lucrare stagiu

76
LUCRARE DE STAGIU SEMESTRUL I 2015 ANUL 1 (acces 2014) GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiare anuale 1.(1) Entitatea economică „Z” conduce evidenţa stocurilor de materiale consumabile la cost efectiv folosind metoda inventarului intermitent. Se cunosc următoarele informaţii: - stoc iniţial de materiale consumabile 400kg la preţul de 1100 lei/kg. - achiziţii de materiale consumabile în cursul lunii 800 kg la preţul de 1300 lei/kg, TVA 24% - stoc de materiale consumabile determinat prin inventariere la sfârşitul lunii 600 kg. Pentru evaluarea stocului şi a ieşirilor la sfârşitul perioadei foloseşte metoda costului mediu ponderat (CMP, FIFO si LIFO). Contabilizaţi operaţiile aferente şi comentaţi rezultatele. REZOLVARE Metoda inventarului intermitent consta in faptul ca intrarile de stocuri nu se inregistreaza prin conturile de stocuri, respectiv conturile din clasa 3, ci prin conturile de cheltuieli, respectiv conturile din clasa 6. Stabilirea iesirilor de stocuri in cursul perioadei are la baza inventarierea faptica a stocurilor la sfarsitul perioadei. Iesirile de stocuri se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale, la care se adauga valoarea intrarilor, si valoarea stocurilor la sfarsitul perioadei stabilite pe baza inventarului, respectandu-se relatia E = Si + I - Sf, unde: E - iesiri; I - intrari; Si - stoc initial; Sf - stoc final. La inceputul exercitiului, respectiv al perioadei, dupa caz, se anuleaza stocul existent ca o iesire de stoc prin inregistrarea acestuia in clase de cheltuieli privind materiile prime, materialele etc.

Upload: daniela

Post on 27-Jan-2016

81 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

an 1

TRANSCRIPT

Page 1: Lucrare Stagiu

LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL I 2015ANUL 1 (acces 2014)

GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiare anuale

1.(1) Entitatea economică „Z” conduce evidenţa stocurilor de materiale consumabile la cost efectiv folosind metoda inventarului intermitent.

Se cunosc următoarele informaţii:- stoc iniţial de materiale consumabile 400kg la preţul de 1100 lei/kg.- achiziţii de materiale consumabile în cursul lunii 800 kg la preţul de 1300 lei/kg, TVA 24%- stoc de materiale consumabile determinat prin inventariere la sfârşitul lunii 600 kg.

Pentru evaluarea stocului şi a ieşirilor la sfârşitul perioadei foloseşte metoda costului mediu ponderat (CMP, FIFO si LIFO).

Contabilizaţi operaţiile aferente şi comentaţi rezultatele.

REZOLVARE

Metoda inventarului intermitent consta in faptul ca intrarile de stocuri nu se inregistreaza prin conturile de stocuri, respectiv conturile din clasa 3, ci prin conturile de cheltuieli, respectiv conturile din clasa 6.                  

Stabilirea iesirilor de stocuri in cursul perioadei are la baza inventarierea faptica a stocurilor la sfarsitul perioadei. Iesirile de stocuri se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale, la care se adauga valoarea intrarilor, si valoarea stocurilor la sfarsitul perioadei stabilite pe baza inventarului, respectandu-se relatia E = Si + I - Sf,

unde: E - iesiri; I - intrari;                                 Si - stoc initial; Sf - stoc final.       La inceputul exercitiului, respectiv al perioadei, dupa caz, se anuleaza stocul existent

ca o iesire de stoc prin inregistrarea acestuia in clase de cheltuieli privind materiile prime, materialele etc.                    

articol contabil 6xx = 3xx.                                     La sfarsitul perioadei stocurile determinate in baza inventarierii efectuate, respectiv

cele care nu au fost consumate in procesul de productie sau vandute, dupa caz, se inregistreaza ca o intrare de stoc

articol contabil 3xx = 6xx. Inventarierea stocurilor la sfarsitul perioadei se face in conformitate cu normele

metodologice emise de Ministerul Economiei si Finantelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si pasiv.

 In conditiile in care comisiile de inventariere nu constata existenta de stocuri faptice, vor mentiona acest fapt in procesul-verbal al comisiei de inventariere.                                   

La locul de depozitare sau de utilizare in procesul de productie a stocurilor se tine o evidenta tehnica operativa a stocurilor pe baza de fisa de magazie sau alte documente stabilite de unitate, in conformitate cu procedurile proprii elaborate de conducerea acesteia.       

Iesirile de stocuri aferente unei perioade, inregistrate in contabilitatea financiara, vor fi corelate cu cheltuielile evidentiate in contabilitatea de gestiune, pe comenzi, produse etc., dupa caz, in functie de consumurile tehnologice normate.                

Inventarul intermitent nu se utilizeaza in comertul cu amanuntul in situatia in care se aplica metoda global-valorica.  Perioada la care se efectueaza inventarierea faptica a stocurilor se alege astfel incat sa poata fi stabilite corect obligatiile legale (contabile, fiscale etc.). Inventarul trebuie efectuat obligatoriu cel putin la sfarsitul perioadei fiscale, din acest punctul

Page 2: Lucrare Stagiu

de vedere inventarul intermitent influenteaza numai impozitul pe profit, prin urmare ar trebui sa fie efectuat trimestrial, insa in functie de situatia concreta a societatii, platitoare de TVA lunar, trimestrial ar putea fi obligatoriu de efectuat si lunar.

In cursul perioadei de gestiune (exercitiu financiar) iesirile de stocuri din gestiune, prin consum sau vanzare, nu sunt contabilizate.

La sfarsitul exercitiului, dupa efectuarea inventarierii fizice, este inregistrata variatia stocului initial si constatarea stocului final, conform datelor stabilite la inventar.

Reglementarile contabile romanesti prevad ca in cazul inventarului intermitent, valorile materiale inventariate se evalueaza la pretul de inregistrare a ultimei intrari in gestiune. Pe aceasta baza urmeaza a se efectua corectarea cheltuielilor pe naturi.

In aceasta situatie, normele contabile autorizeaza ca valoare de inventar ( valoare actuala ) pretul ultimei facturi de cumparare.

Inventarul intermitent nu ridica problema regularizarilor plusurilor sau minusurilor la inventarul fizic, deoarece soldul contului de stoc reflecta marimea stocului real, constatat prin inventariere fizica.

Soldul contului de cheltuieli privind un anumit stoc din cumparari (materii prime, materiale, marfuri etc.) reflecta cheltuielile cu achizitia elementului de stoc influentate cu variatia stocului (adica valoarea iesirilor din stoc).

SOLD INITIAL= 400 kg x 1.100 lei/kg = 440.000 lei

INTRARI = 800 kg x 1.300 lei/kg = 1.040.000 lei

SOLD FINAL = SITUATIE INVENTAR INTERMITENT= 600 kg

IESIRI = 600 kg

a) Descarcare din gest. stoc initial

602“Cheltuieli cu materialele consumabile”

=302

“Materiale consumabile”440.000

b) Achizitie materii prime

% =401

“Furnizori”1.289.600

602“Cheltuieli cu materialele consumabile”

1.040.000

4426„TVA deductibila”

249.600

1.) Stabilire stoc final ( metoda FIFO)

Iesiri = 400 kg x 1100 lei/kg = 440.000 lei 200 kg x 1300 lei/kg = 260.000 lei 700.000 lei

EXISTENT FINAL = 1 480 000-700 000 = 780 000

302“Materiale consumabile”

=601

“Cheltuieli cu materialele consumabile”780.000

Page 3: Lucrare Stagiu

2.) Stabilire stoc final (metoda LIFO)

Iesiri = 600 kg x 1300 lei/kg = 780.000 leiEXISTENT FINAL = 1 480 000-780 000 = 700 000

302“Materiale consumabile”

=602

“Cheltuieli cu materialele consumabile”700.000

 3). Stabilire stoc final (Calcul CMP)

CMP = = = = 1.233.33 lei/kg

Iesiri = 600 x 1233.33 740.000 leiEXISTENT FINAL = 1 480 000-740 000 = 740 000

302“Materiale consumabile”

=602

“Cheltuieli cu materialele consumabile”740.000

2 (7). O societate comercială înregistrează drepturi de personal neridicate în sumă de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii şi 250 lei indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă. După 2 ani un salariat se prezintă şi îşi ridică drepturile ce i se cuvin în sumă de 900 lei.

Restul drepturilor de personal în sumă de 1.100 lei nu sunt ridicate în termenul legal de prescriere şi se înregistrează la venituri.

REZOLVARE:

Drepturile de personal neridicate, prescrise, potrivit legii aplicabile, se evidenţiază în conturile distincte de venituri ale activităţii de exploatare.

Având în vedere prevederile art. 19 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, amintim faptul că, în contabilitate, profitul/pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar.

În categoria documentelor justificative în baza cărora se efectuează operaţiunile contabile mai sus menţionate regăsim procesele verbale, notele contabile, liste de inventar, facturile, contractele, documentaţiile tehnice, documentaţiile întocmite de jurişti/avocaţi etc.

CODUL MUNCII; CAPITOLUL III . Plata salariuluiArt. 171 (1) Dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

Page 4: Lucrare Stagiu

Se înregistrează drepturi de personal neridicate în sumă de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii şi 250 lei indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă.

421“ Personal - salarii datorate”

=426

“Drepturi de personal neridicate”

1.750

423“ Personal - ajutoare materiale

datorate”=

426CM

“Drepturi de personal neridicate”

250

După 2 ani un salariat se prezintă şi îşi ridică drepturile ce i se cuvin în sumă de 900 lei.

426“ Personal - ajutoare materiale

datorate”=

5311“Casa”

900

Restul drepturilor de personal în sumă de 1.100 lei nu sunt ridicate în termenul legal Se prescriere şi se înregistrează la venituri

426“ Personal - ajutoare materiale

datorate”=

7588“Alte venituri din exploatare”

850

426CM

“ Personal - ajutoare materiale datorate”

=7588

“Alte venituri din exploatare”250

3 (8) . Societatea Comercială “X” este constituită prin aportul a doi asociaţii: A şi B. Capitalul social al firmei este de 40.000 u.m. Asociatul A deţine 1.500 de acţiuni, iar asociatul B 1.200 de acţiuni. Ca urmare a unor neînţelegeri asociatul B decide să se retragă, hotărâre acceptată de asociatul A. Asociatul B solicită restituirea aportului prin virament bancar.

REZOLVARE:

Retragerea unui asociat dintr-o societate comerciala este reglementata de prevederile articolului 226 din Legea societatilor 31/1990, dupa cum a declarat pentru AvocatNet.ro si Avocat Lucian Lazarutiu, specialist in dreptul societatilor comerciale.

Astfel, conform prevederilor legislative, asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata, se poate retrage din societate:

-in cazurile prevazute in actul constitutiv;-cu acordul tuturor celorlalti asociati;-in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim

asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.

"In toate cazurile retragerea devine efectiva, deci opozabila tertilor, doar odata cu inregistrarea ei la Oficiul Registrului Comertului".1. Atunci cand retragerea se face in cazurile prevazute in actul constitutiv, de regula, o astfel de prevedere din actul constitutiv mentioneaza posibilitatea asociatului care doreste sa

Page 5: Lucrare Stagiu

se retraga sa notifice o declaratie de retragere tuturor asociatilor urmata de respectarea dreptului de preemptiune a celorlalti asociati.2. In cel de-al doilea caz, cand retragerea unui asociat se face cu acordul tuturor asociatilor, se intruneste Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) care voteaza aprobarea cererii de retragere a Asociatului.

Retragerea conventionala produce efecte intre parti de la momentul aducerii la cunostinta asociatilor notificati a <Declaratiei de retragere> sau la momentul adoptarii valabile a <Hotarari de aprobare> a <Cererii de retragere>, iar fata de terti de la momentul pronuntarii <Rezolutiei de admiterea a dosarului> de catre Oficiul Registrului Comertului competent privind inregistrarea acestor acte"

Retragerea unui asociat dintr-un SRL face parte dintre modalitatile de incetare a raporturilor de asociere si consta in parasirea voluntara a societatii cu consecinta incetarii calitatii de asociat si a rascumpararii de catre asociatii ramasi in societate a partilor sociale ale asociatului retras.

Procedura de retragere la Registrul Comertului dureaza aproximativ 7 zile, cu exceptia cazului in care, asociatul retras cesioneaza partile sale catre terti, dupa ce in prealabil a respectat dreptul de preemptiune ale asociatilor ramasi in societate.3. In cea de-a treia situatia, in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul, asociatul se poate retrage, pentru motive temeinice, doar in baza unei hotarari a tribunalului.  Asociatul se va adresa acestuia (Tribunalului) cu o cerere de chemare in judecata ce va avea ca obiect constatarea retragerii sale precum si plata contravalorii partilor sociale. In aceasta din urma situatie, instanta va decide si cu privire la structura participarii la capitalul social. Neintelegerile grave dintre asociati reprezinta un motiv temeinic in virtutea caruia asociatul se poate adresa instantei de judecata pentru a solicita pronuntarea unei hotarari prin care sa se constate retragerea sa din societate"

Retragerea poate deveni judiciara chiar si in cazul in care exista prevederi in actul constitutiv, dar nu exista un acordul concret al asociatilor in acest sens.

Retragerea unui asociat dintr-un SRL produce urmatoarele efecte:- pierderea calitatii de asociat a celui care s-a retras; el va deveni tert in raport cu

societatea din care s-a retras;- pierderea drepturilor ce deriva din calitatea de asociat;- asociatul retras are dreptul la o cota parte din patrimoniul societatii sau la o suma de

bani care sa reprezinte valoarea acesteia;Asociatul ramas raspunde de pierderi si ramane obligat fata de terti pentru operatiile

facute de societate, pana la data retragerii.Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin

acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal.

