tema stagiu cafr

38
Camera Auditorilor Financiari din Romania TEMA STAGIU Anul I STAGIAR: CRUCEANU GABRIELA ÎNDRUMĂTOR DE STAGIU: CATALINA CRISTEA - Bucuresti 2013 - -

Upload: gabriela-cruceanu

Post on 02-Jan-2016

199 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Tema Stagiu CAFR

Camera Auditorilor Financiari din Romania

TEMA STAGIU

Anul I

STAGIAR:

CRUCEANU GABRIELA

ÎNDRUMĂTOR DE STAGIU:CATALINA CRISTEA

- Bucuresti 2013- -

Page 2: Tema Stagiu CAFR

Subiectul 1:

Simularea evaluarii independentei auditorului la acceptarea misiunii de audit

Partea I: Notiuni teoretice

Auditul financiar-contabil consta in verificarea si certificarea situatiilor financiare anuale de catre un profesionist competent si independent in vederea exprimarii opiniei acestuia asupra realitatii datelor cuprinse in situatiile financiare anuale. Auditul este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei entităţi o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor, o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile, şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare.

Un auditor financiar trebuie să desfăşoare servicii profesionale în concordanţă cu standardele tehnice şi profesionale relevante. Auditorii financiari profesionişti au datoria de a îndeplini, cu grijă şi competenţă, instrucţiunile clientului sau angajatorului, trebuind să corespundă cerinţelor de integritate, obiectivitate şi, în cazul auditorilor financiari profesionişti, de independenţă. În plus, aceştia trebuie să se conformeze standardelor tehnice şi profesionale promulgate de:- standardele internaţionale de audit;- comitetul pentru standarde internaţionale de contabilitate;- organismele profesionale membre sau alte organisme cu atribuţii de reglementare;- legislaţia relevantă. Atât obiectivele, cât şi principiile fundamentale sunt de natură generală şi nu sunt desemnate a fi utilizate pentru a soluţiona problemele de etică ale unui auditor financiar într-un anumit caz. Totuşi Codul de etica furnizează unele îndrumări referitoare la aplicarea în practică a obiectivelor şi principiilor fundamentale în ceea ce priveşte un număr de situaţii specifice ce apar în profesia de auditor financiar.

Este în interesul profesiei de auditor financiar la nivel mondial să facă cunoscut utilizatorilor de servicii furnizate de auditorii financiari faptul că aceste servicii sunt realizate la cel mai înalt nivel de performanţă şi în concordanţă cu cerinţele etice care încearcă să asigure o astfel de performanţă. Codul privind conduita etică şi profesională în domeniul auditului financiar emis de IFAC are ca obiective îndeplinirea unor cerinţe de bază precum urmatoarele:• CredibilitateÎn întreaga societate se manifestă nevoia de credibilitate a informaţiilor şi sistemelor de informaţie.

- Bucuresti 2013- -

Page 3: Tema Stagiu CAFR

• ProfesionalismClienţii, angajatorii şi alte părţi interesate au nevoie de persoane care să poată fi identificate cu exactitate drept profesionişti în cadrul domeniului de audit financiar.• Calitatea serviciilorEste necesară asigurarea că toate serviciile obţinute de la un auditor financiar sunt efectuate la cel mai înalt standard de performanţă.• ÎncredereUtilizatorii serviciilor furnizate de auditorii financiari trebuie să poată avea încredere că exista un cadru general al conduitei eticii şi profesionale care guvernează desfăşurarea acestora.În scopul atingerii obiectivelor profesiei de auditor financiar, auditorii financiari trebuie să respecte următoarele principii fundamentale.• IntegritateaUn auditor financiar trebuie să fie direct şi onest în desfăşurarea serviciilor profesionale.• ObiectivitateaUn auditor financiar trebuie să fie corect şi nu trebuie să îngăduie ca obiectivitatea să fie afectată de prejudecăţi, conflicte de interese sau influenţe externe.• Competenţa profesională şi atenţia cuvenităUn auditor financiar trebuie să desfăşoare serviciile profesionale cu atenţia cuvenită, competenţă şi conştiinciozitate, şi are datoria permanentă de a menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator beneficiază de avantajele unui serviciu profesional competent, bazat pe cele mai noi aspecte de practică, legislaţie şi tehnici.• Confidenţialitatea Un auditor financiar trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite pe parcursul derulării serviciilor profesionale şi nu trebuie să folosească sau să dezvăluie nici o astfel de informaţie fără o autorizare corespunzătoare şi specifică, cu excepţia situaţiilor în care există un drept sau o obligaţie legală, sau profesională care impune dezvăluirea acelor informaţii.

Pentru fiecare angajament este necesar sa se aibe in vedere si sa se documenteze daca este oportuna aceeptarea mandatului de auditor. In acest sens auditorul trebuie sa ia in considerare probleme precum independenta, integritatea si daca firma dispune de personal corespunzator si de resurse suficiente pentru a efectua auditul.

In cazul renumirii ca auditor, aceste probleme vor fi luate in considerare inainte ca firma sa-si ofere serviciile pentru inca un mandat si de aceea va fi necesara doar o reanalizare a circumstantelor.

Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica liberă, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executării unei misiuni de audit

- Bucuresti 2013- -

Page 4: Tema Stagiu CAFR

independenţa devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil şi-a îndeplinit misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate.

Independenta auditorului poate fi analizata sub doua aspecte:-independenta de fapt( sau de spirit)-independenta aparentaIndependenta de fapt se refera la procesul mental al auditorului, la atitudinea sa impartialitate si obiectivitate. Independenta de fapt sau independenta psihologica este maniera în care auditorul abordeaza o situatie de audit si nu un mijloc indirect, utilizând probe de audit. Este vorba deci despre starea de spirit care înlesneşte obţinerea unei opinii neafectate de influenţe care pot compromite acest raţionament profesional, permiţând profesionistului contabil să acţioneze cu integritate, cu obiectivitate şi cu prudenţă profesională. Idependenta de spirit fiind inobservabila de catre terti este foarte greu de verificat conditiile ce permit dezvoltarea spiritului de independenta.Independenta aparenta presupune perceptia acestei notiuni de catre utulizatori: actionari, investitori si piata financiara. Aceste prescriptii acopera ansamblul relatiilor financiare, familiare si organizationale între auditori si clientii lor.Cercetarea asupra independentei auditorilor poate fi separata în trei curente: filozofic, economic,social. Aceasta se caracterizează prin evitarea faptelor şi circumstanţelor care pot fi atât de semnificative, încât o terţă persoană, logică şi informată (deţinând toate informaţiile relevante şi aplicând toate măsurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia normală că integritatea, obiectivitatea şi prudenţa profesională ale cabinetului, societăţii sau grupului său ale unui membru al acestora au fost compromise. Utilizarea termenului Independenţă în mod singular poate crea neînţelegeri. Luat separat, termenul poate induce presupunerea că o persoană care exercită un raţionament profesional trebuie să fie independentă, în sensul izolării sale de relaţiile economice, financiare sau de altă natură.Această ipoteză este posibilă, deoarece fiecare membru al societăţii are relaţii cu alţii. Prin urmare, importanţa relaţiilor economice, financiare şi de altă natură trebuie evaluată şi din punctul de vedere al unei terţe persoane, rezonabilă şi informată care, având toate informaţiile relevante, ar putea trage concluzia în mod firesc că sunt inacceptabile.Multe circumstanţe diferite sau combinaţii ale acestora pot fi relevante, nefiind astfel posibil să se definească fiecare situaţie care poate da naştere unor ameninţări la adresa independenţei şi, corespunzător, să se determine măsurile necesare pentru atenuarea lor. De altfel, natura misiunilor profesioniştilor contabili fiind diferită, pot exista ameninţări la adresa independenţei, de asemenea diferite, care necesită aplicarea unor măsuri de prevedere corespunzătoare. Un cadru conceptual care ar indica profesioniştilor contabili modalitatea de identificare, evaluare şi abordare a ameninţărilor la adresa independenţei ar fi mai

