Spete Drept Civil

Speta Nr. 1Prin cererea de chemare in judecata depusa la judecatoria sectorului 2, A i-a chemat in judecata pe B si pe primarul sectorului 2 solicitand instantei sa dispuna anularea autorizatiei de constructive emisa de primarul sectorului 2 in favoarea lui B. In motivare reclamantul a aratat ca prin aceasta autorizatie I se incalca dreptul de proprietate asupra terenului sau fiindca este autorizat paratul B sa ridice o constructie pe o parte din terenul reclamantului.Primarul sectorului 2 a invocat exceptia necompetentei instantei aratand ca raporturile dintre parti au o natura administrativa si nu civila astfel incat competent de a judeca cerea lui A apartine Tribunalului Bucuresti, sectia de contencios administrativ si fiscal. Daca raporturile juridice nascute intre partile unui litigiu sunt civile, atunci, de regula competenta judecarii cererii apartine judecatoriei. In schimb daca raporturile juridice sunt administrative, competenta judecarii apartine Tribunalului. Ce hotarare va pronunta instanta cu privire la exceptia necompetentei?Interpretare:Potrivit Art 2/alin.1/lit.C/Legea 554/2004, actul administrativ este actul emis de o autoritate publica in vederea executarii legii sau a executarii in concret a legii care da nastere unor efecte juridice. Instanta Judecatoriei sectorului 2 va admite exceptia de necompetenta si va declina competenta solutionarii cauzei la Tribunalul Bucuresti.Motivare:Autorizatia de constructie emisa de primarul sectorului 2 este un act administrativ fiindca este emis de o autoritate publica, primarul sectorului 2 in regim de putere publica, in executarea in concret a Legii 50/1991 privind calitatea in constructie si dand nastere unui drept al lui B de a ridica o constructie in conditiile mentionate prin autorizatie.Raporturile juridice ce se nasc in privinta acestui act administrativ sunt raporturi administrative indiferent daca se stabilesc intre autoritatea publica pe de o parte si beneficiarul actului administrativ individual sau terte persoane pe de alta parte.

