------S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

“To]i sem@n@m cu ima-ginea pe care ceilal]i oau despre noi”J. L. Borges

c my b

c my b

Public@m, ^n exclusivitate,Statutul Camerei

de Comer], Industrie}i Agricultur@ aJude]ului Sibiu

nr. 150 anul 4 vineri, 18 ianuarie 2008 0,50 RON

Detroit, 2008: viitorul pe podium

Emil DAVID

Imaginea s@pt@m$nii

„Dac@ statul este puternic, ne zdrobe}te. Dac@ el este

slab, noi pierim”Paul Valery

Interven]iile statului în „afacerile ce-t@]ii”, interven]ii de tip institu]ional, nusunt deloc un fenomen nou. În mod tem-porar }i mai ales dup@ primul r@zboimondial, asemenea interven]ii s-au v@ditmai pronun]ate în Statele Unite (New-Deal-ul, „Noua Politic@ Economic@” ini-]iat@ }i desf@}urat@ de pre}edintele ame-rican Franklin Delano Roosevelt) }i în

Fran]a (Frontul Popular, în spe]@ „guver-narea Leon Blum”, de la mijlocul deceni-ului 4 al secolului trecut), a}adar, în zoriitimpului de dup@ criza din 1929-1933.Dup@ cum scrie istoricul economist fran-cez Pierre Thibault, un analist de marc@al domeniului, în lucrarea sa „Le tempsde la contestation”, „devenite imperative}i totale odat@ cu al doilea r@zboi mon-dial, când legi excep]ionale structurau fi-resc întreaga via]@ economic@ }i social@a celor mai multe din entit@]ile statale,astfel de interven]ii s-au relevat mai nece-sare ca niciodat@ în timpul imediat – }inu doar imediat – de dup@ conflict.

continuare ^n pagina 4

Istorie economic@

Bursa din Sibiu

pag. 8Decebal N. Tod@ri]@ ^n paginile 2,3,6 }i 7

„Nici un om nu are dreptul s@ lase lumea noastr@ cu defectelecu care o g@se}te. Noi trebuie s@

facem tot ce ne st@ în putin]@pentru a crea o lume mai bun@”

(A.J. Cronin)

Decizia Marii Britanii de a-}i fun-damenta politica energetic@ pe ter-men lung, construind noi centrale

nucleare, a suscitat numeroase dis-cu]ii cu privire la oportunitatea, eficien]a }i moralitateaacestui demers. O parte dintre statele membre ale UniuniiEuropene, ca, de exemplu, Austria, Danemarca, Portugalia}i Spania se opun utiliz@rii energiei nucleare pe teritoriulcomunitar. Italia, Germania, Suedia, Olanda }i Marea Bri-tanie }i-au reconsiderat pozi]ia cu privire la aceast@ surs@de energie, proiectând }i încurajând extinderea utiliz@riienergiei nucleare. Domeniul energiei atomice reprezint@unul dintre cele mai vechi sectoare comune.

Pe m@sur@ ce se centralizeaz@ datele statistice certe privi-toare la bilan]ul anul economic 2007, prinde contur un tablouîn nuan]e predominant cenu}ii. Dac@, pe parcursul celui dintâi„an european”, ne-am mai putut juca de-a predic]iile optimiste,f@când slalom printre realit@]i dure, acum momentul adev@ruluine a}az@ exact unde ne e locul. {i, din p@cate, nu prea avemmotive de mul]umire, pentru c@, privind cifrele bilan]ului anual,nu se poate trage decât o singur@ concluzie: România, departede a se dovedi „copilul teribil” al Comunit@]ii Europene, a}a cumplusau ini]ial guvernan]ii, a fost mai curând coda}ul echipei,încheind lamentabil o prim@ etap@ din dificilul parcurs al inte-gr@rii europene. Departe de a-}i restructura profund }i adaptaeconomia la exigen]e superioare, România s-a dezvoltat în 2007mai mult pe seama datoriilor externe }i a importurilor. Ce sem-nifica]ie }i însemn@tate real@ mai poate avea o cre}tere econo-mic@ de 6-7 procente, când o raport@m la derapajele macroeco-nomice care ne-au adus într-o acut@ stare de criz@? Statisticilesunt, din aceast@ perspectiv@, neiert@toare.

Am încheiat anul 2007 cu un deficit dublu al contuluicurent, comparativ cu anul anterior, }i o cre}tere cu circa 25 lasut@ a datoriei externe, ceea ce echivaleaz@ cu mai mult de otreime din produsul intern brut na]ional.

Franklin D. Roosevelt

„Statul providen]ial”Dan POPESCU

Anul aceasta, care deabia a început, a adusdeja mai multe recorduripentru moneda na]io-nal@, în devalorizarea decare pare c@ nu maiscap@. Pe deoparte, în-grijoreaz@ noile valori,neobi}nuite dup@ ani deapreciere, pe de alt@

parte sperie viteza aceasta cu care trecede la o cota]ie la alta. Între maximumistoric }i minimum istoric, au trecut doar}ase luni }i câteva zile. Schimb@rile decurs de peste 15% procente se produceauînainte de 2007, pe parcursul a unui an.Intre ianuarie 2003 si ianuarie 2004, leul aajuns de la de la 35 000 la 41 300, recor-dul absolut de devalorizare în raport cueuro (Un 4,13 transformat în lei noi). Cei60 de bani de atunci - sau 60 000 de leivechi - rivalizeaz@ cu cei devalorizarea de60 bani de acum. Dar, timpul pare c@ secomprim@, pentru c@ devalorizarea aceeas-a produs într-un an de zile, pe cândacum, totul s-a petrecut în }ase luni. Înplus, la un curs mai mic al leului în ra-port cu euro, devalorizarea se simte altfel,raportarea e alta. În defavoarea timpurilormoderne. Pe scurt, atunci când e vorba dedevalorizare, timpul nu mai are r@bdare. Reperele conteaz@, desigur, atunci când sefac considera]ii în leg@tur@ cu dimensiu-nile. Atunci când compar@m maximele dinaceste zile, cu minimele de acum 6 luni,contrastul este mare. Dinspre BNR, me-sajul de stabilire a reperului este altul.

continuare ^n pagina 5

continuare ^n pagina 2

Contabiliz@m e}ecuri }i datorii!

Cum asigur@m securitatea energetic@?… Ipotecând viitorul?

continuare ^n pagina 5

Dan SUCIU

Câte recorduri trebuie s@ mai

bat@ leul?

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Lia BALTADOR

Sediul Camerei de Comer], Industrie }iAgricultur@ a Jude]ului Sibiu

Capitolul I: DISPOZI[II GENERALE

Art.1. Camera de Comer], Industrie }iAgricultur@ Sibiu, denumit@ în continuare Ca-mera, este organizat@ }i func]ioneaz@ conformStatutului propriu, elaborat în baza Legii Ca-merelor de Comer] din România nr. 335/2007}i a dispozi]iilor Statutului-Cadru al CamerelorJude]ene, legal instituite conform Legii 335/2007,adoptat de Adunarea General@ a MembrilorCamerei de Comer] }i Industrie a României,din data de 27.12.2007.

Art.2. Camera este o organiza]ie auto-nom@, neguvernamental@, apolitic@, f@r@ scoppatrimonial, de utilitate public@, cu personali-tate juridic@, creat@ în scopul de a reprezenta,ap@ra }i sus]ine interesele membrilor lor }i alecomunit@]ii de afaceri în raport cu autorit@]ilepublice }i cu organismele din ]ar@ }i dinstar@in@tate.

Art.3. Camera de Comer], Industrie }iAgricultur@ a jude]ului Sibiu are drept misiunecrearea, men]inerea }i dezvoltarea unui mediude afaceri favorabil }i flexibil, în m@sur@ s@ ge-nereze dezvoltare economic@ }i social@ durabil@.

Art.4. Camera este înfiin]at@ din ini]ia-tiva comercian]ilor }i a dobândit personalitatejuridic@ la data intr@rii în vigoare a Hot@râriide Guvern nr. 799 din 23 iulie 1990 }i estecontinuatoarea de drept a Camerei de Comer]}i Industrie Sibiu, desfiin]at@ prin Decretul nr.74 din 1949.

Art.5. Camera are sediul central în mu-nicipiul Sibiu, str. Telefoanelor nr. 1, jude]ul Sibiu.Camera poate constitui sucursale, birouri sausedii secundare, atât în ]ar@, cât }i în str@in@-tate, denumite reprezentan]e, în func]ie de ne-cesit@]ile Comunit@]ii de Afaceri, cu hot@râreaadun@rii generale a membrilor s@i. Acestea potdobândi personalitate juridic@, pe baza hot@-rârii membrilor Camerei, în condi]iile legii.

Capitolul II: ATRIBU[IILE CAMEREI

Art.6. Camera îndepline}te urm@toareleatribu]ii:

6.1. reprezint@ }i ap@r@ interesele Comunit@]iide Afaceri în raport cu autorit@]ile române }icu organiza]ii similare din str@in@tate, contri-buind ca actor activ la constituirea unui mediude afaceri favorabil, la ini]ierea }i desf@}urareade activit@]i a c@ror finalitate o constituie dez-voltarea economic@ }i social@ durabil@. Camerapromoveaz@ }i sus]ine principiile economiei depia]@ func]ionale }i în special principiul con-curen]ei libere }i al reglajului pie]elor prin ra-portul natural cerere/ofert@;6.2. reprezint@, sus]ine }i ap@r@ interesele eco-nomice }i profesionale ale membrilor s@i }i aleComunit@]ii de Afaceri, în rela]ii cu ter]i; colec-teaz@ propuneri de modificare legislativ@ - ac@ror acceptare ar duce la îmbun@t@]irea medi-ului de afaceri }i la accelerarea procesului dedezvoltare economic@ local@ }i regional@ - }ile prezint@ structurilor executive sau celor le-gislative, organizeaz@ }i desf@}oar@ activit@]i delobby pentru sus]inerea modific@rilor legislativesau procedurale necesare dezvolt@rii mediuluide afaceri;

6.3. sprijin@ membrii s@i în rela]ia economic@cu reprezentan]ele oficiale ale altor State, cuconsulatele }i organismele din str@in@tate, si-milare Camerei;6.4. sprijin@ autorit@]ile administra]iei publicelocale în scopul dezvolt@rii economice a zonei,încheie protocoale cu autorit@]ile administra]ieipublice locale, jude]ene sau na]ionale, precum}i cu structurile regionale, în vederea realiz@riiscopului pentru care a fost înfiin]at@ }i a rea-liz@rii ac]iunilor pe care le ini]iaz@, în folosuldezvolt@rii economice în teritoriu; 6.5. sprijin@ autorit@]ile administra]iei publicelocale }i jude]ene precum }i structurile regio-nale în scopul dezvolt@rii economico - socialea jude]ului }i regiunii, inclusiv prin parteneri-at public-privat;6.6. furnizeaz@ gratuit autorit@]ilor administra-]iei publice locale sau centrale, la cerere, toateinforma]iile din domeniul de activitate, solici-tate în conformitate cu prevederile legale sauconvenite prin protocol;6.7. solicit@ }i primesc gratuit de la autorit@]ilepublice locale }i centrale toate informa]iile dindomeniul de activitate stabilite prin lege sauprotocol;6.8. prezint@ institu]iilor abilitate, la cerere saudin proprie ini]iativ@, propuneri privind promova-rea de proiecte de acte normative de interes;6.9. particip@ la }edin]ele comisiilor, consiliilor}i comitetelor de lucru sau de specialitate înfi-in]ate pe lâng@ autorit@]ile/organismele publicelocale }i jude]ene, precum }i pe lâng@ struc-turile regionale }i informeaz@ membrii;6.10. colaboreaz@ cu institu]iile Statului, cu par-teneri din domeniul public }i/sau privat din ]ar@}i str@in@tate în vederea îndeplinirii atribu]iilor sale;6.11. elaboreaz@ la nivel sectorial }i de ansam-blu studii }i analize economice privind evolu]iaeconomic@ a localit@]ilor, jude]ului, regiunii, prinmijloace proprii sau în colaborare cu parteneridin domeniul public sau privat;6.12. pune la dispozi]ia Guvernului }i autori-t@]ilor publice, din ini]iativ@ proprie sau la cere-rea acestora, informa]ii }i opinii motivate asu-pra aspectelor ce privesc interesele generaleale economiei;6.13. elaboreaz@ anual un raport privind stareaeconomiei jude]ene;6.14. elaboreaz@ procedurile de lucru privindactivitatea proprie;6.15. realizeaz@ }i administreaz@ infrastructurade afaceri de interes jude]ean: parcuri industria-le, }tiin]ifice }i tehnologice, incubatoare de afa-ceri }i tehnologice, centre de transfer }i infor-mare tehnologic@, centre de afaceri, centre co-merciale, complexe expozi]ionale, pie]e virtua-le, burse de m@rfuri }i valori, case de licita]ii;6.16. desf@}oar@ activit@]i de cercetare-dez-voltare, în interesul Comunit@]ii de Afaceri }isprijin@ activit@]ile de cercetetare – dezvoltaredesf@}urate de c@tre Comunitatea de Afacerisau de c@tre Comunitatea Academic@.6.17. organizeaz@ târguri, expozi]ii, saloane, fo-rumuri de afaceri, conferin]e, congrese, ac]iunide parteneriat economic în ]ar@ }i în str@in@-tate în loca]ii proprii, concesionate sau închiria-te }i sprijin@ participarea comercian]ilor la târ-guri }i expozi]ii în str@in@tate;6.18. desf@}oar@ activit@]i de informare }i docu-mentare în interesul membrilor s@i }i al eco-nomiei jude]ene;6.19. organizeaz@ singur@ sau în colaborare cualte institu]ii, în condi]iile legii, institu]ii de înv@-

]@mânt preuniverisitar;6.20. organizeaz@ cursuri de perfec]ionare îndomeniile comercial }i industrial;6.21. creeaz@ burse de studii }i practic@ co-mercial@ }i industrial@ }i acord@, din fonduriproprii sau atrase, premii de performan]@;6.22. organizeaz@ cursuri de formare profe-sional@ (ini]iere, calificare, specializare, perfec-]ionare);6.23. desf@}oar@ activit@]i de asisten]@ }i con-sultan]@ pentru comercian]i dup@ cum ur-meaz@:� 6.23.1.îndrumarea prealabil@ privind for-malit@]ile legale pentru constituirea }i modifi-carea actelor constitutive ale firmelor;� 6.23.2. îndrumare pentru completarea co-rect@ a cererii de înregistrare }i a formularelortipizate specifice activit@]ii registrului comer]u-lui, preg@tirea documenta]iei în vederea înre-gistr@rii în registrul comertului;� 6.23.3. tehnoredactarea cererii de înregistrare;� 6.23.4. proiectarea }i execu]ia siglei }i a em-blemei pentru firme;� 6.23.5. redactarea declara]iei pe propria r@s-pundere a fondatorilor, administratorilor, îm-puternici]ilor sucursalelor }i a cenzorilor c@îndeplinesc condi]iile prev@zute de lege;� 6.23.6. redactarea actului constitutiv }i amodific@rilor actului constitutiv al persoanelorjuridice supuse obliga]iei de înregistrare înRegistrul Comer]ului;� 6.23.7. depunerea cererii de înregistrare }ia documentelor înso]itoare la Registrul Co-mer]ului;� 6.23.8. ob]inerea rezerv@rii denumirii firmei; � 6.23.9. ob]inerea datei certe pentru docu-menta]ia supus@ înregistr@rii;� 6.23.10. prestarea de servicii de consultan]@în vederea ob]inerii avizelor/autoriza]iilor de func-]ionare;� 6.23.11. ob]inerea avizelor / autoriza]iilor defunc]ionare;� 6.23.12. depunerea bilan]ului contabil al co-mercian]ilor la Registrul Comer]ului;6.24. organizeaz@ activitatea de solu]ionare alitigiilor comerciale }i civile interne }i inter-na]ionale prin mediere }i arbitraj ad-hoc }i in-stitu]ionalizat;6.25. ]ine eviden]a proprie a situa]iei firmelorcomerciale }i a emblemelor comerciale, lanivel jude]ean;6.26. ]ine Registrul Jude]ean al Administra-torilor Comercian]ilor (RJAC) }i Registrul eco-nomic al Comercian]ilor (REC);6.27. realizeaz@ baze de date cuprinzând toateinforma]iile utile comercian]ilor în exercitareaactivit@]ii lor, desf@}oar@ activit@]i de informa-re, documentare }i consultan]@ în afaceri, }ivalorific@, în interesul îmbun@t@]irii climatuluide afaceri, date privind incidentele comerciale;6.28. particip@ cu informa]iile proprii la for-marea }i actualizarea sistemului na]ional deinforma]ii de afaceri;6.29. elibereaz@, la cerere, certificate de ori-gine a m@rfurilor, certificate privind uzan]elecomerciale, firmele înscrise, adnot@rile }i mo-dific@rile în situa]ia juridic@ a firmelor, precum}i certificate ce atest@ existen]a unor incidentecomerciale;6.30. sprijin@ comercian]ii în vederea imple-ment@rii sistemelor de management }i a altorreglement@ri privind buna func]ionare a acti-vit@]ii acestora;6.31. promoveaz@ standardele comerciale }i in-dustriale ale Uniunii Europene, elaboreaz@ Co-duri Etice }i Regulamente privind uzan]ele co-merciale pentru activit@]i economice, asigur@implementarea lor prin structuri organizatorice}i func]ionale; 6.32. vizeaz@ documentele comerciale externe;6.33. avizeaz@ existen]a cazurilor de for]@ ma-jor@ }i influen]a acestora asupra execut@riiobliga]iilor comercian]ilor;6.34. organizeaz@ anual topul firmelor }i topulinvestitorilor recompensând eforturile comer-cian]ilor;6.35. redacteaz@ }i public@ Buletinul Camereide Comer], Industrie }i Agricultur@ a Jude]uluiSibiu, cataloage, anuare sau alte publica]ii deinformare, documentare }i reclam@ comercial@;6.36. dezvolt@ cu parteneri din domeniul pu-blic }i/sau privat servicii în interesul mem-brilor }i a Comunit@]ii de Afaceri;6.37. ac]ioneaz@ pentru protec]ia drepturilor deproprietate industrial@;6.38. efectueaz@ activit@]i de promovare, pu-blicitate }i reclam@ comercial@;6.39. editeaz@ publica]ii cu caracter economic,educa]ional sau social, de informare etc., pesuport material sau pe suport electronic. Ca-mera poate înfiin]a posturi de radio }i televi-ziune, agen]ii de pres@, ziare }i reviste, sin-gur@ sau împreun@ cu ter]i;6.40. înfiin]eaz@ societ@]i comerciale ale c@rordividende vor constitui surs@ de finan]are aactivit@]ii Camerei;6.41. înfiin]eaz@ singur@ sau cu parteneri dindomeniul public }i/sau privat entit@]i cu sauf@r@ personalitate juridic@, în vederea realiz@riiatribu]iilor sale;6.42. îndepline}te }i alte atribu]ii conferite de le-

gisla]ia în vigoare }i/sau reglement@ri speciale.