- Bucuresti 2013- -

Page 5: Tema Stagiu CAFR

folositor interesului public, decât un set de reguli specifice, care pot fi arbitrare.Într-o astfel de abordare conceptuală se iau în considerare atât ameninţările la adresa independenţei şi măsurile de prevedere necesare, cît şi interesul public. Potrivit acestei abordări , profesioniştii contabili şi membrii cabinetelor lor au obligaţia de a identifica şi evalua circumstanţele şi relaţiile care pot crea ameninţări la adresa independenţei şi, de asemenea, de a lua măsurile corespunzătoare pentru eliminarea sau reducerea lor la un nivel acceptabil, prin aplicarea măsurilor de prevedere corespunzătoare. Pe lângă identificarea şi evaluarea relaţiilor dintre echipele de profesionişti contabili în audit şi servicii conexe şi clientii lor, este necesar să se aprecieze şi dacă relaţiile dintre aceştia şi terţe persoane nu reprezintă ameninţări la adresa independenţei.

Desi principalele domenii de preocupare privind independenta sunt cuprinse in chestionarul referitor la acceptarea/reinnoirea mandatului auditorului este esential sa se aibe in vedere Codul de Etica pentru a identifica probleme potentiale. Codul ofera de asemenea recomandari privind masurile ce trebuie luate in cazul aparitiei unei probleme.

Pentru fiecare client de audit trebuie sa existe o scisoare de angajament. Standardul de audit 210 “Termenii angajamentelor de audit” prevede instructiuni pentru prevenirea termenilor angajamentelor si asupra continutului scrisorilor de angajament.

In vederea exemplificarii celor mentionate mai sus, vom anexa foile de lucru intocmite de catre auditor cu privire la independenta.

Partea II : Studiu de caz privind evaluarea independentei auditorului la acceptarea misiunii de audit

In vederea In vederea exemplificarii celor mentionate mai sus in Partea A: Notiuni toretice, vom anexa foile de lucru intocmite de catre auditor cu privire la evaluarea independentei auditorului la acceptarea misiunii de audit, dupa cum urmeaza:

FL 1:Independenta FL 2:Tarif FL 3:Dependenta (1) FL 4:Dependenta (2) FL 5:Acceptarea/reinnoirea mandatului FL 6:Scrisoare de angajament

- Bucuresti 2013- -

Page 6: Tema Stagiu CAFR

FL 1/ ACClient: Power Energie Group SRL Perioada auditata: 01.01.2012 - 31.12.2012 Independenta

Obiectiv: Analizarea dependentei financiare fata de clientul auditat

Activitatea desfasurata:

Se calculeaza ponderea clientului de auditat in total venituri din activitatea de audit.

(sumele sunt in euro)

P=(11,500/650,000)*100 = 1,77%

Rezultat

P<5%

Concluzie

Nu exista relatie de dependenta financiara fata de client

Data: aprilie 2013

Semnatura : Gabriela Cruceanu

- Bucuresti 2013- -

Page 7: Tema Stagiu CAFR

FL 2/AC Client: Power Energie Grup SRL Perioada auditata: 01.01.2012 - 31.12.2012 Tarif

Obiectiv:

Verificarea daca clientul datoreaza sau nu onorarii care sa se ridice la o suma suficient de mare pentru a fi considerate un imprumut.

Activitatea desfasurata:

S-au verificat extrasele de cont pentru a vedea daca societatea client si-a platit toate datoriile fata de societatea de audit.

Rezultat

Clientul nu datoreaza onorarii fata de societatea de audit.

Concluzie

Nu exista relatie de dependenta financiara fata de client

Data: aprilie 2013

Semnatura : Gabriela Cruceanu

- Bucuresti 2013- -

Page 8: Tema Stagiu CAFR

FL 3/ACClient: Power Energie Grup SRL Perioada auditata: 01.01.-2012 - 31.12.2012 Dependenta 1

Obiectiv: Verificarea dependentei fata de client

Activitatea desfasurata:

Declaratia pe proprie raspundere de la societatea de audit.

Rezultat:

Subsemnata Catalina Cristea in calitate de administrator la SC PRO LIDER AUDIT SRL declar pe propria raspundere urmatoarele:

- Firma sau orice persoana strans legata de firma nu a acordat si nici nu a luat imprumuturi sau garantii de la client.

- Nici unul dintre auditorii principali sau din angajatii firmei de audit nu a acceptat bunuri sau servicii semnificative din partea clientului.

- Nici unul dintre auditorii principali sau din angajatii firmei de audit nu are cunostinte personale sau rude in conducerea sau printre angajatii firmei client

- Nici unul dintre auditorii principali sau din angajatii firmei de audit nu detine participatii intr-un trust care poseda actiuni la societatea-client.

- Independenta firmei nu poate fi amenintata in urma presiunilor generate de alte firme de specialitate sau de surse externe.

- Firma de audit are o pregatire si resurse suficiente pentru desfasurarea in bune conditii a auditului

- Nu exista factori referitori la client care ar putea influenta decizia de acceptare a renumirii.

Concluzie

Nu exista relatie de dependenta fata de client

Data: aprilie 2013

Semnatura: Catalina Cristea, Gabriela Cristea

3

- Bucuresti 2013- -

Page 9: Tema Stagiu CAFR

FL 4/AC

Client: Power Energie Group SRLPerioada auditata: 01.01.2012 - 31.12.2012 Dependenta 2

Obiectiv:

Verificarea dependentei fata de client

Activitatea desfasurata:

Declaratia pe proprie raspundere de la societatea de audit.

