UNIVERSITATEA BABEȘ –BOLYAI

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Indexul incluziunii școlare aplicat în cadrul Școlii Horea

Masterand: Bogdan Oana Andreea

Master: Management, Consiliere și Asistență Psihopedagogică în Instituții Incluzive

Cluj Napoca

2015

1

Scopul aplicării indexului incluziunii școlare a fost studierea capacității incluzive a acestei școli

în vederea schițării unui plan de dezvoltare astfel încât școala să devină cât mai incluzivă. Cu ajutorul

indexului s-au colectat informații cu privire la profesori, practici școlare, mediul fizic al școlii și rolul

comunității în depășirea barierelor în învățarea și participarea fiecărui elev la procesul educațional.

Obiectivele au fost analiza și reflecția asupra caracteristicilor incluzive ale școlii, identificarea

priorităților de schimbare și planificarea schimbării în vederea implementării ei.

Pentru aceasta a fost chestionată directoarea școlii, un psihopedagog de limba română și un

elev prin metoda interviului.

Au fost luate în considerare relațiile dintre primele două dimensiuni: dimensiunea A –Crearea

culturilor incluzive (A.1 consolidarea comunității, A.2 stabilirea valorilor incluzive) și dimensiunea B

–Crearea politicilor incluzive ( B.1 dezvoltarea practicilor specifice școlii pentru toți, B.2 organizarea

suportului pentru diversitate), pentru a afla ce schimbări ar trebui făcute la nivelul instituției.

Pașii care s-au făcut: pregătirea intervievatorului (familiarizarea cu indexul, pregătirea

acestuia), interviul cu doamna director, completarea dimensiunilor, studierea rezultatelor, propunerea

schiței de dezvoltare.

La fața locului indexul a fost aplicat de două persoane externe ca interviu cu directorul școlii

și prin chestionarea punctuală a profesorului psihopedagog și a elevului.

Rezultatele

Din discuția cu doamna director a Școlii Horea, comentariile profesorului psihopedagog și ale

elevului și din observarea directă a spațiului școlii reiese că în general la această școală sunt

implementate practici incluzive. Totuși, trebuie luată în considerare și subiectivitatea percepției proprii

a celor chestionați.

Astfel, la Dimensiunea A. 1 – Consolidarea comunității:

Primul item: „Fiecare se simte bine în școală” s-a obținut un număr de 8 răspunsuri pozitive din 11, la

3 întrebări răspunzându-se cu „nu a fost necesar”.

Al doilea: „Elevii se ajută unul pe altul”, 8 răspunsuri pozitive, unul neclar (Evită elevii limbajul rasist,

sexist, homofobic și discriminarea pe baza dizabilității? Da, atât cât le permite educația primită în

familie), și unul negativ.

Al treilea: „Membrii personalului colaborează” , 11 răspunsuri pozitive, două neclare (Sunt implicați

toți angajații în fixarea priorităților de dezvoltare școlară? Da și nu. Au angajații sentimentul

proprietății privind planul de dezvoltare? Da și nu..)

2

Al patrulea: „Personalul și elevii se respectă unii pe ceilalți”, 8 răspunsuri pozitive, unul neclar (Au

elevii posibilitatea de a discuta problemele școlii? Da și nu) și unul negativ.

Al cincelea: „Există un parteneriat între personal și părinți/aparținători”, 9 răspunsuri pozitive, unul

explicat (Le este dată tuturor părinților posibilitatea de a se implica în luarea unor decizii cu privire la

școală? Cei care sunt interesați și vin să se consulte cu școala, da) și 3 neclare (Sunt părinții conștienți

de prioritățile din planul de dezvoltare școlară? Da și nu. Le este clar părinților/aparținătorilor ce

trebuie să facă pentru a susține învățarea copiilor acasă? Da și nu. Simt toți părinții/aparținătorii că la

școală copiii lor sunt valorizați? Da și nu).

Al șaselea: „Personalul didactic și pedagogii muncesc bine împreună”, 11 răspunsui pozitive din 11,

mai mult de atât s-a făcut mențiunea că profesorii de spijin sunt chiar ceruți și se consideră că au prea

puțini (2).