Art.7. Camera î}i îndepline}te atribu]iileprin aparatul propriu, prin asocia]ii }i/sau fun-da]ii, prin societ@]i comerciale la care de]ine p@r]isociale sau ac]iuni, prin delegarea de atribu-]iuni sau servicii c@tre ter]i, pe baz@ de contract.

Capitolul III: MEMBRII CAMEREI

Art.8. Membrii Camerei sunt: 8.1. Membri individuali:� 8.1.1. operatori economici, persoane fizicesau juridice, înregistra]i la Oficiul RegistruluiComer]ului al Jude]ului Sibiu, indiferent de do-meniul de activitate;� 8.1.2. sucursalele, reprezentan]ele unor so-ciet@]i comerciale }i altele asemenea, f@r@ per-sonalitate juridic@, legal înregistrate la OficiulRegistrului Comer]ului din teritoriu }i auto-rizate s@ func]ioneze;8.2. Membri colectivi:� 8.2.1. filialele Camerelor de Comer] bilaterale;� 8.2.2. asocia]iile profesionale locale;� 8.2.3. organiza]iile patronale existente înteritoriu;8.3. Membri onorifici:� 8.3.1. cadre didactice, oameni de }tiin]@,speciali}ti în economie }i legisla]ie comercial@,personalit@]i ale vie]ii publice din teritoriu }ial]ii asemenea;

Art.9. Membrii Camerei au urm@toareledrepturi:9.1. s@ participe la alegeri în sec]iunile exis-tente ale Camerei, pentru a fi desemna]i camembri în Adunarea General@ a Reprezen-tan]ilor, dac@ num@rul membrilor Camerei estemai mare de 500;9.2. s@ aleag@ }i s@ fie ale}i în organele deconducere ale Camerei, în condi]iile prezentu-lui Statut }i a Regulamentelelor referitoare ladesf@}urarea alegerilor;9.3. s@ beneficieze, în condi]iile legii }i aleStatutului, de serviciile oferite de Camer@;9.4. s@ participe, prin asociere sau subscrip]ie,la societ@]ile înfiin]ate de Camer@, având cascop prestarea de servicii în interesul mem-brilor s@i;9.5. s@ sesizeze Camera despre problemele careprivesc interesele generale ale comercian]ilor, învederea sus]inerii, ap@r@rii, promov@rii acestoraîn fa]a autorit@]ilor }i a forurilor competente;9.6. s@ sesizeze Adunarea General@ sau Co-legiul de Conducere cu privire la eventualelenereguli în func]ionarea Camerei;9.7. s@ fac@ propuneri organelor de conducereîn ceea ce prive}te îmbun@t@]irea activit@]ii;9.8. s@ propun@ modific@ri ale Statutului, mem-brii în organele de conducere, membrii ai Co-misiei de Cenzori;9.9. s@ participe la adun@rile generale ale Ca-merei, s@ pun@ în discu]ie }i s@ ia parte ladezbaterea problemelor care intereseaz@ eco-nomia jude]ului }i bunul mers al Camerei;

Art.10. Fiecare membru individual saucolectiv are dreptul la un vot }i numai la unul,vot ce are valoare deliberativ@, în condi]iileprezentului Statut.

Art.11. Fiecare membru onorific are drep-tul la un vot }i numai la unul, vot ce are valoa-re consultativ@, în condi]iile prezentului Statut.

Art.12. Pre}edin]ii }i directorii generaliai Camerei devin membrii onorifici ai Camerei,ca persoane fizice, în momentul în care man-datul sau contractul lor înceteaz@. Aceast@ ca-litate li se confer@ în mod public, în cadruladun@rii generale ce are loc la finalul manda-tului sau contractului.

Art.13. Obliga]iile membrilor sunt urm@-toarele:13.1. s@ respecte prevederile Legii Camerelorde Comer] din România nr. 335/2007, ale Sta-tutului Camerei, precum }i hot@rârile organelorde conducere ale Camerei;13.2. s@ contribuie la îndeplinirea obiectivelorCamerei;13.3. s@ achite cotiza]ii, conform prevederilorstatutare;13.4. s@-}i desf@}oare activitatea cu respecta-rea prevederilor legii, a uzan]elor comerciale;s@ evite orice acte de concurent@ neloial@.

Art.14. Calitatea de membru individualsau colectiv al Camerei se dobânde}te pe baz@de cerere de înscriere scris@ depus@ la secre-tariatul Camerei, înso]it@ de dovada pl@]ii taxeide înscriere }i a cotiza]iei aferente anului res-pectiv. În maximum 30 de zile de la înregis-trarea cererii, Consiliul Director verific@ întru-nirea condi]iilor legale }i a celor din prezentulStatut }i notific@ rezultatul Colegiului. Dac@solicitantul întrune}te condi]ile legale }i sta-tutare, el devine membru a doua zi dup@reuniunea Consilului Director care a efectuatverificarea. Noului membu i se va trimite prinpo}t@ o notificare în acest sens. � Dac@ Consiliul Director decide c@ respectivul

candidat nu îndepline}te condi]iile necesare,un raport va fi înaintat Colegiului, care îl dis-cut@ la prima sa întrunire, decizând prin votaprobarea sau respingerea cererii. Dac@ cere-rea este aprobat@, solicitantul devine mebru adoua zi dup@ reuniunea respectivului Colegiu,o notificare fiindu-i trimis@ noului membruprin po}t@. � Dac@ cererea este respins@, solicitantului ise trimite prin po}t@ o notificare ce va con]inemotivele respingerii. Solicitantul poate contes-ta decizia în maximum 30 de zile calendaris-tice de la comunicare, Contesta]ia este adre-sat@ Adun@rii Generale. Adunarea General@ dis-cut@ contesta]ia în prima }edin]@ de dup@depunerea contesta]iei, decizia luat@ cu aceast@ocazie fiind definitiv@ }i executorie. În cazulrespingerii cererii, cotiza]ia achitat@ la de-punerea cererii se restituie integral. � În cazul în care solicitantul care dore}te s@devin@ membru al Camerei a mai avut aceast@calitate }i a pierdut-o, indiferent de motiv, ce-rerea de reînscriere se adreseaz@ Colegiului,men]ionând motivele }i data la care calitateade membru a fost pierdut@, cât }i men]inereasau încetarea situa]iei care a dus la pierdereacalit@]ii de membru al Camerei. Cererea dereînscriere va fi înso]it@ la depunere de dova-da platei taxei de reînscriere – stabilit@ anualde c@tre Colegiu – }i a cotiza]iei pentru anulrespectiv. Decizia Colegiului asupra cererii dereînscriere poate fi contestat@, contesta]ia fiinddezb@tut@ în prima Adunare General@ ce va ficonvocat@ dup@ înregistrarea ei. În cazul res-pingerii cererii, cotiza]ia achitat@ la depunereacererii se restituie integral.

Art. 15. Pentru a ob]ine calitatea demembru onorific, o persoan@ va trebui s@ fiepropus@ în scris de c@tre unul dintre membriiale}i sau de drept ai Colegiului. Propunereaîmpreun@ cu CV-ul persoanei propuse suntdepuse la secretariatul Camerei de c@tre mem-brul Colegiului care face propunerea. ConsiliulDirector, în prima }edin]@ de dup@ depunereapropunerii la secretariatul Camerei, verific@îndeplinirea condi]iilor legale }i statutare dec@tre cel propus }i întocme}te un raport pecare pune în discu]ia primului Colegiu ce seva convoca. Pentru a fi aprobat@, propunereatrebuie s@ fie votat@ cu minimum 11 voturi pen-tru. În teremen de 30 de zile de la }edin]a Co-legiului care a aprobat propunerea, persoanapropus@ va depune la secretariatul Camerei ocerere scris@ pentru a deveni membru onori-fic al Camerei. Calitatea de membru onorificse confer@ festiv în prima }edin]@ a Colegiuluice are loc dup@ înregistrarea cererii persoaneide a deveni mebru onorific al Camerei.

Art.16. Nu pot fi membri ai Camerei:minorii, interzi}ii, cei pu}i sub control judiciar}i cei care au suferit o condamnare definitiv@pentru fapte cu caracter comercial. MembriiCamerei sanc]iona]i în acest mod sunt radia]ide pe listele de membrii ai Camerei }i pierddreptul de a participa la activitatea organelorcolective de conducere ale Camerei.

Art.17. Membrii Camerei pierd aceast@calitate prin:17.1. renun]area la calitatea de membru, expri-mat@ în scris;17.2. dizolvarea în condi]iile legii a persoaneijuridice;17.3. neplata în termen a tran}elor semestri-ale de cotiza]ie instituite conform prezentuluiStatut. Membrului Camerei care nu achit@ coti-za]ia în termenele }i condi]iile prev@zute deacest Statut i se suspend@ de drept calitateade membru, din ziua urm@toare expir@rii ter-menului de plat@ prev@zut de Statut, pentru operioad@ de trei luni calendaristice. Dac@, înacest interval, cotiza]ia restant@ nu este achi-tat@ integral, membrul suspendat pierde auto-mat, de drept, calitatea de membru al Came-rei, f@r@ alte proceduri sau formalit@]i. 17.4. neparticiparea repetat@ la lucr@rile orga-nelor de conducere sau a organismelor delucru din care fac parte;17.5. organizarea de activit@]i de concuren]@neloial@ fa]@ de Camer@;17.6. prin înc@lcarea grav@ sau prin înc@lcarearepetat@ a prevederilor statutare, a îndatoririlorce-i revin, în baza prezentului Statut, sau încazul în care prin ac]iunile sau atitudinile salemembrul aduce prejudicii Camerei sau mediu-lui de afaceri în ansamblu. În acest caz, unraport asupra situa]iei concrete este întocmitde c@tre Consiliul Director }i pus în discu]iaColegiului de c@tre Pre}edintele Colegiului saude c@tre Directorul general al Camerei. La }e-din]a respectiv@, membrul în cauz@ va fi invi-tat în scris }i va avea dreptul s@-}i expun@punctul de vedere. La finalul discut@rii rapor-tului, Colegiul ia decizia de retragere sau demen]inere a calit@]ii de membru, prin vot se-cret, pe principiul aprob@rii cu majoritateasimpl@ a celor prezen]i. 17.7. decesul persoanei fizice.

REGULAMENT VINERI 18 IANUARIE 20082

Celebrul CORSO, din Sibiu, ^n secolul trecut

STATUTUL CAMEREI DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

VINERI 18 IANUARIE 2008 3REGULAMENT

STATUTUL CAMEREI DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIUArt. 18. Pierderea calit@]ii de membru,

indiferent de motiv, sau suspendarea acesteicalit@]i, duce la pierderea imediat@ a calit@]ii demembru în organele de conducere alese pecare membrul respectiv a avut-o pân@ la mo-mentul suspend@rii sau pierderii calit@]ii demembru, locurile în organele de conducererespective devenind vacante. Dac@ unul saumai mul]i dintre cei 19 membri ale}i ai Co-legiului, ce au drept de vot deliberativ, pierdsau li se suspend@ calitatea de membru alCamerei, locul pe care l-au ocupat în Colegiudevine vacant }i va fi ocupat de c@tre unmembru supleant, în condi]iile prezentului Sta-tut. Dac@ un membru sau mai mul]i dintremembrii suplean]i ale}i ai Colegiului pierd sauli se suspend@ calitatea de membru al Ca-merei, locurile respective devin vacante imedi-at }i nu se vor organiza alegeri anticipate.Dac@ membrilor ce au fost ale}i pre}edintesau vicepre}edin]i ai Camerei, indiferent de mo-tiv, li se suspend@ calitatea de membru al Ca-merei sau pierd calitatea de membru al Came-rei, pentru func]iile respective devind de dreptvacante }i se vor organiza alegeri anticipate.

Art. 19. Consiliul Director va publicaperiodic pe siteul Camerei, în sec]iunea rezer-vat@ membrilor, }i în Buletinul Camerei de Co-mer], Industrie }i Agricultur@ Sibiu, listele cumembrii suspenda]i, cât }i listele cu membriicare au pierdut aceast@ calitate.

Art. 20. Pierderea calit@]ii de membru alCamerei în condi]iile art. 17.1., 17.2, 17.3 }i17.7. se constat@ de c@tre Consiliul Director }ise comunic@ Colegiului. Pierderea calit@]ii demembru în condi]iile art. 17.4., 17.5. }i 17.6.se decide de c@tre Colegiul Camerei. Membrulpentru care Colegiul a decis pierderea calit@]iide membru al Camerei, dac@ contest@ în con-di]iile prezentului Statut aceast@ decizie, esteconsiderat suspendat, de la data la care Cole-giul a hot@rât pierderea calit@]ii de membru }ipân@ la data primei Adun@ri Generale sau Adu-n@ri Generale a Reprezentan]ilor care ia deciziafinal@ în privin]a calit@]ii sale de meembru.Suspendarea calit@]ii de membru al Camereiatrage dup@ sine imediat }i pentru toat@ pe-rioada cât calitatea de membru este suspen-dat@, suspendarea tuturor drepturilor pe careacest Statut le confer@ membrilor Camerei.

CAPITOLUL IV: COTIZA[IILE

Art.21. Membrii individuali }i colectivi aiCamerei pl@tesc cotiza]ii stabilite în cuantumanual. Membrii onorifici sunt scuti]i de platacotiza]iei. Plata cotiza]iei în condi]iile prezentu-lui Statut este condi]ie necesar@ pentru camembrii individuali }i colectivi s@ beneficiezede calitatea de membru al Camerei }i de drep-turile pe care aceast@ calitate le-o confer@. � Prin plata cotiza]iei de baz@ de c@tre unmembru individual sau colectiv acesta anga-jeaz@ pe parcursul unui an obligativitatea Ca-merei de a-i oferi gratuit serviciile de baz@, iarprin plata unei cotiza]ii preferen]iale de c@treun membru individual sau colectiv acestaangajeaz@ pe parcursul unui an obligativitateaCamerei de a-i oferi serviciile de baz@ plusserviciile preferen]iale. Membrii onorifici nubeneficiaz@ de servicii gratuite.� Cotiza]ia se stabile}te în cuantum anualCotiza]ia de baz@ se achit@ în dou@ tran}eegale, semestriale. Pentru semestrul I al fie-c@rui an tran}a de cotiza]ie aferent@ se achit@cel târziu pân@ în ultima zi calendaristic@ alunii anterioare începerii semestrului I. Pentrusemestrul II al fiec@rui an, tran}a de cotiza]ieaferent@ se achit@ cel târziu pân@ în ultima zicalendaristic@ a lunii imediat anterioare înce-perii semestrului II, respectiv luna iunie. Coti-za]ia de baz@ a unui membru este considerat@pl@tit@, dac@ ea este încasat@ integral de c@treCamer@, cel târziu în data de 31 decembriepentru tran}a aferent@ semestrului I al anuluiurm@tor, respectiv cel târziu în data de 30iunie pentru semestrul II al anului respectiv. � Cotiza]ia preferen]ial@ se achit@ integralînainte de prima zi anului pentru care se pl@-te}te. Cotiza]ia preferen]ial@ a unui membrueste considerat@ pl@tit@, dac@ este încasat@ dec@tre Camer@ cel târziu în data de 31 decem-brie, a anului anterior celui pentru care seachit@ cotiza]ia.

Art.22. Colegiul de Conducere propunecuantumul anual al cotiza]iilor }i stabile}te, lapropunerea Consiliului Director, pachetele deservicii de baz@ }i preferen]iale aferente.

Art.23. Cotiza]iile preferen]iale suntnumite C~R[I. C@r]ile principale sunt CARTEADE AUR, CARTEA DE ARGINT {I CARTEA DEBRONZ. Num@rul c@r]ilor nu este limitat. Co-legiul poate decide existen]a }i a altor tipuride c@r]i decât cele de aur, argint }i bronz.Cotiza]iile preferen]iale includ servicii prefe-ren]iale, gratuite sau cu reducere de tarife.

Art.24. În fiecare an Colegiul Camereistabile}te servicii preferen]iale, gratuite sau cureducere de tarife de care beneficiaz@ po-sesorii C@r]ilor, valoarea cotiza]iilor pentru ele}i tipurile de c@r]i suplimentare ce eventualvor fi emise }i acoperirea lor în servicii. Co-tiza]ia pentru Cartea de Aur nu va putea fi maimic@ decât echivalentul în lei a 1.000 Euro. Co-tiza]ia pentru Cartea de Argint nu va putea fimai mic@ decât echivalentul în lei a 750 Euro.Cotiza]ia pentru Cartea de Bronz nu va putea fimai mic@ decât echivalentul în lei a 500 Euro.

