--S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Este o anume ru}ines@ fii fericit la vedereaat$tor mizerabili”

La Bruyère

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 317 anul 7 vineri, 9 septembrie 2011 1 RON

„Nascuntur poetae, hiuntoratores”

Cicero...26 iulie 1952. Întreaga Ar -

gentin@ este „str@b@tut@” de olini}te nefireasc@ în vreme ceoamenii ascult@ la radio comu-nicatul oficial al Sub-secretariat-ului de Informa]ii de la BuenosAires: „Este datoria noastr@ trist@s@ infor m@m poporul Republicii

de moartea lui Eva Peron, Ghid Spiritual al Na]iunii,ast@zi la 20 h 25”. Într-o asemenea lini}te ini]ial@, scriauziarele timpului, „a str@puns zgomotul cople}itor al lacri -milor celor mai mul]i cet@]eni”, un zgomot care a cobo -rât pe str@zi, le-a cuprins adânc, le-a dominat. „Evita”trecuse în eternitate. În 11 august când s-au desf@}uratceremoniile funerare, la crimile poporului nu încetaser@de fel, sunt chiar mai evidente, sute }i sute de mii deoameni în }iruri interminabile conducând-o pe ultimuldrum pe cea care fuse se Marea Doamn@ a Argentinei.

Argentina. Biografia unei doctrine:

peronismul. Circumstan]e,efigii, reverbera]ii (I)

continuare ^n pag. 4 }i 6

Pân@ la urm@, o simpl@ dorin]@ de a partici-pa la cursurile de limb@ chinez@ pentru înce -p@tori, oferite în cadrul Institutului Confuciusal Universit@]ii noastre, s-a transformat într-oexperien]@ inedit@: aceea de a explora }i cap@ -tul cel@lalt al lumii (chiar dac@ Zhōngguó în -seamn@, ad litteram, P@mântul de Mijloc), de

a ajunge pân@ h@t departe în China, de a p@trunde acolo unde nufoarte mul]i p@trund. Un moment important în parcursul existen]ial aloric@rui mare c@l@tor, un loc pe buzele tuturor, dar ale c@rui misteresunt aproape necunoscute europenilor. Purt@m to]i haine chineze}ti,mânc@m la restaurante sau fast-fooduri chineze}ti, de Confucius sauMao Zedong au auzit chiar }i cei mai pu]in pasiona]i de istorie, omare parte din electronica noastr@ de zi cu zi este Made in China,dar, l@sând deoparte aparen]ele, o incursiune în inima acestei civiliza]iistr@vechi nu poate fi decât ini]iatic@ }i spectaculoas@.

Antreprenoriat SocialCentre START-UP pentru tineri (I)

New-York, 11 septembrie 2001. Au trecut 10 ani...

China: pe repede înainte (Transcrieri dintr-o var@ fierbinte) (I)

dr. Dan-AlexandruPOPESCU, ULBS

Teoria economic@ a secolului XX între

keynesism }i monetarismPe parcursul secolului XX,

politica economic@ a fost diferit@,în func]ie de conjunctur@ }i deorientarea politic@ a fiec@rui gu -vern în parte. În acest sens, pe -rioadele în care politicile mon-etare, având ca ]inte controlul }istabilitatea pre]urilor, sus]inute cuînver}unare de monetari}ti, repre -zenta]i în principal de }coala de laChicago, au alternat cu perioadeîn care guvernele au adoptat po -litici economice bazate pe încura-

jarea ocup@rii for]ei de munc@ prin cre}terea cheltuielilorpublice, politici care î}i au originea în gândirea econo -mic@ a adep]iilor lui Keynes }i ai }colii de la Cambridge.

asistent univ. drd.Alin OPREANA,ULBS

continuare ^n pag. 3

Vedere din Beijing

continuare ^n pag. 5

Expozi]ie de pictur@ la Muzeulde art@ din Cluj-Napoca

Avenida 9 de Julio, Buenos Aires - Argentina

John Maynard Keynes

Suntem într-o perioad@în care vechile deprin -deri ale b@ncilor na]io -nale, cum ar fi abord@ -rile prudente, deciziile mo -derate, interven]ii soft,predictibilitate, sunt demult istorie. Azi b@ncilena]ionale }i-au anun]atferm noul tip de com-portament }i nimeni }inimic nu mai poate in -

terveni de vreme ce ban cherul central a ajunsnoul filosof rege al economiei mondiale. Pescurt, î}i permit orice. Sau, dup@ cum spuneaguvernatorul Is@rescu acum câtvea luni, auînceput deja m@surile nonconformiste. FederalReserve a transformat politicile de facilitarecantitativ@ în cea mai important@ }i a}teptat@reac]ie a b@ncii centrale, BCE a ar@tat c@ poateinvesti direct în titluri ale statelor care nu asi -gur@ bonitate adecvat@ din zon@ euro, iarBanca Central@ a Elve]iei nici mai mult nici maipu]in, stabilie}te un plafon maxim de varia]iepentru franc în raport cu euro.

Economia f@r@ credite

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Dan POPESCU

masterand Adina-Maria FLE{ER, ULBS pag. 2

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU, Constantin ILEA pag. 8

Thomas Robert Malthus }i actualitatea teoriei sale

drd. Ioana M@d@lina BUTIUC, ULBS pag. 7

%n pagina 2

Cursuri organizatede Camera de

Comer], Industrie}i Agricultur@

Sibiu

SOCIAL2 VINERI 9 SEPTEMBRIE 2011

Defini]ii ale antreprenoriatuluiÎn realitate, nu exist@ o singur@ de -

fini]ie unanim acceptat@ pentru antre-prenoriat. Îns@, exist@ câteva defini]iicare au fost date de-a lungul timpu-lui. Irlandezo-francezul Richard Can -tillon se num@r@ printre cei care auîncercat s@ defineasc@ antreprenoria -tul: „Antreprenorul este inter mediaruldintre capital }i for]a de munc@.”Economistul austriac, Joseph Schum -peter consider@ faptul c@ „Un an -treprenor este o persoan@ care do -re}te }i poate s@ converteasc@ o ideenou@ sau o inven]ie într-o afacere desucces.” O alt@ defini]ie eviden]iaz@faptul c@ „Un antreprenor este aceapersoan@ care se uit@ la o problem@}i o vede ca pe o oportunitate, iarapoi ac]ioneaz@ asupra ei.”

„Un antreprenor este o persoan@care de]ine o nou@ afacere, între-prindere sau idee }i î}i asum@ o res -ponsabilitate semnificativ@ pentruriscurile inerente acesteia.” Aceast@defini]ie, propus@ de Answers.com }ipreluat@ de Wikipedia nu se limteaz@doar la antreprenorii care sunt de]i -n@tori de companii (sau de p@r]i dincompanii), ci merge mai departe }iconsider@ antreprenori }i acei oa -

meni care î}i asum@ doar riscul pen-tru promovarea unei idei (care nutrebuie s@ fie neap@rat din domeniulbusiness sau }tiin]ei aplicate în busi-ness). Astfel, o defini]ie mai larg@,care face s@ intre în scen@ }i antre-prenoriatul social, antreprenoriatul po -litic, dar }i antreprenoriatul în }tiin]@.

Antreprenoriatul social a fost iden -tificat }i definit abia dup@ anii `60 aisecolului trecut, îns@ în realitate,acesta exist@ de mult mai mult timp.Cel mai remarcabil exemplu de antre-prenoriat social din perioada clasic@(secolul al XIX-lea, în Marea BritanieVictorian@) este Florence Nightingale,care a dezvoltat prima }coal@ inde-pendent@ de asistente medicale.

Antreprenoriat socialDar ce presupune antreprenoriat-

ul social? Se spune c@ antreprenoriatul so -

cial este „dincolo de profit”, pentruc@ porne}te, de la nevoia de a rezol-va o problem@ social@ – similar cuzona non-profit, dar, în acela}i timp,se bazeaz@ pe un model de busi-ness, care genereaz@ venituri din ac -tivitatea proprie. Astfel c@, antrepre -noriatul social se define}te ca fiindacea activitate antreprenorial@ careporne}te de la identificarea unei pro -bleme sociale (educa]ie, s@n@tate saualte aspecte sociale importante pen-tru comunitate) }i porne}te la re -zolvarea acestei probleme sociale prinmetodele tipic antreprenoriale (struc-turarea unei organiza]ii }i g@sireasolu]iilor de ac]iune, finan]are }i dez-voltare a respectivei organiza]ii). De}iaparent antreprenoriatului social areacela}i obiectiv de a ob]ine profit, în

cazul de fa]@, profitul este folositpentru obiective de impact social,probleme ale comunit@]ii }i pentru aaduce o schimbare. Ca în orice busi-ness, esen]ial este identificarea uneioportunit@]i, dar, în acest caz, mizaeste g@sirea de solu]ii avan tajoasepentru rezolvarea unor pro bleme so -ciale. Antreprenoriatul social se po -zi]ioneaz@ între business-uri de pro-fit }i organiza]iile non-profit. Antre -prenoriatul social se diferen]iaz@ deantreprenoriatul clasic prin faptul c@,pe lâng@ obiectivele financiare, orien-tate c@tre profit, preocuparea princi-pal@ este impactul pozitiv asupra co -munit@]ii. Obiectivele sociale primea -z@ celor de profit. Mai mult, ofer@contextul în care beneficiarii s@ de -vin@ autonomi.