Rezultat

- Nu exista nici un litigiu in derulare sau potential intre firma de audit si “Power Energie Grup SRL”.

- Nu a existat nici o persoana cu functie de raspundere din societatea client auditor principal sau a avut functie de conducere in firma de audit.

- Firma de audit nu are interese de afaceri cu societatea-client sau cu o persoana cu functie de raspundere sau cu un angajat al firmei.

- Auditorul principal sau alti angajati ai firmei de audit nu detine actiuni sau alte plasamente in societatea-client.

- Partenerul firmei de audit sau oricare din auditorii angajati nu are unitati de fond la societatea client

- Nici auditorul principal si nici angajatii firmei de audit nu detine actiuni la societatea-client

Concluzie

Nu exista relatie de dependenta fata de client

Data aprilie 2013

Semnatura Gabriela Cruceanu

- Bucuresti 2013- -

Page 10: Tema Stagiu CAFR

FL 5/AC

ACCEPTAREA MANDATULUI / REÎNNOIREA MANDATULUI

Iniţiale Data

Client: Power Energie Grup SRL Întocmit de:

GC

15.04.2013

Perioada: 31.12.2013 Revizuit de: CC

22.04.2013

Ref.

sit.Da /Nu

1. Ar depinde firma excesiv de client (sau de grup)?

2. Datorează clientul onorarii care să se ridice la o sumă suficient de mare pentru a fi considerate un împrumut (luaţi în considerare suma restantă plus datoria estimată pentru anul în curs)?

3. I-a acordat firma sau orice persoană strâns legată de firmă clientului un împrumut sau garanţii sau a luat firma sau orice persoană strâns legată de firmă un împrumut sau garanţii de la client?

4. A acceptat vreunul din auditorii principali sau din angajaţii firmei de audit bunuri sau servicii semnificative din partea clientului sau ospitalitatea acestuia?

5. Există vreun litigiu în derulare sau potenţial între firmă şi client?

6. Are vreunul din auditorii principali sau din angajaţii firmei de audit cunoştinţe personale sau rude în conducerea sau printre angajaţii firmei-client?

7. A fost vreo persoană cu funcţie de răspundere din societatea-client auditor principal sau a avut funcţie de conducere în firma

-

-

-

-

-

-

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

- Bucuresti 2013- -

Page 11: Tema Stagiu CAFR

de audit?

8. Are firma de audit interese de afaceri cu societatea-client sau cu o persoană cu funcţie de răspundere sau cu un angajat al firmei?

9. Deţine vreunul din auditorii principali sau din angajaţii firmei de audit acţiuni sau alte plasamente în societatea-client?

10.Deţine vreunul din auditorii principali sau din angajaţii firmei de audit participaţii într-un trust care posedă acţiuni la societatea-client?

11.Are partenerul firmei de audit sau oricare din auditorii angajaţi unităţi de fond de orice fel la societatea client ?

12.Deţine acţiuni la societatea-client, în orice calitate, vreunul din auditorii principali sau din angajaţii firmei de audit?

13.Poate fi ameninţată independenţa firmei, în urma presiunilor generate de alte firme de specialitate sau de surse externe, cum ar fi bancheri sau avocaţi?

14.A rămas responsabil de audit acelaşi auditor principal timp de cinci ani?

15.Are firma de audit o pregătire şi resurse insuficiente pentru desfăşurarea auditului?

16.Există anumiţi factori referitori la client care ar putea influenţa decizia de acceptare a renumirii?

Pentru orice întrebare de mai sus la care s-a răspuns afirmativ, se vor documenta afirmaţiile făcute şi măsurile necesare pentru menţinerea independenţei firmei, dacă urmează să se accepte misiunea.

Semnat:

Gabriela Cruceanu (Responsabil de misiune)

-

-

-

-

-

-

-

-

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

- Bucuresti 2013- -

Page 12: Tema Stagiu CAFR

          FL 6/AC

Scrisoare de angajament        

 Client: Power Energie Group SRL     Data

Intocmit: GC 15.04.2013

Perioada auditata: 31.12.2009 Verificat: CC 22.04.2013

             

Consiliului de Adiministraţie al societăţii S.C. POWER ENERGIE S.R.L.

Aţi solicitat ca S.C. AUDITEAM S.R.L. să auditeze asertiunea clientilor al societăţii S.C POWER ENERGIE GRUP S.R.L. la 31 decembrie 2009, precum şi asertiunea stocuri aferente respectivului exerciţiu financiar. Suntem încântaţi să confirmăm prin prezenta scrisoare că acceptăm şi suntem de acord cu acest angajament. Activitatea de audit desfăşurată de noi va avea ca obiectiv formularea unei opinii asupra situaţiilor financiare.Vom desfăşura activitatea de audit în conformitate cu Standardele de Audit. Aceste Standarde impun planificarea şi desfăşurarea activităţii de audit cu scopul de a se obţine o asigurare rezonabilă asupra faptului că situaţiile financiare nu conţin erori semnificative. O activitate de audit include examinarea, prin sondaj, a probelor care stau la baza valorilor şi prezentărilor din situaţiile financiare. O activitate de audit include, de asemenea, analizarea principiilor contabile utilizate şi a estimărilor semnificative efectuate de conducere, precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare. Procedurile de audit efectuate în legătură cu obiective specifice de control implică limitări inerente deoarece se efectuează pe eşantioane statistice şi, în consecinţă, pot exista erori sau nereguli care să nu fie detectate.În afara raportului întocmit de noi asupra situaţiilor financiare, preconizăm că vom fi în măsură să vă furnizăm o scrisoare distinctă, care să facă referire la orice carenţe semnificative ale sistemelor contabile şi de control intern, descoperite în timpul activităţii noastre.Vă reamintim că responsabilitatea întocmirii situaţiilor financiare, inclusiv corecta prezentare a informaţiilor, revine conducerii societăţii. Aceasta include menţinerea de înregistrări contabile şi controale interne corespunzătoare, selecţia şi aplicarea politicilor

- Bucuresti 2013- -

Page 13: Tema Stagiu CAFR

contabile, precum şi răspunderea patrimonială. Ca parte a procesului de audit, solicităm din partea conducerii o confirmare scrisă cu privire la declaraţiile şi afirmaţiile conducerii în legătură cu activitatea de audit făcute nouă pe parcursul desfăşurării auditului.Aşteptăm cu plăcere să cooperăm cu personalul dumneavoastră şi sperăm ca ei să ne pună la dispoziţie toate înregistrările, documentele şi alte informaţii solicitate de noi, necesare în procesul de audit. Onorariul nostru, care va fi facturat pe măsură ce activitatea progresează, se bazează pe timpul efectiv necesar personalului nostru alocat pentru auditul societăţii dumneavoastră pentru îndeplinirea obiectivelor de audit, plus cheltuielile care se decontează. Ratele de facturare individuale ale personalului nostru diferă în funcţie de gradul de responsabilitate implicat şi de experienţa şi aptitudinile persoanelor respective.Prezentul contract va rămâne în vigoare şi în anii viitori, cu excepţia situaţiei în care este terminat, amendat sau înlocuit.Vă rugăm să semnaţi şi să înapoiaţi copia anexată a acestei scrisori, pentru a confirma că este în conformitate cu ceea ce doriţi dumneavoastră în legătură cu aranjamentele privind auditul situaţiilor financiare.

