S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 14 iunie 2010

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de doamnele şi domnii senatori:

- Grupul parlamentar al PDL – declaraţie politică prezentată de domnul senator

Dumitru-Florian Staicu, având ca titlu ,,20 de ani de democraţie”;

- Adrian Ţuţuianu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Eminescu,

ieri, despre flecarii de astăzi”;

- Minerva Boitan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Minciună, demisie

şi onoare”;

- Titus Corlăţean (PSD+PC) – declaraţie politică referitoare la adoptarea de

către Parlamentul Republicii Ungare a legilor privind dubla cetăţenie şi,

respectiv, unitatea naţiunii maghiare – simbolistica Tratatului de la Trianon;

- Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenţi) – declaraţie

politică având ca titlu „Istoria moţiunilor de cenzură”;

- Emilian-Valentin Frâncu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Dreptul

de proprietate publică este inalienabil!”;

- Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,România a

votat”;

- Traian-Constantin Igaş (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Măsurile

opoziţiei pentru viitorul României: moţiune de cenzură şi contestarea la

Curtea Constituţională”;

- Gheorghe David (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Îndemn la

solidaritate”;

- Dorin Păran (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Semnificaţii ale

evenimentelor din 13 – 15 iunie 1990”;

- Petru Başa (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Capul lui Boc vrem, nu

şi scaunul lui”;

- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,E vremea ca

protectorii clientelismului politic să dispară”;

- Iulian Urban (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Mulţumesc pentru

idee Ungariei! Promovez o lege prin care creditele imobiliare în alte valute

5

- 2 -

decât leul să fie interzise şi în România”;

- Alexandru Mocanu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „De ce votez

împotriva moţiunii?”;

- Dorel-Constantin-Vasile Borza (PDL) – declaraţie politică având ca titlu

„Pensii echitabile, după principiul contributivităţii”;

- Gabriel Mutu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Sondocraţia şi

mandatul imperativ”;

- Doina Silistru (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Exploatarea

copiilor prin muncă”;

- Alexandru Cordoş (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Apel la

voluntariat pentru o Românie curată”;

- Gavril Mîrza (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Constituţia şi

Regulamentul şedinţelor comune ale Parlamentului – lecturile doar de-un

weekend ale preşedintelui”;

- Ilie Sârbu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Guvernul Boc

îngenunchează agricultura, trimiţând-o, umilită, la colţ”;

- Şerban-Constantin Valeca (PSD+PC) – declaraţie politică având ca temă

măsurile anticriză ale Guvernului Boc;

- Nicolae Moga (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Girul involuntar

al incompetenţei sindicale îngraşă obrazul Guvernului Boc”;

- Dan Voiculescu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca temă criza socială

generată de Guvernul Boc;

- Florin Constantinescu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,O

conspiraţie împotriva democraţiei”;

- Cornel Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,România, încotro?”;

- Marian-Cristinel Bîgiu (PNL) – declaraţie politică având ca subiect modul în

care a fost gestionat bugetul României de către Guvernul Tăriceanu;

- Sorin-Serioja Chivu (Grupul parlamentar al senatorilor independenţi) –

declaraţie politică având ca titlu „Omul politic român – prieten sau inamic?”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 49

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 14 – 19 iunie a.c. 50

4. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al

Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2009

50

- 3 -

pentru abrogarea alin. (8) al art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 19/2009 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2009;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2010 pentru modificarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României;

- Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 176/2008 privind majorarea capitalului social al CEC BANK-S.A.;

- Lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor; - Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului

asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, precum şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2007;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2009 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2009 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2009;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;

- Lege pentru modificarea art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor;

- Lege privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice; - Lege pentru completarea art. 32² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale; - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2010 pentru

modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei în vederea transpunerii Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii apiculturii nr.89/1998; - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea

sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

- 4 -

5. Aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a următoarelor iniţiative legislative:

- Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 221 din 2 iunie 2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 (L390/2010)

- Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A., în vederea achiziţionării de autoturisme (L419/2010)

52

6. Numirea doamnei Iulia Antoanella Motoc ca judecător la Curtea Constituţională. 53

7. Aprobarea unor modificări în componenţa nominală a comisiilor permanente ale Senatului:

- domnul senator Constantin Dumitru trece la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, în locul domnului senator Iulian Bădescu;

- domnul senator Nicolae Dobra trece la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii, în locul domnului senator Iulian Bădescu.

8. Grupul parlamentar al PDL anunţă ocuparea funcţiei de vicelider de către domnul senator Mircea-Marius Banias.

70

9. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de doamnele şi domnii senatori: Doina Silistru, Ion Rotaru, Emilian-Valentin Frâncu, Marian-Iulian Rasaliu, Vasile Nedelcu, Adrian Ţuţuianu, Gheorghe David, Viorel Arcaş, Valer Marian, Gheorghe Marcu, Elena Mitrea.

70

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 14 iunie 2010

Şedinţa a început la ora 15.40.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Mircea-Dan Geoană,

preşedintele Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe David şi Doina Silistru,

secretari ai Senatului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doresc să invit liderii grupurilor parlamentare să transmită secretarilor de şedinţă

lista celor care doresc să prezinte declaraţii politice. Intenţionez să vă propun ca timpul

alocat declaraţiilor politice să se încheie la ora 16.30, pentru ca după aceea să avem timp să

ne aplecăm asupra agendei de astăzi.

Stimaţi colegi,

Înainte de orice, cum o fac, cu multă plăcere, în momente deosebite pentru colegii

noştri, daţi-mi voie, în numele meu şi al dumneavoastră, să-i spunem „La mulţi ani!”

domnului senator Puiu Haşotti.

La mulţi ani, sănătate multă! (aplauze) Este un coleg deosebit, un vajnic aromân şi

un om care face cinste instituţiei noastre.

„La mulţi ani!”, din partea noastră, a tuturor.

Daţi-mi voie, pentru a putea să optimizăm activităţile noastre, să vă sugerez să

intrăm în primul punct al ordinii de zi, declaraţii politice, cu rugămintea către liderii

grupurilor parlamentare şi colegii care s-au înscris să încercăm să ne încadrăm în

programul tradiţional al zilei de luni.

Daţi-mi voie să-l invit, din partea Grupului parlamentar al PDL, ca prim vorbitor în

aceste momente dedicate declaraţiilor politice, pe domnul senator Dumitru-Florian Staicu,

rugându-l pe domnul senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei

Politice PSD+PC, să se pregătească.

