UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTIFACULTATEA DE INGINERIE A SISTEMELOR BIOTEHNICE

PROIECT SISTEME DE TRANSPORT

Îndrumător de proiect, Student,

Dr.Ing.David Oana

1

TRANSPORTOR ELICOIDAL

CUPRINS

1. TEMA: TRANSPORTOR ELICOIDAL( lente)

2. CERINTE INITIALE2.1. Capacitatea de lucru: 2,8 kg/s2.2. Materialul transportat: porumb2.3. Lungimea transportorului: 5 m2.4. Unghi de inclinare: 0o

3. MEMORIU DE CALCUL3.1. Studiul solutiilor constructive similare3.2. Prezentarea si justificarea solutiei adoptate3.3. Calculul principalilor parametri constructivi, functionali si

energetici3.4. Calculul de dimensionare

2

4. MATERIAL GRAFIC4.1. Ansamblul general in doua proiectii4.2. Desen de subansamblu4.3. Desen de executie

3

CAPITOLUL I

1.1.Destiatie, constructie si clasificare

Definitie

Transportoarele elicoidale sunt instalatii de transport continuu fara organ flexibil de tractiune .Transportoarele elicoidale (cu melc ) au o larga intrebuintare in magazii si sectiile de pregatirea hranei precum si in interiorul adapostului , pentru distribuirea hranei . Ele pot fi folosite ca instalatii fixe sau deplasabile .

Destinatie

Transportoarele elicoidale se folosesc la transportul diferitelor produse agricole friabile in linie dreapta sub orice unghi , inclusiv in plan orizontal sau vertical . Produsele agricole care pot fi transportate cu aceste instalatii sunt urmatoarele :

cereale netreierate

paie ( tocate si netocate )

fan

cereale boabe

amestecuri de boabe

pleava

spice netreierate

In timpul transportului, aceste instalatii pot efectua si anumite operatii tehnologice, ca de exemplu : amestecarea , terciuirea sau presarea diferitelor produse . Astfel pot servii la amestecarea nutreturilor uscate si umede ca de exemplu: faina, radacinoase tocate , cartofi oparitii , paie tocate si oparite , amestecarea diferitelor componente uscate sau umede ale nutreturilor combinate . Totodata transportoarele elicoidale se folosesc ca organe de presare cu actiune continua , ca de exemplu , la presele pentru obtinerea zemurilor vegetale , din masa tocata , ca organe de curatire , spalare sau terciuire a cartofilor opariti .

Transportoarele elicoidale pot constitui subansamble ale diverselor masini agricole avand rol de transportoare , elevatoare sau organe de lucru , executand anumite operatii tehnologice , ca cele mentionate mai sus . In acest ultim caz , operatiile de transport si cele tehnologice se executa de obicei in acelasi timp , de catre acelasi organ .

Transportoarele elicoidale se folosesc de asemenea ca transportoare propriu-zise , stationare sau deplasabile . In aceasta forma se folosesc in fabricile de nutreturi combinate , in sectiile de pregatire a hranei , in adaposturi pentru disributia hranei la animale , in magaziile de cereale pentru incarcatul si transportatul produselor respective .

4

Schema si elementele componente

Principiul de functionare

Produsul , materialul este deversat in cosul de alimentare , de unde melcul il transporta pe orizontala spre fereastra de evacuare . Ferestrele de alimentare respective cele de evacuare pot fi inchise cu subere , ele putand fi prevazute oriunde in lungul traseului de transport . Principiul de functionare al transportorului elicoidal lent este asemanator cu cel al transportorului cu racleti . Ca si racletele , spira melcului separa materialul in portii pe care le deplaseaza in interirul carcasei. In timpul transportului materialul aluneca atat pe spira melcului cat si pe carcasa acestuia .

Organul activ al transportoarelor elicoidale este spira elicoidala , cu unul sau doua inceputuri , folosita la transportul materialelor in vrac ( granulare sau pulverulente ) si sub forma de bucati mici . Spira realizata sub forma unei benzi inguste cu un inceput este destinata transportului radacinoaselor ( sfecla ) si a altor materiale sub forma de bucati mari . Spirele sub forma de palete se folosesc in constructia amestecatoarelor .

In cazul transportoarelor formate din mai multe tronsoane , spirele elicoidale se executa corespunzator cu lungimea tronsoanelor carcasei imbinandu-se apoi intre ele .

