flG. wILLow w[soN s-a ndscut in 81 august, rgg2. scriitoareaamericancd gi-a inceput cariera la gaptesprezece ani, semnand articolede criticd muzical[,pentru revista Weehty Dig din Boston.

in perioada in care frecventa.,rr.rr"ilu universitdlii din Boston,willow s-a convertit la islamism, mutAndu-se apoi pentru o weme lacairo unde a lucrat cajurnalist. Articolele ei din acea perioadd, despreorientul Miilociu si Islam, au fost publicate in New york rirnes,Atlantic Monthly qi Canada National post.

Astdzi, G. willow wilson este cunoscutd mai ales pentru romanulgrafic pentru adolescenfi, cairo, qi seriile de bandi desen atd. Air siMs. Maruel.

Alif Neud'zutul, primul sdu roman pentru adorescenfi, a fost premiatin 2013 cu World Fantasy Award pentru cel mai bun roman.

G. Ifnlorr l{rmon

AI,IF NEVAT-,UTT]L

Traducere din limba englezd. si notede Andra Matzal;i Cosmin Postolache

ynnilw#xr*

r-Capitolul zero

PersiaCd,nd,ua demult

NSluca igi fdcea mereu aparilia la ceasul dintre asfinlitgi ldsarea intunericului.

CAnd lumina amiezii incepea sd pdleasc6, aruncAndumbre cenugii qi violete peste grajdul delabaza turnuluiin care lucra, Reza cddea pradi valurilor cutremurdtoarede nelinigte gi nerdbdate. itt fiecare zi,odatd.cu lnserarea,amintirea il purta nesmintit in urmd cu gaizeci de ani, inbralele doicii sale. ,,La ceasul amurgului, djinniil incepsd freamdte", ii spusese ea. Era turcoaicd gi nu se pome-

nea sd arunce vreodatd pe fereastrd apa in care-l scdldafdrd sd ceard iertare seminliilor nevdzute care trdiau subpdmAnt. Dacd uita sd le avertizeze, creaturile furioase i-arfi putut blestema odrasla, abdtAnd asupra ei orbirea sau

vreo boald de piele.in tinerefe, pe cAnd era student gi nu pitrunsese lncd

tainele infelepciunii, Reza ii nesocotea temerile luAndu-ledrept superstifii.

Acum era un bdtrdnel qtirb. Pe mdsurd ce soarele igiintelea vdpaia, scdldAnd domul de la palatul gahului aflatde cealaltd parte a curfii, o groaz6. binecunoscut5 incepu

1 in mitologia arabd qi musulmanS, djinnul e un spirit derang inferior fald de ingeri, care se infdligeazd oamenilor ludndforme umane sau animale. Djinnii, oamenii qi ingerii sunt celetrei crealii ale lui Dumnezeu inzestrate cu puterea cunoagterii.De asemenea, djinnii pot fi buni sau rdi.

G. Wrllow Wrr,sol

s5-i frdmdnte mdruntaiele. ucenicur rui zdbovea in dosulatelierului, adunand rimdgilele de ra prdnzul maestrului.Reza simlea privirea dispreluitoare cu care tAndrul plinde coguri il alintea din spate, in weme ce el privea de lafereastrd rostogolirea soarelui muribund.

-Adu-mi manuscrisul, spuse Reza,fard.sd se intoarcd.Pregdtegte-mi cdlimara gi pana de scris. Sd fie totul gata.

- Da, stdpdne, spuse tAndrul posac.Era cel de-al treilea fiu al unui nobil de mAna a doua,

frrd nicio inclinalie spirituald sau cdrturdreascd. o datr -o singurd datd -, Reza ii permisese bdiatului sd rdmdndatunci cdnd primi izitandlucii, in speranla cd ucenicul ova vedea, va inlelege gi-i va spune lui Reza cd nu innebu_nise. Dar n-a fost sd fie. CAnd ndluca sosi, coagulAndu_seinduntrul cercului de invocafie pe care Reza il desenasecu cretd gi cenugd in mijlocul atelierului, bdiatul nu pdrusd bage de seamd. pe mdsurd ce umbra din cerc se dezvd_luia, luAnd forma unei caricaturi umane cdruia ii cregteaubrafe gi picioare, tAndrul continua sd_gi fixeze maestrulcu privirea in care se citea o enervare stearpd. CAnd Rezase adresd ndlucirii, bdiatul izbucni intr-un rds ascutit, abatjocurd si neincredere.