Art.25. Reducerile acordate posesorilorde C@r]i nu se aplic@ sumelor pe care Cameratrebuie s@ le pl@teasc@ unor ter]i pentru ser-viciile pe care le presteaz@.

Art.26. Reducerile sau gratuit@]ile acor-date posesorilor de C@r]i nu se aplic@ sumelorpe care Camera ar trebuie s@ le pl@teasc@ unorter]i, pentru a presta serviciile pentru care esteacordat@ reducerea.

Capitolul V: ORGANELE DE CONDUCERE ALE CAMEREI

Art.27. Organele de conducere ale Ca-merei sunt:27.1. Adunarea General@ sau Adunarea Gene-ral@ a Reprezentan]ilor, dup@ caz ;27.2. organele de conducere alese: Colegiul deConducere }i Pre}edintele;27.3. organele de conducere executive: Con-siliul Director }i Directorul General.

Art.28. Camera este organizat@ }i func]io-neaz@ conform organigramei aprobat@ de Colegiulde Conducere, la propunerea Consiliului Director.

Art.29. Competen]ele, atribu]iile }i r@s-punderile organelor de conducere ale Camereisunt stabilite în baza prezentului Statut, înconformitate cu prevederile articolului 20, dinLegea Camerelor de Comer] din România nr.355/2007.

Art.30. Adunarea General@ este organulsuprem de conducere al Camerei }i se com-pune din totalitatea membrilor individuali, co-lectivi }i onorifici ai Camerei, care în preziuaconvoc@rii au calitatea de membru al Camerei.La Adunarea General@ pot participa }i membriiCamerei a c@ror calitate de membru este sus-pendat@, calitatea lor în cadrul Adun@rii Gene-rale fiind aceea de invitat.

Art.31. Colegiul de Conducere poate de-cide constituirea Adun@rii Generale a Repre-zentan]ilor, numai în cazul în care Camera aremai mult de 500 de membri. Adunarea Gene-ral@ a Reprezentan]ilor, legal }i statutar consi-tituit@, îndepline}te toate func]iile }i rolurileAdun@rii Generale pe perioada pentru care esteconstituit@. Norma de reprezentare pentru con-stituirea Adun@rii Generale a Reprezentan]ilorva fi stabilit@ de c@tre Colegiu, dar nu va pu-tea fi mai mare de 1:5 pentru situa]ia în careCamera are la momentul respectiv între 500 }i1.000 de membrii, respectiv 1:10 dac@ Cameraare la momentul respectiv peste 1.000 de mem-bri, sub sanc]iunea nulit@]ii deciziilor pe carele-ar adopta. Toate dispozi]iile din prezentulStatut referitoare la Adunarea General@ se aplic@corespunz@tor Adun@rii Generale a Reprezen-tan]ilor, statutar constituit@.

Art.32. Adunarea General@ a Reprezen-tan]ilor, în cazul în care Colegiul decide con-stituirea sa în condi]iile art. 31, cuprindemembri individuali, membri colectivi }i mem-bri onorifici, ale}i de Adunarea General@ aCamerei, pe baza normei de reprezentare sta-bilit@ de Colegiu la data deciziei de constituirea Adun@rii Generale a Reprezentan]ilor, pe odurat@ de patru ani, astfel încât s@ fie repre-zentate toate sec]iunile economice ale Came-rei, în func]ie de ponderea lor în num@rul totalde membri ai Camerei, la data la care Colegiulia decizia de constituire a Adun@rii Generale aReprezentan]ilor. � Sec]iunile economice ale Camerei sunt IN-DUSTRIE }i CONSTRUC[II, COMER[, SERVI-CII }i TURISM, AGRICULTUR~ }i INDUSTRIEALIMENTAR~. Apartenen]a membrilor la o sec-]iune se face în func]ie de activitatea princi-pal@ desf@}urat@ de c@tre ace}tia. Membriionorifici aleg sec]iunea din care fac parte, ladata la care devin membrii ai Camerei. Con-siliul Director va asigura publicarea pe site-ulCamerei a unei liste cu codurile CAEN }iapartenen]a lor la unul dintre cele 4 sec]iunide mai sus. Fiecare reprezentant are dreptul alun vot în Adunarea General@ a Reprezentan-]ilor. Pentru a alege reprezentan]ii în AdunareaGeneral@ a Reprezentan]ilor, fiecare sec]iuneeconomic@ î}i va vota proprii reprezentan]i, pebaz@ de buletine de vot separate pentru fiecaresec]iune.

Art. 33. Colegiul de Conducere exercit@,în perioada dintre sesiunile Adun@rii Generale/Adun@rii Generale a Reprezentan]ilor, condu-cerea general@ a Camerei }i hot@r@}te în toateproblemele ce intr@ în competen]a sa. Colegiulde Conducere se întrune}te de regul@ trimes-trial, în sesiune ordinar@, sau ori de câte oritrebuie rezolvate probleme importante ce intr@în competen]a sa }i nu sufer@ amânare, însesiune extraordinar@.

Art. 34. Colegiul de Conducere al Ca-merei este compus din membrii ale}i }i mem-brii de drept. Adunarea General@ alege un nu-m@r de 19 membri titulari, cu drept de vordeliberativ }i un num@r de 5 – 12 membrisuplean]i, cu drept de vot consultativ, pentruun mandat de 4 ani. Membrii de drept suntcei ce de]in aceast@ calitate în condi]iile pre-zentului Statut. Colegiul de Conducere estecondus de c@tre Pre}edintele Camerei. În Cole-giul Camerei, persoanele juridice sunt reprezen-tate de c@tre persoana fizic@ al c@rui CV a fostdepus în dosarul de candidatur@. Inlocuirea saurevocarea respectivei persoane fizice duce lavacantarea locului respectiv. Toate mandateleîn Colegiul de Conducere sunt reînnoibile.

Art. 35. Consiliul Director este organulde conducere executiv@, colectiv@, ce exercit@toate atribu]iile de conducere ale Camerei, în-tre dou@ sesiuni ale Colegiului de Conducere.Consiliul Director este compus din directorulgeneral al Camerei, directorul general adjunctal Camerei, directorii de departamente, alte per-soane din conducerea Camerei numite dec@tre directorul general. Consiliul Director estecondus de c@tre Directorul General al Camerei}i este compus dintr-un num@r impar de per-soane. Toate mandatele în Consiliul Directorsunt reînnoibile.

Capitolul VI: ORGANIZARE {I FUNC[IONARE

Art.36. Convocarea Adun@rii Generale/Adun@rii Generale a Reprezentan]ilor:36.1. Adunarea General@/Adunarea General@ aReprezentan]ilor se întrune}te anual în se-siune ordinar@, cel târziu pân@ la data de 28februarie, la ini]iativa pre}edintelui sau a uneitreimi din num@rul membrilor s@i;36.2. în sesiune extraordinar@, Adunarea Ge-neral@/Adunarea General@ a Reprezentan]ilor seîntrune}te, ori de câte ori trebuie rezolvateprobleme importante ce intr@ în competen]a sa}i care nu sufer@ amânare.36.3. convocarea Adun@rii Generale/Adun@riiGenerale a Reprezentan]ilor în sesiune extraor-dinar@ se poate face de c@tre Pre}edintele Ca-merei, de c@tre Directorul General sau, la soli-citarea a cel pu]in 2/3 din num@rul membrilorColegiului de Conducere, a cel pu]in 1/3 dinnum@rul membrilor Camerei, ori de c@tre Co-misia de Cenzori. 36.4. convocarea Adun@rii Generale/Adun@riiGenerale a Reprezentan]ilor se face, obligato-riu, prin publicarea unui anun] în presa local@}i va cuprinde locul, data, ora, }i ordinea de zi,precum }i faptul c@ materialele in extenso suntpuse la dispozi]ie pentru consultare la sediulCamerei sau pe pagina web a Camerei, la dataanun]ului de convocare. Suplimentar, convo-carea poate fi remis@ membrilor }i prin scri-soare, fax sau po}ta electronic@;36.5. convocarea Adun@rii Generale/Adun@riiGenerale a Reprezentan]ilor în }edin]@ ordinar@se face cu cel pu]in 15 zile calendaristice înain-te de data fixat@ pentru }edin]a respectiv@.36.6. convocarea Adun@rii Generale/Adun@riiGenerale a Reprezentan]ilor în }edin]@ extraor-dinar@ se face cu cel pu]in 5 zile calendaris-tice înainte de data fixat@ pentru }edin]a res-pectiv@.36.7. dac@ în Adunarea General@ se va discu-ta aprobarea sau modificarea Statutului, Proiec-tul de Statut, respectiv modific@rile propuse, sevor afi}a integral pe pagina web a Camerei, înce-pând cu ziua în care convocarea a fost f@cut@;36.8. propunerile }i observa]iile referitoare lamaterialele ce se vor discuta în Adun@ri Ge-nerale/Adun@ri Generale a Reprezentan]ilor,oricare ar fi ordinea de zi, vor fi luate în con-siderare }i discutate, numai dac@ vor fi depuseîn scris }i înregistrate la Secretariatul Camerei,cu cel pu]in dou@ zile calendaristice înainteaîntrunirii. 36.9. Adunarea General@/Adunarea General@ aReprezentan]ilor este statutar constituit@, laprima convocare, dac@ sunt prezen]i cel pu]injum@tate plus unu din num@rul membrilor cudrept de vot deliberativ, cu excep]ia cazului încare pe ordinea de zi figureaz@ modificareaStatutului Camerei.36.10. dac@ la prima convocare nu se întru-ne}te num@rul statutar de membri se va faceo nou@ convocare, în termen de cel pu]in 7zile calendaristice pentru Adunarea General@/Adunarea General@ a Reprezentan]ilor ordinar@

}i de cel pu]in 3 zile pentru Adunarea Ge-neral@/Adunarea General@ a Reprezentan]ilorextraordinar@. În acest caz, Adunarea General@/Adunarea General@ a Reprezentan]ilor este le-gal constituit@ cu oricare num@r de membri pre-zen]i, cu execep]ia cazului în care pe ordineade zi figureaz@ modificarea Statutului Camerei;36.11. Adunarea General@/Adunarea General@ aReprezentan]ilor care are pe ordinea de zi mo-dificarea Statutului Camerei este statutar con-stituit@ }i poate delibera, dac@ }i numai dac@sunt prezen]i 2/3 din num@rul total al mem-brilor Camerei cu drept de vot deliberativ;36.12. Adunarea General@/Adunarea General@ aReprezentan]ilor este condus@ de Pre}edinteleCamerei sau de c@tre Directorul general saude un membru desemnat de Colegiului deConducere dintre membrii acestuia;36.13. dreptul de reprezentare ca membru înadunarea general@, din partea unei persoanejuridice, se exercit@ de c@tre administratori-de-lega]i, directorii societ@]ii, procuratorii cu sem-n@tur@ având dreptul de a angaja societatea,organiza]ia sau asocia]ia, sau orice membrudesemnat de adunarea general@ a asocia]ilorsau de c@tre consiliul de administra]ie, cu pro-cur@ special@, }i se pierde odat@ cu încetareasitua]iei pe care persoanele o au în între-prinderile respective.

Art.37. Procedura de vot în AdunareaGeneral@/Adunarea General@ a Reprezentan]ilorCamerei respect@ condi]ia votului majoritar almembrilor prezen]i, cu vot secret, când se re-fer@ la alegerea de persoane }i cu vot deschis,în celelalte cazuri, cu excep]ia cazurilor men-]ionate expres de c@tre Statut. Votul prin scri-soare, prin po}ta electronic@ sau participareaîn sistem de video sau audio conferin]@ estepermis, dar numai pentru Adun@rile Generale/Adun@rile Generale ale Reprezentan]ilor ce nuau pe ordinea de zi modificarea Statutului, ale-gerea/demiterea organelor de conducere sauvalidarea directorului general. Votul prin scri-soare, prin po}ta electronic@ sau participareaîn sistem de video sau audio conferin]@ vor fireglementate pe baza Regulamentului de Vot}i Reprezentare la Distan]@, ce va fi întocmitde c@tre Consiliul Director }i aprobat de c@treColegiul de Conducere, în maximum 90 de zilede la intrarea în vigoare a prezentului Statut.Membrii prezen]i în Adunarea General@/Adu-narea General@ a Reprezentan]ilor folosesc, caprocedur@ tehnic@ de vot, votul electronic, pebaza unui cod unic de vot, ce li se înmâneaz@pe baz@ de semn@tur@.

Art.38. Atribu]iile Adun@rii Generale/Adu-n@rii Generale a Reprezentan]ilor sunt:38.1. dezbate probleme de interes general }iactual privind evolu]ia comer]ului, industriei,agriculturii }i serviciilor, promovarea econo-miei de pia]@, încurajarea liberei ini]iative }iadopt@ rezolu]ii care reflect@ pozi]ia membrilorCamerei în problemele dezb@tute }i care cu-prind concluziile }i propunerile de m@suri co-respunz@toare;38.2. dezbate }i aprob@ raportul de activitateal Colegiului de Conducere, raportul de verifi-care a Comisiei de Cenzori, privind activitateadesf@}urat@ între sesiunile Adun@rii Generale/Adun@rii Generale a Reprezentan]ilor }i aprob@desc@rcarea de gestiune;38.3. stabile}te obiectivele generale ale acti-vit@]ii de viitor a Camerei;38.4. dezbate, face propuneri }i aprob@ Stra-tegia Multianual@, propus@ de c@tre Colegiul deConducere, prin pre}edintele sau vicepre}e-din]ii s@i, pentru perioada mandatului s@u; 38.5. aprob@ propunerea de buget Multianualal Camerei, înaintat@ de c@tre Colegiu, pentruperioada mandatului s@u; 38.6. aprob@ anual bugetul de venituri }i chel-tuieli }i bilan]ul Camerei, acord@ irevocabil desc@rcarea de gestiune pentru anul fiscal alc@rui bilan] a fost aprobat, stabile}te nivelul cotiza]iilor anuale ale membrilor;38.7. alege, }i revoc@, prin vot secret, mem-brii Colegiului de Conducere }i Comisia deCenzori, pentru un mandat de patru ani;38.8. alege dintre membrii Colegiului de Con-ducere, pentru un mandat de patru ani, Pre-}edintele Camerei. Mandatul se poate reînnoi;38.10. aprob@ Statutul }i modific@rile acestuia;38.11. dispune dizolvarea Colegiului de Con-ducere, în urm@toarele cazuri:a) când se descompleteaz@ la mai pu]in dejum@tate plus unu din num@rul membrilorale}i cu drept de vot deliberativ;b) pentru gestiune frauduloas@, care se vaconstata pe baza unui raport întocmit deComisia de Cenzori sau în urma rezultatuluidefinitiv al unei ac]iuni de control al organelorautorizate legal. În caz de dizolvare a Colegiu-lui de Conducere, Adunarea General@/Adu-narea General@ a Reprezentan]ilor va constituiun Colegiu interimar alc@tuit din 7 membri, ale}idintre membri ai Adun@rii Generale/Adun@riiGenerale a Reprezentan]ilor }i un pre}edinteinterimar ales dintre membrii Colegiului deConducere interimar. Prin îns@}i hot@rârea de

dizolvare, Adunarea General@/Adunarea Gene-ral@ a Reprezentan]ilor va stabili drepturile }iobliga]iile Colegiului de conducere interimar }iale Pre}edintelui interimar. Adunarea General@/Adunarea General@ a Reprezentan]ilor va alegeColegiul de Conducere }i Pre}edintele în ter-men de dou@ luni. În situa]ia dizolv@rii pentrugestiune frauduloas@ Comisia de Cenzori vastabili }i cuantumul daunelor }i persoanele dela care se recupereaz@.38.12. aprob@ Regulamentul de Organizare }iFunc]ionare al Camerei }i Regulamentul deOrganizare }i Func]ionare; 38.13. aprob@ înfiin]area de reprezentan]e;38.14. stabile}te nivelul indemniza]iilor, precum}i indemniza]ia membrilor Comisiei de Cenzori;38.15. valideaz@ decizia Colegiului de Condu-cere în ceea ce prive}te mo]iunea pentru de-miterea Pre}edintelui }i decizia Colegiului deConducere privind angajarea/demiterea direc-torului general, în condi]iile prezentului Statut;38.16. delibereaz@ }i hot@r@}te în privin]a pro-blemelor care intr@ în competen]a sa;

Art.39. Colegiul de Conducere al Ca-merei se compune din39.1. membrii ale}i odat@ la patru ani de c@treAdunarea General@, astfel încât oricare dintresec]iuni s@ aib@ cel pu]in un membru, respec-tiv 19 membri ale}i titulari }i între 5-12 mem-bri ale}i ca supelan]i;39.2. membrii de drept.

Art.40. Membrii ale}i ai Colegiului deConducere nu pot fi salaria]i ai Camerei.

Art.41. Colegiul de Conducere al Ca-merei poate fi convocat în sesiune ordinar@ dec@tre Pre}edinte sau Vicepre}edin]i. Colegiulde Conducere al Camerei poate fi convocat, însesiune extraordonar@, de c@tre Pre}edintelesau Directorul General al Camerei, de c@treComisia de Cenzori sau la cererea scris@ a 1/3dintre membrii s@i ale}i.