Al șsaptelea și ultimul item al primei părți a dimensiunii A: „Toate comunitățile sunt implicate în

școală”, 3 răspunsuri pozitive, 5 neclare (Implică școala în activitățile sale comunitățile locale, cum ar

fi persoanele în vârstă și varietatea grupurilor etnice? Nu, doar în săptămâna altfel. Folosesc membrii

comunității locale facilități precum biblioteca, localul școlii și cantina? Nu, s-a încercat, dar au existat

plângeri din partea vecinilor cu privire la zgomot. Sunt angajații și profesorii de sprijin interesați de

opiniile membrilor comunității locale cu privire la școală? Da și nu. Influențează opiniile membrilor

comunității locale politica școlară? Da și nu. Încurajează școala angajarea unor persoane din rândul

comunității locale pe locuri de muncă din școală? Nu, se încurajează în schimb voluntariatul

mămicilor.) și un răspuns negativ.

Pozitive76%

Neclare17%

„Nu a fost cazul”4%

Negative3%

Rezultate dimensiunea A. 1.

Răspunsuri pozitive Răspunsuri neclare Răspuns: „nu a fost cazul” Răspunsuri negative

3

La dimensiunea A.2 – Stabilirea culturilor incluzive:

Primul item: „Așteptările sunt mari de la toți elevii” , 8 răspunsuri pozitive, 3 neclare (Reușesc angajații

să evite să îi vadă pe elevi după clișee fixe? Da și nu. Este personalul pregătit să întâmpine opiniile

negative ale elevilor care sunt nerăbdători și entuziaști sau cre au performanțe mari la ore? Da și nu.

Evită personalul să facă legătura între potențialul unui elev și cel al fraților săi? Da și nu).

Al doilea item: „Personalul didactic, pedagogii, elevii și părinții/aparținătorii împărtășesc filozofia

incluziunii”, 7 răspunsuri pozitive, 2 neclare (Este diversiteatea văzută ca o resursă în susținerea

învățării, iar nu ca o problemă? Da și nu, în funcție de profesor. Este excluziunea înțeleasă ca fiind un

proces ce se petrece atât în sălile profesorale, cât și în clase și pe terenurile de joacă și care poate genera

separarea de școală? Nu la nivel conștient, există totuși empatie) și o întrebare considerată neadecvată:

Sunt atitudinile cu privire la limitele incluziunii și la elevii cu severe dizabilități analizate? Nu sunt

cazuri de dizabilități severe.

Al treilea item: „Elevii sunt prețuiți în mode egal”, 7 răspunsuri pozitive, 2 neclare (Este munca tuturor

elevilor vizibilă în clasă și în școală? Da și nu, în funcție de gradul în care elevul se implică. Include

raportarea performanțelor în interiorul și în afara școlii pe toți elevii? Da și nu), iar o întrebare a fost

considerată neadecvată întrucât prima diplomă se obține în clasa a X-a, școala fiind pentru clasele I-

VIII (Părăsesc toți elevii gimnaziul cu o diplomă recunoscută pe plan național?).

Al patrulea item: „Personalul și elevii se respectă atât pentru calitatea de ființe umane, cât și pentru

rolul îndeplinit în școală”, 10 răspunsuri pozitive, un răspuns neclar (Este intimitatea elevilor

respectată la cabinele de duș, la vestiarul de sport, la bazinul de înot? Da și nu; eveniment neplăcut,

hârtie igienică pusă pe pereți în baia băieților, de atunci ușa principală a băii rămâne deschisă).

Al cincelea item: „Personalul caută să înlăture baierele în învățare și participare în toate aspectele ce

țin de școală”, 7 răspunsuri pozitive, trei neclare (Sunt baierele în învățare și participare înțelese ca

depinzând de relațiile dintre elevi și mediul școlar? Da și nu. Sunt recunoscute și contracarate baierele

generate de diferența dintre cultura școlară și cea de acasă? Da, în măsura în care acest lucru e posibil.

Evită personalul etichetarea elevilor în funcție de abilitățile acestora? Da, însă apar comparații între

frați).

Al șaselea și ultimul item: „Școala se străduiește să reducă toate formele de discriminare”, 11

răspunsuri pozitive, două neclare (Este recunoscut în școală că fiecare cultură și religie cuprinde o

varietate de perspective și are dreptul la respect? Da și nu. Înțelege personalul că deficiența apare

atunci când persoanele cu dizabilități se confruntă cu atitudini negative și bariere instituționale? Da și

nu), o întrebare a fost neconcludentă (Se acordă atenție presiunilor de excludere a elevilor aparținând

4

minorităților etnice și modului în care intoleranța la indiferență poate fi interpretată ca rasism? Nu

există), și un răspuns negativ.

