lucrare stagiu iii

STOICA GABRIELA-ELENA

EXPERȚI CONTABILI AN II SEM.II

CECCAR

2013

LUCRARE DE STAGIUEXPERȚI CONTABILI AN II SEM.II

STOICA GABRIELA-ELENA

CUPRINS

1.CONTABILITATE..............................................pag.32.FISCALITATE...................................................pag.433.EVALUAREA ÎNTREPRINDERII...................pag.474.AUDIT................................................................pag.755.ANALIZĂ ȘI DIAGNOSTIC..........................pag.1306.EXPERTIZĂ....................................................pag.1387.STUDII DE FEZABILITATE..........................pag.1558.FUZIUNI ȘI DIVIZĂRI...................................pag.1799.ADMINISTRAREA ȘI LICHIDAREA FIRME....pag.210

[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN III ,SEM.I]

CONTABILITATE

[STOICA GABRIELA ELENA-CECCAR AN II,SEM.II]

1. Sunteţi interesat sã deveniţi acţionar la întreprinderea AVÂNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puţin oficiale aflaţi urmãtoarele informaţii:– capitalul social al întreprinderii este de 500 mld. lei şi a crescut de 5 ori de la data înfiinţãrii întreprinderii– întreprinderea a fost întotdeauna profitabilã; – dividendul pe acţiune este de 50.000 lei şi este superior dividendelor aferente majoritãţii celorlalte titluri cotate pe piaţa de capital; – întreprinderea a emis în trecut obligaţiuni care în urmãtorii 3 ani se vor converti în acţiuni; – managerii întreprinderii sunt remuneraţi în funcţie de profitul obţinut. Sunt suficiente informaţiile de mai sus pentru a lua decizia de investire? RASPUNS:Investitorii actuali şi potenţiali sunt interesaţi de informaţii precum:capacitatea întreprinderii de a realiza câştiguri viitoare;dividendele distribuite de întreprindere;riscul asociat investiţiei;modul de remunerare al managerilor;rezultatul net pe acţiune;cotaţiile acţiunii pe diferite pieţe de capital etc.

2. Intreprinderea ALFA deţine o marca de fabricaţie achiziţionata cu 800 mil. lei.Ea este reevaluata la sfarşitul exerciţiului N cand amortizarea cumulata este de 400 mil. lei iar valoarea reevaluata este de 500 mil. lei. Durata de viaţa estimate a marcii este de 10 ani iar amortizarea este liniara. Determinaţi rezerva din reevaluare care va fi realizata anual.Rezolvare:- Cost achizitie activ = 800 mil lei- Amortizare cumulata = 400 mil lei- Cost net = 800 – 400 = 400 mil lei- Cost reevaluare = 500 mil lei- Dif.din reevaluare = 500 mil. – 400mil. = 100 mil lei- Se inregistreaza: diferenta din reevaluare: 205 = 105 100 mil- Durata ramasa de functionare = 5ani- Societatea, prin politicile contabile, a stabilit transferarea castigului realizat in contul 1065- Rezerva din reevaluare anuala= 100mil/ 5ani = 20 mil105 = 1065 20 mil

3. S.C. ALFA S.A. deţine un teren achiziţionat in exerciţiul N la costul de 50.000.000 lei. La sfarşitul exerciţiului N+5 valoarea justa a terenului este de 70.000.000 lei. Terenul este vandut in exerciţiul N+7 la preţul de vanzare de 60.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al rezervei din reevaluare?Rezolvare:In anul N+5: Cost achizitie = 50.000.000 leiValoare justa = 70.000.000 leiInregistrarea cresterii de valoare:211 = 105 20.000.000 leiIn anul N+7: Valoarea justa = 60.000.000 lei105 = 211 10.000.000 lei105 = 758 10.000.000 lei461 = 211 60.000.000 lei


758Capitalizarea surplusului din reevaluare:1 0 5 = 1 0 6 5 2 0 . 0 0 0 . 0 0 0 l e i

Conform reglementarilor contabile pct. 124 alin. 3 din reglementarile aprobate prinOMFP 3055/2009, surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare,trebuie capitalizat (adica transferat in contul 1065), in momentul in care constituie un castig realizat, adica la scoaterea dinevidenta a activului, respectiv pe masura folosirii lui in entitate. Intrucat terenul nu se amortizeaza, soldul contului 105 va fi transferat in contul 1065 si deci capitalizat atunci cand acesta este scos din evidenta.

4. Se importa un echipament tehnologic. Factura externa cuprinde: preţ negociat 10.000 euro, cheltuieli de transport, 1.000 euro şi asigurarea de 200 euro. Taxa vamala este de 10% iar comisionul vamal de 1%. Cursul de schimb la data importului este de 40.000 lei = 1 euro. Cheltuielile cu transportul pe parcurs intern sunt facturate de un carauş la 20.000.000 lei. Se efectueaza cheltuieli cu manipularea, montajul şi probele tehnologice in valoare de 12.720.000 lei. La ce valoare va fi contabilizata intrarea echipamentului tehnologic?a) 530.000.000 lei;b) 591.763.200 lei;c) 480.720.000 lei;d) 630.700.000 lei;e) 497.280.000 lei.Rezolvare:Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. In costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale,cheltuielile cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile.Pretul extern = Pretul negociat este:( 10.000 * 40.000 ) + ( 1.000 * 40.000 ) + ( 200 * 40.000 ) = 44.800.000 lei213 = 404 44.800.000 leiTaxe vamale: 44.800.000 x 10% = 4.480.000 lei213 = 446 4.480.000 leiComision vamal: 44.800.000 x 1% = 448.000 lei213 = 448 448.000 leiChelt. cu transportul: 213 = 404 2.000.000 leiChelt. cu manipularea, montajul si probele tehn. 213 = 404 1.272.000 leiTotal = 53.000.000 lei

5. Intreprinderea deţine un utilaj achiziţionat cu 300.000.000 lei şi a carui durata de viaţa utila este estimata la 15 ani. Care este amortizarea anului 14 ştiind ca intreprinderea utilizeaza metoda SOFTY degresiva?a) 40.000.000 lei;b) 150.000.000 lei;c) 20.000.000 lei;d) 30.000.000 lei;e) 5.000.000Rezolvare:METODA SOFTYPerioada = 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15Cifre atasate = 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1


Total = 120

ANUL COTA AMORTIZAREA15 300.000.000x1/120 2.500.000

14 300.000.000x2/120 5.000.000

13 300.000.000x3/120 7.500.000

12 300.000.000x4/120 10.000.000

11 300.000.000x5/120 12.500.000

10 300.000.000x6/120 15.000.000

9 300.000.000x7/120 17.500.000

8 300.000.000x8/120 20.000.000

7 300.000.000x9/120 22.500.000

6 300.000.000x10/120 25.000.000

5 300.000.000x11/120 27.500.000

4 300.000.000x12/120 30.000.000

3 300.000.000x13/120 32.500.000

2 300.000.000x14/120 35.000.000

6. La 1 ianuarie N-1, intreprinderea a achiziţionat un utilaj al carui cost de achiziţie este de 25.000 u.m. Conducerea intreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 5 ani şi valoarea reziduala la 5.000 u.m. Intreprinderea utilizeaza metoda liniara de amortizare. La sfarşitul exerciţiului N+1, seestimeaza ca durata de utilizare ce corespunde cel mai bine noilor condiţii estede 10 ani iar valoarea reziduala apreciata din perspective unei posibile vanzari la sfarşitul duratei de utilizare este de 3.000 u.m. Intreprinderea trece la metoda degresiva de amortizare, (coeficientul de degresie este 2). Amortizarea aferentaexerciţiului N+2 este de:a) 3.000 u.m.;b) 2.250 u.m.;c) 3.375 u.m.;d) 2.625 u.m.;e) 1.750 u.m.Rezolvare:Cost de achizitie: 25.000Val. reziduala: 5.000Durata: 5aniVA = 25.000 – 5.000 = 20.000


Amortizarea 3 ani = (25.000 – 5.000) / 5 ani x 3 = 12.000A crescut durata de amortizare de la 2 la 7 aniValoarea ramasa = 25.000 – 12.000 = 13.000VA = Valoarea ramasa – Valoarea reziduala = 13.000 – 3.000 = 10.000In N+2: 10.000 x 30% = 3.000

7. Se cunosc urmatoarele informaţii aferente exerciţiului N:Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200 u.m.;Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.;Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165 u.m.;Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.;Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%.TVA datorata a fost integral platita. Sa se determine fluxul net de trezorerie din exploatare.Rezolvare:Cont activ: Si + Rd – Rc = SfCont pasiv: Si + Rc – Rd = SfContul 301: Si = 1.290Sf = 3.090Rd 601 = Rc 301 = 17.970Rd 301 = Sf 301 – Si 301 + Rc 301 = 3.090 – 1.290 + 17.970 = 19.770Rd 301 x 19% = 3.756,3 (contul 4426) % = 401 23.526,3301 19.7704426 526,3Contul 401: Si = 1.500Sf = 3.540Rd 605 = 9.630 % = 401 11.459,7605 9.6304426 1.829,7 % = 401 23.526,3301 19.7704426 3.756,3Rd 401 = Si + Rc – Sf = 1.500 + 34.986 – 3.540 = 32.496 (plati)Contul 411 : Si = 5.850Sf = 7.830Rd = 92.106Rc 411 = Si 411 + Rd 411 – Sf 411 = 5.850 + 92.106 + 7.830 = 90.126 (incasari)411 = % 92.106 707 77.400 4427 14.706Contul 441: Si = 120Sf = 165691 = 441441 = 5121 (platile)Rd 691 = Rc 441 = 330Rd 441 = Si + Rc –Sf = 120 + 330 – 165 = 285 (plati)Contul 421: Si = 2.800Sf = 5.200Rd641 = Rc 421 = 2.400


Rd 421 = Si –Sf + Rc = 2.800 – 5.200 + 2.400 = 0 ( nu s-au facut plati)TVA: 4426 = 5.5864427 = 14.7064424 = 9.120Incasari – Plati = 90.126 -285 – 32.946 – 9.120 = 47.775 (excedent)

8. Se cunosc urmatoarele informaţii (in lei): cheltuieli cu personalul 200.000; plaţi catre salariaţi şi in contul acestora 120.000; venituri din vanzarea marfurilor 300.000 (incasate); cheltuieli cu marfurile vandute 270.000; plaţi catre furnizorii de stocuri 40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit platit 60.000; venituri din cesiunea de imobilizari 270.000 (incasate); plaţi catrefurnizorii de imobilizari 40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizari 300.000; incasari din emisiunea de obligaţiuni 70.000; plaţi din rambursari de credite primite pe termen lung 20.000; incasari din noi emisiuni de acţiuni 130.000; primirea in leasing financiar a unui mijloc de transport a carui valoare justa este de 50.000; lichiditaţi şi echivalente de lichiditaţi la inceputul anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeaza metoda directa) şirespectiv a lichiditaţilor şi echivalentelor de lichiditaţi la sfarşitul anului?(a) 80.000 lei şi respectiv 500.000 lei;(b) -20.000 lei şi respectiv 400.000 lei;(c) 80.000 lei şi respectiv 550.000 lei;(d) -390.000 lei şi respectiv 30.000 lei;(e) 490.000 lei şi respectiv 500.000 lei.Rezolvare:Incasari: 300.000- 120.000- 40.000- 60.00080.000Plati: 80.000+ 10.000+ 270.000- 40.000+ 70.000- 20.000+ 130.000500.000

9. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de marfuri:(a) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus;(b) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;(c) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare din finanţare cu semnul plus;(d) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare din investiţii cu semnul minus;(e) nu afecteaza fluxul de trezorerie.

10. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de catre locatar:(a) afecteaza fluxul de trezorerie din finanţare cu semnul minus;(b) nu afecteaza fluxul de trezorerie al locatarului;(c) afecteaza fluxul de trezorerie din investiţii cu semnul plus;(d) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;(e) se evidenţiaza distinct la sfarşitul tabloului fluxurilor de trezorerie deoareceoperaţia este aferenta gestiunii trezoreriei.


11. La 31.12.N, societatea M achiziţioneaza 25% din acţiunile societaţii A la costul de 50.000 u.m. La data achiziţiei capitalurile proprii ale societaţii F au o valoare de 120.000 u.m. Cu ocazia achiziţiei se identifica un plus de valoare pentru un teren de 10.000 u.m. Plusul de valoare identificat genereaza diferenţe temporare impozabile (deoarece valoarea contabila a terenului este cu 10.000u.m. mai mare decat baza sa fiscala) şi implicit o datorie de impozit amanat de 16% x 10.000 = 1.600 u.m.Fondul comercial rezultat in urma achiziţiei este de:(a) 17.900 u.m.;(b) 18.000 u.m.;(c) 20.000 u.m.;(d) 30.000 u.m.;(e) 2.100 u.m.

12. Care din urmatoarele afirmaţii este adevarata? Sunt parţi legate ale unei entitaţi:Conform IAS 24(1) o societate asociata a acesteia;(2) un individ care face parte din managementul-cheie al societaţii;(3) membrii apropiaţi ai familiei oricarei parţi legate;(4) un creditor comercial al entitaţii;(5) salariaţii entitaţii;(6) clienţii entitaţii.(a) 1 + 2 + 3;(b) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6;(c) 1 + 3 + 5 + 6;(d) 5 + 6;(e) 4 + 5.

13. Care din urmatoarele afirmaţii este adevarata?(a) o societate care deţine acţiuni intr-o entitate este parte legata a acesteia;(b) tranzacţiile cu parţile legate fac obiectul publicarii conform IAS 24 doar daca sunt oneroase;(c) compensaţiile acordate salariaţilor care fac obiectul publicarii conform IAS 24 exclud plaţile pe baza de acţiuni;(d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare şi operaţionale pentru a obţine beneficii din activitaţile acesteia;(e) o societate exercita controlul exclusiv asupra alteia daca deţine peste 20% din drepturile de vot.

14. Societatea Alfa plateşte unei societaţi deţinute de unul din directoriun comision pentru servicii de consultanţa.Care este varianta corecta conform IAS 24?(a) aceasta informaţie poate fi ignorata;(b) informaţia ar trebui publicata in note doar daca nu s-a realizat in condiţii de piaţa normale;(c) informaţia trebuie publicata in note oferind detalii referitoare la societate şi la tranzacţie;(d) societatea directorului nu este parte legata;(e) chiar daca firma directorului este parte legata prestarea de servicii nu face obiectul publicarii.

15. Societatea Alfa achiziţioneaza utilaje de la societatea Beta. Societaţile nu fac parte din acelaşi grup, dar societaţile lor mama au acelaşi acţionar majoritar. Care este varianta corecta conform IAS 24?(a) cele doua societaţi nu sunt parţi legate pentru ca nu au aceeaşi societatemama;


(b) cele doua societaţi sunt parţi legate pentru ca se afla sub controlul comun al acţionarului majoritar;(c) tranzacţia face obiectul publicarii doar daca nu s-a realizat in condiţii normale;(d) achiziţiile de utilaje de la o parte legata nu fac obiectul publicarii conform IAS 24;(e) achiziţiile de utilaje de la o parte legata fac obiectul publicarii doar daca nu au fost decontate dupa 3 ani.

16. Managerul societaţii M este acţionarul majoritar al societaţii T, client important pentru M. Care din urmatoarele afirmaţii este adevarata?(a) tranzacţiile cu clientul T nu fac obiectul publicarii;(b) tranzacţiile cu T sunt publicate doar daca nu se desfaşoara in condiţii normale;(c) clientul T nu este o parte legata pentru societatea M;(d) societatea T este parte legata a societaţii M deoarece este un client important;(e) societatea T este parte legata a societaţii M deoarece este controlata de un manager-cheie al acesteia.

17. Societatea A şi societatea B exercita un control comun asupra societaţii C (societatea C este entitate de tip joint venture). Societatea A vinde marfuri societaţii B in valoare de 7 mil. lei şi societaţii C in valoare de 6 mil. lei. La sfarşitul exerciţiului societatea A are o creanţa faţa de societatea B in valoare de 6 mil. lei şi faţa de societatea C in valoare de 2 mil. lei. Care din urmatoarele afirmaţii este adevarata?(a) societatea B este parte legata a societaţii A;(b) societatea A este obligata sa publice in situaţiile sale financiare detaliile tranzacţiilor cu societatea B;(c) societatea A este obligata sa publice in situaţiile sale financiare detaliile tranzacţiilor cu societaţile B şi C;(d) societatea C este o parte legata a societaţii A. Prin urmare, societatea A trebuie sa publice in situaţiile sale financiare cel puţin suma tranzacţiei (de 6 mld. lei), termenii in care aceasta a avut loc şi soldul creanţei faţa de C (de 2 mld. lei);(e) societaţile B şi C sunt parţi legate ale societaţii A.

18. Domnul Z deţine 70% din acţiunile societaţii Alfa, restul de 30% fiind deţinute de un acţionar minoritar. Alfa deţine 65% din capitalul societaţii Beta. Care din urmatoarele afirmaţii este adevarata?(a) domnul Z şi societatea Beta sunt parţi legate ale societaţii Alfa;(b) domnul Z nu este parte legata a societaţii Alfa;(c) doar domnul Z este parte legata a societaţii Alfa;(d) Alfa nu este parte legata a societaţii Beta;(e) Beta nu este parte legata a societaţii Alfa.


FISCALITATE


A.Impozite directe1.Impozitul pe profit1.Prezentati platitorii impozitului pe profit , precizand in cadrul fiecarei categorii sfera decuprindere a impozitului.RASPUNS:ContribuabiliSunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele perso ane(contribuabili ):- persoanele juridice romane;- persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;- persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania,intr-o asociere fara personalitate juridical;- persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;- persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane,pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica.(in acest caz impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza,se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.Sfera de cuprindere a impozituluiImpozitul pe profit se aplică după cum urmează:a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atat din Romania, cat şi din străinătate;b) in cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediupermanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;c) in cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate in Romania intr-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;d) in cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau in legătură cu proprietăţi imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică romană, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizează venituriatat in Romania, cat şi in străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părţii din profitulimpozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

2.Precizati in ce conditii datoreaza organizatiile non-profit, impozit pe profit si cum se determina acesta.RASPUNS:Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plataimpozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate pană la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevăzută la alin. (2). Organizaţiile prevăzute in prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevăzute la alin. (2) sau in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, după caz.Conform codului fiscal ,organizatiile non profit sunt scutite de plata impozitului pe profit pentruurmatoarele tipuri de venituri:a) cotizaţiile şi taxele de inscriere ale membrilor;


b) contribuţiile băneşti sau in natură ale membrilor şi simpatizanţilor;c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislaţiei in vigoare;d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şidemonstraţii sportive;e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;f) dividendele şi dobanzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutiteg) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;h) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;i) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxă departicipare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutuluiacestora;j) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizaţiilornonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economică;k) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, invăţămantului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.l)sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut donaţia/sponsorizarea, potrivitlegii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizaţiile nonprofit, in anul curent sau in anii următori, pentru realizarea scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului,după caz;m) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decat cele care sunt utilizate in activitatea economică;n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III.Pentru altfel de venituri decat cele precizate mai sus si pentru venituri din activitati economice maimari de 15.000 euro sau care depasesc cota de 10% din veniturile scutite, organizatiile non-profitdatoreaza impozit pe profit care se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra partii din profituluiimpozabil realizat din asfel de venituri-(pentru veniturile ce depasesc aceste limite)

3.Prezentati cum se detemina impozitul pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazine si venituri din activitatea unui bar de noapte.RASPUNS:Pentru activitatea barului de noapte se stabileste profitul separat ,se calculeaza impozitul prin aplicarea cotei de 16% si se compara cu valoarea de 5% x venituri din actv.bar de noapte.Impozitul datorat (bar) nu poate fi mai de 5% din valoarea veniturilor din actv.barului de noapte.Daca este mai mic atunci impozitul datorat pentru profitul relizat de bar va fie egal cu 5% din valoarea veniturilor rezultate din actv.barului de noapte.Pentru activitatea de comercializare a produselor alimentare se datoreaza 16% din valoarea profitului realizat de magazine.

4.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similarecheltuielilor in vederea deteminarii impozitului pe profit.Exemple.RASPUNS: Exemple de elemente similare veniturilor:- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5.1) din Codul fiscal;- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.


Exemple de elemente similare cheltuielilor:- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale;- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil."

5.Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile,indiferent de contextul in care se efectueaza.RASPUNS:Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentanddiferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite instrăinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă in numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;b) dobanzile/majorările de intarziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de intarziere datorate cătreautorităţile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri.c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, in condiţiile stabilite prin norme;

6.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.RASPUNS:a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalulveniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;b) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pană la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate in administrarea contribuabililor; grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate in cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă pană la internarea intr-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentand: tichete de creşă acordate de angajator in conformitate cu legislaţia in vigoare, cadouri in bani sau in natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri in bani sau in natură acordate


salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi in gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări in Romania şi in străinătate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;

7.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductibile cheltuielile cu serviciile demanagement,consultanta,asistenta sau alte prestari de servicii.RASPUNS:Conditiile care trebuie indeplinite sunt:- contribuabilii sa poata justifica necesitatea prestarii acestor cheltuieli in scopul activitatilordesfasurate;- trebuie sa existe contracte incheiate pentru desfasurarea acestor servicii;

8.Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.RASPUNS:Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli indeplineşte cumulativ următoarele condiţii:1. este in limita a 3 la mie din cifra de afaceri;2. nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.In limitele respective se incadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, inscopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documentespecifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, aburselor de specializare, a participării la congrese internaţionale;

9.Precizati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile.RASPUNS:Art.231) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determină ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului şi sfarşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se inţelege totalul creditelor şi imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.2) In condiţiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile şi cupierderea netă din diferenţele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reportează in perioadaurmătoare, in condiţiile alin. (1), pană la deductibilitatea integrală a acestora.4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului articol-SUNT DEDEDUCTIBILE INTEGRAL5) In cazul imprumuturilor obţinute de la alte entităţi, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), dobanzile deductibile sunt limitate la:


a) nivelul ratei dobanzii de referinţă a Băncii Naţionale a Romaniei, corespunzătoare ultimei luni dintrimestru, pentru imprumuturile in lei; şib) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valută. Acest nivel al ratei dobanzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valută se actualizează prin hotărare a Guvernului.6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2)8) In cazul unei persoane juridice străine care işi desfăşoară activitatea printr-un sediu permanent inRomania, prevederile prezentului articol se aplică prin luarea in considerare a capitalului propriu.

10.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijloc fix pentru a putea fi deductibilaamortizarea fiscala.RASPUNS:ART. 24(1) Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau imbunătăţiriimijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor prezentului articol.(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care indeplineşte cumulativ următoarelecondiţii:a) este deţinut şi utilizat in producţia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat terţilor sau in scopuri administrative;b) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilită prin hotărare a Guvernului;(1800 RON)c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.Pentru imobilizările corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formează un singur corp, lotsau set, la determinarea amortizării se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentrucomponentele care intră in structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă in parte.

11.Ce reprezinta valoarea fiscala a unui mijloc fix.In cazul in care se vinde la un pret mai mic decat valoarea ramasa neamortizata fiscal,aceasta este deductibila la determinarea impozitului pe profit?RASPUNS:ART.7(33)Valoarea fiscală reprezintă pentru mijloace fixe amortizabile şi terenuri - costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării in patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz. In valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit legii.ART.24(15)(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua in calculamortizarea contabilă. Caştigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din funcţiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilă evidenţiată in sold la data de 31 decembrie 2003 amortizarea se calculează in baza valorii rămase neamortizate, pe durata normală de utilizare rămasă, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pană la această dată.Prin valoarea fiscala ramasa neamortizata, în cazul mijloacelor fixe amortizabile vândute, se întelege diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si valoarea amortizarii fiscale, din care se scad sumele rezultate în urma valorificarii acestora.


Valoarea rãmasã neamortizatã, în cazul mijloacelor fixe amortizabile vândute, este deductibilã la calculul profitului impozabil în situaþia în care acestea sunt valorificate prin unitãþi specializate sau prin licitaþie organizatã potrivit legii.12.Care este regimul fiscal din punctual de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare?RASPUNS:ART.21.3(n) cheltuielile de funcţionare, intreţinere şi reparaţii, exclusiv cele privind combustibilul,aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.

13.Prezentati regimul deductibilitatii in cazul provizioanelor.RASPUNS:ART. 22(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitatecu prezentul articol, astfel:b) provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor;c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25%incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, inregistrate de către contribuabili, altele decat cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care indeplinesc cumulativ următoarele condiţii:1. sunt inregistrate după data de 1 ianuarie 2004;2. sunt neincasate intr-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;3. nu sunt garantate de altă persoană;4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare şi funcţionare, de către instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general ţinut de Banca Naţională a României, precum şi provizioanele specifice constituite de alte persoane juridicesimilare;i) provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit reglementărilorComisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;j) provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor,inregistrate de către contribuabili, altele decat cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care indeplinesccumulativ următoarele condiţii:1. sunt inregistrate după data de 1 ianuarie 2007;2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere afalimentului, pe baza hotărarii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;3. nu sunt garantate de altă persoană;4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.k) provizioanele pentru inchiderea şi urmărirea postinchidere a depozitelor de deşeuri, constituite decontribuabilii care desfăşoară activităţi de depozitare a deşeurilor, potrivit legii, in limita sumei stabilite prin proiectul pentru inchiderea şi urmărirea postinchidere a depozitului, corespunzătoare cotei-părţi din tarifele de depozitare percepute.l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea cheltuielilor deintreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor deintreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Romană.2) Contribuabilii autorizaţi să desfăşoare activitate in domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt obligaţi să inregistreze in evidenţa contabilă şi să deducă provizoane pentru refacerea terenurilor


afectate şi pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare, pe toată durata de funcţionare a exploatării zăcămintelor naturale.(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfăşoară operaţiuni petroliere in perimetre marine ceinclud zone cu adancime de apă mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor, precum şi pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicată asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile inregistrate, pe toată perioada exploatării petroliere.(4) Regia Autonomă "Administraţia Romană a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA constituietrimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenţa dintre veniturile din exploatarerealizate efectiv din activitatea de rută aeriană şi costurile efective ale activităţii de rută aeriană, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depăşesc tarifele stabilite anual deEUROCONTROL.(5) Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă se include în veniturile impozabile, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplică dacă un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervă în legătură cu o divizare saufuziune, reglementările acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervă.Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după caz.(ordonanta de urgenta 34/11.04.2009)8)Provizioanele constituite pentru creanţele asupra clienţilor, inregistrate de către contribuabili inainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile in limitele prevăzute la alin. (1) lit. c), in situaţia in care creanţele respective indeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) nu sunt garantate de altă persoană;b) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;c) au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;d) creanţa este deţinută asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisă procedurafalimentului, pe baza hotărarii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanţa respectivă.

14.Prezentati care este regimul pierderilor fiscale in cazul impozitului pe profit.RASPUNS:ART. 26(1) Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturileimpozabile obţinute in următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordineainregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale invigoare din anul inregistrării acestora.5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscală anuală realizată începând cu anul 2009, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.(2) Pierderea fiscală inregistrată de contribuabilii care işi incetează existenţa prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-infiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite, după caz.


(3) In cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică luandu-se in considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.(4) Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin.(1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul deimpozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, după caz.

15.Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?RASPUNS:Credit fiscalART. 31(1) Dacă o persoană juridică romană obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediupermanent sau venituri supuse impozitului cu reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atat inRomania cat şi in statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prinreţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivitprevederilor prezentului titlu.(2) Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin intr-un an fiscal nu poate depăşi impozitulpe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 alin. (1)(16%) la profitul impozabil obţinut in statul străin, determinat in conformitate cu regulile prevăzute in prezentul titlu sau la venitul obţinut din statul străin.(3) Impozitul plătit unui stat străin este dedus, numai dacă persoana juridică romană prezintădocumentaţia corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin.

16.Care sunt termenele de plata in cazul impozitului pe profit?RASPUNS:Plata impozituluiART. 34(1) Plata impozitului se face astfel:a) contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice romane, şi sucursalele din Romania ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate. Termenul pană la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 35 alin. (1);(15 APRILIEINCLUSIV/DECLARATIA 101)b) contribuabilii, alţii decat cei prevăzuţi la lit. a), au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial pană la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul, dacă in prezentul articol nu se prevede altfel. Incepand cu anul 2010, aceşti contribuabili urmează să aplice sistemul plăţilor anticipate prevăzut pentru contribuabilii menţionaţi la lit. a). (DECLARATIA 100)(2) În cazul asocierilor fără personalitate juridică, impozitul datorat de către contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c) şi e) şi reţinut de către persoana juridică responsabilă se calculează prin aplicarea cotei de impozit asupra părţii din profiturile asocierii, care este atribuibilă fiecărui asociat. Persoana responsabilă are obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial, pană la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii.(3) Contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. d) au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profittrimestrial, pană la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului.(4) Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, pană la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.


(5) Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice,pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, pană la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.(6) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) au obligaţia de a declara şi efectua trimestrial plăţianticipate, in contul impozitului pe profit anual, in sumă de o pătrime din impozitul pe profit datoratpentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anuluianterior), estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţileanticipate, pană la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata.Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate, este impozitul pe profit datorat conform declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fără a lua in calcul plăţile anticipate efectuate in acel an.(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) nou-înfiinţaţi efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul impozitului minim anual aferent primei tranşe de venituri totale, prevăzută la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru perioada impozabilă respectivă.(2200 RON/AN).(8) În cazul contribuabililor care în anul precedent au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar în anul pentru care se calculează şi se efectuează plăţile anticipate nu mai beneficiază de facilităţile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, luându-se în calcul şi impozitul pe profit scutit.10) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. b) plătesc pentru ultimul trimestru o sumă egală cuimpozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal, urmand ca plata finală aimpozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă pană la termenul de depunere a declaraţiei privindimpozitul pe profit prevăzut la art. 35 alin. (1).(11) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. b), care definitivează până la data de 15 februarieînchiderea exerciţiului financiar anterior, depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.(DECLARATIA 101)(12) Persoanele juridice care incetează să existe in cursul anului fiscal au obligaţia să depună, prinexcepţie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul pană la data depunerii situaţiilor financiare la registrul comerţului.(14) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), indicele de inflaţie necesar pentru actualizarea plăţilor anticipate se comunică, prin ordin al ministrului finanţelor publice, pană la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectuează plăţile anticipate.(15) Pentru anul 2009, contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. b) aplică următoarele reguli:a) pentru trimestrul al II-lea se compară impozitul pe profit datorat la sfârşitul trimestrului cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru perioada 1 mai - 30 iunie 2009, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărulde luni aferent perioadei respective;b) pentru trimestrele al III-lea şi al IV-lea se compară impozitul pe profit datorat la sfârşitul fiecărui trimestru cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru trimestrul respectiv, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărul de luni aferent trimestrului respectiv.Alin. (15) al art. 34 a fost introdus de pct. 6 al art. 32, Cap. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 14 aprilie 2009.(17) În situaţia în care contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) au înregistrat în anul 2008 pierdere fiscală, aceştia efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit în sumă de o pătrime din impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3).Alin. (17) al art. 34 a fost introdus de pct. 6 al art. 32, Cap. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 14 aprilie 2009.


(18) Pentru anul 2009, contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) şi alin. (5), pentru definitivarea impozitului pe profit anual, aplică prevederile art. 18 alin. (2) prin compararea impozitului pe profit datorat la sfârşitul anului fiscal cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3)Alin. (18) al art. 34 a fost introdus de pct. 6 al art. 32, Cap. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 14 aprilie 2009.

17.Ce declaratie trebuie depusa anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunttermenele de depunere?ART.35(1) Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 15 aprilie inclusiv a anului următor.(3) Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.

18.Platitorii impozitului pe profit trebuie sa fie inregistrati la organele fiscale.In ce constaintegistrarea?Raspuns:Înregistrarea consta in depunerea declaraţiei de înregistrare fiscala/ declaraţiei de menţiunicod 010 si bifarea casutei corespunzătoare privind luarea in evidenta ca plătitor de impozit pe profitîncepând cu o anumita data. Aceasta declaraţie cuprinde toate datele din vectorul fiscal al entităţii.Vectorul fiscal cuprinde categoriile de obligaţii fiscale de declarare, potrivit legii.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 78, alin 1 lit. b

19.O organizatie nonprofit relizeaza urmatoarele venituri:-venituri din cotizatia membrilor 10.000 lei;-venituri din donatii 30.000 lei;-venituri din relizarea de spectacole 20.000 lei;-venituri din activitati economice 150.000 lei;Cheltuieli:- chelt.aferente veniturilor din activitati neeconomice 40.000 leichelt.aferente actv.economice 60.000 lei;curs schimb 1 euro=4 lei.Sa se determine ipozitul pe profit.Raspuns:Venituri scutite:10000+30000+20000=60000Conform CF organizatia nonprofit datoreaza profit doar pentru profitul din actv.ec.Daca realizeaza venituri din aceste actv.> 15000 euro;15000 eur*4 lei=60000 leiVenit.din actv.ec=150000>60000Regula :Sunt scutite de la plata imp.pe profit. Veniturile din actv.ec.in limita a 15000 eur/annual dar nu mai mult de 10% din ven.neimpozabile.10%venituri scutite=10%*60000=6000Rezulta :Venituri impozabile = 150000-6000=144000150000……………….ch.af.venit.ec 60000144000……………………………….xX= 144000*60000/150000=57600Profit impozabil = 144000-57600=86400Impozit pe profit=16%*86400=13824


20.O soc.comerciala obtine: venituri din comert cu amanuntul ……..110.000 leivenituri din activitatea unui bar de noapte….90.000 leichelt. Af.comert cu amanuntul………….60.000 lei,din care 10.000 lei nedeductibilechelt.af.bar de noapte………………… 30.000 lei,din care 2.000 lei nedeductibile.Se inregistreaza si chelt.generale de administrare …………..4.000 lei.Sa se determine impozitul pe profit.Raspuns:Profitul impozabil=V-CH.-V.neimpozabile+CH.nedeductibileSe impart cheltuielile de administrare:200000…………..4000110000 x90000………………yX=110000*4000/200000=2200Y=90000*4000/200000=1800Pentru bar de noapte:Profit impozabil=90000-30000-1800+2000=6020016%*60200=9632 DAR NU POATE FI MAI MIC DECAT 5% DIN VENITURILEAFERENTE BARULUI DE NOAPTE5%*90000=4500 …………….rezulta impozit pe profit(bar de noapte)=9632Putem calcula dupa o sg.formulaProfitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCT.Profit impozabil=110000+90000-60000-30000-4000+10000+2000Profit im pozabil=118000Impozit pe profit=16%*118000=18880

21.O socitate comerciala inregistreaza in contabilitate la nivelul unui anVenituri totale= 700.000 leiCheltuieli totale=500.000 leiAmortizarea fiscala …….20.000 leiCheltuieli nedeductibile …80.000 lei.Din anul anterior a reportat o pierdere 40.000 lei.Potrivit declaratiei 101,determinati impozitul pe profit de plata.Raspuns.Conform declaratiei 101Pentru anul curent:Profitul/Pierdere= REZULTATUL BRUT-DEDUCERI=700000-500000-20000=180000Total Profit impozabil(inainte de raportarea pierderii)=Profit/Pierdere+cheltuieli nedeductibile=180000+80000=260000Profit impozabil=260000-40000(pierderea repoartata)=220000Impozit pe profit datorat(de plata) =0.16*220000=35200

22.Un platitor de impozit pe profit si TVA inregistreaza in trimestrul I cheltuieli cu protocolulin suma de 10000 lei.Cheltuieli totale …..130000 lei,iar venituri realizate…..300000 lei.Sa se determine impozitul pe profit de plata.Raspuns.-cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;


Profit brut=300000-130000=170000Profit pt.calc.protocol deductibil=170000+10000=180000Chelt.protocol deductibile = 2%*180000=3600Chelt protocol nededctibile=10000-3600=6400Profitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCT=300000-130000+6400=176400Impozit pe profit=16%*174600=27936

23.O societate comerciala inregistrata in scopuri de TVA a inregistrat im anul 200X venituritotale in suma de 900.000 lei,toate impozabile si cheltuieli totale in suma de 600.000 lei.In cadrul cheltuielilor 20.000 lei reprezinta cheltuieli cu impozitul profit platit in cursul anului si 9.000 lei reprez.cheltuieli de protocol.Stabiliti regimul fiscal al cheltuielilor de protocol.Apare vreo influenta a TVA dedusa aferenta cheltuielilor de protocol asupra cheltuielilor in vedereadeterminarii impozitului pe profit.Profit brut= 900000-600000=300000Profit pt.calc.protocol deductibil=300000+20000+9000=329000Chelt.protocol deductibile=2%*329000=6580Chelt protocol nededctibile=9000-6580=2420623=4428 459.804428=4427 (19%*2420)459.80

24.O soc.comerciala achiz.si pune in functiune in luna mai 200X un mijloc fix in valoare de100.000 lei.Durata de amortizare este de 5 ani.Din punct de vedere contabil mijlocul fix esteamortizat liniar,iar din punct de vedere fiscal mijlocu fix este amortizat accelerat.Ce influentaare amortizarea fiscala,precum si contabila asupra profitului impozabil in perioada in careeste amortizat ?Raspuns.Profit impozabil=Vtotale-CH.totale+chelt.cu amortizarea contab.-chelt.cu amortize.fiscalaIn primul anAm.contabila/an=100000/5=20000…….pt.6 luni 20000/2=10000Am.fiscala =50%*100000*6/12=25000Am.contabila nu influenteaza profitul impozabil pe cand amortizarea fiscala este deductibila lacalculul profitului impozabil iar in primul an influenta este foarte mare deoarece avem ca siamortizare fiscala deductibila 25000 fata de amortizarea contabila 10000.

25.O societate comerciala a inregistratVenituri totale……………………………790.000 lei(cifra de afaceri=750.000 lei)Cheltuieli totale…………………………..600.000 lei(din care 10.000 lei impozit pe profit platit in cursul anului)Cheltuieli cu sponsorizarea………………30.000 leiMajorari de intarziere datorate unui ctrl.fiscal…….3.000 leiChelt.cu servicii consultanta pentru care nu exista contract sin u se justifica necesit lor…5.000Sa se determine impozitul pe profit de virat statului.Raspuns.contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:


1. este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;2. nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.3/1000*750000=2250; chelt.cu sponsorizarea=30000>2250 nu se scad din impozitul pe profit sinici nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil.Profitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCT=790000-600000+10000+3000+5000=208000Impozit pe profit(de virat)=16%*208000=33280

26.O soc.comerciala a trimis in luna august in delegatie 5 salariati,fiecare cate 5 zile.Diurnaacordata a fost de 80 lei/zi/salariat.Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei iar cheltuielile cu cazarea sunt de 5.000 lei.Sa se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile si care estenivelul celor nedeductibile.Raspuns.Chelt.deductiblilitate limitata-suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;Cheltuieli deductibile-cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, effectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;Cheltuilei deductibile cu diurnal legala=2.5*13(diurnal legala)*5 zile*5 sal=812.50Cheltuieli cu diurnal=80*5zile*5 sal=2000Cheltuieli nedeductibile cu diurnal=2000-812.50=1187.50TOTAL chelt deductibile=chelt.diuna dedeuct.+chelt.transp+chelt.cazare=812.50+1500+5000=7312.50TOTAL chelt nedeductibile =1187.50

28.Un ag.ec. prezinta in anul 2009,cf.datelor din bilant urmatoare situatie:- capitaluri proprii la inceputul anului 20.000 lei;- capitaluri proprii la sfarsitul trimestrului I 21.000 lei;- capital imprumutat cu scadenta mai mare de 1 an la inceputul anului 50.000 lei;- capital imprumutat cu scadenta mai mare de 1 an la sfarsitul primului trimestru 100.000 lei;Pe 1 februarie a contractat un imprumut de la o banca in valoare de 20.000 lei pe 2 ani,cu o rata anuala a dobanzii de 25%(dob.fiind platibila lunar,iar imprumutul ramburasabil lascadenta).Tot pe 1 februarie a contactat un imprumut de la un actionar in suma de 30.000 lei,pe 3 ani,rata dobanzii 20%( dob.fiind platibila lunar,iar imprumutul ramburasabil lascadenta).Rata de referinta a BNR pentru martie este de 10%.Sa se analizeze deductibilitateacheltuielilor cu dobanzile.Raspuns:Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitaluluieste mai mic sau egal cu trei.Grad de indatorare= Capital.imprumutat mediu/Capital propriu mediuCapital propriu mediu(trim)=20000+21000/2=20500Capital imprumutat mediu=50000+100000/2=75000Grad de indatorare=75000/20500=3.65>3 deci cheltuielile cu dobanda nu sunt deductibile sin use reporteaza pe urmatorii ani.

29.O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an venituri in suma de560.000 lei din care 1000 lei venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat


deducere.(sunt neimpozabile)Cheltuielile inregistrate sunt:-cheltuieli cu servicii prestate la terti 10.000 lei(exista contracte incheiate,se justifica necesitatealor si sunt documente care sa ateste prestarea lor efectiva)….DEDUCTIBILE- cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile 250.000 lei…. DEDUCTIBILE- cheltuieli cu stocurile materiale constatate lipsa in gestiune,neimputabile 500 lei…NEDEDUCTIBILE- cheltuieli cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor:180 lei/6 zile stiind ca limitamaxima pentru acest gen de chelt.pt.institutii publice este de 13 lei/zi;DEDUCTIBILELIMITAT LA 2.5X13X6 zile=195 lei………cei 180 lei sunt deductibili-cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei,din care 50.000 lei este fondul de salarii si diferentasunt contributii aferente fondului de salarii;DEDUCTIBILE-cheltuieli sociale reprezentand cv biletelor de tratament acordate gratuity salariatilor 3000 lei;…….DEDUCTIBILE ..LIMITAT 2%XCHELT.CU SALARIILE…2%*50000=1000//2000nedeductibile- cheltuilei de protocol 2400 lei;-cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;-chletuieli cu publicitatea 1200 lei…..DEDUCTIBILE-cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei;NEDEDUCTIBILASa se calculeze impozitul pe profit datorat pentrul intregul an.RASPUNS:Profit brut= 560000-(10000+250000+500+180+63500+3000+2400+1200+4000)=225220Profit pt.calc.protocol deductibil=225220-1000(v.neimp)+2400+4000=230620Chelt.protocol deductibile=2%*230620=4612.40……2400chelt.protocol deductibileProfitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCTProfitul impozabil=560000-334780-1000+500+2000(chelt.soc neded)+4000 =230720Impozit pe profit=16%*230720=36915.20

30.O socitate pe actiuni platitoare de impozit pe profit,ale carei actiuni sunt detinute deAA(persoana fizica)in proportie de 70% si de BB(persoana fizica)30% realizeaza in exercitiulfinanciar 2008 venituri totale de 500.000 lei,din care venituri neimpozabile 20000 lei,respectivecheltuieli totale de 400.000,din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei.Care este impozitul peprofit platit de societate si dividendele incasate de fiecare dintre cei doi actionari,tinand cont ca 60% din rezultat este repartizat acestora.RASPUNS:Profitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCT=500000-400000-20000+30000 =110000Impozit pe profit=16%*110000=17600Profit net=110000-17600=92400Profit de repartizat=60%*92400=55400AA……. …..70%*55400=38780BB…… ….. 30%*55400=16620ART. 67*)(1) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora.Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare aimpozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în


care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv.AA..PRIMESTE 38780-16%*38780=38780-6204.80=32575.20BB..PRIMESTE 16620-16%*16620=16620-2659.20=13960.80

31.O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează în anul 200X venituri în sumă de175.000 lei (reprezentând în totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt următoarele:- cheltuieli cu materiile prime şi materialele 35000 lei;- cheltuieli de personal 10000 lei;- cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei;- cheltuieli cu provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor 15000 lei;- cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei;- che l t u i e l i f ă cu t e î n f avoa rea a soc i a ţ i l o r 1200 l e i ( cu ch i r i a spa ţ i i l o r puse l a d i spoz i ţ i a acestora);- cheltuieli cu amortizarea contabilă a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscală este23.000 lei;- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 leiSă se calculeze impozitul pe profit datorat lşa nivelul anului şi diferenţa de virat statului. R e z o l v a r e : Venituri totale =175.000 leiC h e l t u i e l i t o t a l e = 35.000+10.000+3.000+15.000+1500+1.200+20.000+2.500=88.200 leiCheltuieli nedeductibile = 3.000+1.200+2.500 = 6.700 lei.Rezultat contabil = venituri totale -cheltuieli totale =175.000-88200 = 86.800 leiRezultat fiscal = venituei totali -cheltuieli totale – veniturineimpozabile +cheltuielinedeductibile +amortizre contabila-amortizare fiscala ==175000-88200 +6700 +20000-23000 = 90500leiRezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferenta t empora l a impozab i l a de 3000 l e i => da to r i e p r i v ind impoz i t u l amanat : 3000 x 16% = 480 leiin contabilitate se face inregistrarea :ch.cu impozite amanate = datorie privind impozite amanate- 480 leiImpoz i t u l pe p ro f i t i na in t ea s cade r i i che l t u i e l i l o r cu sponsorizarea = 90.500 x 16%=14.480Aplicarea limitelor ptr. stabilirea cheltuielilor cu sponsorizareadeductibile fiscal :-3‰ din cifra de afaceri = 525 lei- 20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea ch. desponsorizare = 2896 leiSuma de scazut din impozitul pe profit este de 525 lei .Impoz i t u l pe p ro f i t da to r a t l a n ive lu l anu lu i = 14 .480 – 525 = 13.995 leiDiferenta de virat statului = 13.995 – 3000 = 10.995 lei .

34.O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an venituri in suma de 560.000 lei din care 1.200 lei venituri din dividende de la o persoana juridica romana.Cheltuielile inregistrate sunt:- cheltuieli cu serviciile prestate de terti 11.000 lei (exista contracte incheiate, se justifica necesitatea lor si sunt documente care sa ateste prestarea lor efectiva);- cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 200.000 leicheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa in gestiune, neimputabile 2.500 lei;- cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii si diferenta contributii aferente fondului de salarii;- cheltuieli de protocol 2.400 lei;- cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei.Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentru intregul an.

Răspuns:Ven exploatare =560.000Chelt exploatare = 11.000+200.000+2.500+63.500+2.400+1.200+4.000= 284.600


Rezultat exploatare = 560.000 – 284.600 = 275.400Venituri dividende = 1.200Rezultat = 275.400 – 1.200 = 274.200( 121 + 623+691 ) X 2% = (275.400+2.400+4.000 ) X 2%= 5.636Total cheltuieli nedeductibile ( 602+658+691 ) = 2.500+1.200+4.000= 7.700Baza de calcul a impozitului pe profit = 274.200+ 7.700 =281.900281.900 X 16% = 45.104 560.000 X 3/1000 = 1.680 In declaratia 101 mai scadem 1.200 lei si viram la stat 41.104 – 1.200= 39.904

35. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit şi TVA a realizat venituri totale în valoare de 250.000 lei (din care cifra de afaceri 400.000 lei) şi cheltuieli totale în valoare de 75.000 lei (inclusiv TVA nedeductibil aferent unor cheltuieli nedeductibile). Se cunosc următoarele elemente referitoare la unele venituri şi cheltuieli efectuate: - societatea înregistrează cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei, pe care nu are dreptul să le deducă. Din ele 1000 de lei sunt reluate la venituri. - societatea plăteşte unor salariaţi cursuri de pregătire profesională în sumă de 1.700 lei. - societatea înregisttrează o amortizare contabilă de 4.000 lei şi o amortizare fiscală de 6.000 lei. - achiziţionează dulciuri şi sucuri, reprezentand cheltuieli în sumă de 6.300 lei ce vor fi distribuite clienţilor la întâlnirile de afaceri - societatea acordă o sponsorizare în bani în sumă de 2.000 lei unui student - societatea a înregistrat: 4.000 lei cheltuieli cu amenzi aplicate de Garda Financiară; 1.500 lei cheltuieli cu penalităţi pentru neplata la termen datorate furnizorului de servicii de telefonie, conform contractului încheiat cu acesta. - impozitul pe profit plătit în cursul anului este de 5.000 lei. Cerinţe: a) Identificaţi veniturile impozabile şi veniturile neimpozabile (tip şi sume); b) Identificaţi cheltuielile deductibile şi cheltuielile nedeductibile (tip şi sume); c) Determinaţi impozitul pe profit datorat pentru anul 200X; d) Determinaţi impozitul pe profit de plată pentru anul 200X. Raspuns:a. venituri impozabile = venituri totale – venit neimpozabile(reluări la provizioane) = 400.000 – 1.000 = 399.000b. cheltuieli nedeductibile= chelt.cu proviz+ch.cu amortiz.contab+ch.sponsorizare+ch.garda financiare+ch.cu impozitul pe profit cheltuieli nedeductibile = 3.000+4.000+2.000+4.000+5.000 =18.000 cheltuieli deductibile = cheltuieli totale-cheltuieli nedeductibile cheltuieli deductibile = 75.000 – 18.000 = 57.000 chelt.de protocol deductibile= (399.000-75.000+6.300+5.000) x 2% =6.706c. impozit pe profit datorat = (venituri impozabile – cheltuieli deductibile ) x 16% =( 399.000- 57.000) x 16%= 54.720d. impozit pe profit de plată = impozit pe profit datorat – impozit pe profit plătit- chelt cu sponsorizarea chelt de sponsorizare deductibile: 3/1000 din CA = 3/1000 x 250.000 = 750 20% din impozit pe profit datorat = 20% x 54.720 = 10.944 impozit pe profit de plată = 54.720 – 5.000 – 750 = 48.970


http://chelt.cu/

http://chelt.de/

2.Impozitul pe veniturile realizate de persoane fizice.

1.Precizati care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit si care sunt cotele de impozitare aferente.ART. 41Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunturmătoarele:a) venituri din activităţi independente;b) venituri din salarii;c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;d) venituri din investiţii;e) venituri din pensii;f) venituri din activităţi agricole;g) venituri din premii şi din jocuri de noroc;h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;i) venituri din alte surse;Definirea veniturilor din alte surseART. 78(1) In această categorie se includ, insă nu sunt limitate, următoarele venituri:a) prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, in cadrulunei activităţi pentru o persoană fizică in legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare devenituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;b) caştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intrepărţi cu ocazia tragerilor de amortizare;c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumitebunuri, servicii şi alte drepturi, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă sau in baza unor legi speciale;d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial.e) venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilorcivile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II şi conform opţiunii exercitate de către contribuabil. Opţiunea de impunere a venitului brut se exercită in scris, in momentul incheierii fiecărei/fiecărui convenţii/contract civil şi este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activităţii desfăşurate pe baza acestei/acestui convenţii/contract.Cotele de impozitareART. 43(1) Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:a) activităţi independente;b) salarii;c) cedarea folosinţei bunurilor;d) investiţii;e) pensii;f) activităţi agricole;g) premii;h) alte surse.(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile devenituri cuprinse in titlul III.ART. 77^1


(1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobandite intr-un termen de pană la 3 ani inclusiv:- 3% pană la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o dată mai mare de 3 ani:- 2% pană la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.(2) Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează in următoarele cazuri:a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prinreconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie intre rude şi afini pană la gradul al III-lea inclusiv, precum şi intre soţi.(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizării procedurii succesorale in termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care nu depăşeşte cuantumul de 10.000 lei şi cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 10.000 lei inclusiv. Venitul net se calculează la nivelulcâştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor.(4) Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 600 lei, realizate de contribuabil:a) pentru fiecare premiu;b) pentru câştigurile din jocuri de noroc, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.ART. 77Veniturile sub formă de premii se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.(4) În cazul contribuabililor care realizează venituri băneşti din agricultură, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vândute către unităţi specializate pentru colectare, unităţi deprocesare industrială sau către alte unităţi pentru utilizare ca atare, impozitul se calculează prin reţinere la sursă prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, începând cu data de 1 ianuarie 2009, impozitul fiind final.ART. 69Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică.(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.a) câştigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se impune cu o cotă de 1%;1. prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii;2. prin aplicarea cotei de 1% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor


de participare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mare de 365 de zile de la data dobândirii;c) câştigul din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, se impune cu ocotă de 1% la fiecare tranzacţie, impozitul reţinut constituind plată anticipată în contul impozitului anual datorat.2^1) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la termen şi/sau instrumentele de economisire realizate începând cu data de 1 ianuarie 2009 inclusiv sunt venituri neimpozabile.(4) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate din deţinerea şi tranzacţionarea titlurilor de stat şi/sau a obligaţiunilor emise de către unităţile administrativ-teritoriale.

3.Mentionati 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfasurarea uneiactivitati economice cu deductibilitate limitata la determinarea venitului net in sistem real.RASPUNS:5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burseprivate, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza decalcul determinată conform alin. (6);b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calculdeterminată conform alin. (6);d) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote depână la 2% la fondul de salarii realizat anual;(6) Baza de calcul se determină ca diferenţă între venitul brut şicheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat,pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiileplătite la asociaţiile profesionale.