De}i aceast@ activitate NU esteorientat@ c@tre profit, este necesar s@fie o activitate eficient@, astfel încâtobiectivele sociale propuse s@ fie câtmai bine atinse. Iar pentru acestlucru, de multe ori este foarte util s@prive}ti o astfel de activitate ca peuna gândit@ pentru profit, astfel încâts@ po]i s@ maximizezi randamentulbanilor pe care îi atragi din diversesurse (dona]ii, sponsoriz@ri, programeuropean, etc.) în modul cel maiprofesionist posibil, cu scopul multi-plic@rii efectului acestora.

Cel care a fost promotorul ideii}i primul antreprenor, în adev@ratulsens al cuvântului, dar }i cel maicunoscut antreprenor social al ulti -milor ani este Muhammad Yunus,fondatorul Grameen Bank (Banca Sa -telor), în anul 1983, dar }i câ}ti -g@torul premiului Nobel pentru Paceîn 2006. Yunus, pe atunci un profe-

sor de economie în mediul universi-tar din Bangladesh, în anii `70, su -pranumit }i Bancherul S@racilor. Po -vestea lui în ini]ierea primului busi-ness la scar@ larg@ a pornit de lahot@rârea de a ajuta persoanele con-siderate neeligibile de sistem, carenu aveau o surs@ de împrumut. Aidentificat o problem@ social@ acut@a fermierilor }i me}te}ugarilor locali,care nu puteau s@ acceseze nicim@car credite foarte mici, necesarepentru plata furnizorilor sau pentrudezvoltarea activit@]ii. El a acordat unprim împrumut de 24 de dolari c@tre42 de femei din mediul rural }i le-aîncurajat s@ g@seasc@ o modalitatede a genera profit. Începând cu o

schem@ de microcredite din propriulbuzunar a descoperit faptul c@ sumefoarte mici de bani pot rezulta îndiferen]e uria}e pentru cei careprimesc astfel de sume drept credit.Ceea ce era ini]ial o întreprinderesocial@ s-a dovedit a fi chiar }i oafacere bun@, pentru c@ banca aînregistrat rezultate financiare exce-lente }i apoi grupul s-a diversificatîn zona serviciilor pentru aceia}i clien]is@raci din Bangladesh, oferindu-letelefonie, internet }i alte servicii, lapre]uri foarte mici. Astfel c@ BancaGrameen ofer@, ast@zi, împrumuturic@tre 8 milioane de persoane, iarrata de retur a împrumurilor este depeste 98&. va urma

Antreprenoriat Social. Centre START-UP pentru tineri (I)

masterand Adina-Maria FLE{ER, ULBS

3TEORIE ECONOMIC~VINERI 9 SEPTEMBRIE 2011

Teoria economic@ a secolului XX între keynesism }i monetarism

urmare din pag 1Pentru monetari}ti impulsurile bu -

getare sau fiscale pot influen]a veni -turile dar numai pe termen scurt.Cheltuielile guvernamentale finan]ateprin împrumuturi publice sau impo -zite vor conduce la suprimarea unuivolum aproximativ egal de cheltuieliprivate, atât pentru consum cât }ipentru investi]ii, astfel încât în celedin urm@ produc]ia, ocuparea mâiniide lucru }i venitul global nu vor su -feri modific@ri esen]iale. Astfel, pu -tem spune c@ re]etele fiscale nu para avea nici un efect asupra produsu-lui na]ional brut. Aceste teze, au avutdesigur }i mai au înc@ numero}iadversari, în special, cum spuneamdin partea autorilor de orientareneokeynesist@, cum sunt de exempluF. Modigliani }i A. Ando, care înlucrarea Impact of Fiscal ActionsAggregate Income and the Moneta -rist Controversy: Theory and Eviden -ce, din 1976 au demonstrat c@ poli -tica bugetar@ exercit@ prin natura lu -crurilor, un efect pozitiv asupra pro-dusului na]ional brut.

Cu toat@ preferin]a lor pentrupolitica monetar@, economi}tii mone-tari}ti nu-si fac iluzia c@ ea ar puteafixa rata }omajului la un alt niveldecât, poate, pentru perioade foartescurte de timp, deoarece rata nomi-nal@ a dobânzii depinde de cea real@,prea pu]in afectat@ de fenomenemonetare }i de rata anticipat@ a in -fla]iei. Dac@ pe termen scurt o poli -tic@ monetar@ expansionist@ face s@scad@ ratele dobânzii, iar o politic@defla]ionist@ face ca ele s@ creasc@, petermen lung rezultatul va fi invers.

Aceea}i distinc]ie între efectele petermen scurt }i lung ale politicii mo -netare este valabil@ }i în privin]a}omajului.

În ceea ce prive}te moneda }i po -litica monetar@, acestea pot fi cauzadeclan}@rii sau amplific@rii crizeloreconomice, de tot felul, cum s-aîntâmplat în anii 1929-1933 (cândmasa monetar@ a fost redus@ masiv)sau fenomenul contrar (cre}terispectaculoase ale masei monetare).O politic@ monetar@ asigur@ econo -miei un mediu propice de dezvoltare,caracterizat printr-un nivel generalstabil al pre]urilor stabil }i determin@o situa]ie de echilibru stabil cu oalocare eficient@ a resurselor.

Se poate observa cum în ]@ri caS.U.A. sau Marea Britanie }i, maipu]in, în Fran]a sau Italia, moneda }ipolitica monetar@ au ocupat de-alungul timpului locul principal înop]iunile de politic@ economic@. Deasemenea, se poate spune, în acestsens, c@ monetari}tii }i non-mone-tari}tii, plecând de la acela}i modelteoretic, pot ajunge la concluzii di -ferite deoarece se intereseaz@ de ori-zonturi de timp diferite: monetari}tiisunt în principal interesa]i de rezul-tatele pe termen mediu, iar non-mo -netari}tii de cele pe termen scurt.

În ciuda afirma]iei lui Milton Frid -man, dup@ care diferen]ele dintremonetari}ti }i keynesi}ti ar fi doarde natur@ empric@, esen]ialul dezba-terilor dintre cele dou@ orient@ri sereg@se}te în modelul de economieutilizat: schematic, monetari}tii suntwalrasieni, pentru ei economia cu -noa}te numai dezechilibre temporare,ei cred în ac]iunea pozitiv@ a „mâiniiinvizibile” a lui Adam Smith pe cândkeynesi}tii dimpotriv@.

Principala implica]ie politic@ a teo -riei lui Keynes, superioritatea politiciifiscale fa]@ de cea monetar@ în com-baterea depresiunilor economice - con-trasteaz@ cu rolul managementului mo -netar din scrierile teoreticienilor cantit@]ii.

Teoria lui Keynes asupra dobânziirectific@ formularea cererii de bani înspiritul teoriei tradi]ionale a cantit@ ]iiseparând cererea de bani în dou@p@r]i distincte: cererea de tranzac]iipentru balan]e cash active }i cerereaspeculativ@ de balan]e cash inactive.

Cantitatea total@ de bani cerut@variaz@ invers propor]ional cu ratadobânzii; pentru cererea speculativ@de bani este o func]ie a rela]iei din-tre rata curent@ a dobânzii }i rata„normal@” (a}teptat@ sau men]inut@permanent) a dobânzii.

Pentru prima oar@ în istoria gân -dirii economice, rata dobânzii esteapreciat@ ca un cost al de]inerilor debani cash.

Milton Friedman (Program for Mo-netary Stability în 1959) a fost celcare a aprofundat cercet@rile luiHicks asupra activului de capital,

determinând }i specificând cu pre-cizie restric]iile }i variabilele costuluide oportunitate care intr@ în func]iacererii de bani a unei gospod@rii }icare includ:� avu]ia sau venitul permanent-va -loarea actual@ a încas@rilor viitoarea}teptate de la toate sursele de venit;� câ}tigurile personale sau venitulrealizat pe seama propriet@]ii reale }ia activelor financiare.

Ca }i Hicks, Friedman a conside -rat avu]ia ca pe o restric]ie de buget}i poten]ial înlocuibil@ cu depozitecash în balan]a de hârtii monetare aindividului astfel încât locul unei sin-gure variabile a dobânzii din ecua]ialui Keynes a preferin]ei pentru lichi -ditate, a fost luat de o list@ de varia -bile relative ale venitului.

Keynes a ar@tat c@ politica mone -tar@ este relativ ineficient@ în stimu-larea activit@]ii economice, iar Fried -man a sugerat c@ atâta timp câtbanii sunt substituibili, nu numai cuac]iuni, ci }i cu o gam@ larg@ dem@rfuri }i servicii, modific@rile can-tit@]ii de bani se vor resfrânge

asupra pie]ei m@rfurilor consumato-rilor }i produc@torilor ad@ugând efec-tul direct al cheltuielilor la efectulindirect al institu]iilor. Cât timp le -g@turile dintre bani }i cheltuieli suntnumeroase, modificarea monetar@poate influen]a pre]urile }i veniturilenominale.

