Universitatea Politehnica Bucuresti

Proiect la disciplina Sisteme de Transport

Tema de proiect:

Transportul cu BANDA

Coordonator proiect: Silviu Marcu Student: Popa Iulian

Grupa: 732

Bucuresti2010

Cuprins:

1.Studiul solutiilor constructive similar

Consideratii generale

Solutii constructive de transportoare cu bandaConstructia principalelor parti componente aletransportorului cu banda

2.Prezentarea si justificarea solutiei adoptate pentru transportorul cu banda

3.Calculul parametrilor principali, constructive, functionali si energetici

4. Calcule de dimensionare Ansamblul general Desen de executie pentru doua repere

1. Studiul solutiilor constructive1.1 Consideratii generale

Transportoarele cu bandă se utilizează pentru transportul pe orizontală sau pe direcţie înclinată faţă de orizontală cu un unghi de 5-25o atât a sarcinilor vărsate cat şi a sarcinilor în bucaţi. De asemenea traseul pe care lucreaza transportorul poate fí combinat, fiind format din zone orizontale, zone înclinate, unite între ele cu zone curbe.

Ţinând seama de rezistenţa benzilor, lungimea maximă a transportoarelor cu bandă s-a limitat la 250-300 m. În cazul in care sarcina trebuie să fíe transportată pe distante mai mari, se utilizează o instalaţie de transport compusă din mai multe transportoare care se alimentează în serie. In cazul transportoarelor înclinate, unghiul de înclinare al benzii se ia in funcţie de proprietăţile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului transportat cu banda, de mărimea unghiului de taluz natural, de viteza de transport şi de modul de alimentare al transportului.

Se recomandă ca unghiul de înclinare al benzii să fie cu 10-15o mai mic decât unghiul de frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului în timpul transportului, datorită şocurilor. Pentru transportul grâului unghiul de înclinare se recomandă 20-22o, porumb ştiuleţi 15o , saci cu grâu, făină sau crupi 25°.In figura 1.3 este prezentată schema de principiu a unui transportor staţionar cu bandă. El se compune din bandă fără sfarşit 3 ce se înfăsoră peste toba de acţionare 2 şi toba de intindere 7. Banda este susţinută de rolele superioare 4 si inferioare 14 montate în suporţi pe construcţia metalică 5 şi 16. Încărcarea benzii se realizează prin pâlnia 6, în dreptul tobei de întindere. Descărcarea benzii se realizează în dreptuł tobei de acţionare, materialul ajungând în buncărul 1, sau se poate realiza în orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de descărcare mobil.

Pentru asigurarea aderenţei necesare între bandă şi tobă, precum şi pentru asigurarea unui mers liniştit al transportorului se utilizează dispozitivul de intindere al benzii cu greutate. Toba 7 este montată pe căruciorul 8 ce se poate deplasa în lungul şinei 12. De căruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup dc role 10, la extremitatea cabłului fiind montată greutatea 11, sub acţiunea căreia se realizează întinderea benzii. Organele de mai sus sunt montate pe o construcţie metalică de susţinere, fixată pe locul dc utilizare prin şuruburi dc ancorare.

Antrenarea tobei de acţionare se realizează cu ajutorul unui grup motor 15, cuplaj 17, reductor 18, transmiterea mişcării de la tobă la bandă realizându-se ca urmare a frecării dintre bandă şi tobă.

In funcţie de lăţimea sa, banda se poate sprijini în partea încărcată pe un singur rând de role, banda având forma plată sau se poate sprijini pe două sau trei rânduri de role, banda având formă de jgheab. Unghiul de înclinare al axelor rolelor γ1= 15o-30o.

Pe partea inferioară neîncarcata banda se sprijină pe un singur rând de role. Capacitatea portantă a benzii transportoare depinde de unghiul de infăşurare al acesteia pe toba de acţionare, acesta variind intre 180-480o în funcţie de numărul tobelor de acţionare sau a rolelor de abatere.