4.In cazul in care o persoana fizica autorizata este impusa pe baza normelor de venit,cum sedetermina venitul net annual in cazul in care activitatea nu se desfasoara tot anul(pers.fizicaprezinta organelor fiscale o foaie de internare in spital pentru un numar de zile) si persoanafizica desfasoara 2 activitati fiecare cu norma ei de venit.RASPUNS:In cazul impozitarii cu norma de venit ,nu conteaza venitul efectiv realizat si cheltuielile ci doarnorma anuala care se impoziteaza cu 16%.Norma se reduce proportional cu timpul nelucrat dovedit cu acte.

5.Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare in cazul veniturilor din drepturi deproprietate intelectuala,in cazul in care venitul net nu se determina in sistem real.(2) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducereadin venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25%asupra venitului brut.

7.Prezentati deducerile personale in cazul impozitului pe salarii.RASPUNS:Deducere personalăART. 56(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul


net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.(2) Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pană la10.000.000 lei inclusiv, astfel:- pentru contribuabilii care nu au persoane in intreţinere - 2.500.000 lei;- pentru contribuabilii care au o persoană in intreţinere - 3.500.000 lei;- pentru contribuabilii care au două persoane in intreţinere - 4.500.000 lei;- pentru contribuabilii care au trei persoane in intreţinere - 5.500.000 lei;- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intreţinere - 6.500.000 lei.Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 10.000.001 lei şi30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu seacordă deducerea personală*).(3) Persoana in intreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia pană la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 2.500.000 lei lunar.(4) In cazul in care o persoană este intreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentand deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform inţelegerii intre părţi.(5) Copiii minori, in varstă de pană la 18 ani impliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi intreţinuţi.(6) Suma reprezentand deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate in intreţinereacontribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal in care acestea au fost intreţinute.Perioada se rotunjeşte la luni intregi in favoarea contribuabilului.(7) Nu sunt considerate persoane aflate in intreţinere:a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice in suprafaţă de peste 10.000 mp in zonelecolinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 in zonele montane;b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şizarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri şi/sau in sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.(8) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis inmisiune permanentă in străinătate, potrivit legii.

8.Care este diferenta intre impozitarea salariului la locul principal de munca comparative cu alt loc de munca.RASPUNS.(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

10.Prezentati modul de determinare a impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor in anul 2009 si 2010.In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, câştigurile realizate de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, sunt venituri neimpozabile. Câştigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, realizate începând cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor prevăzute la alin. (3) lit. a).(3) Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează astfel:


a) câştigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se impune cu o cotă de 1%, impozitul reţinut constituind plată anticipată în contul impozitului anual datorat. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului reprezentând plata anticipată revine intermediarilor, societăţilor de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii sau altor plătitori de venit, după caz, la fiecare tranzacţie. Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru tranzacţiile din anul fiscal contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul realizat, pe baza căreia organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat, şi emite o decizie de impunere anuală, luându-se în calcul şi impozitul reţinutla sursă, reprezentând plată anticipată. Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent astfel:1. prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie2007, într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii;2. prin aplicarea cotei de 1% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mare de 365 de zile de la data dobândirii;

11.Cum se determina impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice prin instrainareapropritatilor imobiliare din patrimonial personal in cazul in care imobilul este detinut incoproprietate(60%-40%)de doua persoane fizice.ART. 85Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute in comun, esteconsiderat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi deţinători legali, inscrişi intr-undocument oficial, şi se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care aceştia le deţin in acea proprietate sau in mod egal, in situaţia in care acestea nu se cunosc.

13.Ce este creditul fiscal extern acordat persoanelor fizice?(1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi in decursul aceleiaşi perioadeimpozabile, sunt supuşi impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat şi in străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului plătit in străinătate, denumit in continuare credit fiscal extern, in limitele prevăzute in prezentul articol.(2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt indeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:a) impozitul plătit in străinătate, pentru venitul obţinut in străinătate, a fost efectiv plătit in mod direct de persoana fizică sau de reprezentantul său legal ori prin reţinere la sursă de către plătitorul venitului.Plata impozitului in străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de:1. autoritatea fiscală a statului străin respectiv;2. angajator, in cazul veniturilor din salarii;3. alt plătitor de venit, pentru alte categorii de venituri;b) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 41.(3) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit in străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decat partea de impozit pe venit datorat in Romania, aferentă venitului impozabil din străinătate, in situaţia in care contribuabilul in cauză obţine venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ţară şi pe fiecare natură de venit.


14.Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?(3) Pierderea fiscală anuală inregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole se reportează şi se completează cu venituri obţinute din aceeaşi sursă de venit din următorii 5 ani fiscali.(3^1) Pierderile provenind din străinătate se reportează şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în următorii 5 ani fiscali.4) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:a) reportul se efectuează cronologic, in funcţie de vechimea pierderii, in următorii 5 ani consecutivi;b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierderedefinitivă a contribuabilului.

15.Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor?Plăţi anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilorART. 63Un contribuabil care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe parcursul unui an, cuexcepţia veniturilor din arendare, datorează plăţi anticipate in contul impozitului pe venit către bugetul de stat, conform art. 82.ART. 82(1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendare, precum şi venituri din activităţi agricole sunt obligaţi să efectueze in cursul anului plăţi anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă.(2) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursă de venit, luandu-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. In cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3), contribuabilii au obligaţia efectuării plăţilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul annual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent şi suma reprezentand plăţi anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraţiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai stabilesc plăţi anticipate, venitul net aferent perioadei pană la sfarşitul anului urmand să fie supus impozitării, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendă, se stabilesc de organul fiscal astfel:a) pe baza contractului incheiat intre părţi; saub) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partidă simplă, potrivit opţiunii.In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintăechivalentul in lei al unei sume in valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe bazacursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a Romaniei, din ziua precedentă celei in care se efectuează impunerea.(3) Plăţile anticipate se efectuează in 4 rate egale, pană la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare5) Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat, intoate situaţiile in care a fost depusă o declaraţie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul net din declaraţia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plăţiloranticipate se utilizează cota de impozit de 16%, prevăzută la art. 43 alin. (1)

3.Impozitul pe veniturile microintreprinderilor.


1.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de o socitate comerciala pentru a fi incadrata incategoria microintrprinderilor?ART. 103În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:a) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale;b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul, autorităţile locale şi instituţiile publice.

2.Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile microintrprinderilor?2) Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 103 şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

3.Ce se intampla daca pe parcursul anului veniturile impozabile realizate de o socitate omerciala supusa impoz.pe veniturile microintreprinderilor depasesc cuantumul a 100.000 euro.Ce curs de schimb se ia in calcul?ART. 107^1Prin excepţie de la prevederile art. 109 alin. (2) şi (3), dacă în cursu unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 50% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal, fără posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada următoare de prevederile prezentului titlu. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre limitele prevăzute în acest articol, fără a se datora majorări de întârziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plăţile reprezentând impozitul pe veniturile microîntreprinderilor efectuate în cursul anului fiscal.Cursul de schimb ;LEU/EUR pentru detrminarea echivalentului in euro a veniturilor realizate demicrointreprindere este cel comunicat de BNR pentru ultima zi a fiecarei luni a perioadei careia ii este aferent venitul respectiv.OBSERVATIICota de impozitareART. 107(1) Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este: 2% în anul 2007; 2,5% în anul 2008; 3% în anul 2009.(2) În situaţia în care impozitul datorat de microîntreprinderi este mai mic decât impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), acestea sunt obligate la plata impozitului la nivelul acestei sume.(3) În aplicarea alin. (2), pentru anul 2009 se au în vedere următoarele reguli:a) pentru trimestrul al II-lea se compară impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat la sfârşitul trimestrului cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru perioada 1 mai - 30 iunie 2009, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărul de luni aferent perioadei respective;b) pentru trimestrele al III-lea şi al IV-lea se compară impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat la sfârşitul fiecărui trimestru cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru trimestrul respectiv, prin împărţirea


impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărul de luni aferent trimestrului respectiv.


EVALUARE

1. Evaluarea economică şi financiară a unei întreprinderi se face pe baza:B bilanţului economic

2. Care din următoarele categorii de factori fac necesară poziţionarea sistematică a întreprinderii pe piaţă:A factori legaţi de existenţa preţurilor libere

3. Cum se reevaluează stocurile de materii prime din ăntreprinderea supusă evaluării, pe bază de expertiză şi diagnostic:C la preţurile zilei sau, dacă intrările sunt mai rare, la media preţurilor de achiziţiedin cea mai reventă perioadă


4. Ce relaţie există între rata de actualizare şi riscul de ţară:A cu cât riscul de ţară e mai mare, cu atât rata de actualizare e mai mare

5. Ce relaţie există între valoarea întreprinderii şi rata de actualizare:B invers proporţională

6. Estimarea de către experţi a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicaţie:A o percepţie diferită despre riscuri

7. Insuficienţa de amortizarea imobilizărilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptică este inferioară amortizării tehnico-economice) influenţează artificial valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul:B majorării

8. Când se doreşte determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere, se urmăreşte:B corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilă şi valoarea economică a bunurilor

9. Evaluarea economică şi financiară a unei întreprinderi poate fi efectuată:B sistematic, pt o bună gestiune a afacerii

10. Atunci când se determină fluxul de trezorerie, în vederea evaluării unei întreprinderi, profitul net se corectează cu:B amortismentele, variaţia necesarului de fond de rulment şi investiţia de menţinere

11. Creşterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenţează valoarea întreprinderii, în sensul:A reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie

12. Care este valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi care prezintă următorul bilanţ economic: imobilizări 60.000, capital social 70.000, obligaţii 640.000, creanţe 400.000, stocuri 300.000, diferenţe de reevaluare 50.000, profit 10.000, rezerve 10.000, disponibilităţi 20.000:A 140.000

13. Câte variante teoretice sunt pt determinarea capacităţii beneficiare a unei întreprinderi în ce priveşte perioada de referinţă:C 4

14. Evaluările pot fi:A evaluări contabile, evaluări administrative şi evaluări bazate pe expertiză şi diagnostic

15. Obiectivul evaluării economice şi financiare îl reprezintă:B determinarea valorii de piaţă a bunurilor şi întreprinderilor

17. La ce se foloseşte reevaluarea mijloacelor fixe:B să reactualizeze valoarea patrimonială pt privatizare, asociere etc.

18. Care sunt metodele de piaţă de evaluare a terenurilor folosind chiria şi informaţiile de tranzacţionare:A metoda rentei de bază şi a capitalizării rentei de bază


19. Capacitatea beneficiară se referă la:B un beneficiu viitor

20. Activul net corectat prin metoda aditivă se determină după formula:B capitaluri proprii +/- diferenţele din reevaluare

21. Activul net corectat, prin metoda substractivă, se determină după formula:B activul reevaluat corijat – total datorii

22. Care dintre următoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare?A dobânda la împrumutul de stat

23. Rata de actualizare este:A un element al pieţei financiare

24. Care este valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi sau a unui activ:B activul net corijat (corectat)

25. Sinteza diagnosticelor funcţiilor întreprinderilor reprezintă:C o centralizare a concluziilor privind diagnosticele funcţiilor întreprinderii la un moment dat

26. Diagnosticul funcţiei organizării, conducerii şi gestionării personalului urmăreşte examinarea:A structurii întreprinderii

27. Obiectivul diagnosticului funcţiei organizării, conducerii şi gestionării personalului are drept scop:B analiza structurii umane şi a capacităţii sale de a contribui la realizarea obiectivelor şi funcţiilor întreprinderii

28. Obiectivul diagnosticului organizării, conducerii şi gestionării personalului are drept scop:B analiza structurii umane şi a capacităţii sale de a-şi da concursul la realizarea activităţilor întreprinderii

29. Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic şi de exploatare, în cadrul evaluării întreprinderii, are drept scop:C aprecierea în ce măsură mijloacele de producţie materiale răspund nevoilor actuale sau viitoarele ale întreprinderii sau ale achizitorului (cumpărătorului) ei potenţial30. Diagnosticul funcţiei comerciale se află în relaţie de interdependenţă cu diagnosticul:C tuturor funcţiilor întreprinderii

31. Durata de decontare medie a încasării datoriilor clienţilor se face ca raport între:A Soldul la 31 decembrie al contului clienţiRulaj anual creditor al contului clienţi X 365 zile

32. Diagnosticul comercial urmăreşte detrminarea:B pieţei şi a locului ocupat de întereprindere pe această piaţă

33. Goodwill-ul reprezintă:B un plus de valoare recunoscută întreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca sursă elementele intangibile ale acesteia


34. Evaluarea economică şi financiară a întrprinderii se face pe baza:B unei expertize şi diagnostic

35. Elementele de calcul pt a evalua o întreprindere prin rentabilitate sunt:B capacitatea beneficiară, rata de actualizare şi perioada de referinţă

36. Goodwill-ul unei întreprinderi se găseşte înregistrat în bilanţul întreprinderii la închiderea exerciţiuluiB nu

37. Elementele intangibile influenţează valoarea întreprinderii:B prin rentabilitate

38. Bilanţul contabil serveşte ca bază de date pt stabilirea:A activului net contabil

39. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri şi cheltuieli în contul de profit şi pierdere se face:B după natura veniturilor şi cheltuielilor

40. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile în bilanţul contabil se face:B în sumele nete atât în activ, cât şi în pasiv

41. Diagnosticul funcţiei contabile are ca obiectiv:B aprecierea fiabilităţii conturilor anuale

42. Analiza structurii salariaţilor pe niveluri de pregătire, sexe şi vechime în întreprindere relevă anomalii în ceea ce priveşte:A nivelul corespunzător de pregătire a personalului

43. Separarea bunurilor din întreprinderea supusă evaluării se face în funcţie de:C utilitatea exprimată şi măsurată prin gradul de participare la realizarea profiturilor

44. Care este regula (formula) actualizării propriu-zise?1(1+i)nB x = y i rata de capitalizare, de fructificare sau de actualizare

45. Care este de regulă (formula) capitalizării?A x ( 1+i )n = y

46. Tehnicile pt realizarea actualizării sunt:A capitalizarea şi actualizarea propriu-zisă

47. Care din următoarele ajustări aduse profitului din bilanţ, în vederea determinării capacităţii beneficiare a întreprinderii, este inexactă?C corecţii legate de politica de comercializare a întreprinderii


48. În ce constă ajustarea profitului din bilanţ în funcţie de politica de amortizare a întreprinderii:A înlăturarea excesului sau insuficienţei de amortizare49. Următorii factori trebuie avuţi în vedere, atunci când se reevaluează bunurile dintr-o întreprindere, unul din ei fiind eronat:C modul de contabilizare a costurilor

50. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, după reevaluarea bunurilor, prezintă următoarea situaţie patrimonială: capital social 3.000.000, imobilizări 8.000.000, stocuri 20.000.000, creanţe 15.000.000, rezerve 500.000, profit 1.000.000, diferenţe din reevaluare 14.000.000, disponibilităţi 500.000, obligaţii nefinancire 25.000.000, instalaţii luate cu chirie 10.000.000:B 18.500.000

51. Care este valoarea substanţială brută a unei întreprinderi care, după reevaluarea bunurilor, prezintă ur,mătoarea situaţie patrimonială: capital social 3.000.000, imobilizări 8.000.000, stocuri 20.000.000, creanţe 15.000.000, rezerve 500.000, profit 1.000.000, diferenţe din reevaluare 14.000.000, disponibilităţi 500.000, obligaţii nefinanciare 25.000.000, instalaţii luate cu chirie 10.000.000:A 53.500.000

52. Metoda de evaluare „la termen” este recomandabil să fie folosită în cazul:C întreprinderilor aflate în dificulatate, redresabile

53. Dacă se poate determina valoarea patrimonială a unei întreprinderi, care este aceasta, dispunând de următoarele informaţii: capital social 3.000.000, rezerve 10.000.000, alte fonduri proprii 15.000.000, imobilizări necorporale (cheltuieli de înfiinţare) 5.000.000:A da, 23.000.000

54. O instalaţie dată cu chirie influenţează valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi?B nu55. În evaluarea unei întreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilanţul contabil constituie:B punct de pornire în determinarea capacităţii beneficiare a întreprinderii

56. Care din următoarele afirmaţii este inexactă:C creşterea riscurilor legate de politica economică, vamală, fiscală contabilă micşorează rata de actualizare şi, ca atare, micşorează valoarea întreprinderii

57. Metodele combinate de evaluare abordează:B atât patrimoniul, cât şi rentabilitatea

58. Ce semnificaţie are relaţia ANC.i în evaluarea elementelor intangibile ale unei întreprinderi în care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonială a întreprinderii)i = rata de capitalizare:B prag de rentabilitate al întreprinderii59. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bază criteriul principal:B raţionamentul profesional al evaluatorului

60. Evaluarea întreprinderii necesită aplicarea:B cel puţin a doua metode61. Evaluatorul în procesul de evaluare, estimează:


B valoarea

62. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de:B constatările din diagnosticul de evaluare

63. Preţul pieţii pt bunurile care au utilitate pt întreprindere este egal cu:B preţul de cumpărare a unui bun similar sau cu caracteristici similare mai puţin deprecierea

64. Utilitatea bunului în întreprindere se determină în funcţie de:A gradul de participare la realizarea profiturilor

65. Valoarea de lichidare a unui bun este egală cu:B preţul de vânzare posibil de obţinut, mai puţin datoriile care grevează bunul şi cheltuielile ocazionate de lichidare

66. Diagnosticul efectuat de evaluator urmăreşte:B modalitatea de manifestare a funcţiilor întreprinderii şi stabilirea concluziilor

67. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator ţine seama de:A mediul economic exterior întreprinderii şi conduţiile asigurate de întreprindere mediului intern de manifestare a funcţiilor ei

68. Soldul clienţilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei iar rulajul creditul anual al acestora este de 186.150. Care a fost durata în zile a încasării clienţilor:C 30 de zile

69. Se dau următoarele elemente de bilanţ:- total activ = 425.000 mii leicheltuieli constituire = 2.500 mii leicheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei- brevete proprietate = 125.000 mii leiExistă un cumpărător pt o parte din brevete care oferă 75.000 mii leiStabilind bilanţul economic al întreprinderii, bilanţul contabil va fi ajustat (corijat) în minus cu:B 143.000 mii lei

70. Bilanţul economic se prezintă cu un:- activ net corijat de 23.000 mii lei- pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii toatele de 5.000 mii lei.Valoarea patrimonială a întreprinderii va fi de:A 18.000 mii lei

71. Se constată că o hală industrială în valoare rămasă de 145.000 mii lei nu mai are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei în partea periferică a uzinei face posibilă vânzare terenului încă liber de orice sarcină.Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul şi taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei.Pt materialele recuperabile se estimează obţinerea din vânzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei.Stabilind bilanţul economic, cu ce sumă urmează a fi ajustat (corijat) în minus, bilanţul contabil:C 220.000 mii lei


72. Activul net corijat este de 22.000 mii lei, capacitatea beneficiară de 3.000 mii lei iar rata neutră de 20%.Superprofitul va fi de:B minus 1.400 mii lei.

73. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închirit este de 105.000 mii lei iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terţi este de 75.000 mii lei. Valoarea substanţială brută a întreprinderii va fi de:A 455.000 mii lei

74. Capacitatea beneficiară a întreprinderii este de 8.000 mii lei iar dobânda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului etse de 30%. Valoarea întreprinderii, utilizând valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi de:C 26.667 mii lei.

75. Valoarea patrimonială a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiară este de 1.000 mii lei, rata neutră de plasament (i) este de 11% iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazată pe GOODWILL este de:C 8.480 mii lei

76. O întreprindere neredresabilă, cu un activ net pozitiv, intră în lichidare având următoarele date estimative:- active net contabil = 120.000 mii lei- plus valoarea imobilizărilor = 5.000 mii lei- minus valoarea imobilizărilor = 6.000 mii lei(plusul şi minusul sunt estimate a fi rezultate în urma lichidării vânzării imobilizărilor)- cheltuieli de dezafectare şi funcţionare în timpul lichidării = 2.000 mii leiValoarea estimată a trezoreriei disponibilă după lichidare este de:A 117.000 mii lei

77. În câte grupe se pot împărţii metodele de evaluare combinate?B 2

78. Valoarea patrimonială a întreprinderii (ANC) este de 8.000, capaciatatea beneficiară est ede 1.000, rata neutră (i) este de 11%, iar rata de actualizare a supraprofitului este de 25%. Valoarea globală a întreprinderii va fi de:C 8.48079. Reluând informaţiile de la întrebarea 72, precizaţi care este valoarea goodwill-ului aplicând o rată de actualizare de 30%:A -4.666 lei

80. Creşterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenţează valoarea întreprinderii în sensul:A reducerii

81. Ce relaţie există între rata de actualizare şi riscul de ţară?A direct proporţională

82. Explicati necesitatea evaluarii economice si financiare


Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea valorii de piata, a valorii de circulatie abunurilor, activelor si intreprinderilor, el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatial economic al tarii. Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele schimbari semnificative cum sunt: modificari in marimea si strucura capitalului social, modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor, actiuni juridice cu scop patrimonial (succesinui, falimente, partaje), in cazul tranzactiilor comerciale, cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in bilantul contabil nu reflecta valori de piata ci mai degraba valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

83. Explicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui active sau unei intreprinderiOrice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil, auditul financiar – motorul tuturor operatiunilor de evaluare, deoarce in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii accumulate de firma de la infiintare si rezultatele financiare obtinute in ultima periaoda pentru care s-a incheiat.

84. Explicati diferentele dintre prêt si valoarePretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau.

85. Clasificati diferitele tipuri de evaluariDin punct de vedere al utilizatorului evaluarii- evaluari contabile- evaluari administrative- evaluari bazate pe expertiza si diagnosticDin punct de vedere al obiectului evluarii:- evaluari de intreprinderi- evaluari de bunuriDin punctul de vedere al scopului evaluarii:

- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare- evaluari contractuale - evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale

86. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii.Diagnosticul are drept scop- intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;- determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor;- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale.Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajuta


la anticiparea viitorului firmei, la depistarea factorilor de risc si la sabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.

87. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderiiM etoda de evaluare se alege de evaluator in functie de scopul propusDe exemplu metoda patrimoniala abordeaza intreprinderea exclusiv patrimonial, iar in evaluarile effectuate cu scopul stabilirii valorii intreprinderii pentru privatizare nu trebuie utilizate numai metodele patrimoniale ci se folosesc metodele de evaluare combinate sau prin rentabilitate, dupa specificul intreprinderii.

88. Definiti valoarea de piataValoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata dupa un marcheting adecvat.

89. Definiti valoarea justa Valoarea justa reprezinta suma pentru care un active ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.

90.Definiti valoarea actuala a unui bunValoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza a fi generate de derularea normala a activitatii intreprinderii.

91. Valoarea de origineValoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achizitie reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru achizitionarea si punerea bunului sau activului instare de utilizare sau de folosire.

92. VALOAREA DE UTILIZAREReprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevaluarii.

93. Valoarea substantialaReprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause (ex. inchiriate).

94. 3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie reevaluarea- modificari in marimea si structura capitalului social- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)

95. De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii?- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor


- - din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare- Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;- Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.

96.Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului juridicDiagnosticul functiei juridice are ca obiectiv aprecierea modalitatii de manifestare a situatiei juridice si a caracteristicilor acesteia in raport cu mediul exterior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al acesteia.Realizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa contractului, precum si pe cele rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.97.Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului comercialDiagnosticul functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata si locul ocupat de intrepinderea evaluate pe aceasta piata.Mijloacele de realizare a diagnosticului commercial utilizeaza datele si informatiile primite din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate si din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.

98. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatareDiagnosticul tehnic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care in acest ansamblu al mijloacelor de exploatare materiala raspunde nevoilor actuale sau de viitor ale intreprinderii sau ale achizitorului ei potential.Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa la contract precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este cazul datele si concluziile din raportul altuyin profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau favcand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.

99. Obv. si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umaneMij;loacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului, precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este cazul datele si concluziile din raportul altui profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau facand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.

100. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabilAre ca obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiareExaminarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activitatii, echilibrul financair, rentabiliatea si riscurile financiare.Mijloacele de realizare ale diagnosticului contabil- financiar utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, [ervazute in lista anexa la contract si pe cele rezultate din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.

101. rezolvareFR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobiliz.


Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un anNFR = AC – TREZORERIE – DAT SUB UN ANNFR = AC (stoc+creante+ch in avans)- datorii (inclusiv venit in avans)Trezoreria = FR – NFR = + sau –Trezoreria negative poate fi acoperita de credite bancare sau de datorii resstante, fie intrepr este decalata in faliment.Trezoreri = disponibilit- dat finance pe t.s.Bilantul contabil Active imobilizate 165.000 Imobilizari necorporale 15.000 -chelt infiintare 5.000- licente 10.000Imobilizari corporale 150.000- cladiri 50.000- echipamente 100.000Active circulante 510.000- stocuri 200.000- creante 300.000- banci 10.000Obligatii curente 325.000- furnizori 250.000- imprum. bcare 75.000 Activ net curent 185.000Obligatii pe t.l. 75.000Venituri in avans 80.000Provizioane 65.000 Activ net 130.000

Cap soc. 125.000Rezerve 5.000Cap proprii 130.000

Bilantul functional Activ Pasiv

Functia de investitii Imobilizari brute 165.000 130.0000 fd proprii de orig externa

Functia de exploatare NFR 95.000 65.000 fd propr. orig. interna

Functia de trezorerie 10.000 75.000 datorii financ (impr fin) 270.000 270.000

Bilantul financiarACTIV PASIVI Activ imobilizat 165.000 IV Capitaluri permanente 270.0000II Stocuri, creante 500.000 V Datorii nefinanciare 330.000III Disp si alte val mob plasament 10.000 VI Datorii financiare pe term lung 75.000


Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000FR = IV-I = 270.000-165.000 =205T = III-VI = 10 – 75.000=-65.000NFR = II – V = 500.000-330.000=170.000

102 Rolul bilantului in diagnosticul de evaluareBilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

103 Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale intreprinderii functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie – in active si functia de finantare in pasiv.

104. Pasii in determinarea ANC sunt:1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii)2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii;3. Calculul mathematic al activului net corectat.

105. Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt: activul net corectat si capacitatea beneficiara 106.Separarea bunurilor in necesare exploatarii si nenecesare sau in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, exprimata prin gradul de participare la realizarea profiturilor.

107. Criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor in vederea determinarii ANC sunt > deprecierea monetara, modalitatile de amortizare, evolutia preturilor, modalitaile de contabilizare a op si proceselor , utilitate, alti factori depistati cu ocazia diagnosticului care pot antrena distorsiuni importante intre bilantul contabil si cel economic, intre val contabile si cele de circulatie.

108. Metodele de calcul al ANC sunt: metoda substractiva si met. aditiva

109. Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.

110. Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.

111. ANC reprezinta valoarea patrimoniala propriu-zisa sau valoarea intrinseca a intreprinderii.

112 Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

113. Met aditivaCapitaluri Proprii 110.000


Cap social 100.000Rezerve 10.000Profit 55.000 Ch infiintare 15.000ANC 150.000 Met substractivaCladiri 200.000Echipamente 250.000Stocuri 300.000Casa 10.000Banca 150.000 Total active 910.000

Furnizori 400.000Creditori 80.000Imprum 200.000Ven anticip 80.000Oblig 760.000ANC 150.000

114. Rata de actualizareeste rata de rentabilitate utilizata pentr determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit ulterior.

115. Tehnicile de actualizare

- suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in perzent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare X = Y ___1____ (1+i)n- rd (rata deflatata) = i-f (1+f)n

- rata neutra de plasament 1 I _ __1___ An= 1 (1+t)n- actualizarea unei serii de fluxuri constante t

- actualizarea pe baza indicatorului PER

116.Rentabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,--rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.- rata neutra de plasament pe piata financiara - rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc)

117 Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie

118.Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi


Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :KCPR = DIV + (1-d)*π S CPRDIV = dividendul pe actiune distribuitS = cursul bursier al actiunii firmei analizated = rata de distribuire a dividendelor π = profitul net al firemieCPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei

120. Relatia dintre riscuri si rata de actualizareProfiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur.Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate.O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii –timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active.Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si riscul fluxului de numerar.

121.Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor.Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. 122. Explicati Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.

123. Riscuri externe- riscul de tara, riscul monetare, riscul de prêtRiscuri interne - Amplasarea, structura de finantare, dependenta de client, gama de produse, coeficentul de marketing si al titlurilor de participatie ale entitatii

125. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.Metodele de determinare sunt:Activul net coectat poate fi determinat prin doua metode:


Metoda aditivaMetoda substractivaMetoda valorii substantialeAlte metode patrimoniale, sunt:Metoda capitalului permanent necesar exploatarii

126. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea

127. Etapele determinarii capacitatii beneficiare sunt:- studiul rezultatelor trecute- examenul previziunilor- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii beneficiare

128. 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare:– amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala;- stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;- profituri si pierderi exceptionale – se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod systematic in viitor

129. – amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;- se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele nefundamentate

130.- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o satndardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala;131. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare

132.Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individualeDe exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata.

133.Capacitatea beneficiara se poate cacula in una din urmatoarele variante:- ca medie a profituriloe anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor anuale previzionate;- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;- ca medie a profiturilor anuale previzionate;- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.


134. Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt: - rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;- perioada de referinta;

135. Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc.Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei.

136.Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe baza estimarilor de piata la care se adauga primele de risc specifice intreprinderii evaluate.

137. Invers proportionala.

138. Vintrepr=CB/I = 800/0,12=6.666

139. Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de:a) rata neutra de plasament;b) nr. de unitati ,,an” - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n” in care Y reprezinta un nr. de unitati an, 1 - 1__an= (1+t)n t

c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER

PER= Cursul bursier al unei actiuni dividend platit+profit nerepartizat

140.Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea

143. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprindereaCapacitatea beneficiara se exprima de regula cifric, ptin profitul net evaluat, dividende si cash-flows.

144.Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societatilor.Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cjeltuielilor si impozitelor pe imobilizari, dar inaintea dobanzii.


FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:Profit (pierdere) pe an + dobanda pe datoria la terti - economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numeraqr - cheltuieli de capital +/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilorFlux de trezorerie

145. Metoda DCF consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n”, cand se apreciaza ca proprietareul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n” se stabileste cvaloarea reziduala a activului sau a intreprinderii146. Aplicare metodei se face in patru etape:1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosin dsinteza diagnosticelor 2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit intreprinderii; deci o buna viziune, o intelegere a fluxurilor trecute: vanzari, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutraEa poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.

147. Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar

148. Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.

149. Goodwill – este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.

150. In evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata e intreprindere este superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata un capital echivalent cu activul net corijat.In evaluare pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului.


151. Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC.Sp = CB –ANCxi, i= rata neutra de capitalizareInfluenteaza valorea intreprinderii insensul cresterii.

152. Goodwill – este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala.

154. Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare.Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate:- tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;- tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile

155. Metoda practicienilor Valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei val. patrimoniale ANC si a unei prin rentabilitate (CB/i)V= ANC + CB/i 2Sau,V = K1*ANC + K2* CB/i K1+K2

156. Prin metoda remunerarii valorii subsatantiale brute se intelege activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de iontreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.

157. Metoda captalurilor permanente necesare exploatarii consat in determinarea valorii substantiale brute reduse insa din punct de vedere financiar: capitalurile proprii, imprumuturile si asimilatele(inclusive obligatiile financiare pe termen scurt), datoriile de exploatare (obligatiile nefinanciare), fiind destinate sa acopere nevoia de fond de rulment si eventual, partial, imobilizarile.

158. Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.

159.ANC29.000 Imob c+20.000 stocuri+50.000 creante+ 5.000 disponibilit +25.000 oblig nefinanciare – 5.000 impr bancare -75.000

V = ANC + CB –ANCxi


tV1 = 74.000 + 1000-74.000*15% = 74000+ 1000-11100 = 74000- 9017= 64983 1 1,12 (1+0,12)

V5 = 74000-10100/1,7623=74000-5731= 6

160. Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;

161. Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.

162.Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.

163. Disponibilitatile din bilant se evalueaza la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.

164. Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.

165. Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.

166.Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii:a) poate fi redresata;b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;c) urmeaza a fi lichidata. 167.Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelo firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii reliyabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei. Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realiyate corectiile poyitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale şi circulante din bilantul intreprinderii, di care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forţate a activelor întreprinderii.Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezintă suma ce poate fi obţinută în mod rezonabil de vânzarea unei proprietăţi într+un interval de timp prea mic pentru a îndeplini condiţiile din definiţia valorii de piaţa.Dacă însă lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preţuri corespunzătoare unor tranzacţii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaţie este întalnita in cazul lichidarii voite


a întreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etcIn conditiile in care lichidarea nu reprezintă cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza în perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activităţii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizării lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiţii de exploatare ale întreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare.

168. Metoda se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success “ al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen

169. Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre următoarele metode: metoda patrimonială sau metoda activului net, metoda bursieră, metoda bazată pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte şi metoda bazată pe fluxul financiar sau cash-flow.Valoarea globala a societăţii stabilită printr-una dintre metodele menţionate reprezintă valoarea aportului de fuziune al fiecărei societăţi intrate în fuziune. Pe baza acestei valori se stabileşte raportul de schimb.Valorea activului net este egală cu valoarea aportului net numai în cazul în care s-a folosit metoda patrimonială de evaluare globală a societăţii. In cazul în care cele două valori nu sunt egale, la societatea absorbită sau intrată în contopire, diferenţele sunt recunoscute ca elemente de câştiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dacă valoarea aportului net este mai mare decât activul net contabil, diferenţa este recunoscută ca profit. In situaţia inversă diferenţa este recunoscută ca pierdere.Determinarea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale pentru a acoperi capitalul societăţilor comerciale absorbite.In cadrul acestei etape se efctuează:a) determinarea valorii contabile a acţiunilor sau părţilor sociale ale societăţilor comerciale care fuzionează, prin raportarea aportului net la numărul de acţiuni sau de părţi sociale emise.Valoarea contabilă a unei acţiuni-părţi sociale se poate obţine şi prin raportarea activului net contabil la numărul de acţiuni-părţi sociale. b) Stabilirea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei acţiuni ori părţi sociale a societăţii absorbite la valoarea contabilă a unei acţinui sau părţi sociale a societăţii absorbate, raport verificat şi aprobat de experţi.Determinarea numărului de acţiuni sau de părţi sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune:a) determinarea nr. de acţiuni sau de părţi sociale ce trebui emise de societatea comercială care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societăţilor comerciale absorbite la valoare contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale a societăţii comerciale absorbante, fie prin înmulţirea nr. de acţinui-părţi sociale ale societăţii comerciale absorbite cu raportul de schimb;


b) majorarea capitalui social la societatea comercială care absoarbe, prin înmulţirea nr. de acţiuni/părţi sociale care trebuie emise de societatea comercială care absoarbe cu valoarea nominală a unei acţiuni sau a unei părţi sociale de la această societate comercială;c) calcularea primei de fuziune, ca diferenţă între valoarea contabilă a acţiunilor sau a părţilor sociale şi valoarea nominală a acestora.

170. Structura standard a unui raport de evaluare Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, aupra bazelor de evaluare folosite, ametodelor si informatiilro care stau la baza raportului.1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari privind:1.1. Scopul evaluarii1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii2.Prezentarea intreprinderii- numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES, - Scurt istoric> crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc.- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc.3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primitIn cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului.Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor cv 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic4.1.1 obiectiv: aporecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu proprietarii, tertii si cu salariatii.4.12. Constatari: tinand seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista ontracte incheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juried, daca exista contracte de munca individuale si collective, si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii.4.1.3. Concluzii: udpa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc:-oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime;-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor;-punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp;-punctele slabe, deficientele consatate in organizxarea si functionarea entitatii: contarct si sattut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc. 4.2. Diagnosticul commercial4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat ep piat de intreprindere, in present si in viitor42.2. Constataria) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr


b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restantic) se analizeza furnizoriid) se identifica concurenta intreprinderii – actuala si potentialae)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afcerif) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pieteig) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;4.2.3. Concluzii – dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:- oprtunitati- riscuri- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare – dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:-oportunitatilor;-riscurilor;- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente,-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 4.4.Diagnosticul resurselor umane4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii4.4.2. Constatari:a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc.b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de remunerarec) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva., 4.4.3. Concluzii – analizanda datele de mai sus se pot stabili:-oportunitati;-riscuri;- puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii.- puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc.4.5. Diagnosticul financiar contabil4.51. Obiective - stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia;-utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii;


-evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata;-diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite;-utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice;-analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare 4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale,4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma:- oportunitatilor;-riscurilor;-punctelor forte;- punctelor slabe;4.6.Sinteza diagnosticelor evaluariiSe prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe)Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii.5. Bazele lucrarii de evaluareSe vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din contractul incheiat.5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare.5.2. Bibliografie5.3. Factori de risc:5.3.1. Factori de risc extern;5.3.2. Factori de risc intern.5.4. Ipoteze de evaluare:5.4.1. Ipoteze macroeconomice;5.4.2. Ipoteze microeconomice.6.Metode de evaluare aplicateSe vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai jos:6.1. Metode patrimoniale;6.2.Metode prin rentabiliatte;6.3. Metode combinate;6.4. Metode combinate;6.4. Metode bursiere;6.5.Alte metode.

7.Gama de valori, valoarea actiunilor.Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor.8.Cocluziile si opiniile evaluatorului Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare.


171. Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea intreprinderii astfel:- influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale-Influenteaza bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efectuarii evaluarii

172. Modificare apreturilor influenteaza vaoarea interinderii astfel:- rata ed actualizare este influentata cu riscul de prêt;- bilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori juste, de piata care tin seama de preturile pietei

173.Superprofitul = CP-ANC*i = 1.500-10000*10%= 1500-1000=5000

174. V = CB/i=66.666

175. Active totale 150.000

- ch anticipate 10.000- datorii totale 75.000- dif reevaluare 50.000- cap proprii 25.000ANC= 150.000-10.000-75.000= 65.000

176.Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare.

177.Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc.

178.Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii - satbilreau or durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.

179. Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarAe intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in caheltuiala perioadei.

180. Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.


181. Riscul de tara influenteaza val intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscu este mai mare cu atat val intrepr este mai mica.

182. Da, conturile extrabilantiere influenteaza val intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute.

203. Val. care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.

204.Motivele pentru care actionarii ar accepta un prêt de vanzare negativ pentru o intreprindere redresabila (in locul falimentului ) Redresarea presupune infuzie de capital, iar in conditiile in care actionarii nu dispun de capital prefera vanzarea la un prêt sub val justa totusi negociat decat falimentul, caz in are loc vanzarea activelor si plata creditorilor intr-po anumita ordine, actiunarii ramanand cei din urma pe lista.

205. In evaluare nu sunt acceptate principiile contabile in totalitate urmand a se face corectii pe bilantul contabil:Principiul independentei exercittiilorPrincipiul necompensariiPrincipiul intangibilitatii bilantului de deschidere

206. In analiza SWOT aplicabila functiei juridice nu se incadreaza urmatoarele puncte:- relatiile comerciale cu furmizarii traditionali- promovarea prod intrepr- posibilit de imbunatatire a cailor de acces si utilitatilor207. Verificarile relevante pentru diagnosticul res umane- locul de munca anterior- structura si nr, sindicalistilor- calificarea medie a pers de executie

208. Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.Sau Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC.Sp = CB –ANCxi, i= rata neutra de capitalizare

210. Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de:a) rata neutra de plasament;b) nr. de unitati ,,an” - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n” in care Y reprezinta un nr. de unitati an, 1 - 1__an= (1+t)n tc) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER

PER= Cursul bursier al unei actiuni


dividend platit+profit nerepartizat

211. V = CB sau V = CB x 1 I iV = CB x PER unde PER = cursul bursier al unei actiuni Dividend platit + profit nerepartizat

212. Val reziduala inclusa in calculele de cash flow este valoarea actuala a flux de trez dupa sfarsitul per prognozate. Daca se presupune ca intrepr se va vinde , se va fol val scontata a vanzarilor intreprinderii minus costurile aferente.

Vr = Zx CF , Z = un multiplicator sau VR = CFn+1___, CMPC - g

g = rata anuala de crestere a ch flow in per implicitaCFn+1 = ch flow primului an al per implicite

213. Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilize ac met este existenta supraprofitului pe obt unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill.

214.. Metoda considera ca valoarea firmei este determinata de suma ANC (sau val substantiala), si a goodwill, dar determinate printr-o capitalizare a supraprofitului obtinut.

GW= ANC + (CB-ANCi)/t

215.Semnificatia PER Price Earnings Ratio este:- indicator bursier reprez raportul dintre cursul bursier (C) si profitul net pe actiune (PNA) PER =C/PNA sau,

PER = Capitalizarea bursiera/profit net total

PER= Cursul bursier al unei actiuni dividend platit+profit nerepartizatPER ca indicator bursier prezinta anumite valori standard in functie de tipul de activitate si nivelul de risc al intreprinderii.-coefficient multiplicatorPe baza unui PER de referinta, cunoscand profitul previzionat de poate estima val intreprV = PERx profit net din anul t (capacitatea beneficiara)V = PERxprofitxcoef de riscxcoef de lichiditate

216. Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti.

217. Rata de act. nedeflatata include rata inflatiei si se utilize la ctualiz flux. expr. in preturi curente.

218. Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi: PER –ul intrepr din acelasi sector, cotate; capitalizarea bursiera/ANC; durata de acoperire (nr. anilor pt care o


suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni)

219. Goodwill – este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.

220. Met ptr evaluarea terenului in cazul met. patrimoniale sunt:

- met comparatiei directe ( avanzarilor) – prêt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri.- Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si anumite localizari.- Met extractiei – prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului - Met capitalizarii rentei de baza221.Met de evaluarea a constr cand se det ANC- -met patrimoniale bazate pe val de inlocuire- met bazate pe randament (pornind de la chirii pt cladiri si constr de locuit sau de la profit obtinut pt cladirile si constr industriale, comerciale)- met combinate- met val de reconstructie cu coef de corectie si val de achizitie

222. Met pt eval echipamentelorSunt metode ce au scop determinarea val reziduale din mom evaluarii- met propusa de Uniunea Exp Ctb Europeni- Vr = Pc(1+k)Dr/Dt,Pc – prêt de cump1+k factde actualizareDr durata reziduala de functionareDt – durata de viata totala- met de amortizare liniara- Vr = Pc(1+k)(Da-Du)/Da,Da durata de amortizareDu –durata de functionare utilizata- met val reziduale a inverstitiei anualeVr= Inv(1+k)(D-V.inv.)/DInv – suma investita in ecghipamentD - durata de viata normativaV.inv – varsta investitiei

223. La formula de calcul a CMP, se ia in calcul si costul capitalurilor imprumutate. Pentru determinarea costului capitalurilor imprumutate, din punct de vedere fiscal se are in vedere caracteruil deductibil cheltuielilor financiare, din profitul impozabil.Practic formula de calcul a costului cap imprumutate este Kdat fin = Rd(1-π) unde Rd = rata medie a dobanzii, iar π= cota impozitului pe profit.

224. Factorii in functie de care se estimeaza de evaluator coeficientul de depreciere utilizat, in cazul met costului de inlocuire net (CIN), sunt:- uzura economica;


- uzura functionala;- uzura strategica;- uzura utilajelor implicate de reglementarile de mediu.

AUDIT


1.Exprimarea unei opinii motivate potrivit căreia situaţiile financiare au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unei referinţe contabile identificate constituie:a) obiectul unei misiuni de audit de bază;b) scopul fundamental al auditului financiar;c) definitivă auditului extern, în general.RASPUNS: a) obiectul unei misiuni de audit de bază

2.Când se verifică respectarea principiilor contabile în ce priveşte capitalurile proprii, ce obiective de audit identificaţi:a) drepturi şi obligaţii şi evaluarea;b) drepturi şi obligaţii şi existenţa;c) numai existenţa.RASPUNS:a) drepturi şi obligaţii şi evaluarea

3.Când verificaţi fundamentarea provizioanelor la sfârşit de an aveţi în vedere:a) modul de calcul şi conformitatea cu contractele şi/sau textele legale;b) deductibilitatea;c) o ieşire viitoare de resurse.RASPUNS:a) modul de calcul şi conformitatea cu contractele şi/sau textele legale

4.Când verificaţi amortizarea imobilizărilor corporale vă asiguraţi că:a) planul de amortizare este acelaşi ca în anul precedent;b) planul de amortizare contabilă e diferit de planul de amortizare fiscală;c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevăzute în reglementările învigoare.RASPUNS:a) planul de amortizare este acelaşi ca în anul precedent

5.Controlul fizic al imobilizărilor corporale presupune:a) verificarea modului în care s-a efectuat inventarierea;b) inspecţia imobilizărilor corporale;c) existenţa concordanţei între registrul imobilizărilor corporale şi contabilitate.RASPUNS:a) verificarea modului în care s-a efectuat inventarierea


6.Când verificaţi cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile la imobilizările corporale vă asiguraţi:a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizări sau la conturile de cheltuieli ale perioadei;b) de corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe bază de documente justificative;c) că cheltuielile sunt reale şi se justifică cu documente legale.RASPUNS:a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizări sau la conturile de cheltuieli ale perioadei

7. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie să găsiţi la contul deviramente interne la 31 decembrie:a) debitor;b) creditor;c) fără sold.RASPUNS:c) fără sold.

8. Când efectuaţi controlul separării exerciţiilor în contabilitatea stocurilor procedaţi la:a) inventarierea la 31 decembrie;b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionări identificate în inventarul fizic;c) controlul tuturor aprovizionărilor din ultimele 15 zile ale exerciţiului.RASPUNS:b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionări identificate în inventarul fizic

9. Dacă aţi constatat incertitudini care însă nu afectează în mod semnificativ situaţiile financiare, opinia va fi:a) fără rezerve;b) fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii;c) procedaţi la extinderea controlului.RASPUNS:b) fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii

10. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacţii să comporte erori semnificative datorate insuficienţei controlului intern reprezintă:a) risc inerent;b) risc de audit;c) risc de nedetectare.RASPUNS:a) risc inerent

11. Imaginea fidelă este:a) o consecinta a regularitatii şi sinceritatii conturilor;b) o condiţie pentru a emite o opinie fără rezerve;c) un criteriu de apreciere a situaţiilor financiare.RASPUNS:a) o consecinta a regularitatii şi sinceritatii conturilor

12. Societatea Stirex SA, auditată de dumneavoastră, a achiziţionat la 1 iulie 2003un ansamblu imobiliar spre renovare şi a efectuat următoarele cheltuieli:• preţul de cumpărare al terenului........................................................30.000 lei• preţul de cumpărare al construcţiei..................................................125.000 lei• taxe de înregistrare............................................................................12.000 lei• alte cheltuieli cu actele.............................................................................800 lei• onorarii notar……………………………………………1.500 lei (din care TVA 240 lei)• comisioane………………………………………………1.800 lei (din care TVA 290 lei)


• cheltuieli arhitecţi..........................................................................3.600 lei(din care TVA 575 lei)• cheltuieli renovare.......................................................................85.000 lei(din care TVA 13.500 lei) Societatea a înregistrat în cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, la terenuri 30.000 lei şi la constructii 125.000 lei. Care este suma corectă ce trebuia contabilizată în cheltuielile perioadei?a) 7.700 lei;b) 0 lei;c) 85.000 lei.RASPUNS:b)0 lei

13. Reluand datele din întrebarea 12, care este suma ce trebuie contabilizată încontul „Terenuri”?a) 33.013 lei;b) 37.800 lei;c) 42.000 lei.RASPUNS:a) 33.013 lei14.Reluând datele din întrebarea 146, care este suma care trebuia contabilizată încontul „Constracţii”?a) 207.295 lei;b) 212.082 lei;c) 203.095 lei.RASPUNS:b) 212.082 lei

15. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembriestocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscând că întreprinderea foloseşte metoda FIFO, că stocul la 1decembrie a fost de 500 unitati a 10.000 lei fiecare, că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unitati a 12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unitati:a) 7.000.000 lei;b) 6.600.000 lei;c) 6.200.000 lei.RASPUNS:a)7.000.000 lei

16. Aţi constatat că în costurile de transformare a stocurilor întreprinderea auditată acuprins suma de 30.000.000 lei reprezentând costurile unui împrumut afferent stocurilor. Cum reţineţi această constatare cunoscând că, potrivit Standardelor Internaţionale de Contabilitate, integrarea costurilor aferente împrumuturilor în costul de transformare a stocurilor este:a) obligatorie;b) opţională;c) interzisă.RASPUNS:b) opţională

17. La auditul stocurilor aveţi în vedere că, potrivit IAS 2, nu fac parte din costul stocului unui produs:a) valoarea deşeurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv;b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricate;c) cheltuielile de comercializare.RASPUNS:c)cheltuielile de comercializare


18.Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren),amortizabil în 20 ani; cu această ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost modificată.La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei. Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate:a) 178.000 lei;b) 162.000 lei;c) 170.000 lei.RASPUNS:a)178.000 lei

19. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma amortizării în anul N:a) 12.500.000 lei;b) 16.000.000 lei;c) 8.000.000 lei.RASPUNS:a)12.500.000 lei

20. Reluând datele din întrebarea 152,care este suma plusvalorii înregistrată cu ocazia vânzării?a) 137.500 lei;b) 284.000 lei;c) 315.500 lei.RASPUNS:a)137.500 lei

21.În cadrul auditului efectuat asupra imobilizărilor necorporale aţi constatat că o imobilizare necorporală identificabilă intrată cu ocazia unei fuziuni a fost înregistrată la valoarea contabilă. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia înregistrată:a) la costul său;b) la valoarea contabilă;c) la valoarea justă.RASPUNS:c) la valoarea justă.

