DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PPUUNNCCTTUULL PPEE EEUURROOPPAA

Unde }i cum î}i vor putea g@si românii de lucru, în celelalte 26 de ]@ridin marea familie european@? Vor avea ei acces neîngr@dit la joburi }imeserii cu mult mai bine pl@tite decât în ]ara de ba}tin@? Care suntargumentele cele mai „grele” pe pia]a muncii }i pe pia]a educa]iei dinEuropa? Vor beneficia – }i când se va întâmpla asta – de o deplin@recunoa}tere academic@ }i profesional@?Iat@ un }ir întreg de nedumeriri }i necunoscute cu care se confrunt@românul de azi, cet@]ean cu drepturi depline al Uniunii Europene. Suntchestiuni existen]iale complexe, care parc@ fac via]a mai complicat@decât ieri, când alternativele erau aparent mai simple: ori c@p}unar, oriîn construc]ii, ori „trimis”, ori „la negru” … Acum drepturile sunt minu-]ios elaborate }i reglementate, România este obligat@ s@ se alinieze lani}te criterii exacte, diferite adesea de la o ]ar@ la alta, se vorbe}te însfâr}it de prioritatea investi]iei în capitalul uman ca o component@ esen-]ial@ a strategiei postaderare. Dincolo de principii europene }i de abor-d@ri savante, românii vor s@ }tie îns@ unde se câ}tig@ mai bine, dac@se poate sau nu lucra legal, unde pot g@si }i ce }anse au s@ ajung@la ofertele cele mai tentante de angajare.

F@r@ restric]ii - în 14 ]@ri din U.E.

Mai întâi, ce înseamn@ „f@r@ restric]ii”? Fire}te, tot ce ]ine de respectareaprincipiului liberei circula]ii a for]ei de munc@ în Spa]iul Economic European:

condi]ii similare la angajare, ca }i cet@]enii ]@rii respective posibilitatea de a candida pe locurile de munc@ disponibile f@r@ a avea

nevoie de permise de munc@ recunoa}terea competen]ei profesionale, ca regul@ de baz@ în ocuparea

posturilor dreptul de a beneficia de sistemele de securitate social@, în exact aceea}i

m@sur@ ca }i angaja]ii din ]ara respectiv@ concedii de odihn@, de boal@ sau de maternitate, pensii pentru limit@ de

vârst@, de urma}, ajutoare de }omaj – la nivelul ]@rii în care au muncit.Apoi, s@ vedem de ce românii sunt nevoi]i s@ constate c@, în ceea ce pri-ve}te dreptul la munc@, pentru ei Europa se împarte în dou@ zone dis-tincte: 14 state care au ridicat complet barierele, tratându-ne, cum se spune,pe picior de egalitate. Acestea sunt Finlanda, Estonia, Letonia, Cipru, Sue-dia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Polonia, Lituania, Norvegia, Luxemburg, Malta}i Portugalia.De cealalt@ parte, întâlnim 12 state care, în pofida prevederilorConstitu]iei Europene, au impus României }i Bulgariei restric]iinedrepte }i arbitrare. Austria, Danemarca, Irlanda, Olanda, Belgia,Grecia, Ungaria – au stabilit un regim tranzitoriu de doi ani.

“%nal]@-]i sufletul at$t desus, ca nici o ofens@ s@nu poat@ ajunge la el”.

R. Descartes

c my b

c my b

pag. 6

Întreb@rile sociologilor pri-mesc un r@spuns a}teptatatunci când ele vizeaz@ ochestiune foarte simpl@: în ce categorie v@ plasa]i,întreb@ sociologul? În clasa de mijloc, e r@spunsula aproape dou@ treimi dintre cet@]eni. Oameni nuse simt nici boga]i, dar nici s@raci, nici completsco}i din joc, dar nici deciden]i. Ar fi frumos s@aib@ dreptate. Ar fi s@n@tos pentru societatea }ieconomia româneasc@ s@ con]in@ o clasa demijloc atât de puternic@. Dar lucrurile nu staudeloc a}a. 260 de euro este salariu mediu în Ro-mânia }i acest venit nu este cel al clasei medii.Cu banii ace}tia, nu te califici în clasa medie }iconsecin]ele sunt multiple, atât pe plan perso-nal cât }i public, iar raportarea la bani devine oproblem@ serioas@ nu doar de percep]ie, ci }ide concep]ie. Cu 260 de euro pe lun@ e}ti maidegrab@ dependent atât de stat cât }i de patrondecât independent - a}a cum ar trebui s@ fieîntr-un fel clasa de mijloc. Atunci cât trebuie s@câ}tige cineva, ca s@ poat@ face parte din clasamedie? R@spunsul la aceast@ întrebare este maicomplicat, în sensul c@ ar trebui s@ fie urmat larândul sau de întrebarea – }i ce faci cu banii?De fapt, ceea ce a} vrea s@ subliniez nu estefaptul c@ exist@ o conven]ie social@ în modul deconsum, dar c@ r@spunsul la aceasta din urm@chestiune e tot atât de important ca }i la prima. Societatea româneasc@ sufer@ de un decalaj cronic.Înainte de 1989, clasa medie a fost, judecând întermeni cumva de stânga – pentru ca orice împ@r]irepe clase este tributar@ unei asemenea gândiri – re-prezentat@ de “intelectuali”: profesori, medici, ingi-neri. Aproape orice absolvent de facultate se puteaintegra în aceast@ clas@. La aceasta a contribuit}i venitul. Diferen]a de venit, în 1989, între maxi-mele }i minimele salariale, era de 1 la 3 maxim1 la 5, cu profesiile “intelectuale” situate corectîn partea superioar@ medie a intervalului.

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 2

Din statisticile prestigioasei publica]ii americane Fortune, rezult@ fap-tul c@ primele cele mai puternice 1.000 corpora]ii americane pl@tescimpozite pe profit foarte mici sau nu pl@tesc deloc. Aceast@ reali-tate contravine logicii „normale”, care nu poate fi de acord c@ înSUA, ]ar@ a profitului }i leag@n al capitalismului modern, cele maimari corpora]ii sunt aproape sau complet neprofitabile. Atunci, dece mai cump@r@ investitorii ac]iunile lor? {i de ce nu se pr@bu}e}tebursa principal@, New York Stock Exchange? Ce leg@tur@ poateexista între cele mai sus }i faptul c@ jum@tate din primele 500 decorpora]ii americane sunt înregistrate în Delaware (un ministatamerican de pe Coasta de Est), ca altfel }i 40& dintre firmele lis-tate la New York Stock Exchange }i 37& dintre cele cotate la Ame-rican Stock Exchange? De ce oare 80& din firmele americane, care}i-au schimbat domiciliul dup@ 1966, s-au stabilit în Delaware, care adevenit sediul a 200.000 de corpora]ii, la o popula]ie de 684.000de locuitori?Scandalurile economice ale tranzi]iei române}ti au dezv@luit ini-]ia]ilor câteva lucruri interesante:Firma Crescent, care s-a ocupat de comer] exterior înainte de 1989,dar }i dup@ aceea, rampa de lansare a magnatului Dan Voiculescu, era(sau este înc@?) înregistrat@ în Cipru, de}i opera]iunile sale comer-ciale se desf@}urau cu prec@dere în RomâniaNavele române}ti închiriate spre utilizare diferitelor firme de mana-gement, inclusiv cele implicate în scandalul Minerva, au fost înregis-trate sub diferite pavilioane de complezen]@ (Cipru, Panama, Isle of Man).

continuare ^n pagina 5

Emil DDAAVVIIDD

pag. 6

Zona euro

Cornel Jucan

pag. 3

Camelia Apostupag. 3Ramona Toma

Mediul concuren]ial

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@Credite

pag. 8Ileana Ilie

pag. 2

Renate T@nase

Rom$nia ^n normalitate!?

Creditul imobiliar }i ipotecar

Imaginea s@pt@m$nii

Chiar de la sfâr}itul primei s@pt@mâni aperiplului meu francez, am fost invitat decolegi, acas@ la ei, s@ petrecem week-end-ul împreun@. Oameni deosebit de des-chi}i, de simpatici, de interesan]i. Sâm-b@ta, de obicei, este masa de familie cucâ]iva prieteni al@turi, iar duminica, deregul@, o frumoas@ „ie}ire” în Bretania.A}a rev@d, dup@ mai mul]i ani, partea decoast@ numit@ „La Rance”, cu case fru-moase }i func]ionale, în puzderia de micilocalit@]i, de comune care personalizeaz@excep]ional aceste minunate meleaguri.Unele locuin]e sunt vechi de câteva sutede ani, au fost, fire}te, modernizate, darp@strându-se, în exterior, cât s-a putut,patina timpului. Erau casele pescarilorcare plecau pe mare }i pe ocean, între}ase luni }i un an, în general s@ pes-cuiasc@ moruni tocmai în „Terra Nova”.Afacere rentabil@ din care pescarii ie}eaumul]umi]i. Foarte mul]umi]i „ie}au” }i ar-matorii care tr@iau pe picior mare laSaint-Malo. În timp, meseria s-a dimi-nuat, înlocuit@ de pescuitul la scar@ in-

dustrial@. }i ast@zi, îns@ mai sunt coop-erative de pescari care lucreaz@ astfel. Iarprodusele lor sunt foarte, foarte c@utate...R@mânând în domeniul universitar, tre-buie s@ spun c@ am participat la „IUT-GEA” la „Journée Portes Ouvertes” (ZiuaPor]ilor Deschise), profesorii prezentândviitorilor studen]i veni]i înso]i]i de p@rin]ii lorinteresa]i de viitorul tinerilor respectivi,amfiteatrele, laboratoarele, tipuri de cursuri,ce diplome cu deschidere spre via]@ fi-nalizeaz@ activitatea etc. Imens de mult@lume, teribil de captivat@, viitorul an-goasând, în bun@ m@sur@, }i aici. Tot-odat@, intrarea la facultate este intenscontrolat@ prin diferite pârghii, „bacalau-reatul profesional” fiind din ce în ce maimult privit ca un parametru „destul desub]ire”. Înv@]@mântul superior trebuie„s@ dea” speciali}ti, iar ace}tia, este sigur,se vor confrunta cu probleme din ce înce mai grele.

