standarde - cnajgs

of 44 /44
DE CALITATE ALE ACTIVITĂŢII AVOCAŢILOR PE CAUZELE PENALE CU IMPLICAREA COPIILOR VICTIME ALE INFRACȚIUNILOR Arina ȚURCAN Vitalie RUSU CONSILIUL NAțIONAL PENTRU ASISTENțA JURIDICă GARANTATă DE STAT

Author: others

Post on 25-Oct-2021

2 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

AVOCAILOR PE CAUZELE PENALE CU IMPLICAREA COPIILOR
VICTIME ALE INFRACIUNILOR
Consiliul Naional pentru Asistena Juridic
Garantat de Stat
Aceast lucrare este publicat în cadrul proiectului „O calitate mai bun a asistenei ju- ridice garantate de stat prestate copiilor”, implementat de ctre Consiliul Naional pentru Asistena Juridic Garantat de Stat în parteneriat cu Reprezentana UNICEF în Repub- lica Moldova. Opiniile expuse în prezenta lucrare nu reflect neaprat punctul de vedere al finanatorilor. Rspunderea pentru coninutul lucrrii revine în totalitate autorilor acesteia.
Descierea CIP a Camerei Naionale a Crii
Autori:
Vitalie RUSU, doctor în drept, confereniar universitar, Universitatea de Stat Alecu Russo din Bli, avocat.
Responsabil de ediie:
Lilian DARII, director executiv, Consiliului Naional pentru Asistena Juridic Garantat de Stat
Toate drepturile asupra publicaiei sunt rezervate Consiliului Naional pentru Asistena Juridic Garantat de Stat (CNAJGS).
Atât publicaia, cât i fragmente din ea nu pot fi reproduse fr indicarea sursei.
3
CUPRINS Capitolul 1 CONINUTUL I CLASIFICAREA STANDARDELOR DE CALITATE ALE ASISTENEI JURIDICE ............................................................................................................ 5 1.1 Noiuni aplicabile activitii de acordare a asistenei juridice copiilor victime ale infraciunilor ........... 5 1.2 Principii generale privind drepturile copilului aplicabile copiilor victime .......................................... 10
Capitolul 2 ACCESAREA SERVICIILOR  ................................................................... 12 2.1 Informarea ..................................................................................................................................... 12 2.2 Comunicarea cu copilul victim i reprezentatul legal al acestuia ..................................................... 13 2.3. Condiia de confidenialitate ......................................................................................................... 14 2.4 Cooperarea avocatului cu autoritile/instituiile abilitate cu protecia copilului ............................... 16 2.5 Instruirea i suportul profesional al avocailor ce acord asisten juridic garantat de stat ............. 17 2.6 Intervenirea pe cauz ..................................................................................................................... 18 2.7 Acumularea informaiei preliminare pe dosar .................................................................................. 20
Capitolul 3 STANDARDE MINIME DE CALITATE PENTRU REPREZENTAREA INTERESELOR COPIILOR VICTIME ALE INFRACIUNILOR LA ETAPA URMRIRII PENALE ...................... 23 3.1 Cerine referitoare la participarea avocatului reprezentant al victimei minore în faza pornirii urmririi penale ................................................................................................................................................. 23 3.2 Exigene privind implicarea avocatului reprezentant al copilului parte vtmat în cadrul probatoriului ........................................................................................................................................ 25 3.3 Participarea avocatului la audierea copilului victim........................................................................ 26 3.4 Cerine privind studierea materialelor cauzei penale ........................................................................ 28 3.5 Condiii i cerine referitoare la posibilitatea realizrii tranzaciei de împcare a prilor în cauzele cu pri vtmate minore (copii) ............................................................................................................... 30
Capitolul 4 STANDARDE MINIME DE CALITATE PENTRU REPREZENTAREA INTERESELOR COPIILOR VICTIME LA ETAPA JUDECRII CAUZELOR PENALE ...................................... 32 4.1 ..Cerine fa de participarea avocatului în cadrul edinei preliminare i a prii pregtitoare a edinei de judecat. ......................................................................................................................................... 32 4.2 Cerine fa de dosarul în aprare .................................................................................................... 33 4.3 Exigene privind participarea avocatului reprezentant al copilului victim a infraciunii la cercetarea judectoreasc ..................................................................................................................................... 35 4.4 Cerine privind participarea avocatului reprezentant al prii vtmate minore (victimei) la dezbaterile judiciare ............................................................................................................................. 36 4.5 Cerine privind pledoaria avocatului reprezentant al prii vtmate minore .................................... 37 4.6 Sarcinile i atribuiile avocatului reprezentant al prii vtmate minore la examinarea cauzelor penale în procedurile speciale .............................................................................................................. 39 4.7 Cerine privind reprezentarea intereselor copiilor victime ale infraciunilor în cadrul cilor ordinare de atac ................................................................................................................................................. 40 4.8 Obiective ale reprezentrii intereselor copiilor victime ale infraciunilor la examinarea aciunii civile în cadrul procesului penal ........................................................................................................................ 42
5
CAPITOLUL
TENEI JURIDICE COPIILOR VICTIME ALE INFRACIUNILOR 1.1.1 Standardele minime de calitate pentru serviciile de asisten juridic garantat de stat acordate copiilor victime ale infraciunilor reunesc ansamblul normelor care reglementeaz activitile de asisten i protecie juridic a victimelor minore. În baza Standardelor de calitate se va realiza evaluarea prestaiei i calitatea serviciilor acordate de avocai copiilor victime ale infraciunilor.
1.1.2 În sensul prezentelor Standarde, noiunile utilizate au urmtoarele semnificaii1:
a. autoritate central pentru protecia copilului – Ministerul Muncii, Pro- teciei Sociale i Familiei, abilitat s elaboreze, s promoveze i s mo- nitorizeze realizarea politicii statului în domeniul proteciei copilului;
b. autoritate tutelar local – primarii de sate (comune) i de orae; c. autoritate tutelar teritorial  – seciile/direciile asisten social i
protecie a familiei/Direcia municipal pentru protecia copilului Chiinu. În municipiile Bli i Chiinu autoritile tutelare teritoriale exercit i atribuiile de autoritate tutelar local, cu excepia unitilor administrativ-teritoriale autonome din componena acestora, în cadrul crora atribuiile de autoritate tutelar local sînt exercitate de primarii unitilor administrativ-teritoriale respective;
d. echip multidisciplinar  – grup convocat de specialistul în protecia drepturilor copilului sau, în lipsa acestuia, de ctre asistentul social co- munitar, compus din profesioniti din diferite domenii, cu atribuii în protecia copilului, care colaboreaz pentru prevenirea i soluionarea cazurilor de violen, neglijare, exploatare i trafic;
1 Hotrîrea Guvernului nr. 270 din 08.04.2014 „Cu privire la aprobarea Instruciunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistena i monitorizarea copiilor victime i poteniale victime ale violenei, neglijrii, exploatrii i traficu- lui”. Publicat la 18.04.2014 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 92-98, art. nr.297.
6
e. copil – persoan care nu a împlinit vârsta de 18 ani i nu are capacitatea de exerciiu deplin;
f. interesul superior al copilului – asigurarea condiiilor adecvate pentru creterea i dezvoltarea armonioas a copilului, inând cont de particu- laritile individuale ale personalitii lui i de situaia concret în care acesta se afl;
g. copil victim – copil cruia, prin aciuni sau inaciuni, i-au fost aduse da- une morale, fizice sau materiale, ca rezultat al violenei, neglijrii, exploa- trii, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaionale, traficului;
h. parte vtmat – copil cruia i s-a cauzat prin infraciune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscut în aceast calitate, conform legii;
i. revictimizare – proces repetat de victimizare, care apare ca rezultat al interveniei neadecvate din partea instituiilor sau specialitilor în pri- vina copiilor victime ale infraciunilor;
j. reprezentant legal al copilului – printele sau persoana desemnat, con- form legii, s apere drepturile i interesele copilului;
k. raport de evaluare psihologic – rezultatul final al activitii psihologului orientat spre descrierea i evaluarea particularitilor individual-psi- hologice ale personalitii copilului, realizat cu scopul aprecierii stri- lor actuale, a pronosticului dezvoltrii ulterioare i elaborrii de reco- mandri, care sunt determinate de scopul evalurii; 
l. persoan de încredere – persoan adult din anturajul copilului în care acesta manifest încredere, cu care este dispus s comunice i creia îi poate destinui o situaie în care se simte ameninat sau în pericol;
m. violen împotriva copilului – forme de rele tratamente aplicate de c- tre prini/reprezentanii legali/persoana în grija creia se afl copilul sau de ctre orice alt persoan, care produc vtmare actual sau po- tenial asupra sntii acestuia i îi pun în pericol viaa, dezvoltarea, demnitatea sau moralitatea, care includ tipurile de violen definite în art.2 din Legea nr.45-XVI din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea i combaterea violenei în familie;
n. universalitatea – caracterul universal al acordrii asistenei juridice. Dei exist o varietate a situaiilor create în procesul acordrii asistenei juridice, standardul trebuie s fac fa oricrei neclariti. Totodat, este necesar i crearea unor sub-standarde pentru anumite varieti ale serviciilor avocatului: realizarea aprrii în cauzele penale, repre- zentarea în cauzele civile etc.;
7
o. minimalitatea – Noiunea „standarde ale calitii serviciilor avocatu- lui” relev cerinele minime fa de avocai, îns în procesul prestrii asistenei juridice avocatul poate oferi i servicii într-un volum mai mare i de o calitate mai înalt.
1.1.3 Standardele se împart în dou grupuri: 1) apreciative; 2) formale.
1.1.4 Standardele apreciative sunt aplicate în practic i se bazeaz pe reprezentrile generale despre comportamentul necesar al avocatului în procesul acordrii serviciilor juridice. La categoria acestor standarde se atribuie rolul activ, buna credin, onestitatea, raionalitatea, nivelul de calificare, principialitatea i oportunitatea. De la avocatul care posed cunotine suficiente în domeniul jurisprudenei, îns care nu are o atitudine responsabil fa de serviciile pe care le acord, nu putem atepta o activitate cu adevrat calitativ. Astfel de standarde, precum buna credin, onestitatea, echitatea, corectitudinea, sinceritatea, confidenialitatea, raionalitatea, nivelul de calificare, principialitatea i oportunitatea sunt consfinite, în mare parte, în Codul deontologic al avocailor din Republica Moldova i urmeaz a fi respectate de avocai2. Standardele apreciative au un caracter declarativ deoarece coninutul lor nu este dezvluit atât în actele normative, cât i în precedentele juridice i în doctrin.