La dimensiunea B. 1. Dezvoltarea școlii pentru toți:

Primul item: „Angajarea și promovarea personalului sunt corecte”, 4 răspunsuri pozitive, două neclare

și unul negativ.

Al doilea item: „Toți noii angajați sunt ajutați să-și găsească locul în școală”, 8 răspunsuri pozitive,

din 8 posibile.

Al treilea item: „Școala îi acceptă pe toți elevii din circumscripția sa”, 6 răspunsuri pozitive, două

neclare.

Al patrulea item: „Școala se preocupă să organizeze condiții de accesibilitate tuturor persoanelor”, 4

răspunsuri pozitive, două neclare, și unul „Sunt consultate organizațiile persoanelor cu dizabilități cu

privire la accesibilizarea școlii? – nu a fost nevoie”.

Al cincelea item: „Toți elevii noi sunt ajutați să-și găsească locul în școală”, 9 răspunsuri pozitive,

unul neclar.

Al șaselea item: „Școala se preocupă să organizeze grupui de predare, astfel încât toți elevii să se simtă

valoroși”, 7 răspunsuri pozitive, unul neclar, două negative.

Răspunsuri pozitive75%

Neclare19%

„Nu a fost cazul”4%

Negative2%

Rezultate dimensiunea A.2.

Răspunsuri pozitive Răspunsuri neclare Răspuns: „nu a fost cazul” Răspunsuri negative

5

La dimensiunea B.2. Organizarea suportului pentru diversitate

Primul item: „Formele de sprijin sunt coordonate”, 7 răspunsuri pozitive, două neclare.

Al doilea item: „Activitățile de perfecționare a personalului ajută cadrele didactive să răspundă

diversității nevoilor elevilor”, 11 răspunsuri pozitive, unul neclar și unul la care s-a răspuns: Nu

permite Ministerul” (Caută cadrele didactice modalități de a preveni nemulțumirile elevilor prin

creșterea implicării lor în planificarea programei școlare?)

Al treilea item: „Atitudinile și măsurile școlii privind copii cu „nevoi educaționale speciale” sunt

incluzive”, 9 răspunsuri pozitive, două neclare și unul negativ.

Al patrulea item: „Se folosesc toate instrumentele legale pentru a reduce barierele în învățare și

participare ale tuturor elevilor”, 9 răspunsuri pozitive, unul neclar.

Al cincilea item: „Se acordă sprijin elevilor care au altă limbă maternă decât limba română”, 5

răspunsuri pozitive, două neclare și unul negativ.

Al șsaselea item: „Sprijinul oferit copilului coordonează aspectele de comportament, de adaptare

curriculară și de sprijin în procesul învățării”, 9 răspunsuri pozitive, 5 neclare.

Al șaptelea item: „Presiunile pentru excludere din motive disciplinare sunt scăzute”, 13 răspunsuri

pozitive, unul neclar.

Al optulea item: „Barierele în învățare sunt reduse”, 9 răspunsuri pozitive, 3 neclare, două negative și

unul cu mențiunea „nu a fost cazul”.

Răspunsuri pozitive76%

Neclare16%

„Nu a fost cazul”2%

Negative6%

Rezultate dimensiunea B.1.

Răspunsuri pozitive Răspunsuri neclare Răspuns: „nu a fost cazul” Răspunsuri negative

6

Al nouălea item: „Violența verbală este redusă la minimum”, 7 răspunsuri pozitive, două neclare și 5

negative.

Precum se poate vedea din graficele rezultate, Școala Horea este o școală mai mult incluzivă

decât excluzivă. Acest lucru este susținut și de multitudinea de acțiuni care se desfășoară în cadrul

acesteia precum:

1) Proiect de colaborare şi parteneriat interjudeţean: „Prietenii sunt ca stelele – ele nu-ţi fac

drumul mai uşor, ci îl luminează”. „Freunde sind wie Sterne – sie machen den Weg nicht

kürzen, aber um so heller”, având ca instituții participante Colegiul Naţional “ O. Goga”, Sibiu

şi Şcoala cu clasele I-VIII “Horea”, iar ca și coordonatori ai proiectului : Prof. dirig. Monica-