Art.42. Convocarea se va face prin faxsau e-mail }i, obligatoriu, prin publicarea unuianun] în presa local@, cu minimum 2 zile ca-lendaristice înainte de data stabilit@ pentruîntrunire. Convocarea va con]íne obligatoriudata }i locul desf@}ur@rii }i ordinea de zi.Înainte de anun]area convoc@rii, pe site-ulCamerei vor fi disponibile integral materialelece vor fi supuse discu]iei. Observa]iile sau pro-punerile referitoare la. materialele ce vor fidiscutate se pot depune în scris la Sec-retariatul Camerei, cu cel pu]in dou@ oreînainte de desf@}urarea întrunirii.

Art.43. Colegiul este legal constituit,dac@ convocarea a respectat întocmai condi]iilede convocare }i sunt prezen]i cel pu]in 13membri ale}i cu drept de vot deliberativ. Dac@la prima convocare nu se întrune}te cvorumul,se va face o nou@ convocare, caz în care Co-legiul este statutar constituit, dac@ s-au res-pectat întocmai condi]iile de convocare, darindiferent de num@rul de mebri prezen]i.

Art.44. {edin]ele Colegiului sunt con-duse de c@tre Pre}edintele Camerei sau dec@tre un membru al Colegiului ales în des-chiderea }edin]ei. Procedura de vot în Colegiurespect@ regula majorit@]ii simple, dac@ Sta-tutul nu prevede o alt@ condi]ie de majoritate.În caz de egalitate de voturi, prevaleaz@ votulPre}edintelui.

Art.45. Dreptul de reprezentare ca mem-bru în organele de conducere ale Camerei dinpartea unei persoane juridice se exercit@ dec@tre persoana fizic@ care a candidat }i alc@rui CV a fost evaluat, }i se pierde odat@ cuîncetarea situa]iei pe care persoanele o au înentit@]ile juridice respective.

Art.46. Colegiul de Conducere are urm@-toarele atribu]ii:1. asigur@ conducerea Camerei, între sesiunileAdun@rii Generale/Adun@rii Generale a Repre-zentan]ilor }i duce la îndeplinire hot@rârileacesteia.2. dezbate probleme de interes general privindeconomia jude]ului, ap@rute în perioada dintresesiunile Adun@rii Generale/Adun@rii Generale aReprezentan]ilor }i adopt@ hot@râri, concluzii }ipropune m@suri corespunz@toare.3. întocme}te raportul anual privind activitateaCamerei }i îl supune aprob@rii Adun@rii Ge-nerale/Adun@rii Generale a Reprezentan]ilor.4. dezbate }i aprob@ raportul privind activitateadesf@}urat@ de Camer@ între sesiunile Cole-giului de Conducere.5. dezbate }i propune obiectivele generale aleactivit@]ii de viitor a Camerei.6. dezbate }i propune bugetul anual al Camerei.7. aprob@ vir@ri între capitolele bugetare, pre-cum }i modific@ri în destina]ia veniturilor, înlimita bugetului aprobat.

continuare ^n pagina 6

ISTORIE ECONOMIC~ BILAN[ 2007 VINERI 18 IANUARIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Iar aceasta pentru dou@ ra]iuni

esen]iale”. Anume a) valoarea, am-ploarea imens@ a investi]iilor de rea-lizat pentru a reconstrui }i modernizaeconomiile na]ionale, ceea ce confe-rea mari responsabilit@]i nu doarinvestitorilor, ci }i maselor muncitoa-re; b) cererea v@dit@ de justi]ie social@resim]it@ de c@tre muncitorii urbani,cei mai greu lovi]i de r@zboi, cereretemeinic integrat@ }i validat@ în„Declara]ia Interna]ional@ a DrepturilorOmului” votat@ de ONU în 10 decem-brie 1948, a}adar, o chestiune maiales de echitate.

În fapt, se realizau pe aceast@cale mai multe din aspira]iile uneimari p@r]i a masei muncitorilor, înc@traumatiza]i }i de grelele consecin]esociale ale crizei economice mondialedin 1929-1933, }i urm@rind cu ar-doare o cvadrupl@ „securitate”. Adic@în domeniul ocup@rii, al habitatului, als@n@t@]ii }i al b@trâne]ii. Era îns@ vor-ba mai mult de evolu]ie decât de re-volu]ie, mai mult de ac]iuni institu-]ionale decât de ac]iuni în for]@, stra-dale sau de un alt tip. {i iat@, dar, cum,încetul cu încetul, se na}te conceptul- }i aplicarea sa - de „Stat providen-]ial”. Vom încerca s@ detaliem câte cevadin acest complex desen strategic.

Este o realitate. Amplificarea ra-pid@ a efectivelor sindicale în cele maimulte state europene, dar }i în StateleUnite, amploarea succeselor electoralemai ales din Europa Occidental@ }imai ales pân@ prin 1968, pentru par-tidele de stânga }i în mod particular

pentru partidele comuniste, sunt faptecare pun în lumin@ }i o anume cu-loare }i profunzimea curentului caretraversa dup@ r@zboi masele munci-toare. Un asemenea curent le deter-mina s@ revendice însu}irea social@ aunei p@r]i mai mari din fructele pro-duc]iei, s@ revendice necesitatea de atr@i astfel, s@ aibe împliniri vitale ast-fel. Pentru a evita ca orient@rile con-testatoare s@ nu se transforme, pre-cum în Europa de est, într-o und@devastatoare pentru institu]iile fire}tiale statului ca atare, în, de multe ori,crime abominabile comise de pu]ini înnumele celor mul]i, la umbra „para-vanului ro}u” antiburghez, statul, învestul european }i nu doar de aici, afost nevoit, în mod voluntar sau nu,s@ se substituie unor întreprindericam f@r@ resurse, pentru a realizaopera]ia de justi]ie social@ solicitat@de mase. În acest scop a sistematizat}i ameliorat importanta legisla]iesocial@ elaborat@ în acest domeniu,cam dup@ 1880, în nu pu]ine stateeuropene sau din Oceania (NouaZeeland@, Australia), legisla]ie careavea, de multe ori, la origine politici}i m@suri ini]iate de Cancelarul ger-man Otto von Bismark. De altfel,economia social@ de pia]@ dinGermania de ast@zi are ca genez@ –într-o m@sur@, desigur – mai multedin coordonatele de gândire într-unanume spirit al solidarismului social,ale marelui b@rbat de stat german.Iat@, renumit, deci, nu numai prinintransigen]a sa.

În Marea Britanie, în 1942 selanseaz@ „Planul Beveridge”, ale c@ruiprevederi, bine în]elese }i dezvoltate,au generat instaurarea, între 1948 }i1956, a lui „Welfare State” („Statulproviden]ial”), cu institu]ie fundamen-tal@ „National Health Service” (Ser-viciul Na]ional de S@n@tate), cu ser-vicii aproape integral gratuite }i careacopereau ansamblul cet@]enilor în ceprive}te cuasi-totalitatea riscurilorexisten]ei. Era un model spectaculos,

ce a atras aten]ia, dar foarte costisi-tor, }i care a necesitat cel pu]in 10&din venitul na]ional britanic. În fapt,William Beveridge, economist }i deci-dent britanic, p@rintele lui „WelfareState”, a r@mas celebru, esen]ialmen-te, tocmai din acest motiv, în istoriaRegatului Unit. Concret, obiectivulfundamental al planului s@u era acelade a asigura concet@]enilor s@i, „triplasecuritate: a ocup@rii, a venitului }i as@n@t@]ii”, chestiune surprins@, de alt-fel, în legisla]ia laburist@ dintre 1945}i 1951. Presiunea unor oameni carenu erau boga]i se f@cea pe deplinsim]it@ }i ea trebuia oricum relaxat@.Mai multe alte state vestice se vorinspira în acest sens (Fran]a, Suedia),adoptând nu pu]ine legi, hot@râri,declan}ând mai multe ac]iuni care,cele mai multe, au urm@rit s@ regru-peze, într-un singur organism de se-curitate social@, ansamblul institu]iilordeja existente, precum Asigur@rile So-ciale sau Aloca]iile Familiale. Ase-menea institu]ii func]ionau, de exem-plu, în Fran]a de la începutul anilor’930, dar aria lor de func]ionalitate afost extins@ de la categoria – ini]ial –exclusiv@ a salaria]ilor de la stat, dinindustrie }i din comer], la ansamblulcet@]enilor…

A}a cum scrie Pierre Thibault,„popularitatea unor astfel de m@suri afost atât de mare încât au fost binerecep]ionate }i prezentate ca un posi-bil exemplu semnificativ chiar }i înStatele Unite, în pofida, însu}i, a ata}a-mentului acestei ]@ri fa]@ de capitalis-mul liberal tradi]ional ce nu încurajadeloc astfel de ac]iuni”. Ca urmare,deciden]ii americani s-au angajat }i ei,mai constrân}i de împrejur@ri, maidintr-o relativ@ convingere, în mod pro-gresiv, pe calea protec]iei sociale. {ia}a se explic@ de ce în marele stat depeste ocean s-a garantat, dup@ 1935,printr-un „Social Security Act”, pentrucirca jum@tate din muncitori, securi-tatea în raport cu riscul de }omaj }i„b@trâne]e”, instituindu-se, îns@, numai

din 1965, un, ceea ce s-a numit,„Medicare”, în fapt o prim@ schi]are,activ@ }i cu difuziune relativ impor-tant@, a unei „asigur@ri medicale”.

…S-a reu}it astfel, încetul cuîncetul, dar în doar câteva decenii,instaurarea uneori provizorie, uneoridefinitiv@, potrivit succesiunii for]elorpolitice de un tip sau altu, a unui sis-tem, mai mult sau mai pu]in complet– apreciere sus]inut@, în mod speci-fic, de situa]ia din fiecare ]ar@ – careurm@rea, în general, s@-i protejeze pemuncitori, în acela}i timp, împotrivariscurilor vie]ii profesionale (accidente}i maladii de munc@, }omaj etc.), îm-potriva riscurilor inerente vie]ii caatare (maternitate, boal@, invaliditate,b@trâne]e, deces, supravie]uire), împo-triva, totodat@, a riscurilor vie]ii fami-liale, ca atare (concentrate, în spe]@,

în ce prive}te educa]ia copiilor, deci oanumit@ etap@, destul de lung@, deeduca]ie, de }colarizare gratuit@). S@ne amintim, }i nu neap@rat ca un faptparadoxal, c@ însu}i Thomas RobertMalthus – celebru – }i pe nedrept –mai ales din perspectiva m@surilorrepresive propuse de el, în scopuldiminu@rii unui decalaj, sesizat tot deel, în ce prive}te ecartul dintre re-surselor nutritive pentru oameni, dis-ponibile, }i cre}terea popula]iei, înspe]@ cre}terea în progresie aritmet-ic@, a primelor, }i în progresie geo-metric@, a popula]iei – prin anumeidei ale sale va structura, în anii deînceput ai secolului XIX, în fapt, debu-turile unui sistem primar de asigur@risociale în Anglia. Iat@, prin urmare,„cum se învârte lumea”, f@când obli-gatorii relativiz@rile. (va urma)

Dan POPESCU

„Statul providen]ial”

urmare din pagina 1Decalajul dintre importuri }i ex-

porturi s-a adâncit constant }i îngri-jor@tor, ajungându-se la aproape 20miliarde euro, în cre}tere cu cca. 7miliarde euro fa]@ de anul 2006. De-zechilibrele cele mai grave în balan]aimport-export se manifest@ cu deose-bire pe segmentul comer]ului cu Uniu-nea European@, care reprezint@ 70 lasut@ din totalul comer]ului exterior alRomâniei. Despre ce competitivitate}i concuren]@ cu }anse reale de suc-ces mai poate fi vorba când, în rela-]ia cu cei 26, România }i-a sporit impor-turile, într-un singur an, cu peste 30la sut@, iar exporturile cu numai 15la sut@, singurul sector în care expor-turile de]in o pondere mai mare decâtimporturile fiind cel al articolelor detextile }i înc@l]@minte!

Anul 2007 ne-a mai adus unrecord paradoxal: ne-am situat pelocul 2 în rândul ]@rilor membre aleUE, în ceea ce prive}te ritmul de cre}-tere a costurilor cu for]a de munc@.Acestea au sporit cu cca. 25 la sut@,comparativ cu anul precedent, }i încondi]iile în care avansul mediu alacestui gen de costuri la nivelul Comu-nit@]ii Europene a fost de numai 3,7

la sut@. Consecin]ele s-au reg@sitautomat, pe de o parte, în diminua-rea gradului nostru de atractivitatepentru investitorii str@ini, iar pe de alt@parte în escaladarea infla]iei pân@ laniveluri de alarm@. Într-adev@r, baniimai mul]i, explozia unor pre]uri, îndeo-sebi la bunurile alimentare, }i evolu]ianefavorabil@ a cursului de schimb audeterminat ratarea ]intei de infla]ie pe2007: 6,6 la sut@, comparativ cu 4la sut@, cât planificaser@ ini]ial BNR }iGuvernul. Este un e}ec major al eco-nomiei României, iar îngrijorarea careîl înso]e}te pare a fi sporit@ de per-spectiva inflam@rii }i mai accentuatea pre]urilor, înc@ din primul trimestrual anului curent. Anali}tii prognozea-z@ la start un nivel maxim de 7,4 lasut@, ceea ce, dac@ s-ar confirma, arpune din nou, în mod dramatic, pro-blema rat@rii ]intei de infla]ie de 3,8la sut@, planificat@ în acest an.

Ne afl@m, a}adar, într-o con-junctur@ de neinvidiat. În lipsa unorstrategii economice coerente }i înpenumbra unui an electoral, în careeste de a}teptat s@ se pluseze f@r@acoperire, singurul colac de salvare,cât de cât accesibil pentru economianoastr@, r@mâne aportul de capitalextern. Avem }i un precedent fericit.

În anul 2006, de pild@, investi]iilestr@ine directe au acoperit în totali-tate deficitul de cont curent înregis-trat în economia na]ional@. Din p@-cate, în anul 2007 nu am mai avutacela}i noroc. Reculul investi]ional af@cut ca, prin aceast@ surs@, s@ numai putem acoperi decât jum@tatedin deficitul balan]ei de pl@]i externe.În lipsa unor tranzac]ii spectaculoase,de genul celei prin care s-a f@cut pri-vatizarea BCR, investi]iile str@ine di-recte din România au sc@zut cu 21la sut@ }i, atunci, pierderile la nivelmacroeconomic au devenit evidente.Au lipsit proiectele de investi]ii demare amploare }i obiectivele de tipgreenfield. Sugestiv este faptul c@, înlista primelor zece investi]ii ale anu-lui 2007, cea mai mare nu dep@}e}te450 milioane euro, iar jum@tate suntdin domeniul retail. Rezultate mo-deste }i, în orice caz, departe de ni-velul a}tept@rilor, care dovedesc, încele din urm@, c@ aderarea Românieila UE nu a constituit un argumentsuficient pentru impulsionarea inves-ti]iilor str@ine. Dimpotriv@, sc@pareade sub control a unor indicatori ma-croeconomici pare s@ fi accentuatpercep]ia negativ@ a investitorilorstr@ini de anvergur@.

Ani în }ir, ne-am leg@nat în falsailuzie c@ ne putem „vinde” mai bineasigurând doar o cot@ mai atractiv@de impozitare. Mai atractiv@, adic@mai redus@ }i acesta a fost }i rostulintroducerii cotei unice de impozitarecare este printre cele mai mici dinUniunea European@. Constat@m, azi, c@nu am g@sit de fapt re]eta infailibil@.Dimpotriv@, un studiu lansat la fineleanului trecut de c@tre firma de con-sultan]@ KPMG ne plaseaz@ pe penul-timul loc între ]@rile UE, în privin]aatractivit@]ii regimului fiscal pentruinvestitorii str@ini. Suntem cu mult înurma Slovaciei }i Bulgariei, de pild@!Unde am gre}it noi, ce au f@cut eiîn plus, dac@ s-a ajuns la acestdecalaj? Se pare c@ guvernan]iino}tri au sesizat pericolele care nepândesc }i la acest capitol }i pre-g@tesc o nou@ Lege a investi]iilor,prin care se doresc activate instru-mente suplimentare de atragere ainvesti]iilor, de tipul facilit@]ilor punc-tuale pentru investitori. Potrivit unorinforma]ii ap@rute în mass-media, in-vesti]iile de peste un milion de euroar urma s@ primeasc@ din parteastatului român bonifica]ii de dobând@la contractarea unor credite, asigu-rarea infrastructurii de utilit@]i }i c@i

de acces, contribu]ii de la bugetul destat pentru locurile de munc@ noucreate. Deocamdat@, îns@, totul se re-duce la vorbe }i imagine f@r@ con-]inut, pentru c@, în inegalabilul stilromânesc, proiectul de lege preg@titde Ministerul Economiei, înc@ dintoamna anului trecut, nu a reu}itînc@ s@ str@bat@ drumul pân@ la Par-lamentul României. {i cum Parla-mentul, la rândul lui, poate fi b@nuitde orice, numai de vitez@ de reac]iela oportunit@]i nu, putem s@ nea}tept@m ca noua Lege a investi]iilors@ se aplice… dup@ spartul târgului.

Este înc@ o situa]ie tipic@ pen-tru o Românie defazat@ }i paralel@ cupropriile interese. În vremea asta,al]ii î}i v@d lini}ti]i de treab@ }i, evi-dent, câ}tig@ }i progreseaz@. La noi,o spunem cu triste]e, prioritate auscormonelile infinite dup@ Elodii sau„profesori” }i }tergerea prafului depe dosarele muceg@ite de vreme aleadversarilor politici. Chiar a}a: cândcrede]i c@ se va întâmpla minunea catoate capetele luminate }i „încoro-nate” ale României s@ se aplece lao-lalt@ }i în bun@ în]elegere asupraunei probleme pe care to]i par s@ oconsidere azi banal@: starea de co-laps a economiei române}ti?

Emil DAVID

Contabiliz@m e}ecuri }i datorii!

