S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Nascuntur poetae, fiuntoratores.“

înțelepciune latină

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 460 anul XIV vineri, 30 martie 2018 1 RON

Ne uităm la multitudineade inițiative recente dinîntreaga lume pentru aevita consecințele nega-tive, neintenționate, alenoilor tehnologii puter-nice, guvernate deinteligența artificială AI șitehnologiile saleînsoțitoare, care au o ca-pacitate imensă de atransforma lumea pentrutotdeauna.Dar și un potențialîngrijorător pentru uneleconsecințe nedorite, dev-astatoare chiar în majori-tatea aplicațiilorcotidiene.

Conf. Univ Dr. Cornel jucan, ulbs

standarde șiorientări pentru

inteligențaartificială ai

- continuare in pag. 2 -

Se discutăfoarte intens

și la toate nivelurile despre noiletehnologii, despre plusurile, mi-nusurile, oportunitățile si amenințărileaduse de aceste tehnologiiinformaționale și de comunicații. Atâtla nivelul indivizilor, al companiilor saual guvernelor impactul este unulînsemnat.Dacă la nivelul indivizilor interesul esteatât de mare, la nivelul companiilor eleste exponențial crescut. Noiletehnologii au adus revoluții impresio-nante la nivelul cifrelor de afaceri de lamiciile companii, strat-up și până lamarii coloși Amazon, Google, Apple,Facebook, etc. Este de menționat aici

dinamica In-stagram care în mai puțin de 2 ani aajuns de la o afacere ce avea o duzinăde angajați (și nu întorsese nici uncent profit) să valoreze un milliard dedolari, mai exact să fie cumpărată laacest preț după 551 de zile de lalansare.Alte date ce vin în susținerea acesteidinamici, ce afectează toate nivelurilesocietății, ar fi topul Forbs. Recent afost anunțat topul Fobes al miliardar-ilor planetei, și ce se face remarcat înaceastă listă, este un număr record demiliardari din industria tehnologică(tech) cu douazeci si trei mai mulțidecât anul precedent.

noiLetehnoLogii,

„BLockchain” și„criptomonede”,

companii, gu-verne și Bănci

centraLe- acțiune sireacțiune -

Conf. Univ. Dr. Răzvan șerbu, ulbs

100 de ani de la unireabasarabiei cu românia

27 martie 1918

- continuare în pag. 5 -6 -

PUNCTUL PE EUROPA

„Înaintaşii nusunt modelede copiat, ci

puncte deplecare pen-

tru creaţianouă”

paulZarifopol

Astăzi, din o mie de motive,toate reale, discutăm decrima organizată. Adică, deacea reţea de răufăcătoricare integrează bandiţii, es-crocii în mod direct, dar şianchetatori şi procuroricorupţi, judecătoricumpăraţi, manageri, dem-nitari şi politicieni careordonă şi care beneficiază,fie din interior, fie extern, celmai adesea amândouă etc.În condiţiile integrării şi aleglobalizării, este greu depresupus că, în afara mi-cilor găinării, crimaorganizată, în speţă marileescrocherii economice, fi-nanciare se desfăşoarănumai la nivel şi în benefi-

ciul naţional. Execuţia poate finaţională, comanditarea, însă, dese-ori, nu.Este oare crima organizată o invenţiea secolului XX, a secolului XXI? Timpicare au realizat, pozitiv, străpungeridintre cele mai însemnate?

FiLe de istorie economică

crima organizată: începuturi...

- continuare în pag. 4 -Dan popescu

Ca în fiecare an, în lunamartie, oamenii de afaceridin turism se întâlnesc la celmai important târg de tur-ism, care are loc în capitalaGermaniei, cea mai marețară emițătoare la nivel mon-dial. O excursie la Berlin este

oricând binevenită, chiar dacă vremea este de multeori capricioasă, dar participarea la un asemeneaeveniment, merită orice efort.Berlin - centrul regiunii metropolitane Berlin - Bran-denburg, este cel mai mare oraș al țării, cu aproxima-tiv 3,4 milioane de locuitori și acoperind o suprafață deaproximativ 892 km². - continuare în pag. 7-8 -

Luna martieLuna târguLui

de turism messeBerLin

poarta brandenburg

jonathan wild

Conf. Univ. Dr. Virgilnicula, ulbs

Lect. Univ. Dr. Renate bratu, ulbs

inteligenta artificială2 VINERI 30 MARTIE 2018

Cultura "mișcă repede șisparge lucrurile" ajutândsubstanțial conducerea AIcare este, oarecum, încontradicție cu principiulsiguranței pe primul loc, prin-cipiul precauției și principiulsustenabilității. Iar faptul căînvățarea mecanicăfuncționează cel mai bine "însălbăticie" - adică atunci cândoperează în lumea reală, nu înmediul limitat al laboratorului -adaugă noi provocări.Nu e de mirare că anul trecuta văzut ceva care se apropiade o frenezie a inițiativelorcare implică cadre univer-sitare, companii de tehnologieși guverne, menită săstabilească standarde șiorientări pentru AI.Acestea variază în ceea ceprivește lățimea și concen-trarea, însă cele mai multedintre ele vin cu seturi derecomandări similare, care, înmare măsură, sugerează cătehnologia trebuie exploatatăîn beneficiul întregii omeniri,minimizând în același timpriscurile inerente exploatăriiacesteia.Totuși "trebuie să avem unmecanism universal de re-dresare a situației, un fel deombudsman (Avocatulpoporului). Pornind de la constatarea cămajoritatea "oamenilor privesccu multă suspiciune o serie deaspecte individuale cum ar fiintimitatea sau riscul estenevoie de o abordaresistematică".Efectiv toate pornesc de laaceeași premisă ca șijurământul hipocratic ("înprimul rând, nu faceți nici unrău"): într-adevăr, acesta arputea fi un preambul util tu-turor acestor orientări.Urmează Principiile desiguranță ale Institutului pen-tru Viitorul Vieții, care acoperăo gamă impresionantă deprobleme, de la transparențăși responsabilitate până lamăsuri menite să asigure con-trolul uman asupra umanității,nu invers!...Căci numai în felulacesta s-ar aduce prosperi-tatea multașteptată. Deasemenea, se solicităîncheierea imediată a "curseide arme AI". (a se vedea AI-pocalypse în curând?)Recomandările dezvoltate deInstitutul AI Now din New YorkUniversity se concentreazăasupra transparenței, în spe-cial asupra depășirii problemei"cutiei negre"AI... (a se vedea"Trebuie să fim sclavi ai algo-ritmilor?") . Și, de asemenea,asigurarea faptului că AI nu in-clude prejudecăți care arputea să discrimineze îm-potriva grupurilor dezavanta-jate. Acești specialiști dinprestigiosul institut mai susmenționat subliniazăimportanța diversității, im-plicând femeile și minoritățileîn dezvoltarea și luarea decizi-ilor AI, precum și persoaneledin afara disciplinelorobișnuite ale tehnologieiinformației și ingineriei. ONG-ul BSR, aflat anterior în dome-niul afacerilor pentruresponsabilitatea socială,explorează modalități de in-cludere a principiilor ONU dindomeniul drepturilor omului în