Domnul Dumitru-Florian Staicu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică a Grupului parlamentar al PDL se intitulează „20 de ani de

democraţie”.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

- 6 -

Declaraţia politică a grupului nostru reprezintă o recunoaştere adusă celor care în

urmă cu 20 de ani au fost ucişi, maltrataţi sau au suferit în numele a ceea ce a rămas în

istoria României postcomuniste ca fenomenul „Piaţa Universităţii”.

Deşi mulţi dintre noi consideră că nu mai are niciun sens rememorarea acelor

evenimente, ţin să precizez faptul că obligaţia de a nu uita ce a însemnat mineriada din 13 – 15

iunie 1990 pentru naşterea democraţiei româneşti trebuie să o aibă fiecare dintre noi.

Pentru că, nu-i aşa, stimaţi colegi, hârtia de turnesol a gradului de democratizare a

României după Revoluţia din 1989 a fost fenomenul „Piaţa Universităţii”.

Nu trebuie neglijat nici tratamentul aplicat de puterea de la acea dată celor care

manifestau şi susţineau încă de pe atunci lustrarea celor care au făcut parte din structurile

de conducere ale Partidului Comunist Român.

Vedeţi, doar amintind de lustraţie şi punctul 8 din Proclamaţia de la Timişoara, am

găsit o legătură peste acest arc de timp.

Aşadar, rămân la opinia din deschiderea acestei declaraţii, şi anume că niciodată nu

este tardivă o astfel de rememorare. Uitaţi-vă că şi acum există oameni politici care se

opun unei legi a lustraţiei, aşa cum în 2006 s-au opus unei condamnări oficiale a regimului

comunist.

La fel, nu trebuie să uităm nicicum, spre deosebire de alte state foste membre ale

zonei de influenţă a URSS-ului, opoziţia de atunci a fost înţeleasă ca fiind un real pericol

pentru puterea de la acea vreme. O astfel de reacţie ne obligă să nu uităm, pentru că vedem

cum astăzi o serie de politicieni şi comentatori politici îl acuză pe actualul preşedinte ca

fiind unul autoritar, uitând reacţiile preşedintelui de la acea dată.

Dincolo de naşterea unei societăţi democratice, nu trebuie să uităm că opţiunea

unora de a-i chema pe mineri a generat o reacţie negativă din partea statelor democratice.

Începând de atunci, am fost percepuţi, pentru o lungă perioadă de timp, ca fiind tributarii

unei mentalităţi care nu reuşise încă să depăşească graniţele unor sisteme politice închise.

Aşadar, în finalul acestei declaraţii, doresc ca în numele Grupului parlamentar al

PDL să aduc mulţumiri tuturor celor care în acele momente au avut curajul şi au reuşit să

transmită că în România există o alternativă reală la o societate pe care o creiona în acel

moment puterea postdecembristă, alternativă pe care şi-a dorit-o majoritatea românilor ce

au dărâmat regimul comunist.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

- 7 -

Domnul senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei

Politice PSD+PC. Se pregăteşte doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului

parlamentar al PNL.

Domnule senator, vă rog.

Domnul Adrian Ţuţuianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Eminescu, ieri, despre flecarii de

astăzi”.

Stimaţi colegi,

Deşi ar putea trece neobservată din cauza vremurilor tulburi, a tensiunilor sociale

care au atins cote alarmante şi a situaţiei disperate în care se află românii, trebuie să nu

uităm că mâine, 15 iunie, celebrăm 121 de ani de la trecerea la cele veşnice a poetului

naţional şi universal Mihai Eminescu.

În urmă cu câteva luni îl celebram pe dramaturgul dâmboviţean Ioan Luca

Caragiale şi susţineam în faţa dumneavoastră o declaraţie pe tema actualităţii scrierilor

sale. Nu putem să nu vedem şi în poeziile lui Eminescu aceeaşi viziune clară, acelaşi simţ

ieşit din comun al realităţii transpuse peste vremuri.

Deloc întâmplător, moţiunea de mâine începe cu două versuri ale poetului, extrem

de elocvente pentru timpurile pe care le trăim: „Azi, când fraza lustruită nu ne poate

înşela,/Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?”

Revenind la actualitatea scrierilor lui Mihai Eminescu, primul gând îmi zboară la

falnicul nostru ministru al educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, Daniel Funeriu,

şcolit pe oriunde, numai prin România nu, dar care, odată revenit, s-a opintit să transforme

învăţământul autohton peste noapte. Niciun bai că propunerile lui nu au legătură cu

realitatea şcolii de pe la noi. El vrea musai să schimbe, că nu degeaba s-a preumblat prin

cele străinătăţuri.

Funeriu se identifică până la virgulă cu tinerii lui Eminescu, cei care „(...) la Paris

învaţă / La gât cravatei cum se leagă nodul / Ş-apoi ne vin de fericesc norodul / Cu chipul

lor isteţ de oaie creaţă.”

Oi creţe ar mai fi, slavă Domnului, prin acest Guvern de tristă contemporaneitate şi

fac tot ce pot să se dea în stambă. Luaţi-i pe rând, începând cu clasicii, continuând cu

cealaltă grupare orange, în jurul doamnei cu poşete şi pantofi asortaţi şi terminând cu

catastrofele naturale Şeitan şi Vlădescu, şi veţi avea senzaţia că versurile lui Eminescu

parcă au fost scrise cu dedicaţie pentru ei, fără să uităm însă de cel mai general patriot din

Guvern: „Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi / Nici ruşine n-au să ieie în smintitele

- 8 -

lor guri, / Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, / Îndrăznesc ca să rostească pân’ şi

numele tău… ţară!” Ăştia-s „fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii, / Bâlbâiţi cu gura strâmbă,

stăpânii acestei naţii”.

Tot răsfoind un volum de versuri semnat de Eminescu, încercând, fireşte, să mă

pregătesc pentru declaraţia de azi, mi-a atras atenţia următorul fragment. Vă las pe

dumneavoastră să identificaţi persoana căreia i se potriveşte cel mai bine scriitura. Cred că

n-o să aveţi mari dificultăţi. Nici eu nu am avut.

Iată ce spunea Eminescu: „Negru, cocoşat şi lacom, un izvor de şiretlicuri, / La

tovarăşii săi spune veninoasele-i nimicuri (...)/Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o

recunoască, / Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască.”

Stimaţi colegi,

Ca să nu înţelegeţi că nu am apetenţă pentru lirism, m-am gândit iniţial şi la

actualitatea poeziei „Somnoroase păsărele”.