VINERI 18 IANUARIE 2008 5

c my bc my b

c my b

ENERGIE MONEDA NA[IONAL~

c my b

urmare din pagina 1Nu aceste maxime si minime trebuie

luate în calcul, ci mediile lunare, dac@ nuchiar cele anuale. Dar, dac@ seriile lunaresunt luate în calcul, leul nu iese cu nimicmai bine. In iulie, anul trecut, a fost o me-die de 3,1337 pentru ca peste sase luni saajung@ la 3,5289. Peste 40 de bani! Iar ian-uarie are mari }anse s@ vin@ cu o mediede tranzac]ionare mai ridicat@. A}adar, re-zult@ tot o devalorizare de peste 11 pro-cente! În aceste condi]ii, ultima speran]@pentru repere rezonabile r@mâne cursulanual. De fapt, fa]@ de acest curs se sta-bile}te }i unul din criteriile de convergen]@pentru când va fi cazul unei treceri la euro.Acest criteriu permite o volatilitate de plus-minus 15& fa]@ de media ultimilor doi ani(sau a celor doi ani de dinainte trecerii).Dac@ acum s-ar decide aceast@ trecere, cri-teriul ar fi înc@ valid. Media de curs pe ulti-mii doi ani este 3,4309, ceea ce înseamn@ca acest curs maxim din iulie aduce ovaria]ie de 9,4& iar cel minim din ianuariede 7,6&. Aceste date dau un anumit con-fort B@ncii Na]ionale, dar a miza pe aceste

marje maxime, care înseamn@ un curs cares@ nu coboare sub 3 lei }i s@ nu treac@ de4, este un joc prea periculos pentru confortulunei economii care se uit@ prea mult la curs}i prea pu]in la dobânzi.

O economie care se uit@ la curs }i, deaceea, impactul psihologic al devaloriz@riieste mai serios decât cel al diferen]elor no-minale ca atare. Cursul este efect al uneist@ri economice, dar în acela}i timp semnal.Iar acest rol de semnal este extrem de bineconturat, poate mai mult decât ar fi el înstare s@ sugereze. Dou@ sunt argumentelepentru aceasta. Unul ]ine de mediul deafaceri. Dup@ ani în care cursul a fost ma-rea necunoscut@, acum el începe s@ fie ]inutla respect. Sistemul bancar a început s@ofere, la o scara relativ larg@, servicii dehedging, iar firmele au înv@]at mica }me-cherie prin care cu costuri minime pot s@se protejeze de marile fluctua]ii de curs.Reprezentan]i ai oamenilor de afaceri sus]inc@ hedging-ul se practica deja pe scaralarg@ de c@tre companiile care deja au oanumit@ performan]@ de afaceri, problemelede curs dând peste cap „doar” IMM-ruile.

Adev@rata surpriz@ în ceea ce prive}tecursul este îns@ impactul devaloriz@rii asu-

pra restan]elor la credite. La diferen]ele decurs de mai sus, creditele luate la un cursbun pentru leu risc@ s@ atârne ca pietrelede moar@ de gâtul creditorilor. Prima partea anului trecut, care a adus înt@rirea leuluia adus }i o cre}tere a creditului în valut@,conform logicii simple c@ un împrumut învalut@ devine mai ieftin, dac@ veniturileîncasate }i care sus]in de fapt ratele decredit sunt în lei. Creditarea popula]iei acrescut ^n ultimul an, cu cifra impresionant@de 123&, ceea ce arat@ încrederea în eco-nomie, mai mult decât în moned@, a po-pula]iei. Odat@ cu aceast@ devalorizare, te-merile privind nesustenabilitatea ratelor audevenit îndrept@]ite. Dar, în decembrie, anultrecut, num@rul restan]ierilor a început s@scad@, pe fondul acestei cre}teri spectacu-loase a creditului în valut@! Concluzia estesimpl@. Anii în care volatilitatea crescut@ af@cut legea în economia româneasc@ a adusimunitate în privin]a fluctua]iilor de curs.Cel pu]in pân@ acum, volatilitatea sperie,dar nu otr@ve}te. Atrage aten]ia, dar nur@ne}te. Singurul semn de întrebare este c@grani]a aceasta care desparte îngrijorarea der@nire este una sub]ire }i, întotdeauna,mereu aproape.

urmare din pagina 1În martie 1957, se semneaz@ la

Roma „Tratatul Constitutiv al Co-munit@]ii Economice Europene” (CEE),dar }i „Tratatul Constitutiv al Comu-nit@]ii Europene a Energiei Atomice”.Tratatul EUROATOM urm@rea stabi-lirea condi]iilor necesare pentru for-marea }i dezvoltarea rapid@ a indus-triilor nucleare civile. Comunitatea seangaja s@ dezvolte cercetarea }i di-fuzarea cunoa}terii tehnice în dome-niu, s@ stabileasc@ norme uniformede securitate pentru protec]ia sani-tar@ a popula]iei }i a muncitorilor, s@faciliteze investi]iile }i s@ garanteze uti-lizarea pa}nic@ a materialelor nucleare.

În m@sura în care cererea deenergie este în cre}tere, mai ales da-torit@ cre}terii nivelului de trai, înre-gistrat@ în mai multe state ale lumii,cu prec@dere în China }i India, dar}i a supraconsumului de energie dinstatele dezvoltate, este evident c@ tre-buie c@utate alternative pentru satis-facerea acesteia. Independen]a ener-getic@ justific@, dup@ p@rerea adep-]ilor energiei nucleare, construc]ia unornoi centrale. În prezent, puterea mon-dial@ utilizat@ este de circa 12 tera-wa]i. Se estimeaz@ c@, pân@ în 2050,cererea mondial@ de energie se vadubla. Principalele surse de energieutilizate sunt cele fosile (c@rbune, pe-trol, gaze naturale), nucleare }i rege-nerabile (inepuizabile). Reparti]ia ac-tual@ se va modifica în viitor, deoa-rece rezervele de energie fosil@ sevor epuiza, într-o perioad@ nu preaîndep@rtat@. Uniunea European@ esteun importator net de energie. Con-form unui raport publicat de ComisiaEuropean@, dou@ treimi din necesarulenergetic al UE va fi asigurat din im-porturi, începând cu anul 2020. Prinurmare, va trebui s@ sporeasc@ pon-derea energiei din surse regenerabile}i ...nucleare. Totu}i, unii speciali}ticonsider@ c@ energia nuclear@ cu „neu-troni len]i”, care utilizeaz@ uraniul235, se va epuiza pân@ la sfâr}itulsecolului. Elaborarea unei tehnologiide producere a energiei nucleare cu„neutroni rapizi”, care utilizez@ uraniu235 }i toriu, ar putea s@ asigure, petermen lung, resursele necesare.

În plus, în afara problemei se-curit@]ii energetice, trebuie avut în ve-dere }i impactul pe care producereaei o are asupra mediului. Speciali}tiiIPCC sus]in c@ modific@rile climaticesunt determinate, cu o probabilitatede 90&, activit@]ii umane. Emisiile degaze cu efect de ser@, dintre care celmai abundent este dioxidul de car-bon, revin, în propor]ie de 42&, ge-ner@rii electricit@]ii pe baza utiliz@riienergiilor fosile. Energia nuclear@ nuproduce dioxid de carbon, dar pre-zint@ alte inconveniente, dintre careunele, poten]ial catastrofice. Nu doarproducerea unor accidente (ca cel dela Cernobâl sau Three Mile Island) ce,ipotetic, pot avea loc, ci }i cre}tereariscului unor atacuri teroriste pun îndiscu]ie oportunitatea extinderii uti-liz@rii acestui tip de energie. Existen-]a unor pericole este confirmat }i derefuzul companiilor de asigurare de aasigura reactoarele, de}i num@rul ac-cidentelor a sc@zut de dou@zeci de oriîntre 1990-2000. Stocarea }i/sau tra-tarea de}eurilor nucleare reprezint@ oproblem@ cert@. O solu]ie, contestat@de altfel, a fost g@sit@ în SUA, care,acumulând peste dou@ sute de mii detone de de}euri nucleare, au hot@rât s@le cufunde într-un „depozit” subteran,unde pot fi stocate pe durata cerut@de dezintegrarea radioactiv@ natural@,estimat@ la o sut@ de mii de ani.

În ceea ce prive}te costul aces-tei surse de energie, pre]ul kilowatt-or@ nuclear depinde de elementeleluate în considerare. Numeroase insti-tu]ii de cercetare au concluzionat c@,în raport cu cheltuielile reale, energianuclear@ este mai scump@ decât ori-care alt mod de produc]ie, dac@ seinclud }i cheltuielile dezafect@rii reac-toarelor }i gestiunea de}eurilor. Înplus, se pune problema resurselor dematerie prim@ pentru fisiunea nu-clear@, care, dup@ cum aminteam, nuse g@sesc în cantit@]i suficiente, petermen lung. Reducerea dependen]eide importurile din Orientul Apropiatsau Rusia nu poate reprezenta un ar-gument serios, de vreme ce, con-form unui raport al Comisiei Euro-pene, ]@rile din UE nu dispun decâtde aproximativ 2% din rezerva mon-dial@ de uraniu. Un alt mod de pro-ducere a energiei vizeaz@ fuziunea con-trolat@ a hidrogenului, care are avan-

tajul c@ nu determin@ transportul de-}eurilor radioactive, nici riscuri deambalare. În plus, se poate ob]ine de60 de ori mai mult@ energie pegram, decât la fisiune. Exist@, îns@,bineîn]eles, }i dezavantaje: durata devia]@ a reactoarelor de fuziune cores-punde celei a reactoarelor de fisiu-ne, astfel încât apare necesitatea de-zafect@rii acestora, cu toate conse-cin]ele ce deriv@ din aceast@ opera-]iune; utilizarea tritiului, un hidrogengreu radioactiv, care se propag@ u}or,determin@ problema etan}@rii com-plete a centralelor; tritiul nu exist@ înnatur@, în stare liber@, ci se ob]inedin litiu, un element care exist@ în can-tit@]i relativ reduse. Trebuie remarcatc@ tehnica fuziunii este o preocupareactual@ a multor state, dintre carecele mai mari eforturi se depun înSUA }i Fran]a.

O alt@ abordare a acestei ches-tiuni presupune discutarea moralit@]iiacestui demers, care presupune transfe-rarea riscurilor }i costurilor c@tre ge-nera]iile viitoare. Dezvoltarea durabil@este conceput@ în sensul concilieriidintre economie }i mediul înconjur@-tor printr-o nou@ cale de dezvoltare,care s@ sus]in@ progresul uman, nu

numai în câteva locuri }i pentru câ]i-va ani, ci pentru întreaga planet@ }ipentru un viitor îndelungat. De}i toatestatele Uniunii Europene s-au angajatla implementarea unei strategii de dez-voltare durabil@, revizuit@ în 2006,cre}terea num@rului de centrale nu-cleare construite pe teritoriul uniuniipare a contraveni principiilor acestuitip de dezvoltare.

Problema nuclear@ va deveni dince în ce mai dificil@, de vreme ce ce-rerea de energie cre}te în tot maimulte state ale lumii, astfel încât neputem a}tepta ca num@rul centralelornuclear@ s@ creasc@ }i în alte zonede pe glob, în China, India, Egipt sauIndonezia. Fran]a. {i mai grav estefaptul c@, pân@ în prezent, nu s-audescoperit modalit@]i sigure de depo-zitare a de}eurilor radioactive ce re-zult@ din aceast@ activitate.

Revenind la situa]ii din MareaBritanie, exper]ii Greenpeace afirm@ c@,prin construirea a 10 reactoare, vorreduce cu doar 4% emisiile de dioxidde carbon, începând cu anul 2020. Înplus, se remarc@ faptul c@ energianuclear@ se utilizeaz@ doar la produ-cerea electricit@]ii, nu }i pentru înc@l-zire }i transport, domenii în care ne-

cesarul energetic se asigur@, în ceamai mare m@sur@, folosind resursefosile, fiind astfel cele mai poluante.Alte state membre care sus]in aceast@surs@ de energie sunt Fran]a }i Fin-landa (un sfert din energia produs@este nuclear@).

Este injust ca genera]iile viitoares@ suporte costurile energiei utilizatede predecesori. Poate c@ strategii dereducere a consumului ar trebui s@ fieîn prim-planul preocup@rilor guvernan-]ilor, dar }i a fiec@ruia. Se apreciaz@c@ puterea energetic@ necesar@ pen-tru o via]@ decent@ (care include c@l-dur@, igien@, transport) este echiva-lent@ cu cea degajat@ de un radiator,care st@ aprins în permanen]@ (adic@1 kilowatt). America de Nord uti-lizeaz@ de 12 ori mai mult, EuropaOccidental@ dep@}e}te de 5 ori, întimp ce o treime din omenire estemult sub aceast@ norm@. Echitateatrebuie s@ reprezinte un principiulcare se aplic@ atât în cadrul acelea}igenera]ii, printr-o distribu]ie echili-brat@ a bun@st@rii, dar }i în rela]ie cucele viitoare. Biografia umanit@]ii sescrie în fiecare clip@, dar con]inutuleste, într-o anumit@ m@sur@, în pu-terea noastr@.

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Cum asigur@m securitatea energetic@? …Ipotecând viitorul?

Câte recorduri trebuie s@ mai bat@ leul?Dan Suciu

Centrala nucleara de la Cernavod@

REGULAMENT VINERI 18 IANUARIE 20086

urmare din pagina 38. alege, prin vot secret, pentru un mandat depatru ani, dintre membrii s@i, câte un Pre}e-dinte pentru fiecare sec]iune a Camerei. Pre}e-din]ii sec]iunilor sunt de drept Vicepre}edin]iai Camerei pentru o durat@ de patru ani, înconcordan]@ cu mandatul Adun@rii Generale/Adun@rii Generale a Reprezentan]ilor, Colegiu-lui de Conducere }i al Pre}edintelui.9. propune membrii Comisiei de Cenzori.10. propune spre aprobarea Adun@rii Generalea Regulamentului de Organizare }i Func]ionare}i a Regulamentului de Ordine Interioar@ alCamerei;11. decide constituirea Adun@rii Generale aReprezentan]ilor, dac@ Camera are mai mult de500 de membri;12. stabile}te norma de reprezentare în Adu-narea General@ a Reprezentan]ilor, în limiteleprezentului Statut;13. aprob@ constituirea de c@tre Camer@ desucursale, reprezentan]e, birouri sau sedii se-cundare în alte localit@]i din ]ar@, cât }i repre-zentan]e în str@in@tate, în func]ie de necesi-t@]ile comunit@]ii de afaceri. 14. aprob@ rapoartele privind organizarea }ifunc]ionarea entit@]ilor cu sau f@r@ personali-tate juridic@ la care Camera este parte }i in-formeaz@ Adunarea General@/Adunarea Gene-ral@ a Reprezentan]ilor în leg@tur@ cu activi-tatea acestora, aprob@ raportul anual al con-ducerii executive; 15. stabile}te nivelul taxelor de înscriere, dereînscriere ale membrilor }i propune spreaprobarea Adun@rii Generale a cuantumuluicotiza]iei anuale de membru;16. aprob@ taxele, tarifele, comisioanele }ionorariile practicate de Camer@ pentru servici-ile efectuate.17. decide pierderea calit@]ii de membru, încondi]iile art. 17.4., 17.5. }i 17.6.din Statut;18. ini]iaz@ mo]iuni pentru demiterea Pre-}edintelui. O mo]iune poate fi ini]iat@ de c@treminimum 5 membri cu drept de vot delibera-tiv ai Colegiului, care depun mo]iunea }i unraport de fundamentare a ei la secretariatulCamerei. Pentru a fi dezb@tur@ în Colegiu, întermen de 30 de zile calendaristice de ladepunere ea trebuie s@ fie sus]inut@ în scrisde cel pu]in înc@ 5 membrii cu drept de votdeliberativ în Colegiu. Mo]iunea care înd-pline}te aceste condi]ii va fi dezb@tut@ într-osesiune extraordinar@ a Colegiului, convocat@de c@tre Directorul general în chiar ziua încare condi]iile pentru sus]inerea în Colegiu aufost îndeplinite. Mo]iunea este aprobat@ dac@voteaz@ pentru ea, prin vot secret, cel pu]in12 membrii cu drept de vot deliberativ. Dac@mo]iunea este aprobat@, cenzorii convoac@ Adu-narea General@/Adunare General@ a Reprezen-tan]ilor în sesiune extraordinar@. Aceasta vali-deaz@ sau invalideaz@ prin vot decizia Cole-giului. Pre}edintele este demis dac@ cel pu]injum@tate plus unu din totalul membrilor Ca-merei cu drept vot deliberativ la data convo-c@rii Adun@rii, voteaz@ pentru demitere. Adu-narea General@/Adunare General@ a Reprezen-tan]ilor care valideaz@ demiterea Pre}edinteluiconvoac@ Adunarea General@/Adunare General@a Reprezentan]ilor de alegeri }i alege un pre-}edinte interimar.19. propune modific@ri ale Statutului Camerei.20. aprob@ Organigrama Camerei.21. aprob@ lista de arbitri }i regulamentul Cur]iide Arbitraj Comercial, regulile de Procedur@Arbitral@, regulile de conciliere facultativ@, Re-gulamentul Centrului de mediere, precum }ialte regulamente care intr@ în competen]a sa.22. delibereaz@ }i hot@r@}te în privin]a pro-blemelor care intr@ în competen]a sa.