Speta Nr. 2La 4 februarie 2013, A a chemat in judecata Guvernul Romaniei solicitand instantei sa dispuna suspendarea executarii unei Hotarari de Guvern . In motivare reclamantul a aratat ca este prejudiciat prin acea hotarare de Guvern fiindca aplicarea acesteia a determinat scaderea pensiei sale. Reclamantul a aratat ca suspendarea se impune pentru ca printr-o hotarare anterioara pronuntata prin recurs , Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a dispus la cererea altei persoane suspendarea aceleiasi hotarari de Guvern. Ce va hotari instanta?Interpretare:Deciziile ICCJ pronuntate intr-un recurs in interesul legii sunt obligatorii din momentul puplicarii in Monitorul Oficial.Sunt obligatorii din momentul publicarii in M. Of. hotararile prealabile date de ICCJ asupra unei chestiuni de drept. Un complet de judecata al ICCJ al unei Curti de Apel sau unui Tribunal , poate sesiza ICCJ cu cererea de prezentare a unei hotarari prealabile atunci cand solutionarea cauzei depinde de solutionarea unei chestiuni de drept asupra careia Instanta Suprema nu s-a mai pronuntat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.Motivare:Hotararea pronuntata in cadrul unei persoane va produce efecte doar intre parti deci Instanta va respinge cererea. Asadar Instanta va respinge cererea ca fiind nefondata.Potrivit Legii 554/2004 doar hotararile prin care se anuleaza un act administrativ cu caracter sunt obigatorii din momentul publicarii in Monitorul Oficial. Norma juridica mentionata este o norma speciala astfel incat nu se poate extinde aplicarea ei si la alte cazuri decat cele avute in vedere de legiuitor cum ar fi cazul suspendarii executarii unui act administrativ normativ.Pe de alta parte nici alin.2/art.1 din NCC. nu este aplicabil deoarece:a) Textul are in vedere situatii asemanatoare ori intre anulare si supendare exista mai multe deosebiri decat asemanari.b) Situatia suspendarii este reglementata de lege in sensul aplicarii regulii potrivit careia jurisprudenta nu este izvor de drept. Doar in cazul in care suspendarea nu ar fi fost reglementata de lege s-ar fi putut aplica uzantele si in lipsa acestora , normele juridice existente pentru situatii asemenatoare. Din aceste motive, hotararea judecatoreasca prin care s-a suspendat executarea hotararii de Guvern la cererea altei persoane produce efecte doar intre partile acelui process. Speta Nr. 3Printr-o cerere de chemare in judecata inregistrata la 20 ianuarie 2013, A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa constate nedemnitatea succesorala a paratului si faptul ca reclamantul a dobandit intreaga mostenire a lui C. In motivare, reclamantul a aratat ca B a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor calificat impotriva lui A fapt ce duce la inlaturrarea lui B de la mostenire.Din cerere instanta a retinut ca C a murit la 7 iulie 2011 lasand ca mostenitori legali pe cei doi fii A si B . Printr-o hotarare penala ramasa defintiva, B a fost condamnat la 10 ani de inchisoare pentru savarsirea infractiunii de omor calificat impotriva lui A, fapta savarsita la 20 februarie 2012. Potrivit Codului Civil Anterior fapta savarsita de B nu atrage nedemnitatea succesorala , in schimb NCC sanctioneaza o asemenea fapta cu nedemnitate succesorala. Fapta savarsita de B atrage nedemnitatea succesorala deoarece a fost savarsita la 20 februarie 2012, dupa intrarea in vigoare a NCC si conform Legii nr 71/2011,prevederile art-lor 958 si 959 din CC se aplica numai faptelor savarsite dupa intrarea in vigoare.Motivare:Instanta va respinge cererea ca fiind nefondata.Potrivit art.91/Legea 71/2011 mostenirea este guvernata de legea in vigoare la data mortii persoanei fizice care o lasa. Transmiterea mostenirii potrivit acestei legi priveste stabilirea mostenitorului care fiind in viata la data deschiderii mostenirii au acceptat mostenirea.-stabilirea mostenitorilor care sunt nedemni succesorali-stabilirea cotelor din mostenire ce se cuvin mostenitorilor-stabilirea bunurilor care fac parte din masa succesorala cu transmiterea mostenirii depinde de nedemnitatea unui mostenitor , inseamna ca inclusiv nedemnitatea va fi reglementata de legea in vigoare la data deschiderii mostenirii. -potrivit art.93/legea 71/2011, NCCIV se aplica numai faptelor de nedemnitate savarsite dupa intrarea lui in vigoarea. Scopul editarii acestui articol rezulta din interpretarea lui per a contrario fiind acela de a exclude aplicarea NCCIV ,faptelor savarsite inainte de intrarea lui in vigoare, insa aceasta nu inseamna ca NCCIV se aplica tuturor faptelor de nedemnitate savarsite dupa intrarea lui in vigoare.Din interpretarea sistematica avem:-articolele 51, 93>se aplica faptelor de nedemnitate savarsite dupa intrarea in vigoare a lui NCC numai daca acestea privesc o mostenire deschisa dupa intrarea in vigoare a lui NCCIV.Cum mostenirea lui C s-a deschis inainte de intrarea in vigoare a lui NCCIV va fi aplicabila nedemnitatea conform Codului Civil Anterior, ori potrivit acestuia fapta paratului nu atrage nedemnitatea lui succesorala. Speta Nr. 4In urma licitatiei publice desfasurata la 20 octombrie 1996, A a dobandit un apartament. Licitatia s-a desfasurat cererea lui B in calitate de creditor al proprietarului apartamentului pentru suma de 600 mil de lei . La 15 noiembrie 1996 si-a inscris dreptul de proprietate in Cartea Funciara . Prin actiunea intentata la 10 septembrie 2001 C (adevaratul proprietar) l-a chemat in judecata pe A solicitand instantei sa-l oblige pe parat sa-i lase in deplina proprietate acel apartament. Reclamantul a afirmat ca el este adevaratul proprietar al apartamentului si nu A sau D, fostul proprietar.Paratul a invocat exceptia prescriptiei actiunii.Potrivit art. 561 din Codul de Procedura Civila , revendicarea unui bun imobil adjudecat la o licitatie publica se putea face in termen de 5 ani de la data intrarii adjudecatarului in posesia bunului revendicat. Acest text de lege a fost modificat prin ordonanta de urgenta a Guvernului 138/2001 care a intrat in vigoare la 2 mai 2001 in se nsul ca a stabilit un termen de 3 ani ce incepe sa curga de la data inscrierii dreptului de proprietate al adjudecatarului in cartea Funciara.Potrivit Codului Civil Anterior, Legea Civila se aplica numai pentru viitor , ea nu are putere retroactiva.Ce va hotari instanta in privinta exceptiei prescriptiei?Interpretare:Avand in vedere ca Ordonanta Guvernului a intrat in vigoare la 2 mai 2001 iar reclamantul a introdus actiunea in justitie la 10 septembrie 2001, solutia va fi data conform Ordonantei Guvernului.Decizia:Instanta va admite exceptia prescriptiei intentate de C .Conform Ordonantei Guvernului 138/2001 intrata in vigoare la data de 2 mai 2001 o stabilea in termen de 3 ani ce incepea sa curga de la data inscrierii dreptului de proprietate al adjudecatarului in Cartea Funciara.

