Anui XIV. Arad, Duminecă, 5)8 Decemvre 19Ю Nr. 263 ABONAMENTUL

P* un an . 28 Cor. Pe nn jnm.. 14 Pt o lună . 2-40 «

Nrul de Dumineca : Penn an . . 5 Cor.

Pentru România şi America . . 10 Cor.

Nrul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci.

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA î Deák Ferencz-utcza 20.

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. Mulfămite publice şi Loc de­schis costă fiecare şir 20 fii. Manuscripte nu să îna­

poiază. Telefon pentru oraş si

comitat 502,

Spovedania unui om ciostit. Primim delà dl Roman R. Ciorogariu, direc­

torul seminarului teologic gr. or. din Arad, scrisoarea delà vale :

Domnule redactor, Valurile patimilor au aruncat ici colea şi nu­

mele meu la suprafaţa discuţiunilor ziaristice. Aş fi trecut peste această deosebită atenţie cu care sânt onorat din partea oamenilor, după cum se pare, geloşi de buna reputaţie a par­tidului. Dar a intervenit o destăinuire care mă obligă la cuvânt.

Domnul Aurel C. Popoviciu are informaţia bizară că mâna lui Ieszenszky e acea care mancă iţele din Arad. Am stat uimit de per­versitatea fără seamăn a acestei insinuaţii, când un bun prieten al nostru al tuturora, om în­zestrat cu un ales simţ de prevenire, care n'a voit să supere pe nimeni până acuma, îmi zise deodată: „Ei bine, dar n'aţi ştiut până acuma despre aceasta? Eu deja de astă toamnă am auzit, că Ieszenszky a fost în Arad nu pentru a se cura la dl Opre. ci ca să ţese o conjuraţie împotriva partidului. Se cunosc şi cele ce s'au discutat atunci, numai persoanele n'au fost numite". — Această destăinuire m'a luminat, că cineva iar şi-a pus în acţiune apa­ratul de falsificări. Şi fiindcă nu se poate şti că până unde se extinde mreaja acestui magic aparat, ca să nu i-se sporească victimele, con- ; stat existenţa unui sistem de nimicire a oame- • nilor cinstiţi prin acte de a le Iui Pilat, şi-mi precizez raporturile mele puse de acel sistem pe balanţa bănuielilor ucigătoare.

Mi-s'a dat prilej să trec prin peri- ] oada Xontrolei" din -Ţftmisoara. întemeiată !

pentru distrugerea d-lor Oncu, Mangra şi a mea. S'au fabricat acte falşe, cu cari toţi au fost calomniaţi. Dl Oncu cu perversitate, Man­gra cu imoralitate, iar eu' cu toate relele câte se pot spune despre un om. Episcopia părin­telui Mangra a rămas pe teren, dl Oncu a fost trimis Ia curtea cu juraţi din Cluj să-şi caute , reparaţie, delà ce însă 1-a dispensat opinia pu- ] blică, iar eu am terminat ale mele cu osândi- í rea aspră a calomniatorului Măglaş şi a re­dactorului Barcian, din partea tribunalului din Timişoara. Şi lumea nu va fi uitat nici íai- ;

moaşele falsificări de fotografii. \ A murit şi Măglaş şi Barcian şi s'a stins \

şi lumina „Controlei". A rămas însă sistemul. j S'au cumpărat cu bani scumpi manuscrise fu- f rate din redacţia „Tribunei" şi au fost date pe l mâna meşterului Burdea, ca să le prezinte ; drept „corpus delicti" la guvern, că eu sânt : Spiritus rector-ul atacurilor împotriva guver- \ nului. Erau file din articole în cari se apăra ! autonomia bisericei împotriva atentatului delà 1 Caransebeş — cum se zicea în articol — şi împotriva lui Burdea. Ajuns guvernul în pose­siunea acelor scumpe manuscrise, mi-a sistat competenţa de salar din ajutorul de stat ce-1 Mimeşte Conzistorul pentru susţinerea gremiu-ui diecezan. Mi-a sistat-o pe motivul, că pur-area mea „nu acopere interesele statului"

(magaviselete nem fedi az állam érdekeit). M'a luat apoi în cercetare disciplinară pe calea Consistorului, m'a trimis la curtea cu juraţi din Oradea-mare, ca să mă curăţe ori osândească pentru trădările mele de patrie ce s'au înfierat şi în foile maghiare din loc şi Budapesta.

Căci atacurile veneau din diferite părţi: prin denunţări orale şi în scris la guvern, prin atacurile directe ale ziarelor maghiare şi prin intrigile subţiri de prin organul partidului. Tactica era: getrennt marschieren und ve­reint schlagen. Şi n'au avut, acei haini, re­gard nici faţă de institutul în fruntea căruia

mă aflu. Prăbuşeacă-se tot şi toate, numai Ciorogariu să fie odată decapitat. Am trecut şi peste acest atac încrucişat : combatanţii din „Függetlenség" au recunoscut, că au scris neadevăruri şi au cerut iertare, guvernul a luat la cunoştinţă, că „m'am spălat" (tisztázta magát) şi a deslegat disciplinarul pornit la consister împotriva mea. Atâta că s'a uitat să se mai vorbească şi de plata reţinută, dar aceasta nu importă în ordinea morală a lucru­rilor. Acum numai cei din tabăra noastră nu mă lasă din mână — invers — acum m'ar pune pe „indexul" naţional.

„Tribuna" munceşte la distrugerea partidu­lui naţional, — după cum se spune — ca să facă cale politicei părintelui Mangra. Legă­tura acestei lucrări destructive aş fi eu, ve­chiul prieten al Iui Mangra, care nu mă pot debarasa de această prietenie. Din informaţiile dlui A. C. Popoviciu, cu rolul lui Jeszenszky în Arad, deduc însă şi mai mult. Anume: că, iar sânt puse în circulaţie actele falşe, vechea reţetă a manilor negre cari nu ne lasă a odihni. Oameni naivi, cari să sară în bâtă, ori răutăcioşi, cari să utilizeze aceste mâni, se găsesc întotdeauna. Şi confu­zia este gata. Se vor găsi apoi şi de ceice rîd în pumni de prăbuşirea creaţiunilor prin muncă cinstită şi nu vor lipsi nici cioclii cari să măture ruinele unei societăţi nimicite. Dar până acolo nu vom ajunge, ori cum ar îm­pinge unii carul spre prăpastie, pentrucă vir­tus vim vicit.

Ca să feresc pe oamenii buni de cursa sis­temului tradiţional de a lucra cu actele lui Pilat, împotriva oamenilor cinstiţi, am făcut rezumarea crimelor săvîrşjte în A r a d î m p o ­triva mea şi a amicilor mei-

Cvc autorii actelor^al^e ne vom mtalni aiu­rea, pentruca, precum de atâteaori, să fie sdro-biţi iarăşi de forţa majoră a adevărului şi a dreptăţii. Mă simţesc însă dator cu desluşiri înaintea oamenilor buni, cari vor să ştie că ce e adevărat din raporturile dintre mine şi pă­rintele Mangra. Pentru aceşti buni oameni ţin să declar:

1. Când s'a conceput în creierii părintelui Mangra nenorocitul gând de a se lăpăda de sine şi de a începe o nouă viaţă politică, am făcut tot ce omeneşte e posibil ca să-1 îm­piedec şi să-mi mântuesc pe un bun prietin delà nenorocirea ce prevedeam că-1 va ajunge. Martori îmi sunt prietinii cari m'au ajutat şi ei în acel moment greu al frângerii panilor. De atunci ni-s'au despărţit cărările.

2. De când sânt n'am beneficiat de nici un ban din politică şi aşa nici delà „Tribuna". N'am fost preamărit şi nici servit în foaie cu temeneli ori alte avantajii personale ce-poate oferi popularizarea unei persoane. Eu numai jertfe am adus pentru viaţa publică întotdeauna. Spună-o aceasta după mine toţi aceia cari o pot spune fără a roşi.

„Tribuna" s'a întemeiat cu jertfa oamenilor de inimă şi este susţinută, independent de in­teresele şi relaţiile mele personale, de cătră scriitorii şi cetitorii ei. Dovadă despre aceasta este violenţa cu care a decapitat pe părin­tele Mangra şi pe dnii Brote-Slavici, cu cari eu eram in veche prietinii, cum erau şi alţii, pe vremurile când se socotea de onoare prie-tinia acestor trei bărbaţi, cari au avut un rol atât de însemnat în viaţa noastră publică.

3. In faţa unui act aşa de dezastruos cum a fost păşirea părintelui Mangra la Ceica, în­ţeleg isbucnirea tinerimei in demonstraţii, căci nimeni n'a trăit mai aproape de sufletul tinerimei de cum am trăit eu şi nu-i poate cunoaşte psichologia mai bine decât mine. Dar să nu poftească delà mine nimeni să a-prob ca preot demonstraţia din Arad delà Se­

minar în faţa tinerimei clericale şi în căminul şcoalei conduse de mine — împotriva unui dignitar bisericesc care vine la Sinod, cu epis­copul său, delà altarul la care împreună am liturgisit. Şi da, să nu ceară nimeni delà mine să rămân impasibil la vederea nenorocirei prietenului, cu care 30 de ani am mâncat pâ-nea amară a suferinţelor pentru un ideal comun. Cine nu înţelege aceasta acela n'a avut prieten.

4. Pânda afirmativelor mele legaturi secrete cu părintele Mangra, este organizată din ofi­cina de acte falşe ce dominează întreg pro­cesul acesta de intenţii ce mi se face. Nu în se­cret ci pe faţă am vorbit cu părintele Mangra să se retragă delà politică şi să revină la munca grea ce-1 aşteaptă acasă întru salvarea bise­ricei şi şcoalei, cari, după mine, numai de acasă se pot salva.

5. In chestia părerilor libere eu m'am pro­nunţat deja: bătrân, ori tînăr, nu importă, nu­mai om de cinste şi cu minte să fie cel ce dirijează destinele unui popor. Tot ce s'a zis mai mult în „Tribuna" este, după părerea mea, — deplasarea adevăratei prerneniri.

6. De încheiere zic cu Herder: „Es muss was Positives vorgefallen sein, das

diese Köpfe auseinander warf, denn philoso­phische Deductionen thun kein Genüge.

Da, există un positiv impuls, dar despre a-ccasta vom vorbi când vom fi ajuns la punc­tul pozitiv al deslegării chestiunii că: cine este cinstit?

Arad, 4/17 Decemvre 1910. R. Ciorogariu.

Vînt de primăvară. Bu ucureşti, 4 Decemvre.

Evenimentele petrecute în timpul din urmă în viata noastră, atâta de să­racă în manifestări caracteristice po­poarelor dornice de libertate, de pro­gres şi de lumină, au atras atenţiunea întregei opinii "publice româneşti. Zia­rele afti luat act despre discuţia, care a ayut/loc la hotelul „Vas". Cei cari aveau/de tranşat unele chestii perso­nale mai vechi au crezut că a sosit timpul de răfuială. Cavalerii cu chi-văre de carton au pornit asaltul în contra „anarhiştilor", pe cari au cre­zut, în scurtimea minţii lor că-i vor zdrobi c'o singură lovitură.

Oamenii de bună credinţă, dar nu pe deplin informaţi au clătinat din cap: Ce neam nenorocit! Ce blestem o fi apăsând pe dânsul, de nu pot trăi la un loc frate cu frate!

Cavalerii de contrabandă să fie si­guri de cununa ridicolului, care va în­cununa fruntea lor neroadă. Cât pen­tru cei îngrijoraţi, să rămână liniştiţi. Nu-i nici o primejdie. Fraţii vor ră­mânea tot fraţi, căci nu se face sân­gele apă. iar valul vieţii noastre pu­blice, atâta de turbure astăzi, se va limpezi mâne, oglindind în unda lui de cristal toată lumina soarelui de vară, toată splendoarea cerului senin.

Ы 2 >f « i B U N Д . 18 Decemvre

Vom şti atunci toti unde suntem, ce putem şi unde trebuie să ajungem.

Până acum ne-am amăgit noi pe noi. Am pornit să luăm cu asalt ce­rul şi nu ne-am dat seama că nu sântem stăpâni pe pământul, pe care călcăm. Am voit să-i convingem pe alţii de rostul năzuinţelor noastre şi hu eram convinşi nici noi despre sfin­ţenia cauzei, pentru care se risipea în vînt atâtea vorbe mari, a căror noţiu­ne nu o pricepeam.

Au venit însă zile, în cari a trebuit să ne dăm seama de lipsa de bază reală a visurilor noastre. Gândul bun, întocmai ca grăuntele sub straiul de ghiată nu putea da rod. Şi s'a pornit atuncea ca prin minune vîntul de des-metecire, vântul cald de primăvară, care a început să topiască nămeţii, turburând deocamdată valurile vietei noastre publice. Strigătul de alarmă al cântăreţului pătimirei noastre, stri­gătul care chema la o nouă viată oameni noui a avut răsunetul glasului de arhanghel. Şi cei cari l'au înţeles s'au apropiat de el cu tot entuziasmul, cu tot focul sufletului lor tînăr. Era strigătul vremurilor nouă, pe care cei încărunţiţi sub povara altor vremi nu l'au putut înţelege. Şi — fără a le bă­nui cât de puţin credinţa că gestul lor trebuie făcut spre mântuirea neamului românesc — ei au încercat să pună zăgazuri avântului tineresc şi au făcut ceia ce ştim cu toţii.

