spete - judecata in fond ncpc

7/21/2019 Spete - Judecata in Fond NCPC

http://slidepdf.com/reader/full/spete-judecata-in-fond-ncpc 1/6

88. S.G trebuia sa solicite rezolutiounea contractului nu anularea lui. 93. Instantanu a procedat corect deoarece trebuia sa puna in vedere partii sa semneze pana la

urmatorul termen, deci instanta trebuia sa dea un alt termen, nu sa anuleze cererea.

89. A). Situatii in care exista o procedura prealabila sesizarii inst judecatoresti: inmaterie administrative sau materie comerciala, de exemplu reconcilierea. C.) M.T.a respectat procedurile si trebuie sa aduca probele. D.) In functie de probele aduse

de M.T Curtea suprema de Justitie, daca M.T a respectat procedura admiterecursul, daca nu il respine.

90. A.) Cum isi motiveaza Ministeru !ducatiei apelul: spune ca procedura a fostleal indeplinita si actul este valabil inc"eiat# $.G a atacat un act administrative

cerand doar bani nu si anularea contractului care isi produce in continuareefectele. B.) Instanta admite apelul pentru ca au fost indeplinite actele

premeratoare.

91. A) !lementele care formeaza cuprinsul oricarei cereri de chemare in

judecata: %a& numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dup a caz, numarul de inmatriculare in

reistrul comertului sau de inscriere in reistrul persoanelor juridice, codul fiscalsi contul bancar. %b& numele si calitatea juridica a celui care reprezinta partea in

proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul professional. %c& 'biectu l cererii si valoare a lui, potrivit evaluarii facute d e catre

reclamant. %d& motivul ce l(a determinat pe reclamant sa se adreseze justitiei,temeiul juridic al cererii. %e& mentiunea dovezilor pe care se bazeaza cererea sifiecare capat de acuzare din cerere. %f& semnatura. B) Sanctiunea in cazul lipseiunui element essential al cererii de c"emare in judecata este nulitatea cererii, in

cazul semnaturii nulitate absoluta ea putad fi acoperita pe parcurs. C).

Solutina:Intrucat lipseste numele paratu lui, cererea este inadmisibila deci solutia

pronuntata de insta nta ca corecta.

92. A). Sanctiunea in cazul lipsei elementelor cererii de c"emare in judecata:nume, obiect( nulitate absoluta, semnatura ) nulitate relativa intrucat poate fiacoperita pe parcurs, daca nu se acopera nulitate absoluta. *entru elementele

neesentiale % domiciliu, motivarea actiunii, calitatea reprezentantului& lipsa lor poate atrae nulitatea cere rii doar d aca prin lipsa lor s(a adu s partii o vatamare ce

nu poate fi inlaturata altfel. B). Instanta a procedat corect exercitandu(si rolul

activ, intrucat a dat trei termene la care reclamantul nu s(a prezentat.

94. A.) $upa ce criterii se timbreaza cererea: calculul taxelor de timbru se fac inconformitate cu prevederile leii +-+//0 modificata# actiunile si cererile

introduse la instantele judecatoresti, cererile adresate Ministerului justitiei si*arc"etului de pe lana ICCj sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevazute in

lee si se timbreaza diferentiat dupa cum obiectul lor este sau nu evaluabil in bani .

B.) Cereri scutite de taxa de timbru: cererile formulate de Senat, Camera

$eputatilor, Curtea de Conturi, exista scutiri si in functie de natura pricinii:inc"eierea, executarea si incetarea contractului individual de munca, adoptia,ocrotirea minorului, asistenta bolnavilor psi"ic periculosi.. C.) Solutia: Instanta nua procedat corect intrucat cererea de c"emare in judecata a lui G.1 nu trebuia

timbrata. Cererile privind casele nationalizate nu se timbreaza.

95. A.) Procedura cererii de chemare in judecata: Cererea de c"emare in judecata, cu a nexele, se d epune la instanta competenta. 2a cerer e se vor alaturaatatea copii de pe cerere cati parati sunt. *rocedura ce se desfasoara in momentul

primirii cererii est e diferita dupa cum este trimisa prin posta sau este prezentata dereclamant. Cererea care se trimite prin posta, va ajune la reistratura unde

primeste data cert a si apoi se prezinta presedintelui instantei, impreuna cu plicul pe care se afla aplicata data postei pentru a se putea stabili daca cererea a fo st

depusa inauntrul termenului de prescriptie. $upa verificarea modului in care suntindeplinite conditiile prevazute de lee presedintele instantei sau judecatorul deserviciu, fixeaza prin rezolutie termenul de judecata, astfel incat la data primiriicitatiei de catre parat, acesta sa aiba la dispozitie cel putin +3 zile si cel putin 3

zile in pricinile urente, pentru a(si preati apararea, in vederea depuneriiintampinarii. Termenul poate fi prelunit, daca partea are domiciliul in strainatate.

$aca este cazul, i se va pune in vedere reclamantului sa completeze sau samodifice cererea# daca reclamantul nu este prezent cererea fiind trimisa prin posta,

i se vor comunica in scris lipsurile ei si termenul pana la care sa faca completarilesau modificarile necesare. In continuare, presedintele instantei va dispune citarea partilor, inclus iv a reclamantului daca cererea se trimite prin po sta. $upa luareaacestor masuri, cererea se trimite la reistratura, unde va fi inreistrata in reistrul

eneral de dosare, numarul respectiv constituind numarul dosarului, precum si inopisul alfabetic in care se trec numele si prenumele tuturor partilor. Cererea se

inreistreaza apoi in reistrul informativ, in care se mentioneaza termenele date deinstanta pentru judecata si celelalte termene stabilite de aceasta, precum si alte

mentiuni leate de circuitul dosarului, solutia pronuntata, ori daca a fost trimis laalta instanta. B.) Solutia: va respine exceptia invocata de parat. *rescriptia nu aintervenit pentru ca nu s(a mentionat in contractual de imprumut perioadaimprumutului# prima cerere trebuia primita c"iar si incompleta, pus in vedere de

catre judecator care sunt lipsurile si cererea completarii lor.