Cu stimă,

Gabriela Cruceanu

Subiectul 2:

- Bucuresti 2013- -

Page 14: Tema Stagiu CAFR

Planificarea misiunii de audit

Partea I: Notiuni teoretice

Auditul financiar reprezintă o examinare independentă a situaţiilor financiare ale unei entităţi, efectuată de un auditor delegat, în scopul exprimării unei opinii motivate asupra valabilităţii şi corectei aplicări a procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii, precum şi asupra imaginii fidele, clare şi complete a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea economică.Activitatea de audit poate fi definită, pe scurt, ca o activitate care compară situaţia reală cu o situaţie ideală şi exprimă o opinie asupra concordanţei situaţiei reale cu cea dată (ideală).

Planul misiunii de audit are la baza Standardul International de Audit nr. 300 „Planificare” si reprezinta un instrument util pentru demararea efectiva a misiunii de audit financiar contabil, avand ca obiectiv stabilirea etapelor de desfasurare a misiunii, dar si a riscurilor care trebuie gestionate cu ocazia desfasurarii acesteia. Prin intermediul acestui instrument se poate determina:

natura si dimensiunea verificarilor realizate;

organizarea misiunii astfel incat la finalizarea acesteia auditorul sa poata exprima o opinie rezonabila privind situatiile financiare auditate ale intreprinderii.

Standardele de audit aplicate la etapa de planificare au scopul de a planifica auditul într-un mod cît mai raţional şi oportun, asigurîndu-se de realizarea acestuia într-o perioadă de timp şi într-un domeniu bine determinat, ceea ce va garanta minim de resurse sau costuri, minim de efort şi obţinerea rezultatelor propuse. Planificarea auditului financiar prevede organizarea lucrărilor de audit în aşa mod, încît atenţia auditorului să fie concentrată asupra celor mai importante direcţii ale auditului, la determinarea problemelor potenţiale şi executarea rapidă a activităţilor de audit. Volumul planificării în auditul financiar depinde de complexitatea auditului, de profesionalismul, experienţa anterioară a auditorului în activitatea cu entitatea auditată, precum şi de alte criterii.

Planificarea auditului este un proces continuu şi repetitiv ce implică stabilirea strategiei generale de audit pentru angajament şi elaborarea unui plan de audit pentru a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil de scăzut. Planificarea nu este o etapă singulară a unui audit, ci mai degrabă un proces continuu şi repetitiv care adesea începe la scurt timp după (sau în legătură cu) finalizarea unui audit anterior şi continuă până la finalizarea angajamentului curent de audit. Constă în construirea unei strategii generale şi abordări detaliate cu privire la natura, durata şi gradul de cuprindere preconizat al auditului.

- Bucuresti 2013- -

Page 15: Tema Stagiu CAFR

Planificarea adecvată sprijină, de asemenea desemnarea adecvată a atribuţiilor între membrii echipei de angajament, facilitează conducerea şi supravegherea membrilor echipei angajamentului şi revizuirea muncii acestora şi asistă, unde este cazul, la coordonarea activităţii făcute de auditori componentelor şi experţilor. Natura şi întinderea activităţilor de planificare ca depinde în funcţie de mărimea şi complexitatea entităţii şi de modificările împrejurărilor care apar pe durata angajamentului Principalele obiective ale planificării auditului sunt:a) stabilirea modalităţilor prin care obligaţiile legale ce revin auditorului şi alte priorităţi de audit sunt respectate;b) identificarea întinderii atribuţiilor şi rezultatelor previzibile ale auditorilor;c) definirea modului în care vor fi obţinute şi analizate probele de audit necesare atingerii obiectivelor auditului;d) identificarea resurselor ce vor fi necesare, utilizarea lor efectivă şi stabilirea bugetului de timp şi a costurilor;e) controlarea şi supravegherea de către conducerea entităţii auditate a auditurilor individuale, iar de către instituţiile supreme de audit realizarea unui control şi a unei supravegheri totale (generale).

Auditorul trebuie să efectueze următoarele activităţi la începutul angajamentului curent de audit: • să efectueze proceduri referitoare la continuitatea relaţiilor cu clientul şi angajamentul specific de audit • să evalueze conformitatea cu cerinţele etice, inclusiv independenţa • să stabilească o înţelegere a termenilor angajamentului Scopul efectuării acestor activităţi preliminare ale angajamentului este de a veni în ajutorul asigurării că auditorul a luat în considerare orice evenimente sau împrejurări care pot afecta în mod negativ capacitatea auditorului de a planifica şi efectua misiunea de audit pentru a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil de scăzut. Efectuarea acestor activităţi preliminare ajută la asigurarea că auditorul planifică un angajament de audit pentru care:- auditorul menţine independenţa necesară şi capacitatea de a efectua auditul- nu sunt aspecte legate de integritatea managementului care pot afecta dorinţa auditorului de a continua angajamentul- nu există nici o înţelegere cu clientul în legătură cu termenii angajamentului.

Strategia generală de audit stabileşte aria de aplicabilitate, momentul şi conducerea unui audit şi dă îndrumări referitoare la elaborarea unui plan de audit mai detaliat. Stabilirea strategiei generale de audit implică: a) determinarea caracteristicilor angajamentului care definesc aria sa de aplicabilitate, cum ar fi cadrul general de raportare financiară folosit, cerinţele de raportare specifice industriei şi localizarea componentelor entităţiib) evaluarea obiectivelor de raportare ale angajamentului pentru a planifica momentul auditului şi natura comunicărilor cerute, cum ar fi termenele limită pentru raportarea intermediară şi cea finală şi datele cheie pentru comunicările aşteptate cu managementul şi cu cei însărcinaţi cu guvernanţa

- Bucuresti 2013- -

Page 16: Tema Stagiu CAFR

c) luarea în considerare a factorilor importanţi care determină accentul eforturilor echipei angajamentului, cum ar fi determinarea nivelelor de semnificaţie adecvate, identificarea preliminară a domeniilor unde ar putea exista un risc mai mare de denaturări semnificative, evaluarea dacă auditorul poate planifica obţinerea de dovezi privind eficienţa controlului intern şi identificarea evoluţiilor cele mai recente ale raportării financiare, industriei sau altor evoluţii relevante.Odată stabilită strategia generală de audit, auditorul poate începe elaborarea unui plan mai detaliat pentru a aborda aspectele variate identificate în strategia generală de audit, ţinând cont de vecesitatea de a atinge obiectivele auditului prin utilizarea eficientă a resurselor auditorului.