liniile directoare de dezvoltareale AI.Noul regulament UE privindprotecția generală a datelor sereferă, de asemenea, la viațaprivată și la "cutia neagră",care consacră principiulpotrivit căruia toată lumea aredreptul să înțeleagă modul încare datele sunt utilizate pen-tru a face să dispară toateprejudecățile care leafectează suspiciunile.Un set de principii care câștigăun respect sporit este InițiativaGlobală privind Etica Sis-temelor Autonome și In-teligente, găzduită de Institutulde Inginerie Electrică șiElectronică. Se consideră a fiun "spațiu de incubare pentrunoi standarde și soluții,certificări și coduri deconduită" și compilează oserie de standarde, sub clasi-ficarea IEEE P7000, concen-trându-se asupra diferiteloraspecte ale AI. Cea mairecentă problemă acoperă as-pecte cum ar fi asigurarea căAI este folosită pentruîmbunătățirea bunăstăriiumane, pentru sistemele careasigură siguranța în caz deavarie pentru a oprioperațiunile care riscă sădăuneze și pentru utilizareaetică a AI pentru a realizaschimbarea comportamentuluiprin "nudging".Cel mai recent, Institutul pen-tru Etica în Afaceri a publicatcadrul său ARTIFICIAL pentruutilizarea inteligenței artificialede către mediul de afaceri.Majoritatea giganților tehniciimplicați în AI, începe să îșidezvolte propria gândire înproblema, cu initiativa Deep-Mind etică și societate, proba-bil cea mai ambițioasă,angajandu-se în "cercetareaprofundă a chestiunilor etice șisociale, incluziunea multorvoci și continuarea reflexieicritice ". Google a colaborat cu

Microsoft, Facebook, Amazon,IBM și Apple - în mod eficientBig Six of Tech - pentru a in-stitui un Parteneriat pentruInteligența Artificială în benefi-ciul oamenilor și al societății,care are drept scop pro-movarea înțelegerii publice șioferirea unui "punct de în-credere și expert de contact"cu privire la problemele impli-cate. Nevoia de reglementare estedemonstrată.Toate acesteasunt foarte bune, dar unii credcă guvernele trebuie să se im-plice și să devină vârful delace.Institutul de Internet de la Ox-ford a solicitat un” paznic eu-ropean pentru AI” pentru asupraveghea felul în care esteimplementată această nouătehnologia. Autorii acestuiconcept sugerează trimitereaunor anchetatoriindependenți, în organizațiipentru a examina modul încare funcționează sistemelelor de AI și propune certifi-carea "modului în care suntutilizate în arene critice, cumar fi medicina, justiția penalăși mașinile fără șofer !... Avem nevoie de transparențăîn măsura în care acest lucrueste realizabil susține" Institu-tul Luciano Floridi ", dar, maipresus de toate, trebuie săavem un mecanism de re-dresare a ceea ce nu mergebine, un fel de ombudsman. Șidoar guvernul poate face asta".Guvernele încep să răspundă,dar nu suficient de clar și dehotărât. Germania elaboreazăun set de orientări etice pentruautoturismele fără șofer.Ultima strategie industrială aRegatului Unit a identificat AIca o zonă cu un marepotențial și a comandat o re-vizuire independentă condusăde Dame Wendy Hall, profe-sor de informatică la Universi-

tatea din Southampton șiJérôme Pesenti, director exec-utiv al Benevolent Tech.Aceștia au venit cu o serie derecomandăr,i mai mult sau maipuțin familiare, solicitând maimulte investiții în cercetare șiformare, programe pentru acâștiga încrederea și sprijinulpublic și pentru a asigura omai mare diversitate în indus-trie. O trăsătură distinctivă afost apelul la dezvoltarea"trusturilor de date " tocmaipentru a încuraja schimbul dedate în beneficiul tuturor.Datele și diversitatea au fost încentrul recomandărilor guver-nului de către SocietateaRegală.Confederația Industriei Britan-ice, în timp ce se alăturăcererii de AI responsabilă,dorește ca guvernul să con-voace o comisie comună deafaceri, cadre universitare șireprezentanți ai angajațilorpentru a studia impactulasupra oamenilor și a locurilorde muncă. Și, împreună cuaproape toți cei implicați îndezbatere, solicită mai multeinvestiții în competențe șicercetare...Mulți experți consideră că im-plicarea mai puternică a gu-vernului este esențială. "AIeste prea puternic ca guvernulsă nu fie parte a soluției",spune Craig Fagan, directorde politică la Fundația WebTim Berners-Lee. Joanna Bryson, cercetător alInteligenței Artificiale AI la Uni-versitatea din Bath, a rezumatcu atenție cazul într-un inter-viu din The Guardian. "Oa-menii mor și guvernele seschimbă din cauza unor lucruricare se întâmplă cu software-ul. Inteligența artificială AI tre-buie să fie mult mai seriosreglementată ", a spus ea.AI în sine poate fi plină de lu-cruri noi, uimitoare, dar oricinea fost implicat în sustenabili-

tate în ultimii 20 de ani va con-stata că cel puțin unele dintrecele mai importante problemeîncep să pară uimitor de famil-iare. La urma urmei, în centrulcăutării durabile este căutareapentru a minimizaconsecințele negative aleingeniozității umane (peplanetă și omenire), în acelașitimp cu maximizareaeficientizării creațieipotențialului uman. La fel sepoate spune și despre AI.Ceea ce înseamnă că o lentilăde durabilitate poate fi omodalitate foarte utilă de a în-cadra dezbaterea. Așa cumHarriet Kingaby de laBora.com, o consultanță careexplorează acest subiect,subliniază că: "oamenii se uitădoar la problemele individualedin jurul AI [cum ar ficonfidențialitatea sau riscul],atunci când, de fapt, avemnevoie de o abordaresistemică. Și acolo toatelecțiile de gândire a sis-temelor, care se află în centruldurabilității, pot fi deosebit devaloroase."Deci, atunci când vine vorbade integrarea unui răspuns laAI, acesta trebuie să cuprindă,pe de o parte, întreagastructură de sustenabilitate,iar pe de altă parte, nu trebuiesă se înceapă de fiecare datăde la zero. Altfel spus, nu tre-buie să reinventăm, de fiecaredată, complet roata, chiardacă este atașată unei mașinifără șofer.bibliografieMartin Wright: Autoritățile dereglementare și industria techse luptă pentru a îmblânzitigrul AIhttp://img03.en25.com/Web/FC B u s i n e s s I n t e l l i -genceLtd/%7B94f1f9a6-982c-4aa4-89db-281b3d0975a3%7D _ 1 6 7 9 - 0 9 F E B 1 8 -January_Mag_18_extract.pdf