96./9/98 A.) In ce situatii trebuie sa formulize paratul o cerere recon!entiona"a4*aratul poate ridica pretentii proprii impotriva reclamantului, in aceasta situatie elfacand o cerere reconventionala. In lipsa acestei cereri, instanta nu poate oblie pereclamant la efectuarea prestatiilor ce le are fata de parat, c"iar daca ele exista si

au fost dovedite. B.) Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cerereareconventionala: 1celeasi ca si conditiile cererii de c"emare in judecata: a) sa fie

facuta in scris #) cererea trebuie sa cuprinda: aratarea instantei, numele, domiciliul

sau resedinta partilor ori denumirea si sediul lor si al reprezentantului, obiectulcererii si semnatura c) cand cererea nu este introdusa de titularul dreptului ci de unreprezentant: ( mandatarul neavocat va alatura cererii procura in oriinal sau copielealizata, care ii da dreptul sa reprezinte partea. Mandatarul avocat certifica elinsusi copia de pe procura sa ( avocatul va anexa la cerere deleatia eliberata de

biroul de asistenta juridical ( consilierul juridic va anexa deleatia eliberata de persoana juridica reprezentata ( tuto rele sau curatorul va anexa decizia aut oritatii

tutelare prin care au fost numiti d) cererea de c"emare in judecata trebuie sa aiba odenumire corecta. Cererea reconventionala poate fi introdusa: 9.!a se depune o

data cu intampinarea sau, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. $acareclamantul si(a modificat cererea de c"emare in judecata, cererea reconventionalase va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului. $aca partile se declara de acor d, cerer ea reco nventionala se po ate judeca impreuna cu

cea principala c"iar daca a foist introdusa dupa acest termen. 98.Cerereareconventionala are un caracter incidental deci va fi solutionata de instanta

investita cu solutionarea cererii principale.



99/100. A.) *ana la ce moment poate fi depusa cererea reconventionala4 !a sedepune o data cu intampinarea sau, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. $aca

reclamantul si(a modificat cererea de c"emare in judecata, cererea reconventionalase va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului. $aca

partile se declara de acor d, cerer ea reco nventionala se po ate judeca impreuna cucea principala c"iar daca a foist introdusa dupa acest termen. B.) Care estesanctiunea depunerii tardive a cererii reconventionale4 $aca ea a fost depusatardiv, instanta nu va putea respine cererea ci o va judeca printr(o actiune

separata.

102/103/104. $ermen in cuno%tinta: partea care a depus cererea personal sau prinmandatar si a luat termenul in cunostinta ori care a fost prezenta la infatisare,

personal sau prin mandatar, nu va fi citata, in tot cursul pro cesului prezumandu( seca ea cunoaste termenele urmatoare.105. Pu#"icitatea. *rin publicitate sunt citati cei cu domiciliu sau resedintanecunoscuta# atunci cand reclamantul arata ca a facut tot ce i(a stat in putinta dar

nu a izbutit sa afle domiciliul paratului, instanta dispune citarea lui prin publicitate. Citarea pr in publicitat e se face afisand u(se citatia la usa insta ntei, se

publica in Monitoru l official sau intr(un z iar raspandit.

&$APA D&'BA$&(*+(

108/109/110. Prima ,i de in-ati%are este acel termen la care partile au fost lealcitate si au putut pune concluzii, c"iar daca taxele de timbre au fost platite dupa

acest termen. Importanta primei zile de infatisare consta in faptul ca la acelmoment, reclamantul si paratul pot intocmi anumite acte procesuale.

113./114 A.) ncheierea de %edinta este un proces verba a celor petrecute in

sedinta, care permite sa se urmareasca evolutia procesului.B.) Inc"eierile desedinta sunt de doua feluri: preparatorii: sunt cele care au ca scop sa preateascadarea "otararii si interlocutorii: prin care instanta solutionand anumite problemecontroversate, preateste rezolvarea pricinii.. C.) ce este inc"eierea de dezbateri4

Inc"eierea de dezbateri este parte interanta a "otararii judecatoresti, carecuprinde in principal concluziile finale ale partilor. 5eintocmirea ei atrae

nulitatea absoluta a "otararii cu consecinta reluarii procedurii.

115/116.A.) C"a%i-icarea ecetii"or roce%ua"e A) $upa obiectul asupra caruia poarta: a& exceptii de procedura 6 care au in vedere incalcarea reulilor de

procedura referitoare la compunerea instantelor si competenta de judecata aacestora. b& exceptii de fond 6 au in vedere lipsuri referitoare la exercitiul

dreptului la actiune B) $upa efectul pe care tind sa il realizeze: a& exceptiidilatorii 6 duc la amanarea judecatii, declinarea competentei sau refacerea unor

acte %ex: exceptia de incompatibilitate, de recuzare, de necompetenta& b& exceptii preemptorii 6 ace le excep tii care duc la respinerea sau amanarea cererii % e x: prescriptia, per imarea, puterea lucru lui judecat& C) $upa caracterul imperativ saudispozitiv al normei incalcate: a& exceptii absolute 6 privesc incalcarea unei

norme imperative. *ot fi invocate de oricare dintre parti, procuror sau instanta dinoficiu, in orice faza a procesului, c"iar si in recurs b& exceptii relative 6 privesc

incalcarea unor norme dispositive. *ot fi invocate numai de partea interesata sinumai intr(un anumit termen ) prima zi de infatisare sau la primul termen,

urmator termenului in care s(a savarsit nereularirarea procedural. B.) !xceptiicare incep prin a avea un effect dilatoriu dar care tind spre un effect preemptoriu:in cazul lipsei capacitatii de execritiu sau a lipsei dovezii calitatii de reprezentant,situatii in care instanta nu anuleaza cererea ci amana judecata prin acordarea unui