Asupra materialului aflat sub actiunea spirei melcului actioneaza urmatoarele forte:

- greutatea proprie

- forta centrifuga

- fortele de frecare dintre material si spira

- fortele de frecare dintre material si carcasa

5

Clasificarea transportoarelor elicoidale

Din punct de vedere al caracterului miscarii materialului in carcasa melcului se disting doua categorii de transportoare elicoidale : lente (cu mers linistit ) si rapide .

La transportoarele elicoidale lente influenta fortei centrifuge este neansemnata , caracterul miscarii fiind determinat in special , de greutatea materialului si de fortele de frecare . In acest caz materialul executa doar o deplasare in jurul jghiabului , ocupand spatiul dintre arborele melcului si partea inferioara a carcasei .

La transportoarele elicoidale lente viteza periferica maxima a melcului nu depaseste1,5 m/s . In acest caz , carcasa melcului poate fi deschisa la partea superioara , avand forma unui jghiab . Aceste transportoare se folosesc la transportul materialelor pe orizontala sau pe o directie ce face un unghi de cel mult 20º cu orizontala , coeficientul de umplere fiind cuprins intre 0,3-1 .

In cazul transportoarelor elicoidale rapide , o influenta deosebita asupra miscarii materialului o au fortele centrifuge , care arunca materialul peste arborele melcului , proiectandu-l pe carcasa , unde acesta se dispune sub forma unui strat inelar in trepte . In acest caz materialul executa o miscare complexa , ceea ce produce o amestecare intensa a acestuia . Cea mai mare parte din material executa o miscare elicoidala ascendenta alunecand pe suprafata spirei si carcasei , in timp ce o mica parte scapa prin jocul j dintre spira si carcasa . Sensul de deplasare al particulelor de material este indicat cu sageti.

Transportoarele elicoidale rapide trebuie prevazute cu carcase inchise pentru a evita aruncarea materialului din carcasa .

Transportoarele elicoidale verticale si cele cu inclinare mare lucreaza cu randamentul maxim ( debit maxim si consum minim de energie ) in cazul in care viteza periferica a melcului este cuprinsa intre 2,8-6 m/s .

Se recomanda ca pentru transportul materialelor abrazive sa nu se foloseasca transportoare elicoidale rapide , deoarece acestea produc uzura rapida a organelor active .

La transportoarele elicoidale rapide , spira elicoidala este executata dintr-o singura bucata , fara lagare intermediare care ar produce infundarea transportorului .

Dupa forma organului activ transportoarele elicoidale pot fi :

cu spira plina ;

cu spira intrerupta ;

cu spira sub forma de banda ;

cu spira sub forma de arc elicoidal ;

Dupa modul de folosire :

masini speciale de transport ;

subansamble ale unor masini agricole ;

6

Arborele transportorului elicoidal se executa din OL 50 , rotund sau teava , iar spira elicoidala este executata din benzi sau foi de otel OL 37 prin matritare sau laminare pe masini speciale sudandu-se direct pe arbore .

Arborele cu spira elicoidala , la transportoarele rapide trebuie sa fie echilibrat , mai ales la cele dispuse in consola . Dezechilibrarea maxima admisa este de ± 15 daNcm .

In general , carcasa transportorului elicoidal se executa din tabla de otel OL 37 cu grosimea 1-2,5 mm .

Avantajele transpportoarelor elicoidale

Compartiv cu celelalte tipuri de transportoare , transportoarelor elicoidale au urmatoarele avantaje :

1. simplitate constructiva

2. intrtinere usoara

3. siguranta in exploatare

4. gama larga de turatii pentru melc

5. izolarea materialului transportat de mediul inconjurator

6. usurinta incarcarii si descarcarii intermediare

7. gabarit mic

8. cost scazut

Dezavantajele transportoarelor elicoidale

Transportoarele elicoidale au si o serie de dezavantaje dintre care cele mai importante sunt :

1. strivirea produsului , materialului transportat ca urmare a intaririi acestuia intre spira melcului si carcasa sau roaderea acestuia datorita frecarii cu suprafata spirei melcului si a carcasei

2. necesitatea unei alimentari uniforme

3. consum specific de energie ridicat ( cu 50 ÷ 100 % mai mult decit celelalte transportoare )

7

1.2. Soluții constructive de transport

Transportorul elicoidal Redox a fost special proiectat pentru produse umede, aderente sau cleioase. Spirala transportoare este fara ax, ceea ce permite o functionare fara blocaje si aproape fara întretinere.