Rezolvare: Instanta va admite exceptia prescrierii si va respinge cererea ca prescrisa. Motivare: Articolul 1 din Codul Civil Anterior consacra cele doua principii ale aplicarii legii civile in timp. Prima teza consacra principiul aplicarii imediate a legii civile noi iar cea de-a doua principiul neretroactivitatii legii civile noi. In speta suntem in prezenta unei situatii civile in curs de desfasurare la momentul intrarii in vigoare a legii civile noi fiindca termenul prescriptiei stabilite de legea veche incepuse sa curga dar nu se implinise neproducandu-se efectul prescriptiei extinctive (stingerea dreptului la actiune ca urmare a neexercitarii lui in termenul prevazut).Potrivit principiului aplicarii imediate a legii civile noi, efectele viitoare produse de o situatie juridica nascuta anterior sunt reglementate de legea noua. Din aceste motive, efectele prescriptiei ce se produc dupa 2 mai 2001 vor fi reglementate de legea noua . Acesta este motivul pentru care intinderea termenului de prescriptie se stabileste dupa legea noua fiind de 3 ani.Momentul de la care incepe sa curga acest termen este o imprejurare care are individualitate proprie de vreme ce produce un efect propriu-inceperea curgerii termenului de prescriptie. De aceea aceasta imprejurare va fi reglementata de legea in vigoare la data producerii ei, in speta legea veche. Pe baza celor mentionate , termenul de 3 ani va curge de la intrarea in posesie, 10 noiembrie 1996, implinindu-se la 10 noi 1999 , dar daca am considera ca in ziua urmatoare 11 noiembrie 1999 se produce efectul prescriptiei ar insemna ca legea noua sa produca un efect juridic inainte de intrarea ei in vigoare incalcandu-se principiul neretroactiv al legii civile noi. Acesta este motivul pentru care in baza principiului mentionat efectul implinirii termenului de prescriptie se va amana pana in momentul intrarii in vigoare a legii civile noi, 2 mai 2001. Asadar se va considera ca la 2 mai 2001 actiunea reclamantului este prescrisa.