(Dan Popescu)

Introspec]ii europene

continuare ^n pagina 4

Banii claseide mijloc

Românii – pe pia]a euro-pean@ a muncii }i educa]iei

Itinerar francez (III)

Noi reac]ii lamodific@rileclimatice (II)

nr. 102 anul 3 vineri, 9 februarie 2007 0,50 RON

Splendidul pasaj de la Milano

Conf. univ. dr. Liviu MIH~ESCU

Companiile offshore sau evaziunea fiscal@ legal@ (I)drd. C@t@lin NICOLESCU

Dan SUCIU

La Rance

Dintr-o ]ar@ în care se p@rea c@ tran-zi]ia nu se va mai termina niciodat@,România s-a transformat în locul în care“perspectiva” este cuvântul de ordinecând se vorbe}te de ECONOMIE, iarîn evalu@rile agen]iilor de specialitate,la” puncte tari”, apar tot mai frecventperspectivele dezvolt@rii ca urmare aader@rii la Uniunea European@…E drept c@ nu putem s@ trecem cu ve-derea faptul c@ }i la “punctele slabe”se adaug@ din ce în ce mai multe pro-bleme, cu accent special pe deficitul decont curent, expansiunea credit@rii, ten-siunile politice, legisla]ia fiscal@ }i altele.Pornind de la unul dintre principaleleroluri ale Uniunii Europene, respectivacela de a facilita schimburile comer-ciale }i de exper]i, între membrii s@i,spre avantajul reciproc }i securitateaeconomic@ ale acestora, valorificareanoilor pie]e, pe baza unui set comunde reguli, dublat@ de acordarea unorfonduri structurale, va conduce }i Ro-mânia - la fel cum s-a petrecut cuultimele 10 ]@ri care au aderat la UE,la data de 1 mai 2004 -, la standardeeconomice mai ridicate }i, în continua-re, la o dezvoltare tot mai puternic@. Odat@ cu anul care abia a început }ipân@ în 2013, ]ara noastr@ beneficia-z@, din partea Uniunii Europene, defonduri structurale de cca.28-30 mi-liarde de euro, bani cu destina]ii pre-cise în urm@toarele direc]ii: promo-varea regiunilor cu întârzieri în dez-voltare,reconversia zonelor afectate dedeclin industrial, combaterea }omaju-lui de lung@ durat@, inser]ia profesio-

nal@ a tinerilor sau promovarea dez-volt@rii rurale.Aceste fonduri vor trebui s@ fie gestio-nate judicios, cu eficien]@, eficacitate}i economicitate maxim@, trebuind s@ajung@ acolo unde este nevoie pentrudezvoltare, altfel risc@m s@ le pierdem.Conform estim@rilor previzionate, cuajutorul acestor bani, România ar putearecupera, pân@ în anul 2013, mai multde 10 procente din decalajul generalcare ne separ@ de UE, ajungând lamai pu]in de 41 la sut@ din mediaUniunii Europene.Acest obiectiv global poate fi îndeplinit,cu condi]ia realiz@rii unor obiective spe-cifice, respectiv, cre}terea competitivi-t@]ii pe termen lung a economiei ro-mâne}ti, dezvoltarea la standardele euro-pene a infrastructurii de baz@, precum}i perfec]ionarea }i utilizarea tot maieficient@ a capitalului uman autohton. Durata de recuperare a decalajelor fa]@de ]@rile dezvoltate din Vest - a}acum preciza chiar primul ministru –este destul de mare, situându-seîntr-un interval de cca. 20-50 de ani.“Depinde de noi cum vom }ti , cât@inteligen]@ va avea clasa politic@ ro-mâneasc@ s@ în]eleag@ c@ de capaci-tatea }i de maturitatea de a conduceaceast@ evolu]ie va depinde evident }irezultatul la nivelul cet@]eanului de rând”,a spus premierul }i, foarte adev@rat,facem noi cuvenita subliniere!...{i pia]a de capital româneasc@ se varevigora, începând din acest an, pre-zentând o volatilitate mai ridicat@, dup@cum spun speciali}tii( anali}tii socie-t@]ii de brokeraj KD Capital Invest).Acest lucru se datoreaz@, investito-rilor institu]ionali care vor intra în nu-m@r semnificativ mai mare pe pia]@,deoarece noul statut de ]ar@ membr@ aUniunii Europene va face s@ fim per-cepu]i într-o categorie mai bun@ în

ceea ce prive}te riscul investi]ional.Tot din acest an, Bursa de Valori Bu-cure}ti va tranzac]iona noi instrumente,l@rgindu-}i gama de opera]iuni.Implementarea complet@ a reglemen-t@rilor europene în sectorul liberei cir-cula]ii a bunurilor, persoanelor }i capi-talului va conduce la cre}terea num@-rului de tranzac]ii dintre România }ialte ]@ri, ceea ce se va reflecta într-unavans al „industriei pl@]ilor”. De altfel,chiar vicepre}edintele Visa International,domnul C@t@lin Cre]u, men]iona c@„industria de pl@]i din România va fiexpus@ la o înlesnire a comer]uluidintre statele membre UE, ceea ce vaduce la o cre}tere a num@rului detranzac]ii transfrontaliere”. În sprijinulcelor afirmate mai sus, vine }i anun]uldirectorului Direc]iei Supraveghere dinBNR, domnul Nicolae Cintez@, princare aduce la cuno}tin]a publicului,c@7 mari grupuri bancare din Europaau depus Notific@ri la BNR, pentru aanun]a c@ vor derula o gam@ larg@de activit@]i, în mod direct, începând cuatragerea de depozite }i acordarea decredite, pân@ la leasing, servicii de con-sultan]@ sau opera]iuni cu derivative.C@ suntem pe calea intr@rii în norma-litate, ne poate convinge ini]ierea ne-gocierilor de c@tre Banca European@pentru Reconstruc]ie }i Dezvoltare(BERD), pentru acordarea unui împru-mut de 50 milioane euro, Po}tei Ro-mâne, F~R~ GARAN[II GUVERNAMEN-TALE!... Se }tie c@ BERD nu acord@credite doar în baza unei situa]iifinanciare bune, ci }i a unei strategii dedezvoltare viabile }i solide. Or, toc-mai existen]a unui proiect solid demodernizare a infrastructurii Po}teiRomâne, evaluat la peste 60 milioaneeuro, prin care se vor procesa unnum@r sporit de scrisori }i pachete,într-un timp mai scurt }i cu o cali-

tate a serviciilor mai ridicat@ a con-vins banca s@ acorde acest credit.Faptul, f@r@ precedent, c@ o institu]ie dinRomânia, prime}te un credit de la BERDnegarantat guvernamental, constituieo not@ foarte bun@ pentru companie }imarcheaz@ un semn de îns@n@to}ireeconomico-financiar@ pentru ]ar@.Cu riscul de a fi cataloga]i extraordinarde optimi}ti, for]@m nota }i ne raliem ace-

lora care au receptat „momentul 1Ianuarie 2007”, ca dat@ de referin]@a intr@rii României în normalitate!.Normalitatea înseamn@ REGULI de lacare Uniunea European@ nu face rabat}i oricât de mic@ abatere de la ele neva aduce, neîntârziat, incomensura-bile pierderi, ]@rii - atât la nivel macro}i microeconomic, cât }i nou@ tutu-ror cet@]enilor.

EUROPA VINERI 9 FEBRUARIE 20072

1 ianuarie 2007,data de referin]@ a intr@rii României în NORMALITATE

urmare din pagina 1Spania ne restric]ioneaz@ pentru un an,cu promisiunea c@ decizia final@ se vaadopta abia dup@ ce se va evalua im-pactul angaj@rii muncitorilor români.Marea Britanie, Fran]a, Germania }i Italiaî}i deschid pia]a muncii selectiv, func]iede meserii }i de deficitele interne.Oricum, tratamentul discriminatoriu lacare sunt supu}i românii }i bulgarii, princompara]ie cu cet@]enii ]@rilor care auaderat la U.E. în „valul” 2004, suscit@aprige comentarii, mai ales de cândcomisarul european pentru Justi]ie }iSecuritate, Franco Frattini, a anun]at c@va propune guvernelor na]ionale s@ sta-bileasc@ diverse cote pentru muncitoriiafricani care ar putea veni s@ lucrezeîn Europa. Este evident c@ legalizareamigra]iei for]ei de munc@ din continen-tul african se gânde}te ca o solu]ie laproblema îmb@trânirii for]ei de munc@din Europa, a natalit@]ii tot mai sc@zute}i a longevit@]ii popula]iei, care înseamn@poveri suplimentare pentru bugetelena]ionale de pensii. Dar peste toater@mâne o întrebare pe care o punea,retoric, deun@zi, }i pre}edintele TraianB@sescu: de ce pentru africani se poateaplica principiul liberei circula]ii a for]eide munc@, iar pentru români, nu?

Ce }anse au românii?

Fire}te, totul depinde de meseriile pe

care le practic@ }i de ]@rile de destina]ie.Într-un „clasament” inedit al locurilor demunc@ vacante în statele Uniunii Euro-pene, pe primul loc se situeaz@ MareaBritanie, cu 260.000 de joburi, urmat@de Germania (190.000 de locuri libere),Cehia, Fran]a, Belgia, Austria }i Finlanda.Englezii doresc for]@ de munc@ în tu-rism, Germania în IT }i logistic@, Olandaîn construc]ii }i transporturi auto, Italia}i Belgia caut@ medici }i asistente.La ce se a}teapt@ românii care au avutnorocul s@ ocupe un asemenea postvacant? Înainte de orice, la siguran]azilei de mâine }i la venituri salariale pecare în România nici nu le-ar fi pututvisa. În topul salariilor medii orare, din]@rile Uniunii Europene, conduce deta}atDanemarca, urmat@ de Germania, MareaBritanie, Irlanda, Olanda, Luxemburg,Suedia }i Finlanda.Aviz amatorilor: un confec]ioner dinDanemarca încaseaz@ un salariu de 24de ori mai mare decât în România; unconstructor din Irlanda câ}tig@ de 20 deori mai mult decât nu }antierist român;un electrician din Olanda este de 15 orimai bine pl@tit decât la noi; un profesordin Marea Britanie încaseaz@ lunar cât19 salarii din ]ara noastr@; un medic înLuxemburg are venituri de 15 ori maimari decât un medic român }.a.m.d.Lucrurile sunt limpezi, motiva]iile evi-dente. R@mâne de v@zut în ce m@sur@cointeresarea }i mobilitatea vor face cas@bun@ cu performan]a }i calitatea profe-sional@.

Califica]i pentru U.E. !

Aici ve}tile sunt, în ansamblu, bune. Cu altecuvinte, românii pot fi siguri c@ vor bene-ficia în spa]iul european de recunoa}tereacademic@ }i profesional@. Altfel spus, o

persoan@ calificat@ s@ practice o meserie înRomânia este, de asemenea, calificat@ s@o practice }i într-un alt stat – membru.Desigur, atestarea academic@ sau profesio-nal@ asigur@, în toate împrejur@rile, accesulla pia]a muncii, nu }i un loc de munc@.

Procedural, pentru transparen]a cali-fic@rilor }i a competen]elor, a fost con-ceput Europass, care asigur@ nu cadruunic la nivel comunitar în scopul încu-raj@rii mobilit@]ii }i al înv@]@rii de-a lun-gul vie]ii într-o Europ@ extins@.