22. Exprimarea unei opinii motivate potrivit căreia situaţiile financiare au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative, conform unei referinţe contabile identificate, constituie:a) obiectul unei misiuni de auditare a situaţiilor financiare;b) scopul fundamental al auditului bancar;c) definiţia auditului extern în general.RASPUNS:a) obiectul unei misiuni de auditare a situaţiilor financiare

23. Auditorul poate fi făcut răspunzător de prevenirea non-respectului textelor legislative în cadrul băncii auditate?a) da;b) nu;c) da, numai în anumite cazuri.RASPUNS:b) nu

24. În legătură cu rolul legislaţiei în vigoare în auditarea situaţiilor financiare aleunei bănd, responsabilitatile auditorului se referă la:a) detectarea tuturor cazurilor de non-respect al legislaţiei generale şi bancare;b) activitatile auditorului legate de examinare, comunicare şi de întrerupere amisiunii;


c) comunicarea tuturor cazurilor de non-respect al legislaţiei, către Banca Naţională.RASPUNS:b)activitatile auditorului legate deexaminare,comunicare şi de întrerupere a misiunii;

25. Dacă auditorul concluzionează că nerespectarea unui text legal are consecinţe semnificative asupra situaţiilor financiare ale băncii nu au fost corect preluate în aceste situaţii financiare, el trebuie să exprime:a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă;b) o opinie fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţie;c) o opinie defavorabilă.RASPUNS:a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă

26. Riscurile cu impact însemnat asupra situaţiei patrimoniale sau reputaţionale ale băncii sunt:a) riscul de credit şi riscul reputaţional;b) riscuri semnificative;c) riscul de credit si riscul de lichiditate.RASPUNS:b)riscuri semnificative

27. Care din următoarele afirmaţii este exactă:a) controlul intern al unei bănd are ca obiectiv fumizarea unor informaţii credibile, relevante, complete şi oportune structurilor implicate în luarea deciziilor şi utilizatorilor externi;b) controlul intern al unei bănd are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor de abatere de la normele legale şi de la politicile şi procedurile stabilite de conducerea băncii;c) controlul intern al unei bănd are ca obiectiv punerea la dispoziţia consiliului de administrate a informaţiilor necesare pentru stabilirea măsurilor de prevenire a fraudelor.RASPUNS:a)controlul intern al unei bănd are ca obiectiv fumizarea unor informaţii credibile,relevante, complete şi oportune structurilor implicate în luarea deciziilor şi utilizatorilor externi;

28. Cine aprobă şi revizuieşte periodic (eel puţin anual) strategiile generale şi politicile privind activitatile unei bănd comerciale?a) Banca Naţionals a României;b) consiliul de administrate (sau de supraveghere) al băncii respective;c) adunarea generală a acţionarilor băncii.RASPUNS:b) consiliul de administrate (sau de supraveghere) al băncii respective

29. Principiul separării responsabilitatilor în sistemul de control intern al unei băncipresupune:a) evitarea alocării de responsabilitati personalului, care să conducă la conflicte de interese;b) punerea unei persoane în situaţia de a acţiona în front office;c) punerea unei persoane în situaţia de a acţiona în back office.RASPUNS:a)evitarea alocării de responsabilitati personalului, care să conducă la conflicte de interese;

30. Care este relaţia dintre controlul intern şi auditul intern al unei bănci?a) controlul intern se referă la existenţa şi aplicarea procedurilor, iar auditul intern se referă la controlul asupra procedurilor respective;b) ambele se referă la aceeaşi structură organizatorică a băncii; c) controlul intern se face de personalul băncii, iar auditul intern se face de un auditor financiar (persoană fizică sau juridică).RASPUNS: a) controlul intern se referă la existenţa şi aplicarea procedurilor, iar auditul intern se referă la controlul asupra procedurilor respective


31. Băncile organizează auditul intern în vederea:a) asigurării unei evaluări independente a existenţei, adecvării şi respectării politicilor şi procedurilor necesare desfasurării activitatilor bancare;b) îmbunătatirii activitatii băncii;c) detectării tuturor cazurilor de nerespectare a normelor legale şi a reglementărilor bancare.RASPUNS:a) asigurării unei evaluări independente a existenţei, adecvării şi respectării

32. Independenţa auditorului intern bancar presupune:a) independenţa fata de celelalte structuri de conducere şi de execute ale băncii;b) independenţa fata de activitatile auditate şi de activitatile pe care le implică în mod curent controlul intern;c) dreptul de a comunica cu personalul băncii, cu conducerea băncii şi cu consiliul de administrate a băncii.RASPUNS:b) independenţa fata de activitatile auditate şi de activitatile pe care le implică în mod curent controlul intern

33. Comitetul de audit al băncii este:a) o structură a băncii care funcţionează în baza unui regulament propriu aprobat de Banca Naţională;b) un comitet permanent, independent de conducătorii băncii, subordonat consiliului de administrate şi care are o funcţie consultative;c) un comitet permanent cu rol consultativ şi care este condus de un auditor financiar membra al Camerei Auditorilor Financiari.RASPUNS:b) un comitet permanent, independent de conducătorii băncii, subordonat consiliului de administrate şi care are o funcţie consultativa

34.Care este diferenţa dintre auditul intern şi controlul intern într-o bancă:a) controlul intern se referă la existenţa procedurilor, iar auditul intern se referă la controlul asupra existenţei, adecvării şi aplicării procedurilor;b) controlul intern se subordonează conducerii băncii, iar auditul intern, consiliului de administrate;c) controlul intern se realizează de un compartiment al băncii, iar auditul intern poate fi realizat de un auditor financiar.RASPUNS: a) controlul intern se referă la existenţa procedurilor, iar auditul intern se referă la controlul asupra existenţei, adecvării şi aplicării procedurilor;

35. Elementele probante în auditul situaţiilor financiare ale unei bănd trebuie să fie:a) obţinute din controlul propriu al auditorului;b) obţinute din surse interne sau externe;c) suficiente şi adecvate.RASPUNS:c) suficiente şi adecvate

36. Elementele probante reprezintă informaţii care au la bază:a) numai documente justificative şi documente contabile;b) documente justificative, documente contabile şi alte surse;c) surse interne şi surse externe.RASPUNS: b)documente justificative, documente contabile şi alte surse

37. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente şi adecvate conduceauditorul la formularea:


a) unei opinii fără rezerve, dar cu observaţii;b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;c) unei opinii defavorabile.RASPUNS:b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie

38. Examenul analitic al unei bănd comerciale cuprinde:a) analiza funcţională, performance, gestiunea riscurilor şi analiza economico-financiară;b) calculul unor ratiouri pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere;c) analiza detaliată a tuturor unitatilor şi subunitatilor (sediilor) băncii.RASPUNS:a) analiza funcţională, performance, gestiunea riscurilor şi analiza economico-financiară;

39. Analiza funcţională a unei bănd are ca obiect:a) cele trei funcţii fundamentale ale băncii (de lichiditate, de intermediere şi relaţională);b) toate funcţiile economice şi financiare ale băncii;c) funcţia financiară şi funcţia de trezorerie.RASPUNS:a) cele trei funcţii fundamentale ale băncii (de lichiditate, de intermediere şi relaţională)

40. Durata de transformare a resurselor în folosinţe este un indicator care exprimă funcţia de intermediere a unei bănd şi se determină ca raport între:a) activele şi pasivele băncii;b) durata medie a folosinţelor şi durata medie a resurselor;c) activele bilanţiere şi cele în afara bilanţului.RASPUNS:b) durata medie a folosinţelor şi durata medie a resurselor

41. Marja netă a dobânzii la o bancă se calculează ca un raport între:a) dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi active totale minus active nevalorificate;b) dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi venituri bancare;c) dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi totalul activelor bancare (bilanţiere şi nebilanţiere).RASPUNS:a) dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi active totale minus active nevalorificate

42. Ce rol are raportul de audit asupra situaţiilor financiare ale unei bănd:a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitatilor şi instrument de confirmare a încrederii în situaţiile financiare prezentate;b) instrument de garantare a fidelitatii situaţiilor financiare în faţa publicului;c) instrument de raportare prevăzut prin contractul de prestări de servicii.RASPUNS:a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitatilor şi instrument de confirmare a încrederii în situaţiile financiare prezentate

43. Ţinerea corectă şi la zi a registrelor contabile ale băncii; aceasta reprezintă pentru auditor:a) o responsabilitate de bază;b) o responsabilitate secundară;c) o responsabilitate adiţională.RASPUNS:b) o responsabilitate secundară

44. În cazul unei opinii fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii, acesta se situează:a) înaintea paragrafului de opinie;b) după paragraful de opinie;c) într-o notă anexă la raportul de audit.RASPUNS:b) după paragraful de opinie


45. În cazul unei opinii, alta decât cea fără rezerve, motivele se situează:a) înaintea paragrafului de opinie;b) după paragraful de opinie;c) numai în notele anexe la raportul de audit.RASPUNS:a) înaintea paragrafului de opinie

46. Câte opinii se pot înscrie în raportul de audit asupra situaţiilor financiare ale unei bănci:a) patru;b) una;c) depinde de numărul elementelor probante.RASPUNS:b) una

47.Prezentaţi cel puţin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. 1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea generală a acţionarilor sau asociaţiilor; 2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani; 3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un conţinut strict normat; 4.-auditorului statutar îi este specifică o anumita conduită deontologică precis stabilită prin codul etic; 5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent; 6.-auditul statutar se efectuează numai prin sondaj; 7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni în gestiunea societăţii-client.

48.Prin ce se deosebeşte o misiune de audit bazată pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar ?a. Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprimă nici o asigurare.El întocmeşte în mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrările auditorului.b. Intr-o astfel de misiune, auditorul aplică proceduri de audit definite de comun acord cu clientul şi cu toţi beneficiarii rezultatelor acestor lucrări.c. Acest raport se adresează exclusiv părţilor care au convenit procedurile de pus în lucru.

49.Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? Intr-o misiune de compilare nu se exprimă nici o asigurare în raport, cu toate că utilizatorii informaţiilor beneficiază de servicii contabile.

Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu au drept scop să permită furnizarea unei asigurări asupra situaţiilor financiare.

50.Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?Misiunile de audit speciale se pot referi la:- situaţii financiare, stabilite după un referenţial contabil diferit de standardele internaţionale de

raportare financiară şi de normele naţionale;- conturi sau elemente de bilanţ sau rubrici din situaţiile financiare;- respectarea clauzelor contractuale;- situaţii financiare condensate ( rezumate).

51.Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra respectării clauzelor contractuale?Misiunea se referă exclusiv la examinarea respectării clauzelor care vizează aspecte contabile şi financiare. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusă în raportul de audit, de bază.


52.Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate?Auditorul nu trebuie să emită vreun raport asupra situaţiilor financiare condensate decăt în cazul

unde acesta a emis un raport de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor.

53.Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare condensate?1. - titlul;2. - destinatarul;3. - identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare condensate;4. - o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare auditate, din care acestea s-au născut;5. - o menţiune, sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare condensate, în care se menţionează ca situaţiile financiare condensate trebuiesc citite împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor şi cu raportul de audit asupra acestora;6. - data raportului;7. - adresa auditorului;8. - semnătura auditorului.

54.Raportul asupra unor rubrici din situaţiile financiare.Auditorului i se poate cere să exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaţiile financiare ( creanţe, stocuri, provizioane), în cadrul misiunii de audit de bază sau într-o misiune distinctă.Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditată.Intr-o astfel de misiune trebuie ţinut seama de rubricile din situaţiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influenţa semnificativă asupra informaţiilor în legătură cu care i s-a cerut opinia.Auditorul trebuie să fixeze prag de semnificaţie pentru rubricile din situaţiile financiare asupra cărora işi va exprima opinia.Raportul auditorului trebuie să menţioneze referenţialul contabil pe baza căruia a fost auditată rubrica respectivă din situaţiile financiare.Dacă auditorul a formulat o opinie defavorabilă sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie în raportul asupra unei rubrici numai dacă această rubrică nu constituie o parte semnificativă a acestor situaţii financiare.

55.Misiunea de examinare a informaţiilor financiare previzionale: caracteristici.Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie să permită auditorului să aprecieze dacă:- ipotezele cele mai plauzibile reţinute ca bază a informaţiilor financiare previzionale sunt rezonabile.- informaţiile financiare previzionale sunt suficiente;- informaţiile financiare previzionale sunt corect prezentate;- informaţiile financiare previzionale sunt pregătite într-o manieră coerentă cu situaţiile financiare istorice.

56.Explicaţi termenii de previziuni şi proiecţii în audit.Previziunile-sunt informaţii financiare previzionale elaborate pe bază de ipoteze referitoare la

evenimente viitoare (ipotezele sau estimările cele mai plauzibile).Proiecţiile – sunt informaţii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente

viitoare şi la acţiuni ale conducerii care pot sau nu să se producă, precum şi pe combinarea estimărilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.

57.Obiectivul şi principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).


Obiectivul unei misiuni de examen limitat este să permită auditorului să concluzioneze că nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care să-l facă să creadă că situaţiile financiare nu au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unui referenţial contabil identificat( asigurare negativă).

Auditorul trebuie să respecte regulile de etică:1. independenţa,2. integritatea, 3. obiectivitatea, 4. competenţa profesională,5. confidenţialitate, 6. profesionalismul şi 7. respectful faţă de normele tehnice şi profesionale.

58. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).1. - cunoaşterea activităţiilor întreprinderii şi ale sectorului din care face parte;2. - analiza principiilor şi practicilor contabile urmate de întreprinderi;3. - analiza procedurilor practicate de întreprindere pentru contabilizarea, clasificarea şi

întocmirea documentelor de sinteză; 4 .- primirea în lucru a procedurilor analitice destinate identificării variaţiilor, tendinţelor şi

elementelor neobişnuite.În cazul în care se consideră că informaţiile supuse examenului limitat pot conţine anomalii semnificative, auditorul trebuie să pună în lucru proceduri complementare sau mai extinse.

59. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).Raportul de examen limitat trebuie să conţină o concluzie scrisă, clar exprimată, sub forma unei

asigurări negative.Raportul trebuie să indice dacă situaţiile financiare nu dau o imagine fidelă, conform unui

referenţial contabil identificat.El trebuie să precizeze de asemenea că nici o opinie de audit nu este exprimată.

60.Raportarea unei misiuni de compilare.Într-o misiune de compilare nu se exprimă nici o asigurare în raport, cu toate că utilizatorii beneficiază de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizează cunoştinţele sale contabile şi nu pe cele de auditor, în scopul strângerii, clasării şi sintetizării situaţiilor financiare. Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu au drept scop să permită furnizarea unei asigurări asupra situaţiilor financiare respective; utilizatorii acestor informaţii sunt încrezători totuşi că beneficiază de intervenţia unui profesionist care aduce cunoştinţele şi competenţele sale la elaborarea acestor situaţii financiare.Raportul asupra misiunii de compilare trebuie să conţină elementele următoare:- titlul;- destinatarul;- o menţiune confirmând că misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internaţionale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor şi practicilor naţionale;- indicarea faptului, dacă este cazul, că auditorul nu este independent de întreprindere;- identificarea informaţiilor financiare cu precizarea că ele rezultă din detalii furnizate de conducerea întreprinderii;- o menţiune indicând responsabilitatea conducerii întreprinderii pentru informaţiile financiare compilate de către auditor;- o menţiune că misiunea de compilare nu reprezintă nici un audit, nici un examen limitat şi, în consecinţă, nici o asigurare nu este furnizată;


- un paragraf, dacă este cazul, pentru atragerea atenţiei asupra diferenţelor semnificative menţionate în anexe faţă de referenţialul contabil utilizat;- data raportului;- adresa şi semnătura auditorului (contabilului) pe fiecare pagină a informaţiilor financiare compilate sau pe prima pagină a situaţiilor financiare compilate, se face una din menţiunile: “neauditate” sau “compilate fără audit, nici examen limitat”.

61.Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit?Necesitatea Codului constă în :1. necesitatea garantării unei calităţi optime a serviciilor;2. conservarea încrederii publicului în profesie;3. asigurarea protecţiei, atăt a profesionistului contabil căt şi a terţilor beneficiari sau utilizatori

ai serviciilor acestuia;4. confirmarea de autoritate a lucrărilor effectuate de profesioniştii contabili;5. necesitatea asigurării apărării onoarei şi independenţei profesionistului contabil şi a

organismului din care face parte.

62.Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?1. Integritatea şi obiectivitatea;2. Competenţa profesională, grijă şi sărguinţă;3. Confidenţialitate;4. Profesionalism;5. Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale.

63.Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivităţii în audit.Integritatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi cinstit atunci cfectuează

servicii profesionale.Obiectivitatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudicii, să

nu se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese, care să pună la îndoială obiectivitatea acestuia.

64.Explicaţi principiul competenţei în audit.Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţă, grijă şi sărguinţă şi să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnici de lucru.Competenţa profesională se divide în două componente: achiziţionarea competenţei profesionale şi menţinerea competenţei.

65.Explicaţi principiulconfidenţialităţii în audit.Confidenţialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără autorizare scrisa, în afară de cazurile cănd obligaţia divulgării e prevăzută prin lege sau norme regulamentare. Această obligaţie se aplică şi după terminarea relaţiilor între profesionist şi clientul sau angajatorul său.

66.Conceptul de independenţă în audit.Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica liberă, indiferent de natura serviciului prestat.In cazul executării unei misiuni de audit independenţa devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil şi-a îndeplinit misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate.


Componentele fundamentale ale independenţei sunt: independenţa de spirit(raţionamentul profesional) şi independenţa în aparenţă (comportamentală). 67.Prezentaţi 5 situaţii de ameninţare la adresa independenţei.

1. Cauze datorate interesului propriu;2. Cauze legate de slăbirea autocontrolului;3. Cauze datorate renunţării la propriile convingeri;4. Cauze datorate manifestărilor de familiarism;5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare.

68.Interesul propriu – ameninţare la adresa independenţei.Interesul propriu devine o ameninţare la adresa independenţei atunci când un cabinet, o societate

sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau dacă un interes propriu al acestor cabinete ar intra în conflict cu clientul respectiv (exemple: participare financiară directă sau indirectă la capitalul propriu, un împrumut sau o garanţie la sau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relaţii de afaceri cu clientul, potenţială angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevăzute în contractul de audit).

69.Slăbirea autocontrolului – ameninţare la adresa independenţei.Ameninţarea la adresa independenţei, legată de slăbirea autocontrolului, apare atunci când unul dintre membrii cabinetului/societăţii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului şi astfel poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de asigurare al angajamentului faţă de client(exemple: un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului într-o poziţie din care poate exercita o influenţă semnificativă asupra nivelului de certitudine).

70.Renunţarea la convingeri – ameninţare la adresa independenţei.Renunţarea la convingeri poate să apară atunci când cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promovează opinia unui client până la punctul în care obiectivitatea sa este sau poate fi înţeleasă ca fiind compromisă.Este cazul în care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia şi-au subordonat raţionamentul lor profesional aceluia al clientului.

71.Manifestări de familiarism – ameninţare la adresa independenţei.Manifestările de familiarism au loc atunci când, în virtutea unor relaţii strânse cu un client, cu cei care gestionează patrimoniul sau cu angajaţii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea înţelegător faţă de interesele clientului (un membru al cabinetului/societăţii are un membru de familie cu funcţie de răspundere în întreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societăţii gestionează patrimoniul clientului şi are influenţă importantă asupra realizării obiectului contractului încheiat cu clientul, acceptarea de daruri, în afară de cazul când valoarea acestora este nesemnificativă, de către membrii cabinetului/societăţii, de la client sau de la persoanele care gestionează patrimoniul clientului).

72.Acţiuni de intimidare – ameninţare la adresa independenţei.Acţiunile de intimidare au loc atunci când un membru al cabinetului/societăţii este implicat să acţioneze obiectiv şi să exercite prudenţă profesională, prin ameninţări reale sau percepute, de la persoanele care gestionează patrimoniul sau de la angajaţii clientului.

73.Protejarea independenţei prin normele legale şi profesionale.


Natura măsurilor de protejare care urmează a fi aplicate va varia în funcţie de împrejurări.Aceste măsuri se impart în trei categorii:- măsuri de protejare create de profesie, legislaţie sau reglementări;- măsuri de protejare stabilite în cadrul contractului încheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale;- măsuri de protejare stabilite în cadrul propriilor sisteme şi proceduri ale cabinetelor/societăţiilor.

74.Protejarea independenţei prin clauze contractuale cu clientul.Măsurile de protejare stabilite în contractul cu clientul constau în:

- aprobarea sau ratificarea de către Adunarea generală a clientului, a numirii cabinetului/societăţii prestatoare de servicii profesionale atunci când alte peroane împuternicite de client au semnat contractul;nominalizarea angajaţilor competenţi ai clientului, împuterniciţi a lua decizii manageriale;- stabilirea de către client a politicilor şi procedurilor pentru o raportare financiară corectă;- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegării obiective a angajaţilor pentru buna gestionare a bunurilor şi valorilor;- structura conducerii corporative a clientului, printer care şi comitetul de audit care asigură supravegherea procesului de validare a informaţiilor şi situaţiilor financiare şi legătura cu cabinetul/societatea care prestează servicii profesionale pentru client.

75.Protejarea independenţei prin măsuri interne cabinetului.Astfel de măsuri constau în:- importanţa independenţei acordată de conducerea cabinetului/societăţii şi modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionişti contabili în audit;- politici şi proceduri de implementare şi monitorizare a controlului calităţii nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul;- politici de independenţă privind identificarea ameninţărilor la adresa independenţei, evaluarea importanţei acestor ameninţări şi identificarea măsurilor de protejare;- politici interne şi proceduri de supraveghere a respectării aplicării politicilor şi procedurilor privind independenţa; - politici şi proceduri care să permită identificarea intereselor sau relaţiilor dintre cabinete/societăţi şi membrii acestora cu clienţii;- politici şi proceduri privind monitorizarea evitării obţinerii veniturilor cabinetului/societăţii de la un singur client;- modalitatea de folosire a diferiţilor parteneri şi echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezintă părţi dintr-un contract încheiat cu un client;- politici şi proceduri care să interzică membrilor cabinetului/societăţii şi altor persoane, care nu fac parte din echipa de audit şi servicii conexe, să influenţeze rezultatul nivelului de asigurare angajat;- comunicarea sincronizată a politicilor şi procedurilor cabinetului/societăţii, inclusiv orice schimbări ale acestora, tuturor colaboratorilor şi angajaţilor, incluzând instruirea corespunzatoare şi formarea lor continuă;- desemnarea unui membru cu experienţă al managementului cabinetului/societăţii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionării adecvate a sistemului de protejare a independenţei;- mijloace de a informa partenerii şi personalul de conducere al clienţilor şi al entităţilor lor raportoare că trebuie să rămână independenţi faţă de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile şi procedurile stabilite;- politici şi proceduri pentru a însărcina colaboratorii şi angajaţii cabinetului/societăţii să comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independenţa şi obiectivitatea care îi preocupă; acestea include şi informarea membrilor cabinetului/societăţii asupra procedurilor deschise împotriva lor;


- includerea suplimentară în echipă a unui profesionist contabil care să supravegheze lucrările efectuate sau pentru a da recomandările necesare cerute. Această persoană ar putea fi angajată din afara cabinetului/societăţii/grupului sau să fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit şi servicii conexe;- consultarea unei terţe persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenţi, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;- rotirea personalului cu funcţii de conducere;- comentarea problemelor privind independenţa cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului;- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate şi a mărimilor onorariilor percepute;- politici şi proceduri care să protejeze membrii echipelor de audit şi servicii conexe să nu ia decizii manageriale sau să-şi asume responsabilităţi care, de drept, revin clientului;- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angajamentului;- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesită un nivel de asigurare acordat clientului, în măsura în care acesta îşi asumă responsabilitatea serviciilor prestate;- eliminarea unei persoane din echipa de audit şi servicii conexe, când are participări financiare personale care pot crea o ameninţare la adresa independenţei.Când măsurile de protejare a independenţei, arătate mai înainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil ameninţările la adresa independenţei sau când cabinetul/societatea consideră necesar să nu elimine activităţile, situaţiile sau interesele care creează ameninţarea, atunci singura măsură utilă va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.

76.Investigaţii şi sancţiuni pentru nerespectarea normelor de comportament. Profesioniştii contabili trebuie deci să fie pregătiţi să justifice orice abatere, de la cerinţele etice. Nerespectarea cerinţelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naştere unor acţiuni disciplinare. Puterea acţiunii disciplinare este stabilită prin reglementările C.E.C.C.A.R. Măsurile disciplinare pot apărea, de obicei, în urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de bază şi specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor contabili; - nerespectarea regulilor de etică; - conduită discreditabilă sau dezonorată. Investigaţiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri; structurile centrale şi locale ale Corpului trebuie să ia în consideraţie toate plângerile. Investigaţiile pot, totuşi, să fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de către o entitate administrativă, fără să fie făcută o plângere. Investigaţiile pot fi făcute verbal sau prin corespondenţă. Trebuie întotdeauna înştiinţat membrul împotriva căruia se face plângere, precum şi cel care a făcut plângerea. Acolo unde există o dispută, se poate încerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplină ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. Poate fi oportun să se facă publicitate procedurilor disciplinare şi de apel. Astfel, sunt informaţi atât membrii, cât şi publicul larg. Totuşi, aspectele de confidenţialitate şi tipul încălcărilor trebuie să fie luate în consideraţie atunci când se decide metoda de publicitate.

77.Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din România?Cele 3 părţi care compun Codul se aplică după cum urmează:- partea A – tuturor profesioniştilor contabili;- partea B – numai profesioniştilor contabili liber- profesionişti;- partea C – numai profesioniştilor contabili angajaţi.


78.Obligaţiile etice ale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, salariaţi.Un profesionist contabil angajat are obligaţia profesională de a se conforma principiilor fundamentale referitoare la: conflicte potenţiale, întocmirea şi raportarea informaţiilor, luarea de, măsuri în cunoştinţă de cauză, interese financiare, stimulente.

1. De obicei, un profesionist contabil angajat trebuie să susţină obiectivele legitime şi etice enunţate de către angajator şi regulile şi procedurile stabilite în sprijinul acestor obiective.2. Un profesionist contabil angajat trebuie să întocmească sau să prezinte astfel de informaţii în mod corect, just şi în conformitate cu standardele profesionale relevante astfel încât informaţiile să fie înţelese în contextul lor. Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a întocmi sau aproba situaţii financiare de uz general pentru o organizaţie angajatoare trebuie să se asigure că acele situaţii financiare sunt prezentate în conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiară. Dacă profesionistul contabil angajat este conştient de faptul că emiterea unor informaţii eronate este fie semnificativă fie persistentă, acesta trebuie să aibă în vedere informarea autorităţilor competente. Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, să facă apel la consultanţă juridică sau să demisioneze.3. Principiul fundamental al competenţei profesionale şi al prudenţei solicită ca un profesionist contabil angajat să se implice doar în misiuni semnificative pentru care deţine, sau poate obţine, suficientă formare de specialitate sau suficientă experienţă. Un profesionist contabil angajat trebuie să nu ducă în eroare, în mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de pregătire şi experienţă, nici nu trebuie să omită să facă apel la consilierea de specialitate adecvată şi asistenţă atunci când este cazul.4. Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare, sau poate fi la curent cu interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea, în unele situaţii, să conducă la ameninţări generate de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninţările generate de interesul propriu la adresa obiectivităţii sau confidenţialităţii pot fi cauzate de existenţa unui motiv sau a unei ocazii de a manipula informaţii sensibile referitoare la preţ pentru a câştiga beneficii financiare. 5. Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent. Stimulentele pot lua forme diferite, incluzând cadouri, ospitalitate, tratamente preferenţiale şi solicitarea necorespunzătoare de relaţii de prietenie şi loialitate. Ofertele de stimulente pot reprezenta ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. Când unui profesionist contabil angajat sau unui afin sau unei rude afiliate i se oferă un stimulent, situaţia trebuie atent evaluată.

79. Obligaţiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultanţă fiscală.1. Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraţia fiscală şi consultanţa în materie fiscală sunt dincolo de orice îndoială. Profesionistul contabil trebuie să se asigure ca angajatorul sau clientul sunt conştienţi de limitele legate de serviciile şi consultanta fiscala şi ca nu interpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a existenţei unui fapt real. 2. Un profesionist contabil care întreprinde sau asista la pregătirea unei declaraţii fiscale trebuie să informeze clientul sau angajatorul că responsabilitatea pentru conţinutul declaraţiei revine în primul rând clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că declaraţia fiscală este corect întocmită pe baza informaţiei primite.3. Consultantă fiscală sau opiniile referitoare la consecinţa materială date clientului ori unui angajator trebuie să fie exprimate sub forma unei scrisori sau într-o nota în dosarul de lucru. 4. Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraţie sau comunicare în care exista motiv sa se creadă că:a) ar conţine o declaraţie falsă sau înşelătoare; b) ar conţine declaraţii sau informaţii furnizate neglijent sau fără nici o cunoaştere reală a faptului ca ele sunt adevărate sau false,


c) ar omite sau ascunde informaţia cerută a fi prezentată şi o asemenea omitere sau ascundere poate induce în eroare autorităţile fiscale. 5. Un profesionist contabil poate pregăti declaraţiile fiscale implicând folosirea estimărilor dacă o asemenea practică este în general admisă sau dacă circumstanţele date nu permit obţinerea de informaţii exacte. Atunci când sunt folosite estimările, ele trebuie să fie prezentate în aşa fel încât să nu lase impresia că aceste date sunt exacte. Profesionistul contabil trebuie să fie convins ca sumele estimate sunt rezonabile în această situaţie.6. Un profesionist contabil, în mod obişnuit, se poate baza în pregătirea unei declaraţii fiscale pe informaţia furnizată de client sau angajator, în cazul în care informaţia pare rezonabila. Cu toate ca nu se cere examinarea sau revizuirea documentelor, ori a altor evidente în sprijinirea informaţiei, profesionistul contabil trebuie sa încurajeze, atunci când este cazul, furnizarea acestor date. În plus, profesionistul contabil: - trebuie sa folosească atunci când este posibil declaraţiile fiscale ale clientului din anii anteriori; - este necesar să facă în mod rezonabil verificări, atunci când informaţia prezentata pare să fie incorectă sau incompletă; - este încurajat să facă referiri la registrele şi înregistrările operaţiunilor respective. 7. Când un profesionist contabil descoperă o eroare sau o omisiune în declaraţia fiscală a anului anterior (cu care poate să fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau că nu s-a completat sau nu s-a înregistrat declaraţia fiscală cerută, el trebuie: - să îl sfătuiască prompt pe client sau angajator în legătura cu eroarea sau omisiunea şi să recomande informarea autorităţilor fiscale. În mod normal profesionistul contabil nu este obligat să informeze autorităţile fiscale, iar aceasta nu poate fi făcută fără permisiunea clientului sau angajatorului; - dacă clientul sau angajatorul nu corectează eroarea, profesionistul contabil: •• trebuie să informeze clientul sau angajatorul că nu este posibil să lucreze pentru ei în legătura cu acea declaraţie sau cu alte informaţii prezentate autorităţilor; şi •• trebuie să ia în consideraţie dacă continuarea misiunii sale cu clientul sau angajatorul este în concordanţă cu responsabilităţile sale profesionale. - dacă profesionistul contabil ajunge la concluzia că poate fi continuată relaţia profesională cu clientul sau cu angajatorul, trebuie luate toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că eroarea nu este repetată în declaraţiile fiscale viitoare; - în împrejurarea în care profesionistul contabil a încetat să mai acţioneze pentru client sau pentru angajator el trebuie să comunice decizia sa clientului sau angajatorului şi nu trebuie să dea informaţii terţilor, fără consimţământul clientului sau al angajatorului, cu excepţia cazului în care aceasta i se cere prin lege.

80. Cum explicaţi responsabilităţile etice ale profesioniştilor utilizaţi în cadrul unei misiuni de audit de bază?Cerinţele etice aplicabile profesioniştilor contabili cer ca aceştia să asigure cea mai înaltă calitate prestării serviciilor profesionale şi să menţină încrederea publicului în profesie. Codul etic al profesioniştilor contabili recunoaşte că obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite astfel încât un profesionist contabil să îndeplinească cele mai înalte standarde de profesionalism, să atingă cele mai înalte niveluri de performantă şi să răspundă cerinţelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinţe de bază: - Credibilitatea. În întreaga societate există nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele de informaţii. - Profesionalism. Există o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil. - Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile obţinute din partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanţă.


- Încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să se poată simţi încredinţaţi că există un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii. Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili să aibă calităţi esenţiale, cum sunt: - ştiinţă, competenţă şi conştiinţă; - independenţă de spirit şi dezinteres material; - moralitate, probitate şi demnitate. Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:a) să îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională, dar şi cunoştinţele de cultură generală, singurele capabile să-i întărească discernământul; b) să acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toată atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o opinie personală, înainte de a face propuneri; c) să îşi exprime opinia fără nici o reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a celui ce îl consulta şi să se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, dacă e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate; d) să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea să îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale; e) să considere că independenţa sa trebuie să îşi găsească manifestarea deplină în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

81. Prezentaţi pe scurt conţinutul secţiunii a 8-a din Codul etic naţional al profesioniştilor contabili.Secţiunea a 8-a se referă la independenţa liber profesioniştilor contabili. Obiectivul acestei secţiuni este de sprijini cabinetele/societăţile profesioniştilor independenţi şi pe membrii acestora în ce priveşte: identificarea ameninţărilor la adresa independenţei; evaluarea acestor ameninţări şi stabilirea importanţei lor; în cazul în care aceste ameninţări sunt importante, aplicarea măsurilor de prevedere corespunzătoare în vederea eliminării sau reducerii acestora la un nivel acceptabil;Pentru aceasta, sunt stabilite principiile pe care trebuie să le utilizeze profesioniştii contabili pentru identificarea şi evaluarea acestor ameninţări, precum şi pentru a identifica, utilizând raţionamentul profesional, măsurile ce se impun pentru eliminarea sau reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil.

82. Explicaţi scopul şi obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit.Scopul controlului de calitate îl reprezintă analiza modului de organizare şi funcţionare a unui cabinet şi aprecierea modului de aplicare în cadrul cabinetului a standardelor internaţionale şi a normelor emise de organismele profesionale.Obiectivele urmărite prin controlul de calitate sunt: să ofere publicului o bună percepţie despre calitatea serviciilor; să armonizeze comportamentele individuale ale membrilor; să contribuie la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru; să aprecieze modul de aplicare a regulilor şi normelor profesionale;să dezvolte solidaritatea în rândul profesiei (prin favorizarea contactelor între colegi), apropierea şi respectul profesioniştilor faţă de organismul profesional.

83.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.Controlul de calitate reprezintă un ansamblu de măsuri luate de organismele profesionale, care vizează analiza modului de organizare şi funcţionare a unui cabinet şi aprecierea modului de aplicare în cadrul cabinetului a standardelor internaţionale şi a normelor profesionale emise de aceste organisme.Obiective urmărite prin controlul de calitate se referă la:


oferirea către public a unei bune percepţii despre calitatea serviciilor; armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor; contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru; aprecierea modului de aplicare a reguluilor şi normelor profesionale; dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea şi respectul profesioniştilor faţă de organismul profesional.Principiile fundamentale care stau la baza organizării controlului de calitate sunt: 1. universalitatea,2. confidenţialitatea, 3. colegialitatea, 4. adaptarea controlului şi5. urmărirea.Activitatea de control al calităţii poate fi organizată şi exercitată în două metode: 1. controale colegiale şi2. controale prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente.

84.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 220 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale precum şi modalităţile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate şi în mod deosebit, la politicile şi procedurile folosite de unn cabinet în lucrările de audit şi la procedurile referitoare la lucrările încredinţate unor colaboratori ai auditorului.Natura, calendarul şi întinderea politicilor şi procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate depind de numeroşi factori ca: felul şi importanţa activităţii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de către un cabinet sau o societate sunt urmatoarele:- exigenţele profesionale: personalul cabinetului sau al societăţii trebuie să se conformeze principiilor de independenţă, integritate, obiectivitate, confidenţialitate şi profesionalism, înscrise în Codul etic;- aptitudini şi competenţe: nivelul de instruire şi formare al personalului cabinetului sau societăţii permite acestuia să se achite în mod corect şi complet de sarcinile pe care le primeşte în cadrul unei misiuni de audit;- repartizarea lucrărilor: lucrările de audit vor fi încredinţate personalului care dispune de pregătirea şi experienţa necesară;- delegarea : conducerea, supervizarea şi revederea lucrărilor realizate la toate eşantioanele permit obţinerea unei asigurări rezonabile că lucrările efectuate răspund normelor de calitate stabilite.

85.Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.Dosarul exerciţiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a căror utilitate nu depăşeşte exerciţiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrărilor, de la organizarea misiunii la sinteză şi formularea raportului.Dosarul exerciţiului este indispensabil pentru:- mai buna organizare şi control ale misiunii;- documentarea lucrărilor efectuate, deciziilor luate şi asigurarea că programul s-a derulat fără omisiuni;- înlesnirea muncii în echipă şi supervizarea lucrărilor date la colaboratori;- justificarea opiniei emise şi redactarea raportului.


86.Rolul şi importanţa dosarului permanent.Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toată durata mandatului. Ele nu au deci nevoie să fie cercetate în fiecare an. Clasarea lor într-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioară după aducerea sa la zi.Dosarul permanent permite deci evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi transmiterea de la un exerciţiu la altul a elementelor de recunoaştere a intreprinderii.

87.Structura dosarului exerciţiului.Dosarul exerciţiului este bine să fie împărţit pe secţiuni (părţi) pentru a uşura utilizarea sa. În general se foloseşte o împărţire în 10 secţiuni (părţi) simbolizate de la A la J, astfel:- EA (dosarul exerciţiului, Secţiunea A) intitulată “Acceptarea misiunii”;- EB (dosarul exerciţiului, Secţiunea B) intitulată “Sinteza misiunii şi rapoarte”;- EC (dosarul exerciţiului, Secţiunea C) intitulată “Orientare şi planificare”;- ED (dosarul exerciţiului, Secţiunea D) intitulată “Evaluarea riscului legat de control”;- EE (dosarul exerciţiului, Secţiunea E) intitulată “Controale substantive”;- EF (dosarul exerciţiului, Secţiunea F) intitulată “Utilizarea lucrărilor altor profesionişti”;- EG (dosarul exerciţiului, Secţiunea G) intitulată “Verificări şi informaţii specifice”;- EH (dosarul exerciţiului, Secţiunea H) intitulată “Lucrările de sfârşit de misiune”;- EI (dosarul exerciţiului, Secţiunea I) intitulată “Intervenţii cerute prin reglementări diverse”;- EJ (dosarul exerciţiului, Secţiunea J) intitulată “Controlul conturilor consolidate”;

88.Structura dosarului permanent.Dosarul permanent se organizează în secţiuni (părţi) care uşurează clasarea documentelor şi consultarea lor. Fiecare secţiune poate fi materializată printr-un despărţitor comportând un sumar al conţinutului. Ţinerea la zi se efectuează pe sumar, indicând data introducerii documentului.Dosarul permanent se subdivide în sapte secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din partea organismului profesional, după cum urmează:- PA (dosarul permanent, Secţiunea A) intitulată “Generalităţi”;- PB (dosarul permanent, Secţiunea B) intitulată “Documente privind controlul intern”;- PC (dosarul permanent, Secţiunea C) intitulată “Situaţii financiare şi rapoarte privind exerciţiile precedente”;- PD (dosarul permanent, Secţiunea D) intitulată “Analize permanente”;- PE (dosarul permanent, Secţiunea E) intitulată “Fiscal şi social”;- PF (dosarul permanent, Secţiunea F) intitulată “Juridice”;- PG (dosarul permanent, Secţiunea G) intitulată “Intervenţii externi”;

89.Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar.Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit, paragraful opiniei, semnătura, adresa şi data raportului.

90.Opinia defavorabilă: motive, mod de prezentare.O astfel de opinie datorată de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel:“Astfel, cum este explicat în nota “X”, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear şi a unei cote de …. pentru clădiri şi …. pentru utilaje, trebuia să se ridice la suma de …., pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 200… .


În consecinţă, amortismentele cumulate trebuiau să se ridice la …. mil. lei, iar pierderea exerciţiului şi pierderile cumulate la …. mil. lei.După părerea noastră, datorită incidenţei faptelor menţionate în paragraful precedent, situaţiile financiare nu dau o imagine fidelă situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200…, contului de profit şi pierdere, pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi nu sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.”

91.Explicaţi semnificaţia datării raportului de audit.Raportul auditorului trebuie să poarte data de la sfărşitul lucrărilor de audit. Cititorul este astfel informat că auditorul a apreciat efectele asupra situaţiilor financiare şi asupra raportului său, evenimentelor şi tranzacţiilor intervenite, de care el a avut cunoştinţă până la această dată.Întrucât responsabilitatea auditorului constă în emiterea unui raport asupra situaţiilor financiare pregătite şi prezentate de conducerea societăţii, raportul său nu trebuie să poarte o dată anterioară celei la care situaţiile financiare au fost închise şi aprobate.

92.Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive, mod de prezentare.O astfel de opinie datorată limitării întinderii lucrărilor se poate prezenta astfel:“Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la confirmarea directă a conturilor de clienţi, din cauza limitării întinderii lucrărilor noastre, impusă de către direcţiune.Având în vedere importanţa faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimăm opinia asupra conturilor anuale.”

93.Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.Rezervele se prezintă înaintea paragrafului de opinie. În astfel de cazuri, paragraful opiniei se formulează astfel:Exemplu de rezerve datorate limitării întinderii lucrărilor:“Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200…, căci noi am fost desemnaţi auditori ulterior acestei date. Ţinând seama de natura documentelor contabile ale societăţii, noi am putut controla cantităţile prin alte proceduri.După părerea noastră, cu excepţia incidenţei ajustărilor care ar fi putut fi necesare, dacă noi am fi putut efectua controlul fizic al cantităţilor, situaţiilor financiare dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200…, cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare”.Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entităţii auditate:“Astfel, cum este explicat în nota “X” anexată, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear şi al unei cote de …. pentru clădiri şi …. pentru utilaje, trebuie să se ridice la suma de …. pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 200… . În consecinţă, amortismentele cumulate trebuie să se ridice la …. mil. lei, iar pierderile exerciţiului şi pierderile cumulate la …. mil. lei.După părerea noastră, cu excepţia incidenţei asupra conturilor anuale, a faptelor menţionate în paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200…, cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.”

94.Opinia fără rezerve: semnificaţie, mod de prezentare.“După părerea noastră, conturile anuale dau o imagine fidelă (sau prezintă în mod sincer, în toate aspectele lor semnificative), poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200… precum şi rezultatelor acestor operaţii şi fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la această dată, în conformitate cu normele internaţionale (sau naţionale) de contabilitate”.


95.Opinia fără rezerve dar cu un paragraf de observaţii: semnificaţie, mod de prezentare.În unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adăugând un paragraf de observaţii al cărui obiectiv este de a lămuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manieră detaliată în anexă. Adăugarea unui astfel de paragraf nu afectează opinia auditorului; aceasta se situează de preferinţă după paragraful de opinie şi precizează, în general, că acesta nu constituie o rezervă.Acest tip de opinie se formulează atunci când apar elemente care însă nu afectează opinia auditorului; paragraful de observaţii se situează, de regulă, după paragraful de opinie.Forma de prezentare a paragrafului de opinie în acest caz este următoarea:“Fără să exprimăm o rezervă asupra situaţiil;or financiare, noi atragem atenţia asupra notei “X” din anexă. Societatea face obiectul unui proces în care este acuzată de infracţiune în utilizarea brevetelor şi în care i se pretinde vărsarea redevenţelor şi daunelor de interese; societatea a angajat o contra-acţiune şi audierile preliminare, cât şi procedurile juridico-administrative ale celor două acţiuni sunt în curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, în prezent, să fie determinatşi, în consecinţă, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea să rezulte”.

96.Paragraful opiniei: tipuri de opinie.Într-o misiune de audit de bază există două forme de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare care au aceeaşi valoare: “dau o imagine fidelă” sau “prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”.Exiztă 4 tipuri de opinie:- opinia fără rezerve;- opinia cu rezerve;- opinia defavorabilă;- imposibilitatea de a exprima o opinie.

97.Paragraful privind natura şi întinderea lucrărilor de audit.Acest paragraf cuprinde referenţialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaţionale de Audit sau norme şi practici naţionale, precum şi descrierea lucrărilor de către auditor.Raportul auditorului trebuie să descrie întinderea lucrărilor de audit, indicând că ele au fost îndeplinite conform Standardelor Internaţionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naţionale.“Întinderea lucrărilor” dă posibilitatea pentru auditor să pună în operă procedurile de audit judecate ca necesare în condiţiile concrete date. Cititorul are în fapt nevoie să se asigure că auditul a fost făcut conform normelor şi practicilor în materie; dacă aceasta nu rezultă în mod clar, se presupune că normele şi practicile utilizate sunt cele din ţara indicată prin adresa auditorului.Raportul trebuie să precizeze că auditul a fost planificat şi executat de o manieră care să asigure în mod rezonabil că situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative.Raportul de audit trebuie să descrie auditul, ca presupunând:- examenul, pe bază de sondaje, a elementelor probante care justifică sumele şi informaţiile conţinute în situaţiile financiare;- evaluarea principiilor şi metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaţiilor financiare;- evaluarea estimărilor semnificative făcute de conducere pentru a stabili situaţiile financiare;- revederea prezentării de ansamblu a situaţiilor financiare.Raportul trebuie să indice că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a expresiei de opinie.Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare: “Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaţionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naţionale).Aceste standarde (norme) precizează că auditul nostru trebuie să fie planificat şi realizat în scopul de a obţine o asigurare rezonabilă că, situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative. Un audit constă în a exprima, pe bază de sondaje, elementele probante care să justifice sumele şi informaţiile


conţinute în situaţiile financiare; el constă, de asemenea, în a evalua principiile şi metodele contabile folosite şi estimările semnificative făcute de către conducerea entităţii, pentru închiderea situaţiilor financiare, cât şi în a efectua o revedere a prezentării de ansamblu a acestora.Estimăm că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a exprimării opiniei noastre.”

98.Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune a responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului.Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii, care au făcut obiectul auditului, cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente.Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, să exprime o opinie asupra acestor situaţii financiare.Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Pregătirea lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă, că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite, care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare. Dimpotrivă, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare, încât să poată exprima asupra acestora o opinie.Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare:“Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”, încheiate la 31 decembrie 200…, aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. Aceste situaţii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. Responsabilitatea noastră este, ca pe baza auditului nostru, să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”.

99.Situaţii care conduc la formularea altei opinii decât opinie fără rezerve.De fiecare dată când auditorul emite un raport, altul decât un raport fără rezervă, el trebuie să includă în raportul său o descriere clară a tuturor motivelor care justifică decizia sa şi, de fiecare dată când poate, să cifreze (să estimeze) incidenţa posibilă asupra situaţiilor financiare. Aceste informaţii trebuie să fie date, de preferinţă într-un paragraf distinct care să preceadă pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie şi pot, de asemenea, să facă trimitere la o notă anexă mai aprofundată.

100.Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client.Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabilă pe care conducerea întreprinderii refuză să o corecteze. Acest dezacord poate fi important şi să influenţeze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:- insuficienţa provizioanelor pentru deprecierile de stocuri şi creanţe;- stocuri supraevaluate sau subevaluate datorită unor erori în calculul costurilor producţiei sau în determinarea mărimii stocului (cantităţilor)- nerespectarea principiului independenţei exerciţiului;- neluarea în considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirmă o situaţie existentă la data închiderii exerciţiului;- neluarea în considerare a principiului prudenţei prin supraevaluarea activelor;- erori în clasarea terţilor (clienţi incerţi menţinuţi ca clienţi obisnuiţi).Auditorul certifică “cu rezervă” atunci când iregularitatea este semnificativă, dar importanţa ei nu este suficientă pentru a considera că situaţiile financiare nu sunt corecte şi sincere şi că nu dau o imagine fidelă asupra poziţiei şi situaţiei financiare precum şi rezultatului exerciţiului.Oricare ar fi natura neregularităţilor, auditorul îşi prezintă în raport opinia, precizănd:- natura dezacordului;- postul şi suma respectivă;


- influenţa asupra rezultatului net.

101.Conţinutul raportului de audit.Raportul de audit trebuie să conţină:- relaţia contractuală de executare a misiunii de audit;- observaţiile reieşite din diverse verificări;- informaţiile a căror menţiune în raport este prevăzută expres de lege;- oferirea garanţiei pentru acţionari şi terţi că un personal calificat a obţinut asigurarea că situaţiile financiare oferă o imagine fidelă, clară şi completă poziţiei financiare, performanţelor şi situaţiei financiare generale a intreprinderii;- menţiunea că situaţiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.Din raportul de audit trebuie să rezulte în mod clar:- menţionarea responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea intreprinderii;- descrierea obiectivelor şi natura misiunii de audit;- situaţiile care fac să apară incertitudini;- natura şi locul observaţiilor în raport.

102.Rolul raportului de audit.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 700 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale şi modalităţile lor de aplicare cu privire la forma şi conţinutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situaţiilor financiare ale unei entităţi (misiunea de bază). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise şi în cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de bază.Raportul de audit are un triplu rol:- instrument de comiunicare cu utilizatorii situaţiilor financiare emise de entitatea auditată, respectiv cu publicul, precum şi cu acţionarii pentru decizii economice;- instrument de confirmare a încrederii publicului şi acţionarilor în situaţiilor financiare prezentate de o entitate;- instrument de identificare a responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea entităţii auditate.Răspunderea conducerii entităţii auditate se referă la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de bază; pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate; responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi, reglementări diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesită tehnici şi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca, de exemplu, răspunsul la obligaţia legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi); responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi şi alte reglementări, pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de bază; presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital, bănci, asigurări etc.) sau raportul asupra controlului intern.

103.Rolul şi conţinutul notei de sinteză.Pentru a permite auditorului să-şi facă o părere definitvă asupra situaţiilor financiare, este util să-şi stabilească o “notă de sinteză” care recapitulează toate puncyele importante ale lucrării, care pot avea o incidenţă asupra deciziei finale.Nota de sinteza este stabilită pe o foaie de lucru care presupune:


- o referire la foaia de lucru în care punctul reţinut ca important este dezvoltat;- o descriere sumara a punctului respectiv;- poziţia auditorului (punctul său de vedere).Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurării lucrărilor şi în special la:- problemele tehnice întâlnite şi maniera în care au fost rezolvate;- punctele în suspensie care necesită primirea unei informaţii complementarea;- domeniile care necesită o luare de poziţie şi o decizie finală a auditorului;- o listă a modificărilor propuse, evidenţiindu-le pe cele care au fost contabilizate şi separat pe cele care încă nu au fost acceptate de întreprindere.Poate fi utilă, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat viaţa întreprinderii în timpul exerciţiului ca, de exemplu:- evoluţia principalelor elemente din situaţiile financiare;- produse (activitaţi) noi;- schimbări în strategia întreprinderii.

104.Rolul şi conţinutul chestionarului de sfârşit de misiune.Chestionarul sfârşitului lucrărilor permite asigurarea că toate elementele au fost reunite, că normele au fost respectate şi că dosarele sunt complete.Întrebările din chestionar trebuie să recapituleze toate lucrările ce trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit şi procedurilor interne ale cabinetului şi se pot grupa după cum urmează:-întinderea lucrărilor;- delegarea lucrărilor către membrii echipei şi supervizarea activităţii lor;- conţinutul bilanţului contabil;- raportările;- comunicările cu conducerea întreprinderii;- latura administrativă.

105.Rolul şi conţinutul scrisorii de afirmare.Auditorul poate consemna în foile sale de lucru proba afirmaţiilor primite de la conducători, efectuând o sinteză a convorbirilor sale obţinând o scrisoare de afirmare, care poate imbrăca forma:- fie a unei scrisori emanând de la conducători;- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conducători, recunoscute cum se cuvine şi confirmate de ei.Daca conducătorii refuză să ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaţiile pe care auditorul le consideră necesare, acest refuz va constitui o limitare a întinderii lucrărilor sale.Scrisoarea de afirmare permite:- clarificarea răspunderilor ce revin conducătorilor întreprinderii şi auditorului;- înştiinţarea conducerii întreprinderii asupra modului de influenţare a situaţiilor financiare de către informaţiile pe care numai ea le deţine.Aceasta scrisoare de afirmare nu înlocuieşte procedurile de verificare ce trebuie efectuate de către auditori.

106.Utilizarea lucrărilor unui alt auditor.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 600 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale şi modalităţile lor de aplicare referitoare la utilizarea de către un auditor, în cadrul unei misiuni de audit de bază, la o entitate a lucrărilor realizate de către un alt auditor, asupra situaţiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse în situaţiile financiare ale acelei entităţi. El nu se aplică în cazul când doi sau mai mulţi auditori sunt numiţi coauditori şi nici relaţiilor auditorului cu auditorul precedent.


Când auditorul principal utilizează lucrările unui alt auditor, auditorul principal trebuie să determine incidenţa acestor lucrări asupra propriului său audit.Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaţiilor financiare ale unei entităţi. Expresia alt auditor, desemnează auditorul – altul decât auditorul principal – responsabil de examenul informaţiilor financiare ale unui subgrup, incluse în situaţiile financiare auditate de către auditorul principal.a) Acceptarea misiunii de auditor principalAuditorul trebuie să stabilească dacă participarea sa la lucrările de audit pe ansamblu este suficientă pentru a-i permite să acţioneze ca auditor principal.b) Proceduri puse în lucru de către auditorul principal- evaluarea competenţei profesionale a altui auditor;- obţinerea de elemente probante care dovedesc că lucrările acelui alt auditor răspund obiectivelor auditorului principal în cadrul misiunii sale de audit. Cunoscând contextul în care auditorul principal va folosi lucrările sale, celălalt auditor trebuie să coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunoştinţa auditorului principal orice aspect al activităţii sale care nu se poate realiza conform modalităţilor stabilite; la rândul său celălalt auditor va fi informat despre orice problemă apărută în activitatea auditorului principal care poate avea o incidenţă importantă asupra propriei sale activităţi.107.Utilizarea lucrărilor auditorului intern.Auditorul trebuie să analizeze activităţile auditorului intern şi incidenţele potenţiale asupra procedurilor de audit ale sale.Auditorul intern, făcând parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea şi controlul pertinenţei şi eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern; anumite aspecte ale lucrărilor sale pot fi utile auditorului extern.Printre activităţile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot menţiona:- examenul sistemelor contabile de control intern;- examenul informaţiilor financiare şi de gestiune;- evaluarea costurilor, rentabilitatea şi eficienţa unor tranzacţii şi operaţiuni;- examenul modului de respectare a textelor legislative precum şi al politicilor şi directivelor stabilite de conducerea intreprinderii.Auditorul extern are obligaţia să obţină o cunoaştere suficientă a activităţilor auditului intern pentru a planifica şi aborda în mod eficient auditul.În evaluarea lucrărilor auditorului intern, auditorul extern va ţine seama de următoarele criterii:- statutul auditorului intern în cadrul intreprinderii;- natura şi întinderea lucrărilor de audit intern efectuate;- competenţe tehnice; pregătire tehnică adaptată şi o experienţă ca auditor intern;- organizarea profesională; planificarea, supravegherea, controlul şi documentarea corectă a lucrărilor, existenţa manualelor de audit, programarea de lucru şi a dosarelor de lucru corespunzătoare

108.Utilizarea lucrărilor unui expert.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr.620 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale şi modalităţile lor de aplicare în cazul utilizării lucrărilor unui expert ca şi elemente probante.Prin expert se înţelege o persoană sau un cabinet care posedă competenţe, cunoştinţe şi o experienţă specifică într-un domeniu specific, altul decât cel care presupune cunoştinţe de contabilitate şi audit.Expertul poate fi angajat de către intreprindere, angajat de către auditor, salariat al intreprinderii sau salariat al auditorului.În primul rând auditorul trebuie să reunească elemente probante suficiente şi adecvate care să demonstreze că pot fi utilizate lucrările unui anume expert în cadrul misiunii sale de audit.Utilizarea lucrărilor unui expert se face în următoarele situaţii:


- evaluarea unor anumite active: clădiri, construcţii, terenuri, echipamente, opere de artă, pietre preţioase;- evaluarea stării fizice a unor active precum minereuri, zacăminte, resurse petroliere sau stabilirea duratei de viaţă rămasă a unor active corporale;- evaluări actuariale;- evaluarea stadiului de avansare în realizarea fizică a unor produse sau lucrări de construcţii;- avize juridice în ce priveşte interpretarea unor acorduri, statute sau reglementări.Când are în vedere să folosească lucrările unui expert, auditorul trebuie să ţină cont de:- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaţiile financiare;- riscul de eroare datorat naturii şi complexităţii elementului respectiv din situaţiile financiare;- volumului şi calităţii altor elemente probante disponibile.În al doilea rând auditorul trebuie să verifice competenţa profesională a expertului: calificările profesionale, diplome, înscrierea ca membru într-un organism profesional, experienţa şi reputaţia sa în domeniul în care se intenţionează a fi folosit.În al treilea rând auditorul trebuie să evalueze obiectivitatea expertului. Riscul unei lipse de obiectivitate este mai ridicat în cazul expertului angajat al intreprinderii şi al expertului legat într-un fel sau altul de intreprinderea auditată.În al patrulea rând auditorul trebuie să strângă elemente probante suficiente şi adecvate care să demonstreze că întinderea lucrărilor expertului răspunde obiectivelor auditului. Aceasta se poate realiza examinând instrucţiunile scrise date de către intreprindere expertului, instrucţiuni care se pot referi la teme precum:- obiectivele şi întinderea lucrărilor expertului;- o deschidere generală a problemelor specifice care vor fi tratate în raportul expertului;- condiţiile de acces ale expertului la informaţii;- confidenţialitatea informaţiilor despre intreprindere;- informaţii referitoare la ipotezele şi metodele de lucru pe care le va folosi expertul.Auditorul trebuie să stabilească dacă lucrările expertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuiesc îndeplinite de situaţiile financiare; el va stabili în mod deosebit dacă rezultatele la care a ajuns expertul au fost corect luate în seamă la elaborarea situaţiilor financiare; dacă el va stabili că lucrările expertului nu permit reunirea elementelor probante, poate angaja un alt expert sau va emite o opinie calificată.Când auditorul nu modifică raportul său, el nu trebuie să facă menţiune de utilizarea lucrărilor expertului.