Elena Man ( Sibiu ), Prof. dirig. Ioan Bălan ( Cluj-Napoca), cu durata 2011-2014

2) Program „Inspiring Professional Lifelong Excellence in ICT Teacher Development”, în cadrul

căruia se derulează proiectul: Programul de invatare pe tot parcursul vietii (Leonardo da Vinci

– Transfer of Inovation), 2008-2010, implicând cadre didactice din invatamantul primar din 5

scoli din municipiul Cluj-Napoca și având ca obiectiv general dezvoltarea platformei

FUNecole si utilizarea ei in tarile partenere de catre cadrele didactice din ciclul primar

(Partenerii in proiect: Digipro Computer Consultants LTD (coordinator - Cipru),

Ellinkgermaniki Agogi – Grecia, Casa Corpului Didactic Cluj – Romania, Rocca al Mare Cool

– Estonia și școlile pilot din Cluj-Napoca: Scoala “Ioan Bob”, Scoala “Constantin Brancusi”,

Scoala “Horea”, Liceul Teoretic “Gheorghe Sincai”, Scoala Internationala.

Răspunsuri pozitive73%

Răspunsuri neclare17%

„Nu a fost cazul”1%

Negative9%

Rezultate dimensiunea B.2.

Răspunsuri pozitive Răspunsuri neclare Răspuns: „nu a fost cazul” Răspunsuri negative

7

3) Parteneriat: “Parteneriat in vederea cunoasterii limbii si civilizatiei germane”-

„HELMHOLTZ” Gymnasium din Dortmund – Germania

4) Parteneriat: “MorePAL - More Parents Associated for Learning”- www.morepal.org

(Consiliul Regiunii Cardiff – Marea Britanie , Asociaţia pentru lectură– Bulgaria, Asociaţia

pentru lectură– Estonia, Asociaţia Lectură şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice

România)

5) Parteneriat: "Nais Challenge 2020- “20 globals problems, 20 years to solve them”, St.

Andrew’s Episcopal School, Ridgeland, Ms, U.S.A.

6) Parteneriat: „Generation Games” - Learn&Vision, Universitatea Complutense din Madrid –

Spania

7) Proiecte de mentorat: coordonator prof. de sprijin (Simina)

8) Colaborări cu: poliția, Asociația Minte Forte, brigada de jandarmi, biserica locală, sinagoga.

9) Program afterschool, FRCCF- „Servicii integrate pentru grupe dezavantajate”

10) Traininguri profesori cu Lect. univ. dr. Laura Elena Runceanu

Totuși, vom aborda în continuare posibile direcții de dezvoltare a incluziunii în această școală.

Astfel ca obiective principale propunem:

O1 – Implicarea mai activă a școlii în comunitate prin organizarea de expoziții, târguri, etc.

promovate prin intermediul Social Media, astfel încât să fie prezente și persoane care nu

au legătură directă cu școala

O2 – Promovarea mai intensă a școlii în comunitate prin crearea unei broșuri personalizate

a școlii, prin articole publicate în ziar referitoare la succesele avute la diferite competiții,

și prin intermediul Social Media

O3 – Dezvoltarea unui parteneriat cu o școală considerată incluzivă din afară României

pentru schimburi de experiență în vederea dezvoltării laturii incluzive

O4 – Organizarea de cluburi de discuții pe tema incluziunii și discriminării atât la nivel de

clasă, dar și la nivel de școală, astfel încât elevii, profesorii și părinții să aibe acces și să se

familiarizeze cu acest concept

O5 – Găsirea unor strategii care să îi determine pe părinți să fie mai implicați în procesul

educațional al copiilor

O6 – Dezvoltarea infrastructurii în vederea incluziunii mai multor tipuri de copii cu

dizabilități în școală

8

O7 – Restructurarea la nivel național a curriculum-ului, astfel încât curriculum-ul la decizia

școlii să aibă o flexibilitate mai mare pentru a putea fi adaptat unei arii mai largi de elevi

incluși în școală.

O8 – Implementarea de training-uri lunare pentru profesori pe diferite teme precum:

managementul clasei incluzive, promovarea echității elevilor, familiarizarea cu cazurile

sociale din școală, sau cu cele care necesită atenție specială

Obiectivele propuse reprezintă toate cele 3 dimensiuni ale incluziunii, având în vedere

dezvoltarea de culturi și valori incluzive, îmbunătățirea politicilor incluzive astfel încât Școala Horea

să fie realmente o școală pentru toți, organizarea internă în maniera în care să faciliteze și mai mult

sprijinul acordat elevilor și nu în ultimul rând restructurarea curriculum-ului ar duce la o mai bună

organizare a învățării și a distribuirii resurselor.