"Dispozitiile art.224 alin.2, privitoare la excluderea asociatilor, se vor aplica prin analogie, deci asociatul retras nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.

Pentru stabilirea sumei de bani cuvenite asociatului retras este preferabil a se efectua o expertiza contabila"  Asociatii trebuie sa fie atenti la urmatoarele aspecte:

- sa inregistreze la Registrul Comertului noul act constitutiv;- sa acorde acestuia dividendele cuvenite pana la momentul retragerii- asociatul care s-a retras raspunde de pierderi si ramane obligat fata de terti pentru

operatiile facute de societate pana la data retragerii.

Page 6: Lucrare Stagiu

Capital social = 40.000 lei /2700 actiuni = 14,(814)

Asociat A = 1.500 actiuni

Asociat B = 1.200 actiuni x 14,(814) = 17.778

Asociatul B decide să se retragă, hotărâre acceptată de asociatul A.

1012“Capital subscris varsat “

=

456B

“ Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul”

17.778

Asociatul B solicită restituirea aportului prin virament bancar.

456B

“ Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul”

=5121

 “Conturi la banci in lei ”

17.778

4(9). Societatea Comercială “X” deţine un capital social de 250.000 u.m. divizat în 25.000 de acţiuni. Se decide majorarea capitalului social prin emiterea a încă 4.000 de acţiuni noi la o valoare de emisiune de 13 u.m./acţiune. Acţiunile sunt nominative iar contravaloarea lor se depune în numerar în contul de la bancă astfel:- 70% odată cu subscrierea, când se depune integral şi prima de capital,- diferenţa de 30% după 60 de zile.

Pe seama valorii nominale a acţiunilor emise se majorează capitalul social, iar primele sunt încorporate la alte rezerve.

REZOLVARE:

Majorarea capitalului social prin emiterea a încă 4.000 de acţiuni noi la o valoare de emisiune de 13 u.m./acţiune.

456“ Decontari cu actionarii/asociatii

privind capitalul”=

1012„Capital subscris varsat

“40.000 (4.000 act x 10 lei)

456“ Decontari cu actionarii/asociatii

privind capitalul’’=

1041 ,,Prime de emisiune’’ 12.000 (4.000 act x 3 lei)

Acţiunile sunt nominative iar contravaloarea lor se depune în numerar în contul de la bancă astfel:- 70% odată cu subscrierea, când se depune integral şi prima de capital

5121,,Conturi la banci in lei”

= % 40.000

Page 7: Lucrare Stagiu

456,,Decontari cu

actionarii/asociatii privind capitalul”

28.000 ( 70% x40.000)

456,, Decontari cu

actionarii/asociatii privind capitalul-prima de capital”

12.000

Acţiunile sunt nominative iar contravaloarea lor se depune în numerar în contul de la bancă = diferenţa de 30% după 60 de zile :

5121„Conturi la banci in lei” =

456,, Decontari cu

actionarii/asociatii privind capitalul”

12.000 (30% x40.000)

primele sunt încorporate la alte reserve:1041

,,Prime de emisiune’’ =1068

,, Alte rezerve’’ 12.000

5(18). La o societate comercială ce are un capital social de 300.000 u.m., profitul brut este de 80.000 u.m. Se decide utilizarea sumei astfel:- se constituie rezerve legale în limita maximă admisă de lege;- constituire de rezerve statutare în procent de 10 % din profitul net;- profitul net este utilizat pentru majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n respectivacordarea de dividende 50 mii. u.m.. Presupunem că printre asociaţi avem doar persoane fizice

REZOLVARE:

Tratamentul IFRS pentru repartizarea profituluiRepartizarea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil 129 “Repartizarea profitului” = 106 “Rezerve”.

Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale în contul 1171 “Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită”, de unde se repartizează pe celelalte destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor, cu respectarea prevederilor legale.

Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după ce adunarea generală a acţionarilor a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acţionarilor, rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii.

Închiderea conturilor 121 “Profit sau pierdere” şi 129 “Repartizarea profitului” se efectuează la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile

Page 8: Lucrare Stagiu

financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare, în situaţia poziţiei financiare întocmită pentru exerciţiul financiar la care se referă situaţiile financiare anuale.

În contul 117 “Rezultatul reportat” se evidenţiază distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la începutul exerciţiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit şi pierdere al exerciţiului financiar precedent, rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile, rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile, rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea IFRS, mai puţin IAS 29, precum şi rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS 29.

Baza legală:

1. Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;2. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;3. Ordinul MFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, modificat prin Ordinul MFP nr. 2869/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 882 din 29/12/2010, prin Ordinul MFP nr. 2239/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 522 din 25/07/2011, prin Ordinul MFP nr. 2382/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 563 din 08/08/2011 şi prin Ordinul MFP nr. 1118/2012publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 603 din 22/08/2012;4. Ordinul MFP nr. 1286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată (punctul 127, alin. 1-3 şi punctul 128), publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 687 din 04/10/2012;5. Ordinul MFP nr. 881/2012 privind aplicarea de către societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 424 din 26/06/2012;6. Ordinul MFP nr. 907/2005 privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplică reglementări contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, respectiv reglementări contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 11/07/2005;7. Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate.

Se constituie rezerve legale în limita maximă admisă de lege 5% x 80.000 = 4.000 lei

129„Repartizarea profitului “

=1061

 Rezerve legale4.000

Profit brut de impozitat 80.000 - 4.000 rezerve = 76.000Impozit profit 16% 76.000 = 12.160

691,,Cheltuieli cu impozitul pe profit’’

=

441 ,,Impozitul pe profit/venit’’

12.160

Se constituire de rezerve statutare în procent de 10 % din profitul net (63.840)

Page 9: Lucrare Stagiu

10% (80.000 profit brut - 4.000 rezerve – 12.160 impozit profit) = 6.384 lei

129

„Repartizarea profitului”=

1063,,Rezerve statutare sau contractuale’’

6.384

Profitul net minus reserve statutare, se reporteaza( 80.000-4.000-12.160-6.384)121

,,Profit sau pierdere’’ =117

„Rezultatul reportat” 57.456

Profitul net nerepartizat reportat este utilizat pentru majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n respectiv acordarea de dividende 50 mii. u.m..

117,,Rezultatul reportat’’

= % 50 900

1012,,Capital subscris varsat’’

900

457,,Dividende de plata’’

50.000

Profit reportat ramas nerepatizat:

57.456 - 50.900 = 6.556 lei

6(20). Societatea Comercială “A” emite 2.000 de obligaţiuni la valoarea nominală de 1.000 u.m./obligaţiune, pe care le încasează imediat în contul bancar. Dobânda este de 10% pe an, iar durata emisiunii este stabilită la doi ani. După primul an se decide răscumpărarea a 600 de obligaţiuni proprii, la preţul de 2.500 u.m./obligaţiune, iar restul obligaţiunilor sunt convertite în acţiuni.

REZOLVARE:Societatea Comercială “A” emite 2.000 de obligaţiuni la valoarea nominală de 1.000u.m./obligaţiune:

461 ,,Debitori diversi’’ =

1618“Alte imprumuturi

din emisiuni de obligatiuni”

2.000.000

Societatea Comercială “A” le încasează imediat în contul bancar:

5121,,Conturi la banci’’

=461

,,Debitori diversi’’2.000.000

Dobânda este de 10% pe an- anul 1

666 = 1681 20.0000

Page 10: Lucrare Stagiu

,, Cheltuieli privind dobanzile’’

.,, Dobanzi aferente imprumuturilor din

emisiuni de obligatiuni’’

Plata dobanzii in primul an:

1681 ,,Dobanzi aferente imprumuturilor

din emisiuni de obligatiuni’’=

5121,,Conturi la banci’’

20.000

Se răscumpărarea 600 de obligaţiuni proprii, la preţul de 2.500 u.m./obligaţiune:

505,,Obligatiuni emise si rascumparate’’ =

5121,,Conturi la banci’’

1.500.000

Se anuleaza obligatiunile rascumparate:

% =

505,,Obligatiuni emise si

rascumparate’’1.500.000

1618,,Alte imprumuturi din emisiuni de

obligatiuni”600.000

668“Alte cheltuieli financiare’’

900.000

Restul obligaţiunilor sunt convertite în acţiuni (1.400 obligatiuni x 1.000 lei = 1.400.000):

1618„Alte imprumuturi din emisiuni de

obligatiuni”=

1012,,Capital subscris

varsat’’1.400.000

GRUPA I – Categoria XI – Tinerea contabilitatii unei entitati

1(3). În decembrie 2014, o entitate a achiziţionat un utilaj, valoarea de intrare fiind de 100.000 lei, TVA 24%. Durata normală de utilizare a activului este de 10 ani. Costurile de demontare şi mutare a activului sunt estimate şi actualizate la nivelul sumei de 44.000 lei. Presupunem că la sfârşitul duratei de viaţă utilă a activului (ianuarie 2025), acesta trebuie demontat şi mutat în alt loc, valoarea cheltuielilor efective de demontare şi mutare a activului fiind facturată de o firmă specializată la nivelul sumei de 48.000 lei, TVA 24%. Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitate în perioada 2014-2025 şi explicaţi care este regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea în contextul dat.

Page 11: Lucrare Stagiu

REZOLVARE:

In costul unei imobilizări corporale sunt incluse şi costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea acesteia la scoaterea din funcţiune, precum şi cu restaurarea amplasamentului pe care este poziţionată imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate credibil şi entitatea are o obligaţie legată de demontare, mutare a imobilizării corporale şi de refacere a amplasamentului.

Costurile estimate cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondenţă cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea").La realizarea cheltuielilor efective cu demontarea şi mutarea activului, provizionul constituit rămâne fără obiect şi va fi anulat pe seama veniturilor.

Cheltuielile cu demontarea si mutarea unui activ industrial, precum si cele cu restaurarea terenului pe care a fost acesta amplasat, reprezinta costuri viitoare, a caror valoare si exigibilitate este incerta la inceputul perioadei de viata utila a unui mijloc fix. Astfel de cheltuieli, pe care denumim si in continuare, generic, “costul viitor al dezafectarii activelor”, sunt departe de-a fi neglijabile, mai ales pentru companiile din anumite industrii. In timp ce costul viitor al dezafectarii activelor tinde sa capete proportii semnificative, in Romania tratamentul contabil si fiscal aplicabil provizioanelor pentru dezafectarea activelor este inconsecvent si nedefinit.  

Codul fiscal nu se face nicio referire explicita la tratamentul fiscal al cheltuielilor corespunzatoare provizioanelor pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte operatiuni similare, atunci cand provizioanele sunt constituite pentru alte activitati decat cele mentionate anterior si capitalizate in valoarea activului, potrivit reglementarilor contabile in vigoare.

Ordinul 2374/2008 stabileste si conditii de recunoastere a unor asemenea costuri in valoarea imobilizarii corporale. Potrivit acestuia, costurile cu demontarea, mutarea si restaurarea amplasamentului se includ in costul imobilizărilor corporale atunci când sunt îndeplinite cumulativ doua condiţii:1) pot fi estimate credibil; si2) entitatea are o obligaţie legată de demontare, mutare a imobilizării corporale şi refacere a amplasamentului.

- Entitatea a achiziţionat un utilaj, valoarea de intrare fiind de 100.000 lei, TVA 24%.

Costurile de demontare şi mutare a activului sunt estimate şi actualizate la nivelul sumei de 44.000 lei.

% =404

“Furnizori imobilizari”124.000

2131 “Echipamente tehnologice (maşini,

utilaje şi instalaţii de lucru)” 100.000

4426„TVA deductibila”

24.000

2131 = 1513 44.000

Page 12: Lucrare Stagiu

“Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)” 

“Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni

similare legate de acestea”

Plata furnizorului de imobilizari

404“Furnizori imobilizari”

=5121

,,Conturi la banci’’124.000

Se inregistreaza amortizarea imobilizarii pe D.N.U. 10 ani

6811 ‘Cheltuieli de exploatare

privind amortizarea imobilizărilor ”=

2813 “Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport,

animalelor şi plantaţiilor ”

14.400

Valoarea cheltuielilor efective de demontare şi mutare a activului fiind facturată de o firmă specializată la nivelul sumei de 48.000 lei, TVA 24%.

% =401

“Furnizori ”59.520

628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de

terti”48.000

4426„TVA deductibila”

11.520

Anularea provizionului înregistrat în valoarea iniţială a activului 44.000 lei

1513 “Provizioane pentru dezafectare

imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea” 

= 7812

“Venituri din provizioane44.000

2(16) .S.C. „X” SRL prezintă la sfârşitul primului trimestru al exerciţiului financiar N următoarea situaţie financiară:• Total venituri impozabile: 30.000 lei• Total cheltuieli: 23.000 lei din care 1.000 lei reprezintă o cheltuială cu amenda.• Un salariat al entităţii este trimis în delegaţie la Bucureşti pentru patru zile şi i se acordă o diurna în cuantum de 150 lei.Să se determine impozitul pe profit aferent primului trimestru al exerciţiului financiar N.

Page 13: Lucrare Stagiu

REZOLVARE:

În conformitate cu prevederile Codului Muncii referitoare la delegare și la detașare (art. 44 alin. 2, respectiv art. 46 alin. 4 din Codul Muncii), salariatul delegat sau detașat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare/detașare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.

