sinteza contabilitate refacuta

7/25/2019 sinteza contabilitate refacuta

1/4

1. Contabilitatea a aprut, la fel ca matematica sau dreptul, din nevoia de raionament, adevr sidreptate si a parcurs, atipic, drumul de la practica la teorie. Dezbaterile cu privire la coninutul si vocaia contabilitiiau dus la formularea de opinii; semnificative fiind 2. Prima trateaz contab. Ca teorie si disciplina tiinifica iar cea de

a doua trateaz contab. Ca pe o tehnica de informare si metoda de nreistrare create pentru a reliefa cantitativ si a

controla, pe baza unui sist. propriu de informaii, patrimonial entitilor. !"istenta contab. # fost determinate deutilitatea pe care o repr. $nvocindu%se & raiuni' e"istenta schimburilor comerciale, e"istenta limitata a resurselor si

e"istenta a tere personae interesate de informaia finanaciar%contabila. $nformaiile economice devin informaii

contabile numai daca indeplinesc cel puin & condiii' sa fie inscrise intr%un document, sa fie evaluabile in etalonmonetar(, sa fie reale) sa se fi efectuat cu adevrat*. $nformaia contabila reda cunotine privind structura bunurilor, a

drepturilor si obliaiilor leate de acestea, a modificrilor intervenite si rezultatelor obinute.

2. Utilizatorii informaiei contabilesunt rupati in 2 cateorii astfel'- Interni % cei care estioneaz si conduc activitatea ntreprinderii si care au sarcina sa urmreasc

realizarea profitabilitii, lichiditii si bonitii firmei;

- Externi'o Cu interes direct + investitorii, creditorii actuali si poteniali;

o Cu interes indirect + adm. fiscala, sindicate, salariaii, oranele sist. eislative, publicul.

3. Bilanul contabilpoate fi definit ca'- -n tabel sau o situaie, care cuprinde, n e"presie bneasca, patrimoniul aentului economic n ntreul

su, adic miloacele economice i sursele acestora, precum i rezultatele financiare ale activitii sale, laun moment dat;

- Prima treapta n cadrul metodei de cunoatere a contabilitii i cel mai reprezentativ procedeu prin care senfptuiete principiul dublei reprezentri a miloacelor economice e"istente, la un moment dat, n modsintetic i eneralizat, n etalon valoric, totalitatea miloacelor economice ale unei uniti;

- -n document contabil de sintez care reflect activul, datoriile i capitalul propriu unei ntreprinderi,oranizaii sau instituii la ncheierea e"erciiului financiar, precum i n celelalte situaii prevzute de lee.

/ilanul cuprinde toate elementele de activ, datorii i capital propriu. 0unciile sunt' de eneralizarea datelor

contabile, de informare asupra activitii, previzionala.

4. Metoda contabilitiifolosete o serie de procedee care permit furnizarea de informaii cu privirela fenomenele si procesele economice ce se petrec in cadrul unitilor economice. 1etoda contabilitii are un caracterunitar, folosind aceleai procedee tehnice de lucru, indiferent de ramurile de activitate economica in care se aplica i

are la baz respectarea principiilor dublei partide'

- Principiul dublei reprezentri;(pres reflectarea vietii entitatilor ec atat dpvd ec, subaspectul componentei si utilizarii bunurilor ec care il compun, cat si dpvd uridic, sub

aspectul raporturilor de proprietate in cadrul carora se procura si se administreazabunuri ec.; ecuatia dublei reprezentari'

Bunuri ec = drepturi !bli"atii- Principiul dublei #nre"i$trri a op ec si financiare este o consecinta a dublei reprez a

imainii unitatii ec; ecuatia dublei inreg.:Cre$terea bun ec Mic$orarea drept $i obli" = Cre$terea drept $i obli" Mic$orare bun ec

Procedee $pecifice% utilizate de metoda contabilitii pentru cercetarea si studierea obiectivului sau, sunturmtoarele' bilanul, contul si balana de verificare.

Bilanul este procedeul metodei contabilitii, prin care se infaptuieste dubla reprezentare a situaiilorpatrimoniului unitilor economice si sociale si a rezultatelor obinute. Cu autorul bilanului se prezint la un moment

dat, in e"presia valorica, patrimoniul unitii sub dublul sau aspect si anume' sub aspectul destinaiei economicepentru care contabilitatea utilizeaz noiunea de activ patrimonial si pe de alta parte, sub aspectul surselor de

proveniena, pentru care contabilitatea utilizeaz noiunea de pasiv in acelai timp prin bilan se prezint si rezultatele

finale ale unitii la un moment dat sub forma de profit sau pierdere. Deoarece bilanul cuprinde situaia patrimoniala aunitii la un moment dat, el e"prima in acelai timp rezultatul utilizrii si valorificrii acestui patrimoniu in perioada

data, deci furnizeaz informaii enerale privitoare la situaia economica si financiara a unitii si la relaiile ei

economice cu alte uniti. /ilanul contabil se compune din ' bilan, cont de profit si pierderii, respectiv cont dee"ecuie in cazul instituiilor publice.

1


2/4

Contul este procedeul specific metodei contabilitii prin care se realizeaza unul din principiile partidei dublesi anume dubla inreistrare. !ste un instrument de lucru cu a caruia se simbolizeaza fiecare el patrimonial, respective"istentul, cresterile si micsorarile el patrimoniale. -n cont este rep schematic printr%un 34. $n cadrul fiecarei parti a

3%ului pot e"ista solduri sau sume initiale, sume rezultate din op curente, total sume si solduri finale. 5umele e"istente

in conturi pot fi solduri initiale debitoare sau creditoare. 5umele inre in per de lucru curenta sn rulae si ele potdebitoare sau creditoare. Din insumarea soldului initial )5$* cu rulaul rez total sume debitoare sau creditoare. 0acand

dif intre total sume debitoare si creditoare va rezulta soldul final debitor sau creditor.

0ormele contului' bilaterala si unilaterala.0unctiunea conturilor' pt ca el patrimoniale sunt rep prin conturi si aceste el apartin activului patrimonial si

pasivului patrimonial , conturile vor avea functiuni de activ daca rep el de activ sau functiuni de pasiv daca rep el depasiv. Conturile de activ vor incepe a se debita cu e"istentul si cresterile de activ si se vor credita cu diminuarile

activului. !le vor avea intotdeauna 50 debitor. Conturile de pasiv vor incepe prin a se credita cu e"istentul si cresterilede pasiv si se vor debita cu diminuarile pasivului. 50 va fi creditor. )# 6 % P % 6*.

Conturile bifunctionale 7 conturile care pot avea funct dubla reps vor incepe fie prin a se debita fie prin a se

credita; 5f va fi debitor sau creditor )e". contul de profit sau pierdere*.3otalitatea conturilor folosite de contabilitate pentru realizarea obiectivelor sala formeaz planul de conturi. Claselede conturi:

- Cls. 1 conturi de capital

- Cls. 2 conturi de imobilizari- Cls. 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie- Cls. 4 conturi de terti- Cls. 5 conturi de trezorerie- Cls. 6 conturi de cheltuieli- Cls. 7 conturi de venituri

Aranjamentelede 2 cifre )89, 88, 82 ect* sn rupe de conturi si nu sunt functionale )nu se fac op contab cu ele* sisunt fol pt aranarea conturilor cu functiuni asemanatoare. #rnaamentele de & cifre sn sintetice de radul 8 si cele de :

cifre sn sintetice de radul 2.etura dintre cont, care furnizeaz informaiile de detaliu asupra fiecrui element ce intra in obiectul

contabilitii, si bilan, care asiura informaiile eneratoare asupra activitii de ansamblu a unitii, se realizeaz cu

autorul unui alt procedeu specific metodei contabilitii, si anume balana de &erificaresau balana conturilor. Prinbalana de verificare se controleaz respectarea in contabilitate a dublei nreistrri a elementelor patrimoniale, din

cadrul unitilor economice si sociale, crend prin acestea arania e"actitii nreistrrilor efectuate in conturi. Deasemenea, cu autorul balanei de verificare se centralizeaz ntreaa activitate economica a unitii patrimoniale,

reflectata distinct in conturi pe parcursul perioadei de estiune. 5e obin astfel informaii de ansamblu asupra

intreului patrimoniu aflat in administrarea unitii respective si asupra activitii dintr%o anumita perioada de estiune./alana de verificare ndeplinete atat o funcie de control, cat si o funcie economica, constituind puntea de letura

dintre cont si bilan. Datele ei stau la baza ntocmirii bilanului contabil.


3/4

' Coninutul $i $tructura pa$i&ului bilantiereste'8*C#P$3#-A$ PA>PA$$,2*PA>=$?$>#B! P!B3A- A$5C-A$ 5$ C!3-$!$,

&*D#3>A$$,

:*P#5$=! D! A!-#A$?#A!E. Capitalurile proprii)drepturi* cuprind'%capital )capital subscris si vrsat; capital subscris si nevarsat*,

% prime de capital )prime de emisiune; prime de fuziune; prime de aport*%rezerve din reevaluare,

% rezerve de capital )rezerve leale; rezerve statutare, alte rezerve*,%rezultatul reportat )profit nerepartizat din e"ercitiile ant sau pierderea neacoperita din e"ercitiile ant*,

% rezultatul e"erciiului )profit sau pierdere*% provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

89. )atoriile)obliatii* cuprind'% datorii finanaciare )credite bancare, mprumuturi din emisiuni de obliaiuni*,% datorii comerciale )furnizori, efecte comerciale de pltit*,

% salariale% fiscale

% dindecontari cu asociatii% alte datorii @pt. impozite si ta"e, asi. sociale, datorii salariate si arte drepturi similare fata de teri*.

11. Modificrile bilantiere. >rice operaie economico%financiara determina modificari)6 sau %* aspraa cel puin 2 elemente bilantiere. #ceste modificri se pot produce in ambele parti a bilanului, in activ sau pasiv

producind modificri de volum sau in aceeai parte a bilanului producind modificri de structura. #ceste modificri

sunt sistematizate in : tipuri' #6"+)C6"*6D sau #6"+C6)D6"*; #%"+P%"; #6"%"+P; #+P6"%".

12. Pentru a urmri si cunoate e"istentul si micarea elem. patrimoniale in orice moment, contabilitatea

a recurs la utilizarea contului cu care se realizeaz dubla inreistrare in contabilitate. Elementele caracteri$tice$tructurii contului' 8 denumirea si titlul contului, 2debitul si creditul contului, & soldul iniial, : e"plicaiaoperaiei, < rulaele contului, F total sume, G soldul final.

8&. si 8:. Modul de #nre"i$trare In conturi*Conturile de +ncep funcionarea prin debitare, sedebiteaz cu intrrile , se crediteaz cu ieirile i au sold final debitor sau o. Conturile de P ncep funcionarea prin

creditare, se crediteaz cu intrrile, se debiteaz cu ieirile i au sold final creditor sau >

8rdinului ministrului finanelor nr. &9F din 2F februarie 2992 pentru aprobarea

Aelementrilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, publicat n 1onitorul >ficial nr. 2GE bisdin 2< aprilie 2992 este urmtoarea.

#. #ctive $mobilizate

$. $mobilizri necorporale

II. imobilizai corporale

III. $mobilizri financiare

/. #c tive CirculanteI. 5tocuri

II. Creane

3


4/4

)5umele ce urmeaz a fi ncasate dupa o perioada mai mare de un an sunt prezentate separat.*

III. investiii financiare pe termen scurt

IV.Casa si conturi la banei

C. Cheltuieli in avans

D. Datorii ce trebuie pltite ntr%o perioada de pn la un an

E. #ctive circulante nete, respectiv datorii curente nete

F. 3otal active minus datorii curente

. Datorii ce trebuie pltite ntr %o perioad mai mare de un an. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli$. =enituri in avans

I. Capital si rezerve

$. Capital subscris )prezentandu%se separat capitalul vrsat si cel nevarsat*$$. Prime de capital

$$$. Aezerve din reevaluare

IV. Aezerve

V. Aezultatul reportat

VI. Aezultatul e"erciiului financiar

!lementele patrimoniale n bilan sunt sistematizate pornind de la conturi, pe rupe, capitole,posturi, dup criteriul lichiditii activului i a e"iibilitii pasivului, astfel' posturile de activ suntaezate n ordinea cresctoare a lichiditii )de ia cele mat puin lichide % cum este cazul activelor

imobilizate la disponibilitile bneti ca form de lichiditate absolut*, iar n pasiv posturile sunt dispusede ia cele mar puin e"iibile )de la capital % ultimul cont care se nchide in cazul lichidrii patrimoniului*

la datoriile curente.

M!)I/IC0.I BI1+2IE.E )E3E.MI+3E)E!PE.+2II1EEC!!MIC!-/I+CI+.E+= Cp )

)odi de structura)se produc modif asupra a doua el din aceiasi structura bilantiera*'

+ (4x5 = Cp ) ; += (Cp4x5 ) ; + = Cp ()4x5

)odi de volum)implica el din structuri bilantiere dif, sensul modificarii este acelasi pt amandoua,cresc sau scad*'

+x=Px ; +-x=P-x

Inre" c6elt $i &eniturilorConturile de chelt au funct de activ, ele se vor debita cu chelt colectate pe parcursul per de lucru si

se vor credita prin repartizarea totalului asupra contului de rezultate )se inchid prin contul de profit sipierdere*.

Conturile de chelt nu prez sold )la sf lunii* )cls F*Conturile de venituri sunt conturi de pasiv, colecteaza in credit veniturile si se vor repartiza asupra

rez prin debitare )se inchid prin contul de profit si pierderi* )cls. G*.

#dunarea conturilor de chelt si venituri da contul de profit si peirderi.&n ct de natura lor cheltsunt rupate' de e"ploatare, financiare, e"traordinare.

4

sinteza contabilitate refacuta

Documents