ. Dr.

Nicolae Feleaga, Prof. Univ. Dr. Liliana Malciu

18

standardul ias 21 - efectele variatiei cursurilor de schimb valutar

Documents