Atunci când nu e necesară încheierea unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate, detaliile privind deplasarea salariatului – inclusiv stabilirea diurnei – vor fi prevăzute într-un act adițional la contractul individual de muncă.Din punct de vedere fiscal, în conformitate cu art. 21 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, “pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare“. În acest sens, sunt considerate cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile și cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme. Persoanele fizice asimilate salariaților cuprind și directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat, precum și persoanele fizice rezidente și/sau nerezidente detașate, potrivit legii, în situația în care contribuabilul (în cazul nostru – societatea la care au fost detașați sau angajatorul) suportă drepturile legale cuvenite acestora.În plus, diurna poate fi asimilată venitului salarial și, în consecință, să fie supusă impozitării și la plata contribuțiilor sociale, în conformitate cu art. 55 alin. 2 lit. i din Codul Fiscal, unde se prevede că: “indemnizaţia şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice. Aceste prevederi se aplică şi în cazul salariaţilor reprezentanţelor din România ale persoanelor juridice străine“. Adică, atunci când diurna acordată salariatului pe perioada delegării sau detașării depășește limita impusă de legislația fiscală, valoarea cu care a depășit această limită va fi supusă impozitării, fiind asimilată veniturilor salariale.

În cazul persoanelor fizice detașate în România de la un angajator nerezident, limita este mai mare, astfel, vor fi asimilate veniturilor salariale și impozitate în consecință, indemnizațiile sau sumele de aceeași natură ce depășesc valoarea diurnei stabilită legal în țara de origine a angajatorului nerezident.

În 2014 indemnizația zilnică de delegare și de detașare a personalului din instituțiile publice era de 13 lei, în conformitate cu art. 9 din Hotărârea nr. 1860/2006, astfel, nivelul maxim ce putea fi acordat salariaților ce poate fi dedus și nu este asimilat veniturilor salariale este de 32,5 lei.

În cazul personalului român trimis în străinătate, în state membre UE, nivelul maxim al diurnei ce poate fi acordată zilnic, fără a putea fi considerată un venit salarial și supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale, este de 87,5 euro/zi.Atenție! Pe perioada delegării sau detașării, salariatul care primește diurnă nu va primi tichete de masă.

Diurna deductibila in 2015 pe teritoriul Romaniei este 42,5 lei

MARE ATENTIE: Aceste prevederi referitoare la diurna nu se aplica decat pe teritoriul Romaniei.In M.Of nr. 68/27.01.2015 a fost publicat Ordinul 60/2015 pentru actualizarea cuantumului

Page 14: Lucrare Stagiu

indemnizatiei zilnice de delegare si detasare, precum si a sumei ce reprezinta compensarea cheltuielilor de cazare ale personalului aflat în delegare în situatia în care acesta nu beneficiaza de cazare în structuri de primire turistica, prevazute în anexa la Hotarârea Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, precum si în cazul deplasarii, în cadrul localitatii, în interesul serviciului

Prevederi :

(1) Cuantumul indemnizatiei zilnice de delegare si detasare prevazut la art. 9 din anexa la Hotarârea Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, precum si în cazul deplasarii, în cadrul localitatii, în interesul serviciului, cu modificările si completarile ulterioare, se majoreaza la 17 lei.

(2) Cuantumul sumei ce reprezinta compensarea cheltuielilor de cazare ale personalului aflat în delegare prevazut la art. 28 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si care nu se cazeaza în conditiile art. 26 din Hotarârea Guvernului nr. 1.860/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se majoreaza la 45 de lei.

Inainte, cuantumul indemnizatiei zilnice era de 13 lei.

Potrivit codului fiscal, cheltuiala cu diurna este deductibila în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, adica 17*2,5= 42,5 lei.

Vechiul plafon era astfel : 2,5 * 13 lei = 32,5 lei.

VENITURI = 30.000 LEI

CHELTUIELI = 23.000 LEI ( DIN CARE 1.000 lei O AMENDA)

- SE DA DIURNA PT 4 ZILE 150 LEI

In 2014Deductibila cheltuiala cu diurna = 4 zile x 32.5 lei = 130 lei ( contul 625)150 – 130 = 20 lei SUMA CE SE ASIMILEAZA VENITURILOR DIN SALARII SI la calculul profitului impozabil SE VA IMPOZITA CA ATARE

CALCULATOR SALARIU RON

Salariul brut 20Bonuri de masă 0Angajatul plăteşte la bugetele de stat 3Salariul net(cunoscut si ca "salariu în mână")

17

Salariul complet(reprezintă costul total al angajatorului cu salariul)

26

Angajatorul (patronul) plăteşte la bugetele de stat(20.8%+5.2%+0.5%+0.25%+0.4%

6

Page 15: Lucrare Stagiu

+.085%)Statul colectează la bugetele de stat în total 9Prin urmare, pentru a ca salariatul sa fie platit cu 17 RON angajatorul cheltuieste 26 RON.

Deci angajatorul cheltuieste 26 lei pentru salariul brut 20 lei. Deci calculul profitului impozabil :30.000- ( 23.000 – 1.000 + 130 +26) = 30.000 - 22.156 = 7.844 leiImpozit profit 16% 7.844 = 1.255 lei

691 “ Cheltuieli Impozit profit”

=441 “Impozit profit”

1.255

In 2015

Deductibila cheltuiala cu diurna = 4 zile x 42.5 lei = 170 lei ( contul 625) 150 – 170 = -20 lei SUMA CE SE trebuie sa o ceara de la firma !Impozit 16% din 30.000-(23.000-1.000+170) = 7830 x 16% = 1252,8

3(33) . S.C. „X” S.A. primeşte o subvenţie guvernamentală pentru investiţii în sumă de 6.000 lei. Din subvenţia primită S.C. „X” S.A. finanţează parţial procurarea unui echipament tehnologic învaloare de 9.000 lei + 24 % TVA. Echipamentul tehnologic se amortizează liniar în 6 ani. După 3 ani de utilizare echipamentul tehnologic este vândut la preţul de 2.000 lei + 24 % TVA. În această situaţie se va restitui prin bancă subvenţia rămasă. Să se prezinte tratamentul contabil privind acordarea subvenţiei guvernamentale.

REZOLVARE:

8.8. SUBVENŢII SI ACTIVE PRIMITE PRIN TRANSFER DE LA CLIENŢI 233 - (1) În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi

subvenţiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenţii guvernamentale şi alte instituţii similare naţionale şi internaţionale. 

237 - (1) Subvenţiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital şi rezerve. (2) Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se

înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat (contul 475 \"Subvenţii pentru investiţii\"). Venitul amânat se înregistrează în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. 

evidentierea subventiei de incasat:

445 "Subventii" 

=475

"Subventii pentru investitii"6.000

Page 16: Lucrare Stagiu

Incasarea subventiei in contul bancar:

5121,,Conturi la banci’’

=445

"Subventii" 6.000

Achizitia imobilizarii:

% =404

“Furnizori de imobilizari”11.160

2131 “Echipamente tehnologice (maşini,

utilaje şi instalaţii de lucru)” 9.000

4426„TVA deductibila”

2.160

Plata furnizorului de imobilizari

404“Furnizori de imobilizari”

=5121

„Conturi la banci "11.160

amortizarea lunara a activelor aferente subventiei timp de trei ani ( 9.000 / 6 ani = 1.500/ an)

6811 "Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imobilizarilor"=

2813"Amortizari privind

imobilizarile corporale"

1.500 x 3 ani =4 500

475 "Subventii pentru investitii"

=7584

"Venituri din subventii pentru investitii"

1.000 x 3 ani = 3.000

Vanzarea imobilizarii dupa 3 ani :

461,, Debitori diversi’’

= % 2.480

7583“Venituri din vanzarea

activelor”2.000

4427“TVA colectat”

480

Page 17: Lucrare Stagiu

Incasarea creantei:

5121“Conturi la banci "

=461

,,Debitori diversi’’2.480

Scaderea gestiunii de imobilizarea vanduta:

% =

2131,, Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii

de lucru’’

9.000

2813“Amortizarea imobilizarilor

corporale”4.500

6583“Cheltuieli di active cedate”

4.500

Constituirea datoriei catre stat din restituirea subventiei

475 "Subventii pentru investitii"

=4481

,,Alte datorii fata de bugetul statului’’

3.000

Restituirea subventiei

4481Alte datorii fata de bugetul statului

=5121

,,Conturi la banci "”3.000

SAU:

Daca conditiile subventiei nu sunt respectate subventia se va restitui in totalitate:

% =4481

,,Alte datorii fata de bugetul statului’’

6.000

475 "Subventii pentru investitii’’

3.000

6588“Alte cheltuieli de exploatare”

3.000

Restituirea subvenţiei

4481,,Alte datorii fata de bugetul statului’’

=5121

,,Conturi la banci "”6.000

Page 18: Lucrare Stagiu

4(50) O societate comercialã care ţine evidenta mãrfurilor la preţ de vânzare inclusiv TVA şi care practicã un adaos comercial de 30% a vândut şi a încasat mãrfuri în sumã de 2.629.900 lei, la preţ de vânzare. Care este costul de achiziţie, adaosul comercial şi TVA aferent acestei vânzãri şi cum se înregistreazã ieşirea din gestiune a mãrfurilor vândute.

REZOLVARE:

2.629.900 ----> TVA 24% = 509.013ADAOS COMERCIAL 30% (2.629.900 – 509.013) = 489.435COST ACHIZITIE 2.629.900 – 509.013 – 489.435 = 1.631.452

Inregistrari:

Vanzarea marfurilor5311

,,Casa in lei’’= % 2.629.900

707“Venituri din vanzarea

marfurilor”2.120.887

4427“TVA colectat”

509.013

Scaderea gestiunii de marfurile vandute:

% =371

“Marfuri”2.629.900

607“Cheltuielile cu merfurile”

1.631.452

378 “Adaos commercial”

489.435

4428 “TVA neexigibil”

= 509.013

Page 19: Lucrare Stagiu

5(56). O întreprindere cumpãrã de pe piaţa financiarã 2.000 de acţiuni proprii având valoarea nominalã de 8.000 lei/buc. şi cea de rãscumpãrare de 9.000 lei/buc.,şi le distribuie salariaţilor la 10.000 lei/buc. Care sunt înregistrãrile ce se impun?

REZOLVARE:

a) Rascumpararea este permisa de Adunarea Extraordinara a Actionarilor, iar perioada de detinere nu poate fi mai mare de 18 luni;b)Valoarea nominala a actiunilor rascumparate trebuie sa fie mai mica de 10 % din capitalul social subscris;c)Se pot achizitiona doar actiuni integral platite sau pentru care aportul in natura a fost deja depus;d)Plata actiunilor rascumparate se va face numai din profitul distribuibil sau din rezervele statutare; e)Pentru actiunile distribuite salariatilor, termenul maxim de acordare este de 12 luni de la rascumparare.

Actiunile rascumparate   sunt prezentate in bilant pe seama corectiei capitalurilor proprii.

Astfel, castigurile sau pierderile in legatura cu aceste tranzactii nu vor fi inregistrate pe seama veniturilor si cheltuielilor, ci vor fi inregistrate pe seama conturilor de capitaluri proprii 141 „Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluriproprii” si 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”.

Incepand cu 01 ianuarie 2011, fata de reglementarile contabile precedente, soldul debitor al contului 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” este asimilat unei pierderi si va fi acoperit din rezultatul reportat sau din alte elemente de capitaluri proprii conform deciziei Adunarii Generale a Actionarilor.

O întreprindere cumpãrã de pe piaţa financiarã 2.000 de acţiuni proprii având valoarea nominalã de 8.000 lei/buc. şi cea de rãscumpãrare de 9.000 lei/buc le distribuie salariaţilor la 10.000 lei/buc.

109“Actiuni proprii”

=5121

“Conturi la banci "18.000.000

(2.000x9.000)

461“Debitori diversi”

= %20.000.000

(2.000x10.000)

109“Actiuni proprii”

18.000.000(2.000x9.000)

141,,Castiguri legate de

vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri

proprii’’

2.000.000(2.000x1.000)

141,,Castiguri legate de vanzarea sau

=1068

,,Alte rezerve’’2.000.000

Page 20: Lucrare Stagiu

anularea instrumentelor de capitaluri proprii’’

GRUPA II - Categoria II – Auditul statutar al situatiilor financiare

1. ( 5.) Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare condensate?

Este emis numai in cazul in care anterior a fost emis, de catre acelasi auditor, un raport de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor. Raportul trebuie sa permita identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate. Trebuie facuta referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si la tipul de opinie exprimata in acel raport. Este necesara mentiunea ca, pentru o buna intelegere a rezultatelor si situatiilor financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora. Opinia auditorului, in acest caz, poate face obiectul unui raport distinct sau poate fi inclusa in raportul auditorului.- titlul;- destinatarul;- identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate;- o referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si la tipul de opinie exprimata in acel raport;- o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in concordanta su situatiile financiare auditate din care s-au nascut;- daca auditorul a emis o opinie modificata asupra situatiilor financiare in ansamblul lor, raportul trebuie sa mentioneze ca, desi situatiile financiare condensate sunt in corcondanta cu situatiile financiare in ansamblul lor, acestea provin din situatii financiare care au facut obiectul unui raport de audit modificat;- mentiunea ca, pentru o buna intelegere a rezultatelor si situatiilor financiare ale entitatii, situatiile financiare condensate trebuie citite impreuna cu situatiile financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora;- data raportului;- adresa auditorului si semnatura lui.