Speta Nr.5Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la 25 noiembrie 2012 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa-l oblige sa-i cumpere terenul de 500m patrati la pretul ce se va stabili printr-o expertiza dispusa de instanta. In motivare , reclamantul a aratat ca paratul a ridicat o constructie pe terenul sau, desi a fost notificat de reclamant sa nu continue ridicarea constructiei.Potrivit Vechiului Cod Civil, daca o persoana ridica cu rea credinta , o constructie pe terenul altei persoane, proprietarul terenului poate fie sa obtina daramarea constructiei fie sa pastreze constructia cu obligatia de a-l despagubi pe constructor. Potrivit NCC in cazul constructiei cu rea-credinta proprietarul terenului mai are inca o posibilitate pe langa cele 2 , aceea de a obtine obligatia constructiei la cumpararea terenului la valoarea de circulatie pe care terenul o avea inainte de ridicarea constructiei. Din probele administrative , instanta a retinut ca la 7 august 2011, B a inceput sa construiasca o casa pe terenul lui A . La 10 august 2011 A l-a notificat pe B anuntandu-l ca este proprietarul acelui teren somandu-l sa sisteze lucrarea de constructie. Constructia este de buna-credinta atunci cand:-daca terenul are Carte Funciara , constructorul se intemeiaza pe continutul Cartii Funciare-daca imobilul nu are Carte Funciara , constructorul a incheiat un act care ii da dreptul sa ridice acea constructie, act ale carui vicii nu ii sunt cunoscute.Constructia a fost terminata la 25 noiembrie 2011.Ce va hotari instanta?Decizia: Instanta va respinge cererea cererea ca neintemeiata .Motivare:In speta reclamantul invoca NCC aplicabil accesiunii imobiliare artificiale. Paratul este un constructor de rea-credinta pentru ca a continuat ridicarea constructiei dupa ce a fost notificat ca nu are niciun drept.In temeiul art.58/legea 71/2011 , dreptului de optiune al reclamantului i se aplica legea in vigoare la momentul inceperii constructiei. De aceea se va aplica Vechiul Cod Civil de vreme ce constructia a inceput inainte. Potrivit Vechiului Cod Civil reclamantul nu putea opta pentru obligatia paratului la cumpararea terenului.

Speta Nr. 6Prin cererea inregistrata la 9 septembrie 2012, A a solicitat instantei sa ii recunoasca un drept de retentie asupra apartamentului paratului B. In motivare reclamantul a aratat ca paratul ii datoreaza 8000 de lei, sum ape care el a cheltuit-o cu imbunatatirile aduse apartamentului lui B. Din probele administrate se retine ca la 15 august 2011, B i-a inchiriat lui A acel apartament pe durata de un an cu o chirie lunara de 2010 euro. La 25 august 2012, A i-a restituit lui B acel apartament. Pe parcursul executarii contractului de inchiriere A a adus imbunatatiri acelui apartament care au determinat cresterea valorii apartamentului. Aceste imbunatatiri au fost facute cu acordul lui B. Daca chiriasul efectua cheltuielile utile in timpul inchirierii, chiriasul cere banii proprietarului.Este chiriasul titular al dreptului de retentive?

Motivare:Instanta va respinge cererea ca fiind neintemeiata.Din interpretarea gramaticala a art.2495 si art.2496/NCC reiese ca o conditie esentiala pentru recunoastearea dreptului de retentie este ca reclamantul sa detina apartamentul in momentul in care formuleaza cerea in justitie. Aceasta conditie nu este indeplinita in speta fiindca reclamatul a restituit de bunavoie apartamentul in discutie. Cererea lui s-ar fi admis daca ar fi fost formulata pana in momentul restituirii benevole a apartamentului. Dreptul de retentie este un drept real imperfect fiindca titularul lui nu se bucura de prerogative urmaririi neavand posibilitatea sa intre in stapanirea materiala a bunului daca a predate bunul de bunavoie.