Pentru etapa de planificare se stabilesc următorii pasi de urmat:

1. Cunoaşterea activităţii entităţii auditate

Standardul 310 “ Cunoasterea clientului” are ca scop stabilirea instrucţiunilor privind cunoaşterea entităţii auditate şi importanţa acestei cunoaşteri la toate etapele auditului.

Pentru a planifica auditul care necesită a fi realizat într-un mod economic, eficient şi eficace, în special pentru a reduce riscul, controlorul, bazîndu-se pe cunoştinţele şi experienţa anterioară, va obţine (dacă nu posedă) informaţii şi date relevante despre entitatea auditată în vederea identificării şi cunoaşterii acţiunilor, tranzacţiilor şi practicilor care, în opinia controlorului, pot avea un impact semnificativ asupra raportului de audit ori asupra examinării acestuia. În acest aspect controlorul va proceda la: a) colectarea de informaţii despre entitatea auditată, pentru a determina riscurile şi a elabora planul de audit; b) definirea obiectivelor şi a ariei de aplicabilitate a auditului; c) realizarea unei analize preliminare pentru a determina metodele, natura şi volumul investigaţiilor ce urmează a fi efectuate ulterior; d) luarea în consideraţie a operaţiunilor anterioare, dacă acestea influenţează situaţia financiară a anului auditat; e) determinarea metodelor, procedurilor şi tehnicilor ce vor fi utilizate pentru obţinerea probelor de audit; f) analiza structurii organizatorice, a managementului financiar, rapoartelor auditelor interne şi externe anterioare şi a modului în care au fost aplicate recomandările acestora.

Pentru utilizarea optimă a informaţiilor colectate, controlorii trebuie să evalueze modul în care acestea influenţează situaţia financiară a entităţii, vor aprecia conformitatea informaţiilor obţinute cu afirmaţiile care sînt prezentate referitor la aceste situaţii.

2. Evaluarea riscului si pragul de semnificatie

Standardul national de audit 400 “Evaluarea riscului si controlului intern”

- Bucuresti 2013- -

Page 17: Tema Stagiu CAFR

Aceasta activitate constă în stabilirea instrucţiunilor privind identificarea zonelor predispuse la riscuri, evaluarea nivelului riscului şi a componentelor lui, ceea ce va reduce riscul la planificarea auditului pînă la un nivel scăzut acceptabil. Evaluarea riscului de audit trebuie să fie efectuată pentru toate activităţile de audit, în vederea realizării unui audit eficient şi efectiv, auditorul utilizînd raţionamentul profesional şi proceduri de audit adecvate. Evaluarea riscului în procesul de audit reprezintă o activitate sistematică aplicată pentru a aprecia probabilitatea de neconformitate a operaţiunilor cu cadrul legal în vigoare.

Riscul de audit este probabilitatea existenţei unor informaţii, a unor erori materiale sau deficienţe în situaţiile financiare ale entităţii auditate, pe care auditorul poate să nu le identifice.

Auditorul trebuie să calculeze riscul de audit cu un astfel de grad de asigurare, care să presupună că erorile materiale şi deficienţele financiare existente în situaţiile financiare ale entităţii nu vor depăşi nivelul de asigurare stabilit prin politica de audit. Evaluarea riscului de audit, inclus la etapa de planificare, permite cauditorului să stabilească priorităţile în realizarea activităţii de audit. Se relevă că auditorul trebuie să fie pregătit permanent pentru a-şi adapta programul de audit la situaţiile cînd se stabilesc fapte semnificative, care nu se cunoşteau la momentul elaborării programului de audit. ISA 320 “Pragul de semnificatie in audit”

Când planifică auditul, auditorul ia în considerare aspectele care ar putea face ca situaţiile financiare să fie denaturate în mod semnificativ. Înţelegerea pe care auditorul o are despre entitate şi mediul acesteia ajută la stabilirea unui cadru de referinţă în interiorul căruia auditorul planifică auditul şi exercită raţionamentul profesional cu privire la evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă a situaţiilor financiare şi la modul de reacţie la aceste riscuri pe parcursul auditului. De asemenea, îi foloseşte auditorului şi la determinarea pragului de semnificaţie şi pentru a evalua daca raţionamentul legat de pragul de semnificaţie rămâne valabil pe măsură ce auditul avansează.

Există o relaţie inversă între pragul de semnificaţie şi nivelul riscului de audit şi anume, cu cât este mai înalt nivelul pragului de semnificaţie, cu atât este mai scăzut riscul de audit şi invers. Auditorul ia în considerare relaţia inversă dintre pragul de semnificaţie şi riscul de audit atunci când determină natura, durata şi întinderea procedurilor de audit.Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie depinde de dimensiunea elementului sau a erorii, judecat în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării greşite. Astfel, pragul de semnificaţie oferă mai degrabă o limită, decât să reprezinte o însuşire calitativă primară pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utilă. În elaborarea planului de audit, auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificaţie astfel încât să poată detecta din punct de vedere cantitativ denaturările semnificative. Totuşi, atât valoarea (cantitatea), cât şi natura (calitatea) denaturărilor trebuie să fie luate în considerare.

3. Evaluarea sistemului de control intern

- Bucuresti 2013- -

Page 18: Tema Stagiu CAFR

Sistemul de control intern presupune totalitatea politicilor şi procedurilor aprobate de conducerea entităţii în vederea asigurării unei desfăşurări organizate şi eficiente a activităţii economice, menite să asigure integritatea activelor, prevenirea şi descoperirea cazurilor de fraudă şi eroare, exactitatea şi plenitudinea înregistrărilor contabile. Examinarea şi evaluarea sistemului de control intern trebuie realizate în funcţie de timpul planificat pentru audit. În cazul unui audit financiar, examinarea şi evaluarea controlului intern se referă, în primul rînd, la sistemul de control intern care vizează: protejarea activelor şi resurselor entităţii, verificarea sistemelor de contabilitate şi control intern, inspectarea informaţiilor financiare şi operaţionale, examinarea respectării legislaţiei şi a altor reglementări, conformitatea cu politicile şi directivele managementului.