Art.47. Pre}edintele Camerei asigur@ petoat@ durata mandatului s@u conducerea acti-vit@]ii Colegiului }i coordonarea activit@]ii Ca-merei }i asigur@ ducerea la îndeplinire a ho-t@rârilor Adun@rii Generale/Adun@rii Generale areprezentan]ilor, ale Colegiului de Conducere,precum }i ale Comisiei de Cenzori. Pre}edin-tele asigur@ conducerea activit@]ii Colegiului deConducere al Camerei }i duce la îndeplinirehot@rârile acestuia. Pre}edintele reprezint@ pro-tocolar Camera în cadrul rela]iilor interna]iona-le. Pre}edintele nu poate fi salariat al Camerei.

Art. 48. Pre}edintele Camerei areurm@toarele atribu]iuni:1. poate convoca }i prezida Adunarea General@/Adunarea General@ a Reprezentan]ilor;2. poate convoca }i prezida reuniunile ordinare}i extraordinare ale Colegiului de Conducere }ipoate propune ordinea de zi a acestora;3. poate propune modific@ri }i complet@ri aleStatutului }i poate propune membrii Comisieide Cenzori;4. întocme}te raportul anual privind activitateaCamerei, pe baza rapoartelor pe care i le pre-zint@ executivul Camerei, }i îl supune aprob@riiColegiului de Conducere;5. prezint@ Colegiului de Conducere, pe bazarapoartelor pe care i le prezint@ Consiliul Direc-

tor, rapoarte privind organizarea }i func]iona-rea entit@]ilor cu sau f@r@ personalitate juridic@la care Camera este parte;6. prezint@ Colegiului de Conducere strategia,obiectivele, programul de ac]iuni }i bugetulanual al Camerei, întocmite }i propuse dec@tre directorul general, în baza Strategiei mul-tianuale }i a indicatorilor angaja]i prin contrac-tul de management al acestuia;7. propune Colegiului spre aprobare organigra-ma Camerei, întocmit@ }i aprobat@ de c@treConsiliul Director;8. propune nivelul anual al cotiza]iilor mem-brilor, în condi]iile prezentului Statut;9. decide înfiin]area comisiilor de lucru inter-ne, permanente sau temporare, care au dreptscop buna func]ionare a Camerei, la pro-punerea Consiliului Director;10. propune }i urm@re}te în numele Colegiuluirealizarea Stategiei Multianuale a Camerei, Stra-tegiei Anuale a Camerei, programului anual deac]iune }i realizarea Bugetului de venituri }iCheltuieli, aprobate de c@tre Adunarea Ge-neral@/Adunarea general@ a Reprezentan]ilor;11. r@spunde de legalitatea func]ion@rii Co-legiului de Conducere.

Art.49. Consiliul Director al Camerei areurm@toarele atribu]ii:1. asigur@ conducerea Camerei între dou@reuniuni ale Colegiului de Conducere;2. întocme}te rapoarte privind activitatea Ca-merei }i le prezint@ Pre}edintelui;3. prezint@ Pre}edintelui rapoarte privind orga-nizarea }i func]ionarea entit@]ilor cu sau f@r@personalitate juridic@ la care Camera este parte;4. prezint@ Pre}edintelui strategia, obiectivele,programul de ac]iuni }i bugetul anual al Ca-merei;5. propune Pre}edintelui vir@ri între capitolelebugetare, precum }i modific@ri în destina]iaveniturilor, în limita bugetului aprobat;6. propune Pre}edintelui modific@ri }i com-plet@ri ale Statutului Camerei;7. propune Pre}edintelui organigrama Camerei}i Regulamentul Intern al Camerei;8. aprob@ structura de personal a Camerei;9. propune Regulamentul de Organizare }iFunc]ionare (ROF) al Camerei;10. aprob@ salariile, adaosurile, sporurile, fon-durile de stimulente materiale }i modalit@]ilede acordare a acestora, pentru salaria]ii Ca-merei, în limita Bugetului de venituri }i chel-tuieli aprobat }i a reglement@rilor legale învigoare;11. dispune sanc]ionarea disciplinar@, numirea}i eliberarea din func]ie a salaria]ilor Camerei;12. verific@ }i constat@ îndeplinirea condi]iilorlegale }i statutare pentru primirea de noi mem-bri, remite rapoarte Colegiului în acest sens;13. propune nivelul taxelor }i cotiza]iilor anua-le ale membrilor;14. propune taxele, tarifele, comisioanele }ionorariile practicate de Camer@ pentru servici-ile efectuate;15. aprob@ Procedurile de Lucru }i ManualulCalit@]ii;16. propune constituirea de c@tre Camer@ desucursale, reprezentan]e, birouri sau sediisecundare în alte localit@]i din jude], cât }ireprezentan]e în str@in@tate, în func]ie de nece-sit@]ile comunit@]ii de afaceri;17. întocme}te Regulamentul de Vot }i Repre-zentare la distan]@;18. adopt@ orice alte dispozi]ii pentru înde-plinirea func]iilor prev@zute de legisla]ie }i deprezentul Statut, care nu intr@ în competen]eleAdun@rii Generale/Adun@rii Generale a Repre-zentan]ilor }i Colegiului de Conducere;19. asigur@ secretariatul Colegiului de Con-ducere.

Art.50. Organele de conducere }i fiecaredintre membrii acestora, r@spund de activitateaorganului respectiv în fa]a celor care i-au alessau numit. Fiecare membru r@spunde fa]a deorganul de conducere din care face parte,pentru îndeplinirea atribu]iilor ce-i revin. Deci-ziile oric@rui organ de conducere pot fi con-testate la organul de conducere superior. De-cizille Adun@rii Generale sunt definitive.

Art.51. Calitatea de membru al unuiorgan de conducere înceteaz@ prin:a. pierderea sau suspendarea calit@]ii de mem-bru al Camerei, în condi]iile prev@zute deStatut;b. revocare/demitere de c@tre organul de con-ducere care l-a ales/numit, în condi]iile legii }iale Statutului;c. renun]are la func]ia pentru care membrulrespectiv a fost ales/numit;d. desfiin]area func]iei pentru care acel mem-bru a fost ales/numit, în condi]iile legii }i aleStatutului;

Art.52. Revocarea de c@tre persoanajuridic@ a mandatului de reprezentare pe bazac@ruia o persoan@ fizic@ a candidat sau în-locuirea de c@tre persoana juridic@ a reprezen-

tantului persoan@ fizic@ duce la pierdereacalit@]ii de membru în organele de conduecerealese în cazul în care alegerea în respectivafunc]ie de conducere s-a f@cut pe baz@ decandidatur@ nominal@ }i depunere de CV. Înacest caz, locul devenit astfel vacant se com-pleteaz@ din lista de suplean]i sau se declan-}eaz@ alegeri anticipate, dac@ nu exist@ su-plean]i sau dac@ astfel devin vacante func]iilede pre}edinte sau vicepre}edinte. Alegerileanticipate se declan}eaz@ la maximum 90 dezile de la vacantarea respectivelor posturi înorganele de conducere alese.

Art.53. Pentru a putea fi ale}i în or-ganele de conducere alese, membrii interesa]iî}i vor depune candidatura pentru Colegiu cuminimum 20 zile calendaristice înainte de dataanun]at@ pentru alegeri, constituind }i înre-gistrând la secretariatul Camerei un dosar decandidatur@. Nu pot fi ale}i în Colegiu mem-brii suspenda]i }i membrii care nu depun can-didatura în termenul men]ionat. Candida]iipentru Colegiu care doresc s@ candideze }ipentru pre}edin]ia Sec]iunii din care fac parte,vor depune o candidatur@ separat@ pentruaceast@ pozi]ie. Candida]ii pentru Colegiu caredoresc s@ candideze }i pentru func]ia dePre}edinte al Camerei, vor depune o candi-datur@ separat@ pentru aceast@ pozi]ie.

Art.54. În cazul persoanelor juridice,dosarul de candidatur@ pentru Colegiu, pentruPre}edintele Sec]iunii sau pentru Pre}edinteleCamerei se compun din descrierea general@ apersoanei juridice, copii dup@ ultimele 2 bi-lan]uri anuale, CV-ul persoanei fizice care îl vareprezenta, }i eventuale propuneri pentru Stra-tegia Multianual@ a Camerei. În cazul per-soanelor fizice, dosarul va con]ine CV-ul per-soanei respective.

Art.55. Colegiul în exerci]iu nume}te cucel pu]in 35 de zile calendaristice înainte dedata convoc@rii Adun@rii generale de alegeri oComisie de Evaluare a Candidaturilor pentruColegiu, Pre}edinte }i Pre}edin]ii Sec]iunilor,format@ din 4 membri }i directorul general.Ace}tia vor acorda între 0 }i 5 puncte candi-daturilor pentru profilul comerciantului, activi-tatea economic@ }i participarea sa la ac]iunileCamerei }i respectiv acorda între 0 }i 5puncte candidaturilor pentru CV–ul persoaneifizice ce va reprezenta comerciantul în Colegiu.Calitatea de membru în Comisia de Evaluare aCandidaturilor este incompatibil@ cu calitateade candidat pentru oricare dintre func]iile su-puse procedurii de alegeri.

Art.56. Candidaturile depuse }i num@rulde puncte acordate fiec@rei candidaturi vor ficomunicate tuturor candida]ilor cu 15 zile ca-lendaristice înainte de data alegerilor. Ace}tiapot contesta evaluarea în scris, cu cel pu]in10 zile înainte de alegeri. În acest caz, cu celmult 7 zile înainte de alegeri, Colegiul esteconvocat în }edin]@ extraordinar@ }i Comisiaprezint@ un raport, în prezen]a candidatul ne-mul]umit. Decizia luat@ prin vot de c@tre Co-legiu în aceast@ întrunire este final@. Lista decandidaturi }i punctele ob]inute de candida]ise fac publice pe site-ul Camerei cu minimum3 zile înainte de alegeri. Candida]ii vor fitrecu]i de buletinele de vot în ordinea des-cresc@toare a punctajului ob]inut, sistemul unino-minal, cu vot secret, pe sec]iuni de activitate.

Art.57. Comisia de Evaluare respinge ocandidatur@, dac@ punctajul la unul dintre cri-terii este zero sau dac@ punctajul total estemai mic de 5 puncte. Punctajul la primul cri-teriu este zero dac@ persoana juridic@ respec-tiv@ nu a înregistrat profit contabil în oricaredintre cei doi ani analiza]i.

Art.58. Adunarea General@ alege prinvot secret membrii Colegiului. Candida]ii devinmembrii titulari ai Colegiului, cu drept de votdeliberativ, sau membrii suplean]i, cu drept devot consultativ, în ordinea descresc@toare avoturilor ob]inute în Adunarea General@. Dup@ce au fost ale}i, membrii Colegiului, titularisau suplean]i, trebuie s@ devin@ obligatoriu po-sesorii C~R[II DE AUR.

Art.59. În chiar ziua de începere a man-datului, Colegiul se întrune}te pentru a alegecâte un Pre}edinte pentru fiecare Sec]iune,care va îndeplini de asemenea func]ia de Vice-pre}edinte al Camerei. Func]ia de Pre}edinte alunei sec]iuni }i de Pre}edinte al Camerei suntincompatibile.

Art.60. Votul pentru alegerea Pre}edin-]ilor sec]iunilor este secret, pe baz@ de bule-tine de vot ce con]in liste nominale. Pentrufiecare Sec]iune pe buletin sunt trecu]i to]imembrii ale}i în Colegiu din Sec]iunea respec-tiv@ care au candidat, în ordinea punctajelorob]inute.

Art.61. Pre}edintele Camerei este alesde c@tre Adunarea General@, pe baz@ de votnominal secret. Pe buletinele de vot sunttrecu]i candida]ii, în ordinea punctajului ob]inutde candidatura lor. Este ales Pre}edinte alCamerei cel/cea care ob]ine cel pu]in majori-tatea simpl@ de voturi la primul tur de scrutin.Dac@ nici un candidat nu ob]ine majoritateasimpl@ de voturi, la primul tur de scrutin, seorganizeaz@ tururi suplimentare, cu noi bule-tine de vot, pe care sunt trecu]i primii doicandida]i în ordinea punctajului ob]inut saucandida]ii cu punctajele cele mai mari }i egaleîn ordine alfabetic@. Tururi suplimentare seorganizeaz@ pân@ când un candidat sau o can-didat@ ob]ine majoritatea simpl@ de voturi.

Art.62. Este ales de c@tre ColegiuPre}edinte al unei Sec]iuni cel/cea care ob]inemajoritatea simpl@ de voturi din primul tur descrutin. Dac@ nici unul dintre candida]i nuob]ine majoritatea simpl@ de voturi sau dac@mai mul]i candida]i au acela}i num@r devoturi, votul se repet@, cu un nou buletin devot pe care sunt înscri}i numai primii doi can-dida]i ca num@r de voturi ob]inute sau candi-da]ii cu num@rul vot egal. Procedura se repet@pân@ când se ob]ine majoritatea simpl@ saudepartajarea voturilor.

Art.63. O Comisie de Validare format@din 3 angaja]i ai Camerei, membrii ai Consi-liului Director, tra}i la sor]i, asigur@ Secre-tariatul atât pentru alegerea Colegiului }iPre}edintelui Camerei, cât }i pentru alegereaPre}edin]ilor de Sec]iune. Comisia anun]@ rezul-tatele. Orice membru al Camerei poate verificarezultatele înainte de închiderea }edin]ei, dac@are suspiciuni. La închiderea }edin]ei, rezulta-tele sunt definitive }i nu mai pot fi contestate.

Art.64. Fiecare dintre Pre}edin]ii de sec-]iune va de]ine func]ia de Vicepre}edinte alCamerei, pentru un mandat de câte un an, prinrota]ie, în ordinea stabilit@ în }edin]a Colegiu-lui în care este ales Pre}edintele.

Art.65. Pot fi pre}edinte sau vicepre-}edinte numai membrii ale}i titulari ai Cole-giului în respectivul mandat. Membrii suplean]isau membrii de drept nu pot candida la aces-te func]ii.

Art.66. Vicepre}edintele este înlocuitorulde drept al Pre}edintelui, preluând de dreptîndatoririle acestuia, când este absent sauindisponibil.

Art.67. Între dou@ adun@ri generale, Co-legiul de Conducere conduce activitatea Ca-merei }i r@spunde pentru ac]iunile sau acti-vit@]ile Camerei. El poate lua orice hot@râre pecare o consider@ necesar@, cu excep]ia celorcare sunt de competen]a adun@rii generale ex-traordinare. Deliber@rile Colegiului sunt trecuteîntr-un registru, sub form@ de proces verbal,semnat dup@ fiecare }edin]@ de pre}edintelede }edin]@. Deliber@rile pot fi înregistrate audio}i video }i pot fi f@cute accesibile membrilorpe site-ul Camerei, sec]iunea rezervat@ mem-brilor. Orice membru al Camerei poate asistala lucr@rile Colegiului.

Art.68. Locurile vacante în Colegiu,indiferent de motiv, sunt ocupate de suplean]iîn ordinea num@rului de voturi ob]inute deace}tia la alegeri.

Art.69. Deciziile Colegiului sunt f@cutepublice pe site-ul Camerei, în sec]iunea rezer-vat@ membrilor, }i într-o publica]ie local@, înmaximum 15 zile de la data lu@rii lor. Neîn-deplinirea acestor forme de publicare atragenulitatea de drept }i de fapt a deciziilor }ineopozabilitatea lor fa]@ de membri sau ter]i.

Art.70. Cheltuielile ocazionate de acti-vit@]i desf@}urate de c@tre membrii Colegiuluiîn exercitarea atribu]iilor lor se deconteaz@ dec@tre Camer@.

Art.71. Membrii de drept ai ColegiulCamerei, având drept de vot consultativ, sunt:membrii Consiliului Director în exerci]iu;� directorul general }i directorul generaladjunct al c@ror mandat a încetat, indiferent demotiv. Ace}tia sunt membrii de drept aiColegiului pentru un termen de 4 ani de laîncetarea mandatului lor;� pre}edintele din mandatul anterior, dac@ numai face parte din Colegiu ca membru ales.

Art.72. Membrii Consiliului Director înexerci]iu sunt membrii de drept pentru aasigura leg@tur@ }i conlucrarea dintre condu-cerea aleas@ }i conducerea numit@ a Camerei.Ceilal]i membrii de drept au rolul de a asigu-ra continuitatea informa]ional@ }i de strategieîn cazul în care conducerea aleas@ sau numit@

se modific@.

Art.73. To]i membrii ale}i titulari }isuplean]i ai Colegiului, vor achizi]iona Carteade Aur anual, pe toat@ durata mandatului lor.Pentru frac]iunile de an fiscal, CARTEA seachizi]ioneaz@ pentru frac]iunea de an ce amai r@mas de la data la care membrul esteales în Colegiu. CARTEA se achizi]ioneaz@ dec@tre membrii ale}i cu drept de vot }isuplean]i ai Colegiului, în fiecare an, cel târ-ziu pân@ la data de 31 decembrie a fiec@ruian, pentru anul fiscal ce urmeaz@, cu excep]iaanului în care are loc alegerea Colegiului. Înanul în care are loc alegerea Colegiului, mem-brii ale}i vor achizi]iona CARTEA în maximum30 de zile de la alegere. Membrul ales înColegiu care nu achizi]ioneaz@ CARTEA în 30de zile de la alegere, este considerat demi-sionat, la expirarea acestui termen. MembrulColegiului care într-un an fiscal, cu excep]iaprimului an de la alegere, nu achizi]ioneaz@cartea pân@ la 31 decembrie este consideratdemisionat de la data de 01 ianuarie, }i loculvacant se completeaz@ din lista de suplean]i.

Art.74. Membrii ale}i ai Colegiului, carenu particip@ la 3 }edin]e consecutive aleColegiului, pe perioada unui mandat, sau carenu particip@ la mai mult de 5 }edin]e aleColegiului, pe perioada unui mandat, sunt con-sidera]i demi}i de drept }i de fapt, f@r@ alteformalit@]i prealabile. Membrul ales al Cole-giului de Conducere care î}i pierde calitatea demembru al Camerei sau i se suspend@ aceast@calitate este demis de drept }i de fapt, din data lacare a întrunit condi]iile pentru pierderea saususpendarea calit@]ii de membru al Camerei.