109.Elementele posterioare închiderii exerciţiului.Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileşte tratamentul în situaţiile financiare a evenimentelor favorabile şi nefavorabile care survin după data închiderii exerciţiului, care pot fi de două tipuri:- evenimente care furnizează informaţii în legătură cu fapte care existau la data închiderii exerciţiului; sunt acele evenimente care aduc o mai amplă confirmare a circumstanţelor existente la data închiderii;- evenimente care furnizează informaţii bazate pe fapte survenite după data închiderii exerciţiului; sunt evenimente care indică circumstanţe noi, apărute după data închiderii.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 560 stabileşte obligaţiile pentru auditor de a lua în considerare incidenţele evenimentelor posterioare închiderii exerciţiului, atât asupra situaţiilor financiare cât şi asupra raportului său, distingându-se trei etape:- fapte descoperite până la data raportului de audit;- fapte descoperite după data raportului de audit, dar înaintea publicării situaţiilor financiare;- fapte descoperite după publicarea situaţiilor financiare.


110.Faptele descoperite până la data raportului de audit.Auditorul trebuie să pună în lucru proceduri care urmăresc strângerea de elemente probante suficiente şi adecvate care să justifice faptul că au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustări ale situaţiilor financiare sau informaţii suplimentare în anexe, până la data raportului său.Procedurile menite să identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustări a situaţiilor financiare sau unei informaţii în anexe, vor fi puse în lucru la o dată cât mai apropiată de data raportului de audit şi vor cuprinde acţiunile următoare:- examinarea facturilor de cumpărări, de vânzări, a avizelor de expediţie sau a notelor de intrare-recepţie ale perioadei posterioare închiderii exerciţiului, pentru a verifica dacă operaţiile respective nu sunt aferente exerciţiului închis (controlul principiului independenţei exerciţiului);- examinarea încasărilor posterioare închiderii pentru a verifica reactivarea creanţelor;- cercetarea facturilor de vânzare posterioare închiderii pentru a se încredinţa că stocurile nu sunt evaluate la o sumă superioară valorii lor de realizare sau invers;- analiza procedurilor stabilite de conducerea intreprinderii pentru a se asigura că evenimentele posterioare închiderii au fost bine identificate;- consultarea proceselor verbale ale adunării generale a acţionarilor, ale consiliului de administraţie, ale comitetului de audit, ale comitetului de direcţie, care au avut loc după data închiderii exerciţiului;- analiza altor informaţii financiare luate, previziuni de trezorerie şi alte rapoarte ale conducerii intreprinderii;- cereri, sau cereri suplimentare de informaţii de la oficiul juridic sau de la avocaţii intreprinderii în legătură cu procesele pe rol;- corespondenţa înregistrată la conducerea intreprinderii în legătură cu subiecte, cum ar fi: situaţia actuală a unor elemente contabilizate pe baza unor date preliminare sau neconcludente; noi angajamente, împrumuturi, garanţii acordate sau primite; vânzări de active realizate sau avute în vedere; noi acţiuni sau obligaţiuni emise sau prevăzute a fi emise, proiecte de fuziune, sau alte căi de restructurări; active care fac obiectul unor pretenţii de proprietate, distruse din diferite cauze (incendii, inundaţii etc.); evoluţia unor riscuri; alte evenimente care ar pune în discuţii continuitatea exploatării.Dacă, prin aplicarea procedurilor de mai sus, auditorul descoperă că evenimentele posterioare au o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare, el trebuie să determine dacă acestea au fost corect avute în vedere şi au făcut obiectul unei informaţii corespunzătoare în notele anexe la situaţiile financiare.Când un subgrup, filială sau sucursală face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum şi necesitatea de a-l informa de data prevăzută pentru semnarea propriului său raport de audit.

111.Fapte descoperite după data raportului de audit dar înaintea publicării situaţiilor financiare.Auditorul nu este ţinut să aplice proceduri sau să facă investigaţii referitoare la situaţiile financiare, după data raportului de audit. Conducerea intreprinderii, însă, trebuie să informeze auditorul asupra evenimentelor suvenite între data raportului de audit şi data publicării situaţiilor financiare şi care sunt susceptibile să aibă o influenţă asupra acestora. Când auditorul a luat la cunoştinţă, după data raportului său dar înaintea publicării situaţiilor financiare, de evenimente care riscă să aibă o incidenţă semnificativă asupra acestora, auditorul trebuie să stabilească dacă trebuie să ceară cercetarea situaţiilor financiare şi să discute aspectele în cauză cu conducerea intreprinderii pentru a stabili măsurile care se impun.


Dacă conducerea intreprinderii corectează situaţiile financiare, auditorul va pune în lucru procedurile necesare şi va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit, în nici un caz data noului raport nu va putea fi anterioară datei semnării sau aprobării situaţiilor financiare şi, în consecinţă, procedurile menţionate mai sus se vor prelungi până la data noului raport de audit.Dacă conducerea intreprinderii refuză să corecteze situaţiile financiare iar auditorul consideră necesare aceste corecturi, el trebuie să exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă; dacă raportul de audit apucase să fie depus, auditorul cere conducerii intreprinderii să nu publice, către terţi, situaţiile financiare şi raportul de audit iar, dacă aceasta decide totuşi publicarea, auditorul va lua măsurile adecvate pentru a evita ca terţii să utilizeze raportul său.

112.Fapte descoperite după data publicării situaţiilor financiare.După publicarea situaţiilor financiare auditorul nu este ţinut să procedeze la vreo investigaţie.Dacă însă auditorul a luat la cunoştinţă, după publicarea situaţiilor financiare, de existenţa unui eveniment care, dacă ar fi fost cunoscut la data semnării raportului său, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie să stabilească dacă este cazul corectării situaţiilor financiare şi să discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii.În cazul în care conducerea intreprinderii corectează situaţiile financiare, auditorul va controla măsurile luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura că toate persoanele care sunt în posesia situaţiilor financiare nemodificate au luat cunoştinţă de corectarea acestora şi va întocmi un nou raport de audit asupra situaţiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie să cuprindă un paragraf de observaţii făcând trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare care cuprinde motivele corecţiei situaţiilor financiare publicate anterior. Data noului raport de audit nu va fi anterioară celei de aprobare a situaţiilor financiare corectate.În cazul în care conducerea intreprinderii nu ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate persoanele care au în posesie situaţiile financiare şi raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situaţie şi nu corectează situaţiile financiare chiar dacă auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii intreprinderii că va lua toate măsurile pentru a evita ca terţii să utilizeze raportul său de audit.Nu este necesară corectarea situaţiilor financiare şi stabilirea unui nou raport de audit atunci când situaţiile financiare ale exerciţiului următor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condiţia ca o informaţie corespunzătoare despre situaţia existentă să fie furnizată în notele anexate la aceste situaţii financiare.

113.Examenul situaţiilor financiare: solduri de deschidere.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 510 reglementează procedurile şi principiile fundamentale şi modul lor de aplicare în ce priveşte soldurile de deschidere. În misiunile iniţiale de audit, auditorul trebuie să găsească elemente probante suficiente şi adecvate care să-i permită să se asigure că:- soldurile de deschidere nu conţin anomalii care să aibă o influenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare ale exerciţiului în curs;- soldurile de închidere ale exerciţiului precedent au fost corect preluate sau, în cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv;- politicile de închidere a conturilor şi metodelor de evaluare folosite au fost aplicate în mod constant, sau modificarea acestora a fost corect înregistrată şi descrisă în notele anexe.Când situaţiile financiare ale exerciţiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate găsi elementele probante examinând dosarele de lucru ale auditorul precedent.Dacă situaţiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune în lucru alte proceduri.Dacă prin aplicarea procedurilor specifice nu se obţin elemente probante suficiente şi adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie să emită o opinie cu rezerve sau se va afla în imposibilitatea de a emite o opinie.

114.Examenul situaţiilor financiare.


Situaţiile financiare (bilanţ, contul de profit şi pierdere şi celelalte componente) constituie documente de sinteză a contabilităţii asupra cărora auditorul îşi exprimă opinia.Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului să obţină unele elemente probante pe baza cărora să tragă concluzii cu privire la diferite posturi şi rubrici din situaţiile financiare.Pentru a-şi putea exprima opinia, auditorului trebuie să confirme că situaţiile financiare sunt în acord cu concluziile sale şi că ele reflectă corect deciziile conducerii intreprinderii şi dau o imagine fidelă activităţii şi situaţiei financiare a intreprinderii.Examenul situaţiilor financiare are ca obiect verificarea:- faptului că bilanţul, contul de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare sunt coerente, concordă cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile şi reglementărilor în vigoare şi ţin cont de evenimentele posterioare datei de închidere;- faptului că anexele comportă toate informaţiile de importanţă semnificativă asupra situaţiei patrimoniale, financiare şi rezultatele obţinute.Tehnicile de examinare se bazează pe:- stabilirea ratiourilor obişnuite de analiză financiară şi compararea lor cu cele ale exerciţiilor precedente şi ale sectorului de activitate;- comparaţiile între datele reieşite din situaţiile financiare şi datele anterioare, posterioare şi previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;- compararea în procent faţă de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit şi pierdere.Un obiectiv central al examinării situaţiilor financiare îl constituie verificarea dacă acestea dau o imagine fidelă clară şi completă:- poziţiei financiare intreprinderii;- rezultatelor financiare;- situaţiei financiare.În cadrul acţiunilor de verificare a bilanţului contabil, auditorul îşi divizează diligenţele verificând şi satisfacerea unor reguli generale şi particulare. Reguli generale:- bilanţul contabil este întocmit conform normelor contabile în vigoare;- bilanţul contabil este întocmit sub o formă comparativă;- elementele de activ şi pasiv sunt evaluate separat fără să se opereze compensaţii;- bilanţul de deschidere corespunde cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent.Reguli particulare. Auditorul verifică modul de înregistrare a:- capitalurilor proprii;- împrumuturi şi datorii asimilate;- imobilizări;- stocuri şi producţie în curs de execuţie;- conturile de terţi; - conturile de provizioane;- conturile de trezorerie.În legatură cu rezultatul exerciţiului, auditorul :- examinează unele conturi de cheltuieli;- examinează bazele de impozitare stabilite în materie de taxe şi impozite asupra conturilor de venituri;- examinează situaţia comparativă a diverselor conturi de venituri şi cheltuieli.ÎIn legatură cu anexele la situaţiile financiare, auditorul examinează informaţiile furnizate de acestea, analizând în mod deosebit:- evoluţia conturilor prezentate de aceste anexe;- respectarea modului şi metodelor de evaluare a posturilor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere;


- metodele utilizate pentru calculul amortizării şi provizioanelor şi fundamentarea lor.

115.Particularităţi privind părţile afiliate (legate) în audit.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 550 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile lor de aplicare în ce priveşte responsabilităţile auditorului referitoare la tranzacţiile între părţi legate (afiliate), aşa cum sunt ele definite prin Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 24 “Părţi legate”.Auditorul trebuie să pună în lucru proceduri de audit în vederea reuniunii de elemente probante referitoare la identificarea de către conducerea intreprinderii a părţilor legate (afiliate), precum şi la informaţiile prezentate în anexe privind efectele tranzacţiilor şi operaţiilor între părţile legate, care au o influenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare.În timpul lucrărilor de audit, auditorul dă atenţie operaţiilor care par neobişnuite şi care pot indica existenţa părţilor legate până atunci necunoscute ca, de exemplu:- operaţiuni efectuate în condiţii comerciale anormale, mai ales în ce priveşte preţul, rata dobânzii, garanţii şi condiţii de rambursare neobişnuite;- operaţii a căror existenţă nu pare justificată prin nici o motivaţie logică;- operaţii a căror substanţă diferă de forma acestora;- operaţii efectuate pe căi neobişnuite;- volum prea ridicat sau operaţii importante realizate cu unii clienţi sau furnizori, în raport cu alţii;- operaţii neânregistrate.Printre procedurile puse în lucru de auditor se pot folosi:- controalele detaliate asupra unor operaţii, tranzacţii, rulaje sau solduri;- consultarea proceselor verbale ale adunărilor generale ale acţionarilor şi ale consiliului de administraţie;- acordarea unei atenţii deosebite unor operaţii de la sfârşitul perioadei;- acordarea contractelor şi convenţiilor de împrumut;- examenul operaţiilor de cumpărări sau vânzări pe părţi ale unei societăţi în participaţie;- examenul operatţiilor şi tranzacţiilor între părţi legate identificate;- obţinerea unei declaraţii de la conducerea intreprinderii prin care să ateste că informaţiile prezentate cu privire la identificarea părţilor legate sunt exhaustive şi au fost corect descrise în anexele la situaţiile financiare.

116.Ipoteza continuităţii activităţii în auditul situaţiilor financiare.În timpul planificării şi realizării misiunii de audit, auditorul trebuie să aprecieze temeinicia utilizării de către conducerea intreprinderii a convenţiei contabile de bază de continuare a activităţii, la elaborarea situaţiilor financiare.Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau împreună, constituie semne de întrebare asupra valabilităţii convenţiei contabile de bază de continuare a exploatării, fără a fi exhaustive, sunt:- capitaluri proprii sau fond de rulment negative;- împrumuturi care ajung la scadenţă, fără perspectivă realizată de rambursare sau reeşalonare, sau recurgerea excesivă la credite pe termen scurt pentru a finanţa active pe termen lung;- indicii privind retragerea suportului financiar de către creditori;- marje brută de autofinanţare negativă;- indicatori financiari cheie, nefavorabili;- pierderi din exploatare sau degradări importante ale activelor;- stoparea politicii de distribuire de dividende;- insuficienţa trezoreriei pentru a face plăţile la scadenţă;- refuzul creditelor – furnizori;


- părăsirea intreprinderii de către cadrele de conducere;- pierderea unor pieţe importante, a unor licenţe importante sau furnizori principali;- mişcări sociale, sau lipsa materiilor prime de bază;- proceduri judiciare în curs care, dacă sunt pierdute, pot avea consecinţe financiare grave;- schimbări legislative sau politici guvernamentale care riscă să aibă efecte nefavorabile asupra intreprinderii.Responsabilitatea auditorului constă în aprecierea modului în care conducerea intreprinderii a utilizat convenţia contabilă de bază a continuităţii activităţii şi dacă există incertitudini semnificative în ce priveşte capacitatea intreprinderii de a continua activitatea şi care ar fi trebuit să fie prezentate în anexe. El trebuie să colecteze elemente probante suficiente şi adecvate pentru a confirma existenţa unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatării.Auditorul se poate găsi în una din următoarele situaţii:a) a fost aplicată convenţia contabilă de bază a continuităţii activităţii dar există o incertitudine semnificativă. În acest caz se verifică dacă în notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune în discuţie continuitatea activităţii; în caz afirmativ, el va emite o opinie fără rezerve dar va introduce un paragraf de observaţii; în caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă;b) situaţiile financiare au fost stabilite în condiţii de continuitate a activităţii dar în raţionamentul său profesional, auditorul reţine că intreprinderea nu va fi în măsură să continue activitatea; în acest caz, el va emite o opinie defavorabilă;c) conducerea intreprinderii refuză să facă sau să completeze analizele sale pentru a evalua de o manieră completă aspectele legate de continuitatea activităţii; auditorul poate introduce o rezervă în raportul său, ca urmare a limitării întinderii lucrărilor sale.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 570 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale, cât şi modul lor de aplicare în ce priveşte responsabilităţile auditorului în legătură cu aplicarea convenţiei contabile de bază a continuării activităţii la elaborarea situaţiilor financiare ale intreprinderii.

117.Auditul estimărilor contabile.Estimarea contabilă desemnează o evaluare aproximativă a sumei unui element în absenţa unei metode precise de măsurare (determinare). Cele mai frecvente estimări contabile se referă la:- provizioane pentru deprecierea stocurilor şi creanţelor;- amortizarea imobilizărilor asupra duratei lor de viaţă estimată;- venituri anticipate;- impozite amânate;- provizioane pentru riscuri privind procesele în curs;- pierderi asupra unor contracte pe termen lung;- provizioane pentru garanţii.Auditorul trebuie să reunească elementele probante suficiente şi adecvate asupra estimărilor contabile cuprinse în situaţiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimări şi corecta şi completa prezentare a informaţiilor în anexe.În acest scop, auditorul poate:- examina şi testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimării;- utiliza o estimare independentă pentru a o compara cu cea efectuată de conducerea intreprinderii;- revedea evenimentele posterioare închiderii exerciţiului pentru a stabili dacă estimarea se confirmă.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 540 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale cât şi modul lor de aplicare în ce priveşte auditul estimărilor contabile conţinute în situaţiile financiare.

118.Procedurile analitice în auditul situaţiilor financiare.


Procedurile analitice cuprind compararea informaţiilor financiare ale intreprinderii:- cu informaţiile comparabile ale exerciţiilor precedente;- cu rezultatele stabilite de intreprindere – bazate pe bugete sau pe previziuni – sau estimate de auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizările);- cu informaţiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea.Procedurile analitice sunt utilizate în diferite etape ale misiunii de audit şi anume:- pentru a ajuta auditorul să planifice natura, calendarul şi întinderea altor proceduri de audit (etapele anterioare);- în controalele substantive pentru găsirea elementelor probante;- ca mijloc de revizuire a coerenţei de ansamblu a situaţiilor financiare (etapa V - următoare).Atunci când auditorul foloseşte procedurile analitice ca şi controalele substantive, trebuie să ţină seama de unii factori precum:- obiectivele procedurilor analitice şi gradul de fiabilitate al lor;- disponibilitatea informaţiilor şi fiabilitatea lor;- sursele informaţiilor disponibile; sursele externe independente sunt în general mai fiabile decât sursele interne;- caracterul comparabil al surselor disponibile;- cunoştinţele dobândite cu auditurile precedente etc.tehnica procedurilor analitice este reglementată prin Standardul Internaţional de audit (ISA) nr. 520.

119.Confirmarea externă (directă).Este o procedură care constă în a cere unui terţ având legături de afacere cu intreprinderea verificată, să confirme direct auditorului informaţiile privind existenţa operaţiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina condiţiile şi întinderea acestei proceduri.Procedura se demarează cu acordul conducerii intreprinderii supusă controlului; dacă aceasta nu se arată favorabilă pentru o astfel de procedură, auditorul se poate găsi în una din următoarele două situaţii:- sau consideră că tehnicile compensatorii de control îi aduc elemente suficiente de probă;- sau consideră că alte controale nu-l conduc la elemente probante faţă de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecinţele necesare cu privire la certificare.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 505 defineşte principalele cazuri în care auditorul are obligaţia să procedeze la folosirea tehnicii confirmării directe:- confirmarea unor cauze în baza cărora s-au realizat unele tranzacţii;- confirmarea de către bănci a soldurilor conturilor şi alte informaţii considerate necesare;- confirmarea conturilor de clienţi şi debitori;- confirmarea stocurilor în depozite vamale, în consignaţie şi alte stocuri la terţi;- valori imobiliare cumpărate prin intermediari financiari;- împrumuturi de la terţi;- confirmarea soldurilor costurilor de furnizori şi creditori.Confirmarea poate să fie pozitivă, atunci când terţul solicitat îşi exprimă acordul asupra informaţiei primită sau furnizează chiar el informaţia, sau negativă, atunci când terţului solicitat I se cere să nu răspundă decât în cazul în care nu este de acord cu informaţia care i s-a prezentat.Auditorul trebuie să ia în consideraţie orice fapt de natură să pună în discuţie fiabilitatea răspunsului obţinut la cererea de confirmare externă (directă).Procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile lor de aplicare, în legătură cu utilizarea de către auditor a procedurii confirmării externe (directe) ca mijloc de obţinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil începănd cu auditul situaţiilor financiare ale anului 2001.

120.Tehnica observării fizice.


Observarea fizică este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui activ, însă ea nu aduce decât o parte din elementele probante necesare şi anume numai existenţa bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuită etc. trebuie verificate prin alte tehnici.Acţiunile întreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea că:- intreprinderea a prevăzut mijloace corespunzătoare care permit recenzarea activelor în condiţii de fiabilitate; această fază a intervenţiei constă în studierea procedurilor de inventariere şi se situează deci înaintea inventarierii propriuzise;- aceste mijloace sunt puse în aplicare în mod satisfăcător; această fază constă în verificarea faptului că persoanele însărcinate cu inventarierea aplică în mod corect procedurile şi se situează în timpul inventarierii propriu-zise;- lucrările de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); această fază constă în a controla dacă cantităţile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor şi se situează deci după inventarierea propriu-zisa.

122.Elementele probante: definiţie, rol, criterii de apreciere.Potrivit Standardelor Internaţionale de Audit, elementele probante într-o misiune de audit (“audit evidence” sau “eléments probants”) reprezintă informaţii obţinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta îşi fondează opinia; aceste informaţii constau în documente justificative şi documente contabile care stau la baza situaţiilor financiare şi care sunt coroborate cu informaţii din alte surse.Elementele probante sunt obţinute printr-o combinare adecvată a testelor de procedură cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedură sunt testele care permit obţinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii şi funcţionării sistemelor contabile şi de control intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului în contabilitatea intreprinderii şi constau în proceduri care urmăresc obţinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative în situaţiile financiare; ele sunt de două tipuri:- controale privind tranzacţiile, operaţiile şi soldurile conturilor;- proceduri analitice care constau în analiza tendinţelor şi ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenul variaţiilor şi examene de coerenţă cu alte informaţii.În funcţie de credibilitatea informaţiilor obţinute în etapele precedente, auditorul stabileşte programele de control a conturilor pe baza cărora să poată obţine elementele probante necesare fundamentării opiniei sale.Această etapă a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o opinie motivată asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectării regulilor legale şi regulamentare de către intreprindere şi anume:- regulile de prezentare şi de evaluare stipulate în normele legale şi în cele profesionale;- reguli de prudenţă;- regulile referitoare la inventarieri;- reguli de ţinere a registrelor şi a contabilităţii;- existenţa activelor şi faptul că acestea aparţin intreprinderii;- pasivele patrimoniale, veniturile şi cheltuielile privesc intreprinderea în cauză.Elementele probante trebuie să îndeplinescă cumulativ două condiţii de calitate pentru a putea să stea la baza fondării unei opinii: să fie suficiente şi să fie juste (adecvate).Caracterul suficient se stabileşte în raport cu numărul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciază în raport cu gradul de adecvare, cu pertinenţa, fiabilitatea lor. În mod normal, auditorul consideră necesar să se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele însele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. El poate deseori să fie determinat să caute elemente probante de sursă sau natură diferită pentru a corobora o aceeaşi afirmaţie.


Elementele probante trebuie, în ansamblul lor, să permită auditorului să-şi facă o opinie cu privire la situaţiile financiare. În general, auditorul nu examinează totalitatea informaţiilor la care are acces pentru a-şi forma opinia, în măsura în care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de operaţii sau un control intern, aplicând tehnici de sondaj bazate pe raţionament profesional sau eşantion statistic.Factorii care influenţează raţionamentul auditorului în legătură cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind:- Importanţa riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de: natura elementelor în cauză; adecvarea controlului intern; natura activităţilor realizate; existenţa unor situaţii susceptibile de a exercita o influenţă neobişnuită asupra conducerii intreprinderii; situaţia financiară a intreprinderii.- Importanţa relativă a elementului avut în vedere, ţinând seama de ansamblul informaţiilor bilanţului contabil.- Experienţa căpătată în cursul unor auditări anterioare.- Concluziile procedurilor de audit, în special descoperirea eventuală a unor fraude sau erori.- Tipul de informaţie disponibilă.În cazul obţinerii de elemente probante pornind de la testele de procedură, aspectele sistemelor contabile şi de control intern asupra cărora auditorul va strânge elemente probante se referă la:- conceperea sistemelor contabile şi de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o manieră care să prevină sau să detecteze şi corecteze anomalii semnificative?- funcţionarea sistemelor contabile şi de control intern; aceste sisteme au funcţionat de o manieră satisfăcătoare pe toată perioada?În colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigură de posibilitatea obţinerii unor afirmaţii în materie: de existenţă: controlul intern există? de eficacitate: controlul intern funcţionează eficace? de permanenţă: controlul a funcţionat eficace pe toată perioada în cursul căreia auditorul înţelege să se sprijine pe el?În cazul obţinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie să determinedacă elementele rezultate din aceste controale precum şi din testele de procedură sunt suficiente şi adecvate pentru a stabili dacă la elaborarea situaţiilor financiare de către conducerea întreprinderii au fost întrunite criteriile următoare: de existenţă : un element al activului sau pasivului există la un moment dat; de drepturi şi obligaţii : un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv este o obligaţie pentru intreprinderea dată, la un moment dat; de apartenenţă (de realitate) tranzacţiile sau evenimentele se referă la intreprinderea dată şi s-au produs în cursul perioadei respective; de exhaustivitate : activele, datoriile, tranzacţiile sau evenimentele au fost înregistrate şi toate faptele importante au fost menţionate; de evaluare : înregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a făcut la valoarea lor de inventar; de măsurare : o operaţie sau un eveniment este înregistrată la valoarea sa de tranzacţionare şi un venit sau o cheltuială aparţin perioadei; de prezentare si publicitate : o informaţie este prezentată, clasată şi descrisă conform referenţialului contabil aplicabil.Obţinerea de elemente probante privind o informaţie dată, de exemplu, existenţa de stocuri, nu scuteşte obţinerea de elemente probante pentru o altă afirmaţie, de exemplu, evaluarea lor.


Auditorul poate obţine un grad de certitudine mai ridicat atunci când elementele probante adunate, de origine şi de natură diferite, sunt concordante. În acest caz, auditorul poate obţine un grad de certitudine global superior celui pe care îl obţine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci când elementele probante obţinute din surse diferite nu sunt concordante între ele, poate fi necesară folosirea unor proceduri suplimentare în scopul rezolvării contradicţiei.Trebuie să existe un raport rezonabil între costul pentru obţinerea unor elemente probante şi utilitatea informaţiei obţinute. Cu toate acestea, dificultăţile şi costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil, prin ele însele, omisiunea unei proceduri.Atunci când auditorul are dubii legitime cu privire la o informaţie care prezintă o importanţă semnificativă, el trebuie să se străduiască să obţină elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dacă nu este în măsură să obţină aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie să formuleze o opinie fără rezervă.

123.Programul de control: rol, conţinut, forme de prezentare.Nu există un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente şi de caracteristicile fiecărei intreprinderi.După cum s-a văzut, etapa de cunoaştere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc şi a naturii operaţiilor; în etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificării existenţei controlului intern pe care se poate sprijini şi verificării modului de funcţionare a acestuia. Numai în funcţie de aceste fluxuri de informaţii şi de gradul de fiabilitate al lor auditorul îşi stabileşte programul de control al conturilor care, aşa cum s-a mai amintit, poate fi restrâns sau extins.Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune şi foaia de sinteză a aprecierii controlului intern, documente ce asigură legătura cu etapele precedente.Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru specială, care conţine rubricile următoare:- lista controalelor de efectuat , ordonată pe secţiunile situaţiilor financiare; aceste controale trebuie cât mai bine detaliate pentru a fi uşor de identificat documentele şi informaţiile necesare a se solicita intreprinderii;- întinderea eşantionului : ţinând seama de pragul de semnificaţie şi de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca în această coloană să se menţioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importantă, având în vedere că, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Această coloană va fi completată pe măsura avansării programului de control, ceea ce permite urmărirea cronologică a lucrărilor;- o referinţă pentru foaia de lucru;- probleme întâlnite : această coloană se foloseşte pentru supervizarea lucrărilor şi pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor.Un exemplu de structură a unui program de control se prezintă astfel:

DosarProgram de control- controlul imobilizărilor -

Ref:Pag:

Exerciţiu

Auditor: Data:

Viza responsabilului:Data creării:Data actualizării:

Controale de efectuat

Mărimea eşantionului

Făcut de ………la data de …….

Referinţa(Foaia de lucru)

Problemeîntâlnite


Verificarea achiziţiilor exerciţiului pe bază de comenzi, facturi şi recepţii

Sume mai mari de 75.000 mii lei

Ionescu16/03/95

A6 Nimic

124.Conţinutul unui raport asupra controlului intern.Auditorul semnalează conducerii intreprinderii-client observaţiile pe care acesta le are asupra controlului intern, oral sau în scris. Dacă descoperă lacune grave, el apreciază dacă refuză certificarea sau o face cu rezerve. El poate sugera ameliorarea sistemului existent.Comunicarea observaţiilor poate fi făcută printr-un “Raport asupra controlului intern”, al cărui conţinut trebuie să respecte următoarele principii:- prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esenţial pentru a folosi conducerii societăţii;- prezentarea detaliată a problemelor pe servicii sau subunităţi ale societăţii pentru a putea fi uşor difuzate;- analiza fiecărei probleme în mod logic, de o manieră constructivă, pentru a permite societăţii să utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor în patru părţi: introducere şi sinteză, sumar, detalii şi anexe.Nota de introducere şi sinteză poate cuprinde:- o amintire rapidă a misiunii, a locului şi rolului activităţii de apreciere a controlului intern, condiţiile de executare şi metodele utilizate;- concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la părţile din raport care detaliază problema);- data şi semnătura.Nota de introducere şi sinteză are ca scop să permită destinatarilor principali (conducerea societăţii) să aibă rapid cunoştinţă de concluziile esenţiale.Sumarul raportului poate figura imediat după nota de introducere şi sinteză şi poate fi prezentat în diferite feluri: recapitularea diferitelor titluri şi puncte care vor fi reluate în partea de “Detalii”, reluarea rapidă a tuturor slăbiciunilor constatate.Detaliile raportului corespund la ceea ce a fost anunţat în Sumar; structurarea detaliilor se face urmărindu-se anumite principii:- prezentarea punctelor în ordinea importanţei;- recapitularea punctelor pe secţiuni, funcţii sau grupă de conturi;- o parte poate fi avută în vedere pentru sfaturi mai puţin importante;- o parte separată poate fi destinată punctelor care pot avea o incidenţă asupra certificării (însă atenţie ca această parte să nu infirme opinia emisă asupra situaţiilor financiare în raportul general);- sfaturile date în cursul exerciţiului precedent pot fi reluate aici dacă acestora nu li s-a dat curs.Fiecare din punctele prezentate trebuie să conţină informaţiile următoare:- descrierea punctelor slabe constatate;- consecinţe şi incidenţe asupra situaţiilor financiare;- sfaturi şi măsuri care permit ameliorarea situaţiei.

125.Ce sunt testele de conformitate.Sunt testele pe care auditorul le face în etapa de confirmare a înţelegerii sistemului contabil şi de control intern. Auditorul selecţionează un mumăr limitat de tranzacţii cărora le urmăreşte circuitul şi reţine dacă controalele prevăzute au fost efectuate.Testele de conformitate pot fi realizate după diferite modalităţi:- observare directă;- confirmare verbală a celor ce utilizează procedura respectivă;


- existenţa mijloacelor utizate (ştampile, vize, fişiere etc.);- observarea ulterioară, constând din reluarea în întregime a circuitului plecând de la origine, pentru a-l testa.

126.Ce sunt testele de permanenţă. Sunt testele pe care auditorul le face în etapa de evaluare preliminară a modului de funcţionare a sistemului contabil şi de control intern. Acestae au ca obiect verificarae dacă punctele forte şi cele slabe identificate în sistemul contabil fac obiectul unei aplicări efective şi constante. Aceste teste trebuie să fie suficient de ample pentru a convinge că procedurile controlate sunt aplicate într-o manieră permenentă şi fără defecţiuni.

127.Evaluarea controlului intern: conţinut, etape.Când estimează că poate să se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea sondajelor sale şi a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica funcţionarea acestui control intern. Auditorul efectuează un studiu şi o evaluare a sistemelor considerate semnificative în scopul identificării controalelor interne pe care doreşte să se sprijine, pe de o parte, precum şi riscurile de eroare în tratarea datelor şi informaţiilor pe de altă parte. Toate acţiunile intreprinse de auditor în această etapă sunt concentrate asupra a trei întrebări care furnizează baza de apreciere a sistemului de control intern:- care sunt procedurile efective, în funcţiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient?- aceste proceduri sunt aplicate?- în ce masură aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern şi deci pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte?Auditorul nu trebuie să verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se sprijine, alcătuind în acest sens un program de verificare a controlului intern.Obiectivul urmărit prin aprecierea controlului intern este de a determina în ce măsură auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-şi putea defini natura, întinderea şi calendarul lucrărilor şi intervenţiilor sale. Etapele aprecierii controlului intern:a) înţelegerea şi descrierea sistemelor semnificative;b) confirmarea înţelegerii sistemului; testele de conformitate;c) evaluarea riscurilor de eroare;d) verificarea funcţionării controlului intern;e) evaluarea preliminară; teste de permanenţă;f) evaluarea finală şi incidenţa asupra misiunii.

128.Planul de misiune: conţinut, rol.După cunoaşterea particularităţilor intreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea să îşi orienteze misiunea în funcţie de domeniile şi sistemele semnificative; această orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare şi deci asupra programării şi planificării misiunii de audit, permiţând:- determinarea naturii şi întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales;- organizarea lucrărilor de audit astfel încât să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile financiare în mod raţional, cu maxim de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul.Planul de misiune este în fapt programul general de muncă în care sunt sintetizate toate informaţiile obţinute pe baza cărora să poată fi orientată şi planificată misiunea de audit. Este documentul care serveşte ca instrument de bază pentru toţi intervenanţii de-a lungul întregii misiuni de audit.Redactarea planului de misiune şi pe această bază a programului de muncă presupune:


- alegerea membrilor echipei în funcţie de experienţa şi cunoştinţele lor în sectorul de activitate al intreprinderii;- repartizarea lucrărilor pe oameni, în timp şi în spaţiu (subunităţi, filiale în ţară şi în străinătate etc.);- utilizarea lucrărilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de alţi auditori externi sau experţi;- coordonarea cu auditorii de la societăţile-surori şi de la societatea-mamă;- solicitarea de specialişti pentru studierea sistemelor şi datelor informatizate în orice alte domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.);- calendarul şedinţelor AGA şi CA;- termenul de depunere a raportului.Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrările de efectuat, mijloacele necesare, datele intervenţiilor în teren, rapoarte şi relaţii de stabilit, bugetul de timp şi costurile angajate.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 300 intitulat “Planificarea lucrărilor de audit” prevede obligaţia planificării activităţii de audit ca o măsură de asigurare că această activitate se realizează de o manieră eficientă.IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma şi fondul acestuia variind în funcţie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia şi tehnologia specificată utilizată de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informaţii care se referă la: cunoaşterea activităţilor intreprinderii, înţelegerea sistemului contabil şi de control intern, riscul şi pragul de semnificaţie, natura calendarului şi întinderea procedurilor de audit şi coordonarea, conducerea, supravegherea şi revizuirea lucrărilor.

129.Orientarea şi planificarea auditului.În această etapă profesionistul contabil obţine informaţii cu privire la particularităţile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile şi sistemele semnificative, informaţii care să-I permită orientarea şi planificarea controalelor astfel încât să fie prevenite lucrări inutile sau care nu vor servi realizării obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrări din această etapă sunt:1. Culegerea de informaţii generale asupra intreprinderii2. Identificarea domeniilor şi sistemelor semnificative3. Redactarea Planului de misiune (planului de audit)4. Elaborarea programului de muncă

130.Programul de muncă.Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune, ISA 300 prevede obligaţia pentru auditor de a elabora şi documenta un Program de muncă în care sunt definite natura, calendarul şi întinderea procedurilor de audit necesare.Programul de muncă este un ansamblu de instrucţiuni puse în atenţia tuturor participanţilor la misiunea de audit care permit controlul bunei execuţii a lucrărilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de muncă poate, de asemenea, să detalieze obiectivele auditului, precum şi bugetul de timp pentru fiecare rubrică şi pentru fiecare procedură de audit folosită.Pentru elaborarea programului de muncă auditorul va aprecia evaluarea specifică a riscurilor inerente şi a riscurilor legate de control, cât şi nivelul de asigurare care ar urma să fie furnizată de controalele substantive (controalele proprii ale auditorului).Altfel spus, Programul de muncă este o detaliere a tuturor elementelor conţinute în Planul de audit (de misiune), în vederea asigurării îndeplinirii acestuia din urmă.Conţinutul tip al unui Plan de misiune este prezentat în continuare cu titlu de exemplu.PLANUL DE MISIUNE


- conţinut tip -

I. Prezentarea intreprinderii:- Denumirea- Sediul social- Capital social şi acţionari- Înregistrare- Scurt istoric- Consideraţii succinte privind obiectivul de activitate, piaţa, concurenţa

II. Informaţii contabile:- Bugete şi conturi previzionale- Particularităţile sistemului contabil- Principiile contabile; permanenţe;comparabilităţi plurianuale

III. Definirea misiunii:- Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc.- Alţi auditori, experţi sau cenzori cu misiuni în intreprindere

IV. Sisteme şi domenii semnificative:- Prag de semnificaţie- Funcţii şi conturi semnificative- Zone de risc identificate- Controale semnificative pe care ne putem sprijini

V. Orientarea programului de lucru:- Aprecierea controlului intern- Lucrări deosebite- Confirmări de obţinut (interne şi externe)- Inventare fizice- Asistenţă de specialitate necesară (informatică, fiscalitate etc.)- Documente de obţinut

VI. Echipa şi bugetul;

VII. Planificarea:- Repartizarea lucrărilor- Datele intervenţiilor pe etape- Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare şi alte documente ce urmează a fi emise (cu datele limită).

131.Faze şi etape în executarea unei misiuni de audit de bază.Toate activităţile şi lucrările ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de bază asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi pot fi grupate în trei faze şi zece etape care, în succesiunea lor logică şi practică, aşa cum se pot identifica în Standardele Internaţionale de Audit, se prezintă astfel:

Faze Etape

Faza iniţială- acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit- orientarea şi planificarea auditului


Faza executării lucrărilor

- aprecierea controlului intern- controlul conturilor- examenul situaţiilor financiare

Faza finală

- evenimente posterioare închiderii exerciţiului- utilizarea lucrărilor altor profesionişti- alte lucrări necesare închiderii- raportul de audit- documentarea lucrărilor de audit

132.Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit.Înainte de a contracta o lucrare de audit a situaţiilor financiare ale unei entităţi, auditorul trebuie să aprecieze posibilitatea de a îndeplini această misiune; trebuie să ţină seama de unele reguli profesionale şi de deontologie.Acţiunile intreprinse în această etapă permit auditorului să colecteze informaţiile necesare fundamentării deciziei de acceptare a misiunii, şi acestea se referă la:- cunoaşterea globală a intreprinderii (existenţa riscurilor nu presupune că auditorul refuză mandatul, însă decizia sa de a accepta este luată în cunoştinţă de cauză, urmând să ia toate măsurile necesare, în consecinţă);- examenul de independenţă şi de absenţă a incompatibilităţilor;- examenul competenţei;- contactul cu fostul auditor sau cenzor;- decizia de acceptare a mandatului;- fişa de acceptare a mandatului.Contractarea lucrărilor de auditNormele legale româneşti prevăd obligaţia ca activitatea profesioniştilor contabili să se desfăşoare pe bază de contracte de prestări servicii fără a se face vreo distincţie între misiunile de audit legal – care presupun desemnarea acestor profesionişti de către adunarea generală a intreprinderii auditate şi misiunile de audit contractual.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 210 prevede că auditorul şi clientul trebuie să convină termenii şi condiţiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnaţi intr-o “Scrisoare de misiune de audit” (“Lettre de mission d’audit” sau “Angajament letter”) sau în orice alt tip de contract adecvat.Auditorul poate să decidă să nu trimită o nouă “scrisoare de misiune” pentru fiecarer din exerciţiile viitoare. La primirea solicitării din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie să aprecieze dacă unii termeni din “scrisoarea de misiune” ar trebui modificaţi, ţinând seama de evoluţia semnificativă a naturii sau importanţei activităţilor clientului său.

133.Ce este şi ce conţine scrisoarea de misiune (de angajament)?Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul şi clientul trebuie să convină termenii şi condiţiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnaţi într-o “Scrisoare de misiune de audit”.Indiferent de forma pe care o îmbracă relaţia contractuală, din documentul respectiv nu trebuie să lipsească termenii şi condiţiile următoare:- obiectivul auditului situaţiilor financiare;- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregătirea şi prezentarea situaţiilor financiare;- întinderea lucrărilor de audit, făcând referire la legislaţia aplicabilă, la reglementările sau recomandarea organismelor profesionale al căror membru este auditorul;- forma oricărui raport sau alte comunicări în legatură cu rezultatele misiunii de audit;- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor şi a altor limite inerente oricărui sistem contabil şi de control intern;


- necesitatea de a avea acces fără restricţii la orice document contabil, piese justificative sau alte informaţii solicitate.Auditorul poate să decidă să nu trimită o nouă “scrisoare de misiune” pentru fiecare din exerciţiile viitoare.

134.Care sunt prevederile de bază ale contractului de prestări de servicii de audit? obiectivul auditului situaţiilor financiare; responsabilitatea conducerii întreprinderii cu privire la pregătirea şi prezentarea situaţiilor financiare; întinderea lucrărilor de audit, făcând referire la legislaţia aplicabilă, la reglementările sau recomandarea organismelor profesionale al căror membru este auditorul; forma oricărui raport sau alte comunicări în legătură cu rezultatele misiunii de audit; riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor şi a altor limite inerente oricărui sistem contabil şi de control intern; necesitatea de a avea acces fără restricţii la orice document contabil, piese justificative sau alte informaţii solicitate.

135.Ce este expertul contabil?Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat să exercite profesia contabilă în condiţiile fixate prin normele internaţionale şi prin O.G. nr. 65/1994, aprobată prin Legea nr. 42/1995 cu modificările şi completările ulterioare; aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat să revizuiască şi să aprecieze contabilitatea entităţilor de care nu este legat printr-un contract de muncă, şi să ateste regularitatea şi sinceritatea situaţiilor financiare ale unei entităţi.

136.Care sunt normele de referinţă în auditul situaţiilor financiare?În auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi sunt folosite două categorii de norme de referinţă: norme contabile şi norme de audit.

138.Ce sunt şi ce rol au normele contabile?Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilităţii care sunt, de regulă, organisme de interes public, autonome.Normele contabile sunt comune şi obligatorii pentru toţi cei care stabilesc, controlează şi utilizează situaţiile financiare. Entităţile care au obligaţia de a stabili situaţii financiare sunt cele prevăzute la art. 1 din Legea Contabilităţii. Cei care controlează sunt prevăzuţi prin legislaţia fiecărei ţări (auditori, cenzori) şi au ca referinţă în activitatea lor normele contabile.Situaţiile financiare sunt destinate să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi de utilizatori. Pentru mulţi utilizatori aceste situaţii financiare constituie singura sursă de informaţii complementare care să le satisfacă nevoile.Aceste situaţii financiare trebuie să fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinţele următoare:- standarde internaţionale de raportare financiară;- standarde sau norme contabile naţionale;- alte referinţe contabile bine precizate şi recunoscute, aplicate pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare.Normele contabile internaţionale sunt stabilite de IASCF (Fundaţia Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate) şi sunt denumite generic Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) care cuprind:- Standardele Internaţionale de Raportare Financiară emise de IASB (IFRS);- Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS);- standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;- alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.


139.Ce este şi cum se determină pragul de semnificaţie?În general, prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care auditorul consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea şi sinceritatea situaţiilor financiare, cât şi imaginea fidelă a rezultatului, a situaţiei financiare şi a patrimoniului intreprinderii.Altfel spus, pragul de semnificaţie reprezintă ceea ce în contabilitatea anglo-saxonă poartă denumirea de materialitate, adică nivelul de eroare sub care înţelegerea şi interpretarea situaţiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferenţa dintre un profit net de 499mii lei şi unul de 500 mii lei nu pare să influenţeze evaluarea unei societăţi comerciale, în timp ce două cifre alternative de 250 mii lei şi 500 mii lei par să fie substanţial diferite şi probabil vor duce la o evaluare destul de diferită a societăţii.La începutul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative.În cursul misiunii, pragurile de semnificaţie determinate pentru controlul fiecărei secţiuni din situaţiile financiare permite orientarea programelor de muncă spre riscurile existente, prin stabilirea mai corectă a eşantioanelor de control; aceasta evită angajarea în lucrări care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaţiilor financiare. Aceste praguri sunt, în general, inferioare pragului global pentru a ţine cont de cumulul posibil al erorilor constatate.La sfârşitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate trebuie să fie corijate sau să facă obiectul unei menţiuni în raport, dacă intreprinderea refuză să le corijeze.Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaţie permite:- orientarea mai bună şi planificarea misiunii;- evitarea lucrărilor inutile;- justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.Pentru determinarea pragului de semnificaţie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.Definirea pragului de semnificaţie permite auditorului încă de la începutul activităţii (misiunii) sale să aprecieze mai bine sistemele şi conturile susceptibile să conţină erori sau inexactităţi semnificative, iar la sfârşitul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuie să fie corectate în cadrul exerciţiului, în scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.Unele circumstanţe particulare trebuie avute în vedere la determinarea pragului de semnificaţie:- existenţa unor prevederi legale, statutare sau contractuale;- evoluţia importantă de la un an la altul a unor posturi;- capitaluri proprii sau rezultate anormale.

140.Ce este şi cum se calculează eroarea estimată prin extrapolare directă?Eroarea estimată este eroarea pe care auditorul a calculat-o în etapa de determinare a pragului de semnificaţie şi se calculează astfel: se determină numărul erorilor la nivelul uni eşantion; se estimează apoi erorile prin extrapolare directă la întreaga populaţie; se calculează eroare estimată ţinând cont de eroarea de eşantionare stabilită.Exemplu: În cursul auditării stocurilor, au fost descoperite supraevaluări în sumă netă de 4.000 dintr-un eşantion de 60.000 extras dintr-o populaţie de 500.000.Se va proceda la estimarea erorilor prin extrapolare directă, astfel:(Valoarea netă a Valoarea totalăerorilor din eşantion (4.000) x a populaţiei (500.000))_________________________________________________________ = Eroarea estimată prin

extrapolare directă (33.500)Valoarea totală a eşantionului (60.000)Eroarea de eşantionare se stabileşte la 50% (nivelul e stabilit de auditor) din suma erorii estimate prin extrapolare directă (50% x 33.500 = 16.750).


Rezultă o estimare a valorii totale a prezentărilor eronate la stocuri de 50.250, adică 33.500 + 16.750.141.Ce este şi cum se estimează eroarea tolerabilă?Eroarea tolerabilă este o eroare maximală într-o populaţie selecţionată pe care auditorul poate să o accepte trăgând concluzii că rezultatele sondajului au atins obiectivul auditului.

142.Riscul de audit: componente şi relaţiile între acestea.Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie incorectă prin faptul că erori semnificative există în situaţiile financiare. El se divide în trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) şi riscul de nedetectare (RN). Relaţia dintre acestea se poate prezenta sub forma următoare:RA = Ri x RC x RN

143.Ce este riscul legat de control?Riscul legat de control constă în faptul că o eroare semnificativă în cont sau într-o categorie de operaţiuni, izolată sau împreună cu alte solduri de cont sau categorii de operaţiuni, nu este nici prevenită, nici descoperită şi corectată prin sistemul contabil şi de control intern utilizate.Riscul legat de control nu poate fi în întregime eliminat, având în vedere limitele inerente oricărui sistem contabil şi de control intern.În general, auditorul fixează un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci când:- sistemele contabile şi de control intern nu sunt aplicate corect;- sistemul contabil şi de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.Când evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui să documenteze elementele pe care se sprijină în concluziile sale.

144.Ce este riscul inerent?Riscul inerent constă în posibilitatea ca soldul unui cont sau că o categorie de operaţiuni să comporte erori semnificative, izolate sau împreună cu erorile din alte conturi sau categorii de operaţiuni, datorită unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judecăţi profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca:- experienţa şi cunoştinţele cadrelor de conducere, eventualele schimbări intervenite în cursul exerciţiului la nivelul conducerii;- presiuni exercitate asupra conducerii şi alte împrejurări de natură a incita la prezentarea unor situaţii financiare inexacte (număr mare de intreprinderi falite în sectorul de activitate);- natura activităţilor desfăşurate de intreprindere (uzura morală a tehnologiei, echipamentelor, produselor şi serviciilor, structuri neadecvate);- factori influenţând sectorul din care face parte intreprinderea: condiţii economice şi concurenţiale, inovaţii tehnologice, evoluţia cererii şi practicile contabile;- situaţii financiare care pot să conţină anomalii: conturi conţinând ajustări privind exerciţiile anterioare sau estimări;- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnări;- înregistrarea unor operaţiuni neobişnuite şi complexe, mai ales la sfârşitul exerciţiului.

145.Ce este riscul de nedetectare?Riscul de nedescoperire constă în faptul că controalele declanşate de auditori nu reuşesc să descopere o eroare semnificativă în soldul unui cont sau într-o categorie de operaţiuni, izolată sau împreună cu alte solduri sau categorii de operaţiuni.Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu poate fi eliminat în totalitate, oricare ar fi tehnicile şi procedurile folosite de auditor.Există anumite relaţii între cele trei componente ale riscului de audit.


Riscul de nedetectare este invers proporţional cu cumulul riscurilor inerente şi riscurile legate de control. De exemplu, dacă riscurile inerente şi cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel încât să fie redus cât mai mult riscul de audit şi, invers, dacă riscurile inerente şi cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducând astfel riscul de audit.Pe de altă parte, trebuie sesizată şi relaţia de invers-proporţionalitate: dintre caracterul semnificativ şi riscul de audit; cu cât pragul de semnificaţie este mai mare cu atât riscul de audit este mai mic şi invers. Dacă, de exemplu, auditorul constată că pragul de semnificaţie acceptabil este redus, riscul de audit creşte; atunci auditorul va putea:- să reducă nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare;- să reducă riscul de nedescoperire modificând natura, calendarul şi întinderea controalelor proprii.

146.Ce este şi ce semnificaţie are importanţa relativă?Importanţa relativă este un factor care permite auditorilor să aprecieze amploarea diferitelor categorii de riscuri. Ea se defineşte în raport cu valoarea sau cu natura unei iregularităţi sau inexactităţi care figurează în informaţia financiară (inclusiv o omisiune) şi care, singură sau adăugată altora, ţinând seama de circumstanţele specifice situaţiei respective, ar putea avea drept consecinţă influenţarea raţionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijină pe această informaţie.

147.Daţi definiţia auditului în general şi elementele principale ale acesteia.Noţiunea de audit în general semnifică revizia conturilor realizată de experţi independenţi în vederea exprimării unei opinii asupra regularităţii şi sincerităţii acestora.Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimării unei opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate.Obiectivul oricărui tip de audit îl constituie îmbunătăţirea utilizării informaţiei.Elementele principale care definesc auditul:- examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională;- scopul examinăriiunei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;- opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie responsabilă şi independentă, ceea ce presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă;- examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate.

148.Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia.Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari, asociaţi).Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:- profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau persoană juridică;


- obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii, în totalitatea lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare,, în funcţie de referenţialul contabil aplicabil;- scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată;- criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile.Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor, în măsura în care acestea sunt rezonabile, precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste nevoi şi aşteptări.Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurări referitoare la:- acurateţea declaraţiilor financiare;- continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei;- existenţa unor fraude;- respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale;- comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale.