Page 21: Lucrare Stagiu

  Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi ( CECCAR ) 

Normă de audit Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit nr. 80/1999 

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 75bis din 23/02/1999  

I. INTRODUCERE

    Principii fundamentale   1. Auditorul trebuie să examineze sau să evalueze concluziile trase din elementele probante culese în timpul misiunii de audit speciale pentru a determina dacă acestea pot servi drept bază pentru opinia sa. Raportul trebuie să conţină o opinie scrisă clar exprimată

    Comentarii   2. Obiectul prezentei Norme naţionale de audit care concordă cu norma internaţională de audit este acela de a stabili procedurile şi principiile fundamentale şi de a preciza modalităţile lor de aplicare relative la misiunile speciale de audit, care se referă la:   a) situaţii financiare stabilite conform unui referenţial contabil diferit de Normele Contabile Internaţionale sau de normele naţionale;   b) conturi sau elemente de conturi specifice sau rubrici ale situaţiilor financiare (numite în cazul de faţă rapoarte asupra unei rubrici a situaţiilor financiare);   c) respectarea clauzelor contractuale;   d) situaţii financiare rezumate.    Această Normă naţională de audit nu se aplică în cazul misiunilor de examen limitat, misiunilor de verificare pe bază de proceduri convenite sau misiunilor de compilare.

   II. REMARCI DE ORDIN GENERAL

    Principii fundamentale   3. Înainte de a accepta o misiune specială de audit, auditorul trebuie să se asigure de existenţa unui acord cu clientul privind natura precisă a misiunii, ca şi forma şi conţinutul raportului care va fi emis.   4. Cu excepţia raportului asupra situaţiilor financiare condensate, raportul auditorului privind o misiune de audit specială trebuie să includă elementele esenţiale următoare, în general prezentate după cum urmează:   a) titlul;   b) destinatarul;   c) un paragraf de prezentare sau de introducere:    (i) identificarea informaţiilor financiare auditate; şi (ii) reamintirea responsabilităţilor care revin conducerii întreprinderii şi, respectiv, auditorului;    d) un paragraf care se referă la întinderea lucrărilor (cu descrierea naturii auditului):    (i) referinţa la Normele naţionale de audit relative la misiunile de audit speciale; şi (ii) descrierea diligenţelor puse în aplicare de către auditor;    e) un paragraf care exprimă opinia auditorului asupra informaţiilor financiare;   f) data raportului;

Page 22: Lucrare Stagiu

   g) adresa auditorului; şi   h) semnătura auditorului.

    Comentarii   5. Natura, calendarul şi întinderea lucrărilor care trebuie efectuate în cursul unei misiuni speciale de audit depind de circumstanţe.    Pentru planificarea lucrărilor de audit, auditorul se va interesa care este finalitatea informaţiilor pe care îşi va baza misiunea şi care, sunt potenţialii utilizatori ai acestor informaţii. Pentru a se evita utilizarea raportului său în alte scopuri decât cele prevăzute, auditorul poate dori să se precizeze în raport care sunt limitele în care acesta poate fi utilizat şi difuzat.    Este de preferat să se armonizeze forma şi conţinutul raportului pentru ca cititorii să poată înţelege mai uşor.   6. Atunci când o entitate furnizează informaţii financiare autorităţilor guvernamentale, societăţilor de asigurări sau altor terţi, este posibil ca uneori să fie necesar ca formatul raportului să răspundă unor criterii precise. În aceste situaţii, formatul raportului poate fi diferit de cel prevăzut în această normă. Astfel, poate fi necesară o certificare a faptelor pentru a se putea exprima o opinie, o opinie asupra unor aspecte care nu sunt abordate în cadrul auditului sau pot fi omise formulări esenţiale. În aceste situaţii, auditorul trebuie să analizeze termenii şi formularea raportului cerut şi, dacă este necesar, să efectueze modificările necesare pentru a se conforma exigenţelor prezentei norme, fie reformulând raportul, fie alăturând un raport distinct.   7. În situaţia în care informaţiile la care se referă raportul auditorului sunt bazate pe prevederile unui acord, auditorul va determina dacă direcţiunea a făcut apel la interpretări majore ale acordului pentru pregătirea acestor informaţii. O interpretare este considerată ca fiind majoră dacă o interpretare diferită ar fi antrenat diferenţe semnificative asupra informaţiilor financiare.   8. Auditorul trebuie să determine dacă interpretările majore ale unui acord pe baza căruia s-au stabilit informaţiile financiare sunt descrise clar în notele anexe la aceste informaţii. Este posibil ca, în raportul său de misiune specială de audit, auditorul să dorească să facă referire la nota alăturată la aceste informaţii care descrie aceste interpretări.

   III. RAPOARTE PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE STABILITE CONFORMUNUI REFERENŢIAL CONTABIL DIFERIT DE NORMELE CONTABILE

INTERNAŢIONALE SAU DE NORMELE NAŢIONALE

    Principii fundamentale   9. Raportul auditorului asupra situaţiilor financiare pregătite după un referenţial contabil trebuie să conţină o indicaţie care să precizeze referenţialul contabil utilizat sau trebuie să facă referinţă la nota anexă la situaţiile financiare care dă această informaţie. Opinia exprimată trebuie să indice dacă situaţiile financiare au fost întocmite, în toate aspectele lor semnificative, conform referenţialului contabil identificat.   10. Dacă situaţiile financiare întocmite conform unui alt referenţial contabil nu sunt corect denumite sau dacă acest referenţial contabil diferit nu este clar identificat, auditorul trebuie să elaboreze un raport modificat în consecinţă.

    Comentarii   11. Un referenţial contabil este format dintr-un ansamblu de convenţii contabile care se respectă în momentul stabilirii situaţiilor financiare, care se aplică tuturor elementelor semnificative ale acestora şi care se bazează pe un cadru conceptual. Situaţiile financiare pot

Page 23: Lucrare Stagiu

fi pregătite pentru a răspunde la un obiectiv mai special şi se bazează pe un referenţial contabil diferit de Normele Contabile Internaţionale sau de normele naţionale aplicabile (denumit în continuare "referenţial contabil diferit"). Un ansamblu de convenţii contabile conceput pentru un scop anume nu constituie un referenţial contabil. Printre alte referenţiale contabile cităm:   • cel utilizat de către o entitate pentru a-şi întocmi declaraţiile fiscale;   • cel al contabilităţii ţinute pe bază de plăţi/încasări;   • dispoziţii privind rapoartele financiare elaborate de o autoritate tutelară guvernamentală.   12. Pentru a exprima opinia auditorul va folosi formula "dă o imagine fidelă" sau "prezintă într-o manieră sinceră, în toate aspectele lor semnificative", aceste formule fiind echivalente. Anexa 1 prezintă modele de rapoarte asupra situaţiilor financiare întocmite conform unui referenţial contabil diferit.   13. Auditorul se va asigura că titlul situaţiilor financiare (sau o notă anexă) indică clar cititorului că aceste situaţii nu au fost stabilite conform Normelor Contabile Internaţionale sau normelor naţionale. De exemplu, un document financiar întocmit conform reglementărilor fiscale pentru determinarea valorii impozitului poate fi numit "Cont de profit şi pierderi întocmit conform reglementărilor fiscale".

   IV. RAPOARTE ASUPRA UNEI RUBRICI DIN SITUAŢIILE FINANCIARE

    Principii fundamentale   14. Pentru a defini întinderea misiunii sale, auditorul trebuie să ia în considerare rubricile situaţiilor financiare interdependente susceptibile de a avea o incidenţă semnificativă asupra informaţiilor asupra cărora îşi va exprima opinia.   15. Auditorul trebuie să fixeze un prag de semnificaţie cu privire la rubrica din situaţiile financiare asupra căreia îşi va exprima opinia.   16. Raportul auditorului asupra unei rubrici din situaţiile financiare trebuie să includă o indicaţie care să precizeze referenţialul contabil pe baza căruia este prezentată rubrica auditată sau să facă referinţă la un acord în care se precizează acest referenţial. Opinia trebuie să indice dacă rubrica este prezentată, în toate aspectele sale semnificative, conform referenţialului contabil identificat. Anexa 2 prezintă modele de rapoarte de audit al rubricilor izolate luate din situaţiile financiare.   17. Când auditorul a formulat o opinie defavorabilă sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare luate în ansamblul lor, auditorul trebuie să-şi întocmească raportul asupra rubricilor auditate din situaţiile financiare doar dacă ele nu constituie o parte semnificativă a acestora din urmă. În caz contrar, raportul poate risca să-l pună în umbră pe cel al situaţiilor financiare luate în ansamblul lor.

    Comentarii   18. Auditorului i se poate cere să-şi exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaţiile financiare, de exemplu creanţele clienţi, stocurile, calculul unei participaţiuni la beneficiile vărsate unui angajat sau un provizion pentru impozitul pe beneficii. Această cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau poate fi inclusă în cadrul misiunii de audit al situaţiilor financiare ale entităţii. Totuşi, acest tip de misiune nu va avea drept rezultat final un raport de audit asupra situaţiilor financiare luate în ansamblul lor şi, în consecinţă, opinia auditorului va menţiona dacă rubrica auditată este prezentă, în toate aspectele semnificative, conform referenţialului contabil identificat.   19. Numeroase rubrici ale situaţiilor financiare sunt legate între ele, de exemplu vânzările şi creanţele clienţi, stocurile şi datoriile furnizori. În consecinţă, atunci când auditorul

Page 24: Lucrare Stagiu

examinează o rubrică luată izolat, auditorul va trebui, de asemenea, să ia în considerare şi alte rubrici.   20. Un sold de conturi anume va antrena un prag de semnificaţie mai puţin ridicat decât cel pentru situaţiile financiare luate în ansamblul lor. Prin urmare, analiza auditorului va fi mai aprofundată decât în cazul în care acest element ar fi verificat în cadrul auditului întregului ansamblu al situaţiilor financiare.   21. Pentru a evita să se dea unui utilizator impresia că raportul se referă la ansamblul situaţiilor financiare, auditorul îl va informa pe client că raportul asupra rubricii auditate nu poate fi alăturat situaţiilor financiare ale entităţii.

   V. RAPOARTE PRIVIND RESPECTAREA CLAUZELOR CONTRACTUALE

    Principii fundamentale   22. Misiunile care vizează exprimarea unei opinii privind respectarea de către o entitate a clauzelor contractuale ale unui acord trebuie să fie acceptate doar dacă misiunea se referă exclusiv la verificarea respectării clauzelor contractuale care vizează aspecte contabile şi financiare care ţin de competenţa profesională a auditorului.   23. Auditorul trebuie să exprime în raportul său o opinie referitoare la respectarea de către entitate a clauzelor mai deosebite din acord. Anexa 3 prezintă modele de acest tip de rapoarte care fac obiectul unui raport distinct sau inclus într-un raport care însoţeşte situaţiile financiare.

    Comentarii   24. Auditorul poate fi obligat să redacteze un raport privind respectarea de către entitate a anumitor clauze contractuale ale unui acord, de exemplu contractele de emisiune a obligaţiilor sau contractele de împrumut. În general, aceste acorduri obligă entitatea să respecte dispoziţiile referitoare în special la plata dobânzilor, menţinerea ratiourilor financiare stabilite, limitarea în plata dividendelor etc.   25. Atunci când anumite aspecte mai deosebite care intră în cadrul misiunii nu sunt de competenţa auditorului, acesta va recurge la angajarea unui expert independent.

   VI. RAPOARTE PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE CONDENSATE

    Principii fundamentale   26. Exceptând cazul în care auditorul a emis un raport de audit asupra situaţiilor financiare pe baza cărora s-au pregătit situaţiile rezumate, auditorul nu trebuie să emită un raport asupra situaţiilor financiare condensate.   27. Raportul auditorului asupra situaţiilor financiare rezumate trebuie să includă elementele esenţiale următoare, prezentate în general astfel:   a) un titlu;   b) destinatarul;   c) identificarea situaţiilor financiare auditate din care au fost realizate situaţiile financiare rezumate;   d) o referinţă la data raportului de audit asupra situaţiilor financiare nerezumate şi tipul de opinie exprimată în acest raport;   e) o opinie care indică dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare rezumate sunt în concordantă cu situaţiile financiare auditate pe baza cărora au fost elaborate. Dacă auditorul a exprimat o opinie modificată asupra situaţiilor financiare nerezumate, dar este satisfăcut de

Page 25: Lucrare Stagiu

prezentarea situaţiilor financiare rezumate, raportul trebuie să menţioneze că, deşi situaţiile financiare sunt în concordanţă cu situaţiile financiare nerezumate, provin din situaţiile financiare care au făcut obiectul unui raport de audit modificat;   f) o menţiune sau o referinţă la o notă din situaţiile financiare rezumate care arată că, pentru o mai bună înţelegere a rezultatelor situaţiei financiare a entităţii, ca şi întinderea lucrărilor de audit realizate, situaţiile financiare rezumate trebuie să fie citite împreună cu situaţiile financiare nerezumate şi raportul de audit corespunzător;   g) data raportului;   h) adresa auditorului; şi   i) semnătura auditorului.    Anexa 4 prezintă modele de rapoarte de audit privind situaţiile financiare rezumate.