Spirala este sprijinita pe o placa de uzura pe toata lungimea transportorului si nu are lagare intermediare sau de capat. Spirala este antrenata de un moto-reductor cuplat direct, care este montat în afara transportorului. Materialele de transportat nu vin în contact cu grupul de antrenare si cu reductorul.

Optiuni: echipamentul se poate acoperi cu capace articulate sau demontabile; gama de 400 de combinatii diametru-pas; executie standard: carcasa (inox AISI 304-2NiCr185), spirala (otel special), placa de

uzura (polietilena de înalta densitate); la cerere, sunt disponibile si alte materiale; zona de periere si deshidratare.

Aplicatii:

instalatii de tratare a apelor uzate; namol uscat mecanic; reziduuri de filtrare; cartofi, legume si în industria alimentara; procesarea pestelui si a carnii; industria hartiei; industria chimica; alte procesari si industrii.

Particularităti: transportoare lungi de 70 m cu o singura antrenare; posibilitate de transport pâna la 90 % din diametrul spiralei; capacitate pâna la 200m3/ora; elevari pâna la 90o (transport vertical); nu exista pierderi de inaltime la transferul dintre transportoare; controlul emisiunilor de praf/mirosuri; transportarea fara dificultati a: namolurilor, produselor coagulate, materialelor

amestecate.

8

Transportor elicoidal orizontal

Acest utilaj este folosit pentru transportul cerealelor, sau a altor produse, pe orizontala.

  

Caracteristici generale

tronsoanele sunt executate din tabla decapata cu grosimea de 2 mm; fiecare tronson este prevazut cu un capac de vizitare; asamblarea tronsoanelor precum si a celorlalte elemente componente se face  folosind

organe de asamblare: surub, saiba, piulita; pentru a impiedica deteriorarea componentelor datorita ruginii, transportorul este

acoperit cu mai multe straturi de vopsea anticoroziva.

Caracteristici tehnice

Diametrul paletei[mm]

150 180 200 250 270 300 350

Debit[t/h]

Cereale 5 6,8 8,4 16,4 18,7 25,6 40,8

Faina 3 4,5 5,6 10,9 12,4 17 27

Lmax[m]

Cereale 45 43 40 35 33 30 25

Faina 55 50 45 40 47 35 30

9

Transportor inclinat tip TEI

1.3. CONSTRUCTIA PRINCIPALELOR PARTI COMPONENTE

MELCII

Constructia principalelor tipuri de melci este indicata in figura de mai jos . Melcii din aceasta figura , a si b cu unul respectiv doua inceputuri , cu spira pe stanga respectiv pe dreapta , se folosesc la transportul materialelor friabile si sub forma de bucati mici .

10

Tipuri constructive de melci elicoidali

Totodata , melcii de acest tip cu un singur inceput se folosesc la transportul pe orizontala sau sub unghiuri mici de inclinare a masei de cereale , fanului , stiuletilor de porumb , etc. In cazul cand se folosesc la transportul plantelor fibroase cu tulpina lunga , diametrul arborelui melcului trebuie astfel ales incat lungimea tulpinii sa fie mai mica decat lungimea spirei de pe arbore corespunzatoare unui pas de elicie . In caz contrar , tulpinile se infasoara pe arborele melcului si produc infundarea acestuia .

Melcii a caror spira este sub forma unei benzi fixata din loc in loc pe arbore , prin intermediul unor suporti ( figura de mai sus , punctul c ) se folosesc la transportul radacinoaselor sau a altor produse sub forma de bucati de marimi asemanatoare .

Melcii cu palete ( figura de mai sus , punctul d ) se folosesc la amestecatoarele de furaje si la transportul produselor lipicioase .

Sensul spirei se alege in functie de sensul de deplasare a produsului , precum si in functie de sensul de rotatie cel mai avantajos al melcului in cadrul masinii din care face parte .

La transportoarele elicoidale formate din mai multe tronsoane , lungimea melcilor este egala cu lungimea tronsoanelor respective , pentru a permite imbinarea acestora . In astfel de cazuri arborii melcilor sunt tubulari , avand la capete o sectiune patrata , prin intermediul careia se pot imbina cu ajutorul unui arbore intermediar care se sprijina intr-un lagar.