Fig 1.1 Schema generala a unui transportor cu banda

1 - Carcasă evacuare 10 - Rola de 2 - Tobă actionare 11 - Contragreutate 3 - Bandă 12 - Cadru sistem 19 – Material transportat4 - Role superioare 13 - suport cap intindere5 - Suport role 14 - Role inferioare 6 - Pâlnie alimentare 15 - Motor electric 7 - Toba de intindere 16 - Constructie metalica 8 - Carucior 17 - Cuplaj ghidare 9 - Cablu de intindere 18 - Reductor

Fig 1.2 Actionarea transportorului 1-Motor electric 2,4-Cuplaje 3-Reductor de turaţie 5-Tambur de acţionare 6-Bandă transportoare

Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai multe criterii: a) dupa destinatie - cu destinatie generala

- cu destinatie speciala b) dupa tipul benzii - plane

- sub forma de jgheab c) dupa materialul din care se confectioneaza banda

- cauciuc cu insertii textile - material textile - otel d)dupa modul de descarcare

- cu descarcare la capat - cu descarcare pe parcurs Transportoarele cu banda sunt utilizate pe scara larga in industria alimentara pentru transportul diferitelor produse pe linia de productie,in industria miniera la scoaterea minereului din subteran,in agricultura la transportul cerealelor si a fainurilor de cereale fie ca subansamble ale unor masini mai complexe(mori) fie ca sisteme independente.

Transportoarele cu banda au constructie simpla, greutate mica, siguranta in functionare si consum de energie redus.

Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt urmatoarele: unghi de inclinare mic, durata de functionare si viteza de deplasare a benzii relative redus, produc praf in timpul functionarii (in cazul transportului produselor pulverulente).

Transportoarele cu banda se folosesc la diverse masini si instalatii zootehnice: tocatori, combine de siloz, bucatarii furajere, fabrici de nutreturi combinate, instalatii de distribuire a hrane, etc.

1.2 Solutii constructive de transportoare cu banda

a) Modelul RushmoreCaracteristici:

- latimea maxima a benzii 600 - banda este confectionata dintr-un material antiderapant

- incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg - incarcarea maxima admisa 100 kg - viteza benzii 3m/ - posibilitate de reglare a unghiurilor de incarcare cat si cel de descarcare

b) Modelul AnnapurnaCaracteristici:

- latimea maxima a benzii 600 mm- banda este confectionata dintr-un material antiderapant- incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg- incarcarea unitara admisa 100 kg- viteza benzii 3m/s

Tabel de dimensiuniModel Lungimea

Maxima(mm)

A(mm)

B(mm)

C(mm)

D(mm)

E(mm)

AN6 6000 760 3050 6090 3960 1372AN10 9500 760 3050 7010 5130 1372

c) Modelul Snowdown

Caracteristici:- latimea benzii 500-600 mm- incarcarea maxima repartizata uniform este de 300 kg

Tabel de dimensiuniModel A

(mm)B

(mm)C

(mm)D

(mm)E

(mm)F

(mm)G

(mm) H(mm)

S35/20 300 1200 1700 2100 1830 3600 1200 2870S35/15 385 1200 1600 1600 1830 3600 1200 2870S30/20 300 1200 1700 2100 1830 3100 1200 2640S30/15 385 1200 1600 1600 1830 3100 1200 2640S25/20 300 1200 1700 2100 1830 2600 1200 2410S25/15 385 1200 1600 1600 1830 2600 1200 2410

1.3 Constructia principalelor parti componente ale transportorului cu banda

a) Banda este organul flexibil de tractiune si in acelasi timp organul purtator al materialului ce urmeaza a fi transportat. Ea se confectioneaza din cauciuc cu insertii din fire chimice (polyester in urzeala si poliamida in batatura), simbolizate conform STAS 8983-75; PES/PA 125; PES/PA 160; PES/PA 400 in care 125, 160, 250 si 400 reprezinta rezistenta la rupere in N/mm pe o insertie in banda finite comform STAS 2077/1-85.

Insertiile taxtele au grsimea de 1,2-3 mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este de 0,2-0,3 mm. Insertiile cu grosime mare au urzeala formata din cord textile cu rasucire dubla. Randurile de cord textile sunt legate intre ele prin fire transversale (batatura) commune. Benzile cu cabluri din otel au de obicei pe ambele parti 1-2 insertii care au rolul de a prelua loviturile din partea bucatilor de material, de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a proteja cauciucul impotriva taierii din material,de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a proteja cauciucul impotriva taierii de catre cabluri la trecerea peste tambure. Insertiile din material textile pot fi formate dintr-o singura bucata infasurata in spirala sau reduse treptat in zona centrala pentru a mari elasticitatea benzii. Numarul de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt indicate in STAS 2077/1-85.