Avand în vedere că un mediu de control strict nu este suficient ca să fie asigurată funcţionarea sistemului de control intern, pentru auditor la etapa planificării se relevă următoarele aspecte: a) efectuarea unei evaluări preliminare a sistemului de control intern, pentru a stabili dacă acesta este relevant şi contribuie la realizarea obiectivelor auditului; b) determinarea faptului care dintre elementele sistemului controlului intern poate fi caracterizat ca element-cheie şi dacă acesta a funcţionat corespunzător pe întreaga perioadă auditată; c) verificarea faptului dacă managementul entităţii a stabilit proceduri de control corespunzătoare şi dacă acestea sînt relevante pentru realizarea obiectivelor de control propuse. Cunoaşterea de către auditor a entităţii şi mediului său, inclusiv a controlului intern al acesteia şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă sunt descrise în ISA 315, „Cunoaşterea entităţii şi mediului său şi evaluarea riscurilor unor erori semnificative”.

4. Auditarea într-un mediu informatizat

Standardul de audit 401 “Auditul într-un mediu de sisteme de informaţii computerizate”Un mediu informatizat există în situaţia cînd informaţiile financiare importante pentru audit sînt prelucrate prin sistemul de computere de orice tip, indiferent dacă acestea sînt operate nemijlocit de entitate sau de o terţă parte. În situaţia în care operaţiunile financiare sînt prelucrate în sistem computerizat, auditorul trebuie: a) să evalueze funcţionarea acestor sisteme, stabilind dacă este asigurată integritatea, credibilitatea şi dacă ele sînt adecvate nivelului de complexitate al activităţii entităţii auditate; b) să ia în consideraţie efectele produse de mediul informatizat asupra auditului; c) să deţină cunoştinţe profesionale în domeniul tehnologiilor informaţionale pentru a putea planifica, supraveghea şi revizui activitatea de audit;

- Bucuresti 2013- -

Page 19: Tema Stagiu CAFR

d) să obţină la etapa planificării o cunoaştere a importanţei şi complexităţii activităţilor şi tehnologiilor informaţionale, dacă acestea pot influenţa evaluarea riscului inerent şi celui de control.

5. Eşantionarea şi alte proceduri de testare selectivă

ISA 530 “Eşantionarea în audit şi alte proceduri selective de testare”Eşantionarea în audit presupune aplicarea procedurilor de audit pentru mai puţin de 100% din elementele din cadrul soldului unui cont sau unei clase de tranzacţii, astfel încât toate eşantioanele să aibă posibilitatea de a fi selectate. Acest fapt va permite auditorului să obţină şi să evalueze probele de audit asupra câtorva caracteristici ale elementelor selectate, cu scopul de a formula sau de a asista la formularea unei concluzii referitoare la populaţia din cadrul căreia a fost extras eşantionul. Eşantionarea în audit poate folosi atât o abordare statistică, cât şi una non-statistică.Evaluarea de către auditor a pragului de semnificaţie, în relaţie cu soldurile conturilor, clasele de tranzacţii şi prezentările de informaţii ajută auditorul să se decidă asupra unor aspecte cum sunt cele referitoare la ce elemente trebuie examinate şi dacă să folosească proceduri analitice şi de eşantionare. La planificarea procedurilor de audit, auditorul, în vederea obţinerii unor probe suficiente de realizare a obiectivelor de audit, trebuie să stabilească modalităţi rezonabile pentru selectarea elementelor ce vor fi testate. La aplicarea procedurilor de audit asupra fiecărui element al eşantionului, auditorul:a) va analiza natura şi cauza oricărei erori descoperite în eşantion şi efectul posibil asupra obiectivului auditului;b) va determina, prin metoda aproximativă, erorile şi neregularităţile descoperite în cadrul eşantionului, evaluînd efectul erorii aproximative asupra obiectivelor auditului;c) va analiza dacă evaluările preliminare ale caracteristicilor relevante (risc inerent, risc de control, risc de eşantionare) se confirmă sau necesită a fi revizuite.

6. Planul general de audit şi programul de audit

Planul general de audit, elaborat şi perfectat documentar de auditor, va descrie sfera de cuprindere şi desfăşurare a auditului, metodele de aplicare, fiind un document suficient de detaliat ce va servi ca bază auditorului la pregătirea şi realizarea programelor pentru un audit potenţial.

La elaborarea şi documentarea Planului general de audit, în scopul asigurării eficacităţii şi eficienţei auditului, precum şi coordonării procedurilor de audit cu regimul de lucru al personalului entităţii, se admite discutarea elementelor planului şi anumitor proceduri de audit cu conducerea entităţii. Totodată, atît Planul general de audit, cît şi programele de audit rămîn în responsabilitatea auditorului.

- Bucuresti 2013- -

Page 20: Tema Stagiu CAFR

La documentarea Planului general de audit, auditorul trebuie să ia în consideraţie următoarele aspecte: a) condiţiile economice în general şi în particular ale domeniului de activitate a entităţii auditate, punînd accentul pe particularităţile, politicile şi procedurile aplicate de entitate la realizarea obiectivelor; b) înţelegerea sistemului contabil şi de control intern pentru a putea evalua eficienţa şi eficacitatea funcţionării acestora; c) riscul de audit, care se poate concretiza în: evaluarea preliminară a riscurilor inerente şi de control, stabilirea domeniilor semnificative ale auditului şi identificarea problemelor prioritare; identificarea tranzacţiilor complexe, inclusiv a situaţiilor financiare care implică estimări contabile; d) coordonarea, îndrumările, revizuirea misiunii de audit de către şeful echipei;e) alte elemente cu privire la respectarea continuităţii activităţii de audit, termenele angajamentului de efectuare a auditului; termenul de prezentare a raportului de audit.

Planul de misiune este în fapt programul general de munca în care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza cãrora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. Având în vedere că nu este posibilă elaborarea unui plan universal de audit, prezentăm în continuare un conţinut minimal al unui plan de audit:• cadrul legal al auditului;• scurtă descriere a activităţii, programului sau entităţii;• motivul auditării;• factorii ce influenţează auditul, inclusiv aceia care determină materialitatea (semnificaţia sau importanţa relativă) problemelor luate în consideraţie;• aprecierea riscurilor; materialitatea şi pragul de materialitate;• obiectivele auditului;• întinderea şi modul de abordare a auditului, probele de audit ce trebuie obţinute pentru a atinge obiectivele auditului;• resursele necesare şi la ce moment;• estimarea unei taxe pentru audit (dacă este cazul);• detalii privind persoanele din interiorul entităţii auditate, care asigură legătura cu auditorul;• programul desfăşurării auditului şi data la care proiectul de raport va fi disponibil pentru discutarea lui preliminară;• forma, conţinutul şi utilizatorii raportului final.

