standarde proiect

Click here to load reader

Post on 19-Jan-2016

44 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

standarde de audit

TRANSCRIPT

Standardul international de audit ISA 200OBIECTIVE GENERALE ALE AUDITORULUI INDEPENDENT SI DESFASURAREA UNUI AUDIT IN CONFORMITATE CU STANDARDELE INTERNATIONALE DE AUDIT(In vigoare pentru auditurile situatiilor financiare pentru perioadele cu incepere de la sau ulterior datei de 15 Decembrie 2009)

Introducere Domeniul de aplicare al prezentului ISA1. Prezentul standard international de audit (ISA) trateaza raspunderea generala a auditorului in efectuarea unui audit al situatiilor financiare in conformitate cu ISA. Mai precis, stabileste obiectivele generale ale auditorului independent si explica natura si domeniul de aplicare al unui audit conceput sa permita auditorului independent sa indeplineasca acele obiective. Acesta explica, de asemenea, domeniul de aplicare, autoritatea si structura ISA-urilor si include cerintele care stabilesc responsabilitatile auditorului independent in toate auditurile, inclusiv obligatia de a respecta ISA-urile. Incepand cu acest punct auditorul independent va fi numit "auditorul".

2. ISA-urile sunt scrise in contextul auditarii situatiilor financiare de catre un auditor. Ele trebuie adaptate in functie de necesitate in situatiile in care sunt aplicate pentru auditarea altor informatii financiare istorice. ISA-urile nu se refera la responsabilitatile auditorului care ar putea sa existe in legislatie, reglementari sau altfel in legatura cu, de exemplu, oferta de titluri de valoare catre public. Asemenea responsabilitati ar putea sa difere de acelea stabilite prin ISA-uri. In consecinta, in timp ce auditorul ar putea regasi in ISA aspecte utile in asemenea circumstante, este responsabilitatea auditorului sa asigure conformitatea cu toate obligatiile legale, de reglementare sau profesionale relevante.

Un audit al situatiilor financiare3. Scopul unui audit este sa imbunatateasca gradul de incredere al utilizatorilor vizati ai situatiilor financiare. Acest lucru este obtinut prin exprimarea unei opinii de catre auditor cu privire la faptul daca situatiile financiare sunt pregatite sub toate aspectele semnificative in conformitate cu un cadru de raportare financiara aplicabil. In cazul majoritatii cadrelor de raportare generale, opinia se refera la faptul daca situatiile financiare sunt prezentate in mod corect, sub toate aspectele semnificative, sau ofera o imagine fidela si corecta in conformitate cu cadrul de raportare. Un audit efectuat in conformitate cu ISA si cerintele etice relevante permite auditorului sa isi formeze acea opinie (a se vedea punctul A1).

4. Situatiile financiare supuse auditarii sunt acelea apartinand entitatii, pregatite de catre conducerea entitatii sub supravegherea persoanelor insarcinate cu guvernanta. ISA-urile nu impun responsabilitati conducerii sau persoanelor insarcinate cu guvernanta si nu eludeaza legi si reglementari care guverneaza responsabilitatile acestora. Totusi, un audit efectuat in conformitate cu ISA este realizat in baza premizei ca, conducerea si acolo unde este cazul persoanele insarcinate cu guvernanta au recunoscut o serie de responsabilitati care sunt fundamentale pentru efectuarea unui audit. Auditul situatiilor financiare nu restrange responsabilitatea conducerii sau a persoanelor insarcinate cu guvernanta (a se vedea punctele A2-A11).

5. Ca baza pentru opinia auditorului ISA-urile cer ca auditorul sa obtina o asigurare rezonabila in legatura cu faptul ca situatiile financiare ca intreg nu contin denaturari semnificative fie ele datorate fraudei sau erorii. Asigurarea rezonabila reprezinta un nivel de asigurare ridicat. Ea se obtine atunci cand auditorul a obtinut suficiente probe de audit pentru a reduce riscurile la un nivel acceptabil de scazut (de exemplu, riscul ca auditorul sa exprime o opinie neadecvata atunci cand situatiile financiare sunt denaturate semnificativ). Totusi, asigurarea rezonabila nu reprezinta un nivel absolut de asigurare, pentru ca exista limitari inerente ale unui audit care rezulta in majoritatea probelor de audit pe baza carora auditorul trage concluzii si isi bazeaza opinia auditorului ca fiind mai degraba convingatoare decat concludenta (a se vedea punctele A28-A52).

6. Conceptul de prag de semnificatie este aplicat de catre auditor atat in planificarea si efectuarea auditului cat si in evaluarea efectului denaturarilor identificate asupra auditului si a erorilor necorectate, daca este cazul, asupra situatiilor financiare. In general, denaturarile, inclusiv omisiunile, sunt considerate a fi semnificative daca, in mod individual sau in totalitate, ele ar putea sa genereze o asteptare rezonabila cum ca ar putea sa influenteze deciziile economice ale utilizatorilor luate in baza situatiilor financiare. Judecatile cu privire la pragul de semnificatie sunt afectate de perceptia auditorului cu privire la nevoile de informare ale utilizatorilor in legatura cu situatiile financiare si in legatura cu marimea sau natura unei denaturari sau o combinatie a celor doua. Opinia auditorului se refera la situatiile financiare ca intreg si ca urmare auditorul nu este responsabil pentru detectarea denaturarilor care nu sunt semnificative la nivelul situatiilor financiare ca intreg.