Şă-i condamnăm pentru graba cu care au încercat să opreasă cea mai nobilă pornire de primenire sufletească a poporului nostru ? Nu. Căci n'au f ä r i i t - o din răutate, ci din lipsa de în­ţelegere a ideilor noua, cari au înce­put a încolţi în toate unghiurile pă­mântului românesc.

E un curent de primenire sufletească în întreg poporul românesc. In Regat ca şi peste Prut, în Bucovina, ca şi pe

plaiurile Pindului. Şi dacă acest curent s'a manifestat mai puternic la noi, să fim mândri că şi de astădată noi am fost aceia, cari am pornit cu Dumne­zeu înainte în numele unei idei : Aceia de a recunoaşte adevărul despre for­ţele şi personalităţile noastre, de a n e închina numai în fata adevăratelor va­lori, de a curaţi alvia vietei noastre publice de bolovanii — încurcă-Iume şi de a cere fie-căruia tot tributul de jertfă de care este capabil un om.

In Basarabia ? Acolo răsună şi acum ca un blestem cuvântul „reprezentan­tului" poporului român — al ticălosu­lui popă Ghepeţki, om învechit în pra­voslavnice tradiţii, care dintr'un spirit de „prudenţă" calculată n'a avut un singur cuvânt pentru apărarea dreptu­rilor limbei româneşti în Duma ru­sească. Strigătul de alarmă al tinere­tului, care vrea să se elibereze de sub lanţul ruginit al tradiţiei a răsunat şi acolo. încep şi în blânda Basarabie să se manifeste tendinţe de înnoire. Se ridică şi acolo glasuri, cari cer icoa­nelor să se arate vrednice de fumul de tămâie, care li-se aduce prinos.

Gruparea tineretului macedonean în jurul revistei „Lilicea Pindului" urmă­reşte aceleaşi scopuri. Nu i un cenaclu de admiraţie reciproca, ci un areopag, în faţa căruia să se spună fie-căruia ceiace este, acesta e rolul numitei re­viste, ai cărei conducători au văzut cu durere că nimic, din cele trimbiţate de oameni interesaţi nu este adevărat. Că şcolile româneşti există numai în bud­getul ministerului de externe. Că tinerii Turci n'au găsit între Românii mace­doneni nici măcar aţâţi oameni, câţi ar n aont cu multă voinţă să-i nu­mească sluşbaşi administrativi în ţinu­turile locuite de Români.

Nu este valul aceluiaş curent nou, care domină azi şi la noi ? Dar ce în­semnează lupta, pe care în regat o

duce de atâta vreme şi cu atâta supra omenească stăruinţă Nicoiae Iorga? Ce însemnează întemeiarea partidului nationalist-democrat, de care aţâţi in­teresaţi se tem ca de vestitorii zorilor unei noui vieţi, unei vieţi naţionale con­ştiente, demne de un popor tînăr şi plin de energie cum este poporul nostru, care tot aşteptând delà zeii de până ieri să-i aducă mântuirea, s'a trezit robit de haita flămândă de ve­netici aduşi de vânturi din cele mai murdare colţuri ale Galiţiei sau goniţi de cnutul nemilostiv al Cazacului.

A sosit ziua când trebuie să ne dăm seama de aceste stări de lucruri. Că mulţi nu vor să înţeleagă acest ade­văr, e foarte firesc. Nemulţumirile se pot manifesta în chip şi mai violent. Aşa a fost în tot locul şi totdeauna. De ce am face noi excepţie? Se vor mai ridica glasuri de protestare şi azi şi mâne. Se vor ridica tumultuoase şi ameninţătoare. Căci cu greu se poate obişnui cel îmbătrânit în anumite for­me cu gândul că va trebui să renunţe la tabietul lui.

De un lucru trebuie însă să ne dăm seama. Sântem la un moment istoric. Sturm-ul şi Drang-ul a început şi în viaţa noastră, cum a început cu ani mai înainte la alte popoare. Şi va în­vinge, ori care ar fi piedicile, ce i-se vor pune în cale. Vor cădea poate mulţi în lupta aceasta — înfrîngerea ideilor, în cari trăieşte cine-va, nu este o cădere? — dar curentul va triumfa.

Cu înduioşată privire de milă fată de aceia cari — de bună credinţă că servesc interesele neamului — se o-pun acestor idei, cu zîmbetul dispre­ţuitor pe buze fată de „şarlatanii*, cari din combaterea ideilor nouă şi din răspândirea a tot felul de ştiri ten­denţioase vor să-şi facă un piedestal de glorie, pe care, printr'o rodnică

FOIŢA ZIARULUI » T R I B U N A « .

Fragmente. De (on Agîrbiceanu.

Aveam să îngrop un copil, un copil de ţ'gan. Diacul veni la mine de cu vreme. Să mai stăm de vorbă.

— De mai ţine moliştea asia, pădnte, o să avem morţi ca ploaia Mai ales băieţi. Ei, când încep să moară, în câte-o toamnă, în câte-o pri­măvară, se goleş'e satul. Vezi că-s plăpânde vie­ţile lor: se scutură uşor ca florile cireşului. Zic t u că nu-i păcat de copii, când mor. I-se pare omului, în tinereţă, că viaţa e mândră. Dar' mai apoi, când îţi închizi grumazii în jugul ei, şi tragi întins până la moarte? Şi totuş, să vezi d-ta, dintre oameni ţiganii iubesc mai mult viaţa. Azi are să vină satul întreg la îngropare.

— La înmormântarea unui băiat? — Da. O să vezi. Nu vin însă pentru cel mort.

Vin pentru cei vii, pentru ţiganii cari vor sta în jurul sicriaşului, fSă-t vezi, se tăvălesc pe josj urlă, îşi smulg părul. Niciodată n'am putut face

prohodul întreg, cum se cade la ţigani. Şi oa­menii vin ca la minune.

In uşă ciocăni cineva, şi fără să mai aştepte răspunsul, intră un om înalt, vânjos, cu faţa deo­sebit de aspră şi întunecată. Era frânt puţin de spate, şi fruntea încreţită se continua într'o chelie lucitoare. Nu-I cunoşteam încă şi abia puteam da cu socoteala să fie ţigan. Dar' el zise :

— Sântem gata părinte. Au venit oamenii după prapori.

— E al d-tale băiatul ? — Nu Nu-i ai meu. E al fetei. Iată, poftim

hârtia,—şi'mi întinse adeverinţa delà doctorul . -Vorba-i era tot aşa de aspră ca şi faţa. îmi părea că-mi vorbeşte cu mânie.

In hârtie citesc numele copilului : Gheorghe Corides.

— E bine scris numele ăsta: Corides? — Da. Aşa zice fata că 1-a chemat pe tatăl

copilului. E un grec. Fata a fost prin ţară, în România, şi băiatul acolo s'a născut. Noi, pe bărbat, nu l-am cunoscut. In primăvară fata ni-a venit acasă.

— A stat mult prin ţară? — Patru ani. Slujnică.

— Aşa dar un băiat nelegiuit. N'au fost cu­nunaţi »

— «N'au fost« zise omul cu ciudă, privinda-mă rece, »Dar — adause, vă rog să veniţi Aş­teaptă oamenii. Şi, te-aş mai ruga de ceva, pă­rinte. Să faci bine să iei şi iertăciuni.

— La un copil de patru ani ? Nu răspunse îndată, ci privi eu durere In pă­

mânt. — Fie de patru ! zise în urmă Şi să-1 pome­

neşti în iertăciuni şi pe tatăl copilului. De când a venit fata din ţară, tatăl nu ş'a mai văzut co­pilul. Ş'acum îi astupă pământul.

Porni înaintea noastră, şi în curând, eu şi dia­cul îl urmarăm.

In curtea mortului, când am ajuns, abia am răzbătut printre creştini. Avusese drept diacul. Veniseră mulţi.

începem prohodul copiilor mici. Fata, mama copilului, sta lângă sicriaş, la cap. Sta palidă, mută, şi numai în restimpuri tremura Ochii, sprâncenele, paliditatea feţei, aveau culoarea cărbunelui. Era foarte tînără incă. In jurul mor­tului se înşirau mama fetei, o ţărancă îmbătrâ­nită, cu pârâiaşe lungăreţe pe faţă, vr'* cind

F a b r i c ă d e p a r c h e t e , = = = = = Cluj—Kolozsvár. — Fabricbeazä orice parchete din sterjar şi carpen pe fond de asfal t

Lucrări de cherestrea în orice mă­rime, în lemn de stejar, carpen şi brad.

Primeşte prelucrarea completă a da-sumelelor.

f

Nr. 263 mű. >t Й I B U M A« >3f. 3

muncă intelectuală, nu şi-l'au putut face, cei cari au pornit lupta vor merge înainte.

Şi timpul, supremul judecător al fap­telor omeneşti, va veni să sfinţească în­dreptăţirea acelora, cari au înţeles far­mecul cuvântului ceresc: înainte/...

Coresi.

Miniştri la V i e n a . Ni-se anunţă din Viena Eri au sosit aici la contele Zichy, ministrul de instrucţie şi Ladislau Lukács, ministrul de fi­nanţe. Ministrul Zichy a fost primit în audienţă !a топзгсЬиІ şi i-a raportat în mai multe afa­ceri de resort. Ministrul Lukács a avut consfă­tuiri cu primul ministru austriac Bienerth şi cu ministrul de finanţe austriac Bilinski, în che­stiunea privilegiului băncii austro-ungare.

Mâne sdimineată oseşte şi primul ministru Khuen, ca să raporteze monarchului despre vii­torul program de muncă al guvernului.

Situaţia în Aust r ia . Chestiunea reconstruirii cabinetului încă nu a ajuns în stadiul ei definitiv. In cercurile deputaţilor se dă azi ca sigură com­binaţia cu profesorul universitar Neusser, care ar fi să primească resortul instrucţiunii publice. Despre actualul ministru de instrucţie, contele Stürgh se svoneşte că şi ar schimba portofoliul cu cel de interne. De altfel Reichsrath-ul eri şi-a ţinut şedinţa de încheiere a sesiunei din toamnă şi nu se va întruni până după serbătorile catolice, în Ianuarie anul viitor.

După anul nou catolic vor fi reluate şi trata­tivele de împăcare între cehi şi germani.

*

Camera . Lipsa de interes şi de seriozitate a deputaţilor unguri poate nici când nu s'a vădit mai eclalant decât azi Ia discuţia convenţiei co­merciale cu Serbia. Preşed ntele abia a putut să s deschidă şedinţa la orele 11 şi jumătate şi in- j cinta a rămas aproape goală, în tot decursul ;

şedinjei. Au vorbit doi oratori opoziţionişti ob­scuri, dând dovada completei lor nepriceperei în chestiuni de politică economică. La sfârşit de­putatul Lengyel Zoltán a interpelat şl el pe pri-mul-ministru, în chestiunea senzaţionalelor de-svăliri, ce a făcut ziaristul Fényes László despre ravagiile invaziei galiţiene în ţinuturile ruteneşti.

Cronică muzicală. Arad, 17 Decemvre.

Am intrat în sezonul audiţiilor muzicale. Pleiada artiştilor ce se perindează în şalele de concert ale metropolelor Europei, cu puţină excepţie ne este cunoscută din anii trecuţi. Artiştii în vioară: Willy Burmester, Eugen Isaye, Jan Kubelik şi celebrii măiestri ai pia­nului ca Paderewsky, Sauer şi Friedmann. E caracteristic că în anul acesta, în muzică ori cel puţin în reproducţia muzicei, dominează rasa slavă. La pian Godowsky, Gabrilovics (ginerele lui Mark Twain), Bobtkievicz şi Sa-)eInikoíí; la vioară Elman şi Mitniczky, Hu-jermann şi Colberson. De altcum toţi cu un bun renume internaţional. Să mai adăugem şi ceata cântăreţilor în frunte cu Elena Ger­hardt şi Mateo Battistini cari au rămas fideli Europei, pe când cei mai renumiţi cântăreţi ai timpului, ca tenorul Enrico Carusso, Ales-sandro Bonei, baritonul Arnoto, iar dintre cân­tăreţe sopranista Emma Destinn (pe care mu-zicianii o aseamănă cu Patti), au trecut ocea­nul şi astăzi formează celebra gardă de cân­tăreţi ai marelui teatru de operă „Metropoli­tan'' din New-York. Dar americanii şi ştiu să preţuiască atari cântăreţi fenomenali. Oribilele onorarii ce le primesc in America, îi fac să'şi uite de bătrîna Europă, şi dacă se întâmplă să ospiteze dincoace, publicul auditor îl for­mează în deosebi aceia cari-s cu punga plină.

*

Intre acei celebri cântăreţi cari şi-au câşti­gat un renume european, dar astăzi, durere nu mai auzim nimic despre ci, este ţ,i vesti­tul bariton Ponovifti". Noui talente se ivesc îci-coiea, am remarcat vre-o câteva nume ro­mâneşti, cari figurau pe programele unor con­certe date în orăşele de provincie din Ger­mania şi Franţa, fără a ne întâlni însă cu ele în şalele de concert a capitalelor. Aici la noi mai în anii trecuţi au făcut furoare în cercu­

rile muzicale doi virtuoşi, pianistul Lengyel de Bagota şi violinistul Nemeş, ambii Români de origine. Am legat frumoase speranţe de ei, dar se vede că s,au pierdut în marea inter-naţionalităţii.

Celebrul componist italian, Giacomo Pucci­ni, autorul operelor „Tosca", „Madame But­terfly" şi „La Bohème", arçcompus de curând o nouă operă: „Fanciulla del West'', a cărei subiect e luat din viaţa aventurierilor din vestul Americei. întreaga lume muzicală a aşteptat cu mare nerăbdare ştirile despre premierul acestei opere, care s'a predat în cel mai mare teatru de operă al lumei, în „Metropolitan"-ul din New-York. Şi nici nu putem să ne mirăm când e vorbă ca un Puccini a compus o o-peră nouă în care cântă cei mai renumiţi ar­tişti ai lumei : Sopranista Destinn, tenorul Ca­russo şi baritonul Arnato. Ziarele cele mai de frunte din America şi Europa aduc ştiri că „Fanciulla del West" a avut un succes colo­sal, Puccini a fost sărbătorit cum nici un alt compozitor vre-odată. Muzica acestei opere e adevărată muzică a lui Puccini, a cărei instru­mentaţie a stârnit o nedescrisă însufleţire în muzicianii cari au asistat la acest premier. Se poate zice că Puccini în „Fanciulla del West" a produs pe terenul muzicei cea mai perfectă operă de astăzi. Ziarul italiau „Comere della Sera" aduce amănunte asupra premierului acestei opere şi scrie că, în ce priveşte scenăria operei, ceva mai grandios nu se poate. Doar numai presa germană nu ea parte la însufleţirea generală, ceia ce nu ne miră, cunoscând şovinismul lor chiar şi pe terenul muzicei şi fanatismul cu care ţin mor­ţiş la curentul Wagnerian.

In viaţa muzicală delà noi nu se observă o înaintare demnă de talentele şi puterile mu­zicale de cari dispunem. Centrele muzicale ca Braşovul, Blajul şi Sibiiul stagnează. In Arad mulţumită comitetului de dame şi domnişoare a „Reuniunei Femeilor'', la matineele aranjate de dânsele se face şi ceva muzică, care deşi nu atinge înălţimea artei, totuş este un semn îlliUULUIutui i _ » m U u o u w l v . t a l t . a î u i u c l H W u o v t t Uv aici înconjurată de cultură străină.

Dorin.

copii, feciori şi fete de-a ei, şi chiar la picioarele mortului străjuia tatăl fete', moşul mortului.

Slujba curgea liniştit. Nici o lacrimă nu se ivea în ochii rudeniiior, nici un oftat, numai mama copilului, în lestimpuri da să se înăbuşe.

Dar tată! ei, drept ca o saniinelă, o urmărea mereu din ochii aspri, şi faia îşi îneca plânsul, tremurînd tot mai adânc.

Diacul sărea mereu câie-o cântare, se încurca. Oândul nu i era aici. Se gândia : cum de nu se încep bocetele ? Şi ace aş gând părea că urmă reşte şi pe creştinele din curte. Se auziau şoapte, şi, ca un murmur de neplăcere începu să se ri­dice pretutindenea. La iertăciuni bătrîna, două fete de-ale ei, şi mama mortului se priviră deo­dată ridicându şi privirile din pământ: ochii le erau uscaji O e d e a m : acum încep. Durerea săl­batică le schimonosi bţele. Dar, delà picioarele mortului, privirea severă, ucigătoare a ţiganului le opri plânsul.

Plecarăm din c u r e şi nici un bocet nu se auzia. Oamenii, femeile, părăsiră pe rînd convoiul şi când intrarăm în cimitir, numai rudeniile mai însotiau sicriaşul.

Diacul era neliniştit. Auzise ceva pe drum şi nu ştia cum să-mi spună.

Mormintele se îngrămădeau triste sub pajiştea arsă de brumă De sus, din neguri, mizuia mereu o bură rece. Pe cărare, la o cotitură, diacul îmi zise :

— N'am minţit. Asta e întâia înmormântare liniştită la ţigani. E lucru nou. Dar aici e mâna lui Pintea.

— A cărui Pintea? — A moşului, a potcovarului. Mi-a spus un

om şi cred. Mia s p u s : Pintea a făgăduit fie­cărui care va plânge o muche de baros în nu­mele tatălui. Straşnic om !

Apoi, mai încet, adause: >Vezi că ţiganul acesta vrea să se dee de ro­

mân. II vezi cum se îmbracă, cum vine la bise­rică. Şi a vrut, ca la casa lui, în vreme de moarte, să nu mai fie bocete ţigăneşti. Să nu i se cu­noască spiţa*. încă din curte, delà prohod, mă izbiră privirile lut aspre, cari se plimbau mereu pe felele rudeniilor. Acum, lângă groapa neagră şi umedă, îl privii mai stăruitor. Avuse dreptate diacul. Palidă, perită, sta mama copilului cu ochii plecaţi în tină. Părea că'şi adună puterile să-şi stăpânească şi tremurul nervos al trupului. Ear' tatăl său o ţintuia cu privirea aspră, cu faţa împietrită de durere.

Când bulgării cei dintâi sunară pe sicriaşul frumos vopsit, mamei copilului i-se rostogoliră ochii îngroziţi, ca se clătmă şi căzu.

A fost o clipă de linişte, de spaimă poate, dar' numai o clipă. In clipa următoare se repezi ţiganu', moşul, îşi prinse fata în braţe, şi'n ur­letele cari izbucniră deodată din toate pastile, glasul ferarului se auzi rr.ai tare, mai înalt, m îi plîn de patimă. Ca cioiiie se strînseră cu toţii în jurul celei ce şi pitrdu conştiinţa. Şi mai în­tâi, însuş ferarul, tatăl său îşi spintecă, desnă-dăjduit, cămaşa delà piept. In puiti-tatea cimite-rului, geametele, bocetele lor învăluite, se ridicau în înălţime, treceau départe, îţi dau senzaţia că arde undeva, &au că o mare pr.mejdie s'a lă at peste oameni. Erau glasuri aspre, lăguşite, erau cuvinte de foc, erau gesturi iuţi, ciudate, de braţe ce se înălţau, se as vădeau şi cădeau îepede, ca şi când ar fi vrut unii pe alţii nu să se mângâie, c< să se sfâşie.

Bolnava se deşteptă, privi aiurită, apoi deodată, c'o săritură de leoaică fu la marginea gropii. In aceeaş clipă vre o zece mâni o prinseră de haină, de braţe, de piept.

sLäsatj-ma« strigă cu ură, cu furie. Se svâr-colea, dar' nu putea să scape şi să sara în groapă.

croitor püfííí y d o m n i , farnisorul cai fii ces. rejgale şi c a m e r î a k .

j v tagaz in k Ыт o bă rba ţ i , copii si feti te

m ARAU.

4 >? І І І 0 NA«

Conspiraţia contra „Tribunei".

Arad, 17 Decemvre.

Acţiunea de subminare, intrigi, calomnii şi mişelii de tot felul se pare că este trans­pusă pe un moment în ţară, în coloanele ziarelor »Minerva« şi »Seara«, unde se a-dăposteşte cunoscutul Iancu Scurtu, omul care dacă îşi aduc aminte cetitorii noştri, făcuse deja în vară un tărăboi cu ziarul nostru, în jurul discursului lui Tisza. D o m ­nul acesta, cunoscut încă de pe vremea când era la »Tribuna« din Sibiiu a fost chemat telegrafic la Budapesta şi provăzut cu in­formaţiile necesare pentru a începe campa­nia de distrugere a prestigiului moral de care se bucură »Tribuna« în ţară. Se ştie anume, că »Tribuna« este ziarul cel mai răspândit în ţara românească, mai răspândit ca toate ziarele româneşti delà noi împre­ună, prin urmare aici trebuia îndreptat ata­cul, pentru a o lovi în chiar bazele exis­tenţei ei.

Omul a fost iute găsit. Şi a venit Iancu Scurtu la Budapesta, a plecat distinsul nos­tru preşedinte dl Teodor Mihali la Bucureşti, unde se află de câteva săptămâni, ca să ajungem a înţelege acţiunea descreerată pornită în contra noastră de cele două ziare îngemănate,acţiune pusă la cale de chiar preşe­dintele clubului parlamentar român : dl Teo­dor Mihali. Dar efectul campaniei mizera­bile ni se pare că va ieşi în curând toc­mai contrarul: toate ziarele mari şi serioase din Bucureşti încep să suspecteze zelul celor două ziare puse în serviciul unei cauze atât de urâte de a ponegri cinstea naţională a unui ziar care a fost în fruntea mişcării

cea mai înaltă consideraţie a oamenilor. Şi va sili pe oameni să nu se mulţumească cu cu calomniile «Minervei» şi a «Serei», ci să caute singuri la originea acestei cam­panii urâte din partea unor ziare din regat,

aflând adevărul, care va condamna după merit o astfel de procedură. Lumea din ţară în orice caz nu ne va osândi fără apel, simplu numai la acuzele lui Iancu Scurtu. Putem deci aştepta în toată liniştea verdic­tul asupra noastră în acelaş timp însă şi asupra calomniatorului fără demnitate, care se pretează la astfel de mişelii.

Şi în vreme ce în ţara Românească ca­lomnia este asta : de a ne scoate mangrişti; aici la noi acasă, în ziarele ungureşti mai cu seamă, suntem înfăţişaţi de «radicali» şi «terorişti» cu vădita tendinţă de a îndrepta binevoitoarea atenţiune a guvernului ungu­resc împotriva noastră.

Şi aşa, în chipul acesta, cu minciuna şi cu calomnia desperaţii, cari au interesul a-cestei campanii, socotesc că vor putea dis­truge ziarul acesta, care prin glasul său, ca bietul cocoş, aduce zorile deşteptătoare.

D e altfel putem să mai înregistrăm azi o voce calmă în discuţie, pe cea a d lui Dr. Vaier Moldovan, care în numărul din urmă al «Gazetei» discută într'un articol curentul p o n i t în coloanele zia.ului nostru, în care pune cel puţin în mod cinstit teza: «Cu­vântul de ordine al primenirii, trebue privii numai ca o năzuinţă înspre mai bine, ca un dor spre o perfecţionare gradată a moravu­rilor noastre-». Concluziile ce le trage însă nu mai sunt exacte, căci ar fi absurd să impuţi curentului, că ar fi voit să înlocuiască ele­mentele capabile de azi cu altele. Dar este tot atât de absurd să vedem aceste elemente capabile înşiruindu-se la o adevărată luptă cu noi pentru salvarea celor incapabile şi îm­piedecând şi provocând c r ize în progresul procesului de select une. La noi trebuie o primenire, o aierisială radicală, de aceea ni-s'a părut un bun preludiu mişcarea tinere­t u l u i . T o t a l a l i p s ă de conducere şi de cap în partid, ceeace o spune l u m e a întreagă si ceeace o dovedeşte mai eclatant ca orice, chiar situaţia actuală ne arată şi ea singură în ce direcţie trebuiesc căutate soluţiile. Dl Moldovan, nu nimereşte aceste direcţii.

»Lăs5:ţi-mă« strigă din nou şi privirile ei tul­buri căzură asupra bătrînului, care-o ţinea de braţ.

Ferarul îşi plecă fruntea, o lasă de haină. Acum privi la ceilalţi, cari o ţineau încă.

— «Cânilor !< gemu adânc, când se simţi li­beră. Dar acum, liberă, se părea că i a trecut deodată ioată ura. Durerea o lipi cu faţa de pă­mântul proaspăt, şi începu să se bocească. Un şivoiu cald a trebuit s ă i pornească deia inima: ochii ei căpătau viaţă, obrajii morţi i-se înpur-purau.

Nu pricepeam ce spune, nu pricepeam ce câniă. Dar am văzut că rudeniile se apropie, se strîng tot mai tare în jurul ei, |chiar şi bătrînul îngt-nunchiază şi glasurile lor încep să se u-nească cu al ei, foarte dureros şi foarte iute. In răstimpuri bocetul se rupea deodată, cei înge-nunchiaţi se priviau, se îmbrăţişau, se sărutau, ş'apoi tânguirea începea din nou.

Diacul mă trase de mânecă. — Să-i lăsăm în plata Domnuiui. Acum dac'au

început, nu se vor opri curând. Se însera şi de sus cernerea măruntă de brumă

era tot mai deasă, Eşirăm din cimitir şi pe drum depaite, se auzia încă ca un vuiet ostenit boce­tul cimitirului. In casă chiar, în odaie bocetul aceia mă urmărea mereu. Dar nu ştiu cum, pă rea cà nu-1 mai aud cu urechile venind departe, părea că e în mine, în fiinţa mea. Şi din adân­curile sufietuiui părea că se ridică o trisieţă, o durere, care-mi înunecă toate senzaţiile, lăsân-do-mi clară o singură întrebare: De unde vine durerea asia nouă, neobişnuită pe care am vă zut o ? De unde-i aceasta mare dragoste de viaţă şi de cei vii ?

Cântare Nifiă. Şti iu să uiţi ? Imbracă-ţi astăzi Hlamida albă de vestală, Aprinde focu'n vatra sfântă, Rîzând aruncă'n foc trecutul Cu umbra lui, cu amăgirea, Ca lumea lui de îndoială Să ardă, jertfă pe altarul Vieţei ce ne'ntinde scutul.

Şti tu să ierţi ? Răzbunătoarea tn faţă'ţi chiamă amintirea, Cu glas de zeu ce stăpâneşte Tăriile, tu zi-i să tacă. Icoanele 'nvalite'n umbră Şi visul ce-şi curmă urzirea, Să nu ţi le mai scoată'n faţă Cu jalea care le îmbracă.

Şti să iubeşti ? Ridică fruntea Şi drept în ochii mei priveşte, întinde-mi mâna şi pe gură Apasă-mi gura ta fierbinte, Cuprinde-mă la piept şi noaptea Din jurul meu o risipeşte, Să piară lanţul greu al legei. Nainte ! Tot mai înainte !

Şti tu să cânţi ? Cântare nouă Din pieptul tău acum pornească, Precum izvorul viu porneşte Din stânca veche de granit. Cântare nouă, să tresară Şi nori şi bolta cea cerească,

18 Decemvre 1910

Broşura dlui Sucht

1 Probabil pentruca saşi învedereze ridicola in­

tenţiei dl Dr. loan Suciu, organizatorul parti­dului, a scos în broşură articolii dlui Aure) C. Popovici şi Iuliu Maniu, pe care o împrăştie prin comitat. Sperăm că atâta devotament pentru partid, va afla cuvenita apreciere în şedinţa de mâne a comitetului.

Răspunsul nostru la intervievul domnului Ma­niu, fireşte i-a scăpat, simpaticului nostru amic.

Broşura tipărită în tipografia Librăriei Diece­zane se găseşte la di Or. loan Suciu în Arad — gratis.

%mt%m% im Штштщіі. încurajarea industriei casnice. — Lucrările din mănăstiri. — Societăţi de temperanţâ — Crimi­

nalitatea. — Reforma electorală.

Bucureşti, 2 Decemvre.

InHuerta culiurei si a creştere! tt-ălne a făcui ca o psrte din sorieiatea românea<tcă să p*ră-sea*că vechi ; o b c e u i , adoptáld altele străine r-u teiul departe de suflHu! nostru. Portul româ­n c e a fost în:o."uit la or*ş-, de unda încetul u îrceta. a a în:-'.out * se тиіір*' ş) U s*t?.

Mai aleà a c a b u< de s îtuaţia econom c* a tirani­lor este bună, obiceiurile jl pariul orlş-aasc а început să prinde ÎOÎ m*i mult. In ssUle dia Di>b"rog*a ás pildă nu este l u c u ггг aä vezi jsi­eted ín horă fete Imbricate jdupă moda oraşe M<-as;;£, cu peîâril scumpe, cu mănuşi de mäta« •j-.ífíipSTKie delà negustorii evrei, cari ştiu aşa de b" - şi pîiseze o? au mai rău şi msi dema rist în prăvăliile lor. E o stare la adevăr îng ijt-t•.-ase, căreia trebuia să i s t pună capàt cât mai curând.

Frumosul ober iu ca femeile să-şi lucreze sin­gure vestmintele lor a început să dispară, mal întâi la o a i e , şi a;ïoi în satee mai apropiat?, ok* я'.а or goipoJârii a început să lipţeasdj îr.-id ţionalu! războ ; şi furca de t on . Industria casns ă si început a fi n»glja<ă şi înlocuită cu produsele fsb clior mcedsrne. 8a, c« e mv mult, cht«r şi ^ànasti l ie , Im cari exista o traditio, au început a se moderniza. Ş< în thliile cuvioaselor vîjaic 1 , 'c*n a tădaia îşi lucrau cu manile lor pro-p ii pod nabele şi covoarele lor, azi găseşti obiecte mod'rne provenite din fabrl ile oaselor. St»rea «cearta de lucruri nu mai putea continue. M r-gând tot astfel, în câteva decenii r . ' .m ti mai

Să se deştepte la viaţă Pământul trist şi obidit

Un cer senin ne dete ochii Ca sâ răsfrîngă'n ei amarul, Şti ca să plângem nenorocul, Ce ne a întâmpinat în cale, Şi glas ne-a dat ca sâ ne audă Strigarea, când se sting* farul — Noi, răzvrătiţii vremei noastre, Cânta-vom vieţei osanale.

Ce-ţi pasă cum şi cine sântem, Ce-ţi pasă de porunci şi lege?... Pe treapta naltă a gândirei Acum sântem stăpâni. Şi noi Vom ride vom zdrobi puterea, Ce n'a voit a ne'nţelege, Vom cere soarelui de vară Cununi pe frunte, de eroi.

Apropie-ie dulce, caldă, Ca ziua cea de primăvară, Şi albă ca închipuirea, Şi fragedă ca sărutarea ! Şti tu să uiţi ? Dă-mi mie arma, Nădejdea, ce mi-o 'ntunecară ! Cântare nouă să'nfioare Pământul cerurile, marea Şi tînăr vis să te alinte C'a ta, a ta esle cântarea

I. U. Sortea.

18 Decemvre ISI O, » T R I B U N A*

avul în 3SÍe!e româneşti decât foarte rare lucrui de Industrie cs nici.

In Ilmpu" d'n urmă s'a pornit însi un curent foirfe f o r m t p*r;tru încurajarea industriei cas níce. Chiar sístül a intervenit In a:ei«tă privinţă. Peiângă гяігіі it«rul industriei şi al comtrclukii s'a în fiinţat un mi'zeu, care »re o aecţie destinată anume ptritra Ird xtrl- de cari această ?ecţ'une s'a j pus sub sprijinirea unui comitet ds dame din Inaba societate bucureşteană, Intre cari smintim pe doamnele Eiiza Brstlanu, Ud?a FiHpescu şi Alexandrina Or. Cantacuzino, cari luată d-n r is puteri pentru răspândirea lucrurilor ds industrie naţională în clasa de sus * secretatei româneşti. ! Câî pentru mlnăsiiri, ministerul industriei şi al ccmercíuluí a trimis o circulară tuturor mănăs Urilor de maici, îndemnându le ca lucrurile fă­cute In mănăstiri să fie depuse la muzeu* de Industrie casnică, iar direcţia îşi ia angaj» mentül I pune in vânzare aceste liuru.i. La aceasta fru-moaşă iniţiativă menită a reintroduce tn mânăs tri frumoasele obiceiuri patriarchale se aso:bzä şi prelaţii, cari de multe ori au constatat ca du rere cum se stinge încetul cu încetul visţa de munci frumoasă şi rodnică d!n mănăstiri.

• O mişcare frumoa*? s'a pornit In timpul din

urmi prin organizarea de k)i ai? bunilor tem-pieri, cari propagi abţinerea desăvârşită delà bău­turile alcoolice. In Bucureşti cs şi în oraşele de provincie există astăzi o mulţime de loji, a căror activitate este cit «e poate de b'nefăcătoare pen tru populaţia muncitoare, din păcatele şi viţ ile căreia au tras atâtea foloase negustorii de bău­turi alcoolice. Delà oraşe, mişcarea a trecut la sate, unde de a«.emenea su înţeles mulţi dinire tirani nenorocirile pe cari patima beţiei le au adus asupra atâtor familii. In Moldova, und* tă-ănim-a a fo?t atâta vreme otrivită cu rachiul jidovesc, mişcsrea găseşte tot mai mulţi ade­renţi.

De curînd s'a înfiinţat cea de a şaptea lojă din Moldova la Moineşti, tîrguşor năpădit de pleava Oaliţiei şi-a Rusiei. Fireşte, celor cari atâta vreme au trăit din specularea viţiilor bietului popor muncitor nu le convine mişcarea şi caută prin tot felul de mijloace s o împiedice sau s-o ridiculizeze. Este însă atâta nobleţă si atâta gând bun din partea conducătorilor, încât încercării' răuvoitorilor rămân simple în rercàri Şi în curînd se vor înfiinţa loji noi la Bacău, Vas'ui şi Ro­man. Pe de-o parte aceste loji ale bunilor ten-plieri, din cari nu pot face parte ovreii, pe de altă parte societăţile cooperative vor putea, cre­dem, să scape cu timpul satele de plaga tejghe­tarilor galiţieni, cari prin alcoolul lor au adus atâta rău poporului delà ţară, cari au sămănat sămânţa degenerarea în mijlocul satelor altădată püne de viaţă. Acţiunea s ceasta ar trebui îmbră­ţişată de toţi aceia cari sunt pătrunşi de adevă­rata dragoste de neam Căci duşmanul cel mai mare al poporului nostru nu trebuie cătitst în afară, ci în mijlocul nostru : Este păcatul, esîe patima b-sţiei, ca*e, a tăcut ca'n atâtea rînduri ţă­ranul nostru, pentru un pahar de rachi ? s*-şi vândă sufletul, să şi vândă pe proprii lui fiaţt. De ar fi lipsit rachiul, azi am avea în pariamen-tul din Pesta un număr cel puţin îndoit de de­putaţi români. Şi, de ar lipsi rachiul, am avea de înregistrat mai puţine crime. Da, mai puţine crime.

Tocmai arum a apărut o dare de seamă a d-lor M. Tălpâşanu, inspector al închisorilor şi I. Teodorescu, în care se arată numărul condam­naţilor din închisorile statului, precum şi crimele ce le au săvârşit şi împrejurările, în cari au să­vârşit acele crime. Regiunile bântuite de alcoo­lism au dat cel mai mare număr de criminali, de asemenea cei mai mulţi condamnaţi pentru furturi şi delicte sânt recrutaţi tot din aceste regiuni. Cei mai mulţi criminali sânt din jude­ţul Tulcea şi Covurluî, unde alcoolismul a făcut mai mari progrese. Din contră, acolo unde al­coolismul n'a pătruns, în regiunile mai ridicate ca nivelul cultural ale Munteniei, numărul con-

damnaţilor este foarte mic în raport cu aceia al ceior recrutaţi din judeţele Moldovei. Iată deci că asociajiunile de obţinere îşi au rostul lor şi rezultatele ce le dau sânt din cele mai sa­tisfăcătoare.

* Cu осагіа discuţiei la Mesaj s'a adus din nou

chestia reformei electorale, chestie, care a început să se agite cu destula pasiune. Ş?fii celor trei partide rivala, cari îşi discută dreptui de guver­nare, s'au pronunţii, fie în favorul sau defavorul acestei reforme. In România sânt trei colegii elei I toraié. Pe când însă colegiul marilor proprieta I şi colegiul al doilea se foloseşte mâi mult sa J mat puţin de dreptul său, dreptul electoral ;\ coegiul al treilea, al ţărănimei este mai mult j ficţiune. Ţăranul, avizat fiind la proprietarul mei şiei, pe care trăieşte, în cele mai multe cazuii trebuie să ascute de acesta. Un neajuns mai est] în această privinţă şt faptul că ţărănimea voteaz] prin delegaţi in presă se discută acum chestii Îărgirei dreptului etecforal şi chemarea masej ţărăneşti la adevărata viaţă politică. Partidul na] ţionalist democrat are de altfel între primei* puncte din programul său introducerea votului universal pentru toţi Românii.

Asupra reformei électorale s'au pronunţat îr cameră dnii Take lonescu, N. Filipescu şi I. 1 | C. Brătianu. I ï

D. Take ionescu a propus contopirea cole­giului întâi cu al doilea, sporirea n u m ă r a ţ i ale­gătorilor direcţi în colegiul a! treilea, reprezen­tarea minoritâţiior şi reprezentarea îrr senat a Camerelor de comerţ, precum şi intrarea de drept în senat a foştilor ntniştri,

D. N. Filipescu, din contră a fost în contra Îărgirei dreptului de vot. Dsa crede că nu acea­sta este cauza care împiedecă pa cei mai mulţi fii sl ţării de a lua parte !a afacerii» publice. Să se înscrie în listele electorale toţi cari ştiu să scrie şi să cetească, in fe-ul acesta s'ar aduce, un real serviciu şi culturei.

D. I. I. C. Brătianu a arăfat că astăzi cu­cereşte tot mat mult teren ideia votului universal. Cum psrtidu! liberal este în principiu aderent al acestui sistem de vot, reforma electorală va fi una din re principalele preocupări ale acestui partid. Chiar în viitoarele alegeri iupta se va da pe baza dreptului de vot univers?!.

Corespondent.

I Ca fisc comiUtens substitut s'a ales aivocat tul j 'dan Dr. Rosenberger János, care esta ío odafă şi fisc »de onoare t .

Punând v-se ia ordinea züel chestia numelor oficio*se sie comunelor din comiM, raportorul propune, ca să se stabilească numele comunelor conform proiectului elaborat de oficiul central dv statistici.

La acest obiect se In ing? o discuţie vie din partra Românilor.

Dr. Ioan Senchea. rere mai !nfâ{, ся sä se ce-I cole de fabricaţie c f - d±n care iese la iveală. I proprie;mantale I de blană, blane Ш de călătorie, — ~ I manşoane.boaîe á c ă c i u l i pentru |<s j j | S domni şi doamne

ultima modă şi lucrate cu gust. Preţuri ieftine. -: Primeşte orice lucrări de blănărie pentru prefacere, căptuire, căptuşirea şi coliarea mantal lor. Serviciu promt şi conştiinţios. Numai marfă bună şi execuţie de I-u rang.

Delà Făgăraş. Adunarea generală a comitatului. —

s (rea numelor de comune. Scki'nono-

Făgăraş, 16 Dic-imvre. Coriis ?ui;ca municipali я comitatului F?giraş

a ţinut z Ide trecute o adunare extraordinară. M e тъкф obí«.:te oul de interes s fost şi biegt nl« In diferitele sub comisiuni şi «stabi­liri a nutmior oficioase aie comunelor din «•отНаи.

Dintre rmmbn rotnâni au fait puţini de faţă A! gorile în c misiune au decurs f á r a nici o emoţHne, de oa?ece Românii s'au abţinut delà votare, faînd in minoritate.

Re-i-arcăm dintre alegeri numai pe cele mai însemnata». Dintre Români au fost aleşi urmă toni : i*en;bri :

1. In comlskmea administrativă Iacob Ma-cavdu, Dr. iancu Mfţlan şi Dr. Ioan Şenches.

2 In «-.omisiunea verificatoare : Dr. Titu Perţla si Ioan S unu (ambii oficianţi).

3. In comlsiunea apelativă: Iacob Macavtiu. 4. Isi comitetul permanent : Nico'ae Borzea pro

•opop, Dr. Octavian Va su, Iacob Mecaveiu, Dr loin Şenchea, Dr. Nicolau Serbau şl Dr. An-d'fciu M'i.u ;

5. In comit: tut central : Niçoise B o r z a , Ia ob Ma -avr-líi, Dr. Nícoiae Serbau, Dr. Octa­

vian Va su.

nunwTiT* pana acum.

Face deci propunerea, ca adunarea municipali să decidă, că nu af ă de necessră şi nici de mo tivatl schimbarea numirilnr de până acum a'e comunelor din comitatul Făgăraşului, şi p m ur­mare propune dlul ministru «e Ы е т е , caia sta­bilirea de nou a numirilor oficioase aie comu­nelor din acest comitat, sâ sa păstreze numirile de până acuma.

Preotul reformat Balis o arcă să comb d l ca argumente foarte slabe propunerea dlul Dr. Ş n-chea.

Di O- tsvhn Vssu sprljinfşte propunerea d-lui D. Ser chea, arătând, că schimbările propuse nu numai t i sânt in contradicţia cu із*ог!а acesta! ţinut, ci sânt chiar de râs, şl vor forma numai obiect de batjocură.

Vicarul Iacob Mscavelu să alătură de aseme­nea Ia p r o p . n т ; з fá-uti de dl Senchea şi zice va sctiimuarnr p-c-p:ise nu vor sus i ism-ri şi r i d primi-s a p 'por , ci vor aduce numai în-cur ă.ură. Poaortl în iimb» şi în circuUţ:t:nea sa de toate zilele va pisîra şi mai députe numi riie de pâ-iâ acu n.

La vorbiriifl oratorilor români tşă încrarcă să răspundă raportorul (un vice notar ungur), spu­nând că stabilirea numirilor cads ia competenţa ministrului de interne.

Ace?iu!a, preciin şi preotului Balla îi răspunde dl D. Ş;nrhea, dovedind câ deşi sUbhbea nu­mirilor oficioase cade în cornjstenta miai^trului de intern^, totuş acesta trebuie ?S ţină cont da dorinţa şi hotftrfrea com'.nslor, pre cum şi da părerea comlslunel munic'P'le. Scopul siíbissríi de nou a numirilor comunelor r u poate fi ma gharizsrea, căci aceasta nu sa зрияе în kge .

Schimbarea daci numii aco'o ar putea avea oarecare înţeles, unda slnf rnsi m uite согпип:з cu acelaş nume. — Gira se face ira^ă ca din comuna curat românească Racăr, să fie pocită cu numele Bolgárfalva, câni delà existent* ei pe lum; comuna acea da n'a fost cSicatâ de nici un picior de bulgar. Apoi din Corbi <Hollo**, dia Oprea-Cărţişoară, — Magyarpatak — unde su-flft de ungur nu este. — Din Beslmbac -ßese-nyöfalva — măcsr că nu i nici o urmă Istorică ă comuna aceasta să fi fost fundată sau locuită de Pecenegi vreodată.

Este o mare greşeai! şi mare dezamăgire a crede că prin maghiarizarea numelor de co-nune, noi RoTiâ ;ii vom fi ştsrşi de prin vâils şi pleu­rile Carpaţllor.

SchrnonoKirsa şi maghiarizarea numirilor d t comune nu va aduce deci nici un folos tend n ţeîor de maghiarizare, ci din contra, у а » ж 4 5 Щ :

e s i m o i * CLUJ—KOLOSYIR, sír. Szsntegyháza nr. 6.

VODSitOr ŞÎ CUrăţitor Chimic Vopseşte şi cnrăfeşfe după sistemul scoale

de specialitate din Germania!

d€ haine Specialist în vopsirea hainelor de doliu. Fabrica: str. Sörház ar. 1. ! ! Dési vopseşte, curăţeşte ! !

Pag. 6 s T R l B U N f t c 18 Decemvre n. 1910

gurul rezultat, că va produce amărăciune !n su­fletul poporului român din acest romitat şi va aduce încurcături şl pagube locuitorilor din acele comune.

Punându-se la vot, propunerea dlui Dr. Şen-chea, a căzut. Cu durere trebuie să observ, că pentru propunerea oficioasă au votat şi notari români, — cu excepţiunea unuia singur, (onoare lui) — apoi şi * iubiţii noştri fraţi saşi<.

Astfel s'a propus ministrului, conform dorinţei >comisiunei regnicolare de catastru< următoarele schimbări, respective maghiarizări de comune din comitatul Fă ăra ului » o w / u « , шшь n uapusicşie airnfscuiul Iancu Scurtu, omul care dacă îşi aduc aminte cetitorii noştri, făcuse deja în vară un tărăboi cu ziarul nostru, în jurul discursului lui Tisza. D o m ­nul acesta, cunoscut încă de pe vremea când era la »Tribuna« din Sibiiu a fost chemat telegrafic la Budapesta şi provăzut cu in­formaţiile necesare pentru a începe campa­nia de distrugere a prestigiului moral de care se bucură »Tribuna« în ţară. Se ştie anume, că »Tribuna« este ziarul cel mai răspândit în ţara românească, mai răspândit ca toate ziarele româneşti delà noi împre­ună, prin urmare aici trebuia îndreptat ata­cul, pentru a o lovi în chiar ^vi*.

Ar fi de dorit, ca reprezentantele comunelor interesate să protesteze la ministrul de interne contra schimbării numirilor de până acuma.

Corespondentul.

Răvaş din Beins. O rezoluţiune justă. — Secţia fondului de teatru. — Muzica poporală. — Masa grozavilor şl masa

Românilor.

Beiuş, la 15 Decemvre.

Trăind In era rezoluţlunilor iată ne trezim şi noi cu una. Ea e departe insă de a călca pe ci neva la bătături şi e departe de a lua poziţie fă ţlşă fsţi de »Tribunai ; e o rezoluţie ce ne pri veste exclusiv pe noi Românii din Beius si iur. m omul ucaparjarnaniuiui » AS trei* adeci s'a por­nit un curent straşnic, ca tot cărturarul român să fie membru al despărţământului. In vederea ace­stui scop se va lansa un apel călduros câtră toţi preoţii şi învăţătorii noştri delà sate, ca să înles nească activitatea »Astrel«, intrând in cadrele ei. Cel renitent», cei nepăsători, vor fi apoi daţi pe mâna veneratelor consistoare, ca să se vadă cum se execută circularele de conţinut cultural.

Până când deci unii se gândesc la rczoluţiuni, de destrămare naţională, noi aducem rezoluţiuni ce privesc unitatea noastră culturală, şi chibzuim un program larg pentru ţinerea de prelegeri po­porale la sate.

Secţia fondului de teatru a şl trecut peste re­zoluţiuni, — la fapte. Sub conducerea secretaru­lui I. Petra deja se pregăteşte să dea un concert de St. Văsil şi se joace ptesa teatrali >Tre! doctorie

La tot cazul cu acest prilejul se va da o im­portanţă mal mare şi cântecelor noastre poporale, aşa de jalnice, cum de jalnică e viaţa acestui popor neluminat şi nepriceput.

Fiind vorba de cântecele noastre poporale re iev un lucru: Profesorul Bartok, din Budapesta a ficut In părţile noastre călătorii îmi Inddun gate, strlngând, sat de sat, toate melodiile noa­stre poporale, aflându le foarte frumoase, şl tri miţândule Academiei spre editare. Adeci tot străinul vine să ne arate cât preţuim, şi ce co moară ascunsă e tn doina noastră poporală, pe care noi cărturarii, cu zimbetul omului despre-ţuitor, o iuâm in bătaie de joc!

Avem şl noi pe sârgulncloşii noştri maeştri de violină, cum e profesorul Ioan Buşita şi Hu b)c, delà Beiuş şl învăţătorul Nicoiae Firu dein Oradea- Mare.

Socot că s'ar face un lucru de toată lauda, dacă acestora П s'ar da posibilitatea să călăto­rească, In vacanţă pe sate, eternizând melodiile noastre.

Dorul de muncă şl dragostea pentru aşeză mintele noast e culturale ne-a încăuşat într'un

] mod aşa de hotărît, încât şi la întrunirile noastre • sociale încingem discuţia pe tema asta. Aşa la

masa »grozavüorf, din berăria »Tantif, întrunin-du se Românii la câte un pihärel de vin bun şi ieftin piămidesc cele mal frumoase planuri de muncă pentru viitor ş i i vezi şl pe cei timizi, pe cei fricoşi — la noi sânt mulţi fricoşi — cum se încălzesc, cum ae apropie cu suflet deo hi st către cel stăpâni pe Ideile lor izvorîte din o inimă hrgă

Nu i aşa însă la masa Românilor din Oradea-mare. Acoîo sânt gazete româneşti, acolo veselie, dar altceva nimic ! Copiii nimănui sânt foarte resleţi. Conversaţia la masa aceasta a Românilor e cea ungurească. Odată era mai bine şi aici !

1 Aveau studenţii noştri o cameră închiriată, acolo I se adunau, se sfătuiau, ceteau reviste şi pe dea-I supra se dădea posibilitate a câte unui tînăr să-I rac să fie sprijinit de colegii săi. Acum însă stăm

de tot prost. Afară de masa de biliard delà C a ­nonial nu cunosc aha societate.

Pe la famiile române nu se abat, cu chestii culturale nu se oçup Şi aşa-i vezi rătăcind ca un element de prisos.

Românii fruntaşi din Oradea-mare, gândiţi-vă şi la ei, ridicaţii din starea în care se găsesc, la o nouă viaţă Dar vă rog să nu luaţi vre o » rezoluţiune « contra mea, căci atunci m'am pră­pădit. Senin.

Din străinătate. Alegerile din Anglia. Rezultatele ale­

gerilor din cele 6 2 9 cercuri, în cari alege­rile s'au sfârşt până acum, dovedesc că Anglia s'a declarat hotărît pentru rt for­mele liberale plănuite de guvernul liberal. In sînul partidului conservator se şi ivesc eele dintâi semne de nemulţumire şi di-zordine. Se svoneşte chiar că şeful opozi­ţiei în Camera deputaţilor, fostul ministru Balfour, care — pentru a câjtiga simpa­tiile alegătorilor — a făgăduit ca introdu­cerea vámii protecţioniste, se va retrage din viaţa publică.

Până azi noapte se cunoşteau următoa­rele rezultate. Au fost aleşi :

2 5 9 liberali, 2 6 4 conservatori,

4 0 socialişti, 6 7 naţionalişti şi

9 Irlandezi independenţi.

Guvernul dispune şi până acum de o majoritate de peste 100 de voturi.

* Chestiunea armenească tn Bulgaria. Din

Sofia se anunţă: Deputatul Velciu Georghief, a adresat o interpelare ministrului ds interne, cu privire la chestiunea armenească din Bulgaria. Deputatul s'a plâns că Armenii abuzează de os­pitalitatea ce li s'a dat şl concurează în mod ile­gal pe Bulgari în toate ramurile setivităţ i eco­nomice. Deputalul a pus în vedere ministrului şi guvernuiul, ca să la de pe acum măsuri In potriva Armenilor, căci altfel se va raşte în Bul gada o chestiune armenească de care nu va putea scăpa, după cum şi România, din « u z a nepre- |

Cei cari doresc :

vedere! conducătorilor ei, nu poate scăpa chestiunea evreiască.

* Din Duma rusească. O telegramă din Pe­

tersburg anun ţ i : Duma a adoptat In unanimitate interpelarea adresată ministrului de interne cu privire la actul ilegal săvârşit de un agent al po­liţiei secrete din Ecaterinoslav care a depus n» ] terii explozibile In locuinţa unui lucritor, ia tim­pul absenţe! acestuia de acasă, fapt cea avut de consecinţă condamnarea a doi lucrători la munci silnică.

Duma a adoatat un ordin de zi vfştejind pro-vocaţ'unlle agenţilor guvernamentali ori In ce formă tle s'ar manifesta, fie că se fac într'im in­teres individual al agenţilor, fie că se fac in ia-tr 'esul său Inţdr.3 al politicei imperiului.

Recensământul analfabeţilor din România.

In curând vor apare de sub tipar rezultatele recensământului ştiutorilor de ca'te, întreprins de Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii în 1909.

Luând ca bază pe de opane ţ freie glob le ale populaţiei, pe cari Minister) AgHcutuiii şi Domeniilor le a publicat în 1909 ca prob-bile în » Mişcarea populaţiunU la finele anului precedent, iar pe de alta admiţând procentele popuiaţunli mai rmri de 7 ani, publicate la recensământul general ficut de aceiaş Minister In anul 1899, găsi TI c i în recensământul nostru s'au recensai paste 94,4 la suti dl i populaţia totală probabilă $i anume 97 5 la sută dm poputaţiunea rurală şl 83 la sută din cea uibani .

Astfel că numirile relative, procentele, deduse din recen ămâat pot fi considerate ca exacte pen'ru populaţia rurală, foarte apropiate pt-ntu populaţia totdă şi îndestulătoare pentru ce* ur­bană. Era şl natura), cici recensământul întlm-pină mult mai mari dificultăţi de execuţlune in oraşe, unde populaţia e mal dificilă, In parte ab­sentă, mii ales vara, şi foarte mobilă, In special « tă ini , negusto'ii şi muncitorii din porturi şi «• giomeraţlile mai mari. Aceleaşi dibcult£ţ< a i t de attfel întâlnite In orişe şi la recensământul co-p'.'lor în vîrstă de şcoală şi se agravează prin-tr'un concurs mult mal puţin consecvent al au­torităţilor comunale urbaae decât al celor rurale.

• In comunele urbane: neştiutori de carte 112478

bărtisţi şi 183804 fem. s«u total 296382; şîiu nuna! citi şl ser!*- 127.158 blrbiţi şl 85 498 fi-mH sau total 212.656; urmând la şcoala primară 40 254 birbaţi şl 32019 femei M U total 72.273; *b«olvenţi de şcoala primara 97.F79 b 1 rb*ţi şl 68433 femei sau total 166012; absolvenţi de curs superior celui primar 42 154 bărbaţi si 26 522 femei sau total 68.676.

Iar In comunele runde: neştiutori de carte 1093694 bărbaţi şi 1,670 384 femei sau totat 2 764 078; ştiu numai ceti şi scrie 590501 băr­baţi şi 161.226 femH «au total 751 727; urmând la ş:oala primari 271097 bărbaţi şi 135 194 fe­mei sau total 406 291; absolvenţi de şcoală pri­mari 19 259 birtxţi şi 19643 femei sau total 47902; absolvenţi de curs superior celui primar 7102 bărbaţi şi 4866 femei sau total 12061.

Acest recensământ a fost executat de învăţă­torii şi institutorii însărcinaţi cu formarea listelor anuale de copil in vârstă de şcoală.

In vederea acestei însărcinări suplimentare s'a prelungit numai cu 15 zile termenul obişnuit de recensare. Operaţlunee anuală a început să intre în oficiu şi a dat deprindere corpului didactic primar să execute astfel de lucrări. Rezultatele prezintă multe garanţii că au fost culese cu con ştienţiozitatea cea mai mare şi Importantă parte corespunde cu realitatea. In orice caz aproxl maţia uumerilor relative, cele mal bsemnătoare

bene, frumoas ieftine, =

să ae adreseze cu toată în­crederea fabricanţilor de

mobile 5 & S i

din TMLa.ircfsivA»Árixdyf

ÍPiaţa Szecbenyl

La cerere prezentăm şt In provinci« bogata noastră colecţie. La înţelegere aparte expedira franco In ori ce parte a Ardealului. - Atelier de primul rang ae™ Mare asortiment de

t r u s o u r i p e n t r u mmms

Ni. Ш — 1911 T R I B U N A

•4 - l

I

- 0

I 1 4 1 1

8 і ? І ш а b â c i u l e din Oradea-Mare. :

Mitai Petroviciu = S'a Iransmafsi =

prăvălia de coloniale « » s i delicatese « » în edificiul „ B a z á r " strada principală (Rá-kocz i -u t No 2) l â n g ă p r ă i l v ă a lu i H u z e î l a M .

Fag. l i

•Ç/ I I I I 1 I I I I I I I i I I M

- Timişoara -( C e n t r u ) .

sir. Maíékpéni tá r 4.

Articole de coafură specială. = іфмш* i* %l Chignone, împleti-

4 — un, turbane, plete, transformaţii, peru-

ce, bandouri.

Specialităţii de par­fumerie, garnituri

pentru curăţitul ma­nilor, noutăţi de

piepteni, orno şi an­trepozite pentru păr.

Mare depozit în ar­ticole de toaletă, ape

de păr, pudră. P r i m u l r a i o n p- n t ru f . v a t , c i;s r v a r e a , o . d u l a r e a , s p ă l a r e a , c u l o ; a r e a şl c u r ă ţ i r e a p â r u l u i şi a m a n i l o r d in U n g a r i a d<: s u d .

Ï j F ^ i r e ţ u r i m o c l c ^ r a t e . : Comande prin poştă se efectuesc prompt. Prej — — — curent gratis şi franco. — — —

iii' r

iCPA'Ug d ci

ш —

sa Magaz inu l d e b l ă n ă r i e şi c ^ j o c ă r i e

I i l e Ş t e f i e a Sibiiu—Nagyszebsa, Grösser Ring No. 18.

îşi recomandă în atenţia on. public din localitate şi provincie b o g a t u l a sor t i -m e n t ă d e l b n ă r l e cu preţurile cele mai convenabile. Arti-

Л cole de fabricaţie I proprie;mantale I de blană, blane Ш de călătorie. — i manşoane.boaie à c ă c i u l i pentru i domni şi doamne 1 ultima modă şi щ lucrate cu gust. I Preţuri ieftine. -: ш Primeşte orice lucrări de blănărie pentru щ prefacere, căptuire, căptuşirea şi coliarea i mantal lor. Serviciu promt şi conştiinţios.

I" Numai marfă bună şi execuţie de I-u rang.

MAJOROS JÓZSEF — - — = = f a b r i c a n t : d e t r a s u r i • — - ,

LUGOŞ, STR. ANDREI NR. 5.1 uîagazm pe rmanen t de trăsuri n o i şi — prefăcute. — Repara tur i şi or ice lucrări d m ramul acesta se efeptaesc repede şi p rompt . Luc ru b u n , se rv ic iu so l id şi conş t i i n ţ io s

ІЭІДГІДІРВА FRUMUSEŢII Chimia aranjată pentru îngrijirea frumuseţii face accesibile preparatele sale

şi prin săpunuri. Cu dreptul renume lui său săpunul pentru înmuierea pielei „ G l a d y s " se poate mândri că e cel dintâi pe acest teren. Cei cari (in s a ş i păs­treze vioiciune-a feţei şi în locul pielei sbîrcite se aibă pielea tînără şi roză, să fe-losească săpunul de s p u m ă „Gladys" în b e u l mulţimei de săpunuri cari folo-sinJu-le fac şi cea mai s t rălucibare piele să se adune şi să se ofilească.

Preţul 1 coroană 50 fileri. Cu seria preparatelor Oladys« trebuea să tindă ţi la scoaterea din circulaţie

a pudrelor franceze de pe terenul patriei. Aceasia a reuşit, căci prin pudra „Oladys" s'a aflat un mijloc de frumseţă cestricăcios şi vrednic de încredere care nu numai că a prescuitat cinstea şi renumele pudreîor franceze, dar şi în străinătate îi face concurenţă mare.

Prin alcoholîzarea fină şi lipsa de plumb a pudrei „Oladys", aceasta a cucerit mult, atât în ţară cât şi în străinătate. Calitatea de a se lipi şi faptul, că nu se v tde d .ca t foarte discret, eschide orice concurenţă. Strălucirea şi albul ei e ca luciul marmorei de Carrora. Se găseşte în trei culori : albă, roza şi galbenă.

Preţul unei cutii: à şi 3 coroane. Deoarece preparatele >Gladys« au multe contrafaceri, preparatorul îşi rezervă

s i rgur lui dreptul de desfacere. Se află la farmacia „împăratul Roman" aiul

V I o Budapest, II., Fő-utca 54 szám. II

La Librăria Tribunei se află de vânzare totfelul de cărţi şcolare, bisericeşti, ştii ţifice ş i literare. Hârtie de scris şi

recvizite scolastice etc. C e r e ţ i c a t a l o g u l g r a t u i t

Tot delà Librărie se mai poate procura şi Calendarul Diecezan (Arad) à 3 0 fileri. Calendaru Diecezan cu şematizm 5 0 fileri. Calendarul Naţional (Orăştie) à 4 0 fileri. La fiecare exemplar se adaugă 5 fileri porto.

Agentura fabrice! de maşln

E l ü t i & Wm M o t o a r e c u o l o i t > r u t ,

T u l u m b e cu motor cu gaz, M o t o a r e c u Ъ е г ж ж і п а ,

O l e i u r i c l c u o s s *

fa* m. T I I B U N A Vr. мз - un

I H ő i Yáff i I s t ïan fabricant de instru­mente muzicale în

Budapesta, Rákoczi-ut 51. Recomandă pe lingă preţuri moderate

pianuri, cimbale, pia­nine, viol ini , flaute, harmonies , precum şi tot-felul de instrumente muzicale. Preţul scoale! Kulif-fay pentru învăţatul cimbalél 7 cor. Ţin în depozit piese romaneşti pentru cimbală. Catalog (ilustrat) de preturi la dorinţă se trimite gratis şi franco

9 Aduc la cunoştinţa on. ® © public că m i - a m mutat 9 ф o spătăria din Boros - Щ ф Béni-tér N o 2 la N o 4, A j ~ vis-à-vi de moara Széchenyi. 9 Vinuri curate, bucată- ™ 9 rie gustoasă, în fie-care 9 ф Vineri tocană de peşte, ф ф trebere şi rachiu de prună, ф ф Roagă binev. sprijin щ & Égető Jánosné. m

ф ф ш ф ф

Motoare şvedeze pentru olei brut! (Brevetul lui Hirsch Frank,

Stockholm) în poziţie orizontală şi ver­

ticală. Maşini motorice ieftine şi sigure, se pot instala

oriunde. Motoare sistem Diesel.

Motoare cu gaz.

o f o a r e c u b e n z i n ă , în cea mai bună execuţie 1

Execuţie promptă.

Miji Vieler inginer tehnic diplomat,

fabricant de maşini agricole

Bpest, YL, Teréz-körut 21. C e r e ţ i catalog.

m m ш ш m * $ *

ФФШФФФФФттт фmФШФ9Ф

RIDERIE 1 1 0 A r a d , s t r a d a f t a k o o z l И » .

1 8 0 ö

turnătorie, fabrică de clopote şi metal, ara«« jată pe motor de vapor

Fondat la 1040. o u . sne&î houas"** m e d a l i e ti .:• í ía í ,

Cu garan ţ ie p e m a i mul ţ i ?.ni şi p e lângă r d e m a i fa­vorab i l e condi ţ i i de p lă t i re — re-comendä c lopo te le salt cu pa ten tă ces, şi reg. invenţ ie p r o p r i e , c t r i m avantajul că faţă cu or i -ce alte c lopote la t u rna rea u n u i şt aceluiaşi t a re şi cu sune t adânc — se face o e c o n o m i a de 20—ЗОв/<> la g r eu ta t ea meta lu lu i . R e c o m a n d a to toda tă c lopote de ie i ce se pot învârt i şi pos tamente de fer, pr in a c ă r o r între­b u i n ţ a r e c lopote le se pot scuti de ere pat chiar şi cele mai mari c lopote se po t t rage fără se st c lat ine t u r n u l . R e ­c o m a n d ă apoi t r ans fo rmarea c lopote lor vechi în coroana de fer, ce se poa te învâr t i cum şi tu rnarea din n o u a clo-

f)oteîor vechi sau schimearea lor cu clopote n o u ă pe ângă o supraso lv i rc ne însemna ta .

L i s t e de p r e p a r i şi ea itostratiaul — Ь gf t î i ï ï i i r g r a t i s

«pi

I І

Telefon 184. F*re«iia.t de mai m uite-ot-i. Telefon 184,

Prima fabrică de obiecte de metal

Timişioara-Elisabetin. Temesvár-Erzsébetváros. — Hunyadi-u. nr. 14.

Recomandă obiec­tele sale foarte fru­moase şi solide de t l n l c h l g l e r i e ş i anume : v a n e d e s c ă 1 d a t, de şezut şi pentru copil, — scaune pentru scăldat încălzitoare şi vane

de scăldat dnpă cel mai b u n sistem (sistem

f r o p n a ) Lăzi pen t ru emne şi pen t ru căr­

buni şi al te obiecte de metal : p recum ciu-bere , u lc ioare şi căn i . Ш Catalog de p r e ţ u r i l a dor in ţa g ra tu i t , тм

• Apoi l i t e re de t inichea şi de cosi tor , inscr ip ţ i i de meta l , t ă b l i ţ ă cu numărul casei • şi cu numele s t răz i i , mărc i şi firme de ţ i ne . Conduct p e n t r u apă, a r a n j ă r i pen t ru

• —• — baie şi closete engleze cu ne în t recu tu l a p a r a t „ T e m e s " . — — 1 Acoperi de case şi t u rnu r i , g lobur i şi c ruc i . — Ucenici se ргіюезз au condiţîuni foarte bune . i

САШІЯІ B Cele mai fro-moaşe cântăreţe jf moderne ce cântă

і і а я şi la l amina . Cântărea ţă t tnără 4 ,51 de 1 an 6, 6, 8, 10 8. Renumitele cant-r ine Seifert şi verzi delà 10 fl. în nu.

Onă toare 1, 2, 3 şi 4 fl., dnpă soiu. Catalog de pre ţur i despre papagal, pasări t ransmarine mai­muţe şl căini de soiu se

capătă îna in te t r imiţând 20 fii. Pentru ajongèrea eomande lor la los în viaţă se garan tează . — Comandate i e pot fa e la

DIÓSZEGHY e s Társa Oradea-mare-Nagyvárad.

Cm Ml мгв prăvălie dt Mimais din Ungarii,

K L I N G E A N T A L pictor bisericesc şi de icoane sfinte to

Nagyvárad, Szent János-u. IL

Pregăteşte gratis tot felul de pla­

nuri pentru iconostase şi plafoane

= = = = = = bisericeşti. "" • ^

Ţine în depozit cruci mari pen­

tru drumuri de ţară şi duleie.

Git@?a e i m t ® a n i p m

E trist, — dar !n realitate adevărat oă tn vre­mea de azi e bătătoare la ochi mulţimea acelor oemenl, a căror stage şi sucuri trupeşti sunt atrofiate şi rari in urma uşurinţei din tinereţe şi prin deprinderi rele şi-au sdrut) cinat sistemul ner­vos şi puterea spirituală. E timpul suprem es acestei st firi îngrozitoare să se pună capst. Tre-bne să fle cineva care să dea tinerlmei desluşiri binevoitoare, sincere şi amănunţite tn tot ce pri­veşte viaţa sexuală — treblue să fle cineva căruia oamenii să-şl încredinţeze fără teamă, fără sfială şi cu mere 1ère necazurile or secrete. Dar nu e în deajuns Insa a destăinui aceste năcazuri ort şi cui, ci trobue sa ne adresăm unui astfel de madio specialist, conştiincios, care ştie să dea asupra vieţii sfaturi bune sexuale şi ştia a ajuta şi mor­burilor ce deja eventual există, atunci apoi та înceta existenţa boalelor secrete.

De o chemare at&t de măreaţă şi pentru acest scop e iastitutul renumit în toată tara al Dr-ulai P»LOCZ, medie de spital, specialist, (Budapesta I V , Múzeum Körűt 1 3 . unde pe lângă discreţia cea mai stricta, primeşte ori cine (at&t bărbaţii cât şl femeile) desluşiri asupra vieţel sexuale, unde sângele şi sucurile trnpeşţi ale bolnavelui se ourăţă, nervii i-se Întăresc, tot organismul inse eliberează de materiile de boală, chinurile sufleteşti 1-se li­niştesc .

Fără conturbarea oeupaţlunilor zilnice dr. P i -LOCZ vindecă deja de ani de zile repede şi ra­dical cu metodul său propriu de rindecare, chiar şl cezurile cete mal neglese, ranele slfllioo boalele de ţeve, bişică, nervi ei şira spinării, începăturile de confusie a minţei, urmările onaniei şl ale sifili­sului, ereoţiumle de spaimă, slăbirea paterei băr­băteşti (impotenţa), vătămăturile, boalele de sânge, de piele şi toate boalele organelor sexuale fe­meieşti. Pentru femei e sală de aşteptare sepa­rată şl eşire separată. în ceeace priveşte cura, depărtarea nu este piedecă, căci dacă c ineva, din orice cauză, n'ar putea veni tn persoană, atnnol i-se va da răspuns amănunţit foarte discret prin scrisoare (tn epistolă e de ajuns a se înlătura numai marca de răspuns). Limba română se тог* beste perfect. După încheierea curei, epistolele se ard, ori la dorinţă se retrimit fle-eă>u!a. Insti­tutul se îngrijeşte şi de medicamente speciale. Vizitele se primesc Începând delà 10 ore a. m. şi pană la 5 ore p. m. (Dumineca pană la 19 ore a. m.) Adresa : Dr . PALOCZ, medic de spital, spe-oiallst, Budapest, delà 1 NOT. IV., Mazeum körnt 1 3 .

» T R î ö Ü Ы A« Pag. i â

I .

Aris ! Cu stimă aduc la cunoştinţa

onor. public cetitor din Arad şi provincie că toate mărfurile din prăvălia mea, de azi începând le vând cu preţurile lor origi­nale.

Ca deosebită s ii mă :

LANTOS JÓZSEF ÉS TÁRSA prăvălie de modă p. femei şi bărbaţi

ARAD, ANDRÁSSY-TÉR 20 (Pătatul Fischer E>iz).

Ë Renumita fabrică de automobile de motoare

THE CAMPBELL furn ;seazá cele mai resistent clădite —

de benzină, oiei brut, motoare şi

locomboile gaz eoxidensai. Cea mai sigura mai ieftînă şi ^ .^r?fc?' regulată faucţio- r , £ g f fe* • nare. - Preturi

ieftine, condiţiile cele mai avan­tajoase <ie plată. Garanţie deplină

A G E N T U R A &oïï< « V . * L Ä . :

Victor Korányi, Budapesta, VI., Str. Franz Liszt No. 9.

64. Telefon 64.

„R„..R ÍUBÜ Expoziţia generala din I*arîe "ІЭОС „uranci Prlat".

PRÄ? PENTRU ¥ITE de Kwizda dietetic, mijloc pentru cai, vite cornute şi

pentru oi. De peste 50 de ani se foloseşte în cele mai multe grajduri pentru promovarea apetitului, le mistuirea rea, pentru îmbunătăţirea laptelui

şi pentru înmulţirea laptelui Ia vaci. Veritabil „urna! _ < ^ A ^ l f ™ "

TU marca de SEU- ,SP. -^Ле^^ t u n grans tíre de-acl. , > "JŞli*. 5' franco. Se capătă în far- .y-"™";: s! >Л» _ .. . . . macii »1 drogueril lúS Р Г І П О , !

0

Тлгі ѴхпііЛъ farmacist, liferantul curţii ces. reg. austro-ung., reg R L D U I J U 1 1 . A W U U D , române şi reg. bulgare. K o r n e u b u r g bei W i e n . —

i ' nauu «teuer ardeleaa ar&ajäi e t guter» t i e Ä i pöuira seoökea pietrelor fi fabrieö de pietrii кмаашеігіяіе 1 - _ SEISTENIIEIN IAMAS i s ГАШ ОГ,К

Melier« E S U R R « ! A I magazinéi . K O L O L S F F I R , ШАШШШ-Ш* Ш» iú&^azm de pietrii ш ш и т е и і & і е , faúrícsíe propui diu . шапаога, labrador, granit, sienit etc. KoloMvar, Ferenc* József út 25 ,

Biroul Centrah N&gyszeken, FleUcher gasíie 17.

Fibaíe : Dévfi, Nagyvárad.

] V i a u t n e r R . . î Miau sosit rrin o cumpărare favo­rabilă articlii de ieftinătate senzaţio­nală pe cari le vând cu preţuri ne mai pomenit de ieftine şi anume: barcheturi fine, stofe, voaluri, deiinari, saphire engleze, chifon, pânze, canavaţ, tnâsaie şi covoare pe pat, Lînurl engleze pentru cosiume, stofe engleze bărbăteşti cu jumătate preţul, co­voare şi alţi articlii In branşa aceasta. Pânze veritabile de Romburg pe jumătate preţ. —

Păvălia este deschisă dimineaţa delà 7—12, d. a. delà 2—7 Va

Bazarul ieftin alui MAUTNER R. Arad, S 15.

Telefon 670-579. Telefon 670-579.

î n a i n t a de c e ţi—ai fi C u m p ă r a t

ІБШШѲІО d o PENTRU FOC cereţi desluşiri asupra preţului,

eâci eu nu numai cà

шй mm mm imim

E D E FOC p r i m a c a l i t a t e

ci peniru un fiorin de stângen le şi t e i cu fe-restrăul propria circula?.

Aşteptând binevoitorul sprijin, sânt

Ca deosebită stimă :

negustor de lemne în

A r a d , tívár-tér 10 ( l â s g ă p o d ) ş i T e f e k y - u 4 .

L e m n e d e foc mărunţate e x p e d e z mml

P t g . n »T R ï B U Nr. 263 - 101

I . succesor

RESCH FERENCZ, atelier de maslni de cusut şl biciclete

în TEMESVÁR, strada Merczi 4. Are magazin

de maşini de cusut P F A F F de toată mări­mea şi en pre­ţurile moderate. Mare asortiment

de Goarne. Preţurile se pot soiri şi în rate.

Gelc mai noi Patefoane, fără schimbarea acului, pe lângă preţuri convenabile,

O Теіеіои nr. 4 - S 9 .

Щ F*reJ> curent la dorinţe, trimite д;гы.*ѵіі*

Fabrica de motoare A. G. d i r a D r e z d a

Cea mai veche şi mai mare fa­brică de motoare din Germania.

1

Expedează renumitele motoare şi loco mobile űe benzin, n l e i u brut, gaz şi petroleii precum şi m o t o a r e absorbitoare de gazurî. — — —

JVowtAţ i n e î n t r e c u t e . — Generator absorbitor de gazurl —

UNIVERSAL. Spesele de mânare şi puterea de cai costă numai

1 fii. pe oră. Reprezintat general:

Budapesta, Teréz-körut 41. — Telefon 12—91. Garantă deplină. — Condiţiuni favorabile de plată.

Magazin de moliile K U N S C H A N T A L

tâmplar de edificii şi mobile NAGYENYED, Rozsa-utca.

(Vis-à-vis de casa comitatului.)

•4 Л ' Р

•M

Primeaţv. h i «»> ôr i ce lucrăr i d e edificaţii. A r e

c ™ n d e p o z i t a r a n j a m e n t e c o m p l e t e p e m r u odă i , lucra te la a te l ie ru l p r o p r i u în cel ma i m o d e r n stil, de là ce le mai ieftine până !a cele m a i b u n e , d u p ă p l a n u r i p rop r i i sau la c o m a n d ă . — P e n t r u lucrăr i le mele p r i m e s c garanţ ia cea m a i e x t r e m ă . Mar® asortiment de mobile de alamă şl fler,

d e a s r m e n r a şi fotolii.

Dipl. de onoare Lovrin 1902. Medalia de aar Timişoara 1891

S Z U B i T H i S â l S Û O I I pr-ogAtitoi- de odăjdii c i a d j u t u r i b i s e r i c e ş t i

lataniiat la 1883 Tilifei piatra comit, şi orii 493, Uferantul excel. Sale episcop Dessewfry din Cenad.

= T 1 M I Ş O A R A C E T A T E • In colţul străzii Lonovics «1 Jeno főherceg, vis-à-vis de hotelul «Hungaria»

Recomanda magazinul său bogat în atenţiunea binevoitoare atât a preo ţimel cit fi a acelor, cari voesc si cumpere pentru blserld capele, sau societăţi de Înmormântare

odăjdii, steaguri, cruci, statue - tau altfel de adjusturi bisericeşti -

tot astfel marele său asortiment pentru materiale — necesare la formarea adjustirilor bisericeşti. —

Pentru liferările mele iau răspunderea.

— Servesc bucuros cu catalog ilustrat —

F u r n a l m зввйаЦа s e a mara îa a i g . s t i l e n a r u a і Ш .

Turnătoria de clopote. — Fabrica de scaune da fsr pentra sispaîs, i

ANTONIO NOV fm ~щ щ-T I M Í S 0 A - F A B U K

Şe r e c o m a n d ă s p r e p r egă t i r ea c lopote lor n o u é , p r e c u m ia t u r n a r e a í c non a c lopo te lo r s t r ica te , s p r e facerea d e c lopote în t reg i , a r m o ­nioase p e ga ran ţ i e , de m a i mul ţ i an i p r o v ă z u t e ca sä jes tär i de fer bătut , cons t ru i te s p r e a le în toa rce î a uşur in ţa î n or i -ce pa r t e , înda tă ce c lopo te l e sunt b ă t u t e d e o lă ture fimd astfel scări ţe d e c r eza re . S s a î r e c o m a n d a - nr n n t t u l ttY ¥ Я A TT D ÏTV <*e d â n s u l ia --A cu deoseb i r e bhvíúllhh u A U J K l 1 & venta te şi p r e ­mia te m m a i a m l t e r â n d u r i , ear i ana t p r o v à a u t e îa pa r t ea supe r ioa ră — ga f lo l ina —- cu găuri ca figura S fi a u u a ton m a i іпгеазіт, m a i lame, m a i l i m p e d e , mai p l aca t şi cu v i b r a r e m a i v o l u m i n o a s ă decât ; d e d e s i s t e m vechiu , astfel că u n c lopo t pa ten ta t de 327 k!g. este ••gal î a ton en u n clopot de 461 k lg . pa t en t a t d u p ă a i s t emuivech iu ,

Se m a i r e c o m a n d ă s p r e facerea s caune lo r de i e r bă tu t , de sír. e s tu­t i t cure , — s p r e p readp i s t a r ea c lopo te lo r vechi cu adj us ta re d e fer bă tu t •- es sí s p r e t u r n a r e a de toace "de me t a l . Pretari-earante Hneirate gratii.

; f

I SZATMÁRI K Ô I P A B G Y l R Ф \ — H A R K Á N Y I 1 3 O i i :

s c u l p t o r ş i p i e t r - i i r - î n 0 2 5 A T M Á R . Г Ѵ Й І Ѵ 1 Е Г Г І .

w a Гасгагі : Sculptări ?i шошшаіе, altare акгіше, grilaje, bazintjri, statuete, fugi, ' cruci, pietre ptulro moraîtit, etc. etc.

Clasa arhitectonică: Canouri, mausolée, poduri, — — scări balustrade, pavagii ş. a. — — Clasa de morărit. Pietre de moară franceze, rîjniţl — — pentru sămânţă şi sare, tocile etc. — — Numai lucrări de gust şi execuţie specială, pe lângă — — preţurile cele mai convenabile . — — Se fac g r a t u i t desenări, reservându-se dreptul de proprietate. — Vă rog să fiţi atenţi la firmă. —

O H ! DOAMNE!

Mă 'năduşe afurisita de tusă.

In contra tuse i , răguşe le i ş i f l egme i s'a dovedit de cel mai bun mijloc

Pasfile.e-Egger cari nu strică apetitul si au un ш & . Ж а Ё й і "

r r e | a i linei cutii 1 20 cor. tm~ O c u t i e d i e p r o b ă S O flleri.

Depozi t principal la :

farmacia А Э О Ü " g y ó g y t á r B u d a p e s t , VI., V á c z i k ó r u t 17.

SÄ TRĂIASCĂ!

«Pastilele lui Eg^er« m'au vindecat îngrabă!

poate capătă în Arad la farmaciile: Berger Cyula, Földes Kelemen, Hauer Lajos, Hajós Árpád, ebsz Géza, Kárpáti János, Ring Lajos, Rozsnyay Mátyás, Vojték Kálmán şi la drougerule : Nestor

Se

Hanzu ş f Vojték és Weisz. — ín Gyorok ía farm/: Masznik Dániel. — M . P é c s k a : Adler Oy. Lajos. — Ó.-Pécska : Ioan Rocsin. — Simánd : Csiky Lukács. — Sikszon : Füredi Ede örök.

Ht. 268 1910 » T R I B U N A « Pag. 1 5

s ţ l u n e î Atenţiune lefttn se poate cumpăra numai la

fagazinul de concurenţă ïïsy Arad, Strada Asztalos Sándor

n;i femeiască din sifon R. delà 75 er. Ioni p. femei « » » 74 « ic de desubt I dublă » 125 « lie de desubt din lister I db « 125 < ic de desubt din mătasă < 375 <

ist p. scutirea corsetului « 52 c кЫ de desubt din batist » 125 < Ulli Taft l m . « 82 « itasă cu şirori metrul > 82 « me p. copii < 75 < ЦгавіЦе, duzina « 68 €

^

Rugim o n o r (urilor r o a tre.

BlUîă 1 fl. f| metru d e p ă n u r ă 75 cr .

Cămaşă p. bărbaţi din sifon R.R. delà 99 cr. Cămaşă de iarnă « 85 « Oulere, numai « 7 « Manşete, părechia « 8-19 * Ciorapi 3 pârechi 50, 90 şi « 100 € Apărător de mătasă p. guler c 61 < Mănuşi glace, părechea < 50 « Şal de mătasă « 38 € Congre pentru lucru de mână « 135 « Dantelă, metru « 1 « Materie de dantelă « 25 c

p ib ic c u m p ă r ă t o r să sa c o n v i n g ă d e s o r e ief inăsatea C* s t î n ă : G e î g e r G y u l a f î a î e

Filiala celui mai mare magazin de dantele din 2 5 cr. Ungaria de sud.

jjj Atelier Häusler, Bistriţa-Bestercze. | ^ i<-< la

O u «7

V cu

l/i

A t e l i e r u l H ä u s l e r

existent de 2 5 de ani, aranjat de nou, în stilai cel mai modern, se recomandă onoratului public pentra

I Lucrări artistice în fotografie de portret.

In măriri fotografice până la mărime

naturală precum şi portretele în ulen.

Pas*el arvarelle, cadouH de Crăciun şi

Anol-nou executate după o r c e fotografii, gj

Preţuri moderate. Chipuri dnrabile.

Decorat la mai multe expoziţii.

O c

c

3

2 1 o c

Оотопакііе pentra Crâoiun să s« facâ = inclusive pânA in 20 Decemvrie. =====

Karl G. Sadler ciasornicar giuvaerg!u ş optic la

Bestercze, Spital-gasse 23. - ( I j a n g - â . „ H o t e l S a h l i n g r " / . •

Msre magazin de :

e i a s o r a i e e d e b u a s u n a i ?

din aur argint şi dm nickel.

I r oloage de părete, deşteptătoare şi cu pendül.

Midi de aur şi argint, iitielii optici şî » e h e 1 a r i de - Ratenow. — leparările a tot felul І9 arii Ir în branşa .ceasta se efeptuesc n conştiinţiozitate şi V pretori moderate.

A p a -

d n c t e . Cei ce doresc a p a d u c t e i e f t i n e să se adreseze Ia antepriza lai

P î c h l e r I g i t á t i z , C l u j y S z é p - u . I . cunoscut atât în B u d a p e s t cum şi întreagă ţara. Telefon Nr. 771. a s s Primeşte pelângă garanţie orice lucrări din acest ram ca in troducerea d e apaducte şi canal izare trebuincioasă pentru castele, comune, spitale, casanta* şl scoale. — Special ist în sondaj . — Primeşte pe lângă condiţii avantajioase ţinerea în ordine şi repararea caselor în cursul unui an. — Prospecte gratuit

>

? * ?•—

t J

î l TEFAM SLADECK i u n . d

BRICĂ DE M O B I L E g ÎRSEŢ g

-'• strada' | jSfifeB УгНигМИбіІ- ЛШІР

l J

J І

: Cea mal renumită :

mare fabrica • de mobile • din sudul Ungariei

( Ѵ е г в е с а в ) .

Pregăteşte mobi­le le eele mal mo­derne gi luxoase eu preţuri foarte — m o d e r a t e . —

Mare depozit de plane excelente, covoare, per­dele, ţesături foarte fine — şi maşini de cusut —

Vi

і а и

M a g a v i e d e a i - t i c l i i p e n t r u b i s s e r i o i rţ*i p r e o ţ i .

4

â E

a л u o U

CE J ANC0ÏICI ARAD,

F o r г а у - u t c a Nru l 2. Postavuri de reve­renzi, brîuri preo­ţeşti, roşii, vânate şi : : negre. : :

Aduc la cunoştinţa onoratului public că au sosit

n o u t ă ţ i l e d e t o a m n ă î n s t o f e , m ă t ă s u r i , d e l a i n n r i , z e î y r u r i ,

c r e t o a n e , b a t i s t u r i ş i m u l t e a l t e a r t i c o l e

c a r i n u s e p o t t o a t e î n ş i r a .

Cea mai bogată ma­gazie în articli pen­tru sfintele biserici : şi preoţi :

Pag. 16 • T R I B U N A , Nr. 263 1910

C a r o i T a r d e r

„ B e s z î e r c z e , Str. BaiUler и. p ă l a r i e r

îşi recomandă bogatul depozit, asortat cu

t o t - f e h l â e p ă l ă r i i tari, de pâslă pentru bărbaţi şi copis, precum şi

cuşme, stafii, şăpci şi berete

pentru bărbaţi şi femei, delà cele mai ieftine pârul la cela mai bune calităţi. — Apoi

p ă l ă r i i ţ ă r ă n e ş t i ca?e îşi păstrează coloarea sa originală pelângă garanţie. Produse proprii азчрга cărora se atrage îndeoseb t aten­ţiunea publicului provincial.

Se primesc tot-felul de reparaturi precum şi

văpsirea pălăriilor vechi din pâslă ori paie pelângă serviciu conştiinţilos.

Pentru bana calitate a pălăriilor provăzate cu foto­grafia mea proprie dr*pt brevet primesc cea mai extremă şi sugară garanţie d^mnă de toata încrederea.

i1 f

m

Asortiment bogat în ar titlu text i l i cu rreţori ieftine U firma :

Fabricatele ren mitelor flaue :

ïdi : tSchro l lSohn R e g e n h a r d i & R s y a t a n

•»»u în ЦѴеілѵЫсІаѵі

Măsăriţe de damast alb Garnituri de damast pt.

cafea albe şi colorate Ştergare de damast Ştergare-crep Ştergare-Fioîtier NăMmuţe de batist Năfomuţe de in Gradel da in Alb îuri de in Albituri de in pntru pat Ştergare p. bucătărie

or c

•a fB 3 l-t-s i o- X 5 | ,

E u g e n L i e b l i c h f o t o g r a f ^====

Sibi iu—Nagyszeben—Hermanstadt Erzsébet u. N o 56 (casa proprie).

= Execută f of fe lu l á e î e e a n e a r t i s t i c e = F * l s t t i n a t i p i e , icoane simple, mici şi până la mărime naturală. l F * i o t v i t ~ i r e n u m i t e i n o i e u în toată mărimea, după orice fotografie mică. F o t o g - r a ű a r e a c o p i i i l o t - executată modern, fotografiere în grup şi familie, se ştie, că atelierul acesta în privinţa mărimei este primul. '

I Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate fotografia chiar şi pe timp ploios. —

Cu desluşir i servesc.

Pânze, sifon, creton Barchet-satin Barchet-croise Barcbet-pichet Barcbet-tu-şiruri Satin-gradel Damast-Gradel Naking, Naturell Sa ia, Satin-Raye Picbet-cu-;iruri Ţesături raari de nuntă Pânze impermeabile. Broderii de in.

precum şi Barcbeturi în culori pentru haine, Albituri-tricot, Albituri şi ciorapi, pentru dame, domni, şi copii. Ş o r ţ u r i pentru dame şi copii. Acoperitoare cusute, de calitate fină şi f. fină.

_ " t R I B U N A INSTITUI TIPOGRAFIC,

A SINGURUL INSTITUT DE ASIGUfíAfíE A a x ARDELEAN :-: f

M

» m .

Stf. ШШ 5. Ш Str. С№№1 5.

Recomandă

A s i g u r ă r i î m p o t r i v a f o c u l u i pentru edificii, recolte, mărfuri, maşini, mobile , etc. pe lângă р;егм'і recunoscute de cele mai ief­tine şi în cele mai favorabile condiţii, cnm şi

Asigurări a s u p r a vieţii (p£;>tru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr. cat. deia aşf-zămiiitde confesionale cu avantagii deose­bise), pe cazul morţii şi cu termin fix, cu ptătire s implă sau dublă a capitalului ; asigurări d e zestre (eonii), pentru servic iu l militar, şi asigurări pe s p e s e d e înmormântare , mas departe asigurări de accidente corporale , coütra infractiei (furt prin spargere; şi asigurări de pagube la apaducte.

(9вГ~ Prospecte tn combinat unile cele mai va­riate se trimit şi se dau gratuit, ori ce întomnaţii in biurourik- Diiecţiuriii, sirada CiSbădici Nr. 5 şi la toate ageniu île. "®?8

Persoane ve sato, ?ii achisiţsi, cari au legături bune, se primesc în serviciul institutului în condiţii fcarie favorabile.

Ф-1 g-

A t e n ţ i u n e î ШШзШ^Ш І

B e n c s i k Z s i g m o i m ш u e v a O i t - » - A

g h e t e a m e F k a n e ş i f r a & e e a s e ciisuîe cu mâna in aUiierul propriu — precura şi —

ii n rvfî!

]'.. modf 'me băr­baţi, femei ş: copii.

g a l o ş i , ghete coiiioade şi p. glîuiiistleă. — Mare magazin de g u m e renumite de Suli vas pentru tocuri la gheîe şi ereine excelente,

Ghetele pentru picioare neregulate şi bolnave le pregătesc după masasă — L H comande din provincie este

destul a se trimite o gheată folosită. — Serviciu prompt.

NICHIN ŞI CQNS. — ARAD.