Latimile nominale ale benzilor cu insertii textile sunt: 400, 500, 650, 1000, 1200, 1400, 1600, 1800 si 2000 mm (STAS10674-86).

Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime, capetele benzii trebuiesc inadite. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin vulcanizare. Inadirea mecanica trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens londitudinal cat si transversal. Se foloseste legatura prin eclise sau balamale fixate de benzi prin nituri sau suruburi. La acest mod de inadire a benzii gaurile pentru nituri constituie concentratori de tensiune si micsoreaza rezistenta la tractiune a benzii. Acest dezavantaj este inlaturat la benzile imbinate prin vulcanizare. Imbinarea prin vulcanizare poate fi la cald sau la rece.Benzile instalaţiilor de transport continuu îndeplinesc atât funcţia de organ de tracţiune cât şi de aceea de organ de lucru.Pentru transportoarele cu bandă din industria alimentară se folosesc benzile textile cauciucate şi în anumite cazuri benzile metalice. Materialul folosit pentru benzi se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale instalaţiei. La benzile în construcţie tăiată,în unele cazuri,se intrebuintează în afara straturilor intermediare normale,un strat special rar 2,ce înconjoară straturile intermediare fie numai pe deasupra şi lateral, fie numai lateral,care serveşte pentru a mări aderenţa dintre startul superior şi pojghiţa de cauciuc,precum şi pentru întarirea marginilor benzii. Banda trebuie sa fie:

- sa fie rezistenta la tractiune si elastica- sa fie putin higroscopica- sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate- sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii- sa se poata inadii usor in cazul ruperii

Fig 1.3 Secţiune a benzii cauciucate

Semnificaţia notaţiilor:

1-înveliş de cauciuc cu rol de suprafaţa de lucru 2-ţesatură de apărare (ce poate lipsi) 3-strat de resistenţa a tracţiunii 4-inserţii textile 5-strat de cauciuc cu rol de suprafaţă de sprijin 6-plasă de sârmă 7-strat de azbest 8-cabluri metalice

b) Tambure – antrenarea benzilor se face in general cu ajutorul unui tambur,mai rar cu doua tambure de antrenare. Pentru marirea aderentei dintre tambur si banda, suprafata tamburului se acopera cu un strat de cauciuc de 15-20 mm grosime fixat cu suruburi cu cap inecat, in fig. 3 s-a construit un tambur dublu conic pentru a asigura centrareaa benzii.

Tamburele de antrenare se pot executa in doua variante constructive: normala si intarita. Varianta intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui mai mare decat la varianta normala si se foloseste pentru sarcini si momente mai mari decat pentru tamburele normale.Principalele diametere ale tambure de intoarcere a benzii de transport, tambur de deviere, in scopul maririi unghiului de infasurare a benzii pe tamburul de antrenare sau a tambure de intindere. Aceste tambure se rotesc liber pe ax si nu sunt prevazute cu strat adeziv. In fig. 2 este prevazuta constructia unui tambur de intindere.

Fig 1.4 Tambur de intindere

c) Sistemul de sustinere a benzii este realizat cu ajutorul tablierelor, rolelor sau combinatii de tabliere si role.

1 – cadru 2 – tabliere 3 – banda 4 - role

Sustinerea benzii pe tabliere (confectionate din tabla sau lemn) se floseste in cazul transportoarelor de lungime foarte mica putin incarcata, este o constructie simpla, cu dezavantajul unui consum de energie ridicat si uzura rapida a benzii.

Rolele reprezinta o solutie mai complicata si din punct de vedere constructiv, dar mai avantajoase din punct de vedere energetic.

Rolele cu suprafata lisa „L” se pot utiliza oriunde pe traseul de transport.

Rolele cu benzi de cauciuc „B” se utilizeaza in zona de incarcare a benzii cu material in cazul alimentarii cu material cu granulatie mare care cad de la o inaltime.

Rolele cu discuri „D” se folosesc pe ramura de intoarcere in cazul transportului unor materiale aderente la banda, cu rol de a curati banda.

d) Sistemul de intindere a benzii are rolul de a prelua deformatii permanente ale benzii si a creea forta normala a benzii pe tamburul de antrenare.