    Comentarii   28. O entitate poate fi pusă în situaţia de a stabili situaţii financiare care să rezume situaţiile financiare anuale auditate pentru a informa grupurile de utilizatori interesate doar de cifrele-cheie referitoare la situaţiile financiare şi la rezultatele entităţii.   29. Situaţiile financiare rezumate sunt prezentate într-o formă mult mai puţin detaliată decât situaţiile financiare anuale auditate. Din acest motiv, ele vor indica foarte clar faptul că ele conţin informaţii rezumate şi îl vor avertiza pe cititor că, pentru o mai bună înţelegere a situaţiei financiare şi a rezultatelor entităţii, trebuie citite împreună cu situaţiile financiare ale entităţii care au fost auditate cel mai recent, acestea din urmă furnizând toate informaţiile cerute de referenţialul contabil aplicabil.   30. Titlul situaţiilor financiare rezumate vor identifica situaţiile financiare auditate din care sunt obţinute, de exemplu "situaţii financiare rezumate pregătite pe baza situaţiilor financiare auditate pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 19 .....".   31. Situaţiile financiare rezumate nu conţin toate informaţiile cerute de referinţa contabilă utilizată pentru prezentarea situaţiilor financiare anuale auditate. Prin urmare, expresiile "imagine fidelă" sau "prezintă sincer, în toate aspectele lor semnificative" nu sunt utilizate de către auditor pentru a exprima o opinie asupra acestor situaţii.

   ANEXA Nr. 1

    Modele de rapoarte privind situaţiile financiare întocmite conformunei referinţe contabile diferite de Normele contabile internaţionale

    Situaţia veniturilor şi cheltuielilor

    RAPORT DE AUDIT ÎN ATENŢIA ...    Am auditat situaţia alăturată a veniturilor şi cheltuielilor societăţii ABC la 31 decembrie 19X1. Această situaţie ţine de responsabilitatea conducerii societăţii. Responsabilitatea noastră constă în exprimarea unei opinii asupra acestei situaţii pe baza auditului pe care l-am efectuat.    Am efectuat auditul conform Normelor naţionale de audit care concordă cu Normele internaţionale de audit. Aceste norme prevăd ca auditul să fie planificat şi realizat astfel încât să se obţină o siguranţă rezonabilă că această situaţie nu conţine anomalii semnificative. Un audit constă în examinarea, prin sondaj, a elementelor care justifică datele conţinute de această situaţie. De asemenea, un audit înseamnă şi aprecierea principiilor contabile respectate şi a estimărilor semnificative reţinute de conducere, ca şi prezentarea situaţiei, luată în ansamblul său. Estimăm că auditul nostru constituie o bază rezonabilă pentru exprimarea opiniei noastre.

Page 26: Lucrare Stagiu

    Politica adoptată de către societate a fost de a prezenta situaţia alăturată pe baza veniturilor şi cheltuielilor. Pe această bază, veniturile şi cheltuielile sunt contabilizate până în momentul în care sunt încasate sau plătite şi nu atunci când apar creanţele sau datoriile corespunzătoare.    După părerea noastră, situaţia alăturată dă o imagine fidelă sau prezintă în mod sincer, în toate aspectele sale semnificative veniturile încasate şi cheltuielile făcute de societate în cursul exerciţiului încheiat la 31 decembrie 19X1, conform principiului urmărit al încasărilor şi plăţilor descris în nota X.

    AUDITOR    Data

    Adresa

    Situaţii financiare stabilite pe baza regulilor fiscale pentru determinarea masei impozabile

    RAPORT DE AUDIT ÎN ATENŢIA ...    Am auditat situaţiile financiare alăturate întocmite pe baza reglementărilor fiscale pentru determinarea masei impozabile a societăţii ABC la 31 decembrie 19X1. Aceste situaţii ţin de responsabilitatea conducerii societăţii. Responsabilitatea noastră constă în exprimarea unei opinii asupra acestor situaţii pe baza auditului nostru.    Am efectuat auditul conform Normelor naţionale de audit care concordă cu Normele internaţionale de audit. Aceste norme cer ca auditul să fie planificat şi realizat astfel încât să se obţină o siguranţă rezonabilă că situaţiile nu conţin anomalii semnificative. Un audit constă în examinarea, prin sondaje, a elementelor care justifică datele conţinute în situaţiile financiare. De asemenea, un audit constă în aprecierea principiilor contabile aplicate şi a estimărilor semnificative reţinute de conducere, precum şi în prezentarea situaţiilor financiare, luate în ansamblul lor. Estimăm că auditul nostru constituie o bază rezonabilă pentru exprimarea opiniei noastre.    După părerea noastră, situaţiile financiare dau o imagine fidelă (sau prezintă sincer, în toate aspectele lor semnificative) a situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 19X1, ca şi a produselor şi cheltuielilor pentru exerciţiul încheiat la această dată, conform regulilor fiscale descrise în nota X şi aplicate pentru determinarea masei impozabile.

    AUDITOR    Data

    Adresa

   ANEXA Nr. 2

    Modele de rapoarte asupra unei rubrici din situaţiile financiare

    Situaţia conturilor clienţi

    RAPORT DE AUDIT ÎN ATENŢIA ...    Am auditat situaţia alăturată a conturilor clienţi ale societăţii ABC la 31 decembrie 19X1. Această situaţie ţine de responsabilitatea conducerii societăţii. Responsabilitatea noastră constă în exprimarea unei opinii asupra acestei situaţii pe baza auditului nostru.    Am efectuat auditul nostru conform Normelor naţionale de audit care concordă cu Normele internaţionale de audit. Aceste norme cer ca auditul să fie planificat şi realizat astfel încât să se obţină o siguranţă rezonabilă că această situaţie nu conţine anomalii semnificative. Auditul

Page 27: Lucrare Stagiu

nostru constă în examinarea, pe bază de sondaj, a elementelor probante care justifică valorile şi informaţiile cuprinse în aceste situaţii. De asemenea, auditul a constat şi în aprecierea principiilor contabile respectate şi a estimărilor semnificative reţinute de către conducere, ca şi prezentarea ansamblului informaţiilor date. Estimăm că auditul nostru constituie o bază rezonabilă pentru exprimarea opiniei noastre.    După părerea noastră, situaţia conturilor clienţi dă o imagine fidelă (sau prezintă sincer, în toate aspectele semnificative) a creanţelor clienţi ale societăţii la 31 decembrie 19X1, conform ...

    AUDITOR    Data

    Adresa

    Situaţia calculului la participarea la beneficii

    RAPORT DE AUDIT ÎN ATENŢIA ...    Am auditat situaţia alăturată, privind calculul participării la beneficiile societăţii DEF pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 19X1. Această situaţie a calculului ţine de responsabilitatea conducerii societăţii ABC. Responsabilitatea noastră constă în exprimarea unei opinii asupra acestei situaţii de calcul pe baza auditului nostru.    Am efectuat auditul nostru conform Normelor naţionale de audit care concordă cu Normele internaţionale de audit. Aceste norme cer ca auditul să fie planificat şi realizat astfel încât să se obţină o asigurare rezonabilă că situaţia calculului participării nu conţine anomalii semnificative. Auditul nostru a constat în examinarea, prin sondaj, a elementelor care justifică valorile şi informaţiile prezentate în această situaţie a calculului. De asemenea, auditul a constat în aprecierea principiilor contabile respectate şi a estimărilor semnificative reţinute de către conducere, ca şi prezentarea de ansamblu a acestei situaţii de calculare a participării. Estimăm că auditul nostru constituie o bază rezonabilă pentru exprimarea opiniei noastre.    După părerea noastră, această situaţie de calcul dă o imagine fidelă (sau prezintă sincer, în toate aspectele sale semnificative) a participării societăţii DEF la beneficiile societăţii pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 19X1, conform termenilor contractului de muncă între societatea DEF şi societate încheiat la 1 iunie 19X0 ...

    AUDITOR    Data

    Adresa

   ANEXA Nr. 3

    Modele de rapoarte privind respectarea clauzelor contractuale

    Raport distinct

    RAPORT DE AUDIT ÎN ATENŢIA ...

Page 28: Lucrare Stagiu

    Am auditat respectarea de către societatea ABC a metodelor de evaluare şi de prezentare a situaţiilor financiare stipulate în articolele de la XX la XX inclusiv din contractul de împrumut datat 15 mai încheiat cu banca DEF.    Am efectuat auditul nostru conform Normelor naţionale de audit care concordă cu Normele internaţionale de audit referitoare la verificarea respectării clauzelor contractuale. Aceste norme cer ca auditul să fie planificat şi realizat astfel încât să se obţină siguranţa rezonabilă că societatea ABC a respectat dispoziţiile corespunzătoare din contractul de împrumut. Un audit constă în examinarea, prin sondaje, a elementelor probante corespunzătoare. Estimăm că auditul nostru constituie o bază rezonabilă pentru exprimarea opiniei noastre.    După părerea noastră, societatea s-a conformat, la 31 decembrie 19X1, şi în toate aspectele lor semnificative, metodelor de evaluare şi de prezentare stipulate în articolele menţionate mai sus ale contractului de împrumut.

    AUDITOR    Data

    Adresa

    Raport care însoţeşte situaţiile financiare

    RAPORT DE AUDIT ÎN ATENŢIA ...    Am auditat bilanţul alăturat al societăţii ABC la 31 decembrie 19X1, ca şi contul de rezultate şi situaţia mişcărilor de trezorerie pentru exerciţiul încheiat la această dată (se face referinţă, dacă este cazul, la numerele paginilor). Aceste situaţii financiare ţin de responsabilitatea conducerii societăţii. Responsabilitatea noastră constă în exprimarea unei opinii asupra acestor situaţii financiare pe baza auditului nostru. De asemenea, am auditat respectarea de către societatea ABC a metodelor de evaluare şi de prezentare a situaţiilor financiare stipulate în articolele de la XX la XX inclusiv din contractul de împrumut datat 15 mai încheiat cu banca DEF.    Am efectuat auditul nostru conform Normelor naţionale de audit care concordă cu Normele internaţionale de audit. Aceste norme cer ca auditul să fie planificat şi realizat astfel încât să se obţină o siguranţă rezonabilă că situaţiile financiare nu conţin anomalii semnificative şi că societatea ABC a respectat dispoziţiile corespunzătoare din contractul de împrumut. Un audit constă în examinarea, prin sondaje, a elementelor care justifică datele cuprinse în situaţiile financiare. De asemenea, un audit constă în aprecierea principiilor contabile respectate şi a estimărilor semnificative reţinute de către direcţie, ca şi prezentarea situaţiilor financiare luate în ansamblul lor. Estimăm că auditul nostru constituie o bază rezonabilă pentru exprimarea opiniei noastre.    După părerea noastră:   a) situaţiile financiare dau o imagine fidelă (sau prezintă sincer, în toate aspectele lor semnificative) a situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 19X1, ca şi a rezultatului operaţiunilor sale şi mişcărilor de trezorerie pentru exerciţiul încheiat la această dată, conform ... (şi în conformitate cu ...); şi   b) societatea s-a conformat, la 31 decembrie 19X1 şi în toate aspectele semnificative, metodelor de evaluare şi de prezentare stipulate în articolele menţionate mai sus din contractul de împrumut.

    AUDITOR    Data

Page 29: Lucrare Stagiu

    Adresa

   ANEXA Nr. 4

    Modele de rapoarte asupra situaţiilor financiare condensate

    În situaţia în care s-a exprimat o opinie fără rezerve asupra situaţiilor financiare auditate

    RAPORT DE AUDIT ÎN ATENŢIA ...    Am auditat situaţiile financiare ale societăţii ABC pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 19X0, pe baza cărora s-au întocmit situaţiile financiare rezumate, conform Normelor naţionale de audit care concordă cu Normele internaţionale de audit. Raportul nostru datat 10 martie 19X1 conţinea o opinie fără rezerve privind situaţiile financiare pe baza cărora s-au întocmit situaţiile financiare rezumate.    După părerea noastră, situaţiile financiare rezumate alăturate sunt în concordanţă, în toate aspectele lor semnificative, cu situaţiile financiare pe baza cărora au fost întocmite.    Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei financiare a societăţii şi a rezultatului operaţiunilor exerciţiului, ca şi a întinderii lucrărilor de audit realizate, situaţiile financiare rezumate trebuie să fie citite împreună cu situaţiile financiare pe baza cărora au fost întocmite şi raportul de audit corespunzător.

    AUDITOR    Data

    Adresa

    În situaţia în care s-a exprimat o opinie cu rezerve asupra situaţiilor financiare auditate

    RAPORT DE AUDIT ÎN ATENŢIA ...    Am auditat situaţiile financiare ale societăţii ABC pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 19X0, pe baza cărora au fost întocmite situaţiile financiare condensate, conform Normelor naţionale de audit care concordă cu Normele internaţionale de audit. În raportul nostru datat 10 martie 19X1, am exprimat opinia că situaţiile financiare pe baza cărora s-au întocmit situaţiile financiare rezumate dau o imagine fidelă (sau prezintă sincer, în toate aspectele lor semnificative) a ..., sub rezerva efectului unei supraestimări a stocurilor de ...    După părerea noastră, situaţiile financiare condensate alăturate sunt în concordanţă, în toate aspectele lor semnificative, cu situaţiile financiare pe baza cărora au fost întocmite şi pentru care am exprimat o opinie cu rezervă.    Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei financiare a societăţii şi a rezultatului operaţiunilor sale, ca şi a întinderii lucrărilor de audit realizate, situaţiile financiare rezumate trebuie să fie citite împreună cu situaţiile financiare pe baza cărora au fost întocmite şi raportul de audit corespunzător.

    AUDITOR    Data

    Adresa

2. ( 8.) Riscul de audit

Page 30: Lucrare Stagiu

Avand in vedere natura procesului de audit ,fiecare misiune este receptata ca o provocare diferita pentru o firma de audit intrucat nu exista doua misiuni de audit identice. Orice misiune de audit implică riscuri, iar identificarea lor, încă din etapa de planificare a lucrărilor, este unul din obiectivele principale ale auditorului. Trebuie precizat că este o activitate dificilă şi nu oferă siguranţă deplină.Auditorul trebuie să obţină o înţelegere suficientă a sistemele decontabilitate şi de control intern al clientului pentru a planifica auditul şi a dezvolta o abordare eficientă a acestuia.Pentru dezvoltarea planului general de audit, auditorul trebuie să evalueze riscurile asociate misiunii de audit la nivelul situaţiilor financiare. Pentru aplicarea programului de audit, auditorul trebuie să facă legătura între o astfel de evaluare şisoldurile conturilor şi categoriile semnificative de tranzacţii la nivelul aserţiunii sau să presupună că riscul inerent este ridicat pentru respectiva aserţiune.