Conf. Univ. Dr. Cornel jucan, ulbs

fabio - robotul angajat pentru a ajuta clienții dintr-un magaZin din irlanda

3VINERI 30MARTIE 2018 a venit primăvara

păltiniș

piața mare

crimă organizată - Începuturi VINERI 30 MARTIE 20184

urmare din pagina 1

Printre acestea, constituind dininformaticieni o clasăinternaţională, întrucâtva, doarîntrucâtva asemănătoare cuceea ce revoluţiile industriale augenerat începând cu secolulXVIII, proletariatul internaţional,managerii internaţionali,instituţiile internaţionale? Nicivorbă. Întrucât, într-un sens, untip de revoluţii economice, nuneapărat industriale, cimeşteşugăreşti s-au vădit încădin antichitate, în acel capital-ism antic. Iar în vremeaeuropeană a feudalismuluitârziu marile manufacturi, ne-mecanizate, aveau dimensiuni,deseori, mai mari decât alefabricilor de mai târziu. Deci,condiţii pentru. Să căutăm,atunci, odată cu un anume nivelal dezvoltării economico-so-ciale, tipul de criminalitateorganizată, care a evoluat şi el.De altfel, secolul XIX este plinastfel,Ca unul care am studiat – şi ampublicat în presa scrisă şi lateleviziune – scenariul, filmul,geneza şi consecinţele marilorescrocherii financiare care auagresat şi agresează destinullumii, pot menţiona ca atare„Afacerea Canalului Panama”cu escrocare de fonduri celpuţin prin emiterea, în maimulte rânduri, de acţiuni pentrusituaţii ireale. Afaceredesfăşurată pe mai multe conti-nente, cu sentinţe blânde,benefice unor politicieni şi in-terese internaţionale. Potmenţiona, chiar mai devreme,celebrul „Scandal John Law”,prima bancă-societate, instituţiepe acţiuni din lume, care a spo-liat un imens număr de oameni,a curmat violent şi sălbatic miide destine şi a beneficiat făţişde protecţia regalităţii franceze,în speţă a regentului Philipped’Orleans; ce să mai amintescde Compania de navigaţie a In-diilor Orientale ale cărei corăbiiduceau emigranţi europeni înStatele Unite, colonie engleză,promiţându-le paradisul, când,de fapt, acolo era iadul... Potmenţiona secvenţe dinepopeea diamantelor, pe urmăcelebrele afaceri şi procese aleotrăvirilor. Să mai vorbim demafie etc., etc? Tipul de afacereeste cam acelaşi. Să mai vor-bim, însă, în anii noştri, de trafi-cul de stupefiante, de traficul dearme, ceva mai devreme dereverberaţiile generate deprohibiţia din 1920, proclamatăde preşedintele Harding înSUA, cu corupţie până la el şi înanturajul său...Dar mai devreme, chiar dacă numult mai devreme, întrunim învreun delict major condiţiile decrimă organizată? Eu cred căda, şi nu sunt doar eu cel care oafirmă. Este necesar săexaminăm astfel de izvoare alecrimei organizate cu atât maimult cu cât, în prezent,afirmăm, la toate nivelurile, cuatât de mult aplomb, cu atât demultă înverşunare, că vrem s-oeradicăm, că vrem s-o dis-trugem. Cred mai puţin în astfelde ţinte emfatice, dar ca s-odiminuăm, zic că se poate.... Suntem, dar, la Londra, însecolul al XVIII-lea, şi în prea-jma lui Jonathan Wild, supranu-mit, cu precădere din

perspectiva istoriei, în vremeasa el fiind ceva mai discret,„regele pegrei londoniene”. Senaşte în 1683 la Wolverhamp-ton, fiul unui dulgher nu teribilde realizat. Părăseşte, dar miz-eria de acasă şi pleacă la Lon-dra, mizerabilă şi ea, subaspect social, în bună măsură.Pleacă la Londra să-şi încercenorocul. Ce află în Capitală? Di-namism, oameni înţelepţi, oa-meni inteligenţi, progres, dar şimultă, multă sărăcie, murdărie,promiscuitate, represiune, in-flexibilitate. De aici s-a inspiratmarele Charles Dickens, un felde Victor Hugo al Angliei. Băiatprezentabil, Wild încearcă înzona bordelurilor, fără prea marireuşite, dar, totuşi, se combinăcu o prostituată, Mary Milliner,cu care deschide un bordelaproape de Drury Lane.Meşteşugul prostituţiei, bine or-ganizat, a produs şi producemereu. Nimic neobişnuit pânăacum, ba chiar banal... Şi „îiscânteiază ideea”, cum scrieBernard Oudin în lucrarea sa„Le Crime et l’Argent”, Laffont,Paris, 1975, volum din care ampreluat mai multe date.În vremea respectivă, în Anglia,furtul era pedepsit cu moartea,la fel tăinuirea. Pedepsecumplite. Deci hoţii care puteausă se debaraseze rapid demarfa lor aveau un anumeavantaj – de oportrunitate, i-amspune astăzi – comparativ cucei ce „lucrau mai încet” într-oastfel de zonă. Şi ce face Wild?Se serveşte de informaţiile şicunoştinţele lui în pegralondoneză - prostituate, anturaj

- pentru a vinde produselehoţiilor sale. Produse pe care,de fapt, nu el le fura, ci hoţiiangajaţi de el „la pont”, produsedisipate apoi în păstrare sigură.Iar Wild vinde aceste produsechiar victimelor lui, el,aşezându-se în postura„cinstită” de simplu intermediar:aproape că nu atingea şi nutăinuia nimic. Nu avea de ce săfie condamnat, în caz că uniidintre oamenii săi erau prinşi.Deci, un şef şi o reţea de hoţi şităinuitori. Mai departe, cumspuneam, chiar Jonathan Wilddevine cel căruia victimele i seadresează pentru recuperarea,cu mari şanse, a bunurilor fu-rate. Desigur, în schimbul uneisume care era partea sa decâştig, başca ce luau hoţul şităinuitorul, tăinuitoarele. De lapuţin, spre „casă mare”. Pe re-pede înainte, Wild deschidechiar o prăvălie, pe Old Bailey,în faţa unui mare tribunal cejudeca criminalii şi hoţii. Avea,dar umor. Şi mai instaurează otaxă de 5 shillingi pentru de-schiderea „dosarului decăutare”, la solicitarea vic-timelor sale care habar nuaveau cine comanditase fur-turile. ... Wild devine stăpânul incon-testabil al pegrei londoneze.Sute şi sute de prostituate şi dehoţi lucrau pentru el. Şi adaugămereu ceva nou. La îndemnulsău, al oamenilor lui, prostitu-atele furau hârtiile personale aleclienţilor lor, clienţi ce puteaurăscumpăra apoi doar plătindnişte bani. Clienţii plăteau,terorizaţi să nu fie şantajaţi.

Mare parte din sume ajungeaula Wild. Ce mai face ingeniosulWild? Îşi face aliată poliţia, îşiatrage simpatia autorităţilor. Lelivra acestora toţi hoţii şităinuitorii care nu vroiau să intreîn combinaţiile sale. Pe de oparte, astfel, îşi elimina rivaliiiar, pe de altă parte, câştiga şi oprimă substanţială de laautorităţi (circa 100 de livre)pentru fiecare nume „dat”. Maimult de 100 de hoţi denunţaţi deWild, vor fi arestaţi şi executaţi.Deci, o anume complicitateindirectă, a autorităţilor. Patru-laterul ilegalităţilor devineaproape perfect: şef, tăinuitori,reţea, autorităţi... Totul a mersbine câţiva ani, până în 1718,când puterea publică, suspec-tându-l deja pe Wild, dă o legenouă: sunt condamnaţi lamoarte nu doar hoţii, nu doartăinuitorii, ci toţi cei care resti-tuie obiectele furate primindbani de la proprietar, dar voromite să denunţe hoţul. Wild vamai rezista încă 7 ani, contin-uând organizarea crimei în sen-sul modern al cuvântului şidând misiuni precise fiecăreibande pe care o controla. Abiaîn 1725 se va reuşi inculparealui: o banală afacere de furt dedantele, în valoare de 40 delivre. Precum marele gangesterşi criminal american Al Capone,băgat finalmente după gratii nupentru multiplele omoruri şi mil-ioane de dolari furaţi, ci pentru oafacere de fraudă fiscală...Jonathan Wild va fi spânzurat în24 mai 1725, după ce a încer-cat de câteva ori, zadarnic, săse otrăvească în celulă. Pe dru-