- De ce? intrebd Reza, cu disperare, ndluca. De ce nu_llagi sd te vadd?

Drept rdspuns, ndlucirii ii crescurd dinfi, rAnduri_rAn_duri de dinli incdlecali intr-un rAnjet scArbos.

Alege sd, nu uadd, spuse.Reza se ingrijord, gAndindu_se cd bdiatul ii va poves_

ti tatdlui despre activitdlile clandestine ale maesirului,care-i va alerta apoi pe funcfionarii ortodocgi ai palatului,._*"-l vor intemnila pentru wdjitorie. Dar.ucenicul tdcuchitic qi reveni zi de zila lecfii. Doar din letargia

",, .*"5i

indeplinea sarcinile gi din sfidarea care se simlea tn glasul

Alif Neud.zutul

sdu Reza igi dddu seama ci bdiatul igi pierduse orice urmdde respect pentru el.

- S-a uscat cerneala pe paginile pe care le-am scrisieri, spuse Reza cdnd ucenicul reveni cu penele gi c51i-mara. Sunt gata sd fie puse la pdstrare. Ai mai amestecatnigte firnis?

Bdiatul ridicd ochii spre el, pdlind.

- Nu pot, spuse el gi toatd ursuzenia i se scurse dintr-o-datd din voce. Vd rog! E prea urAt. Nu weau s5...

- Prea bine, rispunse Reza oftAnd. O voi face chiareu. Poli pleca.

Bdiatul lAgni pe ugd.Reza se aqez6,la masd, si-gi trase infsdun bol mare de

piatr6. Treaba avea sd-l lind ocupat pAnd la cdderea serii.Turnd in bol un pic din sacAzul care bolborosise incd dediminealdln spuza cdrbunilor. Addugd cdteva picdturi deulei din seminle de negrilicd gi amestecd pAnd sd apucesd se-ntdreascd. CAnd fu mullumit de consistenfa mixtu-rii, ridicd cu grijd tifonul care acoperea o oald de metal,aqozatl discret la celSlalt capdt al mesei.

Incdperea fu ndpdditd de un miros inlepdtor, nelinigti-tor, visceral feminin. Reza se gdndi Ia solia lui, infloritoaregi plind de viafd, rotunjitS. de copilul care murise odatd cuea. Mirosul impregnase deja agternuturile de pe pat, pdndcaReza sd porunceascd servitorilor sd ia trupul gi sd-lardd. Pentru o clipd, se simti pierdut. incercAnd sd rdmA-nd nepS.sdtor, separd cele trebuincioase din amestecul vAs-cos, gi apucdndu-le cu un clegte, le azv6rli neceremoniosin bolul de flrnis. Numdrd pe degete cAteva minute, dupdcare aruncd din nou o privire-nspre bol. Firnisul se lim-pezise devenind strdlucitor ca mierea.

Reza aranjd paginile pe care le transcrisese in tim-pul ultimei vizite pe care i-o fd.cuse ndlucirea. Scrisese

ln arabd, nu in persand, sperdnd cd astfel, de va incdpeape mainile nestiutorilor gi neinilialiloa munca lui nu vafi folositd gregit. Manuscrisul era, agadar, o dubld tradu_cere: prima in persand, din limba fdrd de glas pe care_ovorbea nSluca qi pe care urechile lui Reza o primlau ca peecourile innoptate ale copildriei sale, atunci c6nd pagiiilpurtau, temdtor, pe drumul insingurat dintre veghe givispAnd cAnd adormea. Apoi din persand in arabd, limba incareReza studiase, pe atAt de matematicd;i de riguroasd,pe cAt era de difuzdlimba ard.tdrii.