Românii – pe pia]a european@ a muncii }i educa]ieiEmil DDAAVVIIDD

conf. univ. dr. Cornel Nicolae JJUUCCAANN

VINERI 9 FEBRUARIE 2007 3MONED~ CREDITE

Participarea la zona euro constituieultima ]int@ a noilor state membreale Uniunii Europene. Ele se vor inte-gra într-o politic@ monetar@ unic@, orien-tat@ c@tre stabilitatea pre]urilor, dar }iîn politica valutar@ unic@ promovat@ deBanca Central@ European@. Pân@ la intro-ducerea euro, Tratatul de la Maastrichtsolicit@ noilor statelor membre s@ ajung@la un grad ridicat de convergen]@ du-rabil@ care s@ asigure adoptarea mo-nedei unice. Noile ]@ri membre ale UE au regimurivalutare diferite, fiecare propunându-}i s@ adere la Mecanismul Ratelor deSchimb - ERM II }i s@ introduc@ eurola un anumit interval de timp de la dataintegr@rii. Pentru aceste ]@ri, a}a cum afost }i pentru Portugalia, Italia, Spania}i Grecia, stimulentele de a adoptaeuro cât mai curând dup@ aderaresunt puternice.În primul rând, ele nu beneficiaz@ deposibilitatea de a r@mâne în afara zoneieuro dup@ aderare (clauza „opting out”),fiind obligate s@ accepte condi]iile pre-v@zute în Tratatul de la Maastricht, res-pectiv s@ se preg@teasc@ pentru uniu-nea monetar@ }i s@ adopte euro cândse consider@ a fi preg@tite.Pe de alt@ parte, ele satisfac mai pu]incriteriile unei zone monetare optimalecomparativ cu modul în care au f@cut-ovechile state membre ale UE. Sunt ]@riavând dimensiuni reduse, rela]ii comer-ciale cu UE mai mult sau mai pu]in

dezvoltate, care se a}teapt@ s@ ob]in@beneficii de pe urma introducerii mo-nedei unice.La data ader@rii la Uniunea European@(1 ianuarie 2007), Banca Na]ional@ aRomâniei a devenit membr@ a SistemuluiEuropean al B@ncilor Centrale, contri-buind cu o cot@ de 2,5188& la capitalulB@ncii Centrale Europene. Dup@ adop-tarea euro, BNR va ob]ine calitatea demembru al Eurosistemului, moment încare î}i va pierde func]ia de stabilire }iadministrare a politicii monetare }i vaimplementa politica monetar@ unic@ azonei euro. BNR va continua îns@ s@ ex-ercite func]ia de supraveghere pruden-]ial@, va putea stabili rela]ii cu diverse orga-nisme financiare interna]ionale }i va gestionarezervele oficiale, r@mase dup@ transferulunei cote p@r]i la Banca Central@ European@.Conform Programului Na]ional de Con-vergen]@, România î}i propune intervalul

2010-22012 pentru intrarea în Mecanis-mul Ratelor de Schimb - ERM II }i pe-rioada 2012-22014 pentru adoptarea euro.Acest calendar are în vedere men]inereaunei perioade de ajustare de 3-4 anidup@ momentul integr@rii }i pân@ la cel alparticip@rii la ERM II. Îmbun@t@]irile în ceeace prive}te convergen]a real@ trebuief@cute de o manier@ care s@ nu afectezecriteriile de convergen]@ nominal@, prinmen]inerea echilibrelor macroeconomice.Avantajele }i dezavantajele adopt@rii euroîn România se pot analiza prin prismacriteriilor de optimalitate, conform c@rora o]ar@ care se al@tur@ unei uniuni monetarenu trebuie s@ fie expus@ la }ocuri asime-trice }i, ca o consecin]@, s@ urmeze dezvol-t@ri ciclice similare celor din zona monetar@.Renun]area la moneda na]ional@ }i înlo-cuirea ei cu o moned@ unic@ aduce atâtbeneficii, cât }i costuri, ]@rii în cauz@ }ipoliticii monetare adoptate de aceasta.

În primul rând, se poate vorbi despreefecte de stabilitate macroeconomic@,care provin din eliminarea ratelor deschimb, impunerea unei discipline fis-cale }i implementarea politicii monetareunice, respectiv:

diminuarea riscului valutar. UniuneaMonetar@ European@ presupune renun-]area la moneda na]ional@ }i la rata deschimb fa]@ de euro. Conform unui stu-diu efectuat de Comisia European@, câ}ti-gul care se poate ob]ine de pe urma re-nun]@rii la moneda na]ional@ se situeaz@la 0,4& din PIB. Deoarece cea mai mareparte a comer]ului noilor ]@ri membrese desf@}oar@ cu statele vechi ale UniuniiEuropene - euro fiind principala moned@de contract - se poate înregistra o re-ducere a riscului valutar, iar pre]urile sevor putea compara mai u}or.

reducerea ratei dobânzii }i a infla]iei.Prin al@turarea la zona euro, ]@rile cen-tral }i est-europene î}i reduc costuriledeterminate de volatilitatea cursului deschimb. Pe termen scurt, interesul spec-ulativ pentru unele monede va cre}te,fapt care va avea implica]ii majore asu-pra politicii economice, politicii valutare,liberaliz@rii contului de capital }i refor-melor structurale. Pe termen lung, eco-nomia va beneficia de pe urma intro-ducerii euro deoarece ratele de dobând@mai mici pot facilita finan]area restruc-tur@rii economice.

dezvoltarea comer]ului, cre}terea in-vesti]iilor }i a competi]iei. Renun]area lamoneda na]ional@ reduce costurile detranzac]ie iar realocarea resurselor poateconduce la cre}terea PIB, estimat@ la0,18-0,3&. Pe de alt@ parte, adoptareaeuro determin@ cre}terea PIB cu 0,55-0,76& prin dezvoltarea comer]ului. Pefondul unei cre}teri economice ridicateîn UE, cererea pentru import din ]@rileîn tranzi]ie va spori. Un studiu al FMIestimeaz@ c@ o cre}tere de 1& a PIB înstatele zonei euro determin@ majorarea

cu 0,2-0,5& a PIB }i cu 0,7-1,6& a ex-porturilor în statele candidate (H. Kohler,M. Wes - „Implications of the Euro forthe Integration Process of the TransitionEconomies in Central and EasternEurope”, Working Paper No. 38, March1999). Uniunea Economic@ }i Monetar@intensific@ presiunile competitive asoci-ate integr@rii pie]elor }i conduce la cre}-terea investi]iilor prin crearea unui cli-mat favorabil. Cre}terea competi]iei pepia]a unic@ necesit@ reforme structuralecontinue pentru noile ]@ri membre. În al doilea rând, prin eliminarea incer-titudinii ratei de schimb }i a costurilorde tranzac]ie se ob]in câ}tiguri micro-economice, statele care au rela]ii comer-ciale dezvoltate cu zona euro benefici-ind cel mai mult de pe urma particip@riiîn cadrul uniunii monetare. Costurile privesc implica]iile institu]ionaledeterminate de îndeplinirea criteriilor deconvergen]@ (participarea la ERM II, in-dependen]a b@ncii centrale, interdic]iafinan]@rii deficitului de c@tre banca cen-tral@, liberalizarea fluxurilor de capital,crearea unui sector financiar puternic,armonizarea sistemului de pl@]i na]ionalîn vederea integr@rii în sistemul TAR-GET), pierderea unei modalit@]i de ajus-tare a }ocurilor asimetrice, cre}terea}omajului }i renun]area la autonomiapoliticii monetare. Pierderea determinat@ de renun]area lainstrumentele de politic@ monetar@ }i va-lutar@ r@mâne limitat@, câ}tigurile intr@riiîntr-o uniune monetar@ fiind substan]iale.Un studiu al B@ncii Na]ionale a Ungarieiestimeaz@ efectele pe termen lung aleadopt@rii monedei unice, printr-o cre}terecu 0,6-0,9& a PIB, determinat@ de dez-voltarea comer]ului }i reducerea ratelorde dobând@ dup@ adoptarea euro (A.Csajbók, A. Csermely - “Adopting the Euroin Hungary: Expected Benefits, Costs andTiming”, National Bank of Hungary,Occasional Papers No 24/2002).

Când mergi la o banc@ – mai ales la in-stitu]iile cu preten]ii - pentru a solicitaun împrumut pentru cump@rarea respec-tiv construc]ia unei locuin]e, consilierulde credite î]i prezint@ o ofert@ cecuprinde cel pu]in câte un credit imo-biliar }i unul ipotecar. Dac@ intri în am@nunte, po]i observa c@cele dou@ variante de credite difer@ con-siderabil în privin]a condi]iilor }i a cos-turilor. Ce aleg? Care împrumut este maiavantajos? Ce credit se potrive}te celmai bine venitului meu, respectiv mem-brilor familiei mele? Iat@ câteva întreb@rila care merit@ s@ }tii r@spunsurile, înaintede a intra într-o unitate bancar@. Dife-ren]ele dintre cele dou@ tipuri de împru-mut - credit imobiliar sau credit ipote-car - pentru locuin]@ sunt constituite,în principal, de garan]ii, perioada decreditare }i nivelul limitei ratei lunare dinvenitul solicitantului.Dac@ împrumutul ipotecar se garanteaz@

numai cu imobilul finan]at (achizi]ionatsau care urmeaz@ s@ fie construit), celimobiliar se poate garanta cu alte lo-cuin]e, depozite colaterale etc. În con-secin]@, creditul ipotecar este mai avan-tajos decât cel imobiliar, prin faptul c@nu ai nevoie de o alt@ locuin]@ cu cares@ garantezi împrumutul. Cele mai multe institu]ii de credit nu maifac îns@ o diferen]iere clar@ între celedou@ tipuri de împrumut, permi]ând so-licitantului s@ garanteze creditul, fie c@este ipotecar sau imobiliar, cu locuin]afinan]at@.O alt@ diferen]@, care nu este stipulat@în lege, ci se desprinde din oferteleb@ncilor, este dat@ de costurile celordou@ tipuri de credite. Mai toate b@ncilepercep dobânzi mai mari la crediteleimobiliare, decât la cele ipotecare.Prin urmare, atuurile creditului ipotecarsunt: - se garanteaz@ cu locuin]a finan-]at@; - dobânzile percepute sunt mai micidecât la creditul imobiliar; - perioada decreditare poate fi de p$n@ la 30 de ani.În ceea ce prive}te atuurile creditului imo-biliar acestea ar putea fi referitoare laevaluarea capacit@]ii de rambursare, pon-derea ratei în venitul net lunar este maimare fa]@ de cea acreditul ipotecar. Pia]a creditului imobiliar din Romaniaare un ritm de cre}tere sus]inut mai alesîn ultimii trei ani, ajungand la un posi-bil nivel de aproximativ 6 miliarde dedolari în 2007, dup@ ce în anul 2006 adep@}it nivelul de 3,28 miliarde dolari,cu toate acestea creditul imobiliar }iipotecar are o pondere redus@ în tota-lul împrumuturilor popula]iei. Înc@ dela începutul anului, b@ncile au adoptat o

manier@ mult mai agresiv@ de promovarea produselor de creditare, oferind sc@deride costuri (dob$nzi, reduceri sau elimi-n@ri de comisioane, sau prelungiri aleperioadei de rambursare) la împrumu-turile acordate popula]iei. Creditul ipotecar}i imobiliar a ocupat o pozi]ie aparte înpromo]ie, primele b@nci care au modi-ficat dob$nzile au fost Volksbank, BCR}i OTP. Una din explica]iile unei ponderi relativmici a împrumuturilor pentru locuin]@ întotalul creditelor const@ în restric]iile im-puse de BNR privind nivelul maxim alratei lunare care nu trebuie s@ dep@-}easc@ 35& din venitul lunar net. B@ncileacord@, îns@, împrumuturi pe termene dince în ce mai lungi, u}urand astfel ac-cesul la credit }i persoanelor cu veniturimai modeste. În ceea ce prive}te ritmul de cre}tere acreditului imobiliar – ipotecar acordatpopula]iei, în ultimii trei ani, a fost în jurde 60&. Astfel, în perioada ianuarie2004 – ianuarie 2005, cre}terea a fostde peste 64&, în vreme ce, în perioa-da ianuarie 2005 – 2006, s-a înregistrato cre}tere de 57,8&. La data de 30noiembrie 2006, acest nivel a crescutcu 55&. {i, totu}i, anul 2007 se anun]@ unul spe-cial pentru pia]a imobiliar@. Marile nout@]ivor fi livrarea primelor blocuri noi pen-tru clasa de mijloc, care vor determinacre}terea ofertei de locuin]e }i creditulipotecar f@r@ avans, reglementat recentde BNR, }i care se dore}te a fi o mo-tiva]ie pentru cre}terea cererii pentru ast-fel de credite, în condi]iile unei cereri delocuin]e tot mai mari.