mul spre spânzurătoare, unmare cortegiu de hoţi şi prostit-uate, aflând cum fuseserăexploataţi şi furaţi de Wild, îl voracoperi de injurii, de pietre şiexcremente aruncate pe el. Oformă, dacă doriţi, a luptei şi re-voltei de clasă în cadrul pe-grei...Jonathan Wild va inspira scri-itori, libretişti şi compozitori. În1728, 3 ani după moartea luiWild, dramaturgul John Gay vareprezenta „Opera sărăntocilor”(„The Beggars Opera”). Iar,două secole mai târziu, în 1928,la Berlin, celebrul BertholdBrecht şi Kurt Weil vorreprezenta „Opera de treiparale” („Drei GroschenOpera”), spectacol în carePeatchum, regele cerşetorilordin Londra, prin rolul său,aminteşte de Jonathan Wild...Oricum, după moartea lui Wild,crima organizată se complicăsensibil, incluzând mari factoripolitici şi internaţionali, trecândde la produse la escrocarea deavuţii naţionale. S-au schimbatşi hainele, costumaţia, poziţiileca atare ale subiecţilor – auapărut demnitari, miniştrii, şefimari, magistraţi etc. Regia s-acomplicat şi ea. Şi n-avemdecât să-l citim pe marele PSAurelian, fost prim-ministru şipreşedinte al AcademieiRomâne în a doua jumătate asecolului al XIX-lea, pentru aafla mult mai multe detalii.Astăzi, astfel de detalii sunt em-inamente devastatoare...

Dan popescu

gravură în lemn, numită “ultimul discurs”, de la execuția lui jonathan wild

VINERI 30MARTIE 2018 5

urmare din pagina 1

Am vazut așadar impactul șireacția mediului privat și lanivelul cetățenilor, din perspec-tivele adoptării noilor tehnologii.Dar ca de obicei este interesantde analizat reacția guvernelor șia instituților statului și aceastao să o analizăm în răndurile ceurmează. Guvernele au trecut prin diferitesetimente ce au condus ladiferite reacții față de acestetehnologii. Din punct de vedereeconomic au observat căadoptarea lor nu are rezultateimediate în crestereaproductivității și a produsului in-tern brut, și asta le-a încurcatpuțin prognozele și măsurile deintervenție atât lor dar mai alesbăncilor centrale (și o sărevenim la această importantăproblemă), iar din perspectivăpolitică au văzut acestetehnologii informaționale maiîntâi ca o amenințare și auîncercat să se protejeze pe câtposibil. Însă această cenzură,mai ales în regimurile democra-tice a fost foarte greu de real-izat și deseori pe termen scurtpentru că populațiile aureacționat rapid tocmai prin in-termediul acestor tehnologiimoderne informatice și de co-municare. Guvernele țărilor comunisteavând alte principii de gu-vernare au reușit în mare partesă cenzureze și să blocheze oserie de platforme de comuni-care liberă altele de plată, toc-mai pentru că erau controlatede utilizatorii de internet și nuputeau fi controlate de guverne.Dar nu s-au oprit aici. În scurttimp au descoperit că pot să uti-lizeze tehnologiile moderne decomunicare în interesul lor, ma-nipulând opinia publică prin di-verse mijloace. Rusia și maiexact regimul de la Kremlin erarecunoscut că duce un războidur cu opozanții în moduriletradiționale, știindu-se că nuuită, dar din păcate nici nu iartă.Doar câteva exemple în acestsens ar fi și opozanți ai Krem-linului care au murit în moduriasemănătoare, Alexander Litvi-nenko, Anna Politkovskaya șimulți, foarte mulți ziariștiopozanți ai regimului condus dePutin, dar și o serie de agențisecreți desconspirați dintrecare cel mai recent SergheiSkripal care era și agent MI6, șicare a părăsit Rusia în 2010,într-un schimb de prizonieri,fiind găsit recent în comă, pe obancă alături de fiica sa după otentativa de asasinat. Prim-min-istru al Marii Britanii, TheresaMay, acuză Rusia pentruaceastă agresiune. După ul-timele investigații se pare că înventilația mașinii a fostintrodusă substanța chimicăNovichok, substanța dezvoltatăde Rusia între anii 1971 și 1993și descrisă de cei care au dez-voltat-o ca cea mai puternicăotravă. Dar ce dorim subliniemaici este că Rusia nu semulțumește cu acest rol, înmediul tradițional, ci vrea sădețină supremația și în mediulon-line prin tehnici de manipu-lare specifice mediului digital. Potrivit raportului denumit

'Freedom on the Net' (Liber-tatea pe Internet), dintre acestemanipulări se detaseazăfolosirea comentatorilor plătiţi,(a așa-zișilor troli), după careurmează conturile automate(aşa-zişii "boţi") și apoi site-urilede ştiri false. Se mai precizeazăîn acest raport că tacticile demanipulare on-line au jucat unrol important în alegerile din celpuţin 18 ţări în ultimul an. Chiarîn acest an au fost descoperiteastfel de manipulări cu ocaziaalegerilor din Statele Unite aleAmericii, manipulări care aufost acum descoperite ca fiindrealizate și plătite de Rusia.Rusia este una dintre țările careau inițiat alături de China, uti-lizarea comentatorilor plătiţi şi aconturilor automate pentru di-fuzarea propagandei guverna-mentale. Însă acum sunt prezente înacest studiu multe alte țări,fenomenul putând să spunemcă a devenit unul global.Câteva exemple în acest senssunt date de organizaţia Free-dom House care efectueazăstudii încă din anul 2009acoperind în primul raport pilot

15 țări. Raportul lor de anulacesta a reușit să cuprinda 65de tari. Studiul a fost realizat deONG-ul pentru apărarealibertăţilor fundamentale, și avizat libertatea Internetului înaceste tari. Criteriile folosite înalegerea țărilor au fost rata depenetrare a internetului,mărimea populației ce areacces la internet, relevanțaregională sau globală a țărilorrespective și restricțiile șiprotecția utilizată asupra inter-netului. În acest an daca ar fi samăsuram în procente populațiainclusă în studiu în totalul celorconectați la internet s-a atins unprocent de 88%, ceea ceasigură o majoritate astfel încâtaceasta să conteze. Concluzi-ile sunt foarte interesante, și totatat de ingrijoratoare: astfel 30de guverne au folosit tehnici demanipulare pe Internet în 2017pentru a distorsiona informaţiileonline, și cu atât mai rău cât lu-crurile s-au înrăutățit față deanul precedent când cifra afost doar douăzeci si trei. Decicu fiecare an care trece, guver-nele nu pot să păstreze blocataccesul și atunci preferă să

folosească tehnici de manipu-lare.Așa cum afirmă companiile dinsocial media, aceste manipulărisunt adesea dificil de detectat şimai ales dificil de combătut faţăde alte tipuri de cenzură, pre-cum blocarea anumitor site-uriweb, însă dacă marii jucătoridin social media ar investii maimult și nu ar urmări atât de multdoar profiturile atunci s-ar puteaînregistra success și în combat-erea acestor manipulări. Chiarîn momentul actual suntem înmijlocul unui astfel de scandaldeclanșat de compania deconsultanță „Cambridge Analyt-ica”. Aceste erori, poate și voite,dar nerucunoscute decât dupace sunt descoperite de alții, potsă aducă și mari prejudiciirețelelor de socializare viciate,pentru ca utilizatorii pot să-șiînchidă ușor conturile și să mi-greze spre concurența care îiașteaptă cu brațele deschise.Iar această scădere anumărului de utilizatori nu estealtceva decât inceputul..sfârșitului respectivei companiidin social media.Pentru al treilea an consecutiv,

