..Standardul Internaţional de

Contabilitate IAS 33

Rezultatul pe acţiune

Acest Standard Internaţional de Contabilitate a fost aprobat de Consiliul IASC în ianuarie 1991 şi a intrat în vigoare pentru situaţiile financiare , aferente perioadelor începând de la 1 ianuarie 1998. În 1999, paragraful 45 a fost modificat cu scopul de a înlocui trimiterile la IAS 10, Contingenţe şi evenimente ulterioare datei bilanţului cu trimiteri la IAS 10 (revizuit 1999), Evenimente ulterioare datei bilanţului, O interpretare SIC se referă la IAS 33: SIC-24, Câştigul pe acţiune – Instrumente financiare şi alte contracte care pot fi decontate în acţiuni. IAS 33 (1997)

Cuprins

Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 33

Rezultatul pe acţiune

OBIECTIV Paragrafele

ARIE DE APLICABILITATE……………………………………………………………………………………………………………… 1 - 5 Întreprinderi cu acţiuni cotate pe piaţă 1 - 3 Întreprinderi cu acţiuni necotate pe piaţă 4 - 5

DEFINIŢII……………………………………………………………………………………………………………………………………….6 - 9

EVALUARE …………………………………………………………………………………………………………………………………..10-42 Rezultat pe acţiune – de bază 10-23 Rezultat – de bază 11-13 Pe acţiune – de bază 14-23 Rezultat pe acţiune – diluat 24-42 Rezultat-diluat 26-28 Pe acţiune – diluat 29-37 Acţiuni ordinare potenţiale diluate 38-42

RETRATARE……………………………………………………………………………………………………………………………….. 43-46

PREZENTARE ………………………………………………………………………………………………………………………………47-48

PREZENTAREA INFORMAŢIILOR………………………………………………………………………………………………….. 49-52

DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE…………………………………………………………………………………………………………….. 53

IAS33 (997)

Standardul de Contabilitate IAS 33

Rezultatul pe acţiune

Standardele tipărite cu litere de tip italic aldin trebuie citite în contextul materialului de fond şi al recomandărilor de implementare din acest Standard, precum şi în contextul Prefeţei la Standardele Internaţionale de Contabilitate. Standardele Internaţionale de Contabilitate nu au fost elaborate cu intenţia de a fi aplicate elementelor nesemnificative (a se vedea paragraful 12 din Prefaţă).

Obiectiv

Obiectivul acestui Standard constă în stabilirea principiilor necesare pentru determinarea şi prezentarea rezultatului pe acţiune, care va permite o mai bună comparare a indicatorilor de performanţă ai diferitelor întreprinderi în cadrul aceleiaşi perioade, precum şi a indicatorilor aceleiaşi întreprinderi de la o perioadă la alta. Standardul se concentrează asupra calculului numitorului rezultatului pe acţiune. Deşi datele privind rezultatul pe acţiune au o utilitate limitată din cauza diferitelor politici contabile aplicate, în scopul determinării „rezultatului”, acurateţea raportării financiare este mărită dacă numitorul se determină prin metode consecvente.

Arie de aplicabilitate

Întreprinderi cu acţiuni cotate pe piaţă

1. Acest Standard se aplică de către întreprinderile ale căror acţiuni ordinare sau acţiuni ordinare potenţiale sunt cotate pe piaţă şi de către întreprinderile care sunt în curs de a emite pe piaţa financiară acţiuni ordinare sau acţiuni ordinare potenţiale.

2. Când se prezintă şi situaţiile financiare ale societăţii-mamă şi cele consolidate, informaţiile pe care acest Standard le impune trebuie reflectate numai pe baza datelor consolidate.

3. Utilizatorii situaţiilor financiare ale societăţii-mamă au nevoie de informaţii referitoare la rezultatele operaţiunilor grupului, privit în ansamblul său.

Întreprinderi cu acţiuni necotate pe piaţă

4. O întreprindere care nu are nici acţiuni ordinare, nici acţiuni ordinare potenţiale cotate pe piaţă, dar care prezintă rezultatul pe acţiune, trebuie să-l calculeze şi să-l prezinte în conformitate cu prevederile acestui Standard..

5. Nu se impune ca o întreprindere care nu are nici acţiuni ordinare, nici acţiuni ordinare potenţiale cotate pe piaţă să-şi prezinte rezultatul pe acţiune. Totuşi, este posibilă compararea raportărilor financiare diferitelor întreprinderi, dacă o astfel de întreprindere, care decide să-şi prezinte rezultatul pe acţiune, îl va calcula în conformitate cu principiile stabilite de acest Standard.

Definiţii

6. Următorii termeni se utilizează în acest Standard cu înţelesul specificat mai jos: Acţiunea ordinară este un instrument de capital, subordonat tuturor celorlalte clase de instrumente de capital Acţiunea ordinară potenţială este un instrument financiar sau un alt contract care poate să acorde deţinătorului acesteia dreptul la acţiuni ordinare. Waranturile sau opţiunile sunt instrumente financiare care acordă deţinătorului dreptul de a cumpăra acţiuni ordinare.