Ce treabă are aceasta cu realitatea noastră politică? Dacă l-aţi văzut pe domnul

Berceanu, mai deunăzi, căscând entuziast în timp ce şeful lui din Guvern citea o poliloghie

de două ceasuri, înseamnă că aveţi şi răspunsul: „Noapte bună, Guvern Boc!” (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Doamna senator Minerva Boitan – Grupul parlamentar al PNL. Se pregăteşte

domnul senator Titus Corlăţean.

Doamna Minerva Boitan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am intitulat declaraţia politică de astăzi „Minciună, demisie şi onoare”.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Declaraţia mea politică de astăzi s-ar putea intitula şi „Instigare la demisia de onoare”.

Voi încerca în cele ce urmează să prezint câteva puncte de vedere asupra modului

în care este înţeleasă instituţia demisiei de către actorii noştri politici.

În România anului 2010, adică într-o ţară devenită membră a Uniunii Europene şi a

NATO, despre care cei care o guvernează pretind că este şi democratică, şi civilizată, ei

bine, în România cuvântul „onoare” este sinonim cu „delictul”. Cât despre demisia de

onoare, aceasta este o noţiune rară, aproape inexistentă.

În România nimeni nu renunţă la post, iar dacă ne referim la politicieni, cei mai mulţi

dintre ei, odată ajunşi în funcţii importante, se consideră cei mai deştepţi, cei mai competenţi,

cei care pot lua decizii fără să se consulte cu specialiştii, liberi să jignească fără să-şi ceară

scuze şi, totodată, exoneraţi de orice responsabilitate pentru erorile lor. Într-un cuvânt,

- 9 -

intangibili. Altfel spus, nimeni nu se sacrifică pentru binele public, deşi toţi invocă

interesul naţional, declarativ, ori de câte ori au ocazia.

În timp ce în democraţiile consolidate instituţia demisiei funcţionează ca un

mecanism prin care responsabilii politici, respectiv cei care guvernează, renunţă la putere

de bunăvoie pentru că nu şi-au îndeplinit promisiunile sau, mai grav, pentru că au minţit, în

ţara noastră este exact pe dos. Politicienii, cu cât mint mai vârtos, cu cât îşi pierd

credibilitatea, cu atât mai mult se cramponează de putere.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să amintesc în continuare câteva cazuri recente de demisii de onoare

ale unor oameni politici.

De curând, preşedintele Germaniei şi-a dat demisia ca urmare a criticilor privind

declaraţiile sale conform cărora implicarea militară a Germaniei în Afganistan ar fi

motivată mai degrabă de interesele economice ale acestei ţări decât de securitatea în zonă.

Premierul Japoniei a recunoscut de curând că nu-şi poate onora promisiunile

electorale, şi-a dat demisia în urma pierderii credibilităţii în faţa cetăţenilor care i-au

acordat votul.

Premierul socialist al Ungariei a demisionat întrucât nu a întrunit majoritatea în

Parlament pentru a-şi implementa reformele.

Un oficial grec şi-a prezentat demisia după dezvăluirile privind datoriile la fisc ale

soţului.

Preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului ceh şi-a anunţat demisia şi decizia

de a nu mai candida la viitoarele alegeri generale, pe fondul unui scandal financiar.

Iată doar câteva din cele mai recente cazuri în care politicieni consacraţi au găsit de

cuviinţă să-şi asume responsabilitatea fie pentru incompetenţă, fie pentru erori politice şi să

se retragă în mod onorabil, adică prin demisie de onoare, din prim-planul vieţii politice.

Pentru că, într-adevăr – şi aceasta este opinia mea –, demisia de onoare este şi trebuie să

reprezinte un semn de responsabilitate, un gest de demnitate şi, nu în ultimul rând, o

dovadă de respect faţă de cei care le-au acordat votul şi pe care i-au dezamăgit.

Mă întreb de mult timp: oare de ce în România politicienii compromişi,

incompetenţi, ale căror acte de corupţie sunt de notorietate nu părăsesc scena?

De ce oare cetăţenii acestei ţări sunt condamnaţi să suporte sau au parte de

preşedinţi care îi mint de la o oră la alta, care se răzgândesc la trei zile, care se declară

adversari neînduplecaţi ai corupţiei, dar îşi acoperă clientela politică coruptă, în sfârşit,

care încalcă, cu dezinvoltură, Constituţia ţării?

- 10 -

Oare de ce românii trebuie să fie victimele unui Guvern corupt şi incompetent, a

cărui singură preocupare este să-şi apere propriile interese, în timp ce vinde gogoşi de tipul

măsurilor de austeritate?

Şi, în sfârşit, oare de ce în Parlamentul României există demisii, dar nu sunt

motivate de onoare?

Toate aceste întrebări şi multe altele ar trebui să-şi găsească urgent răspunsul,

pentru că alegătorii nu pot fi înşelaţi la nesfârşit, pentru că naivii încep să fie tot mai puţini

şi mai ales pentru că onoarea ar trebui să redevină principiul de bază al tuturor acţiunilor

guvernanţilor.

Societatea românească, o recunoaştem cu toţii, se confruntă cu o criză structurală şi

instituţională, dar, înainte de orice, se confruntă cu o criză morală.

De aceea, declaraţia mea politică este şi un apel adresat politicienilor oneşti,

responsabili, de a-şi uni energiile pentru a le reda românilor respectul pe care îl merită şi a

le recâştiga încrederea.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Titus Corlăţean, din partea Grupului parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC.

Domnule senator Nedelcu, doriţi să interveniţi după aceea?

Vă rog.

Domnul Titus Corlăţean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege, stimaţi colegi,

Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se referă la două legi adoptate

recent de un stat vecin şi prieten şi la simbolistica Tratatului de Pace de la Trianon.

Este vorba de cele două legi adoptate în cursul lunii mai de Parlamentul Republicii

Ungare pe tema dublei cetăţenii, acordarea cetăţeniei maghiare, şi, respectiv, aşa-numita

Lege a unităţii naţiunii maghiare, referitoare la simbolistica Tratatului de la Trianon.

Aş vrea şi de la acest microfon, chiar dacă data de 4 iunie a trecut, să omagiem şi să

acordăm întregul nostru respect unui moment important pentru istoria României şi a altor

state central-europene care, după Primul Război Mondial, după ce sistemul Tratatului de

Pace de la Versailles – inclusiv sistemul Tratatului de Pace de la Trianon – şi-a produs

efectele, a permis realizarea unităţii României Mari, a permis apariţia unor state precum

- 11 -

Cehoslovacia, precum Regatul Sârbilor, Slovenilor, Croaţilor, a permis depăşirea şi

închiderea unui capitol al istoriei care trebuia depăşit.

