scoala doctorala interdisciplinara departament: silviculturăold.unitbv.ro/portals/31/sustineri de...
TRANSCRIPT
1
Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: Burse doctorale si postdoctorale pentru cercetare de excelenta
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/134378
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov
Partener:
Universitatea Transilvania din Brasov
Scoala Doctorala Interdisciplinara
Departament: Silvicultură
Ing. Mihai D. MARINCHESCU
Ocoalele silvice private din România: evoluție și provocări
Private forest districts in Romania: evolution and challenges
Conducător ştiinţific
Prof.dr.ing. Ioan Vasile ABRUDAN
BRASOV, 2015
2
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
Bd. Eroilor 29, 500036 Brașov, România Tel/Fax:. +40 268 410525, +40 268 412088
www.unitbv.ro
D-lui (D-nei) ..............................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 7353 din 12.06.2015
PREŞEDINTE:
Prof. univ. dr. ing. Alexandru Lucian CURTU
DECAN - Fac. de Silvicultură și Exploatări Forestiere Universitatea „Transilvania” din Brașov
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile ABRUDAN,
Universitatea „Transilvania” din Brașov
REFERENŢI: Prof. univ. dr. Marian PREDA
Universitatea din București
Conf. univ. dr. ing. Geanina Laura BOURIAUD
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Conf. univ. dr. ing. Bogdan POPA
Universitatea „Transilvania” din Brașov
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 14.07.2015, ora
13.00, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere (corpul S), sala SI2.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să
le transmiteţi în timp util, pe adresa: [email protected]
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de
doctorat.
Vă mulţumim.
3
CUPRINS
Pg.
teza
Pg.
rezum
at
Capitolul I. INTRODUCERE. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR...................... 9 9
1.1 Considerații generale…………………………………..………………................................. 9 9
1.2 Scopul și obiectivele cercetărilor …………………………………………………………... 9 9
Capitolul II. STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR PRIVIND PROPRIETATEA ȘI
GOSPODĂRIREA PĂDURILOR ÎN ROMÂNIA ȘI ÎN ALTE ȚĂRI FOSTE SOCIALISTE
DIN EUROPA .............................................................................................................................
11
11
2.1 Introducere ………………………………...…………………….......................................... 11 11
2.2 Particularitățile tranziției din silvicultura țărilor luate în studiu …………………………… 11 11
2.2.1 Bulgaria ……………………………………………………………………………........ 13 13
2.2.2 Estonia ………………………………………………………………………………….. 16 16
2.2.3 Letonia …………………………….………………………………………………........ 16 16
2.2.4 Lituania ……………………………………………………………………………........ 17 17
2.2.5 Polonia …………………………….………………………………………………........ 18 18
2.2.6 Republica Cehă ……………………………………………………………………........ 19 19
2.2.7 Slovacia ……………………………………………………………………………........ 20 20
2.2.8 Ungaria ………………………………………………………………………………… 22 22
2.2.9 România ……………………………………………………………………………… 23 23
2.3 Concluzii …………………………………………………………………………………… 28 28
Capitolul III. METODOLOGIA DE CERCETARE…………………………………………... 29 29
3.1 Analiza şi prelucrarea datelor raportate privind situația ocoalelor silvice private ………..... 30 30
3.2 Colectarea sistematică de opinii, atitudini, convingeri şi valori specifice culturii
organizaţionale ale ocoalelor silvice private ………………...………………………………….
31
31
Capitolul IV. REZULTATE…………………………………………………............................ 44 44
A. Prezentarea situației ocoalelor silvice private prin intermediul indicatorilor silvici……. 44 44
4.1 Situația fondului forestier gospodărit de ocoalele silvice private………………….…....... 44 44
4.1.1 Fondul forestier gospodărit de ocoale silvice private la 31.12.2012................................. 44 44
4.1.2 Evoluția fondului forestier gospodărit de ocoalele silvice private………….................... 54 54
4.1.3 Discuții………………….................................................................................................. 61 61
4.1.4 Concluzii …………………………………………………….......................................... 63 63
4.2 Situația cifrei de afaceri realizate de ocoalele silvice private ................................................ 66 66
4.2.1 Situația cifrei de afaceri realizate de ocoalele silvice private la 31.12.2012.................... 66 66
4.2.2 Discuții………………….................................................................................................. 73 73
4.2.3 Concluzii .......................................................................................................................... 75 75
4.3 Situația masei lemnoase recoltate și a suprafeței parcurse cu tăieri, înregistrate la nivelul
ocoalelor silvice private................................................................................................................
77
77
4.3.1 Masa lemnoasă recoltată din pădurile administrate de ocoalele silvice private la
31.12.2012 .................................................................................................................................
78
78
4.3.2 Suprafața parcursă cu tăieri în pădurile administrate de ocoalele silvice private la
31.12.2012..................................................................................................................................
81
81
4.3.3 Discuții………………….................................................................................................. 87 87
4.3.4 Concluzii …………………………………………………….......................................... 91 91
4.4 Situația regenerării pădurilor și a lucrărilor de regenerare efectuate în ocoalele silvice
private la 31.12.2012........................................................................................................ .............
93
93
4.4.1 Suprafața regenerată……….............................................................................................. 94 94
4.4.2 Lucrările de regenerare ………...……………………………………………………..... 96 96
4.4.3 Discuții…………………................................................................................................. 99 99
4.4.4 Concluzii …………………………………………………….......................................... 100 100
B. Percepții privind ocoalele silvice private pe baza cercătărilor de natură sociologică…... 102 102
4
4.5 Structura eșantionului analizat ……………………………………………………………... 102 102
4.5.1 Structura profesională................................................................................................. ...... 102 102
4.5.2 Structura pe unități administrative……………....……………………………………… 105 105
4.6 Identificarea unor caracteristici specifice binomului proprietate-utilitate, în noul mod
organizatoric de gospodărire a pădurilor……...............................................................................
107
107
4.6.1 Categoriile de proprietate administrate de ocoalele silvice private și de stat .................. 108 108
4.6.2 Ponderea principalelor tipuri de servicii oferite de structurile de administrare private
comparativ cu cele ale statului ………………………………………......................................
110
110
4.7 Evaluarea unor stări, relații și funcții în cazul entităților analizate..……............................... 111 111
4.7.1 Influenţa schimbărilor produse la nivelul categoriilor de proprietate asupra structurilor
de administrare a pădurii ……………………..…………………….........................................
111
111
4.7.2 Beneficiul înființării și funcționării ocoalelor silvice private pentru silvicultura
românească…………………..……………………………………….......................................
116
116
4.7.3 Competitivitatea indusă sistemului silvic de înființarea și funcționarea ocoalelor
silvice private și opțiuni în alegerea tipului de administrare a pădurilor......................................
120
120
4.7.4 Percepții privind performanța managementului silvic privat............................................ 125 125
4.7.5 Motivaţiile care au stat la baza înființării ocoalelor silvice private.................................. 128 128
4.7.6 Finanțarea sectorului forestier în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală
(PNDR) 2007-2013…………………...........................................................................................
132
132
4.7.6.1 Oportunitatea finanțării sectorului forestier............................................................. 134 134
4.7.6.2 Gradul de cunoaștere a măsurilor specifice sectorului forestier din cadrul PNDR
2007-2013…….…………………………………………………………………………...
136
136
4.7.6.3 Principalele categorii de investiții realizabile din fonduri europene
nerambursabile în cadrul ocoalelor silvice private...............................................................
139
139
4.7.7 Relațiile de colaborare stabilite de către ocoalele silvice.................................................. 140 140
4.7.8 Percepții privind pregătirea profesională a personalului care își desfășoară activitatea
în cadrul ocoalelor silvice private.................................................................................................
145
145
4.7.9 Percepții privind salarizarea personalului din ocoalele silvice private............................. 148 148
4.7.10 Percepții privind dotarea logistică a ocoalelor silvice private …….…………….......... 151 151
4.8 Principalii factori de risc și vulnerabilitate……………………………………...…….......... 154 154
4.8.1 Problemele cauzate de fenomenele naturale..................................................................... 154 154
4.8.2 Problemele tehnice de natură silvică ................................................................................ 155 155
4.8.3 Problemele în relația cu proprietarii …………………..................................................... 157 157
4.8.4 Probleme în relația cu instituțiile statului ........................................................................ 158 158
4.8.5 Probleme cauzate de activitățile ilegale …………………............................................... 159 159
4.8.6 Principala categorie de probleme care afectează activitatea silvică ................................. 160 160
4.9 Direcţiile de acțiune pentru un management mai performant..……....................................... 162 162
4.10 Criza imagologică a ocoalelor silvice private……………………………….....…….......... 165 165
Capitolul V. CONCLUZII FINALE. CONTRIBUȚII ORIGINALE. DIRECȚII VIITOARE
DE CERCETARE. DISEMINAREA REZULTATELOR.……………………..........................
168
168
5.1 Concluzii finale……………………………........................................................................... 168 168
5.2 Contribuţii originale……………………………………….................................................... 171 171
5.3 Direcții viitoare de cercetare ………………………………….............................................. 171 171
5.4 Diseminarea rezultatelor ………………………………….................................................... 172 172
Bibliografie…………………………………………................................................................... 173 173
Anexe ……………………………………………………………............................................... 181 181
Anexa 1- Chestionarele distribuite…………………………………............................................ 181 181
Rezumat...................................................................................................................... .................. 223 223
Curriculum vitae ………………………………………….......................................................... 224 224
5
TABLE OF CONTENTS
Pg.
teza
Pg.
rezum
at
Chapter I. INTRODUCTION. REASEARCH GOALS AND OBJECTIVES........................... 9 9
1.1 General aspects…………………………………..………………......................................... 9 9
1.2 Research goal and objectives …………………………………………………………......... 9 9
Chapter II.A GENERAL REVIEW ON OWNERSHIP AND MANAGEMENT OF
FORESTS IN ROMANIA AND OTHER FORMER SOCIALIST COUNTRIES FROM
EUROPE.......................................................................................................................................
11
11
2.1 Introduction………………………………...…………………….......................................... 11 11
2.2 Particular aspects of the transition in the forestry of the different analyzed countries …….. 11 11
2.2.1 Bulgaria ……………………………………………………………………………........ 13 13
2.2.2 Estonia ………………………………………………………………………………….. 16 16
2.2.3 Letonia …………………………….………………………………………………........ 16 16
2.2.4 Lithuania ……………………………………………………………………………...... 17 17
2.2.5 Poland …………………………….……………………………………………….......... 18 18
2.2.6 Czech Republic ……………………………………………………………………......... 19 19
2.2.7 Slovakia ……………………………………………………………………………........ 20 20
2.2.8 Hungary…………………………………………………………………………………. 22 22
2.2.9 Romania ………………………………………………………………………………... 23 23
2.3 Conclusions…………………………………………………………………………………. 28 28
Chapter III. RESEARCHMETHODS…………………………………………......................... 29 29
3.1 Analysis of official data reported by private forest districts ………...................................... 30 30
3.2 Systematic collection of opinions, attitudes, beliefs and values specific to the
organizational culture of private forest districts …………...……………………………………
31
31
Chapter IV. RESULTS………………………………………………….................................... 44 44
A. Status of private forest districts according to the specific forestry indicators …………. 44 44
4.1 An overview of the forestland managed by private forest districts………………….…....... 44 44
4.1.1 The forestland managed by private forest districtsat 31 December 2012......................... 44 44
4.1.2 Evolution of theforestland managed by private forest districts …………....................... 54 54
4.1.3 Discussions…………........................................................................................................ 61 61
4.1.4 Conclusions…………………………………………………........................................... 63 63
4.2 The turnover of private forest districts.......................... ......................................................... 66 66
4.2.1 The turnover of private forest districts at 31 December 2012.......................................... 66 66
4.2.2 Discussions …………….................................................................................................. 73 73
4.2.3 Conclusions....................................................................................................................... 75 75
4.3 Overview of harvested timber volume and area affected by cuttings in private forest
districts .........................................................................................................................................
77
77
4.3.1 Harvested timber volume from forests managed by private forest districts at 31
December 2012 .........................................................................................................................
78
78
4.3.2 Area affected by cuttings in forests managed by private forest districts at 31
December 2012..........................................................................................................................
81
81
4.3.3 Discussions …………….................................................................................................. 87 87
4.3.4 Conclusions …………………………………………….................................................. 91 91
4.4 Overview of forest regeneration and regeneration works implemented by private forest
districtsat 31 December 2012 .......................................................................................................
93
93
6
4.4.1 Regenerated area………................................................................................................... 94 94
4.4.2 Regeneration works ………...……………………………………………………........... 96 96
4.4.3 Discussions …………….................................................................................................. 99 99
4.4.4 Conclusions ……………………………………………….............................................. 100 100
B. Perception of private forest districts emerged from sociological research…... ………... 102 102
4.5 Sample structure ……………………………………………………………………………. 102 102
4.5.1 Professional structure....................................................................................................... 102 102
4.5.2 Structure by administrative units ……………....……………………………………… 105 105
4.6 Identifying some specific features of ownership-utility binomial, within the new type of
forest management organization …..............................................................................................
107
107
4.6.1 Ownership categories managed by private and state forest districts ................................ 108 108
4.6.2 Proportion of the main types of services provided by private administrative structures
compared to state structures ………………………………………..........................................
110
110
4.7 Evaluation of status, relations and functions of the analyzed entities..…….......................... 111 111
4.7.1 Influence of the changes in ownership on forest administration structures...................... 111 111
4.7.2 The benefits of establishing private forest districts for Romanian silviculture ............... 116 116
4.7.3 The competitivity induced in the forestry sector by the emergence of private forest
districts and the options for choosing the type of forest administration.......................................
120
120
4.7.4 Perceptions on private forest management performance.................................................. 125 125
4.7.5 The reasons underlying theestablishing private forest districts........................................ 128 128
4.7.6 Financing the forestry sector under the National Programme for Rural Development
(PNDR) 2007-2013…………………...........................................................................................
132
132
4.7.6.1 The opportunity for financing the forestry sector.................................................... 134 134
4.7.6.2 Level of knowledge of the specific measures for the forestry sector under PNDR
2007-2013…….……………………………………………...............................................
136
136
4.7.6.3 Main investment categories in private forest districts achievable from non-
refundable European funds………………………………………………………………..
139
139
4.7.7 Collaboration relations established by private forest districts.......................................... 140 140
4.7.8 Perceptions on the professional training of private forest district personnel.................... 145 145
4.7.9 Perceptions on the salaries of private forest district personnel......................................... 148 148
4.7.10 Perceptions on the logistics of private forest districts …….……………....................... 151 151
4.8 Main risk and vulnerability factors ……………………………………...……..................... 154 154
4.8.1 Problems caused by natural phenomena........................................................................... 154 154
4.8.2 Forestry-specific technical problems................................................................................ 155 155
4.8.3 Problems in the relationship with the owners ………...................................................... 157 157
4.8.4 Problemsin the relationship with state institutions........................................................... 158 158
4.8.5 Problems caused by illegal activities………………….................................................... 159 159
4.8.6 The main category of problems which affects forestry activity ....................................... 160 160
4.9 Directions for action for a more efficient management ..……............................................... 162 162
4.10 The imagecrisis of private forest districts ……………………….....…….......................... 165 165
Chapter V. FINALCONCLUSIONS. ORIGINAL CONTRIBUTIONS. DIRECTIONS OF
FUTURE RESEARCH. RESULTS DISSEMINATION.…………………….............................
168
168
5.1 Final conclusions…………………………............................................................................. 168 168
5.2 Originalcontributions……………………………………...................................................... 171 171
5.3 Directions of future research ……………………….............................................................. 171 171
5.4 Dissemination of results …………………………………..................................................... 172 172
References…………………………………………..................................................................... 173 173
7
Annexes…………………………………………………………................................................. 181 181
Annex 1- Questionnaires ……………………………….............................................................. 181 181
Abstract............................................................................................................................. ............ 223 223
Curriculum vitae ………………………………………….......................................................... 224 224
8
Capitolul I. INTRODUCERE. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE
CERCETĂRILOR
1.1 Considerații generale
La două decenii după declanșarea procesului de retrocedare a terenurilor forestiere către
foștii proprietari şi la un deceniu de la constituirea primului ocol silvic privat, când 140 de ocoale
silvice private gospodăresc peste 1,8 milioane ha de pădure, caracterizarea sistemului silvic
privat din România este extrem de lacunară.
Dinamica accentuată, caracteristica principală a sistemului silvic privat, modificările și
completările excesive ale legislației silvice, structura neomogenă a suprafețelor asupra cărora
aceste structuri prin personalul implicat imprimă managementul silvic, părerile diverse și
așteptările financiare din ce în ce mai mari ale proprietarilor, au generat și generează în
continuare multe semne de întrebare. Răspunsurile la aceste întrebări, se pot afla cunoscând în
detaliu cum se prezintă şi cum funcţionează structurile private, dar şi modul în care
interacţionează acestea cu celelalte entităţi din silvicultură.
O analiză a ocoalelor silvice private prin prisma multitudinii de indicatori colectaţi din
sistemul silvic actual a fost obiectiv necesară, dar nu şi suficientă, realitatea socio-economică
fiind de o mult mai mare complexitate. De aceea, instrumentele prezentului studiu au inclus atât
indicatorii statistici utilizați în mod curent cât și colectarea percepțiilor unor factori de interes
afectați de funcționarea acestor structuri. Dimensiunea umană exprimată considerăm că poate
potenţa orice instrument lansat sau măsură adoptată, sub aspectul aplicabilităţii şi al beneficiilor.
În conceptul şi dezideratul dezvoltării durabile a pădurilor din România a apărut o nouă
formă de administrare, interpusă în relaţia cu proprietarii şi beneficiarii acestei resurse.
Cunoașterea actorilor cheie - silvicultorii privați, a situației lor și a unităților silvice în care își
desfășoară activitatea a devenit astfel imperativă.
Lucrarea de față își propune să descrie și să caracterizeze în ansamblu ocoalele silvice
private din România, iar imaginea rezultată credem și sperăm că va putea transmite atâta
informație obiectivă încât să facă valorile să lucreze împreună cu toți cei interesați de un viitor,
sperăm noi, cât mai bun, al acestui sector aflat acum la început de drum.
1.2 Scopul și obiectivele cercetărilor
Scopul cercetării este de a cunoaşte situația ocoalelor silvice private din România, sub
aspectul mai multor tipuri de indicatori statistici (suprafeţe gestionate şi suprafeţe regenerate,
indicatori economico-financiari, volumul tăierilor și suprafața parcursă cu tăieri) dar şi sub
aspectul percepţiilor principalelor categorii profesionale care operează cu aceste tipuri de entităţi
9
sau în interiorul lor. În final s-a căutat a se evalua, caracteriza și poziţiona aceste structuri de
administrare silvică în contextul managementului pădurii românești.
Momentul ales pentru demararea cercetării, marchează „un deceniu de gospodărire a
pădurilor din România prin ocoale silvice private (2002-2012)”.
Obiectivele propuse pentru îndeplinirea scopului cercetării sunt:
Prezentarea și analiza situației actuale a ocoalelor silvice private, prin intermediul
indicatorilor statistici aferenți chestionarelor Silv, precum şi realizarea unei analize
comparative cu celelalte entităţi administrative - ocoalele silvice de stat;
Colectarea sistematică și analiza unor opinii, atitudini, convingeri şi valori specifice
culturii organizaţionale care să vină în sprijinul obţinerii unei imagini referitoare la
prezenţa ocoalelor silvice private în perimetrul administraţiei şi eventualele beneficii
aduse silviculturii, prin apariția şi funcţionarea lor.
10
Capitolul II. STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR PRIVIND
PROPRIETATEA ȘI GOSPODĂRIREA PĂDURILOR ÎN ROMÂNIA ȘI ÎN
ALTE ȚĂRI FOSTE SOCIALISTE DIN EUROPA
2.1 Introducere
Pentru a obține o imagine de ansamblu care să descrie situația proprietății și administrării
fondului forestier în țările foste socialiste din Europa Centrală și de Est (ECE), au fost luate în
studiu următoarele state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă,
România, Slovacia și Ungaria.
La începutul anului 2013, toate cele nouă state erau membre ale Uniunii Europene (UE),
(Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia, Polonia și Ungaria din 2004, iar Bulgaria
și România din 2007) (http://europa.eu).
Tranziția de la o economie centralizată la o economie de piață a condus la modificări în
toate sferele economice, incluzând și silvicultura (Stoyanov, 2003). După evenimentele de la
sfârșitul anului 1989 când sistemul comunist a fost înlocuit în toate țările amintite mai sus, viața
pe plan social și politic a suferit schimbări majore. Acest lucru s-a repercutat și a cauzat
modificări și asupra sistemului silvic, unde în fiecare stat dintre cele nouă, pornind de la
retrocedările de suprafețe forestiere către vechii proprietari, s-au modificat atât legislația cât și
modul de administrare a acestor suprafețe. Cum era și normal, procesul de tranziție a avut
particularități specifice fiecărui stat, neexistând o soluție unitară pentru toate acestea. Informații
succinte despre modul specific în care s-a modificat proprietatea și gospodărirea fondului
forestier din cele nouă state sunt prezentate în continuare.
2.3. Concluzii
În conformitate cu datele prezentate de literatura de specialitate se pot evidenția
următoarele aspecte:
În general schimbarea formelor de proprietate asupra pădurii în țările analizate nu a
implicat schimbări majore în gospodărirea acestora;
Din punct de vedere administrativ, pădurile proprietate publică și privată, din majoritatea
țărilor studiate au rămas sub controlul și autoritatea instituțiilor de stat;
Dintre problemele comune semnalate în țările amintite se precizează: fragmentarea mare
a exploatațiilor forestiere, lipsa de cunoștințe a proprietarilor privind managementul
pădurilor, suportul redus al instituțiilor de stat pentru managementul silvic privat, lipsa de
interes a proprietarilor pentru formele asociative, efortul statului în a-și păstra rolul
primordial în sectorul silvic;
11
Procentul suprafeței de pădure din totalul suprafeței naționale variază între 21,9%
(Ungaria) și 51,9% (Letonia), România într-o ordine descrescătoare situându-se pe
ultimele locuri (27%);
În urma retrocedării și privatizării terenurilor forestiere, procentul deținut de stat din
totalul suprafeței cu pădure variază între 36% (Estonia) și 80,6% (Polonia). Într-o ordine
descrescătoare, România (49%) se poziționează înaintea Slovaciei (40,9%) și a Estoniei;
În majoritatea statelor proprietarii privați își gospododăresc singuri pădurile sub
îndrumarea și controlul instituțiilor și companiilor de stat;
În unele state (Bulgaria, Slovacia, România) se precizează înființarea unor structuri
proprii de administrare a pădurilor în rândul proprietarilor privați și publici (municipii,
orașe, comune) de pădure sub diferite forme organizatorice (cooperative forestiere,
asociații, ocoale silvice private), însă acestea sunt puțin prezentate în literatura de
specialitate.
12
Capitolul III. METODOLOGIA DE CERCETARE
Cu intenţia de a genera o diagnoză rafinată a ocoalelor silvice private, dar aflat încă în
pionieratul metodologiei cercetării, am regăsit răspunsuri pertinente la întrebările care mi le
puneam, în Silverman (2004). Problemele de cercetare sunt altceva decât acele probleme care
intră în atenţia societăţii, concluziona acest emerit al domeniului cercetării calitative,
denumindu-le pe cele din urmă „problemele sociale”. Cred că iniţial scăpasem în această
„capcană” metodologică, fiind tributar dezbaterilor din mediile silvicultorilor, care vorbeau şi
vorbesc la modul serios despre ocoalele private ca despre o entitate „socială”, dacă nu
problematică, cel puţin distinctă şi incitantă. Problema, astfel supusă atenţiei, nu putea genera,
prin ea însăşi, un subiect de cercetare. În faţa unei astfel de provocări atât de vaste era imposibil
să sper într-o abordare şi soluţie de adâncime.
După un deceniu de funcţionare, înainte de a decide dacă „tratamentul” organizatoric
generat de re-orientarea de principiu a politicului românesc către o economie a capitalului, este
„bun” sau nu, trebuia să recurg la o „măsurare” care să depăşească variile „probleme” detectate
şi enunţate individual de către administratorii şi managerii propriilor structuri de administrare.
De a organiza şi analiza datele în mod critic.
Dar în studiul diagnostic ce a urmat, m-am lovit de un alt canon enunţat de cercetător:
„Nici în ştiinţă şi nici în viaţa cotidiană faptele nu vorbesc prin ele însele. Motivul pentru care
nu o fac poate fi următorul: orice fapt este impregnat de consideraţii teoretice.”
Depăşind obstacolul „ştienţifismului” şi în absenţa vreunui model patentat cu ajutorul
căruia să radiografiez „eficienţa” ocolului silvic privat, am pornit de la ideea de a „încolţi”
neapărat realitatea organizaţională prin ambele demersuri metodologice: cantitativ şi calitativ.
Motivul respectivului „dublaj” instrumental este imediat. Dacă o perspectivă cantitativistă ar
putea furniza o relaţie între „eficienţa” unei organizaţii şi „structura” sa (modalitatea
organizatorică), adevărul „ştiinţific” astfel obţinut ar fi mai puţin credibil, odată ce ulterior am
constata că cele două variabile luate în discuţie, „eficienţa” şi „structura” nu sunt nişte realităţi
stabile şi nu pot fi separate de ceea ce cred participanţii că se întâmplă în viaţa organizaţiei. Cu
alte cuvinte, cele două variabile, „izolate” cantitativ se definesc şi redefinesc permanent în
contextele „calitative” ale organizaţiei: negocieri între actorii economici, întâlniri comerciale (în
cadrul licitaţiilor), poziţii ocupate în zona imagologică (apariţii şi consideraţii de presă).
Ca cercetător, am folosit deci propria achiziţie a simţului comun cu privire la modul de
operare al ocoalelor silvice, pentru a defini şi măsura o serie de variabile, de tipul celor
exemplificate.
Definind perspectiva teoretică generală, studiul de faţă se ancorează în funcţionalism, un
model explicativ de utilitate pentru înţelegerea funcţiilor unei organizaţii.
13
Metodele utilizate au ţinut de fiecare dată de acele tipuri de cercetare (sau de combinarea
lor), numind după caz, demersul analitic de interpretare a datelor economice raportate de
structurile de administrare, interviul (sub variate forme, neprovocate) şi studiul cvasi-
experimental, provocat prin itemi de chestionar.
3.1 Analiza şi prelucrarea datelor raportate privind situația ocoalelor silvice private
Pentru realizarea obiectivului propus s-au identificat, obținut și analizat date din
statisticile oficiale corespunzătoare următoarelor două categorii:
Informații de bază, respectiv denumirea și locația, aferente ocoalelor silvice
private și de stat şi respectiv ocoalelor silvice experimentale din cadrul Institului
de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS).
Acest tip de date au fost colectate din „Registrul Național al Administratorilor de Păduri
și al Ocoalelor Silvice”, actualizat la nivelul anului 2012. În cazul ocoalelor silvice de stat din
cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva (RNP Romsilva), aceste informații s-au extras în
ianuarie 2013 din pagina web a instituției.
Datele colectate prin Chestionarele „Silv” („Silv” 1-4) pentru ocoalele silvice
private, respectiv Silv 1 - Fondul Forestier Național, Silv 2 - Activitatea
economică a unităților silvice, Silv 3 - Masa lemnoasă recoltată și suprafața
parcursă cu tăieri și Silv 4 - Lucrări de regenerare a pădurilor executate în fondul
forestier, terenuri degradate și alte terenuri din afara fondului forestier.
Chestionarele Silv sunt centralizate la nivel de ITRSV și la nivel de județ, fiind solicitate
anual de Institutul Național de Statistică (INS) de la ITRSV-uri, şi conţin câteva sute de itemi,
structuraţi pe categorii. După prelucrarea datelor, o parte sensibil redusă din informația rezultată,
de numai câţiva itemi, este redată public prin intermediul a câtorva categoriii de indicatori
statistici și oferă o imagine a informațiilor pentru data de 31 decembrie a fiecărui an precedent.
Informațiile publice însă, detaliază situația indicatorilor centalizați la nivelul regiunilor și
subregiunilor de dezvoltare ale României și la nivelul județelor componente, fără a se prezenta
specificații despre modul de gospodărire sau despre proveniența administrativă a rezultatelor.
Cele 4 categorii de indicatori statistici din chestionarele Silv s-au considerat reprezentative
pentru fiecare structură în parte, în demersul de a contura un tablou cu privire la situația
ocoalelor silvice private. Indicatorii pentru care s-a optat au calitatea de a fi omogeni şi puternic
descriptivi, pentru aceeași dată calendaristică, şi pentru același tip de unităţi administrative.
Datele, prezentând situația la 31.12.2012, au fost colectate în perioada iulie - septembrie
2013 de la Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic și de Vânătoare (ITRSV-uri), care au pus
la dispoziție copii electronice ale chestionarelor solicitate pentru fiecare ocol silvic privat în
parte. Solicitarea a fost însoțită de o „Cerere-Tip de Solicitare a Informaţiilor de Interes Public -
14
model conform HG 123/2002 privind Normele de Aplicare a Legii nr. 544/2001” și de o adresă
oficială care conținea date descriptive pentru demersul realizat, semnată și datată atât de
reprezentanții instituției sub egida căreia s-a realizat cercetarea (Facultatea de Silvicultură și
Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania din Brașov) cât şi de reprezentanții
studiului. Întrucât datele din chestionarele Silv sunt confidențiale iar utilizarea lor se justifică
numai pentru scopuri de cercetare statistică, în rezultatele și discuțiile aferente studiului nu s-au
utilizat datele de identificare ale nici unei unități silvice private. De asemenea, informațiile
solicitate au fost protejate, în sensul că nu s-au transferat electronic, ci s-au ridicat pe suport
optic de la fiecare unitate ITRSV gestionară.
Într-o etapă ulterioară, în funcție de informațiile de bază colectate în prima etapă și de
indicatorii statistici de interes din chestionarele Silv, s-a construit o bază de date Excel. Baza de
date astfel obţinută oferă o situație a gospodării pădurilor, la 31.12.2012, prin ocoale silvice
private, la nivel național, la nivelul regiunilor de dezvoltare, al ITRSV-urilor, al județelor și al
ocoalelor silvice private componente. De asemenea, rezultatele obținute au putut fi comparate cu
celelalte baze de date, realizate în anii precedenți prezentului studiu, prin intermediul acelorași
indicatori statistici, respectiv pentru anul 2006 (Abrudan și Dutcă, 2006) și anul 2010
(Marinchescu și Hălălișan, 2011).
3.2 Colectarea sistematică de opinii, atitudini, convingeri şi valori specifice culturii
organizaţionale ale ocoalelor silvice private
Conform etapelor necesare de parcurs și specificului cercetării, informaţiile de natură
sociologică cu privire la acest tip de organizaţii, au fost colectate succesiv, prin mai multe tehnici
şi metode specifice psiho-sociologiei: focus grup, interviu nestructurat şi chestionar.
Metoda focus-grup a fost aplicată, conform cerinţelor metodologice descrise în lucrările
de specialitate (Babbie, 2010; Chelcea, 2007) în grupurile de experţi proveniţi din categoriile
profesionale care au avut contact cu ocoalele silvice private (ingineri silvici, cadre didactice,
personal care a desfăşurat activităţi contractuale etc.). Interviurile de grup, în număr de 8, s-au
desfăşurat cu ocazia unor întâlniri profesionale (şedinţele de lucru în cadrul Asociaţiei
Adminstratorilor de Păduri din România, dezbaterile din cadrul facultăţilor de silvicultură, la
întâlniri ale proprietarilor de fond forestier (composesorilor, moșnenilor etc.) ş.a.). Observaţiile
şi comentariile participanţilor au fost notate selectiv de către cercetător, apoi au fost sistematizate
şi interpretate. În acest fel au fost culese principalele opinii cu privire la funcţionarea ocoalelor
silvice private, a poziției reprezentate de aceste entităţi în ansamblul sistemului silvic românesc,
natura relaţiilor acestora, problematicile cu care se confruntă, opțiunile de acțiune pentru
îmbunătăţirea calităţii managementului lor. Ca o remarcă generală, participarea și discuțiile în
grupurile de interviu au fost animate, demonstrând un interes crescut pentru problematică. Acest
15
tip de investigaţie sociologică a permis obţinerea într-un timp relativ scurt a unui volum
semnificativ de date relevante, informaţia cuprinsă în caietele de teren fiind ulterior utilizată în
interviurile individuale.
Interviurile nestructurate de tip calitativ au avut rolul, ca metodă alternativă, de a
conduce şi contura un set de teme care să fie ulterior investigate în profunzime, prin intermediul
chestionarului. Respondenţii au fost aleşi dintre persoanele prezente în focus-grupurile
organizate, care au manifestat cele mai active poziţii în dezbatere, şi s-au constituit în „autorităţi
informale”. Din totalul celor 32 de interviuri desfăşurate, cele mai multe (28) s-au desfăşurat
„față în față”, iar restul prin telefon. Putem conchide că scopul explorator al tehnicii a fost atins,
în urma acestora fiind selectate variabilele de studiu, atât cele nominale („etichetă”) cât şi cele
ordinale, dar şi categoriile de factori implicaţi/afectaţi („stakeholders”) care trebuie chestionaţi.
Principalii itemi din structura chestionarului ulterior aplicat au fost obţinuţi în această fază.
Chestionarul a reprezentat principalul instrument de investigare a opiniilor, atitudinilor,
convingerilor dar şi a motivaţiilor care fundamentează acţiunile principalilor actori ce
interacţionează în interiorul sau exteriorul acestor forme organizatorice. Pentru aplicarea
chestionarului stabilirea stakeholderilor a constituit o prioritate.
Factorii implicați/afectați – „stakeholders”, au fost selectați pe baza lucrărilor de
specialitate publicate de Drăgoi et al. (2011), Nichiforel (2011) care şi-au propus o identificare a
lor în spațiul silvic românesc, din punctul de vedere al guvernanţei pădurilor, după criteriile
propuse în cadrele teoretice de Freeman (1984), Grimble et al. (1994) şi Jansson (2005).
Prin metoda focus-grup și tehnica interviurilor nestructurate s-a redus numărul de
stakeholderi identificaţi, fiind luaţi în considerare numai aceia cu potenţial de a oferi informații
valide la problematica stabilită. Categoriile rezultate, asupra cărora s-a îndreptat aplicarea
chestionarului, au fost:
- Șefii de ocol silvic privat (S1);
- Șefii de ocol silvic de stat (S2);
- Inspectorii silvici de specialitate din structurile ITRSV, ISV (S3);
- Administratorii, reprezentanții operatorilor economici responsabili pentru
exploatarea pădurilor (firmele de exploatare a pădurilor) (S4);
- Administratorii entităților responsabile pentru realizarea amanajamentelor silvice
(firmele de amenajare a pădurilor) (S5);
- Cadrele didactice din instituțiile universitare cu profil silvic (S6);
- Administratorii și custozii ariilor protejate (S7).
Deși proprietarii de păduri constituie cea mai importantă categorie de stakeholderi
implicați în gospodărirea pădurilor prin ocoale silvice private, numărul lor mare, lipsa datelor și
16
a evidențelor privind această categorie și în primul rând schimbările la nivelul conducerii
diferitelor forme de proprietate au generat imposibilitatea aplicării chestionarului.
Pentru fiecare factor de interes stabilit s-a decis realizarea unui chestionar specific,
conţinând atât întrebări comune, cât şi întrebări particulare (Anexa 1).
În prima parte a chestionarului, au fost evidențiate pentru respondenți câteva precizări
pentru înlăturarea inconvenientelor de parcurgere, înțelegere și completare a acestuia. De
asemenea s-a prezentat și timpul necesar pentru parcurgere.
Observaţile şi elementele de conţinut configurate, s-au inserat în urma etapei de
pretestare a chestionarului. În această etapă s-au contactat unele din persoanele care au
reprezentat respondenții prin metoda interviurilor nestructurate și în funcție de mediul
profesional de proveniență a acestora, li s-a indicat tipul de chestionar corespunzător,
parcurgerea acestuia, notarea timpului necesar parcurgerii și toate observațiile necesare. Astfel,
chestionarul a fost pretestat inițial pe 10 șefi de ocoale silvice, dintre care 8 de la ocoale silvice
private cu sediul în județele Brașov (5) și Hunedoara (3) și 2 şefi de la ocoale silvice de stat cu
sediul în județul Hunedoara. În cazul administratorilor de firme de amenajare și de exploatare a
pădurilor, chestionarul a fost pretestat pe 6 subiecți, câte 3 persoane pentru fiecare categorie. În
cazul inspectorilor ITRSV, 2 persoane din conducerea acestor instituții au fost de acord cu
pretestarea chestionarului. De asemenea chestionarul a fost pretestat în cazul a 4 cadre didactice
din cadrul Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov. Doar o singură persoană
din cadrul administrațiilor ariilor protejate a putut fi contactată pentru pretestarea chestionarului.
În final, constructul propriu-zis al chestionarelor specifice adresate fiecărui factor de
interes a fost:
1. Șefii de ocoale silvice private - 23 de întrebări dintre care: 5 cu răspuns deschis, o
întrebare matrice și 17 întrebări cu răspuns închis;
2. Șefii de ocoale silvice de stat - 22 de întrebări dintre care: 5 cu răspuns deschis, o
întrebare matrice și 16 întrebări cu răspuns închis;
3. Inspectorii silvici din cadrul ITRSV (ISV) - 17 întrebări dintre care: o întrebare
matrice și 16 întrebări cu răspuns închis;
4. Administratorii firmelor de amenajare - 20 de întrebări dintre care: o întrebare matrice
și 19 întrebări cu răspuns închis;
5. Administratorii, reprezentanții firmelor de exploatare - 20 de întrebări dintre care: o
întrebare matrice și 19 întrebări cu răspuns închis;
6. Mediul academic - 16 întrebări dintre care: o întrebare matrice și 15 întrebări cu
răspuns închis;
7. Administratorii, custozii ariilor protejate - 16 întrebări dintre care: o întrebare matrice
și 15 întrebări cu răspuns închis.
17
Înainte de lansarea chestionarului au mai fost parcurse două etape: stabilirea mărimii
populației studiate pentru fiecare categorie de factori de interes și a modului de aplicare a
chestionarului.
Chestionarele rezultate conțin seturi de întrebări comune dar și întrebări care se
adresează doar anumitor „stakeholders”. Itemii prezentaţi în paralel în cadrul şirului de
chestionare au vizat o analiză comparativă între ocoalele silvice private și ocoalele silvice de stat,
pe problematici sau criterii stabilite în urma demersului calitativ.
În continuare, conform etapelor cercetării sociologice propuse și descrise de Mărginean
(2000), s-a realizat controlul culegerii datelor și verificarea informațiilor recoltate, după
finalizarea acestora, s-a trecut la codificarea informațiilor, iar ulterior la prelucrarea și analiza
datelor. Prelucrarea și analiza datelor s-a realizat prin intermediul softului SPSS Statistics 20, iar
ca material bibliografic pentru familiarizarea cu problemele esențiale ale metodei statistice
aplicate în studiul fenomenelor sociale s-au obținut informații de la autori ca: Jaba și Grama
(2004), Lungu (2001), Petcu (2003).
18
Capitolul IV. REZULTATE
A. Prezentarea situației ocoalelor silvice private prin intermediul indicatorilor silvici 4.1 Situația fondului forestier gospodărit de ocoalele silvice private
4.1.1 Fondul forestier gospodărit de ocoalele silvice private la 31.12.2012
Conform metodologiei propuse, s-au centralizat chestionarele Silv 1 - Fondul Forestier
Național de la 139 ocoale silvice private, care au raportat chestionarul în anul 2013. Indicatorii
statistici selectaţi pentru analiză (17 indicatori), sunt prezentaţi în FIGURA 4.1 şi oferă imaginea
fondului forestier şi a categoriilor de pădure componente ale acestuia, pe mai multe nivele:
FIGURA 4.1 Reprezentarea indicatorilor statistici aferenţi Silv-ului 1 utilizaţi în analiză
Statistic indicators related to Silv 1
La nivel național
În contextul „un deceniu de administrare a pădurilor din România prin ocoale silvice
private”, fondul forestier gospodărit prin cele 139 de structuri, totaliza 1733,3 mii ha, respectiv
26,5% din fondul forestier total, evaluat de INS pentru data de 31.12.2012 la 6529,1 mii ha.
La nivelul regiunilor de dezvoltare
Fondul forestier
Suprafața pădurilor
Rășinoase
Molid
Brad
Alte rășinoase
Foioase
Fag
Stejar
Diverse tari
Diverse moi
Păduri de protecție (Grupa 1)
Păduri de producție și protecție (Grupa 2)
Alte terenuri
Proprietate publică
A statului
A u.a.t.-urilor
Proprietate privată
A persoanelor fizice și juridice
A u.a.t.-urilor
19
Referitor la modul de organizare a fondului forestier administrat de ocoalele silvice
private, în funcție de regiunile de dezvoltare ale României redate în FIGURA 4.2 (a, b),
regiunea CENTRU se remarcă prin cel mai mare număr de ocoale silvice private (47 structuri) și
prin cea mai mare suprafață de fond forestier gospodărită prin intermediul acestui tip de entități,
610,8 mii ha. Se constată o foarte bună reprezentativitate a numărului ocoalelor silvice private
(peste 58% din numărul total de structuri) și suprafeței de fond forestier gospodărite (peste 55%
din totalul corespunzător ocoalelor silvice private), la nivelul regiunilor CENTRU și NORD-
VEST, care se suprapun peste regiunea istorică Transilvania, cu excepția a 2 județe componente,
respectiv Hunedoara și Maramureș. În regiunile VEST, SUD-VEST OLTENIA, SUD-EST și
NORD-EST numărul ocoalelor și suprafața gospodărită de acestea variază, fără a fi sesizate însă,
diferențe semnificative. În regiunea SUD-MUNTENIA funcționează 7 structuri și se
gospodăresc peste 99,1 mii ha de fond forestier iar în regiunea BUCUREȘTI-ILFOV elementele
luate în calcul au valoarea 0.
FIGURA 4.2 Situația numărului (a) și a suprafeței de fond forestier (b) gospodărită de ocoalele silvice private în funcție de regiunile de
dezvoltare
Number (a) and forest area (b) managed by private forest districts by development region
(a)
(b)
La nivelul ITRSV-urilor
Din punct de vedere al limitelor administrative corespunzătoare ITRSV-urilor și al
numărului sediilor de ocoale silvice private existente în județele arondate acestora, ITRSV
Brașov este structura cu cel mai mare număr de ocoale silvice private în componență, 38 de
unități și în acelați timp cu cea mai mare suprafață de fond forestier gospodărită prin ocoale
silvice private, peste 533 mii ha. De asemenea, ITRSV Cluj se remarcă printr-un număr de 31
structuri și peste 320 mii ha. Cu suprafețe de peste 100 mii ha gospodărite prin ocoale silvice
private, se clasează ITRSV-urile Oradea, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Focșani și Timișoara. În
raza ITRSV Ploiești sunt 7 sedii de ocoale silvice private, totalizând 98 mii ha gospodărite prin
acest tip de structuri. Interesant este faptul că, în cadrul ITRSV București deși nu există sedii de
ocoale silvice private, se gospodăresc prin intermediul acestui tip de structuri 1,1 mii ha de fond
34
47
13
10
7
0
12
16
NORD-VEST
CENTRU
NORD-EST
SUD-EST
SUD-MUNTENIA
BUCURESTI - ILFOV
SUD-VEST OLTENIA
VEST
Numărul de ocoale silvice private
Reg
iunea
de
dez
volt
are
352,2
610,8
168,8
141,3
99,1
0,0
172,4
188,7
NORD-VEST
CENTRU
NORD-EST
SUD-EST
SUD-MUNTENIA
BUCURESTI - ILFOV
SUD-VEST OLTENIA
VEST
Fond forestier (mii ha)
Reg
iunea
de
dez
volt
are
20
forestier, ceea ce denotă că există cazuri când ocoalele silvice private cu sediul în raza de
activitate a unui ITRSV, administrează fond forestier pe raza de competență a altor ITRSV-uri.
La nivelul județelor
Raportat la județele României, din rezultatele obținute se poate constata că în 33 de județe
(din totalul de 41 și Municipiul București), își desfășoară activitatea ocoale silvice private.
Fondul forestier gospodărit la nivelul fiecărui județ este redat în FIGURA 4.3.
FIGURA 4.3 Situația suprafeței de fond forestier gospodărită de ocoalele silvice private în funcție de cele 33 de județe unde funcționează
Forest area managed by private forest districts in the 33 counties where these operate
Județul cu cea mai mare suprafață de fond forestier gospodărită prin ocoale silvice private
este Bistrița Năsăud, cu 153,1 mii ha. Este urmat de județele Brașov și Harghita, ambele cu peste
151 mii ha, iar cu peste 100 mii ha s-au identificat județele Covasna și Vâlcea. Cu suprafețe
peste 50 mii ha se pot aminti județele Vrancea, Arad, Sibiu, Alba, Bihor, Suceava, Argeș,
Hunedoara, Buzău și Gorj. Între 10 și 50 mii ha se prezintă județele Cluj, Bacău, Maramureș,
Neamț, Mureș, Caraș Severin, Dâmbovița, Sălaj, Satu Mare, Prahova, Iași și Timiș. Cu suprafețe
sub 10 mii ha se ordonează în ordine descrescătoare, județele Mehedinți, Dolj, Vaslui, Giurgiu,
Ialomița și Olt.
77,5
86,8
61,8
44,3
74,9
153,1
151,8
53,3
30,5
45,7
108,7
24,4
6,8
0,8
52,6
151,5
61,3
0,4
11,0
44,3
7,2
35,6
37,9
0,1
11,8
19,6
14,7
85,8
71,5
10,1
105,7
4,1
88,0
Alba
Arad
Argeș
Bacău
Bihor
Bistrița Năsăud
Brașov
Buzău
Caraș
Cluj
Covasna
Dâmbovița
Dolj
Giurgiu
Gorj
Harghita
Hunedoara
Ialomița
Iași
Maramureș
Mehedinți
Mureș
Neamț
Olt
Prahova
Sălaj
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Timiș
Vâlcea
Vaslui
Vrancea
Fond forestier (mii ha)
Județ
ul
21
Cunoscându-se județele în care există sedii de ocoale silvice private (28 de județe), față
de rezultatele anterioare, care prezintă o situație cu 33 de județe, s-a recurs la o stratificare a
suprafeței de fond forestier în funcție de modul de gospodărire a fiecărui ocol silvic privat (în
județ și în alte județe) și s-a constatat că unele ocoale silvice private, gospodăresc păduri atât în
județul unde au sediul, cât și pe raza altor județe. Rezultatul obținut, este faptul că, 1540,1 mii ha
de fond forestier (89% din totalul aferent ocoalelor silvice private) se gospodăresc numai în
limitele administrative ale județelor unde ocoale silvice private își au sediul, iar restul în alte
județe învecinate sau nu, după caz. Din cele menționate anterior, rezultă două subcategorii de
ocoale silvice private:
Ocoale silvice private (70 unități) cu sediul într-un anumit județ, care gospodăresc
păduri doar în limitele administrative ale județului respectiv;
Ocoale silvice private (69 unități) cu sediul într-un anumit județ, care gospodăresc
păduri în mai multe județe.
Conform celor menționate anterior, pentru o bună evidență a indicatorilor statistici din
Silv-urile ce urmează a fi analizate (Silv 2, 3 și 4) prin care unele ocoale silvice private au
raportat doar datele totale aferente ocolului, fără a raporta situația conformă modului de
gospodărire (pe mai multe județe), se prezintă situația județelor în care există sedii de ocoale
silvice private, în funcție de supratafața totală de fond forestier aferentă ocoalelor afiliate.
Așadar, ocoalele silvice private cu sediul în fiecare din județele prezentate în FIGURA 4.4,
gospodăresc o suprafață de fond forestier mai mare, egală sau mai mică cu datele prezentate în
FIGURA 4.3.
În județele Mehedinți, Vaslui, Giurgiu, Ialomița și Olt nu există sedii de ocoale silvice
private, fondul forestier din aceste județe, fiind gospodărit de ocoalele silvice private cu sediul în
alte județe. Conform FIGURII 4.5 în care sunt reprezentate doar județele în care există sedii de
ocoale silvice private, se constată, distribuirea acestora pe trei categorii:
Județe în care ocoalele silvice private gospodăresc o suprafață de fond forestier
mai mare decât suprafața de fond forestier gospodărită în județ prin ocoale silvice
private;
Județe în care ocoalele silvice private gospodăresc o suprafață de fond forestier
egală cu suprafața de fond forestier gospodărită în județ prin ocoale silvice
private;
Județe în care ocoalele silvice private gospodăresc o suprafață de fond forestier
mai mică decât suprafața de fond forestier gospodărită în județ prin ocoale silvice
private.
22
FIGURA 4.4 Situația suprafeței de fond forestier gospodărită de ocoalele silvice private în funcție de cele 28 de județe în care își au sediul
The forest area managed by private forest districts in the 28 counties where these are seated
FIGURA 4.5 Diferența suprafeței de fond forestier dintre valoarea totală aferentă județului și valoarea totală gospodărită prin ocoale silvice
private cu sediul în județ
The forest area not managed by private forest districts in the counties where these are seated
101,24
87,19
60,22
36,46
73,58
183,59
150,29
48,60
30,46
30,16
125,01
21,77
5,01
45,34
147,76
61,34
7,30
34,72
33,90
33,81
7,26
21,77
22,08
91,34
46,43
9,40
121,64
95,67
AlbaArad
ArgeșBacăuBihor
Bistrița NăsăudBrașovBuzău
Caraș SeverinCluj
CovasnaDâmbovița
DoljGorj
HarghitaHunedoara
IașiMaramureș
MureșNeamț
PrahovaSălaj
Satu MareSibiu
SuceavaTimiș
VâlceaVrancea
Fond forestier (mii ha)
Județ
ul
-30,0 -20,0 -10,0 0,0 10,0 20,0 30,0 40,0
Suceava
Cluj
Mramureș
Bacău
Gorj
Buzău
Prahova
Neamț
Iași
Harghita
Dâmbovița
Dolj
Mureș
Argeș
Brașov
Bihor
Timiș
Caraș
Hunedoara
Arad
Sălaj
Sibiu
Satu Mare
Vrancea
Vâlcea
Covasna
Alba
Bistrița Năsăud
Fond forestier (mii ha)
Județ
ul
23
Pentru prima categorie, cel mai reprezentativ este județul Bistrița Năsăud, județ la nivelul
căruia sunt gospodărite 153,1 mii ha de fond forestier, dar ocoalele silvice private cu sediul în
cadrul acestuia gospodăresc 183,59 mii ha de fond forestier. Astfel, 30,49 mii ha de fond
forestier sunt gospodărite de ocoalele silvice private din cadrul județului Bistrița Năsăud în alte
județe învecinate sau nu acestuia.
Pentru a doua categorie, reprezentative sunt județele Hunedoara și Caraș Severin, județe
în care suprafața de fond forestier gospodărită prin ocoale silvice private este egală cu suprafața
de fond forestier gospodărită de ocoalele silvice private cu sediul în județ.
Pentru cea de-a treia categorie, cea mai numeroasă ca număr de județe, județul Suceava
se prezintă cu cea mai mare suprafață de fond forestier gospodărită prin ocoale silvice private cu
sediul în alte județe, respectiv 25,07 mii ha de fond forestier.
La nivelul ocoalelor silvice private
Din totalul de 139 ocoale silvice private, 56 dintre acestea (40,3% din total) gospodăresc
o suprafață de pădure mai mică de 10000 ha (FIGURA 4.6). Procentul cel mai mare, 48,2%
corespunzător pentru 67 de unități, le situează pe acestea în intervalul 10000-19999 ha a
suprafeței de fond forestier gospodărite. Alte 15 unități silvice private (10,8%) au în gospodărire
suprafețe mai mari de 20000 ha, dar fără să depășească 30000 ha, iar în cazul unui ocol silvic
privat s-a constatat depășirea a 46000 ha de fond forestier gospodărite.
FIGURA 4.6 Situația ocoalelor ocoalele silvice private în funcție de clasa de încadrare a suprafeței gospodărite
Private forest districts by the forest protection class of the managed area
Formele de proprietate corespunzătoare fondului forestier gospodărit prin ocoalele silvice
private
Din punct de vedere al formelor de proprietate care corespund fondului forestier
gospodărit de ocoalele silvice private, se poate afirma că cel mai reprezentativ tip este
Proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice cu 1015,7 mii ha (58%). Proprietății publice
a unităților administrativ teritoriale îi corespunde o suprafață de 652,6 mii ha (38%), iar celei
private din aceași categorie 65 mii ha (4%) (FIGURA 4.7).
56
67
15
0
1
9999
10000-19999
20000-29999
30000-39999
40000-49999
Numărul de ocoale silvice private
Cla
sa d
e în
cadra
re (
ha)
24
FIGURA 4.7 Fondul forestier administrat de ocoalele silvice private în funcție de forma de proprietate
The forest area managed by private forest districts by land ownership
Conform TABELULUI 4.1 se poate observa că în cazul a 33 de județe ocoalele silvice
private gospodăresc păduri proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, în 25 de județe
păduri proprietate publică a unităților administrativ teritoriale și în 22 de județe păduri
proprietate privată a unităților administrativ teritoriale.
TABELUL 4.1 Situația administrării fondului forestier în funție de natura proprietății pe județe
Forest management by land ownership and county
Județul
Fond
forestier
Proprietate
publică a u.a.t
Proprietate
privată a
persoanelor
fizice și juridice
Proprietate
privată a u.a.t
mii ha. mii ha. % mii ha. % mii ha. %
1 2 3 4 5
Alba 77,5 39,2 50,5 37,8 48,8 0,5 0,7
Arad 86,8 30,8 35,5 51,4 59,2 4,6 5,3
Argeș 61,8 0,6 0,9 60,7 98,3 0,5 0,8
Bacău 44,3 6,7 15,1 36,7 82,7 1,0 2,2
Bihor 74,9 38,9 52,0 25,5 34,1 10,4 13,9
Bistrița Năsăud 153,1 142,2 92,9 10,7 7,0 0,2 0,1
Brașov 151,8 124,8 82,2 21,2 14,0 5,7 3,8
Buzău 53,3 1,1 2,0 52,2 97,8 0,1 0,2
Caraș Severin 30,5 15,0 49,3 11,5 37,7 3,9 13,0
Cluj 45,7 29,8 65,3 9,9 21,7 5,9 13,0
Covasna 108,7 21,5 19,8 82,0 75,5 5,1 4,7
Dâmbovița 24,4 0 0 24,0 98,3 0,4 1,7
38%
58%
4%
Proprietate publică a u.a.t
Proprietate privată a
persoanelor fizice și juridice
Proprietate privată a u.a.t
25
Județul
Fond
forestier
Proprietate
publică a u.a.t
Proprietate
privată a
persoanelor
fizice și juridice
Proprietate
privată a u.a.t
mii ha. mii ha. % mii ha. % mii ha. %
1 2 3 4 5
Dolj 6,8 0 0 6,8 100,0 0 0
Giurgiu 0,8 0 0 0,6 82,0 0,1 18,0
Gorj 52,6 0,2 0,3 52,5 99,7 0 0
Harghita 151,5 7,0 4,6 139,3 92,0 5,1 3,4
Hunedoara 61,3 28,2 46,0 31,3 51,1 1,8 2,9
Ialomița 0,4 0 0 0,4 100,0 0 0
Iași 11,0 0,4 3,9 10,6 96,1 0 0
Mramureș 44,3 20,9 47,2 22,6 50,9 0,8 1,9
Mehedinți 7,2 0 0 5,8 80,5 1,4 19,5
Mureș 35,6 13,2 37,2 17,7 49,8 4,6 13,0
Neamț 37,9 2,3 6,0 35,6 94,0 0 0
Olt 0,1 0 0 0,1 100,0 0 0
Prahova 11,8 0 0 11,8 100,0 0 0
Sălaj 19,6 4,8 24,6 14,7 75,4 0 0
Satu Mare 14,7 8,0 54,7 5,2 35,2 1,5 10,0
Sibiu 85,8 72,9 84,9 4,8 5,6 8,2 9,6
Suceava 71,5 36,5 51,0 35,0 49,0 0 0
Timiș 10,1 5,0 49,6 2,4 23,8 2,7 26,6
Vâlcea 105,7 1,2 1,1 104,1 98,5 0,4 0,4
Vaslui 4,1 0 0 4,1 100,0 0 0
Vrancea 88,0 1,4 1,5 86,6 98,5 0 0
TOTAL
GENERAL 1733,3 652,6 37,7 1015,7 58,6 65,0 3,7
Se pot remarca județe cu suprafață reprezentativă pentru fiecare categorie de proprietate,
județul Bistrița Năsăud în cazul proprietății publice a unităților administrativ teritoriale, cu
142,2 mii ha, respectiv 92,9% din total județean, județul Harghita în cazul proprietății private a
persoanelor fizice și juridice cu 139,3 mii ha, respectiv 92% din totalul județului, iar
proprietatea privată a unităților administrativ teritoriale este reprezentativă pentru județul Bihor
cu 10,4 mii ha respectiv 13,9% din totalul județean. Cu valori semnificative în cazul proprietății
26
publice a unităților administrativ teritoriale merită amintite județele Brașov (124.8 mii ha) și
Sibiu (72,9 mii ha) iar în cazul proprietății private a persoanelor fizice și juridice județele
Vâlcea (104,1 mii ha), Vrancea (86,6 mii ha), Argeș (60,7 mii ha), Gorj (52,5 mii ha), Buzău
(52,2 mii ha) și Arad (51,4 mii ha).
Tot din punct de vedere al formei de proprietate care constituie ocoalele silvice private s-
a constatat că în cazul a 39 de structuri nu se gospodăresc păduri proprietate publică a unităților
administrativ teritoriale și în cazul a 84 de structuri, păduri proprietate privată a unităților
administrativ teritoriale. În schimb 7 structuri nu gospodăresc păduri proprietatea privată a
persoanelor fizice și juridice.
Conform claselor de încadrare prezentate în FIGURA 4.8 se poate remarca că 100 dintre
ocoale silvice private au în componență păduri proprietate publică a unităților administrativ
teritoriale cu suprafețe cuprinse între 1 și 20000 ha, dintre care 44 de structuri se află în
intervalul 5001 – 10000 ha.
FIGURA 4.8 Situația ocoalelor silvice private în funcție de clasa de încadrare a tipului de fond forestier constituent
Private forest districts by the class of the constitutive forestland
În cazul proprietății private a persoanelor fizice și juridice, 132 de ocoale silvice își
desfășoară activitatea pe astfel de suprafețe, iar valorile corespunzătoare fiecărei structuri se
încadrează între 1 și 45000 ha și față de categoria anterioară merită menționat că 8 astfel de
structuri depășesc în administrare suprafețe de 20000 ha aparținând persoanelor fizice și juridice.
În cazul proprietății private a unităților administrativ teritoriale 55 de ocoale silvice
39
15
22
44
12
7
0
0
0
7
27
29
32
29
7
6
1
1
84
32
22
1
0
0
0
0
0
0 20 40 60 80 100
Nu
1 - 1000
1001 - 5000
5001 - 10000
10001 - 15000
15001 - 20000
20001 - 25000
25001 - 30000
Peste 30001
Numărul ocoalelor silvice private
Cla
sa d
e în
cadra
re (
ha)
Proprietate privată a u.a.t
Proprietate privată a
persoanelor fizice și juridice
Proprietate publică a u.a.t
27
gospodăresc astfel de suprafețe, însă doar în cazul unei singure entități suprafața depășește 5000
ha.
Alte caracteristici ale fondului forestier gospodărit de ocoalele silvice private
La nivel național, fondul forestier gospodărit de ocoalele silvice private, era compus în
proporție de 98,6% (1709,7 mii ha) de păduri de foioase și rășinoase și de 1,4% (23,6 mii ha) de
categoria alte terenuri care însumează diferite categorii de suprafețe (terenuri care servesc
nevoilor de cultură, producție, administrație, terenuri neproductive, iazurile, albiile pâraielor
etc.).
Grupa principală de specii este cea a foioaselor cu o suprafață de 1004,4 mii ha (58,7%),
urmată de cea a rășinoaselor cu 705,3 mii ha (41,3%). Din punct de vedere al clasificării pe
specii, situația este prezentată în FIGURA 4.9 și conform datelor, în cazul rășinoaselor, molidul
deține ponderea principală cu 563,3 mii ha fiind urmat de brad (101,7 mii ha) și alte rășinoase
(40,3 mii ha). În cazul foioaselor, specia fag este cel mai bine reprezentată cu 623,5 mii ha,
urmată de stejar (186,5 mii ha), diversele tari (163,2 mii ha) și diversele moi (31,2 mii ha).
FIGURA 4.9 Structura pădurilor gospodărite de ocoalele silvice private în funcție de grupele principale de specii, rășinoase (a) și foioase (b)
Structure of the forests managed by private forest districts by species: conifers (a) and broadleaves (b)
(a)
(b)
În județe precum Harghita, Suceava, Cluj, Neamț, Bistrița Năsăud, suprafața gospodărită
de ocoalele silvice private este constituită în principal de specii de rășinoase iar în județe ca
Arad, Bihor, Brașov, Gorj, Covasna și altele de specii de foioase (FIGURA 4.10). Din cele 139
ocoale silvice private, în 91 dintre acestea speciile de foioase deţin ponderea principală, iar în 48
speciile de răşinoase.
La nivelul fondului forestier administrat de ocoalele silvice private, pădurile din Grupa I
– Păduri de protecție au o pondere de 50,2% prin 858,2 mii ha, valoare aproximativ egală cu cea
a pădurilor din Grupa II – Păduri de producție și protecție care au o pondere de 49,8% căreia îi
corespund 851,5 mii ha.
80%
14%6%
Molid
Brad
Alte rășinoase62%
19%
16%3%
Fag
Stejar
Diverse moi
Diverse tari
28
FIGURA 4.10 Structura pădurilor gospodărite de ocoalele silvice private, la nivel de județ, în funcție de grupele principale de specii
Structure of private district managed forests by groups of species and counties
4.1.2 Evoluția fondului forestier gospodărit de ocoalele silvice private
În acest subcapitol este prezentată evoluția fondului forestier gospodărit de ocoalele
silvice private prin compararea rezultatelor prezentate în subcapitolul anterior cu cele obţinute
prin intermediul aceloraşi indicatori statistici corespunzători datelor de 31.12.2010 (Marinchescu
și Hălălișan, 2011), respectiv 31.12.2006 (Abrudan și Dutcă, 2007).
La nivel național
La sfârșitul anului 2006, 104 ocoale silvice silvice private au raportat chestionarul Silv 1,
iar la sfârșitul anului 2010, 122 entități de acest tip. Dacă în anul 2006 se totalizau 1,09 milioane
ha de fond forestier gospodărit prin ocoale silvice private, până la nivelul anului 2010 au mai
trecut sub gospodărirea acestui tip de structuri 307 mii ha, totalizându-se astfel 1,46 milioane ha
supuse gospodăririi prin ocoale silvice private. După alți 2 ani calendaristici, la finele anului
2012, proprietarii a peste 270 mii ha de fond forestier, și-au trecut proprietatea forestieră în
administrarea ocoalelor silvice private prin înființarea de structuri proprii (s-au înființat 17
structuri de administrare în acestă perioadă) sau prin afilierea la o structură privată deja existentă.
0 20000 40000 60000 80000 100000 120000
Alba
AradArgeș
BacăuBihor
Bistrița NăsăudBrașov
BuzăuCaraș
Cluj
CovasnaDâmbovița
DoljGiurgiu
GorjHarghita
HunedoaraIalomița
IașiMramureșMehedinți
MureșNeamț
OltPrahova
SălajSatu Mare
SibiuSuceava
TimișVâlceaVaslui
Vrancea
Suprafața (ha)
Județ
ul
Foioase
Rășinoase
29
La nivelul regiunilor de dezvoltare
Corespunzător INS în anul 2012 fondul forestier național era distribuit la nivelul
regiunilor de dezvoltare conform FIGURII 4.11 (a). Cu o suprafață de 1259,9 mii ha, cel mai
bine reprezentată era regiunea CENTRU, iar la polul opus regiunea BUCUREȘTI-ILFOV cu
26,4 mii ha. În cazul ocoalelor silvice private, suprafața de fond forestier gospodărită, a crescut
progresiv pentru fiecare regiune în parte în primul deceniu de evoluție (FIGURA 4.11 (b)). De
remarcat regiunea CENTRU unde într-un interval de 6 ani (2006-2012) s-a constatat cea mai
mare creștere a suprafeței, peste 142,5 mii ha, iar la polul opus regiunea SUD-VEST OLTENIA
cu o creștere, în același interval, mai redusă, dar totuși semnificativă, de 46,8 mii ha.
FIGURA 4.11 Situația fondului forestier din anul 2012 în funcție de regiunile de dezvoltare (a) și în funcție de evoluția suprafeței
corespunzătoare ocoalelor silvice private (b) în cazul fiecărei regiuni
The forest area in 2012 by development regions (a) and by evolution of the forest area managed by private forest districts (b)
(a)
(b)
Corespunzător ultimului interval acoperit de date, respectiv 2010-2012, în regiunea
VEST se observă cea mai redusă suprafață de fond forestier trecută în administrarea ocoalelor
silvice private, 10,4 mii ha, iar conform situației ascendente la nivel național tot în regiunea
CENTRU s-a constat cea mai mare creștere, de 54,5 mii ha.
989,7
1259,9
1192,4
551,4
658,7
26,4
808,5
1042,1
NORD-VEST
CENTRU
NORD-EST
SUD-EST
SUD-MUNTENIA
BUCURESTI - ILFOV
SUD-VEST OLTENIA
VEST
Total fond forestier (mii ha )
Reg
iunea
de
dez
volt
are
352,2
610,8
168,8
141,3
99,1
0
172,4
188,7
311,0
556,5
81,0
125,8
58,3
0
147,5
178,3
259,6
468,3
56,0
52,5
28,3
0
125,6
107,3
NORD-VEST
CENTRU
NORD-EST
SUD-EST
SUD-MUNTENIA
BUCURESTI - ILFOV
SUD-VEST OLTENIA
VEST
Fondul forestier corespunzător ocoalelor silvice
private (mii ha)
Reg
iunea
de
dez
volt
are
2006
2010
2012
30
La nivelul ITRSV-urilor
În FIGURA 4.12 (a, b) se ilustrează suprafața totală de fond forestier corespunzătoare
fiecărui ITRSV, evoluția suprafeței de fond forestier gospodărită de ocoalele silvice private la
nivelul fiecăruia, precum și numărul de ocoale silvice private arondate acestor entități pentru anii
de evidență. În anul 2006, după 4 ani de management forestier prin ocoale silvice private în
România, ITRSV Brașov a delimitat cea mai mare suprafață gospodărită prin aceste structuri,
424,2 mii ha și cel mai mare număr de ocoale silvice private cu sediul în județele componente,
36 de entități. La sfârșitul anului 2012, peste 50% din totalul fondului forestier aferent limetelor
de competență ale ITRSV Brașov sunt gospodărite prin ocoale silvice private, deși numărul
acestora nu a crescut semnificativ (în 6 ani s-au înființat doar 2 ocoale silvice private cu sediul în
județele arondate ITRSV-ului).
FIGURA 4.12 Situația suprafeței de fond forestier (a) gospodărită de ocoalele silvice private și a numărului acestor structuri (b) în funcție de
ITRSV-uri
Forest area managed by private forest districts (a) and the number of these structures (b) by ITRSVs
(a)
(b)
În cazul ITRSV Suceava, ITRSV căruia îi corespunde cea mai mare suprafață de fond
forestier (1119,9 mii ha), erau gospodărite prin structuri private la sfârșitul anului 2012, 164,7
mii ha (14,7% din total), cu precizarea că cea mai semnificativă creștere se constată în intervalul
2010-2012, peste 80 mii ha trecute în administrarea structurilor silvice private. Bine reprezentat
prin management silvic privat a fost și ITRSV Cluj, în cadrul căruia din anul 2006, 221,7 mii ha
533,3
1,1
320,6
145,4
195,9
98,0
172,4
164,7
101,8
488,8
0
274,4
125,8
188,4
58,3
147,5
81,0
94,1
424,2
0
221,7
52,5
148,3
28,3
125,6
56,0
41,0
1053,8
181,5
818,2
585
589,1
542,5
808,5
1119,9
830,6
BRASOV
BUCURESTI
CLUJ
FOCSANI
ORADEA
PLOIESTI
RAMNICU VALCEA
SUCEAVA
TIMISOARA
Fond forestier (mii ha)
ITR
SV
-ul
Total ITRSV-2012 2006 2010 2012
38
0
31
10
20
7
12
13
8
36
0
29
8
17
5
11
8
8
36
0
24
3
20
2
8
7
4
BRASOV
BUCURESTI
CLUJ
FOCSANI
ORADEA
PLOIESTI
RAMNICU VALCEA
SUCEAVA
TIMISOARA
Numărul ocoalelor silvice private cu
sediul în cadrul ITRSV-ului
ITR
SV
-ul
2006 2010 2012
31
erau gospodărite prin ocoale silvice private. Totuși în cazul acestui ITRSV, nu trebuie uitată
înfluența județului Bistrița Năsăud, care deține cea mai mare suprafață de fond forestier
gospodărită prin ocoale silvice private și cel mai mare număr de structuri cu sediul în județ.
La nivelul județelor
Dacă la sfârșitul anului 2012, ocoalele silvice private gospodăreau păduri în 33 de județe,
la sfârșitul anului 2010 se administrau prin astfel de structuri, păduri în 29 de județe. Județele
care fac obiectul schimbării sunt Giurgiu, Ialomița, Prahova și Vaslui, însă doar în județul
Prahova diferența este mai reprezentativă, de 11,8 mii ha. S-a constatat că în 4 județe (Bihor,
Dolj, Mureș și Olt), fondul forestier aferent ocoalelor silvice private s-a diminuat în 2012 față de
2010, cu aproximativ 3 mii ha în total (din care 2,1 mii ha în județul Bihor). În total, fondului
forestier administrat de ocoalele silvice private la nivelul anului 2010, i s-a mai adăugat o
suprafață de 277,6 mii ha până la sfârșitul anului 2012, aferentă în cazul a 29 de județe, dintre
care cele mai importante din acest punct de vedere sunt județele Bacău cu 37,4 mii ha, Neamț cu
26 mii ha, Argeș cu 25,5 mii ha și Harghita cu 21,1 mii ha.
O remarcă specială o constituie datele prezentate în TABELUL 4.2, unde se poate
observa cum se realizează gospodărirea pădurilor la nivelul fiecărui județ în funcție de numărul
ocoalelor silvice private cu sediul în județul de origine sau în alte județe. Datele sunt relevante
pentru anii 2010 și 2012 și pe diferența numărului de ocoale din interval.
TABELUL 4.2 Modul de gospodărire a fondului forestier la nivelul fiecărui județ în funcție de numărul ocoalelor silvice private
Forest management type by the number of private forest districts and counties
Județul
Numărul
ocoalelor silvice
private cu sediul
în județ
Numărul
ocoalelor
silvice private
cu sediul în
alte județe
Numărul
ocoalelor
silvice
private cu
sediul în
județ
Numărul
ocoalelor
silvice
private cu
sediul în alte
județe
Diferența
numărului
ocoalelor
silvice private
cu sediul în
județ
Diferența
numărului
ocoalelor
silvice private
cu sediul în alte
județe
2010 2012 2010-2012
Alba 7 3 9 3 2 0
Arad 8 2 8 2 0 0
Argeș 2 2 4 6 2 4
Bacău 1 0 4 6 3 6
Bihor 6 6 6 5 0 -1
Bistrița Năsăud 15 0 15 0 0 0
Brașov 11 3 12 3 1 0
Buzău 3 0 3 6 0 6
Caraș Severin 2 0 2 0 0 0
Cluj 3 0 3 4 0 4
Covasna 7 0 7 2 0 2
32
Județul
Numărul
ocoalelor silvice
private cu sediul
în județ
Numărul
ocoalelor
silvice private
cu sediul în
alte județe
Numărul
ocoalelor
silvice
private cu
sediul în
județ
Numărul
ocoalelor
silvice
private cu
sediul în alte
județe
Diferența
numărului
ocoalelor
silvice private
cu sediul în
județ
Diferența
numărului
ocoalelor
silvice private
cu sediul în alte
județe
2010 2012 2010-2012
Dâmbovița 3 0 2 6 -1 6
Dolj 1 1 1 1 0 0
Giurgiu 0 0 0 2 0 2
Gorj 3 5 4 5 1 0
Harghita 7 6 7 8 0 2
Hunedoara 5 0 5 5 0 5
Ialomița 0 0 0 1 0 1
Iași 1 1 1 2 0 1
Maramureș 4 2 4 4 0 2
Mehedinți 0 3 0 5 0 2
Mureș 3 2 3 2 0 0
Neamț 1 0 3 3 2 3
Olt 0 2 0 1 0 -1
Prahova 0 0 1 6 1 6
Sălaj 2 1 3 0 1 -1
Satu Mare 1 1 3 1 2 0
Sibiu 8 1 9 1 1 0
Suceava 5 10 5 14 0 4
Timiș 1 1 1 2 0 1
Vâlcea 7 0 7 6 0 6
Vaslui 0 0 0 1 0 1
Vrancea 5 0 7 0 2 0
TOTAL 122 52 139 113 17 61
Dacă în anul 2010 se remarcau 52 de cazuri când diferite ocoale silvice private
gospodăreau păduri în alte județe decât în cel unde își aveau sediul, în anul 2012 se remarcă 113
cazuri. În anul 2010 în 27 de județe se gospodăreau păduri prin ocoale silvice private cu sediul în
județ și în 16 dintre acestea și prin ocoale cu sediul în alte județe.
Tot la nivelul anului 2010, în 2 județe se gospodăreau păduri prin ocoale silvice private
cu sediul în alte județe, iar în 10 județe ocoale silvice cu sediul în județ. Ca județe cu număr mare
de ocoale silvice private cu sediul în alte județe se remarcă Suceava, Harghita, Bihor și Gorj.
În anul 2012 în 28 de județe se administrau păduri prin ocoale silvice private cu sediul în
județ, iar în 25 de județe de ocoale cu sediul în alte județe. Pentru același an se menționează 5
județe (Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Olt și Vaslui) cu administrare a pădurilor prin ocoale
silvice private cu sediul în alte județe. De asemenea în 4 județe (Bistrița Năsăud, Caraș Severin,
Sălaj și Vrancea) managementul forestier era realizat doar prin ocoale silvice private cu sediul în
județ. La lista județelor unde se remarcau foarte multe structuri cu sediul în alte județe în anul
33
2010 se mai pot adăuga în anul 2012 județele Vâlcea, Prahova, Dâmbovița, Buzău, Argeș și
Mehedinți.
Corespunzător intervalului de timp pentru datele prezentate se mai poate menționa că în
21 de județe numărul ocoalelor silvice private cu sediul în județ a rămas constant, în județul
Dâmbovița numărul a scăzut iar în cazul celorlalte a crescut, Bacăul fiind județul unde s-au
înființat cel mai mare număr de structuri private, 3 entități.
Alt element remarcat, o fost acela că, în marea majoritate a județelor, deși cu schimbarea
statutului ocoalelor, în unele cazuri (transformarea din Regie Publică Locală-R.P.L în Societate
cu răspundere limită-S.R.L sau invers) ocoalele care funcționau în anul 2006 își desfășurau
activitatea și în anii 2010 și 2012. Printre județele în care nu s-a întâmplat acest lucru amintim:
- Județul Arad unde un singur ocol silvic privat care funcționa în anul 2006, nu-și mai
desfășura activitatea în anul 2010;
- Județului Bihor, în care 5 ocoale silvice private care funcționau în anul 2006 la nivelul
anului 2010 erau desfințate;
- Județul Mureș în cazul căruia se remarcă 2 ocoale silvice private care funcționau în 2006
și la nivelul anului 2010 lipseau;
- Județul Sibiu unde 2 ocoale silvice private care funcționau în 2006 nu-si mai desfășurau
activitatea în 2010;
- Județul Vâlcea în care 2 ocoale silvice private care funcționau în anii 2006 și 2010, nu
mai desfășurau activitate în 2012;
- Județul Dâmbovița în care o structura care funcționa în 2010 nu-și mai desfășura
activitatea în 2012.
Formele de proprietate corespunzătoare fondului forestier gospodărit de ocoalele silvice
private
Cu privire la evoluția suprafeței de fond forestier gospodărit de ocoalele silvice private în
funcție de natura proprietății constituente, în TABELUL 4.3 este detaliată pentru anii 2006, 2010
și 2012 situația la nivelul ocoalelor silvice private și la nivel național.
Pentru anul 2006, când în vigoare era Codul Silvic din anul 1996 (LEGEA nr. 26/1996),
categoriile de proprietate erau detaliate pe forme de proprietari oferind posibilitatea includerii în
formele de proprietate actuale. La nivelul acelui an, ocoalele silvice private gospodăreau 47%
din proprietatea forestieră, alta decât cea a statului, respectiv 538 mii ha (62% din total național)
în cazul proprietății publice a unităților administrativ teritoriale și 560 mii ha (38% din total
național) din propritățile private (composesorate, obști, unități de cult, învățământ, persoane
fizice sau asociații de persoane fizice). În concluzie categoriile de proprietate, cea publică și cea
34
privată dețineau ponderi aproximativ egale în componența fondului forestier gospodărit de
ocoalele silvice private la 4 ani de management.
TABELUL 4.3 Evoluluția structurii proprietății fondului forestier gospodărit de ocoalele silvice private
Evolution of the property structure of forest managed by private districts
Categoria Anul Unitatea
Proprietate
publică a
u.a.t.-
urilor
Proprietate
privată a
u.a.t.-
urilor
Proprietate
privată a
persoanelor
fizice și
juridice
Total
Ocoale
silvice
private 2006
mii ha 538* 0 560* 1098*
% din totalul
național 62 0 38 47
Total
național mii ha 863** 0 1460** 2323**
Ocoale
silvice
private 2010
mii ha 606 42 810 1458
% din totalul
național 59 58 39 46
Total
național mii ha 1024*** 73*** 2079*** 3176***
Ocoale
silvice
private 2012
mii ha 653 65 1016 1734
% din totalul
național 63 84 47 53
Total
național mii ha 1029*** 77*** 2159*** 3265***
*Abrudan și Dutcă (2006)
**Curtea de Conturi a României (2013)
***RNP Romsilva (2013)
Până în anul 2010 suprafața totală a fondului forestier proprietate publică a unităților
administrativ teritoriale a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 1024 mii ha la nivel
național, din care peste 59% (606 mii ha) erau în administrarea ocoalelor silvice private. De
asemenea și în cazul proprietății private a persoanelor fizice și juridice suprafața totală la nivel
național a crescut semnificativ.
35
Ponderea suprafeței gospodărite de ocoalele silvice private nu s-a modificat substanțial
din anul 2006 până în anul 2010, dar raportându-ne la numărul de ha, valoarea acestora a crescut
cu peste 250 mii ha. La acest nivel se poate discuta și despre proprietatea privată a unităților
administrativ teritoriale unde din totalul de 73 mii ha, 42 mii ha (58%) erau în administrarea
ocoalelor silvice private. În anul 2012 la nivel național, raportându-ne la suprafața totală a
fondului forestier în afara proprietății de stat, 53% din total era gospodărită de ocoalele silvice
private.
4.2 Situația cifrei de afaceri realizate de ocoalele silvice private
4.2.1 Situația cifrei de afaceri realizate de ocoalele silvice private la 31.12.2012
Conform metodologiei adoptate, s-au centralizat chestionarele Silv 2 - Activitatea
economică a unităților silvice, de la 133 ocoale silvice private. Aşadar, 6 entităţi care
gospodăreau păduri în aceea perioadă, raportând Silv-ul 1 pentru data de 31.12.2012, nu au
transmis către instituţiile abilitate, chestionarul Silv 2. Din punct de vedere teritorial
administrativ, aceste structuri provin din următoarele structuri ITRSV: Braşov(2), Focşani(2),
Oradea(1), Timişoara(1). Indicatorii statistici selectați pentru analiză (18 indicatori), sunt
prezentați în FIGURA 4.16 și oferă posibilitatea cunoșterii detaliate a cifrei de afaceri pentru
anul 2012. Ca și în cazul Silv 1, rezultatele sunt prezentate pe mai multe nivele și acolo unde
este cazul sunt comparate cu cele obținute prin intermediul acelorași indicatori statistici din anul
2010 (Marinchescu și Hălălișan, 2011).
FIGURA 4.16 Reprezentarea indicatorilor statistici aferenţi Silv-ului 2 utilizaţi în analiză
Statistic indicators related to Silv 2
Cifra de afaceri
Produse valorificate
Masă lemnoasă
Masă lemnoasă pe
picior
Masă lemnoasă fasonată
Cherestele și alte
semifabricate
Alte produse lemnoase și nelemnoase:
1. Puieți forestieri și ornamentali din pepiniere
2. Alte produse lemnoase (arbori și arbuștiornamentali, pomi de Crăciun, răchită)
3. Semințe forestiere
4. Fructe de pădure
5. Ciuperci comestibile din flora spontană
6. Alte produse nelemnoase (plante medicinale șiaromatice, sucuri răcoritoare, rășină)
7. Produse vânătorești
8. Produse piscicole
9. Produse apicole (miere de albine)
10. Alte valorificări
Prestări servicii silvice
Autorizații, despăgubiri, tarife
36
La nivel național
Sub rezerva valorilor neraportate, cifra de afaceri realizată la nivel naţional de ocoalele
silvice private în anul 2012, a fost de 308,8 mil. lei (aproximativ 70 mil. EURO) (curs EURO
4,43 RON) şi reprezintă 18,6% din cifra de afaceri totală, realizată de unităţile silvice din
România, evaluată de INS la 1662,5 mil. lei. Aşadar, pentru ocoalele silvice private, incluse în
analiză (133 de entităţi), care gospodăreau 1666 mii ha de fond forestier, rezultă o cifră de
afaceri medie pe ha de fond forestier de 185 lei/ha.
La nivelul județelor
Raportat la judeţele unde îşi au sediul ocoale silvice private, se disting 4 categorii, în
funcţie de cifra de afaceri realizată (FIGURA 4.17). Sub 10000 mii lei cifră de afaceri totală se
clasează judeţele Dolj, Iaşi, Sălaj, Prahova, Satu-Mare, Caraş-Severin, Mureş, Gorj, Vrancea,
Cluj, Dâmboviţa, Buzău, Maramureş, Hunedoara, Argeş, Covasna şi Bihor. Cu o cifră de afaceri
totală între 10001-20000 mii lei se prezintă judeţele Alba, Vâlcea, Bacău, Neamţ, Harghita şi
Arad, iar între 20001-50000 mii lei, judeţele Suceava, Sibiu şi Bistriţa-Năsăud. Judeţul Braşov
este singurul judeţ în care cifra totală de afaceri realizată depăşește 50000 mii lei, respectiv
60790,81 mii lei şi reprezintă 19,7% din cifra totală de afaceri realizată de 133 ocoale silvice
private.
FIGURA 4.17 Situația la nivel județean a cifrei de afaceri realizate de ocoalele silvice private
Turnover of private forest districts by county
Analizată pentru județele în care îşi au sediul ocoale silvice private, cifra de afaceri
medie/ha de fond forestier este prezentată în FIGURA 4.18.
Se observă o variaţie mare a acestei cifre de afaceri medie în funcţie de numărul de ha de
fond forestier corespunzătoare fiecărui județ. În judeţe cu suprafeţe mari de fond forestier,
gospodărite prin ocoale silvice private, peste 50 mii ha (Hunedoara, Bihor, Argeş) şi peste 100
mii ha (Harghita şi Covasna) cifra de afaceri medie pe judeţ este sub valoarea cifrei de afaceri
medie la nivel naţional. Corespunzător categoriilor mai sus menţionate, sunt însă și judeţe în care
17
6
3
1
≤10000
10001-20000
20001-50000
≥50001
Număr de judeţe/clasă de încadrare
Cla
sa d
e în
cadra
re a
cif
rei
de
afac
eri
(mii
lei
)
37
valoarea cifrei de afaceri medie la nivel judeţean, depăşeste valoarea cifrei de afaceri medie la
nivel naţional. Judeţe corespunzătoare primei categorii sunt Sibiu şi Arad, iar celei de-a doua
categorii, judeţele Braşov şi Bistriţa-Năsăud. Cea mai mare cifră de afaceri medie la nivel
judeţean este realizată în judeţul Suceava (447 lei/ha), iar cea mai mică judeţul Dolj (13 lei/ha).
FIGURA 4.18 Cifra de afaceri medie lei/ha de fond forestier realizată în județe unde au sediul ocoale silvice private
Average turnover (RON/ha) in counties where private forest districts are seated
La nivelul ocoalelor
În FIGURA 4.19 ocoalele silvice private sunt clasificate, în funcţie de clasa de încadrare
a cifrei de afaceri 42 de unităţi (31,5% din total), au cifra de afaceri mai mică de 1000 mii lei.
Cifra de afaceri a 70 de ocoale silvice private se încadrează în intervalul 1001- 4000 mii lei, iar
celelalte structuri (21 unități), au cifra de afaceri de peste 5000 mii lei. Pe primele poziții în
ierarhia stabilită, cu o cifră de afaceri de peste 7000 mii lei, se clasează 5 unități silvice private,
care crescător reprezentate fac parte din județele, Brașov, Harghita, Neamț și Suceava. Un ocol
silvic privat din județul Suceava, realizează cea mai mare cifră de afaceri din anul 2012,
respectiv 9745 mii lei. O altă caracteristică interesantă, este faptul că în top 10 unități cu cele mai
mari cifre de afaceri, se regăsesc 5 structuri silvice private cu sediul în județul Brașov.
Cifra de afaceri medie/unitatea silvică are valoare de 2324,9 mii lei, cifra de afaceri a 50
de unităţi clasându-se peste această valoarea, iar 83 de unități sub aceasta.
404,5
85,3
95,2
119,6
228,2
110,2
268,7
139,6
194,7
101,0
53,6
225,8
153,2
87,0
121,7
117,8
221,7
269,1
13,4
79,3
93,4
343,7
148,5
403,8
447,0
95,2
112,6
Brasov
Covasna
Harghita
Mureş
Sibiu
Alba
Bistriţa-Năsăud
Cluj
Maramureş
Buzău
Vrancea
Arad
Bihor
Salaj
Satu-Mare
Argeş
Dâmboviţa
Prohova
Dolj
Gorj
Vâlcea
Bacău
Iaşi
Neamţ
Suceava
Caras-Severin
Hunedoara
Cifra de afaceri medie (lei/ha)
Judeţ
ul
38
FIGURA 4.19 Situația la nivelul ocoalelor silvice private din punct de vedere al clasei de încadrare corespunzător cifrei de afaceri realizate
Private forest districts by turnover class
Natura cifrei de afaceri
Conform FIGURII 4.16 din partea introductivă, cifra de afaceri totală este compusă din
valorile a trei indicatori statistici: produse valorificate, prestări servicii silvice şi autorizaţii,
despăgubiri, tarife. La nivel naţional, în cazul ocoalelor silvice private, procentul de participare a
fiecărei categorii în cifra de afaceri totală este redat în FIGURA 4.20.
FIGURA 4.20 Natura cifrei de afaceri realizate de ocoalele silvice private
The sources of private forest district turnover
În cifra de afaceri totală, produsele valorificate deţin ponderea principala cu 252,6 mil.
lei (82%). Sunt urmate de veniturile realizate prin prestări servicii silvice cu 51,4 mil. lei (17%)
şi veniturile din autorizaţii, despăgubiri, tarife cu 4,8 mil. lei (1%). Cifra totală de afaceri din
anul 2010 – 227,5 mil. lei (cu 81,3 mil. lei mai mică decât în anul 2012), din punct de vedere al
ponderii categoriilor componente nu diferă foarte mult de rezultatele din 2012. Produsele
valorificate deţineau ponderea principală, 83,3% (189,6 mil. lei), fiind urmate de veniturile din
42
35
20
15
5
6
5
3
2
≤1000
1001-2000
2001-3000
3001-4000
4001-5000
5001-6000
6001-7000
7001-8000
9001-10000
Numărul ocoalelor silvice private corespunzător intervalului
Inte
rval
de
înca
dra
re a
cif
rei
de
afac
eri
(mii
lei
)
82%
17%
1%
Produse valorificate
Prestări servicii silvice
Autorizaţii, despăgubiri, tarife
39
prestări servicii silvice 15,7% (35,7 mil. lei) și veniturile din autorizaţii, despăgubiri, tarife 1%
(2,2 mil. lei).
Necunoscându-se cu exactitate suprafața de fond forestier de pe urma căreia provin
veniturile din prestări servicii silvice, faptul că valoarea corespunzătoare acestora reprezintă
17% din cifra totală de afaceri, ne face să afirmăm că această suprafață este totuși considerabilă.
Pentru întărirea acestei afirmaţii, s-a recurs la o clasificare a celor 133 ocoale silvice private în
funcție de proporția veniturilor din prestări servicii silvice din cifra de afaceri totală
corespunzătoare fiecărei unități, rezultând 4 categorii, corespunzătoare FIGURII 4.21.
FIGURA 4.21 Situația proporției veniturilor din prestări servicii silvice din cifra totală de afeceri a fiecărui ocol silvic privat
The income from forestry services to total turnover ratio for each private forest district
Din totalul unităților incluse în analiză, 11 ocoale silvice private, nu realizau venituri din
prestări servicii silvice, în acest caz toți proprietari aferenți acestor structuri lăsând în totalitate la
dispoziția ocoalelor gestionarea resursei financiare obținute prin valorificarea produselor. Pentru
proprietarii acestor unități, profitul se stabilea și încasa la sfârșitul fiecărui an în funcție de
balanța contabilă rezultată. Cel mai interesant lucru, este acela că, pentru aceste structuri se poate
stabili cifra de afaceri medie pe ha de fond forestier corespunzătoare în exclusivitate serviciilor
de administrare, veniturile din prestări servicii silvice și cele din autorizații, despăgubiri, tarife,
neinfluențând valoarea medie pe ha. Așadar, cifra de afaceri medie pe ha de fond forestier,
provenită integral din servicii de administrare a proprietății forestiere a fost de aproximativ 410
lei/ha. Valorile extreme pentru acestă cifră de afaceri medie s-au în registrat în județul Neamț,
772 lei/ha, respectiv în județul Caraș Severin, 115 lei/ha. Funcționau însă, 22 de structuri în cazul
cărora cifra de afaceri totală provenea integral din prestări servicii silvice. În cadrul acestor
structuri, proprietarii afiliați, gestionând integral resursa financiară obţinută prin valorificarea
produselor, ocolul fiind finanțat doar pentru serviciile prestate. Pentru aceste structuri, se poate
stabilii cifra de afaceri medie/ha de fond forestier corespunzătoare în exclusivitate prestărilor de
servicii silvice, veniturile din serviciile de administrare sau cele din autorizații, despăgubiri,
tarife, neinfluențând valoarea medie pe ha. Astfel, la nivelul celor 22 de ocoale silvice private,
care erau finanțate integral pentru prestarea de servicii silvice s-a obținut o cifră de afaceri medie
11
78
22
22
0
0,1-50
50,1-99,9
100
Numărul ocoalelor silvice private
Inte
rval
ul
de
înca
dra
re (
%)
40
de 51 lei/ha. Valorile extreme în cazul acestei categorii s-au observat în județul Hunedoara, unde
media a fost de aproximativ 100lei/ha și în județul Covasna de aproximativ 20 lei/ha. De
menționat că în cadrul acestei categorii cele mai multe ocoale silvice private au realizat o cifră de
afaceri medie sub cea stabilită la nivelul celor 22 de entități. De remarcat şi numărul mare de
ocoale silvice private, 78 de structuri, în cadrul cărora, domină veniturile din valorificarea
produselor forestiere. În acest caz ocoale silvice private, pe lângă proprietarii cărora le
gestionează integral resursa financiară, au afiliați diferiți proprietari care sunt interesați doar de
serviciile de pază și/sau alte servicii silvice pentru proprietatea forestieră și își gestionează
singuri veniturile din valorificarea produselor.
Produsele valorificate
Produsele valorificate sunt compuse în principal din două mari categorii: masa lemnoasă
valorificată și alte produse lemnoase și nelemnoase comercializate conform FIGURII 4.16.
Pentru anul 2012, masei lemnoase volorificate îi corespund 249631,7 mii lei (pentru
2804,1 mii m³ material lemnos valorificat) şi reprezintă 98,8% din produsele valorificate. Toate
celelate subcategorii de produse, lemnoase și nelemnoase, însumează 2968,3 mii lei (1,2% din
total) și sunt caracterizate de valori modeste în comparaţie cu masa lemnoasă valorificată, iar
pentru două dintre acestea, produse apicole şi seminţe forestiere valoarea este 0 lei. Pentru
subcategoriile unde au fost incluși în analiză indicatorii statistici corespunzători, se prezintă în
continuare cele mai importante caracteristici:
Indicatorul puieţi forestieri şi ornamentali din pepiniere silvice, este raportat de 29 ocoale
silvice private. Două structuri din judeţul Bistriţa-Năsăud, realizând în cazul acestui indicator,
40% din valoarea totală.
Indicatorul alte produse lemnoase (arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de crăciun, răchită)
este raportat de 27 de ocoale silvice private, o structură privată din judeţul Alba, realizând în
cadrul acestui indicator, 42% din valoarea totală.
Indicatorul fructe de pădure, a fost raportat de 5 ocoale silvice private, o structură din
judeţul Alba realizând 87% din totalul cantitativ aferent indicatorului.
Indicatorul ciuperci comestibile din flora spontană, a fost raportat de 13 ocoale silvice
private, 75% din totalul cantitativ aferent indicatorului fiind realizat în 2 structuri din judeţul
Alba.
Indicatorul alte produse nelemnoase (plante medicinale, sucuri, răşini) a fost raportat de
un singur ocol silvic privat din judeţul Braşov.
Indicatorul produse vânătoreşti a fost raportat de 29 de ocoale silvice private, 20% din
total provenind de la o structură situată tot în județul Brașov.
41
Indicatorul produse piscicole, a fost raportat de un singur ocol silvic privat din judeţul
Braşov.
Indicatorul alte valorificări, a fost raportat de 20 de ocoale silvice private, structura cea
mai reprezentativă pentru acest indicator (10% din total), situându-se tot în judeţul Braşov.
În cazul indicatorilor statistici menţionaţi mai sus, care compun subcategoriile de
produsele valorificate la nivelul ocoalelor silvice private, se constată o reprezentativitate redusă
pentru fiecare în parte, exceptând indicatorul masă lemnoasă. Aşadar, interesul a scăzut pentru
toate categoriile de produse accesorii corespunzătoare pădurii, în special pentru fructele şi
ciupercile de pădure, produsele piscicole şi vânătoreşti.
În cazul masei lemnoase valorificate conform TABELULUI 4.4, se poate constata că
aceasta s-a valorificat la nivelul ocoalelor silvice private în anul 2012 preponderent ca masă
lemnoasă pe picior (82,6% din total), iar prețul mediu cu care este valorificat un m³ din această
categorie (84,6 lei/m³), este mai mic decât prețul mediu legiferat prin OM 3283/23.08.2012 în
valoare de 85 lei/m³. Masa lemnoasă fasonată, reprezintă un procent destul de redus din masa
lemnoasă valorificată (17,3% din total), iar plusul de valoare mediu/m³ față de masa lemnoasă
pe picior înregistrează o creștere de doar 24,3 lei/m³. Nici masa lemnoasă comercializată sub
forma de cherestele și alte semifabricate nu înregistrează cantități și valori financiare notabile, în
comparație cu cele de pe piața românească, corespunzătoare acestei categorii (1,6 mii m³ cu o
valoare de 665,9 mii lei și un preț mediu de 404,3 lei/m³).
TABELUL 4.4 Caracteristicile masei lemnoase valorificate prin ocoalele silvice private
The characteristics of the timber logged by private forest districts
Indicatorul Masa lemnoasă,
total
Masa lemnoasă pe
picior
Masa lemnoasă
fasonată
Cherestele şi
alte
semifabricate
Unitatea
de măsură mii m³ mii lei mii m³ mii lei mii m³ mii lei mii m³ mii lei
Total
general 2804,1 249631,7 2316,4 196050,8 486,1 52915,0 1,6 665,9
% 100,0 100,0 82,6 78,5 17,3 21,2 0,1 0,3
Media
lei/m³ 89 84,6 108,9 404,3
În cazul masei lemnoase pe picior, prețul mediu/m³ de 84,6 lei a fost calculat în funcție
indicatori statistici raportați de 89 ocoale silvice private. În cazul a 42 de unități prețul mediu
calculat depășeste prețul mediu total, iar un ocol silvic privat din județul Harghita înregistra o
valoare medie peste 200 lei, respectiv 200,6 lei/m³. 47 de structuri de administrare, înregistrează
un preț mediu calculat sub prețul mediu total, iar 18 dintre acestea au un preț mediu calculat sub
60 lei/m³.
42
Prețul mediu al masei lemnoase fasonate, a fost calculat în funcție de indicatorii
statististici raportați de 74 structuri, 28 de unități clasându-se peste această valoare și 46 sub
această valoare. Cu o valoarea medie calculată de peste 200 lei s-au încadrat 5 unități, 2 din
județul Bacău și câte una din județele Sibiu, Arad și Harghita, iar cu valori medii calculate sub
60 lei/ m³ s-au încadrat 21 de unități.
Prețul mediu al masei lemnoase valorificate sub forma de cherestele și alte semifabricate,
a fost calculat în funcție de indicatorii statistici raportați de 7 ocoale silvice private, 3 unitați
clasându-se peste acestă valoare și 4 sub acestă valoare. Și în acest caz, ocolul silvic privat din
județul Harghita (semnalat și în topul prețului mediu calculat pentru masa lemnoasă
comercializată pe picior și cea sub formă fasonată), cu valoarea de 752,4 lei/m³, deține prima
poziție.
4.3 Situația masei lemnoase recoltate și a suprafeței parcurse cu tăieri, înregistrate la
nivelul ocoalelor silvice private
Conform metodologiei propuse, s-au centralizat chestionarele Silv 3 - Masa lemnoasă
recoltată și suprafața parcursă cu tăieri, pentru 139 ocoale silvice private. Categoriile de
indicatori statistici selectați pentru analiză sunt prezentate în FIGURILE 4.23 și 4.24 și oferă
posibilitatea cunoașterii detaliate a celor care prezintă interes pentru anul 2012.
FIGURA 4.23 Reprezentarea indicatorilor statistici aferenţi Silv-ului 3 utilizaţi în analiză pentru determinarea masei lemnoase recoltate
Statistic indicators related to Silv 3, used for determining the harvested timber mass
Masa lemnoasă recoltată
Masa lemnoasă recoltată de
persoane juridice atestate
Din pădurile proprietate publică
a u.a.t.- urilor
Din pădurile proprietate privată
Din vegetație forestieră situată în afara fondului
forestier
Masa lemnoasă recoltată de
persoane fizice
Din pădurile proprietate privată
Din vegetație forestieră situată în afara fondului
forestier
43
FIGURA 4.24 Reprezentarea indicatorilor statistici aferenţi Silv-ului 3 utilizaţi în analiză pentru determinarea suprafeței parcurse cu tăieri
Statistic indicatorsrelated to Silv 3, used for determining the harvested forest area
4.3.1 Masa lemnoasă recoltată din pădurile administrate de ocoalele silvice private
la 31.12.2012
La nivel național
În ocoalele silvice private în anul 2012 s-au recoltat 5989,5 mii m³ masă lemnoasă,
reprezentând 31,3% din masa lemnoasă totală recoltată (19081,2 mii m³) la nivel național. Din
punct de vedere al categoriei de folosință, masă lemnoasă recoltată, provine din următoarele:
2195,3 mii m³ (36,7% din total) din fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ
teritoriale, 3549 mii m³ (59,3% din total) din fondul forestier proprietate privată și restul de
245,2 mii m³ (4,1% din total) din vegetația forestieră situată în afara fondului forestier.
Din cantitatea totală recoltată, 5798,3 mii m³ au fost recoltați de către persoane juridice
atestate, iar 191,2 mii m³ de către persoane fizice. Din cantitatea recoltată de către persoanele
juridice atestate, 2195,3 mii m³ au fost recoltați din pădurile proprietate publică a unităților
administrativ teritoriale, 3436,1 mii m³ din pădurile proprietate privată și 166,9 mii m³ din
vegetația forestieră situată în afara fondului forestier național. Cantitatea recoltată de către
persoanele fizice include: 112,9 mii m³ masă lemnoasă recoltată din pădurile private și 78,3 mii
m³ din vegetația forestieră situată în afara fondului forestier național.
Din masa lemnoasă total recoltată la nivelul ocoalelor silvice private în anul 2012,
speciile de foioase reprezentau 2983,9 mii m³ iar cele de rășinoase de 3005,6 mii m³. Masa
lemnoasă recoltată de rășinoase se compune din: 1053,9 mii m³ recoltați din pădurile proprietate
publică a unităților administrativ teritoriale, 1806,5 mii m³ din pădurile proprietate privată și
145,2 mii m³ din vegetația forestieră situată în afara fondului forestier național. Masa lemnoasă
recoltată de foioase se compune din: 1141,4 mii m³ recoltați din pădurile proprietate publică a
unităților administrativ teritoriale, 1742,5 mii m³ din pădurile proprietate privată și 100 mii m³
din vegetația forestieră situată în afara fondului forestier național.
Suprafața parcursă cu tăieri
Operațiuni de igienă și curățire a pădurilor
Tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curățiri,
rărituri)
Tăieri de transformare a pășunilor împădurite
Tăieri de regenerareTăieri de produse
accidentale
44
La nivelul județelor
După cum s-a prezentat în subcapitolul 4.1.1 în detalierea următoare se va ține cont de
clasificarea realizată în FIGURA 4.4, referitoare la suprafața de fond forestier totală,
corespunzătoare pentru ocoalele silvice private cu sediul într-un anumit județ.
Exceptând masa lemnoasă recoltată din vegetația forestieră situată în afara fondului
forestier, situația din punct de vedere a masei lemnoase totale recoltate de persoanele fizice și
juridice cât și masa lemnoasă raportată la numărul de ha aferente ocoalelor silvice private
corespunzătoare fiecărui județ sunt prezentate în FIGURA 4.25 (a, b).
FIGURA 4.25 Masa lemnoasă recoltată la nivelul fiecărui județ (a) și media masei lemnoase recoltate m³/ha (b)
The harvested timber mass by county (a) and the mean harvested timber mass m3/ha (b)
(a)
(b)
Ocoalele silvice private din județe precum Bistrița Năsăud, Brașov, Harghita gospodăresc
cele mai întinse suprafețe de fond forestier la nivel național și în același timp au realizat cele mai
însemnate cantități de masă lemnoasă recoltată. Apar în listă însă și județe precum Vrancea,
Suceava, Buzău în care se găsesc ocoale silvice private care nu gospodăresc suprafețe de fond
5,8
10,4
20,1
22,2
31,9
46,2
55
60,7
104,6
110,4
132,7
134,1
143,3
145,7
160
168,6
170,4
201,1
206,5
257,5
306,2
319,7
323,4
387,7
404,6
528,5
578,6
708,4
Dolj
Timiș
Prahova
Iași
Caraș Severin
Satu Mare
Cluj
Sălaj
Mureș
Gorj
Dâmbovița
Hunedoara
Bacău
Neamț
Maramureș
Argeș
Buzău
Sibiu
Bihor
Arad
Alba
Vâlcea
Suceava
Covasna
Vrancea
Harghita
Brașov
Bistrița Năsăud
Masa lemnoasă recoltată (mii m³)
Oco
alel
e si
lvic
e pri
vat
e din
ju
deț
ul
1,16
1,11
2,77
3,04
1,05
2,09
1,82
2,79
3,09
2,43
6,09
2,19
3,93
4,31
4,61
2,80
3,51
2,20
2,81
2,95
3,02
2,63
6,97
3,10
4,23
3,58
3,85
3,86
Dolj
Timiș
Prahova
Iași
Caraș Severin
Satu Mare
Cluj
Sălaj
Mureș
Gorj
Dâmbovița
Hunedoara
Bacău
Neamț
Maramureș
Argeș
Buzău
Sibiu
Bihor
Arad
Alba
Vâlcea
Suceava
Covasna
Vrancea
Harghita
Brașov
Bistrița Năsăud
Masa lemnoasă recoltată (m³/ha)
Oco
alel
e si
lvic
e pri
vat
e din
ju
deț
ul:
45
forestier însemnate ca în prima categorie amintită, însă masa lemnoasă recoltată este cantitativ
însemnată.
Masa lemnoasă medie la nivelul ocoalelor din județele de interes, evidențiază cel mai
bine situația și astfel în județe precum Suceava, Dâmbovița, Maramureș, Neamț și Vrancea se
observă o cantitate medie de masă lemnoasă recoltată, de peste 4 m³/ha. Sunt însă și județe unde
cantitatea medie de masă lemnoasă recoltată este redusă, precum Caraș Severin, Timiș, Dolj și
altele. În total media masei lemnoase recoltate în funcție de numărul de ha de fond forestier are
valoarea de 3,46 m³/ha, 10 județe situându-se peste această valoare și 18 județe sub aceasta.
La nivelul ocoalelor
Din totalul de 139 ocoale silvice private, conform rezultatelor obținute, în 37 de unități nu
s-a recoltat masă lemnoasă din păduri aparținând unităților administrativ teritoriale. Cea mai
mare cantitate de masă lemnoasă recoltată din cadrul categoriei amintite, a fost înregistrată de un
ocol silvic privat din județul Bistrița Năsăud, cu un volum de 111,5 mii m³. Interesant este faptul
că, în top 10 unități silvice private, din punct de vedere al cantității de masă lemnoasă recoltată, 5
unități provin din județul Brașov, 4 din județul Bistrița Năsăud și o unitate din județul Suceava.
În cazul acestor unități s-a recoltat în medie peste 52 mii m³ masă lemnoasă. Corespunzător
datelor pe fiecare ocol silvic privat și totalului aferent acestei categorii de proprietate la nivelul
ocoalelor silvice private (718 mii ha), pentru proprietatea forestieră a unităților administrativ
teritoriale rezultă 2 indicatori de interes:
- media pe ocol a cantității de masă lemnoasă recoltată, în cuantum de 21,5 mii m³/ocol;
- media pe ha de fond forestier este de de 3,1 m³/ha.
Pentru proprietatea privată, din totalul de 139 ocoale silvice private, 10 unități nu au
raportat în chestionarul Silv 3 că de pe suprafața gospodărită, s-a recoltat masă lemnoasă
aparținând acestei categorii. Cea mai mare cantitate de masă lemnoasă recoltată din cadrul
categoriei amintite, a fost înregistrată de un ocol silvic din județul Harghita, respectiv 158,7 mii
m³. În top 10 unități silvice private din punct de vedere al cantițații de masă lemnoasă recoltată
de pe suprafața privată gospodărită județului Harghita îi corespund 2 unitați, județului Vrancea 3
unități iar județelor Covasna, Vâlcea, Dâmbovița, Buzău și Neamț câte o unitate. Ocoalele silvice
private din top 10, înregistrează în medie peste 79 mii m³ fiecare, masă lemnoasă recoltată.
Conform datelor pe fiecare ocol silvic privat și totalului aferent acestei categorii de proprietatea
la nivelul ocoalelor silvice private (1016 mii ha), pentru proprietatea privată se prezintă
indicatorii de interes:
- media pe ocol a cantității de masă lemnoasă recoltată, în cuantum de 27,5 mii m³/ocol;
- media pe ha de fond forestier este de 3,49 m³/ha.
46
Pentru categoria de folosință vegetație forestieră situată în afara fondului forestier
național, în cadrul a 85 de ocoale silvice private s-a recoltat și raportat masă lemnoasă
corespunzătoare acestei categorii. Cantitatea cea mai însemnată s-a recoltat dintr-un ocol silvic
privat din județul Harghita, respectiv 22,6 mii m³. În top 10 unități silvice private care au raportat
acestă categorie de masă lemnoasă, se situează 5 ocoale silvice private din județul Harghita, câte
2 structuri din județele Suceava și Covasna și o unitate din județul Bistrița Năsăud. De asemenea,
masa lemnoasă pentru ocoalele silvice private din top 10 reprezintă 53% din masă lemnoasă
recoltată de cele 85 de unități.
4.3.2 Suprafața parcursă cu tăieri în pădurile administrate de ocoalele silvice
private la 31.12.2012
La nivel național
Suprafața totală parcursă cu tăieri în fondul forestier și în afara lui administrat de ocoalele
silvice private în anul 2012 a fost de 465,8 mii ha și reprezintă 30,1% din suprafața totală
parcursă cu tăieri (1546,7 mii ha) la nivel național. Suprafața parcursă cu tăieri, din punct de
vedere al naturii tăierii este reprezentată în FIGURA 4.26.
FIGURA 4.26 Natura tăierilor
Types of forest harvesting
Operațiunile de igienă și de curățire s-au realizat pe o suprafață de 233,5 mii ha și
reprezintă jumătate din suprafața parcursă cu tăieri. Tăierile de transformare a pășunilor
împădurite s-au realizat pe o suprafață restrânsă, de 2,1 mii ha. Tăierile de regenerare, care
constituie principala sursă de masă lemnoasă s-au executat pe 30,9 mii ha și reprezintă un
procent redus din suprafața totală parcursă cu tăieri.
Din punct de vedere al categoriei de folosință suprafață parcursă cu tăieri se compune din
203,6 mii ha (43,7%) fond forestier proprietate a unităților administrativ teritoriale, 230,9 mii ha
(49,6%) fond forestier proprietate privată și 31,3 mii ha (6,7%) vegetație forestieră neinclusă în
fondul forestier. Lucrările executate în funcție de natura proprietății fondului forestier sunt redate
6,60%
33,60%
50,10%
9,10 0,40%
Tăieri de regenerare
Tăieri de produse
accidentale
Operațiuni de igienă și de
curățire
Tăieri de îngrijire
(degajări, curățiri, rărituri)
Tăieri de transformare a
pășunilor împădurite
47
în FIGURA 4.27 și după cum se poate observa respectă o tendință, aceea că sunt reprezentative
pentru suprafața de fond forestier care constiutie categoriile de proprietate.
FIGURA 4.27 Natura tăierilor în funcție de tipul categoriei de proprietate
Types of forest harvesting by land ownership
La nivelul județelor
Ca și în subcapitolul anterior, analiza datelor ține cont de suprafața totală gospodărită de
ocoalele silvice private corespunzătoare județului de origine. În FIGURA 4.28 (a) este
reprezentată suprafața totală parcursă cu tăieri corespunzătoarea ocoalelor din județele
reprezentate. Ocoalele silvice private din județele Bistrița Năsăud, Harghita, Brașov, Suceava și
Covasna au parcurs cea mai mare suprafață de fond forestier corespunzătoare diferitelor tipuri de
tăieri. Era de așteptat ca județele Bistrița Năsăud, Brașov, Harghita și Covasna să fie pe primele
poziții, excepția de la regulă, fiind județul Suceava care ocupă poziția 4 în clasament, deși fondul
forestier corespunzător ocoalelor componente județului ocupă în clasamentul aferent poziția 14
cu o suprafață gospodărită de 46,43 mii ha.
O altă excepție de la regulă este semnalată în cadrul ocoalelor silvice private din județul
Harghita, ocoale care gospodăresc o suprafață de pădure mai mică decât ocoalele silvice private
din județul Brașov, dar în clasamnetul din FIGURA 4.28 (a) este clasat în fața județului Brașov.
Aceste elemente identificate, alături de cele semnalate în subcapitolul anterior, demonstrează
rolul pe care îl are, tipul de proprietate dominant precum și caracteristicile de compoziție
principale (rășinoase sau foioase).
În FIGURA 4.28 (b) este redat procentual, raportul dintre suprafața totală de fond
forestier corespunzătoare ocoalelor dintr-un anumit județ și suprafața parcursă cu tăieri de
Tăieri de regenerare
Tăieri de produse accidentale
Operațiuni de igienă și de curățire
Tăieri de îngrijire (degajări, curățiri, rărituri)
Tăieri de transformare a pășunilor împădurite
10,92
74,21
99,99
18,44
0,04
19,70
76,61
110,72
23,63
0,21
0,33
5,79
22,84
0,53
1,82
Mii ha
Cat
egori
a de
lucr
ări
Vegetația din afara fondului forestier Proprietate privată Unități administrativ teritoriale
48
ocoalele silvice private la nivelul fondului forestier gospodărit. După acestă analiză, se justifică
prezența județului Suceava în primele 5 județe cu cea mai mare suprafață parcursă cu tăieri,
deoarece 78,9% din fondul forestier gospodărit a fost parcurs cu lucrările respective. Alte județe
în care se semnalează un procent ridicat al suprafeței parcurse cu tăieri din suprafața totală
aferentă sunt Satu Mare, Bistrița Năsăud, Harghita și Cluj, toate acestea înregistrând un procent
mai mare de 35%. După cum se poate observa, 14 județe prezintă un procent mai mic de 25% a
suprafeței parcurse cu tăieri din suprafața totală și în cazul altor 14 județe acest procent este
depășit.
FIGURA 4.28 Suprafața parcursă cu tăieri la nivelul fiecărui județ (a) și raportul procentual dintre suprafața totală și cea parcursă cu tăieri (b)
The harvested forest area by county (a) and the total-to-harvested area percent ratio (b)
(a)
(b)
Natura tăierilor în funcție de suprafața totală parcursă la nivelul fiecărui județ este
prezentată în TABELUL 4.5.
0,5
0,8
1,0
1,8
1,8
6,1
6,4
7,2
8,7
9,0
9,2
9,3
9,3
10,6
10,6
10,7
11,7
15,7
16,0
21,8
22,1
22,6
24,3
24,6
36,6
38,6
52,7
76,7
Dolj
Timiș
Prahova
Caras Severin
Iași
Gorj
Dâmbovița
Sălaj
Maramureș
Argeș
Neamț
Mureș
Buzău
Cluj
Bacău
Satu Mare
Hunedoara
Sibiu
Vâlcea
Arad
Bihor
Vrancea
Alba
Covasna
Suceava
Brașov
Harghita
Bistrița Năsăud
Suprafața parcursă cu tăieri (mii ha)
Oco
alel
e si
lvic
e pri
vat
e din
ju
deț
ul:
9,8
8,8
13,6
5,9
24,9
13,5
29,6
33,2
25,1
14,9
27,3
27,4
19,1
35,0
29,1
48,4
19,1
17,2
13,1
25,0
30,1
23,6
24,0
19,7
78,9
25,7
35,7
41,8
Dolj
Timiș
Prahova
Caras Severin
Iași
Gorj
Dâmbovița
Sălaj
Maramureș
Argeș
Neamț
Mureș
Buzău
Cluj
Bacău
Satu Mare
Hunedoara
Sibiu
Vâlcea
Arad
Bihor
Vrancea
Alba
Covasna
Suceava
Brașov
Harghita
Bistrița Năsăud
%
Ooca
lele
sil
vic
e pri
vat
e din
ju
deț
ul:
49
TABELUL 4.5 Natura tăierilor în funcție de suprafața parcursă cu tăieri la nivelul fiecărui județ
Types of harvesting by area of harvested forest area and county
Județul
Suprafața
totală
parcursă
cu tăieri
de:
Regenerare Produse
accidentale
Operațiuni
de îngrijire
și de
curățire
Îngrijire
(degajari,
curățiri,
rărituri)
Transformare
a pășunilor
împădurite
mii ha % din suprafața totală parcursă cu tăieri
Bistrița
Năsăud 76,7 3,3 44,7 44,5 7,1 0,4
Harghita 52,7 5,0 32,5 53,4 8,6 0,5
Brașov 38,6 9,1 20,7 58,8 10,8 0,6
Suceava 36,6 1,7 58,0 37,6 2,7 0
Covasna 24,6 6,7 25,8 50,3 14,5 2,6
Alba 24,3 4,0 55,9 31,8 7,7 0,6
Vrancea 22,6 15,8 14,8 57,1 12,3 0
Bihor 22,1 3,8 34,6 53,2 8,3 0,04
Arad 21,8 8,3 46,8 31,9 13,0 0
Vâlcea 16,0 12,0 23,1 57,2 7,3 0,5
Sibiu 15,7 7,6 15,6 62,6 14,0 0,2
Hunedoara 11,7 9,5 13,4 67,4 9,7 0
Satu Mare 10,7 1,9 2,4 90,2 5,4 0
Bacău 10,6 6,9 53,1 33,0 6,9 0
Cluj 10,6 1,4 38,8 52,1 7,6 0
Buzău 9,3 18,1 24,7 45,2 10,4 1,6
Mureș 9,3 5,2 20,3 59,0 15,5 0
Neamț 9,2 11,9 32,6 51,6 3,9 0
Argeș 9,0 10,9 9,8 65,6 13,2 0,5
Maramureș 8,7 9,9 38,8 38,2 13,0 0
Sălaj 7,2 2,7 15,1 75,3 6,9 0
Dâmbovița 6,4 10,7 14,5 64,3 9,9 0,5
Gorj 6,1 13,7 42,1 34,5 8,9 0,7
Iași 1,8 7,5 11,6 49,3 31,6 0
Caraș
Severin 1,8 20,4 10,2 61,1 6,8 1,5
Prahova 1,0 8,4 45,7 0 45,9 0
Timiș 0,8 6,0 4,2 74,2 15,5 0
Dolj 0,5 13,1 34,3 44,5 8,2 0
50
Conform situației la nivel național, tăierile de regenerare se prezintă cu procente reduse în
comparație cu celelalte categorii de tăieri, exceptând tăierile de transformare a pășunilor
împădurite. Județul remarcat cu cel mai reprezentativ procent al tăierilor de regenerare din totalul
suprafeței parcurse cu tăieri, este Caraș Severin (20,4%) iar suprafața cea mai mare de fond
forestier parcursă cu acest tip de tăieri se înregistrează în județul Vrancea.
Tăierile de produse accidentale înregistrează cea mai mare suprafață la nivelul județului
Bistrița Năsăud și cel mai ridicat procent din totalul suprafeței parcurse cu tăieri la nivelul
județului Suceava.
Operațiunile de îngrijire și de curățire (igienă), ocupă o pondere foarte mare din totalul
lucrărilor realizate la nivelul tuturor județelor, excepție făcând județul Prahova, pe primul loc în
acest sens situându-se județul Satu Mare, cu 90,2% din totalul lucrărilor reprezentat de această
categorie. Suprafața cea mai însemnată parcursă cu aceste lucrările se înregistrează tot la nivelul
județului Bistrița Năsăud.
Județul Bistrița Năsăud înregistrează și cea mai mare suprafață parcursă cu lucrări de
îngrijire (degajari, curățiri, rărituri), dar procentul cel mai mare înregistrat cu astfel de lucrări din
totalul lucrărilor realizate este semnalat la nivelul județului Prahova.
Lucrările de transformare a pășunilor împădurite, se menționează că au fost executate
doar în ocoalele din 13 județe, în județul Covasna înregistrându-se cel mai mare procent din
totalul lucrărilor și cea mai mare suprafață parcursă cu astfel de tăieri.
La nivelul ocoalelor
139 ocoale silvice private au raportat parcurgerea a 30,95 mii ha de fond forestier cu
lucări de regenerare, ceea ce înseamnă parcurgerea a 2% din fondul forestier total gospodărit de
aceste structuri prin intermediul acestei categorii de lucrări. Suprafața totală parcursă cu astfel de
lucrări, raportată la numărul de structuri, generează o valoare medie de 223 ha/unitatea silvică. În
funcție de această valoare, 90 de unități silvice private au realizat suprafețe parcurse cu lucrări de
regenerare mai reduse și 49 de structuri suprafețe mai însemnate. Un ocol silvic privat din
județul Vrancea este singura structură care a depățit 1000 ha parcurse cu lucrări de regenerare,
respectiv 1167 ha. În top 10 structuri, cu suprafețe mai mari de peste 500 ha parcurse cu lucrări
de regenerare se prezintă 4 ocoale silvice private din județul Vrancea, 2 structuri din județul
Brașov și câte o structură din județele Harghita, Buzău, Arad și Bistrița Năsăud. Această
categorie de lucrări fiind realizată în trei categorii de proprietate, se precizează că provine din
raportările a 95 de structuri care au desfășurat activitatea pe proprietatea unităților administrativ
teritoriale, 121 de structuri care au desfășurat activitatea pe proprietatea privată și 15 structuri cu
activitate pe suprafețe neincluse în fondul forestier național.
51
Tăierile de produse accidentale s-au realizat pe o suprafață de 156,8 mii ha ceea ce
reprezintă 9% din fondul forestier gospodărit de ocoalele silvice private. Suprafața medie
parcursă cu această categorie de lucrări raportată la numărul de 135 ocoale silvice private
genereză o valoare de 1161,6 ha/ocol silvic privat. 97 ocoale silvice private au parcurs suprafețe
mai mici decât valorea medie (dintre care 4 unități au prezentat valoarea 0) și 42 de structuri
suprafețe mai mari decât valoarea medie. Un ocol silvic privat din județul Suceava a înregistrat
cea mai mare suprafață parcursă cu tăieri de produse accidentale, 6747 ha. În top 10 structuri, cu
suprafețe mai mari de 3500 ha parcurse cu tăieri de produse accidentale se prezintă câte 3 ocoale
silvice private pentru județele Suceava și Harghita și câte un ocol silvic privat din județele Alba,
Bacău, Bistrița Năsăud și Bihor. Rezultate provin din raportările a 87 structuri care au desfășurat
activitatea pe proprietatea unităților administrativ teritoriale, 114 structuri care au desfâșurat
activitatea pe proprietatea privată și 23 structuri cu activitate pe suprafețe neincluse în fondul
forestier național.
Operațiunile de igienă și de curățire s-au raportat de 136 ocoale silvice private, care au
totalizat 233,5 mii ha de fond forestier, ceea ce reprezintă parcurgerea a 13,5% din fondul
forestier total gospodărit de aceste structuri prin intermediul acestei categorii de lucrări.
Suprafața totală parcursă cu astfel de lucrări, raportată la numărul de structuri, generează o
valoare medie de 1716,9 ha/unitatea silvică. În funcție de această valoare, 86 de unități silvice
private au realizat suprafețe parcurse mai reduse (dintre care 3 unități au înregistrat valoarea 0) și
53 de structuri cu suprafețe mai însemnate. Un ocol silvic privat din județul Suceava a parcurs
cea mai mare suprafață, 7494 ha, cu operațiuni de igienă și de curățire. În top 10 structuri, cu
suprafețe mai mari de 4900 ha parcurse cu acest tip de operațiuni se prezintă 3 ocoale silvice
private din județul Harghita, 2 structuri din județul Bistrița Năsăud și câte o structură din județele
Suceava, Sălaj, Vrancea, Hunedoara și Cluj. Această categorie de lucrări fiind realizată în 3
categorii de proprietate, se precizează că provine din raportările a 94 de structuri care au
desfășurat activitatea pe proprietatea unităților administrativ teritoriale, 110 de structuri care au
desfîșurat activitatea pe proprietatea privată și 57 structuri cu activitate pe suprafețe neincluse în
fondul forestier național.
Tăierile de îngrijire și de conducere, reprezentate prin degajări, curățiri și rărituri, s-au
raportat de către 135 ocoalele silvice private și au totalizat 42,7 mii ha. Astfel, din suprafața
totală gospodărită de ocoalele silvice private, 2,5% a fost parcursă cu degajări, curățiri și rărituri.
Suprafața medie parcursă cu acestă categorie de lucrări raportată la numărul de 135 ocoale
silvice private genereză o valoare de 316,4 ha/ocol silvic privat. 84 ocoale silvice private au
parcurs suprafețe mai mici decât valorea medie (dintre care 4 unități au prezentat valoarea 0) și
55 de structuri suprafețe mai mari decât valoarea medie. Un ocol silvic privat din județul
Harghita a înregistrat cea mai mare suprafață parcursă cu tăieri de îngrijire și de conducere, 1345
52
ha. În top 10 structuri, cu suprafețe mai mari de 730 ha parcurse cu tăieri de îngrijire și de
conducere se prezintă câte 2 ocoale silvice private pentru județele Harghita, Bistrița Năsăud și
Arad și câte un ocol silvic privat din județele Vrancea, Bihor, Brașov și Cluj. Rezultate provin
din raportările a 92 structuri care au desfășurat activitatea pe proprietatea unităților administrativ
teritoriale, 110 structuri care au desfășurat activitatea pe proprietatea privată și 10 structuri cu
activitate pe suprafețe neincluse în fondul forestier național.
Tăierile de transformare a pășunilor împădurite s-au raportat de 30 ocoale silvice private
și au totalizat parcurgerea a 2073 ha de fond forestier. 250 ha au fost parcurse în fondul forestier
(7 ocoale) și 1823 ha în afara lui (25 de ocoale). Un ocol silvic privat din județul Covasna a
parcurs cea mai mare suprafață, 472 ha. În top 10 structuri, cu suprafețe mai mari de 47 ha
parcurse cu acest tip de tăieri se prezintă cate 2 ocoale silvice private pentru județele Covasna,
Harghita și Brașov și câte o structură pentru județele Bistrița Năsăud, Alba, Buzău și Vâlcea.
4.4 Situația regenerării pădurilor și a lucrărilor de regenerare efectuate în ocoalele silvice
private la 31.12.2012
Conform metodologiei propuse, s-au centralizat chestionarele Silv 4-Lucrări de
regenerare a pădurilor executate în fondul forestier, terenuri degradate și alte terenuri din afara
fondului forestier, de la 131 ocoale silvice private. Aşadar, 8 entităţi care gospodăreau păduri în
acea perioadă, raportând Silv-ul 1 pentru data de 31.12.2012, nu au transmis către instituţiile
abilitate, chestionarul Silv 4. Din punct de vedere teritorial-administrativ, aceste entități provin
din zonele de competență ale următoarelor ITRSV-uri: Braşov(1), Focşani(3), Oradea(2),
Ploiești(2). Indicatorii statistici selectați pentru analiză (18 indicatori), sunt prezentați în
FIGURILE 4.29 și 4.30 și oferă posibilitatea cunoșterii situației lucrărilor de regenerare a
pădurilor pentru anul 2012, rezultatele fiind prezentate și în această situație, pe mai multe nivele.
FIGURA 4.29 Reprezentarea indicatorilor statistici aferenţi Silv 4 utilizaţi în analiză pentru determinarea suprafeței regenerate (categorii de
regenerări)
Statistic indicators related to Silv 4 (for determining the forest regeneration area, categories of regeneration)
Regenerări -Total
Regenerări naturale
Foioase Rășinoase
Împăduriri
Foioase Rașinoase
53
FIGURA 4.30 Reprezentarea indicatorilor statistici aferenţi Silv 4 utilizaţi în analiză pentru determinarea suprafeței parcurse cu lucrări și a
costurilor aferente acestor lucrări
Statistic indicators of Silv 4 (for determining the ares subjected to tending operations and their costs)
4.4.1 Suprafața regenerată
La nivel național
Sub rezerva că 8 ocoale silvice private nu au raportat Silv-ul 4 în anul 2012, suprafața
total regenerată aflată în gospodărirea ocoalelor silvice private a fost de 6725 ha. Din acestea,
4087 ha s-au regenerat natural iar restul de 2638 ha au fost regenerate artificial. Suprafața
regenerată natural a fost constituită din 2850 ha de foioase și 1237 ha de rășinoase. Suprafața
regenerată artificial a fost constituită din 494 ha de foioase și 2144 ha de rășinoase. Conform
INS, suprafața regenerată artificial la nivel național în anul 2012 a fost de 11026 ha, astfel,
suprafața regenerată artificial de către ocoalele silvice private a însemnat 23,9% din aceasta.
Speciile de foioase regenerate artificial în comparație cu datele furnizate de INS (5810 ha de
foioase regenerate artificial la nivel național), reprezintă doar 8,5% din total. În cazul speciilor de
rășinoase, din valoarea raportată de INS (5216 ha regenerate artificial la nivel național), acestea
reprezintă 41,1%.
La nivel județean
Pentru județele unde funcționează ocoale silvice private în FIGURA 4.31 (a) sunt
reprezentate pentru fiecare județ în parte regenerările artificiale și cele naturale, iar în FIGURA
4.31 (b) sunt reprezentate regenerările artificiale de foioase și de rășinoase.
În județul Dâmbovița s-a regenerat natural cea mai mare suprafață (408 ha), deși la
nivelul acestui județ funcționează doar 2 ocoale silvice private. În cazul regenerărilor artificiale
la nivelul județului Dâmbovița, regăsim o suprafață redusă, de numai 6 ha. De asemenea, trebuie
menționat faptul că, în județul Arad, unde suprafața aferentă ocoalelor silvice private nu deține o
valoare semnificativă, suprafața regenerată natural (353 ha) este superioară unor județe ca
Bistrița Năsăud, Brașov și Harghita. Cele mai reduse suprafețe regenerate natural au fost
Valoarea lucrărilor
(lei)
Pregătirea integrală a
terenului și a solului (ha, lei)
Lucrări de îngrijire a culturilor
tinere (ha, lei)
Regenerări artificiale (ha, lei)
Completări curente(ha, lei)
Refacerea culturilor forestiere
calamitate (ha, lei)
Ajutorarea regenerării
naturale (ha, lei)
Valoarea puieţilor (lei), necesari
pentru realizarea lucrărilor
54
raportate în județe precum Prahova, Iași, Cluj, Sălaj, datorită în primul rând numărului redus al
structurilor silvice private care există în aceste județe.
FIGURA 4.31 Repartiția regenerărilor artificiale și naturale (a) și a acestora pe grupe principale de specii (b)
Distribution of artificial and natural regenerations (a) and by main species classes (b)
(a)
(b)
În cazul regenerărilor artificiale, județul Bistrița Năsăud se prezintă cu cea mai mare
suprafață regenerată artificial (672 ha). Este urmat de județe precum Harghita (390 ha), Sibiu
(220 ha), Brașov (168 ha). Și în acest caz, județele Harghita și Sibiu, cu suprafețe mai mici de
fond forestier gospodărite prin ocoalele silvice private, au depășit județul Brașov din acest punct
de vedere. În județe precum Buzău și Prohova nu se semnalează suprafețe regenerate artificial,
iar la nivelul județului Timiș s-a împădurit doar un singur hectar.
171
353
152
113
128
347
343
97
196
12
249
408
36
143
311
141
4
271
68
89
1
14
54
41
73
49
57
215
214
82
85
47
32
672
168
0
21
18
131
6
5
8
390
44
5
84
31
95
0
18
28
220
113
1
77
44
Alba
Arad
Argeș
Bacău
Bihor
Bistrița Năsăud
Brașov
Buzău
Caraș Severin
Cluj
Covasna
Dâmbovița
Dolj
Gorj
Harghita
Hunedoara
Iași
Maramureș
Mureș
Neamț
Prahova
Sălaj
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Timiș
Vâlcea
Vrancea
Suprfața de pădure regenerată (ha)
Oco
alel
e si
lvic
e pri
vat
e din
Ju
deț
ul:
Regenerări artificiale Regenerări naturale
9
72
0
6
13
82
82
0
0
5
42
1
5
3
16
10
5
7
19
6
0
17
23
57
5
1
2
9
205
10
85
41
19
590
86
0
21
13
89
5
0
5
374
34
0
77
12
89
0
1
5
162
111
0
75
35
Alba
Arad
Argeș
Bacău
Bihor
Bistrița Năsăud
Brașov
Buzău
Caraș Severin
Cluj
Covasna
Dâmbovița
Dolj
Gorj
Harghita
Hunedoara
Iași
Maramureș
Mureș
Neamț
Prahova
Sălaj
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Timiș
Vâlcea
Vrancea
Suprafața parcursă cu regenerări artificiale (ha)
Oco
alel
e si
lvic
e pri
vat
e din
ju
deț
ul:
Rășinoase Foioase
55
Pentru regenerările artificiale, în marea majoritate a județelor, rășinoasele au fost speciile
care s-au pretat unor astfel de lucrări. Printre județele în care nu s-a întâmplat acest lucru, putem
aminti Arad, Dolj, Iași, Mureș, Sălaj, Satu Mare și Timiș, toate acestea fiind județe în care
predomină speciile de foioase, fiind situate preponderent în zona de câmpie. În cazul împăduririi
cu specii de rășinoase, județele Bistrița Năsăud și Harghita, realizează cele mai mari suprafețe
din această categorie, respectiv 590 ha și 374 ha.
La nivelul ocoalelor
În toate cele 131 ocoale silvice private care au raportat Silv-ul 4, se înregistrează
suprafețe regenerate, cu valori de la 1 ha (un ocol din județul Prahova și un ocol din județul
Bacău) până la 288 ha pentru un ocol din județul Dâmbovița. În top 10 al ocoalelor silvice
private în care s-a înregistrat cea mai mare suprafața regenerată se prezintă câte 2 ocoale pentru
județele Dâmbovița, Harghita și Bistrița Năsăud și câte un ocol pentru județele Caraș Severin,
Maramureș, Alba și Gorj.
Regenerări naturale au fost raportate de 117 structuri de administrare, iar regenerări
artificiale de 119 structuri. În cazul regenerărilor artificiale, cea mai mare suprafață de fond
forestier regenerată artificial a fost înregistrată de un ocol silvic privat din județul Harghita (115
ha), iar în top 10 unități care au împădurit cele mai mari suprafețe, se identifică 5 structuri din
județul Bistrița Năsăud, 3 structuri din județul Harghita și câte o structură pentru județele Alba și
Suceava. Cea mai mare suprafață împădurită cu specii de foioase a fost înregistrată de un ocol
silvic privat din județul Sibiu (31 ha), iar cea mai mare suprafață împădurită cu specii de
rășinoase s-a înregistrat într-un ocol silvic privat din județul Harghita (114 ha).
4.4.2 Lucrările de regenerate
La nivel național
Valoarea totală a lucrărilor de regenerare realizată de cele 131 ocoale silvice private în
anul 2012 a fost de 21920,9 mii lei, iar valoarea procentuală pe natură de lucrări se prezintă în
FIGURA 4.32.
Din punct de vedere financiar, lucrările de regenerare artificială însumează 11877 mii lei
și dețin ponderea principală din valoarea totală a lucrărilor. Sunt urmate de lucrările de îngrijire
a culturilor tinere cu 5796,1 mii lei, completările curente cu 2863,3 mii lei și de categoriile,
ajutorarea regenerării naturale (1028 mii lei), pregătirea integrală a terenului și a solului (263,9
mii lei), refacerea culturilor forestiere calamitate (92,6 mii lei). Valoarea puieților necesari
pentru realizarea lucrărilor de regenerări articiale și completări a fost de 7320 mii lei, ceea ce
reprezintă 33,4% din valoarea totală a lucrărilor.
56
FIGURA 4.32 Valoarea procentuală pe natură de lucrări realizate în anul 2012
Types of tending operations in percentages (in 2012)
Suprafața pe care s-a realizat aceste lucrări însumează următoarele valori:
Regenerări artificiale -2638 ha;
Pregătirea integrală a terenului și a solului -149 ha;
Lucrări de îngrijire a culturilor tinere -11182 ha;
Completări curente -612 ha;
Refacerea culturilor forestiere calamitate -24 ha;
Ajutorarea regenerării naturale -2156 ha.
Necesarul de puieți forestieri pentru lucrările de regenerare, completări curente și
refacerea culturilor calamitate a fost de 13375 mii buc.
La nivel județean
În FIGURA 4.33 în care se prezintă valoriile medii pentru lucrările de împădurire a unui
ha și a puieților forestieri, folosiți pentru aceste lucrări, se poate observa că acestea variază foarte
mult la nivelul județelor. În cazul valorii medii/1000 puieți utilizați, aceasta se încadrează între
192 lei/1000 puieți în județul Dolj (cea mai mică valoare înregistrată) și 746 lei/1000 puieți în
județul Vâlcea (cea mai mare valoare înregistrată). Valoarea medie totală este de 547,2 lei/1000
de puieți, în 10 județe depășindu-se aceasta, iar în 18 județe valoarea medie fiind mai mică (în 2
județe având valoarea 0).
În cazul valorii medii a costurilor aferente unui ha de împădurit, județul Vâlcea se află și
în acest în prim-plan (8936,6 lei/ha), fapt justificat oarecum și de valoarea mare de procurare a
puieților pentru ocoalele silvice private din acest județ. Județul Bihor, se prezintă cu cea mai
redusă valoare medie pentru împădurirea unui ha de fond forestier, deși valoarea medie pentru
1000 de puieți este peste media totală calculată la nivel național. În cazul acestui indicator,
4502,6 lei/ha este valoarea medie totală la nivel național, 15 județe prezentând valori medii mai
ridicate și 13 județe mai scăzute, dintre care 2 prezintă valoarea 0.
1%
27%
54%
13%
0% 5%Pregătirea integrală a
terenului și a solului
Lucrări de îngrijire a culturilor
tinere
Regenerări artificiale
Completări curente
Refacerea culturilor forestiere
calamitate
Ajutorarea regenerării
naturale
57
FIGURA 4.33 Costurile medii pentru lucările de împădurire și pentru puieții necesari
Average costs of forest plantation and the necessary seedlings
4621,9
5275,5
3253,7
5439,8
2629,5
3964,7
5430,5
0
7932,2
5028,5
4734,2
4005,0
3960,0
5746,4
4446,1
3053,0
8701,4
4735,7
3241,4
6061,5
0
3731,9
5042,1
3828,5
2986,3
5324,0
8936,6
5297,8
527,9
607,4
392,6
700,8
495,7
500,6
579,7
0
700,0
337,5
566,6
533,3
192,0
273,4
655,0
446,2
526,1
603,0
423,3
592,1
0
355,5
350,5
484,3
524,0
350,0
746,5
597,5
Alba
Arad
Argeș
Bacău
Bihor
Bistrița Năsăud
Brașov
Buzău
Caraș Severin
Cluj
Covasna
Dâmbovița
Dolj
Gorj
Harghita
Hunedoara
Iași
Maramureș
Mureș
Neamț
Prahova
Sălaj
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Timiș
Vâlcea
Vrancea
Lei/1000 de bucați; lei/ha împădurit
Oco
alel
e si
lvic
e pri
vat
e din
ju
deț
ul:
Media valorii puieților Media valorii lucrărilor de împădurire
58
La nivelul ocoalelor
Categoriile de lucrări necesare pentru regenerarea speciilor forestiere nu sunt foarte bine
reprezentate pentru toate ocoalele silvice private. Mare parte dintre aceste structuri, reduc
cheltuielile aferente regenerării pădurii, iar în cazul categoriilor de mai jos, se poate observa câte
structuri au realizat lucrarea respectivă:
Pregătirea integrală a terenului și a solului -149 ha, realizată de 22 de ocoale silvice
private, o structură din județul Bistrița Năsăud realizând 43 de ha;
Lucrări de îngrijire a culturilor tinere -11182 ha, realizate de 101 ocoale silvice private,
ca suprafață parcursă cu astfel de lucrări remarcându-se un ocol din județul Bistrița
Năsăud;
Completări curente-612 ha, realizate în cadrul a 92 de ocoale silvice private, cea mai
mare suprafață realizată de un ocol fiind de 32 ha;
Refacerea culturilor forestiere calamitate-24 ha, realizate de 6 ocoale silvice private, câte
unul pentru fiecare din județele Gorj (14 ha), Bistrița Năsăud (3 ha), Brașov (3 ha),
Hunedoara (2 ha) , Covasna (1 ha) și Caras Severin (1 ha);
Ajutorarea regenerării naturale-2156 ha s-a realizat în 50 de ocoale silvice private, în
județul Arad, o structură realizând 183 de ha.
59
B. Percepții privind ocoalele silvice private pe baza informațiilor de natură sociologică
4.5 Structura eșantionului analizat
4.5.1 Structura profesională
Eșantionul de studiu, care cuprinde 569 de subiecți, în funcție de mediul profesional de
proveniență, este structurat în 7 categorii (TABELUL 4.8) descrise de variabila independentă
„Factor”. În ipoteză, variabila ce desemnează categoriile profesionale part icipante a fost
considerată variabilă cauzală care poate produce diferite efecte, din acest motiv ea fiind
denumită variabila „Factor”. Numeric, categoria „Șefi de ocoale silvice de stat” (S2) cu 234
respondenți predomină și reprezintă 41,1% din total, iar la polul opus se situează categoria
„Administratori, custozi ai ariilor naturale protejate” (S7) cu 8 respondenți, reprezentând 1,4%
din mărimea eșantionului. Structura profesiilor respectă fidel structura populației profesionale
prezente în zonele unde funcţionează ambele tipuri de ocoale silvice, cu excepţia categoriei
„Administratori, reprezentanţi ai firmelor de exploatare a pădurilor” (S4). Această ultimă
categorie profesională, foarte numeroasă pentru a putea fi chestionată integral în cadrul studiului,
a fost eşantionată non-probabilistic.
TABELUL 4.8 Structura profesională a eșantionului rezultat
The professional structure of the resulted sample
Factor Frecvența Procentul
validat
Procentul
cumulat
Validate
Șefi de ocoale silvice
private (S1) 111 19,5 19,5
Șefi de ocoale silvice de
stat (S2) 234 41,1 60,6
Personal din conducerea
ITRSV (ISV) (S3) 43 7,6 68,2
Administratori ai firmelor
de exploatare (S4) 109 19,2 87,3
Administratori ai firmelor
de amenajare (S5) 30 5,3 92,6
Cadre didactice (S6) 34 6,0 98,6
Administratori, custozi ai
ariilor naturale protejate
(S7)
8 1,4 100,0
Total 569 100,0
60
Tabelul 4.9 prezintă modul în care au răspuns la studiu, factorii de interes chestionați.
TABELUL 4.9 Modul de răspuns al categoriilor profesionale participante
Answer types by questioned professional category
Factorul
Mărimea
populației
stabilită
inițial a fi
investigată
Mărimea
populației
chestionate
(validate)
Număr
subiecţi
(chestionare
completate)
% din
populația
validată
(rata de
răspuns)
Chestionare
incluse în
analiză
% din
populația
validată
1 2 3 4 5
S1 139 137 111 81 111 81
S2 253 253 234 92 234 92
S3 52 46 43 93 43 93
S4 112 119 119 100 109 92
S5 50 46 30 65 30 65
S6 89 87 44 51 34 39
S7 101 94 14 15 8 9
TOTAL 796 782 595 76 569 73
Cei 595 de subiecţi, reprezentând 76% din totalul celor 782 de persoane chestionate, au
dat răspuns solicitării de completare a chestionarului. Iniţial, urmând principiul metodologic
propus, conform căruia chestionarul să fie aplicat exclusiv în județele unde există ambele forme
de ocoale silvice (de stat și private), au fost alese 796 de persoane. Datorită unor cauze obiective
(desfiinţarea unor ocoale silvice private, nevalabilitatea unor date de contact, vacantarea unor
funcţii ş.a.m.d), numărul acestora a scăzut la 782.
Diferența dintre numărul de chestionare completate și numărul de chestionare incluse în
analiză, respectiv 26 de chestionare, corespunde acelor subiecți care în activitatea lor
profesională nu au reușit să interacționeze cu ambele categorii de ocoale silvice sau au cunoștințe
doar despre un singur mod de organizare silvică (exemplu: ocol silvic de stat). Lipsite de poziție
și conținut, opiniile acestor persoane au fost eliminate. Rata de răspuns finală a fost de 73%.
Cu o rată foarte bună de răspuns (de peste 80%) s-au clasat categoriile S4, S3 („Personal
din conducerea ITRSV (ISV)”), S2 și S1 („Șefi de ocoale silvice private”), iar cu rezultate medii
(65%, respectiv 51%) s-au înregistrat categoriile S5 („Administratori ai firmelor de amenajare”)
și S6 („Cadre didactice”). Rata de răspuns pentru categoria S7 a fost mai slab reprezentată. Non-
răspunsurile unor entităţi pot fi legate, în secundar şi de lipsa de interes faţă de problematica
abordată în studiu. Pentru ca rezultatele să fie cât mai concludente, s-a preferat să fie investigate
61
o proporție cât mai mare din populațiile profesionale identificate ca având strânse legături cu
problematica abordată.
Cei 111 șefi de ocoale silvice private (81% din totalul șefilor de ocoale silvice private din
România) au fost receptivi la solicitarea completării chestionarului. În principal, s-a observat că
răspunsurile au provenit de la șefii de ocoale silvice private care conduc structuri afiliate la
Asociația Administratorilor de Păduri din România (AAPR).
În cazul șefilor de ocoale silvice de stat s-a remarcat o rată de răspuns ridicată, de 92%
din total, corespunzătoare unui număr de 234 de subiecţi, rată de răspuns ușor mai ridicată decât
în cazul șefilor de ocoale silvice private, justificată de modul eficient de transmitere a
chestionarelor, de la centru către teritoriu şi retur, mod generat de o structură organizatorică
adecvată: RNP Romsilva – Direcţii Silvice – Ocoale Silvice.
În cazul personalului ITRSV (ISV) rata de răspuns a fost ridicată, de 93% din total. În
situația acestei categorii merită amintit faptul că doar 3 ISV-uri din totalul de 20 de structuri de
inspecție nu au transmis chestionarul completat. În cazul celor 8 ITRSV-uri, unde s-au transmis
4 chestionare, atât pentru conducere cât și pentru șefii de servicii, s-au obținut rezultate complete
pentru 4 structuri. În cazul celorlalte, rata de răspuns a fost variabilă de la o situație la alta,
justificată prin faptul că funcțiile respondenților (conducere/șefi de servicii) nu erau ocupate în
momentul transmiterii chestionarului.
Raportându-ne la populația reprezentată de administratorii firmelor de exploatare, s-a
remarcat o rată de 100% a chestionarelor reprimite. Și în acest caz au fost incluse în analiză un
număr mai redus de chestionare, procentul fiind de 92% din totalul celor primite. Se mai poate
preciza că cei 112 subiecți au fost selectați din cele 4600 unități de exploatare, existente pe raza
județelor aflate în studiu, conform motodologiei de eșantionare prezentate la CAPITOLUL 3.
Distribuția chestionarelor s-a realizat prin ASFOR, alegându-se momentul în care administratorii
firmelor de exploatare s-au prezentat în faţa consilierilor ASFOR în vederea obținerii atestatului
de exploatare. Deși s-a avut în vedere obținerea a 112 răspunsuri, rata de răspuns a fost mai mare
(+7), întrucât respondenții, benevol, si-au exprimat interesul în a completa chestionarele aflate la
dispoziția ASFOR. În acest caz s-a încercat obținerea unui rezultat optim, care să acopere
statistic zonele geografice sau clasele de încadrare stabilite inițial pentru determinarea numărului
de respondenți și s-a ținut cont de faptul că în cazul anumitor structuri ASFOR nu existau agenți
operativi sau în unele cazuri (sucursale, județe) nu s-au identificat indivizi care să-și exprime
intenția de a participa la studiu.
În cazul administratorilor firmelor de amenajare s-au obținut 30 de răspunsuri (65% din
populația acestora de 46 unități) demonstrând o atractivitate medie pentru demersul realizat.
În cazul cadrelor didactice, 51% din populația acestora a dat răspuns chestionarului. De
remarcat faptul că cele mai multe răspunsuri au venit din localitățile unde există facultăți de
62
silvicultură (Brașov și Suceava), interesul fiind mai scăzut în instituțiile universitare unde
funcționează doar programe de studiu în domeniul Silvicultură (exemplu: Oradea, Cluj,
Timișoara etc.).
În cazul administratorilor/custozilor de arii naturale protejate, rata de răspuns este foarte
mică (15%), demonstrând din păcate lipsa de interes din partea acestei categorii profesionale în
problematica administrării pădurilor din România. De asemenea și numărul chestionarelor
incluse în analiză este foarte mic, constituit din 8 unități și justificat de eliminarea chestionarelor
provenite de la respondenți care nu cunosc situația din ambele categorii de ocoale silvice
(private, respectiv de stat).
4.6 Identificarea unor caracteristici specifice binomului proprietate-utilitate, în noul mod
organizatoric de gospodărire a pădurilor
În cele ce urmează s-a încercat să se evidențieze principalele forme de proprietate ale
fondului forestier, interacționarea acestora și specificul modului de gospodărire a pădurilor prin
cele două tipuri de structuri existente (ocoale silvice private și de stat). S-a considerat că tipurile
de proprietate și modul de gospodărire influențează cel mai mult activitatea silvică din cadrul
ocoalelor, în special a ocoalelor silvice private. În acest sens este de consemnat faptul că, în
general în cadrul ocoalelor silvice private, există mai multe tipuri de proprietate forestieră care
conduc la diversificarea modului de gospodărire al acestora. Spre exemplu, în cadrul unei regii
publice locale, care este constituită pentru administrarea proprietății forestiere a uneia sau mai
multor primării, organizarea și funcționarea ocolului diferă față de o structură constituită pentru
prestarea de servicii silvice în cazul unor composesorate sau obști.
4.6.1 Categoriile de proprietate administrate de ocoalele silvice private și de stat
Variabilele etichetă „Tipff1, Tipff2, Tipff3, Tipff4, Tipff5, și Tipff6” au fost constituite
pornind de la categoriile de proprietate a fondului forestier care ar putea intra în administrarea
ocoalelor silvice, exceptând proprietatea forestieră a statului.
Tipff1 reprezintă categoria „Proprietate publică/privată a primăriilor unor orașe sau
municipii”. Din punct de vedere al acestei categorii de proprietate, din cei 111 șefi de ocoale
silvice private, 38 de subiecți (34,2% din total) conduc unități care desfășoară activități silvice pe
astfel de proprietăți. În cazul șefilor de ocoale silvice de stat din totalul de 234 subiecți, 86 dintre
aceștia (36,8% din total) au confirmat că realizează activități silvice în cadrul acestei categorii.
Tipff2 reprezintă categoria „Proprietate publică/privată a primăriilor unor comune”. Din
totalul respondenților pentru cele două categorii, în cazul șefilor de ocoale silvice private se
remarcă 71 de răspunsuri (64% din total), iar în cazul șefilor de ocoale silvice de stat 180 de
63
răspunsuri (76,9% din total), demonstrând astfel un procent și un număr mai mare de ocoale
silvice de stat care gospodăresc astfel de proprietăți.
Tipurile de fond forestier aferente variabilelor etichetă Tipff1 și Tipff2 constituie
categoriile „Proprietate publică/privată a unităților administrativ teritoriale”. Rezultatele aferente
indicatorului statistic „Fondul Forestier” din cadrul Silv-ului 1, reliefat pe categorii de
proprietate, demonstrează pentru sfârșitul anului 2012 că la nivel național, peste 63% din
„Proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale” și peste 84% din „Proprietatea privată
a unităților administrativ teritoriale” este gospodărită prin ocoale silvice private (TABELUL
4.3). Datele obținute, alături de răspunsurile aferente variabilelor „Tipff1 și Tipff2” reliefiază că,
deși mai puține ocoale silvice private gospodăresc păduri „Proprietate publică/privată a unităților
administrativ teritoriale”, proprietățile constitutive sunt mult mai mari ca suprafață decât
proprietățile forestiere din acest tip care compun suprafața gospodărită de ocoalele silvice de stat.
Așadar marii proprietari din această categorie au preferat ca pădurile lor să fie administrate de
ocoale silvice private, iar cele mai multe primării (unități administrativ teritoriale) cu suprafețe
mici de fond forestier, au păduri gospodărite de ocoalele silvice de stat.
Tipff3 reprezintă categoria „Proprietate privată indiviză (composesorate, obști, păduri
grănicerești)”. În acest caz, 66 dintre șefii de ocoale silvice private (59,5% din total) au
confirmat că gospodăresc astfel de suprafețe, iar pentru ocoalele silvice de stat s-au identificat
110 subiecți (47% din total).
Tipff4 reprezintă categoria „Proprietate privată a unităților de cult, învățământ, alte
persoane juridice”. S-au identificat 65,8% dintre șefi de ocoale silvice private chestionați (73 de
subiecți) care au confirmat că gospodăresc astfel de suprafețe, iar în cazul ocoalelor silvice de
stat 75,2% din total (176 de subiecți).
Tipff5 reprezintă categoria „Proprietate privată a persoanelor fizice, asociații de persoane
fizice”. Un procent foarte mare de șefi de ocoale silvice de stat, respectiv 93,6% (219 subiecți)
din cei chestionați, au răspuns afirmativ gospodăririi unor astfel de proprietăți. În cazul șefilor de
ocoale silvice private 69,4% (77 subiecți) au împărtășit aceeași situație.
Tipff6 reprezintă categoria „Proprietate privată a persoanelor fizice și juridice cu capital
străin”. În cazul acestui tip de proprietate se remarcă 22 șefi de ocol silvic privat (19,8% din
total) și 21 șefi de ocol silvic de stat (9% din total) care au în gospodărire astfel de proprietăți.
Tipurile de fond forestier aferente variabilelor etichetă „Tipff3, Tipff4, Tipff5 și Tipff6”
constituie categoria „Proprietate privată a persoanelor fizice și juridice”. Rezultatele aferente
indicatorului statistic „Fondul Forestier” din cadrul Silv-ului 1, reliefat pe categorii de
proprietate, demonstrează pentru sfârșitul anului 2012 că aproximativ 47% din fondul forest ier
„Proprietate a persoanelor fizice și juridice” (1016 mii ha) era gospodărit prin ocoale silvice
private (TABELUL 4.3). Referitor la aceeași categorie de proprietate se poate afirma faptul că
64
aproximativ 360 mii ha din cadrul acestei categorii erau neadministrate și o parte era gospodărită
de ocoalele silvice experimentale. În concluzie, pentru ocoalele silvice de stat procentul este de
35% din totalul „Proprietății private a persoanelor fizice și juridice”. În funcție de aceste
rezultate și de numărul respondenților pentru fiecare variabilă se poate afirma ca și în cazul
„Proprietăți publice/private a unităților administrativ teritoriale” că prin ocoale silvice private se
gospodăresc proprietăți, mai mari ca suprafață decât proprietățile forestiere care compun
suprafața gospodărită de ocoalele silvice de stat. Așadar și pentru fondul forestier „Proprietate a
persoanelor fizice și juridice” marii proprietari au preferat administrarea de către ocoalele silvice
private, iar cele mai multe persoane fizice și juridice cu suprafețe mici de fond forestier au
proprietățile gospodărite de ocoalele silvice de stat.
Interes prezintă și faptul că 43 de șefi de ocoale silvice din totalul de 345 au în
gospodărire suprafețe de fond forestier „Proprietate a persoanelor fizice și juridice cu capital
străin”.
Nu s-au putut obţine date care să indice exact ce suprafeţe de fond forestier din România
se află în proprietatea persoanelor fizice şi juridice străine, cât anume s-a retrocedat acestora şi
cât s-au vândut ulterior dar faptul că, în acest stadiu, circa 12,5% dintre conducătorii unităţilor
silvice precizează că administrează deja fond forestier care aparţine unor entităţi străine, indică
indubitabil că procesul de înstrăinare către persoane fizice și juridice cu capital străin a
proprietăţii forestiere româneşti este declanşat şi se poate dezvolta în condiţiile unei pieţe
favorabile acestor tipuri de investiţii (tranzacţii).
4.6.2 Ponderea principalelor tipuri de servicii oferite de structurile de administrare
private comparativ cu cele ale statului
Variabila etichetă „Servprinc” a fost constituită pornind de la cele două categorii
principale de servicii care pot fi oferite de ocoalele silvice pentru proprietarii de fond forestier:
„prestări servicii silvice și administrare”.
Conform răspunsurilor oferite de șefii de ocoale silvice, pentru proprietatea forestieră,
alta decât cea a statului, în zona acoperită de studiu, categoria „prestări servicii silvice” domină
cu 212 răspunsuri (61,45% din total) (FIGURA 4.35, a1). Acest fapt demonstrează că, în general
proprietarii de păduri sunt interesați să obțină din partea personalului silvic în principal serviciile
silvice necesare respectării regimului silvic (paza fondului forestier, punerea în valoare a masei
lemnoase, planificarea lucrărilor de împădurire, îngrijirea și conducerea arboretelor etc.) și de a-
și gestiona singuri veniturile și cheltuielile cu proprietatea forestieră.
Separat, pe cele două categorii de gospodărire, situația se prezintă diferit (FIGURA 4.35,
a2, a3). În cazul ocoalelor silvice private domină categoria „administrare” 59 subiecți (53,15%
din total de 111) confirmând că realizează în principal astfel de servicii pentru proprietari de
65
fond forestier. În schimb, în cazul ocoalelor silvice de stat, domină categoria „Prestări servicii
silvice”, 160 subiecți (68,38% din totalul de 234) confirmând aceasta.
FIGURA 4.35 Tipul principal de serviciu silvic (a1) la nivelul populației chestionate, (a2) la nivelul ocoalelor silvice private, (a3) la nivelul
ocoalelor silvice de stat
The main forest service type (a1) for the questioned population, for private forest districts (a2) and for state forest distr icts (a3)
(a1)
(a2)
(a3)
Rezultatele, în strânsă legătură cu cele obținute prin intermediul variabilelor etichetă
„Tipff1-6”, demonstrează că marii proprietari de păduri din zona acoperită de studiu preferă
gospodărirea pădurilor de către ocoalele silvice private și înclină pentru un management forestier
lăsat la dispoziția ocolului, mulțumindu-se cu profitul de la sfârșitul fiecărui an și cu proprietatea
forestieră supusă regimului silvic, aplicat de către personalul silvic de specialitate. În cazul
proprietății forestiere administrare de ocoalele silvice de stat, se constată că predomină prestările
de servicii silvice și aceasta se datorează în principal suprafețelor mici de fond forestier care
aparțin unui număr mare de proprietari, mulțumiți în primul rând de satisfacerea necesarului de
lemn pentru nevoile personale.
4.7 Evaluarea unor stări, relații și funcții în cazul entităților analizate
4.7.2 Beneficiul înființării și funcționării ocoalelor silvice private pentru silvicultura
românească
Constituind unul dintre principalele obiective ale studiului, evaluările în planul perceptiv
privind beneficiul adus silviculturii prin înfiinţarea şi funcționarea ocoalelor silvice private în
66
România, au fost realizate atât în interiorul cât și în afara sistemului silvic privat. Rezultatele
sunt redate, în FIGURA 4.37 (a1, a2, a3).
Cum era de așteptat, 89,2% (99 de subiecți) din total categoriei S1 consideră ca benefică
înființarea structurilor silvice private din subordine, iar restul de 10,8% din total (12 subiecți)
sunt indeciși în acestă privință, considerând probabil că sistemului privat îi lipsește ceva, ca să
constituie un beneficiu pentru silvicultură.
În acelaşi registru al expectanţelor, ca opinie din partea unui „concurent” pe piaţa
serviciilor silvice, s-a remarcat şi poziţia șefilor ocoalelor silvice de stat, care privesc mai puțin
benefică înființarea ocoalelor silvice private, doar 12,4% din total (38 de subiecți) fiind de acord
cu aceasta. Peste jumătate dintre subiecții chestionați (125 șefi de ocoale) consideră că înființarea
ocoalelor silvice private a adus într-o măsura „Foarte mică și Mică” beneficii silviculturii.
Separat pe fiecare categorie în parte (din cele 5 posibile), cel mai mare procent - 34,2% din total
(80 de subiecți) este cel al indecișilor, beneficiul adus silviculturii prin înființarea structurilor
private fiind un act deliberat, de voință al proprietarilor de păduri.
FIGURA 4.37 Măsura în care înființarea ocoalelor silvice private constituie un beneficiu pentru silvicultura românească, la nivelul ocoalelor
silvice private (a1), la nivelul ocoalelor silvice de stat (a2), la nivelul categoriilor profesionale aferente studiului (a3)
The degree of private forest districts benefitting the Romanian forestry sector, at private forest district (a1) and state forest district lavel (a2), and
by the professional categories involved in the study (a3)
(a1)
(a2)
(a3)
67
Conform FIGURII 4.37 (a3), se poate observa că beneficiul adus silviculturii prin
înființarea și fucționarea ocoalelor silvice private, este caracteristic unei percepții dominante,
explicată de valorile „Foarte mare și Mare”, 52,7% din total (118 subiecți). Indecișii sunt
reprezentați de un procent de 32,6% din total (73 de subiecți), iar cei care consideră beneficiul în
măsură „Mică și Foarte Mică” sunt reprezentați de 14,7% din total (33 de subiecți). Valorile
superioare ale variabilei „beneficiu”, în cazul categoriilor de subiecți din afara sistemului se
prezintă în ordine descrescătoare astfel: S5 (63,4% din total), S3 (60,5% din total), S4 (56% din
total), S6 (29,4% din total) și S7 (25% din total). Pentru categoria S3, 6 subiecți (14% din total)
consideră beneficiul într-o măsură „Mică și Foarte Mică”, iar restul, 11 subiecți (25,6% din total)
sunt indeciși. Din categoria S4 fac parte 16 subiecți (14,7% din total) care consideră că există
beneficiu într-o măsură „Mică și Foarte Mică” și 32 de subiecți (29,4% din total) care sunt
indeciși. În cazul categoriei S5 s-a identificat un procent ridicat de indeciși (33,3% din total-10
subiecți) și un singur subiect care a indicat un beneficiu mic. Categoriile S6 și S7 se remarcă prin
procente mari ale indecișilor, respectiv 47,1% din total (16 subiecți) și 50% din total (4 subiecți).
Ca şi în cazul analizei precedente, al schimbărilor induse de mutaţiile intervenite la
nivelul proprietarilor, am decelat asupra convergenţei de opinii prin enunţarea unei alte ipoteze
de nul H0: Nu există percepții diferite între șefii de ocoale silvice private și celelalte categorii
profesionale cu privire la beneficiul adus silviculturii prin înființarea și funcționarea ocoalelor
silvice private.
Prin aplicarea testului statistic Mann-Whitney U (TABELUL 4.13) în cazul eşantioanelor
independente generate de cele 7 categorii profesionale, se constată că structura răspunsurilor
diferă în mod semnificativ, în cele mai multe cazuri.
TABELUL 4.13 Aplicarea testului statistic Mann-Whitney U pentru eșantioanele independente (S1-S7) în cazul variabilei „Benef”
The Mann-Whitney U statistic test applied to the independent samples (S1-S7) for the „Benef” variable
Variabila „Benef”
Eșantionaul/Test S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7
U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p
S1 U/Z/p *
1998.5 1424 3736 1010.5 713.5 98
-13.001 -4.180 -5.182 -3.583 -5.816 -3.996
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
S2 U/Z/p
*
2057 5360 1111 2469 579
-6.383 -8.912 -6.331 -3.729 -1.916
0.000 0.000 0.000 0.000 0.055
S3 U/Z/p
*
2343 612 532 106
-0.002 -0.393 -2.124 -1.793
0.998 0.694 0.034 0.073
S4 U/Z/p
*
1543 1375 279
-0.492 -2.350 -1.761
0.623 0.019 0.078
68
Variabila „Benef”
Eșantionaul/Test S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7
U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p
S5 U/Z/p *
326 61
2606 -2.261
0.009 0.024
S6 U/Z/p *
128
-0.273
0.785
S7 U/Z/p *
*Scară Likert: 1-Foarte mică ... 5-Foarte mare
**Semnificativ pentru p<0.05
Luând în discuţie diferenţele de opinie a principalilor actori implicaţi, S1 şi S2 constatăm
că acestea nu numai că diferă structural între ele, dar şi faţă de celelalte categorii profesionale.
Cu alte cuvinte, beneficiul adus silviculturii prin înființarea și funcționarea ocoalelor silvice
private este cuantificat în mod diferit, de către diferitele categorii profesionale, demonstrându-se
prin demers statistico-matematic o stare intuitivă a situaţiei care s-ar putea exprima cu sintagma
„părerile sunt împărţite”. Cu o singură excepţie, unde opiniile categoriei S7 au fost concordante
cu cele ale S2, ipoteza de nul a fost infirmată, cu o valoarea a valoare a pragului, semnificativă
(p=0,000).
Cu alte cuvinte, putem spune că apartenenţa la un grup profesional generează diferenţe de
opinii în cazul funcţionării entităţilor silvice private. Concluzia acestor rezultate este că perioada
de timp relativ scurtă nu a putut imprima în imaginea stakeholderilor un „beneficiu” net,
elementele de ordin calculativ şi datele existente în piaţa de profil neproducând la nivelul
conştiinţei respondenţilor un semnal coerent. Beneficiul este evaluat la cote mari, deocamdată,
numai de cei care activează în interiorul structurilor înfiinţate.
Din cele prezentate, se mai poate constată că percepția legată de beneficiul înființării și
funcționării ocoalelor silvice private pentru categoriile S3, S4 și S5 este unitară (nediferenţiată
semnificativ) şi este redată într-o măsură „Foarte mare și Mare” de aproximativ 60% dintre
subiecții aferenți acestor categorii. Concluzia este că inspectorii ITRSV - ISV, administratorii
firmelor de exploatare și administratorii firmelor de amenajare se comportă la fel atunci când
este vorba de beneficiul adus de ocoalele silvice private, apreciind acest fapt, dar nu în aceeaşi
măsură ca cei care fac efectiv parte din ele.
Diferențele semnificative dintre categoria S6 și toate celelalte categorii de factori
interesați, dar mai ales rata „incerţilor”, demonstrează că membrii mediului universitar sunt
rezervați în momentul de față în a-și exprima poziția față de beneficiile aduse silviculturii prin
crearea acestor noi structuri de gospodărire.
69
În final, dacă am împărții cei 569 de subiecți în trei categorii („sceptici, nehotărâți și
optimiști”) cei mai mulți s-ar încadra în ultima clasă (246 subiecți) după care ar urma în cote
sensibil egale nehotărâții (165 subiecți) și scepticii (158 subiecți). Oricum, clasa nehotărăților și
a scepticilor o domină pe cea a optimiștilor, şi de accea considerăm că relativa stare de confuzie
și rezervă, amintită mai înainte, cu privire la acestă nouă formă de organizare în silvicultura
românescă, este explicabilă, odată mai mult.
Rezultatele nu surprind, Băcanu (2008), luând în considerare studiile care s-au făcut
pentru a clarifica efectele privatizării, enunţă câteva concluzii importante:
- Problema esenţială este cea a monopolului, nu cea a proprietarului (Cook şi
Kirkpatrick, 1995);
- Legătura dintre privatizare şi creştere economică nu este demonstrată, dar privatizarea
ar trebui să fie o componenetă a reformei economice de succes (World Bank, 1996);
- Există firme publice eficiente şi profitabile şi nu există o motivaţie pentru care să se
încerce reabilitarea şi corporatizarea firmelor publice, cu menţiunea controlulului
statului asupra operaţiunilor comerciale (UNCTAD, 1992)”.
4.7.3 Competitivitatea indusă sistemului silvic de înființarea și funcționarea
ocoalelor silvice private și opțiuni în alegerea tipului de administrare a pădurilor
Un alt obiectiv al acestui studiu a fost acela de a analiza dacă, după un deceniu de
funcționare a ocoalelor silvice private în România, managementul silvic a devenit sau nu mai
competitiv, față de perioada când pădurile erau monopol de stat.
Trebuie remarcat faptul că apariţia ocolelor silvice private nu a fost consecinţa procesului
de privatizare, aşa cum este definit de economişti, ca „trecere a unei organizaţii din proprietatea
statului în proprietate privată”. Băcanu (2008) afirmă că „privatizarea este nucleul dur pentru
ceea ce se numeşte restructurarea sectorului public [...]. În realitate, restructurarea poate să
mai implice o remodelare a structurii şi managementului public, axată uneori pe
descentralizarea şi/sau reducerea personalului angajat...”. Ocoalele silvice private, structuri
unde resursa umană este resursa primordială, au luat fiinţă mai degrabă prin acest proces de
restructurare/remodelare, cea mai mare parte a personalul silvic provenind din organizaţia
publică.
O creştere a numărul de structuri în sectorul privat (ocoale silvice private) nu a produs
neapărat o micşorare în aceeași măsură în cel de-al doilea, şi de aceea, la modul teoretic,
accentuarea concurenţei ar trebui să fie unul din efectele acestei mutaţii, generată prin simpla
multiplicare a concurenţilor. În prezenta cercetare accentul s-a pus pe acţiunile concurenţiale
intervenite la „graniţa” dintre privat şi public, dat fiind principiul teritorialităţii actului
70
administrativ, dar sunt de aşteptat, odată cu dezvoltarea activităţilor, şi rivalităţile la nivelul
ocoalelor silvice private.
Încercarea este temerară în condițiile în care nu există alte studii care să prezinte
trăsăturile acestei etape și nu dispunem de alţi indicatori sintetici prin care să putem compara
cele două tipuri de administrație silvică: privată și de stat. Intuitiv, având în vedere din nou
„întrepătrunderea” celor două structuri administrative cu formele de proprietate, ar fi de aşteptat
ca noua formă organizatorică apărută să inducă sistemului silvic un plus de competitivitate,
raţiunea de fapt a managementului alternativ.
Variabila ordinală „Compmanage” a cuantificat răspunsurile date din interiorul și din
afara noii structuri organizatorice, măsurând managementul structurilor aflate în concurență
(FIGURA 4.38 - a1, a2, a3) prin intermediul acestui „plus managerial” resimţit la nivel de
ansamblu, de sistem silvic.
FIGURA 4.38 Percepțiile privind competitivitatea managementului silvic românesc prin înființarea ocoalelor silvice private, la nivelul ocoalelor
silvice private (a1), la nivelul ocoalelor silvice de stat (a2), la nivelul categoriilor profesionale incluse în studio (a3)
The perception of the competitiveness of Romanian forest management consequently to the emergence of private forest districts, at private forest
district (a1) and state forest district level (a2) and for the professional categories involved in the study (a3)
(a1)
(a2)
(a3)
Analizând răspunsurile date de șefii de ocoale silvice private putem constata că 87,4%
din total (97 de subiecți) consideră că prin înființarea structurilor pe care le conduc,
71
managementul silvic românesc a devenit mai competitiv. O proporţie mică (5,4% din total) adică
6 șefi de ocoale silvice private, consideră că managemntul silvic nu este mai competitiv, şi
aproape în aceeaşi măsură (7,2% din total), respectiv 8 subiecți sunt nehotărâți în privința acestui
subiect.
În cazul șefilor de ocoale silvice de stat, situația este opusă primei categorii, 64,1% din
total (150 de subiecți) considerând că managementul silvic românesc nu a devenit mai
competitiv prin înființarea ocoalelor silvic private. S-au identificat însă și 26 de subiecți (11,1%
din total) care consideră managementul silvic mai competitiv, iar 58 de subiecți (24,8% din total)
sunt nehotărâți.
Pentru celelalte categorii s-a identificat un număr ridicat de subiecți, 120 (53,6% din
total), care consideră că managementul silvic este mai competitiv prin înființarea și funcționarea
ocoalelor silvice private, 68 de subiecți (30,3% din total) care nu sunt de acord cu această situație
și 36 de subiecți (16,1%), nehotărâți în acestă privință.
În cazul categoriilor profesionale S3, S4, S5 și S7 s-au identificat procente de peste 50%
a subiecților care consideră managementul silvic mai competitiv prin înființarea ocoalelor silvice
private, 65,1% (S3), 52,3% (S4), 66,7% (S5) și 50% (S7). Doar pentru categoria S6, 55,9% din
total (19 subiecți din totalul de 34) consideră ca managementul silvic nu este mai competitiv
datorită înființării ocoalelor silvice private.
La o privire de ansamblu, dacă răspunsurile care provin de la cele două tipuri de entități
de administrare a pădurilor sunt în contradicție, subiectivismul subiecților din afara sistemului
creează imaginea unui management silvic mai competitiv datorat înființării și funcționării
ocoalelor silvice private.
Aplicarea testului statistic Mann-Whitney U evidențiază diferențele dintre eșantioanele
studiului (TABELUL 4.14) și separă subiecții în funcție de considerentele proprii. Ipoteza de nul
H0 a fost formulată astfel: Categoriile profesionale implicate percep în acelaşi mod
competitivitatea indusă sistemului silvic prin înființarea ocoalelor silvice private, deci nu există
diferenţe între aceste opinii şi cele ale managerilor care aparţin respectivelor structuri.
Ipoteza stabilită este infirmată, ca structură a răspunsurilor, cu excepţia categoriei S5,
care, înregistrând diferențe nesemnificative (p=0.077) în raport cu S1, se poate identifica cu
aceasta în privinţa răspunsurilor. Astfel, administratorii firmelor de amenajare, datorită modului
de înființare și funcționare a structurilor pe care le conduc, asemănătoare ocoalelor silvice
private (în majoritatea cazurilor cu personal provenit din structurile statului (RNP Romsilva,
ICAS) și cu activitate în fondul forestier în afara celui de stat (în competiție cu unitățile de stat)
au o percepție asemănătoare șefilor de ocoale silvice private.
Pragurile de semnificație calculate (TABELUL 4.14) evidențiază și în acest caz diferențe
semnificative între cadrele didactice și toate celelalte categorii profesionale, demonstrând
72
pozițiile acestora net diferite faţă de celelalte părţi implicate în apreciere. În concluzie şi
creșterea competitivității managementului forestier prin înființarea ocoalelor silvice private
rămâne un subiect de dispută al părţilor, cu opinii intra-grup la fel de împărţite, dar cu un uşor
avantaj dat de „neutri” în favoarea competitivităţii imprimate de ocoalele silvice private.
TABELUL 4.14 Aplicarea testului statistic Mann-Whitney U pentru eșantioanele independente (S1-S7) în cazul variabilei „Compmanage”
The Mann-Whitney U statistic test applied to the independent samples (S1-S7) for the „Compmanage” variable
Variabila „Compmanage”
Eșantionaul/Test S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7
U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p
S1 U/Z/p *
1867 1562 3196 1102 656.5 227
-12.868 -3.898 -5.009 -1.769 -7.608 -3.443
0.000 0.000 0.000 0.077 0.000 0.001
S2 U/Z/p
*
1576 3771 664 2062 255
-7.264 -8.315 -7.468 -2.881 -2.961
0.000 0.000 0.000 0.004 0.003
S3 U/Z/p
*
1662 416 400 122
-0.497 -1.183 -2.759 -0.660
0.619 0.237 0.006 0.505
S4 U/Z/p
*
858 928.5 279
-1.669 -2.750 -0.444
0.095 0.006 0.657
S5 U/Z/p *
192 62
-3.414 -1.435
0.001 0.151
S6 U/Z/p *
83.5
-0.980
0.327
S7 U/Z/p *
**Semnificativ pentru p<0.05
În cadrul chestionarului, tot în legătură cu problema evaluării competitivităţii celor două
structuri silvice, un număr de patru categorii profesionale, considerate echidistante în raport cu
structurile S1 şi S2 (S4-S7) au fost puse în situația ipotetică de a avea calitatea de proprietar de
fond forestier şi de a opta pentru un anumit tip de administrator. În FIGURA 4.39 este detaliat
modul de răspuns al subiecților chestionați, dacă ar avea de ales la încheierea unui contract de
administrare sau prestări servicii silvice între un ocol silvic de stat și un ocol silvic privat
Pentru categoria S4, 66,1% din total (72 de subiecți) ar încheia contractul cu un ocol
silvic privat, față de numai 33,9% din total (37 de subiecți) care ar încheia contractul cu un ocol
silvic de stat. Astfel, ocoalele silvice private prin modul de lucru și de gospodărire a pădurilor, au
73
câștigat încrederea partenerilor, tot mai multe categorii (înclusiv agenții de exploatare)
intenționând să colaboreze cu acestea.
FIGURA 4.39 Opțiunea factorilor de interes în privința administratorului în situația ipotetică de a îndeplini calitatea de proprietar de pădure, S4
(a1), S5 (a2), S6 (a3) și S7 (a4)
The preference of stakeholders for the manager, within the hypothetical situation when they are the forest owners S4 (a1), S5 (a2), S6 (a3) și S7
(a4)
(a1)
(a2)
(a3)
(a4)
Din cadrul categoriei S5 din totalul de 30 de subiecți chestionați doar un subiect ar
încheia contractul cu un ocol silvic de stat, ponderea mare de 96,7% din total înclinând tot spre
ocoalele silvice private. Este încă o dovadă a celor expuse mai sus, care vine să întărească tot
mai mult interesele diverselor categorii profesionale de a avea ca parteneri ocoalele silvice
private.
Categoria S6 prezintă echilibru, subiecții chestionați împărțindu-se în procente egale,
rezultând astfel un lucru îmbucurător pentru ocoalele silvice private, care deși aflate în dificultate
la început de drum, au făcut ca personalul didactic din mediul universitar să fie atras într-o
colaborare benefică cu acestea.
Singura categorie profesională unde subiecții preferă să încheie contractul cu ocoalele
silvice de stat în procent mai mare decât cu ocoalele silvice private, 62,5% din total, este
categoria S7. Rezultatul pentru acestă categorie este mai puţin elocvent pe ansamblul evaluării,
datorită numărului mic de respondenți, dar exprimă orientarea reprezentanților ariilor protejate.
66%
34%
S4
Cu un ocol silvic
privat
Cu un ocol silvic
de stat
97%
3%
S5
Cu un ocol silvic
privat
Cu un ocol silvic
de stat
50%50%
S6
Cu un ocol silvic
privat
Cu un ocol silvic
de stat
37%
63%
S7
Cu un ocol silvic
privat
Cu un ocol silvic
de stat
74
4.7.4 Percepții privind performanța managementului silvic privat
Comparând cele două categorii de structuri silvice din punct de vedere al performanței
managementului silvic prestat, s-au obținut rezultatele descriptive prezentate în FIGURA 4.40.
Categoria S1 consideră managementul unităţilor private mai performant decât cel al
ocoalelor silvice de stat (64% din total -71 de subiecți), iar 32,4% din total (36 de subiecți) îl
consideră cel puțin la fel de performant.
În competiţie, categoria S2 este deasemenea partizană, 62,8% din total (147 de subiecți)
considerând managementul silvic realizat prin ocoalele silvice private mai puțin performant
decât cel prin ocoalele silvice de stat și doar 12% din total (28 de subiecți) percep o performanță
asemănătoare între categoriile de structuri silvice. Numai un număr de 3 subiecți consideră
managementul silvic din structurile private mai performant decât cel al ocoalelor silvice de stat.
FIGURA 4.40 Performanța managementului silvic privat în comparație cu managementul silvic de stat, în percepția șefilor de ocol silvic privat
(a1), șefilor de ocol silvic de stat (a2) și la nivelul unor categorii profesionale implicate în studiu (a3)
The performance of private forest management compared to state forest management according to the perception of private forest district
managers (a1) state forest district managers (a2) and for professional categories involved in the study (a3)
(a1)
(a2)
(a3)
Procentele aproximativ egale ale subiecților din cele două „tabere” care consideră
managementul din structura lor ca find mai performant, evidențiază puternicul sentiment de
75
apartenenţă şi încredere în propria organizaţie, care alimentează considerăm benefic principiul
concurenței în sistemul silvic românesc.
Pentru categoriile analizate mai sus merită amintit însă faptul că șefii de ocoale silvice
private provin în mare parte din structurile silvice ale statului, deci au informaţii despre acestea,
cunoscând criteriile și nivelele de performanță ale acestui sistem.
În schimb, nu același lucru este valabil și în cazul șefilor de ocoale silvice de stat, ale
căror percepții asupra performanței managementului silvic privat par atinse de un puternic
subiectivism. Fapt parţial recunoscut, respectivii au numai în parte date și informații despre ce se
întâmplă în cealaltă „dimensiune organizaţională”, nivelul de cunoaștere a detaliilor fiind
lacunar.
Cele arătate au expresie în nivelul celor care nu pot formula opinii în acest sens. Dacă din
categoria S1 numai 4 subiecți sunt indeciși (3,6 %), 56 de subiecți chestionați din S2 (23,9%)
afirmă că nu au o părere în acest sens.
Problema ar putea fi decisă la nivelul observatorilor neutri, de celelalte categorii
profesionale. La nivelul tuturor acestor categorii, în expresie globală şi cantitativă balanţa
percepției privind performanța managementului silvic înclină uşor către managementul silvic
privat. 37,5% din totalul subiecților (84) îl consideră mai performant decât cel de stat, iar la o
diferență mică, 37,1% dintre subiecți (83) îl consideră la fel de performant ca cel al statului. Un
număr de 18 subiecți nu au o părere în acest sens, şi numai 17,4% din total (39 de subiecți)
consideră managementul silvic privat mai puțin performant decât cel de stat.
Intra-grup, în procente mai mari consideră sistemul privat „Mai performant” categoriile
S4 și S5, cu 42,2% din total (46 de subiecți), respectiv 53,3% din total (16 subiecți) comparativ
cu itemul „La fel de performant” care este mai bine reprezentat în categoriile S3 și S6, 46,5% din
total (20 de subiecți), respectiv 52,9% din total (18 subiecți). Itemul „Mai puțin performant” este
cel mai bine reprezentat numeric și procentual la nivelul categoriei S4, 21,1% din total (23 de
subiecți) iar în cazul categoriei S5 pentru acest item nu avem nici un subiect.
Aplicarea testului statistic Mann-Whitney U evidențiază diferențele dintre eșantioanele
studiului (TABELUL 4.15) și separă subiecții în funcție de considerentele proprii.
Ipoteza de nul H0 a fost formulată astfel:Categoriile profesionale chestionate percep în
același mod performanța managementului silvic privat, așadar nu există diferențe între aceste
opinii și cele ale șefilor de ocoale silvice private.
Datele obţinute infirmă ipoteza de nul formulată, pragurile de semnificaţie obţinute
conducând la următoarele concluzii de interes pentru studiu.
1. Există puternice diferenţe de percepţii între principalele categorii profesionale
chestionate, S1 şi S2, care percep în mod diametral opus performanța
76
managementului silvic privat. Este în fapt, expresia cea mai evidentă a concurenţei
declarate.
2. Există de asemenea diferențe între aceste opinii și cele exprimate de celelalte
categorii profesionale luate în studiu, ceea ce relevă puternicul subiectivism de care
sunt lovite primele două categorii de opinii. Excepție face categoria profesională S5,
unde se înregistrează diferențe nesemnificative (p=0,366) în raport cu S1, şi se poate
identifica cu aceasta în privința răspunsurilor. Așadar și în acest caz, administratorii
firmelor de amenajare se comportă asemănător șefilor de ocoale silvice private,
demonstrând strânsa legătură existentă între aceste două categorii.
3. Structura răspunsurilor nu diferă semnificativ în cazul categoriilor S3, S4, S6 şi S7,
ceea ce indică o viziune unitară a acestora asupra problemei şi validează performanţa
obţinută de managementul privat, în general.
TABELUL 4.15 Aplicarea testului statistic Mann-Whitney U pentru eșantioanele independente (S1-S7) în cazul variabilei „Management”
Results of the Mann-Whitney U test for the independent samples (S1-S7) for the „Management” variable
Variabila „Management”
Eșantionaul/Test S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7
U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p
S1 U/Z/p *
718.5 1289.5 3829 1360 896 125.5
-14.310 -4.252 -3.881 -0.903 -4.690 -3.490
0.000 0.000 0.000 0.366 0.000 0.000
S2 U/Z/p
*
1091 2982.5 228 945 366
-8.586 -10.504 -9.739 -7.746 -2.720
0.000 0.000 0.000 0.000 0.007
S3 U/Z/p
*
1828.5 380 595 95
-0.757 -2.481 -0.562 -1.461
0.449 0.013 0.574 0.144
S4 U/Z/p
*
1100 1361 224.5
-1.813 -1.281 -1.666
0.070 0.200 0.096
S5 U/Z/p *
268 38
-2.963 -2.755
0.003 0.006
S6 U/Z/p *
82
-1.213
0.255
S7 U/Z/p *
*Semnificativ pentru p<0.05
Cele prezentate mai sus, ar putea constitui una din motivațiile pentru evoluția continuă și
rapidă a numărului de ocoale silvice private și a suprafeței aferente, gospodărite de aceste
77
structuri, fapt care este confirmat și de categoriile profesionale care consideră managementul
ocoalelor silvice private, la fel sau mai performant decât cel al ocoalelor silvice de stat.
Vickers şi Yarrow (1985) susţin că „firma privatizată nu îşi îmbunătăţeşte performanţele
decât dacă există o competiţie suficient de puternică. Privatizarea unui monopol nu are efecte
pozitive, decât dacă se poate modifica în acelaşi timp şi structura de piaţă şi, în final
comportamentul organizaţiei. Transferarea unui monopol natural în proprietate privată poate să
nu aducă nici un fel de efecte pozitive la nivelul performanţelor economice – de exemplu, în
sensul eliminării subvenţiei pentru funcţionare sau al satisfacţiei clientului”.
4.7.7 Relațiile de colaborare stabilite de către ocoalele silvice
Pentru cele două tipuri structuri administrative au fost luate în considerare două paliere
ale relaţiilor de colaborare/cooperare: cu factorii de interes chestionați şi respectiv cu
proprietarii de fond forestier.
Pentru cei din prima categorie, 45,5% din totalul respondenților (102 subiecți), au afirmat
că au o colaborare la fel de bună cu ambele tipuri de structuri silvice (FIGURA 4.46).
Semnificativ pentru administratorii privaţi este faptul că un procent mare (37,1% din total - 83 de
subiecți), consideră colaborarea mai bună cu ocoalele silvice private, față de numai 10,7% din
totalul subiecților (24) care apreciază colaborarea mai bună cu ocoalele silvice de stat. Numai
6,7% (15 subiecți) sunt indeciși în această privință, dintre aceștia cei mai mulți făcând parte din
categoria S4 (8 subiecți).
Categoria S3 a avut doar două opțiuni cu privire la relația de colaborare cu ocoalele
silvice, oferind un răspuns ferm din acest punct de vedere. Din totalul subiecților, cel mai mare
număr, 30 de subiecți (69,8% din total) consideră colaborarea la fel de bună cu ambele tipuri de
ocoale. În plus 30,2% din total (13 subiecți) o consideră mai bună pe cea cu ocoalele silvice
private. Faptul că personalul din conducerea ITRSV-urilor (ISV-urilor) care se ocupă cu
implementarea și controlul respectării regimului silvic în fondul forestier înclină în a opta spre o
colaborare cu personalul din structura ocoalelor silvice private, le oferă acestora un grad ridicat
de încredere în activitatea pe care o depun.
Şi categoriile S4 și S5, consideră în procent mai mare, colaborarea mai bună cu ocoalele
silvice private, 49,5% din total (54 de subiecți), respectiv 46,7% din total (14 subiecți). De partea
cealaltă, 12,8% din total (14 subiecți) pentru categoria S4 și 3,3% din total (1 subiect) pentru
categoria S5, indică o colaborare mai bună cu ocoalele silvice de stat.
În cadrul categoriei S6, colaborarea la fel de bună cu ambele tipuri de structuri silvice
este percepută de 61,8% din total (21 de subiecți), 9 subiecți (26,5% din total) înclină pentru o
colaborare mai bună cu ocoalele silvice de stat și numai 5,9% din total (2 subiecți) cu ocoalele
private. În cadrul categoriei S7 sunt doar două variante de răspuns alese, 75% din total percep
78
colaborarea la fel de bună cu ambele categorii de structuri iar 25% din total nu au o părere în
acest sens.
FIGURA 4.46 Opțiunea factorilor de interes în privință colaborării cu ocoalele silvice
The stakeholders’ option for collaboration with forest districts
Aplicarea testului statistic Mann-Whitney U, evidențiază care sunt diferențele de
percepţie a terţilor implicaţi în activitatea silvică cu privire la colaborarea existentă cu cele două
structuri administrative (TABELUL 4.19).
TABELUL 4.19 Aplicarea testului statistic Mann-Whitney U pentru eșantioanele independente (S3-S7) în cazul variabilei „Colaborarefact”
The Mann-Whitney U statistic test for the independent samples (S1-S7) for the „Colaborarefact” variable
Variabila „Colaborarefact”
Eșantionul/Test S3 S4 S5 S6 S7
U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p
S3 U/Z/p
*
1877 470 388 90
-1.424 -1.564 -3.909 -1.555
0.154 0.118 0.000 0.120
S4 U/Z/p
*
1318 851.5 183
-2.296 -4.356 -1.793
0.767 0.000 0.073
S5 U/Z/p *
191.5 42
-4.090 -2.085
0.000 0.037
S6 U/Z/p *
75
-1.061
0.289
S7 U/Z/p *
* Semnificativ pentru p<0.05
Pragul de semnificaţie indică faptul că există diferenţe de apreciere între cadrele didactice
şi toate celelalte categorii de factori implicaţi, diferenţe rezultate din faptul că acestea, în marea
79
lor majoritate nu înclină balanţa colaborării în favoarea noilor structuri silvice apărute ci, ori
marjează pe relaţiile statornicite de-a lungul timpului cu cadrele RNP Romsilva, ori le creditează
pe amândouă cu succes.
Diferenţe apar şi între categoriile S5 şi S7, însă numărul mic al subiecţilor ultimei categorii face
irelevantă diferenţa.
Pentru a se evidenția relația de colaborare dintre proprietarii de fond forestier și cele două
tipuri de structuri de administrare, au fost interpretate datele din FIGURA 4.47 (a1, a2, a3).
În cazul șefilor de ocoale silvice private, o mare majoritate (85,6% din total - 95 de
subiecți) percep colaborarea mai bună între proprietarii de fond forestier și entitățile silvice
conduse de ei și doar un subiect consideră colaborarea proprietarilor mai bună cu ocoalele silvice
de stat. Celelalte categorii profesionale implicate în studiu, percep în proporţie majoritară 55,4%
din total (124 de subiecți) colaborarea dintre proprietarii de fond forestier și ocoalele silvice
private ca fiind mai bună și numai 4,5% din total (10 subiecți) o percep mai bună cu ocoalele
silvice de stat.
Pentru șefii de ocoale silvice de stat colaborarea între ocoalele silvice și proprietari este
văzută în mod diferit. Circa o treime (29,1% - 68 de subiecți) apreciază că relaţiile cu proprietarii
sunt la fel de bune, iar o altă treime are opiniile împărţite, în procente sensibil egale: 19,2% din
total (45 de subiecți) indică ocoalele silvice de stat ca având o colaborare mai bună cu
proprietarii iar 17,5% din total (41 de subiecți), ocoalele silvice private. Faptul că peste o treime
din totalul subiecților (34,2% - 80) nu pot formula o opinie cu privire la relaţia cu proprietarii,
exprimă în esenţă neperceperea existenţei acestei legături, slaba proiecţie pe care statul proprietar
o are la nivelul administratorilor bunurilor sale.
Din acest punct de vedere se distinge diferenţa care marchează structura de stat de cea
privată. Pentru funcţionarii ocolului silvic de stat „proprietarul” este unul generic, asociat
publicului. Finanţarea organizaţiei se realizează pe sistemul autofinanțării, iar modul de
funcţionare are la bază o serie de reglementări, sursa acestor reglementări fiind organizaţia
centrală cu competenţă teritorială naţională (RNP Romsilva). Organizarea teritorială a sectorului
silvic public este specifică modelului „piramidal”, în care entităţile locale au o competenţă
teritorială explicit definită, limitată la o diviziune teritorială, relaţia de subordonare cu
organizaţia centrală fiind încă puternică, nefiind reperate numeroase elemente de redesenare a
competenţelor, de „descentralizare administrativă”. În acest tip de organizaţii, intensitatea
subordonării, venind în susţinerea principiului weberian al birocraţiei, este considerată cheia
reuşitei acţiunilor. Succesul stă în normă şi respectarea ei, aranjamentele sunt de tip legal,
puternic formalizate iar relaţia cu proprietarul, statul, secundară şi în acest fel, vagă. RNP
Romsilva, direcţiile silvice, ocoalele silvice de stat sunt deopotrivă niveluri administrative,
devenind „subiect într-o relaţie de proprietate, ce implică alte organizaţii publice, inclusiv firme
80
publice, ca obiect al proprietăţii. Simplificând, ele reprezintă statul-proprietar, în schema de
management...” (Băcanu, 2008). Deci avem o posibilă explicaţie pentru care înţelegerea relaţiei
cu statul proprietar, pentru foarte mulţi şefi de ocoale silvice este difuză. Nu acelaşi lucru se
întâmplă în ocolul silvic privat, unde relaţia cu proprietarul este determinantă în procesul
activităţilor, sursa autorităţii derivând din însăşi proprietatea bunurilor şi interesele celor ce o
deţin. Proprietarii particulari de fond forestier cu suprafețe mari şi-au înființat ocoalele silvice
private și prin urmare relația cu aceste structuri, este intrinsec, organic asociată, depăşind cadrul
unei „legături de colaborare”, şi reprezentând chiar „mecanismul motor” al funcţionării. De
aceea, față de alte variabile discutate, trebuie făcută mențiunea că în cazul variabilei
„Colaborareprop”, toate categoriile profesionale au răspuns în procent ridicat pentru o colaborare
mai bună existentă între proprietarii de fond forestier și ocoalele silvice private.
FIGURA 4.47 Opțiunea în privința colaborării dintre ocoalele silvice și proprietarii de fond forestier în percepția șefilor de ocol silvic privat (a1),
șefilor de ocol silvic de stat (a2) și la nivelul unor categorii profesionale implicate în studiu (a3)
The perception of private forest district managers (a1), state forest district managers (a2) and of the professional categories involved (a3)
regarding the collaboration between forest districts and private forest owners
(a1)
(a2)
(a3)
Diferenţele de percepţie în ceea ce priveşte relaţia cu proprietarii ale categoriilor
profesionale luate în discuţie sunt demonstrate şi prin aplicarea testului statistic Mann-Whitney
U, (TABELUL 4.20).
81
TABELUL 4.20 Aplicarea testului statistic Mann-Whitney U pentru eșantioanele independente (S1-S7) în cazul variabilei „Colaborareprop”
The Mann-Whitney U statistic test for the independent samples (S1-S7) for the„Colaborareprop” variable
Variabila „Colaborareprop”
Eșantionaul/Test S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7
U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p U/Z/p
S1 U/Z/p *
2904 1757 3775 1130 1030.5 139
-9.971 -3.143 -4.627 -3.118 -4.120 -3.854
0.000 0.002 0.000 0.002 0.000 0.000
S2 U/Z/p
*
1624 4475.5 1175.5 1359.5 397.5
-5.294 -5.489 -4.090 -3.578 -0.621
0.000 0.000 0.000 0.000 0.534
S3 U/Z/p
*
1897 567 532 77
-0.864 -0.305 -1.067 -1.811
0.388 0.760 0.286 0.070
S4 U/Z/p
*
1314 1361.5 207
-0.398 -0.395 -1.398
0.690 0.692 0.162
S5 U/Z/p *
370.5 55
-0.660 -1.510
0.509 0.131
S6 U/Z/p *
63.5
-1.160
0.246
S7 U/Z/p *
*Semnificativ pentru p<0.05
Eşantioanele S3, S4, S5, S6 și S7 formează un corp unitar de apreciere, iar șefii de ocol
silvic se dinsting în opinii pe dihotomia public/privat, şi totodată de itemii menţionaţi, excepţie
făcând cuplul şefi ocoale silvice de stat – reprezentanţi arii protejate, unde structura răspunsurilor
este similară.
4.10 Criza imagologică a ocoalelor silvice private
În cadrul interviurilor de grup a prins contur o informație asupra căreia, recunoaștem
deschis, nu reflectasem la începutul cercetării. Și anume aceea că mass-media a generat o
imagine negativă, distorsionată activității ocoalelor silvice private. Problema imagologică, de
reprezentare a organizației în spațiul social nu putea rămâne neclarificată. Mai ales că, este
afirmat deja de manualele de marketing și publicitate, o imagine bună a organizației are o
influență majoră asupra reușitelor în afaceri, în timp ce o imagine negativă afectează, uneori în
proporții incredibile, succesul organizației.
Cercetarea acestei problematici s-a realizat prin întrebarea „În ce măsură credeți că mass-
media a creat o imagine denaturată/ neconformă ocoalelor silvice private?”
82
Rezultatul obținut prin cuantificarea variabilei „Massmedia” este prezentat în FIGURA
4.57 (a1, a2, a3). Analizând graficele se poate constata că toate categoriile profesionale înclină în
a opina că mass-media crează, într-adevăr într-o măsura „Mare” și „Foarte mare” o imagine
denaturată a acestor structuri silvice. Astfel, 81% din categoria S1, 79,9% din categoria S2 și
57,5% din categoriile S3, S4, S5, S6 și S7, percep că imaginea creată de mass-media este
distorsionată în sens negativ.
FIGURA 4.57 Imaginea denaturată creată de mass-media, (a1) la nivelul ocoalelor silvice private, (a2) la nivelul ocoalelor silvice de stat, (a3)
percepută de factori de interes la nivelul ocoalelor silvice private și de stat
The distorted image generated by the media of private forest districts (a1), of state forest districts (a3) and perceived by the stakeholders inprivate
and state forest districts
(a1)
(a2)
(a3)
Plecând de la această percepție, ne-am pus problema relevanței imaginii sociale a
ocoalelor silvice pentru toate categoriile de indivizi care se afla în raporturi funcționale cu
acestea, fie că vorbim de categorii socio-profesionale de colaboratori, de proprietari, beneficiari,
sau cetățeni).
Și dacă, de pildă relațiile cu proprietarii sunt relații de dependență și relații de
control (pentru că ei stabilesc sarcinile și resursele ocolului silvic) iar relațiile cu categoriile
socio-profesionale sunt relații de cooperare (întrucât concură la realizarea scopului și
obiectivelor organizațiilor), relațiile cu mass-media sunt definite, în imagologie ca relații de
control neoficiale (cu valoare de influență asupra celorlaltor tipuri de relații).
83
De ce totuși s-a ajuns aici? Este responsabilă presa pentru această stare, sau
deznodământul a fost indus de cei responsabili cu managerierea propriei imagini?
Răspunsul este dat de către specialiștii care construiesc imaginea firmelor: „Este vital
pentru organizație ca mesajele emise către organizațiile și cetățenii cu care întreține relații
funcționale să se facă pe canale care pot fi controlate de structurile specializate ale acestei
organizații. Canalele oferite de mass-media sunt mai puțin adecvate în acest caz și, de
aceea, trebuie folosite în mai mică măsură și cu discernământ” (Chiciudean, 2000).
Cu alte cuvinte, abordarea managerilor activității ocoalelor silvice în a da importanța
necesară imaginii acestui tip de organizații a fost pasivă, și evident greșită. Mass-media
românească, destul de experimentată, a avut comportamentul obișnuit, speculând elementele
reactive ale „realităților cotidiene” observabile. Problematica defrișărilor, a tăierilor ilegale de
pădure, asociată celei de corupție din sectorul silvic, au constituit tot atâtea „decupaje” pentru a
întregi un tablou care să impresioneze cetățenii.
În acest timp, organizațiile silvice nu au avut grija de a emite, nici măcar discontinuu,
mesaje adresate celor implicați. Nici un șef de ocol silvic de stat sau privat nu a adus în discuție
problema lipsei unui birou de presă, sau măcar a implicării unui specialist în relații publice.
Noțiuni ca „newsletter” sau „dosar de presă”, materiale care aduc la zi informații privitoare la o
organizație, nu sunt deloc cunoscute de cei care conduc destinele respectivelor entități. Puțini
silvicultori cunosc, și de cele mai multe ori o fac la modul intuitiv, că activitatea de construcție a
imaginii firmei lor, trebuie să fie continuă iar comunicarea, standardizată. Mesajele generate de
funcționalitatea organizației trebuie să fie de calitate, să indice competență și responsabilitate, iar
mesajele emise deliberat trebuie să fie deosebit de elaborate: să aibă conținut și formă specifice
pentru fiecare tip de organizație și de cetățeni, să fie transmise pe toate canalele accesibile lor și
să urmărească obiective precise.
Imaginile pozitive sau negative pe care le au ocoalele silvice sau reperezentanții implicați
ai acestora sunt asociate cu tipul de efecte (pozitive sau negative) cu care se confruntă, de
aceea fiecare caz în parte este necesar a fi analizat în mod profesional și susținut prin
acțiuni care să potenteze efectele pozitive, să diminueze sau să elimine efectele negative.
Ocolul silvic deci, principalul administrator, ar fi trebuit să ofere mesaje deliberate de
informare, explicare, documentare, potențare. Nefăcând-o, din lipsă de resurse (de
cunoștințe, umane, financiare, de timp ș.a.), nu a putut corecta situațiile ce au indus
reprezentări negative și nu au putut lărgi gama de informații receptate, astfel încât
imaginile ce se constituie la parteneri să nu fie eronate.
84
Capitolul V. CONCLUZII FINALE. CONTRIBUȚII ORIGINALE.
DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE. DISEMINAREA
REZULTATELOR.
5.1 Concluzii finale
„Un deceniu de administrare a pădurilor din România prin ocoale silvice private (2002-
2012)” se poate caracteriza prin următoarele:
Prin 139 ocoale silvice private, înființate până la sfârșitul anului 2012, se gospodăreau în 33
de județe, 1733,3 mii ha de fond forestier (26,5% din fondul forestier național sau 53,4% din
proprietatea forestieră alta decât cea a statului);
În funcție de forma de proprietate, fondul forestier gospodărit de ocoalele silvice private se
prezenta astfel: (1) 653 mii ha „proprietate publică a unităților administrativ teritoriale”
(63% din totalul acestei forme de proprietate la nivel național); (2) 65 mii ha „proprietate
privată a unităților administrativ teritoriale” (84% din totalul acestei forme de proprietate la
nivel național) și (3) 1016 mii ha „proprietate privată a persoanelor fizice și juridice” (47%
din totalul acestei forme de proprietate la nivel național);
Contrar prevederilor stipulate în Legea 46/2008-Codul Silvic, 360 mii ha fond forestier
(11,1% din totalul fondului forestier în afară de cel al statului) nu erau gospodărite prin
structurile silvice autorizate, în principal această suprafață provenind din categoria
„proprietate privată a persoanelor fizice și juridice”;
În contextul în care gospodăreau 26,5% din fondul forestier național, iar alte 5% din cadrul
acestuia, nu erau gospodărite (nu aduceau beneficii financiare), ocoalele silvice private
realizau în anul 2012, 308,8 milioane lei, 18,6% din cifra totală de afaceri realizată de
unitățile silvice din România (1662,5 milioane lei). Acest lucru se datorează în principal
faptului că, proprietarii de fond forestier care au contracte de prestări servicii silvice cu
ocoalele silvice private, își valorifică singuri produsele forestiere, valoarea acestora nu numai
că nu este cunoscută de către ocoale, dar nici nu se contabilizează și raportează de către
acestea;
Există o lipsă de interes majoră pentru producerea și comercializarea produselor accesorii ale
pădurii în rândul proprietarilor și administratorilor din sectorul privat;
Deși gospodăreau 26,5% din fondul forestier național, ocoalele silvice private au recoltat în
anul 2012, 5989,5 mii m³, adică 31,3% din masa lemnoasă total recoltată la nivel național
(19081,2 mii m³), demonstrând faptul că se depășește media indicelui de recoltat (m³/an/ha)
obținut la nivel național.
85
Referitor la cifra de afaceri, considerăm că trebuie menționat și faptul că, din volumul total
exploatat de ocoalele silvice private au fost comercializați și contabilizați 2804,1 mii m³
(47% din total), restul de masă lemnoasă fiind valorificată de către proprietari și neinclusă în
cifra de afaceri realizată la nivel național;
Suprafața regenerată sub gospodărirea ocoalelor silvice private, s-a realizat în special prin
regenerări naturale (61% din total regenerări), în acest mod reducându-se substanțial
cheltuielile cu asigurarea ei;
În cazul proprietății forestiere alta decât cea a statului, gospodărirea prin ocoale silvice
private deține ponderea principală și în aceleși timp proprietari care dețin suprafețe mari sunt
afiliați unui astfel de management, iar cei mai mulți proprietari, cu suprafețe mici de fond
forestier, au rămas sub gospodărirea ocoalelor silvice de stat;
Managementului forestier prin ocoale silvice private îi corespunde un număr mai mare de
proprietari, cu suprafețe întinse de fond forestier, care au lăsat în totalitate, la dispoziția
ocolului, gospodărirea proprietații lor, prin servicii de administrare, iar în cazul ocoalelor
silvice de stat, datorită numeroaselor proprietăți, mici ca suprafață, predomină prestările de
servicii silvice;
Numărul substanțial de ocoale silvice care gospodăresc păduri proprietate a unor entități
străine, demonstrează că, procesul de înstrăinare a proprietății forestiere este declanșat și se
poate dezvolta în viitor în condițiile unei piețe favorabile;
Perioada de timp relativ scurtă, parcursă de la înființarea primului ocol silvic privat, nu a
putut stabili foarte clar în imaginea stakeholderilor un „beneficiu” net al înființării acestora,
elementele de ordin calculativ şi datele existente în piaţa de profil neproducând la nivelul
conştiinţei respondenţilor un semnal coerent, beneficiul fiind evaluat deocamdată numai de
cei care activează în interiorul structurilor înfiinţate;
Subiectivismul stakeholderilor din afara sistemului de gospodărire a pădurilor, creează
imaginea unui management silvic mai competitiv, datorat înființării și funcționării ocoalelor
silvice private;
Afirmația că managementul ocoalelor silvice private este la fel sau mai performant decât cel
al ocoalelor silvice de stat, este confirmată de categoriile profesionale aferente studiului, fapt
care ar putea constitui una din motivațiile pentru evoluția continuă și rapidă a numărului de
ocoale silvice private și a suprafeței aferente gospodărite de aceste structuri în primul deceniu
de evoluție;
Managerii structurilor de gospodărire a pădurilor (de stat sau private) manifestă un puternic
sentiment de apartenență și încredere în propriul tip de structură, care alimentează benefic
principiul concurenței în sistemul silvic românesc;
86
Ca principali parteneri ai proprietarilor de pădure și „dezertori” ai sistemului de stat se poate
pune întrebarea „cine sunt silvicultorii privați?”. Răspunsul ar putea fii unul singur: „Aceia
care sunt adepții inovării, ai schimbărilor, dar în același timp și aceia care sunt deciși să
suporte lipsuri, cei care sunt hotărâți să invingă un eventual deznodământ negativ-falimentul
structurilor, la înființarea cărora au contribuit”;
Societatea civilă, prin reprezentanții cu profil forestier, ar trebui să fie mai implicată în
informarea potențialilor beneficiari cu privire la finanțările nerambursabile, atenția să fie
acordată momentului când resursa financiară este disponibilă, aceasta urmând a fi corelată cu
întocmirea, depunerea și finanțarea a cât mai multe proiecte;
Proprietarii de fond forestier cu suprafețe mari au înființat ocoalele silvice private, iar unii
silvicultori au părăsit sistemul de stat ca să conducă aceste structuri, bazându-se reciproc pe
„legături de colaborare”, care reprezintă însăși „mecanismul motor” al funcţionării. De aceea,
toate categoriile profesionale sunt de acord că există o colaborare mai bună între proprietarii
de fond forestier și ocoalele silvice private, decât între aceștia și structurile de stat;
Este meritoriu pentru personalul din ocoalele silvice private și proprietarii ai căror terenuri cu
destinație forestieră le gospodăresc, că într-un timp relativ scurt, întins pe perioada unui
deceniu, au reușit sub raportul dotării logistice să ajungă sau chiar să depășească în unele
cazuri, structurile similare ale statului, a căror activitate ar trebui să aibă beneficiul
acumulărilor de mai multe decenii. Aceste constatări sunt dovada că investirea în structuri
private, asociată unui management eficient, permit re-investirea în dotări şi dezvoltarea
instituţională;
Cu toate că elementele principale ale studiului demonstrează în cele mai multe cazuri o
coeziune benefică între proprietarii de fond forestier și ocoalele silvice private, „problemele
existente în relația cu proprietarul/ii de pădure” dețin prima poziție în ierarhia categoriilor de
probleme identificate, demonstrând diferența de interes și mentalitate a proprietarilor de
păduri și silvicultorilor în ceea ce înseamnă managementul forestier, trăgând un semnal de
alarmă valabil pentru toți factorii de interes;
În vederea îmbunătățirii managementului în ocoalele silvice, direcțiile de acțiune în percepția
șefilor de ocol, care necesită transformări sunt:
- intensificarea comunicării cu proprietarii de pădure;
- implicarea mai bună a personalului din subordine;
- îmbunătăţirea activităţii firmelor de exploatare;
- comunicarea mai bună atât cu instituţiile statului cât şi cu societatea civilă,
administratorii de arii protejate şi cu mediul academic;
- dezvoltarea competenţelor pentru angajații firmelor de amenajare și exploatare a
pădurilor.
87
În momentul de față, imaginea creeată de mass-media silviculturii, în special a celei private,
este considerată ca fiind denaturată și neconformă cu realitatea, de majoritatea celor
chestionați. Pentru a nu se identifica în această situație, acum când mass-media a speculat
elementele negative din sectorul silvic românesc pentru a întregi un tablou care să
impresioneze cetățenii, ocoalele silvice private ar fi trebuit să ofere mesaje deliberate de
informare, explicare, documentare și potențare. Nefăcând-o, nu au putut corecta situațiile ce
au creeat imaginea negativă, denaturarea activității silvice fiind percepută în prezent eronat
de majoritatea categoriilor sociale;
5.2 Contribuții originale
Înfințarea și funcționarea ocoalelor silvice private reprezintă o noutate în silvicultura
românească a ultimului deceniu. În acest context, cercetările efectuate aduc următoarele
contribuții originale:
S-au realizat două baze de date, reprezentative pentru anii 2010 și 2012, privind ocoalele
silvice private, care se referă la indicatorii statistici aferenți formularelor INS - Silv;
S-a realizat o analiza comparativă cu celelalte entităţi administrative-ocoalele silvice de stat;
S-a realizat o analiză cantitativă bazată pe date calitative a percepției factorilor implicați în
procesul de gospodărire a pădurilor în contextul „10 ani de administrare a pădurilor prin
ocoale silvice private”.
5.3 Direcții viitoare de cercetare
Investigarea conceptelor de carieră, leader pentru șefii de ocoale silvice private,
(parcurgerea treptelor profesionale, dobândirea calității de conducător, canale, tehnici în
comunicarea cu proprietarii, motivarea financiară a proprietarilor și a personalului silvic din
subordine etc.);
Investigarea percepției proprietarilor de păduri cu privire la înființarea și funcționarea
ocoalelor silvice private.
88
5.4 Diseminarea rezultatelor
a. Lucrări ISI:
Marinchescu M., Hălălișan A. F., Popa B., Abrudan I. V. (2014). Forest
Administration in Romania: Frequent Problems and Expectations. Not Bot Horti
Agrobo. 42(2):588-595. DOI:10.1583/nbha4229738
b. Lucrări BDI:
Marinchescu M., Bălăcescu C. (2015). Ocoalele silvice private: la un deceniu de
funcționare, principalul administrator al pădurilor care nu aparțin statului în
România. În: Revista Pădurilor, Nr. xx. (acceptat, în curs de publicare).
Hălălişan A . F., Marinchescu M., Abrudan I. V. (2012). The evolution of forest
certification: a short review. În: Buletinul Universității Transilvania, Seria a II-a,
Nr. 5(54 Part 2), pag. 35-42. Disponibil la:
http://webbut.unitbv.ro/Bulletin/Series%20II/OLD%20Folder/BULETIN%20II/V
ECHI/06_HALALISAN-Florin.pdf
c. Alte lucrări publicate:
Marinchescu M., Hălălișan A. F., Ioraș F., Abrudan I. V. (2013). Romanian
Private Forest Districts – Between Production and Biodiversity Conservation.
Annals of the Academy of Romanian Scientists. Series on Agriculture,
Silviculture and Veterinary Medicine Sciences 2(1).
d. Alte categorii de lucrări (lucrări prezentate la conferințe internaționale):
Marinchescu M., Hălălișan A. F. (2012). The forest land from Brasov county. 2
decades after the privatisation program for forest land refunding has been started.
Poster prezentat la conferința: International Symposium ,,Forest and Sustainable
Development”, Brașov. Disponibil la:
http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=iMueKinxp9Y%3d&tabid=820
5
Marinchescu M., Hălălișan A. F. (2014). A Review of Romanian Forestry
Sector. Book of Abstracts. Poster prezentat la conferința: 13th International
Symposium “Prospects for the 3rd Millennium Agriculture”.Cluj-Napoca, p. 686.
89
Bibliografie
1. Abrudan I. V. (2012). A Decade of Non-State Administration of Forests in Romania:
Achievements and Challenges. International Forestry Review. Volume 14. Number 3.
2. Abrudan I. V., Marinescu V., Ionescu O., Ioras F., Horodnic S. A. și Sestras R. (2009).
Developmentments in the Romanian forestry and its linkages with other sectors. Notulae
Botanice Horti Agrobotanici. Cluj-Napoca. Number 37: 14-21.
3. Abrudan I. V. și Dutca I. (2006). Bază de date a ocoalelor silvice private din România–
MS Excel. Universitatea Transilvania din Brașov, România.
4. Ambrusova L., Halaj D., Ilavsky J., Marttila J. (2013). Atlas of the forest sector in
Slovakia. Working Papers of the Finnish Forest Reasearch Institute. Disponibil la:
www.metle.fi/julkaisut/workingpapers/2013/mwp257.pdf
5. Babbie E. (2010). Practica cercetării sociale. Ediție Eleventh. Traducere de Gherghina S,
Jiglău G, Andriescu M. publicată de editura Polirom. Iași. ISBN 978-973-46-1274-1
6. Băcanu B. (2008). Organizaţia publică – Teorie şi management. ed. Polirom, pp. 55-63,
178.
7. Bouriaud L., Nichiforel L., Weiss G., Bajraktari A., Curovic M., Dobsinska Z., Glavonjic
P., Jarský V., Sarvasova Z., Teder M., Zalite Z. (2013). Governance of private forests in
Eastern and Central Europe: An analysis of forest harvesting and management rights.
Ann. For. Res. 56(1): 199-215.
8. Bouriaud L. (2008). Proprietatea și dreptul de proprietate asupra pădurilor între
reconstituire și re-compunere. Analele Universității „Ștefan Cel Mare” Suceava. Section
Silviculture. Number 3.
9. Bouriaud L., Schmithusen F. (2005). Allocation of Property Rights on Forests through
Ownership Reform and Forest Policies in Central and Eastern European Countries.
Schweizerische Zeitschrift für Forstwesen 156(8):297-305.
10. Bouriaud L., Nichiforel L., Pădureanu L., Năstase C., Borlea F. (2005). Country report
for the phase 1 of the COST Action E30. În: Jager L (ed), COST E30 Economic
integration of urban consumers’ demand and rural forestry production. Forest sector
entrepreneurship in Europe: Country studies. Acta Silvatica &Lignaria Hungarica, pp
643–694.
11. Bouriaud L. (2001). Sustainable Forest Management: with or without Privately Owned
Forests? A Romanian Case Survey. Economic Sustainability of Small-Scale Forestry.
EFI Proceedings. Number 36.
12. Cellarius B. A. (2001). Seeing the forest for the trees: Local-level resourse use and forest
restitution in possocialist Bulgaria. GeoJurnal. Nr.54 pp. 599-606.
13. Centrum Informacyjne Lasow Panstwowych (2011). Forests in Poland 2011.
90
14. Chelcea S. (2007). Metodologia cercetării sociologoce-metode cantitative și calitative.
Ediția a 3-a revizuită. Editura Economică. București. ISBN 978-973-709-323-3.
15. Chiciudean I. (2000). Gestionarea imaginii în procesul comunicării. Editura Licorna.
București.
16. Chytry M. (2003). Legal Status of State Forests in the Czech Republic. Proceedings of
the 4th International Symposium. Jaunmokas, Latvia. August, 2002. Edited by Le Master,
D. Herbst, P. Schmithüsen, F. Eds. 2003. Organized by the IUFRO Research Group
6.13.00. Forstwissenschaftliche Beiträge der Professur Forstpolitik und Forstökonomie.
Nr. 29. ETH. Zürich. 2003. 187 pp.
17. Confédération Européen des Propriétaires Forestiers (CEPF) (2010). Prospects for the
market supply of wood and other forest products from areas with fragmented forest
ownership. Case study report – Hungary. Budapest. Disponibilitate la adresa:
http://ec.europa.eu/agriculture/analysis/external/supply-wood/hungary_en.pdf
18. Curtea de Conturi a Romaniei (2013). Sinteza Raportului de audit privind “Situația
patrimonială a fondului forestier din România, în perioada1990-2012”.
http://www.curteadeconturi.ro.
19. De Dreu C. (1997). Using Conflict in Organisation, ed. Sage, London, pp 9-22.
20. Deltuvas R., Mazeika J. (2000). Regulatory Framework for Protection and Utilization of
Forest and Environment in Lithuania. Forging a New Framework for Sustainable
Forestry: Recent Developments in European Forest Law. Edited by Schmithüsen F,
Herbst P, Le Master DC. Chair Forest Policy and Forest Economics. ETH Zurich.
21. Dogaru L. 2012. Analiză istorică evolutivă a codificărilor silvice. Curentul Juridic. Anul
X. Nr. 1 (48).
22. Drăgoi M., Popa B., Blujdea V. (2011). Improving communication among stakeholders
through ex-post transactional analysis-case study on Romanian forestry. Forest Policy
and Economics. Volumul 13. P. 16-23.
23. Dudutis D., Lazdinis I. (2008). Evolution of Lithuanian State Forestry Sector – Has Time
Come for a Next Stage. Environmental Reasearch, Engineering and Management. No.
4(46), 23-28.
24. Elster J. (2013). Comportamentul social - fundamentele explicaţiei în ştiinţele sociale, ed.
All, pp.161 -174.
25. FAO (2010). Global Forest Resources Assessment (FRA). Rome. Disponibil pe internet:
http://www.fao.org/forestry/fra/67090/en/ (accesat iunie 2012).
26. Freeman R. E. (1984). Strategic Management: A Stakeholder Approach. Pitman
Publishing, Boston, MA.
91
27. Fuhrer E. și Redei K. (2006). The State Forests Information Centre și Forest Research
Institute. Forest and Forestry in European Union Countries.
28. Gherghel M. 2010. Organizare și legislație silvică. Târgu – Mureș. Editura, Nico. ISBN
978-973-1947-10-5.
29. Giurescu C. 1976. Istoria pădurii românești din cele mai vechi timpuri până în prezent.
Editura, Ceres. București.
30. Global Forest Coalition (GFC). Miguel L (2008). Forests and the Biodiversity
Convention. Independent Monitoring of the Implementation of the Expanded Programme
of Work in Bulgaria. Disponibil la: http://globalforestcoalition.org/wp-
content/uploads/2010/11/IM-Report-Bulgaria1.pdf
31. Grimble R., Chan M.-K., Aglionby J., Quan J. (1994). Trees and Trade-Offs: A
Stakeholder Approach to Natural Resosurse Management. Gatekeeper Series. No 52.
32. Inhaizer H. N. (2009). Experience with joint private forest management approaches in
Europe - The Hungarian Model. FAO. Sub-Regional Office for Central and Eastern
Europe. Santiago de Compostela – Galicia. Prezentare PowerPoint. Disponibilitate la
adresa:http://www.fao.org/fileadmin/user_upload/Europe/documents/Events_2009/Landc
ons5/1-11.pdf
33. Ioras F., Abrudan I. V. (2006). The Romanian forestry sector: privatization facts.
International Forestry Review 8:361-367.
34. Jaba E., Grama A. (2004). Analiza statistic cu SPSS sub Windows. Editura Polirom. Iași.
35. Jansson E. (2005). The Stakeholder Model: The Influence of the Ownership and
Governance Structures. Journal of Business Ethics 56: 1–13.
36. Kaimre P. (2006). The State Forests Information Centre și Forest Research Institute.
Forest and Forestry in European Union Countries
37. Kaimre P. (2000). The Forest Act 1999 of Estonia. Forging a New Framework for
Sustainable Forestry: Recent Developments in European Forest Law. Edited by
Schmithüsen F, Herbst P, Le Master DC. Chair Forest Policy and Forest Economics.
ETH Zurich.
38. Lawrence A. (2009) Forestry in transition: Imperial legacy and negotiated expertise in
Romania and Poland. Forest Policy and Economics 11. Pp. 429–436.
39. Lawrence A., Szabo A. (2005). Forest Restitution in Romania:Challenging the Value
System of Foresters and Farmers.Environmental Change Institute. University of Oxford.
UK.
40. Lungu O. (2001). Ghid introductive pentru SPSS 10.0. Seria Psihologie Experimentală și
Aplicată.
92
41. Maamets L. (2010). Aastaraamat Mets 2009. Yearbook Forest 2009. Tartu. Adresa:
http://www.keskkonnainfo.ee/failid/forestry2011/Statistical_Yearbook_Forest_2009.pdf
42. Machedon I., Androne S., Enășescu Ș., Popa A. (1999). Codul Silvic [Forestry Law]
(Law no. 26/1996). Editura Tridona-Oltenița.
43. Marinchescu M., Bălăcescu C. (2015). Ocoalele silvice private: la un deceniu de
funcționare, principalul administrator al pădurilor care nu aparțin statului în România. În:
Revista Pădurilor, Nr. xx. (acceptat, în curs de publicare)
44. Marinchescu M., Hălălișan A. F., Popa B., Abrudan I. V. (2014). Forest Administration
in Romania: Frequent Problems and Expectations. Not Bot Horti Agrobo. 42(2):588-
595. DOI:10.1583/nbha4229738
45. Marinchescu M., Hălălișan A. F. (2014). A Review of Romanian Forestry Sector. Book
of Abstracts. 13th International Symposium “Prospects for the 3rd Millennium
Agriculture”.Cluj-Napoca, p. 686.
46. Marinchescu M., Hălălișan A. F., Ioraș F., Abrudan I. V. (2013). Romanian Private
Forest Districts – Between Production and Biodiversity Conservation. Annals of the
Academy of Romanian Scientists. Series on Agriculture, Silviculture and Veterinary
Medicine Sciences 2(1) (accepted paper).
47. Marinchescu M., Hălălișan A. F. (2011). Bază de date a ocoalelor silvice private din
România-Excel. Universitatea Transilvania din Brașov. România.
48. Marinescu V. (2007) Changes in the Property Structure of the Forests in Romania as
Generating Compulsions in the Elaboration of a viable Forest Policy-În volumul:
Lucrările sesiunii ştiinţifice „Pădurea şi dezvoltarea durabilă”-Universitatea
„TRANSILVANIA” din Braşov, Facultatea de silvicultură şi exploatări forestiere,
Editura Universităţii „Transilvania” din Braşov, pp. 639-646.
49. Marinescu V. (2005) Coerenţa sistemului normativ în domeniul forestier din România în
condiţiile diversificării categoriilor de proprietate asupra pădurilor, scop în realizarea
obiectivului de gestionare durabilă a pădurilor-În volumul: Lucrările sesiunii ştiiinţifice
„Pădurea şi dezvoltarea durabilă”-Universitatea „TRANSILVANIA” din Braşov,
Facultatea de silvicultură şi exploatări forestiere-Editura Universităţii „Transilvania” din
Braşov, pp. 601-608.
50. Mărginean I. (2000). Proiectarea cercetării sociologice. Editura Polirom. Iași. ISBN 973-
683-480-8.
51. Mendes A. M. S. C., Štefanek B., Feliciano D., Mizaraite D., Nonic´ D., Kitchoukov E.,
Nybakk E., Duduman G., Weiss G., Nichiforel L., Stoyanova M., Mäkinen P., Alves R.,
Milijic´ V., Sarvašová Z. (2011). Institutional innovation in European private forestry:
the emergence of forest owners' organizations. În: Weiss G, Pettenella D, Ollonqvist P,
93
Slee B Innovation in forestry: territorial and value chain relationships. CABI. United
Kingdom. Wallingford. Pp 68-86.
52. Mészáros K., Jáger L., Hegedűs A. (2005). Hungary. Acta Silv. Lign. Hung. Special
Edition 297-333. Disponibil la:
http://aslh.nyme.hu/fileadmin/dokumentumok/fmk/acta_silvatica/cikkek/VolE1-
2005/hungary.pdf
53. Mizaraite D., Ozolincius R. (2006). The State Forests Information Centre și Forest
Research Institute. Forest and Forestry in European Union Countries
54. Nichiforel L., Schanz H. (2011) Property rights distribution and entrepreneurial rent-
seeking in Romanian forestry: a perspective of private forest owners. Eur J Forest Res
130:369–381.DOI 10.1007/s10342-009-0337-8.
55. Nichiforel R. (2011). Stakeholder Analysis of the Romanian Forest Sector. The Annals of
the „Stefan cel Mare” University of Suceava. Volumul 11. Numărul 1(13).
56. Nijnik M., Nijnih A., Bizikova L. (2009). Analysing the Development of Small-Scale
Forestry in Central and Eastern Europe. Small-Scale Forestry. 8:159-174.
57. Oravec M., Slamka M. (2013). Regional Profile of the Biomass Sector in Slovakia.
FOROPA. Zvolen.
58. Oslejs J. (2006). The State Forests Information Centre și Forest Research Institute. Forest
and Forestry in European Union Countries.
59. Paligorov I. (2007). Forest Policy and challenges to the forest sector in Bulgaria.
International conference “Supporting the Forest Sector Reform in Russia and in the
Southeast European Countries by Assessing the Experience from the New EU Member
States” Pushkino. Disponibil la:
http://www.metla.fi/tapahtumat/2007/sfsr/presentations/ivan-paligorov-eng.pdf
60. Pătrășcoiu N., Badea O. (2011). Optimizarea unitatilor teritoriale de amenajare si de
administrare in perspectiva privatizarii padurilor din tara noastra. Analele Icas. Volumul
1/2001. Lucrările sesiunii stințifice din 23 martie 2001. Secțiunea III. Management
Forestier. pp. 125-131.
61. Păunescu M. (2006). Organizare şi câmpuri organizaţionale, o analiză instituţională.
Editura Polirom. pp. 90-93.
62. Petcu N. (2003). Statistica. Teorie și aplicații în SPSS. Editura Infomarket. Brașov.
63. Petrakieva A. (2010). Forest Management Planning Climate changes and their influence
on FMP. Prezentare disponibilă la adresa:
http://www.futureforest.eu/uploads/ppt.bg_71102.pdf
64. Poynton S., Mitchell A., Ionașcu G., McKinnenn F., Elliott J., Abrudan I. V. (2000).
Economic Evaluation and Reform of the Romanian Forestry Sector. Braşov, Romania.
94
65. Pulla P., Schuck A., Verkerk P. J., Lasserre B., Marchetti M. și Green T. (2013).
Mapping the distribution of forest ownership in Europe. EFI Tehnical Report 88.
66. RNP Romsilva. Rapoarte finale sau parțiale de activitate a RNP Romsilva [Final or
Partial Activity Reports of Romsilva] (2012, 2013, 2014). https://www.romsilva.ro.
67. Schmithűsen F., Hirsch F. (2010). Private forest ownerschip in Europe. Geneva Timber
and Forest Study Paper 26. Rome. UNECE/FAO.
68. Seben V. (2006). The State Forests Information Centre și Forest Research Institute.
Forest and Forestry in European Union Countries
69. Silverman D (2004). Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării,
textului și interacțiunii. Editura Polirom.
70. Staddon C. (2000). Restitution of forest property in post-communist Bulgaria. Natural
Resources Forum [online]. Vol. 24. Nr. 3. pp. 237-246. Disponibil pe internet:
http://www.cabdirect.org/abstracts/20013075119.html ISSN 0165-0203
71. Stoyanov N., Stoyanova M. (2009). Non state forests in Bulgaria-Status and problems.
Proceedings of the 10th International Symposium on Legal Aspects of European Forest
Sustainable Development. Edited by Avdibegovic M, Herbst P, Schmithusen F. Sarajevo.
72. Stoyanov N., Stoyanova M. (2005). Forest and Forest Products Country Profile: Republic
of Bulgaria. Geneva Timber and Forest Discussion Paper 38. UNECE and FAO.
73. Stoyanov N. (2003). Status And Development of the Bulgarian Forestry and Forest
Legislation after 1997. Proceedings of the 4th International Symposium. Jaunmokas,
Latvia. August, 2002. Edited by Le Master, D. Herbst, P. Schmithüsen, F. Eds. 2003.
Organized by the IUFRO Research Group 6.13.00. Forstwissenschaftliche Beiträge der
Professur Forstpolitik und Forstökonomie. Nr. 29. ETH. Zürich. 2003. 187 pp.
74. Stoyanov N. (2000). Characteristics and Analysis of Implementation of the New Forest
Law in the Republic of Bulgaria. Forging a New Framework for Sustainable Forestry:
Recent Developments in European Forest Law. Edited by Schmithüsen F, Herbst P, Le
Master DC. Chair Forest Policy and Forest Economics. ETH Zurich.
75. Szedlak T. (2000). Forests Law and Enviromental Legislation in Hungary. Forging a
New Framework for Sustainable Forestry: Recent Developments in European Forest
Law. Edited by Schmithüsen F, Herbst P, Le Master DC. Chair Forest Policy and
Forest Economics. ETH Zurich.
76. Tobescu C. (2006). Editorial: Administratia padurilor private la rascruce.
http://www.forestry.ro/
77. Tobescu C. (2004). Editorial: Ocoalele silvice private - rodul a 14 ani de evolutie.
http://www.forestry.ro/
78. Tobescu C. (2002). Editorial: Administrarea padurilor private. http://www.forestry.ro/
95
79. UNECE. FAO. (2011). The European Forest Sector Outlook Study II, 2010-2030. Sales
No. E. 11. II E. 14.
80. Ungur A. (2008). Pădurile României: trecut, prezent și viitor – politici și strategii.
București. Editura, Devadata. ISBN 978-973-87465-7-2.
81. Ungur A. (2005). Îmbunătățiri ale legislatiei forestiere necesare pentru apararea pădurilor
și a dreptului de proprietate. Lucrările sesiunii ștințifice Pădurea și Dezvoltarea Durabilă,
Brașov, 335 – 338.
82. Urbel-Piirsalu E. (2010). Estonian Forest Sector in Transition to Sustainability?
Sustainability assessment tools and case study. Doctoral Thesis in Social and Economic
Geography. Lund University.
83. Velichkov I., Zlatanov T., Hinkov G. (2009). Stakeholder analysis for coppice forestry in
Bulgaria. Annals of Forest Research. Nr. 52. Pag. 183-190.
84. Vickers G., Yarrow G. (1985). Privatisation and natural monopolies, Public Policy
Center, London
85. Weiss G., Guduric I., Wolfslehner B. (2012). Review of forest owners’ organizations in
selected Eastern European countries. FAO, Forestry Policy and Institutions Working
Paper 30. Rome.
86. Weiss G., Dragoi M., Jarský V., Mizaraite D., Sarvašová Z., Schiberna E., Gudurić I.
(2012-2). Success Cases and Good Practices in Forest Owners’ Organizations in Eastern
European Countries. Food and Agriculture Organization of the United Nations. Rome.
87. Yonovska I. (2007). Bulgaria's forestry policy in the period of transition to free-market
economy (legislative aspects). Lucrările sesiunii ştiinţifice bienale cu participare
internaţională Pădurea şi Dezvoltarea Durabilă Braşov . [online]. Romania. 27-28
octombrie 2006 - 2007. pp. 591-596. Disponibil pe internet:
http://www.cabdirect.org/abstracts/20093290658.html
88. Zahradnik P. (2006). The State Forests Information Centre și Forest Research Institute.
Forest and Forestry in European Union Countries
89. Zajac S. (2006). The State Forests Information Centre și Forest Research Institute. Forest
and Forestry in European Union Countries
90. *Legea 46/2008-Codul Silvic
91. *Ordinul Ministrului 3283/2012
92. **http://europa.eu
93. **www.apdrp.ro
94. **www.galpnb.ro
95. **www.ins.ro
96. **www.mmediu.ro
96
97. **www.rikaregio.ro
98. **www.rosilva.ro
99. **www.wikipedia.ro
97
Rezumat
În România, începând cu anul 1991 s-a declanșat procesul de retrocedare a terenurilor forestiere
către vechii proprietari. Acest lucru s-a repercutat și a cauzat modificări asupra sistemului silvic,
atât din punct de vedere legislativ cât și administrativ. Din anul 2002 a apărut o nouă formă de
administrare a pădurilor - ocoalele silvice private, structuri interpuse în relaţia cu proprietarii şi
beneficiarii resursei forestiere. După un deceniu de funcționare a acestui tip de entități, fondul
forestier retrocedat este administrat în proporție de 53% (1733,3 mii ha) prin intermediul a 139
ocoale silvice private. Ocoalele silvice de stat reprezintă însă principala structură de management
a fondului forestier din România, lucru justificat de faptul că au în gospodărire în principal fond
forestier proprietate publică a statului. Perioada de timp relativ scurtă, parcursă de la înființarea
primului ocol silvic privat, nu a putut stabili foarte clar în imaginea stakeholderilor un
„beneficiu” net al înființării acestora. Subiectivismul stakeholderilor din afara sistemului de
gospodărire a pădurilor, creează însă imaginea unui management silvic mai competitiv, datorat
înființării și funcționării acestor structuri. Managerii structurilor de gospodărire a pădurilor (de
stat sau private) manifestă un puternic sentiment de apartenență și încredere în propriul tip de
structură, care alimentează benefic principiul concurenței în sistemul silvic românesc. Cu toate
că elementele principale ale studiului demonstrează în cele mai multe cazuri o coeziune benefică
între proprietarii de fond forestier și ocoalele silvice private, „problemele existente în relația cu
proprietarul/ii de pădure” dețin prima poziție în ierarhia categoriilor de probleme identificate,
demonstrând diferența de interes și mentalitate a proprietarilor de păduri și silvicultorilor în ceea
ce înseamnă managementul forestier.
Abstract
The forest land restitution process in Romania started in 1991. The process had effects and
caused both regulatory and administrative changes to Romanian forestry sector. Since 2002 a
new category of forest management has developed – private forest districts – management
structures linking the new forest land owners and the beneficiaries of the forest resource. After a
decade of such private forest management, 53% (1,733.3 thousands ha) of the restituted forest
land is managed by 139 private forest districts. The state forest districts, however, represents the
main forest management structure in Romania, due to the fact that they manage mainly the
publicly owned state forest. The relative short period since the establishment of the first private
forest district doesn’t position the new structures as a net benefit in the mind of the stakeholders.
However, the subjectivity of the stakeholders from outside the forest management system creates
the image of a more competitive forest management, due to the establishment and functioning of
the private forest districts. The managers of the forest management structures (both private and
state) show a strong feeling of membership and trust towards their own type of structure, this
being useful for the competitiveness within the sector. Even if the main elements of the study
prove a useful coherence between the forest land owners and the private forest districts, still, „the
problems in the relationship with the forest owners” hold the first position in identified problems
hierarchy, this proving the difference in terms of interest and mentality between forest owners
and forest managers in the matter of forest management.
98
Educaţie
Perioada 2011-2015
Domenii principale
studiate / competenţe
dobândite
Studii doctorale
Numele şi tipul instituţiei
de învăţământ
Universitatea Transilvania- Facultatea de Silvicultură şi Exploatări
Forestiere, Braşov
Perioada 2009-2011
Domenii principale
studiate / competenţe
dobândite
Student masterand, Managementul Ecosistemelor Forestiere
Numele şi tipul instituţiei
de învăţământ
Universitatea Transilvania- Facultatea de Silvicultură şi Exploatări
Forestiere, Braşov
Perioada 2009-2011
Domenii principale
studiate / competenţe
dobândite
Student masterand, EcoBioTehnologii Agricole și Alimentare
Numele şi tipul instituţiei
de învăţământ
Universitatea Transilvania- Facultatea de Alimentație și Turism
Perioada 2005-2009
Domenii principale
studiate / competenţe
dobândite
Specializarea Silvicultură / Inginer silvic
Numele şi tipul instituţiei
de învăţământ
Universitatea Transilvania - Facultatea de Silvicultură şi Exploatări
Forestiere
Perioada 2001-2005
Domenii principale
studiate / competenţe
dobândite
Matematică-Informatică /Informatică intensiv/ Tehnician în
informatică
Numele şi tipul instituţiei
de învăţământ
Colegiul Național Aurel Vlaicu din Orăștie
Activitate profesională
Perioada 2012-2013
Activitate Membru al echipei de realizare a studiilor de fezabilitate în vederea
accesarea Măsurii 122: Îmbunătățirea valorii economice a pădurii,
pentru pădurile proprietate a Orașului Brașov, Râșnov și a comunei
Bunești (jud. Brașov)
Curriculum
vitae
Informaţii
personale
Nume/Prenume MARINCHESCU Mihai
Adresa Com. Orăștioara de Sus, Loc. Ludeștii de Jos, Nr.1, Jud. Hunedoara
Telefon 0765503757
E-mail [email protected]
Cetăţenia Română
Data naşterii 01.01.1986
Sex Masculin
99
Curriculum Vitae
Personal information
First name / Surname MARINCHESCU Mihai
Address Ludestii de Jos, no.1, Hunedoara county.
Telephone 0765503757
E-mail [email protected]
Nationality Romanian
Date of birth 01.01.1986
Gender Male
Education and training
Ph.D student
Dates 2011-2015
Title of qualification
awarded
-
Name and type of
organisation providing
education and training
Transilvania University of Brașov
Master student, Management Forest Ecosystem
Dates 2009-2011
Title of qualification awarded
MSc degree
Name and type of
organisation providing education and training
Transilvania University of Brașov, Faculty of Silviculture and Forest
Engineering
Master student, Agricultural and Food Eco-Biotechnologies
Dates 2009-2011
Title of qualification
awarded
MSc degree
Name and type of
organisation providing
education and training
Transilvania University of Brașov, Faculty of Food and Tourism
Bachelor student
Dates 2005-2009
Title of qualification
awarded
BSc degree
Name and type of
organisation providing education and training
Transilvania University of Brașov, Faculty of Silviculture and Forest
Engineering
Highschool
Dates 2001-2005
Name and type of organisation
National College Aurel Vlaicu of Orastie
Work experience
Period 2012-2013
Team member for the feasibility study: Improving the economic value of
forest -Measure 122 (Brasov, Rasnov and Bunesti local councils).