În ceea ce prive}te rolul statuluiîn economie Milton Friedman reco-mand@ drept ac]iune imediat@ nein-terven]ia statului în economie. To -tu}i, rolul statului în economie nutrebuie s@ fie redus la zero, mai ales]inând cont de faptul c@ statul esteinstitu]ia social@ care reprezint@ în oricemoment un poten]ial catalizator.

Postulatul lui Friedman potrivitc@ruia expansiunea economic@ nu sepoate ob]ine decât f@r@ interven]iastatului, este valabil numai dup@ ces–au introdus deja toate condi]iile deechilibru general stabil, când fon-durile de capital necesare expansiu-nii vin numai din economiile libere, nudin monetizarea de credit a b@ncilorprivate, care produce infla]ie.

Trebuie ]inut cont de faptul c@

rolul Statului în economie nu sereduce la alegerea între interven]iaguvernului }i repudierea oric@rei in -terven]ii guvernamentale – a}a cumrecomand@ Friedman – ci, mai degra-b@, realizarea distinc]iei clare între(a) interven]ia necesar@ }i benefic@din punct de vedere social în acordcu legea echilibrului general stabil }i(b) interven]ia arbitrar@ într–un sis-tem în dezechilibru care aduce maimult@ pagub@ decât câ}tig într–oeconomie na]ional@. Solu]ia dat@ deFriedman este privatizarea complet@,f@r@ a se da niciun detaliu cum sepoate întreprinde o astfel de opera]iecomplex@ f@r@ a produce pierderiunei economii. (Marinescu, 2003)

Teoria economic@ propus@ deFriedman are câteva puncte care potavea, în anumite situa]ii, consecin]egreu de prev@zut: � fiind în favoarea monedei de hâr-tie }i de credit, „anti-numerar”, mode-lul lui de gândire pus în practic@,poate conduce de multe ori la insta-bilitate economic@ }i financiar@;� punând accentul principal pe liber -tatea economic@ f@r@ nici o limit@, }il@sând la o parte cel@lalt mare idealal justi]iei sociale, în practic@, mode -lul lui poate conduce la contradic]iieconomice, la inechit@]i sociale ca -racterizate prin „s@r@cie în mijloculbel}ugului”;� negând aplicarea legii de echilibrugeneral }i stabil elaborat@ de Walrasse a}eaz@ la grani]a dintre }tiin]apur@, a}a cum a fost conceput@ declasici, }i ideologia modern@.

Keynes a ar@tat c@ politica mon-etar@ este relativ ineficient@ în stim-ularea activit@]ii economice, iar Fried -man a sugerat c@ atâta timp câtbanii sunt substituibili, nu numai cuac]iuni, ci }i cu o gam@ larg@ dem@rfuri }i servicii, modific@rile can-tit@]ii de bani se vor resfrânge asu -pra pie]ei m@rfurilor consumatorilor}i produc@torilor ad@ugând efectuldirect al cheltuielilor la efectul indi-rect al institu]iilor. Cât timp leg@turiledintre bani }i cheltuieli sunt nume -roase, modificarea monetar@ poate in -fluen]a pre]urile }i veniturile nominale.

asistent univ. drd. Alin OPREANA, ULBS

Vedere din Londra

CONFRUNT~RI DOCTRINARE VINERI 9 SEPTEMBRIE 20114c my b c my b

c my b c my b

urmare din pag.1...26 iulie 2002. M@ aflu la Buenos

Aires pentru 10 zile, participând la unmare Congres Interna]ional, iar spreora prânzului, pe str@zi, acelea}i inter-minabile }iruri într-o trist@ procesiunecomemorau 50 de ani de la stingereadin via]@ a Evitei Peron, de}i între celecinci decenii se afla intervalul activcam a 2 genera]ii. De unde, dar,acest profund respect, aceast@ verita -bil@ idolatrie? Pentru a încerca un r@s-puns la o asemenea întrebare, delocsimpl@, este nevoie s@ examin@m cevamai îndeaproape fenomenul „Argen -tina”, peronismul, dup@ numele co -lonelului Juan Domingo Peron, pre -}edinte al ]@rii în dou@ rânduri }iso]ul Evitei, dar }i timpul post Peron,„post-peronist” nefiind o expresie sem -nificativ@ deoarece }i ast@zi peronis-mul este considerat activ – în marea]ar@ latino-american@...

Argentina, cu circa 2,8 milioanekmp (locul 8 în lume) }i cu circa35,5 milioane locuitori, ocup@ toat@partea meridional@ a Americii de Sud.De la zonele subtropicale se întindespre sud la latitudinile subpolare ale[@rii de Foc. „Izolat@” la est de Chile}i de coasta Pacificului de c@tre lan]ulbarier@ al Anzilor, cu capitala BuenosAires – cel mai mare ora} argentin-ian, cu peste 9 milioane locuitori –a}ezat@ chiar pe coasta Atlanticului,Argentina are în centrul s@u o„pampa”, de peste 600 mii kmp, carereprezint@ una din marile sale bog@]ii:hambar de grâu }i veritabil@ „min@”de carne, de piele }i de lân@. Are }ialte bog@]ii dar, atâta vreme cât sub-solul imens de avut al sudului, alPatagoniei nu va fi pus mai mult învaloare, printre altele condi]iile climat-ice fiind deosebit de dure, „pampa” înbun@ m@sur@ face, asigur@ s@ tr@iasc@circa 75& din popula]ie. O popula]ieconcentrat@ esen]ial atât în impun@ -torul Buenos Aires, cât }i în alte 3-4ora}e nu prea mari, Rosario, Cordoba,Mendoza, Santa-Fe, respirative chiar dac@nu în stilul capitalei (la Buenos-Airesbulevarde de zeci de km). [ar@ bogat@,dar }i o serie de circumstan]e negative.

Un trecut istoric zbuciumat, traver-sat, deseori, de bubuitul armelor }ide sânge. Argentina era populat@înainte de sosirea exploratorilor spa -nioli, existau triburi nomade care se

ocupau în special cu agricultura arha-ic@. În februarie 1516, îns@, spaniolulJuan Diaz de Solis, urmând un traseuspre Indiile de Est, va acosta în estu-arul Rio de la Plata revendicând, dup@cutum@, noile teritorii în numele re -gelui Spaniei. Câ]iva ani mai târziu,exploratorul, italian de data aceasta,Sebastian Cabot va poposi în estuarulamintit, c@utând provizii, urcând apoipe fluviul Parana pân@ aproape deactualul ora} Rosario. Va descoperiargint mult, dând numele sistemuluihidrografic „Rio de la Plata” (Râulargintului). De fapt, îns@, colonizarearegiunii va începe cu adev@rat, în1535, de c@tre soldatul spaniol Pedrode Mendoza, cel care, în 1536, numitguvernator militar al întregului ]inut lasud de Rio de la Plata va pune, totatunci, piatra de temelie a ora}uluiBuenos Aires (Aer bun)... Dup@ con-frunt@ri cu b@}tina}ii, dar }i cu con -di]iile climaterice ale locului, a fostridicat Santiago del Estero, prima a}e -zare permanent@ a spaniolilor din Ar -gentina, în 1553. Santa Fe va fi fon-dat@ în 1573, iar în 1580 se reia con-struc]ia ora}ului Buenos Aires. Spa -niolii au deja un picior adânc înfipt însolul argentinian...

... În 1806, pe fondul sl@birii }iamplific@rii vulnerabilit@]ii economicea metropolei spaniole, Buenos Airesva fi atacat de o flot@ englez@ }i ocu-pat ca atare. Coloni}tii spanioli îiresping. În 1807, gestul se repet@,dar din nou coloni}tii spanioli îi res -ping pe englezi. Ceea ce le-a dat omare încredere în for]ele lor, sperând}i vizând }i independen]a fa]@ de Spa -nia. Dup@ alte petract@ri }i confrun -t@ri, sunt rupte rela]iile cu Spania, iargeneralul argentinian Jose de SanMartin (1778-1850) va da, în 1814 }i1815, lovituri decisive „st@pânilor” spa-nioli. În 1816 reprezentan]ii diferitelorprovincii libere s-au reunit la Tu -cuman, „Provinciile Unite din Americade Sud” proclamându-}i independen]afa]@ de Spania... În 1829, generalulJuan Manuel de Roses, sus]inând fe -deralismul, va crea „Confedera]ia ar -gentinian@”. Proclamând, totu}i, un re-gim dictatorial foarte sever, nepotrivitcu titulatura statal@, de Roses va fiînl@turat, în 1852, de un grup de re -volu]ionari condu}i de generalul JustoUrquiza. În 1853 va fi adoptat@ Con -stitu]ia federal@, iar Justo Urquiza vadeveni primul pre}edinte al RepubliciiArgentina. Desp@r]it ini]ial }i reunitapoi cu republica, Buenos Aires va