Speta Nr. 7Prin cererea de chemare in judecata depusa la judecatoria sectorului 2, A l-a chemat in judecata pe B si pe primarul sectorului 2 solicitand instantei sa dispuna de anularea autorizatiei de constructie emisa de primarul sectorului 2 in favoarea lui B . In motivare reclamantul a aratat ca prin aceasta autorizatie i se incalca dreptul de proprietate asupra terenului sau fiindca este autorizat paratul lui B sa ridice o constructie pe o parte din terenul reclamantului. Primarul sectorului 2 a invocat exceptia incompetentei instantei aratand ca raporturile dintre parti au o natura administrativa si nu civila astfel incat compententa de a judeca cererea lui A apartine Tribunalului Bucuresti, sectia de Contencios Administrativ si Fiscal.Daca raporturile juridice innascute intre partile unui litigiu sunt civile atunci de regula competenta judecarii civile apartine Primarului, daca sunt administrative competenta judecarii cererii apartine Tribunalului.*Art. 2/Al.1/lit.c/L554/2004, Actul Administrativ este actul emis de o autoritate publica in vederea organizarii, executarii legii sau executarii in concret a legii, sau de nastere a unor efecte juridice.Motivare:Judecatoria sectorului 2 va admite exceptia de necompetenta si va declina competenta solutionarii cauzei la Tribunalul Bucuresti. Autorizatia emisa de primarul sectorului 2 este un act administrativ, fiindca este emis de o autoritate publica in regim de putere publica in executarea in concret a L50/1991 , privind calitatea in constructie si dand nastere unui drept a lui B de a ridica o constructie in conditiile mentionate din autorizatie.Raporturile juridice ce se nasc in privinta acestui act administrativ sunt raporturi administrative indiferent daca se stabilesc intre autoritatea publica pe de o parte si beneficiarul actului administrativ individual si al unei terte persoane pe de alta parte.

Speta Nr. 8a) La 25 mai 2012, A si B i-au imprumutat pe C si D cu suma de 20000 lei pe o durata de 6 luni. Prin actiunea intentata la 15 ianuarie 2013, A l-a chemat in judecata pe C solicitand instantei sa-l oblige la plata sumei de 20000 lei. In motivarea cererii , reclamantul cita n-a vazut niciun leu inapoi din cei 20000 lei.Ce va hotari instanta?Motivare: Instanta va admite cererea si va obliga pe paratul C sa plateasca reclamantului suma de 5000 lei. In temeiul Art. 1424/NCC, atat creantele lui A si B cat si obligatiile lui C si D sunt divizibile de vreme ce din lege, din contractual partilor sau din natura obligatiilor nu rezulta contrariul. In temeiul principiului divizibilitatii creantelor A va avea dreptul de a obtine de la C si D doar partea lui din intreaga creanta de 20000 lei care in temeiul Art.1423/NCC este prezumata pe jumatate respectiv 10000 de lei. Asta inseamna ca A va obtine de la C si D 10000 de lei. Potrivit principiului divizibilitatii obligatiilor, obligatiile lui C si D sunt divizibile astfel incat C va putea fi urmarit de A doar pentru partea lui din aceasta suma prezumata la jumatate in temeiul art. 1423/NCC, respectiv pentru suma de 5000 lei.b) Dar daca in contract se mentioneaza ca A a contribuit cu suma de 15000 de lei la acel imprumut iar C a luat cu imprumut doar 5000 de lei din 20000 de lei?Ce va hotari instanta?Motivare:Instanta va admite cererea si va oblige pe parat la plata sumei de 3750 de lei. Dreptul de creanta a lui A impotriva lui C si D are ca obiect suma de 15000 de lei. Obligatiile lui C si D fata de A sunt divizibile in proportia in care fiecare a luat cu imprumut o anumita suma din suma totala. Cum C a luat cu imprumut o patrime din suma totala va trebui sa-i plateasca lui A o patrime din suma de 15000 de lei datorata lui A de amandoi, respectiv 3750 de lei.