Transportoarele elicoidale rapide folosesc melci cu o spira dintr-o singura bucata , deoarece la acestea nu se admit lagare intermediare , care ar putea produce infundarea melcului . In unele cazuri se folosesc doi melci imbinati cu ajutorul unor cepuri si bucse conice . In locul de imbinare al spirelor nu se admit fante si deplasari ale muchiilor.

Arborii melcilor se executa din OL 50 , rotund sau teava .

Spirele elicoidale se executa din benzi sau din foi de otel OL 37 prin laminare sau matritare pe masini speciale . In ultimul caz se obtin spire complete a caror lungime este egala cu cativa pasi . Spirele se sudeaza direct pe arbori sau prin intermediul unor suporti.

In cazul melcilor cu palete , acestea se sudeaza direct pe arbore . Daca paletele trebuie sa aiba o pozitie reglabila , atunci acestea se prevad cu o tija fileteta ce se fixeaza in arbore in pozitia dorita.

11

Melcii transportoarelor rapide , mai ales cei dispusi in consola trbuie sa fie echilibrati . Se admite o dezechilibrare de + sau – 15 daN cm.

Executarea exacta a spirei melcului dintr-o foaie de tabla nu este posibila, deoarece suprafata elicoidala este o suprafata nedesfasurabila . O metoda aproximativa pentru determinarea dimensiunilor semifabricatului , pentru o spira corespunzatoare unui pas , este indicata in cele ce urmeaza .

Se considera cunoscute dimensiunile spirei ( melcului ) D , d , ts ( figura de mai jos ) .

Schema de calcul aproximativ a dimensiunilor semifabricatului pentru o spira corespunzatoare unui pas a melcului

Din figura rezulta ca latimea spirei se poate determina cu relatia :

a= = (1)

in care D1=2 R1 ; d1=2 r1 sunt dimensiunile semifabricatului .

Lungimile spirei la exterior si interior ( pe arbore ) sunt date de relatiile :

L1=

L2= (2)

Pe de alta parte ,

L1=r1

L2=R1 (3)

12

Latimea benzii este :

a=R1-r1= =

de unde ,

r1= (4)

R1=r1+a (5)

Unghiul la centru θ la care trebuie decupata tabla , este dat de relatia :

(6)

sau

radiani (7)

Cu ajutorul relatiilor 4 , 5 si 6 sau 7 se pot determina dimensiunile aproximative ale semifabricatului pentru confectionarea unei spire corespunzatoare unui pas al melcului . Spira obtinuta se verifica cu ajutorul unei spire model .

CARCASA

La transportoarele elicoidale lente se folosesc carcase in forma de jghiab deschis cu pereti inclinati si in forma de jghiab inchis cu pereti verticali . La transportoarele elicoidale rapide se folosesc carcase cilindrice . Deseori in constructia acestor transportoare se folosesc carcase combinate .

Dimensiunile ferestrei de alimentare a transportorului se stabilesc cu ajutorul urmatoarelor relatii :

la transportoarele lente

l1>ts ; l3≥D+2 j (8)

la transportoarele rapide

l1=l3=D+2 j (9)

Dimensiunile ferestrele de evacuare pentru toate tipurile de transportoare sunt date de relatiile :

l2=ts ; l3'=D+2 j (10)

13

Transportorul poate fi prevazut cu mai multe ferestre de alimentare , respectiv de descarcare . Pentru ferestrele de descarcare trebuie prevazute sibare de reglare a sectiunii acestora .

In cazul transportoarelor elicoidale lente cu lungime mare , carcasele se executa din mai multe tronsoane , de 1,2 m fiecare .

La transportoarele verticale se recomanda sa se foloseasca carcase executate dintr-o singura bucata .

Arborele melcului este sustinut pe lagare de alunecare in cazul transportoarelor elicoidale lente si lagare de rostogolire , in cazul transportoarelor elicoidale rapide . Lagarele trebuie bine etansate pentru a impiedica patrunderea prafului si a altor impuritati .

Carcasele se executa din tabla de otel OL 37 cu grosimea de 1÷2,5 mm

Imbinarea a doua tronsoane ale transportorului elicoidal

Transportoarele elicoidale rapide au spira elicoidala dintr-o singura bucata , deoarece la acestea nu se admit lagare intermediare care ar putea produce infundarea. In unele cazuri se admite constructia spirei din doua tronsoane , arborii fiind imbinati cu ajutorul unor cepuri si bucse conice . In locul de imbinare al spirelor nu se admit fante si deplasari ale muchiilor .