termen pt indeplinirea lipsei. C. ) $efinitia exceptiilor procesuale: !xceptiile procesuale sunt mijloacele prin care, in conditiile leii, partea interesata,

procurorul sau instanta din oficiu, invoca in cadrul pro cesului civil si fara a punein discutie fondul dreptului, nereularitati procedurale, sau lipsuri referitoare la

dreptul la actiune, urmarind, dupa caz, anularea sau respinerea cererii formulatede reclamant. D.) 'rdinea de solutionare:2eea nu prevede ordinea in care trebuiesolutionate exceptiile, insa se impune sa se aiba in vedere apartenenta acestora lacateoria exceptiilor absolute sau a celor relative, pentru a se stabili cine le poate

invoca si in ce termen. Inainte de a intra in fondul dezbaterilor instanta trebuie sase pronunteasupra exceptiilor de procedura si a celor de fond care fac de prisos

cercetarea pricinii.

11/118. A.) *i%a ca"itatii roce%ua" acti!e: !xceptia lipsei calitatii procesualeeste o exceptie de fond si consta 7n respinerea cererii ca fiind introdusa de catre o persoana fara calitat e procesu ala sau care da 7n judecat a o persoana fara calitat e.B.) prin ce act de procedura se solutioneaza exceptiile de procedura4 In cazul in

care exceptia este intemeiata, instanta pronunta o inc"eiere atunci cand dispuneamanarea judecatii, ori o "otarare cand pronunta declinarea competentei,

respinerea ori anularea cererii. 8espinerea exceptiei se face printr(o inc"eiereinterlocutorie. C. !xceptia puterii de lucru judecat: 5imeni nu poate fi c"emat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai

multor instante. *entru a exista puterea de lucru judecat, este necesar sa se fiexaminat si rezolvat litiiul de fond. Puterea lucrului judecat prezinta

urmatoarele caractere:( exclusivitatea: ceea ce face ca un nou proces, intre

aceleasi parti, pentru acelasi obiect si aceeasi cauza, sa nu mai fie posibil(incontestabilitatea: care face ca o "otarare irevocabila sa nu mai poata fi atacata cu

recurs de catre parti sau procurer ( executorialitatea: "otararea definitiva poate fi pusa in executare silita, la cererea partii care a castiat, a procurorului sau dinoficiu( obliativitatea: face ca partile sa se supuna efectelor lucrului judecat iar partea in favoarea careia actioneaza sa nu poata renunta la dreptul de a o

invoca9otararea penala definitiva are in civil putere de lucru judecat cu privirela:( existenta faptei( persoana care a savarsit(o( vinovatia acesteia

119. A.) &cetia de necometenta: necompetenta este situatia in care o instanta

judecatoreasca este sesizata c u o pricina civila pe care nu o poate so lution intrucatnu are competenta sa o judece. !xceptia de necompetenta se invoca in mod diferit,dupa cum norma de competenta ce se considera incalcata este imperativa

%competenta enerala, materiala sau teritoriala exclusiva&, necompetenta absolutasau dispozitiva %competent teritoriala alternative si de drept comun& sinecompetenta relativa. !xceptia de necompetenta absoluta poate fi invocata de

oricare dintre parti, procuror sau instanta din oficiu, in orice faza a judecatii#exceptia de necompetenta relativa poate fi invocate numai de catre parat in fata

primei instante, pana la prima zi de infatisare. !xceptia de necompetenta seresine printr(o inc"eiere care are caracter interlocutoriu, de catre instanta in fatacareia s(a invocate exceptia. B.) !xceptia de litispendenta: 2itispendenra estesituatia in care o persoana este c"emata in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi

obiect si de aceeasi parte, inaintea mai multor instante. $aca s(ar admite caaceeasi pricina sa fie judecata de doua ori, exista riscul pronuntarii a doua solutii

contradictorii, situatie ce poate fi inlaturata prin exceptia de litispendenta, careeste o exceptie dilatorie si absoluta. In cazul in care exceptia este admisa, dosarul

va fi trimis instantei mai intai investita. $aca pricinile se afla la judecata lainstante de rade diferite, dosarul va fi trimis la instanta cu radul cel mai inalt.$aca una din cele doua instante a pronuntat o "otarare, in fata celeilalte instante lacare se judeca procesul in fond se va ridica exceptia puterii lucrului judecat a

"otararii ce s(a pronuntat in actiunea identica.

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1976/Concluziile

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1976/Concluziile



120. !xceptia de litispendenta, conexitate si puterea lucrului judecat: A)

*$P&D&$A 6 situatia in care o persoana este c"emata in judecata pentruaceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte, inaintea mai multor instante.

$aca s(ar admite ca aceeasi pricina sa fie judecata de doua ori, exista riscul pronuntarii a doua solutii contr adictorii, situatie ce poate fi inlatur ata prin except iade litispendenta, care este o exceptie dilatorie si absoluta. In cazul in careexceptia este admisa, dosarul va fi trimis instantei mai intai investita. $aca

pricinile se afla la judecata la instante de rade diferite, dosarul va fi trimis lainstanta cu radul cel mai inalt. $aca una din cele doua instante a pronuntat o

"otarare, in fata celeilalte instante la care se judeca procesul in fond se va ridicaexceptia puterii lucrului judecat a "otararii ce s(a pronuntat in actiunea identica.B) C+&$A$&A 6 are in vedere existenta a doua sau mai multe pricini ce seafla inaintea aceleiasi instante sau instante diferite de acelasi rad, in care suntaceleasi parti, sau impreuna cu alte parti, si al caror obiect si cauza au intre ele ostransa leatura. $aca se admite actiunea, reunirea se va face la instanta mai intai

investita, afara de cazul in care ambele parti cer trimiterea dosarului la una dintrecelelalte instante. 1tunci cand una dintre instante este competenta in mod absolut,

reunirea se va face la aceasta instanta. Spre deosebire de litispendenta, in cazulconexistatii nu se cere tripla identitate de elemente: pot fi aceleasi parti, dar

obiectul si cauza difera, intre ele existand numai o stransa leatura. C) &cetia

uterii de "ucru judecat 5imeni nu poate fi c"emat in judecata pentru aceeasicauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante. *entru aexista puterea de lucru judecat, este necesar sa se fi examinat si rezolvat litiiul de

fond. Puterea lucrului judecat prezinta urmatoarele caractere :( exclusivitatea:ceea ce face ca un nou proces, intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si aceeasi

cauza, sa nu mai fie posibil( incontestabilitatea: care face ca o "otarare irevocabilasa nu mai poata fi atacata cu recurs de catre parti sau procurer ( executorialitatea:

"otararea definitiva poate fi pusa in executare silita, la cererea partii care acastiat, a procurorului sau din oficiu( obliativitatea: face ca partile sa se supunaefectelor lucrului judecat iar partea in favoarea careia actioneaza sa nu poatarenunta la dreptul de a o invoca9otararea penala definitiva are in civil putere de

lucru judecat cu privire la:( existenta faptei( persoana care a savarsit(o( vinovatiaacesteia

121. &cetia uterii "ucru"ui judecat. 5imeni nu poate fi c"emat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante. *entru a exista puterea de lucru judecat, este necesar sa se fi examinat sirezolvat litiiul de fond. Puterea lucrului judecat prezinta urmatoarele

elemente: *rimul element al puterii lucrului judecat se refer la identitatea deobiect. *entru a exista autoritate de lucru judecat este necesar ca obiectul din cea

de(a doua ac;iune s fie identic. 1cest lucru se poate verifica prin raportareastaturilor cuprinse 7n dispozitivul "otr<rii cu obiectul determinat 7n cea de(a

doua ac;iune 1l doilea element esen;ial al puterii lucrului judecat vizeazidentitatea de cauz. 1cest element nu trebuie confundat cu dreptul subiectiv =inici cu mijloacele de dovad ale acestuia. Cauza rezid 7n fundamentul juridic alac;iunii =i se materializeaz practic, 7n >situa;ia de fapt calificat juridic?. Cea de(a

treia condi;ie a puterii lucrului judecat pretinde ca judecata s aib loc >7ntreacelea=i pr;i, fcute de ele sau contra lor 7n aceea=i calitate?.

122. arcina ro#ei Cine are sarcina probei in procesu civil4 !xceptii de la

reula: arcina ro#ei revine celui care face o afirmatie inaintea judecatii,deoarece trebuie sa o dovedeasca. $in momentul in care reclamantul a facutdovada afirmatiilor sale, dreptului pe care il pretinde, paratul este obliat sa iasadin starea pasiva in care s(a aflat si sa se apere, sa faca contradovada.

In procesul civil sarcina probei este impartita intre reclamant si parat, la care seadaua rolul activ al instantei, care poate ordona probe din oficiu, c"iar daca

partile se impotrivesc. In anumite situatii paratul, are el intai srcina probei, sespune ca sarcina probei este rasturnata# este si cazul prezumtiilor relative, care

deplaseaza obiectul probei beneficiarului prezumtiei, de la faptul de dovedit lafaptul vecin si conex pe care se bazeaza prezumtia.# sarcina probei este rasturnatasi in cazul contestarii recunoasterii de paternitate de catre mama, de cel recunoscutsau de descendentii acestuia, cand dovada paternitatii este in sarcina autorului

recunoasterii sau a mostenitorilor sai.

123. Conditii ca o ro#a %a -ie admi%i#i"a a& proba sa fie leala, sa nu fie opritade leea materiala sau procesuala b& proba trebuie sa fie verosimila, adica sa tinda

la dovedirea unor fapte reale, posibile, demne de a fi crezute si nu imposibile c& proba sa fie pertinenta, adica proba ceruta sa aiba leatura cu obiectul procesului,in caz contrar ducand la prelunirea procesului, si nu poate fi admisa d& probatrebuie sa fie concludenta, adica sa contribuie la solutionarea cauzei dedusa

judecatii

124. Procedura a%iurarii do!e,i"or 1tunci cand partea are interes sa previnadisparitia unui mijloc de proba care ii este util pentru a face dovada unei pretentii, poate sa c eara asiurarea acestuia. 1siurarea probelor se poate face si daca nu

este pericol, dar numai cu consimtamantul celui ce urmeaza sa se prezinte in fatainstantei pentru asiurarea dovezii respective.1siurarea se poate solicita princerere adresata:( pe cale principala, inainte de judecata fondului pricinii.

Competenta sa solutioneze cererea este judecatoria in raza caruia se afla martorulsau obiectul cercetarii ( pe cale incidentala, in timpul judecatii, daca nu s(a ajuns

la faza administrarii probelor, competenta fiind instanta care judeca procesulCererea adresata instantei este judecata in camera de consiliu, c"iar si fara citarea partilor, si se pronunta printr(o inc"eiere. Inc"eierea instantei este executorie si poate fi atacata cu recurs in termen de 3 zile de la p ronuntare, daca s(a dat c u

citarea partilor, si de la comunicare, daca s(a dat fara citarea lor. $aca asiurareas(a facut pe cale incidentala, inc"eierea poate fi atacata numai odata cu fondul.

125/126. A.) A!antaje"e in%cri%uri"or autentice : sunt acele inscrisuri facute cusolemnitatile cerute de lee, de un functionar, care are dreptul de a functiona in

locul unde actul s(a facut.1vantajele inscrisurilor autentice:( face dovada datei pana la inscrierea in fals( se bucura de prezumtia de validitate, proba contrarie revenind celui ce il contesta(

cand prin inscris sunt constatate obliatii si acestea ajun la scadenta pot fiinvestite cu formula executorie si puse in executare fara sesizarea instantei, avand

puterea u nui titlu executoriu( face dovada, pana la inscrierea in fals, cu privire laconstatarile personale ale aentului instrumentator facute in limitele atributiilor sale. B.) Procedura in%crierii in -a"%: procedura aplicabila in cazul in care parteacareia i se opune in cursul judecatii un inscris, in forma autentica ori sub

semnatura privata, sustine ca acesta este fals, fie ca alterarea s(a facut prinstersaturi, adauiri %fals material&, fie ca au fost inserate mentiuni neconforme cu

adevarul ori au fost omise unele date sau imprejurari care nu sunt conforme cuvointa partilor %fals intelectual&. Tinand seama de raspunderea pe care o implica,

denuntarea ca fals a unui inscris se fac personal sau prin mandatar cu procuraspeciala. *resedintele instantei consta, prin proces(verbal, starea materiala ainscrisului denuntat, daca exista pe el stersaturi, adauiri sau indreptari, il prezintaspre semnare partilor %daca acestea nu pot sau nu vor sa semneze se face mentiune

in procesul(verbal&, apoi il semneaza impreuna cu refierul si il incredinteazarefei.



12. Admini%trarea ro#e"or: 1dministrarea dovezilor se face in fata instantei de

judecata, in ordinea in care aceasta considera ca pot contribui la solutionarea pricinii.$ovezile se administreaza inainte de inceperea dezbaterilor asupra

fondului. Instanta este obliata sa administreze dovada incuviintata, daca parteanu a revenit asupra ei, c"iar si atunci cand aceasta parte lipseste. $ovada si dovadacontrarie vor fi administrate in acelai timp. $e la reula ca administrarea probelor se face direct de catre instanta care solutioneaza pricina sunt anumite exceptii: (

administrarea probelor prin comisie roatorie( asiurarea dovezilor ( probeleadministrate de o instanta necompetenta sau de o instanta de la care pricina a fost

stramutata, ori intr(o cerere perimata, pot ramane castiate judecatii

128/129/130. Pro#a cu martori A.) 1dmisibilitatea probei cu martori: *roba cumartori este admisibila in cazuri expres prevazute: a) atunci cand exista un inceput

de dovada scrisa, proba cu martori poate fi admisa. Inceputul de dovada scrisa prin care se tinde a se dovedi cu martori impotriva actului scris, trebuie sa fie

ulterior datei actului respectiv, numai asa putandu(se face dovada ca reprezintaultimul acord de vointa al partilor. *entru a exista inceputul de dovada scrisa se

cer indeplinite urmatoarele conditii:( sa existe o scriptura %note, insemnari,c"itante&( scriptura sa emane de la partea careia i se opune( sa faca demn decrezare faptul pretins #) imposibilitatea preconstituirii probei scrise 6 reula nu seaplica la obliatii care se nasc din cvasicontracte, la depozitul necesar ori in cazul

imposibilitatii morale de a preconstitui inscrisuri, datorita calitatii partilor. c)

imposibilitatea conservarii probei scrise ) in cazul in care, datorita unui caz de

forta majora, partea a pierdut titlul ce ii servea de dovada scrisa. d& se poatedovedi cu martori eroarea, dolul, frauda de lee c"iar daca actul juridic a fost

contestat printr(un inscris autentic.e& proba cu martori e admisa pentru a dovedisensul exact al unora din caluzele inscrisului cand acestea sunt conduze saususceptibile de mai muulte intelesuri. 1ceste exceptii isi asesc aplicabilitateanumai atunci cand inscrisul este cerut ad probationem. B.) nadmi%i#i"itatea

probei cu martori: !ste interzisa sa se faca dovada cu martori pentru actele juridice a caror valoare depaseste @3A ron. 5u se va primi niciodatB o do vadB

prin martori, 7n contra sau peste ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde cB s(ar fi zis 7naintea, la timpul sau 7n urma confectionBrii actului, c" iar

cu privire la o sumB sau valoare ce nu depBseste @3A lei. $ovada prin martori nuse poate admite nici 7n cazul c<nd cererea 7n judecatB este pentru o sumB mai micBde @3A lei, dar care este un rest din o creantB mai mare, neconstatatB prin 7nscris.C<nd 7n aceeasi instantB o parte face mai multe cereri, pentru care nu are

7nscrisuri, dacB toate aceste cereri, unindu(se, trec peste suma de @3A lei, dovada prin martori nu poate fi admisB, c"iar c<nd creditorul ar pretinde cB aceste creante

provin din diferite cauze si cB s(au nBscut 7n diferite epoci, afarB numai dacBcreditorul a dob<ndit aceste drepturi de la alte persoane.

131. Per%oane care nu ot -i a%cu"tate ca martori ( rudele si afinii pana laradul al treilea inclusiv( sotul sau fostul sot( interzisii judecatoresti si cei

declarati de lee incapabili de a marturisi( cei condamnati pentru marturiemincinoasa. *artile pot conveni sa fie ascultate ca martori si rudele si afinii panala radul al treilea inclusive si sotul, c"iar si despartiti. .& *ersoane care pot fiscutite sa depuna marturie: ( slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii,

avocatii, notarii publici, executorii judecatoresti sau alte persoane pe care leea iioblie sa pastreze secretul profesional( functionarii publici si fostii functionari

publici, asupr a imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate( cei care prin raspunsurile lor s(ar expune pe ei insisi la pedeapsa penala sau

dispret public

132. arturi%irea A. ) Clasificare: a) marturisire extrajudiciara 6 scrisa sauverbala# marturisirea verbala nu poate fi folosita ca dovada cand obiectul

conventiei nu poate fi dovedit cu martori. #) marturisirea judiciara 6 se obtineintimpul judecatii si are aceeasi valoare ca si cea extrajudiicara. Marturisirea

judiciara poate fi provocata, obtinuta prin intermediul interoatoriului sauspontana, si se mentioneaza in inc"eierea de sedinta. B.) reu"a indi!i,i#i"itatii

marturi%irii: inseamna ca raspunsul la interoatoriu nu poate fi scindat. In practisa s(a decis ca raspu nsul la interoatoriu nu poate fi scindat cand for meazaun tot indivizibil, instanta trebuind sa primeasca marturisirea in intreime, nu doar o parte din ea.