Pentru a furniza un rezultat privind nivelul riscurilor este necesară, mai întâi, o identificare lor. Standardele Internaţionale de Audit au în vedere trei categocategorii principale deriscuri: riscul inerent, riscul de control şi riscul de nedetectare. Produsul acestorareprezinta riscul de audit.

Riscul de audit (RA) reprezintă riscul ca auditorul săexprime o opinie de audit neadecvată, atunci când situaţiile financiare sunt denaturate în mod semnificativ. Riscul de audit are trei componente: riscul inerent, riscul de control şi riscul de nedetectare.Riscul inerent (RI) reprezintă susceptibilitatea ca un sold al unui cont sau o categorie de tranzacţii să conţină o denaturare care ar putea fi semnificativă, individual sau cumulată cu denaturările existente în alte solduri sau categorii de tranzacţii, presupunând că nu au existat controale interne adiacente.

Riscul de control (RC) reprezintă riscul ca o denaturare, care ar putea apărea în soldul unui cont sau într-o categorie de tranzacţii şi care ar putea fi semnificativă în mod individual, sau atunci când este cumulată cu alte denaturări din alte solduri sau categorii, să nu poată fi prevenită sau detectată şi corectată la momentul oportun de sistemele de contabilitate şi de control intern.

Riscul de nedetectare (RNN) reprezintă riscul ca procedurile de fond ale unui auditor să nu detecteze o denaturare ce există în soldul unui cont sau categorie de tranzacţii şi care ar putea fi semnificativă în mod individual, sau atunci când este cumulată cu denaturări din alte solduri sau categorii de tranzacţii.

Auditorul trebuie să utilizeze raţionamentul profesional la evaluarea riscului de audit şi la stabilirea procedurilor de audit, pentru a se asigura că riscul este redus până la un nivel acceptabil de redus. Riscul de audit este de maxim 10%.

RISC AUDIT = RISC INERENT X RISC CONTROL X RISC NEDETECTARE

Riscul de audit trebuie să fie întotdeauna mai mic de 5%.

RISCUL INERENT

Riscul inerent (RI) reprezintă susceptibilitatea unui sold al unui cont sau a unei categorii de tranzacţii, la informaţii eronate care ar putea fi materiale individual, sau atunci când sunt cumulate cu informaţii eronate din alte solduri sau tranzacţii, presupunând că nu au existat controaleinterne corespunzătoare.În dezvoltarea generală a unui plan de audit, auditorul trebuie să evalueze riscul inerent. Riscul inerent este măsura în care auditorii evalueazăprobabilitatea ca unele situaţii financiare eronate să se producă în practică, acestea fiind considerate slăbiciuni ale controalelor interne. Dacă auditorul ajunge la concluzia că

Page 31: Lucrare Stagiu

există o probabilitate ridicată ca erorile din situaţiile financiare să nu fie depistate de controalele interne, înseamnă că el apreciază un risc inerent ridicat.

3 ( 9.) Pragul de semnificație în audit; definiție, rol (testul de semnificație, o metoda analitică de calcul și estimare a pragului de semnificație)

Definiti termenul de prag de semnificatie.

În general, prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care

auditorul consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si

sinceritatea situatiilor financiare, cât si imaginea fidelă a rezultatului, a situatiei financiare si a

patrimoniului intreprinderii.

          La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesară pentru a

determina domeniile şi sistemele semnificative.          In cursul misiunii, pragurile de semnificatie determinate pentru controlul fiecărei sectiuni din situatiile financiare permit orientarea programelor de muncă spre riscurile existente, prin stabilirea mai corectă a esantioanelor de control; aceasta evită angajarea în lucrari care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situatiilor financiare. Aceste praguri sunt, in general, inferioare pragului global pentru a ţine cont de cumulul posibil al erorilor constatate.

La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate trebuie să fie corijate sau să facă obiectul unei mentiuni in raport, dacă intreprinderea refuză să le corijeze.

Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:

            -orientarea mai bună şi planificarea misiunii;

            -evitarea lucrărilor inutile;

            -justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de

referinţă: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.Definirea pragului de semnificatie permite auditorului încă de la inceputul activitatii

(misiunii) sale să aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile să contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuie să fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.

Unele circumstane particulare trebuie avute în vedere la determinarea pragului de semnificatie:

           -existenţa unor prevederi legale, statutare sau contractuale;

          -evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi;

          -capitaluri proprii sau rezultate anormale.

3. ( 12.) Documentarea lucrarilor de audit ( dosarul exercițiului, dosarul permanent)

4. Dosarul exercitiului

Page 32: Lucrare Stagiu

Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat; el permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.

Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:

-   mai buna organizare si control ale misiunii;

-   documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni;

-    înlesnirea muncii în echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;

-    justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

Continut. în mod uzual, acest dosar cuprinde: . planificarea misiunii:

-   programul general de lucru;

-   note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de catre altii (auditori

interni, diversi specialisti);

-   datele si duratele vizitelor, locurile de interventie;

-   compunerea echipei;

-   data pentru emiterea raportului;

-   buget de timp si realizarea lui;

.  supervizarea lucrarilor:

- note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate;

-  aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea, programul lucrarilor, executarea lucrarilor, concluziile lucrarilor, continutul raportului;

.  aprecierea controlului intern:

-  evaluarea punctelor tari, punctelor slabe si a zonelor de risc;

- foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor asupra functionarii sistemelor, detalii asupra sondajelor efectuate;

- comentarii asupra anomaliilor descoperite;

 obtinerea de elemente probante:

- program de control;

- foi de lucru cuprinzând: obiectivul, detalii asupra lucrarilor efectuate, eventuale

comentarii, concluzii;

- documente sau copii de documente de la întreprindere sau terti, justificând cifrele

examinate;

- detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale

variatiilor, concluzii;

Page 33: Lucrare Stagiu

- sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a punctelor care ar putea avea o influenta asupra deciziei de certificare;

- foi de lucru cu privire la faptele delictuale.In general se foloseste o împartire în 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel:

- EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata "Acceptarea misiunii" contine documente referitoare la acceptaresau mentinerea misiunii de audit, cum ar fi: chestionarulde acceptare(cunoasterea globala a întreprinderii, existenta unor riscuri etc), scrisoarea catre predecesor, corespondenta cu clientul, fisa de acceptare sau de mentinere amisiunii, alte corespondente cu organismele profesionale,cu organismele de bursa si scrisoarea de misiune sau contractul de prestari servicii de audit.

-       EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulata "Sintezamisiunii si rapoarte" contine documente precum: elementede sinteza ale misiunii (sinteza, rezumatul ajustarilor, listapunctelor în suspensie, situatiile financiare certificate, evenimente posterioare, balante, declaratii ale conduceriiîntreprinderii), elemente de gestiune si organizare (bugetsi planificare, onorarii), si rapoarte (raport general, rapoarte speciale, raport conturi consolidate, alte rapoarte).

-       EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata "Orientaresi planificare" contine documente(foi de lucru) care serefera la: cunoasterea generala a întreprinderii, evaluareaunor riscuri inerente la nivelul de ansamblu al situatiilorfinanciare, mediul general de desfasurare a controluluiintern si planul de misiune; natura, calendarul si întindereaprocedurilor de audit, pragul de semnificatie.

-       ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata "Evaluarea riscului legat de control"contine elemente precum:documentatie de evaluare a controlului intern (sondajeasupra functionarii controlului intern, analiza separariifunctiilor, sinteza evaluarii riscurilor legate de control), documentatia si listele de proceduri si concluziile asupra evaluarii riscului legat de control.

- EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulata "Controale substantive" contine elemente precum: programul de control, programele de munca pe fiecare membru al echipei, foi de lucru continând examenul analitic, foi de lucru pe fiecare element patrimonial de activ si de pasiv, natura de cheltuieli sau natura de venituri.

- EF (dosarul exercitiului Sectiunea F) intitulata "Utilizarea lucrarilor altor profesionisti" contine documente referitoare la programul de lucru al fiecarui specialist.

- EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulata "Verificari si informatii specifice" cuprinde documente referitoare la aspecte specifice solicitate expres prin reglementari pentru întreprinderea auditata (de exemplu, facilitati fiscale, regimuri de subventie etc).

- EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata "Lucrarile de sfârsit de misiune" cuprinde documente precum: chestionarul de sfârsit de misiune, chestionarul de evenimente posterioare închiderii exercitiului.

- EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulata "Interventii cerute prin reglementari diverse" cuprinde documente referitoare la operatiuni privind miscarea capitalului, operatiuni de emisiune de titluri, operatiuni privind dividendele etc.

- EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulata "Controlul conturilor consolidate" cuprinde toate documentele elaborate în cadrul etapelor misiunii de audit de baza, cu referire la conturile consolidate.

Page 34: Lucrare Stagiu

Dosarul permanent

Unele informatii si documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. Ele nu au deci nevoie sa fie cercetate în fiecare an. Clasarea lor într-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi.

Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii în fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de cunoastere a întreprinderii.

Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt:-       fisa de prezentare-       scurt istoric al întreprinderii-       organigrame-       persoanele care angajeaza întreprinderea-       situatiile financiare ale ultimelor exercitii-       note asupra organizarii sectorului de activitate, productie etc.-       note asupra statutului-       procese verbale ale CA si AG-       lista actionarilor sau asociatilor-       structura grupului-       contracte, asigurari

Dosarul permanent se organizeaza în sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si consultarea lor. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-un despartitor comportând un sumar al continutului. Ţinerea la zi se efectueaza pe sumar, indicând data introducerii documentului.

Dosarul permanent se subdivide în 7 sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional, dupa cum urmeaza:-       PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulata "Generalitati" cuprinde documente precum: fisa de prezentare aclientului, istoric, organizarea generala, documentatii despre client (brosuri, extrase din presa etc), fisa de acceptaresi de mentinere a misiunii etc.

-       PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulata "Documente privind controlul intern" care cuprinde: rapoarte asupra controlului intern (interne ale întreprinderii, efectuate de alti experti si întocmite de auditor), sinteze privindaprecierea (evaluarea) controlului intern etc.

-       PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulata "Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente" contine: situatiile financiare ale exercitiilor precedente, raportari intermediare, programele de control din exercitiile precedente, rapoartele de audit, rapoarte speciale si alte rapoarte privind exercitiile precedente.

-       PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulata "Analize permanente" cuprinde diverse lucrari de analiza clasate pe elemente ale situatiilor financiare.

-       PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulat "Fiscal si social" contine declaratii fiscale si alte aspecte fiscale ale întreprinderii, precum si aspecte sociale (contracte colective, contracte sociale) etc.

-       PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulat "Juridice"contine documente referitoare la contracte principale, conventii, lista asociatilor, extrase din procese verbale aleAGA sau CA, extrase din actele constitutive ale întreprinderii etc.

Page 35: Lucrare Stagiu

-     PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulat "Intervenanti externi" care contine documente referitoare la alti auditori ai întreprinderii, avocatii întreprinderii, expertulcontabil care asigura asistenta contabila si fiscala a întreprinderii etc. Pentru a-si îndeplini rolul de informare, dosarul permanent trebuie:-    tinut la zi;-    sa fie eliminate informatiile perimate;- sa nu contina documentele voluminoase ale întreprinderii(ci numai extrasele necesare).

De fiecare data cand se lucreaza asupra unor posturi din situatiile financiare sau in alte domenii auditorul poate:- corecta daca informatiile privind subiectul respectiv se gasesc in dosarul permanent,- aducerea la zi a dosarului permanent.

GRUPA II - Categoria IV – Evaluarea intreprinderilor

1. ( 1.) Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi care prezintã urmãtorul bilant economic: imobilizãri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente dinreevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitãti 20.000

Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.

Valoarea patrimoniala a intreprinderii se identifica cu activul net contabil determinat pe baza bilantului contabil. Activul net contabil reprezinta excedentul tuturor bunurilor si creantelor intreprinderii (activ) asupra tuturor datoriilor acesteia (pasivul exigibil).

Valoarea patrimoniala de baza

a) Metoda substractivaANC = AT – DT = Active totale (60.000 Imobilizari + 400.000 Creante + 300.000 Stocuri + 20.000 Disponibilitati = 780.000) – Datorii totale (obligatii 640.000) = 780.000 – 640.000 = 140.000

b) Metoda aditivaANC = suma componentelor capitalurilor proprii = 70.000 (capital social) + 50.000 (diferente din reevaluare) + 10.000 (profit) + 10.000 (rezerve) = 140.000

2. (10.) Se dau urmãtoarele informatii despre o întreprindere: total active 150.000, din care cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente din reevaluare 50.000; capitaluri proprii 25.000. Determinati activul net corijat al acestei întreprinderi.