Beneficii }i costuri ale introducerii euro în România

Considera]ii generale }i practice ale creditului imobiliar, respectiv ipotecar…

lect. univ. dr. Ramona TOMA

prep. univ. drd. Renate T~NASE

INTROSPEC[II EUROPENE VINERI 9 FEBRUARIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pagina 1Cea mai important@: mediul, protec]iamediului. Dup@ „}tiin]ificii” de acum dou@s@pt@mâni, care au tras, poate, cel maidramatic, pân@ acum, „semnal de alar-m@”, au continuat politicienii din Europa,din toat@ lumea, pre}edintele Fran]ei,Jacques Chirac, solicitând, chiar, din per-spectiva ecologiei }i a dezvolt@rii dura-bile, „guvernarea mondial@ a Planetei”.

O indiscre]ie: de circa 2 ani o sus]in }ieu. „Numai pe o astfel de cale” - rele-va }i Jose Manuel Durao Barrosso - dez-voltarea durabil@ va obliga pe toat@lumea”. V@dindu-se terifiantul prognos-tic al cre}terii, în viitor, a temperaturiiglobului cu 4 grade, ]@rile dezvoltate nuau alt@ variant@ decât s@ se implice fun-damental, încât emisiile de gaz carbonics@ se reduc@ cu 40&. Nu mai ]ine delocsintagma „Învingem sau muri]i”, ci„Izbândim ori murim”. De altfel, campa-nia electoral@ din Fran]a, pentru alegerilepreziden]iale }i pentru cele care vorurma, dobânde}te, în acest cadru, accen-te cât se poate de patetice. Totul aproapede realitate, de un adev@r pe care îlsim]im, chiar dac@ nu îl configur@m,înc@, în întreaga sa amploare negativ@...

Ce mai spun candida]ii? În afara celordoi „esen]iali”, dup@ p@rerea noastr@,Nicolas Sarkozy }i Ségolène Royal, in-tens mediatiza]i, sunt }i alte idei intere-sante. Iat@, de exemplu, Philippe de Vil-liers, la a doua sa tentativ@ spre Elysée,afirm@ c@ „exist@, în mare, dou@ linii deguvernare: dreapta american@, pentrudiscriminare pozitiv@, }i o dreapt@ pa-triotic@ ata}at@ independen]ei politicii ex-terne, cum s-au v@dit astfel cei împotri-va r@zboiului din Irak, }i care se ridic@}i împotriva comunitarismului. Comunita-

rismul este o juxtapunere de alveole et-nice, religioase, sexuale, el nu este Re-publica în unitatea sa, ci o platform@ uni-versal@ de drepturi”. José Bové, un altcandidat, reprezentant al „stângii antili-berale”, se revendic@ drept „omul Fran]eiinvizibile”. Este adev@rat, în sondaje,ace}ti candida]i întrunesc procente foartemici. Oricum, deocamdat@, sunt înscri}iîn cursa preziden]ial@ 42 de doritori...

...Vizitez Nantes, re}edin]@ a ducilor deBretania, cu impozantul castel al aces-tora, chiar în mijlocul ora}ului. Dup@ 15ani de restaurare intern@, chiar în aces-te zile, în castel s-a inaugurat un noumuzeu, consacrat istoriei urbei }i isto-riei Bretaniei. Exponatele de aici nu facdecât s@ înt@reasc@ concluzia unei re-cente dezbateri pe tema „Nantes estebreton?”. Anume, c@ întreaga istorie aBretaniei }i a acestui frumos ora} se afl@puternic@ m@rturie unui hot@rât r@spunsafirmativ. Îmi g@sesc timp, într-o sâm-b@t@, }i pentru a merge la cinematograf.

V@d, în premier@, „La vie des autres”, unthriller al unui tân@r realizator de 33 deani, Florian Henckel von Donnersmarck,cap de coloan@ al “Noului val german”, oart@ ambi]ioas@, proasp@t@… Filmul se refe-r@ la STASI relevând pregnant partea cea mairepugnant@ a sistemului comunist, partestrangulatoare de libert@]i. {i în acestunivers au existat, îns@, oameni converti]ide realit@]i spre un umanism aduc@torde bine... În fine, se vorbe}te mult aici,în Fran]a, de faptul c@ se va construi ouzin@ de Logan-uri în Rusia, dup@ suc-cesul eclatant al acestei ma}ini, realizat@de „Dacia” }i „Renault”, în România, unde,în urm@torii 2 ani, se vor realiza 370 miide automobile Logan. Este un fapt caremerit@ re]inut }i examinat mai în-deaproape... Ce citesc, pentru a avea le-xicul cel mai potrivit în momentele melede curs? Cump@r, pe bani pu]ini, din

Rennes, de la „Bouquinerie du centre”,cartea lui Walter Lord - „La Nuit duTitanic”. Este volumul ce a inspiratesen]ial scenariul cunoscutului film. Dincapitolul final, „Câteva fapte”, re]in c@Titanicul a aruncat un v@l de }arm peto]i cei care au realizat sau au colabo-rat la construc]ia sa, sau au navigat cuel. Un v@l de }arm pe care anii, nostal-giile, amintirile, l-au f@cut }i mai frumos.

Este, îns@, un fapt c@ pe vas a existato discriminare la salvarea cu b@rcile,pentru pasagerii de la clasa a III-a. Depe Titanic au pierit în total peste 1500de pasageri. Ordinea de îmbarcare înb@rcile de salvare a fost de la clasa Ispre clasa a III-a, „Întâi femeile }i copi-ii”. Cele mai multe femei }i cei mai mul]icopii – valori preponderente – s-au sal-vat de la clasa I, }i chiar nu pu]inib@rba]i, de la clasa a II-a s-au salvat va-lori sub medie iar de la clasa III-a va-lori minime. Ceea ce spune mult despreputerea banului, chiar }i în împrejur@ripu]in imaginabile. O alt@ carte pe caresunt pe cale s@ o termin este celebra„Moscou”, de Theodor Plievier, luat@ totpe bani pu]ini }i tot de la „Bouquinerie

du Centre”. Este un roman aproape derealitate, în care autorul, cu mult@ parci-monie, reu}e}te s@-l fac@ pe cititor s@în]eleag@ cum a fost posibil ca r@zboiulGermaniei cu URSS-ul, etapa 1941,Moscova, început aproape ca o lupt@f@r@ inamic, cu înaint@ri incredibile, culu@ri de sute }i sute de mii de prizonieri,s@ devin@, doar în câteva luni, un plane}uat dramatic al lui Hitler, incapabil s@fac@ fa]@ unei Moscove, capital@ a Rusiei,pe care nici el, nici mul]i dintre gene-ralii s@i, nu au în]eles-o }i nu au gân-dit-o a}a cum era ea în realitate. O for-midabil@ confruntare, reconstituit@ de scri-itor prin intermediul a nenum@rate m@r-turii germane }i ruse}ti...

(va urma)

Dan POPESCU

Itinerar francez (III)

Portul Saint-Malo

Peisaj din Nantes

VINERI 9 FEBRUARIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

PARADISURI FISCALE

continuare din pagina 1.În scandalul societ@]ii de asigur@ri Mon-dragon, presa a descoperit c@ mai binede 70& din ac]iunile firmei erau de]inutede o companie „de hârtie” (f@r@ activi-tate) cipriot@, controlat@, prin inter-pu}i, de {tefan Mandel, care dorea s@r@mân@ în umbr@, pentru a fi absolvitde r@spundere, în cazul unui falimentgen Caritas.Plata comisioanelor în scandalul Pumas-a realizat prin canale offshore, folo-sindu-se companii }i b@nci din „para-disuri fiscale” (ca de exemplu, BanqueInterna]ionale Luxemburg (Asia) Ltd.}i companii înmatriculate în InsuleleCanalului Mânecii).Afacerile importatorului de ]ig@ri ZaherIskandarani s-au derulat prin Cipru,unde m@rfurile beneficiau de o impor-tant@ reducere de pre]uri, reducere ceatr@gea o mi}care corespunz@toare adatoriilor fiscale în România; dup@ cemecanismul a fost demontat de orga-nele de control, urma}ul lui Iskandarani,Muja Marcelini, a continuat afacerea, di-rijând-o prin alt paradis fiscal - Panama.Sabina Product, o escrocherie cu }taif,se baza pe asocierea cu un misteriospartener din Statele Unite, care nu eraaltceva decât o corpora]ie offshore deduzin@, încorporat@ în Delaware pen-tru mai pu]in de o mie de dolari.Mai multe firme controlate de Sever Mu-re}an, care au beneficiat de importan-te credite de Banca Dacia Felix, pro-vocând colapsul acesteia în 1996, suntînregistrate în Luxemburg, un paradisfiscal binecunoscut în mediile de afaceri.Ac]ionarul principal al B@ncii Columnaeste o obscur@ firm@ elve]ian@/c@su]@po}tal@ (Manel Finanz A.G.), de]inut@confiden]ial de misterio}i cet@]eni ro-mâni. Banca a intrat în imposibilitate deplat@, pe la mijlocul anilor '90. BancaNa]ional@ a eliberat autoriza]ia acesteib@nci f@r@ a verifica temeinic bonita-tea ac]ionarului elve]ian (o firm@ cuun capital de câteva zeci de mii de dolari)}i a tolerat publicitatea agresiv@ a aces-teia pân@ în ultimul moment, de}i chiarconducerea b@ncii Columna – în spe]@,directorul Bostan – nu a ^ndeplinit dela bun început condi]iile legale defunc]ionare. Liechidarea b@ncii nu s-a finalizat pân@ în prezent.C$teva firme în care este implicatdubiosul om de afaceri Mircea Bleher(arestat în 1994 pentru fraud@ – peste200 milioane lei taxe vamale) sunt pro-prietatea altor companii, domiciliate lac@su]e po}tale din Liechtenstein, Elve]ia }iBritish Virgin Islands.Cercet@rile poli]iei au descoperit c@ în-cas@rile valutare din exporturile între-prinderilor de stat Rulmentul Bra}overau întârziate, prin „parcarea” lor înb@nci intermediare din Liechtenstein.O parte din manevrele financiare dinspatele afacerilor lui Viorel Cataram@se bazeaz@ pe cel pu]in o firm@ înma-triculat@ în Vaduz, Liechtenstein, alc@rei împuternicit în România (propri-etar?) era chiar ..... Viorel Cataram@.

Multe firme încearc@ s@ foloseasc@beneficiile oferite de înmatriculareaoffshore, într-un a}a-zis „paradis fis-

cal”: scutirile de impozite }i taxe, con-fiden]ialitatea în ceea ce prive}te rezul-tatele financiare }i proprietarii firmeietc. Din cele mai sus, s-ar puteadeduce c@ statele lipsite de taxe, pre-cum Luxemburg, Cipru, Panama sauDelaware (SUA) sunt adev@ratele oazeale evazioni}tilor }i afaceri}tilor dubio}i,de toate na]ionalit@]ile. Din p@cate, modulîn care unii oameni de afaceri români s-aufolosit de avantajele offshore pare aconfirma acest lucru. Felul în carecorpora]iile multina]ionale reunite î}iplanific@ politica fiscal@, folosind ve-hicule offshore, este îns@ complet di-ferit. Iat@ câteva exemple de firme soli-de stabilite în zone cu regim fiscal pre-feren]ial:Mai multe firme apar]inând conglome-ratului Du Pont sunt de]inute de corpo-ra]ii domiciliate în Delaware: Du Pont deNemouros & Co., Du Pont Chemicaland Energy Opera]ions Inc. etc.RJR Nabisco î}i dirijeaz@ multe din ope-ra]iunile europene prin RJR Tabacco Hol-dings IHC Inc., înconjurat@ în Nassau,Bahamas.Colosul farmaceutic german BehringerMannheim }i companiile-satelit sunt de-]inute de Corange Ltd., Bermuda.Conoco Inc., un gigant al afacerilor petro-liere, s-a stabilit în Wilmington, Delaware.