China se situează în frunteaţărilor care manipulează pe In-ternet, ca urmare a creşteriicenzurii şi a luptei împotrivaanonimatului online, precum şia întemniţării disidenţilor careîşi exprimă opinia online. Anul 2017 marchează, în opiniaorganizaţiei, cel de-al şapteleaan consecutiv al declinuluilibertăţii pe Internet. Iată asadarși impactul pe care îl aductehnologiile moderne asupraguvernelor.Dacă am inceput cu analiza im-pactului acestor tehnologiiasupra cetațenilor, companiilorși apoi statului, în toata aceastadinamica incă o institutie esteinteresant de urmărit, și vreausă mă refer aici la institutiaBancii Centrale. Într-o lume cea trecut recent printr-o crizăimensă globală, întreagapopulație căuta un salvator, iarîn aceste situații se pare că toțiochii sunt ațintiti spre instituțiilestatului, chiar și ochii compaiilorprivate de unde ar trebui săvină salvarea tot spre stat seuită.

criptomoneda

gripa spaniolă. spital improviZat în kansas

Conf. Univ. Dr. Răzvanșerbu, ulbsLect. Univ. Dr. Renate bratu, ulbs

- continuare în paginaurmătoare -

urmare din pagina 5

Una dintre instituțiile al cărorobiectiv este menținereastabilității, este chiar BancaCentrala. Este interesant devăzut cum au reacționatbăncile centrale la aceste val-uri, unele chiar țunamii aletehnologiei. Se poate spune cărolul băncii centrale nu esteprea legat de industria tech, darar fi o mare gresală să secreadă asta.Guvernatorii și consiliile ceguvernează Băncile Centrale șipoliticile monetare nu suntrenumiți a fi un grup cu viziuneasupra industriilor indifferentdacă este ea tech sau non-tech. Bancherii centrali se vădde obicei ca șoferi ai unui auto-buz în care călătorii suntpopulația țării, firmele și guver-nul. Dacă direcția poate fistabilită de guverne, Bancacentrală are la îndemână frânași acceleratia, iar sarcina de ase ocupa de starea motorului(și vorbim aici de motorul eco-nomic) nu le revine lor. Dar lu-crurile se pare că s-auschimbat și datorită revoluțieitehnologice. Sunt exemple cene arată că o Bancă Centralăce știe sa anticipeze impactulrevoluțiilor tehnologicecontează foarte mult îndezvoltările ulterioare.O nouă amenințare este acumîn plina desfășurare… cryp-tomonedele. Dar ceea ce a fosttradus la început ca oamenințare pentru guverne șipentru băncile centrale poatedeveni o soluție dacă estetratată mai atent. Pentru

aceasta însă este nevoie înprimul rând de cunoștințereîmprospătate de reinstruireabancherilor ce nu au absolvitrecent un program alînvățământului superior. Cu toate că “nu este nimic nousub soare” asa cum ne spunecartea cărților sau cum spuneEminescu „toate-s vechi sinouă toate”, este important săfim cât mai bine pregătiți atât cuexemplele trecutului cât și cunoțiunile prezentului dar și cuoportunitățile și amenințările vi-itorului. Se spune din ce în cemai des: “Să-l citim pe Kindler-berger”, și chiar dacă a devenitun aforism recomand cu tăriesă fie citit și recitit, reputatulCharles Kindleberger. Acesta afost specialist în istorieeconomică și este autor a pestetreizeci de cărți și un architectimportant al Planului Marshall.În perioada 1945-1947 a ocu-pat funcție în Departamentul deStat al Statelor Unite ca direc-tor al Biroului pentru SecuritateEconomică iar în perioada1947-1948, a fost consilier alProgramului european de re-dresare.În 1978 scrie "Manii, panică șicrahuri” carte ce este reeditatădupă fiecare criză, atât dupăcriză “dot-com” din 2000 cât șidupă criza economică mondialadin 2007. Se pare că nu mulți l-au citit si nu cunosc acestaforism.. “Sa-l citim pe Kindler-berger” și din aceasta cauzalumea este condamnata la..reeditare. Kindlerberger prezintă maimulte încercari de-a lungul isto-riei în diferite secole au existataceleași încercări de a găsimoduri inovative de a creșteoferta de bani. De la simpliicomercianți care scriau hârtiide împrumut până la regi care

băteau monedă nouă cu diferiteocazii și uneori modificândcompoziția sau prin spoială,aceasta se multiplica doar pen-tru că acesta să-și satisfacăcreditorii.Așadar tentația aceasta de aemite monedă există din celemai vechi timpuri până în zilelenoastre la monede electroniceși cryptomonede. DeoareceMurray N. Rothbard, în carteaThe Mystery of Money – 2008,spune că cine emite monedadeține puterea, în oricare tim-puri.

In 1776 Adam Smith sur-prinde în opera sa Avutia Natiu-nilor acest lucru care estefoarte bine sintetizat în editiarepublicata în 2010, în intro-ducerea ce ii aparține lui TomButler-Bowdon: ”În secţiuneadespre bănci, Smith ne aratăcum dezvoltarea acestora estebenefică pentru societate, înspecial prin modul în care baniide hârtie, care reprezintăadevăratele mijloace de schimb- aurul şi argintul -, fac ca roataunei economii să se întoarcămai uşor şi cu costuri mai mici.El omagiază inventarea con-turilor bancare curente, care-iajută pe oameni să nu maitrebuiască să ţină banii în pro-priile seifuri şi care face catranzacţiile de afaceri să fiemult mai uşoare, dar şifacilităţile descoperitului decont, care le permite manufac-turierilor să aibă mereu destuibani să plătească materialelecând au nevoie de ele şi să-iplătească pe furnizori, chiarînainte ca facturile proprii să lefie plătite.Smith observă că o societatecare foloseşte bani de hârtie îşiconstruieşte "autostrada"suspendată deasupraeconomiei actuale, care-i va

grăbi activitatea comercială. Cucât banii circulă mai uşor, cu câtcresc calitatea şi profunzimeasistemului bancar aflat în servi-ciul societăţii, cu atât maiprosperă va fi o naţiune.” Darturarea prea tare a motoruluieconomic pe aceastaautostradă poate conduce laaccidente cu atât mai teribile.De aceea este foarte importantsă cunoaștem funcțiile șiimportanța banilor și să îirespectăm pentru că banii faceca societatea să funcționeze șisă evolueze, astfel încât să nebucurăm de ceea ce utilizămastăzi, mai ales în domeniulFin-Tech.

Tentația de a creea preamulți bani a existat dintot-deauna, mai ales când aceastaa aparținut finanțelor private.Rolul băncilor centrale eradestul de clar până acum, cândun nou val este la orizont. Cumparcă nu era de ajuns ca piațafinanciară a început să fie într-otot mai mare proporție, una“peer-to-peer” și împrumuturilesă se desfășoare în afarabăncilor private iată acum acestnou val. Cryptomonedele auîntr-adevăr la bază o de-scoperire demnă de apreciat:“blockchain-ul”. Această de-scoperire deabia acum începesă fie conștientizată și utilizatăpe scară largă, odată cu invaziaP2P (“peer-to-peer”) îneconomie, politică, și societate,și o să mai detaliem aceasta șiîn articolele viitoare . Această descoperire a fostdescrisă, într-o formaincipientă, a unui lanț securizatde blocuri de informație în anul1991 de către Stuart Haber șiScott Stornetta. Dar pentruprima dată acest “blockchain” afost conceptualizat de opersoană (sau se bănuieste un