Cele două legi pe care le-am menţionat ceva mai devreme au fost adoptate în cursul

lunii mai de Parlamentul Republicii Ungare şi conţin o serie de elemente legislative de

ordin politic şi de simbolistică politică care ar fi meritat o poziţie oficială a instituţiilor

statului român, începând cu Preşedinţia, Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, pentru că

sunt lucruri care trebuie spuse public şi lucruri care nu pot fi acceptate de statul român.

Din păcate, instituţiile pe care le-am menţionat, spre ruşinea lor, au tăcut şi nu au

adoptat nici până în acest moment o poziţie oficială foarte clară.

Comisia pentru politică externă a Senatului a adoptat, în cursul săptămânii trecute,

o rezoluţie pe această temă, în care cerem Preşedinţiei, Guvernului, Ministerului Afacerilor

Externe să se exprime public, să adopte o poziţie oficială şi să intre într-un dialog şi în

consultări bilaterale cu partea maghiară, pentru că, aşa cum spuneam, există o serie de

elemente legislative şi politice care sunt de o anumită gravitate care trebuie spusă şi public.

Eu voi menţiona, foarte pe scurt, câteva din aceste elemente de la tribuna Senatului.

În ceea ce priveşte Legea privind Ziua unităţii naţiunii maghiare – Legea

Trianonului –, vreau să fac câteva precizări.

În primul rând, este vorba de o simbolistică politică negativă de redeschidere a

subiectului Tratatului de Pace de la Trianon prin conţinutul notei de fundamentare a legii

votate de Parlamentul maghiar. Este o notă de fundamentare care califică, printre altele,

Tratatul de Pace de la Trianon drept dictat, care este în continuare o sursă a tensiunilor în

Europa Centrală.

Acelaşi act face referire la necesitatea obţinerii drepturilor colective şi

autodeterminării de către comunităţile maghiare din jurul Ungariei şi, mai mult decât atât,

stabileşte în sarcina Republicii Ungare responsabilitatea principală pentru soarta

comunităţilor din afara graniţelor ca aparţinând, aşa cum spuneam, Republicii Ungare, şi

nu statelor de reşedinţă, aşa cum este garantat la nivel european.

Mai mult decât atât, majoritatea parlamentară Fidesz – Jobbik, un partid extremist din

Parlamentul maghiar, a respins – subliniez acest lucru, este un fapt pe care îl considerăm

extrem de grav – un amendament al opoziţiei socialiste care reitera principiul inviolabilităţii

frontierelor, un lucru care este garantat la nivel internaţional în documente importante, în

tratate internaţionale şi în Tratatul politic bilateral dintre România şi Ungaria.

În ceea ce priveşte Legea privind acordarea cetăţeniei, în baza unui studiu pe care l-am

discutat în cadrul Comisiei pentru politică externă cu toţi colegii din toate partidele politice, a

rezultat, pe de o parte, că afirmaţiile privind similitudinea cu legea românească în acelaşi

- 12 -

domeniu nu sunt fundamentate. În bună măsură, acordarea cetăţeniei maghiare pentru cei care

pretind a avea o descendenţă maghiară se face pe fundament etnic, ceea ce contravine

principiilor şi documentelor internaţionale, iar acordarea, în lipsa unei proceduri riguroase,

judicioase, prezintă un risc major de acordare în masă, colectivă, a acestei cetăţenii, ceea ce

iarăşi contravine mai multor documente internaţionale, inclusiv Convenţiei europene privind

cetăţenia, adoptată la Strasbourg în cadrul Consiliului Europei.

Am menţionat pe scurt aceste elemente care meritau şi merită încă o poziţie

oficială, publică, a instituţiilor statului român, aşa cum le-am prezentat, şi am considerat şi

continui să consider că absenţa oricărei poziţii publice este o tăcere ruşinoasă, pentru că

vorbim aici şi de o simbolistică naţională, care este importantă pentru România şi cetăţenii

României sau, în orice caz, pentru majoritatea acestor cetăţeni, iar, pe de altă parte, pentru

faptul că, aşa cum spune şi dreptul internaţional, „cine tace consimte”, şi nu aş dori ca mai

târziu, din cauza lipsei de preocupare, de sensibilitate a actualilor guvernanţi faţă de acest

subiect, să avem dificultăţi din punctul de vedere al interesului statului român.

Închei spunând că actualii guvernanţi nu doar că au responsabilitatea guvernării în

ţară, atât cât o mai au şi aşa cum o fac, dar au şi responsabilitatea intereselor României în

plan internaţional, iar modul în care se achită este lipsit de competenţă, lipsit de

responsabilitate şi, iată, în acest caz, de-a dreptul ruşinos.

În orice caz, Comisia pentru politică externă a Senatului a luat o poziţie, a adoptat

această rezoluţie şi aşteaptă încă şi acum o reacţie din partea Preşedinţiei, Guvernului,

Ministerului Afacerilor Externe, care se pretind instituţii ale statului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al

senatorilor independenţi.

Se pregăteşte domnul senator Marius Sorin Ovidiu Bota, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mi-am intitulat declaraţia mea politică de astăzi „Istoria moţiunilor de cenzură”.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ne pregătim cu toţii să ne exprimăm mâine opinia referitoare la cea mai recentă

moţiune de cenzură depusă împotriva Guvernului.

- 13 -

Profit de ocazie pentru a face o mică istorie a moţiunilor de cenzură depuse împotriva

guvernelor din ultimii 20 de ani, lăsându-vă apoi să meditaţi la rolul şi efectul lor real.

20 de moţiuni în 20 de ani – acesta este pe scurt bilanţul.

Primul Guvern din România postdecembristă împotriva căruia a fost depusă o

moţiune de cenzură a fost Cabinetul condus de către Nicolae Văcăroiu, care a fost supus la

nu mai puţin de cinci astfel de acte normative. Gheaţa a fost spartă în 14 martie 1993 cu

moţiunea „Strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare”, semnată

de 122 de senatori şi deputaţi şi respinsă cu 260 de voturi împotrivă şi 192 de voturi pentru.

A urmat apoi moţiunea la raportul preliminar al comisiei pentru cercetarea unor

cazuri de corupţie, din 31 august 1993, de asemenea respinsă cu o largă majoritate de

voturi: 231 de voturi împotrivă şi 151 de voturi pentru.