133. Ce %ituatii ot aarea in urma admini%trarii ro#ei cu interoatoriu : a&

marturisirea simpla, calificata sau complexa, atunci cand partea se prezinta lainteroatoriu si recunoaste faptele asupra carora este intrebatab& daca partea daraspunsuri neative, se vor administra alte probe, fara ca atitudinea neative a

partii inter roate sa constituie proba in favoarea sau impotr iva vreuneia din partic& daca partea, desi leal citata, nu se prezinta la interoatoriu sau refuza saraspunda, instant poate sa aprecieze acest refuz ca o marturisire deplina sau ca un

inceput de dovada scrisa.

134. &erti,a !xpertiza este obliatorie, sub sanctiunea nulitatii "otararii in

urmatoarele cazuri: ( expertiza psi"iatrica in material punerii sub interdictie (expertiza medico(leala pentru stabilirea varstei, in cazul inreistrarii tardive a

nasterii ( expertiza pretuitoare in materie de aj, pentru stabilirea valorii bunuluiajat ( expertiza pentru stabilirea aportului in natura, in cazul majorarii capitalului

social al societatii cmerciale ( expertiza privind evaluarea aporturilor in natura,avantajelor rezervate fondatorilor, operatiunilor inc"eiate de fondatori in contulsocietatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa.

135. u%endarea !o"untaraA/B.) C"a%i-icare: 1.Suspendarea voluntara *rinvointa lor, manifestata in mod expres sau tacit, partile pot interveni si suspenda

procesul in urmatoarele cazuri: ( cand amandoua partile o cer ca urmare adreptului acestora de a dispune de obiectul procesului ( daca nici una din parti,

desi leal citate, nu se infatiseaza la termenul de judecata si nici una din ele nu acerut judecarea in lipsa . Suspendarea leala ) poate fi suspendare leala dedrept si facultative7 C.) *rin ce act de procedura se dispune masura suspendarii4Suspendarea se dispune printr(o incheiere prin care instanta constata existent

unuia dintre cazurile care au dus la luarea masurii D.) Cum se poate reincepe judecata din moment ce a fost suspendata4 : suspendarea inceteaza atunci cand

cauza care a produs(o dispare. *rocesul isi reia cursul, adica se redesc"ide de lamomentul procesual la care a ramas la intervenirea cauzei de suspendare: a)

judecata r eincepe in cazul suspendar ii voluntar e, daca una din parti cere instanteiredesc"iderea procesului #) in cazul suspendarii leale de plin drept, in cererea dereincepere a procesului trebuie mentionate persoanele care vor fi introduse incauza: turore, mostenitor, curator c) in cazurile de suspendare leala facultativa,

procesul ramane suspendat pana cand procesul care a de terminat suspendarea va fisolutionat printro "otarare definitiva.



136.A.) Conditii"e %u%endarii !o"untare: *rin vointa lor, manifestata in modexpres sau tacit, partile pot interveni si suspenda procesul in urmatoarele cazuri: (

cand amandoua partile o cer ca urmare a dreptului acestora de a dispune deobiectul procesului ( daca nici una din parti, desi leal citate, nu se infatiseaza la

termenul de judecata si nici una din ele nu a cerut judecarea in lipsa. B.) *rin ceact de procedura se dispune masura suspendarii4 Suspendarea se dispune printr(oincheiere prin care instanta constata existent unuia dintre cazurile care au dus laluarea masurii.

139/141/142. u%endarea "ea"a: 1.& Cazuri: u%endarea "ea"a ) poate fi

suspendare leala de drept si facultative a) u%endarea "ea"a de dret

intervine: a) in cazurile prevazute de lee: ( prin moartea uneia din parti, cu

exceptia cazului in care partea interesata solicita un termen pentru introducerea in judecata a most enitorilor ( pr in punerea uneia din parti sub interdictie, curatela, pana la numirea tutorelui sau curatorului ( prin incetarea functiei tutorelui saucuratorului ( prin moartea mandatarului uneia din parti, daca a intervenit cu mai

putin de +3 zile fata de termenul stabilit pentru judecata ( prin desc"iderea procedurii reoranizarii judiciare si a insolventei asupra r eclamantului in temeiul

unei "otarari judecatoresti irevocabile #) instanta inaintea careia s(a ivit conflictulde competenta va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul

instantei competente c) daca dupa o amanare in temeiul inteleerii partilor, ele nustaruie, judecata va fi suspendata si nu va fi redesc"isa decat dupa plata sumelor prevazute de leea timbrului pentru redesc"iderea pricinii d) in cursul judecariicererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura, ceea ce ec"ivaleaza cu o

suspendare de drept a procesului in care s(a invocate exceptia privind recuzarea e)

judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei

penale #) u%endarea "ea"a -acu"tati!a a) instanta poate suspenda judecata cand dezlearea pricinii atarna, in tot sau in parte, de existenta sau

neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati sau cand s(a inceputurmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire "otaratoare asupra"otararii ce urmeaza sa se dea. #) in situatia in care s(a formulat o cerere destramutare, presedintele poate sa ordone fara citarea partilor suspendarea judecarii

pricinii c) pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate, judecareacauzei se suspenda