Cursa sistemului de intindere este de aproximativ3% din lungimeatrasportorului pentru cu lungime mica (30 -40 m) si 5% din lungimea trasportorului pentru cele mari.

e) Sistemul de incarcare are rolul de a incarca banda cu un strat uniform de material. Constructia depinde de material incarcat pe banda.

Pentru incarcarea benzii cu material cu granulatie mica si care curge usor, schema este reprezentata mai jos.

1 – cos de alimentare2 - clapeta pentru reglarea debitului3 – placi de gidare a materialului

f) Sistemul de descarcare pe traseul trasportorului se realizeaza cu ajutorul carucioruui de descarcare compus dintr-un cadru care poate rula pe roti de-a lungul trasportorului prevazut cu doua tambure si jgheab de descarcare.

Dimensiunile caruciorului trebuie astfel alese incat inclinarea maxima a benzii αmax<ψ (unghiul de taluz natural) pentru ca materialul sa nu alunece in jos pe acesta.

Scuturile simple sau duble sunt plasate deasupra benzii astfel ca materialul ajuns in dreptul peretelui inclinat, aluneca pe acesta si ste descarcat lateral. Sistemele cu scuturi inclinate prezinta dezavantajul ca produce uzura benzii datorita frecarii acestora cu materialul transportat.

2. Prezentarea si justificarea solutiei constructive

Transportorul cu banda cu organ flexibil de tractiune care realizeaza transportul sarcinii pe directie apropiata de orizontala sau orizontala. In cazul de fata trasportorul transporta sarciniile pe directie orizontala , avand unghiul de inclinare ά = 0°.

Fig 2.1 Schema transportorului cu banda

1 – banda trasnportoare 2 – tamburul de antrenare 3 – tambur de intindere 4 – role cu suprafata lisa 5 – role cu discuri 7 – sistem de intindere 8 – sistemul de incarcare 9 – sistemul de descarcare

Date: - capacitate de lucru: 1,1 kg/s - materialul transportat: faina - lungimea tronsonului: 10 m

In cazul trasportorului de fata , organul flexibil de tractiune este banda doarece prezinta avantaje mai bune in cazul materialului transportat de fata. Are o functionare silentioasa si o viteza mare de pana la 2 m/s. Banda se foloseste numai pentru materiale cu granulatie mica, uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda.

Banda este confectionata din cauciuc cu insertii textile avand grosimea de 3,5 mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este de 0.25 mm. Insertiile sunt de forma unei tesaturi. Numarul de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt indicate in STAS 2077/ 1-85.

Varianta cosntructiva a tamburului de antrenare este cea normala. Suprafata tamburului este acoperita, prin vulcanizare cu un strat de cauciuc, de 15 – 20 mm in scopul maririi coeficientului de frecare. Tamburul liber este de tipul tambur de intindere montat la unul din capetele trasportorului cu rol de a intinde banda.

3. Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energetici

Material transportat: fainaCapacitatea de lucru: Q = 3.2kg/sLungimea tronsonului: 10 m

3.1 Calculul dispozitivul de incarcare

Din anexa 4 rezulta:- coeficientul de frecare in repaus al orzului este:

- cauciuc μ0=0,57- unghiul de taluz natural in repaus ψ0=350

- densitatea materialului ρ=800kg/m3

Lungimea jgeabului de dirijare se calculeaza cu relatia:

l=vb2−v0

2

2 ∙ g ∙(μb ∙ cosα−sinα )= 12−02

2∙9.81 ∙(0.6 ∙cos0−sin 0)=0.085m

In care: -vb[m/s] este viteza benzii.Viteza recomandata benzii in cazul semintelor de orz este intre 2÷3.5m /s. Alegem vb=3m /s

-v0 este viteza initiala a materialului.Deoarece materialul cade pe banda din cosul de

alimentare v-om considera viteza in lungul benzii a acestuia0m /s.Deci rezulta v0=0ms

.

-g reprezinta acceleratia gravitationala - μb reprezinta coeficientul de frecare,in miscare, dintre material si banda

μb=(0.7÷0.9 ) ∙ μ0=0.8 ∙0.75=0.6

Rotunjim valoarea obtinuta pentru lungimea jgheabului la valoarea: l=3mUnghiu de inclianre a peretelui cosului de alimentare se calculeaza cu relatia:

α 1=arctgμ+(10÷15° )=arctg0.65+10°=45°

Constructiv se adopta jocul dintre banda si jgeab =10 mm.