grup de persoane) ce a dorit sase autonumească SatoshiNakamoto și care în 2008 acreat “bitcoin” o criptomonedădescentralizată ce nu aparțineaniciunei bănci centrale a vre-unui stat, ci este reținută doarpe calculatoarele celor care îșipune la dispoziție aceastăresursă, contra unei recom-pense. Aceștia sunt denumițimineri și au rolul de a securizași recunoaște orice informațieapare în lanț despre bitcoin.Dacă cineva încearacă să mod-ifice ceva să falsifice aceastămonedă, intră în conflict cu“blockchain”-ul păstrat pe ma-joritatea din numarul de calcu-latoare ale participanților carevalidează această informație.Dar dacă băncile centrale se in-grijorau de acest Bitcoin șipregăteau să reglementezeaceastă monedă, unele băncisă o respingă chiar prin interz-icere, altele să o tranzac-tioneze, iată că piațacryptomonedelor a devenit ex-trem de aglomerată și cufiecare zi ce trece apar noi șinoi cryptomonede. Sunt din ceîn ce mai multe state chiar careintenționează să emită chiaracest gen de monede așa căfenomenul naște o dispută dince în ce mai mare ce merităurmărită. Tensiunea ce a fostpusă de acestea asuprabăncilor centrale nu va rămânefără reacțiune, pentru că nu tre-buie să uităm legile mareluiIsac Newton și mai exact prin-cipiul al treilea al mecanicii:“Când un corp acționeazăasupra unui alt corp cu o forță(numită forță de acțiune), celde-al doilea corp acționează șiel asupra primului cu o forță(numită forță de reacțiune) deaceeași mărime și de aceeașidirecție, dar de sens contrar.

criptomoneda VINERI 30 MARTIE 20186

Conf. Univ. Dr. Răzvanșerbu, ulbsLect. Univ. Dr. Renate bratu, ulbs

urmare din pagina 6

Berlinul este totodată și unul dincele 16 landuri federale, cu gu-vern de land propriu numit„Senat”, constituție proprie șialte prerogative ale unui stat(land). Poziția sa pe hartă esteaidoma unei insule/enclave,înconjurată complet de landulBrandenburg, traversată derâurile Spree și Havel. De altfel,în jur de o treime din teritoriulorașului constă în păduri, par-curi, grădini, râuri și lacuri. Ate-stat pentru prima dată în secolul13, Berlin a fost capitală a Ma-grafiatului Brandenburg (1417-1701), a Regatului Prusiei(1701–1918), a Imperiului Ger-man (1871–1918), a Republiciide la Weimar (1919–1933) și acelui de-al Treilea Reich (1933–1945). În anii 1920, Berlinul eraa treia cea mai mare municipal-itate din lume. După cel de-alDoilea Război Mondial, orașul afost împărțit: Berlinul de est adevenit capitala Germaniei deEst (RDG), iar Berlinul de Vesta devenit de facto o enclavă aGermaniei de Vest (RFG),îngrădit de Zidul Berlinului(1961–1989) din care, ca ur-mare a furiei popularedezlănțuite, astăzi a mai rămasdoar o bucată infimă. În urmareunificării Germaniei, Berlinul adevenit din nou capitala întregiiGermanii.

Originea numelui Berlin estenesigură. Ar putea avea originiîn limba slavilor occidentali careau locuit pe teritoriul Berlinuluide azi și poate fi asociat cuvechiul polab berl/ birl -(„mlaștină”). Etimologiapopulară face legătură între nu-mele orașului cu cuvântul ger-man pentru urs, Bär, care apareși pe stema orașului și în altelocuri turistice importunate, învitrinele magazinelor etc. Berlin este un oraș global al cul-turii, politicii, mas-mediei șiștiinței, un amestec reușit de in-dustrii creative, facilități pentrucercetare, corporații media șispații multifuncționale pentruconvenții, congrese șiconferințe la nivel mondial.Berlin servește ca punct conti-nental pentru transportul aerianși feroviar și are o rețea foartecomplexă de transport public.Printre ramurile semnificativeale sectorului industrial senumără industria farmaceutică,ingineria biomedicală,biotehnologia, construcția șielectronica. Sectoare econom-ice importante ale Berlinuluisunt științele vieții, transportul,tehnologiile informaționale și decomunicare, media și muzica,publicitatea și designul, servici-ile legate de mediulînconjurător, construcții, e-comerțul, afacerile hoteliere șiingineria medicală.

Cercetarea și dezvoltarea ausemnificație economică pentruoraș. Regiunea metropolitanăeste considerată a fi în topulcelor 3 locații inovatoare aleUE. Parcul Științei și Busines-sului din Adlershof este cel maimare parc de tehnologie dinGermania. În cadrul zonei Euro,Berlin a devenit centruinternațional al relocării busi-nessului și al investițiilor, gen-erând capitalul cu cele maimulte acțiuni comerciale pentrucompaniile Start-up din Europa.

Printre 10 cei mai mari antre-prenori ai Berlinului sunt Orașul- Land Berlin, furnizorii pentruspitale Charité și Vivantes,

furnizorul de transport publicBVG și Deutsche Telekom.Daimler fabrică mașini, iarBMW construiește motocicleteîn Berlin. Bayer Health Care șiBerlin Chemie, mari companiifarmaceutice, sau cea maimare linie aeriană germană, AirBerlin, își au de asemeneabaza în capitală. Siemens, ocompanie din cadrul Global500, listată în DAX, își are bazaparțial în Berlin. Operatorulnațional al căilor ferate,Deutsche Bahn și firmele listateîn MDAX, Axel Springer SE șiZalando își au sediile în sec-toarele centrale. Berlin are ungrup de companii de tehnologieferoviară, iar în el se află sediulBombardier Transportation,Siemens Mobility, Stadler Rail. Berlin este în topul celor treiorașe de congres din lume șieste casa celui mai mare centrude convenție din Europa, Inter-nationales Congress Centrum(ICC), aflat la Messe Berlin. An-umite afaceri de scară largăprecum cea de electronice IFA,ILA Berlin Air Show, SăptămânaModei în Berlin (inclusivexpoziția de pâine și unt),Săptămâna Verde, afacerea detransporturi InnoTrans, afac-erea turistică ITB, au loc anualîn oraș, atrăgând un numărsemnificativ de oameni de afac-eri și vizitatori.Berlin are cel mai mare numărulde ziare cotidiene din Germa-nia, acestea având numeroasefoi locale (Berliner Morgenpost,Berliner Zeitung, DerTagesspiegel). Orașul are și treitabloizi mari, precum și cotidi-ene naționale de dimensiunivariate, fiecare cu o afilierepolitică diferită, precum DieWelt, Neues Deutschland și DieTageszeitung. Exberliner, orevistă lunară, este publicațiaperiodică în limba engleză dinBerlin; aceasta seconcentrează pe arte și divertis-ment. Berlin este de asemeneasediul a două edituri de limbăgermană, Walter de Gruyter șiSpringer, ambele publicândcărți, publicații periodice șiproducții multimedia.Berlin este un centru importantal industriei filmului german șieuropean. Este casa a peste omie de companii de producțiede filme și televiziune, a 270 decinematografe și a în jur de 300co-producții naționale șiinternaționale filmate în regiuneîn fiecare an. Istoricul Babels-berg Studios și compania deproducție UFA sunt localizateîn Potsdam, oraș vecin cuBerlinul. Orașul este de aseme-nea casa Academiei Europenede Film și a Academiei Ger-mane de Film, iar aici are locanual Festivalul Internațional deFilm de la Berlin (Berlinale).