- Bucuresti 2013- -

Page 21: Tema Stagiu CAFR

Partea II: Studiu de caz privind elaborarea planului de audit- prezentarea societatii client

Societatea “Client SRL” este o societate infiintata in anul 1995 care produce si comercializeaza-in sistem lohn genti profesinale ( de scule, laptop etc.), executand activitati de la conceptul de proiectare/dezvoltare, executarea dispozitivelor si pana la productia propriu-zisa.Societatea Audit SRL , presteaza servicii de audit clientului din anul 2007 si se bazeaza pe o colaborare profesionista si un mediu constructiv.

Date generale despre societatea Client SRL:

Capitalul social al societatii este in procent de 100% privat; Firma a fost infiintata in anul 1995 ca o entitate privata sub forma unei societati

cu raspundere limitata (SRL) avand durata de functionare nelimitata; Domeniul principal de activitate este “fabricarea de articole confectionate din

textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp)” – CAEN 1392; Capitalul social al societatii este de 450,000 RON, integral varsat pana la dta de

31.12.2009.Aceste este divizat in 100 de parti sociale cu o valoare nominala de 4,500 RON/parte sociala.

Sediul social: Judetul Brasov

Nota: Informatiile prezentate mai sus se bazeaza pe extrasul de la Registrul Comertului nr. 15555 / 12.03.2010.

- Bucuresti 2013- -

Page 22: Tema Stagiu CAFR

Alte informatii:

Societatea are o cifra de afaceri aferenta anului 2009 in valoare de 2,932,882 RON, aceasta avand un trend ascendent in ultimii 3 ani;

Numarul mediu de angajati aferent anului 2009 este de 93 de persoane, toti cu contacte de munca. Depasind numarul de 50 de angajati, societatea are negociat un Contract colectiv de munca.

Evenimente importante survenite in cursul anului auditat:

In cursul anului 2009 au avut loc doua schimbari din punct de vedere juridic: schimbarea sediului social si prelungirea mandatului dministratorului societatii. Ambele modificari au fost au fost inregistrate la Registru Comertului pe baza mentiuni nr. 123/13.08.2009. Pe baza acestei mentiunii s-a inregistrat la Registru Comertului si actualizarea Actul Constitutiv al societatii din data de 13.08.2008;

La sfarsitul anului 2009 societatea a inregistrat profit contabil in valoare de 843,453 Ron, care insa a fost diminuat de pierderea provenita din aprecierea cursului valutar (RON/EUR) la 31.12.2009.

In vederea exemplificarii celor mentionate mai sus in Partea A: Notiuni toretice, vom anexa foile de lucru intocmite de catre auditor cu privire la planificarea activitatii de audit, dupa cum urmeaza:

FL 7 : Evaluare preliminara a contabilitatii din prisma sistemului de ontrol intern; FL 8: Pragul de semnificatie; FL 9: Abordare si confirmare plan de audit; FL 10: Estimarea riscurilor de audit FL 11: Actualizarea planificarii

- Bucuresti 2013- -

Page 23: Tema Stagiu CAFR

Subiectul 3:

Determinarea obiectivelor auditului si a muncii de audit

1. Conturi la banci si disponibilitati - sectiunea K

Obiective generale: Să ne asigurăm că:- toate soldurile conturilor curente si ale disponibilitatilor, precum si toate platile si

incasarile, au fost inregistrate in situatiile financiare;- soldurile conturilor curente si ale disponibilitatilor au fost corect determinate,

rezumate si inregistrate- sumele evidentiate in situatiile financiare corespund inregistrarilor contabile;- soldurile conturilor curente si ale disponibilitatilor exista la data intocmirii

bilantului;- toate platile si incasarile au fost inregistrate in perioada contabila

corespunzatoare;- depozitele si conturile curente sunt in proprietatea clientului si acesta este

indreptatit sa opereze cu aceste conturi;- descoperirile de cont si imprumuturile pe termen scurt reprezinta obligatii ale

clientului catre creditorii sai, la data intocmirii bilantului contabil.Riscuri:- clientul poate inregistra mai multe solduri de banca si casa decat exista in

realitate sau cele care apar in situatiile financiare sunt fictive;- clientul poate avea plati restante sau incasari anticipate astfel incat soldurile

bancilor la sfarsit de an sa arate mai bine decat sunt de fapt in realitate (in functie de interesul clientului profitul poate arata mai mare sau mai mic);

- ar putea rezulta unele angajamente si evenimente neprevazute din relatiile de natura bancara ale clientului sau din alte tranzactii referitoare la gestionarea lichiditatilor.

Activitate efectuata- s-au reconciliat soldurile finale ale anului precedent cu soldurile initiale de

deschidere;- s-au efectuat teste de control privind autorizarea operatiunilor bancare

(specimene de semnaturi, limita de suma )- s-au obtinut confirmarile soldurilor bancare;- s-a obtinut copie dupa ultima si prima fila a registrului de casa;- s-a efectuat inventarierea numerarului din casa;

- Bucuresti 2013- -

Page 24: Tema Stagiu CAFR

- s-a verificat un esantion de inregistrari din registrul de casa pe baza documentelor justificative aferente si s-a verificat daca sunt in concordanta cu extrasele de cont;

- s-au revizuit dosarele lunare pentru a verifica incasarile si platile pentru elementele cu valoare mare, neobisnuita;

- s-a revizuit registrul de casa pentru elemente cu valoare mare si in special pentru ridicari/ depuneri de numerar si transferuri intre unitati ;

- s-au revizuit tranzactiile cu directorii prin banca sau casa; - s-au analizat avansurile de trezorerie (analiza pe vechime);- s-a verificat acuratetea matematica a soldurilor obtinute;- s-au revazut hotararile consiliului director pentru a ne asigura ca toate

imprumuturile, care depasesc o limita prestabilita de management, au primit aprobarea necesara;

- s-au urmarit toate tranzactiile relevante efectuate intr-o perioada determinata inainte de data bilantului, precum si cele efectuate dupa data bilantului, tranzactii prezentate in extrasele de cont sau reconcilierile bancare obtinute.

Pentru exemplificare au fost anexate foile de lucru eferente sectiunii K “Conturi la banci si disponibilitati”, dupa cum urmeaza:

K 10: Test reconciliere confirmari si extrase bancare cu balanta de verificare la 31.12.2009; reevaluare conturi in valuta la 31.12.2009

K 20: Test Cut-off dabanzi bancare la 31.12.2009 K 30: TesteRegistrul de casa K 40: Test specimene de semnatura

2. Imobilizari corporale si necorporale

Obiective generale: Să ne asigurăm că:- toate mijloacele fixe sunt inregistrate si toate activele care trebuie capitalizate au

fost inregistrate in valoarea mijloacelor fixe;- valoarea ramasa neamortizata a cheltuielilor de constituire la data de 31.12.2009

este mai mica sau egala cu profitul societatii ramas nerepartizat- soldurile au fost identificate, grupate si inregistrate corect;- amortizarea a fost corect calculata in concordanta cu metoda acceptata;- sumele din situatiile financiare sunt in concordanta cu evidentele contabile;- mijloacele fixe inregistrate exista in realitate la data bilantului;- intrarile si iesirile de mijloace fixe au fost inregistrate in perioada corecta;- clientul are drept de proprietate valabil asupra terenurilor si mijloacelor fixe la

data bilantului.