3.2 Calculul latimii benzii

Unghiul de taluz natural in miscare va fi:

Pentru banda plata latimea benzii se poate calcula cu relatia:

B=Q

0,16×k a×vb×ρ× tanφ=

2,10,16×0,9×1×600×tg28=0.024m

In care: -Q reprezinta capacitatea de transport a transportorului cu banda impusa prin tema. -k α este un coeficient care tine seama de unghiul de inclinare a transportorului

Din STAS 2677/1-85 se alege latimea benzii B=400mm .Rezulta caracteristicile principale ale benzii PES/PA aleasa conform STAS 2677/1-85: - latimea benzii: B=400mm - numarul de insertii din banda:N i=2 - grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin:δ p=4mm - grosimea insertiilor δ i=¿ 1.2÷3mm.Alegem grosimea insertiei δ i=2mm. - grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin δ r=2mm.

3.3 Determinarea dimensiunilor principale ale tamburelorDiametrul tamburului de antrenare se calculeaza cu relatia:

Din STAS 2077/1-85 alegem N i=2si k α=125mmLungimea tamburului de antrenare este exprimata in STAS 7541-86 in functie de latimea benzii si anume LA=500mm.

-Dimensiunile tamburului de intindere:Diamentrul tamburului de intindere se calculeaza cu relatia:

DTI=k i ∙N i=100 ∙2=200mmIn care:k i=100mmLungimea tamburului de intindere Li=500mm

-Determinarea dimensiunilor principale ale rolelor de sustinere a benzii si ale suporturilor acestora: Se aleg role lise tip L conform STAS 6788/2-86. Lungimea rolei va fi egala cu lungimea tamburelor, adica L=500 mm.

Diametrul rolelor de sustinere a benzii se alege in functie de tipul rolei si de lungimea acesteia conform STAS 6788/2-86. Astfel pentru lungimea de 500mm si role tip L vom avea diametrul rolei D=89mm. Rulmentii care se monteaza pe axele rolelor sunt rulmenti tip 6204. Dimensiunile suporturilor se obtin in functie de tipul suportului si de latimea si forma benzii. Astfel vom avea:-suportul inferior tip SD,cu urmatoarele caracteristici:

C=700mm; h=115mm; L1=500mm; Pasul rolelor se alege constructiv astfel:-pasul pe ramura incarcata cu material Pp=1100mm

-pasul pe ramura descarcata Pi=3800mm.

3.3 Calculul fortei minime din banda

Forta minima din banda se calculeaza cu relatia urmatoare:

Fmin=(ρl+ρb)∙ Pp

2 ∙ g8 ∙ f a

In care:

−ρl reprezinta masa dematerial pe metru liniar:

ρl=Qvb

=3.23

=1.066 kg/m

−ρb reprezinta masa pe metru liniar a benzii:

ρb=1.1∙ B∙ (δ i ∙ N i+δ p+δ r )=1.1 ∙0.4 ∙ (2∙2+4+2 )=4.4kg /m

-f a reprezinta sageata admisibila a benzii intre role:

f a=0.025 ∙ Pp=¿0.0275

Forta minima din banda pe ramura purtatoare de material, corespunzatoare sagetii minime, se calculeaza cu relatia:

Fm∈¿=

( ρl+ρb )∙ P p2 ∙ g

8 ∙ f a=

(1.1+ 4.4) ∙ 1.12∙ 9.818 ∙0.0275

=296.75N ¿

3.4 Calculul puterii necesare actionarii trasportoruluia)Calculul preliminar:Forta rezistenta la incarcarea benzii se calculeaza cu relatia:

F i=Q (vb

2+vo2)μb ∙cosα

2 ∙ vb ∙cosα−sinα=1,1 ∙1 ∙0,65 ∙cos 0

2∙1∙¿¿

Masa rolei de sustinere este:

mrs=π4(D2−d2) ∙ L ∙ ρotel

In care: - d reprezinta diametrul interior al rolei - ρotel reprezinta densitatea otelului

mrs=π4

(D2−d2 ) ∙ L∙ ρotel=π4∙ (0.0892−0.082) ∙0.5 ∙7800=4.65kg ≅ 5kg

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura incarcata cu material:

ρrs1=mrs

Pp

= 51.1

=4.55kg /m

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura descarcata:

ρrs2=mrs

Pi

= 53.8

=1.3kg /m

Fortele rezistente pe ramura incarcata se calculeaza cu relatia:

F inc=(ρl+ ρb ) ∙ g ∙H+w ∙(ρl+ρb+ ρrs1)∙ g ∙LH

In care:

-w reprezinta un coeficient de rezistenta specifica la deplasare w=0.03÷0.04.Alegem

w=0.035.