14

Constructia spirei elicoidale

Arborii se executa din OL 50 , rotund sau teava.

Spirele elicoidale se executa din benzii sau foi de tabla din OL 37 prin matritare sau laminare pe masini speciale . In ultimul caz se obtin spire complete a caror lungime este egala cu cativa pasi . Spirele se sudeaza direct pe arbori sau prin intermediul unor suporti.

La transportoarele elicoidale lente se folosesc carcase sub forma de jgheab deschis sau inchis . La transportoarele elicoidale rapide se folosesc carcase cilindrice .

Dimensiunile ferestrei de alimentare a transportorului elicoidal sunt urmatoarele :

la transportoarele elicoidale lente :

l1 ≥ p

l3 ≥ D + 2j

la transportoarele elicoidale rapide :

l1 = l3 = D + 2j

l1 reprezinta lungimea ferestrei de alimentare

l3 reprezinta latimea ferestrei de alimentare .

Dimensiunile ferestrei de evacuare a materialului pentru toate tipurile de transportoare sunt date de relatiile :

l2 = p

l2 reprezinta lungimea ferestrei de evacuare

l3' = D + 2j l3

' reprezinta latimea ferestrei de evacuare

15

PREZENTAREA SOLUTIEI ADOPTATE

S-a ales un transportor elicoidal cu unghiul de inclinare de 60 0 cu o capacitate de 4.5kg/s.

In continuare voi prezenta calculul principalilor parametri constructivi, functionali si energetici si apoi calculul de dimensionare pentru arbore, pana si rulmenti.

CAPITOLUL II

CERINȚE INIȚIALE

2.1. Capacitatea de lucru: 2,8 kg/s2.2. Materialul transportat: grau2.3. Lungimea transportorului: 5 m2.4. Unghi de înclinare: 0o

16

CAPITOLUL III

3.Calculul principalilor parametrii constructivi, funcționali și energetici

Datorita miscarii de rotatie a spirei elicoidale, materialul este antrenat intr-o miscare intermitenta si o miscare de inaintare uniforma in lungul jghiabului. Miscarea de rotatie este intermitenta, deoarece dupa ce materialul s-a rotit cu unghiul Ψ (unghiul la care are loc surparea materialului) fata de planul vertical, aluneca pe spira elicoidala in jos sub actiunea proprie greutati si miscarea de rotatie inceteaza

La viteze de rotatie ale spirei elicoidale mari, materialul va fi aruncat peste arbore consumandu-se o cantitate suplimentara de energie. Pentru evitarea acestui fenomen se impune:

Ψ≤0,7 Ψ0

Din anexa 4 pag 295 aleg :

Ψ0 = 35º

ρ = 0,80t/ m3 =800kg/ m3

µ0 = 0.50

Ψ≤0,7 35º

Alegem Ψ=24º

µ2=(0,7-0,9) µ1

µ2=0,8 0,50=0,40

µ0 = µ1

Diametrul exterior al spirei elicoidale se alege in functie de granulatia materialului transportat si in functie de capacitatea de transport.

Din tabelul 5.2 pag 102 aleg :

D=p=200mm

d= 50mm Ku =0.4

p-pasul spirei elicoidaleD-diametrul exterior al spirei elicoidaleKu-coeficient de umplere

17

Se calculeaza unghiurile de inclinare ale spirei corespunzatoare diametrelor exterior al spirei, respectiv minim al spirei elicoidale D si d.

In concluzie, unghiul de inclinare al spirei este:

17,67°< <51,86°

CALCULUL TURATIEI SPIREI ELICOIDALE

In functie de debit se calculeaza viteza axiala medie cu relatia:

(m/s)

unde, cα=1 pentru α=0 (STAS 7627-82)

D reprezinta diametrul exterior al spirei

d reprezinta diametrul arborelui

ku reprezinta coef de umplere

Turatia spirei elicoidale se determina din relatia (5.8) :

In care :

18

CALCULUL PUTERII NECESARE ACTIONARII

Masa de material existenta la un moment dat in carcasa se calzuleaza c relatia (5.10)

Diametrul mediu al spirei elicoidale D0 si unghiul de inclinare ß0 corespunzator se determina cu relatiile (5.12) si (5.11) :