Berlinul modern este casaunor renumite universități, or-chestre, muzee, producțiiinternaționale de filme, locuri dedivertisment și găzduiește multeevenimente sportive și cultur-ale.

Aspectul de azi al orașuluieste predominant modelat derolul cheie pe care l-a jucat Ger-mania în istoria secolului XX.Fiecare din administrațiilenaționale cu baza la Berlin - Re-gatul Prusiei, Imperiul Germandin 1871, Republica de laWeimar, Germania nazistă,Germania de Est, iar acum Ger-mania reunificată - au inițiatprograme ambițioase dereconstrucție, fiecare adăugândpropriul stil distinct la arhitec-tura orașului. Grupul de clădiriînalte se află în locuri precum

Potdamer Platz , Alexander-platz și Noul Vest, în Berlinînălțându-se și trei din cele 40cele mai înalte clădiri din Ger-mania.

Metropola este o destinațieturistică populară. Orașul estecunoscut pentru festivalurilesale, arhitectura diversă, viațade noapte, arte contemporaneși calitatea înaltă a vieții. IstoriaBerlinului a lăsat orașul într-oaranjare arhitecturală foarteeclectică.Poarta Brandenburg din Berlineste o poarta triumfală,construită în stilul clasicismuluitimpuriu care se afla pe flanculde vest al pieței Pariser Platzdin cartierul Mitte din Berlin. Afost construită ca o completarea bulevardului centralDorotheenstadt, strada Unterden Linden în anii 1789-1793,la instrucțiunile regelui prusacFriedrich Wilhelm II, proiectatde Carl Gotthard Langhans.Sculptura încoronată a luiQuadriga este o lucrare dupădesignul sculptorului JohannGottfried Schadow. În partea devest a Porții Brandenburg suntzonele verzi ale marii Tier-

garten, care sunt traversate deo linie dreaptă a străzii Unterden Linden din drumul din 17iunie. Este cel mai importantsimbol al orașului și concomi-tent simbol de stat, de care suntlegate multe evenimente impor-tante din istoria Berlinului, aGermaniei, a Europei și a lumiidin secolul XX.

Berliner Fernsehturm (turnul deteleviziune berlinez) este unturn de televiziune situat în cen-trul capitalei, fiind construit întreanii 1965-1969 de fostaadministrație a RDG, care adorit ca acest turn să devină unsimbol al Berlinului de est.Datorită amplasării sale înapropiere de Alexanderplatz,este poreclit Turnul Alex, în spe-cial de către vizitatorii Berlinu-lui. Înălțimea originală a turnuluia fost de 365 de metri, dar prininstalarea unei antene în anii1990 a crescut până la 368 demetri. Fernsehturm-ul din Berlineste a patra structură caînălțime din Europa, după Tur-nul Ostankino, Turnul Kiev șiTurnul Riga. În sfera din parteade sus a turnului se află o punte

de observație situată laînălțimea de 204 metri, de undeîntr-o zi senină se poate vedeala o distanță de până la 42 dekilometri. Tot aici se află și unrestaurant rotativ, careefectuează o rotație completăîn decurs de 30 de minute. Îninteriorul turnului există un liftcare duce vizitatorii în 40 de se-cunde până la puntea deobservație. Puntea esteaccesibilă și persoanelor caredoresc să urce pe jos, de labază până la punte fiind unnumăr total de 986 de trepte.Gendarmenmarkt, o piațăneoclasică din Berlin, al cărei \nume derivă de la sediile regi-mentului faimos Gens d'armes,localizate acolo în secolul 18,este mărginită de două cate-drale proiectate în modasemănător, Domul Französis-cher, cu platforma sa deobservație și Domul Deutscher.Konzerthaus (sala de con-certe), casa Orchestrei Simfon-ice din Berlin, se află între celedouă catedrale.

messe berlinVINERI 30 MARTIE 2018 7

Conf. Univ. Dr. Virgil nicula

- continuare în paginaurmătoare -

turnul de televiZiune berliner fernsehturm

urmare din pagina 7

Insula Muzeului, situată pe râulSpree are cinci muzee, construiteîntre 1830 și 1930 și face parte dinPatrimoniul Mondial UNESCO.Restaurarea și reconstruireaintrărilor principale în toatemuzeele, precum și a PalatuluiOrașului, continuă și în prezent.De asemenea, pe insulă și înapropierea Lustgartenului și apalatului se află Catedrala Berlin-ului, încercare ambițioasă aîmpăratului William II de a crea oreplică protestantă la BasilicaSfântului Petru din Roma.

Unter Den Linden este ostradă cu copaci aliniați pe am-bele părți, ce se întinde de laPoarta Brandenburg până la loculunde se afla fostul Stadtschloss.Multe clădiri clasice sunt aliniatede-a lungul străzii și o parte dinUniversitatea Humboldt își aresediul aici. Friedrichstraße a foststrada legendară a Berlinului întimpul Douăzecilor de Aur. Eacombină tradițiile secolului 20 cuarhitectura modernă a Berlinuluide azi.Regiunea Berlin - Brandenburgeste una dintre cele mai prolificecentre de educație superioară șicercetare din Germania și Eu-ropa. Istoric, 40 de câștigători aiPremiului Nobel sunt afiliați unoruniversități cu baza la Berlin.Orașul are patru universități decercetare publică și 27 colegii pri-vate, profesionale și tehnice(Hochschulen), ce oferă o gamălargă de specializări. Cele maimari trei universități au împreunăaproximativ 100.000 de studențiînmatriculați. Acestea sunt Hum-boldt-Universität zu Berlin (HUBerlin) cu 34.000 de studenți,Freie Universität Berlin (Universi-tatea Liberă din Berlin, FU Berlin)cu în jur de 34.500 de studenți șiTechnische Universität Berlin (TUBerlin) cu 30.000 de studenți.Universität der Künste (UdK) areîn jur de 4.000 de studenți, iarȘcoala de Economie și Drept dinBerlin are cca. 9.000 de studențiînscriși.Universitatea Humboldt din Berlin(prescurtat HU Berlin) este cea

mai veche și, ca mărime, a douauniversitate din Berlin. Clădireaprincipală se află pe bulevardulUnter Den Linden din subcartierulistoric Dorotheenstadt. Prima uni-versitate din Berlin, Alma MaterBerolinensis a luat ființă în anul1809, ea va fi denumită între anii1828-1946 Friedrich-Wilhelms-Universität, iar din anul 1949poartă numele de Humboldt-Uni-versität zu Berlin.Orașul are o mare densitate deinstituții de cercetare, precum So-cietatea Fraunhofer, AsociațiaLeibniz și Societatea Max Planck,care sunt independente deuniversitățile lor sau asociate cuacestea. În 2008, 62.000 desavanți lucrau în cercetare și dez-voltare în oraș. Berlin este unuldintre centrele de cunoaștere șide comunități inovatoare din In-stitutul European de Inovare șiTehnologie (EIT). Unul dintre cen-trele mari de cercetare și tehnolo-gie se află la WISTA, înBerlin-Adlershof, cu mai mult de1.000 de companii afiliate și 16instituții științifice.