Speta Nr-l 9Printr-un contract de imprumut incheiat la 9 martie 2012 A si ab i-au imprumutat lui C suma de 10000 de lei pe durata de 6 luni. La 7 august 2012 A a murit, lasand ca unic mostenitor pe C, care a acceptat mostenirea. Prin actiunea intentata la 19 decembrie 2012 B l-a chemat in judecata pe C solicitand instantei sa-l oblige la plata sumei de 10000 de lei. In contractul de imprumut partile au prevazut indivizibilitatea creditorilor.Ce va hotari instant?Motivare:Va admite in parte cererea si il oblige pe parat la plata sumei de 5000 de lei.Prin moartea lui A , ca urmare ca acceptarii mostenirii acestuia de catre debitorul C, are loc o confuziune cu privire la suma de 5000 de lei fiindca C va prelua prin mostenire partea lui A din creanta totala de 10000 de lei, respective suma de 5000 de lei. El va deveni propriul creditor pentru suma de 5000 de lei, ceea ce este inadmisibil, de aceea prin confuziune se va stinge atat creanta lui A de 5000 de lei cat si obligatia lui C fata de A cu privire la aceeasi suma . Va continua sa existe creanta lui B fata de C de 5000 de lei care va fi realizata prin admiterea acestei actiuni.

Speta Nr-l 10Printr-un contract incheiat sub semnatura privata la 17 aprilie 2011, A i-a vandut lui B 5t de porumb cu pretul de 20000 de lei , jumatate din pret s-a platit in momentul incheierii contractului urmand ca cealalta jumatate sa se plateasca in termen de 2 saptamani cu ocazia predarii bunului respectiv. La 7 august 2012, B l-a chemat in judecata pe A sa restituie suma de 10000 de lei. Reclamantul a aratat ca paratul nu si-a indeplinit obligatia de a-i preda bunul vandut astfel incat ca nu se justifica retinerea sumei de 10000 de lei de catre acesta. Paratul a solicitat respingerea cererii, spunand ca a fost in imposibilitate, ca urmare a distrugerii totale a contractului dupa o saptamana de la incheierea lui in urma unei inundatii.Partile au mai prevazut in contract ca porumbul vandut se afla in hambarul paratului. Potrivit CC anterior daca intr-un contract sinalagmatic, una dintre parti nu poate executa o obligatie contractuala importanta constand in transmiterea proprietatii unui bun din motive imputabile, riscul contractului va fi suportat de proprietarul bunului din momentul pieirii fortuite a acestuia. Astfel proprietarul aceluia trebuia sa-si execute propria obligatie nascuta din acel contract. NCC prevede ca riscul contractului este suportat de catre debitorul obigatiei imposibil de executat. Ce va hotari instanta?*In hambarul din curtea vanzatorului nu se afla decat cantitatea de 5t.Motivare:Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. In speta este aplicabil CC Anterior deoarece contractual s-a incheiat sub imperiul acestuia si toate efectele acestui contract sunt reglementate de Vechiul CC inclusiv riscul contractului. In baza Vechiului CC trebuie sa se stabileasca cine era proprietarul bunului in momentul pieirii lui fortuit. Transmiterea proprietatii se face de regula in momentul incheierii contractului translativ de proprietate daca este un bun individual determinat, obiectul acestuia si mai apoi daca este de gen.Porumbul vandut este un bun individual determinat prin vointa partilor contractante deoarece cele 2 criterii mentionate de parti in contract sunt suficiente pentru individualizarea bunului. In plus faptul ca in acel hambar nu se afla decat bunul vandut a facut posibila inca din momentul incheierii contractului individualizarea bunului.De aceea proprietarul bunului este cumparatorul incepand cu data de 17 aprilie 2011, fiindca proprietarul bunului in momentul pieirii lui fortuite era cumparatorul, acesta va suporta riscul contractului, ceea ce inseamna ca el trebuia sa plateasca pretul, desi nu va intra in posesia bunului cumparat.