1.1.5 Standardele formale indic clar asupra aciunilor ce urmeaz a fi întreprinse i care sunt interzise de a fi efectuate de ctre avocai în procesul îndeplinirii obligaiunilor lor fa de client/beneficiar. Standardele formale ale calitii serviciilor avocatului se împart în dou grupuri: a) negative; b) pozitive.
1.1.6 Standardele negative conin cerine cu referire la ceea ce nu urmeaz a se realiza, a nu se întreprinde de ctre avocat în procesul îndeplinirii obligaiunilor sale. Standardele negative se conin în Codul deontologic al avocailor din Republica Moldova i sunt obligatorii pentru avocai. Aceste standarde pot fi determinate în baza urmtoarelor expresii: „avocatul nu va supune...”, „avocatul trebuie s evite...”, „avocatului i se interzice” etc. Astfel, de exemplu, „Avocatul nu este în drept s consulte, s reprezinte ori s apere mai mult de un client/beneficiar în una i aceeai cauz atunci când interesele acestora sunt conflictuale sau când exist realmente riscul de a aprea un astfel de conflict de interese3” ori „Avocatul trebuie s se abin ca s se mai ocupe de cauzele tuturor clienilor implicai, atunci când intervine un conflict de interese 2 Codul deontologic al avocailor Baroului din Republica Moldova. Adoptat de Congresul
Avocailor din 20 decembrie 2002, cu modificrile i completrile adoptate la 23 martie 2007 de Congresul Avocailor, pct. 1.2.
3 Ibidem, pct. 3.1
8
ale acestora, când secretul profesional risc s fie violat sau când independena sa risc s fie pus la îndoial4”.
1.1.7 Standardele formale pozitive ale calitii serviciilor avocatului conin cerine referitoare la faptul ce urmeaz s întreprind avocatul în procesul realizrii obligaiilor sale profesionale. Dup cum demonstreaz analiza practicii judiciare, serviciile juridice necalitative sunt legate cel mai frecvent de urmtorii factori: 1) lipsa de cunotine cu referire la dreptul material i la ultimele modificri legislative; 2) înclcrile de ordin procesual – lipsa nemotivat de la edinele de judecat sau întârzierea fr temei la efectuarea aciunilor procesuale, manifestarea lipsei de respect fa de participanii la proces; 3) întocmirea agramat a documentelor procesuale – cereri de chemare în judecat, de apel, de recurs, cereri privind asigurarea aciunii civile etc.. Avocatul trebuie s depun toat diligena pentru a depi situaiile ce conduc la prestarea serviciile juridice necalitative.
1.1.8 Criteriile în baza crora are loc aprecierea calitii serviciilor juridice acordate sunt legate de caracterul evident i vdit al acestora, adic de indiscutabilitatea i incontestabilitatea lor. Aceasta este posibil doar atunci când, pe de o parte, avocatul nu îndeplinete sau îndeplinete necorespunztor „prescripiile” legale i (sau) încalc prevederile Legii cu privire la avocatur, Codului deontologic, contractului de acordare a asistenei juridice, precum i cele prevzute de normele materiale (Codul civil, Codul penal) i procesuale (Codul de procedur civil, Codul de procedur penal), iar pe de alt parte – toate aciunile (inaciunile) avocatului îi gsesc sau dimpotriv nu îi gsesc, când aceasta este necesar, reflectarea documentar adecvat în materialele cauzei aflate în „gestiunea” acestuia.
1.1.9 Standardele formale pozitive ale calitii serviciilor juridice se împart în standarde generale i standarde stabilite pentru anumite categorii (genuri) de asisten juridic (standarde speciale). La standardele formal-pozitive generale ale calitii serviciilor de asisten juridic se atribuie urmtoarele reguli diriguitoare:
1.1.10 Avocatul în activitatea sa este obligat s se ghideze i s fac trimitere la legislaia în vigoare. În procesul acordrii oricrui gen de asisten juridic, avocatul trebuie s se conduc de legislaia în vigoare. În calitate de exemplu al nerespectrii acestui standard poate figura referirea în form scris sau verbal a avocatului la un act normativ inexistent; indicarea clientului/beneficiarului asupra unei ci de soluionare care nu este prevzut de lege în vederea depirii problemei existente; trimiterea la un act normativ care nu poate fi aplicat în situaia dat etc.
4 Ibidem, pct. 3.2
1.1.11 Avocatul este obligat s respecte termenele procesuale. Omisiunea termenului procesual din vina avocatului constituie o înclcare a standardului. La categoria nerespectrii, omisiunii termenelor procesuale urmeaz a se atribui: omisiunea termenului de depunere a cererii de apel sau recurs, omisiunea, din vina avocatului, a termenului de prescripie cu referire la aplicarea rspunderii juridice etc.
1.1.12 Avocatul este obligat s explice clientului/beneficiarului toate posibilele pericole la adresa securitii juridice a intereselor acestuia, pericole care pot aprea ca urmare a asistenei acordate de avocat.
1.1.13 Standardele speciale cuprind cerinele care sunt înaintate fa de avocai în procesul acordrii de ctre acetia a serviciilor juridice: consultarea juridic; întocmirea documentelor de un caracter juridic; reprezentarea etc. În acest context, standardele ulterioare le includ pe cele premergtoare. În cazul reprezentrii intereselor minorilor victime, avocatul este obligat s respecte standardele specifice consultrii i ale întocmirii documentelor cu caracter juridic.
1.1.14 Standardele consultrii juridice se refer la urmtoarele prevederi: a. avocatul este obligat s indice asupra modalitii de soluionare favora-
bil a situaiei, care poate fi realizat în practic; b. avocatul este obligat s atrag atenia clientului/beneficiarului asupra
tuturor modalitilor de soluionare a situaiei acestuia; c. avocatul trebuie s indice clientului/beneficiarului asupra variantei
preferabile de depire a situaiei clientului/beneficiarului; d. avocatul are obligaia s explice modalitile de soluionare a situaiei
clientului/beneficiarului pân în momentul în care acesta nu va perce- pe just esena i coninutul modalitii de soluionare propuse.
1.1.15 Standardele privind întocmirea documentelor cu caracter juridic includ urmtoarele componente:
a. avocatul urmeaz s consulte clientul/beneficiarul asupra întrebrilor care in de documentul juridic întocmit;
b. documentul juridic întocmit de avocat trebuie s conin identificarea acestuia;
c. documentul juridic întocmit de avocat trebuie s corespund formei i coninutului, stabilite de lege pentru astfel de categorii de documente;
d. obligaiunea avocatului în privina întocmirii documentului juridic se consider neîndeplinit/neexecutat pân la momentul în care înain- tarea/depunerea acestuia nu va genera acele consecine juridice pentru care a fost întocmit.
10
1.1.16 Standardele reprezentrii se realizeaz în urmtoarele forme: a. reprezentarea în cauze penale; b. reprezentarea în cauze civile; c. reprezentarea în cauzele contravenionale.
1.1.17 Standardele reprezentrii în cauzele penale acoper urmtoarele aspecte:
–– avocatul trebuie s-i întocmeasc, pentru fiecare cauz penal, dosar în aprare; –– avocatul este obligat s-i consulte clientul/beneficiarul la prima cerin
a acestuia; –– avocatul este obligat s îndeplineasc fiecare solicitare a clientului/be-
neficiarului referitor la întocmirea documentelor juridice pe dosar (ce- reri, demersuri, plângeri etc.).
1.1.18 În situaia în care legea procesual prevede dreptul avocatului sau a clientului/beneficiarului acestuia la svârirea anumitor aciuni procesual- juridice (întocmirea plângerilor, înaintarea întrebrilor spre soluionare experilor, înaintarea cererilor de recuzare participanilor la proces), avocatul este obligat s aduc acest fapt la cunotina clientului/beneficiarului i s efectueze aceste aciuni. Avocatul este eliberat de la efectuarea aciunilor date în situaia unui refuz în scris al clientului/beneficiarului în acest sens.
1.1.19 În situaia în care clientul/beneficiarul nu este de acord cu anumite aciuni ale organului de urmrire penal sau ale instanei de judecat, avocatul este obligat s intervin cu plângeri în privina acestor aciuni.
1.1.20 În cadrul întregului proces penal avocatul este obligat s participe, s fie prezent la toate aciunile procesuale efectuate cu participarea clientului/ beneficiarului su. Avocatul este obligat s intervin cu obiecii asupra tuturor aciunilor preedintelui edinei de judecat, care sunt orientate împotriva intereselor clientului/beneficiarului su.
1.2 PRINCIPII GENERALE PRIVIND DREPTURILE COPILULUI APLICABILE COPIILOR VICTIME
1.2.1 Asistena juridic garantat de stat a copiilor victime ale infraciunilor se bazeaz pe principii generale, ca: legalitatea, confidenialitatea, respectarea normelor deontologice profesionale, egalitatea etc.
1.2.2 În prestarea serviciilor de asisten juridic garantat de stat avocatul trebuie s se conduc de principiile indicate în art.3 din Legea nr.1260 din 19.07.2002 cu privire la avocatur, principiile asistenei juridice garantate de
11
stat enunate în art.4 din Legea nr. 198 din 26.07.2007 cu privire la asistena juridic garantat de stat, precum i cele enunate în alte acte normative, cum ar fi principiile indicate în pct.1.2.3-1.2.7 din prezentul document.
1.2.3 Principiul egalitii. Climatul sociojuridic configurat prin documentele internaionale afirm principiile egalitii de anse i nediscriminrii, orice discriminare fiind resimit ca un dezechilibru al anselor. Principiul egalitii este consfinit în art.2 din Convenia ONU privind drepturile copilului, art.16 din Constituia Republicii Moldova i în Legea nr.121 din 25.05.2011 privind asigurarea egalitii. Principiul egalitii i nediscriminrii vizeaz i sprijinirea copiilor victim în sensul crerii posibilitilor unui standard adecvat de asisten juridic calificat. În procesul acordrii asistenei juridice avocatul este obligat s respecte principiul egalitii.
1.2.4 Principiul asigurrii interesului superior al copilului. Principiul include respectarea i asigurarea drepturilor i interesului superior al copilului, prin asisten juridic calificat pentru copiii victime ale infraciunilor, aplicând toate mijloacele de drept i administrative pentru asigurarea proteciei copilului. În procesul acordrii asistenei juridice avocatul are obligaia s ia în calcul interesul superior al copilului.