adera în 1859 la Argentina, devenindoficial, din 1862, capitala acesteia...Purtând numeroase r@zboaie „m@runte”cu vecinii s@i – Paraguay, Chile, Bra -zilia, }.a. – pentru stabilirea grani]elor,totu}i statul argentinian se va conso -lida puternic, va înregistra progreseeconomice }i sociale remarcabile, înc@spre sfâr}itul secolului XIX Argentinadevenind una dintre marile puteri aleAmericii de Sud. Mai bine structurat@}i mai predispus@ la munc@ decâtMexicul }i Brazilia. Va atrage, pelâng@ spanioli mai s@raci dar sperândla un alt destin pe meleaguri noi, sute}i sute de mii de imigran]i, mai alesitalieni. Italienii au sosit în Argentinaîn cea mai mare parte din regiuni mais@race precum Piemont, Veneto }iLombardia, din Campania, Calabria,etc. Potrivit unor calcule, aproape 60&din argentinieni au diferite grade dedescenden]@ italian@. {i Cuore, cele-brul }i înduio}etorul copil-erou al luiEdmondo de Amicis, tot din Italiamergea în Argentina. Mai erau }i suntimigran]i, chiar dac@ mai pu]ini,francezi, englezi, ucrainieni, polonezi,ru}i, germani, irlandezi, scandinavi,evrei, }.a. Este drept, ceva mai târ ziu,aici vor sosi }i imigran]ii asiatici, dinHong-Kong, Taiwan sau Coreea. Unadev@rat magnet pentru visurile mul-tor nemul]umi]i }i, deopotriv@, în -dr@zne]i. F@când un salt în timp,actualmente, potrivit unor studii, doar

50& din argentinieni au material ge -netic de la popoarele precolumbiene,îns@ numai 10& din popula]ia actual@este pur indigen@. Faptul se explic@ }iprin aceea c@ circa 90& din popula]iaArgentinei tr@ie}te în zonele urbane,aglomera]ii favorabile mixturilor ge -netice de orice fel, o mare parte dinsuprafa]a ]@rii fiind pu]in populat@, cualte cuvinte „izola]ii” fiind destul deredu}i ca num@r. Este }i aceast@ di -versitate }i multiculturalitate, pe lâng@„pampa”, o alt@ mare bog@]ie a Ar -gentinei. Dar s@ revenim.

Obiectivele prezent@rii noastre suntcu prec@dere economice: dezvoltarea,peronismul, Evita Peron cu o pecetedistinct@ prin gândurile }i faptele eipe doctrina ini]iat@ de so]ul s@u,colonelul Juan Domingo Peron,perioada de dup@, perspective. Nu neputeam îns@ referi în acest sens f@r@o succint@ examinare a con di]iilor încare s-a constituit statul federalargentinian, a coordonatelor sale geo -grafice cu influen]e politice deloc ne -glijabile. A}adar, cresc@torii de vitedin interiorul ]@rii }i comercian]ii dinportul Buenos Aires. Sunt dou@ struc-turi economico-sociale îngem@nate pecare s-a constituit economia modern@a Argentinei. Într-un fel paradoxal@întrucât aproape întreg decursul se -colului XIX }i bun@ parte din secolulXX va releva r@zboaie intestine purtateîntre „federali}ti” concentra]i mai alesîn provinciile din interiorul ]@rii }i„centri}tii” de la, mai ales, un Bue nosAires atât de deschis pe }i spreAtlantic, partizani, îns@, ai libert@]ii câtmai largi de comer] cu puterile occi-dentale. A câ}tigat, cu prec@dere,politica ultimilor, atunci când cerereaîn cre}tere de produse agricole vaîmpinge marile state europene s@ seintereseze de punerea în valoare a„pampei”. Este semnificativ c@ in -vesti]iile str@ine în Argentina se vorridica la mai mult de 10 milioanedolari în 1913, mai mult de jum@tateprovenind din Marea Britanie. S-aconstruit }i dezvoltat astfel o re]ea dec@i ferate de mai mult de 30.000 km,dar a fost benefic@ }i instalarea unormari abatoare }i complexe frigorifice.De fapt, dup@ 1900, exporturile decarne congelat@ }i de cereale vordep@}i în importan]@ exporturile delân@ }i piei. Pe o astfel de contextur@}i cu capitaluri acumulate astfel, s-aa}ezat apoi rapid procesul de indus-trializare. Mâna de lucru de calitate

venea }i de la imigran]ii sosi]i peaceste meleaguri promi]@toare...

... Progresul economico-social alArgentinei, desigur, ca întotdeauna }ipeste tot, cu sincopele de rigoaregenerate }i de confrunt@ri politice, vafi întrerupt, esen]ial }i cu unele efectedeloc minore în timp, de criza eco-nomic@ mondial@ din 1929-1933. Unprim cadru: reducerea la jum@tate aexporturilor argentiniene }i o înce-tinire }i diminuare considerabil@ pen-tru investi]iile str@ine. Efectul „per-vers” al crizei va fi, îns@, întrucâtva,pozitiv: oligarhia agricol@ }i financiar@autohton@ va fi tentat@ s@ investeasc@mai mult în dezvoltarea unei industriina]ionale, pia]a solicitând substituireaimporturilor reduse de chiar reduce -rea abrupt@ a exporturilor argenti -niene. Se va dezvolta astfel }i pe maideparte produc]ia industrial@ destinat@esen]ial cererii interne. Erau aici inte-grate pe o pozi]ie însemnat@ interese-le clasei medii }i ale unei noi bur -ghezii industriale, cu un cuvânt maiputernic acum. Se antameaz@ }i aplic@m@suri precum neconvertibilitateamonedei, controlul schimburilor, men -]inerea unor pre]uri ridicate pentruprodusele agricole, desigur indigene,prin interven]ia statului, protejândaceste produse de marile c@deri depre]uri respective în plan mondial. Sevor dezvolta astfel importante indus-trii textile }i de piei, o metalurgie (îngeneral „u}oar@”) de ma}ini-unelte,industrii vizând asigurarea unor con-suma]ii intermediare (produse chim-ice, de siderurgie, celuloza) }i, cevamai târziu, produse de consum dura-bile (automobile, tractoare, etc.).

Asemenea transform@ri realizate,oligarhia marilor proprietari de p@ -mânturi va reveni exclusiv la putere,iar al@turi de ea, o corup]ie de dimen-siuni nemaiîntâlnite, începând ceea ceanali}tii argentinieni au numit „deca-da infam@”. S@r@cia }i mizeria în ]ar@erau mari. Este momentul în careapare în scen@ Juan Domingo Peron,adversar vehement al de]in@torilorputerii }i orientat c@tre dezvolt@risociale însemnate. Dezvoltare posibil@întrucât în vremea celui de al doilear@zboi mondial se constituiser@ im -portante resurse alimentându-se beli -geran]ii cu cereale }i carne, existând,deasemenea, taxele fiscale importante.Banii, îns@, mergeau doar într-unsens, spre cei boga]i.

continuare ^n pag 6

Argentina. Biografia unei doctrine:peronismul. Circumstan]e, efigii, reverbera]ii (I) Dan POPESCU

Vedere din zona central@ a ora}ului Buenos Aires

Eva - Evita (Duarte) Peron Juan Domingo Peron

VINERI 9 SEPTEMBRIE 2011 5c my b c my b

c my b

CHINA

c my b

urmare din pagina 1Globalizarea ne-a al@turat, vrând-

nevrând, popoare, culturi, oameni, iartrendul economiei mondiale nu poatedecât s@ dea câ}tig de cauz@ unei]@ri de dimensiunile gigantice ale unuicontinent, populat@ de peste 1,3 miliar -de de locuitori. Nu va trece mult timp}i China va devansa onorabilul s@upartener de afaceri, Statele Unite, dac@nu a f@cut-o deja (de re]inut faptulc@, în anul 1980, SUA aveau un ex -cedent comercial de 2,7 miliarde $ înrela]ia cu China, iar în 2010, s-autrezit cu un deficit de 270 miliarde).De re]inut atât contextul economico-financiar sensibil, cât }i eforturile, mo -bilizarea exemplar@ a acestui stat ma -mut. Deocamdat@ vorbesc din auzite}i citite, a}tept s@ descop@r, la fa]alocului, „starea na]iunii” chineze. Sincerv@ spun, n-am mai practicat în ultim-ul timp exerci]iul scrierii la în@l]ime,întrucât m-am limitat, din propriedorin]@ }i confort, la micul nostru spa-]iu mioritic, br@zdat de atâtea neca -zuri }i f@r@delegi.

Am plecat preg@tit la drum, cutema de istorie f@cut@, citind }i r@ -scitind despre nume, fapte }i locurisimbolice ale civiliza]iei chineze. Tu -ristic vorbind, programul ne va oferi}ansa unei treceri în revist@, de treis@pt@mâni, a celor dou@ metropolemarcante: Beijing }i Shanghai, a prin-cipalelor monumente }i l@ca}uri, deo -potriv@ cu conota]ie na]ional@ }i uni-versal@, vom face cursuri de limb@ }icaligrafie chinez@, vom socializa }iinterac]iona cu localnicii, la modul in -stitu]ional, dar }i personal, iar ei vorîncerca, probabil (intuiesc amesteculideologic în strategia de marketing)s@ ne introduc@ în atmosfera unuimare popor (nimic mai adev@rat), con-dus, de-a lungul timpului, de marilideri, pe drumul c@tre marea colo-nizare a lumii.