Opoziţia nu s-a lăsat şi, în data de 12 decembrie 1993, plenul reunit al celor două

Camere ale Parlamentului a luat în discuţie moţiunea „Falimentul politicii economice a

Guvernului şi pierderea totală a credibilităţii”, semnată de 197 de parlamentari. Actul

normativ a fost respins, de această dată scorul fiind mult mai strâns, respectiv 236 de voturi

împotrivă şi 223 de voturi pentru.

În vara anului 1994, mai exact în data de 25 iunie, a urmat moţiunea „Nerespectarea

Constituţiei, depunerea proiectului bugetului de stat pe anul 1994 cu întârziere de 7 luni”,

iar în 18 decembrie parlamentarii au luat în discuţie un act similar, intitulat „Stoparea

privatizării, scăderea nivelului de trai, manifestaţia de protest de la Reşiţa”, ambele fiind

respinse.

Legislatura 1996 – 2000 a fost mai săracă în moţiuni de cenzură îndreptate

împotriva Guvernului, înregistrându-se doar trei. Prima, în 3 iunie 1997, intitulată

„Incapacitatea Guvernului Ciorbea de a guverna ţara”, a fost respinsă cu 276 de voturi

împotrivă şi 158 de voturi pentru.

Guvernul Radu Vasile nu a fost nici el iertat de către opoziţie, care a atacat

Executivul cu o moţiune de cenzură în 21 decembrie 1998, invocând neputinţa majorităţii

de a conduce ţara şi cu o alta în 11 mai 1999, referitoare la asumarea răspunderii în

Parlament. Niciuna nu a avut însă succes, fiind respinse cu brio.

Guvernul Adrian Năstase a fost lovit şi el de două moţiuni de cenzură: una în 18

decembrie 2001 şi o alta în 27 martie 2003, ambele respinse.

Campion la moţiuni îndreptate împotriva sa a fost însă Guvernul condus de către

Călin Popescu-Tăriceanu, care a înregistrat nu mai puţin de 6 moţiuni de cenzură. 16 iunie

2005, 15 februarie 2006, 20 iunie 2006, 31 mai 2007, 24 septembrie 2007 şi 29 octombrie

2008 au fost momentele în care opoziţia a încercat prin moţiuni de cenzură să dărâme

- 14 -

Guvernul, însă toate încercările au eşuat. Ba, mai mult, la ultimul act de acest gen, intitulat

„Educaţia rămâne, Guvernul pleacă”, dezbaterea a fost amânată din cauza parlamentarilor

PSD, care au lipsit de la şedinţă, plenul nefiind astfel în cvorum.

În fine, nici Guvernul Emil Boc nu a scăpat mai ieftin. Deşi suntem abia la

jumătatea legislaturii, Cabinetul condus de Emil Boc a fost atacat cu trei moţiuni de

cenzură până în prezent, iar a patra urmează să fie discutată mâine. Moţiunea din 6

octombrie 2009, intitulată „11 împotriva României”, a fost singura adoptată în 20 de ani şi

a dus la căderea Guvernului Boc şi, implicit, la o criză politică fără precedent în România.

Iată deci că, în 20 de ani, o singură moţiune de cenzură a fost adoptată. Şi atunci,

deşi este un drept democratic, constatăm cu toţii că este inutil. Singurul său efect este

inflamarea scenei politice şi axarea parlamentarilor strict pe probleme de partid, şi nu pe

interesul cetăţeanului.

Sper ca mica mea lecţie de istorie, venită ca o continuare a declaraţiei susţinute în

urmă cu două săptămâni şi intitulată „Demagogia ucide România!”, v-a dat de gândit şi

veţi medita la realitatea din politica românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Daţi-mi voie să dau citire listei colegelor şi colegilor care au depus declaraţiile

politice de astăzi şi, dacă printre cei pe care îi voi menţiona există în continuare interes

pentru susţinerea de la tribuna Senatului, vă încurajez să o faceţi, pe măsură ce parcurg

această listă.

Au fost depuse declaraţii politice din partea următorilor senatori aparţinând

Grupului parlamentar al PDL: domnul senator Traian-Constantin Igaş, domnul senator

Gheorghe David, domnul senator Dorin Păran, domnul senator Petru Başa, domnul senator

Dumitru Oprea, domnul senator Iulian Urban, domnul senator Alexandru Mocanu, domnul

senator Dorel-Constantin-Vasile Borza şi domnul senator Gabriel Mutu.

Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, au depus declaraţiile

politice următorii senatori: doamna senator Doina Silistru, domnul senator Alexandru

Cordoş, domnul senator Gavril Mîrza, domnul senator Ilie Sârbu, domnul senator Marius

Sorin Ovidiu Bota, domnul senator Şerban Valeca, domnul senator Nicolae Moga, domnul

senator Dan Voiculescu şi domnul senator Florin Constantinescu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, a depus declaraţia politică domnul senator

Cornel Popa.

Domnule senator Frâncu, doriţi să susţineţi declaraţia politică?

- 15 -

Vă rog, vă invit la microfonul central.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aş fi dorit să o susţin public, dar este o problemă extrem de importantă pentru

municipiul Râmnicu Vâlcea şi aş vrea să o supun atenţiei colegilor parlamentari.

„Dreptul de proprietate publică este inalienabil!” – am denumit eu această

declaraţie politică.

Există în Râmnicu Vâlcea un loc de care mă leagă multe amintiri. „Casa

Tineretului”, clădire emblemă a oraşului, este spaţiul în care s-au desfăşurat multe din

acţiunile culturale, civice sau sociale iniţiate de tinerii râmniceni de-a lungul timpului.

Aflată acum în patrimoniul Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Vâlcea, „Casa

Tineretului” riscă să fie vândută pe un preţ derizoriu pentru o datorie pe care fundaţia o

are către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vâlcea. Evaluată la 700 000 de euro, deşi

în urmă cu doi ani valoarea ei fusese estimată, tot prin evaluare, la 2 000 000 de euro,

clădirea urmează să fie scoasă în foarte scurt timp, la vânzare prin licitaţie.

Ceea ce la prima vedere ar părea un simplu litigiu între părţi, se prefigurează a fi

unul dintre marile tunuri imobiliare ale oraşului. Se ştie deja faptul că de posibila achiziţie

a clădirii s-ar fi interesat, pe lângă municipalitate, şi oameni de afaceri locali, atraşi de

valoarea mult sub preţul pieţei a acesteia, dar şi de zona de amplasare a ei în cel mai mare

şi mai popular cartier al Râmnicului.