1.2.5 Principiul ascultrii opiniei copilului. Aciunea principiului enunat este general i însoete dreptul fundamental al copilului la liber exprimare atât în relaiile cu autoritile judiciare sau administrative, cât i în relaiile cu prinii. Acest principiu impune obligaia avocatului s asigure participarea copilului la luarea deciziilor relevante pentru cauz, inând cont de opinia lui dac aceasta nu contravine intereselor sale.
1.2.6 Principiul respectrii demnitii copilului. Conform Conveniei ONU cu privire la drepturile copilului, acest principiu semnific dreptul copilului de a fi perceput în considerarea propriei sale naturi drept o persoan unic i inconfundabil, dincolo de vulnerabilitatea dat de vârst i gradul de maturitate. Acest principiu semnific c copilului victim nu-i poate fi afectat imaginea public, viaa intim, privat i familial i nu poate fi supus nici unei forme de exploatare. În procesul acordrii asistenei juridice, avocatul este obligat s respecte principiul nominalizat.
1.2.7 Principiul celeritii este un principiu a crei arie de aplicare privete situaiile în care se impune ca orice msur, decizie sau procedur în care sunt implicai copiii s fie efectuat în maxim urgen, indiferent de circumstanele speciale în care acesta s-ar afla. Respectarea acestui principiu de asemenea este imperativ pentru avocat.
12
2.1.1 CNAJGS deine i pune la dispoziia membrilor comunitii materiale informative privind condiiile i practicile de acordare a serviciilor de asisten juridic garantat de stat pentru copiii victime ale infraciunilor. 
2.1.2 CNAJGS informeaz comunitatea cu privire la spectrul de servicii pe care le presteaz.  Materialele informative cu privire la asistena juridic garantat de stat pentru copiii victime sunt expuse într-un loc public i accesibil beneficiarilor i familiilor acestora, inclusiv pe pagina web a Consiliului (http:// www.cnajgs.md/).
2.1.3 Asistena juridic garantat de stat reprezint serviciile de consultan i asisten juridic oferite de ctre avocaii care sunt contractai i pltii de ctre stat. Asistena se numete garantat pentru c: dreptul la aceast asisten este prevzut i garantat de Constituie. Statul este obligat s acorde asisten juridic persoanelor care întrunesc condiiile necesare, în cazul nostru pentru c sunt copii victime ale infraciunilor; neacordarea asistenei juridice garantate de stat în corespundere cu jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului privind asigurarea dreptului la aprare în cadrul procesului penal i civil va reprezenta o înclcare a Conveniei Europene pentru Drepturile Omului i ar putea fi sancionat de ctre Curte.
2.1.4 Asistena juridic garantat de stat se acord copiilor victime ale infraciunilor indiferent de nivelul de venit al familiei beneficiarului, în temeiul art.19 alin.(11) din Legea cu privire la asistena juridic garantat de stat. Pentru copilul victim a infraciunilor asistena juridic calificat poate fi solicitat la orice etap a procesului penal, iar într-un proces civil inclusiv pân la iniierea acestuia.
2.1.5 Pentru a beneficia de asistena juridic calificat, copilul victim a infraciunii sau reprezentantul legal al acestuia poate s depun cerere la Oficiul Teritorial, la organul de urmrire penal sau la instana judectoreasc.
ACCESAREA SERVICIILOR 
CAPITOLUL
2
13
Organul de urmrire penal sau instana judectoreasc va remite cererea i documentele anexate Oficiului Teritorial în cel mult 3 zile lucrtoare de la data recepionrii. Decizia de acordare a asistenei juridice calificate se emite de ctre coordonatorul Oficiului Teritorial i se aduce la cunotina solicitantului în cel mult 3 zile lucrtoare.
2.2 COMUNICAREA CU COPILUL VICTIM I REPREZENTATUL LEGAL AL ACESTUIA
2.2.1 Avocatul promoveaz msuri eficiente de comunicare cu clientul/ beneficiarul i reprezentantul su legal. 
2.2.2 Avocatul încurajeaz o comunicare eficient orientat spre conlucrare, transparen i respect reciproc. Avocatul urmeaz s apeleze la ajutorul psihologului atunci când în procesul acordrii asistenei juridice nu poate gestiona situaia în aspect de comunicare i inter-relaionare cu copilul victim i reprezentantul su legal.
2.2.3 Avocatul informeaz i consult clientul/beneficiarul i reprezentantul su legal strategia pe cauz i realizeaz orientarea ctre serviciile de asisten psihologic i social. 
2.2.4 Avocatul identific i aplic metode eficiente de management al cazurilor de conflict ce apar între avocat i client/beneficiar sau reprezentatul legal al acestuia.
2.2.5 Pentru eficientizarea procesului de asisten, avocatul va comunica cu copilul, reprezentantul legal i în afara aciunilor procesuale sau a edinelor de judecat. Avocatul este responsabil pentru încurajarea i facilitarea comunicrii cu copilul asistat i reprezentantul su.
2.2.6 Pentru a dezvolta o relaie constructiv, avocatul va identifica regulile de comunicare i interaciune cu copilul i reprezentantul legal. Astfel, avocatul va stabili la prima întâlnire cum reprezentantul legal sau copilul victim face legtura cu avocatul (ex. telefon, e-mail etc.), care sunt orele în care avocatul poate fi contactat etc.
2.2.7 Avocatul ce reprezint copilul victim are obligaia s asigure confidenialitatea demersului de consultant i asisten. Avocatul urmeaz s asigure comunicarea cu copilul victim i reprezentantul su legal într-un spaiu ce ofer un mediu sigur, pentru a permite exprimarea liber i dobândirea încrederii. Avocatul urmeaz s creeze o ambian plcut, ordonat, care s
14
dea impresia de confort i de spaiu protejat.
2.2.8 Datorit particularitilor cauzelor i serviciilor oferite, avocatul trebuie s dea dovad de maxim discreie în oferirea serviciilor de asisten, nefiind permis ca întâlnirea cu copilul victim i reprezentatul su legal s fie planificat atunci când în birou este aglomeraie (fie c sunt prezeni mai muli colegi sau ateapt ali clieni/beneficiari în hol).
2.2.9 În situaia în care victima sau reprezentantul legal se afl într-o stare de epuizare fizic i psihic, avocatul va urmri cu prioritate asigurarea nevoilor de baz ale acesteia /acestuia, prin contactarea serviciilor de specialitate, urmând ca ulterior restabilirii echilibrului fizic i emoional s se realizeze comunicarea pe cauz.
2.2.10 Pentru a realiza o comunicare eficient cu clientul/beneficiarul, avocatul trebuie:
a. s trateze victima cu respect, naturalee i empatie; b. s ajung la timp la întâlnirile programate i s furnizeze copilului i
reprezentantului su informaiile în termenul stabilit; c. s se asigure c fiecare întâlnire cu victima este planificat i are un
scop; d. s dezvolte strategia pe cauz împreun cu copilul i/sau reprezentan-
tul legal i s asigure pentru aceasta repere clare de intervenie; e. s depun toate eforturile necesare pentru reducerea factorilor de re-
victimizare a copilului victim aflat în proceduri judiciare, inclusiv prin insistarea asupra reducerii numrului de audieri, ideal pân la o singur dat, fiind înregistrat prin mijloace tehnice, a copilului în ca- drul procedurilor de urmrire penal i judiciare.
2.2.11 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în calcul indicatorii de evaluare, inclusiv periodicitatea întâlnirilor i comunicrii realizate cu clientul/beneficiarul; tabelul timpului alocat pentru asistarea pe cauz.
2.3. CONDIIA DE CONFIDENIALITATE
2.3.1 Avocatul are obligaia de pstrare a confidenialitii în ceea ce privete via privat a copilului i istoria de victimizare, precum i informaiile care i-au devenit cunoscute în timpul acordrii asistenei juridice victimei minore.
2.3.2 Orice contact al avocatului cu reprezentanii mass-media se va face cu acordul scris al reprezentantului legal al copilului, cu protejarea identitii
15
persoanelor care beneficiaz de asisten juridic, a dreptului la via privat i a dreptului la imagine a acestora.
2.3.3 Avocatul asigur pstrarea i utilizarea în regim de confidenialitate a datelor privind clientul/beneficiarul, în conformitate cu prevederile Legii nr.17- XVI din 15 februarie 2007 cu privire la protecia datelor cu caracter personal. 
2.3.4 Avocatul aduce la cunotina victimei i reprezentantului su legal faptul c are obligaia de pstrare a confidenialitii în ceea ce privete asistena juridic acordat. Comunicarea acestei obligaii va fi realizat de ctre avocat la prima întâlnire i se va reactualiza i pe parcurs.
2.3.5 Avocatul este obligat s protejeze identitatea copiilor victim. Protecia dreptului la via personal i a dreptului la imagine ale victimei se realizeaz prin respectarea legislaiei internaionale i naionale în materie.
2.3.6 Avocatul are obligaia s nu dezvluie aspecte sau informaii legate de situaia victimelor asistate, atât colegilor de birou, cât i altor persoane cu care acesta poate veni în contact – profesori, jurnaliti etc.
2.3.7 Avocatul va informa reprezentantul legal al victimei c informaiile cu referire la situaia copilului victim pot face obiectul unui articol sau reportaj publicat în pres doar cu consimmântul reprezentantului legal.
2.3.8 Avocatul aduce la cunotina clientului/beneficiarului drepturile sale i msurile de securitate pe care le vor adopta atunci când ofer un interviu, cum ar fi dreptul de a refuza s rspund la întrebri incomode sau traumatizante, precum i dreptul de a refuza s-i spun numele etc.
2.3.9 Avocatul va oferi interviu cu referire la cazul copilului asistat doar cu acordul scris al reprezentantului legal, respectând urmtoarele condiii:
a. va stabili scopul acestui interviu i îl va comunica reprezentantului le- gal al victimei;
b. va verifica acreditrile i trecutul jurnalistului, inclusiv informaiile disponibile despre compania media pentru care lucreaz, precum i care este publicul int al emisiunii/articolului pe care dorete s-l re- mit pe post sau s-l scrie;
c. va identifica ce tie ziaristul/reporterul respectiv despre situaia copii- lor victime ale infraciunilor i care este atitudinea lui fa de fenome- nul victimizrii copiilor;
d. va stabili parametrii interviului: ora la care va începe, locul i durata interviului;
16
e. va lua în calcul necesitatea meninerii anonimatului complet al victi- mei, inclusiv faa acoperit, numele schimbat i/sau vocea schimbat.
2.3.10 Avocatul va explica jurnalistului ca la elaborarea articolului/reportajului urmeaz s in cont de interesul superior al copilului i va recomanda ca materialul s fie consultat cu acesta (avocatul) înainte de publicare.