Art.75. Consiliul Director este organulde conducere colectiv@ executiv@ a Camerei.Consiliul Director asigur@ conducerea Camereiîntre dou@ }edin]e ale Colegiului }i poate luaorice hot@râre pe care o consider@ necesar@,mai pu]in hot@rârile ce vizeaz@ atribu]iile di-recte ale Adun@rii generale sau Colegiului.

Art.76. Consiliul Director este compusdin Directorul General, Directorul General Ad-junct }i persoanele numite de c@tre ace}tia,pentru mandate determinate în timp, pentru aconduce teritorial, tematic sau structural acti-vit@]i ale Camerei. Consiliul Director este com-pus dintr-un num@r impar de membri, dar numai pu]in de trei.

Art.77. Consiliul Director se întrune}teîn }edin]@, la convocarea directorului general,de regul@ o data pe lun@. Hot@rârile se iau cumajoritatea simpl@ de voturi a membrilor pre-zen]i. În caz de paritate, votul Directorului Ge-neral este preponderent. În lipsa acestuia, vo-tul directorului general adjunct este preponderent.

Art.78. {edin]ele Consiliului Directorsunt prezidate de Directorul General al Came-rei. Deciziile în Consiliu se iau prin vot des-chis, cu majoritatea simpl@. La }edin]ele Con-siliului Director pot lua parte, dac@ doresc, mem-brii cu drept de vot ai Colegiului }i numai ei.

Art.79. Deliber@rile }i deciziile Consiliu-lui se consemneaz@ într-un registru special deprocese verbale, care vor fi semnate de to]icei prezen]i. Consiliul Director este statutar în-trunit la prima convocare dac@ sunt prezen]imajoritatea simpl@ a membrilor. Dac@, la primaconvocare, nu este întrunit cvorumul, a douazi, în acela}i loc }i la aceea}i or@, Consiliul seconsider@ convocat f@r@ alte formalit@]i }ipoate delibera }i lua decizii, indiferent de nu-m@rul membrilor prezen]i.

Art.80. Consiliul Director are urm@toa-rele atribu]iuni:a) asigur@ conducerea Camerei între dou@}edin]e ale Colegiului;b) realizeaz@ contracte, dispune pl@]i sau în-cas@ri, hot@r@}te }i dispune opera]iuni eco-nomice, contractuale, comerciale }i financiare,au ini]iative organizatorice, contractuale }i admi-nistrative în limita bugetului anual }i bugetu-lui cadru multi-anual de venituri }i cheltuieliaprobat de c@tre Colegiu }i orientate sprerealizarea acestui buget de venituri }i cheltu-ieli }i îndeplinirea indicatorilor conveni]i de c@-tre Colegiu, cu directorul general în ContractulCadru Multianual de Management, pentru anulrespectiv;c) proiecteaz@ planul de ac]iune opera]ionalprivind activitatea Camerei;d) întocme}te propunerile de buget de venituri}i cheltuieli anuale }i multianuale;e) discut@ }i solu]ioneaz@ problemele ap@ruteîn implementarea planului de ac]iune al Ca-merei, analizeaz@, la propunerea directoruluigeneral, eventualele abateri disciplinare alepersonalului }i decide m@suri;f) analizeaz@ }i aprob@ propunerile de angajaresau de concediere ale personalului, cu excep-

STATUTUL CAMEREI DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

REGULAMENTVINERI 18 IANUARIE 2008 7

]ia personalului care face parte din ConsiliulDirector;g) discut@ }i decide m@suri pentru cazurile încare exist@ reclama]ii referitoare la calitateaserviciilor sau la presta]ia personalului;h) stabile}te parteneriate }i rela]ii de colabo-rare locale, regionale, na]ionale sau interna-]ionale, având drept scop ac]iuni comune înfavoarea mediului de afaceri sau promovareasau reprezentarea mediului de afaceri local;

Art.81. Membrii Consiliului Director pot fipersoane care au încheiat contract de munc@de orice tip cu Camera sau cu societ@]i co-merciale în care Camera de]ine majoritatea sauo ac]iune de aur sau reprezentan]i ai per-soanelor juridice sau asimilate acestora c@roraCamera le-a încredin]at pe baz@ de contractrealizarea sau îndeplinirea unor atribu]ii.

Art.82. La încetarea contractului pe careo persoan@ îl are cu Camera sau cu societ@]icomerciale în care Camera de]ine majoritateasau o ac]iune de aur sau reprezentan]i ai per-soanelor juridice sau asimilate acestora c@roraCamera le-a încredin]at pe baz@ de contractrealizarea sau îndeplinirea unor atribu]ii sau laîncetarea mandatului cu care au fost numi]i,calitatea de membru al Consiliului Director

pentru respectiva persoan@ înceteaz@ de drept}i de fapt f@r@ alte formalit@]i. Încetarea senotific@ în scris de c@tre directorul general.

Art.83. Încetarea mandatului sau de-miterea unui membru al Consiliului Directornu atrage dup@ sine desfacerea contractului demunc@, ci doar pierderea func]iei respective.

Art.84. To]i membrii Consiliului Directorvor întocmi, semna }i depune la secretariatulCamerei o declara]ie de interese, ce va men-]iona firmele în care ace}tia sunt ac]ionari sauasocia]i sau au interese, la cel mult 5 zile dela numire. Declara]ia va fi reînnoit@, ori de câteori situa]ia din declara]ia existent@ se schim@.În cazul unei decizii a Consiliului Director carevizeaz@ o astfel de societate, membrul care amen]ionat societatea în declara]ia sa de inte-rese nu are drept de vot }i nu poate facepropuneri.

Art.85. Directorul general conduce oper-ativ Camera între dou@ }edin]e ale ConsiliuluiDirector. Directorul general reprezint@ }i anga-jeaz@ Camera în rela]iile juridce pe care aceas-ta le are cu persoane fizice sau juridice, anga-jeaz@ patrimoniul camerei }i nume}te membriiConsiliul Director pentru mandate pe perioadedeterminate.

Art.86. Directorul General este angajatprin concurs public, pe baza unui dosar decandidatur@. Toate CV-urile }i scrisorile deinten]ie ale persoanelor care au candidat vorfi publicate în presa local@ la maximum 3 zilede la finalizarea selec]iei.

Art.87. Selectarea directorului general seface urm@toarea procedur@:Colegiul va stabili data pentru sece]ie, apoi unanun] public de angajare, con]inând condi]iileminime de eligibilitate pentru candida]i, va fidifuzat în cel pu]in o publica]ie local@ scris@,la un post local de radio }i la un post localde televiziune, cu minimum 45 de zile înaintede data prev@zut@ pentru selec]ie;� candida]ii vor depune în scris scrisoare de in-ten]ie }i CV la secretariatul Camerei, cu cel pu]in15 zile înainte de dat prev@zut@ pentru selec]ie;� cel târziu pân@ la data difuz@rii anun]uluipublic de angajare, Colegiul va alege prin voto Comisie de Evaluare a candidaturilor, for-mat@ din 5 membri cu drept de vot ai Co-legiului, care vor evalua individual, pe bazaunei fi}e tip, candidaturile }i le vor acordanote de la 1 la 10. Candidatul cu cele maibune rezultate la fiecare criteriu va fi punctatcu 10, iar ceilal]i vor primi punctaje pro-por]ionale, prin raportare procentual@ la notaob]inut@ de c@tre acest candidat. Media punc-tajelor acordate va reprezenta punctajul acor-dat respectivului candidat;� rezultatul evalu@rii va fi comunicat candi-da]ilor, convoca]i de c@tre Comisie, cu cel pu-]in 3 zile înainte de data anun]at@ pentru

selec]ie. Candida]ii pot solicita explica]ii asuprapunctajelor }i pot vedea toate fi}ele de evalu-are ale tuturor candida]ilor }i pot contestapunctajele }i pot contesta rezultatele evalu@rii;� în data anun]at@ pentru selec]ie se va întruniColegiul, care va fi convocat dup@ regulilestatutare de convocare }i va avea la ordineade zi numai angajarea directorului general. Laacest Colegiu vor fi invita]i to]i candida]ii.Dac@ exist@ contesta]ii, Colegiul le va analiza}i va decide, prin vot secret, aprobarea saurespingerea lor. Candida]ii care au ob]inut celemai mari 3 punctaje vor prezenta Colegiuluiactivitatea lor anterioar@, motiva]ia de angajare}i un plan de ac]iune realizat pe baza obiec-tivelor multianuale ale Camerei.Colegiul va selecta directorul general, prin votsecret, pe buletine pe care vor fi trecu]i cei 3candida]i în ordinea punctajelor acordate dec@tre Comisia de Evaluare. Este selectat@director general persoana care ob]ine cel pu]in13 voturi, la prima rund@, sau cel pu]in 10voturi, la rundele urm@toare. Dac@ nici un can-didat nu ob]ine 13 voturi, la prima rund@, seorganizeaz@ runde suplimentare la care par-ticip@ primii doi clasa]i la prima rund@, pân@când unul dintre ei ob]ine 10 voturi cel pu]in.procedura se organizeaz@ }i dac@ sunt maipu]in de 3 candida]i, cu num@rul de candida]iexisten]i, dup@ regulile de mai sus.Colegiul va convoca Adunarea General@, încadrul c@reia candidatul care a întrunitcondi]iile men]ionate mai sus este validat prinvot, trebuind s@ întruneasc@ cel pu]in votul„pentru” a cel pu]in jum@tate plus unu dintremembrii cu drept de vot, înregistra]i în prezi-ua convoc@rii respectivei Adun@ri.

A doua zi dup@ validarea în Adunarea gene-ral@, candidatul semneaz@ contractul de munc@pe perioad@ nedeterminat@, contractul de ma-nagement }i î}i începe mandatul. Dac@ candi-datul selectat de c@tre Colegiu nu este validat,procedura se repet@, f@r@ a putea dep@}i ter-menul total de 90 de zile.

Art.88. Directorul general }i directorul ge-neral adjunct încheie cu Camera contracte in-dividuale de munc@ pe perioad@ nedetermina-t@. De asemenea, ei încheie cu Colegiul un Con-tract Cadru Multianual de Management, pentruo perioad@ de 7 ani. Contractul va fi automatreînnoit, pe perioade similare, dac@ to]i indi-catorii anuali din cei 7 ani au fost realiza]i.

Art.89. Poate fi angajat / angajat@ direc-tor general o persoan@ care îndepline}te cumu-lativ urm@toarele condi]ii: studii superioare, cu-no}tin]e certificate pentru minim o limb@ str@-in@ de mare circula]ie interna]ional@, cuno}-tin]e certificate de management al organi-za]iilor }i management de proiect, minimum 5ani experien]@ certificat@ în proiecte na]ionalesau interna]ionale, minim 5 ani experien]@ înconducerea unei firme cu capital majoritar pri-vat, care în perioada în care a fost condus@ derespectiva persoan@ a înregistrat anual profit,nu a înregistrat incidente de plat@ confirmate}i }i-a achitat obliga]iile c@tre bugetele publicef@r@ întârzieri mai mari de 90 de zile }i f@r@a apela la ree}alon@ri. Îndepliniera acestorcondi]ii trebuie dovedit@ cu documente legale.

Art.90. Contractul individual de munc@al Directorul general este negociat de c@tre Co-legiu }i semnat de c@tre Pre}edintele Camereisau unul dinte Vicepre}edin]ii în exerci]iu laangajarea directorului general. Contractele indi-viduale de munc@ ale celorlal]i angaja]i ai Ca-merei sunt încheiate }i semnate de c@treDirectorul general.

Art.91. Directorul general poate fi demisprin mo]iune ini]iat@ de c@tre membrii Cole-giului }i validat@ de c@tre Adunarea General@.O astfel de mo]iune poate fi ini]iat@, dac@ seconstat@ }i certific@ neîndeplinirea indicatoriloranuali din Contractul cadru Multianual de Mana-gement, din vina conducerii executive. Pentruaceasta, Colegiul va fi convocat statutar dec@tre Comisia de cenzori }i va avea pe ordineade zi exclusiv analiza indicatorilor anului ce atrecut. Mo]iunea este aprobat@ dac@ cel pu]in12 membri ai Colegiului cu drept de vot deli-berativ voteaz@ pentru mo]iune, prin vot nom-inal deschis. O astfel de mo]iune poate fi con-vocat@ numai în luna ianuarie, dac@ indicatoriiangaja]i prin contract pentru anul anterior nuau fost îndeplini]i. Nu sunt considera]i neîn-deplini]i indicatorii a c@ror realizare a depinsdirect de hot@râri ale Colegiului }i pentru carehot@rârile luate de c@tre Colegiu au împiedicatmanagementul s@ realizeze respectivii indica-tori sau dac@ Colegiul a amânat realizarea in-dicatorilor sau dac@ au fost stabili]i indicatoripentru a c@ror realizare nu sunt asigurate re-surse. Dac@ mo]iunea este aprobat@ de c@treColegiu, acesta convoac@ Adunare General@/Adunare General@ a Reprezentan]ilor în sesiu-ne extraordinar@, pentru a valida decizia. De-cizia Colegiului este considerat@ validat@, dac@c@tre cel pu]in jum@tate plus unu dintre mem-brii cu drept de vot pe care îi are Camera înpreziua convoc@rii voteaz@ „pentru”demitere.Dac@ directorul general este demis astfel, atri-bu]iile acestuia în totalitate, sunt preluate dec@tre directorul general adjunct, ca interimar.Dac@ în 90 de zile de la data la care postulde director general a devenit vacant el nu esteocupat, în condi]iile prezentului Statut, indife-rent de motiv, directorul general adjunct aflatîn func]ie la data la care postul de directorgeneral a devenit vacant, ocup@ de drept pos-tul de director general.

Art.92. Atribu]iile directorului generalsunt urm@toarele :a) semneaz@, cu Colegiul Camerei, un ContractCadru de Management Multianual, pentru operioad@ de 7 ani, ce devine document de re-ferin]@ pentru analizarea activit@]ii sale, a direc-torului general adjunct }i a întregului ConsiliuDirector;b) semneaz@ anual, cu Colegiul, un Act adi-]ional la Contractul Cadru de management multi-anual, ce va prevedea indicatorii anuali de succes.c) nume}te }i revoc@ membrii Consiliului Di-rector, conduce Consiliul Director;d) selecteaz@ }i angajeaz@ personalul salariat alCamerei, concediaz@ personalul Camerei, pe bazadeciziilor Consiliului Director, în condi]iile legii;e) stabile}te nivelul lunar de salarizare pentruangaja]i, în limita Bugetului de Venituri }iCheltuieli anual aprobat, pe baza deciziei Con-siliului Director;f) asigur@ conducerea curent@ }i permanent@a întregii activit@]i a Camerei }i duce la în-deplinire hot@rârile Consiliului Director, Cole-giului de Conducere }i ale Adun@rii Generale;g) nume}te }i angajeaz@ directorul general

adjunct ;h) sanc]ioneaz@ disciplinar }i material perso-nalul angajat, potrivit prevederilor acestui Sta-tut, regulilor }i regulamentelor Camerei;i) nume}te }i revoc@ directorii de departa-mente sau de structuri teritoriale;

Art.93. Directorul General Adjunct esteînlocuitorul de drept al Directorului General.Acesta are permanent atribu]ia de a asiguragestiunea material@, economic@ }i financiar@ aCamerei, regularitatea }i corectitudinea înre-gistr@rilor contabile, de a efectua pl@]i pentruCamer@ }i în numele Camerei, fiind reprezen-tantul legal al Camerei în rela]ia cu b@ncile.

Art.94. Camera î}i organizeaz@ activit@-]ile dup@ principiul teritorial }i structural-func]ional. Structural-func]ional, Camera esteorganizat@ în departamente. Acestea sunt con-duse de directori de departament. Directorii dedepartament sunt numi]i de c@tre directorulgeneral, pe perioade determinate.Directorul ge-neral adjunct este numit pe perioad@ nedeter-minat@, pentru a putea asigura coerent func-]iile de gestiune }i coordonare a resurselorCamerei. Directorul general adjunct este mem-bru de drept, din momentul numirii sale, înConsiliul Director. Directorul general adjunctva avea obligatoriu studii superioare în dome-niul economic. Poate fi numit director al unuidepartament sau structur@ teritorial@ o per-soan@ fizic@ care nu are contract de munc@ cuCamera, dar are un alt tip de contract, princare i s-au delegat atribu]iuni ca persoan@ fi-zic@ sau ca reprezentant al unei persoane ju-ridice c@reia i s-au delegat atribu]iuni. Angaja]iicu contract de munc@ ai Camerei, cât }i ceicare încheie orice form@ de contract cu Ca-mera, având drept scop îndeplinirea uneia saua mai multora dintre atribu]iunile acesteia, î}idesf@}oar@ activitatea la oricare dintre adrese-le din ]ar@ sau str@in@tate la care Camera aredeschise filiale, sucursale, birouri sau punctede reprezentare, având dreptul s@ li se decon-teze, în condi]iile legii cheltuielile suplimenta-re ocazionate de eventuale deplas@ri sau dele-g@ri. Directorul general adjunct va coordonadirect Departamentului Economic, Financiar }iAdministrativ }i este direct r@spunz@tor de ges-tionarea patrimoniului Camerei }i de respec-tarea întocmai a legisla]iei în vigoare. Acesta/aceasta r@spunde de legalitatea, necesitatea }ioportunitatea pl@]ilor ce vor fi f@cute }i pro-pune spre semnare documentele de plat@ sausemneaz@ documentele de plat@, numai dup@ce se asigur@ asupra legalit@]ii, oportunit@]ii }inecesit@]ii acestora.