Ce mă surprinde însă nu este goana unora după un profit imediat şi sigur, ci

indiferenţa autorităţilor locale şi judeţene, care timp de şapte ani, de când s-au observat

nereguli în administrarea patrimoniului, nu au mişcat un deget pentru îndreptarea

lucrurilor. Unde a fost fiscul în această perioadă? Oare, când s-a constatat că o instituţie de

o asemenea importanţă nu mai depune bilanţurile contabile şi deconturile pentru bugetul

consolidat al statului, nu trebuiau declanşate de către autorităţi verificări şi controale care

ar fi stopat intrarea în insolvenţă?

Administratorul imobilului, Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Vâlcea, este o

persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică al cărui patrimoniu este format din

imobile, fonduri băneşti, precum şi alte active care au aparţinut fostei organizaţii a UTC

din judeţul Vâlcea.

Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 146/2002 – legea cadru de organizare şi funcţionare a

fundaţiilor judeţene pentru tineret –, atât patrimoniul Fundaţiei Judeţene pentru Tineret

Vâlcea, cât şi destinaţia acesteia, de a servi interesele tinerilor din Vâlcea, nu pot fi

modificate.

- 16 -

Ţinând cont de acest aspect, nu cred că greşesc susţinând că proprietarii de drept ai

“Casei Tineretului” sunt tinerii vâlceni de ieri şi de azi.

Din păcate, niciuna din autorităţile locale (Consiliul Local Râmnicu Vâlcea şi

Consiliul Judeţean Vâlcea) nu a intervenit pentru a împiedica vânzarea acestei clădiri prin

licitaţie publică, uitând că dreptul de proprietate publică este inalienabil şi că este ilegal ca

unei clădiri de interes public să-i fie schimbată destinaţia peste noapte, prin manevre de

culise care servesc, evident, unor grupuri de interese.

În calitate de senator de Vâlcea, denunţ abuzul unei instituţii administrative locale

de a vinde pe un preţ de nimic un bun care nu-i aparţine! Sunt cetăţean al Râmnicului şi

unul din proprietarii “Casei Tineretului” şi refuz să fiu părtaş la această megaafacere

orchestrată în detrimentul comunităţii râmnicene!

“Casa Tineretului" este şi trebuie să rămână a tinerilor vâlceni!

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Continuăm. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius-Petre

Nicoară, care doreşte să-şi susţină declaraţia politică în plen. Vă rog, domnule senator.

Domnul Marius-Petre Nicoară:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte “România a votat”.

Stimaţi colegi,

Nu vă ascund faptul că în ultimele zile, petrecând la Cluj, în colegiu, am încercat să

conving deputaţii şi senatorii puterii, care reprezintă Clujul în Parlamentul României, să

voteze pentru moţiunea de cenzură.

Nu am fost singur. I-am avut alături pe clujeni care au venit în număr mare la sediul

partidului şi au semnat pentru căderea Guvernului şi pentru a determina parlamentarii

puterii să li se alăture.

Aceste câteva zile au fost suficiente să înţeleg opinia generală, frica de un Guvern

iresponsabil, care se apucă şi taie la nimereală, parcă legat la ochi, doar, doar mai face rost

de ceva bani la bugetul de stat.

Nu-mi amintesc să mai fi simţit vreodată atâta ură în vorbele oamenilor la adresa

conducerii ţării, aşa cum se simte acum. Nu-mi amintesc să fi fost de acord atât de mulţi

cetăţeni cu o singură idee: Guvernul să fie demis.

- 17 -

Am ajuns aici din cauza minciunilor spuse de la începutul mandatelor premierului,

mandate care trebuie să se termine mâine, prin votul nostru. Nici nu mai contează acum

cine mai este vinovat: Emil Boc pentru că a executat orbeşte fiecare aberaţie dictată,

partidul de guvernământ în ansamblul lui, care a pus pe primul loc asigurarea confortului

material personal şi apoi conducerea ţării, miniştrii mincinoşi sau sabotori, cum frumos îi

alinta Traian Băsescu... Tot ce contează acum este reabilitarea ordinii, aducerea în Guvern

a unor oameni care ştiu ce înseamnă economie, jurisprudenţă, educaţie şi decizii

guvernamentale.

Resping ideea potrivit căreia este atât de târziu încât nu ştim şi nu mai ştim ce mai

poate fi făcut, idee vehiculată chiar pe holurile Parlamentului.

Tocmai pentru că este târziu, trebuie să scăpăm de acest sistem căpuşă, care a

mâncat şi ultimele rezerve ale românilor şi ale României.

Pentru aceasta voi vota mâine, pentru rezolvarea problemelor, chiar şi în al 12-lea

ceas. Şi sper ca, asemeni mie, să voteze cât mai mulţi colegi parlamentari, indiferent de

culoarea politică.

Închei prin a spune că noi, clujenii, suntem de două ori mai supăraţi decât restul

ţării pe situaţia creată. Sper ca mâine să fiţi alături de noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Doresc să vă informez, de asemenea, că domnul senator Marian-Cristinel Bîgiu –

Grupul parlamentar al PNL a depus o declaraţie politică, la fel ca domnul senator Sorin-Serioja

Chivu – Grupul parlamentar al senatorilor independenţi.

Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către

senatori:

Domnul Traian-Constantin Igaş:

Declaraţia politică se intitulează ,,Măsurile opoziţiei pentru viitorul României:

moţiune de cenzură şi contestarea la Curtea Constituţională”.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Revin cu o declaraţie politică pe subiectul opoziţiei, întrucât este de neconceput

cum măsurile arcului guvernamental pentru a primi banii pentru finanţarea deficitului se

lovesc de interese politice meschine, singurul lucru care uneşte PSD şi PNL. Evenimentele

recente susţin cele spuse anterior şi aici am să încep prin a analiza prima măsură de

- 18 -

contracarare a crizei cu care ne confruntăm, propusă de PSD, moţiunea de cenzură cu titlul

„Opriţi genocidul social!”.

Este o moţiune a iresponsabilităţii, de un populism peste limitele acceptabilului. În

viziunea opoziţiei, soluţiile la situaţia actuală sunt unele bazate doar pe calcule politice,

omiţând cu bună ştiinţă faptele reale. Calea oferită este astfel una înspre sinucidere curată,

care reuşeşte doar să prelungească problemele şi să pună sub semnul întrebării viitorul

economic.