Ne preg@tim s@ ateriz@m pe aero-portul Istanbul-Atatürk, abia ce ne-am urcat în avion, în urm@ cu o or@.Cât pentru dou@ pagini scrise, o mas@u}oar@, un whisky (b@ut pe jum@tate)}i dou@ pahare cu ap@ plat@. C@lduracere hidratare continu@. Bosforul }icâteva nave solitare, doar ni}te liniialbe, pe o întindere cenu}ie, uni-form@. Plan@m u}or (}i m@ întrebdac@, la nevoie, a} reu}i s@ înot.Probabil c@ nu). P@mânt turcesc. De -gust@m rahat umplut cu tot felul de

mirodenii, respir@m arome diverse }iadmir@m brandul de ]ar@. Se vindefrumos, decent }i curat Turcia (celpu]in aici, pe aeroport). Revin la sen-timente de frustrare }i ciud@ c@ nureu}im }i noi, în ceasul de pe urm@,s@ ie}im din primitivismul }i ama-torismul care ne caracterizeaz@ oricemi}care, orice gest. Simpl@ fatalitatepolitic@? Sau viscerele na]iei?

Un Boeing 777-300ER ne a}teapt@„parcat”, pentru a ne transporta pestem@ri }i ]@ri, de cealalt@ parte a pla -netei. Direct Beijing. Tureaz@ motoa -rele, în timp ce butonez la monitor.O multitudine de filme la alegere,câteva zeci, din toate genurile. Nea}teapt@ opt ore de zbor, 7000 dekm, o noapte lung@, decol@m c@tremiezul nop]ii. Cu tot cu decalajul defus orar (+ 5 ore), sosirea în capita-la Chinei este preconizat@ în jurulamiezii. Foarte bune condi]ii în aeron-ava Turkish Airlines (a Star AllianceMember). C@sc@m to]i. Cam tot atâteaore am f@cut }i de la Sibiu la Bucure}ti,cu autocarul. Aglomerat@ Valea Pra -hovei, ca întotdeauna. Te gr@be}ti încetîn România, n-ai ce-i face, cu un sin-gur drum de leg@tur@, }i @la prost!

Este aproape cinci }i jum@tate laBeijing, ora local@. Se sting luminile,pentru decolare. Deasupra M@rii Ne -gre, sesiuni u}oare de turbulen]e.Survol@m Georgia. Îmi amintesc deprietenul meu din Tbilissi, Soso Ke -lenjeridze, pe care nu l-am rev@zut decâ]iva ani. Ne }tim din Fran]a, ne-amsimpatizat }i am promis s@ ne vi -zit@m reciproc. Data viitoare îmi pro -pun o escal@ la el acas@. Sunt obi} -nuit cu drumurile, dar mai mult prinOccident. Istanbulul a fost o reîntâl-nire pl@cut@, Orientul are farmecul luiirezistibil, care te îmbie la întoarceripermanente. Un pahar de whisky m@torope}te, inevitabil. Scene de film sederuleaz@ cu repeziciune, în timp cestewardesele servesc r@coritoare. Ae -rul condi]ionat bate ca un criv@], m@acop@r cu p@turica, probabil se vadovedi extrem de folositor în zilelecaniculare ce ne a}teapt@ în China.Deocamdat@ ni se ofer@ meniul. {aptef@r@ un sfert în România }i la Istan -bul, dou@sprezece f@r@ un sfert laBeijing. Înc@ dou@ ore. Parc@ timpultrece mai greu de partea asta alumii, sau doar somnul meu chinuit}i înghesuit de vreo trei-patru ceasuris@ fie de vin@...

Încep to]i s@ se trezeasc@, afar@luce}te puternic soarele. A fost nevoie

s@ ne trag@ jos obloanele, a}a e obi-ceiul, s@ putem a]ipi lini}ti]i. Suc deportocale, cafea sau ceai? Apa plat@r@mâne de baz@. Jum@tate din dis-tan]a pe care o parcurgem reprezint@teritoriu chinez. Constant, 900 km/or@.Îmi pun la c@}ti ni}te cântece tra -di]ionale turce}ti, de bun@ diminea]a:îmi imaginez minarete pe fundal }iBosforul deschizându-se privirilor, lar@s@rit, cu ]@rmurile sale etajate în -c@rcate de istorie (Fikret Erkaya -Istanbul {arkilari vol. 1). Îmi plac rit-murile jocului de cadâne. Pariul M@riiNegre (amintirea unei lucr@ri extremde frumoase a fantasticului JulesVerne) a fost câ}tigat, de peste cincisecole, de otomani. Asaltul final asu -pra Constantinopolului, 29 mai 1453,asigur@ sultanului Mehmed al II-leaun loc de cinste în panoplia marilorfiguri istorice ale universalit@]ii. Darlumea bizantin@ a continuat s@ supra -vie]uiasc@ printr-un imens patrimoniucultural. O mare civiliza]ie trebuie,mai întâi, s@ produc@ acele repereculturale fundamentale, s@ devin@ unetalon al celorlalte popoare, pentru cadestinul s@ n-o trateze cu indiferen]@.Grecii produceau idei, romanii con-struiau drumuri, Bizan]ul oferea spec-tacol, Viena, Paris }i Londra inspir@

o grandoare de bun gust.Curiozitatea mea se îndreapt@ îns@

spre capitala statului chinez, dup@ ceMoscova m-a impresionat prin monu -mentalitate (rece, ce-i drept) }i res -pectul valorilor neamului. Poporul î}icinste}te eroii, uitând de suferin]eleîndurate spre satisfacerea unor vise,de cele mai multe ori, nebune}ti }icriminale. O camer@ video amplasat@sub avion ne ofer@ prima perspectiv@asupra Beijingului. Gata, stop motor.Welcome to China! A fost un zborf@r@ probleme, mai lin decât o c@ -l@torie cu ma}ina pe la noi. Un ter-minal imens, acoperit de o cupol@gigantic@ în stil futurist, din sticl@ }io]el. Cozi la controlul pa}apoartelor,puzderie de chinezi, dar }i foartemulte fe]e europene. Autocarul nea}teapt@, pentru a ne transporta înora}, aflat la 34 de km. Picur@m@runt, iar smogul dens acoper@cerul. M@ a}teptam la temperaturi depeste 40 de grade, dar e suportabil.

L@s@m în urm@ Beijing NationalCapital Airport }i pornim pe autos -tr@zile largi, c@tre centru. Observimediat }i barierele cu cabine, înca -sând taxa de drum. Dar m@car }tiipentru ce pl@te}ti: }osele impecabile}i trafic aerisit. Peisajul sem@n@ oare-cum cu cel dintre Sheremetyevo }icentrul Moscovei. Natur@ ordonat@,iar pl@cile indicatoare cu caracterechineze}ti (bilingv EN) se încadreaz@în ambient. Cartiere de blocuri-turnstr@juiesc traseul. Trei chinezoaice ti -nere }i simpatice ne înso]esc, asigu -rând ghidajul (e vorba de Sandy, Can -dice }i Zoe, pe numele lor engleze}ti,care ne vor înso]i pretutindeni). Aerule greu. Îmi dau seama c@ degeaba amf@cut cele trei luni de limb@ chinez@,c@ nu în]eleg o iot@ din ce conver -seaz@. Re]eaua de centuri, inelelecapitalei, e impresionant@, patru benziîn permanen]@ pe ambele sensuri,desp@r]ite de por]iunea de cale ferat@.

Nu m-am aruncat la primul ghi -}eu de schimb valutar de pe aero-port, s@-mi transform o parte dinbani în moneda local@ (cursul zilei:8,41 yuani = 1 euro }i 6,39 yuani =1 dolar), a}tept s@ ajungem în cam-pus, poate reu}esc s@ evit un comi-sion inutil. Ca de fiecare dat@, voiîncerca s@-mi investesc bruma debani doar în suveniruri tradi]ionale.Arhitectur@ m@rea]@, f@r@ a fi rafinat@,cl@diri-mamut, func]ionale. Pe dreap-

ta, Centrul Olimpic (Olimpiada din2008 s-a ]inut aici), turnul IBM,hotelul Crowne Plaza, sediul Kohler.Trebuie, totu}i, un regim de mân@forte, ca s@ po]i ]ine sub control totce-i aici (probabil fraza asta va atragecomentarii r@ut@cioase, dar „v@ invitaici, nu ve]i regreta, sunt atâtea sur-prize”...). Toate apartamentele au aercondi]ionat, aparat afi}at vizibil pelaturile blocurilor de beton. O ase -m@nare cu practica din ]ara noastr@,f@r@ nicio grij@ a esteticii citadine.