Obtinem:

F inc=(ρl+ ρb ) ∙ g ∙H+w ∙(ρl+ρb+ ρrs1)∙ g ∙LH

¿ (2.42+0.7 ) ∙9.81 ∙4 ∙ sin 20°+0.035 ∙(0.7+2.42+3.33) ∙9.81∙4 ∙ cosα=50.2N

Forta rezistenta din ramura descarcata a transportorului se calculeaza cu relatia:

Fdesc= ρb ∙ g ∙H+w ∙(ρb+ρ rs2)∙ g ∙H

¿2.42 ∙9.81 ∙4 ∙ sin 20°+0.035 ∙ (2.42+1.67 ) ∙9.81∙4 ∙sin 20°=34.4N

Unde:

H=L0 ∙ sinα

LH=L0 ∙ cosα

L0=4m

Forta rezistenta totala la deplasarea materialului este:

F t=(F i+F inc+Fdesc)∙ k

In care:

-k este un coeficient care ia in considerare rezistentele datorate rigiditatii benzii la trecerea

peste tambur si rezistentele la rotirea tamburelor.

k=k1m ∙ k2

n

In care:

-k 1 este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe

tambur este mai mare sau egal cu π, m fiind numarul acestor tambure:

k 1=1.05÷1.1

Alegem k 1=1.09 ; m=2

-k 2 este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe

tambur este mai mic sau egal cu π2

, n fiind numarul acestor tambure:

k 2=1.02÷1.05

Alegem: k 2=1.03; n=15

Obtinem:

k=k1m ∙ k2

n=1.082 ∙1.0315=1.817

F t=(F i+F inc+Fdesc ) ∙k=(0.55+39.44+26.68 ) ∙1.817=121.14N

Relatia pentru calculul puterii necesare pentru antrenarea transportorului este:

P=c0 ∙F t ∙ vb103

In care:-c0 este un coeficient de suprasarcina care ia in considerare rezistenta opusa de banda la trecerea peste tamburul de antrenare ca urmare a rigiditatii benzii si a frecarilor din lagare, c0=1.25Obtinem:

P=c0 ∙F t ∙ vb103

=1.25 ∙ 121.14 ∙1103

=0.1514KW

b)Calculul de verificare

Sistemul de ecuatii pentru transportorul cu banda este urmatorul:

F1=Fdesc=53.24N

F2=F1+F1−2=F1+26.68

F3=k2 ∙F2=1.1 ∙F2=1.1 ∙(F1+29.35)

F4=F3+Fi=F3+0.105=1.1F 1+29.9

F5=F4+F4−5=F4+50.2=69.34∗1.1F1

c ∙F inf=Fdesf ∙ eμβ=1.2∙ F5=F1 ∙e

0.35 ∙ π=1.2¿

In urma rezolvarii sistemului se obtin urmatoarele valori pentru forte:

-F1=53.24N

-F2=79.92N

-F3=87.9N

-F4=88.46N

-F5=127.9N

In care:

-k 2 are valoarea cuprinsa intre k 2=1.05÷1.1.

Alegem k 2=1.1

-β este unghiul de infasurare al benzii β=π

-c=1.2 reprezinta un coeficient de siguranta

-μ=0.35 reprezinta coeficentul de frecare intre tambur si banda

Insa forta minima din banda este de Fmin=296.75N .