Dar să nu fim atât de sceptici, să analizăm poziţia PSD, care susţine creşterea

taxelor şi renunţarea la cota unică. Simularea Comisiei Naţionale de Prognoză relevă

scenariul unor astfel de măsuri: cel puţin 50 000 de agenţi economici şi-ar înceta activitatea

numai în semestrul al II-lea al anului 2010, creşterea inflaţiei şi, evident, scăderea puterii

de cumpărare a oamenilor (am fi ajuns la o inflaţie de aproape 10%), reducerea investiţiilor

străine, adică mai puţine locuri de muncă. Putem deduce de aici şi o incompatibilitate în

programul propus de PSD, care susţine tocmai crearea de noi locuri de muncă.

Comparând cele două programe, cel propus de PSD şi cel propus de actuala guvernare,

observăm discrepanţe imense care demolează chiar „bunele intenţii” pe care încearcă să le

prolifereze această falsă opoziţie. Creşterea fiscalităţii propusă de PSD ar duce la investiţii

străine directe de 2,7 miliarde de euro, în timp ce, dacă aplicăm programul de reducere a

cheltuielilor bugetare, am avea investiţii străine directe de 4,5 miliarde de euro.

Toate aceste argumente vin în sprijinul următoarei supoziţii: PSD îi minte pe

români şi va acţiona şi în continuare pe acelaşi tipar, călcând pe orice şansă pentru

relansarea economică.

Ceea ce este grav este că PNL, ca partid de dreapta, acceptă subordonarea faţă de

PSD şi sprijină moţiunea unui partid care a spus prin vocea preşedintelui său: „Cota unică

este o ficţiune.”

A doua „măsură” cu care vine opoziţia este demersul PSD privind contestarea la

Curtea Constituţională a Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. PSD îşi

dovedeşte încă o dată încăpăţânarea, la fel cum a făcut anul trecut când a picat Executivul

pentru că şi-a asumat răspunderea pentru eliminarea pensiilor speciale. Anul acesta vor să

facă acelaşi lucru. În acest context de criză economică, statul nu îşi mai poate permite să

plătească pensii speciale care nu au la bază principiul contributivităţii. De aceea, a doua

lege pe care Executivul şi-a asumat răspunderea vizează recalcularea pensiilor speciale.

Astăzi, românii plătesc din buzunarele lor pensii speciale de sute de milioane de lei, iar

acest lucru trebuie să înceteze.

- 19 -

Acţiunea PSD demonstrează populism şi duplicitate. În mass-media, acest partid

deplânge soarta pensionarilor obişnuiţi, dar ţine ascuns faptul că pledează cauza pensiilor

de lux, prin amânarea publicării şi intrării în vigoare a legii care vizează recalcularea

pensiilor speciale.

Numai din recalcularea a 8 236 de pensii de lux se pot plăti, într-o lună, 60 000 de

pensii medii în România!

Pe această cale, reamintesc opoziţiei că Legea privind stabilirea unor măsuri în

domeniul pensiilor nu are niciun fel de prevederi referitoare la diminuarea salariilor

bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, ci vizează eliminarea pensiilor de lux şi

recalcularea pensiilor speciale, precum şi reanalizarea pensiilor de invaliditate, în termen

de un an.

Închei cu o întrebare retorică, dar cu speranţa în gând că vom încerca cu toţii să îi

dăm un răspuns just: „În lumina acestor demersuri populiste şi duplicitare întreprinse de

opoziţie, mai credem în dorinţa şi capacitatea acestor partide, care doar demagogic afirmă

că vor să acceadă la guvernare, de a oferi soluţii viabile pentru viitorul românilor?”

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe David:

Declaraţia politică este intitulată ,,Îndemn la solidaritate”.

În intervenţia mea de astăzi mi-am propus să vă adresez un îndemn la solidaritate.

Încep prin a vă reaminti că dobândirea calităţii de reprezentanţi în forumul suprem

al democraţiei a fost precedată de numeroasele întâlniri avute cu alegătorii, pentru a afla nu

doar ceea ce doresc de la noi, ci şi pentru a-i convinge că partidul căruia îi aparţinem, prin

programul său, dispune de resursele umane şi voinţa necesare îndeplinirii doleanţelor lor.

Bunul-simţ ne obligă să recunoaştem că atât aşteptările, cât şi promisiunile făcute

de noi celor care ne-au încredinţat mandatul de a-i reprezenta în actul guvernării, în esenţa

lor, nu se deosebesc prin nimic de la o formaţiune politică la alta: prosperitate materială

pentru ei şi familiile lor, o viaţă demnă şi fără constrângeri de ordin social, egalitate de

şanse, libera exprimare a opiniilor, accesul neîngrădit în toate instituţiile de formare

profesională şi ocrotire a sănătăţii, asigurarea drepturilor cetăţeneşti – sunt doar câteva

dintre promisiunile pe care ne-am angajat să le respectăm şi să le susţinem pentru ca ei să

simtă că sunt ocrotiţi.

Ceea ce ne deosebeşte sunt modalităţile prin care acestea urmează să fie promovate

în practică. Evident, ele sunt de natură doctrinară; sunt aspecte asupra cărora nu doresc să

zăbovesc.

- 20 -

Primele semnale ale crizei pe care o traversează în momentul de faţă nu doar

România, ci mai toate ţările europene, şi nu numai, au fost vizibile – e adevărat, cu

intensităţi diferite – încă din urmă cu câţiva ani. Odată intrate în hora globalizării, pentru

reducerea decalajelor în ceea ce priveşte dezvoltarea şi, pe baza acesteia, creşterea

indicatorilor de comensurare a nivelului de trai, accentul a fost pus cu prea multă uşurinţă

pe creşterea consumului şi într-o prea mică măsură pe sporirea producţiei de bunuri

materiale şi servicii şi, cu atât mai puţin, productivitate, competitivitate şi eficienţă.

Observaţia pe care urmează să o fac – de altfel, cunoscută de toţi, dar nu de toţi

luată în seamă – este că respectivele creşteri înregistrate nu doar în România, ci şi în mai

toate ţările devenite membre ale UE în ultimele două decenii şi ceva (Spania, Portugalia,

Grecia sunt ilustrative în această privinţă) s-au făcut pe bază de împrumuturi; prin

negocieri cu FMI, de la BEI, emisiuni de eurobonduri sau de pe piaţa financiară internă

prin emisiuni de bonuri de tezaur.

Atâta vreme cât băncile susţinătoare ale împrumuturilor, prin societăţile de rating,

aveau garanţia că datoriile pot fi achitate, ele nu şi-au pus problema că s-ar putea ajunge la

insolvabilitatea datornicilor. Iată că acum s-a ajuns în această situaţie.