143/144/145/146. P&(A(&A .A.) $efinitie si natura juridica: Ca sanctiune ceintervine in cazul in care actele de procedura nu sunt intocmite in anumitetermene, nerealizandu(se in acest mod continuitatea judecarii cauzei, perimareaconsta in stinerea procesului in faza in care se aseste, considerandu(se ca partile

s(au desistat de cererea facuta intrucat nu staruie, vreme indelunata insolutionarea pricinii. 5atura juridica a perimarii este mixta: ( de sanctiune

procesuala intervenita ca urmare a neresp ectarii ter menelor prevazute de lee ( de prezumtie ca partile au renuntat la actiune, dedusa din nestaruirea vreme

indelunata in judecata B.) Care este termenul de perimare4 de un an in materiecivila si de - luni in materie comerciala. C.) 1ct de procedura: In cazul admiterii perimarii, instanta va pronunta o "otarare judecatoreasca care este supusarecursului intr(un termen de 3 zile, care cure de la pronuntare. 5u este supusa

recursului "otararea prin care se constata perimarea recursului. D.) constatare siconditii: *erimarea trebuie constatata printr(o hotarare judecatoreasca care sa

declare stins procesul.Cererea pt constatarea perimarii trebuie facuta de parteainteresata# perimarea poate fi constata si de instanta din oficiu prin punerea pe rol

pentru a constat a sau nu daca sunt ind eplinite conditiile perimarii. Conditii"e ce secer a fi indeplinite pentru a opera perimarea:: a& cererea sa fi ramas in nelucraretimp de un an, in materie civila si de - luni in materie comerciala b& ramanerea innelucrare sa se datoreze culpei partii c& sa nu fi intervenit o cauza de intrerupere

sau de suspendare a termenului de perimare d& sa nu existe o cauza de stinere a procesului prevazut a de o norma speciala D.) &-ecte"e erimarii *erimarea are ca

efect stinerea procesului impreuna cu actele de procedura si lucrarile effectuate, partile fiind puse in situatia anterioar a.

14/148/149. (enuntarea "a judecata inseamna renuntarea reclamantului laactiunea formulata prin cererea de c"emare in judecata. 8enuntarea se face verbalsau printr(o cerere scrisa, fara nici o conditie impusa reclamantului, daca nu s(a

intrat in dezbaterea fondului, si cu acordul paratului, daca a inceput judecatafondului. $aca renuntarea la actiune s(a facut la instanta de apel sau de recurs,

aceasta va anula "otararea instantei de fond si va dispune inc"iderea dosarului.8eclamantul va putea introduce o noua cerere pentru valorificarea aceluiasi drept,

daca nu s(a prescris dreptul la actiune, neputandu(se opune exceptia de putere delucru judecat, intrucat prin renuntarea la actiune cauza nu s(a mai judecat.8enuntarea reclamantului nu afecteaza judecata cererii reconventionale, oricererea de interventie principala a caror judecata va continua, renuntarea fiind un

act de dizpozitie individual. b) Renuntarea la dreptul subiectiv ) prinmanifestarea sa de vointa, reclamantul poate renunta la insusi dreptul subiectiv

dedus judecatii, in tot timpul procesului, c"iar si in faza recursului, faraconsimtamantul paratului. In acest caz, instanta se pronunta printr(o "otarare derespinere a cererii de c"emare in judecata, ce nu poate fi atacata cu recurs. $aca

renuntarea la dreptul subiectiv se face in fata primei instante, aceasta va pronuntao "otarare prin care se respine in fond cererea reclamantului de c"emare in judecata. 1ceasta "otarare nu poate fi atacata c u apel. $aca renunta rea se face la

instanta de apel sau de recurs, aceasta va anula "otararea instantei de fond, in totsau in parte, in functie de renuntarea reclamantului. 8enuntarea reclamantului la

dreptul subiectiv nu produce efecte asupra cererii reconventionale o ri a celei deinterventie principala.

150. Achie%area 1c"iesarea este actul de dispozitie al paratului, care recunoaste

pretentiile reclamantului, ori a celui care a pierdut procesul, s i care este de acordcu "otararea instantei si trece la executarea prevederilor ei, putand fi a)

achiesarea paratului la pretentiile reclamantului. In cazul ac"iesarii nu estenecesar consimtamantul reclamantului, fiind un act unilateral de vointa. $aca

paratul recunoaste numai partial pretentiile reclamantului, la cererea acestuia,instanta va putea pronunta o "otarare partiala care este executorie de drept. b)

achiesarea partii care a pierdut procesul ) consta in renuntarea expresa sau tacita

la calea de atac a apelului ori a recursului ori la apelul sau la recursul declarat.1c"iesarea nu opereaza in procesele in care sunt anajate drepturi asupra caroranu se poate dispune.

151. $ran,actiaA.) $efinitie: !ste un contract prin care partile stin un proces

inceput sau preintampina un proces ce se poate naste, prin concesii reciproce la pretentii sau la prestatii no i savarsite or i promise de o parte in sc"imbul renuntariide catre cealalta parte la dreptul care este litiious sau indoielnic . B.) Conditii:Diind un contract ce intervine intre parti, se cer a fi indeplinite conditiile de fond si

de forma pentru inc"eierea actelor juridice. *artile trebuie sa aiba capacitatedeplina de exercitiu, sa se refere la drepturi de care partile pot dispune si sa fie

inc"eiata in forma autentica, daca invoiala cuprinde un act solemn. Instanta judecatoreasca este datoare sa verifice daca partile au capacitate de a inc"eia

tranzactii, daca actul este expres vointei lor libere, precum si daca prin inc"eiereatranzactiei nu se urmareste realizarea unor scopuri ilicite. C.) Invoiala partilor: .9otararea care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel, insa poate fiatacata cu recurs. Invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul

"otararii. *artile au la indemana actiunea in anulare si contestatia in anulare#revizuirea nu e posibila.