Companii de prestigiu precum cele demai sus, la care putem ad@uga Sears,Exxon, Hoffman-La Roche î}i stabilescbazele opera]ionale în ]@ri de care nuauzim dec$t la buletinele de }tiri: Antigua,Barbuda, Bermuda, Belize, Marshall Islands,Liberia, Liechtenstein, Mauritius,Nauru sau Vanuatu. Singurul numitorcomun al acestor state îl constituie fa-cilit@]ile fiscale oferite institu]iilor finan-ciare }i companiilor care î}i stabilesco reprezentan]@ pe teritoriul lor.În exemplele enumerate, entit@]ile off-shore create (corpora]ii, b@nci, socie-t@]i de asigur@ri etc.) au un singurscop, care constituie obiectivul prin-cipal al managementului oric@rei socie-t@]i comerciale – maximizarea profitu-lui, prin orice mijloace legale, în cazulde fa]@ prin diminuarea obliga]iilorfiscale pentru profit, profit reinvestitsau cre}teri de capital. Asemenea„artificii” fiscale pot ap@rea ca lipsitede etic@, în special celor care credc@ singurul motiv serios pentru carepoate exista o firm@ este v@rsareaunor impozite cât mai consistente labugetul de stat. De aceea, ne vom

deta}a de la bun început de eva-ziunea fiscal@, men]ionând c@ practi-cile offshore se înscriu între tehnicilede evaziune fiscal@, denumite în modcurent în România evaziune fiscal@legal@ (trecem peste contradic]ia din-tre termenii de evaziune – deci in-frac]iune }i (legal@). Orice intreprin-z@tor î}i poate dirija afacerile liber,din orice ]ar@ dore}te, cu condi]ia s@respecte legile, atât în ]ara în care ^}ideruleaz@ afacerile, cât }i în aceea încare este rezident. Dac@ autorit@]ilefiscale consider@ c@ o anumit@ firm@,ac]ionând în limitele legii, prejudiciaz@bugetul, singura lor alternativ@ estes@ cear@ modificarea corespunz@toarea legilor care permit asemenea ac]ini.Un judec@tor britanic a concluzionatastfel un proces de evaziune fiscal@:„Nici un individ din aceast@ ]ar@ nuare nici cea mai mic@ obliga]ie, mo-ral@ sau de alt@ natur@, de a-}i con-duce afacerile de a}a manier@ încâts@ verse cît mai mult din veniturilesale fiscului” Chiar – spunem noi – dimpotriv@!

„Offshore” înseamn@, în traducere di-rect@, „în larg”, adic@ dincolo de ]@rm.În lucrarea Bursa la dispozi]ia între-prinz@torului (C. Fota }i colab., 1992),originea termenului este dedus@ prinopozi]ie cu activit@]ile financiare „on-shore”, din statele cu taxe ridicate.Probabil c@, ini]ial, expresia offshorea fost legat@ de începuturile juris-dic]iilor care ofer@ în anumite condi]iiavantaje fiscale. Printre primele statecare au adoptat acest comportaments-au num@rat insuli]ele din largulCoastei de est a Statelor Unite (Ba-hamas, Britsh Virgin Island) }i celedin Canalul Mânecii (Jersey, Sark }iGuernsey). O form@ foarte popular@ dea utiliza aceste facilit@]i a devenitinvesti]ia offshore. Indiferent de formasub care se realizeaz@ (asigurare devia]@, depozit bancar, ac]iuni sau uni-t@]i ale fondurilor mutuale), scopulurm@rit este evitarea impozit@rii ve-niturilor realizate din investi]iile per-sonale. Cele mai importante fonduride investi]ii britanice sunt localizate înGuernesey, Luxemburg sau Gibraltar,în afara razei de ac]iune a fisculuiMajest@]ii Sale. Este de remarcat c@cei mai buni clien]i ai paradisurilorfiscale sunt reziden]i ai ]@rilor dez-voltate, în care serviciile fiscale î}i

fac datoria temeinic, evitarea fisculuifiind posibil@. Numai 4& din popula]ieî}i pl@te}te impozitele, }i este greu depresupus c@ cineva î}i bate capul s@-}i diminueze legal obliga]iile fiscale.Apari]ia paradisurilor fiscale a fost de-terminat@, în unele cazuri, de lipsa resur-selor interne, compensat@ de autorit@]iprin asigurarea de facilit@]i fiscale fir-melor }i institu]iilor financiare intere-sate, în scopul atragerii lor în teritoriu.Adoptarea legisla]iei offshore duce, deregul@, la apari]ia unor filiale ale b@n-cilor mari de pe continent, a firmelorde consultan]@ }i a altor profesioni}tinecesari lumii afacerilor: brokeri, avo-ca]i, manageri, contabili, auditori. Acestaflux de popula]ie de bun@ calitate arenevoie de locuin]e, transport, teleco-munica]ii, distrac]ii }i celelalte elemen-te de confort, la acelea}i standarde caîn ]@rile lor de origine. Astfel, b@}tina}ilorli se ofer@ locuri de munc@ }i ocaziaunor afaceri avantajoase. În ultimii 20de ani, afacerile offshore au cunoscuto dezvoltare în progresie geometric@;speciali}tii consider@ c@ jum@tate dinfluxul financiar mondial se deruleaz@prin canale offshore: b@nci, societ@]ide asigur@ri, fonduri mutuale, funda]ii}i holdinguri.Isle of Man, o insul@ din Marea Irlan-dei, cu o popula]ie de 70.000 de locui-tori, este domiciliul a 45 de b@nci, printrecare Bank of Scotland, Barclay's, Lloyds,Midland, Royal bank of Scotland }iTSB, a 5 agen]ii de brokeraj }i a 67de firme de audit }i consulting, pre-cum }i a numeroase societ@]i de asi-gurare, reasigurare, fonduri mutuale,firme de management, shipping etc.În timp ce în Bucure}ti (care num@r@în jur de 2,5 milioane locuitori) suntdeschise ceva mai mult de zece filialeale b@ncilor str@ine }i cam tot atâteafirme importante de audit }i consulting.Un alt exemplu: Cayman Islands, o insul@din Caraibe, cu 30.000 de locuitori,este gazda a peste 570 de b@nci!Prin extensie, în categoria jurisdic]iiloroffshore au fost cooptate }i ]@ri con-tinentale – Liechtenstein, Luxemburg,Andorra, Gibraltar, sau state binedezvoltate care au strecurat în legis-la]ie prevederi avantajoase investito-rilor str@ini – Irlanda }i statele ame-ricane Nevada, Delaware, Wyoming }iVermont. Mai mult, unele state au dez-voltat zone libere, cu inten]ia declarat@de a le transforma în centre financiare

lipsite de taxe }i de a atrage investi]ii.Este cazul Portugaliei (Madeira) }iMalaieziei (Labuan).Cum poate deveni util un paradis fiscalunui om de afaceri sau chiar indivi-dului obi}nuit, cu venituri conforta-bile? În esen]@, mecanismele offshoreconstau în stabilirea }i domiciliereaunei entit@]i juridice oarecare (corpo-ra]ie, funda]ie, holding etc.) prin inter-mediul c@reia sunt derulate afaceri cualte entit@]i, domiciliate în afara statu-lui respectiv. Aceste entit@]i sunt de-numite generic „firme offshore” }i ofer@scutiri de la plata impozitelor pe profit,pe cre}terile de capital, pe dividendedistribuite sau dobândite sau dobânzietc. Încorporarea }i între]inerea uneiastfel de companii cost@ între 2 }i 5mii de dolari anual, în aceast@ sum@fiind incluse datoriile c@tre autorit@]ilelocale, cheltuielile pentru men]inereaprezen]ei fizice în teritoriu (adres@po}tal@, telefon, fax, telex), retribu]iadirectorilor }i a secretarului, deschi-derea contului bancar.Modul în care func]ioneaz@ o firm@offshore este simplu. S@ presupunemc@ firma este folosit@ de un exporta-tor }i c@ marfa exportat@ ar produceun profit brut de 100.000 USD. Con-form reglement@rilor fiscale române}ti,în cazul în care acest profit este retrasca dividende, 25& din el se va vira labugetul statului ca impozit pe profit,iar din diferen]@ se va pl@ti în con-tinuare un impozit pe dividende de10&. Un calcul simplu ne arat@ c@profitul ini]ial se reduce de la 100.000la mai pu]in de 70.000 de dolari. Dac@exportatorul „intermediaz@” tranzac]iaprintr-o firm@ offshore proprie, poateînregistra întreg profitul în contulacesteia, în dolari, în afara ]@rii. În acestcaz nu sunt datoare nici impozit peprofit }i nici impozite pe dividende.Profitul poate fi folosit la finan]areaaltor afaceri sau reinvestit. Conformlegisla]iei române}ti, dac@ profitul esterepatriat, beneficiarul acestuia este dators@-l declare }i s@-}i achite datoriilefiscale. Totu}i, aceste profituri se potîntoarce la beneficiar sub multe alteforme (cheltuieli de reprezentare, retri-bu]ii, sponsoriz@ri, investi]ii etc.), oco-lind rigorile fiscale.Schema de mai sus poate fi aplicat@, cuadapt@rile corespunz@toare, la aproapetoate activit@]ile comerciale, în specialîn afacerile comerciale interna]ionale.

drd. C@t@lin NICOLESCU

COMPANIILE OFFSHORE SAU EVAZIUNEA FISCAL~ LEGAL~ (I)

În analiza mediului concuren]ial, ca factorimportant în luarea deciziei de adoptarea strategiei de marketing, trebuie ]inutcont }i de intensitatea concuren]ei dome-niului de activitate. Aceast@ intensitatea concuren]ei poate fi influen]at@ de cincifactori structurali sau “for]e concu-ren]iale”, a}a cum au fost ele definitede M. Porter.Aceste cinci for]e concuren]iale, iden-tificate de c@tre Porter }i care pot de-termina atractivitatea unei ramuri eco-nomice, sunt urm@toarele:

intrarea noilor concuren]i pe pia]@;amenin]area produselor substituente;puterea de negociere a cump@r@torilor;puterea de negociere a furnizorilor;rivalitatea dintre concuren]ii existen]i.