7. Acţiunile ordinare participă la profitul net aferent exerciţiului numai după distribuirea profitului aferent celorlalte tipuri de acţiuni, cum ar fi cele preferenţiale. O întreprindere poate emite mai multe clase de acţiuni ordinare. Acţiunile ordinare din aceeaşi clasă au aceleaşi drepturi de a primi dividende.

8. Se dau următoarele exemple de acţiuni ordinare potenţiale: (a) instrumente de îndatorare sau de capital, inclusiv acţiuni preferenţiale, convertibile în acţiuni ordinare; (b) waranturi şi opţiuni pe acţiuni; (c) planuri pentru angajaţi care permit acestora să primească acţiuni ordinare ca parte a remuneraţiei lor, precum şi alte planuri de cumpărare de acţiuni; şi (d) acţiuni care se emit numai după îndeplinirea anumitor condiţii ce rezultă din, clauze contractuale, cum ar fi cumpărarea unei societăţi sau a altor active.

9. Următorii termeni se utilizează cu. înţelesul specificat în IAS 32, Instrumente financiare: prezentare şi descriere:Instrumentul financiar este orice contract care generează un activ financiar în conturile unei întreprinderi şi o datorie financiară sau un instrument de capital în conturile altei întreprinderi.Instrumentul de capital constă în orice contract care determină un interes rezidual pentru activele unei întreprinderi, după ce s-au dedus toate datoriile. Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţional un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.

Evaluare

Rezultat pe acţiune – de bază

10. Rezultatul pe acţiune – de bază se calculează împărţind profitul sau pierderea netă exerciţiului, atribuibilă acţionarilor comuni, la media ponderată a acţiunilor ordinare, în circulaţie în exerciţiul respectiv.

Rezultatul – de bază

11. În scopul calculării rezultatului pe acţiune – de bază, profitul sau pierderea netă a exerciţiului, atribuibilă acţionarilor comuni, se consideră a fi profitul sau pierderea netă exerciţiului, diminuată cu dividendele preferenţiale.

12. Toate veniturile şi cheltuielile recunoscute într-o perioadă, inclusiv cheltuielile cu impozitele şi taxele, elementele extraordinare şi interesele minoritare, contribuie la determinarea profitului net sau a pierderii nete aferente exerciţiului (a se vedea IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile). Valoarea profitului net, corespunzător acţionarilor preferenţiali, incluzând dividendele preferenţiale aferente exerciţiului, se deduce din profitul net aferent exerciţiului (sau se adună la pierderea netă aferentă exerciţiului), pentru determinarea profitului sau pierderii nete aferente exerciţiului, atribuibilă acţionarilor comuni.

13. Valoarea dividendelor preferenţiale, dedusă din profitul net aferent exerciţiului, este următoarea: (a) valoarea oricăror dividende preferenţiale aferente acţiunilor preferenţiale noncumulative, declarate în exerciţiul respectiv; şi (b) întreaga valoare a dividendelor preferenţiale datorate în exerciţiul respectiv, aferente acţiunilor preferenţiale cumulative, indiferent dacă asemenea dividende au fost declarate sau nu. Valoarea dividendelor preferenţiale aferente exerciţiului nu include valoarea dividendelor preferenţiale aferente acţiunilor preferenţiale cumulative, plătite sau declarate în exerciţiul curent pentru exerciţiile anterioare.

Pe acţiune – de bază

14. În scopul calculării rezultatului pe acţiune-de bază, numărul acţiunilor ordinare este egal cu media ponderată a acţiunilor ordinare în circulaţie, în exerciţiul respectiv.

15. Media ponderată a acţiunilor ordinare în circulaţie, în exerciţiul respectiv, reflectă posibilitatea ca valoarea capitalului social să fi variat în acel exerciţiu, ca urmare a unui număr mai mare sau mai mic de acţiuni aflate în circulaţie la un moment dat. Această medie reprezintă numărul de acţiuni ordinare în circulaţie Ia începutul exerciţiului, ajustat cu numărul de acţiuni răscumpărate sau emise în perioada respectivă, înmulţit cu un factor de ponderare a timpului. Factorul de ponderare a timpului este egal cu numărul de zile în care acţiunile respective s-au aflat în circulaţie, ca o cotă din numărul total de zile ale perioadei; în multe situaţii, se acceptă o aproximare convenabilă a acestei medii ponderate. Exemplu – Media ponderată a acţiunilor

Acţiuni emise Acţiuni de trezorerie Acţiuni în circulaţie 1ianuarie 20X1 Sold iniţial 2.000 300 1.700 31 mai 20X1 Emisiune de acţiuni 800 - 2.5001 decembrie 20X1 Răscumpărare de acţiuni proprii contra numerar - 250 2.250 31 decembrie 20X1 Sold final 2.800 550 2.250

Calcularea mediei ponderate(1.700x5⁄12) +(2.500x6/12) +(2.500x1/12)=2.146 acţiuni(1.700x12/12) +(800x7/12) –(250x1/12) =2.146 acţiuni