7. ISA-urile contin obiective, cerinte si aplicatii si alte materiale explicative care sunt proiectate pentru a-l sustine pe auditor in obtinerea unei asigurari rezonabile. ISA-urile solicita ca auditorul sa exercite rationamentul profesional si sa isi pastreze scepticismul profesional pe parcursul planificarii si efectuarii auditului si printre altele:

Sa identifice si sa evalueze riscurile de denaturare semnificativa, fie ele datorate fraudei sau erorii, pe baza intelegerii entitatii si a mediului sau, inclusiv controlul intern al entitatii. Sa obtina suficiente probe de audit adecvate cu privire la faptul daca denaturarile semnificative exista, prin elaborarea si implementarea unor raspunsuri adecvate la riscurile evaluate. Sa isi formeze o opinie cu privire la situatiile financiare bazata pe concluziile trase in baza probelor de audit obtinute.8. Forma opiniei exprimate de catre auditor va depinde de cadrul de raportare financiara aplicabil si orice alte legi sau reglementari aplicabile. (a se vedea punctele A12-A13)

9. Auditorul ar putea sa aiba de asemenea anumite responsabilitati privind comunicarea sau raportarea fata de utilizatori, conducere, persoanele insarcinate cu guvernanta sau parti in afara entitatii, in legatura cu elemente care rezulta din audit. Acestea ar putea fi stabilite de ISA-uri sau de legea sau reglementarile aplicabile.

Data intrarii in vigoare10. Prezentul ISA este in vigoare pentru auditurile situatiilor financiare pentru perioadele cu incepere de la sau ulterior datei de 15 Decembrie 2009.

Obiectivele generale ale auditorului11. In efectuarea unui audit al situatiilor financiare, obiectivele generale ale auditorului sunt:

Sa obtina asigurari rezonabile cu privire la masura in care situatiile financiare ca intreg nu contin denaturari semnificative, fie ele ca urmare a fraudei sau erorii, permitand astfel auditorului sa exprime o opinie cu privire la masura in care situatiile financiare sunt prezentate, din toate punctele de vedere semnificative, in conformitate cu cadrul de raportare financiara aplicabil; Sa raporteze cu privire la situatiile financiare si sa comunice asa cum cer ISA-urile, in conformitate cu identificarile auditorului.12. In toate situatiile, atunci cand asigurarea rezonabila nu poate fi obtinuta, iar o opinie modificata in raportul auditorului nu este suficienta in circumstantele date in scopul raportarii catre utilizatorii vizati ai situatiilor financiare, ISA-urile cer ca auditorul sa anunte imposibilitatea exprimarii unei opinii sau sa se retraga (sau sa demisioneze) din misiune, acolo unde retragerea este permisa de legea sau reglementarile aplicabile.

Definitii13. In contextul ISA-urilor, urmatorii termeni au semnificatiile atribuite mai jos:(a) Cadrul de raportare financiara aplicabil Cadrul de raportare financiara adoptat de conducere si acolo unde este cazul, de catre persoanele insarcinate cu guvernanta in intocmirea situatiilor financiare, care este acceptabil prin prisma naturii entitatii si a obiectivelor situatiilor financiare, sau care este impus de lege sau reglementari.

Termenul "cadrul de prezentare fidel" este folosit pentru a face referire la un cadru de raportare financiara care impune respectarea cerintelor cadrului general si:(i) Recunoaste in mod explicit sau implicit faptul ca, pentru a obtine o prezentare corecta a situatiilor financiare, ar putea fi necesar ca, conducerea sa ofere prezentari care sa le depaseasca pe cele solicitate in mod special de catre cadrul de raportare; sau(ii) Recunoaste in mod explicit faptul ca ar putea fi necesar pentru conducere sa se abata de la o cerinta a cadrului general pentru a obtine o prezentare corecta a situatiilor financiare. Asemenea abateri se asteapta a fi necesare doar in situatii extrem de rare.

Termenul "cadru de conformitate" este folosit pentru a face referire la un cadru general de raportare financiara care necesita respectarea conformitatii cu cerintele cadrului general, dar nu contine recunoasterea de la (i) si (ii) de mai sus.

(b) Probe de audit Informatii folosite de audit pentru a ajunge la concluziile pe baza carora se bazeaza opinia auditorului. Probele de audit includ atat informatii continute in sistemul de inregistrari contabile care stau la baza situatiilor financiare cat si alte informatii. In scopul ISA-urilor:

(i) Suficienta probelor de audit este o masura cu privire la cantitatea de probe de audit. Cantitatea necesara de probe de audit este afectata de evaluarea auditorului cu privire la riscul de denaturare semnificativa cat si de calitatea unor asemenea probe de audit.(ii) Gradul de adecvare al probelor de audit este masura de calitate a probelor de