Rezulta :F1=297N

Obtinem urmatoarele rezultate:

-F1=297N

-F2=323.68N

-F3=356N

-F4=356.55N

-F5=396N

Rezulta ca forta maxima din banda este F5.Se determina forta de intindere a benzii cu relatia:

F∫¿=F2+F 3=323.68+356=679.68N ¿

Cunoscand forta maxima din banda se poate calcula numarul de insertii cu relatia:

N i=k6 ∙ F5B∙ f t

In care:

-k 6 este un coeficient de siguranta care se calculeaza cu relatia:

k 6=8+k7+k8+k9

Unde:

-k 7 este un coeficient care depinde de numarul de insertii.Pentru N i=2 avem k 7=0

-k 8 este un coeficient ce depinde de densitatea materialului.Pentru ρ≤1500 avem k 8=0

-k 9 este un coeficient care depinde de regimul de lucru.Pentru maxim 8 ore de functionare

pe zi, avem k 9=1

-f t este rezistenta admisibila la tractiune raportata la un cm de latime a unei insertii din

banda.In cazul benzii alese avem f t=125 daN /cm

Obtinem:

k 6=8+k7+k8+k9=8+0+0+1=9

N i=k6 ∙ F5B∙ f t

= 9 ∙396400 ∙125

=0.07 insertii

Alegem:N i=2 insertiiSarcina nominala de rupere a benzii trebuie sa verifice relatia:

FN≥F5 ∙ Sst

1−rimb

In care:

-FN este forta nominala de rupere care se calculeaza cu relatia:

FN=f t ∙B ∙N i=125∙400 ∙2=105 N

-Sst este un coeficient de siguranta in regim stationar:

Sst=S0+S1+S2

In care:

-S0 coeficient de siguranta privind comportarea in timp a benzii.Avem S0=5

-S1 este coeficient de siguranta privind alungirile suplimentare ale benzii.Avem S1=2

-S2 este un coeficient de siguranta privind tensiunile maxime din banda la pornire sau

oprire.Avem S2=2

-rimb este pierderea de rezistenta la locul de imbinare.Se calculeaza conform STAS 7539-84:

rimb=1N i

=12=0.5

Obtinem:

Sst=S0+S1+S2=5+2+2=9

FN≥F5 ∙ Sst

1−rimb= 396 ∙91−0.5

=7128N

Ultima relatie este indeplinita,deci rezulta ca banda rezista la solicitarile la care este supusa.

4. Alegerea si verificarea rulmentilor

Comform STAS 6840-80 aleg rulmentii radiali cu bile din seria 1206 cu dimensiunile din catalog:

-dimensiuni: 30∗62∗16 (mm)

-capacitatea statica de incarcare c0=4650N

-capacitatea dinamica de incarcare C=15600N .

Capacitatea principala a scoaterii din uz a rulmentilor se datoreaza oboselii superficiale a cailor de rulare ale inelelor si a corpurilor de rostogolire.

Calculul de verificare al rulmentilor consta in stabilirea duratei de functionare (Lh) care trebuie sa fie mai mare decat durata admisibila ( Lha),care pentru masini agricole este de: 8000÷12000ore.

Se calculeaza sarcina dinamica echivalenta preluata de fiecare rulment pe arbore:

P=x ∙R+ y ∙ Far

Unde:

x si y – coeficienti ai fortei radiale respectiv axiale.Ei sunt dependenti de forma si de tipul rulmentului precum si de marimea fortelor radiale si axiale preluate de rulment.

N=( ρl+ρb+ ρrs1 ) ∙ g ∙ L0=(1.1+4.4+4.55 ) ∙9.81 ∙10=985.905N

Forta axiala din rulment:

Far=0

Far

R=0<l→ x=1 y=0

P=R=985.05N

Durabilitatea efectiva se calculeaza cu relatia:

L=¿

L=¿

Durata efectiva de functionare se stabileste cu relatia:

Lh=L∙106

40 ∙ n≥ Lha

n=60 ∙ vbπ ∙ Dr

=60 ∙3 ∙103

π ∙40=1432.3ore

Unde n turatia rolelor de sustinere

Lh=L∙106

60 ∙ n=3961.58 ∙10

6

60 ∙477.46=138286.63 ore

Arborele tamburului de antrenare:

Puterea necesara pentru antrebarea benzii este:

P=0.1514KW

M=30 ∙Pπ ∙n

=30 ∙0.1514 ∙103

π ∙76.39=18.925Nm

Unde: n este turatia tamburului de antrenare

n=60∙ v b

π ∙DTA

= 60 ∙3π ∙250 ∙10−3

=229.18 rot /min