2.3.11 Înregistrarea, pstrarea i utilizarea informaiilor cu caracter personal privind victima minor se efectueaz cu respectarea regulilor speciale de confidenialitate, în scopul proteciei copilului victim.
2.3.12 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în calcul indicatorii de evaluare, inclusiv modul de organizare i pstrare a dosarelor copiilor victime; acordul scris al reprezentantului legal pentru acordarea interviului privind situaia copilului victim; protejarea identitii i datelor cu caracter personal ale victimei minore.
2.4 COOPERAREA AVOCATULUI CU AUTORITILE/INSTITUI- ILE ABILITATE CU PROTECIA COPILULUI
2.4.1 Avocatul identific i coopereaz cu instituiile abilitate cu protecia copilului i organizaiile implicate în procesul de asisten social i psihologic a copilului victim.
2.4.2 Avocatul este obligat s coopereze cu autoritile/instituiile abilitate cu protecia copilului prin obinerea i transmiterea informaiilor i a documentelor necesare pentru acordarea asistenei juridice i asigurarea interesului superior al copiilor.
2.4.3 În procesul de acordare a asistenei juridice copiilor victime, avocatul consult psihologul care a realizat evaluarea psihologic i acord copilului servicii de reabilitare psihologic cu referire la necesitile i particularitile de interaciune cu beneficiarul minor.
2.4.4 Asistena juridic a copiilor victime solicit avocatului s coopereze cu serviciile de asisten social i psihologic care asist minorul. Cooperarea cu autoritile i instituiile publice/private cu competene în domeniul asistenei psihologice i proteciei copilului se realizeaz la toate etapele de asisten a copiilor victime. În acest scop, avocatul va comunica i coopera cu psihologul/ serviciul de asisten psihologic care a realizat evaluarea psihologic i acord copilului servicii de reabilitare psihologic.
2.4.5 Avocatul va consulta psihologul la urmtoarele aspecte:
17
a. particularitile individuale ale copilului: emoional, motor, cognitiv, verbal, social etc.;
b. istoria dezvoltrii copilului înainte i dup traum; c. relaiile dintre printe i copil sau alte persoane care pot acorda victi-
mei suport emoional; d. nararea experienelor traumatice; e. necesitatea implicrii copilului victim în programe de recuperare te-
rapeutic i evitarea punerii în pericol ulterior sau re-traumatizrii.
2.4.6 Comunicarea i cooperarea avocatului cu psihologul ce asist copilul victim va contribui la: cunoaterea cât mai exact a profilului copilului victim; identificarea, organizarea i planificarea aciunilor procesuale astfel încât s fie redus riscul de re-victimizare; identificarea necesitii de aplicare a msurilor de protecie a copilului victim.
2.4.7 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în calcul indicatorii de evaluare, inclusiv cooperarea i comunicarea avocatului cu instituiile sau organizaiile implicate în procesul de asisten social i psihologic a copilului victim.
2.5 INSTRUIREA I SUPORTUL PROFESIONAL AL AVOCAILOR CE ACORD ASISTEN JURIDIC GARANTAT DE STAT
2.5.8 CNAJGS asigur instruirea iniial i continu a avocailor ce acord asisten juridic garantat de stat copiilor victime.
2.5.9 CNAJGS identific oportunitile de perfecionare/instruire continu a avocailor ce acord asisten juridic garantat de stat copiilor victime în vederea creterii competenei acestora în procesul de acordare a asistenei juridice calificate. 
2.5.10 Avocatul ce acord asisten juridica garantat de stat copiilor victime planific anual timp necesar pentru activiti de perfecionare/instruire cu referire la asistarea copiilor victime (organizate de CNAJGS sau în afara acestuia). 
2.5.11 Avocatul are obligaia s participe la cursuri de formare iniial i continu, care contribuie la pregtirea i dezvoltarea abilitilor practice i aprofundarea cunotinelor ce se refer la particularitile de asisten a copiilor victime ale infraciunilor.
18
2.5.12 Formarea iniial i continua a avocailor ce acord asisten juridica garantat de stat copiilor victime se realizeaz în cadrul unui program de formare, al crui curriculum cuprinde cel puin urmtoarele aspecte: victimizarea copiilor urmare a infraciunilor de trafic i exploatare sexual, infraciunilor contra vieii i sntii persoanei, infraciunilor cu caracter sexual, violenei în familie, infraciunilor contra patrimoniului – dimensiuni, caracteristici, forme ale abuzului i violenei fa de copii; consecinele victimizrii; psihologia victimei; particularitile reprezentrii copiilor victime la faza urmririi penale i de judecare a cauzei; audierea copiilor victime; cooperarea cu serviciile de asisten social i psihologic în cazurile copiilor victime. Avocatul este obligat s participe la cursuri de formare iniial i continu cu referire la specificul asistenei juridice acordate copiilor victime ale infraciunii.
2.5.13 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în calcul indicatorii de evaluare, inclusiv participarea avocatului la cursuri de formare iniial i continu.
2.6 INTERVENIREA PE CAUZ
2.6.1 Intervenirea pe cauz a avocatului se realizeaz în baza deciziei privind acordarea asistenei juridice calificate emise de coordonatorul Oficiului Teritorial.
2.6.2 Avocatul va informa organul de urmrire penal sau instana de judecat despre intervenirea pe cauz i va anexa la dosar mandatul i o copie a deciziei privind acordarea asistenei juridice calificate. În rubrica respectiv din mandat avocatul va indica numrul i data emiterii deciziei în baza creia a fost desemnat s acorde asistena juridic garantat de stat copilului victim.
2.6.3 Decizia privind acordarea asistenei juridice calificate este unicul act care atest drepturile i obligaiile avocatului care acord asisten juridic garantat de stat, care obligatoriu, împreun cu mandatul, se prezint i se anexeaz la dosar.
2.6.4 Intervenirea avocatului pe cauz poate fi i în cazul încheierii unui contract de asisten juridic cu reprezentantul legal al copilului victim, cu prezentarea mandatului semnat de ctre acesta. Contractul de asisten juridic se încheie cu reprezentantul legal al minorului, în conformitate cu prevederile Legii nr.1260-XV din 2002 cu privire la avocatur.
2.6.5 Dup ce i-a asumat angajamentul de a apra copilul victim,
19
avocatul trebuie s anune despre aceasta organul de urmrire penal sau instana de judecat. Avocatul este obligat s prezinte mandatul care îi confer împuternicirile, decizia coordonatorului Oficiului teritorial al Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat privind acordarea asistenei juridice calificate.
2.6.6 Avocatul este în drept: –– s depun o cerere pe numele procurorului sau al judectorului prin
care îl întiineaz c va apra interesele copilului victim pe aceast cauz; –– s depun cerere prin care solicit s i se ofere posibilitatea de a lua
cunotin de actele procedurale întocmite cu participarea clientului/ beneficiarului (dac acestea au fost deja efectuate); –– s depun cerere prin care solicit eliberarea copiilor de pe actele pro-
cesuale care se refer la drepturile i interesele persoanei pe care o ap- r (ordonana de pornire a procesului penal, ordonana de recunoate- re în calitate de parte vtmat etc.); –– s depun cerere prin care solicit eliberarea copiilor de pe procesul-
verbal i copia înregistrrii audio/video a audierii victimei în condiiile speciale prevzute de art.1101 din Codul de procedur penal (dac audierea copilului a fost realizat pân la intervenirea pe cauz a avo- catului); –– s solicite de a fi întiinat din timp despre efectuarea tuturor aciunilor
procesuale la care trebuie s participe.
2.6.7 În practic se pot întâlni situaii când, dup prima întâlnire cu avocatul, reprezentantul legal al copilului refuz serviciile acestuia, pe motiv c s-a împcat cu fptuitorul. Într-o astfel de situaie, pentru a asigura protecia copilului victim, avocatul trebuie s depun în scris o sesizare cu referire la situaia copilului victim la autoritatea tutelar. Prin aceast sesizare avocatul va informa instituiile împuternicite prin lege cu atribuii de protecie a copilului despre situaia copilului care este victim, circumstanele în care i-a devenit cunoscut cauza i care au determinat imposibilitatea asistrii în continuare a copilului victim, aciunile întreprinse de avocat pân la acel moment.
2.6.8 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în calcul indicatorii de evaluare, inclusiv prezena la dosarul în aprare al copilului victim a urmtoarelor acte: decizia privind acordarea asistenei juridice calificate sau a contractului de asisten juridic; mandatul completat în condiiile indicate; înscrisul ce confirm anexarea deciziei privind acordarea
20
asistenei juridice calificate i a mandatului la materialele cauzei; copia cererii pe numele procurorului sau a judectorului prin care îl întiineaz c va apra interesele copilului victim; copia cererii prin care solicit s i se ofere posibilitatea de a lua cunotin de actele procedurale întocmite cu participarea clientului/beneficiarului (dac acestea au fost); copia cererii prin care solicit eliberarea copiilor de la hotrârile care se refer la drepturile i interesele persoanei pe care o apr; copia înregistrrii audio/video a audierii victimei în condiiile special prevzute în art.1101 din Codul de procedur penal (dac audierea copilului a fost realizat pân la intervenirea pe cauz a avocatului); înscrisurile ce confirm informarea instituiilor împuternicite prin lege cu atribuii de protecie a copilului, cu referire la situaia copilului care este victim, în situaia în care reprezentantul legal al copilului care a încheiat contract cu avocatul renuna la serviciile acestuia.
2.7 ACUMULAREA INFORMAIEI PRELIMINARE PE DOSAR
2.7.1 Interviul este conceput astfel încât s-l determine pe avocat s ia decizii împreun cu reprezentantul legal al acestuia cu privire la strategia i tactica de aprare.
2.7.2 Avocatul explic reprezentantului legal, dup caz i victimei minore, procedura de acordare a asistenei juridice de ctre avocat, drepturile i obligaiile de care beneficiaz în calitatea în care se afl i care sunt procedurile judiciare în care vor urma s participe.
2.7.3 Avocatul acumuleaz informaii relevante cauzei în baza interviului cu reprezentantul legal al copilului victim, precum i prin acumularea informaiilor de la ali profesioniti (managerul de caz, psihologul, ali membri ai echipei multidisciplinare). În cazul în care mai exist unele neclariti dup acumularea informaiilor de la cei menionai mai sus, avocatul implic, dup caz, printele/persoana de încredere a copilului sau psihologul pentru a obine informaia respectiv de la copil.
2.7.4 Avocatul realizeaz interviul cu copilul doar în cazul în care nu exist maturi de referin/psiholog care poate fi implicat în acest proces. Interviul se realizeaz de ctre avocat în condiii de confidenialitate, într-un mediu sigur i protectiv, cu asigurarea unui climat psihologic adecvat.
2.7.5 Copilul victim i reprezentatul legal au dreptul la informare. Dreptul la informare a reprezentantului legal i al copilului victim include posibilitatea acestora de a primi orice informaie pertinent într-un limbaj familial i accesibil, potrivit nivelului de dezvoltare i experienei de via pe care o are.
21
Avocatul are obligaia s le ofere informaii pertinente i suficiente pe cauza dat.
2.7.6 Pe durata interviului, avocatul culege de la beneficiar i reprezentantul su legal informaii cu referire la cauz. Culegerea de informaii relevante este necesar pentru o decizie documentat privind intervenia ulterioar a avocatului în beneficiul victimei.
2.7.7 Succesul în acordarea asistenei juridice de ctre avocat depinde în mod direct de complexitatea interviului realizat i de faptul dac s-a reuit obinerea informaiei relevante pe cauza asistat, avocatul inând cont ca interviul s fie structurat în dou pri:
a. crearea contactului psihologic cu reprezentantul legal al copilului vic- tim sau beneficiarul asistenei juridice, urmare cruia se obine în- crederea clientului/beneficiarului în serviciile prestate de ctre avocat;
b. acumularea informaiilor necesare pe cauz.
2.7.8 Pe durata interviului, avocatul trebuie s fac notie, dar s nu scrie prea mult. Pentru a primi un rspuns clar, întrebrile trebuie s fie formulate laconic. Nu se recomand repetarea aceleiai întrebri, ci reformularea acesteia.
2.7.9 Pentru a stabili o relaie de încredere cu reprezentantul legal al copilului victim sau beneficiarul, în timpul interviului avocatul trebuie:
a. s evite crearea pentru copil a situaiei de confuzie sau team; b. s pstreze calmul i s fie tratat cu atenie copilul pe tot parcursul in-
terviului realizat de avocat; c. s evite încruntrile, precum i folosirea unui limbaj al corpului care
s-i induc copilului o atitudine negativ; d. s existe înelegere fa de nevoile primare ale copilului (nevoia de a
merge la toalet, de a bea ceva, de a nu putea sta nemicat pentru o perioad prea lung).
2.7.10 Avocatul urmeaz s comunice copilului i reprezentantului legal c el are obligaia de pstrare a confidenialitii în ceea ce privete informaiile ce îi devin cunoscute în legtur cu executarea mandatului i detaliile ce in de procedura judiciar în care particip copilul victim.
2.7.11 În cadrul celei de-a doua pri a interviului, avocatul urmeaz s obin informaii relevante pentru cauza penal în care a intervenit, cum ar fi: informaii ce in de persoana copilului victim, infraciunea prin care copilul a fost victimizat, starea sntii copilului i programele de recuperare medical
22
sau psihologic în care acesta este implicat, necesitatea proteciei victimei sau msurile ce trebuie luate pentru a pune victima în siguran.
2.7.12 Interviul are ca rezultat stabilirea unui contact pozitiv cu reprezentantul legal al copilului victim i/sau beneficiarul, acumularea informaiilor necesare pe cauz i informarea sau consilierea juridic a acestuia cu referire la drepturile de care beneficiaz în calitatea în care se afl i procedurile judiciare la care va trebui s participe împreun cu copilul su. Rezultatele evalurii iniiale sunt consemnate de ctre avocat într-un chestionar/ghid de interviu. Chestionarul/ ghidul de interviu este parte constitutiv a dosarului în aprare al copilului victim.
2.7.13 Pe baza rezultatelor interviului, avocatul va stabili de comun acord cu reprezentantul legal al minorului strategia i tactica de aprare.
2.7.14 Dac în timpul interviului avocatul afl c copilul victim necesit asisten psihologic sau social, avocatul va informa reprezentantul legal despre spectrul de servicii i organizaii care asigur consiliere psihologic sau orice alte forme de asisten copiilor aflai în proceduri judiciare, în funcie de necesitile acestuia. Orientarea ctre serviciile psihologice i sociale se poate realiza i prin redactarea unui document, înregistrat i transmis serviciului/ instituiei abilitate, atât direct, cât i prin intermediul persoanei în cauz. Orientarea se poate face suplimentar i prin contactarea serviciului/instituiei respective.
2.7.15 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în calcul indicatorii de evaluare, inclusiv termenele i condiiile de realizare a interviului; prezena la dosar a chestionarului/ghidului de interviu cu clientul/ beneficiarul, dovada orientrii ctre serviciile psihologice i sociale a copilului victim (dup necesitate).
23
3.1 CERINE REFERITOARE LA PARTICIPAREA AVOCATULUI REPREZENTANT AL VICTIMEI MINORE ÎN FAZA PORNIRII URMRIRII PENALE
3.1.1 Admiterea avocatului-reprezentant în procesul judiciar penal este reglementat de art.26 alin.3 din Constituia Republicii Moldova i de art.67, art.69 i art.70 din Codul de procedur penal al Republicii Moldova. Conform prevederilor constituionale, „în tot cursul procesului, prile au dreptul s fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu” (art.26 alin.3 din Constituia Republicii Moldova).
3.1.2 Oferind avocatului reprezentant statut de „povuitor, consilier” independent asupra întrebrilor juridice, legea procesual penal l-a înzestrat cu anumite împuterniciri specifice activitii în faza de urmrire penal i, în special, pentru etapa de pornire a urmririi penale.
3.1.3 Conform prevederilor art.45 din Legea nr.1260-XV din 19.07.2002 cu privire la avocatur, art.68 i art.100 din Codul de procedur penal al Republicii Moldova, avocaii reprezentani au dreptul de a efectua la etapa pornirii urmririi penale diverse aciuni în vederea acumulrii informaiilor cu un caracter probator:
a. s solicite informaii, referine i copii ale actelor necesare pentru acor- darea asistenei juridice;
b. s solicite concluzii ale anumitor specialiti; c. s solicite obiecte, documente i informaii necesare acordrii asistenei
juridice etc.
3.1.4 Cu o minuiozitate deosebit avocatul urmeaz s se implice la cercetarea corpurilor delicte. Avocatul reprezentant este obligat, în primul rând, s verifice cât de adecvat sunt reflectate particularitile de importan probatorie ale acestora în procesele-verbale respective. Pentru aceasta este necesar examinarea nemijlocit a obiectelor-corpuri delicte de ctre avocat.
STANDARDE MINIME DE CALITATE PENTRU REPREZENTAREA INTERESELOR COPIILOR VICTIME ALE INFRACIUNILOR LA ETAPA URMRIRII PENALE
CAPITOLUL
3
24
3.1.5 În calitatea sa de participant la realizarea aciunilor procesuale, avocatul reprezentant al victimei minore are urmtoarele drepturi:
a. s solicite aplicarea mijloacelor tehnico-tiinifice în vederea fixrii or- dinii i coninutului aciunii de urmrire penal;
b. s înainteze cereri i demersuri cu referire la introducerea în procesul- verbal al aciunii de urmrire penal a anumitor informaii; s solicite expunerea observaiilor sale în procesul-verbal al aciunii de urmrire penal, iar, în caz de necesitate, s solicite chiar completarea acestuia;
c. s semneze procesul-verbal al aciunii de urmrire penal realizate cu participarea sa.
3.1.6 Avocatul trebuie s in cont de faptul c concluzia, constatarea specialitilor pot avea o importan enorm din considerentul c urmeaz a fi utilizate la etapele iniiale ale verificrii informaiilor cu privire la infraciune, datorit faptului c pot servi în calitate de probe importante, fundamentate pe anumite cunotine speciale. Participarea avocatului la aciunile de urmrire penal cu implicarea specialistului îl poate ajuta pe avocatul reprezentant ca la etapa verificrii informaiilor iniiale s ia cunotin de constatarea specialistului, care ulterior poate figura în calitate de prob important în cauza penal.
3.1.7 Avocatul urmeaz s atrag atenie asupra faptului c la etapa pornirii urmririi penale specialistul nu a cercetat obiectul pe deplin în vederea prezentrii constatrii tehnico-tiinifice sau c nu a utilizat toate metodicile necesare de investigare, constatarea sau concluzia acestuia având un caracter probabil, prezumptiv, ipotetic. Ulterior, în cadrul celorlalte etape ale procesului penal, avocatul reprezentant îi poate invoca absolut argumentat dreptul de a solicita efectuarea unei expertize dac aceasta nu a fost efectuat, iar dac a fost realizat poate cere efectuarea unei expertize suplimentare sau repetate.
3.1.8 Înaintarea demersurilor la etapa pornirii urmririi penale trebuie orientat spre acumularea probelor care sunt importante în vederea reprezentrii intereselor copiilor victime, spre verificarea versiunilor ce confirm învinuirea înaintat. Alegerea momentului privind înaintarea demersului este de prerogativa avocatului, ea fiind determinat de tactica de reprezentare folosit.
3.1.9 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în calcul indicatorii de evaluare, inclusiv evitarea situaiei comportamentului pasiv al avocatului reprezentant al victimei minore, adic acea situaie când avocatul nu manifest un grad dorit de activitate la etapa pornirii urmririi penale; participarea, implicarea activ în cadrul aciunilor realizate în privina
25
i cu participarea clientului/beneficiarului su; verificarea activitii de urmrire penal sub aspectul respectrii legalitii; reprezentarea i aprarea continu a clientului/beneficiarului cu statut de victim minor de la anumite abuzuri sau eventuale erori ale organelor judiciare.
3.2 EXIGENE PRIVIND IMPLICAREA AVOCATULUI REPREZEN- TANT AL COPILULUI PARTE VTMAT ÎN CADRUL PROBA- TORIULUI
3.2.1 Administrarea probelor const în folosirea mijloacelor de prob în procesul penal, care presupune strângerea i verificarea probelor de ctre organul de urmrire penal, din oficiu sau la cererea participanilor la proces, prin procedeele probatorii prevzute de lege.
3.2.2 Codul de procedur penal al Republicii Moldova nu a materializat ideea aa-numitei cercetri, investigri paralele, în cadrul creia aprtorul (avocatul) ar fi fost abilitat cu dreptul de a strânge probe de sine stttor, de rând cu partea acuzrii. Totui, el a lrgit esenial drepturile acestuia în domeniul dat. Astfel, art.100 alin.2 din Codul de procedur penal al Republicii Moldova prevede modalitatea de colectare, administrare a probelor de ctre avocatul reprezentant al prii vtmate minore admis în proces, i anume:
a. s solicite obiecte, documente i informaii necesare pentru acordarea asistenei juridice, inclusiv s poarte convorbiri cu persoane fizice, dac acestea sunt de acord s fie audiate în modul stabilit de lege;
b. s solicite certificate, caracteristici i alte documente din diverse organe i instituii care pot s le elibereze în modul stabilit;
c. în interesul asistenei juridice, s solicite, cu consimmântul persoanei pe care o apr/reprezint, opinia specialistului pentru explicarea ches- tiunilor care necesit cunotine speciale.