Trecem pe lâng@ University ofScience and Technology Beijing (Poli-tehnica). O bul@ galben@ abia r@zmate,sugrumat@ de nori. N-a} putea tr@iîntr-un ora} peste care nu troneaz@soarele }i cerul senin. Am ajuns laBLCU (Beijing Language and CultureUniversity). Un campus gri-cenu}iu,ca vremea de afar@. Probabil o fidestul de înc@p@tor, dar frumos nu esigur. Ne caz@m în cl@direa studen -]ilor interna]ionali, dup@ ni}te prin-cipii stricte: b@ie]ii cu b@ie]ii, fetelecu fetele. Bineîn]eles c@ asta doar pehârtie... Cei doi paznici în uniform@poli]ieneasc@ la intrare, al]ii în patru-lare, precum }i nota impersonal@ }iperfect cazon@ a arhitecturii imprim@o anumit@ rigurozitate. Nu prea mer -ge cu mi}toul sau cu b@}c@lia, în fa]aatitudinii lor. A}tept s@ v@d ce vaurma. Deocamdat@ am un entuziasmre]inut fa]@ de „m@re]ele realiz@ri”care se dezv@luie ochilor }i min]ilornoastre, departe de vraja }i povesti -rile tainic colorate ale Orientului în -dep@rtat. Aceea}i expresie tern@ a co -munismului, dar la alte dimensiuni.

O scurt@ plimbare de sear@ prim-prejurul campusului, atent s@ nu seînchid@ por]ile de acces sau s@ m@r@t@cesc. Ofi]erii de paz@ stau promt,în posturi. M@ r@coresc cu o bereTsingtao. Nu sunt foarte obosit, înciuda distan]ei parcurse }i a diferen -]ei de fus orar. Înapoi în camer@, pen-tru odihn@. Jurnalul CCTV în francez@m@ poart@ prin toat@ actualitatea chinez@}i interna]ional@. Am g@sit, pe teleco-mand@, canale de }tiri str@ine (binecu-noscutele CNN, TV5 Monde, DeutscheWelle) care, cu siguran]@, nu sunt ac -cesibile chinezului de rând. Barieraling vistic@ e evident@. Anti cipez c@ os@ devin, în câteva zile, expert în lim-baj corporal }i în dialectica semnelor.Îmi potrivesc ceasurile dup@ ora Chinei,s@ nu m@ încurc. (va urma)

China: pe repede înainte (Transcrieri dintr-o var@ fierbinte) (I)dr. Dan-Alexandru POPESCU, ULBS

CONFRUNT~RI DOCTRINARE VINERI 9 SEPTEMBRIE 20116

urmare din pag. 4A}adar, în 4 iunie 1943, o lovitur@

de stat militar@ de tendin]@ corpora-tiv@ r@stoarn@ guvernul lui Castillo,reprezentant al oligarhiei marilor pro-prietari aminti]i. Juan Domingo Pe ron,colonel ambi]ios de 47 de ani, avândun sens dezvoltat al organiz@rii }ileadershipului, proasp@t revenit dinItalia unde studiase atent guvernarealui Mussolini cu o vog@ popular@deloc de neglijat în acea vreme, vaob]ine Secretariatul de stat la Munc@}i Prevederi Sociale. Dintr-o astfel depozi]ie pe care o va ocupa, dup@ scurttimp, împreun@ cu vice-pre}edin]iaRepublicii Argentina }i cu ajutorularmatei, al bisericii }i al birocra]iei gu -vernamentale, va trece rapid la orga-nizarea maselor muncitoare.

În fapt, în uzine se aflau circa 1milion de muncitori, o mare parteprovenind din interiorul ]@rii, atra}i deboom-ul industrial de care am vorbit.Ace}tia, îns@, nu posedau nici un felde tradi]ie a organiz@rii de clas@,deopotriv@, cadrele partidelor de stân-ga formând doar o elit@ intelectual@ }ibirocratic@ care nu a }tiut s@ ex -ploateze nemul]umirile muncitorilorgenerate de sc@derea sensibil@ a pu -terii lor de cump@rare în anii prece-den]i. Peron va organiza în detaliu }icontrola îndeaproape Confedera]iageneral@ a Muncitorilor care sprijineanoul regim. Ca urmare a ac]iunilorini]iate de el, salariile vor cre}te ime-diat, pe baze economice, fire}te, iarziua de munc@ a fost redus@. Eraulovituri grele pentru oligarhie }i termi-nalele ei militare. Astfel c@, dup@ fo -curi de arm@ purtate în centrulBuenos Aires-ului, în@untrul }i împre-jurul celebrei Casa Rosada, în 17octombrie 1945 Peron va fi arestat dec@tre un grup din armat@ }i poli]ie.

... Intr@ efectiv acum pe scenavie]ii economice }i politice a Ar -gentinei cea care, nu peste mult@vreme, va deveni so]ia lui Juan Do -mingo Peron: Eva Duarte, „La Pa -sionaria” curentului social peronist,„La Pasionaria” dup@ apelativul dat înSpania, în vremea r@zboiului civil,celebrei Dolores Ibaruri. Lanseaz@ unapel patetic la radio Argentina, undeavea dese particip@ri }i emisiuni, che -mând la mobilizarea grupelor demuncitori }i solda]i loiali lui Peron }ila ac]iuni hot@râte pentru eliberareaacestuia. Ca urmare mai ales a ini -]iativelor Evitei, dar }i a presiunilordesf@}urate de partizanii muncitori ailui Peron, acei „descaminados” („f@r@c@m@}i”), acesta a fost pus în liber-tate dup@ numai 14 zile de deten]ie.Sus]in@torilor s@i aduna]i în Plaza deMayo din Buenos Aires le-a promisc@ va urm@ri s@ le schimbe via]a, iarpentru aceasta s@ devin@ pre}edinte alArgentinei. Ceea ce s-a }i întâmplat înfebruarie 1946, Peron câ}tigând de -ta}at alegerile fa]@ de contracandida -tul s@u regrupând for]ele conserva-toare }i extrema stâng@, inclusiv co -muni}tii. Înainte de aceasta, îns@, s-ac@s@torit cu Eva (Evita) Duarte înaplauzele entuziaste ale mul]imii. Darcine era aceast@ Eva (Evita) Duartecare, al@turi de Peron, a f@cut ca înanii 1940 }i 1950 din secolul trecut,privirile întregii lumi s@ se întoarc@mereu curioase }i deseori cu admi-ra]ie asupra metropolei Buenos Aires}i asupra Argentinei?

... La un bal de caritate organizatîn scopul ajutor@rii victimelor unuicutremur, ministrul colonel v@duv, învârst@ de aproape 50 de ani, va face

cuno}tin]@ cu domni}oara Eva Duarte,de 25 de ani, dansatoare de cabaret,dar în mai mare m@sur@ actri]@cunoscut@ cu roluri de teatru }i filmimportante, precum }i animatoare laradio. „Coup de foudre”. De atunci,aproape c@ nu s-au mai desp@r]it...Eva Duarte era fata ilegitim@ a uneibuc@t@rese }i a unui mare proprietaragricol. Acesta avea, practic, dou@familii, cea oficial@ }i cea cu fru-moasa buc@t@reas@ menajer@ c@reia îif@cuse mai mul]i copii: Elisa, Blanca,Juan, Erminda }i, iat@, acum, Eva,n@scut@ în 7 mai 1919. Situa]ia ulti -mei familii se înr@ut@]e}te când, tat@l,Juan Duarte, moare în 1926, în urmaunui accident de ma}in@, la Chiviloay.Dona Juana, mama, muncea din greu,zile întregi pentru a-}i între]ine copiii}i a le asigura o bun@ educa]ie, cu oma}in@ de cusut Singer. Medicul îirecomanda s@ se mai odihneasc@. IarDona Juana r@spundea: „Nu am timp.Dac@ m@ odihnesc, cum voi puteamunci? Cum vom putea supravie]ui?”Deja îns@ sora Evei lucra la po}t@, iarBlanca studia la Bragado, un ora} în„pampa”, pentru a deveni înv@]@toare.

La 8 ani, Eva – Evita a mers la}coala primar@. Iubea mult natura, iarîmpreun@ cu fratele s@u Juan }i soraErminda montau spectacole copil@ -re}ti de teatru }i circ. Construiser@chiar un pian cu clape mobile. CândEva avea 11 ani, familia va p@r@siora}ul Los Toldos, mutându-se laJunin, unde Elisa c@p@tase un postmai bun, Blanca dobândise postul deînv@]@tor la }coala „SacrV – Coeur”,iar Juan g@sise de lucru în farmaciaora}ului. Aici Erminda î}i va continuastudiile la un colegiu, iar Eva la o}coal@ de bun@ calitate, „CatalinaLarralz de Estrugamon”.