149.Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu:- auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii;- auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare;- auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale;- auditul financiar asupra situaţiei fiscale;- auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc.Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”.O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune.Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii.Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.


Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari, asociaţi).Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:- profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau persoană juridică;- obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii, în totalitatea lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare,, în funcţie de referenţialul contabil aplicabil;- scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată;- criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile.Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor, în măsura în care acestea sunt rezonabile, precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste nevoi şi aşteptări.Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurări referitoare la:- acurateţea declaraţiilor financiare;- continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei;- existenţa unor fraude;- respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale;- comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale.150.Auditul contractual: caracteristici şi obiect.Auditul contractual se realizează la cererea unui client şi nu în virtutea unei obligaţii legale. Numirea auditorului se face de către management, obiectivele fiind stabilite prin contract în funcţie de aşteptările clientului şi pot fi foarte diferite de la un audit la altul. În aceste condiţii, se pot emite diferite rapoarte ţinând cont de cerinţele clientului. În cazul auditului contractual, cerinţele etice nu sunt atât de restrictive ca în cazul auditului statutar, misiunea putând avea natura unei consultanţe. 151.Societatea Alfa, auditată de dumneavoastră, a achiziţionat la 5 aprilie 2002 un ansamblu imobiliar spre renovare şi a efectuat următoarele cheltuieli:- preţ cumpărare teren: 90 mil. lei- preţ cumpărare construcţie: 410 mil. leitaxe înregistrare: 83 mil. leicheltuieli cu actele: 3,5 mil. lei- onorarii notar: 14.744 mil. lei(din care TVA 2.744.000 lei)- comisioane: 29.900 mil. lei(din care TVA 4.900.000 lei)- cheltuieli arhitecţi: 23.920 mil. lei(din care TVA 3.920.000 lei)- reparaţii: 263.120 mii lei(din care TVA 43.120.000 lei)Societatea a înregistrat în cheltuielile perioadei suma de 18.244.000 lei.Care sunt sumele ce trebuiau contabilizate în cheltuielile perioadei, în contul terenului şi în contul construcţii?


Răspuns: 0 (toate cheltuielile ocazionate de achiziţia şi punerea în funcţiune a imobilizărilor corporale se înregistrează în valoarea de intrare a imobilizărilor).Valoarea totala a cheltuielilor ce se pot capilatiza = 90.000.000 +410.000.000 +83.000.000 + 3.500.000 +14.744.000 +29.900.000 + 23.920.000 = 655.064.000 lei

21X = % 655.064.000 404 500.000.000

446 155.064.000Obs: nu au fost capitalizate cheltuielile cu reparatiile. Aceste cheltuieli sunt inregistrate in contabilitate atunci cand au loc.152.În calitate de auditor al intreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscând că intreprinderea foloseşte metoda FIFO, că stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a 10.000 lei fiecare, că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi a 12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi?Rezolvare:

data explicaţii cantitate preţ valoare01.12. stoc 500 10.000 5.000.00010.12 intrare 500 12.000 6.000.00020.12. ieşire (400) 10.000 (4.000.000)31.12 stoc 100 10.000 1.000.00031.12 stoc 500 12.000 6.000.000

Total stoc la 31.12 600 7.000.000

153.Societatea Alfa a evaluat la 1 decembrie anul N – 4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N – 11 cu 400.000.000 lei (din care 80.000.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 de ani; cu această ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450.000.000 lei (din care 150.000.000 lei terenul); durata de viţă nu a fost modificată.La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000.000 lei.Care sunt:– diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată;– suma amortizării în anul N;– suma plusvalorii înregistrată cu ocazia vânzării.Rezolvare:data explicaţii clădire teren totalN-11

achiziţie 320.000.000 80.000.000

400.000.000

durata normală 20 ani -amortizare anuală 320.000.000 / 20=16.000.000 -

N-4 amortizare în 8 ani 16.000.000*8=128.000.000Valoare rămasă neamortizată

320.000.000-128.000.000=192.000.000

80.000.000

272.000.000

Valoare de utilitate 300.000.000 150.000.000

450.000.000

Diferenţă din reevaluare

300.000.000-192.000.000=108.000.000

70.000.000

178.000.000

Durata rămasă de amortizat

20 - 8 = 12 ani -

Amortizare anuală 300.000.000 / 12 = 25.000.000 -


Amortizare în N la 1 iulie

25.000.000 / 2 = 12.500.000 -

Amortizare până la vânzare

3*25.000.0000+12.500.000=87.500.000

-

Val.rămasă neamort.la vânzare

300.000.000 – 87.500.000=212.500.000

150.000.000

362.500.000

Valoarea de vânzare 500.000.000

Câştigul din vânzare 137.500.000

154.Enumeraţi şi explicaţi 8 diferenţe între auditul extern şi auditul intern.1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic, în timp de auditorul intern face parte din personalul întreprinderii.2. Beneficiarii: auditorul extern auditează conturile pentru toţi cei care au nevoie, de regulă terţii, iar auditorul intern lucrează în folosul responsabililor întreprinderii.3. Obiectivele: auditul extern certifică imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei şi situaţiei financiare, precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de o entitate, în timp ce auditul intern apreciază bunul mers al procedurilor de control intern şi recomandă acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea acestora.4. Domeniul de aplicare: în cazul auditului extern este tot ceea ce participă la elaborarea situaţiilor financiare, în sensul că auditul extern vizează sistemele de informare; auditul intern are ca domeniu de aplicare toate funcţiile întreprinderii.5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocupă de fraudă în măsura în care aceasta are sau se presupune că are legătură cu situaţiile financiare, în timp ce auditul intern se preocupă de orice fraudă.6. Independenţa: auditorul extern trebuie să fie independent faţă de client, în timp ce auditorul intern este angajat.7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitentă, în timp ce auditul intern este o activitate permanentă.8. Metoda: auditorii externi lucrează după metode verificate (prevăzute în standarde, în timp ce auditorii interni au o metodă de lucru specifică.

155.Care sunt principalele lucrări de efectuat când examinaţi conturile de imobilizări corporale?1. Dacă toate imobilizările corporale intrate sunt contabilizate.2. Dacă toate ieşirile de imobilizări corporale sunt înregistrate.3. Dacă toate amortizările sunt contabilizate.4. Dacă toate veniturile şi toate cheltuielile privind imobilizările corporale sunt înregistrate.5. Dacă imobilizările corporale înregistrate există şi aparţin întreprinderii.6. Dacă nici o cheltuială curentă nu este înregistrată la imobilizări corporale.7. Dacă limitările dreptului de proprietate sunt înregistrate (de ex. ipotecile).8. Dacă preţul de înregistrare a imobilizărilor corporale este corect calculat.9. Dacă documentele sunt corect înregistrate.10. Dacă sistemul informaţional permite contabilităţii să cunoască mişcările imobilizărilor corporale atunci când acestea au loc.

156. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat atunci când examinaţi conturile de imobilizări financiare.1. Dacă toate imobilizările financiare intrate sunt contabilizate.2. Dacă toate ieşirile de imobilizări financiare sunt înregistrate.3. Dacă toate deprecierile sunt contabilizate.4. Dacă toate veniturile şi toate cheltuielile privind imobilizările financiare sunt înregistrate.


5. Dacă imobilizările financiare înregistrate se află în portofoliu întreprinderii.6. Dacă nici o cheltuială curentă nu este înregistrată la imobilizări financiare.7. Situaţia garanţiilor pentru împrumuturile acordate.8. Dacă preţul de înregistrare a imobilizărilor financiare este corect calculat.9. Dacă documentele sunt corect înregistrate.10. Dacă sistemul informaţional permite contabilităţii să cunoască mişcările imobilizărilor financiare atunci când acestea au loc.

157. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de stocuri.1. Dacă toate stocurile sunt inventariate.2. Dacă stocurile inventariate sunt contabilizate.3. Dacă toate mişcările stocurilor sunt înregistrate.4. Dacă în lista stocurilor figurează numai cele aparţinând întreprinderii.5. Dacă a fost stabilit costul stocurilor.6. Dacă stocurile care au suferit deprecieri sunt corect identificate.7. Dacă toate ajustările pentru depreciere au fost corect contabilizate.8. Dacă mişcările de stocuri au fost contabilizate la data efectuării lor.9. Dacă stocurile sunt înregistrate în conturile corespunzătoare.10. Dacă valoarea stocurilor din bilanţ corespunde cu inventarul.(11. Dacă listele de inventar sunt corect totalizate.)

158. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de trezorerie.1. Dacă toate sumele datorate întreprinderii au fost încasate.2. Dacă toate sumele încasate au fost contabilizate.3. Dacă toate sumele plătite au fost contabilizate.4. Dacă toate „descărcările” clienţilor corespund unor încasări efective.5. Dacă efectele remise spre încasare au fost corect evaluate.6. Dacă încasările sunt contabilizate la suma reală.7. Dacă încasările şi plăţile sunt înregistrate în perioada în care au avut loc.8. Dacă încasările şi plăţile sunt imputate corect în conturi.9. Dacă operaţiile de încasări şi plăţi sunt justificate şi autorizate.10. Dacă jurnalele (registrele) sunt corect totalizate şi centralizate.

159. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de capitaluri proprii.1. De analizat operaţiunile de creştere a capitalului social.2. De analizat modul în care s-a calculat valoarea de emisiune a noilor acţiuni.3. De verificat existenţa hotărârii AGA pentru orice modificare a capitalului.4. De verificat concordanţa informaţiilor obţinute de la întreprindere cu cele de la Registrul comerţului.5. De verificat preţul de răscumpărare a acţiunilor proprii.6. Dacă există restricţii în distribuirea profitului.7. De analizat justificarea acoperirii pierderilor reportate din capitalul social.8. De analizat contul de rezultate şi de comparat rezultatele curente cu cele ale perioadelor anterioare.9. De verificat modul în care s-a făcut distribuirea dividendelor.10. De verificat respectarea dispoziţiilor legale şi statutare privind rezervele.

160. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de vânzări şi clienţi.1. Dacă toate mărfurile expediate sunt facturate.2. Dacă au fost făcute stornările pentru toate mărfurile returnate şi pentru toate litigiile cu clienţii.3. Dacă toate facturile anulate sunt contabilizate.4. Dacă toate facturile emise corespund mărfurilor expediate.


5. Dacă toate anulările de facturi corespund unor returnări sau litigii.6. Dacă facturile sunt emise cu preţuri corecte şi sunt corect calculate.7. Dacă sunt rapid identificate facturile a căror încasare este incertă.8. Dacă facturile sunt contabilizate în perioada livrărilor.9. Dacă facturile şi anulările sunt imputate în conturile corespunzătoare.10. Dacă jurnalele sunt corect totalizate şi centralizate.

161. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de cumpărări şi de furnizori.1. Dacă toate stocurile primite sunt facturate.2. Dacă s-au făcut stornările pentru toate bunurile returnate şi pentru toate litigiile.3. Dacă sunt contabilizate toate documentele care atestă cumpărările.4. Dacă toate facturile primite corespund unor bunuri efectiv cumpărate.5. Dacă toate stornările corespund unor bunuri returnate sau unor litigii.6. Dacă preţurile de pe facturile primite sunt corecte.7. Dacă au fost corect făcute conversiile pentru facturile în valută.8. Dacă facturile sunt contabilizate în perioada corectă, adică în perioada primirii efective a mărfurilor.9. Dacă facturile sunt înregistrate în conturile corecte.10. Dacă jurnalele sunt corect totalizate şi centralizate.

162. Enumeraţi 8 diferenţe între auditul extern şi auditul intern.1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic, în timp de auditorul intern face parte din personalul întreprinderii.2. Beneficiarii: auditorul extern auditează conturile pentru toţi cei care au nevoie, de regulă terţii, iar auditorul intern lucrează în folosul responsabililor întreprinderii.3. Obiectivele: auditul extern certifică imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei şi situaţiei financiare, precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de o entitate, în timp ce auditul intern apreciază bunul mers al procedurilor de control intern şi recomandă acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea acestora.4. Domeniul de aplicare: în cazul auditului extern este tot ceea ce participă la elaborarea situaţiilor financiare, în sensul că auditul extern vizează sistemele de informare; auditul intern are ca domeniu de aplicare toate funcţiile întreprinderii.5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocupă de fraudă în măsura în care aceasta are sau se presupune că are legătură cu situaţiile financiare, în timp ce auditul intern se preocupă de orice fraudă.6. Independenţa: auditorul extern trebuie să fie independent faţă de client, în timp ce auditorul intern este angajat.7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitentă, în timp ce auditul intern este o activitate permanentă.8. Metoda: auditorii externi lucrează după metode verificate (prevăzute în standarde, în timp ce auditorii interni au o metodă de lucru specifică.

163. Care sunt principalele obiective ale controlului intern ale unei entităţi?1. Protejarea activelor întreprinderii;2. Asigurarea fidelităţii şi exactităţii informaţiei contabile;3. Asigurarea respectării dispoziţiilor întreprinderii;4. Promovarea eficacităţii exploatării.

164. Care sunt elementele de bază ale controlului intern al unei entităţi?a. Existenţa unui plan de organizare care să cuprindă:- definirea cât mai precisă a sarcinilor (fiecare trebuie să ştie ce trebuie să facă);


- definirea limitelor de competenţă şi a răspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a cărei autoritate este indiscutabilă;- circulaţia informaţiilor: circulaţia documentelor trebuie să fie suficient de precisă şi elaborată pentru a exclude neglijenţa şi fantezia.b. Competenţa şi integritatea personalului sunt esenţiale, mai ales la nivelul direcţiunii; deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercutează asupra compartimentelor pe care le conduc.c. Existenţa unei documentaţii satisfăcătoare se referă la:- producerea informaţiilor: este recomandată existenţa unor instrucţiuni scrise sub forma unui manual de proceduri;- arhivarea informaţiilor: „memoria” unei întreprinderi este un element esenţial al controlului intern care condiţionează toate controalele ulterioare.

165.Explicaţi importanţa separării sarcinilor în organizarea controlului intern al unei entităţi.Separarea sarcinilor este necesar a fi facută astfel încât să permită controlul reciproc al execuţiei lor. Este de dorit să se evite ca una şi aceeaşi persoană să poată comite o eroare sau o inexactitate – iregularitate - având posibilitatea de a o ascunde sau fără ca altă persoană să aibă posibilitatea de a o ascunde sau fără ca altă persoană să aibă posibilitatea de a o descoperi.Separarea funcţiilor, dacă ele sunt mai mult sau mai puţin numeroase, în funcţie de mărimea intreprinderii, trebuie să asigure întotdeauna separarea a trei funcţii care, de regulă, se regăsesc în mai toate intreprinderile, respectiv cele privind:- realizarea obiectivelor intreprinderii;- protejarea sau conservarea patrimoniului;- înregistrarea operaţiilor sau contabilizarea lor. 166.Definiţi auditul intern şi controlul intern şi relaţia dintre acestea.Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii).Auditul intern reprezintă un compartiment de control din cadrul entităţii care efectuează verificări pentru aceasta; face parte din controlul intern al entităţii şi are ca obiective de bază verificarea eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern.Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia şi, în acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcţionale ale entităţii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza şi pe baze contractuale cu o firmă de audit alta decât cea care efectuează auditul asupra situaţiilor financiare ale acestei entităţi.Controlul intern. Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de conducerea unei entităţi în vederea asigurării, în măsura posibilului, a unei gestionări riguroase şi eficiente a activităţilor acesteia; implică respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor, exactitatea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp a informaţiilor financiare.Existenţa unui sistem de control intern rational conceput şi corect aplicat constituie o serioasă prezumţie asupra fiabilităţii conturilor şi a concordanţei dintre datele contabilităţii şi realitate.

167.Care sunt principalele obiective ale auditului intern?Obiectivele auditului intern sunt: 1. protejarea activelor intreprinderii;2. asigurarea fidelităţii şi exactităţii informaţiei contabile;3. asigurarea respectării dispoziţiilor intreprinderii;


4. promovarea eficacităţii exploatării.

168.Care sunt cele 4 categorii de audit intern în funcţie de natură?1. auditul de conformitate/regularitate2. auditul de eficacitate3. auditul de management4. auditul strategic

169. Prezentaţi o clasificare a misiunilor de audit intern.Misiunea de audit intern (MAI) poate îmbrăca, după caz, următoarele forme: 1. după sfera de cuprindere materială:-MAl globală: se referă la ansamblul unei activităţi, acţiuni sau operaţiuni;-MAI parţială: se referă doar la o parte (aspect, segment etc.) dintr-o activitate, acţiune sau operaţiune;2. după sfera de cuprindere teritorială:-MAI simplă: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern sunt limitate la teritoriul administrativ în care structura de audit intern are competenţă teritorială;-MAI mixtă: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern se extind asupra unor teritorii administrative care depăşesc competenţa teritorială a structurii de audit intern respective;3. după orizontul de timp în care se desfăşoară:-MAI subanuală: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioadă de timp mai mică de un an calendaristic;-MAI anuală: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioadă de timp de un an calendaristic;-MAI multianuală: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioadă de timp mai mare de un an calendaristic;4. după orizontul de timp supus auditării:MAI statică (fenomenală): orizontul de timp supus auditării permite doar o diagnosticare spot a obiectului auditat;MAI dinamică (procesuală): orizontul de timp supus auditării permite o evaluare a desfăşurării relevante a obiectului auditat;5. după periodicitatea auditării aceluiaşi obiect:MAI ciclică: misiunea de audit intern se reia asupra aceluiaşi obiect auditat la anumite intervale, cu o frecvenţă stabilă;MAI aleatoare: misiunea de audit intern nu urmăreşte realizarea unei anumite periodicităţi de auditare a aceluiaşi obiect al auditului;6. după gradul de cuprindere a obiectelor auditate de acelaşi fel:-MAI exhaustivă: cuprinde toate obiectele de acelaşi fel, în legătură cu care se auditează o anumită activitate, operaţiune sau acţiune;MAI selectivă: cuprinde un eşantion din obiectele de acelaşi fel la carese auditează o anumită activitate, operaţiune sau acţiune;7. după stadiul obiectului auditat:-MAI ex post: obiectul auditat şi-a încheiat activitatea, operaţiunea sau acţiunea care constituie obiectivul misiunii;-MAI concomitent: activitatea, operaţiunea sau acţiunea care constituie obiectivul misiunii din cadrul obiectului auditat sunt în curs;8. după gradul de complexitate al misiunii:- MAI omogenă; misiunea de audit intern cuprinde o singură pistă de audit intern;-MAI eterogenă: misiunea de audit intern cuprinde mai multe piste de audit intern;

170. Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern?Etapele de realizare a unei misiuni de audit intern sunt:


1. Etapa de pregătire2. Etapa de realizare propriu-zisă3. Etapa de încheiere ( evaluare şi raportare)

171.Conţinutul şi structura planurilor de control al conturilor.Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune şi foaia de sinteză a aprecierii controlului intern, documente ce asigură legătura cu etapele precedente.Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru specială, care conţine rubricile următoare:- lista controalelor de efectuat , ordonată pe secţiunile situaţiilor financiare; aceste controale trebuie cât mai bine detaliate pentru a fi uşor de identificat documentele şi informaţiile necesare a se solicita intreprinderii;- întinderea eşantionului : ţinând seama de pragul de semnificaţie şi de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca în această coloană să se menţioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importantă, având în vedere că, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Această coloană va fi completată pe măsura avansării programului de control, ceea ce permite urmărirea cronologică a lucrărilor;- o referinţă pentru foaia de lucru;- probleme întâlnite : această coloană se foloseşte pentru supervizarea lucrărilor şi pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor.Un exemplu de structură a unui program de control se prezintă astfel:

DosarProgram de control- controlul imobilizărilor -

Ref:Pag:

Exerciţiu

Auditor: Data:

Viza responsabilului:Data creării:Data actualizării:

Controale de efectuatMărimea eşantionului

Făcut de ………la data de …….

Referinţa(Foaia de lucru)

Problemeîntâlnite

Verificarea achiziţiilor exerciţiului pe bază de comenzi, facturi şi recepţii

Sume mai mari de 75.000 mii lei

Ionescu16/03/95

A6 Nimic


ANALIZA ȘI DIAGNOSTICUL

ÎNTREPRINDERII


1.(10). O întreprindere este caracterizată de situația bilanțieră descrisă în tabelul de mai jos. Ştiind că imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale întreprinderii, datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent, iar 10% din creanțe sunt garanții de bună execuție ce vor fi încasate peste 20 de luni să se analizeze poziția financiară a întreprinderii pe baza bilanțului contabil şi a bilanțului financiar şi să se explice diferențele constatate.Indicator 31.12.n Imobilizări corporale 3000 Imobilizări necorporale 800 Stocuri 1000 Creante 2000 Disponibilități 1000 Capitaluri proprii 2000 Datorii mai mari de un an 3000 Datorii de exploatare 2400 Datorii bancare pe termen foarte scurt 400 Rezolvare:Analiza pe baza bilanţului contabila) fondul de rulment net FRN = Active circulante –Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)-(Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)=(1000+2000+1000)-(2400+400)=4000-2800=1200Pentru a putea controla nivelul fondului de rulment se calculeaza si urmatoarele rate:-rata de apreciere a stocurilor= FRN /Stocuri=1200/1000=1,20Limita normala stabilita acetei rate este de 2/3=0,66 deci nu respecta raportul de 2/3 ceea ce este benefic pentru intreprindere-rata de finantare a activelor=FRN/Active circulante x100=1200/4000 =30%Limita normala este intre 20-30%,deci se afla la limita superioara b) Activul net contabilActive imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=3000+800=3800Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=1000+2000+1000=4000Total Active= 4000+3800=7800Activul net=Total active- Datorii Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt=2400+400 =2800Datorii pe termen lung= 3000Situatia Neta = 7800-(3000+2800)=7800-5800=2000


c) nevoia de fond de rulmentNFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans –(Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri in avans= 1000+2000+0-(2800-0)-0=200d)Trezoreria neta TN=FRN-NFR=1200-200=1000Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=1000-0=1000Analiza pe baza bilantului financiarPentru a analiza bilantul din punct de vedere al celui financiar vor trebui facute corectiile necesare in functie de lichiditate (activele) si exigibilitate(pasivul), astfel:Cheltuieli de constituire =200 cu specificatia ca: cheltuielile de constituire in suma de 200 sunt considerate elemente de activ fictiv si se deduc din capitalurile proprii

ACTIVE:Imobilizarile corporale =3000Imobilizari necorporale=600 {(800 -200) }Creantele se vor separa pe termene de lichidare ,astfel 10% din creante care apartin garantiilor de buna executie si vor fi incasate peste 20 luni vor fi trecute separat ca si Creante mai mari de un an=200 (si se vor inscrie in activ)ACTIVE IMOBILIZATE = 3000+600+200=3800Stocuri =1000Creante mai mici de un an=1800ACTIVE CIRCULANTE = 1000+1800=2800Disponibilitati= 1000TOTAL ACTIV= 3800+2800+1000=7600PASIVECapitaluri permanente= 4800Capitaluri proprii =1800Datorii pe termen lung =2600(3000-400 ratele scadente in anul in curs)Datorii pe termen scurt =2800Datorii pe perioada mai mica de un an =400TOTAL PASIV= 1800+2600+2800+400=7600Astfel, pe baza bilanţului financiar prezentat se poate calcula:a) fondul de rulment FR= Capitaluri permanente –Active imobilizate= 4800-3800=1000b) necesarul de fond de rulmentNFR = Active circulante – Datorii pe termen scurt =2800-2800=0c) trezoreria netaTN = Disponibilitati – Credite de tezorerie =1000-0=1000Din cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii FRN si NFR au valori diferite in timp ce trezoreria este aceiasi.Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi.

2.(11). Calculați şi interpretați indicatorii de lichiditate în cele două cazuri şi explicați diferențele.Indicatori de lichiditate:Cazul Bilantului patrimoniala) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 4000/2800=1,43 >1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulanteb) lichiditatea redusa= (Active circulante –Stocuri)/ Datorii curente= 3000/2800=1,07O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normalac) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800 =0,36


d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7800/2800= 2,79e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7800/5800= 1,34Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderiiIndicatori de lichiditate:Cazul Bilantului financiara) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 2800/2800=1 =1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante insa este la limita superioarab) lichiditatea redusa= (Active circulante –Stocuri)/ Datorii curente= 1800/2800=0,64O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normalac) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800 =0,36d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7600/2800= 2,71e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7600/5800= 1,31Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderiiDin cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii au valori diferite.Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi.3.(13). Se cunosc următoarele date din situația bilanțieră a unei întreprinderi:

Indicator 31.12.n Imobilizări corporale 40000 Imobilizări necorporale 5000 Stocuri 10000 Creante 8000 Disponibilități 2000 Capitaluri proprii 25000 Datorii mai mari de un an 15000 Furnizori 12000 Datorii salariale 8000 Datorii fiscale şi sociale 4000 Datorii bancare pe termen foarte scurt 1000

Stiind că firma activează în domeniul industrial şi cheltuielile sale de constituire sunt de 1000, 10% din stocuri şi 5% din creanțe sunt aferente cantinei din incinta societății, care determină de asemenea datorii salariale de 600 şi datorii furnizori de 1000, să se analizeze poziția financiară a întreprinderii din punct de vedere contabil şi funcțional. Rezolvare :Analiza pe baza bilanţului contabila)fondul de rulment net FRN = Active circulante –Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)-(Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)=(10000+8000+2000)-(12000+8000+4000+1000)=20000-25000=-5000Intreprinderea se afla intr-un dezechilibru financiarb) Activul net contabilActive imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=40000+5000=45000Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=10000+8000+2000=20000Total Active= 45000+20000=65000Capitaluri proprii =Total active- Datorii Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt=12000+8000+4000+1000 =25000Datorii pe termen lung= 15000Capitaluri proprii = 65000-(15000+25000)=65000-40000=25000


Total capitaluri proprii si datorii=65000c) nevoia de fond de rulmentNFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans –(Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri in avans= 10000+8000+0-(25000-0)-0=-7000d)Trezoreria neta TN=FRN-NFR=-5000-(-7000)= 2000Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=2000-0=2000Analiza pe baza bilanţului functionalIn acest tip de bilant se porneste de la bilantul patrimonial punand in evidenta ciclul de investitii , ciclul de exploatare si ciclul de finantare.ACTIVE ACICLICE (STABILE)=45000ACTIVE CICLICE DIN CARE:20000Active ciclice din exploatare din care :16600stocuri = 10000-10%=9000creante din exploatare =8000-5%= 7600Active ciclice din afara exploatarii= 400+1000=1400Disponibilitati 2000TOTAL ACTIV 65000SURSE ACICLICE(STABILE) DIN CARE: 40000-capitaluri proprii =25000-datorii stabile ,din care: 15000imprumuturi pe termen mediu si lung =15000SURSE CICLICE(STABILE), DIN CARE =25000-surse ciclice din exploatare =(12000-1000)+ (8000-600)+4000=22400- surse ciclice din afara exploatarii =1000+1000+600=2600TOTAL PASIV =6.500Calculul indicatorilor:a) fondul de rulment netFRN= Surse aciclice(stabile)- Active aciclice( stabile)=40000-45000=-5000FRN = Active ciclice- Surse ciclice= 20000-25000=-5000b) Necesarul de fond de rulmentNFR = Active ciclice din si in afara exploatarii- Surse ciclice (mai putin creditele de trezorerie)=16600+1400-25000=-7000c) trezoreria netaTN = FRN- NFR = -5000-(-7000)= 2000Din calculele efectuate rezulta ca pe baza bilantului fuinctional indicatorii FRN,NFR si TN au aceleasi valori .4.(16). Sa se analizeze indicatorii de lichiditate pentru societatea SC AMONIL SA.-Indicatorul lichiditatii curenteAnul 2007Active curente/Datorii curente = 54.987.181/24.671.948 = 2.22Valoarea recomandabila acceptata = in jurul valorii de 2-ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.-Indicatorul lichiditatii imediate(Active curente – Stocuri)/Datorii curente = Indicatorul test acid5.(21). Să se calculeze marja comercială şi valoarea adăugată generate de societatea X despre care se cunosc informațiile financiare din tabelul de mai jos şi să se analizeze repartiția valorii adăugate pe destinații.

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 2000


Producția vândută 30000 Producția stocată 1000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 1200 Cheltuieli salariale 7000 Cheltuieli cu amortizarea 3000 Cheltuieli cu chirii 1500 Cheltuieli cu dobânzi 1400 Impozit pe profit 1000

Rezolvare:Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii).Marja comerciala = 2000 - 1200 = 800 leiValoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna):- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.);- alte cheltuieli materialeConsumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii + cheltuieli cu dobanzi = 10000 + 1500 +1400 = 12900 leiProductia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 leiValoarea adaugata = 800 + 31000 -12900 =18700leiValoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate.Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continuaValoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete.6.(28). să se calculeze capacitatea de autofinanțare şi autofinanțarea pornind de la informațiile prezentate mai jos:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 1000 Producția vândută 14000 Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2000 Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 600

Cheltuieli cu materii prime 2000 Costul mărfurilor vândute 700


Cheltuieli salariale 8000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200 Cheltuieli cu asigurări sociale 1000 Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate

400

Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 200

Venituri din diferențe favorabile de curs valutar

200

Cheltuieli cu dobânzi 800 Cheltuieli cu provizioane financiare 100 Impozit pe profit 300 Rata de distribuire a profitului 25%

CAF = EBE+Alte venituri expl.-Alte chelt.expl.+Venituri financiare-Chelt.financiare+Venituri exceptionale-Chelt.exceptionaleEBE = VA+Subventii-Impozite sit axe-Chelt.cu personalulCAF= Profit net+Amortiz.,provizioaneMC = Venituri din vanz.de marfuri-Chelt.cu marfurile = 1.000-700 = 300VA = MC +QeQe = Qv +/- S +/- Qi = 14.000+5.000 = 14.500VA = 300+14.500 = 14.800 EBE = (14.800+2.000)-(8.000+300) = 16.800-8.300 = 8.500Rezultatul din exploatareRE = EBE –(Alte ven.expl.-Alte chelt.expl.)-(Venituri din ajustari-Chelt.cu ajustarile,amortiz.)RE = 8.500-1.200 = 7.300Rezultatul financiarRF = Venituri financiare-chelt.financiare = 400-900 = -500

7.(41). Se cunosc următoarele informații financiare referitoare la o societate comercială ce activează în domeniul comerțului cu amănuntul de bunuri de larg consum:

Indicator u.m. Imobilizări 1500 Stocuri 500 Creanțe 100 Disponibilități 100 Capitaluri proprii 700 Datorii financiare 500 Furnizori 500 Datorii salariale 300 Datorii fiscale si sociale 150 Credite de trezorerie 50 Cifra de afaceri 5000

Să se calculeze şi să se interpreteze duratele de rotație ale elementelor dee activ şi pasiv circulant şi viteza de rotație a activului circulant net .


Durata de rotaţie a stocurilor = CA/stocuri = 5000/500=10Durata de recuperare a crenaţelor = (Total creanţe / cifra de afaceri) x 360 = 100/5000x360=7,2Durata de rambursare a datoriilor = Datorii totale/CA x 360 = (500+500+300+150+50)/5.000 x 360 = 1500/5000x360=108Viteza de circulaţie a activului circulant net = active circulante nete – CA x 360= 700/5000x360=50.48.(42). Din contul de profit şi pierderi al societății din exercițiul precedent se cunosc următoarele informații:

Indicator u.m. Cheltuieli de exploatare platibile 2800 Amortizare 300 Cheltuieli cu dobânzi 100 Impozit pe profit 200

Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de solvabilitate şi cele de rentabilitate pentru întreprindere. Solvabilitatea financiară reflectă posibilitatea acoperirii datoriilor totale din sumele adunate din vânzarea activelorSF = Total active/Total datorii = ( 1.500+500+100+100) / (500+500+300+150+50) = 2200/1500 = 1.47Solvabilitatea financiară de 1.47, nu reflectă o solvabilitate bună a firmei.Solvabilitatea patrimonială reflectă în ce măsură capitalurile proprii pot să acopere datoriile firmei.SF = Cap. propriu / (Cap. propriu + Datorii) = 700 / (700 + 500+500+300+150+50) = 700 / 2.200 = 0,318.


EXPERTIZĂ


1. Cum se clasifică expertizele contabile?RĂSPUNS: Expertizele contabile pot fi clasificate:După scopul principal în care au fost solicitate, în:expertizele contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă; Codul de procedură penală; alte legi speciale;expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.După principalul obiectiv la care se referă:Expertize contabile civile,penalecomercialefiscalealte categorii dispuse de organele în drept sau extrajudiciare solicitate de către clienţi

2. Explicati independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil.RĂSPUNS: Componentele independenţei:Independenţa de spirit (în gândire):Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fără să fie afectată judecata profesională;Ea presupune integritate şi obiectivitateIndependenţa în aparenţă:reprezintă capacitatea de a demonstra că riscurile la adresa independenţei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel încât o terţă persoană să nu poată să pună la îndoială obiectivitatea profesionistului contabil;este componenta fundamentală a independenţei.Un funcţionar public nu poate fi niciodată independent. Activitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice altă activitate curentă.Cerinţele de independenţă se aplică tuturor profesioniştilor contabili cu practică liberală, cu deosebire auditorilor statutari şi tuturor persoanelor care sunt în măsură de a influenţa lucrările profesionistului contabil.

3. Ce înţelegeti prin competenţa expertului contabil?RĂSPUNS: Competenţa profesională are două componente de bază:obţinereamenţinereaCompetenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţă, grijă şi sârguinţă şi este obligat să menţină în permanenţă un nivel de cunoştinţe şi de competenţă profesională care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practiuca profesională, din legislaţie şi tehnicile de lucru.Dobândirea cere:înalt standard de pregătire generală, rumată de una specifică;


practică şi examinare în subiecte profesionale semnificative;periodă de practică în domeniu.Menţinerea cere:cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel naţional şi internaţional în contabilitate, audit şi alte reglementări statuare şi cerinţe relevante);adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele naţionale şi internaţionale.Un profesionist contabil salariat care lucrează în industrie, comerţ, sectorul public sau în sistemul educaţional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuţii importante pentru care nu are formaţia sau experineţ necesară.În asemenea situaţii nu trebuie să-şi inducă în eroare angajatorului cu privire la nivelul real al competenţelor sale, cerând consultanţă sau asistenţă unui specialist.

4. Ce înţelegeti prin calitatea expertizelor contabile?RĂSPUNS: Calitatea expertizelor contabile este o rezultantă a competenţei şi independenţei expertului contabil. Însă membri Corpului trebuie să-şi exercite profesia cu cunoştinţă şi devotament. Legalitatea, imparţialitatea şi dorinţa de a fi utili clienţilor îi inspiră în recomandările pe care le fac. Ei trebuie să se abţină de la orice lucrări inutile efectuate numai din dorinţa de câştig. Calitatea expertizei contabile trebuie argumentată, justificată, demonstrată prin aplicarea principiilor contabilităţii şi a normelor profesionale, elaborate de Corp, privind exercitarea calităţii de expert contabil şi efectuarea lucrărilor de expertiză contabilă.Aprecierea calităţii expertizei contabile, în baza argumentării ştiinţifice a expertizei contabile, se realizează pe două nivele:nivelul individual, concret al fiecărei expertize contabile, unde calitatea este apreciată de către solicitant, în funcţie de utilitatea expertizei în atingerea scopurilot. Respingerea concluziilor (total sau parţial) nu înseamnă că expertiza nu este de calitate.Nivelul de ansamblu al lucrărilor efectuate de profesionistul contabil. În acest sens CECCAR a elaborat Regulamentul privind auditul de calitate în profesia contabilă. Auditul este de ordin general şi nu punctual.

5. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?RĂSPUNS: Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat la cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare

Expertul contabil nu trebuie să refere mai mult decât se cere. În Raportul său trebuie să invoce numai evenimentele şi tranzacţiile care au legătură cauzală cu obiectivul fixat de cel în drept care a dispus expertiza contabilă şi care sunt probate cu documente justificative şi evidenţieri contabile.

Expertul contabil trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului Raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor, direct părţilor implicate în actul justiţiar.

El trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate, în afara procedurilor prevăzute de lege.

6. Explicati care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?RĂSPUNS: Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă, el, soţul(ia) sau vreo rudă apropiată, în soluţionarea unei cauze, într-un anumit mod, care l-ar determina, pe expertul contabil, să fie subiectiv.

Pot fi asimilate cu „împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă”, următoarele situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:


I. Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre părţile în proces, s-a pronunţat asupra unor aspecte, ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii.II. Dacă, în calitatea de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular, expertul contabil, care a efectuat o expertiză extrajudiciară, la cererea unei părţi în proces, se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.

7. Ce conţine dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile?RĂSPUNS: Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de către expertul contabil de la părţile care îl au în păstrare. Dosarul de lucru al expertului contabil, în ce priveşte documentarea expertizelor contabile, trebuie să cuprindă, după caz:I. Încheierea de şedinţă (în cauze civile), Ordonanţa organului de urmărire şi cercetare penală (în cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudicare.II. Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care justifică îndeplinirea misiunii.III.Eventualele corespondenţe, răspunsuri la întrebări suplimentare sau suplimente de expertiză contabilă solicitate de organele în drept, care au dispus efectuarea expertizei contabile.IV. Eventualele note personale ale axpertului contabil redactate în timpul efectuării ecpertizei contabile, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie urmăririi bugetuluid de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.

8. Ce conţine capitolului I al raportului de expertiză contabilă ? (Introducere)RĂSPUNS: CAPITOLUL I – INTRODUCERE – al Raportului de expertiză contabilă trebuie să cuprindă cel puţin următoarele paragrafe:I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie să cuprindă informaţii cu privire la: numeie şi prenumele expeetului, domiciliul, numărul carnetului de expert contabil şi poziţia din Tabloul experţilor contabili;II.Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiare. În acest paragraf se menţionează:În cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului, respectiv Încheiere de şedinţă (în cazurile civile) sau Ordonanţă a organelor de urmărire penală (în cauzele penale), cu menţionarea datei acestuia, denumirea şi calitatea procesuală a părţilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numărul şi anul dosarului şi natura acestuia (civil sau penal);În cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al acestuia, numărul şi data contractului în baza căruia se efectuează expertiza contabilă solicitată.III. Paragraful privind identificarea împrejurărilor şi circumstanţelor în care a luat naştere litigiul în care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul în care a fost contractată expertiza contabilă extrajudiciară.IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. În cazul expertizelor contabile judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia „ad-literam” din formularea acestora în „Încheierea de şedinţă” (cauzele civile), respectiv în Ordonanţa organelor de urmărire şi cercetare penală (cauzele penale). În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, formularea obiectivelor acestora trebuie să fie cea din contract.V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei şi locului în care s-a efectuat expertiza contabilă. În cazul expertizelor contabile, dispuse de organele în drept, în cauze civile, data şi locul începerii lucrărilor expertizei contabile trebuie documentată prin citarea părţilor prin scrisoare cu aviz de primire.VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legătură cauzală cu obiectivele expertizei contabile şi care a stat la baza întocmirii raportului de expertiză contabilă. Materialul


documentar nominalizat în acest paragraf trebuie să fie strict adecvat necesităţilor de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare.VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei în care s-a redactat raportul de expertiză contabilă cu menţionarea expresă dacă s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile având aceleaşi obiective. De asemenea, în acest paragraf, trebuie menţionat dacă s-au folosit lucrările altor experţi (contabili, tehnic, etc), probleme ridicate de părţile interesate în expertiză şi explicaţiile date de acestea în timpul efectuării expertizei.VIII. Paragraful privind identificarea datei iniţiale până la care raportul de expertiză contabilă trebuia depus la beneficiar şi indicarea eventualelor perioade de prelungire faţă de termenul iniţial.

9. Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)?RĂSPUNS: CAPITOLUL II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiză contabilă, trebuie să conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) a expertizei contabile, care să cuprindă o descriere amănunţită a operaţiilor efectuate, de către expertul contabil, cu privire la structura materialului documentar, actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de informaţii utilizate, dacă părţile interesate, în expertiza contabilă, au făcut obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea concuziilor sale. În fiecare paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora, cu trimiteri la anexe.

Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie precis, consic, fără echivoc, redactat într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată fără a face aprecieri asupra calităţii documentelor justificative, reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, expertizelor şi actelor de control (de orice fel) anterioare şi nici asupra încadrărilor legale. Aceasta deoarece expertul contabil analizează evenimente şi tranzacţii şi nu încadrarea judiciară a acestora. În cazuri deosebite în care expetul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntă cu acte şi documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă ficţiuni sau sunt suspecte, el nu trbuie să le ia în considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (răspunsurilor) sale la obiectivele fixate expertizei contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă.

Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf al CAPITOLULUI II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare opinia expertului recomandat de parte se menţionează separat, în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

10. Ce conţine un Raport de expertiză calificat (sau cu observaţii)?RĂSPUNS: Raportul de expertiză contabilă care cuprinde consideraţii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiză contabilă cu observaţii.În situaţia în care expertul contabil, pentru demonstrarea raţionamentului său profesional, îşi exprimă părerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficienţei lor sau cu privire la alte aspecte asupra cărora doreşte să reţină atenţia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie în finalul Capitolului III, CONCLUZII, fie într-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAŢII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de etică şi deontologie ale profesiei contabile exercitată liber (profesiei liberale). Acest Raport este calificat drept Raport de expertiză contabilă cu observaţii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, în cazul expertizelor judiciare şi mai cuprinzătoare în situaţia expertizelor contabile extrajudiciare).


11. Expliaţi cazurile de imposbilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi ce conţine Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.RĂSPUNS: În cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se pooate afla în imposibilitatea întocmirii unui raport de expertiză contabilă, datorită inexistenţei documentelor justificative şi/sau evidenţelor contabile care să ateste evenimentele şi tranzacţiile supuse expertizării. În astfel de cazuri se întocmeşte un „RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUĂRII EXPERTIZEI CONTABILE”, care are aceeaşi structură ca un raport de expertiză, obişnuit (necalificat) dar care, în Capitolul II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE şi Capitolul III, CONCLUZII, va prezenta justificat şi fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuării expertizei contabile „comandate” de beneficiarul acesteia.

12. Cum procedează expertul contabil verificator privind îndeplinirea atribuţiilor sale?RĂSPUNS: În activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară, experţii contabili verificatori trebuie să urmărească dacă:în elaborarea lucrării, experţii contabili autori au respectat în totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000;obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au fost susţinute prin acte şi documente care au legătură cu cauza;autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedând la încadrări juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaţiuni şi lucrări care presupun alte cunoştinţe decât cele contabile;autorii lucrării au respectat prevederile Codului etic naţional al profesioniştilot contabili.De asemenea trebuie să analizeze opiniile separate sau rapoartele experţilor contabili – consilieri ai părţilor, urmărind aceleaşi obiective ca în cazul raportului de expertiză contabilă propriu-zisă.Folosind exclusiv legea, ştiinţa contabilităţii şi Normele profesionale, expertul contabil verificator solicită autorilor lucrărilor de expertiză contabilă să şi le revadă, în funcţie de observaţiile făcute, procedând diferit:dacă nu sunt observaţii sau dacă lucrările sunt refăcute, expertul contabil verificator va aplica pe prima pagină a lucrărilor analizate ştampila dreptunghiulară de verificare, va semna şi va aplica ştampila filialei.Dacă sunt observaţii, iar rapoartele de expertiză contabilă judiciară nu sunt refăcute în spiritul observaţiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie să întocmească un referat cu constatările şi observaţiile sale, pe care să-l ataşeze, în original, raportului de expertiză judiciară ce urmează a fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea şi decizia acestuia.

13. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare?RĂSPUNS: Expertizele judiciare sunt mijloace de probă în justiţie. Scopul principal al expertizelor contabile judiciare, în calitate de probă în justiţie, este contribuţia adcestora la stabilirea adevărului material şi justa soluţionare a litigiilor sau a cauzelor aflate în faza de cercetare sau judecată.

Caracterul ştiinţific şi forţa probantă a expertizei contabile judiciare este că aceasta are ca obiect cercetarea unor fapte şi situaţii de natură economico-financiară; cuprinde în sfera sa de acţiune activitatea economică a unui agent economic pentru problemele şi obiectivele stabilite de organul judiciar; cercetează situaţiile şi împrejurările de fapt, pe baza informaţiilor furnizate de evidenţa economică şi a suporţilor ei materiali; interpretează datele de evidenţă şi furnizează opinii cu privire la problemele investigate pe baza legilor şi a actelor normative care reglementează domeniul de activitate respectiv. Elaborează concluzii, pe baza constatărilor făcute, care servesc ca mijloc de probă pentru organul judicar care a dispus efectuarea expertizei.

Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a


contabililor autorizaţi. Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea de expertize contabile judiciare şi extrajudiciare este dreptul exclusiv al experţilor contabili în Codul civil, în Codul penal şi Codurile de procedură penală şi civilă

14. Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă?RĂSPUNS: Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în:Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR care stipulează că experţii contabili, în exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi: Expertize amiabile (la cerere)Expertize contabil-financiareArbitraje în cauze civileExpertize de gestiuneNorma profesională CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care stipulează că acestea pot fi efectuate numai de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în partea activă a Tabloului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).

15. Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile?RĂSPUNS: Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective precizate, solicitate experţilor contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. Solicitanţii expertizelor contabile judiciare sunt şi destinatarii acestora:Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Poliţie şi Parchet.Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea învinuiţilor sau părţilor, implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii sau părţile implicate în proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare.Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili, înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. În mod indirect, atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări, în concilierea intereslor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri, organisme administrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.

16. Care este finalitatea expertizelor contabile?RĂSPUNS: Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este că acestea au un scop definit în momentul solicitării şi acceptării lor de către experţi. Acest scop definit se concretizează în obiectivele, respectiv întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil.

Scopul expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare mai este şi utilizarea acestora dar numai în contextul în care au fost solicitate. Întrucât expertul contabil îşi exprimă fundamentat răspunsul la fiecare obiectiv (întrebare) stabilit(ă), înaintea efectuării expertizei contabile, aceste răspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici în timp şi nici în spaţiu. Ele sunt specifice expertizei respective.

O consecinţă a faptului că răspunsurile formulate de expertul contabil în expertizele judiciare şi extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lămuriri, consultanţe de specialitate, expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente în folosul celor care justifică un interes material şi/sau moral în consultarea şi utilizarea lor.

17. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?


RĂSPUNS: Principiile deontologice fundamentale, cărora trebuie să li se supună profesionistul contabil, inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite în Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi din România (aprobat prin Hotărârea nr. 1/1995 a Conferinţei Naţionale a Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi).Ele sunt:

1. Integritate,2. Obiectivitate,3. Independenţă,4. secretul profesional,5. respectarea normelor tehnice şi profesionale,6. competenţă profesională,7. comportare deontologică.

Norma profesională CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, reţine şi comentează explicit următoarele principii deontologice, după care expertul contabil trebuie să se ghideze în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare:

1. independenţa expertului contabil,2. competenţa expertului contabil,3. calitatea expertizelor contabile4. secretul profesional şi confidenţialitatea expertizelor contabile 5. acceptarea expertizelor contabile 6. responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

18. Care sunt calităţile esenţiale ce conferă autoritate ştiinţifico-profesională lucrărilor expertului contabil şi cum le dezvoltă?RĂSPUNS: Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări cu caracter ştiinţific. Prin urmare, calitatea lor este prezumată. Totuşi, argumentarea ştiinţifică are calitatea ei. Aprecierea argumentării ştiinţifice a expertizelor contabile se realizează pe două paliere:Palierul individual, concret al fiecărei expertize contabile în parte. Pe acest palier, aprecierea calităţii expertizelor se face de către solicitant care, de regulă, judecă calitatea expertizelor contabile în funcţie de utilitatea acestora în atingerea scopurilor pentru care au fost solicitate.Palierul de ansamblu al lucrărilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier se organizează şi se derulează controlul de calitate în cadrul profesiei contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale.

19. Care este modul de comunicarte a concluziilor expertizelor contabile?RĂSPUNS: Modul de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile intră în zona confidenţialităţii:În cazul expertizelor contabile judiciare, atât experţii contabili, numiţi din oficiu, cât şi la recomandarea părţilor sunt obligaţi să depună raportul de expertiză contabilă la organul judiciar care a dispus expertiza contabilă, unde toţi cei interesaţi, inclusiv părţile implicate în proces, pot să-l consulte. Expertul este dator să-şi depună lucrarea cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată. Pe cale implicită rezultă că expertiza contabilă trebuie depusă la instanţa de judecată care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin această procedură se evită comunicarea (informarea) preferenţială a conţinutului şi concluziilor expertizelor contabile judiciare către unii utilizatori ai acestora.În cazul expertizelor contabile extrajudicare locul şi data depunerii lucrării trebuie să rezulte din contractul încheiat între solicitant şi expert. Dacă locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezultă cu claritate din contract, acesta trebuie să fie registratura generală de la sediul solicitantului.Nerespectarea procedurilor de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile constituie o încălcare a obligaţiilor expertului contabil privind secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabilă şi poate atrage răspunderea disciplinară, civilă şi/sau penală a expeetului contabil, după caz.


20. Cum se numesc experţii contabili în dosarele civile?RĂSPUNS: Art. 202 din Codul de procedură civilă prevede că: Experţii se vor numi de către instanţă, dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii lor. Încheierea de numire va statornici şi plata experţilor. De regulă, părţile nu se învoiesc cu privire la numirea experţilor contabili. Atunci instanţele civile procedează la numirea experţilor contabili recomandaţi. Indiferent dacă părţile din procesele civile cad sau nu „la învoială” asupra numelui expertului, numirea acestuia se face prin încheiere de şedinţă care trebuie să cuprindă cel puţin 4 paragrafe:

1. un paragraf din care să rezulte numele expertului numit din oficiu şi/sau la cererea părţilor;2. un paragraf cu obiectivele (întrebările) la care expertul trebuie să răspundă;3. un paragraf din care să rezulte termenul (data) la care trebuie depus raportul de expertiză

contabilă;4. onorariul (plata) statornicit(ă) expertului, după ce, de regulă, instanţa a consultat părţile asupra

acestui aspect.Dacă unul din paragrafele 2-4 lipseşte din Încheierea de şedinţă, expertul contabil este îndreptăţit, iar profesionalismul său îl obligă, să ceară instanţei introducerea, în Încheierea de şedinţă, a paragrafelor lipsă.

21. Ce fapte pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor contabili?RĂSPUNS: Faptele care atrag răspunderea disciplinară a experţilor contabili sunt următoarele:abateri de comportament sancţionate cu mustrare;absenţa nemotivată de la întrunirea A.G. a filialei sau de la Conferinţa Naţională, sancţionată cu avertisment;absenţa nemotivată de la două şedinţe consecutive ale A.G. ale filialei sau C.N.; neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic; nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului profesional sancţionate cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de la 1 la 3 luni.Abateri disciplinare sancţionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:

1. absenţa nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.;2. publicitatea fără respectarea Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili

şi a contabililor autorizaţi din România;3. neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de

Regulament, pe durata unui an calendristic;4. executarea unei pedepse private de libertate pentru săvârşirea unei fapte care nu interzice

dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comenrciale de profil;5. neplata la buget, în termenul şi cuantumul prevăzut de lege a impozitelor cuvenite statului

asupra onorariilor încasate de către persoanele fizice;6. încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;7. refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea

profesională;8. practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea

profesiei.

22.Care este diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat; dintre contabilul autorizat şi contabilul salariat?RĂSPUNS: Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile O.G. nr. 65/1994, având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere.


Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist; economistul fiindsubordonat unui şef ierarhic şi executând atribuţiile specifice fişei postului său. De asemeni, economistul este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil, etc.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specialzării financiar-contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un ONORARIU prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa. Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile O.G. nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de apregăti lucrările necesare întocmirii situaţiilor financiare. Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economică.

Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa individuală a postului. Rareori, în cazul unei întreprinderi mari, mijlocii, execută toate lucrările contabile. De regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii.

Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere. De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit.

În schimb, economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul în urma unor proceduri anevoioase.Este în discuţie starea de salariat al unei firme al unui cabinet de experţi contabili sau de contabili autorizaţi;Trebuie făcută distincţia între auditorii interni şi cei externi, prin prisma independenţei;Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajaţi în industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ ş.a.;Contabilul profesionist lucrează independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau corporaţie) în industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ ş.a. şi este membru al unei orgnizaţii afiliate IFAC.

23. Cine este expertul contabil?RĂSPUNS: Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei (O.G. nr. 65/1994) şi are competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile (art. 2. al. 1).

Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificare şi certificarea situaţiilor financiare (în condiţiile reglementărilor specifice.Calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat se dobândeşte pe bază de examen.Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiţii.Pot fi, la cerere, experţi contabili, persoanele care au titlul de academician, profesori şi conferenţiari universitari, doctori în economie şi doctori docenţi cu specialitatea finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilor şi susţinerea unui interviu privind Normele de organizare şi funcţionare ale CECCAR.

24. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?RĂSPUNS: Prin înscrierea în Tabloul Corpului. Înscrierea se realizează în baza îndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat. Înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul exercitării profesiunii pe întreg teritoriul ţării.

Anual se obţine licenţa de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenţei sau nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercităţii profesiei, a dreptului de a exercita.

Acordarea vizei anuale se dă dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile:


achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp;plata la buget, la termen şi în cunatumul prevăzut, a impozitelor cuvenite statului;asigurarea pentru riscul profesional;dovada că nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (cazier judiciar);nu a săvârşit fapte care să încalce regulamentul privind conduita profesională, pentru care a fost sancţionat de Comisia de Disciplină;depunerea fişei individuale;Trebuie respectate şi prevederile referitoare la libera practică: experţii contabili şi contabili autorizaţi nu pot să îşi exercite atribuţiunile conferite de această calitate de durata în care desfăşoară o activitate salarizată în afara Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi sau activitate comercială, cu excepţia activităţilor didactice, literare, publicistice în domeniu şi cea de parlamentar, consilier local sau judeţean, pe durata mandatului.

25. Ce lucrări poate executa un expert contabil?RĂSPUNS: Ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirii situaţiilor financiare:acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, incluiv în cazul sistemelor informatice;elaborarea şi punerea în aplicare a procedeelor contabile a planului de conturi adaptat unităţii, a contabilităţii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune şi controlului prin buget, în baza şi cu respectarea normelor generale.Efectuarea de analize economico-financiare

1. analiza structurilor financiare;2. analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;3. tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;4. sistem de credit leasing, factoring etc.;5. determinarea situaţiei financiare şi de gestiune prin rapoarte procentuale;6. elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;7. elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse;8. asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii.

Efectuarea de audit financiar contabil în condiţiile respectării reglementărilor specifice acestei activităţi1. creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;2. audit intern, organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii sistemului;3. studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;

Efectuarea de evaluări patrimoniale1. evaluări de bunuri şi active patrimoniale;2. evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la

cererea celor interesaţi;3. evaluări de elemente intangibile.

Efectuarea de expertize contabile1. amiabile (la cerere);2. contabil – judiciare;3. arbitraje în cauze civile;4. expertize de gestiune.

Executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:1. întocmirea de situaţii periodice;2. consolidarea conturilor şi bilanţului;3. întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;


Executarea de lucrări cu caracter fiscal, în condiţiile reglementărilor specifice ale domeniului:1. studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;2. participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;3. asistenţă în probleme de TVA şi impozite;4. fiscalitate imobiliară;5. asistenţă în aplicarea tarifului vamal;6. asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;

Efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică:1. organigrame, structuri, definiri de funcţii;2. legături între servicii, curculaţia documentelor şi informaţiilor;3. analiza şi organizarea fluxului informaţional;4. formarea profesională continuă;5. contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;6. mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;7. alegerea softurilor necesare8. Activitatea de cenzor.

26. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?RĂSPUNS: Exercitare individuală sau în cadrul societăţilor.

Societăţile de expertiză contabilă au:cel puţin 51% acţionari experţi contabili sau contabili autorizaţi;cel puţin 51% din numărul membrilor Consiliului de Administraţie sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi, membri ai Corpului.Societăţile de expertiză contabilă nu pot avea participări financiare în unităţi patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurări şi nici în societăţi civile.Membri Corpului nu pot fi asociaţi sau acţionari la mai multe societăţi comerciale de expertiză contabilă.Societăţile de expertiză pot fi române, străine sau mixte.Societăţile de expertiză se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii impuse membrilor Corpului. Excepţie: dreptul de a alege sau de a fi ales în organele de conducere ale Corpului.Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi a membrilor care le alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor administrative şi a celor de natură tehnică de către:conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile administrative şi sociale (de exemplu: faţă de bancă, reprezentarea societăţii în faţa terţilor şi a administraţiei publice etc.), acesta dispunând de semnătură socială a societăţii;experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţi sau acţionari ai societăţii, care asigură cerinţele de natură tehnică ale propriilor lor lucrări executate, prin semnarea acestora, alături de semnătura autorizată a conducerii societăţii.

27. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.RĂSPUNS: Atât O.G. nr. 65/1994 actualizată, cât şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România, se referă la situaţiile de incompatibilitate. Profesionistul contabil se bazează, în conduita sa, pe mai multe principii:

1. integritate – să fie drept, cinstit şi sincer în executarea lucrărilor sale;2. obiectivitate – profesionistul contabil trebuie să nu cedeze unor prejudecăţi sau concepte

apriorice, care să-i împiedice obiectivitatea; să aibă o comportare imparţială atunci când întocmeşte un raport privind executarea lucrărilor sale;


3. independenţa – să se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut în vedere, ca incompatibil cu integritatea şi obiectivitate sa, cum ar fi:

4. implicare financiară directă sau indirectă;5. implicarea în activităţile unui client (membru al executivului sau angajat sub controlul

direcţiunii);6. acte de comerţ sau slujbe asigurate în acelaţi timp cu exercitarea unei profesii liberale, ce pot

genera conflict de interese, în contradicţie cu exercitarea liberală a profesiei;7. incidenţa relaţiilor familiale şi personale asupra independenţei;8. condiţiile în care onorariile, primite de la un client, constituie un procentaj neacceptabil de

ridicat;9. acceptarea executării de lucrări în baza unuor onorarii eventuale, neprecizate anticipat10. secretul profesional – să fie respectat secretul, caracterul confidenţial al informaţiilor obţinute

cu ocazia executării lucrărilor sale;11. norme tehnice şi profesionale – să efectueze lucrările sale în conformitate cu normele tehnice şi

profesionale care-i sunt aplicate;12. competenţa profesională – să fie întreţinut nivelul de competenţă pe tot parcursul carierei

profesionale, să execute lucrări pe care le poate realiza cu competenţă profesională;13. comportare deontologică – să se comporte compatibil cu buna reputaţie a profesiunii.

Încălcarea principiilor înseamnă tot atâtea incompatibilităţi în exercitarea profesiei.Alte situaţii de incompatibilitate conform regulamentului:experţilor contabili şi contabililor autorizaţi le este interzis să efectueze lucrări pentru egenţii economici sau pentru instituţiile la care sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajatorii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv, sau soţi ai administratorilor;de asemenea, nu pot exercita lucrările prevăzute în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate;Experţii contabili şi contabilii autorizaţi nu pot să-şi exercite atribuţiile conferite de această calitate pe durata cât ocupă funcţii în cadrul Ministerului Finanţelor.

28. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.RĂSPUNS: Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.

În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client ca: participaţii la capital, dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii să considere că obiectivitatea este compromisă.

În cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membri Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de consultanţă profesională şi să nu împieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.

O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii, asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor. Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii pot antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membri Corpului.Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în raport cu respectarea principiilor independenţei şi competenţei.Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii contractului după:

1. evaluarea riscurilor;2. evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenţei profesiei;3. apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele societăţii.


Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.Periodic se evaluează, apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează noi riscuri.

Evidenţierea sau modificarea lucrărilor nu se poate face decât în baza unui act adiţional la contract.

Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve. În cazul contestării lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.

În situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate, din cauza clientului, contractul se reziliează.

29. Care sunt răspunderile profesioniştilor contabili?RĂSPUNS: Răspunderea poate fi:

1. Disciplinară. Condiţii: Raport de muncă concretizat printr-un contract de muncă;Existenţa unui regulament;Abaterea disciplinară.

2. Administrativă (contravenţională). Condiţii:Fapta săvârşită cu vinovăţie;Sancţiune prin avertisment;Fapta prevăzută de lege sau alt act normativ, ca fiind contravenţie, se sancţionează, chiar dacă e săvârşită fără intenţie.

3. Civilă. Condiţii: Contractul;Fapta;Prejudiciul;Cauzalitatea;Vinovăţia;

4. Penală. Condiţii:Forma răspunderii juridice;Faptele (infracţiunile) pericol social, cu vinovăţie, prevăzute de legea penală.

30. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului?RĂSPUNS: Comportament necuviincios faţă de membri Corpului, de reprezentantul MFP sau de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului.Absenţa nemotivată de la întrunirea AG a filialei sau de la CN.Nerespectarea dispoziţiilor Codului, privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România, referitoare la publicitate.Absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională, reglementate prin normele emise de Corp.Prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract, în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: EC, CA.Nerespectarea obligaţiilor de păstrare a secretului profesional.Nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustargerii de la plata cotizaţiei stabilite de Regulament.Fapta membrului Corpului de a nu depune, în termenul stabilit, la filiala de care aparţine, fişa pentru persoane fizice sau juridicice (pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie, sau administratorului, după caz).Încălcarea dispoziţiilor privind exercitarea profesiei şi răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, potrivit Legii şi Regulamentului. Este interzisă efectuarea de lucrări pentru entităţile unde


sunt salariaţi sau sunt rude sau afini până la gr. IV cu administratorii sau salariaţii, în afara Corpului sau activitate comercială.Refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesională.Declaraţii neconforme realităţii în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, cu producerea de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.

31. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?RĂSPUNS: Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obţinută prin formare şi învăţământ;respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se referă la obiectivitate.recunoaşterea unei datorii faţă de public.Uneori, datoria membrilor, privind profesiunea lor şi publicul, poate fi în contradicţie cu interesul lor personal pe termen scurt sau cu obligaţiile lor de loialitate faţă de angajator.Ţinând seama de remarcile precedente este de datoria organismelor profesionale naţionale să definească reguli de etică pentru membri lor, încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în profesie.Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe competenţă (SIM).

32. Ce reprezinta noţiunea de interes public?RĂSPUNS: Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale faţă de public: prin public înţelegându-se:

5. clienţii;6. guvernul;7. angajatorii;8. investitorii;9. oamenii de afaceri;10. comunităţile financiare;11. donatorii de fonduri;12. orice altă persoană,13. care dau încredere în obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru buna

funcţionare a economiei.Această încredere, acordată de public, impune profesiei contabile o responsabilitate în materie

de interes general. Interesul general semnifică satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează profesioniştii contabili, în slujba cărora se află.

Păstrarea acestui statut, privilegiat, al profesioniştilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.

33. Care sunt principiile fundamentale care trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?RĂSPUNS: Principiile fundamentale privesc:

1. INTEGRITATE – drept, cinstit, sincer2. OBIECTIVITATE – corect, fără idei preconcepute3. COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ – lucrări efectuate cu grijă şi sârguinţă, păstrarea la zi a

nivelului de pregătire;4. CONFIDENŢIALITATE – păstrarea secretului profesional;5. PROFESIONALISM – comportament corespunzător exigenţelor profesiei contabile;


6. RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE ŞI PROFESIONALE – executarea lucrărilor conform normelor tehnice şi profesionale aplicabile, pentru satisfacerea cerinţelor clientului sau angajatorului şi compatibilitatea cu exigenţele integrităţii, obiectivităţii şi independenţei.

34. Explicaţi principiul confidenţialităţii?RĂSPUNS: Confidenţialitatea este strictă, în afară de cazurile în care a primit o autorizaţiei specială de a divulga informaţiile sau în caz de obligaţii legale sau profesionale.Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că persoanele angajate, sub orice formă, subalterni sau colaboratori, respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate.Confidenţialitatea mai implică de asemenea faptul că, informaţiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul personal sau al unui terţ.Acest principiu nu se aplică divulgării informaţiilor care permit profesionistului contabil să îndeplinească obligaţiile sale, stabilite prin normele profesionale.În interesul public şi al profesiunii, normele profesionale trebuie să definească conceptul de confidenţialitate şi să furnizeze o orientare asupra naturii şi întinderii obligaţiilor legate de confidenţialitate şi asupra circumstanţelor în care divulgarea de informaţii primite în cursul exercitării unei misini, trebuie autorizată sau cerută.Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări.Pentru a stabili dacă informaţiile confidenţiale pot fi divulgate, trebuie avute în vedere mai multe aspecte, şi anume:când divulgarea este autorizată de client: dacă interesele tuturor părţilor (cu deosebire terţi) pot fi lezate;când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţii profesionale de divulgare:profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa pentru a determina tipul de informaţii care pot fi divulgate; trebuie să se evite situaţiile care implică fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;profesionistul trebuie să se asigure că persoanele care primesc informaţiile sunt destinatarii corecţi ai unor astfel de informaţii, adică cu abilităţi să primească astfel de informaţii;profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi consecinţele acesteia implică responsabilitatea sa.În toate aceste cazuri se recomandă consultarea organismului profesional şi/sau a unui avocat.

35. Onorariile şi independenţa – descriere.RĂSPUNS: Când onorariile primite de la un client sau de la un grup de care aparţine acel client, reprezintă o parte importanţă din onorariile brute totale ale cabinetului în ansamblu, dependenţa faţă de acest client sau grup trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în pericol.

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaţia economică a fiecărei ţări.

Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate, unui client, pe bază de acorduri sau contracte conform cărora facturarea onorariilor este condiţionată de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.

În ţările în care facturarea onorariilor este condiţionată de rezultat, este autorizată de legislaţie sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie.

Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu sunt considerate ca intrând în această categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie.


STUDII DE FEZABILITATE

1.Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;Un plan de afaceri este o prezentare de baza a intentiei dumneavoastra de a incepe o afacere privata sustinuta de o strategie precisa pentru realizarea ei.Realizarea unui Plan de Afaceri cere un studiu atent al pietei precum si estimarea corecta a costurilor si cheltuielilor pentru a determina cit mai précis rezultatele acestei intreprinderi.Acesta este principalul document pe care investitorii il vor solicita inainte de a lua o decizie, in cazul in care doriti ajutor financiar sau sponsorizare din partea acestora.


Mai mult , acest plan va ajuta sa va faceti o idée realista asupra afacerii fara a ignora problememle si riscurile existente.Multi intreprinzatori isi tin Planul de Afaceri la zi mult dupa inceperea si il folosesc ca un ghid si un standard de comparare pentru rezultatele periodice.Pentru a intelege ce este un plan de afaceri,este prioritar sa stabilim ce este o afacere.Si daca ar fi sa consideram ca o afacere este intentia unei persoane de a face anumite activitati in scopul obtinerii unui profit,atuci putem intelege ca un plan de afaceri are la baza un intreprinzator(un om de afaceri),care isi asuma anumite riscuri si vrea sa obtina un anumit profit,realizand mai multe activitati care consuma resurse,in interiorul unui mediu de afacer.Un plan de afaceri este atat un instrument intern prin care iti poti conduce si controla tot procesul de demarare a afacerii tale-deci implicit un instrument de management si planificare,cat si un instrument extern,de comunicare cu mediul economic.Ca instrument de management ,planul de afaceri te ajuta sa monitorizezi si sa evaluezi modul in care afacerea ta se dezvolta ,fiind un instrument dinamic,care poate fi modificat pe masura ce acumulezi mai multa experienta si cunostinte.Ca instrument de planificare,planul de faceri te ghideaza in fiecare etapa de dezvoltare a afacerii.Un plan de afaceri bine realizat te va ajuta sa identifici obstacole si bariere pe care le vei putea astfel evita si in acelasi timp ,vei putea actiona rapid in directia depasirii lor.Ca instrument de comunicare este folosit pentru a atrage capital investitional,imprumuturi si parteneri de afaceri,intrucat planul de afaceri arata daca afacerea ta are potential pentru a face profit.El spune celor din jurul tau-clienti,furnizori,parteneri,finantatori,actionari-ca stii cu certitudine ce ai de facut si modul in care iti vei atinge obiectivele. Prin definitie un Plan de Afaceri se refera la activitati viitoare si rezultate ale entitatii (organizatie privata sau publica orientata catre profit sau non-profit). Prin urmare, un Plan de Afaceri se distinge clar prin planificare si rezultatele asteptate ale investitiei, probleme ce in mod normal sunt obiective ale Studiului de Fezabilitate.In cazul actualelor proiecte, Planul de Afaceri este cerut pentru a dovedii evaluatorilor si celor ce decid sa finanteze proiectul ca acesta are durabilitate si ca entitatea care va prelua proiectul sau rezultatele acestuia, dupa realizare, dovedeste durabilitate financiara si are suficienta capacitate finaciara si manageriala de a mentine proiectul „durabil”. Principalele scheme organizationale referitoare la entitatile operationale ale proiectelor pot fi aceleasi cu proprietarii (un departament distinct in interiorul firmei) sau unele specializate (unele entitati noi), in conformitate cu legislatia Romaneasca. In primul caz, proprietarul proiectului trebuie sa dezvolte un Plan de Afaceri referitor la Departamentul de Operare a proiectului in interiorul firmei. Retineti ca Planul de Afaceri pentru acest tip de organizare va include detalii ale Bugetului si Cheltuielilor Departamentului de Operare. In al doi-lea caz entitatea “operatoare” fiind o persoana juridica diferita ( o companie specializata, publica sau privata) va dezvolta un Plan de Afaceri separat al firmei specializate. Aplicantul va oferi deasemenea rezultatele asteptate pentru ambele variante.Planul de Afaceri va fi relativ scurt si va urmatorul format recomandat:I. SCOPULO scurta descriere (1 pag) a obiectivelor Planului de Afaceri. Utilizati cuvinte cheie in descriere (cine?, ce?, unde?, cind?, de ce?, cum?, cat de mult?) pentru a descrie urmatoarele: Scopul acestui PlanVa fi el folosit ca document de baza pentru propunerea financiara si intocmirea Bugetului (Anexa a Cererii de Finantare) Compania Dumneavoastra (cine, ce, unde, cand) Cine raspunde de Management si Care sunt punctele tari ale Managementului? Care sunt obiectivele si De ce considerati ca ve-ti avea succes?.


Daca aveti nevoie de finantare, de ce?, cat de mult? cum intentionati sa returnati cofinantarea in cazul in care aceasta va fi un imprumut de la o banca. Cum va fi amortizata investitia.II. PLANUL DE ORGANIZARE 1. O scurta descriere a afacerii Intr-un paragraf sau doua va rugam sa oferiti o scurta descriere a afacerii dumneavoastra; Daca deja exista o companie operatoare, o scurta descriere a acestei companii: cine sunt proprietarii, care sunt serviciile oferite, care este experienta anterioara in operarea unor proiecte similare. Care este experienta Dumneavostra in aceasta afacere (operare si intretinere a rezultatelor proiectului)2. Listati si oferiti o scurta descriere a produselor si serviciilor ce va propuneti sa le oferiti.3. Locatia Descrieti proiectul in locatia propusa. Costurile proiectului asociate cu locatia. Introduce-ti angajamentele legale, utilitatile, etc. in Documentele Suport.4. Operarea Proiectului Descrieti metodologia si procesul de operare; ce echipamente sunt necesare? Care sunt capacitatilor lor? Care sunt materialele necesare pentru operare? Cum intentionati sa le procurati si de unde? Sunt suficienti furnizori pe piata si cu preturi acceptabile? Cum vor fi asigurate utilitatile? Aveti toate avizele si acordurile pentru operare sau le puteti obtine pana la inceperea perioadei de durabilitate a proiectului? Cum veti asigura sistemul de calitate? Care tip de asigurare a afacerii este necesara?5. Management Listati persoanele care sunt sau vor fi responsabile de afacere. Descrieti responsabilitatilor lor si abilitatile fiecaruia. Precizati salariile pe care le propuneti pentru fiecare.6. Personal Cati angajati veti avea si in ce pozitii din statul de functii (in urmatorii 3 ani, 5 ani)? Care sunt calificarile necesare? Cate ore vor lucra zilnic fiecare si cat vor fi platiti pe luna?7. Costuri operationale si de intretinere Descrieti si calculati costurile de operare si intretinere (forta de munca, pe categorii, materii prime, materiale, energie, alte utilitati, servicii-subcontracte, concesiune/chirie platite de proprietar, deprecierea daca este cazul, costuri administrative, regie, etc.)III. PLANUL DE MARKETING Planul de Marketing defineste toate componentele strategiei dumneavoastra de vanzari. Veti oferii detalii referitoare la analiza pietei, vanzari, publicitate, relatii cu publicul.1. Analiza pieteiIn general explicati cine are nevoie de serviciile oferite de proiect si de ce (rezultate ale Studiului de Marketing) Piata, investitiile ce vor fi servite, marimea sa si distributia asteptata. Care sector al pietei il acopera proiectul? Tinta (identificati tinta demografica, si specificul sectorului sau nisei vizate pe piata). Competitia (descrieti competitorii majori, evaluati punctele lor tari si slabe). Trendul pietei (identificati trendul industriei si al consumatorilor). Operarea proiectului plan de lucru/sezonalitatea (Care ore ale zilei si zile ale saptamanii va fi proiectul in operare; analizati sezonalitatea daca este cazul si va rugam sa va asigurati ca aceasta reflecta previziunile dumneavoastra)2. Strategia de Marketing Descrierea Generala (alocatia bugetara %). Metode de vanzare si distributie(magazine, birouri, cataloage, adrese web).


Politica de preturi si tarife(strategia de preturi si pozitia competitiva). Strategia de vanzari (vanzari directe, distributii directe, email, reciprocitate, etc.). Stimularea / Promovarea Vanzarilor (esantioane, cupoane/taloane, promotii online, etc.). Strategia de Publicitate (traditionala, web, media, sponsorizari pe termen lung).IV. EVALUAREA RISCURILORV. PLANUL FINANCIAR SI DE AFACERIAici trebuie sa prezentati in detaliu rezultatele trecute si asteptarile pentru viitor. Aceasta sectiune ar trebui sa includa proiectiile de cash flow, rata de profit si pierdere, balanta. Pentru întocmirea sa e necesară parcurgerea următoarelor 3 etape:1) culegerea informaţiilor necesare (preţuri, concurenţi, furnizori, date tehnice, juridice, etc.);2) planificarea efectivă a activităţilor respective – alegerea strategiei potrivite şi găsirea căilor de atingere a obiectivelor stabilite;3) redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare către destinatar a rezultatului etapei anterioare). 2. De ce este nevoie de un plan de afaceri;Pe scurt iata cateva lucruri pentru care este important ca,inainte de a pune in aplicare ideea ta de afacere,sa ai un plan al afacerii. Te ajuta sa identifici posibilitatile de dezvoltare a afacerii si sa te concentrezi asupra lor. Iti ofera un cadru de lucru logic,in interiorul caruia iti poti realiza strategia afacerii pentru urmatorii trei pana la cinci ani,avand un set de repere bine definite. Este baza de discutii cu persoanele de suport precum actionarii,bancile si investitorii,etc. Vei avea un instrument de control prin intermediul caruia vei putea masura performantele si te vei putea adapta mediului economic.Mulţi întreprinzători sunt nevoiţi să întocmească un plan de afaceri abia atunci când acesta le este solicitat de un potenţial investitor. Un plan de afaceri este însă util nu numai finanţatorilor externi, ci şi proprietarilor firmei – în fapt, redactarea sa ar trebui să fie unul din primii paşi în iniţierea oricărei afaceri. Planul de afaceri poate da o primă imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii; pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile înainte ca ele să se fi produs efectiv.Întocmirea planului de afaceri permite: stabilirea realistă a necesarului de resurse şi a surselor din care acestea pot fi obţinute; încadrarea în timp a etapelor afacerii; coordonarea fazelor viitoare ale afacerii şi rezolvarea eventualelor neconcordanţe. Întreprinzătorii sunt 'forţaţi” să ia în considerare aspecte care le-ar putea scăpa la o abordare mai superficială. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea să îi sporească rentabilitatea. Nimeni nu se aşteaptă ca previziunile planului de afaceri să se regăsească integral în realizările efective; totuşi, în cazul în care planul este bine întocmit, datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor obţinute.Planul de afaceri reprezintă, în acelaşi timp, o cerinţă a investitorilor externi (creditori sau acţionari potenţiali). Aceştia trebuie să afle dintr-un plan de afaceri: în ce constă afacerea; motivele pentru care afacerea este profitabilă; capitalul necesar; rentabilitatea scontată. Planul de afaceri nu este singurul aspect luat în considerare de potenţialii finanţatori; însă un plan de afaceri care dovedeşte că nu există o strategie coerentă a proprietarilor afacerii va îndepărta cu siguranţă orice investitor.

3. Care este conținutul unui Plan de afaceri – enumerați principalele aspecte;STRUCTURA PLANULUI DE AFACERI


Un Plan de Afaceri complet cuprinde :1) INTRODUCERE2) DESCRIEREA PROIECTULUI3) MANAGEMENT SI RESURSE UMANE4) PRODUSE SI SERVICII5) PIATA SI MARKETING6) PRODUCTIE7) PERSONAL8) CERCETARE SI DEZVOLTARE9) ESTIMARI FINANCIARE10) MOTIVARE SI RISCURI ASUMATEVom vedea acum cum sa pregatim corect fiecare din aceste cerinte1) INTRODUCERERealizati o descriere concise a intreprinderii pornind de la motivele pentru care doriti sa o realizati,forma juridica, natura afacerii si locul pe care doriti sa-l ocupe in domeniul ales.Nu este nevoie in acest stadiu de o descriere elaborata a detaliilor tehnice. Pe de alta parte,nu omiteti nici o caracteristica importanta a proiectului.Incheiati indicind obiectivele pe termen scurt (1 an ) si termen mediu (3-5 ani).Mentionati daca aveti nevoie de ajutor financiar in aceasta sectiune.2) DESCRIEREA PROIECTULUIDupa introducere si prezentarea dumneavoastra descrieti acum obiectivele proiectului prezentind clar produsele si serviciile prestate indicand acum si caracteristicile tehnice. Mentionati punctele tari si slabe , aspectele de inovatie si preturile si anticipati reactia pe piata a acestora.Aceata sectiune trebuie sa reflecte increderea si daruirea dumneavoastra pentru noua intraprindere.Nu uitati ca Planul de Afaceri, desi realizat standard , va reflecta personalitatea , scopul si abilitatea dumneavoastra.3) MANAGEMENT SI RESURSE UMANEAceasta sectiune trebuie sa inceapa cu listarea tuturor persoanelor care vor fi implicate in conducerea companieiPentru fiecare incepeti cu principalul antrepenor si partenerii de afaceri, indicand numele , date personale , o scurta descriere profesionala ca si pozitia si responsabilitatile ce-I revin in noua companie.Dupa aceasta prezentare precizati numarul de angajati grupati pe categoriile profesionale.Ar fi indicat sa adaugati si o diagrama clara a organizarii muncii.4) PRODUSE SI SERVICIIAici trebuie precizat ce intentionati sa vindetiDaca este un produs, precizati toate caracteristicile acestuia , procesul de fabricare si asamblare , tipul de componente si materiale si specificati clar toate aspectele legate de metoda de productie.In cazul prestarii de servicii precizati calificarea sau nivelul expertizei tehnice.In ambele cazuri trebuie sa scoateti in evidenta orice avantaj oferit in comparatie cu concurenta existenta si sa descrieti orice caracteristica care diferentiaza produsul dumneavoastra de alte produse similare aflate pe piata.

5) PIATA SI MARKETINGAceasta este una din cele mai importante sectiuni ale Planului de Afaceri deoarece defineste potentialul de vanzare al produsului dumneavoastra.Trebuie facuta o cercetare a pietei si trebuie categoric sa cunoasteti si sa indicati aici:- caracteristicile sectorului de piata in care doriti sa va plaati afacerea- nivelul cererii actuale si situatia pe piata in urmatorii ani- perioade de varf si de scadere a cererii pe perioada anului financiar


- profilul potentialilor clienti , organizarea lor , structura si practicile de munca- punctele tari si slabe ale competitiei si cota de piata detinuta de fiecare.Acest plan trebuie sa ilustreze cum intentionati sa promovati si sa distribuiti produsul sau serviciile dumneavoastra.Trebuie precizat ca o buna strategie de marketing trebuie sa aiba in considerare 4 puncte cheie ( cunoscute ca cele 4 caracteristici de marketing ): PRODUS PRET LOCALIZARE PROMOVARERegula spune ca un produs bun vandut la un prêt bun in locul potrivit si sustinut de o promovare eficienta are toate sansele de success.Faceti o evaluare sincera si realista a acestor caracteristici pentru a determina ce este in avantajul dumneavoastra: o slabiciune in oricare din aceste 4 puncte trebuie compensata printr-un punct forte in celelate.Decideti care ar putea fi pretul de vinzare al produsului si prognozati cantitatea care ar putea fi vanduta pe parcursul celor 12 luni initiale, si rata prevazuta de crestere anuala in perioada de termen mediu.–6) PRODUCTIAAceasta sectiune nu este necesara pentru societatile care se ocupa de comert: strategia de vanzare si organizarea distributiei au fost explicate in sectiunea precedenta.( marketing )Pentru alte tipuri de afaceri aceasta sectiune trebuie sa ofere o descriere completa a mecanismului de productie (pentru o companie industriala) sau o descriere detaliata a metodelor si mijloacelor angrenate in pregatirea si distribuirea serviciului oferit.Pe langa procesul de fabricare trebuie analizata si inclusa in acest proiect orice alta operatiune necesara realizarii produsului(testare,etichetare,ambalare,etcTrebuie de asemenea incluse toate utilajele si echipamentul necesar in productie sau in prestarea de servicii.Trebuie intocmite cheltuielile pentru intregul system de productie si trebuie evaluata productivitatea pe piata si productivitatea maxima pentru a va asigura ca este in concordanta cu cresterea prevazuta pe perioada de termen mediu.Apoi trebuie mentionate material prima si componentele necesare in procesul de productie : pentru fiecare indicati costul si disponibilitatea pe piata.Concluzia la care ati ajuns trebuie sa ofere o estimare corecta a costului productiei pe fiecare produs.7) PERSONALReferindu-ne la lista din sectiunea 3 ,trebuie acum determinate costurile pe forta de muncaIncepeti cu schitarea unor conditii standard de munca caracteristice sectorului de activitate , disponibilitatea personalului calificat si semi-calificat, costul relativ al taxelor sociale si orice alta informatie relevanta.Grupati personalul pe categorii si pentru fiecare categorie indicati salariul mediu brut annual (indicand si taxele sociale)Indicatiprocentul de crestere anuala a salariului pentru fiecare categorie.Evaluati costurile unui eventual curs de training , beneficii suplimentare , prime.Estimati cresterea de personal ceruta de extinderea afacerii.Scopul acestui studiu este de a efectua o estimare corecta a cheltuielilor de personal atat la inceput cat si pe perioada de termen mediu.8) CERCETARE SI DEZVOLTAREAceasta sectiune nu este intotdeauna necesara in Planul de Afaceri , dar este importanta pentru multe intreprinderi cu profil ethnic. In acest caz descrieti planurile de cercetare si dezvoltare previzionate pentru activitatea dumneavoastra.


Mentionati orice echipament necesitati (Incubatorul poate avea capacitatea de a va oferi acces la unele dintre ele) si estimati resursele necesare.9) ESTIMARI FINANCIAREAcum avem o buna imagine a proiectului si este timpul sa ne ocupam de cifre pentru a vedea ce avem nevoie pentru a-l pune in practica si ce beneficii putem obtine. Pentru a face asta trebuie sa pregatim 4 documente importante: -PLANUL DE INCEPERE (PORNIRE) -RAPOARTE DE AFACERE -ESTIMAREA FLUXULUI DE NUMERAR -BALANTA PROVISIONALADesi este necesara o pregatire atenta si corecta,veti vedea ca nu trebuie sa va nelinistiti , deoarece vom face o prezentare cat mai simpla.1) PLANUL DE PORNIREEste destinat sa calculeze sume de investitie si cheltuielile suportate in primele luni de activitate cand,de obicei,nu se preconizeaza nici un venit substantial din vanzariAceasta prima schitare de fonduri este calculata adaugand toate costurile privind inceperea afacerii,cum ar fi:-Taxe de inregistrare-Cumpararea de utilaje si echipament-Constructia/cumpararea locatiei-Vehicole-Mobila si accesorii-Cheltuieli curente initiale.Aceasta suma corespunde cheltuielilor initiale impuse de o noua afacere si poate fi oferita cu capital propriu integral sau partial (in general nu mai putin de 30%) si in rest cu imprumuturi bancare pe termen mediu.In acest caz trebuie sa va incadrati intr-un plan de achitare a imprumuturilor , bazat pe achitari periodice compatibile cu venitul estimat.Nu Uitati!Ca si chirias al Centrului de Afaceri s-ar putea sa nu fie nevoie sa suportati majoritatea cheltuielilor si deci sa nu fie nevoie de un imprumut bancar.

2) RAPORTUL DE AFACERI este perspectiva care indica rata de profit a companiei si se prezinta in doua parti:Mai intai un raport lunar pentru perioada initiala de operare (1 an) pentru a oferi o defalcare a primelor 12 luni de activitate si a scoate in evidenta cresterea initiala in vanzari ca si orice tendinta sezoniera recurenta.Apoi un raport similar bazat pe estimarile anuale menit sa ilustreze rata de progress pe perioada de termen mediu.Aceste doua documente pot fi prezentate ca in Anexela A si B.Principalele puncte sunt:VENITUL DIN VANZARI :reprezinta valoarea la pretul de vanzare a intregii cantitati de bunuri vandute sau servicii prestate pe perioada data.COSTURILE DE VANZARE:-costurile de productie. Cost per produs–ca in Sectiunea 6 (Productie) aplicate pe numarul de produse vandute in perioada data-costurile comerciale - reprezentand totalul cheltuielilor in legatura cu vanzari si marketing,de exemplu :comisioane,livrare,reclamaDiferenta dintre VENITUL DIN VANZARI si COSTUL VANZARILOR (costuri de productie + costuri comerciale ) va da suma PROFITULUI BRUT pe perioada data.


ALTE VENITURI reprezinta valoarea totala a altor venituri ce nu deriva direct din vanzari,cum ar fi : rabaturi de la furnizori,vanzari de produse secundare,dobanzi activeCHELTUIELI GENERALE:Trebuie luate in considerare si toate cheltuielile ce nu au legatura cu vanzarile.Acestea se mai numesc si Cheltuieli Curente deoarece compania trebuie sa le suporte in orice situatie, chair daca inregistreaza sau nu vanzari.Aceste cheltuieli sunt grupate in categorii conform Planului de Conturi in vigoare. In acest Plan de Afaceri le vom mentiona ca:Servicii externe: Acestea se refera in mod normal la Inchirieri,Reparatii si Mentinere ,Onorarii , Asigurari, note de plata a telefoanelor si energiei electriceNu uitati:Pentru ocupantii Incubatorului in aceasta categorie se vor inregistra numai sumele convenite pentru chirie plus costurile pentru alte servicii care nu sunt oferite de Incubator Personalul:are in evidenta valoarea medie a cheltuielilor de personal asa cum a fost prevazuta in Sectiunea 7Amortizarea: este suma fixata pentru achitarea investitiei initiale.In acest context vom lua in considerare o simpla amortizare “in serie” , adica valoarea originala a investitiei impartita pe perioada de folosinta.Durata de folosinta a diverselor tipuri de echipament este adesea fixata prin lege deoarece afecteaza in mod direct profitul pe impozit.. Perioadele general acceptate sunt: - Masini grele /cladiri 20 ani (240 luni) - Masini usoare/vehicole/echipament ind. 10 ani (120 luni) - Echipament electronic/mobilier 3 ani(36 luni) - Alte fonduri de pornire 1 an (12 luni)Datorii financiare: reprezinta dobanda datorata pe imprumut.Aceasta trebuie calculata pe suma imprumuturilor nete(ex. Imprumutul original minus valoarea rambursata).Daca estimarea fluxului de numerar indica o deficienta periodica a fondurilor,trebuie inclusa valoarea dobanzii pentruAlte cheltuieli curente: orice cheltuieli anticipate neincluse in grupurile anterioare.Daca noua companie a planificat necesitatea de cercetare si dezvoltare, sumele pentru aceste cheltuieli asa cum au fost indicate in sectiunea 8,trebuie mentionate intr-un paragraph separate,sub acest titlu.Alte cheltuieli ce intra in aceasta categorie sunt: transport, receptie, publicitate, echipament de birou, etc.REZULTATE: profitul brut mai putin cheltuielile generale indica rezultatul afacerii pe perioada data.Daca rezultatul este pozitiv ,rata pe impozit trebuie calculata si dedusa pentru a obtine REZULTATELE NETE.3) ESTIMAREA FLUXULUI DE NUMERARScopul acestui document este de a analiza miscarea de fonduri pe perioada celor 12 luni initiale pentru a determina daca compania va fi in pozitia de a-si asigura nevoile prin resurse proprii sau trebuie sa se apeleze la finantare externa (facilitati bancare)Nu exista un formular pentru aceasta estimare, prospectul din Anexa C oferind o posibila prezentare ce poate fi adoptata in majoritatea cazurilor.In orice situatie estimarea trebuie sa inceapa precizand termenii de vanzare conveniti cu furnizorii principali si termenii estimati de plata de catre clienti.Pentru a explica:Daca lucrati cu furnizori avand termeni diferiti de plata,trebuie sa evaluati incidenta respectivei lor oferte cu compozitia produsului dumneavoastra.de exemplu:costul produsului (asa cum a fost prezentat in Sectiunea 6) -100 Materie prima/componente achitabile in numerar 20% -20


“ “ “ in termen de 30 zile 30% -30 “ “ “ in termen de 3 luni 50% -50Similar,acelasi mod de evaluare trebuie aplicat la

Vanzari in numerar =40%Vanzari pe credit termen 30 zile =30%

Termen 60 zile =30%Prin aceste estimari necesare este posibila calcularea estimarii fluxului de intrari si iesiri de fonduri in fiecare luna:Intrari - fonduri din vanzari furnizoriIesiri - alte venituri cheltuieli (minus amortizari) replati de imprumuturiBalanta fluxului de numerar se aplica fondurilor de pornire:ideal diminuarea fondurilor de pornire trebuie sa compenseze discrepanta initiala a resurselor pana cand nivelul venitului recuperabil din vanzari poate oferi o balanta pozitiva constanta.Aceasta nu se intampla totusi intotdeauna si trebuie sa stiti in prealabil cand veti avea nevoie de imprumuturi temporare si ce sume,astfel incat sa faceti pregatirile necesare din timp.4) BALANTA PROVIZORIEBalanta este documentul conclusive al oricarei companiiEa rezuma toate Activele si Pasivele, fiind dovada situatiei financiare reale a companiei.Pe perioada functionarii afacerii balanta de sfarsit de an este pregatita si supusa unui auditoriu professional extern si dupa aprobare va certifica situatia companiei.In cadrul Planului de Afaceri este indicat sa pregatiti si Balanta provizorie in avans pe 3 ani folosind estimarile rezultate in documentele anterioare.Balanta se prezinta conform Anexei D redactata ca in exemplul de mai josACTIVE1. active fixe : reprezinta valoarea neta a capitalului de investitieaceasta cifra se obtine din totalul investitiei initiale (PLANUL DE PORNIRE)minus valoarea de amortizare (din RAPORTUL DE AFACERE)Trebuie mentionat ca din moment ce costurile de inregistrare si fondurile de pornire se presupune ca vor fi rambursate in primul an de activitate, numai activele nete concrete raman ca valoare aici.2. Stocuri: Reprezinta valoarea materiei prime , a componentelor , produselor finisate si semi-finisate ramase in stoc. La sfarsitul anului financiar.Pentru o afacere activa aceasta valoare este fixata print-un cont si evaluarea bunurilor ramase in stoc la inchiderea anului financiar.In acest caz stocurile sunt fixate prin anticiparea nevoilor in relatie cu piata si estimarile de productie.De exemplu : produse finisate suficiente pentru vanzarile din luna urmatoare si materie prima/componente pentru urmatoarele 2 luni de productie 3. Clienti si alti debitori: Aceasta reprezinta valoarea vanzarilor ramase pentru a fi platite de clienti (asa cum s-a anticipat in “estimarile fluxului de numerar”) si orice alt venit acumulat dar neprimit inca, indicat in Raportul de Afacere Active lichide: reprezinta suma de cash si credit bancar disponibil la data inchiderii anului financiar.Pentru primul an aceasta valoare ar trebui sa fie egala cu balanta finala a Estimarii fluxului de numerar.4. Alte Active : reprezinta orice alta activa care nu a fost mentionata (ex, Profituri exceptionale din paragraful Profit si Pierderi)Acesta nu este insa relevant pentru scopul Planului de Afaceri.PASIVE:Capitalul: reprezinta capitalul net al companiei (capitalul initial minus eventuale amortizari).Pentru primul an valoarea este egala cu capitalul de pornire oferit de parteneri.


(Capitalul propriu indicat in Planul de pornire). In anii urmatori aceasta valoare creste adaugand valoarea neta rezultata in anii precedenti si eventualele rezerve de capital.Creditori pe Termen Mediu: suma datorata bancilor si altor institutii financiare in contul imprumuturilor reziduale. (referire la Planul de pornire)Creditori pe Termen Scurt: sume datorate furnizorilor si eventualelor unitati creditoareRezultate: nete (dupa plata impozitelor). Trebuie sa fie in concordanta cu cele indicate de Raportul afacerii pe termen mediu. Totalul ACTIVELOR trebuie sa fie egal cu totalul PASIVELOR pentru a dovedi ca rezultatele nete mentionate corespund exact cu diferenta dintre aceste doua grupuri financiare opuse.10.MOTIVAREA SI ASUMAREA DE RISCURIAceasta este o parte personala a Planului de Afaceri unde trebuie sa precizati motivele care va indeamna sa va asumati riscul pornirii unei afaceri proprii.Poate parea neimportant,dar este un punct major pentru oricine trebuie sa decida daca sa finanteze sau nu proiectul dumneavoastra. Adesea hotararea si imaginatia rationala duc la un verdict favorabil.Este de asemenea foarte important o buna si rezonabila planuire a proiectului.Este posibil ca lucrurile sa nu decurga intocmai cum le-ati planuit si evenimente neprevazute pot determina compania sa devieze de la planul original.Riscurile posibile sunt: Riscul de piata (piata sa nu corespunda conform asteptarilor) Riscul de management (un grad mai mare de competenta cerut) Riscul de regulamente (legi nefavorabile sau reguli impuse) Riscul financiar (fonduri sarace sau flux de numerar negativ)Nu este obligatoriu ca acestea sa fie un motiv de esuare, iar prudenta si bunul simt, intotdeauna stimulate de dorinta de reusita, pot fi aplicate pentru a facilita depasirea acestor dificultati. Propunerile dumneavoastra. pentru a diminua aceste riscuri va vor sustine motivarea si va vor pune in evidenta simtul de raspundere de care dispuneti.

4. Enumerați costurile de functționare curentă a activității unei întreprinderi;Ce este inclus in costurile operaţionale?- costurile directe de exploatare (consum de materii prime, materiale şi servicii, energie, intreţinere);- costurile cu forţa de muncă;- cheltuieli administrative şi generale, cheltuieli de vanzare şi distribuţie;- reparaţiile capitale şi inlocuirile de echipamente cu durata de viaţă sub perioada de referinţă (se includ in costurile de operare, in masura in care nu au fost prevăzute drept costuri investiţionale);- după caz, dacă normele aplicabile o permit, dacă proiectul propus este susţinut de o analiză detaliată a riscului, fondurile de rezervă se pot include in costuri eligibile, fără a depăşi, eventual, un anumit procent din costul total de investiţie, excluzand fondurile de rezervă - oricum, fondurile de rezervă n-ar trebui incluse niciodată in costurile luate in considerare in stabilirea diferenţelor de finanţare, deoarece acestea nu reprezintă fluxuri de numerar.Ce nu este inclus in costurile operaţionale?- cheltuielile cu amortizarea (nu este un flux de numerar şi costul imobilizărilor este acoperit de costurile de investiţie);- provizioanele şi rezervele pentru cheltuieli neprevăzute şi pentru inlocuirea activelor;- dobanda şi rambursarea principalului (nu sunt incluse, deoarece fluxurile negative de capital sunt incluse in costurile iniţiale de investiţie şi prin rata de actualizare; aceste fluxuri negative de numerar sunt incluse in calculul sustenabilităţii financiare);- impozitele, taxele (indicatorii de performanţă trebuie să ne indice rezultatele proiectului de investiţie indiferent de politica fiscală utilizată la nivel naţional sau local).; Cheltuielile initiale cu investitia


– reprezinta marimea neta a capitalului necesar pentru inceperea exploatarii investitiei– care sunt componentele? cost de cumparare al activelor fixe =pretul de cumparare, in functie de care se stabileste schema de amortizare cheltuieli de instalare-montaj cheltuieli de specializare a personalului pretul de vanzare (corectat cu impozitele suplimentare) aferent activelor dezinvestitePolitica de amortizare influenteaza performantele unui proiect de investitii?

aplicarea unei politici de amortizare degresive va genera cheltuieli (deductibile) cu amortizarea in valoare mai mare in primele perioade de exploatare a investitiei economii fiscale mai mari CFD mai mari la inceputul perioadei de exploatare cresterea VAN

5. Dacă ați întocmii un plan de afaceri la ce întrebări ați răspunde la capitolul viziune, strategie;Inainte de a angaja costuri (semnificative) in direcţia elaborării de studii tehnice sau in executarea de lucrări, trebuie să se răspundă la următoarele intrebări: - Este proiectul realmente necesar? - Care sunt obiectivele proiectului? - Proiectul este de aşa natură incat să ducă la indeplinirea obiectivelor? - Proiectul este fezabil (technologie, legislaţie şi alte reglementări aplicabile, orizont de timp, proiecte concurente sau complementare, resurse materiale şi umane)? - Proiectul este viabil (durabil in viitor, din perspectivă operaţionala şi financiară, pe intreaga durată a funcţionării sale)? Raspunsurile fundamentate la intrebările anterioare reprezintă studiul de fezabilitate.Cuvinte pretenţioase, dar în esenţă atât de simple. Totul pleacă de la viziune. Fiecare întreprinzător are o viziune. „Vreau să produc subansamble auto pe care să le vând Uzinei Dacia” „Vreau să fabric confecţii pentru copii”

6. Ce se înțelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic ? care are insusirea de a fi fezabil : Care se poate face; realizabil, posibil.

7. Cum poate fi definită o investiție în sens general? Proiectul de investitie reprezinta plasarea unor disponibilitati prezente si certe pentru obtinerea unor fluxuri viitoare superioare, dar incerte – dpdv.financiar alocarea unei trezorerii disponibile pentru cumpararea unui activ fix care va determina fluxuri financiare de venituri si cheltuieli de exploatare – dpdv.contabil Elementele caracteristice investitiilor:1. Cheltuielile initiale cu investitia2. Cash-flow-urile generate de proiectul de investitii3. Durata de exploatare4. Valoarea reziduala5. Rata de actualizarePentru aprecierea performantelor unui proiect se calculeaza urmatorii indicatori: Valoarea actuala neta Rata interna de rentabilitate Termen de recuperare Indice de profitabilitate Prag de rentabilitate financiar


8. După obiectivul investițional, de câte tipuri sunt investițiile? Dezvoltați pe scurt.In funcţie de sfera de aplicare investiţii în activele firmei, investiţii în publicitate (în imaginea firmei), investiţii în resurse umane etc.

Pentru managerul financiar, o investiţie în resurse umane, fie aceasta şi o recompensă sub forma finanţării cheltuielilor cu luna de miere pentru un salariat, trebuie analizate din punctul de vedere al raportului dintre cheltuielile efectuate în prezent şi încasările viitoare aferente; în cazul descris, o creştere a ataşamentului faţă de firmă, a productivităţii muncii etc. In funcţie de riscul asociat• investitii de inlocuire a echipamentelor uzate• investitii de modernizare a echipamentelor existente• investitii de dezvoltare (de extindere)• investitii strategiceIntreg activul unei firme reprezinta un portofoliul de investitii realizat de aceasta:INVESTITIISTRATEGICE

IMOBILIZARI NECORPORA LE CORPORA LE FINA NCIA RE

CAPITALURIPROPRII ACTIONARI

INVESTITIIFUNCTIONALE NFR DATORII CREDITORIINVESTITII DEECHILIBRU TN

10. La nivel strategic, ce presupune o investiție de dezvoltare?In raport cu obiectivul strategic deservit:1. a) Investitii de dezvoltare sunt acele cheltuieli destinate finantarii; cresterii volumului productiei, lansarii de noi produse pe piata, sau diversificarii strategice prin abordarea de noi sectoare deactivitate Proiectele de investitii pentru lansarea de noi produse pe piata sau diversificarea activitatii sunt de regula mai riscante si mai scumpe deoarece pe lânga elementele materiale presupun si acumularea de cunostiinte noi, cucerirea de noi segmente de piata. Dezvoltarea se poate realiza “intramuros” prin proiecte interne sau extramuros prin externalizare de activitate. Deasemenea nu putine sunt cazurile când se apeleaza la dezinvestitie, mai ales când s-a hotarât reconversia spre altesectoare de activitate mai profitabile sau spre alte zone geografice cu conditii /oportunitati mai atractive. Previziunea cash flow–ului la investitiile de crestere este puternic influientata de situatia economica si concurentiala, independent de durata de viata aproiectului, datele necesare fiind otinute prin analiza de mediu. Efortul investitionaleste mare în raport cu talia intreprinderii, putând angaja viitorul acesteia pe perioade îndelungate. De aceia ele sunt rodul unor demersuri strategice ale managementului superior al intreprinderii.

12. Prin prismă strategică, ce presupune o investiție de înlocuire?

Investitii de inlocuire si modernizare

Definitie: Se fac, in principal, la utilajele si echipamentele de productie, mai rar la hale, constructii principale, mijloace de transport. Au rolul de a inlocui imobilizarile corporale invechite, uzate din punct de vedere fizic si moral. Presupun analiza financiara de oportunitate.

13. Potrivit legislației autohtone, care sunt principalele părți ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise?Principalele parti ale unui studiu de fezabilitate, conform Ordinului nr.1013/873 din04.06.01 sunt:


a) Datele generaleb) Date tehnice ale lucrariic) Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitieid) Devizul general estimativ al investitieie) Principalii indicatori tehnico-economici ai investitieif) Finantarea investitieig) Avize si acorduri

15. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilității economico‐financiare, proiectele investiționale? Dezvoltați pe scurt. (RIR, VAN, TR, IP, PRFIN)Criteriul BIRD, Banca Mondiala, criteriul alternativ de evaluare(Valoarea econiomica adaugata)• Tehnici de evaluare a investitiilor in mediu incert – analiza de senzitivitate, tehnica scenariilor, simularea Monte Carlo, arborele de decizie;

Criterii de evaluare a proiectelor de investitii – pragul financiar de rentabilitatePragul contabil de rentabilitateReprezinta nivelul vanzarilor pentru care profitul net este zero:

v1

dobanziCFCA

0)1()dobanziCFCAvCA(PN

PRC

Pragul financiar de rentabilitateReprezinta nivelul vanzarilor pentru care VAN este zero

v1

AmoCF)1(

Amodobanzi)k1(1

k)k1(VRI

CA

0)k1(VRk

)k1(1dobanziAmo))1()dobanziCFCAvCA(IVAN

nn

n0

PRF

nn

n

0

Pragul financiar de rentabilitateDaca firma ar asigura doar vanzari la nivelul pragului contabil de rentabilitate, CF generate de investitie ar fiCF=Amo+DobanziAstfel ca nu s-ar recupera investitia decat din punct de vedere contabil, VAN fiind negativa, ceea ce reprezinta o pierdere aferenta proiectului de investitiiPentru ca acesta sa fie considerat eficient, firma trebuie sa realizeze vanzari minime la nivelul pragului de rentabilitate financiar.

18. Unul din indicatorii utilizați în evaluarea tradițională a proiectelor investiționale este termenulde recuperare a investiției neactualizate. Care este modul de calcul şi conținutul indicatorului?Definiţie:* termenul de recuperare a investiţiei reprezintă perioada de timp (exprimată in ani) in care se recuperează capitalul investit din beneficiile nete ale proiectului.Formulă de calcul:* termenul de recuperare este perioada T pentru care I = ∑ [(Bt - Ct) / (1 + r)^t], unde I = capitalul investit, Bt = beneficiile financiare din anul t, Ct = costurile financiare din anul t, r = rata de actualizare financiară, t = numărul anului (luand valori pană la T).Observaţii:* valoarea informativă a acestui indicator, in plus faţă de VANF(C), este redusă;


* singurul său merit este acela de a evalua, indirect, dacă nu cumva proiecţiile de beneficii nete pozitive din proiect sunt concentrate spre sfarşitul perioadei de referinţă (şi sunt, in consecinţă, afectate de o incertitudine mai mare).

19. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiție Costuri de exploatare

Total cost Total încasări Cash‐flow anual net

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei ‐9.345 lei1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 leiTotal 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 i

Calculați rentabilitatea medie aferentă investiției. = V total actualizat / Ch totale actualizate , cred(eficienta economica in formula sa clasica- pag 123 carte eficienta)Coeficientul de eficienta economica a investitiilor = inversul T de recuperare =Pr.anual/Inv totalaRentabilitate a investitiei : Indicator economic rezultat din impartirea profitului net (adica dupa deducerea impozitului) la valoarea investitii.

20. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:


Total cost Total încasări Cash-flow anual net (din exploatare)

0 11445 lei 6420 lei 17865 lei 8520 lei 2100 lei1 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3,020 lei2 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3,020 lei3 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3,200 lei4 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3,200 lei5 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3,200 leiTotal 11445 lei 38760 lei 50205 lei 56500 lei 17,740 lei

Calculați indicele de profitabilitate neactualizat. : 6295 / 50205 = 0,125Am priceput : CF nete actualizate OPERATIONALE( incasari – plati de exploatare fare cele de investitii) / Ch de investitii actualizate !! e cel actualizat, cred .

IP = [ (8520 – 6420) + 2*3020 + 3 * 3200 ] / 11445 = 17740 / 11445 = 1.55Indicele de profitabilitate neactualizat = CF nete NEactualizate OPERATIONALE / Ch de investitii NEactualizate !!21. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:



Total cost Total încasări CF din expl neactualizat

CF din expl cumulat 0 11,445 lei 6,420 lei 17,865 lei 8,520 lei 2,100 lei 9,345 lei

1 6,420 lei 6,420 lei 9,440 lei 3,020 lei 6,325 lei2 6,420 lei 6,420 lei 9,440 lei 3,020 lei 3,305 lei3 6,500 lei 6,500 lei 9,700 lei 3,200 lei 105 lei4 6,500 lei 6,500 lei 9,700 lei 3,200 lei -3,095 lei5 6,500 lei 6,500 lei 9,700 lei 3,200 lei Total 11,445 lei 38,760 lei 50,205 lei 56,500 lei 17,740 lei

Calculați termenul de recuperare a investiției neactualizate.T ne = 3.0328 si T actualizat la r=19% este 4.5Termenul de recuperare a investitiei neactualizat =

3 + 105 / 3200 = 3 + 0.0328 = 3.0328 ani

22. Rata de actualizare este un element esențial în metodele de fezabilitate bazate pe actualizare. Care este conținutul acestei rate?Rata de actualizare – este considerata un element financiar al investitiei? Deoarece trebuie sa tinem cont de valoarea banilor in timp: 1 leu astazi reprezinta mai mult decat 1 leu maine I0

CF1

CF2

CF3

……

CFn; VRn

An1 An2 An 3 An n

Rata de actualizare costul de oportunitate al capitalului investit rata de rentabilitate cerută de investitori costul de finantare al investitiei din capitaluri proprii; cand se actualizeaza CFD nominale/reale se foloseste rata de actualizare in valori nominale/reale. ……………………..Rata de actualizare - există trei tehnici de determinare a ratei de actualizare a proiectelor de investiţii, care au în vedere factori diferiţi: costul de oportunitate; rata fără risc şi o serie de prime de risc; costul mediu ponderat al capitalului.Rata de actualizare – cost de oportunitateDe cele mai multe ori, persoanele fără o pregătire în domeniul financiar îşi fac judecăţile de valoare pentru proiectele de investiţii în funcţie de alte oportunităţi de pe piaţă, comparând rentabilitatea pe care orice investiţie o oferă (ipotetic) cu alte posibilităţi de remunerare. Spre exemplu, pot fi utilizate drept rate de actualizare rata inflaţiei, rata rentabilităţii fără risc, rata dobânzii la depozite, rata de rentabilitate a sectorului de activitate, rata de rentabilitate medie din economie etc.:


Rata de actualizare – rata fara risc plus prime de risc

Rata de actualizare calculată ca o sumă între o rată fără risc şi o primă de risc -- constituie un răspuns oferit de teoria şi practica financiară la dezavantajul major al ratelor din categoria costurilor de oportunitate. Acest tip de rată de actualizare se calculează pe baza relaţiei:Rata de actualizare – rata fara risc plus prime de riscPrima de risc este determinată subiectiv, alegerea diferiţilor factori de risc, precum şi a importanţei acestora fiind la latitudinea analistului. Prima de risc este determinată prin însumarea unui anumit număr de prime parţiale, cuantificând impactul anumitor factori de risc asupra proiectului de investiţii adoptat. Astfel de prime de risc pot fi: apariţia unui concurent puternic în sectorul de activitate sau în zona în care firma îşi desfăşoară activitatea, modificarea structurii cererii solvabile, eventuale incidente ce pot afecta imaginea firmei, posibilitatea scăderii nivelului de trai al populaţiei, creşterea preţurilor la materii prime, materiale, mărfuri, pierderea unei persoane cheie etc. Rata de actualizare – cost mediu ponderat al capitaluluiIdeea de bază a utilizării acestei metode este dată de faptul căfiecare furnizor de capitaluri utilizate în finanţarea proiectelor de investiţii solicită o anumită rentabilitate, ce se constituie ca un cost pentru firmă. Procentual, acest cost poate fi exprimat sub forma:

De cele mai multe ori, costul mediu ponderat al capitalului se calculează prin raportare la două surse de finanţare principale: capitaluri proprii şi, respectiv, împrumutate.

23. Unul din indicatorii utilizați în evaluarea bazată pe actualizare a proiectelor investiționale este termenul de recuperare. Care este modul de calcul şi conținutul indicatorului?Termenul de recuperare reprezintă durata în care se recuperează fondurile investite din CFD viitoare neactualizate - termen de recuperare neactualizat CFD viitoare actualizate - termen de recuperare actualizat.Nu tine cont de CFD care apar dupa momentul recuperarii investitieiNu poate fi utilizat decat drept criteriu suplimentar

24. Unul din indicatorii utilizați în evaluarea bazată pe actualizare a proiectelor investiționale estevaloarea actualizată netă. Care este modul de calcul şi conținutul indicatorului, ținând cont de faptul că cash‐flow‐rile actualizate includ şi valoarea reziduală?Valoarea actuala neta (Net Present Value)- daca suma cash flow-urilor actualizate este superioară ca valoare sumei investite, este rentabil să se adopte respectivul proiect de investiţii. Cu alte cuvinte, pentru ca un proiect de investiţii să merite a fi adoptat, VAN trebuie să fie pozitivă:


Valoarea actuala neta-- daca CFD sunt constante, formula simplificata de calcul a VAN este:

-- daca CFD sunt constante si exploatarea investitiei se realizeaza pe un orizont infinit, formula simplificata de calcul a VAN este

Ajustarea in functie de inflatie: Toate cash-flow-urile generate de proiect sunt exprimate in termeni reali, fara a lua in considerare inflatia, iar rata de actualizare (costul capitalului) se transforma in termeni reali, prin eliminarea inflatiei; aceasta varianta este simpla teoretic, dar greu de aplicat in practica: nu toate componentele CF sunt influentate in acelasi mod de inflatie (cheltuielile cu amortizarea) si inflatia poate fi diferita de anticiparile investitorilor care si-au dimensionat rentabilitatea ceruta; Ajustarea cash-flow-urilor pentru a reflecta inflatia anticipata (pretul de vanzare al produselor finite, costurile variabile si costurile fixe pot fi afectate in mod diferit de inflatie)

25. Cum se apreciază, prin prisma fezabilității, indicatorul VAN? dacă se analizează decizia adoptării unui proiect, acesta se va realiza dacăVAN>0, dacă se urmăreşte alegerea unei investiţii din mai multe posibile, se va alege aceea cu VAN pozitivă maximă.Inflatia este un factor critic si poate avea efecte majore asupra performantelor firmei, astfel ca trebuie tinut cont de acest impact.Se pot sesiza o serie de deficienţe ale utilizării VAN pentru selectarea proiectelor de investiţii: ► criteriul nu are în vedere constrângerile bugetare;► nu ia în considerare posibilele modificări ale ratelor de rentabilitate cerute de investitori în funcţie de ratele de dobândă de pe piaţă; ► nu ţine cont de interdependenţele dintre proiectele de investiţii

26. Unul din indicatorii utilizați în evaluarea bazată pe actualizare a proiectelor investiționale este rata internă de rentabilitate. Care este modul de calcul şi conținutul indicatorului, ținând cont de faptul că cash‐flow‐rile actualizate includ şi valoarea reziduală?Rata interna de rentabilitate (Internal Rate of Return)Exprimarea VAN în unităţi monetare poate nemulţumi pe un investitor dornic să compare rentabilitatea pe care o poate obţine datorită investiţiei pentru care optează cu rata de rentabilitate minimă acceptată. Această rată de rentabilitate degajată de proiectul de investiţii analizat – cunoscută în literatura de specialitate sub numele de rată internă de rentabilitate – reprezinta acea rata de actualizare a fluxurilor viitoare pentru care VAN este zero

Deci este solutia unei ecuatii de grad n


n

1tn

nt

t0 )RIR1(

VR

)RIR1(

CFDI0

Pentru proiectul A, RIR este

VAN=f(k)

-200.00

-100.00

0.00

100.00

200.00

300.00

400.00

0% 10% 20% 30% 40% 50%

k

VAN

RIR=24.29%

kmin

kmax

VA N(-)

VAN(+)

De regula RIR se determinaprin aproximare:

)(VAN

)(VAN

RIRk

kRIR

max

min

-- o bună aproximare se poate obţine cu ajutorul tehnicii de interpolare: se poate constata că funcţia VAN este monoton descrescătoare în funcţie de k, cât timp toate cash flow-urile disponibile sunt pozitive

27. Dacă pentru analizarea fezabilității unui proiect investițional rata de actualizare este de 19% şiRIR de 15%, proiectul este unul fezabil? Dar pentru un RIR de 24%?RIR > Rata actualizare proiect fezabilRIR < Rata actualizare proiect nefezabilDaca proiectele suntConcurente – se va adopta decizia realizarii proiectului pentru care RIR este maxim Neconcurente – se vor adopta toate proiectele pentru care RIR>kS-a presupus ca firma nu este restrictionata dpdv.al resurselor disponibile.

28. Unul din indicatorii utilizați în evaluarea bazată pe actualizare a proiectelor investiționale este indicele de profitabilitate. Care este modul de calcul şi conținutul indicatorului, ținând cont de faptul că cash‐flow‐rile actualizate includ şi valoarea reziduală? IP = VAN + V reziduala la sf an N (ultimul an al perioadei de previziune explicita) actualizata / Investitii totale actualizate = 1 + VAN / ItaIndicele de profitabilitatereprezinta raportul dintre efectul investitiei (CFD totale actualizate) si efortul investitional (valoarea investitiei)

Daca proiectele suntConcurente – se va adopta decizia realizarii proiectului pentru care IP este maxim Neconcurente – se vor adopta toate proiectele pentru care IP>1Avantaj fata de criteriul VAN: permite analiza comparativa a proiectelor de investitii pentru care efortul investitional este diferit Se aplica atunci cand firma dispune de un buget limitat pentru realizarea de investitii

Indicele de profitabilitate sau de rentabilitate (IP) ( de pe net)

Definitie: Se utilizeaza atunci cand doua sau mai multe proiecte necesita alocari de fonduri


initiale inegale. El arata surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu investit. Daca indicele este supraunitar, proiectul este acceptat.IP = SUM [ CFt / (1+a) ] / I = VAN + I / I CFt - intrari nete de trezorerie ale perioadei t;t - durata de viata a investitiei;a - rata de actualizare;I - valoarea investitiei.VAN - valoarea actualizata neta.

Indicele de profitabilitate raportează suma fluxurilor de numerar net operaţional actualizate la valoarea actualizată a investiţiei. Cum fluxurile de numerar net operaţional sunt văzute drept efectele generate de exploatarea investiţiei, am putea considera că vorbim despre o raportare a efectelor investiţiei la valoarea efortului investiţional (efortul realizat pentru obţinerea acestor efecte). În realitate, vorbim despre o raportare a: 1) valorii care ar fi investite într-o afacere de referinţă (cu un randamente egal cu rata de actualizare) pentru a obţine în viitor efecte egale cu cele estimate la2) valoarea prezentă a investiţiei analizate. Cele 2 investiţii ar avea probabil randamente diferite:- randamentul investiţiei de referinţă este reprezentat de rata de actualizare;- randamentul investiţiei analizate este reprezentat de rata internă de rentabilitate a acesteia.Ambele investiţii vor duce la obţinerea aceloraşi efecte (fluxurile de numerar net operaţional estimate). În aceste condiţii, alternativa investiţinală cu un randament mai mare va necesita un efort investiţional mai mic (pentru a genera aceleaşi efecte). Un indice de profitabilitate supraunitar arată că pentru a obţine fluxurile de numerar net operaţional estimate, în alternativa investiţională de referinţă am fi obligaţi să investim o valoare mai mare decât cea pe care o impune alternativa investiţională analizată. Astfel, dacă alternativa investiţională de referinţă este considerată acceptabilă, putem considera că prin investiţia analizată „cumpărăm” efectele generate de alternativa de referinţă „plătind” însă pentru ele o valoare inferioară (mai mică decât valoarea plătită în alternativa de referinţă). Câştigăm deci un plus de valoare, ca diferenţă între valoarea efectelor generate de investiţie (valoarea investiţiei în alternativa de referinţă, mai mare) şi valoarea efectiv plătită pentru aceste efecte (valoarea investiţiei în alternativa analizată, mai mică). Acest plus de valoare reprezintă valoarea actualizată netă a investiţiei.În contrapartidă, un indice de profitabilitate subunitar arată că pentru efectele estimate „plătim” maimult decât amplăti în alternativa investiţională de referinţă.Se poate deduce că atunci când indicele de profitabilitate este supraunitar, valoarea actualizată netă a investiţiei este pozitvă, iar rata internă de rentabilitate este superioară ratei de actualizare (adică ratei interne de rentabilitate asociate alternativei investiţionale de referinţă).Dimpotrivă, atunci când indicele de profitabilitate este subunitar, valoarea actualizată netă a investiţiei este negativă, iar rata internă de rentabilitate este inferioară ratei de actualizare.Un indice de profitabilitate egal cu 1 corespunde situaţiei în care valoarea actualizată netă este nulă, respectiv rata internă de rentabilitate este egală cu rata de actualizare. Modul de calcul al indicelui de profitabilitate este prezentat în fişierul ataşat.:

Indicele de profitabilitate


http://www.levier.ro/images/stories/IP1.doc

(alternativa acceptării concesiei că toate fluxurile de numerar se materializează la sfârşitul

perioadei căreia îi sunt aferente)

Unde:

IP = indicele de profitabilitate;

t = numărul de ani al perioadei de implementare a investiţiei;

Ij = valoarea efortului investiţional realizat în anul j;

a = rata de actualizare;

n = numărul de ani al perioadei de previziune explicită (implementare + exploatare);

FNNOi = fluxul de numerar net operaţional estimat a fi generat de exploatarea investiţiei în anul

i;

Vrez = valoarea reziduală a investiţiei la sfârşitul anului n (ultimul an al perioadei de previziune

explicită).Se atrage atenţia asupra faptului că valoarea fluxurilor de numerar înregistrată la numărător nu reprezintă o însumare a valorilor anuale nominale, ci o însumare a valorilor prezente ale fluxurilor nete operaţionale estimate a fi generate de investiţie. Astfel, fluxurile sunt evaluate folosind o rată de randament de referinţă (ca rată de actualizare). În concluzie, valoarea de la numărător arată valoarea prezentă a fluxurilor de numerar net operaţinal estimate, adică valoarea investiţiei care s-ar impune a fi efectuată în prezent la un randament egal cu rata de actualizare pentru a obţine în viitor efecte egale cu fluxurile de numerar net operaţinal estimate a fi generate de investiţia analizată. Valoarea înregistrată la numitor reflectă sumele investite efectiv pentru obţinerea efectelor estimate (sume care sunt şi ele actualizate).(vezi fisierul excel cu exemplu)

29. În ce condiții, utilizând indicele de profitabilitate, un proiect investițional este rentabil? Sa fie supraunitar Daca proiectele suntConcurente – se va adopta decizia realizarii proiectului pentru care IP este maxim Neconcurente – se vor adopta toate proiectele pentru care IP>1

30. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei şi o rată de actualizare de19% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:



CF operational anual net

CF actualizat cumulat


0 11445 lei 6420 lei 17865 lei 8520 lei ‐9345 lei 2100 9,345 lei1 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei 2537.81513 6,807 lei2 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei 2132.61775 4,675 lei3 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1898.93061 2,776 lei4 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1595.74 1,180 lei5 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1340.95799 -161 leiTotal 11445 lei 38760 lei 50205 lei 56500 lei 6,295 lei

11606.0615Calculați termenul de recuperare al investiției. E clar ca in anul 4 se calc la fix, cu zecimale.In anul zero, CF net actualizat din expl este ( 8520 - 6420 ) / (1.19) ^ 0 = 2100 / 1 = 2100Termenul de recuperare a investitiei actualizat = 5 + 1180 / 1341 = 5 + 0.9799 = 5.8799 ani

VAN = 11606 - Investitia = 11606 -11445 = 16131. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei şi cu o rată de actualizarede 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:



CF anual actualizat

0 11445 lei 6420 lei 17865 lei 8520 lei -9345 lei -93451 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei 2516.666672 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei 2097.222223 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1851.851854 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1543.209885 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1286.00823Total 11445 lei 38760 lei 50205 lei 56500 lei 6295 i

-50.0411523Calculați valoarea actualizată netă şi apreciați fezabilitatea investițională prin intermediul acestui indicator.VAN = - 50.04 este negativa, deci proiectul nu este fezabil.32. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, cu o rată de actualizare minimă de 19% şi maximă de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiție

Costuri de exploatare


CF actualizat (19%)

CF actualizat (20%)0 11445 lei 6420 lei 17865 lei 8520 lei ‐9345 lei -9,345 lei -9,345 lei

1 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei 2537.815132516.6666672 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei 2132.617752097.2222223 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1898.930611851.8518524 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1595.74 1543.2098775 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1340.957991286.00823

Total 11445 lei 38760 lei 50205 lei 56500 lei 6295 lei161 lei -50 lei

Calculați RIR şi apreciați fezabilitatea investițională prin intermediul acestui indicator.RIR =19,7569%19.762953%Intre calculul cu REZOLVITORUL si cel cu mini-max da o diferenta de : -0.003349 % RIR = Rmin + ( Rmax – Rmin ) * VANpozitiv / (VANpozitiv + | VAN negativ | ) = = Rmax - ( Rmax – Rmin ) * VANneg / (VANpozitiv + | VAN neg | ) =

RIR = 19% +(20% - 19%) * 161 /( 161 + 50) = 19 % + 0.763 % = 19.763 %34. Cât reprezintă suma actuală de 2.500 lei peste 5 ani, ştiind că rata de actualizare este de 10%?


Sn = 2500 * (1 + 10 % ) ^ 5 = 2500 * 1.61051 = 4026.275 lei35. Cât reprezintă actualmente suma viitoare de 2.500 lei (5 ani), ştiind că rata de actualizare estede 10%?S0 = 2500 / ( 1+ 10% ) ^ 5 = 2500 / 1.61051 = 1552.3 lei36. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 15.000 lei şi o rată de actualizare de19% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiție


Total cost

Total încasări

0 15,000 15,0001 6,420 6,420 9,4402 6,620 6,620 9,6403 7,500 7,500 10,7004 6,500 6,500 11,7005 8,500 8,500 22,700Total 11,445 35,540 50,540 64,180


An Cost investiție


Total cost

Total încasări

CF net annual

CF net anual actualizat

0 15,000 15,000 -15,000 -15,0001 6,420 6,420 9,440 3,020 2537.815

132 6,620 6,620 9,640 3,020 2132.617753 7,500 7,500 10,700 3,200 1898.930614 6,500 6,500 11,700 5,200 2593.077515 8,500 8,500 22,700 14,200 5950.50107Total 11,445 35,540 50,540 64,180 13,640 113

Calculați cash‐flow‐ul net actualizat anual aferent proiectului.


An Cost investiție


Total cost

Total încasări

CF exploatare net anual

CF exploatare net anual actualizat

CF expl actualizat cumulat

0 15,000 15,000 0 0 15,000 lei1 6,420 6,420 9,440 3,020 2537.8151312,462 lei2 6,620 6,620 9,640 3,020 2132.6177510,330 lei3 7,500 7,500 10,700 3,200 1898.930618,431 lei4 6,500 6,500 11,700 5,200 2593.077515,838 lei5 8,500 8,500 22,700 14,200 5950.50107 -113 leiTotal 11,445 35,540 50,540 64,180

Calculați termenul de recuperare aferent proiectului. T = 4,94 - actualizat

Termenul de recuperare actualizat = 4 + 5838 / 5950.5 = 4 + 0.98 = 4.98 ani


DE PE NET :Termenul de recuperare a investiţieiDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutareTermenul de recuperare a investiţiei exprimă perioada de timp în care se recuperează investiţia din profit sau din venitul net obţinut în urma realizării investiţiei[1].Relaţia de calcul, în care profitul anual (venitul net) este constant este:

sau unde: Ti durata de recuperare a investiţiei din profit Iti investiţia totală în versiunea i Phi profitul anual, egal în timp VNi venitul net anual În cazul în care profitul (venitul net) nu este egal în timp, se va folosi relaţia:

sau

unde T reprezintă termenul de recuperare a investiţiei Phi profitul anului h, în varianta i VNhi venitul net al anului h, în varianta i.

39. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 15.000 lei şi cu o rată de actualizarede 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiție


Total cost

Total încasări

CF net anual

CF net anual actualizat(20%)

0 15,000 15,000 -15,000 -15,0001 6,420 6,420 9,440 3,020 2516.666672 6,620 6,620 9,640 3,020 2097.222223 7,500 7,500 10,700 3,200 1851.851854 6,500 6,500 11,700 5,200 2507.716055 8,500 8,500 22,700 14,200 5706.66152Total 11,445 35,540 50,540 64,180 13,640 -320

Calculați valoarea actualizată netă şi apreciați fezabilitatea investițională prin intermediul acestui indicator.VAN = - 320 este negativa deci proiectul nu e fezabil40. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 15.000 lei, cu o rată de actualizare minimă de 19% şi maximă de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:


http://ro.wikipedia.org/wiki/Termenul_de_recuperare_a_investi%C8%9Biei#cite_note-0%23cite_note-0

http://ro.wikipedia.org/wiki/Termenul_de_recuperare_a_investi%C8%9Biei#searchInput%23searchInput

http://ro.wikipedia.org/wiki/Termenul_de_recuperare_a_investi%C8%9Biei#column-one%23column-one

An Cost investiție


Total cost

Total încasări

Cash-flow anual net

CF actualizat (19%)

CF actualizat (20%)

0 15,000 15,000 -15,000 lei -15,000 lei -15,000 lei1 6,420 6,420 9,440 3,020 lei 2537.81513 2516.6666672 6,620 6,620 9,640 3,020 lei 2132.61775 2097.2222223 7,500 7,500 10,700 3,200 lei 1898.93061 1851.8518524 6,500 6,500 11,700 5,200 lei 2593.07751 2507.7160495 8,500 8,500 22,700 14,200 lei 5950.50107 5706.661523Total 11,445 35,540 50,540 64,180 13,640 lei 113 lei -320 lei

Calculați RIR şi apreciați fezabilitatea investițională prin intermediul acestui indicator.RIR = Rmin + ( Rmax – Rmin ) * VANpozitiv / (VANpozitiv + | VAN negativ | )= Rmax - ( Rmax – Rmin ) * VANneg / (VANpozitiv + | VAN neg | ) = RIR = 19% +(20% - 19%) * 113 /( 113 + 320) = 19 % + 0.261 % = 19.261 %

Daca RIR e superioara ratei de actualizare, proiectul este fezabil, in caz contrar nu este fezabil.


FUZIUNI ȘI DIVIZĂRI

STUDIU DE CAZ 1- fuziunea prin absorbtie, cu pastrarea facilitatilor fiscal, ajustarilor si provizioanelor1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv:Societatea AInregistrarea reevaluarii mijloacelor de transport:2133 = 105 100.000Societatea BInregistrarea reevaluarii mijloacelor de transport:2133 = 105 4.000


2. Bilanturile celor 2 societati inainte de fuziunea prin absorbtie:Societatea A:

Active Valoare Mijloace de transportActiuni detinute Creante clientiConturi la banci

400.00028.00055.000140.000

Datorii pe termen scurtDatorii furnizoriImpozit profitTVA de plata

140.00010.00050.000

Active circulante nete 77.000Total active –datorii curente

423.000

Capital propriuCapital socialRezerve legaleAlte rezerveRezerve din reevaluare Rezultatul exercitiului

200.00010.000150.000100.00040.000

Societatea B:Active Valoare Mijloace de transportConturi la banci

88.00054.000

Datorii pe termen scurtDatorii furnizori 51.000

DTL+Provizioane + venituri in avans Provizioane 11.000Subventii pt. investitii 28.000Active circulante nete 22.000Total active –datorii curente 91.000Capital propriuCapital socialRezerve legaleRezerve din reevaluare Rezultatul reportat (pierdere)Rezultatul exercitiului (pierdere)

100.00015.0004.00015.00030.000

3. Evaluarea celor 2 societati comerciale:VB= TA-TD + diferenta din reevaluare= 74.000 + 40.000 = 114.000VA= TA-TD+ diferenta din reevaluare +/- plusul/pierderea de valoare a actiunilor detinute de A in B = 500.000 + 90.000 + 200*( 50+ 114.000/2000-60) = 599.400

4. Raportul de schimb:Rsch= VMCB / VMCA = 57/59,94= 0,95 – cate actiuni emite A pt. o actiune in BVMCB= VB/nr.act.B= 114.000/2.000= 57VMCA= VA/nr.act.A= 599.400/10.000= 59,94 aprox. 60


5. Numarul de actiuni emise de societatea A:Nr.act.noi emise A= Rsch* nr. act. B= 0,95*2.000= 1.900 actiuni noi emise de catre AMajorarea capitalului social= nr. act. noi emise *VN act. A= 1.900*20= 38.000 Valoare de emisiune>Valoarea nominala a actiunilor (VN) => prima de fuziunePrima de fuziune (PF)= (VMC act. noi emise A – VN act noi emise A)* nr. act. noi emise == (60-20)*1.900= 76.000 Prima de fuziune fara facilitati fiscale = PF-FFB=75.886-(15.000+4.000)=56.886FFB-facilitati fiscale B ---> rezervele legale si rezervele din reevaluare

6. Reflectarea in contabilitate a operatiunilor aferente fuziunii prin absorbtie:Societatea B:1) Transferul elementelor de activ a plusului de valoare:461 = 7583 232.0002) Scoaterea din evidenta a activelor transferate:6583 = % 228.000

2133 150.000371 14.0005121 54.000409 10.000

3) Inchiderea conturilor de venituri:7583 = 121 232.0004) Inchiderea conturilor de cheltuieli:121 = 6583 228.0005) Transferul elementelor de capital propriu:% = 456 74.0001012 100.000105 4.000106 15.000117 (15.000)121 (30.000)6) Transferul elementelor de datorii si elementelor asimilate :% = 461 158.000 401 51.0002813 66.000397 2.000131 28.0001511 11.0007) Regularizarea conturilor 456 si 461:456 = 461 74.000

Societatea A:1) Majorarea capitalului social si inregistrarea primei de fuziune:456 = % 114.000

1012 38.0001042 76.000

Prima de fuziune > Valoarea societatii B; 76.000>74.000=> 2.000 diferenta de incasat de la actionari:5121 = 456 2.000

2) Preluarea elementelor de activ:


% = 456 228.0002133 150.000371 14.0005121 54.000409 10.000

3) Preluarea elementelor de datorii si a elementelor asimilate:456 = % 232.000

401 51.0002813 66.000397 2.000131 28.0001511 11.000

4) Inregistrarea elementelor de capitaluri propriu de la B cu caracter de facilitati fiscale:1042 = % 19.000

1061 4.000105 15.0005) Anularea actiunilor detinute la societatea B1042 = 263 10.000 (200 de actiuni la o valoare nominala de 50 lei/act.)*Pierderile , in cazul fuziunii nu se pot acoperi din profitul obtinut dupa fuziune, pentru a se evita fraudele.

STUDIU DE CAZ 2 – divizarea societatii A intre societatea B 60% si societatea C 40%1) Inregistrarea rezultatelor inventarierii la societatea a inainte de divizare:2133 = 105 100.000Bilantul societatii A inainte de divizare:

Active Valoare Mijloace de transportActiuni detinute Creante clientiConturi la banci

400.00028.00055.000140.000

Datorii pe termen scurtDatorii furnizoriImpozit profitTVA de plata

140.00010.00050.000

Active circulante nete 77.000Total active –datorii curente

423.000

Capital propriuCapital socialRezerve legaleAlte rezerveRezerve din reevaluare Rezultatul exercitiului

200.00010.000150.000100.00040.000

Valoarea societatii A: Total Active A : 700.000 Total Datorii: 200.000


Capitalul social B: 6.000 de actiuni cu o valoare nominala de 20 de lei si o valoare matematica de 57 lei.Capitalul social C: 4.000 de actiuni cu o valoare nominala de 20 de lei si valoarea matematica 1 leu.Valoarea matematica a unei actiuni B = valoarea societatii B/nr. actiuni B= 114.000/2.000=57 leiMarimea aportului preluat de B si de C:Aportul= Active – DatoriiAport B = (700.000 – 200.000)*60% = 300.000Aport C = (700.000 – 200.000)*40% = 160.000Paritatea: nr. actiuni noi emise/nr.act soc. ANr. noi actiuni emise = aport/ valoarea matematica a actiunilorB=300.000/57 = 5263,15Paritate B = 5263/10.000 = 0,53 actiuni primite in B, de fostii actionari din A, contra unei actiuni detinute la AC=160.000/1 = 260.000Paritate C = 260.000/10.000 = 20 actiuni primite in C, de fostii actionari din A contra unei actiuni detinute la ACresterea capitalului social:B: 5263,15 * 20 = 105.263C: 20 * 20 = 400La B se constituie prima de divizare deoarece actiunile au fost emise la o valoare nominala mai mare.Prima = 5263,15 * (57-20) = 194.737Societatea A:

Transferul elementelor de capitaluri proprii:% = 456 460.0001012 200.000105 100.000106 160.000

Transferul elementelor de activ:892 = % 700.000

2133 400.000263 28.000371 57.000411 55.000409 20.0005121 140.000

Transferarea datoriilor si a elementelor asimilate datoriilor:% = 892 700.0002813 300.000401 140.000441 10.0004423 50.000456 200.000Societatea B, preia 60% din A si pastreza rezerva legala integral:Majorarea capitalului propriu: 456 = % 300.000


1012 1052631042 194.737

Preluarea elementelor de activ 60%:% = 891 420.002133 240.00263 16.800371 34.200411 33.000408 12.0005121 84.000Preluarea datoriilor si elementelor asimilate:891 = % 420.000

2813 180.000401 84.000441 6.0004423 30.000456 120.000

Preluarea elementelor de capitaluri proprii de la A:1042 = % 160.000

105 10.000106 150.000

Societatea C, din 40% din activele si datoriile societatii A: Majorarea capitalului social:456 = 1012 200.000456 = 106 100.000Preluarea activelor :% = 891 280.0002133 160.000263 11.200371 22.800411 22.000409 8.0005121 56.000Preluarea datoriilor si elementelor asimilate:891 = % 280.000

2813 120.000401 56.000441 4.0004423 20.000456 80.000

Contabilitatea operaţiunilor de fuziuneStudiul de caz nr. 1Adunările Generale ale Acţionarilor aferente societăţilor comerciale A şi B hotărăsc fuzionarea lor, înfiinţând societatea comercială C, valoarea nominală a unei acţiuni pentru societatea C fiind de 20 lei. Situaţia celor două societăţi comerciale înainte de fuziune este următoarea:Societatea comercială A:a. construcţii: valoarea netă contabilă 2.000.000 lei, amortizare cumulată 400.000 lei;b. mărfuri: valoare de intrare 44.000 lei, ajustări pentru depreciere – 3.000 lei;c. creanţe faţă de clienţi – 19.000 lei;d. conturi la bănci în lei – 30.000 lei;


e. datorii faţă de furnizori – 47.000 lei;f. credite bancare pe termen lung – 800.000 lei;g. capital social vărsat – 500.000 lei, divizat în 1.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 500 lei/acţiune;h. rezerve din reevaluare – 200.000 lei;i. rezerve legale – 80.000 le;j. alte rezerve - 320.000 lei, din care 50.000 lei reprezintă facilităţi fiscale, restul fiind constituite din profitul net;k. rezultatul reportat (profit) – 33.000 lei;l. rezultatul exerciţiului (profit) – 110.000 lei.Societatea comercială B:a. mijloace de transport – valoare netă contabilă 800.000 lei, amortizare cumulată 200.000 lei;b. mărfuri – valoare de intrare 30.000 lei, ajustare pentru deprecierea mărfurilor 2.000 lei;c. conturi la bănci în lei – 29.000 lei;d. datorii faţă de furnizori – 43.000 lei;e. credite bancare pe termen lung – 524.000 lei;f. provizioane pentru garanţii acordate clienţilor – 10.000 lei;g. capital social vărsat – 200.000 lei, divizat în 20.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune;h. rezerve legale – 20.000 lei;i. alte rezerve – 15.000 lei, din care 5.000 lei reprezintă facilităţi fiscale şi restul sunt constituite din profitul net;j. rezultatul exerciţiului (profit) – 45.000 lei.Prin protocolul de fuziune încheiat se stabileşte că la societatea comercială C să fie păstrată structura capitalurilor proprii existentă la cele două societăţi care fuzionează. Studiu de caz nr.11. Bilanţurile celor 2 societăţi înainte de fuziuneSocietatea A

Active ValoareConstrucţiiMărfuriCreanţe clienţiConturi la bănci

2.000 00041.00019.00030.000

Datorii pe termen scurtDatorii furnizori 47.000Active circulante nete 43.000Total active – datorii curente 2.043.000DTL + provizioane + venituri în avansCredite bancare 800.000Capital propriuCapital socialRezerve din reevaluareRezerve legaleAlte rezerveRezultat reportatRezultatul exerciţiului

500.000200.00080.000320.00033.000110.000

Total Capital propriu 1.243.000

Societatea B


Active ValoareMijloace de transportMărfuriConturi la bănci

800 00028.00029.000

Datorii pe termen scurtDatorii furnizori 43.000Active circulante nete 14.000Total active – datorii curente 814.000DTL + provizioane + venituri în avansCredite bancareProvizioane pt garanţii acordate clienţilor

524.00010.000

Capital propriuCapital socialRezerve legaleAlte rezerveRezultatul exerciţiului

200.00020.00015.00045.000

Total Capital propriu 280.000

2. Valoarea societății = Activul net contabil = total active – total datoriiFirma Atotal active = 2.000.000 + 41.000+ 19.000 + 30.000 = 2.090.000total datorii = 47.000 + 800.000 = 847.000Valoarea societății A = ANCA = TA TD = 2.090.000 847.000 = 1.243.000Firma BTA = 800.000 + 28.000 + 29.000 = 857.000TD = 43.000 + 524.000 + 10.000 = 577.000Valoarea societății B = ANCB = TA TD = 857.000 577.000 = 280.0003. Ponderea celor 2 soceităţi care fuzionează în noua societateacapitalul social C = cap soc A + cap soc B = 500.000 + 200.000 = 700.000

%A =

%B = 100% 71,43% = 28,57%

nr acţiuni C = acţiuni

nr acţiuni din C care le primeşte A = 71,43% * 35.000 = 25.000 acţiuni B = 35.000 25.000 = 10.000 acţiuni

4. Reflectarea în contabilitatea celor 3 societăţi a operaţiunilor implicate de procesul fuziunii

Societatea A1. Transferul elementelor de capital propriu de la soc A către soc C

% = 456 1.243.0001012105106110681171121

500.000200.00080.000320.00033.000110.000


2. Transferul elementelor de activ către soc C892 = % 2.493.000

21237141115121

2.400.00044.00019.00030.000

3. Transferul elementelor de datorii, amortizări, provizioane, ajustări% = 892 2.493.00028123974011621456

400.0003.00047.000800.0001.243.000

Societatea B1. Transferul elementelor de capital propriu de la soc B către soc C

% = 456 280.000101210611068121

200.00020.00015.00045.000

2. Transferul elementelor de activ către soc C892 = % 1.059.000

21333715121

1.000.00030.00029.000


200.0002.00043.000524.00010.000280.000

Societatea C1. Preluarea elementelor de capital propriu

456 = % 1.523.0001012106110681171105

700.000100.000335.000188.000200.000

2. Preluarea elementelor de activ


% = 891 3.552.000212371411151212133

2.400.00074.00019.00059.0001.000.000

3. Preluarea elementelor de datorii, provizioane, amortizări , ajustări891 = % 3.552.000

2812397281340116211512456

400.0005.000200.00090.0001.324.00010.0001.523.000

Studiul de caz nr. 2Adunările Generale ale Acţionarilor aferente societăţilor comerciale A şi B hotărăsc fuzionarea lor, prin preluarea societăţii B de către societatea A. 1. Bilanţurile celor 2 societăţi înainte de fuziuneSocietatea AActive ValoareConstucţiiMărfuriCreanţe clienţiConturi la bănci

2.000 00041.00019.00030.000


500.000200.00080.000320.00033.000110.000


Societatea BActive ValoareMijloace de transportMărfuriConturi la bănci

800 00028.00029.000

Datorii pe termen scurtDatorii furnizori 43.000Active circulante nete 14.000


Total active – datorii curente 814.000DTL + provizioane + venituri în avansCredite bancareProvizioane pt garanţii acordate clienţilor

524.00010.000

Capital propriuCapital socialRezerve legaleAlte rezerveRezultatul exerciţiului

200.00020.00015.00045.000


2. Valoarea societățilorValoarea societății A = ANCA = TAA TDA = 2.090.000 847.000 = 1.243.000Valoarea societății B = ANCB = TAB TDB = 857.000 577.000 = 280.0003.Raportul de schimb este valoarea matematică-contabilă a acţiunilor societăţii B raportată la acţiunile societăţii A

Rsch =

(la 1 acţiune B se primesc 0,0113 acţiuni A)4. Numărul de acţiuni noi emise de societatea ANr acţiuni noi emise de A = raport de schimb * nr. acţiuni B = 0,0113 * 20.000 = 226 acţiuniMajorarea capitalului social A: nr acţiuni noi emise * VN acţiuni din A = 226 * 500 = 113.000Prima de fuziune = (val matem-contab a acţ noi emise – val nominală a acţ noi emise) * nr acţ noi emise == (1.243 500)*226 = 1.243*226 – 500*226 = 280.918 113.000 = 167.918Diferenţa de valoare = 280.918 280.000 = 918 (de încasat de la B)5. Reflectarea în contabilitatea celor 2 societăţi a operaţiunilor implicate de procesul fuziuniiSocietatea B1. Transferul elementelor de capital propriu de la soc B către soc A

% = 456 280.000101210611068121

200.00020.00015.00045.000

2. Transferul elementelor de activ către soc A892 = % 1.059.000

21333715121

1.000.00030.00029.000

3. Transferul elementelor de datorii, amortizări, provizioane, ajustări% = 892 1.059.0002813 200.000


39740116211512456

2.00043.000524.00010.000280.000

Societatea A1. Majorarea capitalului propriu

456 = % 280.91810121042

113.000167.918

2. Preluarea elementelor de activ% = 891 1.059.00021333715121

1.000.00030.00029.000

3. Preluarea elementelor de datorii, provizioane, ajustări, amortizări891 = % 1.059.918

401162115122813397456

43.000524.00010.000200.0002.000280.918

4. Recuperarea diferenţei de valoare 5121 = 891 918

5. Înregistrarea elementelor de rezerve legale, facilităţi fiscale1042 = % 25.000

10611068

20.0005.000

Studiul de caz nr. 3Adunările Generale ale Acţionarilor aferente societăţilor comerciale A şi B hotărăsc fuzionarea lor, prin preluarea societăţii B de către societatea A. Societatea comercială A:m. construcţii: valoarea netă contabilă 2.000.000 lei, amortizare cumulată 400.000 lei;n. mărfuri: valoare de intrare 44.000 lei, ajustare pentru depreciere – 3.000 lei;o. creanţe faţă de clienţi – 19.000 lei;p. conturi la bănci în lei – 30.000 lei;q. datorii faţă de furnizori – 47.000 lei;r. credite bancare pe termen lung – 800.000 lei;s. capital social vărsat – 500.000 lei, divizat în 1.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 500 lei/acţiune;t. rezerve din reevaluare – 200.000 lei;u. rezerve legale – 80.000 le;


v. alte rezerve - 320.000 lei, din care 50.000 lei reprezintă facilităţi fiscale, restul fiind constituite din profitul net;w. rezultatul reportat (profit) – 33.000 lei;x. rezultatul exerciţiului (profit) – 110.000 lei.Societatea comercială B:k. mijloace de transport – valoare netă contabilă 800.000 lei, amortizare cumulată 200.000 lei;l. mărfuri – valoare de intrare 30.000 lei, ajustare pentru deprecierea mărfurilor 2.000 lei;m. conturi la bănci în lei – 29.000 lei;n. datorii faţă de furnizori – 43.000 lei;o. credite bancare pe termen lung – 524.000 lei;p. provizioane pentru garanţii acordate clienţilor – 10.000 lei;q. capital social vărsat – 200.000 lei, divizat în 20.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune;r. rezerve legale – 20.000 lei;s. alte rezerve – 15.000 lei, din care 5.000 lei reprezintă facilităţi fiscale şi restul sunt constituite din profitul net;t. rezerve din reevaluare – 45.000 lei.Prin protocolul de fuziune încheiat se stabileşte că la societatea comercială A să fie nu fie păstrată structura capitalurilor proprii (facilităţi fiscale) şi nu se preiau provizioanele și ajustările societăţii comerciale B.1. Impozitul pe profit la societatea comercială B1. Anularea provizioanelor pentru garanţii acordate clienţilor

1512 = 7812 10.000

2. Anularea ajustărilor pentru deprecierea mărfurilor397 = 7814 2.000

3. Reţinerea impozitului pe profit aferent provizioanelor pentru garanţii691 = 4411 1.600

4. Reţinerea impozitului pe profit aferent celorlalte facilităţi fiscale existente la soc B% = 4411 11.20010611068105

3.2008007.200

5. Închiderea conturilor de venituri% = 121 12.00078127814

10.0002.000

6. Închiderea conturilor de cheltuieli121 = 691 1.600

7. Virarea la buget a impozitului pe profit4411 = 5121 12.800

2. Bilanţurile celor 2 societăţii comercialeSocietatea A


Active ValoareConstrucţiiMărfuriCreanţe clienţiConturi la bănci

2.000 00041.00019.00030.000


500.000200.00080.000320.00033.000110.000


Societatea BActive ValoareMijloace de transport (VNC)MărfuriConturi la bănci

800 00030.00016.200

Datorii pe termen scurtDatorii furnizori 43.000Active circulante nete 3.200Total active – datorii curente 803.200DTL + provizioane + venituri în avansCredite bancare 524.000Capital propriuCapital socialRezerve legaleAlte rezerveRezerve din reevaluareRezultatul exerciţiului

200.00016.80014.20037.80010.400


3. Evaluarea celor 2 soc comValoarea soc A = ANCA = TA –TD = TA – DTS – DTL = 2.090.000 847.000 = 1.243.000Valoarea soc B = ANCB = TA –TD = 846.200 43.000 524.000 = 279.2004. Raportul de schimb

Rsch =

5. Numărul de acţiuni noi emise de soc com A


nr acţiuni noi emise de A = raport de schimb * nr. acţiuni B = 0,0112 * 20.000 = 224 acţiuniMajorarea capitalului social A: nr acţiuni noi emise * VN acţiuni din A = 224 * 500 = 112.000Prima de fuziune = (val matem-contab a acţ noi emise – val nominală a acţ noi emise) * nr acţ noi emise == (1.243 500)*224 = 1.243*224 – 500*224 = 278.432 112.000 = 166.432Diferenţa de valoare = 278.432 279.200 = 768 (de plătit de A către B)6. Reflectarea în contabilitatea celor 2 soc a operaţiunilor implicate de procesul fuziuniiSocietatea B4. Transferul elementelor de capital propriu de la soc B către soc A

% = 456 279.200101210611068105121

200.00016.80014.20037.80010.400

5. Transferul elementelor de activ către soc A892 = % 1.046.200

21333715121

1.000.00030.00016.200


200.00043.000524.000279.200

Societatea A6. Majorarea capitalului propriu

456 = % 278.43210121042

112.000166.432

7. Preluarea elementelor de activ% = 891 1.046.20021333715121

1.000.00030.00016.200

8. Preluarea elementelor de datorii, provizioane, ajustări, amortizări891 = % 1.045.432

40116212813456

43.000524.000200.000278.432

9. Plata diferenţei de valoare


891 = 5121 768Studiul de caz nr. 4Presupunem că societatea comercială A absoarbe societatea comercială B, situația la momentul fuziunii fiind: Societatea comercială A:construcţii: valoarea netă contabilă 2.000.000 lei, amortizare cumulată 400.000 lei;mărfuri: valoare de intrare 44.000 lei, ajustări pentru depreciere – 3.000 lei;creanţe faţă de clienţi – 19.000 lei;conturi la bănci în lei – 30.000 lei;datorii faţă de furnizori – 47.000 lei;credite bancare pe termen lung – 800.000 lei;capital social vărsat – 500.000 lei, divizat în 1.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 500 lei/acţiune;rezerve din reevaluare – 200.000 lei;rezerve legale – 80.000 le;alte rezerve - 320.000 lei, din care 50.000 lei reprezintă facilităţi fiscale, restul fiind constituite din profitul net;rezultatul reportat (profit) – 33.000 lei;rezultatul exerciţiului (profit) – 110.000 lei.Societatea comercială B:mijloace de transport – valoare netă contabilă 800.000 lei, amortizare cumulată 200.000 lei;mărfuri – valoare de intrare 30.000 lei, ajustare pentru deprecierea mărfurilor 2.000 lei;conturi la bănci în lei – 29.000 lei;datorii faţă de furnizori – 43.000 lei;credite bancare pe termen lung – 524.000 lei;provizioane pentru garanţii acordate clienţilor – 10.000 lei;capital social vărsat – 200.000 lei, divizat în 20.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune;rezerve legale – 20.000 lei;alte rezerve – 15.000 lei, din care 5.000 lei reprezintă facilităţi fiscale şi restul sunt constituite din profitul net;rezultatul exerciţiului (profit) – 45.000 lei.

Evaluarea celor două societăţi se realizează prin metoda rezultatului (Metoda evaluării globale). Astfel, evaluatorii autorizaţi stabilesc:în cazul societăţii comerciale B:în urma reevaluării mijloacelor de transport se constată o creştere a valorii nete a acestora cu 20.000 lei;valoarea globală a acestei societăţi comerciale este cu 40.000 lei mai mare decât activul net contabil (după reevaluarea mijloacelor de transport).în cazul societăţii comerciale A:în urma reevaluării construcţiilor se constată o scădere a valorii nete a acestora cu 60.000 lei;valoarea globală a acestei societăţi comerciale este cu 117.000 lei mai mare decât activul net contabil 8după reevaluarea construcţiilor).Prin protocolul de fuziune se stabileşte ca la societatea comercială A să fie păstrate structura capitalurilor proprii (facilităţi fiscale) şi provizioanele societăţii comerciale B.Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi pasivSoc AÎnregistrarea reevaluării construcţiilor

105 = 212 60.000Soc B1. Înregistrarea reevaluării mijloacelor de transport

2133 = 105 20.000


Bilanţurile celor 2 societăţi înainte de fuziuneSocietatea AActive ValoareConstucţiiMărfuriCreanţe clienţiConturi la bănci

1.940 00041.00019.00030.000


500.000140.00080.000320.00033.000110.000

Total Capital propriu 1.183.000Societatea BActive ValoareMijloace de transportMărfuriConturi la bănci

820 00028.00029.000

Datorii pe termen scurtDatorii furnizori 43.000Active circulante nete 14.000Total active – datorii curente 834.000DTL + provizioane + venituri în avansCredite bancareProvizioane pt garanţii acordate clienţilor

524.00010.000

Capital propriuCapital socialRezerve din reevaluareRezerve legaleAlte rezerveRezultatul exerciţiului

200.00020.00020.00015.00045.000

Total Capital propriu 300.000Evaluarea soc comValoarea societății A = TA TD diferenţa de evaluare =

= 2.030.000 – (47.000 + 800.000) + 117.000 = 1.300.000Valoarea societății B = TA TD diferenţa de evaluare =

= 877.000 – (43.000 + 524.000 + 10.000) + 40.000 = 340.000 Raportul de schimb


Rsch =

Numărul de acţiuni noi emise de soc ANr. acţ noi emise = Rsch * nr.acţB = 0,0131 * 20.000 = 262 acţiuniMajorarea cap social A = nr.acţ noi emise * VN acţ A = 262 * 500 = 131.000prima de fuziune = = (val matem-contab a 1acţ nou emise A – VN a 1acţ nou emise A) * nr acţ noi emise == (1.300 – 500)*262 = 340.600 – 131.000 = 209.600Diferenţa de valoare = val matem-contab a acţ noi emise de A ApNCB =

= 340.600 – 340.000 = 600 (de încasat de entitatea A de la B)Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor aferente fuziuniiSocietatea BTransferul elementelor de activ şi a plusului de valoare

(1.020.000 + 30.000 + 29.000 + 40.000)

6583 = % 1.079.00021333715121

1.020.00030.00029.000

Închiderea conturilor de venituri

Închiderea conturilor de cheltuieli

Transferul elementelor de capital propriu% = 456 340.000101210510611068121

200.00020.00020.00015.00085.000

Transferul elementelor de datorii şi elemente asimilate% = 461 779.000162140128133971512

524.00043.000200.0002.00010.000

Regularizarea conturilor 456 şi 461456 = 461 340.000

Societatea AMajorarea capitalului social şi înregistrarea primei de fuziune

456 = % 340.600


461 = 7583 1.119.000

7583 = 121 1.119.000

121 = 6583 1.079.000

10121042

131.000209.000

Preluarea elementelor de activ% = 456 1.119.000213337151212071

1.020.00030.00029.00040.000

Preluarea elementelor de datorii şi elemente asimilate456 = % 779.000

162140128133971512

524.00043.000200.0002.00010.000

Încasarea diferenţei de valoare5121 = 456 600

Înregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de FF1042 = % 45.000

10611051068

20.00020.0005.000

Studiul de caz nr. 5Adunările Generale ale Acţionarilor aferente societăţilor comerciale A şi B hotărăsc fuzionarea lor prin absorţie, rolul de societate absorbantă revenind societăţii A. Situaţia celor două unităţi patrimoniale înainte de fuziune se prezintă astfel:Societatea comercială A:mijloace de transport: valoare netă contabilă – 300.000 lei, amortizare cumulată 100.000 lei;acţiuni deţinute la societatea comercială B în valoare de 22.000 lei (1.000 acţiuni, 22lei/acţiune);conturi la bănci în lei – 28.000 lei;datorii faţă de furnizori – 40.000 lei;capital social vărsat 250.000 lei, divizat în 1.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 250 lei/acţiune;rezerve legale – 20.000 lei;rezultatul exerciţiului (profit) – 40.000 lei.Societatea comercială B:mijloace de transport: valoare netă contabilă – 160.000 lei, amortizare cumulată – 40.000 lei;conturi la bănci în lei – 30.000 lei;datorii faţă de furnizori – 40.000 lei;capital social văsat: 100.000 lei, divizat în 5.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 20 lei/acţiune;rezerve legale – 10.000 lei;rezultatul exerciţiului (profit) – 40.000 lei.Evaluatorii autorizaţi stabilesc următoarele date privind situaţia patrimonială a celor două societăţi comerciale:În cazul societăţii comerciale A valoarea globală a acesteia este cu 36.000 lei mai mare decât activul net contabil;În cazul societăţii comerciale B: în urma reevaluării mijloacelor de transport se constată o creştere a valorii nete a acestora cu 10.000 lei;


valoarea globală a acestei societăţi comerciale este cu 20.000 lei mai mare decât activul net contabil (după reevaluarea mijloacelor de transport).Prin protocolul de fuziune se stabileşte ca societatea comercială A să păstreze facilităţile fiscale preluate de la societatea comercială B. Studiu de caz nr.5Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv Soc B- înregistrarea reevaluării mijloacelor de transport

2133 = 105 10.000Bilanţurile celor 2 societăţiSocietatea AActive ValoareMijloace de transportAcţiuni la BConturi la bănci

300.00022.00028.000

Datorii pe termen scurtDatorii furnizori 40.000Active circulante nete 10.000Total active – datorii curente 310.000Capital propriuCapital socialRezerve legaleRezultatul exerciţiului

250.00020.00040.000


Societatea BActive ValoareMijloace de transportConturi la bănci

170 00030.000

Datorii pe termen scurtDatorii furnizori 40.000Active circulante nete -10.000Total active – datorii curente 160.000Capital propriuCapital socialRezerve din reeevalRezerve legaleRezultatul exerciţiului

100.00010.00010.00040.000

Total Capital propriu 160.000Evaluarea societăţilor comercialeValoarea soc B = TA – TD + diferenţa de evaluare = 160.000 +20.000 = 180.000Valoarea soc A = TA – TD + diferenţa de evaluare + plusul de valoare al acţ deţ de A =

= 310.000 + 36.000 + 1.000 acţ * = 360.000

Raportul de schimb


Rsch =

Numărul de acţiuni noi emise de societatea Anr acţ noi emise de A = (Rsch * nr acţ B)*80% =

= (0,1 * 5.000)*80% = = 400 acţiuniMajorarea capitalului social = nr.acţ noi emise * VN acţ A = 400 * 250 = 100.000

Prima de fuziune = (VMC acţ noi emise A – VN acţ noi emise A) * nr acţ noi emise + +echivalentul valoric a 100 acţiuni noi de la A == (360 – 250)*400 + 1.000*(cost achiziţ + plusul de valoare) =

= 360*400 – 250*400 + 1.000* =

= 144.000 – 100.000 + 36.000 == 80.000Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor aferente fuziuniiSoc.BTransferul elementelor de activ şi a plusului de valoare

(210.000 + 30.000 + 20.000)

Scoaterea din evidenţă a activelor transferate6583 = % 240.000

21335121

210.00030.000




100.00010.00010.00060.000


40.00040.000


Soc.AMajorarea capitalului social şi înregistrarea primei de fuziune

456 = % 180.0001012 100.000


461 = 7583 260.000

7583 = 121 260.000

121 = 6583 240.000

1042 80.000Preluarea elementelor de activ

% = 456 260.000213351212071

210.00030.00020.000


4012813

40.00040.000

Înregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de facilități fiscale1042 = % 20.000

1061105

10.00010.000

Anularea acţiunilor deţinute la soc B 1042 = 264 22.000

Studiul de caz nr. 6Adunările Generale ale Acţionarilor aferente societăţilor comerciale A şi B hotărăsc fuzionarea lor prin absorţie, rolul de societate absorbantă revenind societăţii A. Situaţia celor două unităţi patrimoniale înainte de fuziune se prezintă astfel:Societatea comercială A:mijloace de transport: valoare netă contabilă – 380.000 lei, amortizare cumulată 140.000 lei;conturi la bănci în lei – 30.000 lei;datorii faţă de furnizori – 55.000 lei;capital social vărsat 300.000 lei, divizat în 3.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 100lei/acţiune;rezerve legale – 20.000 lei;rezultatul exerciţiului (profit) – 35.000 lei.Societatea comercială B:mijloace de transport: valoare netă contabilă – 120.000 lei, amortizare cumulată – 30.000 lei;acţiuni deţinute la societatea comercială A - 34.200 lei (300 acţiuni, 114 lei/acţiune);conturi la bănci în lei – 25.800 lei;datorii faţă de furnizori – 30.000 lei;capital social văsat: 100.000 lei, divizat în 10.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune;rezerve legale – 15.000 lei;rezultatul exerciţiului (profit) – 35.000 lei.Evaluatorii autorizaţi stabilesc următoarele date privind situaţia patrimonială a celor două societăţi comerciale:În cazul societăţii comerciale A valoarea globală a acesteia este cu 4.000 lei mai mică decât activul net contabil;În cazul societăţii comerciale B valoarea globală a acestei societăţi comerciale este cu 24.600 lei mai mare decât activul net contabilPrin protocolul de fuziune se stabileşte ca societatea comercială A să păstreze structura capitalurilor proprii - facilităţi fiscale, preluate de la societatea comercială B. Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv Bilanţurile celor 2 societăţiSocietatea AActive Valoare


Mijloace de transportConturi la bănci

380.00030.000

Datorii pe termen scurtDatorii furnizori 55.000Active circulante nete -25.000Total active – datorii curente 355.000Capital propriuCapital socialRezerve legaleRezultatul exerciţiului

300.00020.00035.000


Societatea BActive ValoareMijloace de transportAcţiuni deţinute la AConturi la bănci

120 00034.20025.800


100.00015.00035.000

Total Capital propriu 150.000Evaluarea societăţilor comercialeValoarea soc A = ANCA spor de valoare = 355.000 – 4.000 = 351.000Valoarea soc B = ANCB spor de valoare spor de valoare a acţ deţ la A =

= 150.000 +24.600 + 300*

spor de valoare a acţ deţ la A = nr acţ deţ * (VMC a 1 acţ de la A - CA) =

= 300*

Raportul de schimb

Rsch =

Numărul de acţiuni noi emise de societatea Anr acţ noi emise de A = (Rsch * nr acţ B) =

= (0,15 * 10.000) = = 1.500 acţiuniMajorarea capitalului social = nr.acţ noi emise * VN acţ A = 1.500 * 100 = 150.000Prima de fuziune = (VMC acţ noi emise A – VN acţ noi emise A) * nr acţ noi emise = = (117 – 100)*1.500 = = 175.500 – 150.000 = 25.500


Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor aferente fuziuniiSoc.BTransferul elementelor de activ şi a plusului de valoare

(150.000 + 34.200 + 25.800 + 24.600 + 900)

Scoaterea din evidenţă a activelor transferate6583 = % 210.000

21335015121

150.00034.20025.800




100.00015.00060.500


30.00030.000


Soc.AMajorarea capitalului social şi înregistrarea primei de fuziune

456 = % 175.50010121042

150.00025.500

Preluarea elementelor de activ% = 456 235.5002133512120711091

150.00025.80024.60035.100


4012813

30.00030.000

Înregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de facilități fiscale1042 = 1061 15.000

Anularea acţiunilor proprii deţinute rezultatul reportat este suficient (rez rep CA)


461 = 7583 235.500

7583 = 121 235.500

121 = 6583 210.000

% = 1091 35.10010421171

90034.200

rez rep CA% = 1091 35.10010421171106310681061…

900

34.200

Studiul de caz nr. 7Adunările Generale ale Acţionarilor aferente societăţilor comerciale A şi B hotărăsc fuzionarea lor prin absorbţie, rolul de societate absorbantă revenind societăţii A. Situaţia celor două unităţi patrimoniale înainte de fuziune se prezintă astfel:Societatea comercială A:mijloace de transport: valoare netă contabilă – 380.000 lei, amortizare cumulată 140.000 lei;Acţiuni deţinute la societatea comercială B – 2.400 acţiuni, cost de achiziţie – 12.5lei/acţiune;datorii faţă de furnizori – 55.000 lei;capital social vărsat 300.000 lei, divizat în 3.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 100lei/acţiune;rezerve legale – 20.000 lei;rezultatul exerciţiului (profit) – 35.000 lei.Societatea comercială B:mijloace de transport: valoare netă contabilă – 120.000 lei, amortizare cumulată – 30.000 lei;acţiuni deţinute la societatea comercială A - 34.200 lei (300 acţiuni, 114 lei/acţiune);conturi la bănci în lei – 25.800 lei;datorii faţă de furnizori – 30.000 lei;capital social văsat: 100.000 lei, divizat în 10.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune;rezerve legale – 15.000 lei;rezultatul exerciţiului (profit) – 35.000 lei.Evaluatorii autorizaţi stabilesc următoarele date privind situaţia patrimonială a celor două societăţi comerciale:În cazul societăţii comerciale A valoarea globală a acesteia este cu 16.120 lei mai mică decât activul net contabil;În cazul societăţii comerciale B valoarea globală a acestei societăţi comerciale este cu 24.600 lei mai mare decât activul net contabil (după reevaluarea mijloacelor de transport).Prin protocolul de fuziune se stabileşte ca societatea comercială A să păstreze structura capitalurilor proprii - facilităţi fiscale, preluate de la societatea comercială B.Studiu de caz nr.7inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi pasiv ale celor 2 socbilanţul celor 2 socFirma AActive ValoareMijloace de transportAcţiuni deţinute la B

380.00030.000

Datorii pe termen scurtDatorii furnizori 55.000Active circulante nete -25.000Total active – datorii curente 355.000Capital propriu


Capital socialRezerve legaleRezultatul exerciţiului

300.00020.00035.000


Firma BActive ValoareMijloace de transportAcţiuni deţinute la AConturi la bănci

120 00034.20025.800


100.00015.00035.000

Total Capital propriu 150.000evaluarea soc comNr. crt.

Element Soc A Soc B

1 Capital social 300.000 100.0002 Rezerve legale 20.000 15.0003 Rezultatul exerciţiului 35.000 35.0004 +/- de valoare -16.120 +24.6005 +/- de valoare a acţ deţ de cealaltă soc 2.400*y – 30.000 300*x – 34.2006 Valoarea globală 308.880 + 2.400*y 140.400 + 300*x7 Nr. acţiuni 3.000 10.000Notaţii: x – VMC a 1 acţ A

y – VMC a 1 acţ B+/- de valoare a acţ deţ de cealaltă soc = nr acţ deţ la cealaltă soc * (VMC – CA)

+/- val acţ A--B = 2.400*(y – 12,5) = 2.400*y – 30.000+/- val acţ B--A = 300*(x – 114) = 300*x – 34.200

Valoarea globalăA = = ApNCA spor de valoare spor de valaore a acţ deţinute la cealaltă soc == ApNCA spor de valoare + val acţ deţ de A la B – val acţ deţ de A la B =

la VMC la CA= (ApNCA spor de valoare – val acţ deţ de A la B la CA) + val acţ deţ de A la B la VMC == 355.000 – 16.120 – 30.000 + 2.400*y== 308.880 + 2.400*y

Valoarea globalăB = = (ApNCB spor de valoare – val acţ deţ de B la A la CA) + val acţ deţ de B la A la VMC == 150.000 + 24.600 – 34.200 + 300*x == 140.400 + 300*xValoarea globală (valoare de piaţă) = VMC/acţ * nr acţ ale entităţii (proprii)


Valoarea soc A = VMCA/acţ*nr acţA = 117*3.000 = 351.000Valoarea soc B= VMCB/acţ*nr acţB = 17,55*10.000 = 175.500Raportul de schimb

Rsch =

Numărul de acţiuni noi emise de soc ANr acţ noi emise de A = (Rsch * nr acţ B)*76% =

= (0,15 * 10.000)*76% = = 1.140 acţiuniMajorarea capitalului social = nr.acţ noi emise * VN acţ A = 1.140 * 100 = 114.000Prima de fuziune = (VMC acţ noi emise A – VN acţ noi emise A) * nr acţ noi emise + +echivalentul valoric a 360 acţiuni noi de la A == (117 – 100)*1.140 + 2.400*(cost achiziţ + plusul de valoare) =

= 117*1.140 – 100*1.140 + 2.400* =

= 133.380 – 114.000 + 42.120 == 61.500Reflectarea în contabilitatea ambelor societăţi a operaţiunilor aferente fuziuniiSoc.BTransferul elementelor de activ şi a plusului de valoare

(150.000 + 34.200 + 25.800 + 24.600 + 900)

6583 = % 210.00021315015121

150.00034.20025.800

3. Închiderea conturilor de venituri



100.00015.00060.500


30.00030.000


Soc.A


461 = 7583 235.500

7583 = 121 235.500

121 = 6583 210.000

Majorarea capitalului social şi înregistrarea primei de fuziune456 = % 175.500

10121042

114.00061.500

Preluarea elementelor de activ% = 456 235.5002133512120711091

150.00025.80024.60035.100


4012813

30.00030.000

Înregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de facilități fiscale1042 = 1061 15.000

anularea acţiunilor proprii deţinute- rezultatul reportat este suficient (rez rep CA)

% = 1091 35.10010421171...

900

34.200

anularea acţiunilor pe care A le deţine la B1042 = 264 30.000

Studiul de caz nr. 8În conformitate cu hotărârea Adunării Generale a acţionarilor, societatea comercială A preia prin absorţie societatea comercială B. Situaţia celor două societăţi comerciale înainte de fuziune este următoarea:Societatea comercială A:mijloace de transport: valoare netă contabilă – 200.000 lei, amortizare cumulată 50.000 lei;conturi la bănci în lei – 20.000 lei;datorii faţă de furnizori – 30.000 lei;capital social vărsat 150.000 lei, divizat în 1.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 150 lei/acţiune;rezerve legale – 10.000 lei;rezultatul exerciţiului (profit) – 30.000 lei.Societatea comercială B:mijloace de transport: valoare netă contabilă – 100.000 lei, amortizare cumulată – 20.000 lei;conturi la bănci în lei – 10.000 lei;datorii faţă de furnizori – 140.000 lei;capital social văsat: 50.000 lei, divizat în 5.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune;rezultatul exerciţiului (pierdere fiscală) – 80.000 lei.Evaluatorii autorizaţi stabilesc următoarele date privind situaţia patrimonială a celor două societăţi comerciale:În cazul societăţii comerciale A valoarea globală este cu 10.000 lei mai mare decât activul net contabil.În cazul societăţii comerciale B valoarea globală a acestei societăţi comerciale este cu 15.000 lei mai mare decât activul net contabil.


1. Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi pasiv ale societăţilor comerciale care fuzionează Nu sunt diferenţe faţă de situaţia înregistrată în contabilitatea celor două societăţi comerciale2. Întocmirea bilanţurilor înainte de fuziune.Bilanţul societăţii comerciale „A”Mijloace de transportConturi la bănci în lei

200.00020.000

Furnizori 30.000Active circulante nete - 10.000Total active minus datorii curente 190.000Capital social vărsatRezerve legaleRezultatul exerciţiului

150.00010.00030.000

Total capitaluri 190.000

Bilanţul societăţii comerciale „B”Mijloace de transportConturi la bănci în lei

100.00010.000

Furnizori 140.000Active circulante nete - 130.000Total active minus datorii curente - 30.000Capital social vărsatRezultatul exerciţiului

50.000- 80.000

Total capitaluri - 30.000

3. Evaluarea societăţilor comercialeValoarea soc A = 190.000+ 10.000 = 200.000 leiValoarea soc B = - 30.000 + 15.000 = - 15.000 lei

4. Determinarea raportului de schimbDeoarece valoarea societăţii comerciale „B” este negativă, societatea comercială „A” nu emite acţiuni în schimbul activelor şi pasivelor preluate de la societatea comercială „B”5. Înregistrări contabileSocietatea comercială „B”

1. Transmiterea activelor şi a minusului de valoare461 = 7583 145.000

2. Scoaterea din evidenţă a activelor6583 = %

21335121

130.000120.00010.000

3. Închiderea contului de venituri7583 = 121 145.000

4. Închiderea contului de cheltuieli121 = 6583 130.000

5. Transmiterea elementelor de capital propriu%1012121

= 456 15.000 în roşu50.00065.000 în roşu

6. Transmiterea elementelor de datorii şi amortizări%2813

= 461 160.00020.000


401 140.000 7. Regularizarea conturilor 456 şi 461

456 = 461 15.000 sau 461 = 456 15.000Societatea comercială „A”

1. Înregistrarea aportului net117 = 456 15.000

2. Preluarea elementelor de activ%20721335121

= 456 145.00015.000120.00010.000

3. Preluarea elementelor de datorii şi a amortizărilor456 = %

2813401

160.00020.000140.000

Studiul de caz nr. 9Considerăm studiul de caz nr. 8. În urma deciziei Adunării Generale a Acţionarilor societatea comercială B va prelua prin absorbţie societatea comercială A. 1. Idem studiul de caz 82. Idem studiul de caz 83. Idem studiul de caz 84. Determinarea raportului de schimb

Observaţie:Deoarece aportul net al societăţii comerciale „B” (societatea comercială absorbantă) este negativ, pentru determinarea raportului de schimb în locul valorii matematice-contabile a acţiunilor societăţii comerciale „B”, se va folosi valoarea nominală a lor.Rs = (200.000/1000)/10 = 200/10 = 205. Determinarea numărului de acţiuni noi emise de societatea „B”Nr. acţiuni „B” = 20 x 1.000 = 2.000 acţiuniMajorare capital social „B” = 20.000 x 10 = 200.000 leiPrima de fuziune nu există !6. Înregistrări contabileSocietatea comercială „A”

1. Transmiterea activelor şi a plusului de valoare461 = 7583 280.000

2. Scoaterea din evidenţă a activelor6583 = %

21335121

270.000250.00020.000

3. Închiderea contului de venituri7583 = 121 280.000

4. Inchiderea contului de cheltuieli121 = 6583 270.000

5. Transmiterea elementelor de capital propriu%10121061

= 456 200.000150.00010.000


121 40.000

6. Transmiterea elementelor de datorii şi amortizări%2813401

= 461 80.00050.00030.000

7. Regularizarea conturilor 456 şi 461456 = 461 200.000

Societatea comercială „B”1. Preluarea aportului net (majorarea capitalului social)

456 = 1012 200.0002. Preluarea elementelor de activ

%20721335121

= 456 280.00010.000250.00020.000

3. Preluarea elementelor de datorii şi a amortizărilor456 = %

2813401

80.00050.00030.000


ADMINISTRAREA ȘI LICHIDAREA

ÎNTREPRINDERII


5.Definiți lichidarea societăților comerciale.


RASPUNS:Lichidarea societății comerciale reprezintă ansamblul operațiunilor care au ca scop terminarea operațiunilor comerciale aflate în curs la data dizolvării societății ,încasarea creanțelor societății ,transformarea bunurilor societății in bani,plata datoriilor societății și împărțirea activului net între asociați.Toate aceste operațiuni sunt realizate de persoane anume investite,numite lichidatori.Societatea continuă să își păstreze personalitatea juridică subordonatăcerințelor lichidării.

6.Care sunt organele care aplică procedura insolvenței.RASPUNS:Potrivit art.5 alin.1 din Legea nr.85/2006,organele care aplică procedura sunt:1. instanțele judecătorești,2. judecătorul-sindic ,3. administratorul judiciar și4. lichidatorulTribunalul și judecatorul-sindic au obligația de a asigura efectuarea actelor și a operațiunilor prevăzute de lege,precum și realizrea drepturilor și obligațiile participanților la aceste acte și operațiuni.

7.Care sunt măsurile permegătoare lichidării?RĂSPUNS:Măsurile premergătoare lichidării sunt reglementate in art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi constau in:- sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepţiile prevăzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum şi luarea tuturor măsurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri;- luarea in posesie de către lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul judiciar;- intocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui să descrie toate bunurile identificate ale debitorului şi să indice valoarea lor aproximativă la data inventarului. In toate cazurile,actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dacă acesta nu participă la inventariere, actul va fi semnat numai de către lichidatorul judiciar. De precizat că, in cazul in care debitorul are bunuri şi in alte judeţe, judecătorul-sindic va trimite notificări tribunalelor din acele judeţe, in vederea sigilării de urgenţă a bunurilor. De remarcat că, in continuare, dispoziţiile art. 113 alin. (4) şi (5) din lege privind bunuriledebitorului in alte judeţe au rămas tot atat de neclare ca şi in vechea reglementare. In practică, acestlucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.

8.Definiți dizolvarea societăților comerciale.RĂSPUNS:Societatea comercială se constituie pentru a desfășura o activitate comercială pe durata de timp stabilită în actul constitutiv însă pot apărea situații care determină necesitatea încatării existenței societății.Încatarea existenței societății presupune realizarea unor operațiuni care să aibă drept rezultat lichidarea patrimoniului socității,prin exercitarea drepturilor și obligațiilor sociale ,și încetarea personalității juridice.Acest proces impune parcurgerea a două faze:1. Dizolvarea societății;2. Lichidarea societății.

Faza dizolvării societății cuprinde operațiunile care declanșează și pregătesc încetarea existenței societății.În această fază,personalitatea juridică nu este afectată,însă dizolvarea pune capăt activității normale a societății.Dizolvarea societății comerciale cuprinde operațiunilor care asigură premisele lichidării patrimoniului social; adoptarea hotărârii de dizolvare de către adunarea asociaților ,respectiv pronunțarea hotărârii judecătorești de dizolvare și publicarea lor,în condițiile legii.Dizolvarea nu afectează personalitatea juridică a societății


9.Prezentați cauzele dizolvării societăților comerciale.RĂSPUNS:În contractul de societate, trebuie prevăzute clauzele de dizolvare a societăţii, această cerinţă rezultă din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p).- Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate în contract prin trimiterea la legislaţia societăţilorcomerciale sau la alte legi speciale, sau prin menţionarea expresă a acestora.- Intr-o opinie, cauzele de dizolvare prevăzute de lege ar fi limitative. În doctrina recentă, insă,s-a considerat că asociaţii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, şi alte cauze dedizolvare decât cele enumerate de lege, cu condiţia respectării art.5 Cod civil.- Problema este, în prezent, tranşantă, întrucât din art. 222 alin. (1) litera g) rezultă expresisverbis că dizolvarea poate interveni şi pentru cazuri prevăzute prin convenţia părţilor, altele decat cele reglementate la litera a)-f).- Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate în cazul societăţilor comerciale,fără a fi limitate doar la acestea, sunt:・ expirarea duratei pentru care a fost înfiinţată societatea, în cazul în care o anumită durată a foststabilită・ imposibilitatea îndeplinirii obiectului de activitate

・ falimentul

・ reducerea capitalului social sub minimul legal

・ reducerea (pentru o perioadă de cel puţin 9 luni) numărului minim de acţionari prevăzut de legeaaplicabilă・ dizolvarea prin hotărârea adunării generale

10.În ce constau operațiunile efectuate în situația dizolvării societăților comerciale?RĂSPUNS:Operațiuniele efecutate în dizolvarea societăților comerciale în cazurile prevăzute la art. 227alin. (1) și cu excepția modului de dizolvare prevăzut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru lichidarea societății comerciale:1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale careurmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor sireglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceastaocazie;2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichidezesi care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor EconomiceEuropene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, pe formatul prevazut in reglementarile respective;3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor careurmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale;4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasareacreantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.);5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale destat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti;6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere);7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende inurma actiunii de dizolvare/lichidare:8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2;9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din


lichidarea societatii comerciale, in functie de:a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate;b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunariigenerale;c) cota de participare la capitalul social. Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intreactionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

11.Cine pot fi lichidatorii?RĂSPUNS:Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare -trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.

12. Care este ordinea în care vor fi distribuite fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie de orice fel? RĂSPUNS: Fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie, de orice fel, vor fi distribuite în următoarea ordine:1. taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, precum şi plata retribuţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 28;2. creanţele creditorilor garantaţi, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările şi penalităţile de orice fel, precum şi cheltuielile. În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creanţe garantate, creditorii vor avea, pentru diferenţă, creanţe chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzătoare, potrivit naturii lor. Dacă după plata sumelor prevăzute rezultă o diferenţă în plus, aceasta va fi depusă, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului. Un creditor cu creanţă garantată este îndreptăţit să participe la orice distribuire de sumă, făcută înaintea vânzării bunului supus garanţiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scăzute din cele pe care creditorul ar fi îndreptăţit să le primească ulterior din preţul obţinut prin vânzarea bunului supus garanţiei sale, dacă aceasta este necesar pentru a împiedica un astfel de creditor să primească mai mult decât ar fi primit dacă bunul supus garanţiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii.

13.De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni?


RĂSPUNS:Art. 264. (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de Adunarea Generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.(3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare.

14.În ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului?RĂSPUNS:1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);2. creantele izvorate din raportul de munca;3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;4. creantele bugetare;5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere,alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale,daca acesta este persoana fizica;7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;8. alte creante chirografare;9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

15.Care este termenul lichidării societății de la data dizolvării?RĂSPUNS:Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

16.. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii?RĂSPUNS:Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.

17. În cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie arelichidatorul?RĂSPUNS:Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este


obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

18. Prezentaţi modalitatea de efectuare a lichidării. RĂSPUNS: Lichidarea bunurilor din averea debitorului este efectuata de lichidator sub controlul judecatorului sindic.Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piata, intr-o forma adecvata, a acestora,cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului. Lichidarea va incepe deindata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor dinaverea debitorului.Bunurile vor putea fi vandute in bloc-ca un ansamblu in stare de functionare-sauindividual.Metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau ocombinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza propuneriilichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta si regulamentulde vanzare corespunzator. Lichidatorul va angaja, in numele debitorului, un evaluator, persoana fizica sau juridica, ori vautiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile dinaverea debitorului, in conformitate cu standardele internationale de evauare. In functie de circumstantele cauzei si pe cat posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atat individual, cat si in bloc; prin bloc, ca ansamblufunctional, se intelege o parte sau toatebunurile debitorului, necesare pentru desfasurarea unei afaceri, pentru care un cumparator ofera unpret nedefalcat pe bunurile componente. In cazul propunerii de vanzare in bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport in care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute impreuna, precizandu-sesi sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile de vanzare.Ocopie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului, unde va putea fi studiata de orice alta parteinteresata. Raportul prevazut va cuprinde propuneri privind modalitatea de vanzare in bloc, dupa cumurmeaza:a) vanzare prin negociere directa catre un cumparator deja identificat, cu precizarea conditiilorminime ale contractului, cum ar fi pretul si modalitatea de plata;b) vanzare prin negociere directa, fara cumparator identificat, ce precizarea pretului minimpropus.In acest caz, lichidatorul poate negocia pretul concret al vanzarii bunurilor,iar daca pretulminim nu se poate obtine, adunarea generala a creditorilor se va intruni din nou pentru a decidedaca pretul minim initial scade sau urmeaza sa se treca la vanzarea individuala a bunurilor;c) vanzarea la licitatie. Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum 20 de zile de ladata sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre posibilitaea studieriiraportului si a procesului verbal al sedinatei comitetului creditorilor privind raportul. Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul sindic va da dispozitielichidatorului, prin incheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, in conditiile propusein raport. Aceste prevederi se aplica in mod corespunzator si pentru autorizarea vanzarii in bloc a creantelor detinute de debitor impotriva unor terte persoane. Imobilele vor putea fi vandute direct, in urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunareagenerala a creditorilor. Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin situatia de pe teren si prin datele din registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este grevat si sa indice pasul desupraofertare si data pana la care, in caz de aprobare a vanzarii, sunt acceptate supraoferte.


Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor, in termen de maximum 20 de zile de la data propunerii, notificand propunerea administratorului special, creditorilor cu garantii realeasupra bunului, titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor, supunandvotului adunarii generale a creditorilor propunerea de vanzare. Ulterior aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor, vanzarea va putea fi facuta, subsanctiunea nulitatii, numai dupa 30 de xile de la data ultimei publicari facute de lichidator in ziar aanuntului privind conditiile de supraofertare. Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile legii nr.297/2004 , cu modificarile si completarile ulterioare. Lichidatorul va incheia contracte de vanzare-cumparare; sumele realizate din vanzari vor fi depuse in contul prevazut la art.4 alin.(2) al legii nr.85/2006 si recipisele vor fi predate judecatoruluisindic. Daca vanzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate si va fi inscris , in cazul imobilelor, in registrelede publicitate imobiliara.

19. Ce prevede raportul prezentat de lichidator privind modalitatea de vânzare în bloc?RĂSPUNS: In cazul propunerii de vanzare in bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport incare vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute impreuna, precizandu-sesi sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile de vanzare.

20. Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor dela sedinta comitetului creditorilor?RĂSPUNS:Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor in termen de maximum 20de zile de la data şedinţei comitetului creditorilor, inştiinţandu-i pe creditori despre posibilitateastudierii raportului şi a procesului-verbal al şedinţei comitetului creditorilor privind raportul.”

22. Care este ordinea în care vor fi plătite creanţele, în cazul falimentului?RĂSPUNS:Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine(art.123,Legea nr.85/2006):1.taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin legea nr.85/2006privind procedura insolventei, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrareabunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in consitiileart.10,art.19 alin.(2), art.23, 24 si ale art.98 alin.(3), sub rezerva celor prevazute la art.102 alin. (4);2.creantele izvorate din raportul de munca;3.creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii decredit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatiidebitorului dupa deschiderea procedurii;4.creantele bugetare;5.creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii deintretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurariimijloacelor de existenta;6.creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si afamiliei sale, daca acesta este persoana fizica;7.creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate dinlivrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;8.alte creante chirografare;9.creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:


a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori,dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

23. în cazul creanţelor subordonate, care va fi ordinea de preferinţă?RĂSPUNS: Creantele subordonate vor fi platite in urmatoarea ordine de preferinta:a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori,dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

24. Ce va autoriza judecătorul sindic în cazul în care bunurile care alcătuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societăţi în nume colectiv sau în comandită nu sunt suficiente pentru plata creanţelor înregistrate în tabelul definitiv consolidat de creanţe?RĂSPUNS: In orice stadiu al procedurii prevazute de Legea privind procedura insolventei nr.85/2006, daca seconstata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acopericheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare,judecatorul sindic va da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radiereadebitorului din registrul in care este inmatriculat.(art.131, al.1)

25.Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea raportului fiscal ?RĂSPUNS:Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (Art 129 ,L85)“Art. 129. – (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supunejudecatorului-sindic un raport final însotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor ficommunicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorulsindicva convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile înainte de data convocarii.(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin încheiere, toate obiectiunile la raportulfinal, îl va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.(3) Creantele care la data înregistrarii raportului final vor fi înca sub conditie nu vor participa laultima distribuire.Art. 130. – Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui safaca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate în termende 90 de zile de catre cei îndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, în contulaverii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite în conditiile art. 4alin. (4).”

26. Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea de insolventa?RĂSPUNS:Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum side orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca


aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa.Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.

27.Ce se intelege prin termenul insolventa?RĂSPUNS:Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor bănestipentru plata datoriilor exigibile: a) insolvenţa este prezumată a fi vădită atunci cand debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori;b) insolvenţa este iminentă atunci cand se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

28.Ce se intelege prin procedura falimentului?RĂSPUNS:Prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.

29.Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic?RĂSPUNS:Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, sunt:

pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii judecarea contestaţiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii;

judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii; desemnarea, motivată prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolvenţă

confirmarea prin incheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;

inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului;

judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea; judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au

contribuit la ajungerea debitorului in insolvenţă judecarea acţiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor

acte frauduloase şi a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare deschiderii procedurii;

judecarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate impotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;

admiterea şi confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare,după votarea lui de către creditori;

soluţionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciare şi de intrare in faliment;

soluţionarea contestaţiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lichidatorului; judecarea acţiunii in anularea hotărarii adunării creditorilor; pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii.

30. Rolul administratorului special şi atribuţiile sale. (art. 18, L. 85/2006)RĂSPUNS:


Dupa deschiderea proccedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoanajuridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica,administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe laprocedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de admnistrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar sau de lichidator care ii conduce activitatea comerciala, iar mandatul admnistratorului special va firedus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor. Administratorul special are urmatoarele atributii:a) exprima intentia debitorului de a propune un plan;b) particia in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art.79 si 80din lege;c) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;d) propune un plan de reorganizare;e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea admninistratorului special, dupaconfirmarea planului;f) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantulde inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarearaportului;g) primeste notificarea inchiderii procedurii.

31. Care sunt principalele atribuţii ale administratorului judiciar? (art. 20)RĂSPUNS: Principalele atributii ale administratorului special sunt:a) examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse si intocmirea unui raportprin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata fie continuarea perioadei de observatiein cadrul procedurii generale in termen de 30 de zile de la numire;b) examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor sdiimprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa;c) intocmirea actelor prevazute de art.28, al.1, in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatiarespectiva;d) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului;e) supraveghrea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;f) conducerea integrala sau in parte a activitatii debitorului;g) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau aleactionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului;h) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor;i) sesizarea de urgenta a judecatorului sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in avereadebitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;j) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;k) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum siintocmirea tabelelor creantelor;l) incasarea creantelor;m) incheierea de tranzactii , descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantiireale cu confirmarea judecatorului sindic;n) sesizarea judecatorului sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catreacesta.

32. Rolul deschiderii procedurii şi efectele deschiderii procedurii de insolvenţă? (art. 32 - 60)RĂSPUNS: Scopul legii privind procedura insolventei este instituirea unei proceduri colective pentru


acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa. Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute de lege, judecatorul sindic va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii generale sau simplificate, dupa caz. Prin incheierea de deschidere a procedurii, judecatorul sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului , dupa caz sa efectuieze toate notificaile prevazute de lege(art.61).In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului indreptatit sa solicite deschidereaprocedurii insolventei, judecatorul sindic va comunica cererea in copie debitorului. In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoascaexistenta starii de insolventa. Judecatorul sindic , prin sentinata de deschidere a procedurii va desemna fie un administratorjudiciar sau un lichidator in cadrul procedurii simplificate. De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau masurile deexecutare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu exceptia cailorde atac declansate de debitor. Orice furnizor de servicii-electricitate, gaze naturale, apa , servicii telefonice si altele asemenea nu au dreptul, in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori saintrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea acestuia, in cazul in careacesta are calitatea de consumator captiv. Deschiderea procedurii suspenda orice termene de precriptie a actiunilor prevazute la art.36 dinl.85/2006. Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii. Ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare, actiunilesocietatilor emitente se suspenda de la tranzactionare. Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau lichidatorului toateinformatiile cerute de acesta precum si toate informatiile apreciate ca necesare cu privire laactivitatea si averea sa precum si lista cuprinzand platile efectuate in cele 10 de zile anterioaredeschiderii procedurii. Dupa ramanerea irevocabila a hotararii de deschidere a falimentului toate actele si corespondentaemise de debitor, administrator judiciar sau lichidator vor purta mentiunea de reorganizarejudiciara sau faliment in romana, franceza si engleza. Toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor dupa deschiderea procedurii sunt nule. Debitorul, administratorul judiciar sau lichidatorul dupa caz sunt obligati sa pastreze o listacuprinzand incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii cu precizareanaturii si valorii acestora precum si datele de identificare ale cocontractantilor. Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare daca nu si-a declarat interntia de reorganizare. Dreptul de administrare a debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune incepereafalimentului. De la data intrarii in faliment , debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesarederularii operatiunilor lichidarii. Administratorul judiciar sau dupa caz lichidatorul va depune la judecatorul sindic intr-un termence nu va putea depasi 50 de zile de la deschiderea procedurii, un raport asupra cauzelor siimprejurarilor ce au dus la aparitia starii de insolventa a debitorului cu mentionarea persoanelorcarora le-ar fi imputabila.

33. Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau dupacaz lichidatorului?RĂSPUNS:Debitorul are obligaţia de a pune la dispoziţia administratorului judiciar sau, după caz, lichidatorului


toate informaţiile cerute de acesta, precum şi toate informaţiile apreciate ca necesare cu privire laactivitatea şi averea sa, precum şi lista cuprinzand plăţile şi transferurile patrimoniale făcute de el incele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, sub sancţiunea prevăzută la art. 1081 alin. (1) pct. 2 lit. d) şi e) din Codul de procedură civilă.

34. Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolvență?RĂSPUNS:(1)În urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilormenţionaţi in lista depusă de debitor in conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, după caz, incondiţiile art. 32 alin. (2), debitorului şi oficiului registrului comerţului sau, după caz, registruluisocietăţilor agricole ori altor registre unde debitorul este inmatriculat/inregistrat, pentru efectuareamenţiunii.(2) Dacă creditorii cu sediul sau cu domiciliul in străinătate au reprezentanţi in ţară, notificarea va fitrimisă acestora din urmă.(3) Notificarea prevăzută la alin. (1) se realizează conform prevederilor Codului de procedură civilăşi se va publica, totodată, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de largă circulaţie şi in Buletinul procedurilor de insolvenţă.

35. Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor?RĂSPUNS:Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi inregistrate de administratorul judiciar conformevidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere aprocedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor in termenul fixat in sentinţa de deschidere aprocedurii; cererile de creanţe vor fi inregistrate intr-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiulcreanţei, precum şi menţiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinţă sau garanţii.

36. Situaţia unor acte judiciare ale debitorului. (art. 77)RĂSPUNS: Toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator in aplicarea dispozitiiilorlegii privind procedura insolventei, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe detimbru. Operatiunile efectuate de catre practicienii in insolventa prin Buletinul procedurilor de insolventasau la oficiile registrului comertului sunt scutite de taxe.

37.Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?RĂSPUNS:Potrivit Legii nr. 85/2006,următoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare in condiţiile de mai jos:a) debitorul, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, in termen de 30 de zile de laafişarea tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia formulării, potrivit art. 28, a intenţiei dereorganizare, dacă procedura a fost declanşată de acesta, şi potrivit art. 33 alin. (6), in cazul in careprocedura a fost deschisă ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;b) administratorul judiciar, de la data desemnării sale şi pană la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia să işi fi manifestat această intenţie pană la votarea raportului prevăzut la art. 59 alin. (2);c) unul sau mai mulţi creditori care şi-au anunţat această intenţie pană la votarea raportului prevăzut la art. 59 alin. (2), deţinand impreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor cuprinse in tabelul definitiv de creanţe, in termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe.

38. Ce va cuprinde planul de reorganizare?


RĂSPUNS:Art.91 alin 3: Planul va prevedea fie reorganizarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia.Art.92 (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului si va cuprinde masuri concordante cu interesele creditorilor si ale membrilor sau asociatilor/actionarilor, precum si cu ordinea publica, iclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si directorilor.(2) Planul de reorganizare va indica modalitatea si termenele la care se face lichidarea totala sau partiala a pasivului pentru fiecare creditor inscris in tabloul final de creante.(3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 2 ani, socotiti de la data confirmarii.(4) Planul de reorganizare va mentiona:a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate;b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere;d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimetiva ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului.(5) Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare, cum ar fi:A. pastrarea, in intregime sau in parte, de catre debitor, a conduceriii activitatii sale, inclusiv dreptul de dispozitie a bunurilor din averea sa, cu suprapunerea activitatii sale de catre un administrator desemnat in conditiile legii;B. obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta ale acestora;C. transmiterea tuturor sau a unora din bunurile averii debitorului catre una sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior sau ulterior confirmarii planului;D. fuziunea debitorului sau absorbirea sa cu sau de catre o alta persoana juridica;E. lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat sau in bloc, libere de orice sarcini, sau distribuirea acestora catre creditorii debitorului, in contul creantelor pe care acestia le au fata de averea debitorului;F. modificarea sau stingerea garantiilor reale, cu acordarea obligatorie, in beneficiul creditorului garantat, a unei garantii sau protectii echivalente, in conditiile prevazute de articolul 43 alin(2) lit. C);G. prelungirrea datei scadentei precum si modificarea ratei dobanzii, penalitatii sau a oricarei alte clauze din cuprinsul contractului sau a celorlate izvvoare ale obligatiilor sale;I. emiterea de titluri de valoare de catre debitor sau oricare dintre persoanele mentionate la lit.C si D., in conditiile prevazute de legea nr.31/1990 privind socitatile comerciale, republicata, si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, prin urmatoarele metode:a) in schimbul urmatoarelor cateorii de bunuri: numerar, drepturi reale principale, drepturi de proprietate intelectuala,titluri de valoare;b) prin conversie a creantelor; sauc) prin orice alta metoda adecvata;J. inserarea in actul constitutiv al debitorului – persoana juridica – sau al persoanelor mentionate la lit. C si D. a unor prevederi:a) de prohibire a emiterii de actiuni fara drept de vot;b) de determinare, in cazul diferitelor categorii de actiuni ordinare, a unei distributii corespunzatoare a votului intre aceste categorii; si


c) in cazul categoriilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fata de alte categorii de actiuni, de reglementare satisfacatoare a numirii administratorilor reprezantand cataegoriile de actiuni respective in ipotaza neonorarii obligatiilor de plata a dividendelor.(6) Amanarile, esalonarile, scutirile sau reducerile de la plata obligatiilor bugetarese inscriu in plan in conditiile prevazute de legea speciala in materie.(7) Pentru neachitare obligatiilor bugetare datorate atat inainte, cat si dupa deschiderea procedurii de reorganizare judiciara, debitorul datoraza majorari de intarziere conform legii speciale in materie, pana la data achitarii acestora, sau, dupa caz, pana la data intarii in faliment.

39. Care va fi rolul judecătorului sindic după admiterea planului de reorganizare? (art. 99)RĂSPUNS: Dupa adminterea planului, judecatorul sindic va dispune administratorului judiciar convocareaadunarii generale a creditorilor si a debitorului intr-un termen cuprins intre 20 si 25 de zile, dar numai inainte de afisarea tabelului definitiv de creante. Rolul judecatorului sindic este de a asigura controlul judecatoresc al activitatii administratoruluijudiciar care supravegheaza acitivitatea debitorului in conformitate cu planul aprobat.

40. Care creanţe constituie categorii distincte de creanţe? (art. 100)RĂSPUNS:Urmatoarele categorii de creante constituie categorii distincte de creante, care voteaza separat:- creante garantate;- creante salariale;- creante bugetare;- creante chirografare, cf.art.96, al.1;- celelalte creante chirografare.41. Care sunt condiţiile când va fi confirmat de judecătorul sindic un plan de reorganizare? (art. 101)RĂSPUNS:Un plan va fi confirmat de catre judecatorul sindic, daca sunt intrunite cumulativ urmatoareleconditii:a) cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati,accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriiledefavorizate sa accepte planul;b) in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoriacu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;c) fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corectsi echitabil prin plan;d) creantele nedefavorizate prin plan vor fi considerate prezente la votarea planului si sunt socotiteca au acceptat planul.

42. Cine va conduce activitatea în cadrul unui plan de reorganizare? RĂSPUNS:Art.102(1) In urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supra vegherea administratorului si in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul-sindic va dispune, motivat, ca reorganizarea sa inceteze si sa se treaca la faliment, in conditiile art.106 si urmatoarele.(2) In cazul reorganizarii unei persoane juridice, acesta va fi condusa de persoanele legal imputernicite sa o reprezinte, sub supravegherea administratorului. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere


limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitoarei, cu exceptia si in limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare.

43. Care sunt cazurile când judecătorul sindic va decide prin sentinţă intrarea în faliment? (art. 107)RĂSPUNS: Judecatorul sindic va decide, prin sentinta sau dupa caz, prin incheiere, intrarea in faliment inurmatoarele condirii:A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere aprocedurii , a contestat cererea si contestatia a fost respinsa;c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept nu a popus un plan de reorganizare;B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan ori planul propus nu afost acceptat si confirmat;C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prinplanul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii aduce pierderiaverii sale;D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, intrarea debitorului infaliment.

44. Ce va dispune judecătorul sindic odată cu dizolvarea societăţii debitoare? (art. 107, al. 2)RĂSPUNS: Prin hotararea de intrare in faliment, judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii si vadispune totodata:a) ridicarea dreptului de administrare a debitorului;b) in cazul procedurii generale , desemnarea unui lichidator provizoriu si stabilirea atributiilor siremuneratiei acestuia;c) in cazul procedurii simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator al administratoruluijudiciar;d) termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii generale, de predare a gestiuniiaverii de la debitor la lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunile efectuate dupadeschiderea procedurii;e) intocmirea si predarea de catre administratorul judiciar catre lichidator a listei creditorilor cuadresele si toate creantele acestora;f) notificarea intrarii in faliment.

45. Ce va cuprinde notificarea intrării în faliment?RĂSPUNS:Notificarea intrarii in faliment cuprinde:a) termenul limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor in vederea intocmiriitabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in faliment, precum sicerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;b) termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentarcare nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la pct.a).c) termenul de depunere la Tribunal al contestatiilor , care va fi de cel putin 10 zile inainte de datastablita prin incheierea de intrare in faliment, pentru definitivarea tabelului definitive consolidat;d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de laexpirarea termenului prevazut la pct. b).

46.De catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale?


RĂSPUNS:Art. 1371. - (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cuexceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv.

47.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni.RĂSPUNS:Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentrurealizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunareagenerala a actionarilor.Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;b) stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea planificăriifinanciare;c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;d) supravegherea activitatii directorilor;e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006privind procedura insolventei. De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor. Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie. Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general. Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna potimputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura.Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bunadministrator.Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate.Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii.Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comercialeale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupaincetarea mandatului de administrator.

48.Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.


RĂSPUNS:Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor măsurilor aferente conducerii societăţii, inlimiteleobiectului de activitate al societăţii şi cu respectarea competenţelor exclusiverezervate de lege sau deactul constitutiv consiliului de administraţie şi adunării generalea acţionarilor.

49.Obligaţiile administratorilor în cadrul societăţilor pe acţiuni.RĂSPUNS:Art. 1442.(1) Administratorii sunt răspunzători de indeplinirea tuturor obligaţiilor, potrivitprevederilor art. 72 şi 73.(2) Administratorii răspund faţă de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite dedirectori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supravegherea impusă de indatoririle funcţiei lor.(3) Directorii vor inştiinţa consiliul de administraţie de toate neregulile constatate cu ocaziaindeplinirii atribuţiilor lor.(4) Administratorii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediaţi dacă, avand cunoştinţă deneregulile săvarşite de aceştia, nu le comunică cenzorilor sau, după caz, auditorilor interni şiauditorului financiar.(5) In societăţile care au mai mulţi administratori răspunderea pentru actele săvarşite sau pentruomisiuni nu se intinde şi la administratorii care au făcut să se consemneze, in registrul deciziilorconsiliului de administraţie, impotrivirea lor şi au incunoştinţat despre aceasta, in scris, pe cenzori sau auditorii interni şi auditorul financiar.Art. 72. - Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile referitoare lamandat şi de cele special prevăzute in această lege.Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;b) existenţa reală a dividendelor plătite;c) existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;d) exacta indeplinire a hotărarilor adunărilor generale;e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.ART. 142(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentrurealizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunareagenerala a actionarilor.(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;b) stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea planificăriifinanciare;c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;d) supravegherea activitatii directorilor;e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr.85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiileprimite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114.

50.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie?RĂSPUNS:


(1) Consiliul de administraţie reprezintă societatea in raport cu terţii şi in justiţie. Inlipsa unei stipulaţii contrare in actul constitutiv, consiliul de administraţie reprezintăsocietatea prin preşedintele său.(2)Prin actul constitutiv, preşedintele şi unul sau mai mulţi administratori pot fiimputerniciţi să reprezinte societatea, acţionand impreună sau separat. O astfel de clauzăeste opozabilă terţilor.(3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezintă societatea doar acţionandimpreună pot imputernici pe unul dintre ei să incheie anumite operaţiuni sau tipuri deoperaţiuni.(4) In cazul in care consiliul de administraţie deleagă directorilor atribuţiile deconducere a societăţii in conformitate cu art. 143,puterea de a reprezenta societateaaparţine directorului general.Dispoziţiile alin. (2)-(4) se aplică directorilor in modcorespunzător. Consiliul de administraţie păstrează insă atribuţia de reprezentare asocietăţii in raporturile cu directorii.(5) Consiliul de administraţie inregistrează la registrul comerţului numele persoanelor imputernicite să reprezinte societatea, menţionand dacă ele acţionează impreună sau separat. Acestea depun la registrul comerţului specimene de semnătură.

51.De către cine sunt numiţi membrii consiliului de supraveghere?RĂSPUNS:Art. 153(1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cuexceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv.(2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catremembrii existenti ai consiliului sau de catre actionari.(3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11.(4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.(5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului.Art. 153^7(1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda lanumirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale.(2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului desupraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generalapentru completarea locurilor vacante.Art. 153^8(1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii.(2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditiispecifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea independentei unui membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile reglementate la art. 138^2 alin. (2).(1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;b) numeste si revoca membrii directoratului;c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii;d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea desupraveghere desfasurata.(2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convocaadunarea generala a actionarilor.(3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate


acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune,directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii.Art. 153^10(1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri aiconsiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentruconsiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului desupraveghere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere.Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor.(2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliulde supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.(3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membruindependent al consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sadetina experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.(4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legalede auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere esteobligatorie.Art. 153^11(1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de supraveghere si prezideaza intrunirea.(2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintremembrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de laconvocare.(3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin.(2), autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.(4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de vot in consiliu.(5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului.

52.Atributiile principale ale consiliului de supraveghere.RĂSPUNS:Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are următoarele atribuţii principale:a) exercită controlul permanent asupra conducerii societăţii de către directorat;b) numeşte şi revocă membrii directoratului;c) verifică conformitatea cu legea, cu actul constitutiv şi cu hotărarile adunării generale a operaţiunilor de conducere a societăţii;d) raportează cel puţin o dată pe an adunării generale a acţionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfăşurată.

53.Câţi cenzori va avea o societate pe acţiuni?RĂSPUNS:Art. 159. - (1) Societatea pe acţiuni va avea 3 cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se


prevede un număr mai mare. In toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar. Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil.

54.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.RĂSPUNS:(1) Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii, să verifice dacă situaţiilefinanciare sunt legal intocmite şi in concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă suntţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru intocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.(2) Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunţit. Modalitatea şi procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomania.(3) Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea sunt insoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.(5) Cenzorii sau, după caz, auditorii interni vor aduce la cunoştinţă membrilor consiliului de administraţie neregulile in administraţie şi incălcările dispoziţiilor legale şi ale prevederilor actului constitutiv pe care le constată, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţă adunării generale.

55.Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni?RĂSPUNS:In afară de evidenţele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină:a) un registru al acţionarilor care să arate, după caz, numele şi prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele făcute incontul acţiunilor. Evidenţa acţiunilor tranzacţionate pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare se realizează cu respectarea legislaţiei specifice pieţei de capital;b) un registru al şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale;c) un registru al şedinţei şi deliberărilor consiliului de administraţie, respectiv ale directoratului şi consiliului de supraveghere;d) un registru al deliberărilor şi constatărilor făcute de cenzori şi, după caz, de auditori interni, inexercitarea mandatului lor;e) un registru al obligaţiunilor, care să arate totalul obligaţiunilor emise şi al celor rambursate, precum şi numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidenţa obligaţiunilor emise in formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă reglementată sau printr-un sistem alternativ de tranzacţionare va fi ţinută conform legislaţiei specifice pieţei de capital;f) orice alte registre prevăzute de acte normative speciale.

56. Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni.RĂSPUNS:Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati sicomanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp cecomanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturispecifice SA se regasesc si in cazul SCA.

57. Prezentaţi o serie de aspecte legate de societăţile cu răspundere limitată.RĂSPUNS:

Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala. Prin actul constitutiv se va putea stabili ca votarea se poate face si prin corespondenta.


Adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede astfel.

Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel.

Fiecare parte sociala da dreptul la un vot. Un asociat nu poate exrcita dreptul de vot in deliberarile adunarii asociatilor referitoare

aporturile sale in natura sau la acele acte juridice incheiate intre el si societate. Administratorii sunt obligati sa convoace adunarea asociatilor cel putin odata pe an sau ori de

cate ori este necesar la sediul social. In cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic , acesta va exercita atributiile

adunarii generale a asociatilor societatii. Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata. Societatea este admninstrata de unul sau mai multi admnistratori, asociati sau neasociati, numiti

prin actul constitutiv sau de adunarea generala. Societatea trebuie sa tina prin grija admnistratorilor un registru al asociatilor Administratorii raspund personal si solidar pentru orice dauna pricinuita. Registrul poate fi cercetat de asociati si de creditori. Daca numartul asociatilor trece de15 numirea cenzorilor este obligatorie. Societatea cu raspundere limitata nu poate emite obligatiuni. Partile sociale pot fi transmise intre asociati.

58.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere limitată?RĂSPUNS:Adunarea generală a asociaţilor are următoarele obligaţii principale:a) să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului net;b) să desemneze administratorii şi cenzorii, să ii revoce/demită şi să le dea descărcare de activitate, precum şi să decidă contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nuare caracter obligatoriu, potrivit legii;c) să decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor pentru daunele pricinuite societăţii, desemnand şi persoana insărcinată să o exercite;d) să modifice actul constitutiv.

59.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?RĂSPUNS:CAPI - Reducerea sau majorarea capitalului socialArt. 207(1) Capitalul social poate fi redus prin:a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;c) alte procedee prevazute de lege.Art. 208(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care


hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa aratemotivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.(3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana candcreditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la careinstanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilorgarantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, arespins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia careducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordatgarantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).Art. 209Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoareaobligatiunilor rambursate.Art. 210(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale aactiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majoracapitalul social.(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cuvotul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilorprevazute pentru constituirea societatii.(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintremembrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrulcomertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;b) denumirea si sediul societatii;c) capitalul social subscris si varsat;d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului desupraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani;g) obligatiunile emise de societate;h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora,numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, siavantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunilearatate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.Art. 213


Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prinacordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital estesupusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.Art. 214In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membriidirectoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, inpublicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital.Art. 215(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarataceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluareaacestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.(2) Aporturi in creante nu sunt admise.(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.Art. 216(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul randactionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat deadunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin.(4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale,respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.Art. 216^1Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni.Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.Art. 217(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunariigenerale extraordinare a actionarilor.(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generaleextraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicariidreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii deemisiune a actiunilor.(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris,cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.Art. 219(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumulsubscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.Art. 220(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in


proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.Art. 220^1(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-oanumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalulsocial subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrariimodificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris,existent in momentul autorizarii.(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210.

60.Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau curăspundere limitată?RĂSPUNS:Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricaruiasociat.Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandită simplă sau cu răspundere limitată:a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;b) asociatul cu răspundere nelimitată in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept in administraţied) asociatul administrator care comite fraudă in dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socialăsau de capitalul social in folosul lui sau al altora. Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial.

61.Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?RĂSPUNS:Societatea se dizolvă prin:1. trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;


2. imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;3. declararea nulităţii societăţii;4. hotărarea adunării generale;5. hotărarea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neinţelegerile grave dintre asociaţi, care impiedică funcţionarea societăţii;6. falimentul societăţii;7. alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.1.Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii.Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cucel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului.2.Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate.In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot optafie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale.3.Declararea nulitatii societatii comerciale.Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin carese constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privindconstituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui.4.Hotararea adunarii generale.In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii dedizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a.5.Hotararea tribunalului.Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice,precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii.Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza.6.Falimentul societatii.Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteiasi de radierea din Registrul Comertului.7.Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a OficiuluiNational al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurileurmatoare:1. Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni.2. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului.3. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.4. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii.


lucrare stagiu iii

Documents