Forta de antrenare a materialului de catre spira elicoidala se calculeaza cu relatia (5.9) :

Viteza periferica a spirei elicoidale corespunzatoare diametrului D0 se poate calcula cu relatia (5.14):

Puterea necesara deplasarii materialului Pt se calculeaza cu relatia (5.13), iar puterea motorului electric de actionare cu relatia (5.15):

Conform STAS 7627-82, puterea necesara pentru transportul materialului se calculeaza cu relatia (5.17), in care:

- coeficientul de rezistenta de inaintare a materialului;

19

= 1,4 - coeficientul de corectie al rezistentei la inaintare (conform nomogramei din STAS 7627-82) ;

Puterea necesara actionarii transportorului se calculeaza cu relatia (5.16) :

CALCUL DE DIMENSIONARE

ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC

20

Extras din STAS 1893-87;881-88 :

- turatia la mers in gol: no = 1500 rot/min- turatia la mers in sarcina: ns = 1495 rot/min- puterea: P = 2.88 kW- notarea motorului:AE 112S-4

STABILIREA RAPORULUI DE TRANSMISIE SI CALCULUL ROTILOR DE CUREA

i = 2.8 –STAS 6012-82Calculul transmisiei prin curele trapezoidale este standardizat prin STAS 1163-71.Profilul curelei,precum si diametrul primitiv al rotii conducatoare , se adopta in functie

de puterea de transmis si de turatia rotii motoare.Diametrul primitiv al rotii conducatoare se adopta conform STAS 1163-71

Rotile de curea vor avea diametrele primitive:Dp1 = 100 mmDp2 = i · Dp1 = 2,8 · 100 = 280 mm

Turatia efectiva la arborele spirei elicoidale va fi:

nef = = = 507.14 rot/min

PREDIMENSIONAREA ARBORELUI SPIREI ELICOIDALE

Pe baza momentului de torsiune generat de puterea necesara pentru asigurarea transportului de material si al turatiei efective a acesteia se va face predimensionarea:

Mt = ;

Mt = =

In acest caz arborele va fi executat din otel carbon de uz general marca OL50 STAS 500/2 – 80.In faza de predimensionare momentele de incovoiere nu pot fi determinate ,intrucat nu se cunoaste pozitia fortelor fata de reazeme si nici valorile acestora.Intr-o astfel de situatie ,predimensionarea arborilor se face la torsiune , singurul element cunoscut fiind momentul de torsiune Mt.In acest caz , se admit valorile reduse ale tensiunilor admisibile de torsiune : at = 15 . . . 30 Mpa,ca urmare a faptului ca arborele este solicitat si incovoiere.

Se adopta

Diametrul capatului de arbore va fi:

21

d =

d=50 mm

Lungimea capatului de arbore pe care se va monta roata de curea este conform STAS 8724/2-71.

LScurta 82

Seria Lunga 110

ALEGEREA RULMENTILOR SI STABILIREA FORMEI CONSTRUCTIVE A ARBORELUI

Avantajele lagarelor cu rostogolire (pret de fabricatie scazut, pierderi prin frecare reduse ,randament ridicat,ungere simpla, gabarit axial mai mic) fac ca acestea sa fie frecvent utilizate in constructia reductoarelor de turatie si , in general ,in constructia de masini.

Spira elicoidala este sustinuta prin intermediul celor doua capete de arbore, de catre doua lagare:

Lagar inferior Lagar superior

Alegem pentru ambele lagare rulmenti radiali-axiali cu bile pe un singur rand ISO 15 RBB 2945

D=68mm d=45mm

22

B=14mm

CALCULUL TRANSMISIEI CU ELEMENT FLEXIBIL a) Alegerea curelei trapezoidale

Se cunosc:n1 = 1495 rpm - turatia rotii conducatoaren2 = 507.14 - turatia rotii conduseitef = 2.8 - raportul de transmitere al TEFp1 = 2.88 kW -puterea de transmis.