3.2.3 În situaia în care organele sau instituiile interpelate refuz s elibereze obiectele, documentele sau informaiile cerute, soluia ar putea fi gsit prin intermediul solicitrii „actelor” necesare cauzei penale de la organele sau instituiile ierarhic superioare sau prin atacarea acestui refuz în instana de judecat. Dac îns refuzul de a elibera anumite obiecte, informaii sau documente este motivat prin faptul c ele constituie secret de stat, secret comercial sau bancar etc., avocatul va interveni cu un demers ctre organul de urmrire penal sau instana de judecat care examineaz cauza, cu privire la solicitarea i prezentarea obligatorie a acestor documente de la organele sau instituiile care le dein.
26
3.2.4 Dreptul avocatului reprezentant de a purta convorbiri cu persoanele fizice, dac acestea sunt de acord, poate fi folosit de cele mai multe ori în vederea depistrii unor poteniali martori, care pe viitor ar putea fi audiai în baza unui demers al avocatului reprezentant al prii vtmate. Legea procesual penal nu reglementeaz ordinea perfectrii rezultatelor chestionrii sau a convorbirilor. Avocatul urmeaz s le expun în scris, în form liber. Acest moment mai poate fi realizat nemijlocit i de ctre cel chestionat, fapt care urmeaz a fi confirmat prin semntura lui. Ar fi raional de a utiliza în cazul convorbirii, chestionrii (desigur numai cu acordul persoanei în cauz) a înregistrrii audio.
3.2.5 Documentul întocmit ca rezultat al chestionrii (convorbirii) trebuie s conin datele necesare cu privire la cel chestionat (numele, prenumele, prenumele tatlui, vârsta, domiciliul, datele din actul de identitate etc.), precum i în privina avocatului care a realizat audierea. Deoarece legea permite convorbirile cu persoanele doar cu acordul lor, acest acord trebuie manifestat obligatoriu în form scris.
3.2.6 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în calcul indicatorii de evaluare, inclusiv implicarea activ în cadrul probatoriului cu ocazia reprezentrii intereselor victimei minore; identificarea i administrarea mijloacelor de prob care nu au ajuns în vizorul organului de urmrire penal; verificarea activitii de urmrire penal sub aspectul administrrii materialului probator necesar; prezena copiilor, înscrisurilor (cererilor, demersurilor) care confirm solicitarea administrrii materialului probator în cauza penal în vederea reprezentrii intereselor copiilor victime ale infraciunilor.
3.3 PARTICIPAREA AVOCATULUI LA AUDIEREA COPILULUI VICTIM
3.3.1 Avocatul trebuie s depun toat diligena pentru protejarea drepturilor copilului în cursul audierii i pentru asigurarea unui climat optim, menit s conduc la prezervarea integritii fizice, psihice i morale a copilului victim.
3.3.2 Avocatul solicit organului de urmrire penal sau instanei de judecat ca audierea copiilor victime s se realizeze în condiii speciale, chiar i în cazurile când minorii nu se încadreaz în condiiile de eligibilitate indicate în art.1101 Cod de procedur penal, dar interesele copilului o cer. Avocatul trebuie s depun toat diligena pentru ca toi copiii victime, inclusiv copiii cu vârst cuprins între 14 i 18 ani s fie audiai în condiiile art.1101 Cod de procedur penal i s evite audieri repetate ale copilului victim.
27
3.3.3 Pentru buna desfurare a procesului penal care se deruleaz în legtur cu un copil victim se impune intervenirea avocatului reprezentant al acestuia în vederea respectrii urmtoarelor etape de audiere:
a. planificarea audierii – documentarea cu referire la victim i pregtirea pentru audierea copilului victim;
b. pregtirea copilului victim în vederea audierii; c. identificarea locaiei în care va avea loc audierea; d. identificarea persoanelor ce vor participa la audiere – psiholog sau psi-
hopedagog; e. audierea propriu-zis; f. etapa explicaiilor i întrebrilor prealabile; g. etapa relatrii libere; h. etapa adresrii de întrebri.
3.3.4 Avocatul trebuie s cunoasc din timp aspectele legate de pregtirea audierii, s se asigure c procurorul a întreprins toate msurile pentru a crea victimei un mediu sigur i protectiv în cursul audierii i, dac e cazul, s intervin cu remarci sau propuneri. În acest sens, avocatul va depune o cerere pe numele procurorului prin care solicit s fie informat din timp cu referire la data i ora când va avea loc audierea copilului. Înainte de a începe audierea, avocatul se va asigura c persoana investit cu aceste atribuii (psihologul, intervievatorul) a realizat pregtirea copilului pentru audiere. Indiferent de situaie i dincolo de stresul cotidian i profesional, avocatul trebuie s apar la audiere calm, respectuos, receptiv la nevoile copilului, demn în atitudine.
3.3.5 În scopul realizrii unei audieri complete a copilului victim i evitrii audierii repetate, este necesar, de asemenea, i pregtirea avocatului. Avocatul are datoria de a se pregti pentru aceast aciune procesual. O cerin esenial pentru realizarea unei audieri de succes i identificarea unei strategii optime de asisten pe cauz este analiza în prealabil a materialelor (disponibile) ce se refer la copil i la infraciune. Aceast pregtire trebuie s priveasc toate datele i probele referitoare la cauza în spe. Studierea dosarului se finalizeaz cu întocmirea unui plan de activiti care va ghida avocatul în cursul cercetrii judectoreti.
3.3.6 Înainte de a-i formula strategia pe cauz i de a trece la audierea copilului, avocatul trebuie s culeag toate informaiile referitoare la persoana copilului, detaliile legate de infraciunea svârit asupra lui, consecinele
28
infraciunii în plan fizic, emoional i social, programele de recuperare medical i psihologic în care a fost implicat copilul etc. Pregtindu-se pentru audiere, avocatul urmeaz s aib o reprezentare clar despre cauz i victima minor pe care o reprezint.
3.3.7 Audierea repetat a minorului trebuie evitat în msura în care acest lucru este posibil, deoarece prin repovestire victima reactualizeaz memoriile traumatizante, iar audierea repetat poate avea potenial de acutizare a strii emoionale a copilului i a rolului de victim. În situaia în care aprtorul învinuitului, inculpatului solicit audierea repetat a copilului victim, avocatul reprezentant va prezenta în scris obiecii împotriva admiterii unei astfel de cereri. La formularea obieciilor avocatul victimei va ine cont de rezultatele evalurii psihologice i de recomandrile psihologului ce asist copilul pe parcursul procesului, precum i de opinia altor specialiti implicai în protecia beneficiarului.
3.3.8 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în considerare indicatorii de evaluare, inclusiv cererile depuse de avocat prin care se solicit audierea copilului în condiii speciale (în situaia în care interesul copilului o cere sau în cazul în care victima corespunde cerinelor indicate în art.1101 CPP); planul de ascultare/audiere a victimei; planul de aciuni care reflect strategia pe cauz; obieciile împotriva admiterii cererii de audiere repetat a copilului victim.
3.4 CERINE PRIVIND STUDIEREA MATERIALELOR CAUZEI PE- NALE
3.4.1 Odat ce se accept acordarea asistenei juridice pe o anumit cauz, este acceptat i obligaia legal a avocatului de a aciona cu toat diligena necesar pentru a obine un rezultat pozitiv pentru client/beneficiar.
3.4.2 Prin studierea dosarului se face, pe de o parte, o reconstituire a evenimentelor care au avut loc în trecut, iar, pe de alt parte, identificarea elementelor necunoscute care nu au fost elucidate în cadrul aciunilor anterioare.
3.4.3 La etapa studierii dosarului avocatul îi va face o imagine general cu privire la persoanele cu care va intra în contact. Totodat, studiind dosarul, avocatul are posibilitatea da a îi planifica mult mai util aciunile ulterioare.
3.4.4 La indicii necesari de a fi respectai de ctre avocatul reprezentant la etapa terminrii urmririi penale în cauzele penale cu victime minore se atribuie clarificarea urmtoarelor momente:
29
a. a fost sau nu a fost efectuat deplin i obiectiv urmrirea penal; b. au fost puse sub învinuire toate sau numai o parte din persoanele cu
vin în svârirea faptei penale; c. este calificat corect sau nu fapta social periculoas; d. sunt depistate sau rmân pe dincolo de vedere circumstanele ce au
contribuit la svârirea infraciunii i ce msuri s-au întreprins pentru înlturarea acestora;
e. au fost respectate sau ignorate cerinele legii procesual penale la efectu- area actelor de urmrire cu participarea victimei minore;
f. în ce msur s-a inut cont de interesul superior al copilului în toate aceste proceduri.
Prin intermediul clarificrii acestor laturi ale dosarului cu ocazia terminrii urmririi penale se ine cont de interesul superior al copilului, punându-se ac- centul pe acele circumstane care au o importan relevant pentru justa cerc- etare, examinare i soluionare a cauzei penale.
3.4.5 Aceast analiz practicat permite avocatului reprezentant al prii vtmate minore s ocoleasc un haos posibil, s depisteze neajunsurile urmririi penale, s gseasc explicaii i pronosticuri pentru a le înltura.
3.4.6 Avocatul explic reprezentantului legal dreptul de a lua cunotin cu/ de materialele urmririi penale i c realizarea acestuia depinde de voina prii vtmate prin infraciune i a reprezentantului su.
3.4.7 Reprezentantul legal i avocatul reprezentant iau cunotin de toate materialele cauzei împreun cu minorul reprezentat. Dup prezentarea materialelor de urmrire penal prii vtmate minore, reprezentantului legal i avocatului reprezentant se întocmete un proces-verbal privind mersul i rezultatul îndeplinirii acestei aciuni.
3.4.8 Dup actul de cunotin cu materialele cauzei, participanii la proces înainteaz anumite cereri legate de terminarea urmririi penale. Cererile verbale sunt consemnate în procesul-verbal, iar cele scrise sunt anexate la acest document, despre ce se mai face o meniune.
3.4.9 Avocatul reprezentant al prii vtmate minore trebuie s fie preocupat, la etapa terminrii urmririi penale, de clarificarea urmtoarelor:
a. s ia cunotin cu materialele urmririi penale împreun cu partea vtmat minor i cu reprezentantul legal al acesteia;
b. de comun cu reprezentantul legal al prii vtmate minore s discute caracterul i coninutul cererilor ce urmeaz a fi înaintate.