Fiecare dintre ace}ti factori concuren-]iali contribuie semnificativ la crearea unuimediu concuren]ial normal, mai alesatunci când rivalitatea dintre competitorise manifest@ prin utilizarea unor tactici}i strategii ce au în vedere perfec]ionareaactivit@]ii unui competitor, fiind respec-

tate regulile unei competi]ii loiale, cinstite.Aceast@ rivalitate, aceast@ lupt@ adeseaacerb@ dintre agen]ii economici are caobiectiv principal dobândirea }i p@stra-rea clien]ilor, în contextul în care orienta-rea c@tre client presupune plasarea con-sumatorului în centrul întregii acti-vit@]i a agentului economic.O imagine de ansamblu a mediului con-curen]ial poate fi ob]inut@ }i prin utili-zarea unor indicatori economici carepermit m@surarea “pulsului” unui anu-mit sector de activitate. Referitor la domeniile care au performatîn ultimii doi ani, nu au existat sectoarecare s@ cunoasc@ o adev@rat@ explozie,în afara sectorului de telecomunica]ii }iIT. Motivul pentru care acest domeniua crescut semnficativ este dat de deca-lajele de calitate }i avansul tehnologic– în defavoarea noastr@ – al ]@rilor dinUniunea European@. În plus, în domeniulIT }i telecomunica]ii concuren]a este foarteputernic@, iar produc]ia de profil poatefi translatat@ relative u}or dintr-o ]ar@ înalta. Îns@ au existat }i domenii care auînregistrat performan]e importante, chiardac@ nu se poate vorbi despre o evolu]ieexploziv@. În aceast@ categorie se in-clude sistemul financiar-bancar, care aurmat un curs puternic ascendent, in-dustria petrolier@, ajutat@ în foarte marem@sur@ de evolu]ia pre]ului petroluluila nivel mondial, dar }i pia]a imobi-liar@. Companiile petroliere au înregis-trat profituri foarte mari în toat@ lumea,nu numai în România. Privatizarea Pe-

trom a influen]at pia]a din România }ieste unul dintre marile progrese careau fost f@cute. Acela}i lucru se poate spune }i despreprivatiz@rile care au avut loc în do-meniul distribu]iei energiei electrice }ial sectorului financiar-bancar. În ceea ceprive}te domeniul imobiliar, evolu]iaacestei pie]e, atât pe partea de spa]ii debirouri cât }i pe domeniul reziden]ial,a fost influen]at@ }i de aderarea Ro-mâniei la Uniunea European@. La o scurt@ trecere în revist@ a topuluicompaniilor private române}ti cu ceamai mare cifr@ de afaceri (realizat derevista Biz în octombrie 2006), 75 dincele 200 de companii din top sunt dindomeniul comer]ului, 11 sunt compa-nii din domeniul transportului }i teleco-munica]iilor, 5 din domeniul distribu]iei}i comercializ@rii de energie electric@,5 companii din domeniul intemedieriietc. Altfel spus aproape jum@tate dintrecompaniile prezente în top apar]in do-meniului serviciilor. Explica]ia acestuifapt este dat@ de tendin]a tot mai vizi-bil@ de a ne deplasa din ce în ce maimult c@tre o pia]@ matur@. Într-o eco-nomie dezvoltat@, se observ@ c@ ser-viciile }i comer]ul au ponderi multmai mari decât în România, în totaluleconomiei. La noi, produc]ia de]ineînc@ o pondere destul de mare în eco-nomie, de}i serviciile cresc mai repededecât media economic@. Practic, acesteasunt domeniile care î]i arat@ c@ o ]ar@este dezvoltat@. În plus, într-o econo-

mie de consum este foarte importantmodul în care o companie ajunge laconsumator, iar acest lucru implic@ exis-ten]a mai multor re]ele sofisticate dedistribu]ie }i a unor retaileri care s@ seadreseze unei anumite ni}e de con-sumatori.Cifra de afaceri realizat@ de marilecompanii private din România, pre-zente în topul primelor 200 de com-panii relev@ evolu]ia mediului concu-ren]ial românesc. Astfel, în anul 2005cifra de afaceri a primelor 200 de com-panii private a fost de aproximativ de38,6 mld. euro. Dac@ se analizeaz@domeniul bunurilor de larg consumse observ@ existen]a unei concuren]eputernice prin prezen]a unor com-panii precum: Coca-Cola HBC Româ-nia, Brau-Union România, Procter &Gamble, Unilever, KraftFoods Româ-nia, Elite România, Henkel }i altele.În sectorul bunurilor de larg consum,se poate observa }i o cre}tere ainvesti]iilor în cheltuielile pentru pu-blicitate, în utilizarea m@rcilor interna-]ionale sau achizi]ionarea unor m@rcilocale, în realizarea produc]iei în ]ar@,ceea ce contribuie semnificativ la in-tensificarea concuren]ei din acest im-portant domeniu de activitate.Concuren]a cap@t@ un rol bine stabilitîn momentul în care se implemen-teaz@ strategia de marketing, deoa-rece f@r@ o analiz@ a concuren]ilor, apunctelor forte }i slabe ale acestora}i f@r@ o analiz@ a mediului con-

curen]ial acest lucru nu ar fi posibil.Din acest motiv, marile companii in-terna]ionale, precum }i organiza]iilecare au o viziune de marketing, reali-zeaz@ o serie de analize ale mediuluiconcuren]ial utilizând metode }i teh-nici de studiere a profilului concu-ren]ilor. Dintre acestea amintim: me-toda BCG (matricea cre}tere-cot@ depia]@), analiza SWOT (analiza puncte-lor forte }i slabe ale întreprinderii,precum }i a oportunit@]ilor }i pri-mejdiilor din mediul extern), bench-marking-ul etc.Cea mai semnificativ@ provocarepentru marile companii o reprezint@E-business-ul sau afacerile în mediulvirtual. Cercet@rile efectuate arat@ ocre}tere exploziv@ a afacerilor prinintermediul Internet-ului cre}tere ce seva accentua }i în anii urm@tori, ceea ceva conduce la o interac]iune puter-nic@ între întreprindere }i clien]ii s@i.În concluzie, datorit@ acestor tendin]eale mediului concuren]ial vom asistaîn urm@torii ani la o intensificare aconcuren]ei atât pe plan na]ional, darmai ales pe plan interna]ional. Ca ur-mare, agen]ii economici participan]ila schimburile economice vor trebuis@-}i dezvolte strategii de marketingcare s@ le permit@ o pozi]ionare maibun@ pe pia]@ }i ob]inerea unui avantajcompetitiv. Toate acestea vor fi core-late cu analiza mediului concuren]ial}i, nu în ultimul rând, cu orientareaîntregii activit@]i spre pia]@.

ASIGUR~RI CONCUREN[A VINERI 9 FEBRUARIE 20076

Mediul concuren]ial normal }i activitatea agen]ilor economici

Schimb@rile climatice determinate de în-c@lzirea climei aduc în aten]ie }i risculcrescut al pandemiilor. Impactul asuprasociet@]ii al unei pandemii poate fi la felde profund precum cel provocat de„moartea neagr@” din Europa anului1348. Acea molim@ a provocat otransformare fundamental@ a rela]iilorsocio-economice în Europa. Moarteaestimat@ a unei treimi din popula]ia Eu-ropei din acele vremuri, cu siguran]@a provocat o criz@ a mâinii de lucru,subminarea unei economii bazate pe}erbie }i determinând muta]ii impor-tante de ordin socio-economic. Care ar fi, oare, efectele unei pandemiiîn actualele condi]ii de dezvoltare so-cio-economic@? Se poate afirm@ c@,în ultimii ani, riscul unei pandemii deH5N1, sau un alt tip de grip@ aviar@,a generat nelini}ti tot mai pronun]ateîn cea mai mare parte a lumii. Dac@virusul H5N1 sufer@ o muta]ie care îipermite s@ se transmit@ de la om la om,ar putea lovi societatea }i economiamondial@ într-un mod f@r@ precedent}i ar face victime la un nivel apropi-at de pandemia de grip@ spaniol@ din1918-1919. Gripa din 1918 a afectatjum@tate din popula]ia lumii }i a ucisîntre 40 }i 50 de milioane de oameni.Celelalte pandemii de grip@ ale ultimu-lui secol, conform Organiza]iei Mondialea S@n@t@]ii (OMS), din 1957 }i 1968, aufost mai pu]in severe. OMS a f@cutcunoscute estim@rile cu privire la de-cesele probabile, urmare a unei pan-demii de grip@ aviar@ de intensitatemaxim@: între 2 }i 7,4 milioane }ipân@ la 20 - 40 milioane, în cel mair@u caz. Dar, aceste cifre depind demuta]ia virusului, care i-ar permite s@se transmit@ rapid de la om la om. Pandemii noi, precum SARS }i varianteumane ale gripei aviare, se situeaz@continuu între riscuri necunoscute }inedescoperite. Spre deosebire de gripauman@ sau febra aftoas@ la animale,unde se }tie c@ epidemiile vor izbucni

din nou, iar experien]ele anterioare ofer@un model destul de precis al impac-tului, noile boli virale evolueaz@ }i pro-voac@ decese }i pagube economicesecundare în moduri impredictibile.Interac]iunea la nivel mondial a am-plificat enorm posibilitatea apari]iei }itransmiterii rapide a bolii, iar nenu-m@ratele conexiuni din economia glo-bal@ fac de asemenea posibil@ o epi-demie sistemic@ la nivel economic,social }i politic.O izbucnire a virusului H5N1 cu trans-mitere de la om la om ar putea aveaimpacturi devastatoare, la nivel global,asupra tuturor sectoarelor vie]ii so-ciale }i economice, întrerupând pro-cese eficiente, deteriorând capacit@]ilede reac]ie }i exacerbând efectele aspec-telor deficitare ale diferitelor sisteme.Aceste impacturi ar putea include: (a)întreruperea re]elelor de aprovizionare}i transport; (b) o exacerbare a deze-chilibrelor financiare }i modificareadrepturilor de proprietate intelectual@asupra produselor farmaceutice; (c)revolte declan}ate pentru a aveaacces la pu]inele rezerve de antivirale}i vaccinuri; (d) un colaps al ordiniipublice; (e) dezurbanizarea par]ial@ da-torat@ celor care p@r@sesc centrele po-pulate; (f) pierderea încrederii în guverne,}i, for]at, (g) migra]ia la scar@ larg@,asociat@ cu (h) o pr@bu}ire }i maiaccentuat@ a statelor cu grad redusde dezvoltare economic@.Diferite evenimente de risc pot aveaimpacturi foarte variate asupra eco-nomiilor }i ariilor geografice. De aceea,atenuarea riscurilor globale trebuie s@prezinte un efort colectiv, în care segmen-te diferite ale sectorului privat, guverne,organiza]ii interguvernamentale }i p@r]iale societ@]ii civile pot avea roluri di-ferite }i complementare. Atenuarea im-plic@ un }ir de ac]iuni, de la prevenire- acolo unde este posibil@ - }i pre-g@tire pentru evenimente de risc, lareac]ie }i recuperare dup@ acestea. Structura interna]ional@ actual@ a ate-nu@rii riscurilor este bazat@ pe asigu-

r@ri, instrumente financiare, planificarea continuit@]ii afacerilor, managementulriscului în întreprinderi din sectorul privat}i ac]iuni guvernamentale. Se poateaprecia c@ toate sunt necesare, îns@nici una singur@ nu este suficient@.Industria serviciilor financiare ofer@ ogam@ larg@ de instrumente pentru ate-nuarea consecin]elor economice ale ris-curilor globale. Asigur@rile }i instru-mentele financiare pot evalua finan-ciar riscul, oferind informa]ii, stimu-lând motiva]iile pentru ac]iune }i f@-când capabile deciziile privind m@su-rile de prevenire, dezvoltarea de noi teh-nologii }i pe cele ce privesc ampla-samentul afacerilor. De asemenea,posibilit@]ile de asigurare s-au dez-voltat, recent, prin consolidarea asigu-r@rilor pentru riscuri de vârf, cum suntfurtunile tropicale }i cutremurele. Totu}i,ac]iunile guvernamentale pot reduce ca-pacitatea de asigurare când, de exem-plu, ratele de prim@ sunt men]inuteartificial la nivel sc@zut, sau când juri-