Profilul curelei ,precum si diametrul primitiv al rotii conducatoare se adopta in functie de puterea de transmis si de turatia rotii motoare (4, fig4.8,pag 195).Dp1 ≤ 140

Conform STAS 1163-71 se adopta un diametru primitiv al rotii conducatoare:Dp1 = 100 mm

Caracteristicile dimensionale ale curelei trapezoidale tip A sunt conform STAS 7192-83 .

b) Verificarea curelei la viteza periferica

Viteza periferica a rotii conducatoare se considera egala cu viteza de deplasare a curelei:

< vad = 50m/s

= 7.431 m/s

Conditia este verificata : ve < vad

c) Alegerea distantei dintre axe

23

Alegerea distantei dintre axe A12, daca nu este impusa din considerente geometrice, se adopta in intervalul de valori:

0,7 (Dp1 + Dp2) ≤ A12 ≤ 2(Dp1 + Dp2)

Diamertul primitiv al rotii conduse Dp2 este :

Dp2 = (1 – ξ) Dp1 · iTEF

ξ – alunecarea elastica (2%)

Dp2 = (1 - 0,02) 100 · 2.8 = 274.4 mm

0,7 (100 + 274.4) ≤ A12 ≤ 2 (100 + 274.4)

262.08 ≤ A12 ≤ 748.8

Se adopta A12 = 500 mm

d) Calculul lungimii primitive

Lungimea primitiva orientativa a curelei se determina in functie de distanta dintre axe si de diametrele primitive ale rotilor de curea:

= 1603 mm

Se adopta o lungime primitiva standardizata conf STAS LpSTAS = 1600mm

e) Recalcularea distantei intre axe

Odata aleasa lungimea primitiva standardizata , se recalculeaza distanta dintre axe , care rezulta din ecuatia de gradul 2:

24

8 · - 4048.768 · A12 + 30419.36 = 0

A12 =

A12 = 498.46 mm

f) Calculul numarului de curele z

unde: p – puterea pe arborele rotii conducatoarecf – coeficientul de functionarecf = 1,3

cβ – coeficient de infasurare a curelei pe roata

cβ = 0,983

cL – coeficient de lungime a cureleicL = 0,83

p0 – puterea transmisa de o curea conf STAS 1163-71 p0 = 0,9 · = 2.88 kW => p0 = 0,9 · 2.88=2.592kW

Numarul final de curele se determina cu relatia:

≤ zmax = 8

cz – coef. ce tine seama de faptul ca sarcina nu se transmite uniform prin cele z0 curele

cz = 0,95

Se adopta z = 2 curele

g) Proiectarea rotilor de curea:

Rotile pentru curele trapezoidale sunt standardizate in STAS 1162-84

25

Curele trapezoidale inguste SPZ – dimensiuni conform stas 1162-62

Tipul curelei

Dpmin

α = 34°Dpmax lp nmin mmin f e r

SPZ 63-80 800 8.5 2,5 8 8 12 0,5

Elementele geometrice ale rotilor de curea sunt

Diametrul exterior: De = Dp + 2n

De1 = 100 + 2 · 2.5 = 105 mmDe2 = 274.4 + 2 · 2.5 = 279.4 mm

Diametrul interior: Di = Dp – 2m

Di1 = 100 – 2 · 8 = 84 mmDi2 = 274.4 – 2 · 8 = 258.4 mm

Latimea B = 2f + (z – 1) e

B1 = B2 = 2 · 8 + (2 – 1) 12 = 28 mm

ALEGEREA SI VERIFICAREA PENELOR

a) Alegerea penelor

Materialul din care se executa penele este:0L60 STAS 500/2 – 80

26

b) Verificarea penelor

Verificarea penelor paralele consta in determinarea tensiunilor efective de strivire Pm si de forfecare si compararea acestora cu eforturile admisibile Pam si .

Verificarea la forfecare

f =

Pentru pana I

f N/mm2

Pentru pana II

f = N/mm2

Pentru ambele pene : f < f deoarece tensiunea de forfecare admisibila pentru 0L60 este fa

= 60 ÷ 80 N/mm2

Verificarea la strivire

Psef = ≤ Pas = 80 ÷ 120 N/mm2

Pentru pana I

Psef = N/mm2

Pentru pana II

Psef = N/mm2

Rezulta ca pentru ambele pene Psef < Pas

27

Bibliografie : Sisteme de transport in agricultura – Indrumar de proiect Dr.Ing David Ladislau , ing

Voicu Gheorghe ,ing. Rohan Rene , ing Lisovschi Anca,1992 Componente mecanice ale sistemelor biotehnice –Indrumar de proiect , Dr. ing. Illie

Filip, Editura BREN , Bucuresti 2007

28