&$APA D&*B&(A( P(+$A( +$A(A(

152/153/154/155. $A: 1.& definitie: In uma deliberarii rezultatuil seconsemneaza pe scurt intr(un act de procedura numit minuta. Minuta poate fiscrisa de unul din membrii completului de judecata, pe cererea de c"emare in

judecata, pe u ltima inc"eiere sau pe file sep arate. I n minuta se va face mentiunesub pedeapsa nu"itatii cu privire la data la care s(a pronuntat si ca pronuntarea s(a

facut in sedinta publica. Minuta se semneaza de toti judecatorii si de refier, subsanctiunea nulitatii. Solutia astfel redactata se pronunta in nu mele leii in sedinta

publica, c"iar in lipsa partilor. $up a pro nuntare judecatorii nu po t reveni asupra parerii lor.

156/15/158. +$A(A(&A :D&CA$+(&ACA partilecontinutu l: a)

practicaua ) cuprinde: instanta care a pronuntat(o si numele judecatorilor care auluat parte la judecata# numele domiciul sau sediul partilor, calitatea in care s(au

judecat, numele mandatarilor sau reprezentantilor leali si avocatilor# obiectulcererii. 2ipsa ei sau nesemnarea de catre judecatori ori refier atrae nulitatea

"otararii. b) dispozitivul ) curpinde solutia la care s(a oprit completul, concretizatain minuta redactata cu prilejul deliberarii, pronuntata in sedinta publica. 2ipsadispozitivului atrae nulitatea "otararii, c"iar daca actiunea este consemnata inminuta.

In dispozitiv trebuie sa isi aseasca rezolvarea cererea principala, cererileaccesorii si incidentale. $ispozitivul trebuie sa aiba continut corect# sa arate

limitele condamnarii, pentru a putea fi puse in executare. Cuprinsul sau poate ficompletat pe calea inc"eierii de indreptare a reselilor materiale. In finalul

dispozitivului se va mentiona:( daca "otararea este supusa apelului sau recursuluisi in ce termen, dau este definitiva ori irevocabila( faptul ca a fost pronuntata insedinta publica. $aca "otararea se comunica cu motivare,intrucat partea prezentala pronuntarea "itararii solicita ca aceasta sa fie motivata, atunci ea va cuprinde si

o a treia parte c) motivarea ) in care judecatorii trebuie sa demonstreze in modloic deplina concordanta dintre solutia din cauza respectiva si realitate.

Motivarea necorespunzatoare sau nemotivarea "otararii atrae casarea acesteia.Motivarea se va face in termen de cel mult EA de zile de la pronuntare.

!ste lovita de nulitate "otararea semnata in numele tuturor judecatorilor de catre presedintele instantei, care nu a participat la judecata, sau de alti judecato ri decatcei care au pronuntat "otararea.159. Che"tuie"i de judecata C"eltuielile de judecata se compun din: taxa de

timbru si timbrul judiciar# alte c"eltuieli facute de parti. *artea care a pierdut procesul suporta c"eltuielile facute de ea si de partea care a castiat,

considerandu(se ca este in culpa procesuala. In culpa procesuala se afla sireclamantul in cazul in care cererea a fost anulata ca netimbrata ori cererea s(a

perimat. Instanta acorda aceste c"eltuieli numai la cerere, fiind obliata inainte deinc"eierea dezbaterilor sa atraa atentia partilor cu privire la acest drept al lor.Instanta se pronunta asupra c"eltuielilor prin dispozitiv, suma stabilindu(se pe baza acte lor justificat ive, dupa urmatoarele re uli: a) partii ale carei pretentii sau

aparari au fost admise in intreime, i se vor acorda interal c"eltuielile facute #)

daca pretentile care formeza obiectul cererii au fost admise partial, instanta acorda

celui care a castiat procesul numai o parte din c"eltuielile de judecata,corespunzatoare pretentiilor admise. c) daca cererea reclamantului are mai multe

capete si numai unul a fost admis, sau cand exista cereri de partea ambelor parti,admise in total sau in parte, instanta va compensa, dupa caz, c"eltuielile de judecata d) in cazul coparticiparii procesuale, c"eltuielile de judecata vor fisuportate in mod eal, proportional sau solidar, potrivit cu interesul ce il au

partile, incat fiecare sa fie obliate la plata c"eltuielilor ce le(a provocat prinapararea sa. $aca nu s(au cerut c"eltuieli, ele pot fi cerute printr(o cerere

%earata, pe calea apelului, recursului ori revizuirii.

160. &-ecte"e unei hotarari judecatore%ti a) dezinvesteste instanta desolutionarea pricinii, adica dupa pronuntarea "otararii judecatorul nu mai poatereveni asupra parerii sale. #) "otararea constituie din punct de vedere probator,inscris autentic astfel incat in ce priveste constatarile personale ale judecatorilor,

"otararea face dovada pana la inscrierea in fals c) "otararea constituie titluexecutoriu, putand fi pusa in executare in termenul de prescriptive d) "otararea are

caracter declaratoriu e) "otararea definitiva se bucura de puterea lucrului judecat.

161. &ecutia !reme"nica : executia vremelnica %provizorie&: Fneori, "otararea,c"iar de la momentul pronuntarii ei, se da cu executie imediata, dar provizorie, pana la rezolvarea cailor de atac. !xecutia vremelnica poate fi: a& !xecutievremelnica de drept (# Cand leea insasi prevede ca "otararea se pune in executare

imediat si provizoriu. b& !xecutie vremelnica judecatoreasca (# Cand instanta odispune.

162/163 ndretarea erori"or materia"e !rorile sau omisiunile cu privire lanume, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte reseli

material din "otarare sau inc"eieri pot fi indreptate din oficiu sau in urma unor simple cereri formulate de partea interesata. Instanta se pronunta printr(o inc"eieredata in camera de consiliu si in caz de admitere a cererii, indreptarea se va face in

amandoua exemplarele oriinale ale "otararii. Instanta judeca cererea in aceeasicompunere ca si fondul# inc"eierea este supusa acelorasi cai de atac ca si "otararea

ce s(a cerut a fi indreptata.

spete - judecata in fond ncpc

Documents