Active totale 150.000 din care: cheltuieli anticipate 10.000Datorii totale 75.000 : diferente din reevaluare 50.000Capitaluri proprii 25.000

Page 36: Lucrare Stagiu

1. Metoda aditiva ANC2 = 25.000 + 50.000 = 75.0002. Metoda substractiva ANC1 = 150.000 - 75.000 = 75.000

3. (17.) Situaţiastocurilor de materii prime în cursul lunii august este: 1.08. sold iniţial 10 buc 1 lei/bucată; 5.08. intrări 20 buc 2 lei/bucată; 10.08. intrări 30 buc 3 lei/bucată; 20.08 intrări 40 buc 4 lei/bucată; 30.08. intrări 5 buc 4,5 lei/bucată; ieşiri pe 18.08. 55 buc şi pe 25.08 43 buc. La ieşirea din gestiune se utilizează metoda FIFO (primul intrat – primul ieşit).Stabiliţi valoarea ieşirilor din 18.08.

R EZOLVARE :

1)     Valoarea iesirilor din 18.08

   01.08 stoc initial         10 buc * 1 lei/buc

    05.08 intrari                20 buc * 2lei/buc

    10.08 intrari                30 buc * 3 lei/buc

    18.08 iesiri                  55 buc *   ?     lei/buc

Valoare iesiri = ( 10 buc * 1 lei/buc ) + (20 buc * 2lei/buc) + (25 buc * 3lei/buc)      =  125 lei

Page 37: Lucrare Stagiu

GRUPA II - Categoria V – Fuziuni si divizari de intreprinderi

1. (8) (Două societăţi comerciale care nu au participaţii reciproce fuzionează. Situaţia celor două societăţi se prezintă astfel: Societatea A: valoarea netă de aport 120.000 lei, număr de acţiuni 15.000, valoarea nominală 15.000 lei/acţiune.Societatea B: valoarea netă de aport 100.000 lei, număr de acţiuni 12.500, valoarea nominală 12.500 lei/acţiune.Care este numărul de acţiuni ce trebuie emise de societatea A dacă ea absoarbe societatea B.

RASPUNS:

120000 / 15000 = 8

100000 /8 = 12500

2. (13.) Două societăţi comerciale A şi B care nu au participaţii reciproce fuzionează. Se cunosc următoarele date:Societatea A: active diverse 60.000 lei, datorii 10.000 lei, număr de acţiuni 10.000 titluri, valoarea nominală a unei acţiuni 3,5 lei/acţiune. Societatea B: capital social 30.000 lei, rezerve 10.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizărilor 15.000 lei.Care este numărul de acţiuni ce trebuie emis şi prima de fuziune.

REZOLVARE:

A BActive diverse 60.000.000 lei Capital social 30.000.000 lei- Datorii -10.000.000 lei + Rezerve + 10.000.000 lei= Activ net contabil

50.000.000 lei + Plusvaloare din reevaluarea imobilizărilor

+ 15.000.000 lei

= Activ net 55.000.000 lei

Page 38: Lucrare Stagiu

contabilNr. acţiuni 10.000 acţiuniVMCA = 5.000 lei / acţiune

Număr de acţiuni ce trebuie emise = = 11.000 acţiuni

La societatea A în urma fuziunii: Capitalul propriu creşte cu 55.000.000 lei- Capitalul social creşte cu 11.000 acţiuni

emise x 3.500 lei/acţiune (valoarea nominală a unei acţiuni A)

38.500.000 lei

= Prima de fuziune 16.500.000 lei

GRUPA II - Categoria X – Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

1. (16.) Identificaţi principalele categorii de riscuri în cazul următoarelor obiecte auditabile:- conducerea contabilităţii stocurilor şi elementelor de trezorerie- încasările şi plăţile- organizarea şi realizarea arhivării documentelor.

Conducerea contabilității stocurilor 1. Inexistenţa unor proceduri scrise/monografii privind evidenţa contabilă a stocurilor 2. Procedurile/monografia privind evidenţa contabilă a stocurilor nu este cunoscutăde personaluldesemnat 3. Nedesemnarea persoanelor responsabile cu conducerea evidenţei contabile astocurilor 4. Evidenţierea eronatăa plăţilor/cheltuielilor efectuate cu achiziţionarea stocurilor 5. Evidenţierea eronatăa costurilor de achiziţie, de prelucrareşi a valorii de ieşire, prin nerespectareaprincipiului permanenţei metodelor de evaluare

Conducerea contabilității elementelor de trezorerie1. Inexistenţa unor proceduri scrise privind activitatea de organizareşi funcţionare a casieriei2. Inexistenţa unor proceduri scrise/monografii privind evidenţa contabilăa operaţiunilor de

casă şi de bancă 3. Procedurile/monografia privind evidenţa contabilă a operaţiunilor de casă şi de bancănu este cunoscută de personalul desemnat în conducerea acesteia4. Nedesemnarea persoanelor responsabile cu conducerea evidenţei contabile a operaţiunilor de casă şi de bancă5. Înregistrarea eronată în alte conturi a sumelor plătite sau încasate prin bancă sau prin casă6. Lipsa actelor justificative, anexe la extrasele de cont sau la fila registrului de casă7. Nedesemnarea persoanelor responsabile cu controlul sistematic al activităţii de casierie8. Neasigurarea securităţii spaţiului destinat casieriei

Încasările și plățile 1. Inexistenţa unor proceduri scrise/monografii privind activitatea de plată /încasare a datoriilor, respectiv creanţelor

Page 39: Lucrare Stagiu

2. Nedesemnarea persoanelor responsabile cu urmărirea operative a încasărilorși plăților (a datoriilor şi creanţelor)3. Situaţia analitică a creditorilor şi debitorilor nu concordăcu cea sintetică a acestora4. Netransmiterea către debitori a înştiinţărilor de platăprivind sumele datorate în vederea evităriiprescrierii sumelor5. Inexistenţa unui sistem de valorificare operative a situaţiilor rezultate din activitatea de plată/încasare a datoriilor, respectiv creanţelor6. Procedurile/monografia privind evidenţa contabilă a încasărilor și plăților (datoriilor şi creanţelor) nu este cunoscutăde personalul desemnat în conducerea acesteia7. Neactualizarea sumelor datorate sau de încasat8. Înregistrarea eronată în alte conturi decât cele aferente naturii acestor operaţiuni

Organizarea și realizarea arhivării documentelor1. Inexistenţa procedurilor privind arhivarea dosarelor financiar-contabile

GRUPA III - Categoria III – Expertize contabile

1. (3.) Maria este expert contabil judiciar debutant. Recent a primit prima sa numire în calitatede expert contabil judiciar. Adresa organului jurisdicţional menţionează obligaţia expertuluide a proceda la citarea părţilor. Dilema Mariei este cum şi în ce termen să întocmească citaţia,dacă poate s-o transmită părţilor prin e-mail şi care ar trebui să fie conţinutul acesteicitaţii.Argumentaţi răspunsul.

RASPUNS :

Partile se convoaca acolo unde se afla documentatia originala ( evidenta contabila necesare ). Citatia nu se poate transmite prin e-mail , aceasta se transmite numai prin posta cu, confirmare de primire si nu mai tarziu de 10 zile .

2. (4.) Marius este expert contabil judiciar debutant. El a primit cu bucurie prima sa numire în calitate de expert contabil judiciar într-un dosar civil. Dilema sa este care este locul cel mai indicat pentru citarea părţilor. Argumentaţi răspunsul.

RASPUNS :

Dupa studierea documentatiei primite , se vor cita partile acolo unde se afla documentatia originala pentru a elimina orice discutii si pentru a avea la indemana toate actele necesare indeplinirii misiunii.

3. (19.) Explicati principiul confidentialitatii?

RASPUNS :

Page 40: Lucrare Stagiu

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor

la care a avut acces şi de care a luat la cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile,

trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost

autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de

divulgare.

Expertul contabil nu trebuie să refere mai mult decât se cere. În Raportul său trebuie să

invoce numai evenimentele şi tranzacţiile care au legătură cauzală cu obiectivul fixat de cel în

drept care a dispus expertiza contabilă şi care sunt probate cu documente justificative şi

evidenţieri contabile.

Expertul contabil trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului Raportului de

expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor, direct părţilor implicate în actul justiţiar.

El trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate, în afara procedurilor

prevăzute de lege.

4. (20) Onorariile si independenta.

RĂSPUNS:

Componentele independenţei:

1. Independenţa de spirit (în gândire):

- Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fără

să fie afectată judecata profesională;

- Ea presupune integritate şi obiectivitate

2. Independenţa în aparenţă:

- reprezintă capacitatea de a demonstra că riscurile la adresa independenţei de spirit

au fost limitate sau eliminate, astfel încât o terţă persoană să nu poată să pună la

îndoială obiectivitatea profesionistului contabil;

- este componenta fundamentală a independenţei.

Un funcţionar public nu poate fi niciodată independent. Activitatea de expert contabil

este incompatibilă cu orice altă activitate curentă.

Cerinţele de independenţă se aplică tuturor profesioniştilor contabili cu practică

liberală, cu deosebire auditorilor statutari şi tuturor persoanelor care sunt în măsură de a

influenţa lucrările profesionistului contabil.

Page 41: Lucrare Stagiu

Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client,

reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal

sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu

atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol.

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor

lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al

profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari.

Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de

acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta

problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.

In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia

sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care

independenta nu este obligatorie.

Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand

in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt

considerate ca intrand in aceasta categorie.

Page 42: Lucrare Stagiu

GRUPA III - Categoria VII – Studii de fezabilitate

(30.) Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 15.000 lei şi o rată de actualizare de 19% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Costinvestiţie

Costuri deexploatare

Totalcost

Totalîncasări

0 15.000 15.0001 6.420 6.420 9.4402 6.620 6.620 9.6403 7.500 7.500 10.7004 6.500 6.500 11.7005 8.500 8.500 22.700

TOTAL 11.445 35.540 50.540 64.180

Calculaţi cash flow ul net actualizat anual aferent proiectului.

REZOLVARE :

incasari costuri venit venit netflux de numerar

flux de numerar actualizat

 Factor de actualizare

             9440 6420 3020 2,536.80 3,247.80 2,729.24 0.84033619640 6620 3020 2,536.80 3,247.80 2,293.48 0.7061648

10700 7500 3200 2,688.00 3,399.00 2,017.02 0.593415811700 6500 5200 4,368.00 5,079.00 2,532.74 0.498668822700 8500 14200 11,928.00 12,639.00 5,296.37 0.4190494

 64.180  35.540  28.640  24.057,6 27,612.60 21.300,48  

Page 43: Lucrare Stagiu

factorul de actualizare = 1/(1+i)ᵑrata de actualizare = 1 = 19%anul = n

15.000 – 11.445 =3.555 amortizare cumulata3.555 : 5 ani = 711 amortizare anuala

1.Calculati rentabilitatea medie aferenta investitiei (RIR)= fluxurile de numerar anuale actualizate la prezent degajate de investitie / costul mediu al investitiei= 21.300/15.000 = 1,42Daca rata rentabilitatii contabile > rata asteptata = se investeste

2. Calculati termenul de recuperare a investitiei= costul investitiei/ flux net de lichiditati mediu anual = 15.000/4.260 = 3,52 ani

3.Calculati valoarea neta prezenta=fluxuri pozitive viitoare de lichiditati actualizate - suma investitiei curente = 21.300,48 - 11.445 = 9.855,48Concluzie: proiectul trebuie realizat.

Page 44: Lucrare Stagiu

GRUPA III - Categoria VIII – Analiza-diagnostic a intreprinderii

1. ( 1.) Calculaţi şi interpretaţi situaţia netă a unei întreprinderi care prezintă următoareasituaţie financiară:

Indicator 31.12.n

Imobilizări 2.000Stocuri 500Creante 150Disponibilităţi 50Datorii mai mari de un an 1.150Datorii mai mici de un an 350

REZOLVARE :

Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.Situatia Neta (SN) =Activ - Datorii totale = Capitalul propriu=2.000+500+150+50-1.150-350=1.200

Ponderea capitalului propriu in total active = 44%Pondere datorii >1an= 1150/2700/100=43%Pondere datorii <1 an = 350/2700/100=13%.

Aceastã ecuatie fundamentalã a bilantului redã averea netã a actionarilor, in cazul de mai sus activul este finantat in proportie de 44% din resurse proprii, situatia neta indicand o gestionare slaba a firmei.Activul economic al firmei este finantat in proportie de 44,44 % din capitalul propriu iar restul din datorii. Din activitatea firmei se degaja un surplus de numerar.

Capital permanent = Cap.propriu+DTML=1.200+1.150=2.350FR=FRp+Fri=(Cap.propriu-Active imob.)+DTML=1.200-2.000+1.150=350NFR=(Ac-Ds)-(DTs-CBs)=Ac-Ds-OTs=(500+150+50-50)-(350-0)=300

Page 45: Lucrare Stagiu

Sau NFR=stocuri+creante-OTs=500+150-350=300TN=FR-NFR=350-300=50

FR-fond rulmentNFR=nevoia de fond de rumentTN= trezoreria netaAc=active circulanteDs=disponibilitatiDTs=datorii <1 anCBs=credite bancare <1 anOTs= obligatii <1 an

2. (14.) Calculaţi şi interpretaţi rata stabilităţii financiare şi rata autonomiei financiare pentru o întreprindere din domeniul consultanţei financiar-contabile care prezintă următoarea situaţie financiară:

Indicator 31.12.nImobilizări 2.000Stocuri 1.000Creante 20.000Disponibilităţi 300Capitaluri proprii 20.000Datorii mai mari de un an 2.000Datorii de exploatare 1300Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

REZOLVARE:

1. Lichiditatea generala = (1.000 + 20.000 + 300) / 1.300 = 21.300 / 1.300 = 16,38 (>=2)

Lichiditatea curenta = (1.000 + 20.000 + 300) / 1.300 = 21.300 / 1.300 = 16,38

Lichiditatea imediata = (20.000 + 300) / 1.300 = 20.300 / 1.300 = 15,61

2. FR = capitaluri proprii + datorii pe termen lung - imobilizari nete FR = 20.000 + 2.000 - 2.000 = 20.000

Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii – Active pe termen lung (imobilizari)= 20.000 – 2.000 = 18.000Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment – Fondul de rulment propriu= 20.000 – 18.000 = 2.000

3. NFR = stoc + creante - datorii de exploatare NFR = 1.000 + 20.000 – 1.300 = 19.700

4. TN = FR - NFR TN = 20.000 – 19.700 = 300

Page 46: Lucrare Stagiu

5. SN = active totale – datorii totale = SN = 23.300 – 3.300 = 20.000

Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate (20.000) da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.Aceastã ecuatie fundamentalã a bilantului redã averea netã a actionarilor, activul este angajat în datorii. Situatia neta arata o buna gestionare a resurselor firmei.