- Bucuresti 2013- -

Page 25: Tema Stagiu CAFR

Activitate efectuata- s-a reconciliat valoarea de inventar, valoarea ramasa si amortizarea cu soldurile

initiale de deschidere;- s-a solicitat lista tuturor terenurilor aflate in proprietatea societatii si s-a comparat

totalul valorii acestora cu soldul din balanta;- s-au reconciliat rapoartele scoase din calculator cu datele din contabilitate;- s-au reconciliat soldurile din contabilitate cu registrul/balanta mijloacelor fixe;- s-au reconciliat intrarile de imobilizari cu documentele primare (facturi, contracte,

titluri de proprietate, PV receptie , PV PIF)- s-au verificat daca intrarile de imobilizari au fost aprobate si daca cheltuielile

capitalizate trebuiau capitalizate;- s-a reconciliat valoarea de inventar a intrarilor cu datele din contabilitate si cu

registrul mijloacelor fixe;- s-au reconciliat iesirile cu documentele primare;- s-a verificat daca iesirile de mijloace fixe au fost aprobate si autorizate;- s-a reconciliat valoarea de inventar si a amortizarii cumulate aferente iesirilor cu

datele din contabilitate si cu registrul mijloacelor fixe;- s-a recalculat amortizarea cumulata aferenta iesirilor si s-a verificat inregistrarea

ei pe cheltuieli;- s-a verificat daca preturile la care s-au vandut mijloacele fixe sunt realiste;- s-a verificat metoda de depreciere utilizata, consecventa aplicarii ei si afectarea

corecta a cheltuielilor cu amortizarea;- s-au verificat duratele de viata si normele de amortizare;- s-a verificat corectitudinea calculului aritmetic al amortizarii;- s-au verificat documentele de inmatriculare ale mijloacelor de transport;- s-a verificat daca exista mijloace fixe aflate in folosinta dar inregistrate inca in

contul de imobilizari in curs;- s-a verificat aplicarea procedurilor de inventariere;- s-a efectuat inspectia fizica;- s-au verificat sumele pentru care au fost asigurate mijloacele fixe;- s-a solicitat si verificat lista mijloacelor fixe gajate sau ipotecate in vederea

obtinerea de credite;- s-a verificat daca,intrarile si iesirile de mijloace fixe din prima luna a anului

urmator, au fost inregistrate in perioada corecta conform facturilor.

Pentru exemplificare au fost anexate foile de lucru eferente sectiunii G “Imobilizari corporale si necorporale”, dupa cum urmeaza:

G 10: Test intrari mijloace fixe G 20: Test iesiri mijloace fixe G 30: Test imobilizari in curs G 40: Test avansuri pentru imobilizari G 50: Test amortizare imobilizari necorporale

- Bucuresti 2013- -

Page 26: Tema Stagiu CAFR

3. Contul de profit si pierdere - sectiunea O -Cheltuieli-

Obiective generale: Să ne asigurăm că:- toate cheltuielile au fost incluse in situatiile financiare;- toate cheltuielile au fost totalizate si inregistrate in mod corect;- toate cheltuielile reprezinta tranzactii reale survenite in urma derularii activitatii

clientului;- sumele prezentate in situatiile financiare sunt in conformitate cu documentele

justificative;- cheltuielile sunt inregistrate in perioada corecta;- cheltuielile au fost corect clasate, descrise si evidentiate.

Activitate efectuata- s-a verificat natura si componenta cheltuielilor;- s-au reconciliat documentele de achizitii cu jurnalele de cumparari si rapoartele

contabile;- s-au verificat facturile cu valori care depasesc limita fixata, urmarind daca exista

aprobarea scrisa a directorilor;- s-a analizat evolutia lunara a tuturor cheltuielilor ;- s-a analizat evolutia lunara a cheltuielilor cu materii prime si ambalaje ca procent

in volumul vanzarilor; - s-a verificat cheltuiala cu amortizarea anuala ;- s-a verificat daca: facturile de achizitie sunt adresate clientului, bunurile sau

serviciile respective sunt solicitate de catre client (s-au examinat in paralel cu comenzile);

- s-au verificat valorile facturilor de servicii (telefon, energie,chirii etc), sa fie destinate clientului;

- s-a verificat corectitudinea repartizarii cheltuielilor in costul de productie;- s-a selectat un esantion de note de retur a bunurilor si s-au inspectat notele

contabile, corespondenta cu furnizorii si s-a testat ca sumele respective sa fie aceleasi cu cele ale achizitiilor originale, precum si urmarirea lor si a TVA-ului aferent in conturile corespunzatoare;

- s-a verificat TVA aferent achizitiilor si cheltuielilor si TVA-ul de plata catre Administratia Financiara;

- s-a verificat acuratetea sumelor, urmarind inregistrarile din fisele conturilor cu balanta de verificare si cu situatiile financiare;

- s-a verificat daca cheltuielile aferente anului anterior nu au fost incluse in anul curent , iar cheltuielile aferente anului in curs nu au fost inregistrate incorect in anul anterior;

- s-au verificat cheltuielile nedeductibile sa fie conform legislatiei in vigoare;- s-au verificat tranzactiile cu partile afiliate ale companiei;

- Bucuresti 2013- -

Page 27: Tema Stagiu CAFR

Pentru exemplificare a fost anexata foaia de lucru eferenta sectiunii O “Contul de profit si pierdere” – cheltuieli.

Bibliografie:

1. Norme minimale de audit

2. Codul de conduit etica si profesionala - emis de IFAC

3. Standarde Internationale de audit:

IAS 210 “Termenii angajamentelor de audit”IAS 300 ”Planificare”IAS 310 “Cunosterea clientului”IAS 400 “Evaluarea riscului si controlului intern”IAS 320 “Pragul de semnificatie in audit”IAS 315 „Cunoaşterea entităţii şi mediului său şi evaluarea riscurilor unor erori semnificative”.IAS 401 “Auditul într-un mediu de sisteme de informaţii computerizate”IAS 530 “Eşantionarea în audit şi alte proceduri selective de testare”

4. Surse internet

- Bucuresti 2013- -