La Junin, Eva s-a f@cut remarcat@prin aptitudinele sale de recitatoare depoezii, iar în 1934 va lua o decizieimportant@: „Nu voi deveni nici în -v@]@toare ca Blanca }i nici func]ionar@ca Elisa. Voi deveni actri]@”. O profe-sie foarte grea, cu deliciile ei, cud@ruirile }i pasiunile ei, cu tr@irile ei,dar }i cu supliciile, cu dezam@girile,cu sacrificiile }i compromisurile ei. {iva deveni actri]@ de teatru în mai multetrupe prodigioase, de cinema – vajuca în câteva filme deloc minore –,

prezentatoare }i animatoare foartepre]uit@ la radio. Va duce cu ea laBuenos Aires, unde se va afirma înprofesie, speran]ele ei, dar }i ho -t@rârea de a face carier@. Dar va duce}i zgomotul insistent }i „greu” al pe -dalei ma}inei de cusut a mamei sale,triste]ea }i frustr@rile s@r@ciei, amin -tirea unor juc@rii pe care, copil, nu le-a primit niciodat@. Va duce impactulacestei mari descoperiri adolescentinec@ exist@ s@raci }i boga]i, f@r@ ca,deseori, cei s@raci s@ fie lipsi]i nici decalit@]i, nici de demnitate, ci doar deposibilitatea de a munci }i, astfel, demijloacele care le puteau face o via]@mai bun@ }i mai frumoas@. Va ducesentimentul injusti]iei c@ruia i se puteaopune doar o imanent@ justi]ie social@pre]uind munca, dar }i roadele eicuvenite. Au fost tr@iri }i sim]iri,revolte, decizia de a lupta pentru maibine, pe care le va avea cu ea întrea-ga dar, din p@cate, scurta ei via]@.

Buenos Aires, pe lâng@ fa]a sapl@cut@, cu fa]a sa tragic@ determinat@de mizerie, }omaj }i foame pentru ocapital@ }i o ]ar@ ce era una dintre

cele mai mari produc@toare de hran@ale lumii, i-a înt@rit toate aceste senti-mente. Dup@ cum se arat@ într-un stu -diu, procesul de industrializare înce -put în primii ani ai deceniului 4 dinsecolul trecut absorbise muncitoriiîmpin}i de criza economic@ s@ p@ -r@seasc@ interiorul ]@rii spre a veni laBuenos Aires. „Înalta burghezie cede]inea puterea privea cu oroareace}ti muncitori cu pielea mai oa -che}e. Buenos Aires era un ora} dealbi cu arhitectur@ european@. Locui -torii s@i Zclasici[ nu aveau cutumelecartierelor s@race unde se vedea Zma -tV[-ul, iarba de ceai de ieri uscat@ lasoare pentru a fi reutilizat@ ast@zi.Proprietarii somtuoaselor hoteluri par-ticulare de pe ZAvenida Alvear[, oli-garhii, membrii aristocra]iei marii pro-priet@]i agricole aveau obiceiul s@c@l@toreasc@ în Europa. Le era îns@insuportabil s@ vad@ realitatea ce les@rea în ochi: aproape chiar de Zu}a[lor, bidonville-urile }i cl@dirile în ru -ine”, case pr@p@dite de tabl@, copiidezbr@ca]i }i mu}uroind dup@ mân-care. Eva Duarte era pe baricada celor

care doreau s@ schimbe o astfel destare de fapt. Desigur c@ detractorii,mai ales dup@ ce a ajuns ce a ajuns,erau destui. „O demi-monden@”, „aveaaman]i pe care îi schimba }i care îif@ceau cariera”, „vroia s@ ajung@ cuorice pre]”, etc., etc. Exist@ îns@ oarereu}ite în teatru }i în cinema care s@nu fie asociate cu astfel de caracter-iz@ri, de cele mai multe ori invidioase}i neadev@rate, cu atât mai mult cucât în cazul Evei Duarte sentimentelesale politice se cristalizau }i nu eraudeloc ]inute în secret? Nu prea. Ori -cum, Eva Duarte avea o inim@ imens@într-un trup, într-o constitu]ie delicat@,era o blond@ aproape diafan@,aproape ireal@, rafinat@, deosebit deinteligent@, avea un zâmbet fin }iseduc@tor. „Am avut }ans@, afirmaEva Duarte într-un interviu pentrupostul radiofonic ZRadiolandia[ atun-ci când vocea ei deja devenise oprezen]@ impun@toare pe undele lungi,medii }i scurte. Am alergat de la unmicrofon la altul pân@ am ajuns laceea ce radio-ul îmi putea oferi celmai mult... Am atins aici un vârf alcarierei mele, o carier@ ce a începutmodest, dar care s-a ameliorat atun-ci când m-am consacrat esen]ialmuncii mele, dând ceea ce aveammai bun pentru a progresa }i asim-ilând pre]ioasele lec]ii pe care le pri -meam”. Am insistat mai mult asupraacestor am@nunte din via]a Evei Duarteurm@rind o mai bun@ în]elegere amarelui ei rol în via]a politic@ }isocial@ a Argentinei. De atunci decând Eva Duarte va p@r@si scena }iradioul interpretativ, iar Eva – EvitaPeron îi va lua locul. Acea EvitaPeron angajat@ decis în servi ciul uneicauze nobile }i lâng@ un om la fel dehot@rât: colonelul Juan Do mingo Peron.Am vrut s@ în]eleg mai bine }i de ce– am caseta „Vita, pasión y muerte.Evita (1952-2002)”, un documentarde Ramon Lejtman – la moarteaEvitei Peron milioane de oameniplângeau pe str@zi, }i la Buenos Aires}i în celelalte ora}e ale Argentinei,p@}ind cu o nedisimulat@ }i grav@triste]e în cortegiul funerar. {i de cecinci decenii mai târziu, în 2002,dup@ cum am v@zut cu ochii, eu }icolegii mei la fa]a locului, f@ceau lafel, de}i trecuser@ cam dou@ genera]ii...

va urma

Argentina. Biografia unei doctrine:peronismul. Circumstan]e, efigii, reverbera]ii (I)

Imigran]i la Buenos Aires, ^n plin proces de adaptare, 1906 (vezi Manri:ue (ago)

Buenos Aires, 1902� strad@, imigran]i, afaceri, discu]ii (vezi Manri:ue (ago)

MALTHUS CREDITEVINERI 9 SEPTEMBRIE 2011 7

Thomas Robert Malthus s-a n@s -cut în anul 1766 în Anglia. A fost unuldintre primii specialişti care s-a ocu-pat de problema popula]ie-dezvoltare.

La 32 de ani, în anul 1798 publi -ca faimoasa sa lucrare “Eseu asupraprincipiului popula]iei în m@sura încare el influen]eaz@ progresul viitor alsociet@]ii”. Ecoul pe care l-a provocatprima edi]ie a "Eseului", ap@rut f@r@numele autorului, l-a determinat peMalthus s@ scoat@ o nou@ edi]ie, în1803, cu un titlu dezvoltat: "Eseu asu-pra principiului popula]iei sau o tre-cere în revist@ a efectelor sale trecute}i prezente asupra fericirii umane,împreun@ cu o cercetare a perspec-tivelor referitoare la îndreptarea saumoderarea relelor pe care acesta leprovoac@". Diferen]a între cele dou@edi]ii const@ nu numai în titlul adop-tat }i în m@rimea acestuia ci }i înelementele noi aduse, în analiza maiaprofundat@ a problemei, încât sepoate spune c@ este de fapt o nou@lucrare. Urmeaz@ edi]ia a III-a (1806),edi]ia a IV-a (1807), edi]ia a V-a(1817) }i a VI-a (1826), ultima dintimpul vie]ii lui Malthus.

Pân@ la mijlocul anilor 1960 ma -rile }coli de gândire economic@aproape c@ nu au luat în calcul fac-

torul mediu în elaborarea teoriei lor.David Ricardo }i Thomas RobertMalthus, prin pesimismul lor, devinprecursorii “eco-ecologiei”.

Teoria care i-a adus celebritatealui Malthus este “cre}terea în progre-sie geometric@ a popula]iei }i spo -ririea în progresie aritmetic@ a hranei}i a altor mijloace de subzisten]@”.Astfel, acesta sus]inea c@ popula]iaTerrei va spori într-un ritm foartealert, de}i sursele de hran@ nu voravea aceea}i cre}tere spectaculoas@.Acest lucru va duce în mod evidentla foamete, s@r@cie }i chiar moarte.Malthus îi consider@ vinova]i pentruaceast@ situa]ie exclusiv pe cei s@ -raci, care de}i nu aveau mijloace desubzisten]@ suficiente nu renun]au lac@s@torie. De aceea, se poate spunec@ popula]ia, atunci când nu esteoprit@ de nici un obstacol, se dublea -z@ la fiecare 25 de ani, sau cre}te înprogresie geometric@ (o rat@ de cre} -tere medie anual@ de 3%). El estimac@, în dou@ secole, popula]ia ar fi,fa]@ de mijloacele de subzisten]@, înpropor]ie de 256 fa]@ de 9, în trei se -cole de 4096 fa]@ de 13, iar în dou@mii de ani, diferen]a ar fi aproapeincalculabil@.