16. În majoritatea cazurilor, acţiunile se includ în media ponderată a acţiunilor de Ia data din care contravaloarea acestora se înregistrează drept creanţă (care, de obicei este data când au fost emise), de exemplu: (a) acţiunile ordinare, emise contra numerar, se includ când se înregistrează drept creanţă valoarea numerarului de primit; (b) acţiunile ordinare, emise în urma reinvestiţiei voluntare a dividendelor în acţiunile ordinare sau preferenţiale, se includ la data plăţii dividendelor; (c) acţiunile ordinare, emise în urma conversiei unui instrument de îndatorare în acţiuni ordinare, se includ la data Ia care încetează acumularea dobânzii; (d) acţiunile ordinare, emise în schimbul dobânzii sau principalului aferent altor instrumente financiare, se includ la data la care încetează acumularea dobânzii; (e) acţiunile ordinare, emise în schimbul stingerii unei datorii a întreprinderii, se includ la data stingerii datoriei;(f) acţiunile ordinare, emise ca plată pentru achiziţionarea unui activ, fără implicarea numerarului, se includ la data la care se recunoaşte achiziţia: şi (g) acţiunile ordinare, emise în schimbul prestării de servicii societăţii, se includ atunci când se prestează serviciile. În aceste cazuri, ca şi în altele, momentul includerii acţiunilor ordinare este determinat de clauzele şi condiţiile specifice, asociate emisiunii lor. Este necesar să se acorde atenţia cuvenită conţinutului oricărui contract care are legătură cu emisiunea respectivă.

17. Acţiunile ordinare, emise ca parte a preţului de cumpărare în cazul unei combinări de întreprinderi prin metoda achiziţiei, se includ în media ponderată a numărului de acţiuni la data achiziţiei, deoarece cumpărătorul include în contul său de profit şi pierdere rezultatele operaţiunilor efectuate de societatea achiziţionată începând de la data achiziţiei. Acţiunile comune, emise ca urmare a unei combinări de întreprinderi care este o uniune de interese, se includ în media ponderată a numărului de acţiuni în toate exerciţiile prezentate, pentru că situaţiile financiare ale societăţii combinate se elaborează ca şi când această societate a existat dintotdeauna. De aceea, numărul de acţiuni ordinare, utilizat în calcularea rezultatului pe acţiune – de bază, în cazul unei combinări de întreprinderi care este o uniune de interese este egal cu valoarea agregată a mediilor ponderate ale întreprinderilor combinate, ajustată cu acţiunile echivalente, aflate în circulaţie, ale societăţii rezultate din combinare.

18. În cazul în care acţiunile ordinare se emit cu plata parţială, aceste acţiuni plătite parţial se tratează ca o cotă din acţiunile ordinare. Această cotă este egala cu raportul, dintre dividendele care le revin şi cele corespunzătoare acţiunilor plătite integral, în exerciţiul respectiv.

19. Acţiunile ordinare care se emit numai la îndeplinirea anumitor condiţii (acţiuni cu emisiune eventuală) ;se consideră în circulaţie şi se includ în calculul rezultatului pe acţiune-de bază de la data din care sunt îndeplinite toate condiţiile necesare. Acţiunile ordinare în circulaţie care sunt eventual returnabile (adică putând fi răscumpărate de către companie) se tratează ca acţiuni cu emisiune eventuală.20. Media ponderată a acţiunilor în circulaţie în exerciţiul respectiv, precum şi mediile ponderate calculate pentru toate perioadele prezentate se ajustează în cazul unor evenimente, altele decât conversia acţiunilor ordinare potenţiale, care au modificat numărul de acţiuni ordinare aflate în circulaţie, fără a determina o schimbare corespunzătoare în mărimea resurselor.

21. Se pot emite acţiuni ordinare sau se poate reduce numărul acţiunilor în circulaţie fără să aibă loc o schimbare corespunzătoare în mărimea resurselor. Printre exemple se enumeră: (a) o capitalizare sau o emisiune de acţiuni gratuite (cunoscută în unele ţări ca dividende de capital); (b) un element de gratuitate în orice altă emisiune, de exemplu, o facilitate în cazul unei emisiuni de drepturi pentru- acţionarii existenţi; (c) o divizare a acţiunilor; şi (d) o anulare a divizării acţiunilor (consolidarea acţiunilor).

22. În situaţia în care se realizează o capitalizare sau o emisiune de acţiuni gratuite, sau o divizare a acţiunilor, acţiunile ordinare se emit şi; se distribuie gratuit acţionarilor existenţi. De aceea, creşte numărul acţiunilor ordinare în circulaţie, fără ca acest lucru să determine o creştere o resurselor existente. Numărul acţiunilor ordinare în circulaţie înaintea operaţiunii respective se ajustează cu modificarea proporţională a numărului de acţiuni ordinare în circulaţie, ca şi când operaţiunea ar fi avut loc la începutul primului exerciţiu raportat. De exemplu, în cazul unei emisiuni de acţiuni gratuite într-un raport de doi la unu, numărul acţiunilor ordinare în circulaţie înainte de emisiune se înmulţeşte cu trei pentru a se obţine noul număr total de acţiuni, sau cu doi, pentru a se obţine numărul suplimentar de acţiuni.