Art.95. Angaja]ii Camerei }i ai S.C.Exposib Interna]ional Travel S.R.L. au dreptulla acoperirea de c@tre angajator a 40& dinvaloarea preg@tirii profesionale, finalizat@ cuatestare legal certificat@, necesare pentru com-pletarea competen]elor profesionale necesarepentru buna desf@}urare a activit@]ii. Angaja]iiCamerei }i ai S.C. Exposib Interna]ional TravelS.R.L. au dreptul la reducerea programului zilnicde lucru la 6 ore, pentru participarea la cursuride perfec]ionare sau post universitare, pentruo perioad@ de maximum 6 luni, în decursulfiec@ror 5 ani de activitate pe baz@ de contractde munc@ pe perioad@ nedeterminat@.

Capitolul VII: PATRIMONIUL {I VENITURILE CAMEREI

Art.96. Patrimoniul Camerei este formatdin bunurile mobile }i imobile de]inute deaceasta.

Art.97. Veniturile Camerei se constituie din:a. taxe de înscriere, reînscriere }i cotiza]iamembrilor;b. tarifele percepute pentru activit@]ile efectu-ate în conformitate cu legisla]ia în vigoare }icu prevederile statutare;c. comisioane;d. venituri realizate din activit@]i desf@}urate încondi]iile legii }i pe baza statutului;e. subven]ii, sponsoriz@ri, finan]@ri }i dona]iiale persoanelor fizice sau juridice, legate tes-tamentare;f. venituri/dividende ale societ@]ilor comercialela care Camera este ac]ionar@ sau asociat@; g. tarife aferente unor activit@]i concesionatedin partea statului;h. chirii percepute;i. subven]ii/contribu]ii de la bugetul statuluipentru exercitarea activit@]ilor de interes general;j. orice alte venituri realizate din activitatea des-f@}urat@, în condi]iile prev@zute de statut }i delegisla]ia în vigoare.

Art.98. Exerci]iul financiar al Camereiîncepe la 1 ianuarie }i se încheie la 31 decem-brie din anul respectiv. Modul e utilizare a sub-ven]iilor de la bugetul de stat este supus con-trolului Cur]ii de Conturi. Camera este obliga-t@ ca, în termen de 30 de zile de la aprobareaBugetului de venituri }i cheltuieli, de c@tre Adu-narea General@/Adunarea General@ a Reprezen-

tan]ilor, s@ îl publice în Buletinul Camerei

Art.99. Camera va contribui la aco-perirea în parte a cheltuileilor de func]ionareale Camerei Na]ionale, în condi]iile legii.

Capitolul VIII: CONTROLUL FINANCIAR AL CAMEREI

Art.100 Controlul gestiunii Camerei va fiefectuat de o Comisie de Cenzori, aleas@ deAdunarea General@/Adunarea General@ a Re-prezentan]ilor, compus@ din 3 persoane custudii superioare economice, din care cel pu]indou@ s@ aib@ calificarea de expert contabil.Cenzorii trebuie s@ fie independen]i, f@r@ rela]iide rudenie sau comerciale, fa]@ de membriiColegiului }i fa]@ de membrii Consiliului Di-rector. Mandatul membrilor Comisiei de Cen-zori este de 4 (patru) ani. Comisia de Cenzorir@spunde pentru activitatea sa de control înfa]a legii }i a Adun@rii Generale/Adun@rii Gene-rale a Reprezentan]ilor. Comisia de Cenzori î}iva exercita oricând activitatea sa, dar nu maipu]in de o dat@ pe trimestru, când efectueaz@verific@ri operative. Comisia de Cenzori con-troleaz@ gestiunea Camerei, verific@ executareabugetului, opera]iunile financiar-contabile, supra-vegheaz@ regularitatea eviden]elor }i prezint@Adun@rii Generale/Adun@rii Generale a Repre-zentan]ilor raportul lor în sesiunile cores-punz@toare. La sfâr}itul anului financiar, Co-misia de Cenzori examineaz@ contul de ges-tiune al anului expirat, situa]ia financiar@ }iinventarul }i întocme}te un raport, care seata}eaz@ la darea de seam@ anual@ a Colegiu-lui de Conducere al Camerei, se public@ înBuletinul Oficial al Camerei, împreun@ cu exe-cu]ia bugetar@.Dac@ descoper@ nereguli în ges-tiune, Comisia de Cenzori le aduce la cuno}-tin]a Pre}edintelui Camerei ori, dup@ caz, Cole-giului de Conducere sau Adun@rii Generale/Adun@rii Generale a Reprezentan]ilor.

Capitolul IX : RELA[IILE CU AUTORIT~[ILE PUBLICE

Art.101. Camera sprijin@ autorit@]ile admi-nistra]iei publice în scopul dezvolt@rii econo-mico - sociale a zonei. Camera reprezint@ }iap@r@ interesele membrilor în cadrul comisiilortripartite }i de specialitate, precum }i în cadrulconsiliilor }i comitetelor de lucru înfiin]ate pelâng@ autorit@]ile publice. Camera poate faceparte din comisiile tripartite }i de specialitate,precum }i din consiliile }i comitetele de lucruînfiin]ate pe lâng@ autorit@]ile publice locale, ju-de]ene }i/sau la nivel regional. Camera formu-leaz@ puncte de vedere în leg@tur@ cu pro-iectele legislative, actele normative }i regle-ment@rile ce ]in de domeniul economic, pecare le înainteaz@ Camerei Na]ionale }i/sauautorit@]ilor competente. Camera furnizeaz@ gra-tuit autorit@]ilor administra]iei publice locale,jude]ene, regionale }i centrale, la cerere, infor-ma]ii din domeniul de activitate, solicitate înconformitate cu prevederile legale sau conve-nite prin protocol.

Art.102. Autorit@]ile administra]iei pu-blice locale, jude]ene, regionale }i centrale suntobligate s@ acorde sprijin Camerei, în vederearealiz@rii scopului pentru care a fost înfiin]at@}i a realiz@rii ac]iunilor pe care le ini]iaz@, înfolosul dezvolt@rii economice. Autorit@]ile admi-nistra]iei publice locale, jude]ene, regionale }icentrale sunt obligate s@ ofere, f@r@ plat@, încondi]iile legii, la cererea Camerei, toate infor-ma]iile cu caracter public necesare exercit@riiatribu]iilor sale.

Capitolul X: ASOCIEREA CAMEREI

Art.103. Camera poate stabili raporturide cooperare sau de asociere cu alte Camerede Comer] }i Industrie, asocia]ii de afaceri,autorit@]i publice, precum }i cu persoane fi-zice }i juridice, pentru desf@}urarea de acti-vit@]i de interes economic sau social.

Art.104. Asocia]iile constituite, în con-di]iile prezentului Statut pot deveni persoanejuridice, în condi]iile legii, desf@}urând activi-tatea potrivit statutelor proprii.

Capitolul XI: DISPOZI[II TRANZITORII {I FINALE

Art.105. Nulitatea în parte sau în tota-litate a unui articol nu afecteaz@ restul arti-colelor, care r@mân în vigoare.

Art.106. Acest Statut intr@ în vigoare în9 ianuarie 2008, dat@ la care toate varianteleanterioare de Statut sunt abrogate. AdunareaGeneral@ a Reprezentan]ilor a aprobat prezen-tul Statut, în sesiunea sa din data de 8 ia-nuarie 2008, }i a împuternicit expres pe doam-na Rodica COM~NI[~ }i pe doamna AnamariaGÎNDIL~, s@ o reprezinte în ceea ce prive}teautentificarea acestui Statut..

STATUTUL CAMEREI DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

Peisaj specific pentru Sibiu, “Ora}ul turnurilor” (39 de bresle)

BURSA VINERI 18 IANUARIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedereale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Peisaj hibernal, pe Valea Cibinului

La bursa din Sibiu, s@pt@mâna încurs a debutat cu o lichiditate ridicat@,fiind încheiate peste 14.000 contractedin 2293 tranzac]ii. Valoarea rulajuluis-a cifrat la 49,6 milioane de lei, iarnum@rul pozi]iilor futures a crescut, de-p@}ind pragul de 44.000. Tranzac]iileau fost realizate pe fondul sc@derilorde pre], situa]ie care predomin@ în ca-zul derivatelor pe ac]iuni, înc@ de laînceputul anului. „Sc@derile au conti-nuat }i luni, îngro}ând }i mai mult pro-fiturile speculatorilor pe vânzare. Înacela}i timp, num@rul ridicat al tran-zac]iilor cu contracte call indic@ fietente de optimism pentru evolu]iaviitoare, fie faptul c@ investitorii iau incalcul strategii de protec]ie a plasa-mentelor short de pe futures”, a expli-cat un broker din pia]@. Dac@ deri-vatele pe ac]iuni }i-au continuat tra-seul descendent, pe segmentul deriva-telor având ca activ suport cursul deschimb leu/euro s-au consemnat dinnou cre}teri, moneda unic@ dep@}ind,în urma unei aprecieri de 2,81 bani,pragul de 3,71 lei pentru luna martie.Pentru septembrie, euro a fost evaluatla un pre] de 3,725 lei, în urma uneiacumul@ri de 3,5 bani. {i pre]ul auru-lui a continuat s@ creasc@, uncia ajun-gând, pentru martie, la 900 dolari, dup@ce a câ}tigat 12 USD. În acest con-text, au fost încheiate 109 contracteleu/euro }i 11 contracte SIBGOLD.DESIF 5 au atras cel mai bun rulaj al}edin]ei de luni, fiind preferate pentru7552 contracte. Pentru scaden]a mar-tie, ele au fost cotate la 3,9788lei/ac]iune, în sc@dere cu 7,15 bani iarpentru scaden]a iunie, la 4,2332 lei/ac-

]iune, în minus cu 3,22 bani. S-a pu-tut observa din nou tranzac]ionarea }icelor mai îndep@rtate scaden]e, sep-tembrie }i decembrie, pentru careDESIF 5 au pierdut câte 2,46 }i 4,65bani, închizând la 4,4001, respectiv 4,5lei/titlu. {i DESIF 2 }i-au onorat statu-tul cu aproape 6000 contracte, care le-au propulsat pe locul secund. Pentruscaden]a la trei luni, DESIF 2 au fostevaluate la 3,1802 lei/ac]iune, pierzând3,47 bani. DESIF 2 iunie au pierdut, larândul lor, 4,3 bani, fiind cotate al3,297 lei/ac]iune. Dac@ termenul sep-tembrie nu a intrat, de aceast@ dat@, învederile investitorilor, ace}tia s-au ori-entat c@tre scaden]a decembrie, pentrucare DESIF 2 au fost cotate la 3,55lei/ac]iune, în sc@dere cu 14,88 bani.O lichiditate în urcare s-a consemnatpe una din vedetele de alt@ dat@ alepie]ei sibiene, derivatele TLV care auatras 135 contracte }i au completatpodiumul zilei. DETLV martie au fostcotate la 86,5 bani/ac]iune, în sc@derecu 2,51 bani, iar DETLV iunie la 90,11bani/ac]iune, în minus cu 2,99 bani.

Pre]urile futures nu s-au oprit dinsc@dere nici în cea de-a doua }edin]@de tranzac]ionare a s@pt@mânii. Depre-cierile au fost consistente, iar volatili-tatea ridicat@ a generat o lichiditatefoarte bun@, ce indic@ totalul de 18.541contracte futures }i options încheiatedin aproape 3000 tranzac]ii. Ca ur-mare, }i valoarea rulajului a fost unaridicat@, ajungând la 65,3 milioane lei.Conform Mirabelei Coss, broker laSSIF Broker Cluj, „începutul de s@p-t@mân@ nu a reu}it s@ readuc@ opti-mismul investitorilor din pia]a sibian@,care au v@zut din nou pre]urile pesc@dere. {tirile de pe piata româ-neasc@, cât }i de pe pie]ele interna-]ionale au împins cota]iile în jos, adu-când câ}tiguri importante speculato-rilor pe pozi]ii de vânzare”. La în-chidere, num@rul pozi]iilor deschise acoborât u}or sub pragul de 42.000.Conform sursei citate, ”sc@derea nu-m@rului pozi]iilor futures vine pe fon-dul apropierii de o serie de suporturi

importante ale cota]iilor, marcarea pro-fiturilor fiind iminent@, din motive purpsihologice”. {edin]a de mar]i a atrasaten]ia, în mod special, prin num@rulridicat de contracte încheiate pe de-rivatele SIBGOLD martie, care au de-venit din ce în ce mai uzitate de in-vestitori. Cele 60 contracte au fostrealizate la pre]uri între 899,9 }i 905dolari/uncie, pentru ca la închiderepre]ul acesteia s@ se stabilizeze la 900USD, în sta]ionare. Num@rul pozi]iilordeschise pe derivatele pe aur a cres-cut, ajungând la 238. În opinia Mira-belei Coss, „interesul deosebit care semanifest@ pe derivatele pe aur, seexplic@ prin faptul c@, de regul@, aces-ta este privit pe pie]ele mature carefugiu în situa]ii de pia]@ dificile”. Ceamai bun@ evolu]ie au avut-o DESIF 5,cu peste 10.400 contracte. Dintre aces-tea, aproape 10.000 au fost realizatepe scaden]a martie 2008, pentru carecota]iile au variat între 3,875 }i 4,02lei. Ultimele tranzac]ii au fost încheiatela 3,9 lei/ac]iune, ilustrând o sc@derede 7,88 bani. Pentru iunie, DESIF 5 aufost evaluate la 4,1505 lei/ac]iune, însc@dere cu 8,27 bani. DESIF 2 s-aumen]inut pe locul secund, cu 7515 con-tracte. Pe scaden]a scurt@, pre]uriles-au încadrat între 3,086 }i 3,215 lei,cota]ia de la închidere, cifrat@ la 3,1lei/ac]iune, fiind cu 8,02 lei/ac]iune înraport cu cea anterioar@. Pentru iunieDESIF 2 au fost evaluate la 3,217lei/titlu, în sc@dere cu 8 bani. DETLVau bifat o nou@ zi pe locul trei în topcu 118 contracte. Pentru martie, ele aufost cotate la 86 bani/ac]iune, în sc@-dere cu 0,5 bani, iar pentru iunie la 88,15bani/ac]iune, în sc@dere cu 1,96 bani.

Câ}tiguri de peste un milion de euro,într-o singur@ zi, pentru vânz@tori

Sesiunea de tranzac]ionare de lamijlocul s@pt@mânii s-a încheiat prinstabilirea unui nou maxim de lichidi-tate pe luna în curs. Au fost încheiate19.600 contracte, din 2739 de tran-zac]ii, valoarea aferent@ transferurilor

urcând la 64,4 milioane lei. Plasa-mentele au fost încheiate în contextulcontinu@rii accentuate a deprecierilor,care au îngro}at din nou profiturileinvestitorilor ce s-au orientat c@tretranzac]iile short. Conform unui brokerdin pia]@, „deprecierile de pe DESIF 2}i DESIF 5 au f@cut ca shorterii s@acumuleze în conturi peste un milionde euro, într-o singur@ zi, a}a cumindic@ diferen]a dintre pre]ul de în-chidere de mar]i }i minimele atinsemiercuri”. Pe parcursul }edin]ei, s-aeviden]iat }i cre}terea num@rului depozi]ii futures, fiind înregistrate 4124deschideri, care au dus totalul generalpeste pragul de 46.000. Despre con-tinuarea trendului descendent, RemusStoica, directorul sucursalei Sibiu aNova Invest, a declarat: „%n func]ie deanaliza tehnic@ ce arata spargereaunor suporturi importante, dar }i de}tirile fundamentale s-au resim]it ie}irimasive ale capitalurilor str@ine de pespot. Ace}ti investitori au target-uribine definite }i ac]ioneaz@ acum înspreacumularea de lichidit@]i de pe pia]aspot. Este bine c@ c@ avem la înde-mân@ instrumentele derivate prin careinvestitorii afecta]i de sc@dere pot sa-}i protejeze eficient portofoliile }i chiar

s@ speculeze cu rezultate excelente”.Cu 10.100 contracte DESIF 5 au domi-nat transferurile. Pentru scaden]a scur-t@, ele au evoluat între 3,713 }i 3,88lei, închizând la 3,732 lei/ac]iune, însc@dere cu 16,8 bani. Pentru iunie, DESIF5 au fost coate la 3,981 lei/ac]iune, înminus cu 16,95 bani. DESIF 2 au în-cheiat o nou@ zi pe locul secund, cuaproape 8500 contracte. Pentru mar-tie, cota]ia de 2,939 lei/ac]iune a foststabilit@ în urma unei sc@deri de 16,1bani în timp ce pentru iunie valoareade 3,08 lei/ac]iune a rezultat dup@ osc@dere de 13,7 bani. DETLV se men-]in între preferatele investitorilor, cupeste 200 contracte. Sc@derile de 2,5}i 2,15 bani au dus cota]iile pentrumartie }i iunie la 83,5 }i 86 bani/titlu.În pia]a op]iunilor, din ce în ce mailichid@ în acest debut de an, con-tractele call au f@cut legea cu o pon-dere de 89 & din rulaj. Conform luiStoica, „op]iunile call se tranzac]io-neaz@ bine, cu prime destul de bune,ceea ce arat@ o urm@ de încredere înrevenirea pie]ei pe parcursul primuluitrimestru”. Pre]ul unciei de aur s-aaliniat }i el la direc]ia descendent@,pierzând pentru scaden]a scurt@ 20unit@]i, pân@ la valoarea de 880 USD.

La bursa sibian@,

Sc@derile cota]iilor au adus milioane investitorilor pe pozi]ii de vânzare

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS