spovedania parohului de la mavrodolu, după ul s scandalul … · 2018-11-28 · spovedania...

20
S âmbătă va fi 1 Decembrie. Ziua Națională. Ca în fiecare an, vom vedea la Pitești și în toate orașele politicieni și oficiali depu- nând coroane, făcând pe patrioții preț de câteva minute, mimând emoția momentului fără niciun fel de fior și apoi văzându-și de aface- rile și interesele lor. Vor fi parade și concerte în toată țara. Pâine și circ. E 1 Decembrie. Și ce dacă? Mai sunt românii uniți în cuget și în simțiri? Prea puțin. Aproape deloc. Românii sunt vorbăreți, nemulțumiți și pro- testatari doar pe Facebook. În rest, în procent covârșitor, îi doare unde- va de cei de lângă ei. Pentru mulți, 1 Decembrie va fi doar o altă zi libe- ră, prilej de chefuri sau de plecat la munte. Sărbătoare doar pentru sto- mac, nu și pentru suflet. Dacă aveți timp pentru un exercițiu vizual timp de câteva minute, dați o tură pe 1 Decembrie prin centrul Piteștiului sau al oricărui alt oraș din Argeș și din țară. Veți vedea un peisaj urban aproape tras la indigo, asemănător cu cel din 30 noiembrie, din 28 noiembrie sau din oricare altă zi a anului. Cozi la covrigării, patiserii și cofetării. Oameni preocupați să își umple stomacul, interesați exclusiv de binele propriu. D a, e Anul Centenarului și ar fi trebuit să fie un an al renașterii, un an în care România să fie altfel. Un an în care românii să fie altfel. Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc ce oameni, fie ei politici sau nepolitici, erau în 1918 și ce sunt acum, nu pot să nu exhib fără voie o rafală de grimase. România avea atunci oameni de calitate într-un procent mare. Oa- menii politici de frunte ai țării - și primii la care mă gândesc sunt Bră- tienii - aveau studii făcute pe bune și foarte temeinic în Franța ori Ger- mania. Discursurile de atunci ale oamenilor politici erau exemple de elocință, de substanță. Uitați-vă la discursurile oamenilor politici de acum din Argeș, județul Brătienilor. Vorbe goale, atacuri la adversari și, cu foarte puțin excepții, nici măcar un cuvânt legat de ce au făcut sau ce au de gând să facă pentru Argeș. Absenți cu fapta în masă. Și, ca un paradox cinic, toți absenții ăștia din Argeș, în frunte cu parlamentarii, se vor înghesui pe 1 Decembrie să fie văzuți cum depun ei coroane la monumentele eroilor. Un simula- cru jenant de patriotism. Pentru că să iubești România nu înseamnă să îți aduci aminte de ea doar de 1 De- cembrie. E o culme a nesimțirii să îi vezi pe toți oficialii și politicienii care siluiesc, fură și batjocoresc Ro- mânia zi de zi cum stau adunați de 1 Decembrie la nu știu ce depunere de coroane. Da, eroii neamului trebuie omagiați. Însă nu doar de 1 Decem- brie. Trebuie să le fim recunoscători celor care au făcut România Mare, făcând și noi tot ce ne stă în putință pentru ca România să fie și mai mare, și mai tare. Zi de zi. D umneavoastră de câte ori pe an iubiți România, stimați ci- titori? Denis Grigorescu Punctul pe Y E 1 Decembrie. Şi ce dacă? pag. 20 Scandalul facturii de 660.000 lei. Gentea a cerut demisia şefului de la Apă Canal Statul pierde pe bandă rulantă pentru sporturile extreme practicate de şeful de la Silvic împotriva foştilor şi actualilor angajaţi Chiriloiu a mai pierdut un proces. Cel cu Davidescu, care îi cere despăgubiri de 370.000 lei E consilier la Piteşti, însă plăteşte impozite la Ştefăneşti S-a dat verdictul! Inquieto, încă şase luni în custodia justiţiei italiene Patronul de la Ronera Rubber acuză că i s-a facturat consum de apă cât jumătate din lacul Bascov NR. 1272 FONDAT ÎN 1994 Săptămânal de informaţii diverse 28 noiembrie - 4 decembrie 2018 20 pagini 1 leu pag. 5 Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu ul său dând bani la lăutari „Decât un preot care nu e un preot bun, mai bine un lăutar cu bun-simţ”, spune oarecum resemnat părintele Victor Sturzeanu Ce zice preotul despre banii daţi de fiul său lăutarului: „A fost la acest majorat și mi-a zis: «Eu știu că și noi când primim bani ne simțim bine și apreciem». De asta a făcut-o.” pag. 10-11 Interviu cu Dan Manu, preşedintele CJ Argeş: „Flacăra Centenarului, un omagiu adus eroilor argeşeni şi musceleni” La 100 de ani de la Marea Unire, zeci de mii de eroi au fost comemorați în Argeș pag. 6 pag. 4 pag. 2 pag. 20 pag. 19 Badea şi Pănescu, despre investiţia lor în noul mall din Piteşti

Upload: others

Post on 05-Jan-2020

14 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Sâmbătă va fi 1 Decembrie. Ziua Națională. Ca în fi ecare

an, vom vedea la Pitești și în toate orașele politicieni și ofi ciali depu-nând coroane, făcând pe patrioții preț de câteva minute, mimând emoția momentului fără niciun fel de fi or și apoi văzându-și de aface-rile și interesele lor. Vor fi parade și concerte în toată țara. Pâine și circ. E 1 Decembrie. Și ce dacă? Mai sunt românii uniți în cuget și în simțiri? Prea puțin. Aproape deloc. Românii sunt vorbăreți, nemulțumiți și pro-testatari doar pe Facebook. În rest, în procent covârșitor, îi doare unde-va de cei de lângă ei. Pentru mulți, 1 Decembrie va fi doar o altă zi libe-ră, prilej de chefuri sau de plecat la munte. Sărbătoare doar pentru sto-mac, nu și pentru sufl et. Dacă aveți timp pentru un exercițiu vizual timp de câteva minute, dați o tură pe 1 Decembrie prin centrul Piteștiului sau al oricărui alt oraș din Argeș și din țară. Veți vedea un peisaj urban aproape tras la indigo, asemănător cu cel din 30 noiembrie, din 28

noiembrie sau din oricare altă zi a anului. Cozi la covrigării, patiserii și cofetării. Oameni preocupați să își umple stomacul, interesați exclusiv de binele propriu.

Da, e Anul Centenarului și ar fi trebuit să fi e un an al

renașterii, un an în care România să fi e altfel. Un an în care românii să fi e altfel. Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc ce oameni, fi e ei politici sau nepolitici, erau în 1918 și ce sunt acum, nu pot să nu exhib fără voie o rafală de grimase. România avea atunci oameni de calitate într-un procent mare. Oa-menii politici de frunte ai țării - și primii la care mă gândesc sunt Bră-tienii - aveau studii făcute pe bune și foarte temeinic în Franța ori Ger-mania. Discursurile de atunci ale oamenilor politici erau exemple de elocință, de substanță. Uitați-vă la discursurile oamenilor politici de acum din Argeș, județul Brătienilor. Vorbe goale, atacuri la adversari și, cu foarte puțin excepții, nici măcar

un cuvânt legat de ce au făcut sau ce au de gând să facă pentru Argeș. Absenți cu fapta în masă. Și, ca un paradox cinic, toți absenții ăștia din Argeș, în frunte cu parlamentarii, se vor înghesui pe 1 Decembrie să fi e văzuți cum depun ei coroane la monumentele eroilor. Un simula-cru jenant de patriotism. Pentru că să iubești România nu înseamnă să îți aduci aminte de ea doar de 1 De-cembrie. E o culme a nesimțirii să îi vezi pe toți ofi cialii și politicienii care siluiesc, fură și batjocoresc Ro-mânia zi de zi cum stau adunați de 1 Decembrie la nu știu ce depunere de coroane. Da, eroii neamului trebuie omagiați. Însă nu doar de 1 Decem-brie. Trebuie să le fi m recunoscători celor care au făcut România Mare, făcând și noi tot ce ne stă în putință pentru ca România să fi e și mai mare, și mai tare. Zi de zi.

Dumneavoastră de câte ori pe an iubiți România, stimați ci-

titori?Denis Grigorescu

Punctul pe Y E 1 Decembrie. Şi ce dacă?

pag. 20

Scandalul facturii de 660.000 lei. Gentea a cerut demisia şefului de la Apă Canal

Statul pierde pe bandă rulantă pentru sporturile extreme practicate de şeful de la Silvic împotriva foştilor şi actualilor angajaţi Chiriloiu a mai pierdut un proces. Cel cu Davidescu, care îi cere despăgubiri de 370.000 leiE consilier la Piteşti, însă plăteşte impozite la ŞtefăneştiS-a dat verdictul! Inquieto, încă şase luni în custodia justiţiei italiene

Patronul de la Ronera Rubber acuză că i s-a facturat consum de apă cât jumătate din lacul Bascov

NR. 1272FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse 28 noiembrie - 4 decembrie 2018

20 pagini 1 leu

pag. 5

Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari

„Decât un preot care nu e un preot bun,

mai bine un lăutar cu bun-simţ”, spune

oarecum resemnat părintele Victor Sturzeanu

Ce zice preotul despre banii daţi de fi ul său lăutarului: „A fost la acest majorat și mi-a zis: «Eu știu că și noi când primim bani ne simțim bine și apreciem». De asta a făcut-o.” pag. 10-11

Interviu cu Dan Manu, preşedintele CJ Argeş: „Flacăra Centenarului, un omagiu adus eroilor argeşeni şi musceleni” La 100 de ani de la Marea Unire, zeci de mii de eroi au fost comemorați în Argeș pag. 6

pag. 4

pag. 2

pag. 20

pag. 19

Badea şi Pănescu, despre investiţia lor în noul mall din Piteşti

Page 2: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Consilierul local Cristian Gentea vrea să schimbe apa la SC Apă Canal, odată cu directorul Mihail Marinescu.

Briefi ng select cu primărița de la Ștefănești, Ioana Jenica Dumitru, și doi curtezani din cale afară de carisma-tici, prefectul Dragnea și președintele Manu de la CJ

Auzi, dragă? Dacă tot ești independentă și te-ai elibe-rat de PSD, te invit la o cafea pe centura Ștefăneștiului... Vine și Dănuț Manu cu Fla-căra Centena-rului, ca să nu ne pipăim chiar pe întuneric...

Din Din

Culise...Culise...

Mircea Drăghici, deputat PSD, cre-de că ce nu te bagă în pușcărie te face ministru: „Eu am fost consultant pe fon-duri europene și pe perioada de preaderare și postaderare în mediul privat. Cred că am expertiza necesară să aduc un plus de valoare pe acest domeniu”. Simona Brătulescu, ALDE, supărată

că altora le iese mai bine: „Opoziția dez-informează doar pentru a-și mai trece în cont câteva procente la impresia artistică”. Nicolae Velcea, deputat PSD, con-

vins că Mircea Drăghici e bun doar pen-tru Georgiana: „Nu știu ce să spun, dar un lucru îmi este foarte clar: mai bine să ni se aloce bani pentru problemele județului decât să ni se dea un ministru și să nu mai primim nimic...” Cornel Ionică, primar Pitești, bu-

curos, nici el nu știe de ce: „Este vorba

despre o persoană de 26 de ani care vrea să realizeze un hotel la Pitești. Va fi realizat în zona Turcești”. Bogdan Ivan, PRO România, a afl at

de ce ajunge mereu cu politica-n șanț: „Guvernul Dăncilă-Dragnea distruge in-frastructura de transport a României!” Cătălin Rădulescu, deputat PSD,

zice că Olguța e bună, știe el: „Cred că Olguța, chiar dacă nu are experiență în domeniul transporturilor, și-ar fi făcut treaba. Nu înțeleg de ce a respins-o domnul Iohannis. Dar așa cum o știu pe Olguța, și-ar fi făcut treaba”. Ministrul Eugen Teodorovici, speci-

alist autorizat în bătut câmpii: „Românii ar trebui să aibă drept limitat de lucru în străinătate, pe baza unui singur permis de muncă”.

Când tocmai se credea că a bătut palma cu Ionică pentru un loc eligi-bil pe listele PSD la alegerile locale din 2020, consilierul local indepen-dent Dănuț Dinu îi tatonează și pe liberali.

O fi amușinat că e rost de o candida-tură pentru Primăria Ștefănești, după toate scandalurile de aici, sau stă cu... biiip în două luntri, atât la PSD, cât

și la PNL?... Cert este că Dănuț Dinu și-a făcut casă și plătește impozite în localitatea Brătienilor, deși e consilier local la Pitești.

Iar la pomenirea lui Ionel Brătianu s-a pozat alături de grupul liberal în fața capelei de la Florica, lipindu-se ca marca de scrisoare de Miuțescu și ai lui.

Bani lipsă pentru DragoslaveleFără a face un proces de intenţie sau a evidenţia

elemente de politică, situaţia trebuie să fi e prezen-tată ca atare. Și este vorba despre recenta împărţire de către Consiliul Judeţean Argeș a banilor din impozitul pe venit. Pe 23 noiembrie a fost ședinţa de rectifi care a bugetului judeţului în care s-a rea-lizat și repartizarea pe unităţi administrativ-terito-riale a fondului constituit la dispoziţia Consiliului Judeţean din cota de 17,25% din impozitul pe ve-nit, benefi ciare fi ind 56 de localităţi. Nu sunt prea multe, cam jumătate din cele 102 ale judeţului, dar ideea este că nici acum nu se regăsește printre benefi ciari comuna Dragoslavele. Și nu este prima dată când se întâmplă acest lucru! Cu toate că este nevoie de bani în localitatea reședinţei patriarhale (apropo, președintele Manu ține la loc de cinste în birou un tablou alături de Prea Fericitul Daniel), acolo unde mai totți primarii s-au tot chinuit să își îndeplinească promisiunile mai mult cu fonduri proprii.

Lătăreţu şi-a premiat ţambalagiul, la Ştefăneşti

Săptămâna trecută, timp de două zile, Festivalul de muzică lăutărească “Ionică Dinu” a adus bucu-ria, muzica și talentul pe scena Centrului Cultu-ral Ștefănești, după cum au spus lăudătorii, (co)interesați sau nu. Dar ce ne facem că au apărut și suspiciunile de blat?! Cel puțin asta i-a strigat de la obraz un spectator organizatoarei Lavinia Năs-

tase, după seara de premiere. Și pe bună dreptate, pentru că oamenii l-au identifi cat pe unul dintre premiații concursului (la secțiunea instrumentiști, locul I, 1000 de lei) în persoana unui component al tarafului lui Constantin Lătărețu (foto stânga). Adică fi x al președintelui juriului. Lăsând la o par-te vocea frumoasă și succesul de care se bucură marele rapsod Constantin Lătărețu, acesta chiar ar fi făcut un gest de bun-simț dacă s-ar fi abținut de la jurizare. Sau măcar ar fi putut să refuze ba-nii cel premiat, adică Ștefan Borcea (foto dreapta), țambalagiul. Este adevărat că și regulamentul con-cursului, conceput de Lavinia, a fost unul generos, fără nicio condiție de incompatibilitate pentru participanți sau pentru juriu. Orice s-ar spune, parcă tot a blat miroase când șeful juriului își pre-miază unul dintre membrii propriului taraf.

E consilier la Piteşti, însă plăteşte impozite la Ştefăneşti

ELECTRO-CUTARE

E jetul prea mare, directore? Hai cu demisia, dacă nu vrei să te îneci în propria sufi ciență...

Am început să curățim Piteștiul! Am scăpat de investitorii italieni Nicola Inquieto și Fabio Lanzafame de la FC Cosa Nostra și am adus baschetbaliștii americani să joace cu SCM...

Vicele Sorin Apostoliceanu, la un casting noir pentru ameliorarea imaginii Piteștiului.

Vezi că negrul ăsta vrea o autorizație de construcție pentru un zgârie-nori! Zi-i

arhitectului-șef să-i facă un plan de detaliu lângă Centrul de Afaceri al lui Badea, că e

venit pe fi liera lui Donald Trump...

Primarul Ionică, lovit din toate direcțiile de proiecte imobiliare pe verticală.

Page 3: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

Senato-rul Șerban Valeca și arhiepiscopul Calinic, cei mai evlavioși sinecuriști din toate timpu-rile.

Popa tot popă, curios ca la spovedanie! M-a întrebat cam câte centenare îmi intră lunar în buzunar de la Parlament. Patru, acu’ de când m-a pus Dragnea vicepreședinte al Senatului în locul lui Țuțuianu.

Tudor Pendiuc, cam trist că Lunca Argeșului a luat-o la vale, cu tot cu constructorii Paul Zamfi r și Cristian Hideg...

Consilierul Cristi Gentea bate șaua să priceapă și arhitectul-șef al Primăriei Pitești, Cătălin Ghiță, că noul PUG al Piteștiului s-ar

putea să fi e prevăzut cu zăbrele.

Și în afaceri, e ca în natură: nimic nu se pierde, totul se transformă. Cam așa și cu constructo-rii pe care i-am îmbogățit cu Parcul „Lunca Argeșului”, i-a recuperat domnul Ionică...

Băi, nea arhitectule-șef, vezi că își face DNA Pitești sediu nou lângă Râul Doamnei! Nu e

glumă, s-ar putea să aibă nevoie de un plan de detaliu pentru camerele de interogatoriu...

General (r) Constantin I. NăstaseJoi, 29 noiembrie, la Cula Racovița de la

Mioveni, Consiliul Județean și Primăria Mioveni îl vor aniversa pe generalul de bri-gadă în retragere Constantin I. Năstase. Erou în Al Doilea Război Mondial, Con-stantin I. Năstase (103 ani) este cel care a înfi ințat colecția muzeistică de la Cula Racovița acum 50 de ani. Pentru activi-tatea sa neobosită și pentru că este o per-sonalitate a județului, Jurnalul de Argeș îl declară pe generalul (r) Constantin I. Năs-tase Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

„Flori de ie” va defi la la Braşov pe 1 Decembrie

Câmpulungeanca Cristina Chiriac, creatoa-rea conceptului „Flori de ie”, va avea o pre-zenţă de excepţie pe 1 Decembrie, la Brașov, acolo unde va avea loc o paradă centenară denumită „Port cu BucurIE”. Sub deviza „La 100 de ani de RomânIE spunem «Cât de dra-gă îmi ești tu IE»”, colecţia de peste 150 de costume populare reprezintă un fel de reîn-toarcere în timp pentru a evidenţia o sută de ani de tradiţie. Evenimentul va marca Cen-tenarul Marii Uniri prin readucerea în con-temporaneitate a portului popular din toate zonele ţării. C.I.B.

Duminică, 25 noiembrie, s-a întrunit „Liga Aleșilor Locali” ai PNL Argeș. Evenimentul s-a defășurat la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești. În cadrul evenimentului a fost anunțat programul județean „Împădurim Argeșul”.

Acesta este un program care prevede re-împădurirea județului Argeș și refacerea peisajului natural afectat de defrișările masive din ultimii ani. Legat de proiectul „Împădurim Argeșul”, consilierul local

Narcis Sofi anu a declarat: „Vrem să plantăm arbori, așa încât să formăm per-dele forestiere care să protejeze culturile agricole și drumurile publice. Se știe că aceste perdele forestiere sunt cele mai efi -ciente.

În plus, plantarea acestor abori, reîm-pădurirea Argeșului, altfel spus, are și un important rol educativ. Vom atrage ală-turi de noi foarte mulţi voluntari apoli-tici, mai ales tineri, care vor învăţa astfel să respecte natura și să se familiarizeze cu tipurile de arbori care cresc în România”.

Lucările Ligii au fost conduse de con-silierul local Narcis Sofi anu, președintele PNL Argeș, Adrian Miuţescu, deputatul Dan Bica, prim-vicepreședintele PNL Argeș, Marius Postelnicescu, și secretarul general al PNL Argeș, Florentin Popa. M.T.

PNL Argeş a lansat programul judeţean „Împădurim Argeşul”

Primarul Cornel Ionică, subpre-fectul Adrian Bughiu și Dan Manu, președintele Consiliului Judeţean, s-au numărat printre invitaţii evenimentu-lui. Șeful CJ le-a și oferit un premiu re-prezentanţilor AOA, mai exact placheta cu „Fabricat în Argeș“, devenit un brand al județului și al instituției pe care o conduce. Dan Ionescu, președintele exe-cutiv al AOA Argeș, a ținut un discurs în care a prezentat istoricul instituției și le-a mulțumit tuturor colaborato-rilor, precum și membrilor fondatori. „Proiectul a început în luna octombrie a anului 2003, la inițiativa domnului Constantin Nicolescu și a mea. Am fost cu proiectul la domnul Nicolescu, iar colegii de la Jurnalul de Argeș, domnii Cristian Vasile și Gabriel Grigore, care se afl au în birou la dânsul în acel mo-

ment, pot confi rma că așa a început to-tul. De altfel, Jurnalul de Argeș a și de-venit membru fondator al organizației, încă din acel moment. Imediat, mediul economic s-a unit și într-o lună am mai atras lângă noi 42 de fi rme fondatoare și, pe 8 decembrie 2003, am înfi inţat, din punct de vedere juridic, AOA Argeș. De atunci a început o activitate care în 15 ani a fost destul de fructuoasă pen-tru mediul economic din România, dar mai ales din Argeș. În toţi acești ani, am devenit parteneri fi deli ai instituţiilor cu care am colaborat și am reușit să câști-găm respectul tuturor colaboratorilor. Le mulțumesc tuturor și îmi doresc ca 2019 să fi e un an plin de realizări pentru mediul economic din Argeș!“, a declarat Dan Ionescu (foto stânga). M.T.

AOA a sărbătorit 15 ani. Constantin Nicolescu, omagiat ca fondator

Asociația Oamenilor de Afaceri a împlinit 15 ani și vineri seara, pe 23 noiem-brie, evenimentul a fost marcat printr-o recepție de gală la Hotel ”Ramada” din Pitești. Cu acest prilej, oameni reprezentativi ai mediului de afaceri din Argeș, reprezentanţii administraţiei locale și judeţene, precum și parlamentari au răspuns invitației. Firmele care au contribuit la dezvoltarea judeţului, dar și persoane reprezentative din mediul public au fost premiate.

Muscelul, reprezentat la ceremoniile de 1 Decembrie de la Bucureşti şi Alba Iulia

Mai sunt puţine zile până la marcarea cu fast a Centenarului Marii Unirii, de Ziua Naţională a ţării noastre, pregătirile pen-tru paradele de la București și Alba Iulia fi ind intense. Am precizat în ediţia anteri-oară faptul că blocul de paradă din Capi-tală, care va trece pe sub Arcul de Triumf, va fi deschis de un muscelean, plutonierul erou Ionuţ Butoi, dar legăturile Muscelu-lui cu ceremoniile de 1 Decembrie sunt mai multe.

Parada militară de la Alba Iulia va fi imensă, cu implicarea a zeci de unităţi mi-litare și de învăţământ militar. Numai din partea Armatei Române vor participa în jur de o mie de militari, acestora adăugân-du-li-se reprezentanţi ai Armatei Poloneze, dar și 72 de mijloace de tehnică de luptă precum TAB-uri și Humvee-uri. Parada va fi comandată de generalul de brigadă dr. Virgil Ovidiu Pop (foto), militar român decorat de două ori cu Ordinul „Virtutea Militară” și de către Armata Statelor Uni-te ale Americii. Devenit general la doar 44 de ani, Pop este acum șeful Diviziei 4 Infanterie ”Gemina” (fosta Armată a 4-a Transilvania), iar pe vremea când era doar maior a condus Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele” Câmpulung. Cinci ani s-a afl at la comandă, timp în care a participat și la cele două misiuni internaţi-onale pe care le are în carieră, în Kosovo și Afganistan, în 2008 afl ându-se la coman-da muscelenilor atunci când Dragoș Trai-an Alexandrescu a fost ucis, iar Ionuţ Butoi rănit. C.I.B.

La nivel simbolic, brăduții au ornat scena de la Teatrul „Davila”, unde s-a lansat proiectul ”Împădurim Argeșul”

Page 4: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 4

Statul pierde pe bandă rulantă pentru sporturile extreme practicate

de şeful de la Silvic împotriva foştilor şi actualilor angajaţi

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

„O să propun ca lui Chiriloiu să i se facă un test psihologic”

„Eu o să propun ca lui Chiri-loiu să i se facă un test psiholo-gic, pentru că a distrus destine, a distrus familii. Cu mine a în-ceput încă din prima zi. Din 12 martie, de când a venit director, a venit cu tutorele lui, Adam Crăciunescu, servantul socrului lui Victor Ponta, acum consilier al directorului general al Romsil-va. M-am trezit cu ei în birou să îmi dau demisia. «Asta e, știu, am zis, dar respectăm cutuma, să mă duc șef de ocol la Ocolul Sil-vic Pitești». «Da, dați-vă demisia și mâine primiți decizia», mi-au zis. Nu a fost așa.

A doua zi, Chiriloiu mi-a dat decizie de inginer silvic la OS Șuici. Dimineața a sunat la Șuici, să întrebe dacă am ajuns. Am intrat în concediu medical și am stat 180 de zile. Am împlinit 60 de ani și am putut să ies la pen-sie, că altfel eram tăvălit exact ca și ceilalți, ca inginerii Sever Pahonțu, Carol Puiulescu și Flo-rin Urluiescu.

Când a văzut că nu i-a ieșit pasiența cu mine, Chiriloiu a ve-rifi cat pe la spitale să vadă dacă sunt într-adevăr internat și nu mă prefac. Am avut probleme medicale reale. Iau și acum patru medicamente de hipertensiune. Iau de atunci.

„Fac apel la directorul Romsilva să oprească acest individ, care a distrus destine și oameni”

Și continuă Gheorghe Davides-cu despre odiseea neagră în care l-a obligat Chiriloiu să fi e perso-naj principal:

„Ca să se răzbune pentru că nu a avut ce-mi face, a trimis buldo-excavatorul noaptea pe strada pe care locuiesc și ne-a scos cana-lizarea. A doua zi, m-am dus la prefectul Mihai Oprescu. A spus că nu are ce să-i facă. Chiriloiu s-a răzbunat că nu m-a putut te-roriza la serviciu, că am ieșit la pensie și așa a început cu plângeri penale împotriva mea. Tot ce a cerut împotriva mea în instanță, dar și la organele de cercetare pe-nală, prin plângerile făcute, au fost numai aberații. Ne-a costat o grămadă de bani! Șase ani și ju-mătate de judecată! Se vede și din avion că au fost numai aberații.

Prin hotărârea Tribunalului, care este defi nitivă, vom intro-duce acțiune în instanță pe cale separată și îl vom chema în ju-decată pentru a plăti daune mo-rale în sumă de 3,7 miliarde de lei, exact cât ne-a cerut el nouă. Îl dăm în judecată pe el, ca per-soană fi zică, pentru că el taie și spânzură acolo! Am să fac și o se-sizare la Curtea de Conturi să i se impute suma de 7.774 lei, pentru că taxa de timbru trebuia plătită

din buzunarul Direcției Silvice și nu din bugetul statului. Prin in-termediul dumneavoastră, fac un apel la directorul general al Regi-

ei să oprească acest individ, care a distrus oameni și destine”, ne-a declarat Gheorghe Davidescu.

Între Gheorghe Davidescu și Armand Chiriloiu există vechi și

aprige animozități, care au ajuns pe masa instanțelor de judecată. În

2012, acesta din urmă a făcut în instanță o revendicare imobiliară, în

suprafață de 1267 mp în pădure, cu mai multe construcții, un drum

de acces asfaltat, parcare pentru autoturisme, o rețea de canalizare

subterană și un drum de acces. Este vorba despre zona de la marginea

Pădurii Trivale, unde Gheorghe Davidescu și mai multe familii locu-

iesc. Printr-un capăt de cerere, Direcția Silvică Argeș a solicitat adu-

cerea terenului la starea de folosință inițială și plata în solidar a sumei

de 374.686,75 lei, reprezentând contravaloarea folosinței terenului

forestier proprietate publică a statului din anul 2000. Numai că s-a

dovedit că lucrurile nu stăteau deloc așa. Recent, mai exact în octom-

brie anul acesta, Tribunalul Argeș i-a dat dreptate fostului prefect

și celorlalți pârâți din dosar, victime colaterale ale războiului abuziv

declanșat de Armand Chiriloiu împotriva lui Gheorghe Davidescu.

Material realizat de Alina Crângeanu

Armand Chiriloiu a pierdut defi nitiv în instanță procesul intentat, în numele Direcției Silvice, lui Gheorghe Davides-cu, predecesorul său la con-ducerea instituției. Este încă un proces pierdut de Chiriloiu și pentru care statul va băga adânc mâna în buzunarul nostru. De ce? Ca să plătească pentru sporturile sângeroase la care s-a dedat directorul Chiriloiu împotriva actualilor și foștilor salariați ai instituției. Astfel, sub răzbunătoarea și abuziva ”aură” a lui Chiriloiu, Direcția Silvică Argeș a inves-tit, numai în acest proces, suma de 7.774 de lei reprezentând taxa de timbru, sumă pe care Curtea de Conturi este somată acum să i-o impute lui Don Armando. Gheorghe Davidescu spune că, odată încheiat pro-cesul, după mai bine de șase ani de tracasări și chemări în instanță sau la Parchet, unde i s-au făcut plângeri penale, se va îndrepta împotriva lui Ar-mand Chiriloiu pentru a-i cere daune morale în valoare de 3,7 miliarde de lei. Adică exact atât cât îi ceruse și acesta. Fost șef al Direcției Silvice Argeș până în 2012, atunci când a fost înlocuit politic de Armand Chiriloiu, Gheorghe Davidescu spune că a fost prima victimă a acestuia. Și adaugă faptul că imediat ce Chriloiu s-a instalat ca șef, l-a trimis în exil la Șuici, în nordul județului. Apoi i-a fă-cut mai multe plângeri penale și l-a dat în judecată.

Chiriloiu a mai pierdut un proces. Cel cu Davidescu, care îi cere despăgubiri de 370.000 lei

Page 5: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

Dumitru Radu este directorul general al Ronera Rubber, firmă din topul furnizorilor de componente auto

Ce spune directorul Ronera Rubber privind factura de 660.000 lei la apă: „E un calcul utopic făcut de cei de la Apă Canal, calcul tâmpit de-a dreptul”

Am stat de vorbă cu Dumitru Radu, di-rectorul general Ronera Rubber, legat de factura de 660.000 lei emisă de Apă Canal pentru consumul de apă pe două luni. ”E o utopie să ai o medie de 200-250 mc con-sum de apă pe lună. Când au făcut calcu-lul, au ieșit 66.000 mc, adică 660.000 lei, este jumătate din lacul de acumulare Bas-cov! E un apometru în curtea societății. M-au anunțat cei de la Apă Canal că apo-metrul e defect și că citirea a fost făcută cu două luni în urmă. Am luat un apometru nou, am dat 800 lei pe el. Iar consumul estimat de cei de la Apă Canal în perioa-da asta, în loc să fi e media consumurilor anterioare, de 270 mc/lună, înmulțite cu doi sau cu trei, cu cât vreau ei, s-a ajuns la 66.000 mc. Au făcut un calcul care este hilar în sine. Adică au numărat ei câte dușuri, câte chiuvete și câte toalete avem la fi rmă, au înmulțit cu 250 de angajați, ca și când acești angajați făceau c...a simultan la 33 de WC-uri și se spălau simultan la nu știu câte cabine de duș! Este un calcul tâmpesc de-a dreptul. Și au ajuns la con-sumul acesta halucinant, de 66.000 mc pe două luni. I-am atenționat prin avocați că trebuie să reconsidere factura în domeniul raționalului. Sunt două luni de când am pus contorul nou și acesta a înregistrat 560 mc pe două luni, adică 280 mc pe lună. Una e să pui consum de 500 mc pe lună și să îți dea 1.000 mc și alta e să îți dea consum de 66.000 mc pe două luni. N-am putut să fi u de acord cu acest calcul, pentru că e utopic. Am făcut o adresă la Apă Canal și au termen să îmi răspundă pe 29 noiembrie. Este aiurea tot, e un joc ca în Kafka”, spune Dumitru Radu.

„Am avut senzația de la început că sunt chemat la SC Apă Canal ca un infractor de rând, să dau cu subsemnatul”

Tot directorul general de la Ronera Ru-bber ne-a mai declarat legat de factura emisă pentru un consum de 66.000 mc de apă: ”Este o reacție ca urmare a faptului că nu am fost sufi cienți de docili când s-a scris primul proces-verbal, în luna septem-

brie, de 8000 mc, care era, de asemenea, utopic, și că nu am mers la o reconciliere. Procesul-verbal de 66.000 mc a fost scris în octombrie. Nu pot să le acopăr eu la sfârșit de an pierderile celor de la Apă-Ca-nal. Cineva a avut o inițiativă interesantă, dar... Nu sunt nici infractorul de serviciu, sunt abonatul lor de 20 de ani, nu am avut vreodată probleme cu plata. Nu meritam un asemenea tratament de infractor din partea celor de la Apă Canal, chiar dacă a fost un accident cu acel apometru defect. Însă evoluția ulterioară a lucrurilor nu ține de rațional. Am avut senzația de la înce-put că sunt chemat la Apă Canal ca un infractor de rând, să dau cu subsemnatul. E un tratament pe care nu îl înțeleg. Nu voi merge la niciun fel de conciliere cu cei de la Apă Canal”.

Legat de factura pentru 66.000 mc emi-să celor de la Ronera Rubber, primarul Cornel Ionică spune că ”această cantitate este astronomică, 66.000 mc înseamnă practic un râu. Necunoscând însă toate elementele, e greu să mă pronunț, dar ca cifră e uriașă”.

Am stat de vorbă privind factura uriașă emisă celor de la Ronera Rubber și cu consilierul local Cristian Genea: ”Eu am văzut un tabel în care fi rma respectivă fi -gura anul trecut cu un consum de 1.700 mc de apă pe lună, a fost o perioadă lungă. Și apoi am văzut în acest an un consum mult mai mic, de 200 mc lunar, dacă nu mă înșel. Am văzut că această fi rmă s-a dezvoltat. Dacă se dovedește că factura a fost greșită, trebuie să plătească cei care au calculat-o, pentru că, dacă e așa, ar fi și un prejudiciu de imagine pentru fi rma respectivă”.

Legat de faptul că anul trecut ar fi avut un consum de 1.700 mp de apă pe lună, așa cum spune Cristian Gentea, Dumitru Radu, managerul Ronera Rubber, ne-a declarat că „în contractul cu Apă Canal scrie că pot să folosesc apă pentru menaj și pentru procesul tehnologic. Consumul de apă nu are legătură cu personalul, nu-mărul de angajați este cam același. Pro-ductivitatea nu a infl uențat consumul de apă. Consumul mediu lunar la fi rmă, anul trecut, a fost de 276 metri cubi”.

Oricum, dincolo de declarațiile interlo-cutorilor noștri, este clar că ceva e putred undeva. Și fi e că e vorba de furturi de apă la unele companii, fi e de facturi umfl ate, cei responsabili trebuie să plătească.

Patronul de la Ronera Rubber acuză că i s-a facturat consum de apă cât jumătate din lacul Bascov

Scandalul facturii de 660.000 lei. Gentea a cerut demisia şefului de la Apă Canal

Acum aproape două luni, Cristian Gentea, liderul consilierilor locali social-democrați din Consiliul Local Pitești, făcea acuze legat de faptul că în Pitești s-ar fura masiv apă sub oblăduirea unor șefi de la Apă Canal, cerând în acest sens și un raport scris din partea conducerii societății. Și cum de la Apă Canal a primit doar câteva rânduri în loc de un raport detaliat, Cristian Gentea a răbufnit la ultima ședință de Consiliu Local de săptămâna trecută, adăugând că este deranjat de modul în care este tratat de cei de la Apă Canal. „Nu observă nimeni că o societate consumă mai mult la un moment dat, iar apoi mult mai puțin? Vreau să se facă treabă la Apă Canal, nu să fi e ținuți în brațe cei care fură apă”, a spus Cristian Gentea. Și exact asta am vrut să afl ăm, cine sunt fi rmele care fură apă, precum și cine le ține în brațe, dacă le ține, de la SC Apă Canal Pitești.

„Nu pot să le acopăr eu la sfârșit de an pierderile celor de la Apă-Canal. Cineva a avut o inițiativă interesantă, dar...”, adau-gă omul de afaceri Dumi-tru Radu despre calculul aberant al celor de la Apă Canal

Directorul de la Apă Canal s-a enervat când i-am cerut un punct de vedere și a avut un com-portament incalifi cabil, aruncându-ne la fi nal: „Nu vă declar nimic. E vorba de protecția datelor personale”

Cine minte și cine as-cunde ceva în acest scan-dal uriaș cu acuzații grave și conotații penale?

Reacţie incalifi cabilă a directorului Marinescu de la Apă-Canal: „Aţi fost trimis cu dedicaţie!”

Primarul Cornel Ionică: „Nu-mi dau seama de ce a avut această atitudine domnul Marinescu”

Cristian Gentea: „O asemenea atitudine este tipică pentru directorul Marinescu de la Apă Canal”

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMENTAT

PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN

SUPRAFAȚĂ DE 220 MP, PRETABIL PENTRU:

BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

În data de 29.11.2018, ora 10:00, Muzeul Goleşti scoate la licitaţie, prin vânzare, două

ovine reformă. Telefon: 0744.378. 022

Așa cum este normal, am dorit să luăm un punct de vedere și de la Mihail Mari-nescu, directorul Apă Canal 2000 SA, legat de afi rmațiile lui Cristian Gentea, precum și legat de faptul că numele unei fi rme din Bascov, Ronera Rubber, precum și cel al unui hotel din Bradu, Adelin, sunt vehiculate că s-ar afl a în culpă. Numai că atunci când i-am spus temele asupra cărora dorim să discutăm, directorul Mihail Marinescu a sărit ca ars, spunând: ”Ați fost trimis cu dedicație! Nu vă declar nimic. E vorba de protecția datelor per-sonale”. O atitudine incalifi cabilă pentru un director de instituție publică. De altfel, întâl-nirea noastră cu directorul Mihail Marinescu a durat mai puțin de cinci minute.

Iată ce spune primarul Cornel Io-nică legat de atitudinea directorului Mihail Marinescu și de furturile de apă: „Nu îmi dau seama de ce a avut această atitudine domnul Marinescu. El în general este un om pașnic, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să nu colaboreze. Nu este normal să se în-tâmple asemenea lucruri, unde s-au găsit probleme legate de facturare, de încasare, trebuie să se îndrepte lucruri-le. Furturile de apă trebuie eliminate”.

Am luat legătura și cu consilierul lo-cal Cristian Gentea pentru a comenta atitudinea directorului Mihail Mari-nescu. ”O asemenea atitudine este ti-pică pentru directorul Marinescu de la Apă Canal. Eu i-am spus și în Consiliul Local să îmi prezinte un raport detaliat privind furturile de apă, la care omul a început să spună cât de bun e el. Omul evita ce îi spuneam eu”, ne-a declarat Cristian Gentea.

Material realizat de Denis Grigorescu

Page 6: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

Interviu cu Dan Manu, preşedintele CJ Argeş:

„Flacăra Centenarului, un omagiu adus eroilor argeşeni şi musceleni”

„Am ales Conacul Goleşti, unde regele Carol I a semnat primul decret” Domnule președinte, ce a însem-

nat Anul Centenar pentru Consiliul Judeţean Argeș?

- În primul rând, în Anul Centenar am dorit să aducem un omagiu zecilor de mii de eroi argeșeni și musceleni din Primul Război Mondial. Și nu un omagiu formal, ci prin pomenirea lor, cu nume și prenu-me, conform tradiției și credinței poporu-lui nostru, prin slujbele ținute la monu-mentele eroilor din fi ecare localitate. Am dorit să arătăm copiilor și tinerilor că, pentru viitorul nostru și al lor, avem eroi care s-au jertfi t pe câmpul de luptă. De altfel, aceasta este și mesajul transmis de un erou într-o scrisoare adresată familiei sale: „De-o fi să mor... mor pentru Patria unde m-am născut și unde știu că are să trăiască în pace și fericire copiii, părinţii și familia mea... Moartea pentru ţară este o mare cinste...”. Fiind Anul Centenarului, Anul Marii Uniri, un alt moment impor-tant a fost lansarea, la Conacul Golești, a „Chemării de la Golești” – un apel la pace socială și la solidaritate. De ce Conacul Golești?- Pentru că aici am inițiat, în 2016, Gru-

pul „Respect pentru Valorile Naționale”. Ne-a fost, de altfel, foarte greu să ne deci-dem ce locație să alegem. Am oscilat între Vila Florica, unde este conacul marii fami-lii Brătianu, familie strâns legată de crea-rea României Moderne și de Marea Unire, și Conacul Golești. În fi nal, am ales Co-nacul Golești, locul unde a fost înfi ințată prima Școală Slobodă Obștească din Țara Românească, locul unde Regele Carol I a poposit pentru prima dată în România, unde a semnat primul decret. Tot aici se găsesc tronul pe care au stat Regii Româ-niei, precum și biroul lui Carol I. Este, dacă vreți, și acesta un semn de respect pentru valorile naționale. În câte localităţi aţi aprins Flacăra

Centenarului Marii Uniri?- Flacăra Centenarului a fost aprinsă,

prima dată, pe 23 ianuarie 2018, la Cona-cul Golești. Astfel, sub egida „România de la Argeș” în județul nostru au debutat ma-nifestările dedicate aniversării a o sută de ani de la înfăptuirea momentului istoric al Marii Uniri. În istoria României, Argeșul, prin locurile și oamenii săi, a avut dintot-deauna un rol-cheie, acesta fi ind, de altfel evidențiat chiar de Nicolae Iorga, prin sin-tagma „România de la Argeș”, ca mod de a evidenţia legătura dintre fi inţa naţională cu locul de origine. Sub egida proiectu-lui „Respect pentru Valorile Naționale”, Consiliul Județean Argeș, împreună cu instituțiile de cultură din subordine, Aca-demia Română și personalități naționale dn lumea academică și culturală, a orga-nizat astfel Aprinderea Flăcării Centena-rului la Conacul Golești. La eveniment au participat membri  ai grupului de inițiativă ai  proiectului național „Res-pect pentru Valorile Naționale”, acade-

micianul Gheorghe Păun, academicianul Ion Dumitrache, academicianul Nicolae Panin, regizorul Șerban Marinescu, so-ciologul Bogdan Ficeag, realizatoarea TV Lucia Hossu Longin, regizorul Dan Pița, regizorul Dan Necșulea, senatorul Șerban Valeca, ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, conducerea Prefecturii, primarii din Argeș, consilierii județeni, parlamentari, conducerile celor două universități și Inspectoratului Școlar Județean Argeș, profesori, elevi. Apoi, pe 24 ianuarie, Flacăra Centenarului a fost depusă la mormintele Brătienilor de la Vila Florica. Flacăra Centenarului a ajuns și la Chișinău, preluată fi ind chiar de la Conacul Golești de Asociația Comunelor din România, așa cum, de Ziua Națională a Armatei, ea a fost aprinsă și la Mausoleul Eroilor de la Mateiaș, cel mai mare mo-nument din județul nostru închinat ero-ilor Primului Război Mondial. Poate mai trebuie punctat faptul că, la Curtea de Argeș, Flacăra Centenarului a fost aprinsă chiar în curtea Mănăstirii de la Curtea de Argeș. Până la 1 Decembrie, Flacăra Cen-tenarului va fi aprinsă în 71 de localități din Argeș.

„Am văzut oameni plângând” Din cauza aceastei acţiuni aţi fost și

ţinta unor ironii sau chiar critici...- Așa cum le-am transmis argeșenilor

la începutul mandatului, au fost o prio-ritate proiectele de investiții în sănătate, educație și infrastructură. Am considerat însă că trebuie să acord o atenție deose-bită Anului Centenar. Am avut ocazia unică să celebrăm acest moment impor-tant în istoria țării noastre și l-am tratat cu maximă seriozitate. Miile de oamenii care au participat au trăit cu tot sufl etul și și-au exprimat cu transparență emoțiile în timpul ceremoniilor. Am văzut oameni plângând, oameni care sărutau numele străbunicilor, bunicilor, unchilor, dăltuite în piatră pe monumente, și care cu vocea tremurândă ne-au mulțumit că cineva și-a mai adus aminte de cei dragi lor. În plus, copiii, sub îndrumarea cadrelor didactice, îmbrăcați în costume populare, au pregă-tit, de fi ecare dată, cu bucurie și entuzi-asm programe de poezii și cântece patri-otice. Ar mai fi de punctat un aspect: tot cu această ocazie, am înmânat urmașilor

eroilor Primului Război Mondial Di-ploma Centenară. Când în casă copiii, nepoții sau strănepoții vor vedea sau vor găsi această diplomă, vor afl a că au avut pe cineva în familie care s-a jertfi t pentru țară, de care trebuie să fi e mândri. Tocmai de aceea, nu trebuie să-i uităm! Nici noi ca familii și nici noi ca societate. Las pe toți aceștia să aprecieze dacă demersul nostru a fost unul motivat sau de criticat. Să revenim la Chemarea de la Golești

și la mesajul acesteia.-  În prezenţa a numeroase personalităţi

naţionale, academicieni, personalităţi din cultura și cinematografi a românească, primari, oameni politici și în faţa a sute de argeșeni și musceleni, anul acesta, în luna august, la conacul „boierilor cei zi-ditori de ţară” a fost lansată „Chemarea de la Golești”.  Eu sunt mândru că sunt argeșean și muscelean și știu că judeţul Argeș a avut și va avea întotdeauna un rol important în istoria României, prin marii oameni de stat pe care i-a dat acestei ţări, și asta numai dacă ne referim la faptul că România Modernă a avut șapte prim-mi-niștri, pe lângă cele ce le-am spus mai de-vreme. Deci avem, cu toții, sufi ciente mo-tive să fi m mândri de asta, mai ales dacă ne cunoaștem istoria. Noi, cei cu părul alb, mai avem obligația să îi prezentăm această istorie generației tinere, dar este decizia ei dacă o va respecta sau nu. „Chemarea de la Golești” reprezintă, în fapt, un apel la responsabilitate și solidaritate, la pace so-cială. Am considerat că este momentul să reînvățăm să respectăm și să protejăm cu sfi nțenie trecutul, tradițiile, simbolurile și valorile naționale, să ne edifi căm cu dă-ruire prezentul, înțelegând că viitorul stă numai în puterea noastră ca națiune dem-nă printre națiunile lumii. Tot cu această ocazie, am înmânat trofeele „Personalita-tea Anului Centenar”, pentru implicarea în promovarea și cultivarea valorilor na-ţionale, unor mari nume, precum acad. Răzvan Th eodorescu, acad. Ioan Dumi-trache, acad. Gheorghe Păun, regizorul Șerban Marinescu, jurnalistul Bogdan Fi-ceac, actorul Mircea Diaconu, realizatoa-rea TV Lucia Hossu-Longin și generalul Constantin Năstase din Mioveni, care au și semnat „Chemarea de la Golești”. Sunt convins că asemenea personalități consti-tuie o bază solidă pentru ceea ce am vrut să transmitem.

TBM LIGHT, partener autorizat Electromagnetica, vă oferă soluţia: corpuri de iluminat cu LED, fără emisii ultraviolete,

pornire instantanee, peste 50.000 de ore de funcţionare, fără mentenanţă

Am deschis show-room TBM LIGHT în Piteşti, zona autostradă, unde găsiţi

toată gama de corpuri de iluminat cu LED pentru uz casnic, birouri, sectoarele industrial,

public şi perimetral.

TBM LIGHT vă oferă cele mai bune soluţii de iluminat! Pentru comenzi: www.tbmlight.ro sau 0730 088 705.

VREŢI SĂ ECONOMISIŢI VREŢI SĂ ECONOMISIŢI

CU PÂNĂ LA CU PÂNĂ LA 80% 80% ENERGIE ELECTRICĂ? ENERGIE ELECTRICĂ?

Cu ocazia Zilei Naționale a României și a Centenarului Marii Uniri,

PSD Pitești vă urează multă sănătate și realizări pe toate planurile.

LA MULȚI ANI!Președinte, Cristian Gentea

Cu ocazia Zilei Naționale a României și a Centenarului Marii Uniri,

Primăria Valea Iașului urează tuturor românilor multă sănătate și fericire!

LA MULȚI ANI!Primar, Nicolae Barbu

La 100 de ani de la Marea Unire, zeci de mii de eroi au fost comemorați în Argeș

Chemarea de la Golești a primit și binecuvântarea Întâistătătorului Bi-sericii Ortodoxe Române, PF Părinte Daniel.

- Da. Atât istoria poporului român, cât și a Bisericii Ortodoxe, sunt direct și strâns legate de Argeș, teme care au fost abordate în cadrul întâlnirii pe care am avut-o cu Preafericitul aici, în Argeș. În-tâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a punctat faptul că proiectele Consiliu-lui Județean Argeș – ”Respect pentru Valorile Naționale”, ”Flacăra Centena-rului” și ”Chemarea de la Golești” - au la bază tocmai aceste aspecte, promo-vând aceleași principii, precum respec-tul și promovarea valorilor naționale și a eroilor acestui neam, unitatea și pacea socială. Tocmai de aceea, Preafericitul Părinte Daniel a dat binecuvântarea sa „Chemării de la Golești”, punctând fap-tul că prin aceste proiecte am reușit să reunim în jurul respectului pentru isto-ria neamului românesc preoţii, cadrele

didactice, cetăţenii, precum și tânăra generaţie, care astfel nu va uita sacrifi -ciul eroilor noștri. Pentru toate acestea, a acordat Consiliului Județean Argeș “Di-ploma omagială”, în semn de prețuire și recunoștință pentru merite deosebite în păstrarea credinței ortodoxe și promo-varea identității și unității poporului român, precum și medalia „Regele Fer-dinand I - Făuritorul Marii Uniri”. La rândul meu, i-am oferit Preafericitului Părinte Daniel trofeul „Omul de Fier”, simbolul Argeșului și Muscelului. Un mesaj de final?- La evenimentele dedicate Centena-

rului, în județul Argeș au participat sute de preoți, sute de cadre didactice, mii de elevi și tineri, mii de argeșeni, alături de autoritățile administrației publice locale și județene. Le mulțumesc tuturor! Urez tuturor argeșenilor și muscelenilor “La Mulți Ani” cu ocazia Zilei Naționale a României!

Interviu realizat de Marian Staicu

„Preafericitul Părinte Daniel a dat binecuvântarea sa «Chemării de la Goleşti»”

Page 7: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

Tel.: 0740.096.487, 0753.403.640, 0722.248.855E-mail: [email protected]

Facebook: ACS Spadasinii Argeseni

După ce în aprilie 2018, la câte-va luni de la moartea soției Cristi-na Manea, pe numele lui Adrian Manea au fost despuse reclamații privind suspiciuni de fraudă în donații și au început cercetări în acest dosar, bărbatul este așteptat la audieri săptămâna aceasta. Adrian Manea a mai fost che-mat și anterior să dea declarații în acest dosar, însă bărbatul s-a prezentat la Poliție cu fetița sa, în vârstă de un an, motivând că nu are cu cine să o lase acasă, fi ind, în aceste condiții, reprogramat pentru audieri.

Dosarul în care Adrian Manea trebuie acum să dea cu subsem-natul a fost deschis la scurt timp după ce, într-un live pe Facebook, bărbatul a apărut la bustul gol și cu un pahar în mână, certându-i și jignindu-i, vreme de o oră și ceva, pe cei care i-au cerut soco-teală despre gestionarea donaţi-ilor primite pentru soția sa, di-agnosticată, anul trecut, când a devenit mamă, cu o formă rară de cancer, boală care a dus, în cele din urmă, la moartea feme-ii, în ianuarie 2018. Una dintre persoanele jignite de acea posta-

re, Mariana Bucur (care a și fost audiată în acest dosar), a depus o plângere la Poliția Municipiu-lui Pitești, atât pentru insultele pe care le-a primit, cât și pentru suspiciuni legate de modul în care Manea a folosit banii strânși de la miile de donatori care au dorit s-o salveze pe soția sa bolnavă de cancer.

De altfel, pe numele lui Adrian Manea (care a recunoscut că din donații s-au adunat peste 600.000 lei și 25.000 euro) au mai făcut plângeri și alte persoane.

I.M

Soţul Cristinei Manea, chemat la audieri în dosarul pentru suspiciuni de fraudă în donaţii La audierea anterioară, bărbatul a venit cu fetița de un an în braţe, motivând că nu are cu cine s-o lase acasă

De peste trei luni, Consiliul Concurenței inves-tighează o licitație din Pitești. Și asta deoa-rece există suspiciuni că cinci asfaltatori ar fi făcut o înțelegere între ei pentru eliminarea concurenței. Și totul pentru a câștiga lucrări de asfaltare a 13 străzi, în valoare de 5,6 milioane lei, bani puși la bătaie de Administrația Dome-niului Public Pitești.

Recent, într-un interviu acordat Jurnalului de Argeș, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, declara că ”ceea ce credem că se în-tâmplă la Pitești, acolo avem de-a face cu companii care erau sufi cient de mari cât să gestioneze unul dintre loturi și, în loc să se ducă și să concureze des-chis, corect, ele au preferat să anuleze concurenţa între ele, s-au strâns toate într-un consorţiu, acel consorţiu a licitat pe toate loturile”.

Jurnalul de Argeș a identifi cat cinci contracte mari câștigate individual de patru dintre cele cinci fi rme investigate de Consiliul Concurenței. Valoarea con-tractelor menționate mai jos este fără TVA.

Pe 30 septembrie 2015, Construcții Drumuri și Lucrări de Artă SRL a semnat cu CJ Argeș

un contract de 1,44 milioane lei pentru execuția de îmbrăcăminte bituminoasă ușoară pe DJ731 D Micești-Purcăreni-Valea Nandrii-Gănești, km 4+850-7+450, pe o lungime de 2,6 km în comuna Micești.

Pe 22 septembrie 2015, Comesad Drumuri a semnat cu CJ Argeș un contract de 1,32 mili-

oane lei pentru modernizarea DJ 704 F Băiculești-Tutana-Poienari pe o lungime totală de 2,135 km.

Și General Trust Argeș a avut un contract de valoare mare cu CJ Argeș, semnat pe 16 no-

iembrie 2015, pentru execuția unei îmbrăcăminți bituminoase ușoare în comuna Poienarii de Argeș. Valoarea contractului: 1,66 milioane lei.

În data de 23 iunie 2014, Primăria Mioveni a semnat cu fi rma Construct Steel Market un

contract de 3,88 milioane lei pentru realizarea unui bloc de locuințe pe strada 1 Decembrie.

Firma Construcții Drumuri și Lucrări de Artă a semnat pe 25 mai 2012 un contract de

3,77 milioane lei cu Primăria Mioveni pentru mo-dernizarea mai multor străzi din oraș.

În 2013, Primăria Pitești a încheiat contractul ”Modernizare Străzi zona II Calea Câmpu-

lung” cu General Trust Argeș, valoarea contractului fi ind de 1,71 milioane lei.

În urmă cu câteva săptămâni, Jurnalul de Argeș identifi ca două contracte executate individual de fi rmele menționate mai sus. Primul era un contract de 3,3 milioane lei semnat de Comesad Drumuri cu ADP Pitești pe 4 iunie 2015. Anul trecut, Selca a reabilitat străzile Gruiului și Richard din Câm-pulung Muscel, valoarea contractului fi ind de 3,9 milioane lei.

Denis Grigorescu

Jurnalul de Argeș a descoperit cele cinci contracte, pornind de la declarația lui Bogdan Chirițoiu de la Consiliul Concurenței, conform căruia se va verifi ca dacă respectivele com-panii aveau capacitatea de a participa singure la licitație, fără să se cartelizeze

În prima jumătate a acestui an, la reţe-lele de apă administrate de Edilul CGA Câmpulung s-au produs 218 avarii, cele mai multe fi ind înregistrate în luna aprilie – 54. Remedierea acestora s-a făcut destul de repede, de regulă în 24 de ore de la producere.

Pe Secţia Apă Municipiu s-au înregistrat, de asemenea, 70 de avarii, iar pe Secţia Apă Comune, 159 de avarii, Edilul deservind cu servicii de apă și canal nu doar Câmpulun-gul, ci și cinci localităţi rurale. În aceeași perioadă, a fost nevoie de 174 de intervenţii la reţeaua de canalizare.

În martie 2015 s-a produs ultima mare avarie la reţeaua de apă din Muscel. Spar-gerea conductei principale de aducţiune a lăsat atunci fără apă zeci de mii de oa-meni timp de două zile, fapt pentru care în rezolvarea problemei s-a implicat chiar și Prefectura. Deși la acea vreme s-a cerut asigurarea imediată a unei rezerve în caz de nevoie, a durat doi ani până la amenajarea unei surse alternative care poate furniza 30% din necesarul de apă. Asta în condiţi-ile în care cele șapte puţuri de sub Măgura sunt funcţionale. C.I.B.

218 avarii la reţelele de apă din Muscel

Cinci exemple de licitaţii în care drumarii investigaţi de Consiliul Concurenţei au participat singuri şi au câştigat

Cinci exemple de licitaţii în careNOI DEZVĂLUIRI DESPRE CARTELUL ASFALTATORILOR DIN PITEŞTI

Page 8: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesMaiorul Ştefan Nicolae din Costeşti, eroul de la Turtucaia

Deciziile lui Alexandru Moruzi în cazul confl ictelor sociale din Pitești

1793, aprilie 10 și 19. Alexandru Moruzi, domn al Țării Românești (1792-1796; 1799-1801), a decis măsuri în cazul diverselor confl icte sociale din Pitești, aspecte întâlni-te apoi în vremea domnilor Ioan Caragea (1812-1818) și Alexandru Șuțu (1818-1821).

Introducerea alfabetului latin în școlile din Pitești

1857. S-a introdus, în mod ofi ci-al, în școlile din Pitești, alfabetul latin, pe baza ”Ordinului Eforiei Școalelor Nr. 2263”, renunțându-se la caracterele chirilice.

Militari piteșteni în mai multe structuri în Războiul de Independență

1877-1878. Militarii piteșteni participanți la Războiul de Independență au făcut parte din structurile Regimentului Nr. 4 Dorobanți Argeș, Escadronului 2 Călărași și Batalionului Nr. 4 Vâ-nători. 15 pompieri militari conduși de căpitanul Nicolae Puică s-au in-tegat în Bateria Independența.

Acţiuni de combatere a bolşevismului în Argeş

1920, mai 4. Ministrul de Interne al României Mari a acordat Prefec-turii de Argeș, cu sediul în Pitești, 44.000 de lei pentru organizarea unor acţiuni care să combată bol-șevismul.

Fonduri de 15 miliarde de lei pentru Pitești

1971-1975. Municipiul Pitești, in-clusiv comunele arondate în 1968, a primit, de la stat, 15 miliarde de lei, fonduri pentru investiții economice și sociale.

Liceul „Alexandru Odobescu” se transferă în cartierul Războieni

1973, septembrie 17. Liceul „Ale-xandru Odobescu”, având profi l de matematică și fi zică se transferă, din clădirea Școlii Nr. 2, Exerciţiu, într-un local propriu, afl at în cartie-rul Războieni. Investiţia a aparţinut Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară București, iar executantul a fost Trustul de Construcţii Indus-triale Pitești.

Inaugurarea Bazei de agrement

1978, august 15. Este inaugurată Baza de agrement în aer liber dintre Bazinul Olimpic de Înot și podul de peste râul Argeș.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Născut în satul Stârci din Costești, județul Argeș, la data de 22 mai 1893, Ștefan Nicolae a decedat la data de 9 aprilie 1979 în același sat. În orașul Câm-pulung a urmat cursurile Școlii Normale pentru învățători, absolvind în anul 1915. În același oraș a continuat și înche-iat stagiul militar, la Școala Militară de Ofi țeri în Rezervă - infanterie, obținând în noiembrie 1915 gradul de sublocote-nent. După efectuarea stagiului militar a fost învățător în localitățile Richițele și Costești. La începerea războiului a fost mobilizat și repartizat la Regimentul 34 Infanterie Constanța. Materialul ce ur-mează a putut fi realizat cu sprijinul pro-fesorului Nicolae Necșoiu, președintele Cultului Eroilor ”Regina Maria” Costești, Argeș. M.I.

Este decorat cu Ordinul Steaua României cu spade în gradul de cavaler

În ziua de 23 august 1916, pe Frontul de la Turtucaia, în momente grele pentru armata română, conducând Plutonul 3 din Compa-nia a 12-a, argeșeanul nostru a preluat din propria inițiativă contraatacul, impunându-și conducerea asupra tuturor unităților ro-mâne de pe front. Pe timpul atacului reușind să respingă forțele germane și bulgare, în acele zile de crâncene confruntări este grav rănit la ambele picioare de către o mitralieră inamică. Pentru această faptă eroică este de-corat cu Ordinul Steaua României cu spade în gradul de cavaler și Virtutea Militară prin Decretul Nr. 626/23.07.1917 și Brevetul Nr. 857 din aceeași dată emis de ministrul de Război. Este decorat din nou cu Ordinul Steaua României în grad de ofi țer în anul 1928 cu prilejul celor 50 de ani de la unirea Dobrogei cu România. În urma rănii a fost internat în spitalele din Călărași (aici fi ind operat), Brăila și Iași (aici fi ind îngrijit și de medici francezi). În ianuarie 1917 este trimis la Kiev, la Spitalul ”Mihail Alexandrovici”, unde este operat din nou, apoi începe să se deplaseze cu ajutorul cârjelor. Este invitat la Moscova în luna martie, acolo fi ind bine primit. La întoarcerea în Kiev, a participat din partea armatei române la Adunarea de constituire a batalioanelor alcătuite din ro-mânii, foști ostași în armata astro-ungară, afl ați prizonieri în Rusia. În decembrie 1918, la Iași are loc o reuniune în cinstea genera-lului Averescu, la care este invitat special de către acesta, oferindu-i și o poză cu dedicație și autograf în care îi recunoștea meritele pe front în realizarea României Mari.

A ajuns președinte al Camerei de Comerț și Industrie Constanța

În aprilie 1918 Ștefan Nicolae a fost pen-sionat ca invalid de război. Întors acasă la

Stârci, se implică în rezolvarea problemelor invalizilor de război din județul Argeș și constituie Societatea ”General Cristescu”. Este ales președintele Băncii Populare Băseni și președintele Obștei de Împropietărire Bă-seni. La sfârșitul anului 1919, folosind privi-legiul acordat invalizilor de război remarcați în lupte, s-a stabilit la Constanța, unde a concesionat bufetul gării și desfășoară o bogată activitate economică, culturală și publicistică. Înfi ințează Societatea Inva-lizilor din Dobrogea, cu sediu central în Constanța, el fi ind președintele organizației. La Constanța a fost ales în fruntea unor instituții, organizații, sprijinind intens dez-voltarea economică, maritimă, culturală, drept dovadă fi ind mulțumirile și aprecieri-le pe care i le-a adresat dr. Constantin An-gelescu, ministrul Instrucțiunii Publice. A activat în domeniul economic fi nd ales în anul 1920 membru în Comitetul Sfatului Negustoresc Constanța, iar un an mai târ-ziu este promovat vicepreședinte al acestei organizații. În anul 1924 este ales membru în Consiliul Camerei de Comerț și Indus-trie Constanța, ulterior fi ind numit dele-gatul Ministerului Industriei în Consiliul de Direcție al Camerei. Din anul 1927 este ales vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie Constanța, iar din 1933 până la

24 ianuarie 1938 președinte; concomitent cu această ultimă funcție a fost și membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Ca-merelor de Comerț și Industrie București. În aceste funcții a susținut și realizat mul-te edifi cii și activități, a dezvoltat activitatea maritimă, a fost construit portul pescăresc, a achiziționat diverse vase moderne (vapoarele de pasageri Transilvania și Basarabia fi ind cele mai moderne din bazinele Mării Negre și Marea Mediterană).

A fost primit personal de către președintele francez Albert Lebrun

Argeșeanul nostru a susținut și organizat numeroase conferințe la Academia Populară din Constanța, fi ind un bun conferențiar. În anul 1935 a făcut parte din delegația țării noastre (compusă din 3 persoane) la un Con-gres Internațional pe probleme economice, desfășurat în capitala Franței. La acest con-gres au participat 58 de state, ofi țerul Ștefan Nicolae benefi ciind de toată atenția din partea președintelui Franței Albert Lebrun, care l-a primit personal, l-a prezentat soției și l-a felicitat pentru eroismul de la Turtu-caia. La sfârșitul anilor 30, la cererea minis-trului Agriculturii, prof. univ. dr. Nicolae Cornățeanu, a elaborat un program de or-ganizare a pescuitului, fi ind ales președintele Sindicatului Pescarilor din Delta Dunări și de la Marea Neagră. În același timp a exis-tat o inițiativă de înfi ințare în Constanța a unei societăți româno-germane pentru modernizarea și dezvoltarea pescuitului maritim (aceasta consta în înfi ințarea unui port pescăresc în partea de nord a orașului Constanța, construcția unor depozite frigo-rifi ce și a unei fabrici de conserve, locuințe pentru angajați și pescari, dar și ridicarea nivelului de pregătire al pescarilor), fi ind propus pentru preluarea conducerii acestei societăți. În scopul constituirii acesteia au existat patru întrevederi, două la Ministerul Agriculturii și două la Ambasada Germani-ei, dar evoluția războiului a anulat această inițiativă.

Veteranul și invalidul de război Ștefan Ni-colae a fost un mare iubitor de cultură, fi -ind colecționar de carte și numismatică, o parte din vasta sa colecție numismatică, obiecte importante (simboluri premonetare), fi ind donată Muzeului Județean Argeș, iar restul afl ându-se în patrimoniul Muzeului Național de Istorie. În perioada comunistă este marginalizat, iar o parte însemnată din viață o petrece în satul natal, unde este și în-mormântat.

În noaptea de 19-20 august (1-2 septem-brie) 1916, trupele bulgaro-germane au ata-cat simultan pe întregul sector al frontului din zona Capului de pod Turtucaia. Ina-micul a reușit să intre în cele trei sectoare de acoperire.

Comandantul român de la Turtucaia nu a avut un serviciu efi cient de recunoaștere în teren, ceea ce a condus la luarea de măsuri greșite și la erori în evaluarea atacatorilor, fapte cu implicaţii directe în organizarea și desfășurarea apărării. Telegrame și tele-foane ”prăpăstioase” au venit încă de la în-ceput de la comandantul cetăţii Turtucaia, generalul Constantin Teodorescu, ”care era cu totul sub nivelul cerinţelor, cum îl ară-ta chiar fi zicul său”. El avea să pomenească de predare încă din ziua de 20 august/2 septembrie, deși de abia începuse atacul! În acest context, sublocotenentul Ștefan S. Nicolae s-a remarcat în luptele de la 23 au-gust/5 septembrie. El a comandat plutonul 3 din Compania a 12-a din Regimentul 34 infanterie. S-a avântat din proprie ini-ţiativă în luptă, preluând comanda unită-ţilor românești din sectorul în care se afl a. Inamicul a fost respins cu pierderi mari și, pentru moment, subunităţile românești au fost salvate de la nimicire. În propunerea de decorare se arăta că: „[…] și-a impus au-

toritatea asupra soldaţilor din regimentele 74, 80, 84 și 79, care la început nu voiau să înainteze odată cu plutonul său, și i-a dus înainte. Ajungând la 400 metri de inamic a executat cu multă energie atacul cu baione-ta asupra inamicului, pe care l-a respins cu pierderi”. În noaptea de 23-24 august (5-6 septembrie) a fost liniște. Regimentul a avut răgazul să își organizeze unităţile sale pe linia a III-a de rezistenţă a capului de pod. În zorii zilei de 24 august/6 septem-brie, comandantul regimentului constăn-ţean a primit ordinul să contraatace și să respingă inamicul din faţa liniei a III-a de apărare. La ora 5 dimineaţa, Compania 9 infanterie, voind să se așeze pe baza înain-tată de plecare la atac, a fost descoperită de inamic și s-a tras asupra ei. Atacul a înce-put pe tot frontul, adversarul este respins în unele locuri, dar din cauza bombardamen-tului de artilerie inamic, dobrogenii sunt nevoiţi să revină la vechile poziţii. La ora 8.30, inamicul pornește la atac și reușește să respingă aripa stângă a Regimentului 34 infanterie. La ora14.00, forţele bulgaro-germane au atacat viguros pe tot frontul, susţinute de un puternic foc de artilerie de toate calibrele și de un număr covârșitor de arme automate”.

Bătălia de la Turtucaia

Ștefan S. Nicolae la bătrânețe.Se poate vedea infi rmitatea picioarelor, dar acest handicap nu l-a împiedicat să realize-re atâtea lucruri de-a lungul vieţii!

Page 9: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

În fi ecare săptămână, Bi-blioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să vă aducă la cunoștință no-utăţile editoriale care există în fondul său de carte, fi e că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau despre lucrări știinţifi ce.

În domeniul psihologiei vă re-comandăm: Sarah Knight, „Arta magică a durutului în cot: ce poți face pentru a nu-ți mai pierde timpul pe care nu îl ai cu oameni pe care nu îi suporți, făcând lu-cruri pe care nu dorești să le faci” (Brașov, Editura Adevăr Divin, 2017); Marie Kondo, „Magia ordinii: Senzaționala metodă ja-poneză de a-ți elibera și organiza

casa” (București, Editura Lifes-tyle, 2015); Vlad Brănescu, „Fe-nomenologia transpersonală: Re-pere teoretice, practice și aspecte metodologice în practica psiho-terapeutică” (București, Editura Pro Universitară, 2017). În domeniul dreptului vă

recomandăm: Dan Constan-tin Mâță, „Drept administrativ: Noțiuni introductive: organiza-rea administrației publice: funcția publică și funcționarul public” (București, Editura Universul ju-

ridic, 2016); Septimiu Panainte, „Dreptul individual al muncii” (București, Editura Hamangiu, 2016); Paul Vasilescu, „Drept ci-vil. Obligații” (București, Editu-ra Hamangiu, 2017). Pentru cei interasaţi de ma-

tematică și fi zică, recomandăm următoarele titluri: „Bac 2018: Matematică” (București, Editu-ra Corint, 2018); Tony Crilly, „50 de idei pe care trebuie să le cunoști. Matematică” (București, Editura Litera, 2017); Carlo Ro-

velli, „Șapte scurte lecții de fi zică” (București, Editura Humanitas, 2016). Pentru iubitorii de literatură

sugerăm următoarele titluri: Co-lin Falconer, „Frumoasa mea spi-oană” (București, Editura Dex-ton, 2015); Steve Berry, „Afacerea Columb” (București, Editura Rao, 2017); Carla Guelfenbein, „Femeia vieții mele” (București, Editura Litera, 2017).

Daniela Tudose – bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii

Sebastian Tudor - premiat la Festivalul Teatrului de Dramă şi Păpuşi din Bulgaria

În zilele de 21 și 22 noiembrie, fostul di-rector al Teatrului „Al. Davila”, doctorul în istorie Sebastian Tudor, a participat, în calitate de invitat special, la Festivalul Tea-trului de Dramă și Păpuși din Vrața (Bul-garia), cu ocazia împlinirii a 20 de ani de existență a acestei instituții de artă teatrală. În prezența ministrului din Bulgaria și a peste 20 de directori de teatru din Europa, Sebastian Tudor a fost premiat. De altfel, acesta și Marinela Țepuș (director al Tea-trului „Nottara” din București) au fost sin-gurii invitați din România.

Directorul teatrului aniversat, Anastas Pop Dimitrov, a remarcat excelentele relații pe care le-a avut cu teatrul din Pitești în vremea când era condus de Sebastian Tu-dor. De altfel, cei doi, împreună cu Dragan Jakovljevici (fost director al Teatrului din Kragujevac-Serbia), fac parte din Asociația Balcanică a Teatrului de Studio. Sebastian Tudor a adresat un cuvânt de apreciere și un salut pentru Teatrul din Vrața, iar pe parcursul manifestărilor, piteșteanul a fost bine primit de oamenii de teatru din țara vecină. A.C.

Ţărâna cu sângele eroilor de la Mateiaş a ajuns la Alba Iulia

O delegație de la Argeș a participat sâmbă-tă, 17 noiembrie, la ceremoniile militare și religioase organizate de Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, la Alba Iu-lia. Pământ stropit de sângele eroilor din Primul Război Mondial adunat din toate provinciile istorice ale ţării, inclusiv de la Cernăuţi - Bucovina, Ţiganca - Republi-ca Moldova și din Cadrilater - Bulgaria a fost dus la Catedrala Marii Uniri de la Alba Iulia. Evenimentului s-a desfășurat cu spri-jinul Ministerului Apărării Naţionale și al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, iar la această manifestare prilejuită de Centenarul Marii Uniri au participat delegaţii din diferite re-giuni ale ţării. Ca simbol al jertfei supre-me a ostașilor români care au căzut pentru România Întregită, fi liala din Argeș a orga-nizaţiei, reprezentată de Ștefan Alexandres-cu, președinte, și prof. univ. dr. Radu Gava, vicepreședinte, a depus o urnă cu ţărână lu-ată de la Mateiaș, din comuna Valea Mare Pravăţ. A.C.

Primăria Municipiului Pitești și Consiliul Local au organizat, prin Centrul Cultural Pitești, cea de-a XIII-a ediție a Festiva-lului Național de Muzică Lă-utărească Veche ZAVAIDOC. Evenimentul, desfășurat sâm-bătă, 24 noiembrie, la sediul Filarmonicii Pitești, a debutat cu o suită a Tarafului Ma-rin Alexandru, care a asigu-rat acompaniamentul. În fața unui public numeros (sala a fost arhiplină), prezentatorii Adina Roșca și Cătălin Doinaș i-au invitat pe cei 7 concurenți, care au trecut de preselecție, să-și demonstreze aptitudi-nile artistice, susținând, po-trivit regulamentului, două probe muzicale: o piesă din repertoriul lui Zavaidoc, fără acompaniament, și o piesă de muzică lăutărească autentică, cu acompaniament. Au urmat recitaluri susținute de Ansam-blul Folcloric de Copii Zavai-doc, Grupul Vocal Zavaidoc și Mirela Mihalache. În tot acest timp, juriul format din Adrian Grigoraș - președinte (dirijorul Orchestrei de mu-zică populară a Radiodifu-ziunii Române, reputat vio-lonist), Georgeta Ghiorghița Chițoran Orășeanu (profesor de canto popular și șef de ca-tedră la Liceul de Artă „Dinu Lipatti” din Pitești, interpretă de muzică populară) și Violeta Ianculescu (realizator de emisi-

uni și evenimente folclorice la Radio România) i-a desemnat pe câștigători. Emoțiile au fost mari la festivitatea de premie-re, când au fost chemați pe sce-

nă cei mai apreciați aspiranți la trofeele Festivalului Zavai-doc. Mențiune a primit Ileana Machidon, în vârstă de 33 de ani, din municipiul Curtea de

Argeș, Premiul al III-lea Filof-teia Stanciu, în vârstă de 25 de ani, din municipiul Curtea de Argeș, Premiul al II-lea l-a obținut Bogdan Leca, în vârstă de 23 de ani, din municipiul Câmpulung, iar Premiul I a fost câștigat de Nicoleta Va-sile Ciucioiu, în vîrstă de 34 de ani, din comuna Aninoasa, județul Dâmbovița. Iubitorii muzicii lăutărești s-au delec-tat în continuare cu recitaluri susținute de artiști consacrați ai genului. Alina și Edy Mexi-canu au smuls ropote de apla-uze cu repertoriul lor, iar mult așteptatul Ionel Tudorache a încheiat festivalul cu piese care au făcut deliciul celor prezenți și care nu l-au lăsat să părăseas-că scena fără să biseze.

D.G.

Luni, 19 noiembrie, la Biblioteca Județeană Argeș, sute de piteșteni s-au întâlnit cu medicul cardiolog, conf. univ.dr. Adrian Tase, și cu oncologul Anca Tase, care au transmis celor interesați, într-o manieră colocvială, informații de specialitate ușor asimi-labile. Reamintim că bolile cardiovas-culare și cancerul sunt primele două cauze de mortalitate în România și în lume.

Domnii doctori sunt coautorii lucră-rii „Managementul competitiv medical” (2001) și a două lucrări de cardiooncologie, prezentate la summiturile de la Wastin-gton, în 2014 și 2017. În timpul prelegerii, au fost evidențiați factorii de risc pentru ambele cazuri, rezultați în totalitate din condițiile actuale de viață: fumatul, alco-olul, obezitatea, alimentația, poluarea. Au fost enumerate principalele tipuri de boli, pe grupe de risc, sex și vârstă. Invitații au prezentat, cu titlu informativ, tendințele în cercetarea cardiooncologică, având ca țintă tratamentul personalizat, ca urmare a cer-cetărilor întreprinse pe mapamond, aceasta în ciuda faptului că adevărata cauză a can-cerului nu se cunoaște.

Un moment deopotrivă necesar și soli-citat l-a constituit dialogul dintre cei doi specialiști și public.

Simona Nagîţ

Duşmanii din umbră - bolile cardiovasculare şi cancerul

„Zavaidoc simfonic”, la Filarmonica Piteşti

Filarmonica Pitești organizează joi, 29 noiembrie, de la ora 19.00, la sediul său de la Centrul Multifuncțional, un inedit concert, „Zavaidoc simfonic”. Este un proiect de sufl et al Filarmonicii Pitești, ținând cont de faptul că de reușita primei ediții, din 2006, a Festivalului național de muzică veche „Zavaidoc” (pe care l-a organizat trei ani) se leagă și înfi ințarea instituției în 2007. Realizarea muzicală de acum îi aparține concertmaestrului Mădălin Sandu, care a „aranjat” pentru orchestră simfonică o serie de șlagăre ale celebrului interpret piteștean Zavaidoc. În „rolul” lui Zavaidoc a fost invitat re-numitul solist Constantin Lătărețu, iar „Zaraza” va fi interpretată de o solistă din Pitești, Costinela Toma (foto stânga). D.G.

Sală arhiplină la Festivalul de Muzică Lăutărească Veche ZAVAIDOC 2018

Nicoleta Vasile Ciucioiu, câștigătoarea premiului I

Page 10: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

Gestul lui David, fi ul mijlociu al pre-otului Victor Sturzeanu, de a-i plăti o dedicație unui manelist (Bogdan Farcaș de la „Mierea României”), a provocat ample comentarii atât pe Fa-cebook, cât și pe siteul jurnaldearges.ro. Este vorba despre un articol ilustrat cu fotografi a puștiului de doar 17 ani al parohului de la Mavrodolu, care a ales o carieră muzicală. Cum tânărul e membru al unei formații de muzică populară, e des invitat la petreceri. Unii i-au luat apărarea tânărului, spu-nând că învață și muncește din greu și face ce vrea cu banii lui. Alții au criticat larghețea cu care David Sturzeanu, la fel ca o beizadea, își permite să dea bani maneliștilor. Inevitabil, s-a făcut trimitere și la tatăl acestuia, paroh al unei biserici importante din Pitești. Am stat de vorbă, în consecință, chiar cu părintele Victor Sturzeanu, care a acceptat să se spovedească unui reporter și astfel comunității pe care o păstorește și al cărui model trebuie să fi e. Am vorbit despre biserică și modestie, dar și despre bani, precum și despre fi i - adesea victime ale unei societăți în mare parte frivole și orien-tate spre partea materială a vieții.

„Am rămas surprins că ținta sunt eu” Cum interpretaţi, părinte, ceea ce a

apărut în spaţiul public și mai ales comen-tariile generate de fotografia unuia dintre fiii dumneavoastră plătind lăutarii?

- Tinerii-s tineri. Eu zic că nu a întrecut așa rău măsura. Erau ei, sunt între ei, între artiști, ai lor. Erau la o petrecere, un ma-jorat. A fost urât spus... manelist. Respec-tivul este un cântăreț de muzică populară care este foarte cunoscut la noi în județ. Am discutat cu băiatul mai mult. Ceea ce a apărut l-a afectat mult pe el și pe copiii mei, pentru că, la un moment dat, sunt niște comentarii în care se leagă și de as-pectul fi zic, de dantură... Mai mult, am ră-mas surprins că ținta sunt eu. Mulți dintre cei de pe Facebook, unii care vin aici, la biserică, sau colegi de ai lui, au fost foarte deranjați și au intervenit...

În fotografie, cel căruia îi dă bani are o alură de manelist...

- Cântau muzică lăutărească, pentru că era vorba de un majorat. El (David) nu merge la petreceri, pentru că are munca lui. Este într-o formație, cântă la nai, are contract... A fost la acest majorat și mi-a zis: «eu știu că și noi când primim bani ne simțim bine și apreciem». De asta a făcut-o. Sunt niște hârtii de câte o sută de lei

în mâna lui...- Sunt două...

„În ei se dă o luptă (...) Eu aș vrea să nu meargă deloc în club” Până la urmă, dumneavoastră sunteţi

și un părinte al comunităţii... Printre enoriași sunt mulţi care trăiesc din sala-riul minim pe economie sau cu o pensie socială de 600 de lei. Pentru că este vorba și despre a oferi un exemplu în societate.

Dar altceva vreau să vă întreb. Băiatul, sigur, are doar 17 ani, dar orice copil tre-buie să gândească la părinţii lui. El, în societate, nu ar trebui să se gândească la dumneavoastră, că sunteţi preot, și cum vă afectează comportamentul lui?

- De multe ori discutăm. Sunt tineri... Ei au fost privați de multe. Și de unde venim, dar și aici. De ce te îmbraci așa... de ce faci ailaltă? În ei se dă o luptă. M-am pus și în pielea lor și în pielea mea. Eu aș vrea să nu meargă deloc în club. Acolo, la mine la țară, avem discotecă. Au mers cum merg toți tinerii. Aici, în Pitești, nu. Eu aș vrea să nu meargă. David cântă la nunți și la botezuri. Ați făcut nuntă. Am făcut și eu nuntă... Am băgat lăutari. Eu o să fac pe avocatul diavolului și

o să vă rog să răspundeţi întrebărilor pe care le-au pus cei care au făcut comentarii pe Facebook și pe site-ul jurnaldearges.ro. Mă refer la cei care au criticat. La un

Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât un preot care nu e un preot bun, mai bine un lăutar cu bun-simţ”, spune oarecum resemnat părintele Victor Sturzeanu Managerul

Spitalului Câmpulung a demisionat cu condiţie

Medicul Grigore Stănescu și-a prezentat demisia din funcţia de manager al Spita-lului Municipal Câmpulung, bazându-și gestul pe motive personale. Este a doua oară în ultimii trei ani când renunţă la această calitate, cu precizarea că în 2015, tot cu motive personale ca motivaţie, a revenit asupra demisiei, ulterior obţinând un nou mandat de manager.

Director al Spitalului timp de peste 15 ani, Grigore Stănescu nu a comentat cele întâmplate, însă primarul Liviu Ţâro-iu, cel căruia i-a fost prezentată demisia, susţine că lucrurile se vor clarifi ca în ur-mătoarea perioadă, fără a indica dezno-dământul. Interesant este faptul că actul depus la Primărie conţine și o condiţie: demisia devine efectivă doar după fi na-lizarea lucrărilor de investiţii derulate la secţia A.T.I.

Demisia din urmă cu trei ani a fost, de asemenea, una cu poveste. Ca și acum, s-a afl at de gestul managerului doar după mai multe zile, primarul Ţâroiu anali-zând în secret efectele acestuia. Înainte de a expira perioada de preaviz, Grigore Stănescu a revenit la post.

În acest an a renunţat la funcţie și direc-torul medical, chirurgul Toma Berevoia-nu. C.I.B.

Strada Depozitelor va fi reparată cu bani de la Guvern

Strada Depozitelor, una dintre cele mai aglomerate artere din Pitești, pe care trec zilnic mii de camioane și mașini, va fi re-parată în 2019 cu bani de la Guvern. Cos-turile estimative pentru repararea străzii Depozitelor se ridică la 17 milioane lei.

D.G.

Page 11: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

Cu ocazia Zilei Naționale

și a Centenarului Marii Uniri,

Farmacia Eva vă urează multă

sănătate și fericire alături de cei dragi!

LA MULȚI ANI!Manager,

Aurel Rădulescu

Cu ocazia Zilei Naționale

și a Centenarului Marii Uniri,

Primăria Corbi urează tuturor

românilor multă sănătate și fericire alături de cei dragi.

LA MULȚI ANI!Primar, Virgil Baciu

Cu ocazia Zilei Naționale a

României și a Centenarului

Marii Uniri, Primăria Rucăr urează tuturor

românilor multă sănătate.

LA MULȚI ANI!Primar,

Ionel Dulamă

moment dat, cineva a remarcat că are brăţară de aur la mână. «Băiatul de aur» îi spune.

- Au fost foarte mulți și de ai lor cei care au făcut comentarii. Cei de la Școala de Artă. Toți cântă și, la un moment dat, ca să dea o dedicație primesc un bănuț. În Doina Argeșului cine cântă, nu cântă lăutari? Simt și ei nevoia între ei să... Nu vreau să îi țin partea. Eu înțeleg perico-lele la care se expun copiii. E adevărat, sunt naivi. Eu, ca adult, ca preot, încerc să nu mă expun. Trebuie să am grijă cum mă îmbrac, nu pot să ies în pantaloni scurți pe stradă, nu pot să fac nu știu ce...Dar ei, la vârsta lor, nu înțeleg lucrurile astea. Zic că «eu am drumul meu, eu am valoarea mea». E o brățară de aur, dar nu e foarte scumpă. Eu nu agreez lucrurile de genul acesta, am o cruciuliță discre-tă, e un cadou în familie. Am cruce de iconom stravofor, însă foarte rar îmi pun crucea aceea și nu am pus-o nici la Cor-bi, unde eram trei preoți, și nu am vrut niciodată să ies în față.

„Apar undeva cu un PFA” Bravo dumneavoastră!- Cineva a zis că am venit peste noap-

te aici, în Pitești. Mi-e greu să comen-tez. I-aș fi spus: fi ecare paroh dintr-un oraș mai mare trece prin niște parohii mai mici. Niciodată nu vom vedea de pe băncile școlii direct paroh la Mavrodolu. Niciodată! Părintele Onu a fost mai întâi la Leicești. A căpătat experiență. A mers mai departe. Corbi e parohie cu tradiție, comunitate puternică. Am format un cor al bisericii, aveam aproape 30 de copii. De Crăciun, veneam la Pitești, de Sf. Ștefan la Festivalul de Colinde. Era o biserică mai mare decât Mavrodolu. Nu mai avea nimeni cor de 30 de copii îmbrăcați în portul popular. În felul acesta am ajuns paroh la Mavrodolu, în Pitești, nu într-o zi, după 19 ani de parohiat. Nu pentru că aveţi fabrică de mobi-

lă sau gater? Cineva zice că l-aţi umplut de mobilă pe ÎPS Calinic...

- Nici vorbă! Nu am așa ceva. Apar un-deva cu un PFA. Noi plantam căpșuni la Corbi. Se dădeau niște subvenții prin Ministerul Agriculturii să înfi ințezi o plantație. Agricultorii care voiau să facă așa ceva trebuia să deschidă PFA. Am muncit, știți cum?

„Se spune că banul e ochiul dracului. Este, dar fără bani nu se poate” Vă ajută copiii în Paraclis, la vânza-

rea icoanelor aduse de la București, de la Dragonul Roșu?

- Pe lângă orice biserică există un Pan-gar. Mă ajută băiatul cel mic, nu David. Că el, sâmbăta și duminica, mai mult are cântări. El chiar nu are nicio legătură cu Pangarul. Noi am încercat să ajutăm niște tineri. De acum trei ani am început cu niște mărțișoare, aveam colaborări cu școli. Strângeau niște bănuți și plecau în excursii. E băiatul cel mic acolo, cu încă o fată de liceu, amândoi se ocupă de Pan-gar. Îi și ajutăm pe tinerii din familii să-race... pentru ei încercăm. Da, avem un benefi ciu din închirierile spațiilor la bise-rică. Am asfaltat, pregătim zona pentru sărbătorile de iarnă din banii noștri... Se spune că banul e ochiul dracului. Este, dar fără bani nu se poate. Biserica nu ar putea supraviețui. Sunt trei biserici aici, la Mavrodolu. Biserica mare, cea a co-piilor și a surzilor. Dar fără fi nanțare... Când vine iarna și vine factura de 4.000 de lei și te gândești că, fără spațiile co-merciale, bani nu s-ar găsi... Când era paroh la Mavrodolu, pă-

rintele Onu era acuzat că vindea la bi-serică brânză și lapte de la fermă. Acum despre dumneavoastră se spune că vindeţi ţuică și gem.

- Este o prostie și cred că a fost o ironie. Zona din care vin da, este de pomi fruc-tiferi din care se fac gem și țuică pentru casă. La pangar nu vindem asta.

„Câștigă destul de bine(...) Nu este băiat de bani gata!” Nu v-aţi fi dorit ca David să devină

preot și nu membru într-o formaţie care cântă la petreceri?

- Într-o primă fază, da. Dar la cât de lo-vită și împroșcată cu gunoi este Biserica în ziua de astăzi... Stau destul de vorbă cu Dumnezeu să le călăuzească pașii, să îi ducă acolo unde este mai bine. Vizavi de partea de cântare nu am fost de acord, însă când i-am cunoscut profesorii, pe Ionuț Cârstea, frații Dicu, artiști.. Au niște familii frumoase, vin cu copiii la împărtășit... Când îi vezi smeriți... Ci-neva trebuie să facă și muzica. Decât un preot care nu este un preot bun, mai bine un lăutar cu bun-simț. O întrebare de baraj: câștigă mai

mult David decât dumneavoastră?- Nu știu ce să vă spun. Are multe eve-

nimente uneori, când e sezon. Și e sezon când stă acasă. Câștigă destul de bine. Și-a cumpărat un nai de foarte mulți bani, o orgă... Ei investesc foarte mult în instrumente, pentru că trebuie să ai un instrument bun ca să poți cânta bine. Cântă și cu vocea. E foarte bun, foarte talentat. Vă spun că își ajută și familia. Nu este băiat de bani gata!

Alina Crângeanu

Pozele care au declanșat scandalul

De mai bine de un an și jumă-tate, proiectul declarării Pădu-rii Trivale drept arie protejată a fost blocat. Iar ultima adresă trimisă de către Ministerul Me-diului la Primăria Pitești nu a rezolvat problema. Concret, ofi cialii de la Mediu cereau Primăriei Pitești să actualizeze Hotărârea de Consiliu Local din 2011, legat de suprafața din Pădurea Trivale ce urma să fi e declarată arie protejată. Și asta deoarece suprafața trebuie actu-alizată la zi pentru ca procedu-rile să continue. Însă răspunsul Primăriei Pitești a fost negativ. Am vorbit legat de acest subiect

și cu primarul Piteștiului. „Cu Pădurea Trivale este o chestiune artifi cială. Mai păzită ca acum Pădurea Trivale n-a fost nicio-dată. Noi nu vom agresa nicio-dată pădurea. Suntem implicați în protejarea Pădurii Trivale din toate punctele de vedere. Însă până nu se clarifi că procedura cu Centura de Vest a Piteștiului nu vom continua procedurile privind declararea Pădurii Tri-vale drept arie protejată. Ne dorim niște cărări, niște alei în Pădurea Trivale, așa cum e și în țările vestice”, ne-a declarat pri-marul Cornel Ionică.

D.G.

Pomicultura de la Voineşti are laboratoare la Câmpulung

Guvernul a efectuat recent reorganiza-rea unor staţiuni de cercetare-dezvoltare agricolă în domeniul pomiculturii, vizate fi ind cele de la Voinești (Dâmboviţa) și Băneasa (București). Astfel, Staţiunea de Cercetare și Producţie Pomicolă Voinești a devenit Staţiunea de Cercetare-Dezvol-tare pentru Pomicultură Voinești. Aceasta administrează 12 imobile, de la șoproane și grajduri, la locuinţe. Doar patru se afl ă în Voinești-Dâmboviţa, celelalte opt fi ind situate în localităţi din judeţul Argeș. Ast-fel, la Câmpulung există o clădire de labo-ratoare, iar la Valea Mare-Pravăţ sunt ce-lelalte, adică o cantină, microfermă, hală de sortat fructe, o clădire administrativă și o clădire cu locuinţe. C.I.B.

La Câmpulung se dau fasole cu cârnaţi şi ţuică fi artă de Ziua Naţională

A doua jumătate a acestei săptămâni este una plină pentru ofi cialităţile din Câmpulung, în condiţiile în care sunt programate mai multe manifestări. Dincolo de ședinţa de consiliu din 29 noiembrie, astăzi are loc lansarea unei cărţi despre eroii musceleni, la Mausoleul Ma-teiaș. Mâine, tot sub semnul Centenarului Marii Uniri își va serba ziua Colegiul Naţio-nal Pedagogic „Carol I”, ajuns la al 151-lea an de existenţă, iar după-amiază este programată gala de premiere din cadrul Festivalului-con-curs de satiră socială „Tudor Mușatescu”.

Sâmbătă, tot la Mausoleu, se vor depune co-roane, în cadrul ceremonialului dedicat Zilei Naţionale, apoi, la prânz, în Grădina Publică va începe distracţia obișnuită cu servirea de fa-sole cu cârnaţi și ţuică fi artă. C.I.B.

Proiectul declarării Pădurii Trivale arie protejată a fost blocat

Page 12: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

Dacia îşi continuă supremaţia pe piaţa autohtonă

Dacia Logan, Duster și Sandero rămân cele mai vândute modele din România și după primele 10 luni ale anului, în timp ce Renault Clio și-a consolidat locul 4, devansând Skoda Octavia. Potrivit unui amplu raport publicat recent de Asociația Produ-cătorilor și Importatorilor de Auto-mobile (APIA), Dacia își păstrează podiumul integral, iar Logan este în continuare lider detașat cu pes-te 17.000 de unități comercializate. De asemenea, preferința în creștere pentru SUV-uri i-a permis modelu-lui Duster să-și păstreze locul doi în fața hatchback-ului Dacia Sandero și să depășească deja pragul de 10.000 de unități.

De altfel, vânzările Duster au cres-cut cu 54% în România în primele 10 luni ale anului, comparativ cu creșterea ceva mai modestă de 20% înregistrată de Sandero. Între timp, lupta pentru titlul de cea mai vân-dută mașină de import din Româ-nia este foarte aproape să fi e tranșată de Renault Clio. După o creștere cu peste 50% a vânzărilor, modelul francez a înregistrat 4.858 de unități în primele 10 luni și are un avans de aproape 400 de unități față de Sko-da Octavia. În cazul în care tendința va continua și în ultimele două luni ale anului, Octavia va pierde titlul de cea mai vândută mașină de im-port în România pentru prima oară în ultimii 7 ani. În schimb, lupta pentru locul 6 este semnifi cativ mai echilibrată, cu Dacia Logan MCV, Volkswagen Polo și Skoda Rapid în apropierea pragului de 3.000 de unități. Ford Focus și Volkswagen Golf sunt pe locurile 9 și 10, acestea fi ind și singurele modele din top 10 care au înregistrat o scădere a vânză-rilor la nivelul primelor 10 luni.

F. Silvestru

Imprimantă 3D pentru elevii de la „Brătianu”

Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), cu susținerea ECDL și Dedeman, au selectat zece școli din România în care vor pla-sa imprimante 3D pentru elevi și profesori în a doua ediţie a campa-niei Edutech. Printre unitățile de învățământ selectate se afl ă și Co-legiul Național „I.C. Brătianu” din Pitești. Profesorii din fi ecare școală vor fi instruiţi și certifi caţi interna-ţional în modelare și printare 3D, iar aceștia vor fi capabili apoi să își instruiască și certifi ce elevii pe acest domeniu.

În acest context, Edutech îi pro-voacă pe elevi și profesori la o serie de concursuri, care vor premia cele mai inovatoare idei antreprenoriale dezvoltate de liceeni (Antreprenor 3D), cele mai inedite obiecte func-ţionale realizate la imprimantele 3D (3D for Life) și cele mai bune idei de proiecte sau activităţi care să integre-ze imprimantele 3D în procesul de învăţare (Teach for Future).

Anul trecut școlar, prin interme-diul primei ediţii Edutech, mai mul-te școli au fost dotate cu imprimante 3D și peste 20 de profesori și 200 de elevi din opt orașe din România au fost instruiţi și certifi caţi la standard internaţional în modelare și printare 3D. F. Silvestru

Dan Șucu, proprietarul Mobexpert, alături de Valentin Vișoiu, proprietarul grupului Conarg, au demarat luna trecu-tă lucrările la cea de-a patra clădire din complexul de locuințe Arcadia Apart-ments, dezvoltat în zona Domenii din Capitală, printr-o investiție de 100 de milioane de euro. Noua clădire, cu regim de înălțime 2S+P+5E+6-7R, va fi livrată în martie 2020 și însumează 109 apar-tamente împreună cu locurile de parcare aferente, dispuse în totalitate în parcarea subterană. Proiectul, lansat în septembrie 2017, va fi construit în trei faze, pe un te-ren de circa trei hectare, cu deschidere la cinci străzi (Copilului, General Athana-sie Enescu, Rotasului, Sutașului și Siret)

și va include 800 de apartamente. Cea de-a patra clădire din ansamblu conține unități de tip studio, apartamente cu două, trei și patru camere, precum și du-plex-uri și penthouse-uri, cu suprafețe și compartimentări diverse. Prețurile apar-tamentelor pornesc de la 84.000 de euro + TVA pentru studio și ajung la 353.000 de euro + TVA pentru penthouse. Până la fi nalul lunii octombrie 2018, cumpărăto-rii au benefi ciat de un discount de lansa-re de 10% la prețul oricărui apartament din noul bloc. Dezvoltarea ansamblului este asigurată de compania Conadi, care gestionează și vânzările, iar antreprenor general este compania Conarg AG.

Florin Silvestru

Valentin Vişoiu construieşte a patra clădire în parteneriat cu Dan Şucu

Curtea de Apel Piteşti obligă Volksbank să renegocieze un credit în franci elveţieni

Curtea de Apel Pitești a decis să oblige Volksbank, care a fost cumpărată de Banca Transilvania, să re-negocieze un contract de credit în franci elveţieni (CHF), după ce instanţa de fond decisese îngheţa-rea cursului Leu/CHF la valoarea de la momentul acordării împrumutului. Astfel, Curtea de Apel a admis apelul băncii și trimite părţile să negocieze condiţiile contractuale, ţinând cont de indicaţiile instanţei.

Decizia Curţii din 22 noiembrie precizează, po-trivit portalului acesteia, în soluţia pe scurt că „Ad-mite apelul, schimbă sentinţa, în sensul că admite în parte cererea și obligă banca să renegocieze con-tractul din 14.11.2007 cu reclamanta prin prisma considerentelor prezentei decizii. Respinge, în rest, pretenţiile. Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare.” În opinia avocatului Gheorghe Pipe-rea, soluţia justiţiei este una bună, întrucât, dacă nu mai există în contract clauzele abuzive, atunci acestea nu mai au efecte. „Până la negociere, con-tractul continuă fără clauza referitoare la riscul va-lutar și ratele pot fi îngheţate, iar după eliminarea clauzelor abuzive, banca poate restitui sumele plă-tite necuvenit de către debitor”, a precizat Piperea.

F. Silvestru

Deși în România nu se fabrică mode-lul Dacia Duster pick-up, o societate comercială specializată în conversia și amenajarea de caroserii auto a realizat câteva asemenea vehicule. Romturingia Câmpulung colaborează de mai mulţi ani cu Dacia Renault pentru dotarea au-tospecialelor de genul ambulanţelor sau a mașinilor utilitare din gama Dacia, iar acum s-a implicat în producţia de Duster pick-up. Este, de fapt, o versiune îmbu-nătăţită a modelului realizat în 2014 în colaborare cu Renault Tehnologie Roumanie, atunci 500 de bucăţi intrând în dotarea OMV Petrom. Noul prototip a fost prezentat la recentul Salon al Autovehiculelor Comerciale de la Hano-vra, iar Romturingia intenţionează ca din 2019 să treacă la producţia de serie mică, preţul mașinii urmând a fi stabilit de reprezentanţele Dacia și Renault în România, ca parte a unui parteneriat.

Privită din faţă, mașina arată ca un Dus-ter obișnuit, dar partea posterioară a fost transformată într-o benă acoperită complet cu panouri de plastic și o podea consolidată, un cargo bed întărit cu materiale rezistente la lovituri. De fapt, având aceeași lungime și același ampatament, autovehiculul este identic cu SUV-ul produs la Mioveni până la montanţii B, dincolo de care se termină cabi-na care, în această versiune, are două locuri. Ușa benei este făcută din cea standard, astfel

încât lăţimea de încărcare nu s-a schimbat, iar stopurile sunt cele de la Duster-ul clasic. Motorizarea aleasă pentru acest prototip este cea Diesel de 1,5 litri și 110 cai-putere, în combinaţie cu transmisia manuală cu șase trepte și sistemul de tracţiune integrală. În

ceea ce privește capacitatea de transport, aceasta pare să fi e similară cu aceea a mo-delului din urmă cu patru ani, adică poate prelua sarcini de circa 450 kilograme.

C.I.B.

Surpriză! Duster pick-up, realizat de o fi rmă din Câmpulung

Un pasionat 3D lansează un concept nou pentru maşina ARO

Se spune că legendele nu mor, oricât de mult s-ar dori că ele să fi e uitate. Probabil așa gândește și un pasionat de design care a realizat un concept interesant al legenda-rului autovehicul ARO produs cândva la Câmpulung Muscel. Aceasta cu atât mai mult cu cât cunoscuta companie auto româ-nească nu mai există de ani buni, fi ind adusă la faliment de Guvernul Năstase. Astfel, pe pagina de Facebook intitulată Trei DStudio-Max Puiu au apărut câteva poze cu un ARO virtual, numit simbolic Carpatic. O mașină de teren de dimensiuni mari, care se dorește

a fi urmașa celebrului ARO din seria 240. Designerii au realizat atât o versiune civi-lă, cât și una militară, ambele având câteva trăsături originale, dar și câteva împrumu-tate de la alte modele. Deși la prima privi-re pare un fel de Range Rover, acest ARO Carpatic are totuși o alură individuală, ca-pota ridicată, care aduce parcă un omagiu vechiului model 240, fi ind un element care duce cu gândul la o mașină românească. În rest, farurile minuscule par a fi de Touareg, iar stopurile continue, dintr-o parte în altă, trimit la Dodge Charger, spun cunoscătorii.

Din laterale însă, mașină pare să nu semene cu niciun alt SUV, poate doar cu un Land Cruiser, dar foarte puțin. Per total, designul este reușit. Pentru că nu este atât de futurist încât să ne facă să visam cai verzi pe pereți, ci ne face să sperăm că, într-o bună zi, vom ve-dea mașina românească ARO renăscută din cenușa nepăsării. Iar acest design propus de cei de la Trei DStudioMax Puiu pare o vari-antă bună, pe care cineva care vrea să resus-citeze brandul românesc de la Câmpulung ar putea să o ia în considerare.

Florin Silvestru

Motorizarea aleasă pentru acest prototip este cea Diesel de 1,5 litri şi 110 cai-putere

Page 13: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

UNGHIURI DE VEDERE

RESPECT! În nord-vestul Londrei, la Eagles Fo-otball Academy, se vorbește doar limba română. Fotbalist cu peste 230 de meciuri în prima ligă la Dinamo, Rapid, Craiova și FC Argeș, Gabi Dumi-tru a creat o academie pentru copiii românilor sta-biliţi în capitala Angliei. În acest moment, peste 150 de puști se pregătesc la școala sa de fotbal. Echipe mari din Anglia au pus ochii pe copiii de la acade-mia lui Gabi Dumitru. Unul dintre ei a ajuns deja pe Stanford Bridge. Raul Vancea joacă la grupa U9 a lui Chelsea. La naţionala României U15 au fost convocaţi în această vară patru jucători de la Eagles Football Academy.

Suporterii alb-violeți, arătându-i lui Dică drumul de întoarcere spre București.

Degeaba voi nu mă vreți, dacă domnu Becali vrea FCSB la Pitești!

Așa cum se știe, Iulian Călin și Cătălin Popa sunt ar-bitrii argeșeni care reprezintă județul în fotbalul de cel mai înalt nivel din România. Din păcate, la ultimele meciuri din Liga I cei doi au fost apreciați de către observatori cu note foarte mici, motiv pentru care, în ultimele 4 etape, din câte se pare, nu vor primi nicio delegare.

Zvonul săptămânii!

Emil Săndoi, antrenorul echipei FC Argeș, a vorbit din nou despre penalty-urile pe care nu le-a pri-mit în acest tur de cam-pionat. Mai mult decât atât, tehnicianul alb-vio-let a lăsat să se înțeleagă că ar fi putut ca FC Argeș să fi e în prezent pe primul loc în Liga secundă. ”În cele 18 etape care au tre-cut până acum avem doar două înfrângeri. Suntem acolo sus, cu accidentă-rile pe care le-am avut și cu greșelile de arbitraj. Derulez fi lmul înapoi și, dacă ni se acorda măcar un 11 metri la meciul cu Daco Getica sau dacă nu se dădea un 11 metri gra-tuit împotriva noastră, la Ripensia, mai puneţi patru puncte și uitaţi-vă unde am fi fost acum în clasament. Ăsta este fot-balul și trebuie să vedem procentul de 85% al pa-harului plin, pentru că în 18 etape nu avem de-

cât două eșecuri”, a spus Emil Săndoi. După 18 etape, FC Argeș se afl ă pe locul 4, cu 38 de puncte, iar în ultima etapă a turu-lui joacă miercuri la Spor-tul Snagov. FC Argeș s-a impus săptămâna trecută cu 1-0 în meciul de pe te-ren propriu, cu Academi-ca Clinceni.

M.I.

Emil Săndoi, antrenorul echipei FC Argeş:

„Suntem acolo sus, cu accidentările pe care le-am avut şi cu greşelile de arbitraj”

„Să vă fi e rușine atât vouă cât și celor care vă conduc!”

Marian Mincă, fost arbitru și obser-vator în fotbalul județean, ne-a decla-rat: ”Notele obținute la testarea unor arbitri la examenul de promovare în Liga III-a și Liga a II-a au fost dezas-truoase. Nu a fost o simplă testare, a fost un examen de promovare. Deci, la acest examen s-au prezentat cei mai buni arbitri ai județului Argeș la acest moment. Ca să ai pretenția că ești un arbitru bun și să te prezinți la examen notat fi ind cu 4,5 cu 6,5 sau cu 7 este o mare rușine sau aceasta este valoarea actuală a arbitrajului din Argeș. Când vin la meciuri și arbitrează se dau cei mai mari cocoși. Sunt unici și intangi-bili, persifl anți, aroganți. Nimeni nu este ca ei. Dacă te uiți pe delegările din cadrul campionatului județean, ei sunt delegați etapă de etapă. Ne

întrebăm de ce sunt fugăriți, bătuți și criticați arbitrii. Păi, dacă crema arbi-trajului a fost notată la un examen de promovare cu note de la 4,5 la 8,5, ce să le mai cerem noi arbitrilor celorlalți? Aș dori pe această cale să le transmit tuturor celor care ați fost la examen că ați făcut colegiul de arbitri și, impli-cit, județul Argeș de râs. Sunteți niște nonvalori, înfumurați și plini de ifo-se. Sfatul meu este să puneți mâna pe carte sau să vă lăsați de arbitraj. Acum înțeleg de ce a venit eternul arbitru Comănescu de la Vâlcea să arbitreze în Argeș, că, la valoarea de care ați dat dovadă la examen, nu meritați să fi ți nici copii de mingi. Nu sunteți voi de vină. De vină sunt cei care vă țin în brațe și vă deleagă meci de meci. Vin acum monitorizările și precis unii din-tre voi veți fi promovați la excepțional cu ajutorul lui tăticu sau al altcuiva, că voi nu puteți trece un examen teore-

tic. Încă o dată vă transmit că ați făcut județul de râs prin prestația pe care ați avut-o la examen. Să vă fi e rușine atât vouă, cât și celor care vă conduc! Nu poți fi un președinte de comisie a arbitrilor dacă tu nu ai fl uierat nici-odată și nu ai arătat un avertisment! Fluierul nu este același cu fanionul! Singurul arbitru din istoria arbitraju-lui argeșean care a promovat un exa-men cu nota 10 a fost Gabriel Stroie, la divizia națională. Nu a stat la mila altora să fi e promovat la excepțional. Luați exemplu! Ca să nu mai vorbim că acum aceste examene sunt tip grilă, nu ca în trecut, când ți se puneau în-trebări”. Marius Ionel

Atac fără precedent al fostului arbitru şi observator Marian Mincă la adresa arbitrilor din judeţ:

„Aţi făcut Argeşul de râs. Sunteţi nişte nonvalori, înfumuraţi şi plini de ifose!”

„În cursul săptămânii vin de la mun-că și stau o oră acasă, iar apoi plec către sala de antrenament” Cum aţi reușit o asemenea performanţă?- În sport totul este posibil dacă te antre-

nezi cu pasiune. Mă antrenez aproape zilnic și îmi urmăresc visul. Ce ajutor financiar aţi avut?- De ajutat fi nanciar au fost mereu priete-

nii, cunoștințele mele care au avut încredere în mine și au știut că merită să îi dau o șansă visului meu. Anul acesta cea mai mare sumă a venit din partea unei patiserii din Câmpu-lung. Este vorba de „Iepurașul”. Cum se combină viaţa de sportiv cu cea

de militar?- Viața de sportiv cu cea de militar se com-

bină destul de greu. Fac multe sacrifi cii, în primul rând cu familia. Să nu uităm că sunt însurat și am o fetiță la liceu. În cursul săp-tămânii vin de la muncă și stau o oră acasă, iar apoi plec către sala de antrenament, unde antrenez și mă antrenez. Pentru reușitele dvs. din viaţa sporti-

vă aţi primit vreo recompensă din partea autorităţilor locale sau judeţene?

- Nu îmi place să vorbesc despre ce recom-pense am primit din partea autorităților. Am spus că sunt sprijinit de prieteni. Ce le transmiteţi puștilor care vor să

practice acest sport? - Cei care vor să practice acest sport sunt

așteptați cu drag să înceapă acest stil de viață. Pentru a deveni campion este nevoie să te antrenezi cu un campion. Ce urmează pe viitor? La ce alte

performanţe ne mai putem aștepta?- Pentru mine urmează campionatul mon-

dial din 2020, ce se desfășoară în Egipt, apoi urmăresc și îmi doresc să ajung să lupt în China, în 2022. Am încredere în mine, pentru că știu cât de mult muncesc. Nu mă opresc când am obosit, mă opresc când am terminat.

Marius Ionel

Fotbalul de Liga a IV-a și Liga a V-a continuă să fi e unul neprofesionist. Spunem asta pentru că nu există etapă în care să nu existe violențe și injurii de tot felul, fi e îndreptate împotriva arbitrilor, fi e împotriva jucătorilor și an-trenorilor. Mai mult decât atât, în ultima perioadă multe partide s-au termi-nat înaintea celor 90 de minute regulamentare din diferite motive. Pasiunea naște orgolii, însă de la simple proteste și până la bătaie pe terenul de fotbal este cale lungă. Una dintre explicații, lăsând la o parte nivelul intelectual al combatanților, ar fi slaba pregătire a arbitrilor, care generează confl icte prin prestația lor. Iată ce spune în acest sens Marian Mincă, fost arbitru și obser-vator al fotbalului la nivel de județ, cel care lansează un atac fără precedent la adresa cavalerilor fl uierului.

„Nu mă opresc când am obosit, mă opresc când am terminat”

În perioada 5 -10 noiembrie, lotul național al României a participat la Campionatul Mondial de Kickbo-xing, care s-a desfășurat în Argen-tina. Caporalul Irinel Romulus Bă-dulescu din cadrul Batalionului 30 Vânători de Munte ”Dragoslavele” a reprezentat cu mândrie România și a reușit să obțină rezultate extra-ordinare. Este vorba despre locul I, Campion mondial WKF (World Kickboxing Federation), disciplina KLT (Kick Light), M masters, ca-tegoria -75 kg, locul II, disciplina LOW, M masters, categoria -75 kg și locul II, disciplina LCT (Light Contact), M masters, categoria -85 kg. Pentru Irinel Bădulescu nu este primul titlu de succes din cariera sa de sportiv, acesta având rezulta-te excepționale și în perioada 2016 - 2017. Primul titlu de campion mondial WKF l-a obținut în anul 2016, în Italia, la disciplina LKT (Low Kick), M masters, categoria -75 kg. Irinel Bădulescu este în prezent instructor de Kickboxing, Th ai-Boxing, Ju-Jitsu și Autoapăra-

re la A.C.S. Tai Shin Do - Ambiția Irinel și are proprii elevi, care au câștigat și ei la Campionatul Mon-dial de Kickboxing 2018, din Ar-gentina, o centură, plus o medalie de aur, o medalie de argint și trei medalii de bronz. Toate aceste re-zultate vin, bineînțeles, după multă disciplină și o muncă de o viață. Irinel Bădulescu se antrenează de când era copil. 6 ani a practicat box și a fost medaliat la Campionatul Național, apoi a început să studieze artele marțiale și să fi e instructor. Pe lângă cariera de sportiv, capora-lul Irinel Romulus Bădulescu este și un militar cu experiență, fi ind angajat în armată de 15 ani și par-ticipând la două misiuni în teatrele de operații din Kosovo și Afganis-tan.

Următoarele provocări pentru campionul mondial argeșean sunt Campionatele Mondiale din 2020 din Egipt și din 2022 din China. „Nu mă opresc când am obosit, mă opresc când am terminat”, este de-viza argeșeanului nostru.

Caporalul Irinel Bădulescu, dublu campion mondial WKF:

Page 14: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

Și dacă plănuiam cu un un înainte și nu îmi ieșea. Nu tu acreditare, nu tu legitimație, buletin pierdut și mai bine mă abțin. Peste 15 mii de oameni veniți din toate colțurile țării, de peste granițe, care mai de care mai smeriți, mai zgomotoși și toți și toate acestea pentru ce?! Că să urce cele 36 de trepte! Atâta ne-a despărțit azi, duminică, 25 noiembrie 2018, să urci 36 de trepte că să ajungi în locul unde a poposit Iisus Hristos, fi indcă Salvatorul nostru se pogoară printre noi prin fi ecare clopot, prin fi ecare bătaie a inimii.

Aproape că uitasem că azi e ziua cea mare: Sfi nțirea Catedralei Mântuirii Neamului!

Port un costum elegant, pantofi noi de lac și mici accesorii care dau prestanță unui bărbat, indiferent de situație, cel mai important... ceasul! Pe la metrou, pe la Izvor, mă opresc din mers și dau cu ochii pe rețelele de socializare, media și fel și fel de radio-șanț! Să iau pulsul, cum se zice! Nu zăbovesc mult, fi indcă dau cu ochii de niște troglodiți nefericiți de pe la noi, care, deși n-au pus un bănuț din buzunarul lor pentru ridi-carea acestei capodopere arhitecturale, cer socoteală! Că să nu-mi pătez costumul cu scârbă, le dau block și... dăi înainte pe aleile supraaglomerate ale parcu-lui, apoi pe bulevardul care se transformă parcă într-un fl uviu vâscos. E ceață, e mohorât, ici-colo bărbați care duc pe umeri copii, fel și fel de lumuliţă care dă brânci să prindă loc, un pic cât mai aproape de Dum-nezeu! Hopaaa! Aproape că nu se mai poate înainta! Jandarmi călare, oameni în vârstă, mulți copii, voci care dau în vileag zonele Moldovei, Ardealului, Ol-teniei. Mulți preoți, călugări și... o plăcută stare de... foarte bine! După cum am scris și la început, nu m-am îngrijit de acreditare și nici de luatul cu asalt al prie-tenilor de prin presă mare de la capitala! Deși e puhoi de lume, nimeni nu pare să se agite să se îmbulzeas-că. Ici-colo pancarte cu numele a câteva județe. Nu văd nimic cu... Argeș! Când și când ridic fruntea spre vârful catedralei. Mi se pare o navă cosmică abia co-borâtă din cer. Norii de ceață care o învăluie îți dau senzația că sunt aburii motoarelor încinse de frecușul cu atâtea și atâtea sute de galaxii. Bine organizat totul. Cameramanii la locul lor, fotografi i la fel, fel și fel de voluntari seminariști, fi ecare știind precis care cu ce treabă. Mă trezesc deodată bătut pe umăr! E priete-nul meu Serafi m, pe care dumneavoastră nu îl vedeți, că nu se lasă El văzut! Îmi șoptește în timpan să iau

direcția unui culoar special și nu stau pe gânduri și pas după pas cuceresc teritoriul. Fel și fel de gradați care sunt că vulturii. Pe toți îi legitimează, îi îndreap-tă, li se sugerează. Numai pe mine nimeni să mă ia la rost! Și mă trezesc deodată cel mai norocos om de pe pământ! Aproape că îmi vine să plâng... Surprind cu aparatul foto marea de oameni. Cadru după cadru ba cu mulțimea, ba cu porțiuni din Catedrală. Nimic nu vreau să-mi scape. Sunt la limita dintre zona care desparte platoul spre intrare și treptele care duc depar-te... spre pământeni. Deodată apar că din senin cele mai înalte fețe bisericești ale Europei, coborând din Ierusalim și până dincolo de Dunăre. Caut cu iuțeală cosmică printre sfi nţiţii părinți. Ba chiar nu mă po-tolesc și trag de mânecă un stareț să îl întreb dacă a văzut cumva în soborul întâistătătorilor și persoana arhiepiscopului nostru Calinic. Omul se uită la mine un pic mirat și... și zice: „Nu, nu l-am văzut!” Mă în-tunecă cumva și prind totuși un pic de inimă să fac câteva poze, că acușic se sună din trâmbița cerului... adunarea! Și cum privesc așa spre patriarh și ceilalți mă opresc brusc! E chiar arhiepiscopul nostru, ÎPS Calinic. Repede mă vede și mă salută, deloc discret! Ba chiar zâmbește și, în timp ce mă salută, le spune ceva celorlalți arhiepiscopi din jur care și dânșii mă privesc zâmbind. Îmi trece prin minte un înger și deo-dată inima mea tresaltă de mulțumire duhovnicească, îmi zic că oi fi și eu un episcop te pomenești... Cum ar suna să zicem Episcopul Florian al distanței și apelor minerale Silișteanu! Brrrrr! Mândru nevoie mare că Vlădica al nostru este singurul mare cărturar, mem-bru al Uniunii Scriitorilor, dau și eu și fac plecăciune ca un soldat român care duce mâna dreaptă la inimă.

Grandios, nemaiîntâlnit, tulburător de emoționant și frumos

Înalții prelați coboară cele 36 de trepte și în doar câ-teva minute între nava cosmică și pământeni rămâne un aer tulburător de liniște. Doar grupul de ziariști care l-a încolțit pe domnul Gigi Becali face ca în jurul lumii să se învârtă un curcubeu. Nu ratez ocazia să pun eu prima întrebare: „Frate Gigi, de câte ori ești dumneata bucuros azi?” Nu pare surprins de atitudi-nea mea! Se uită cu ușoară simpatie la jurnaliști apoi mă privește și spune răspicat: „EEEuuu, aziiii am fost fericit de un milion de ori!”

Aplaud în sinea mea gestul domnului Becali, care a donat... două milioane de dolari! Încetul cu încetul începe organizarea celor care vor intra în Altar! De această dată au voie și femeile. Și încet încet cele 36 de trepte numără mii și zeci de mii de pași: pe o parte urcă, iar pe cealaltă coboară. Zici că asta e tot și că măreția e de nota zece. Abia când dai cu ochii de in-teriorul catedralei începi să te întrebi dacă nu cumva visezi, începi să te ciupești și aceasta fi indcă totul pare ireal, pare din altă lume. E grandios, e nemaiîntâlnit, e tulburător de emoționant și frumos. În interior încă mai sunt să intre în Altar cei peste două mii de invitați.Vor intra și ceilalți peste 15 mii. La miezul nopții din-tre duminică, 25 noiembrie 2018, și luni, 26 noiem-brie, alte mii de oameni așteptau să treacă prin Altarul în care Moaștele Sfi nților vindecau în noi ce era de vindecat. La ieșire fi ecare creștin primea în dar o pun-gă cu mici atenții, printre care o insignă foarte fru-moasă care reprezintă această miraculoasă construcție care s-a ridicat în opt ani.

Dintre toate distanțele Lui Dumnezeu cea mai fru-moasă este iubirea din oameni!

Iată și câteva date tehnice mai puțin cunoscute des-pre Catedrala Mântuirii Neamului:

- iconostasul conține 130 de portrete- pictorul Daniel Codrescu duce mai departe tradiția

lui Marcel Codrescu (tatăl), preluată de la Iosif Vas- suprafața este de 400 mp-catedrala are 18 m înălțime- toate lucrările sunt în mozaic (cel mai impunător

din istoria bisericii ortodoxe)- mozaicul este alcătuit din peste 4 milioane de pie-

tricele de Murano- fi ecare culoare a pietricelelor este făcută după rețete

diferite, deci nu este aceeași rețetă pentru toate culo-rile

- proiectarea catedralei a început într-un atelier unde uceniceau 30 de persoane

- catapeteasma poate fi privită de sus în jos și de jos în sus

- mesajul transmis de iconostas este de întărire în credință

- pentru durabilitatea ei, pictura mozaistică este con-siderată pictura veșniciei (sunt mozaicuri neatinse de degradare și de 2 mii de ani)

- din punct de vedere artistic, mozaicul are însușiri rare, deoarece lumina poate reacționa în fel și chip

- pietricele sunt ușor concave tocmai ca să dea ocazia luminii de a se juca

- pietricele importate din Veneția- pietricelele sunt făcute în peste 2500 de nuanțe.

Florian Silişteanu - un poet român printre ai lui25 noiembrie 2018, Bucureşti

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Un altfel de reportaj la sfi nţirea Catedralei Mântuirii Neamului

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Arhiepiscopul Calinic, în prima linie a invitaţilor

Page 15: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: [email protected]

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

„Înfăptuindu-se unirea politică a tuturor Româ-nilor, prin strădania atâtor minți alese și prin sân-gele atâtora dintre copiii cei mai buni ai neamului, aducem laudă îndreptățită lor și slavă nesfârșită Atotputernicului Dumnezeu, care nu ne-a părăsit în necazuri, ci ne-a întărit inima și gândul, du-cându-ne la izbândă. Astăzi, mai mult ca oricând, suntem datori să-l preamărim din toată inima cu cântarea «Cu noi este Dumnezeu, înțelegeți nea-muri și vă aplecați, căci cu noi este Dumnezeu». Această cântare însă trebuie să răsune în Biserica Mântuirii pe care suntem datori să o ridicăm în capitala tuturor Românilor, ca semn de mulțumire pentru ajutorul celui Prea Înalt și ca simbol al unității sufl etești a întregului neam și veșnică po-menire celor răposați pentru înfăptuirea României întregite. Iar întru aceasta slujească-se de pildă bu-nii noștri strămoși. Pildă să ne fi e Ștefan cel Mare, care, după luarea Chiliei, mulțumi lui Dumnezeu, dătătorul biruinței, prin ridicarea Mănăstirii Put-na, de unde a purces atâta duh întăritor în vre-mile noastre de restriște. Pildă să ne fi e făuritorul unității noastre politice de acum 318 ani, viteazul Mihai Voevod, a cărui mână s-a decleștat de pe sa-bia-i fulgerătoare ca să pună o nouă și puternică piatră de temelie Mitropoliei Românești din Alba-Iulia Ardealului, drept mulțumire Celui Prea Înalt pentru biruința îndreptățitei sale lupte. Pildă să ne fi e Matei Voevod Basarab, care a semănat pămân-tul Țării cu lăcașuri dumnezeiești, ca mulțumire Celui de sus pentru ajutorul dat întru apărarea sfi ntelor sale năzuințe. Iar aceste lăcașuri închi-natu-le-a el sfi nților mucenici ostași în conștiința dreptei jertfi ri a oștenilor săi. Pildă să ne fi e tot șirul de strămoși, întemeietori de lăcașuri dumnezeiești, pentru binefacerile primite de Sus.

În sfârșit, pildă să ne fi e răposatul Rege Carol I, care și-a unit gândul cu vechii ctitori, aducând la noua strălucire minunile de la Argeș și Trei-Ierarhi. Căci sufl etul și jertfa biruitorilor de la Plevna s-au adăugat în temelia și la frumusețea acestor altare de mulțumire și proslăvire a Stăpânului tuturor. Noi, poporul român, am avut fericirea a conduce Țara la înfăptuirea visului de aur al strămoșilor: Unirea sa într-un singur Stat național. Deci și Sfânta Bise-rică, care dorim a se înălța întru amintirea acestui strălucit eveniment, se cuvine să fi e un monument vrednic de țelul măreț ce l-am atins și opera tutu-ror Românilor, ca un simbol al unității de neam și de credință. Neamul întreg și-a încordat vân-joasele-i brațe pentru îndeplinirea scumpului său ideal național: neamul întreg se cuvine să-și ara-te recunoștința către Dumnezeu, de la care ne vin toate darurile, ridicându-i altar de închinare, pe care ni-l închipuim ca o podoabă a gândului artistic românesc. Iar, pentru fericita întrupare a acestui gând al nostru și pe temeiul orânduirilor canonice, cer Prea Sfi nțitului Sinod al Bisericii strămoșești înalta sa binecuvântare, spre a se putea începe pre-gătirile pentru ridicarea acestei Sfi nte Biserici. Și Domnul va răsplăti celor ce iubesc buna podoabă a casei sale.”

Ferdinand, regele tuturor românilor, Bucureşti, 10 mai 1920

Sfi nțirea Catedralei Mântuirii Neamului a re-prezentat, fără îndoială, cea mai importantă manifestare prin care românii au celebrat Cente-narul Marii Uniri. Gândurile regelui Ferdinand Întregitorul sunt argumentul suprem în acest sens. Prof. dr. Cornel Carp

Regele Ferdinand I, 1920: „Suntem datori să ridicăm Biserica Mântuirii în capitala tuturor Românilor”

Page 16: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

Vând teren 1900 mp în Ștefănești, în zona

Primăriei, cu utilitățile la poartă. Tel: 0766/636790

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu

toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45ANGAJEAZĂ

MAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două

băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: [email protected], [email protected]

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

MICA PUBLICITATE Unic proprietar vând apartament decomandat conform 1, cartier Războieni/în A-uri şi cumpăr, apartament 2 camere zona Prundu, Craiovei, Fraţii Goleşti sau Gară Sud. Telefon 0749/484,150, 0348/438.150. Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646. Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742.

Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Proprietar vând VW Jetta, 1,9 disel, 2007, euro 4, full-option, metalizat, 133.000 km, reali, carte service, cauciucuri iarnă-vară, consumabile schimbate recent + distribuţie. Tel. 0770.338.340.

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând apartament 3 camere, confort 1, etaj 1/4, super

îmbunătăţit, situat în Mioveni-central (vedere la strada

principală). Relatii la telefon 0799/980110, preţ 55.500

euro negociabil.

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.Vând 2.800 mp teren intravilan,

cu toate uilităţile, situat în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând ţuică veche şi nouă, 30 de grade, preţ avantajos.

Tel. 0745966256

Primesc în gazdă fete sau băieţi. Tel. 0348.802.539

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută

orice instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii

gaze, verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;

- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa [email protected]. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:

STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI, REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

Centru stomatologic privat WHITE DENTAL CLINIC,

situat în Ştefăneşti, Argeş

angajează tehnicieni dentari (CAD-CAM, ceramist)

și asistenţi medicali.Asteptăm CV-urile dumneavoastră la

offi [email protected].

Vând teren împrejmuit, suprafaţă 74 mp, situat în cartier Tudor Vladimirescu, strada Dimitrie Gusti nr. 15A (în spatele blocului

P10-11). Preţ 11.100 euro, negociabil, telefon 0728/376049, 0731/522678,

0348/41998.

Vând grâu, porumb (ştulete), ovăz, fl oarea soarelui, preţ avantajos. Telefon

0744/495253, localitatea Albota-Cerbu, judeţul Argeş.

PRIMĂRIA ŞUICI RGANIZEAZĂ CONCURS PENTRU OCUPAREA URMĂTOARELOR FUNCŢII PUBLICE:

1. Inspector, clasa I, grad profesional debutant, cu atribuţii în contabilitate

2. Inspector, clasa 1, grad profesional debutant, cu atribuţii în achizitii publice.

CONDIŢII DE PARTICIPARE:Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Le-

gea nr.188/1999 privind Statul Funcţionarilor Publici, republi-cată, cu modifi cările și completările ulterioare.

CONDIŢII SPECIFICE:Pentru postul de Inspector, clasa I, grad profesional debutant,

cu atribuţii în contabilitatte, se solicită studii superioare, fi nan-ciar contabile, sau economice, cu diplomă de licentă, vechime 0 ani.

Pentru postul de Inspector, clasa 1, grad profesional debutant, cu atribuţii în achizitii publice, se solicită studii superioare de administratie publică/drept/economice, absolvite cu diplomă de licenţă, vechime 0 ani.

Probele de concurs se vor desfășura la sediul Primăriei Suici, din Comu-na Șuici, Judeţul Arges, după cum urmează:

- 13.12.2018-ora 10.00 proba scrisă pentru ambele posturi;

- 14.12.2018-ora 10.00 interviul pentru ambele posturi.

Dosarele de înscriere se depun la sediul primăriei Suici.

Persoană de contact: Șerban Iu-lian și Apostu Aurora, telefon 0248/545.155.

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITESTIZona gară sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)Relatii la tel. 0722.362171

Page 17: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

••

Cu ocazia Zilei Naționale a României și Centenarului Marii Uniri, Primăria

Oarja urează tuturor românilor multă sănătate și fericire alături de cei dragi

LA MULȚI ANI!Primar, Constantin Bîlea

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, Primăria Bogați

vă urează toate cele bune, sănătate și mult succes în ceea ce faceți!

LA MULȚI ANI!Primar, Ion Gârleanu

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, Primăria Slobozia

urează tuturor românilor multă sănătate și fericire!

LA MULȚI ANI!Primar, Petre Funie

Cu ocazia Zilei Naționale a României și Centenarului Marii Uniri,

Primăria Dârmănești urează tuturor românilor multă sănătate și fericire

alături de cei dragi! LA MULȚI ANI!

Primar, Emilian Ciolan

Cu ocazia Zilei Naționale a României și Centenarului

Marii Uniri, Primăria Moșoaia urează tuturor românilor multă sănătate, fericire alături de cei

dragi și îndeplinirea tuturor dorințelor!

LA MULȚI ANI!Primar, Ene Florea

Cu ocazia Zilei Naționale a României și Centenarului

Marii Uniri, am plăcerea să urez tuturor argeșenilor multă sănătate și îndeplinirea tuturor

dorințelor!LA MULȚI ANI!

Dănuț Bica, deputat PNL de Argeș

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri,

Primăria Ciofrângeni urează tuturor românilor multă

sănătate și împlinirea tuturor dorințelor!

LA MULȚI ANI!Primar, Dorin Panțeru

În fața basoreliefului pe care se afl ă în-crustate numele eroilor din Bascov care au căzut la datorie în cele două războaie mondiale, arhiereul i-a binecuvântat pe cei care s-au jertfi t printr-o slujbă specială. Onorând invitația primarului Gheorghe Stancu, de la București a venit secretarul de stat în Ministerul Culturii Alexandru Pugna. Edilul i-a mulțumit acestuia pen-tru aprobările necesare ridicării acestui impresionant monument. De asemenea, au mai participat la festivitate consilierii locali, primari ai altor localități din județ, președintele CJ Argeș, Dan Manu, și pre-fectul Emilian Dragnea.

Primărița din Cimișeni: „Ori de câte ori trecem Prutul, ne simțim ca la noi acasă”

Un invitat de sufl et a fost Valentina Solonaru, primarul localității înfrățite Cimișeni din Republica Moldova, care a însoțit o delegație formată din consilieri comunali și un preot. Primarul Gheorghe Stancu a avut un scurt discurs, încheiat emoționant cu recitarea unei poezii atri-buite unui soldat mort pe muntele Sorica din Republica Moldova. Apoi, în calita-te de gazdă, i-a dat cuvântul omoloagei sale de peste Prut, primărița moldoveancă Valentina Solonaru, care a fost îndelung aplaudată de public. „Participăm astăzi la un eveniment de importanță majoră. Este anul când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Momentul Unirii trebuie privit ca o realizare importantă din istoria noastră, deoarece uniți ne păstrăm identi-tatea, uniți ne păstrăm acele repere funda-mentale, acele valori pe care ni le-au lăsat moșii și strămoșii noștri. Să știți că noi, din cele două comunități, deja suntem uniți. Avem un parteneriat tânăr, dar de acum cu niște realizări, cu niște rezultate concrete. Domnilor și doamnelor, să știți că simbolurile comunei Bascov sunt pre-zente în zona comunei Cimișeni, în holul primăriei, pentru că fi ecare consătean de al meu se gândește la o singură Românie. România Mare. Ori de câte ori trecem Prutul, să știți că ne simțim ca la noi aca-să. Eu vă zic din partea tuturor locuitori-lor Cimișeni «La mulți ani, România, la mulți ani, Bascov!»”, le-a transmis aceasta fraților bascoveni.

ÎPS Calinic: „Toți sunt sfi nții lui Dumnezeu cu adevărat”

„Ați făcut aici dăltuirea în marmură a celor care au fost eroii comunei Bascov în războiul 1916 - 1919 și Al Doilea Război Mondial. Toți sunt sfi nții lui Dumnezeu cu adevărat! Și-au vărsat sângele lor ne-vinovat pentru apărarea țării. Dumne-zeu să vă binecuvânteze pe toți și sufl etul ostașilor care au murit pe câmpul de luptă să vă vegheze de sus! Noi nu îi vom uita

niciodată!”, și-a dat binecuvântarea și ÎPS Calinic.

Bascovul și-a omagiat eroii, însă nu și-a uitat nici contemporanii

Cu ocazia evenimentului dedicat Uni-rii, primarul Gheorghe Stancu a oferit diplome centenare urmașilor eroilor, dar și diplome de fi delitate cuplurilor care în acest an au împlinit o jumătate de secol de căsnicie, precum și diplome de excelență pentru elevii care s-au remarcat la diferite discipline în cadrul diferitelor concursuri. Nu au fost uitate nici cadrele didactice, care au fost invitate să urce pe scena ca-sei de Cultură „Adriana Trandafi r”, acolo unde, după depunerea de coroane de la monument, au continuat manifestările. Sub genericul „Bascovul în centenar”, aici a fost organizat un spectacol cultural artistic în care au evoluat atât artiști locali, cât și invitați precum Alexandru Pugna sau interpretul basarabean Ion Paladi. A fost doar debutul unei serii de evenimen-te pregătite intens pentru sărbătorile de iarnă de conducerea instituției de cultu-ră. Astfel, pe 6 decembrie va avea loc un spectacol de colinde. Pe 24 decembrie, în ajun de Crăciun, orchestra și dansatorii Doinei Bascovului vor susține un specta-col în Piața Constituției din București, în cadrul Târgului de Crăciun din Capitală.

A.C.

Avanpremieră la Centenarul Marii Uniri Primarul din Bascov a recitat o poezie la Monumentul Eroului Necunoscut

Eveniment mare la Bascov vineri, 23 noiembrie, în avanpremiera Centenarului Marii Uniri. Monumentul Eroului Necunoscut a fost dezvelit și sfi nțit de un sobor de preoți, în frunte cu Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, ÎPS Calinic. Monumentul este dedicat eroilor căzuţi la datorie în Primul și cel de-Al Doilea Război Mondial și a fost amplasat la răscrucea a două foarte importante drumuri, Pitești- Curtea de Argeș și București- Râmnicu Vâlcea. Suprafața monumentului are 160 mp, iar înălțimea totală este de 6 m, din care 3,8 m soclul și 2,5 m statuia. Soclul este din beton-armat, placat cu piatră naturală și reliefuri de piatră. Statuia reprezintă sol-datul român din Primul Război Mondial, în uniformă de iarnă, susținând cu mâna dreaptă lancea drapelului cu care e înfășurat, iar cu stânga, sabia.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Page 18: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

Luni seara, în sala Ars Nova a Cen-trului Cultural Pitești, a avut loc o nouă lansare de carte a pastorului Con-stantin Aninoiu, „Ruinele celor șapte biserici din Antichitate. Asia Mică”, o carte document în care aventurile de drumeție ale scriitorului sunt împleti-te cu fi rul roșu al credinței de nestră-mutat a cercetătorului locurilor bibli-ce. Cu o putere și energie de invitat la venerabila sa vârstă, pastorul a vorbit despre călătoria sa aproape inițiatică în Turcia, acolo unde se găsesc ruinele celor șapte biserici din Asia Mică căro-

ra Domnul Iisus le-a scris cele 7 scri-sori relatate în capitolele doi și trei din Apocalipsă. „Cine poate să înțeleagă rostul lor a înțeles rostul întregii vieți. Ele au prevăzut un viitor întregii lumi”, a spus autorul, care a mai vorbit despre mântuire și credință. În carte puteți citi însă și refl ecțiile autorului asupra altor capitole din Apocalipsă, despre judecata celor patru trâmbițe, despre lăcuste și îngerii Eufratului, ser-barea biruitorilor lui Antihrist, cele 7 judecăți, împărăția de 1000 de ani etc. A.C.

Pastorul Constantin Aninoiu a vorbit despre Apocalipsă ca revelaţie şi mântuire prin credinţă

O carte ca o călătorie iniţiatică

CENTRUL CULTURAL MIOVENI - PROGRAMUL CURSURILOR GRATUITE

Ora Sala Curs Profesor/Instructor

LUNI10.00-19.00 Etaj II, Sala ,,Muzic Pian Iliu Denisa

16.00-17.30 Centrul Cultural Corp B (sediul vechi)

Abilit i practice Iordachi Carmina

17.00-19.00 Sala de spectacole17.00-18.00: Încep tori18.00-19.00: Avansa i

Dans modern sportiv Ionescu Daniel

MIERCURI10.00-19.00 Etaj II, Sala ,,Muzic Pian Iliu Denisa11.00-15.00 Etaj II, Sala ,,Monaliza Zegheru Canto muzic u oar Martin Alexandra14.00-15.30 Centrul Cultural Corp B

(sediul vechi)Modelaj în lut Orlando N stase

15.00-18.00 Etaj III, sala ,,Plai de Dor15.00-16.00:clasele I-IV16.00-17.00: pre colari17.00-18.00: pre colari

Balet Andrei Nicoleta

16.00-17.30 Centrul Cultural Corp B (sediul vechi)

Abilit i practice Iordachi Carmina

17.00-19.00 Etaj II, Sala ,,Arte Plastice Iconografie Fulger Lucia

JOI14.00-15.30 Centrul Cultural Corp B

(sediul vechi)Modelaj în lut Orlando N stase

VINERI15.00-17.00 Etaj III, sala ,,NOVA Mandolin Arsenescu Florica

17.00-19.00 Sala de spectacole17.00-18.00: Încep tori18.00-19.00: Avansa i

Dans modern-popular Horobeanu Ion

SÂMB T09.00-13.00 Etaj II, Sala ,,Arte Plastice Pictur Galan Lucia

10.00-12.30 Sala de spectacole Dans popular Oancea C t lin

10.00-13.00 Etaj III, sala ,,NOVA Mandolin Arsenescu Florica

Proiectele Consiliului Judeţean Argeş pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti

Cinci dintre marile proiecte ale Consiliului Județean Argeș, cu fi nanțare cu fonduri europene nerambursabile, fonduri guvernamentale – PNDL II sau fonduri proprii ale CJ Argeș, vizează Spi-talul Județean de Urgență Pitești. Este vorba de:

1. Consolidarea și reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Pitești

2. Extinderea Spitalului Județean de Urgență Pitești, prin construirea unui corp nou

3. Extindere și dotare spații Unitatea de Primiri Urgențe și amenajări incinta Spitalului Județean de Urgență Pitești

4. Extinderea și dotarea Ambulatoriului Integrat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Pitești

5. Construirea și dotarea unui Centru de Radio-terapie, amplasat în incinta S.J.U. Pitești (Corp N. Bălcescu, lângă Secția de Oncologie).

În plus, tot pentru Spitalul Județean de Urgență Pitești a fost accesat un proiect, în baza căruia vor fi returnați Consiliului Județean Argeș ba-nii investiți în dotarea cu aparatură medicală a acestei unități. În cazul Spitalului Județean, este vorba de peste 3,8 milioane lei, sume ce vor fi alocate, în continuare, spitalului, după cum a pre-cizat președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu.

1. Consolidarea și reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Pitești

Valoarea investiției – 78 de milioane lei (76 de milioane fonduri obținute prin PNDL II și 2 mili-oane fonduri de la Consiliul Județean Argeș).

Investiția presupune consolidarea a patru corpuri de clădire (actuala clădire a spitalului), recompar-timentarea saloanelor, care vor avea 2-3 paturi și grupuri sanitare proprii, respectiv rezerve cu unu sau două paturi. De asemenea, va fi schimbat în totalitate mobilierul.

Termenul de execuție a lucrărilor este de 4 ani.Proiectul se afl ă în faza de predare către verifi ca-

torul de proiect, urmând a fi transmis ulterior spre analiza Comisiei tehnico-economice a CJ Argeș, apoi va ajunge în plenul Consiliului, după care va fi demarată procedura de licitație pentru execuție.

2. Extinderea Spitalului Județean de Urgență Pitești, prin construirea unui corp nou S+P+4

Valoarea investiției – 76 de milioane lei, fonduri de la Consiliul Județean Argeș.

Noua clădire va avea subsol, parter și patru etaje. La subsol va fi Anatomia Patologică, adăposturile ALA și spațiile tehnice. La parter vor fi amplasate

Secția de Chirurgie Plastică și Unitatea de Arși, iar la etajul I - Secția de Chirurgie Vasculară (cu 25 de paturi, față de 13 paturi, câte sunt în prezent). La etajul II va fi amplasat Blocul Operator, care va dispune de trei săli aseptice și de una septică. Eta-jele 3-4 vor fi ocupate de Cardiologie. Legătura cu actuala clădire se va face prin trei punți - la subsol, parter și la etajul 2.

Proiectul tehnic a fost verifi cat, iar săptămâna viitoare va fi depus la Comisia tehnico-economică a CJ Argeș, apoi va ajunge în plenul Consiliului, după care va fi demarată procedura de licitație pentru execuție.

3 - 4. Extindere și dotare spații Urgență și dotarea Ambulatoriului Integrat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti

Cele două investiții depășesc valoarea de 24 mili-oane lei. Ambele proiecte se afl ă în stadiu de evalu-are tehnico-fi nanciară. Proiectele presupun extin-derea, reabilitarea, modernizarea și dotarea UPU și a Ambulatoriului Integrat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Pitești.

5. Construirea si dotarea unui Centru de Radioterapie, amplasat în incinta S.J.U. Pitești (Corp N. Bălcescu, lângă Secția de Oncologie)

Va fi construită o clădire care va deservi un centru medical de radioterapie pentru tratarea diferitelor tipuri de cancere, precum și urmărirea în timp a evoluției acestora. În acest sens, noul departament va fi dotat cu următoarele tipuri de echipamente:

• 2 sisteme de tip accelerator liniar pentru radio-terapie (inclusiv toate sistemele și accesoriile nece-sare realizării tratamentului de radioterapie)

• 1 sistem CT - simulator pentru simularea vir-tuală a planului de tratament pentru radioterapie. Sistemele de tip accelerator liniar sunt destinate radioterapiei pentru tratarea pacienților cu diferite forme de cancer. Simulatorul Computer Tomograf este un aparat care are aceleași grade de libertate și o geometrie identică cu aparatul de radiotera-pie, cu ajutorul căruia se obțin imagini detaliate anatomice, care sunt utilizate pentru delimitarea volumului tumoral și a organelor de risc din jur. În acest fel se delimitează zona ce urmează a fi tratată și se poate stabili cu precizie planul de tratament.

Toate aceste echipamente vor asigura astfel acce-sul pacienților la tratamente cât mai performante, la nivelul întregii regiuni, nu doar pentru județul Argeș.

M.S.

Educație prin teatru! Instituția Lexford Castel, Școală, Grădiniță Particulară și After School, ne-a obișnuit deja cu activitățile sale interșcolare în centrul că-rora se afl ă copiii, nevoile și dorințele lor.

Astfel, în urmă cu mai bine de o săptămâ-nă, în data de 18 noiembrie, în incinta acestei instituții, copiii s-au bucurat de un spectacol de teatru organizat de trupa Aleodor. Timp de o oră, micuții au fost captivați de povestea pusă în scenă. Peste 50 de copii au urmărit jocul actorilor și marionetele, iar chipurile lor refl ectau bucuria și inocența specifi că vârstei.

Grădinița Lexford Castel funcționează în Pitești din 2007. Din această toamnă, aici s-au înfi ințat și clasele V-VIII. În prezent, Lexford Castel se mândrește cu calitatea ac-tului educațional, numărul tot mai mare de copii care îi trec pragul, dar și numeroasele parteneriate și activități desfășurate atât în timpul orelor, cât și în vacanțe. Gătitul, serbă-rile, piesele de teatru sunt doar câteva dintre activitățile în care sunt implicați copiii. M.T.

Piesă de teatru pentru copiii de la Lexford Castel

Se întrerupe apa la MoşoaiaPe 28 noiembrie, între orele 8-18, se va întrerupe furnizarea apei potabile în co-

muna Moșoaia, fi ind afectaţi utilizatorii din satele Hinţești, Dealul Viilor, Stoe-nari, Dealului, Corbu Basangești, Bisericii și străzile adiacente acestora. Oprirea furnizării apei este necesară pentru execuţia lucrării „Conectări branșamente la reţele de apă reabilitate în cadrul proiectului Fond Coeziune în localitatea Moșoa-ia, jud. Argeș”. M.S.

Olimpicii români au obţinut şapte medalii la Informatică

Fără Costin Oncescu, plecat deja la studii în Anglia, dar și fără alt elev musce-lean, echipa României a obţinut șapte medalii la Turneul Internaţional de Infor-matică de la Shumen (Bulgaria). Au fost trei de argint și patru de bronz obţinute de elevi din Ploiești, București, Suceava și Orăștie. Olimpicii români au fost însoţiţi și pregătiţi de doi profesori și un student, printre aceștia afl ându-se și Octavian Dumitrașcu, de la Colegiul Naţional „Dinicu Golescu” Câmpulung.

La ediţiile anterioare ale Turneului din Bulgaria, pe când era elev la „Dinicu Golescu”, Costin Oncescu a câștigat medalii de aur. C.I.B.

Page 19: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: [email protected]. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore [email protected] - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Vă reamintim că deschiderea ce-lei de-a treia ediții a Târgului de Crăciun din Mioveni va avea loc pe 6 decembrie 2018, iar în zilele de 7, 8 și 9 decembrie vor fi organi-zate zilnic spectacole cu artiști de marcă, programe artistice și multe surprize pentru toate vârstele.

Astfel, Corul Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Rm. Vâlcea, Ni-colae Datcu, Constantin Encea-nu, Diana Matei și Taraful Clean-te, Oana Radu, Connect-R, Mira și Cătălin Măruță și-au anunțat prezența la Mioveni. Prezentato-rul evenimentului va fi Cătălin Măruță.

Iată programul: 6 decembrie 2018 - Seară de

colinde - Centrul CivicOra 17.00- 18.00 - Artiști localiOra 18.00 - 19.00 - Corul Fi-

larmonicii „Ion Dumitrescu” din Rm. Vâlcea 7 decembrie 2018 - Seară de

muzică populară - Centrul CivicOra 17.00 - 17.30 - Artiști localiOra 17.30 - 18.10 - Nicolae Dat-

cuOra 18.10 - 19.00 - Constantin

EnceanuOra 19.00 - 20.00 - Taraful Cle-

ante și Diana Matei 8 decembrie 2018 - Seară de

muzică ușoară - Centrul CivicOra 17.00- 18.00 - Artiști localiOra 18.00 - 19.00 - Oana RaduOra 19.00 - 20.00 - Connect-R 9 decembrie 2018 - Seară de

muzică ușoară - Centrul CivicOra 17.00 - 18.00 - Artiști localiOra 18.00 - 19.00 - MiraOra 19.00 - 20.00 - Andra.

D.G.

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri,

Primăria Pietroșani urează tuturor românilor

multă sănătate, fericire și împlinirea tuturor dorințelor!

LA MULȚI ANI!Primar, Eugeniu Pătru

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri,

Primăria Stolnici urează tuturor românilor multă sănătate și fericire!

LA MULȚI ANI!Primar,

Sevastian Pupăză Roșu

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri,

CS Mioveni urează tuturor românilor multă sănătate

și noroc în viață!LA MULȚI ANI!Președinte CD,

Dumitru Olteanu

Gheorghe Badea: „Pasajul rutier va fi un bun, o valoare pentru oraș”

Industriașul Gheorghe Badea, care pune la dispoziție cinci hec-tare de teren pentru proiectul din Tudor Vladimirescu, a semnalat faptul că, deși Piteștiul s-a dez-voltat foarte mult, mai ales către Nord și Sud, accesul de o parte și alta a căii ferate care traversează orașul se face prin aceleași pasaje și treceri construite în urmă cu peste 100 de ani, iar zona Prundu-Tudor Vladimirescu este cea mai afectată din acest punct de vedere: „De la construcția căii ferate și până în prezent nu au mai fost construite alte căi de acces, nici subtraversări, nici supratraversări. În zona Prun-du, cel puțin, situația este foarte încurcată, tot trafi cul dinspre Sla-tina, Craiova trece prin zonă și ba-riera face să apară cozi de kilometri de autovehicule care se îndreaptă spre râul Argeș și spre Ștefănești. De aceea, de 40-50 de ani se caută să se facă o supratraversare în acea zonă, nu s-a reușit până acum, plus că avem și zona industrială din acel cartier (n.r. - Metabet și Divertex). De aceea, ne-am gândit, împreu-nă cu domnul Pănescu, să atragem un investitor mare, care să rezolve atât problema industrială de delo-calizare a obiectivelor noastre in-dustriale, cât și construirea unui

pasaj de trecere a căii ferate, astfel încât acest cartier mare să fi e pus în circuit și să se rezolve și pro-blemele de trafi c. În felul acesta a apărut această investiție, ca urma-re a interesului comun al celor doi acționari și, bineînțeles, în corela-re cu autoritățile locale, pentru că știm ce este necesar orașului și de aceea am acționat în acest sens. E un lucru îmbucurător pentru oraș dacă va apărea acest proiect. Pasa-jul va fi la distanță de 700-800 de metri de gară și va prelua, pe două fi re cu două, orice tonaj și va fi un bun, o valoare binevenită pentru oraș. Legat de mall, privind în pre-zent și în viitor, nu trebuie să ne gândim că el este un simplu obiec-tiv comercial. În afară de comerț și divertisment pentru copii și ti-neret, în aceste mall-uri au loc și simpozioane, întâlniri, meeting-uri și evenimente care sunt rupte din viața reală și el va fi foarte util comunității”.

Constantin Pănescu: „Ținem cont și de interesul comunității. (...) Trăim aici, dacă n-am face asta, n-am avea cu cine munci”

La rândul său, Constantin Pă-nescu, acționarul Metabet, pune la dispoziție opt hectare de teren pen-tru această investiție și va reloca o

parte din activitățile industriale din zonă fără ca producția sau lo-curile de muncă să fi e afectate: „În ceea ce privește partea de dezvolta-re din punct de vedere economic și social, eu consider că acest proiect va fi o mare creștere pentru car-tierul Tudor Vladimirescu și, de fapt, și pentru Pitești, vorbind per ansamblu. Lumea se mișcă, lumea vrea spații comerciale, vrea spații de locuit, spații pentru a dezvolta orice fel de activități și știm că în mall-uri se fac toate aceste lucruri. Ceea ce vreau să înțeleagă toată lu-mea este că Metabet-ul își va conti-nua activitatea, o parte din aceasta va fi relocată în alte spații, o parte va rămâne pe restul de suprafață care există astăzi.

Cred că este necesar ca industria să iasă în afara orașului, oricum era în vederea noastră să relocăm fabrica, iar acum, pentru că s-a ivit această oportunitate cu acești investitori, am zis că e binevenită. Prin aceasta nu facem altceva de-cât să ținem cont și de interesul comunității, tot timpul trebuie să ții cont și de comunitate, pen-tru că, până la urmă, trăim aici, dacă n-am face asta, n-am avea cu cine munci. Pentru noi sunt foar-te importanți oamenii, sunt foarte importante atmosfera și mediul în care trăim”.

Florin Silvestru

Badea şi Pănescu, despre investiţia lor în noul mall din Piteşti Gheorghe Badea: „De 40-50 de ani se căuta o soluție pentru zona Tudor Vladimirescu” Constantin Pănescu: „Cred că e necesar ca industria să iasă în afara orașului”

Una dintre cele mai iubite și mai bune voci din muzica româneas-că, inconfundabila și inegalabila ANDRA, va concerta în cadrul Târgului de Crăciun de la Mioveni 2018. Celebra artistă va concerta pe data de 9 decembrie, în Centrul Civic al Mioveniului, cu începere de la ora 19.

Andra Andra va concerta va concerta

la Târgul la Târgul de Crăciun de Crăciun

de la de la MioveniMioveniProiectul noului mall din cartierul Tudor Vladimirescu, dar și a pasajului rutier și pietonal care ar urma

să lege acea zonă a orașului cu axul central al acestuia reprezintă, în ultima vreme, cel mai dezbătut subiect al Piteștiului, atât la nivel administrativ, cât și economic și social. Oamenii de afaceri piteșteni Gheorghe Badea și Constantin Pănescu, direct implicați în acest proiect, în calitate de investitori, alături de sud-africanii de la PK Emerald SRL, vorbesc despre avantajele și necesitatea unei astfel de investiții pentru capitala județului.

Page 20: Spovedania parohului de la Mavrodolu, după ul s Scandalul … · 2018-11-28 · Spovedania parohului de la Mavrodolu, după pozele cu fi ul său dând bani la lăutari „Decât

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1272 (28 noiembrie - 4 decembrie 2018)

„Cu Manu la psihiatru...”, o comedie cu președintele CJ, Dan Manu, și cu managerul de spital Adriana Molfea, în rol de infi rmieră.

Dacă nici cu Flacăra Centenarului nu funcționează RMN-ul de la Spita-lul Județean, mai rămâne să apelăm

la vrăjitoare sau leacuri băbești...

Deși se simte ca un leu în cușcă, după decizia ANI în dosarul său, primarul Cornel Ionică nu și-a pierdut simțul umorului.

Acesta e tigrul Piteștiului, pe care l-am denumit Flăcărel. Iar Flăcărel al nostru e foarte nervos în ultima vreme că președintele

Dan Manu de la Consiliul Județean n-a ajuns cu Flacăra Centenarului și la Grădina

Zoologică...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Șase personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 28 noiembrie-4

decembrie 2018. Primii sărbătoriți, pe 28 noiembrie, sunt Dragoș Șerb, medic ortoped la Spitalul Județean de Urgență Pitești, și Virgil Diaconu, poet. Pe 29 noiembrie vor da de băut fostul prefect Ion Cârstoiu și Mihaela Asandei, conf. univ. dr. la Universitatea ”Constantin Brâncoveanu”, iar pe 30 noiembrie va primi felicitările cuvenite Nifon Sa-chelarie, judecător. Pe 1 decembrie va închina o cupă de șampanie Gheorghe Stancu, primar Bascov. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Dragoș Șerb Ion Cârstoiu Gheorghe Stancu

S-a dat verdictul! Inquieto, încă şase luni în custodia justiţiei italiene

Cronachedellacampania.it: „Decizia instanței supreme a României, o gură de oxigen pentru procurorii antimafi a din Italia”

Cronachedellacampania.it: „O gură de oxigen pentru Direcția Antimafi a pe tema presupusei reinvestiri a capitalului boss-ului Zagaria în România. Inquieto ar fi trebuit predat autorităților române în același timp cu termenul fi xat pentru luna decembrie. Pentru acest motiv, procurorii Antimafi a au cerut o prelungire de șase luni, iar aceasta atârna de recursul care luni a fost respins”.

E.caserta.it: „Conturile lui Inquieto. De la sărăcie, la nobilime. De la nimic, a ajuns să posede case, vile și fi rme”

„Conturile lui Inquieto. De la sărăcie, la nobilime. De la nimic, a ajuns să posede case, vile și fi rme”, titrează sugestiv e.caserta.it. „Au fost declarațiile «pocăiților», în mod special cea a lui Michelle Barone (probabil și cea a lui Fabio Lanzafame, «amicul» lui Inquieto de la Casino Premier din Pitești, am zice noi, n.red.), exponentul clanului Zaga-ria, care au făcut ca Înalta Curte de Casație din România să rețină ca justă încarcerarea

din Italia a lui Nicola Inquieto. În motivarea judecătorilor s-a găsit un tablou bine contu-rat al operațiunilor bancare ale omului care se acredita ca ambasador al clanului Zagaria în estul Europei. Din nimic, Inquieto deve-nise proprietar asupra a 80 de apartamen-te, al vilei în care locuia și titular la diferite societăți”.

Casertace.net pune punctul pe I: „România nu prevede în legislație prejudiciul rezultat din asociere de tip mafi ot”

Potrivit jurnaliștilor publicației online casertace.net, „Inquieto nu putea fi extră-dat pentru că legislația română nu preve-de acuzația de asociere mafi otă. În Italia, Inquieto s-a prezentat la procesul care se derulează la Tribunalul Napoli Nord, însă la începutul lui decembrie s-ar fi putut re-întoarce în România, așa că Direcția Regio-nală Antimafi a a cerut prelungirea extrădă-rii de la magistrații români pentru alte șase luni, obținând cale liberă. Așa că procurorii Direcției Regionale Antimafi a au prezentat cererea de prelungire a termenului pentru custodia cautelară judecătorilor români, care le-au dat cale liberă”.

Alina Crângeanu

Afaceristul acuzat că a reciclat la Pitești, vreme de 15 ani, banii lui Michele Zagaria, boss-ului organizației criminale Camorra, rămâne în custodia Parchetului antimafi a din Napoli. Decizia a fost luată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a respins luni, 26 noiembrie, la București, recursul lui Nicola Inquieto. Prin avocații săi, italianul a formulat contestație împotriva deciziei anterioare a Curții de Apel Pitești, care admise-se prelungirea cu încă 6 luni a extrădării în Italia. Jurnaliștii italieni văd decizia ÎCCJ ca o gură de aer pentru magistrații antimafi a din Peninsulă de a continua procesul care se derulează la Tribunalul Napoli, pentru că, în caz contrar, Inquieto ar fi trebuit să se întoarcă la Pitești la începutul lunii decembrie.