ile ofer@ compensa]ii imprevizibile. Înunele ]@ri, protec]ia institu]iilor finan-ciare na]ionale sau lipsa sistemelorfinanciare interne reprezint@ bariere înplus pentru extinderea rolului asigu-r@rilor. Managementul riscurilor în între-prinderi – încerc@rile continue ale afa-cerilor individuale s@-}i identifice, anali-zeze }i gestioneze riscurile se refer@ laavansarea riscurilor pe scara “cunoa}terii”,de la riscuri nedescoperite la riscurinecunoscute, care necesit@ luarea dedecizii strategice }i, în sfâr}it, lariscuri cunoscute care pot fi gestio-nate prin asigur@ri, derivate financia-re, diversificare }i controale interne.Guvernele sunt, de multe ori, asigur@-torii de ultim@ instan]@. Spre exemplu,Congresul american a adoptat dup@11 sept. 2001 Actul de Asigurarepentru Riscul Terorismului, pentru aproteja consumatorii prin men]inerea“disponibilit@]ii asigur@rilor pentru ris-cul terorismului” }i pentru a oferi timppie]elor private de a se adapta la noul

mediu de risc. Organiza]iile interna]ionale, de}i vitalepentru coordonarea public@ adecvat@a unor strategii de atenuare a riscu-rilor, sunt de multe ori împiedicatede dispute politice }i de indisponibili-tatea resurselor. Riscurile globale so-licit@ toate grupurile poten]iale de ate-nuare a riscurilor – indivizi, companii,industria serviciilor financiare (în spe-cial asigur@torii), guverne }i organiza]iiinterna]ionale – pentru a ac]iona încolaborare.O problem@ de lung@ durat@ în do-meniul riscurilor a fost armonizareacelor ce suport@ costurile atenu@rii cupoten]ialii beneficiari. Num@rul celorafecta]i de riscuri globale e cu multmai mare decât este perceput în gene-ral. Percep]iile divergente }i agendelepolitice diferite trebuie s@ fie dep@}ite îninteresul unei atenu@ri mai eficiente.La un nivel mai practic, sectorul privat,cu experien]a sa în identificarea }i eva-luarea riscurilor }i managementul riscu-rilor în întreprinderi pot s@ ofere ajutorguvernelor în domeniul integr@rii mana-gementului riscurilor în procedurile guver-namentale }i pentru promovarea ate-nu@rii în colaborare. Guvernele au, deasemenea, mult de contribuit, în prin-cipal prin oferirea cadrului legal }i a con-di]iilor pentru sporirea comercializ@riiriscului }i extinderea limitelor asigu-rabilit@]ii. Asigur@rile nu pot reduce singure ris-curile legate de modific@rile climatice,îns@ pot avea o contribu]ie decisiv@ înîn]elegerea, evaluarea, prevenirea lor}i în alegerea poli]ei potrivite pentrufiecare tip de fenomen. Scopul asigu-r@rii nu este de a suporta integral pier-derile generate de aceste evenimente,ci de a mutualiza riscurile. Rolul asigu-r@torilor în lupta împotriva înc@lziriiglobale este important, iar Pe baza ex-pertizei lor în domeniul managemen-tului }i transferului de riscuri, industriapoate contribui în mod decisiv la în]e-legerea }i analizarea situa]iei actuale, um-brit@ de pericolele modific@rilor climatice.

NOI REAC[II LA MODIFIC~RILE CLIMATICE (II)Conf. univ. dr. Liviu MIH~ESCU

drd. CAMELIA APOSTU

BURS~ SALARIIVINERI 9 FEBRUARIE 2007 7

S@pt@mâna curent@ a oferit pân@ în mo-mentul de fa]@ investitorilor dou@ ima-gini distincte, am putea spune chiar an-titetice. Dac@ ^n primele dou@ sesiuni,am putut observa o pia]@ lichid@ cu unnivel ridicat de lichiditate, urm@toareledou@ }edin]e s-au desf@}urat pe bazaunui scenariu invers, uimind prin apa-tia instaurat@, soldat@ cu o lichiditate vi-zibil în coborâre.

DDoouu@@ sseessiiuunnii iinntteennssee,, vvoolluumm ddee ttrraannssffeerr rriiddiiccaatt

Debutul de s@pt@mân@ a men]inut lichi-ditatea bun@, transferurile de luni, 5 fe-bruarie totalizând aproape 20.300 con-tracte din 2519 tranzac]ii. Ca valoare,pentru pia]a futures suma echivalent@ înlei s-a ridicat la 59,43 milioane, iar ^neuro la circa 17,5 milioane Plasamentelepe op]iuni realizate luni s-au îndreptatspre pia]a call, unde s-au deta}at con-tractele pe activul suport DERRC, înche-iate la pre]ul de exercitare de 0,12lei/ac]iune }i o prim@ de 50 lei / con-tract. De altfel, DERRC au fost din nouprintre cel mai c@utate produse derivate}i în pia]a futures, înt@rind faptul c@,de ceva vreme cota lor de interes revinela un nivel apreciabil. Pentru DERRC, aufost încheiate 3182 contracte, volum carele-a asigurat locul trei în clasamentulzilei. Ambele scaden]ele tranzac]ionate,anume martie }i iunie au evoluat pesc@dere. „}edin]a de la începutul s@pt@-mânii nu a fost una spectaculoas@, cimai degrab@ una normal@. Ea a debu-tat furtunos, în prima or@ fiind încheiatecirca 6500 contracte, pentru ca apoi en-tuziasmul s@ se estompeze. Pentru o ast-

fel de sesiune, în care pre]urile nu auevoluat de a}a natur@, încât s@ determineo reac]ie pe m@sur@ a investitorilor,putem spune c@ lichiditatea a fost unafoarte bun@”, a declarat Minodora Budin,directorul sucursalei Sibiu a Nova Invest.În ceea ce prive}te evolu]ia de ansam-blu a pre]urilor, aceasta a fost una mixt@.Participan]ii în pia]a derivatelor au tran-zac]ionat, ieri fixându-}i acelea}i obiec-tive majore, anume plasamentele pedou@ dintre societ@]ile de investi]ii finan-ciare: SIF 2 }i SIF 5. Contractele înche-iate cu derivatele pe ac]iunile acestoraau reprezentat circa 41,5 respectiv 32,3&din rulajul total. Cu toate c@ interesulmanifestat fa]@ de cele dou@ contracteeste unul dominant, s-a putut observatotu}i c@ juc@torii se apleac@ asupra uneiarii de selec]ie foarte largi, pe parcur-sul zilei fiind încheiate tranzac]ii pentru24 de pie]e. În pia]a DESIF 2 martie aufost încheiate 8360 contracte, în timp cetotalul contractual al DESIF 5 a fost de6949 contracte. Tendin]a din ultimele se-siuni, care indic@ orientarea investitorilor}i c@tre scaden]ele îndep@rtate, a fostcontinuat@ }i în prima sesiune a s@pt@-mânii curente, de aceast@ dat@ fiind în-cheiate, în premier@, contracte pe pie]eleDETLV decembrie }i DESNP decembrie. A doua sesiune a s@pt@mânii a condusla o cre}tere a lichidit@]ii, în raport cuziua de luni, activitatea investitorilor fiindmai intens@. Pe parcursul zilei au fostîncheiate 24.428 contracte futures din2627 tranzac]ii }i 636 contracte cuop]iuni din 8 tranzac]ii. Ca valoare, to-talului rulat mar]i în pia]a futures îi cores-punde suma de circa 74,3 .milioane delei, adic@ peste 22 milioane de euro.”{edin]a de mar]i a avut o evolu]ie in-teresant@, cu momente distincte, bineconturate. Prima sa parte a fost, a}acum se întâmpl@ de obicei, una cu unritm sus]inut al plasamentelor pentru caapoi sa urmeze o perioad@ lini}tit@, încare se p@rea c@ apatia s-a instaurat.%n apropierea închiderii pie]ei spot, pefondul corec]iilor de pre] am asistat lareac]ia juc@torilor din pia]a futures careau reînceput s@ tranzac]ioneze puternicastfel c@ lichiditatea a urcat sim]itor”, adeclarat Minodora Budin. Pre]urile de-rivatelor au evoluat, ieri, pe un traseudescendent. Num@rul pozi]iilor deschise

s-a men]inut relativ constant, sc@dereau}oar@ din aria futures datorându-sespeculatorilor intra-day. La finalul oraru-lui de tranzac]ionare, num@rul total alpozi]iilor existente în pia]a futures si încea de op]iuni se ridica la 163.642. Înpia]a op]iunilor, s-au deta}at contracteleput pe DESIF 2 martie, încheiate la unpre] de exercitare de 2,72 lei/ac]iune }io prim@ de 80 lei/contract, pe DESIF 3martie încheiate la un pre] de exercitarede 2,6 lei/ac]iune }i o prim@ de 75 lei/contract }i pe DESIF 5 martie, la un pre]de exercitare de 3,12 lei/ac]iune, cuprim@ tot de 75 lei/contract. „În ariaop]iunilor put, s-au putut observa strate-gii de protec]ie pentru echivalentul amai mult de cinci sute de mii de ac]iuniSIF. Op]iunile tranzac]ionate, încheiatemult în afara banilor, indic@ faptul c@unii dintre investitori se a}teapt@ la oposibil@ corec]ie substan]ial@ pe pia]aSIF” a explicat un broker din pia]@. În pia]a futures DESIF 2 }i DESIF 5 aucontinuat s@ domine transferurile. PentruDESIF 2 s-au contabilizat 11.640 con-tracte, iar pentru DESIF 5, 8511 con-tracte. Din sectorul petrolier, derivatelepe ac]iunile RRC au continuat evolu]iabun@, m@rturie stând cele 2628 contracterealizate. În ton cu evolu]ia ”ro}ie” a

pie]ei, DERRC au pierdut 0,26 bani pen-tru scaden]a apropiat@ }i 0,06 bani pen-tru jum@tatea anului, pre]urile de închi-dere pentru cele dou@ date oprindu-sela 0,1122 }i 0,1155 lei/ac]iune. Anun]a-rea rezultatelor financiare ale „B@nciiTransilvania” nu a condus la un asaltc@tre aceste titluri, pentru care s-a ob]inuttotu}i o cot@ bun@ de lichiditate, la nivelula 1059 contracte, existând investitorifideli acestor produse.