Printre personalitățilenotabile născute în Berlin, se potenumera: Marlene Dietrich (1901- 1992), actriță, cântăreață,stabilită în SUA, devenită celebrăla Hollywood; Alexander vonHumboldt (1769 - 1859) - geografși naturalist, care a contribuit laformarea geografiei ca disciplinăștiințifică și cu cercetări în diversedomenii științifice; Alfred Wegener(1880 - 1930) - meteorolog, cre-atorul teoriei plăcilor tectonice;Rainer Weiss (n. 1932) - fizician,Premiul Nobel pentru Fizică;Heinrich Gustav Magnus (1802 -1870) - chimist, fizician, a de-scoperit efectul care îi poartă nu-mele; Herbert Marcuse (1898 -1979) - filozof, sociolog, a pusbazele Școlii de la Frankfurt; ErnstZermelo (1871 - 1953) - matem-atician cu contribuții în teoriamulțimilor; Emil du Bois-Rey-mond (1818 - 1896) - medic,fondatorul electrofiziologiei exper-imentale; Paul Du Bois-Reymond(1831 - 1889) - matematician,fratele lui Emil du Bois-Reymond;Constantin Carathéodory (1873 -1950) - matematician, cucontribuții în calculul variațional șitermodinamică; Gabriele Münter(1877 - 1962) - pictor expresion-

ist, care împreună cu Kandinski,Marc și alții, a înființat grupul "DerBlaue Reiter"; Wolfgang Döblin(1915 - 1940) - matematician cucontribuții în teoria grafurilor; KarlDönitz (1891 - 1980) - amiral, ompolitic, președinte interimar alGermaniei după sinuciderea luiHitler; Ferdinand Georg Frobe-nius (1849 - 1917) - matematiciancu contribuții în teoria ecuațiilordiferențiale și a grupurilor; LudwigTieck (1773 - 1853) - scriitor ro-mantic; Wilhelm Furtwängler(1886 - 1954) - compozitor și diri-jor; Alexandre Grothendieck(1928 - 2014) - matematician șifilozof al științei; Eduard Heine(1821 - 1881) - matematician cucontribuții în teoria funcțiilor; Ed-mund Landau (1877 - 1938) -matematician, contribuții în teorianumerelor și în analiza complexăș.a.

Zoologischer GartenBerlin, cea mai veche din celedouă grădini zoologice aleorașului, a fost fondată în 1844 șiprezintă cea mai diversă gamă despecii din lume. Este casa cele-brului urs polar născut în captivi-tate, Knut. Cealaltă grădinăzoologică din oraș, TierparkFriedrichsfelde, a fost fondată în1955.

Botanischer Garten in-clude Muzeul Botanic al Berlinu-lui. Cu un teritoriu de 43 hectareși în jur de 22.000 de speciidiferite de plante, este una dintrecele mai mari și diverse colecții deviață botanică din lume. Printrealte grădini botanice ale orașuluise numără Britzer Garten și Er-holungspark Marzahn (cunoscutăde asemenea ca ”Grădinilelumii”).

Târgul de la Berlin aatras expozanţi din 187 de ţări şiregiuni. Organizatorii speră ca laediţia din 2018 numărul vizitato-rilor să îl depăşească pe cel dinanul precedent, când au fost180.000 vizitatori înregistraţi.România a păstrat tema cente-narului la ITB (InternationaleTourismus Borse) Berlin, care s-adesfăşurat în capitala Germanieiîn perioada 7 – 11 martie 2018. Standul Ministerului Turismuluidin cadrul Târgului de Turism dela Berlin a fost unul dintrepunctele de atracţie ale expoziţieigermane. Întins pe o suprafaţă de

240 de metri pătraţi, standulRomâniei a încercat să pună învaloare componenta de turismcultural a ţării noastre.

Standul a reunit 40 deco-expozanţi, agenţii de turism,companii aeriene şi autorităţi lo-cale, care și-au propus să com-pleteze oferta turistică aRomâniei, de la circuite culturale,la drumeţii, turism de aventură,sejururi pe litoral şi în DeltaDunării.

Ministrul turismului, sib-ianul Bogdan Gheorghe Trif, aparticipat, alături de ambasadorulRomâniei în Germania, EmilHurezeanu, la deschiderea Târ-gului de Turism ITB Berlin, cel maimare eveniment de profil din Eu-ropa.

Pe parcursul Târgului dinBerlin, ministrul turismului a avutîntrevederi cu reprezentanţi aipieţei turistice din Germania,ocazie cu care au fost abordateteme precum potenţialul turistic alRomâniei şi oportunităţile afer-ente. Ministrul turismului va par-ticipa la Reuniunea Miniştrilorstatelor membre ale OrganizaţieiMondiale a Turismului implicate înproiectul “Silk Road” (“DrumulMătăsii”). Obiectivul programuluieste de a creşte beneficiile turis-mului, precum şi de a promova şiconserva patrimoniul natural şicultural de-a lungul rutei.

Vizitatorii au fost atraşi lastandul României şi prin mo-mente artistice inedite oferite deansambluri folclorice, meşteripopulari, precum şi de câştigătoriiselecţiei naţionale a Eurovision,trupa Humans.

Junii Sibiului aureprezentat din nou România princântece și jocuri populare. Partic-iparea ansamblului la acesteveniment a avut loc loc ca ur-mare a invitației lansate de Min-isterul Turismului, cu un programspecial, o veritabilă călătorie muz-ical-coregrafică prin România:„Conceptul artistic al specta-colelor noastre este adaptat temeiCentenarului, pe care opromovează standul României;astfel vom prezenta cântece șidansuri specifice Olteniei,Moldovei și Transilvaniei. Suntemonorați să ne numărăm printreambasadori culturali ai Românieiși să performăm din nou în cadrul

celui mare târg de turism dinlume. Pentru Junii Sibiului,ansamblu aflat sub autoritateaConsiliului Județean Sibiu,aceasta este cea de-a douaprezență la Târgul de Turism dinBerlin, prima fiind în anul 2007.De asemenea, ne mândrim cufaptul că am fost aleși săreprezentăm bogăția folcloruluiromânesc la TârgurileInternaționale de Turism dinStuttgart în 2009, și Viena în2013”, a declarat Silvia Macrea,manager CJCPCT „Cindrelul -Junii” Sibiu și coregraf al Ansam-blului Folcloric Profesionist „Cin-drelul - Junii Sibiului”.

Cu ocazia participării latârg am revăzut colegii, specialiștiîn turism, foști reprezentanți aibirourilor de turism ale Românieiîn străinătate, respectiv pe SimionGiurcă - biroul de la Viena, SimionAlb - biroul de la New York șiAdina Secară - biroul din Germa-nia. Din păcate, fostul ministru alturismului a desființat acestebirouri anul trecut, astfel cărenumiții specialiști s-au orientatcătre mediul privat, în special spreactivitatea de touroperareturistică.

În cadrul conferințelor despecialitate care au avut loc în pe-rioada Târgului de Turism de laBerlin, au fost lansate și primeledate statistice referitoare laevoluția turismului la nivel mon-dial în anul 2017. Astfel, sectorulcălătoriilor și turismului ar urma săînregistreze o ușoară încetinire înacest an, după ce în 2017 acunoscut cel mai bun an din isto-rie, a apreciat Consiliului Mondialal Turismului și Călătoriilor,WTTC.

Anul trecut, sectorul tur-ismului a înregistrat o creștere de4,6% față de anul 2016 și a fostresponsabil pentru crearea a 7milioane de noi locuri de muncăîn domeniu, respectiv 20% dinnumărul total de noi locuri demuncă create la nivel global.

Pentru acest an, WTTCestimează o creștere de 4% asectorului călătoriilor și turismului,mai mică decât in 2017, dincauza scumpirii petrolului șicălătoriilor cu avionul, dar și aașteptărilor privind majorarearatei dobânzilor în țări precumSUA și Marea Britanie.

messe berlin VINERI 30 MARTIE 20188

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUNICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

Conf. Univ. Dr.Virgil nicula,ulbs