30
3.4.10 Participarea reprezentantului legal la aceast aciune nu limiteaz dreptul avocatului reprezentant la înaintarea unor cereri, acesta putând s-i realizeze de sine stttor drepturile procesuale oferite de lege. De obicei, luarea de cunotin nemijlocit a reprezentantului legal cu materialele dosarului penal nu se reflect într-un document separat, în aceast privin fiind întocmit un proces-verbal unic. Dac în urma admiterii cererilor parvenite a fost realizat completarea urmririi penale i acumularea materialelor suplimentare, ele urmeaz a fi prezentate din nou prii vtmate minore, reprezentantului legal i avocatului reprezentant spre luarea de cunotin împreun cu întreaga cauz penal.
3.4.11 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în considerare indicatorii de evaluare, inclusiv efectuarea de copii de pe documentele din dosarul penal (xerocopii, fotografiere); înaintarea cererilor i demersurilor cu ocazia terminrii urmririi penale; pe lâng fixarea cererilor i demersurilor fixate în cadrul procesului-verbal de luare de cunotin cu materialele cauzei, se va interveni cu cereri i demersuri separate în acest sens în vederea realizrii obiectivelor trasate cu ocazia terminrii urmririi penale; sistematizarea i verificarea materialelor de urmrire penal cu ocazia terminrii urmririi penale.
3.5 CONDIII I CERINE REFERITOARE LA POSIBILITATEA REA- LIZRII TRANZACIEI DE ÎMPCARE A PRILOR ÎN CAU- ZELE CU PRI VTMATE MINORE (COPII)
3.5.1 Împcarea este actul de înlturare a rspunderii penale pentru o infraciune uoar sau mai puin grav, iar în cazul minorilor, i pentru o infraciune grav, infraciuni prevzute de art. II-VI din Partea special a Codului penal, precum i în cazurile prevzute de procedura penal.
3.5.2 Împcarea este personal i produce efecte juridice din momentul pornirii urmririi penale i pân la retragerea completului de judecat pentru deliberare.
3.5.3 Împcarea nu se aplic în cazul persoanelor care au svârit asupra minorilor infraciuni prevzute de art.171-1751, art.2011, art.206, art.208, art.2081 i art.208/2.
3.5.4 Avocatul trebuie s ia în calcul faptul c o prim condiie pentru înlturarea rspunderii penale în urma împcrii este voina prii vtmate i a fptuitorului. Împcarea prilor constituie un act bilateral, implicând, în mod necesar, acordul de voin al prii vtmate i al învinuitului. În aceast privin, împcarea are caracter personal i trebuie s fie definitiv, fiind necesar s conin, în mod clar, acordul de voin al persoanelor care au hotrât s se împace.
31
3.5.5 Avocatul trebuie s in cont de faptul c împcarea prilor trebuie s aib loc în faa organului de urmrire penal. Aceasta poate avea loc prin depunerea unor cereri de ctre fiecare dintre pri ori prin declaraii orale, consemnate într-un proces-verbal, întocmit de organul de urmrire penal. În practic a fost abordat întrebarea dac împcarea prilor poate avea loc în lipsa prii vtmate. Dac împcarea poate avea loc din consideraiunea c este un drept al prii vtmate, atunci când legea îi permite, prii vtmate minore trebuie s i se acorde realizarea acestui drept. Este necesar obinerea în acest sens i a acordului reprezentantului legal al prii vtmate minore.
3.5.6 Avocatul trebuie s asigure ca voina prii vtmate minore cu referire la actul de împcare s fie exprimat printr-o declaraie (cerere) notarial autentificat.
3.5.7 O alt întrebare privitor la realizarea dreptului prii vtmate la împcare este dac aceasta poate fi realizat prin reprezentant (nu ne referim la reprezentantul legal). Conform art.79 alin.2 Cod de procedur penal, în calitate de reprezentani ai victimei, prii vtmate, la procesul penal pot participa avocai i alte persoane împuternicite cu asemenea atribuii de ctre participantul la procesul respectiv, prin procur.
3.5.8 Potrivit art.80 alin.2 pct.2 Cod de procedur penal, reprezentantul victimei, prii vtmate are dreptul în numele persoanei reprezentate s încheie tranzacii de împcare cu bnuitul, învinuitul, inculpatul. Împuternicirile avocatului, inclusiv în cazul în care reprezint partea vtmat minor, se confirm prin mandatul eliberat de avocat. Nu este îndeajuns inscripia respectiv de pe versoul mandatului, ca o împuternicire a avocatului de a se împca din numele prii vtmate minore cu bnuitul, învinuitul.
3.5.9 Împcarea este personal, dreptul prii vtmate la împcare trebuie s fie confirmat prin procura întocmit i legalizat conform legislaiei civile. Deci, în lipsa prii vtmate minore, avocatul ca reprezentant al ei, trebuie s prezinte organului de urmrire penal nu numai mandatul, dar i procura privind împuternicirea acestuia de a efectua procedura împcrii5.
3.5.10 În procesul de implementare a prezentelor standarde se vor lua în consideraiei indicatorii de evaluare, inclusiv asigurarea recuperrii prejudiciului prii vtmate minore cu ocazia realizrii actului de împcare; luarea de angajamente (de dorit, perfectate notarial) de la învinuit în vederea asigurrii dreptului prii vtmate minore la recuperarea ulterioar a prejudiciului suportat 5 Recomandarea Colegiului penal al Curii Supreme de Justiie nr. 56 „Cu privire la aplicarea
art.109 CP i art.276 CPP în cazurile împcrii prilor”.
32
4.1 CERINE FA DE PARTICIPAREA AVOCATULUI ÎN CADRUL EDINEI PRELIMINARE I A PRII PREGTITOARE A EDINEI DE JUDECAT.
4.1.1 edina preliminar const în soluionarea, cu participarea prilor, a chestiunilor legate de punerea pe rol a cauzei. edina preliminar se ine cu respectarea condiiilor generale de judecare a cauzelor. Partea pregtitoare a edinei de judecat este de natur s asigure ordinea i consecutivitatea cercetrii judectoreti, toate aciunile cuprinzând elementele unui raport procesual, legate de anumite consecine juridice.
4.1.2 Drepturile acordate prii vtmate minore cu ocazia edinei preliminare sunt realizate cu asistena avocatului-reprezentant desemnat în acest scop.
4.1.3 Avocatul-reprezentant al prii vtmate minore trebuie s intervin prin luarea de cuvânt pentru a se expune asupra cererilor, demersurilor înaintate în interesul persoanei pe care o reprezint, precum i asupra cererilor, demersurilor celorlalte pri sub aspectul susinerii sau neadmiterii acestora, instana urmând a se pronuna în privina acestor chestiuni prin încheieri separate sau încheieri protocolare, incluse în procesul-verbal al edinei de judecat.
4.1.4 Avocatul reprezentant al prii vtmate minore este obligat de asemenea s prezinte în edina preliminar lista probelor pe care urmeaz s le cerceteze în cadrul judecrii cauzei, inclusiv cele care nu au fost cercetate pe parcursul urmririi penale. La judecarea cauzei în fond, avocatul reprezentant al prii vtmate va putea solicita în mod repetat prezentarea probelor invocate, în situaia în care ele au fost recunoscute impertinente în cadrul edinei preliminare.
STANDARDE MINIME DE CALITATE PENTRU REPREZENTAREA INTERESELOR COPIILOR VICTIME LA ETAPA JUDECRII CAUZELOR PENALE
CAPITOLUL
4
33
4.1.5 În cazul survenirii situaiei de încetare a procesului penal în cadrul edinei preliminare, avocatul reprezentant al prii vtmate minore urmeaz s intervin în vederea atacrii acestei soluii în cile de atac.
4.1.6 În situaia suspendrii procesului penal, avocatul reprezentant al prii vtmate urmeaz s intervin în vederea relurii procesului în situaia dispariiei circumstanelor care au constituit temeiul suspendrii.
4.1.7 Drept sarcin important a avocatului reprezentant în cadrul prii pregtitoare a edinei de judecat în dosarele cu pri vtmate minore figureaz crearea condiiilor favorabile pentru examinarea cauzei i realizarea obligatorie a garaniilor procesuale ale prii vtmate.
4.1.8 Criteriile eficienei reprezentrii pe cauzele minorilor pri vtmate se limiteaz la urmtoarele momente:
a. întreaga activitate procesual a avocatului este orientat spre asigura- rea unei reprezentri complexe, spre atingerea unui rezultat pozitiv;
b. activitatea avocatului reprezentant decurge în parametri strict stabilii de lege, cu utilizarea procedeelor i modalitilor legale de aprare (re- prezentare);
c. avocatul reprezentant ia în considerare întregul spectru de particula- riti specifice cauzelor cu pri vtmate minore i utilizeaz la maxi- mum garaniile suplimentare privind realizarea dreptului la aprare.
4.1.9 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în considerare indicatorii de evaluare, inclusiv evitarea situaiei comportamentului pasiv al avocatului reprezentant al victimei minore în cadrul edinei preliminare i a prii pregtitoare a edinei de judecat, implicarea activ în cadrul aciunilor realizate cu participarea minorului reprezentat la aceast etap procesual, intervenirea pentru preîntâmpinarea anumitor înclcri procesuale, care pe viitor vor servi temei pentru casarea sentinei date în cauza penal.
4.2 CERINE FA DE DOSARUL ÎN APRARE
4.2.1 Avocatul care acord asisten juridic calificat are obligaia s pstreze probele scrise ale tuturor aciunilor efectuate în baza cauzei repartizate sau în legtur cu ea. Totalitatea probelor scrise colectate cu ocazia aprrii (reprezentrii) intereselor copiilor victime ale infraciunilor poart denumirea de dosar în aprare.
34
4.2.2 Dosarul în aprare, sub aspect orientativ, trebuie s înglobeze urmtoarele înscrisuri (documente):
a. decizia Oficiului Teritorial al CNAJGS privind desemnarea avocatului în vederea reprezentrii intereselor minorului parte vtmat;
b. copia de pe ordonana de pornire a urmririi penale; c. copia ordonanei de recunoatere în calitate de parte vtmat minor; d. copia ordonanei de recunoatere în calitate de parte civil; e. copia ordonanei de recunoatere în calitate de reprezentant legal al
minorului a unuia dintre prini; f. copiile ordonanelor de dispunere a diverselor expertize judiciare cu
ocazia efecturii urmririi penale în cauza penal în care minorul are statut de parte vtmat;
g. copiile de pe rapoartele de expertiz judiciar, dispuse în cauza penal în care minorul are statut de parte vtmat;
h. copia aciunii civile dac aceasta a fost înaintat în cauza penal; i. copiile de pe toate cererile i demersurile înaintate cu ocazia reprezen-
trii intereselor prii vtmate minore pe durata efecturii urmririi penale;
j. notiele ce in de activitatea avocatului reprezentant al prii vtmate minore;
k. alte acte, conform hotrârilor CNAJGS.
4.2.3 Dosarul în aprare nu trebuie finalizat odat cu încheierea etapei de urmrire penal. Acesta urmeaz s includ toate actele, deciziile, hotrârile, cererile, demersurile, materialul probator administrat în cauza minorului reprezentat cu ocazia desfurrii etapelor ulterioare ale procesului penal (examinarea în edina de judecat, cile ordinare de atac).
4.2.4 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în considerare indicatorii de evaluare, inclusiv asigurarea caracterului continuu al dosarului în aprare în funcie de derularea procesului penal, implicarea activ în administrarea i ataarea la dosar a materialelor în aprare.
35
4.3 EXIGENE PRIVIND PARTICIPAREA AVOCATULUI REPRE- ZENTANT AL COPILULUI VICTIM A INFRACIUNII LA CER- CETAREA JUDECTOREASC
4.3.1 Cercetarea judectoreasc trebuie s se efectueze în aa mod ca s se exclud circumstanele ce ar putea aciona negativ asupra copilului victim a infraciunii.
4.3.2 Ascultarea prii vtmate minore constituie o modalitate efectiv de stabilire a adevrului doar cu respectarea condiiilor prevzute de art.1101 din Cod de procedur penal i/sau cu formularea corect, consecutiv i exact a întrebrilor adresate.
4.3.3 Întrucât darea depoziiilor constituie un drept i o obligaie a prii vtmate, avocatul reprezentant al prii vtmate minore trebuie s cear ca aceasta s fie interogat în orice moment al cercetrii judectoreti, cu respectarea condiiilor speciale prevzute în acest sens.
4.3.4 Cu ocazia reprezentrii intereselor copilului victim (parte vtmat) a infraciunii în cadrul cercetrii judectoreti, avocatul reprezentant al acestuia are urmtoarele drepturi:
a. s prezinte documente i alte mijloace de prob pentru a fi anexate la dosarul penal i cercetate în edin;
b. s participe la edinele de judecat în aceleai condiii în care poate participa persoana reprezentat;
c. s atace hotrârile instanei în limitele competenei sale; d. s-i expun opinia în edina de judecat referitor la cererile i pro-
punerile altor participani la proces, precum i la chestiunile ce se soluioneaz de ctre instan, în msura în care acestea ating interesele persoanei reprezentate;
e. s fac obiecii împotriva aciunilor nelegitime ale altor participani la proces în msura în care acestea ating interesele persoanei reprezen- tate;
f. s fac obiecii împotriva aciunilor preedintelui edinei de judecat când acestea se refer la interesele persoanei reprezentate;
g. s intervin cu cereri referitor la audierea prii vtmate minore cu aplicarea modalitilor speciale etc.
36
4.3.5 De asemenea, reprezentantul victimei (prii vtmate) minore, în cazul în care în procur aceasta este specificat, are dreptul s efectueze în numele persoanei reprezentate urmtoarele aciuni:
a. s încheie tranzacia de împcare cu inculpatul; b. s renune la aciunea intentat de ctre persoana reprezentat; c. s primeasc bunurile sau banii care îi revin persoanei reprezentate în
baza hotrârii judectoreti.
4.3.6 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în considerare indicatorii de evaluare, inclusiv asigurarea audierii prii vtmate minore în aa mod, încât s fie excluse circumstanele ce ar putea aciona negativ asupra copilului victim a infraciunii (cu aplicarea procedurilor speciale, reglementate de legea procesual penal), asigurarea respectrii condiiei formulrii corecte i consecutivitii exacte a întrebrilor adresate copilului victim a infraciunii din partea participanilor la procesul judiciar, realizarea activ a întregului spectru de drepturi de care dispune cu ocazia reprezentrii copilului victim a infraciunii în vederea atingerii obiectivelor justiiei în cauzele cu pri vtmate minore.
4.4 CERINE PRIVIND PARTICIPAREA AVOCATULUI REPRE- ZENTANT AL PRII VTMATE MINORE (VICTIMEI) LA DEZBATERILE JUDICIARE
4.4.7 Dezbaterile judiciare reprezint stadiul în care se manifest în plenitudine principiile specifice judecii, când se confrunt în mod direct i nemijlocit funciile procesuale fundamentale: acuzarea, aprarea i jurisdicia. Lurile de cuvânt ale participanilor la dezbateri exprim convingerea intern a acestora, poart un caracter polemic, ceea ce, fr îndoial, contribuie la stabilirea adevrului de ctre judecat.
4.4.8 Dezbaterile judiciare constau din cuvântrile procurorului, avocatului reprezentant al prii vtmate i inculpatului, când aprtorul nu particip în cauza dat sau dac inculpatul cere cuvântul. Instana nu poate limita durata dezbaterilor la un anumit timp, interveniile preedintelui edinei fiind admise doar în situaia în care în cadrul susinerilor sunt depite limitele cauzei care se judec.
37
4.4.9 În dezbaterile judiciare, cuvântrile avocatului reprezentant al prii vtmate minore în baza propriei poziii organizate trebuie s se formeze din urmtoarele pri componente:
a. aprecierea faptei svârite de inculpat;
b. expunerea circumstanelor de facto ale cauzei în ordinea în care acestea au fost stabilite, legtura lor cu probele examinate în edina judiciar;
c. aprecierea plenitudinii, obiectivitii urmririi penale i examinrii probelor în judecat;
d. analiza componenei de infraciune i a temeiului încadrrii juridice a faptei svârite;
e. caracterizarea inculpatului;
g. pronunarea asupra aciunii civile;
h. propunerea în privina pronunrii deciziilor interlocutorii;
i. evidenierea tuturor laturilor prejudiciilor i suferinelor cauzate copi- lului victim a infraciunii prin fapta comis de inculpat.
4.4.10 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în considerare indicatorii de evaluare, inclusiv participarea avocatului reprezentant al prii vtmate minore la dezbaterile judiciare trebuie s ia forma unei dialogri perceptibile copilului reprezentat. Implicarea avocatului reprezentant al copilului victim în dezbaterile judiciare trebuie s aib un caracter activ, în scopul asigurrii unei reprezentri eficiente i funcionale.
4.5 CERINE PRIVIND PLEDOARIA AVOCATULUI REPREZEN- TANT AL PRII VTMATE MINORE
4.5.1 Pledoaria avocatului constituie expunerea oral a acestuia în faa instanei judectoreti pentru aprarea (reprezentarea) intereselor uneia dintre prile implicate în proces. Ca finalitate, pledoaria urmeaz a fi prezentat în form scris, în dou exemplare, unul fiind transmis instanei de judecat, iar altul anexat la dosarul în aprare al avocatului.
38
4.5.2 În cazurile minorilor pri vtmate, cuvântarea avocatului reprezentant se deosebete, în primul rând, prin volumul i particularitile reflectrii anumitor momente, printr-un caracter specific al naraiunii. În discursul su, avocatul trebuie s fac concluzii cu referire la vinovia inculpatului i dauna pricinuit relaiilor sociale ocrotite de lege.
4.5.3 Analiza circumstanelor de facto ale cauzei este cea mai complicat i esenial parte a discursului de care profit avocatul reprezentant al prii vtmate.
4.5.4 Apreciind dovezile în baza convingerii personale, întemeiate pe examinarea multilateral, obiectiv i deplin a tuturor circumstanelor cauzei, avocatul reprezentant al prii vtmate minore formuleaz concluziile în privina vinoviei inculpatului i le confirm prin probe.
4.5.5 Opinia avocatului privind msura de pedeaps este expus de avocatul reprezentant al prii vtmate minore cu luarea în considerare a tuturor circumstanelor care influeneaz gradul de vinovie, dar i din necesitatea de individualizare a sancionrii. Concluziile avocatului reprezentant al prii vtmate minore privind volumul i caracterul pedepsei, individualizarea acesteia în corespundere cu circumstanele cauzei i cu persoana inculpatului este cel mai important moment al aplicrii normelor juridice. De aceea este foarte important ca în discursul avocatului s fie aduse argumente în privina celei mai optime msuri de pedeaps.
4.5.6 Opinia privind restituirea pagubei materiale este expus de avocatul reprezentant al prii vtmate minore prin probarea daunei de facto. Susinând aciunea civil în timpul discursului su, avocatul reprezentant al prii vtmate minore reiese din faptul c cerinele de recuperare a daunei se bazeaz pe faptul cauzrii prin infraciune a prejudiciului material. În acelai timp, el este dependent de poziia prii vtmate minore i a reprezentantului legal al acesteia în privina volumului aciunii civile.
4.5.7 În discursul avocatului reprezentant al prii vtmate minore sunt expuse rezultatele examinrii cauzei în judecat, sunt analizate probele examinate în edin, se pronun concluzii în privina vinoviei inculpatului, cu indicarea normelor din care trebuie s reias instana la darea sentinei.
4.5.8 În procesul de implementare a prezentelor Standarde se vor lua în considerare indicatorii de evaluare, inclusiv întocmirea i prezentarea în instan a pledoariei în form scris, anexarea unui exemplar al pledoariei scrise la dosarul în aprare al avocatului reprezentant al prii vtmate minore.
39
4.6 SARCINILE I ATRIBUIILE AVOCATULUI REPREZENTANT AL PRII VTMATE MINORE LA EXAMINAREA CAUZE- LOR PENALE ÎN PROCEDURILE SPECIALE
4.6.1 Întâlnim situaii când, datorit anumitor particulariti, se impune aplicarea unor reguli care derog de la cele de drept comun în vederea atingerii scopului legii penale i procesual penale, reguli ce compun procedurile speciale. Aceste norme, cu toate c nu constituie decât derogri de la normele de drept comun, au coninut i sistematizare proprii.
4.6.2 Acordul de recunoatere a vinoviei este o tranzacie încheiat între procuror, învinuit sau, dup caz, inculpatul care i-a dat consimmântul de a recunoate vina în schimbul unei pedepse reduse.
4.6.3 Procedura acordului de recunoatere a vinoviei se aplic numai în cazul infraciunilor uoare, mai puin grave i grave. Art.504 alin.(1), alin. (2) i art.508 din Codul de procedur p