Activul societatii este finantat in proportie de 85,8 % din capital propriu, 94,4% din fonduri proprii si atrase pe termen lung si 5,5% din resurse pe termen scurt. Fondul de rulment pozitiv asigura echilibrul financiar si implicit lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria neta din activitatea firmei degaja un surplus de numerar. Daca aceasta situatie se mentine mai multe exercitii financiare succesive inseamna ca firma are o rentabilitate economica buna dar si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilului banesc pentru a isi intari pozitia financiara.

Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent = 20000/22000/100 = 90,9%este foarte ridicata, este garantia autonomiei financiare viitoare.

Page 47: Lucrare Stagiu

GRUPA V - Categoria IX – Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. ( 145.) O organizaţie nonprofit realizează următoarele venituri:- venituri din cotizaţiile şi taxele de înscriere a membrilor 15.000 lei;- venituri din donaţii si sponsorizari 21.000 lei;- venituri din fonduri europene nerambursabile 25.000 lei;- venituri din activităţi comerciale 15.000 lei.Cheltuielile aferente acestor venituri sunt:-cheltuieli aferente activitatii nonprofit 40.000 lei-cheltuieli aferente activităţilor comerciale 8.000 lei.

Cursul de schimb este 1 euro = 4,3 lei. Să se determine impozitul pe profit.

RASPUNS :

Venituri scutite:- cotizatii 15000

- donatii 21000 - fonduri 25000Venituri ce depasesc 15000 euro dar nu mai mult de 10% din 61000

15000 * 4.3 = 64.500 lei

15000 – 6100= 8900 – 8000( chelt activ economice ) = 900 * 16 % = 1442. (151.) O societate comercială realizează urmatoarele venituri si cheltuieli aferente

trimestrului I din anul 2013:-venituri din vânzarea mărfurilor 60.000 lei;-venituri din prestarea de servicii 20.000 lei;-venituri din dividende primite de la o societate comerciala română 1.000 lei;-cheltuieli cu mărfurile vândute: 40.000 lei;-cheltuieli cu serviciile de la terţi (serviciile sunt necesare şi există contracte încheiate) : 10.000lei;-cheltuieli de protocol 1.000 lei;-cheltuieli salariale 2.000 lei;-cheltuieli cu amenzile datorate de autoritatile române 3.000 lei;-cheltuieli cu tichetele de masa: 800 lei, din care 200 lei peste limita legala.

Page 48: Lucrare Stagiu

Determinati impozitul pe profit datorat de societatea comerciala.

RASPUNS :

Nedeductibile limitat : protocol 2 % diferentei rezultate din venituri impozabile si cheltuieli impozabile - 60.000 + 20.000 = 80.000 venituri impozabile - 40.000 + 10.000 + 2.000 + 800 = 52.800 cheltuieli impozabile

80.000 – 52.800 = 27200 *2 % = 544

52.800 + 544 = 53.344

80.000 – 53.344 = 26.656 * 16% = 4.265

3. (157.) O persoana este evaluator imobiliar. Aceasta efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe venit în sumă de 1.200 lei(300 pe trimestru). La sfârşitul anului constată realizarea următoarelor venituri şi cheltuieli:

Venituri din prestarea activitatii de evaluator95.000

95.000

Venituri din sponsorizari 10.000Cheltuieli:- cheltuieli cu materialele- cheltuieli cu chiria-cheltuieli cu personalul angajat-cheltuieli cu energia electrica, telefon, apa,gaze-cheltuieli cu sponsorizarea-cheltuieli cu protocolul-alte cheltuieli deductibile

20.00012.00010.00025.0003.0002.5004.000

Separat de cheltuielile de mai sus se inregistreaza o cheltuiala cu amenzile de 2.200 leipentru nerespectarea unor reglementari legale.

Determinati impozitul pe veniturile nete din activitati independente.

RASPUNS :

Venituri brute - venituri prestari + venituri dobanzi Venit brut - cheltuieli deductibile ( fara sponsorizare + protocol) = 95.000-(20.000+12.000+10.000+25.000+4.000)=24.000 * 2 % =480 = protocol

= 24.000*5%= 1200 = sponsorizare

= 71.000 + 480+ 1200 = 72.680= 95.000 – ( 71.000 + 480+1200) * 16 % = 3571

Page 49: Lucrare Stagiu

4. (173.) O salariată a unei societăţi comerciale obţine la locul de muncă de bază, pe baza unui contract de muncă cu timp normal, următoarele venituri, în luna martie 2013:

-salariu de bază = 1.700 lei;-spor de vechime = 20%;-20 tichete de masă în valoare de 9,35 lei/tichet.-un cadou cu ocazia zilei de 8 martie în valoare de 250 lei.

Salariata are în întreţinere 2 copii minori. Să se determine impozitul pe salarii.

RASPUNS:

1700 * 20% = 340 lei spor de vechime= 1700+340 = 2040 lei = 20* 9.35 = 187 lei – valoare tichete Valoarea cadoului - daca este valoarea neta s-a retinur deja impozitulDeducere de baza 220Contributii

Fd somaj – 10 leiFd sanatate – 112 leiCas – 214 lei

Venit brut 2040 – 336 = 1704 - venit net

1704 – 220 = 1671 – venit baza de calcul 1671 * 16 % = 267 impozit

Page 50: Lucrare Stagiu

GRUPA V - Categoria XII – Doctrina si deontologie profesionala

1. Definiti conceptul de profesie contabila.

Profesia contabila = totalitatea activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza (le presteaza)si a organismelor profesionale carora le apartin. Activitatile care compun PC au un element comun : disciplina contabilitatii.

2. Care sunt activitatile profesiei contabile care pot fi efectuate potrivit OG 65/1994 ?Activitati si servicii componente ale PC potrivit OG 65 din 1994, modificata,

care pot fi efectuate de EC :- Tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si semneaza situatiile financiare ;- Acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii ;- Efectueaza analize economico - financiare si evaluari patrimoniale ;- Efectueaza expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice inconditiile prevazute de lege; .- Executa alte lucrari cu caracter financiar - contabil de organizare administrativa si informatica;- Indeplineste. potrivit dispozitiilor legale, atributiile prevazute in mandatul de cenzor la societatile comerciale ;- Acorda asistenta de specialitate nec~sara pentru infiintarea si reorganizarea societatilor comerciale ;- Efectueaza pentru persoane fizice si juridice servicii profesionale care presupun cunostinte de contabilitate.

Persoanele fizice si juridice care au calitatea de EC pot efectua activitatile de audit financiar, consultanta fiscala si evaluare numai dupa dobndirea, in conditiile legii, a calitatii de auditor financiar, consultant fiscal sau evaluator autorizat - dupa caz – si inscrierea ca membri in organizatiile care coordoneaza profesiile liberale respective.

Activitati si servicii componente: ale PC potrivit OG 65 din 1994 modificata care pot fi efectuate de CA :- Tine contabilitatea operatiunilor l;iconomico-financiare prevazute in contract;

Page 51: Lucrare Stagiu

- Pregateste lucrarile in vedrea intpcmirii situatiilor financiare.

Restrictii in exercitarea PC: motive de competenta, integritate, independenta si obiectivitate.

3. Care sunt conditiile pentru ca o societate comerciala sa devina si societate comerciala membra C.E.C.C.A.R. ?

Caracteristicile societăţilor comerciale sunt date de condiţiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească, potrivit art. 8 şi art.10 al O.G.nr. 65/1994, republicata şi anume:

Să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil şi/sau de contabil autorizat: Această condiţie imperativă exclude înscrierea în contractul de socie-tate şi statut, ca obiect de activitate distinct, a unor activităţi economice sau comerciale.

Codurile CAEN aprobate de Biroul Permanent al Consiliului Superior al CECCAR pentru codificarea obiectului de activitate sunt comunicate mai jos. Majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină

majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale.Pentru respectarea principiului independenţei profesiei şi pentru protejarea membrilor

Corpului de orice presiune din interiorul societăţii comerciale de expertiză contabilă sau de contabilitate care ar putea aduce atingere acestui principiu, prin majoritatea acţionarilor sau asociaţilor în cadrul societăţilor comerciale de expertiză contabilă sau de contabilitate se înţelege că cel puţin 51% din numărul membrilor sunt experţi contabili şi / sau contabili autorizaţi membrii ai Corpului. Prin deţinerea majorităţii acţiunilor sau părţilor sociale de către experţi contabili sau contabili autorizaţi se înţelege, de asemenea, că cel puţin 51% din numărul şi valoarea lor totală sunt deţinute de experţi contabili şi / sau contabili autorizaţi, membrii ai Corpului.

În conformitate cu prevederile art.14 din Legea nr.31/1990 republicata, o persoana fizica sau o persoana juridica, membra a Corpului, nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate de expertiza contabila si / sau contabilitate.

O societate, membră a Corpului, cu răspundere limitata, nu poate avea ca asociat unic o alta societate, membra a Corpului, cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.

Consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales, în majoritate, dintre acţionarii sau asociaţii membri ai Corpului: Şi în sensul acestei condiţii, prin majoritate se înţelege că în alcătuirea consiliului de administraţie al societăţii comerciale cel puţin 51% dintre acţionari sau asociaţi sunt membri ai Corpului. (Nota in cazul societatii cu 2 asociati din care unul membru si unul economist – administrarea societatii se poate efectua numai de catre membrul Corpului sau/si impreuna cu economistul).

Regulile, drepturile, obligaţiile şi răspunderile stabilite de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale se aplică şi societăţilor comerciale de expertiză contabilă sau de contabilitate, consiliilor lor de administraţie sau administratorului unic.

Potrivit art.145 din Legea nr.31/1990 republicata, nimeni nu poate functiona in mai mult de trei consilii de administratie concomitent. Aceasta interdictie nu se refera la cazurile cand cel ales in consiliul de administratie este proprietar a cel putin o patrime din totalul actiunilor sau este administrator al unei societati ce detine patrimea aratata. Acela care nu va respecta dispozitia de mai sus va pierde de drept calitatea sa de administrator, obtinuta prin depasirea numarului legal, in ordinea cronologica a numirilor, si va fi condamnat, in folosul statului, la plata remuneratiilor si a celorlalte beneficii ce i se cuvin, cat si la restituirea sumelor incasate.

Page 52: Lucrare Stagiu

Pentru a-şi păstra neatins principiul independenţei, societăţile comerciale membre ale Corpului nu pot avea participări financiare în unităţi patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurări şi nici în societăţi civile. Acţiunile sau părţile sociale ale societăţilor comerciale de expertiză contabilă sau de contabilitate trebuie să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar trebuie să fie admis de adunarea generală.

4. Care sunt raspunderile aplicabile profesionistilor contabili ?

În O.G. nr.65/1994 modificată, la Secţiunea a IV-a sunt prevăzute răspunderile experţilor contabili şi ale contabililor autorizaţi şi anume:

Răspunderi în exercitarea profesieia. Disciplinară (condiţionări)

- raport de muncă concretizat printr-un contract de muncă;- existenţa unui regulamnet;- abaterea disciplinară

b. Administrativă (contravenţională)- săvârşită cu vinovăţie;- sancţiune prin avertisment,- fapta prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind contravenţie

se sancţionează chiar dacă este săvârşită fără intenţie.c. Civila

- contractul;- fapta;- prejudiciul;- cauzalitatea;- Vinovăţia

d. Penala

SURSA: O.G. nr.65/1994 modificată ROF al Corpului 1995.

5. Care sunt elementele care diferentiaza profesionistul contabil de economistul salariat ?

RĂSPUNS:

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile O.G. nr.65/1994, având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit sau pierdere.

Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său. De asemenei, economistul este specializat în multe domenii: financiar-contabil.

Page 53: Lucrare Stagiu

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un ONORARIU prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile O.G. nr.65/1994 şi are capacitatea de a ţine contbilitatea şi de a întocmi bilanţul contabil.

Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economică.

Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa individuală. Rareori, în cazul unei întreprinderi mari, mijlocii, execută toate lucrările contbile. De regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii.

Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia.

Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de îtreprindere.

CONCLUZII: Este în discuţie starea de salariat al unei firme şi al unui cabinet de experţi

contabili sau de contbili autorizaţi; Trebuie făcută distincţia între auditorii interni şi cei externi, prin prisma

independenţei; Economistul, contabilul profesionist salariat sau angajaţi în industrie, comerţ,

sectorul public, învăţământ ş.a. Contabilul profesionist independent este acela care efectuează, unui client, în mod

curent, lucrări de audit sau evidenţă contabilă, fiscalitate şi alte servicii profesionale similare;

Contabilul profesionist lucrează independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau corporaţie) în industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ ş.a. şi este membru ale unei organizaţii afiliate IFAC.