Speta Nr-l 11Printr-un contract autentic incheiat la 10 octombrie 2011, A a constituit in favoarea lui B un drept de usufruct asupra unui teren de 3000 m patrati pe durata de un an in schimbul sumei de 3000 de euro. Partile au mai stabilit ca uzufructuarul sa mentina destinatia economica a acelui teren respectiv cultivarea vitei de vie.La 9 noiembrie 2012 B a solicitat obligarea lui A la plata sumei de 3000 de lei. Reclamantul a aratat ca aceasta suma reprezinta contravaloarea partii din recolta de struguri, parte culeasa de parat. Din probele administrate instanta mai retinut ca o parte din recolta de struguri din recolta din 2012 a fost culeasa de uzufructuar pana la data de 10 octombrie 2012 iar cealalta parte a fost culeasa de proprietarul terenului dupa 10 octombrie 2012.Ce va hotari instanta?Motivare:Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Potrivit art. 710/NCC fructele naturale si industriale percepute de uzufructuar in intervalul de timp cuprins intre momentul nasterii dreptului de uzufruct si cel al stingerii dreptului de uzufruct i se cuvin, in schimb fructele naturale si industriale care nu au fost percepute de uzufructuar vor reveni proprietarului daca acesta le percepe. Reclamantul in calitate de uzufructuar nu va avea drept nici la contravaloarea fructelor industriale culese de proprietar dupa momentul stingerii dreptului de uzufruct.*Strugurii sunt fructe industriale in raport cu terenul.

Speta Nr-l 12Prin cererea de chemare in judecata depusa la judecatoria sectorului 3 la 25 noiembrie 2012, A i-a chemat in judecata pe B si C solicitand instantei sa anuleze contractul de donatie incheiat intre parti. In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca paratul B ii datoreaza suma de 40000 de lei. Prin contractul de donatie incheiat de parat, interesele reclamantului sunt fraudate pentru ca in urma incheierii contractului , B a devenit insolvabil. Din probe administrate, instanta a retinut ca la 15 iunie 2012, A i-a incheiat lui B suma de 40000 de lei pe 6 luni. La 17 august 2012, B i-a donat lui C un apartament printr-un contract autentic, valoarea bunurilor ramase in patrimoniul lui B dupa incheierea donatiilor=45000 de lei.Ce va hotari instanta de judecata?Motivare:Instanta va admite cererea si va declara inopozabil contractual de donatie incheiat intre parti fata de reclamant. Fata de motivele invocate de reclamant in cuprinsul cererii sale, actiunea sa este o actiune revocatorie , insa reclamantul nu a cerut instantei sa declare inopozabilitate contractului de donatie asa cum ar fi trebuit in cazul unei actiuni revocatorii si a solicitat amanarea contractului. De aceea exista o neconcordanta intre motivarea si obiectul cererii, ceea ce atrage calificarea juridica incorecta a obiectului cererii.Aceasta calificare juridica va fi schimbata de instanta , considerand ca obiectul cererii e declararea inopozabilitatii contractului fata de reclamant. In acest fel va fi asigurata concordanta intre motivare si obiectul cererii.Din examinarea art.1562,1563,1564/NCC se deduc conditiile de admisibilitate a actiunii revocatorii:-reclamantul sa fie titularul unuia dintre drepturile de creanta fata de unul dintre parati.-creanta sa fie certa-debitorul sa fi incheiat un act juridic prin care sa fi urmarit fraudarea intereselor creditorului (debitorul si-a creat sau si-a marit o stare de insolvabilitate)-in cadrul actelor cu titlu oneros incheiate de debitor, cealalta parte contractanta sa fi cunoscut faptul ca prin incheierea actului se fraudeaza interesele debitorului.Legea nu cere conditia exigibilitatii creantei in momentul intentarii actiunii revocatorii, ceea ce inseamna ca aceasta poate fi intentata inainte de implinire a unui termen suspensiv.

Speta Nr-l 13La 23.noi.2011 A a incheiat un contract cu B si C in forma autentica prin care a transmis acestora dreptul de proprietate asupra unui apartament iar acestea s-au obligat sa-l intretina pe A toata durata vietii acestuia. La 14 martie 2012 B moare si lasa ca unic mostenitor pe D. Prin actiunea intentata la 9 sept 2012 A ii cheama in judecata pe C si D solicitand instantei sa dispuna rezilierea contractului. In motivare reclamantul a aratat ca dupa moartea lui B nimeni nu a mai executat partea acestuia din obligatia de intretinere. Reclamantul a depus la dosar pe langa contract o notificare pe care a inaintat-o la 7 aug.2012 paratului C prin care i-a solicitat sa execute si partea lui B din obligatia de intretinere. Ce va hotari instanta de judecata?Interpretare:*Contractul sinalagmatic este cel care da nastere la obligatii din toate partile.Instanta va admite cererea si va dispune rezilierea contractului de intretinere.Motivare: Potrivit articolului 2256 din NCC obligatia de intretinere este indivizibila, ceea ce inseamna ca oricare dintre debitori poate fi urmarit pentru executarea intregii obligatii. Avand in vedere ca C a refuzat in mod nejustificat executarea partii din obligatia de intretinere ce-I revenea lui B desi a fost notificat in acest sens de A va suporta consecintele acestei neexecutari constand in rezilierea contractului si pierderea dreptului de proprietate asupra imobilului.

Speta Nr-l 14La 15.noi.2011 A i-a imprumutat lui B suma de 10 000 de lei pe durata de trei luni. Contractul s-a incheiat intr-un singur exemplar completat de catre A si semnat de ambele parti. Acest exemplar a ramas in posesia lui A. La 25.aug.2012 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa-l oblige la restituirea sumei de 10 000 de lei. Paratul a solicitat respingerea actiunii pe motiv ca inscrisul depus de A la dosar nu este sufficient pentru a aproba contractual de imprumut datorita faptului ca a fost incheiat intr-un singur exemplar. Acest inscris nu este valabil ca inscris sub semnatura privata ci ca un inceput de dovada scrisa ce trebuie completat cu alte mijloace de proba. Reclamantul a declarat ca nu mai are alte mijloace de proba .Daca un contract este bilateral inscrisul care il constata trebuie intocmit intr-un numar de exemplare egal cu numarul partilor cu interese contrarii. In caz contrar daca nu se respecta aceasta formalitate inscrisul intocmit nu este valabil ca inscris sub semnatura privata ci doar ca inceput de dovada scrisa astfel incat pt a aproba acel act trebuie completat cu un alt mijloc de proba. In schimb daca un contract este unilateral este suficient pentru proba contractului intocmirea lui intr-un singur exemplar. In consecinta inscrisul sub semnatura privata este acel inscris semnat de parti care indeplineste conditiile prevazute de lege. Asadar nu orice inscris este inscris sub semnatura privata. Ce va hotari instanta? Acest contract este unilateral deoarece prezinta o singura obligatie in sarcina unei singure parti. Interpretare:Nu se confunda impartirea actelor juridice in unilaterale bilaterale si plurilaterale cu impartirea contractelor in unilaterale si bilaterale(sinalagmatice). Prima impartire se face dupa criteriul numarului vointelor exprimate. Impartirea contractelor in unilaterale si bilaterale se face dupa criteriul obligatiilor nascute din acestea. Astfel contractile unilaterale sunt cele care dau nastere la obligatii doar pentru o parte cantractanta si contracte bilaterale care dau nastere la obligatii reciproce si interdependente pentru toate partile contractante. Imprumutul ca regula este un contract unilateral. Instanta va admite cererea ca neintemeiata si il vaobliga pe parat sa restituie reclamantullui suma de 10 000 de lei. Motivarea: Contractul de imprumut este un contract real fiindca trebuie indeplinite cumulative doua conditii pentru valididatea acesteia:-acordul de vointa al partilor contractante-remiterea materiala a bunului imprumutatDin acest motiv contractual de imprumut este un contract unilateral de regula de vreme ce doar imprumutatul dobandeste obligatii in temeiul contractului. Fiind un contract unilateral este suficienta intocmirea lui intr-un singur exemplar iar aceste exemplar produce efectele unui inscris sub semnatura privata fiind suficient pentru proba contractului de imprumut.

1