Rezultatul era uluitor. poveptile erau, lntr_adevdr, aco_lo, redate dupd putinla lui Re"L,insd ceva din ele se pier-duse. Atunci cAnd ndluca vorbea, Reza aluneca intr_unsoi de transd, privind formele stranii care se amplificau odatd, qi incd o datd, pAnd cAnd ajungeau sd semene mun_liloa lSrmurilor si danteldriei ldsate pe ferestre de friguringhefat. In acele momente, simlea cd_gi implinise dorin_!a qi cd stdpdnea intreaga cunoagtere. Dar de cum erauagternute pe hArtie, povegtile incepeau sd se transforme.De parcd pesonajele insele - printesa, doica, regele_pasdregi tofi ceilalli - se vicleniserd dintr-odatd gi sefurigaserdin timp ce Reza incerca sd-i infdlig ezelaproporlii umane.

Reza inmuie pensula din pdr de cal in bolul de piatrdqi incepu sd smilluiascd noile pagini. Uleiul de negrilic6impiedica hdrtia sd se sifoneze. Celdlalt ingredient, pecare ucenicul lui il oblinuse dupd atata govdiald, fdcea camanuscrisul sd-i supravieluiascd lui Reza timp indelun_gat, salvAndu-l de la pieire. Dacd nu putea el sd dezlegeadevdratul inteles din vorbele ndlucii, atunci cu sigurangdintr-o bund zi altcineva avea sd incerce.

Reza era aga de absorbit de munca lui incAt nici nubdgd de seamd cAnd soarele alunecd peste domul palatu_lui, pierzAndu-se i'. zare, dincolo de vArfurile pleguve ale

Alif Neud.zutul

munlilor Zargos. Un vAnticel rdcoros pdtrunse in incdpe-re qi-l avertiz[. de sosirea amurgului. Lui Reza ii bubuia

,+inima in piept. Inainte ca frica sd-l cuprindd de-a binelea,aqezd. cu grijd paginile smilluite la uscat. Pe raftul delAngd el se aflau suratele lor, puse una peste alta intr-unteanc gros, aqteptAnd ca povestea s5-qi gdseascd sfdrgitul.Imediat ce va termina, Reza va coase paginile cu ald demdtase gi le va lncinge in coperte de pAnz5.

$i-apoi ce?

Vocea rdsunS, ca de fiecare datd, din strdfundul propri-ei minfi. Reza igi indreptd spatele, pAnS-i trosnird inche-ieturile. tgi regld respirafia.

- Apoi voi incepe sd le studiez, spuse el calm. Voi citifiecare poveste o dati, gi incd o datd, pAnd c6nd le voiinvdla pe dinafarS. gi puterea lor imi va fi limpede.

Ndluca pdru sd se amuze. igi frcuse aparilia pe nesim-

lite gi se a;ezd tdcuti in interiorul cercului de cretd gi

cenuqi din mijlocul incdperii, privindu-l pe Reza cu ochiiei galbeni. Reza igi indbugi un tremur. Vederea ndluciiinci 1l mai umplea cu senzalii contradictorii de groaz6.

gi triumf. CAnd o invocase prima oar[,Reza nu crezusecu adevdrat cd o entitate atAt de puternicd ar putea fi

linutd in frAu prin cAteva cuvinte bine alese, insemnatepe podea, cuvinte pe care slujnica lui analfabetd le-ar fiputut mdtura oricdnd. Asta era un testament, spera el,

al inv5.fdturii profunde pe care o stdpAnea. Reza reugisesd inldnluie ndluca, gi pAnd la isprdvirea povegtilor, aveasd revind zide zi.

Voi studia, spune el. Ndluca avea o voce sflddtoare. Darce sperd, sd, gd,seascd,? Alf Yeom e dincolo d,e tn{elegerea lui.

Reza lgi tAra roba prin incdpere, mergdnd cu umeriidrep{i, intr-o incercare de a-gi pdstra alura demnd.

10 11

| ";rtffJici tu, dar rasa ta nu-i tocmai cunoscutd pentru

Md,car noi suntem onepti cu noi tngine pi nu rd,unim lace nu ne apar[ine. Omul a fost izgonit d,in Grdd,ind fiind.c-amd.ncat un singur fruct, iar tu acum ai de gdnd sd smulgidin rddd,cini tot copacul, fdrd ca tngerii sd.bage de s"amd..Egti un bdtrdn smintit, cd,ruia ingeld,torul ti uarsd. poaptetn ureche.

- Sunt un bdtrAn smintit, spuse Reza, asezAndu-segreoi la masa de lucru. Dar acum e prea tdrziusd md maischimb. Singura cale e sd merg inainte. Dd_rni dard voies5-mi duc munca la bun sfdrgit gi_apoi te voi elibera.

Ndluca urld plind de jale gi se izbi de marginea cercului.Fu imediat aruncatd pe spate, lovitd de_o barierd pe careReza, cel care-o crease, n-o putea vedea.

Ce urei? se smiorcdi ndluca. De ce md, forlezi sd._!i spunceua ce nu trebuie? Astea nu-s pouegtile tare. sunt are noastre.

- Sunt ale voastre, dar voi nu le puteli pdtrunde sen_sul, rdbufni Reza. Doar lui Adam i_a fost hdrLzitd. ad,e_vdrata ratiune gi doar banu adaml are puterea sd spundlucrurilor pe nume. Ceea ce tu numesti regele_pasdre gicS.prioard gi cerb - astea-s doar simboluri pentru un mesajascuns, la fel cum poetul poate scrie ungfr azal2 despre unleu fdrd. dinli pentru a critica un rege slab. in povegtiletale std ascuns secretul puterii celor nevdzute.

t Ltt"*I, l" arabd, ,,copiii lui Adam,,. Cum Adam este so-cotit, in religiile abrahamice, drept primul om, ,,banu adam,,in_seamnd. umanitatea. Termenii ,,bani adam,, (fiullui adam) sau,,bint adam" (fiica lui adam) sunt folositi uneori pentru a denota,,fiin,taumand".

2 Poem liric cu formd fixd, adesea insofit de muzicd, intAlnitin Orientul Mijlociu qi in India.

L213

*"*qr*wryry.

Alif Neud.zutul

Pouegtile sunt propriul lor mesaj, spuse ndluca, parcdsuspinAnd. Acesta e secretul.

- Voi atribui un numdr fiecdrui element din fiecarepoveste, spuse Reza, ignordnd cu totul nelinistitoarea afir-malie. $i astfel, voi crea un cod care sd determine relaliilelor cantitative. Voi pune stdp6nire pe ele.

Dintr-odatd se opri. Prin fereastra deschisd se sirnli o

adiere, iar mirosul de smal! pus la uscat alunecd spre el.Reza se gAndi, lncd o datd, la solia lui.

Ai pierdut ceuo, spuse creatura sireat6.

- Nu te priveqte.Nicio poueste, niciun simbol gi niciun secret de pe areas-

td.lume nu poate trezi morlii.

- Nu vreau sd trezesc morfii. Vreau doar sd gtiu -vreau...

Ndluca asculta. Ochii ei galbeni priveau fix, fdrd sd

clipeascd. Reza igi aminti de leacurile din plante, de ven-tuze, de beliqoarele parfumate pentru purificarea aerului,de vorbele goptite si rdspicate ale moaqelor care se agitauin jurul patului insdngerat, acoperindu-si gura cu vdluri,sd nu le audd el cAnd trecea pe ldngd uga camerei, fSrdniciun rost gi disperat.

- Control, spuse el in cele din urmd.Ndluca se trase mai in spate, infdsurAndu-gi non-ge-

nunchii cu non-brafele, gi-l privi.Adu-{i pana gi hd.rtia, spuse. iyi uoi spune cea d.in urmd.

poueste. Aduce cu ea un auertisment.

- Ce fel de avertisment?Auzindu-I uei deueni altcineua.

- Prostii.Ndluca zdmbi.Adu-li pana, repetd ea.

Capitolul unu

Golful PersicAcum

Alif Neud.zutul

Ecranul licdri ln soare. Dedesubt, pisica neagrd cu peteportocalii, care de cAnd se gtia vAna cdrdbugi prin curte,de data asta traversa zglobie pavajul incins, ridicAndu-gipernufele rozalii pentru a gi le rdcori. Cend Alif o strig6,m6!a scoase un miorldit nervos qi se trdnti in spatele uneitufe de iasomie.

- E prea cald gi pentru oameni qi pentru pisici, spuseAlif.

Cdscd gi simli un gust metalic tn gurd. Aerul era greoi giunsuros, ca rdsuflarea unei magindrii uriage. Mai degrabdinvada decdt elibera plsmAnii si, cu toatd c5.ldura, stdrneao panicd instinctivd. Intisar ii spusese cAndva cd Oraguligi urSgte locuitorii ,si cd de aceea incearcd sd-i sufoce. Ea -Intisar insista cd Ora,sul era femeie - isi amintegte wemuri-le in care gdndurile mai curate dddeau naqtereunui aer maicurat: regatul geicului Abdel Sabbour care ineercase, atdtde brav, si stdvileascd cuceririle europenilor; zorii mariiuniversitdfi JamatAl Basheera; curlile gi mai timpurii de laPari-Nef, Onieri, Bes. Avusese nume mai blAnde decAt cel pecareJ poartd acum. Islamizatd de un dfiinn sfAnt, ori cel putinaga spune povestea, se afl"d la rdscrucea dintre lumea pimAn-tenilor gi Cartierul Goll, stdpAnit de ghouliz qieffrifia, carcse puteau intrupa in fiare. FErd binecuvAnt5rile djinnului

1 Rub'al l(hali, cel mai mare deqert nisipos din lume, care aco-perd o mare parte din sudul PeninsuleiArabice. intinzAndu-se pecirca 650.000 de kilometri pdtrali, acoperd porliuni din ArabiaSauditS, Omen, Emiratele Arabe Unite gi Yemen.

2 Una dintre cele cinci specii de djinni, monstru sau spiritmalefic care trdieqte in cimitire gi se hrdneqte cu carne umand,considerat adesea un mort viu. Cele mai vechi mdrturii despreaceste creaturi se regdsesc in O mie gi una de nopli.

3 Altd specie de djinni, despre care se spune cd trdiesc inpegteri qi in subteran. Deqi sunt creaturi demonice, au o naturischimbdtoare,"putdnd deveni gi buni.

_ Alif stdtea pe pervazur ferestrei de la dormitorur sdu,bronzdndu-se in lumina soarelui arzdtor de septembrie.Lumina i se frdngea in gene. privind printre pleoape, lumeadevenea o frescd din pixeli alb-albagtri. Dactrprivirea ii std-ruia prea mult nefocal izatd,,o durere ascufitd ti strdpungeafruntea, fdcAnduJ sd-gi coboare ochii, urmdrind,rmb*ll"care ii infloreau in spatele pleoapelor. L6ngd picio4 avea unsmartphone cromat - piratat, degi nu gtia Jacd venise dela vest, din China, ori de la est, din America. Nu_gi bdteacapul cu telefoanele. IJ decodase cineva, fentdnd sistemulde incriptare instalat de cine gtie ce grgant ir"l"J"rrrltelecom, care monopolizase paientul. iUUu cele 14 *;;.j;pe care i le trimisese lui Intisar in ultimere ao"a ,afia-mdni, cu o autodisciplind de unu pe zi.Laniciunul r,r, i rurdspunsese.

Privea smartphone-ul cu ochii intredeschigi. Dacd ador_mea, cu siguranld ea avea sd-l sune. El se va treri tresarinala auzul telefonului, ddrAmAndu_l frrA sa *"a p"r;;;;;in curticica de jos, iar el va fi nevoit s_o ia la goana;";;igi sdJ caute in tufere de iasomie. Aceste mici ghinioane arputea s'J protejeze insd impotriva unui ghinion mai ma"",posibilitatea ca ea- sd nu sune deloc.* Legea entropieil, spuse Alif spre telefon.

-

. 1L9gea entropiei sau-a doua lege a termodinamicii spune cdorice sistem fizic ldsat liber tinde ipre dezordine.

14 15

G. Wrllow Wrlsox

sfent, inmormAntat sub moschee la Al Basheera, cel careauzind cuvAntul Profetului a pl6ns, oragul ar fi fost std-pdnit de creaturi nevdzute, aga cum era acum stdpdnit deturigti gi petroligti.

,,Am impresia cd tu chiar crezi in asta" , ii spusese Aliflui Intisar.

,,Dar cred, sigur cd da", spuse Intisar, ,,morm6ntul e cdtse poate de real". ,,il poli izitain fiecare vineri. Turbanuldjinnului-sfAnt e aqezat la cap."

La apus, dincolo de panglica deqertului din CartierulGol, lumina soarelui incepea sd pdleascd. Alif igi puse tele-fonul in buzunar gi eobori de pe pervaz. Dupd cdderea intu-nericului poate cd va ieqi sd o mai caute o datd. Lui Intisarii plScuserd dintotdeauna intAlnirile nocturne. Societd,tiinu-i pdsa dacd regulile erau incdlcate; nu cerea decdt sd fieluate la cunogtinfS. intAlnirile de dupd cdderea intuneri-cului indicau prezenld de spirit. Sugera cd erai conqtientde faptul cd ceea ce fdceai contravenea normelor qi cd-!ibdtusei capul sd nu fii prins. Nobila gi tulburitoarea Intisar,cu pirul ei negru gi vocea de porumbitS, merita din plinaceastd precaufie.

Alif ii inlelegea dorinla de discrelie. Petrecuse atAt demult timp invdluitinnumele avatarului sdu digital, o simpldliterd a alfabetului, incdt chiar nu se mai considera altcevadecAt un alifl: o linie dreaptS, un zid. Numele lui de botezii suna acum anost in urechi. Devenise mai important sd se

ascundd, decdt ceea ce ascundea. $tiind asta, hrdnise nevoialui Intisar de a pistra rela,tia lor secretS, multd weme dupdce el ostenise deja. Dacd int6lnirile elandestine ii alimentauei dragostea, fie. Mai putea aEtepta o ord, dou5.

1 Prima literi a alfabetului arab, reprezentati printr-o sin-gurd linie verticalS.

Alif Neudzutul

Mirosul picant de rasamr gi orez se strecura prin fereastradeschis5.. Va cobori la bucdtdrie sd mdnAnce - nu mAncasenimic de la micul dejun. Un ciocdnit in perete, de cealaltdparte a posterului cu Robert Smith, il fbcu sd se opreascdchiar cAnd se indrepta spre uq5. tqi muqcd buza cu frustra-re. Poate va reugi sd se furigeze.Dar ciocdnitul fu urmat de

o serie de lovituri scurte: f .i i3 cr. L-a utzit deci cobordndde pe pervaz. SuspinAnd, Alif lovi de doud ori cu degetelein genunchiul alb-negru, granulat, al lui Robert Smith.

CAnd ajunse pe acoperig, Dina era deja acolo. Stdteacu fala spre mare sau spre locul in care ar fi trebuit sd fiemarea, dacl s-ar fi putut intrezdri prin conglomeratul de

blocuri de la est.

Ce wei? intrebd Alif.Ea se intoarse, inclindnd capul, cu spr6ncenele incrun-

tate sub adierea ugoard a vdlului care ii acoperea fafa.

- S6-!i returnez cartea, spuse ea. Ce-ai pdfit?

- Nimic, spuse cu un gest nervos. Pdi, bine, de-mi cartea.

Dina cdutd in buzunarul robei si scoase un exemplaruzat din Busola de aur.

- Nu wei sd gtii cum mi s-a pdrut? intrebd ea.

- Nu in5. intereseazd. Probabil cd engteza a fost preagrea pentru tine.

- Deloc. Am in{eles fiecare cuvinlel. Cartea asta - o

fluturd ea in aer - e plind de imagini pdgdne. E periculoasd.

- Nu fi ignorantd. Sunt metafore. Ji-am spus cd n-o

sd infelegi.

- Metaforele sunt periculoase. Sd numegti un lucru cu

un nume fals inseamnd sdJ schimbi, iar metafora e doarun mod mai soflsticat sd pui lucrurilor nume false.

1 Supd foarte picantd din sudul Indiei, preparatd cu tamarind,roqii, chilli, chimen qi alte condimente.

16 L7