23. Referitor la pct. 21 (b) de mai sus, emisiunea de acţiuni ordinare la data exercitării sau conversiei acţiunilor ordinare potenţiale nu generează, în mod normal, un element de gratuitate, întrucât acţiunile ordinare potenţiale se emit, de obicei, la valoarea integrală, determinând o modificare proporţională a resurselor disponibile ale societăţii. În cazul unei emisiuni de drepturi, preţul de exercitare este adesea mai mic decât valoarea justă a acţiunilor. De aceea, o asemenea emisiune de drepturi include un element de gratuitate. Numărul acţiunilor ordinare, utilizat în calcularea rezultatului pe acţiune-de bază, pentru toate exerciţiile anterioare emisiunii de drepturi, este egal cu numărul acţiunilor ordinare în circulaţie înaintea acestei emisiuni înmulţit cu următorul factor Valoarea justă pe acţiune exact înainte de exercitarea drepturilor. Valoarea teoretică pe acţiune după exercitarea drepturilor. Valoarea teoretică pe acţiune după exercitarea drepturilor se calculează adunând valoarea justă agregată a acţiunilor exact înainte de exercitarea drepturilor la sumele rezultate din exercitarea drepturilor, totul împărţit la numărul acţiunilor în circulaţie după exercitarea drepturilor. În situaţia în care drepturile, ca atare, urmează să fie cotate pe piaţă separat de acţiuni, înainte de data exercitării lor, valoarea teoretică se stabileşte la închiderea ultimei zile în care acţiunile sunt cotate împreună cu drepturile. Emisiune de acţiuni gratuite

Profit net pe 20X0 180Profit net pe 20X1 600 Acţiuni ordinare în circulaţie până la 30 septembrie 20X1 200 Emisiune de acţiuni ordinare gratuite la l octombrie 20X1 două acţiuni ordinare pentru fiecare acţiune ordinare în circulaţie la 30 septembrie 20X1 Rezultatul pe acţiune pe 20X1 600 =1,00 (200 + 400)

Rezultatul pe acţiune ajustat, pe 20X0 180 =0,30 (200 +400)Dat fiind că emisiunea de acţiuni gratuite nu are contraprestaţie, ea se tratează ca şi când ar fi avut loc înainte de începutul anului 20X0, care este prima perioadă raportată.

Exemplu – Emisiune de drepturi 20X0; 20X1; 20X2: Profit net 1.100 1.500 1.800 Acţiuni în circulaţie înainte de emisiunea de drepturi 500 de acţiuni Emisiune de drepturi O acţiune nouă pentru cinci aflate în circulaţie (100 acţiuni noi în total) Preţul de exercitare: 5,00 Ultima zi de exercitare a drepturilor: 1 martie 20X1 Valoarea justă a unei acţiuni ordinare exact înainte de data limită 1 martie 20X1 11,00

Calcularea valorii teoretice pe acţiune după exercitarea drepturilor

Valoarea justă a acţiunilor în circulaţie + valoarea totală din exercitarea drepturilor Nr. acţiuni în circulaţie înainte de exercitare + nr. acţiuni emise în urma exercitării drepturilor (11,00 x 500 acţiuni) + ( 5.00 x 100 acţiuni) 500 acţiuni + 100 acţiuni Valoarea teoretică pe acţiune după exercitarea drepturilor = 10,00

Calcularea factorului de ajustare

Valoarea justă pe acţiune înainte de exercitarea drepturilor 11,00 =1,1Valoarea teoretică pe acţiune după exercitarea drepturilor 10,00

Calcularea rezultatului pe acţiune (RPA)

20X0 20X1 20X2 RPA pe 20X0 raportat iniţial: 1.100/500 acţiuni 2,20 RPA pe 20X0 recalculat după emisiunea de drepturi: 1.1007(500 acţiuni x 1,1) 2,00RPA pe 20X1 inclusiv efectul emisiunii de drepturi 2,54 1.500 (500 x 1,1 x 2/12) + (600 x 10/12) RPA pe 20X2 l .800/600 acţiuni 3,00

Rezultat pe acţiune – diluat

24. În scopul calculării rezultatului pe acţiune-diluat, profitul net corespunzător acţionarilor comuni şi media ponderată a acţiunilor în circulaţie se ajustează cu influenţele tuturor acţiunilor ordinare potenţiale diluante.

25. Rezultatul pe acţiune diluat se calculează în concordanţă cu metoda de calcul al rezultatului pe acţiune-de bază, în acelaşi timp luându-se în considerare influenţa tuturor acţiunilor ordinare potenţiale diluante, aflate în circulaţie în exerciţiul respectiv, mai exact: (a) profitul net aferent exerciţiului, corespunzător acţiunilor ordinare, se măreşte cu valoarea după impozitare a

dividendelor şi dobânzii recunoscute în acel exerciţiu, aferentă acţiunilor ordinare potenţiale diluante şi ajustată în funcţie de orice alte modificări ale veniturilor sau cheltuielilor determinate de conversia acţiunilor ordinare potenţiale diluante. (b) media ponderată a acţiunilor ordinare în circulaţie se măreşte cu media ponderată a acţiunilor ordinare suplimentare care s-ar fi aflat în circulaţie, în cazul conversiei tuturor acţiunilor ordinare potenţiale diluante.

Rezultat – diluat

26. În scopul calculării rezultatului pe acţiune-diluat, valoarea profitului pierderii nete aferentă exerciţiului, corespunzătoare acţiunilor ordinare, calculată în conformitate cu paragraful 11, trebuie ajustată cu influenţa impozitării: (a) orice dividende aferente acţiunilor ordinare potenţiale diluante, care au fost deduse pentru obţinerea profitului net corespunzător acţionarilor comuni, calculat în conformitate cu paragraful 11; (b) dobânda aferentă acţiunilor ordinare potenţiale diluante, recunoscută în exerciţiul respectiv; şi (c) orice alte modificări ale veniturilor sau cheltuielilor determinate] de conversia acţiunilor ordinare potenţiale diluante.

27. După ce acţiunile ordinare potenţiale au fost transformate în acţiuni ordinare, nu se mai înregistrează dividende, dobândă sau alte venituri, sau cheltuieli asociate acţiunilor ordinare potenţiale. În schimb, noile acţiuni ordinare vor avea dreptul să participe la profitul net corespunzător acţionarilor comuni. De aceea, profitul net aferent exerciţiului, corespunzător acţionarilor comuni, calculat în conformitate cu paragraful 11, se măreşte cu valoarea dividendelor, dobânzii şi altor venituri sau cheltuieli economisite cu ocazia conversiei acţiunilor ordinare potenţiale diluante în acţiuni ordinare. Cheltuielile asociate acţiunilor ordinare potenţiale includ taxe şi discounturi sau prime înregistrate ca ajustări ale rezultatului (a se vedea IAS 32): Valoarea dividendelor, dobânzii şi altor venituri sau cheltuieli se ajustează cu valoarea oricăror taxe şi impozite aferente acestora, datorate de societate.

Exemplu – Obligaţiuni convertibile

Profit net 1.004 Acţiuni ordinare în circulaţie 1.000 Rezultatul pe acţiune – de bază 1,00 Obligaţiuni convertibile 100Fiecare 10 obligaţiuni sunt convertibile în 3 acţiuni ordinare. Cheltuieli cu dobânzile în anul în curs, aferente componentei de îndatorare a obligaţiunilor convertibile 10 Impozit curent şi amânat aferent acelor cheltuieli cu dobânzile 4

Notă: Cheltuielile cu dobânzile includ amortizarea primelor de răscumpărare generate de recunoaşterea iniţială a componentei de îndatorare (v. IAS 32).

Profit net ajustat 1.004+10- 4=1.010

Numărul acţiunilor ordinare rezultate din conversia obligaţiunilor 30 Numărul acţiunilor ordinare utilizate în calculul rezultatului pe acţiune – diluat 1.000 + 30=1.030 Rezultatul pe acţiune – diluat 1.010 = 0,98 1.030

28. Conversia unor acţiuni ordinare potenţiale poate determina modificări ale altor venituri sau cheltuieli. De exemplu, reducerea cheltuielilor cu dobânzile, aferente acţiunilor ordinare potenţiale, precum şi creşterea determinată în profitul net aferent exerciţiului pot genera o creştere a cheltuielilor aferente unui plan de participare nerestrictivă a angajaţilor la profit. În scopul calculării rezultatului pe acţiune – diluat, profitul sau pierderea netă aferentă exerciţiului se ajustează cu orice astfel de modificări ale veniturilor sau cheltuielilor.

Pe acţiune – diluat

29. În scopul calculării rezultatului pe acţiune-diluat, numărul de acţiuni ordinare trebuie să fie egal cu media ponderată a acţiunilor ordinare, calculată în conformitate cu paragrafele 14 şi 20, plus media ponderată a acţiunilor ordinare care s-ar emite cu ocazia conversiei tuturor acţiunilor ordinare potenţiale diluante în acţiuni ordinare. Acţiunile ordinare potenţiale diluante se consideră a fi fost transformate în acţiuni ordinare fie la începutul exerciţiului, fie la data emisiunii de acţiuni ordinare potenţiale, dacă aceasta a fost în decursul exerciţiului.

30. Numărul de acţiuni ordinare, emise în cazul conversiei acţiunilor ordinare potenţiale diluante, se determină conform clauzelor asociate acţiunilor ordinare potenţiale. Calculul presupune cea mai avantajoasă rată de conversie sau preţ de exercitare din punctul de vedere al deţinătorului de acţiuni ordinare potenţiale.

31. Ca şi în cazul calculului rezultatului pe acţiune-de bază, acţiunile ordinare, a căror emisiune depinde de apariţia anumitor evenimente, se consideră în circulaţie şi se includ în calculul rezultatului pe acţiune diluat, dacă s-au îndeplinit respectivele condiţii (s-au realizat respectivele evenimente). Acţiunile cu emisiune eventuală se includ de la începutul exerciţiului (sau de la data contractului referitor la aceste acţiuni, dacă această dată este ulterioară începutului exerciţiului). Dacă nu s-au îndeplinit condiţiile în cauză, numărul de acţiuni cu emisiune eventuală inclus în calculul rezultatului pe acţiune-diluat se bazează, pe numărul de acţiuni care s-ar emite dacă sfârşitul exerciţiului ar coincide cu sfârşitul perioadei în care s-ar putea îndeplini acele condiţii („perioadei eventuale”). Nu se permite o ajustare a rezultatului pe acţiune-diluat, în cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile la sfârşitul perioadei eventuale. Prevederile acestui paragraf se aplică în egală măsură acţiunilor ordinare potenţiale care se emit în cazul îndeplinirii anumitor condiţii (acţiuni ordinare potenţiale cu emisiune eventuală).

32. O filială, o asociere în participaţie sau întreprindere asociată pot emite acţiuni ordinare potenţiale convertibile, fie în acţiuni ordinare ale filialei, ale întreprinderii asociate sau ale asocierii în participaţie, fie în acţiuni ordinare ale întreprinderii raportoare. Dacă aceste acţiuni ordinare potenţiale ale filialei, asocierii în participaţie sau întreprinderii asociate au efect diluant asupra rezultatului pe acţiune-de bază, consolidat, al întreprinderii raportoare, ele se includ în calculul rezultatului pe acţiune-diluat.

33. În scopul calculării rezultatului pe acţiune-diluat, o întreprindere trebuie să ia în considerare exercitarea opţiunilor diluante şi a altor acţiuni ordinare potenţiale diluante ale întreprinderii. Sumele estimate din aceste emisiuni se consideră că ar fi fost primite din emisiunea de acţiuni la valoarea justă. Diferenţa dintre numărul de acţiuni emise şi numărul de acţiuni care ar fi fost emise la valoarea justă se tratează ca o emisiune de acţiuni ordinare fără plată.

34. În acest scop, valoarea justă se calculează pe baza preţului mediu al acţiunilor ordinare, din exerciţiul respectiv.

35. Opţiunile şi alte contracte de cumpărare de acţiuni sunt diluante când determină o emisiune de acţiuni ordinare cu un preţ mai mic decât valoarea justă. Valoarea diluării constă în valoarea justă minus preţul de emisiune. De aceea, pentru calculul rezultatului pe acţiune diluat, un asemenea contract se consideră că este compus din: (a) un contract de emisiune a unui anumit număr de acţiuni ordinare la valoarea justă medie din acel exerciţiu. Acţiunile astfel emise au un preţ just şi se presupune că nu sunt nici diluante, nici antidiluante. Ele nu se iau în considerare în calculul rezultatului pe acţiune diluat; şi (b) contract de emisiune a restului de acţiuni ordinare, fără plată. Astfel de acţiuni ordinare nu generează nici un fel de sume şi nici nu au efect asupra profitului net, corespunzător acţiunilor ordinare în circulaţie. De aceea, aceste acţiuni sunt diluante şi se adună la numărul de acţiuni ordinare în circulaţie, pentru calculul rezultatului pe acţiune-diluat.

Exemplu – Efectele opţiunilor pe acţiuni asupra rezultatului pe acţiune – diluat

Profit net pe anul 20X1 1.200.000 Media ponderată a acţiunilor ordinare în circulaţie în anul 20X1 500.000 acţiuni Valoarea justă medie a unei acţiuni ordinare în anul 20X1 20,00 Media ponderată a acţiunilor cu opţiune ataşată 100.000 acţiuniPreţul de exercitare al acţiunilor cu opţiune ataşată, în anul 20X1 15,00 Calcularea rezultatului pe acţiune pe acţiune rezultatul acţiuniProfit net pe anul 20X1 1.200.000 Media ponderată a acţiunilor în circulaţie în anul 20X1 500.000 Rezultatul pe acţiune – de bază 2,40

Numărul acţiunilor cu opţiune ataşată 100.000 Numărul acţiunilor care ar fi fost emise la valoarea justă:, (100.000 x 15,00)/20,00 * (75.000) Rezultatul pe acţiune-diluat 2,29 1.200.000 525.000

*Notă: Rezultatul nu a crescut, pentru că numărul total al acţiunilor a fost majorat doar cu numărul acţiunilor(25.000) considerate, în scopul calculării, a fi fost emise fără plată (a se vedea 35 (b)).

36. Această metodă de a calcula efectul opţiunilor şi al altor contracte de cumpărare de acţiuni conduce la acelaşi rezultat ca metoda acţiunilor de trezorerie utilizată în unele ţări. Aceasta nu implică o tranzacţie prin care întreprinderea îşi cumpără propriile acţiuni, ceea ce nici nu este posibil în unele situaţii, sau legal în unele jurisdicţii.

37. În măsura în care acţiunile plătite parţial nu au dreptul să participe la dividende în exerciţiul respectiv, se consideră echivalentul waranturilor sau opţiunilor.

Acţiuni ordinare potenţiale diluante

38. Acţiunile ordinare potenţiale se tratează ca diluante când, şi numai atunci când, conversia lor în acţiuni ordinare ar determina diminuarea profitului net pe acţiune din activităţile curente.

39. O întreprindere utilizează profitul net din activităţile obişnuite ca „un număr de control” pentru stabilirea acţiunilor ordinare potenţiale ca diluante sau antidiluante. Profitul net din activităţile curente reprezintă profitul net din activităţile curente (aşa cum este definit în IAS 8) din care s-au dedus dividendele preferenţiale şi s-au exclus elemente referitoare la activităţile întrerupte. Prin urmare, se exclud elementele extraordinare şi efectele modificărilor politicilor contabile şi ale corecţiilor erorilor fundamentale.

40. Acţiunile ordinare potenţiale sunt antidiluante când, prin conversia lor în acţiuni ordinare, se măreşte rezultatul pe acţiune din activităţile curente sau se diminuează pierderea pe acţiune din activităţile curente. Efectele acţiunilor ordinare potenţiale antidiluante nu se iau în considerare în calculul rezultatului pe acţiune-diluat.

41. Când se analizează dacă acţiunile ordinare potenţiale sunt diluante sau antidiluante, fiecare emisiune sau serie de acţiuni ordinare potenţiale se ia în considerare separat, şi nu în totalitatea lor. Ordinea în care se examinează acţiunile ordinare potenţiale poate influenţa calitatea lor de a fi sau nu diluante. De aceea, pentru maximizarea diluării rezultatului pe acţiune – de bază, fiecare emisiune sau serie de acţiuni ordinare potenţiale se ia în considerare în ordine, de la cele mai diluante la cele mai puţin diluante.

Exemplu — Determinarea ordinii în care trebuie incluse titlurile diluante în calculul mediei ponderate a acţiunilor

Rezultatul – Profit net corespunzător acţionarilor comuni 10.000.000 Acţiuni ordinare în circulaţie 2.000.000

Valoarea justă medie a unei acţiuni în cursul anului 75,00

Acţiuni ordinare potenţiale

Opţiuni 100.000 la un preţ de exercitare de 60 Acţiuni preferenţiale convertibile 800.000 acţiuni, fiecare având dreptul la dividende cumulative în valoare de 8.0 acţiune preferenţială este convertibilă în două acţiuni ordinare. Obligaţiuni convertibile, cu dobândă de 5% Valoare nominală 100.000.000. Fiecare obligaţiuni de 1.000 este convertibilă în 20 acţiuni ordinare. Nu se amortizează prima sau discountul care influenţează determinarea cheltuielilor cu dobânzile. Cota de impozitare 40%

Creşterea rezultatului atribuibil acţionarilor comuni în urma conversiei acţiunilor ordinare potenţiale Creşterea Creşterea Rezultatul rezultatului numărului de acţiuni pe acţiune suplimentar

ordinareOpţiuni Creşterea rezultatului Zero Acţiuni incrementale emise fără plată 100.000 x (75-60)/75 20.000 Zero Acţiuni preferenţiale convertibile Creşterea profitului net 8 x 800.000 6.400.000 Acţiuni incrementale 2x800.000 1.600.000 4,00 Creşterea profitului net 100.000.000 x 0,05 x (1-0,4) 3.000.000 Acţiuni incrementale 100.000 x 20 2.000.000 1,50

Calcularea rezultatului pe acţiune – diluat Profit net atribuibil Acţiuni ordinare Pe acţiune Raportat 10.000.000 2.000.000 5,00 Opţiuni --- 20.000 10.000.000 2.020.000 4,95 Diluante Obligaţiuni convertibile, dobânda 5% 3.000.000 2.000.000 13.000.000 4.020.000 3,23 Diluante Acţiuni preferenţiale‚ convertibile 6.400.000 1.600.000 19.400.000 5.620.000 3,45 Antidiluante

Dat fiind că rezultatul pe acţiune-diluat se majorează la luarea în considerare a acţiunilor preferenţiale convertibile ( de la 3,23 la 3,45), acţiunile preferenţiale convertibile sunt antidiluante şi nu intră în calculul rezultatului pe acţiune-diluat. Prin urmare, rezultatul pe acţiune-diluat este 3,23. Acest exemplu nu reflectă clasificarea instrumentelor financiare convertibile în instrumente de îndatorare şi instrumente de capital, nici clasificarea dobânzilor şi dividendelor aferente acestora în cheltuieli şi fonduri proprii, conform prevederilor IAS 32.

42. Acţiunile ordinare potenţiale se ponderează cu perioada de timp în care s-au aflat în circulaţie. Acţiunile ordinare potenţiale, care au fost anulate sau care au fost lăsate să expire în cursul exerciţiului financiar, se includ în calculul rezultatului pe acţiune diluat numai pe perioada în care s-au aflat în circulaţie. Acţiunile ordinare potenţiale, care au fost transformate în acţiuni ordinare în cursul exerciţiului, se includ în calculul rezultatului pe acţiune-diluat de la începutul exerciţiului până la data conversiei; de la data conversiei, acţiunile ordinare astfel obţinute se includ şi în rezultatul pe acţiune-de bază, şi în cel diluat.

Retratare

43. Dacă numărul de acţiuni ordinare sau ordinare potenţiale în circulaţie creşte, ca urmare a unei capitalizări, sau a unei emisiuni de acţiuni gratuite, sau a unei divizări a acţiunilor, sau dacă acest număr se diminuează ca urmare a unei anulări a divizării acţiunilor, calculul rezultatului pe acţiune, de bază şi diluat, aferent tuturor exerciţiilor prezentate, trebuie ajustat retrospectiv. Dacă aceste modificări apar după încheierea exerciţiului, dar înaintea elaborării situaţiilor financiare, calculul sumelor pe acţiune corespunzătoare acestor situaţii financiare, ca şi al celor din exerciţiile anterioare, trebuie să se bazeze pe noul număr de acţiuni. În situaţia în care calculul sumelor pe acţiune reflectă asemenea modificări în numărul de acţiuni, acest fapt trebuie prezentat. În plus, rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, aferent tuturor exerciţiilor prezentate trebuie ajustat cu: (a) efectele erorilor fundamentale şi cu ajustările determinate de modificări ale politicilor contabile, efectuate în conformitate cu tratamentul de bază din IAS 8; şi (b) efectele unei combinări de întreprinderi care este o uniune de interese.

44. Întreprinderile nu îşi ajustează rezultatul pe acţiune – diluat al nici unui exerciţiu anterior, în cazul modificării unor principii utilizate sau al conversiei acţiunilor ordinare potenţiale în acţiuni comune în circulaţie.

45. Se recomandă ca întreprinderile să prezinte o descriere a operaţiunilor cu acţiuni ordinare şi cu acţiuni ordinare potenţiale, altele decât emisiuni pentru capitalizare şi diviziuni de acţiuni, care survin după încheierea exerciţiului financiar, atunci când acestea au o asemenea importanţă, încât neprezentarea lor ar afecta, capacitatea, utilizatorilor situaţiilor financiare de a realiza evaluări precise şi de a lua decizii corecte (a se vedea IAS 10, Evenimente ulterioare datei bilanţului). Exemple de astfel de operaţiuni cuprind: (a) emisiune de acţiuni contra numerar; (b) emisiune de acţiuni, sumele obţinute fiind utilizate pentru rambursarea datoriilor sau pentru plata acţiunilor preferenţiale în circulaţie la data închiderii exerciţiului; (c) răscumpărarea acţiunilor ordinare în circulaţie; (d) conversia în acţiuni ordinare sau exercitarea acţiunilor ordinare potenţiale, în circulaţie la data închiderii exerciţiului; (e) emisiune de waranturi, opţiuni sau valori mobiliare convertibile; şi (f) îndeplinirea condiţiilor care ar determina emisiunea acţiunilor cu emisiune eventuală.

46. Valoarea rezultatului pe acţiune nu se ajustează în cazul unor asemenea tranzacţii, care au loc după închiderea exerciţiului, deoarece aceste tranzacţii nu influenţează valoarea capitalului utilizat în obţinerea profitului sau pierderii nete aferente exerciţiului.

Prezentare

47. Întreprinderile trebuie să prezinte rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, în contul de profit şi pierdere, pentru fiecare clasă de acţiuni ordinare care are asociat un drept diferit, ca procentaj, asupra profitului net aferent exerciţiului Societăţile prezintă rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, aferente tuturor exerciţiilor, fără deosebire între ele.

48. Acest Standard impune ca întreprinderea să prezinte rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, chiar şi în cazul în care sumele reflectate sunt negative (rezultând o pierdere pe acţiune).

Prezentarea informaţiilor

49. O societate trebuie să prezinte următoarele: (a) sumele utilizate ca numărător pentru calcularea rezultatului pe acţiune, de bază şi diluat, precum şi o reconciliere a acestor sume cu profitul sau pierderea netă aferentă exerciţiului; şi (b) media ponderată a acţiunilor ordinare utilizată ca numitor pentru calcularea rezultatului pe acţiune, de bază şi diluat, precum şi o reconciliere a acestor numitori. 50. Instrumentele financiare şi alte contracte care generează acţiuni ordinare potenţiale pot include clauze şi condiţii care influenţează determinarea valorii rezultatului pe acţiune, de bază şi diluat. Aceste clauze şi condiţii pot stabili dacă există acţiuni ordinare potenţiale diluante sau nu, şi în caz afirmativ, efectul lor asupra mediei ponderate a acţiunilor în circulaţie şi orice ajustări ulterioare ale profitului net, corespunzător acţionarilor comuni. Indiferent dacă IAS 32 impune sau nu prezentarea acestor clauze şi condiţii, acest Standard o recomandă.

51. Dacă o întreprindere prezintă, pe lângă rezultatul pe acţiune, de baza şi net diferită de profitul sau pierderea netă aferentă exerciţiului, atribuibile acţionarilor comuni, aceste sume se calculează utilizând media ponderată a acţiunilor ordinare, determinată în conformitate cu acest Standard. Dacă se utilizează o componentă a profitului net care nu se raportează ca un element distinct în contul de profit şi pierdere, este necesară o reconciliere între componenta utilizată şi un element raportat în contul de profit şi pierdere. Sumele pe acţiune, de bază şi diluate, se prezintă în aceeaşi măsură, fără deosebire.

52. O întreprindere poate decide să prezinte mai multe informaţii decât impune acest Standard. Aceste informaţii pot ajuta utilizatorii să evalueze performanţa societăţii şi pot lua forma unor sume pe acţiune aferente diverselor componente ale profitului net. Se recomandă prezentarea acestor informaţii. Totuşi, când se prezintă asemenea sume, numitorii se calculează în conformitate cu acest standard pentru a se asigura comparabilitatea sumelor pe acţiune prezentate.

Data intrării în vigoare

53. Acest Standard intră în vigoare pentru situaţiile financiare aferente perioadelor începând de la 1 ianuarie 1998. Se încurajează aplicarea acestui Standard anterior acestei date.