În anul 1972, la aproape dou@ seco-le distan]@ de la elaborarea teoriei luiMalthus, aceasta este adus@ în actu-alitate }i completat@ de c@tre so]iiMidows }i profesorul J.W.Forresterprin apari]ia la New York a celebreilor lucr@ri “The limits to growth”(Limitele cre}terii). Lucrarea apare înurma impresiei create de cele pestedou@ secole de cre}tere economic@accelerat@. Astfel autorii afirm@ c@civiliza]ia Terrei este în mare pericoldin mai multe motive:- 1. ea este dependent@ de o singur@

resurs@ energetic@ - ]i]eiul - pe calede epuizare;- 2. c@rbunele exist@, dar acesta nu arputea niciodat@ s@ suplineasca lipsa depetrol, randamentul s@u fiind foarte slab;- 3. popula]ia lumii cre}te rapid iarproduc]ia de alimente spore}te cu orat@ mult mai redus@.

În acest ultim sens, al cre}teriipopula]iei, arat@ autorii, este necesar@modernizarea agriculturii menit@ s@asigure resurse de hran@ pentru opopula]ie mai mare. Acest lucru duceîn mod evident la deteriorarea calit@]iimediului înconjur@tor.

Având astfel fa]@ în fa]@ cele dou@teorii, nu putem spune c@ teoria pas-

torului Malthus este adus@ în actua -litate atât de so]ii Midows, cât }i derealit@]ile economice actuale?

Popula]ia Terrei în momentul defa]@ este de aproape 7 miliarde deoa meni, r@spândi]i inegal pe suprafa -]a planetei. S@ fie un num@r mareacest num@r de 7 miliarde? Ce con-secin]e are aceast@ suprapopulare?

În urma unor studii, se consider@c@ num@rul ideal de oameni/planeteste în jur de 500 milioane. Un nu -m@r de 500 milioane de locuitori dis-tribui]i uniform pe P@mânt, ar puteatr@i pe planet@, f@r@ probleme }i f@r@ca p@mântul, fauna }i flora s@ fieafectate. De la revoul]ia industrial@ }i

pân@ azi, num@rul popula]iei a cres-cut vertiginos. Fiecare din aceste 7miliarde de oameni este preocupat s@consume cât mai mult, de aici ap@ -rând aceast@ "bomb@ de consum".Ner@bd@tori s@ î}i îmbun@t@]easc@stilul de via]@, popula]ia este încura-jat@, prin intermediul publicit@]ii, diver -selor campanii, s@ consume cât maimult, consumând cât mai mult din re -sursele Terrei, unele resurse fiind limitate.

Putem astfel concluziona c@ în -demnul: "cre}te]i }i înmul]i]i-v@ }i st@-pâni]i p@mântul",nu mai este de actua-litate, suprapopularea fiind un feno -men de care suntem cu to]ii într-o maimic@ sau mai mare m@sur@ afecta]i.

Thomas Robert Malthus }i actualitatea teoriei sale

drd. Ioana M@d@lina BUTIUC, ULBS

urmare din pagina 1Pentru Banca Na]ional@, toate

aceste reac]ii sunt privite cumva cao confirmare c@ pruden]a excesiv@ }iregularizarea strict@ (cu sc@p@rile din2006 - 2007) au repreznetat politicaadevact@. Exist@ la acest nivel c@ laBucure}ti aceste politici neconven -]ionale ale b@ncilor centrale, de inter-ven]ie }i regularizare excesiv@ au fostaplicate avant la lettre, ca o premo -ni]ie a timpurilor grele pe care letr@im. {i atunci trebuie continuat@persisten]a în aceast@ direc]ie, pecare iat@ o confirm@ }i b@ncile cen-trale mai mari. De aici, o propunerede regelmentare a credit@rii pe pia]alocal@ care va transforma b@ncile îninstitu]ii cu activitate redus@, sau înanexe ale Ministerului de Finan]e,pentru c@ finan]area statului risc@ s@fie singura lor activitate. Regula -mentul vizeaz@ mai ales creditarea învalut@, }i ]inând cont de marile aven-turi ale riscului valutar, dar de laregularizare la desfiin]are este o dis-tan]@ imens@ pe care BNR o par-curge rapid. Creditele de consum voravea o scaden]@ de cel mult cinciani, iar clien]ii trebuie s@ aduc@ ga -ran]ii de 133& din valoarea împru-mutat@, în timp ce la finan]@rile imo-biliare în euro avansul va fi de celpu]in 30&. Creditul de consum va fiîn aceste condi]ii o amintire dup@ ceîn perioada 2007 – 2008 a fost opacoste pe care BNR nu a reu}it s@o tempereze. Marii datorinici ai aces-tor zile sunt tocmai cei cu credite de

consum. Aceastea ar fi argumentelepentru desfiin]area produsului. Daratunci când garan]iile sunt prea mari}i durata creditului prea scurt@devine o afacere p@guboas@ din starts@ iei un astfel de credit. În perioa-da boomului în care s-au acumulatdatoriile, durata maxim@ a credituluiera de 20 de ani. Radicalitateam@surii este evident@. BNR dore}tes@ delimiteze clar aria de definire acrediteolor imobiliare, care va cu -prinde finan]@rile pentru care se con-stituie garan]ie imobiliar@ }i suntdestinate exclusiv cump@r@rii unuiimobil (cas@/teren), construirii unuiimobil, sau amenaj@rii/extinderii unei

locuin]e. Acela}i regim se aplic@ }icreditelor de refinan]are a împrumu-turilor imobiliare. Creditele de con-sum cu ipotec@ vor fi tratate la felca orice alt credit de consum. Încazul creditelor de consum pentrucump@rarea de bunuri, clientul tre-buie s@ dispun@ de o garan]ie real@(în general ipotecar@) sau personal@(de exemplu poli]@ de asigurare) de133& din suma împrumutat@. Deasemenea, în cazul creditelor de con-sum cu alte destina]ii, debitorul per-soan@ fizic@ va prezenta o garan]iereal@ sau personal@ de 133& dinvaloarea împrumutului. Pentru cre -ditele imobiliare, debitorul va de]ine

un avans de cel pu]in 15& din va -loarea imobilului la finan]@rile în lei,de 30& pentru creditele în euro }ide 40& în cazul finan]@rilor în altedevize str@ine. B@ncile vor fi obligate,ca }i pân@ în prezent, s@ elaborezescenarii de risc astfel încât gradul deîndatorare s@ nu dep@}easc@ peîntreaga perioad@ pân@ la scaden]@nivelul maxim stabilit de normeleproprii de finan]are. Pentru funda-mentarea nivelului îndator@rii la cre -ditele de consum, b@ncile vor facesimul@ri pornind pe baza unor indicivalorici stabili]i de c@tre regulament.Astfel, nivelurile maxime admise pen-tru gradul total de îndatorare sunt

stabilite inclusiv prin luarea în con-siderare a riscului valutar, riscului derat@ a dobânzii, }i a riscului dediminuare a veniturilor disponibile peperioada de derulare a creditului. {iaici apare din nou o rigoare care vadesfiin]a creditarea în valut@: pentru}ocul pe curs de schimb - 35,5& laeuro, 52,6& la franc elve]ian }i40,9& la dolar; pentru }ocul pe ratadobânzii - 0,6& pentru toate mone -dele; pentru }ocul pe venit - 6&. Încazul celorlalte valute se utilizeaz@valoarea aferent@ francului elve]ian.De la aceste cifre în sus, creditul vatrebui s@ se înghesuie. Este aproapeimposibil de accesat credite în valut@dac@ persoana respectiv@ nu va ben-eficia de venituri în valut@. Întrebareaeste dac@ b@ncile ^}i pot trasnferaactivitatea de creditare în lei în pro-por]ii acceptabile pentru o economiecare nu poate performa f@r@ o acti-vare a credit@rii. BNR are dou@obiective: de a evita riscul va lutar }ide a putea controla infla]ia prin poli -tica monetar@ - ceea ce pân@ acumnu s-a întâmplat. Eventuala reu}it@ar avea costurile ei: b@ncile ar fiobligate s@ pun@ presiune pe leu }iun curs bun al leului în raport cueuro ar stinge }i mai mult infla]ia.Poate pe termen lung acest mediutotal septic pe care îl preg@te}tebanca s@ fie unul de succes pentrueconomie? Da, poate. Dar pe termenfoarte lung. {i, a}a cum spunea unmare economist din nou la mod@azi, “pe termen lung suntem to]imor]i”. Viitorul zilei de mâine con-teaz@ la fel de mult cu cel de peste10 ani...

Economia f@r@ crediteDan SUCIU

Thomas Robert Malthus

ART~ ECONOMIE VINERI 9 SEPTEMBRIE 20118c my b c my b

c my b c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

11 septembrie 2011 - Se va inaugura “Memorialul Na]ional 11 Septembrie”. Pe parape]iicelor dou@ f$nt$ni sunt inscrip]ionate numele victimilor atentatului de la 11 septembrie 2001precum }i cele ale atentatului din data de 26 februarie 1993.

“Cul@” de Petru-Ovidiu Dumbr@veanu “Ar}i]@” de Constantin Ilea

Expozi]ie sibian@ la Muzeul de art@ din Cluj-Napoca- Petru-Ovidiu Dumbr@veanu, Constantin Ilea -