VVoollaattiilliittaattee sscc@@zzuutt@@,, lliicchhiiddiittaattee îînn rreeggrreess

Dup@ ce, în primele dou@ }edin]e ales@pt@mânii, pia]a derivatelor a func]ionatla o tura]ie ridicat@, miercuri investitoriiau ap@sat, în mod nea}teptat, destul deputernic pe frân@. Prin urmare, cea de-a treia }edin]@ a intervalului 5-9 februa-rie s-a încheiat cu o lichiditate vizibil încoborâre. Au fost încheiate aproape 7300contracte futures }i options din 1049tranzac]ii, valoarea corespunz@toare aces-tora oprindu-se la 22,11 milioane de lei.„{edin]a a fost lini}tit@ pe toat@ întin-derea ei. Lipsa de volatilitate, dublat@ decea a unui trend clar, situa]ie care ca-racterizeaz@ evolu]ia pre]urilor din ultimavreme }i-a spus cuvântul si asupra pie]ei

derivatelor în care activitatea investi-]ional@, la fel ca }i în piata spot a fostcaracterizat@ de o atitudine de a}teptare”,a explicat Minodora Budin, directorul su-cursalei Sibiu a Nova Invest. Pentru celemai lichide active suport, pre]urile auevoluat pe o direc]ie mixt@, în func]ie descaden]@. În sectorul rezervat derivatelorpe valute euro, a fost tranzac]ionat la unpre] de 3,4 lei, pentru martie }i la aceea}ivaloare, pentru iunie, valori în sta]ionare.Pe fondul lipsei de intensitate, DESIF 2}i-au men]inut prima pozi]ie în clasa-mentul lichidit@]ii. S-au contabilizat 3214contracte, scaden]a apropiat@ dominândautoritar. DESIF 5 au generat 2785 con-tracte. {i în cazul lor, scaden]a martie afost principala ]int@ a juc@torilor. Deri-vatele pe ac]iunile „Rompetrol” au conti-nuat s@ se men]in@ pe podium, cu 625contracte. Scaden]a în derulare este }iîn ceea ce le prive}te punctul central deplasament, remarcându-se prin 613 con-tracte. De pe segmentul b@ncilor, parti-cipan]ii în pia]a BMFMS au luat în con-siderare activul suport DETLV, în m@suraa 321.000 ac]iuni transferate. În sesiunea de joi, a continuat s@ uimeasc@lipsa de intensitate, investitorii preferândatitudinea de expectativ@. Pân@ la ora13,30, se încheiaser@ circa 3500 contracte.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Evolu]ii mixte la bursa derivatelor

urmare din pagina 1Acum diferen]ele sunt 1 la 20 }i acestlucru face ca “vechea” intelectualitate s@fie mai degrab@ un concept culturaldecât s@ poat@ avea o raportare în ter-meni economici. Adic@, cultural vorbind,]ine cont de anumite valori, material, dincauza nivelurilor veniturilor, de altele.Dac@ privim statistica, pe categorii salaria-le, între cele mai bine pl@tite profesii –cele din mediu financiar bancar }i celemai prost pl@tite – cele din industriaconfec]iilor - diferen]a este de peste 4ori, ceea ce nu ar schimba foarte multdatele de dinainte de 1989. Dar statis-tica nu spune totul }i totu}i, chiar }ide aici se poate vedea c@ profesii carealt@ dat@ erau cotate în partea de susa intervalului – cum ar fi cea de profe-sor - sunt acum mai apropiate de limi-ta inferioar@, ceea ce contribuie mult laaceasta schimbare de categorie a cla-sei de mijloc. Cu circa 1000 de leisalariu mediu, la sfâr}itul anului trecut,profesorii sunt mai apropia]i de angaja]iilohni}ti din industria textil@ (550), decâtde func]ionari bancari ce ofer@ serviciifinanciare (2300). Dar, defini]ia cu care se opereaz@ înEuropa de Vest a clasei de mijloc pre-supune nu atât mediile salariale, cât o

serie de valori care la noi sunt ignorate:economisire, diversificare surselor devenit, investi]ie. Se spune c@ e}ti în clasade mijloc, atunci când r@mânând f@r@ sluj-ba principal@ nivelul de via]@ nu esteafectat pentru o perioad@ de 6 luni, unan. Adic@ se poate tr@i la acela}i nivelaceast@ perioad@ de timp din economii.Actuala clas@ medie din România nuprea poate s@ treac@ prin a}a ceva.Nivelul economiilor este sc@zut chiardac@ în cre}tere. Din fericire, nici nu arfi nevoie de o perioad@ atât de lung@pentru c@utarea unei slujbe bune, pen-tru c@ dinamica apari]iei locurilor demunca este una bun@ într-o economieîn expansiune în ora}ele mari (dinp@cate, economia noastr@ este legat@ decâteva centre de explozie, }i nu este unaextins@ în toat@ ]ara). Din fericire, pen-tru c@ clasa medie româneasc@ este oclas@ care tr@ie}te mai degrab@ pe cre-dit decât pe economii. }i orice afectarea fluxurilor de venituri, afecteaz@ cre-ditele, afecteaz@ de fapt întregul sistembancar }i, implicit, economia. Portretulrobot al reprezentatului clasei de mijloc(care s@ respecte conceptul atât valoriccât }i material) este de angajat sau pa-tron de mic@ afacere, care are un cre-dit imobiliar sau de nevoi personale, oma}in@ în leasing }i î}i face cump@ra-

turile de la supermarket. Probabil aîncheiat de pl@tit ni}te rate la electrocas-nice, atunci când a apelat la creditul pen-tru cas@…..Dar, în defini]ia clasei de mijloc ar tre-bui s@ intre }i capacitatea de economisire,nu numai suportabilitatea la creditare.Un bun gospodar al veniturilor proprii,nu doar un bun platnic. Clasa de mijlocar primi consisten]@ }i credibilitate, atun-ci când num@rul celor care fac economiiar cre}te. Sau când cei care ar investipe pia]a de capital ar fi mai numero}ide 30.000, cât sunt azi, o cifr@ derizorieîn raport cu conceptul despre care vor-bim. Ceva mai bune indicii vin din parteacelor care dezvolt@ afaceri pe cont pro-priu, cu }anse mari de îmbun@t@]ire aveniturilor }i de consolidarea a acesteiclase nu numai material, ci }i prin im-punerea valorilor antreprenoriatului. Darprincipalul criteriu al clasei de mijlocr@mâne desigur, banul. Nu cel împru-mutat, unde exceleaz@, ci cel economisitsau investit. Pân@ când aceste obiceiurinu vor deveni consistente, clasa de mi-jloc risc@ s@ fie una ipocrit@ în refuzulei de a se raporta la bani în mod corect,continuând s@ pluteasc@ abstract întrevechiul anticomunism de parad@ }i noulcapitalism de dic]ionar, râvnind totodat@cu jind la un credit ipotecar.

Dan SUCIU

Banii clasei de mijloc

Bursa din Tokyo

Aceasta consider@ c@ pia]a rom$neasc@a creditului ipotecar este mult mai avan-sat@ fa]@ de cea a altor ]@ri. Slovenia, deexemplu, una dintre ]@rile dezvoltate aleUniunii Europene, care face parte acum}i din zona euro, are un sistem legisla-tiv ̂n acest domeniu, similiar cu cel avutde Rom$nia ^n 2002. Pia]a credituluiipotecar ^n Slovenia de]ine circa 15 lasut@ din total credite.Oficialul USAID este de p@rere c@ m@suraB@ncii Na]ionale a Rom$niei, de a restric-]iona creditarea, nu a fost una rea, dim-potriv@, a condus la o temperare a cre-dit@rii ipotecare, control$nd cre}terea.%n 2005, pia]a creditelor ipotecare ^nRom$nia a fost de 1,69 miliarde dolari,iar ^n 2006 aceasta aproape s-a dublat.P$n@ ^n 2009, BNR ^}i propune ca va-loarea creditelor ipotecare s@ ajung@ s@de]in@ circa }apte la sut@ din ProdusulIntern Brut.Conform reprezentantului USAID, ̂n pre-zent, Uniunea European@ lucreaz@ la ela-borarea Cartei Albe pentru creditul ipo-tecar, care are rolul de a reglementaaceast@ pia]@.USAID este o agen]ie independent@ a

Guvernului SUA, fiind prezent@ ^n Ro-m$nia din 1990, de c$nd a investit aicipeste 400 milioane dolari ̂n diverse pro-grame, cele mai multe fiind concentratepe asisten]a tehnic@ }i preg@tirea per-sonalului. USAID a finalizat, ̂n 2004, unprogram privind creditele ipotecare, iar^n prezent este implicat@ ^n programeprivind pensiile private.Corina M@raru a participat la Conferin]aFinanciar@ European@, de la Atena, carereune}te aproape 100 de oficiali ai maimultor institu]ii europene din sectorulfinanciar-bancar, reprezentan]i ai mediu-lui de afaceri {i politicieni, care dezbat,timp de dou@ zile, subiecte privind evo-lu]iile macroeconomice din sud-estulEuropei, Mediterana }i Balcanii de Vest,intrarea ^n zona euro, Uniunea Econo-mic@ Monetar@, dezvoltarea sistemuluiregional de pl@]i, integrarea monetar@}i financiar@ ̂n Europa, alinierea la directi-vele UE, cre}terea pie]ei creditului ipotecar.Nici la economisire nu st@m r@u. Eco-nomiile ^n lei ale popula]iei au crescut,^n anul 2006, cu 24,8 la sut@ (19 la sut@^n termeni reali) comparativ cu sf$r}itulanului 2005, conform datelor publicate,

miercuri, de Banca Na]ional@ a Rom$niei.%n luna decembrie, economiile ̂ n lei alepopula]iei s-au majorat cu 6,4 la sut@,p$n@ la 21,199 miliarde lei, pondereaacestora ̂n masa monetar@ reprezent$nd19 la sut@.Potrivit BNR, cvasibanii - care cuprind eco-nomiile ̂n lei ale popula]iei, depozitele ̂nlei ale persoanelor juridice {i depunerile^n valut@ ale reziden]ilor, persoane fizice}i juridice - au urcat cu }apte la sut@,ajung$nd la 76,339 miliarde lei.Depozitele ̂n lei ale persoanelor juridices-au majorat cu 9,2 la sut@, p$n@ la23,98 miliarde lei. %n cadrul acestora,depozitele pe termen au crescut cu 8,7la sut@ (p$n@ la 19,085 miliarde lei), iarvolumul certificatelor de depozit s-amajorat cu 4,4 la sut@ (cifr$ndu-se la2,165 miliarde lei).La 31 decembrie 2006, depozitele ̂n leiale persoanelor juridice ̂nregistrau o cre}-tere de 26,8 la sut@ (20,9 la sut@ ̂n ter-meni reali) fa]@ de 31 decembrie 2005.Depunerile ̂n valut@ ale reziden]ilor per-soane fizice {i juridice, exprimate ̂n lei,au urcat cu 5,8 procente, p$n@ la nivelulde 31,156 miliarde lei (exprimate ̂n euro,

depunerile ̂n valut@ s-au majorat cu 7,5la sut@, p$n@ la 9,213 miliarde euro).Comparativ cu aceea}i perioad@ a anu-lui precedent, depunerile ^n valut@ alereziden]ilor exprimate ^n euro au ^nre-gistrat o majorare de 30,9 la sut@,depunerile ^n valut@ ale popula]iei aucrescut cu 42,4 la sut@, iar depozitele ̂n

valut@ ale persoanelor juridice s-au majo-rat cu 21,6 la sut@.Titlurile de stat de]inute de sectorulnebancar au sc@zut cu 4,1 la sut@, p$n@la 2,945 miliarde lei. La sf$r}itul luniidecembrie 2006, titlurile de stat de]inutede sectorul nebancar s-au redus cu 23,6la sut@, fa]@ de 31 decembrie 2005.

FINAN[E VINERI 9 FEBRUARIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Ileana ILIE

Pia]a creditului ipotecar din Rom$nia ar putea ajunge la }ase miliarde dolari, ^n 2007, dup@ ceanul trecut acesta a dep@}it 3,28 miliarde dolari, a declarat, pentru Rompres, Corina M@raru,reprezentantul USAID (United States Agency for International Development), care a dezvoltatprograme ipotecare ^n Rom$nia.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIELIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Creditele ipotecare vor "^nghi]i"}ase miliarde de euro, ^n 2007

Cascada Niagara,un peisaj

spectaculos