Strategiile care vor fi folosite în acest sens includ: brainstorming-ul, dezbaterea, observașia,

explicația, demonstrația, jocuri de rol ș.a.m.d, și mijloace moderne: video proiector, laptop, sistem de

sunet corespunzător, filmulețe educaționale, traininguri video, conferințe via Skype cu profesorii din

străinătate, etc.

Persoane implicate vor fi toți profesorii, directorul și se dorește un aport cât mai mare din

partea elevilor și părinților.

Ca și rezultate scontate, toate aceste practici de dezvoltare vor duce la informarea cu privire

la incluziune a unui segment mai larg implicat în școală și la îmbunătățirea practicilor care vizează

acest termen astfel încât el să devină tot mai real în cadrul tuturor profesorilor, elevilor, părinților.

Școala se va diversifica și mai mult la nivel de elevi incluși în ea prin accesibilizarea corectă a

spațiului fizic pentru accesul facil al persoanelor cu deficiențe de vedere, de auz, etc. și va fi mai

promptă în prevenirea și combaterea discriminării.

Părinții se vor implica mai activ în urma aplicării strategiei identificate de către cadrele

didactice ca fiind optimă, dar și prin lărgirea paletei de activități la care accesul acestora este permis.

Implicarea la nivel European prin acel parteneriat cu o școală incluzivă străină va aduce o

perspectivă nouă asupra modului în care ar putea fi făcute unele lucruri și va forma un strandard

superior cu privire la incluziune prin diversele dezbateri via Skype, filmulețe, etc.

Modificarea legislației în vigoare și facilitarea practicilor incluzive în școlile de masă și de

asemenea alocarea de fonduri necesare angajării mai multor cadre didactice (pentru ca acestea să aibă

timp și pentru traininguri și specializări, nu doar pentru îndeplinirea obligațiilor la clasă) și de

9

asemenea pentru amenajarea corespunzătoare a spațiului fizic al școlilor ar duce la îmbunătățirea

mediului incluziv.

Adaptarea curriculumului astfel încât aceasta să aibă în vedere și copiii cu deficiențe fie sociale,

fie psihologice, fie fizice incluși în școlile de masă va duce la îmbunătățirea rezultatelor acestora, la o

focusare pe formarea de abilități, nu de performanțe.

Concluzii

Dacă curriculum-ul va fi modificat, dacă se va reuși în adaptarea mediului fizic la o paletă mai

largă de deficiențe, dacă în conceperea lecțiilor se va ține cont de diversitate, dacă profesorii vor

colabora mai îndeaproape între ei și cu părinții elevilor, dacă se vor implementa programe de

informare a tuturor cu privire la incluziune și discriminare și dacă școala se va implica mai mult în

comunitate și comunitatea în școală, atunci Școala Horea ar deveni o școală incluzivă nu doar la nivel

local, ci la nivel european.

Totuși, trebuie menționat faptul că în general Școala Horea și directoarea acesteia încearcă să

faciliteze incluziunea tuturor elevilor care se prezintă, folosind cu succes toate resursele de care

dispune în vederea incluziunii, și că echipa de management a școlii încearcă să faciliteze comunicarea

dintre profesori, dinntre elevi și pe cea dintre școală și părinți. De asemenea, metodele, strategiile și

politicile școlii reflectă implementarea până la acest nivel a multor practici incluzive. Școala este

orientată spre adoptarea de elemente noi cu scopul promovare și creșterii gradului de incluziune,

facilitează orice încercare de voluntariat în acest sens, aplică principii antidiscriminare și încearcă să

promoveze rezultatele școlii la nivel de comunitate.

Recomandări

Aplicarea întregului index, atât de o persoană dinăuntrul școlii, cât și de una din exterior,

chestionarea mai multor cadre didactice, a mai multor elevi și chiar a unor părinți pentru o validitate a

datelor cât mai mare, mai puțin biasată de opinia personală.

Transformarea schiței planului de dezvoltare într-un plan real și aplicarea acestuia timp de un

an, iar la finalul anului reaplicarea indexului și compararea rezultatelor dinaintea aplicării planului cu

cele de după în vederea îmbunătățirii direcțiilor de dezvoltare.