Mi-am început intervenţia prin a vă îndemna la solidaritate. Pentru a ajunge aici,

fiecare dintre noi a trecut prin campania electorală, pentru a-i convinge pe alegători că

partidul din care facem parte – prin noi şi programele sale – este cel mai în măsură să le

satisfacă aşteptările. În momentul de faţă ne aflăm în situaţia pe care o ştim cu toţii.

Spre deosebire de situaţiile similare din anii anteriori, actuala criză economică a

afectat toate sectoarele de activitate; avem un recul major al investiţiilor cu toate

consecinţele care decurg de aici, o diminuare drastică a veniturilor încasate ca urmare a

scăderii producţiei de bunuri şi servicii, a falimentului a zeci de mii de societăţi

comerciale, a evaziunii fiscale; avem o criză în învăţământ şi sănătate, în justiţie…

S-a ajuns aici ca urmare a erorilor săvârşite de-a lungul celor două decenii generic

denumite „de tranziţie”, erori săvârşite de către partidele şi guvernele care, vremelnic, s-au

aflat în fruntea ţării. Este o chestiune de bun-simţ să recunoaştem acest adevăr! Năpăstuită

este majoritatea covârşitoare a populaţiei, dar mai presus de oricine sunt persoanele de

vârsta a treia şi tinerii; cei din prima categorie datorită pensiilor modeste care abia de le

ajung să supravieţuiască, iar cei din a doua categorie fiindcă piaţa muncii nu este deloc

generoasă cu ei.

Acestora noi le cerem înţelegere, să stea cuminţi în banca lor, să nu protesteze… S-a

întâmplat ca toate oalele sparte să le plătească acum actuala guvernare. Chiar şi cu soluţiile

- 21 -

avansate de opoziţie pentru ieşirea din actualul impas sunt convins că nemulţumirile ar fi

fost aceleaşi.

Fiindcă, înainte de a-i cere cuiva ceva, de a-i cere să strângă cureaua pentru a trece

nevătămaţi peste urgia necazurilor, trebuie să-i convingi pe cei mai năpăstuiţi că şi tu eşti

dispus să faci sacrificii. Or, noi nu ne-am prea arătat dispuşi să le facem.

Haideţi să fim oneşti şi să recunoaştem şi acest adevăr!

Domnul Dorin Păran:

Declaraţia politică se intitulează ,,Semnificaţii ale evenimentelor din 13 – 15 iunie

1990”.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Susţin astăzi în faţa dumneavoastră o declaraţie politică ce se referă la mineriada

din 13 – 15 iunie 1990 şi la semnificaţia acestui eveniment.

O resursă web, anume „Dosarul Mineriadei”, surprinde în analiză chestiuni

interesante:

„Evenimentele din 13 – 15 iunie au afectat puternic prestigiul internaţional al

României şi relaţiile cu marile democraţii ale lumii. Relaţiile cu organismele financiare şi

politice internaţionale au cunoscut, de asemenea, un moment de criză majoră. Din păcate,

debutul României „postcomuniste” pe scena internaţională s-a făcut cu sânge şi violenţă

instituţională.

Secretarul general al NATO în acea vreme, Manfred Wörner, a deplâns, în numele

Alianţei, „atacurile brutale, tolerate de autorităţi” (referindu-se, desigur, la cele române)

asupra unor persoane nevinovate, precum şi devastarea sediilor unor partide şi organizaţii

civice. (…) Din varii motive, România avea să rateze admiterea în primul val de extindere

a NATO (1997), alături de Cehia, Polonia şi Ungaria.

– SUA, reacţie dură faţă de mineriade.

„Acţiunile autorizate de preşedintele Iliescu şi Guvernul său, din ultimele câteva zile,

au lovit în inima democraţiei romane.” Aşa începea declaraţia Departamentului de Stat al

SUA, în care se afirma că „muncitorii chemaţi personal de preşedintele Iliescu ameninţă să

readucă regimul autoritar în România”. Ambasadorul american la Bucureşti, Allan Green, a

refuzat să participe la festivitatea de învestire a preşedintelui nou ales, Ion Iliescu. Statele Unite

ale Americii au suspendat ajutorul alimentar în valoare de 80 de milioane de dolari, acordat în

februarie 1990, precum şi ajutorul medical de urgenţă, în valoare de un milion de dolari.

Statele Unite au hotărât ca, în acel moment, să nu acţioneze în direcţia reacordării clauzei

naţiunii celei mai favorizate. Clauza a fost redobândită de-abia în 1993.

- 22 -

– Mineriadele au produs îngrijorare în Europa.

Miniştrii de externe din Comunitatea Economică Europeană au decis, la

Luxemburg, suspendarea aplicării acordului comercial cu România. Ministrul francez de

externe, Roland Dumas, a afirmat că ţara sa va aplica principiile înscrise în statutul BERD

potrivit cărora orice ţară care violează regulile statului de drept şi ale democraţiei nu este

eligibilă pentru sprijinul acestei bănci.

– Mesaj rece de la Praga.

Preşedintele Cehoslovaciei, Václav Havel, i-a adresat o scrisoare preşedintelui

Iliescu în care şi-a exprimat consternarea faţă de valul de violenţe de la Bucureşti. „Dacă

vrem să facem parte din comunitatea unor ţări libere, care colaborează între ele, într-o

Europă nouă, atunci este necesar ca toate problemele să fie rezolvate cu răbdare şi cu

mijloace paşnice, respectându-se pe deplin drepturile omului”, scria Václav Havel.

La sfârşitul lui 1990, Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia se reuneau în „grupul de la

Vişegrad”, angajându-se să respecte valorile democraţiei şi să întreprindă reforme

economice radicale. România nu a fost admisă în acest grup. Ulterior, Cehia, Ungaria şi

Polonia au fost admise în primul val atât în NATO, cât şi în UE.

Acţionând ca o forţă independentă de stat, minerii s-au substituit forţelor de ordine

şi, implicit, au subminat statul, iar consecinţa a fost acţiunea împotriva statului în

următoarele trei mineriade (septembrie 1991, ianuarie 1999 şi februarie 1999).

Sediile partidelor politice de opoziţie au fost devastate, studenţii au fost bătuţi – o

interferenţă de scenariu cu anul 1947, când cu prilejul grevei regale sute de studenţi,

membri ai organizaţiilor de tineret ale PNŢCD şi PNL, au fost bătuţi în Piaţa Palatului de

muncitori cu bâte aduşi cu camioanele de PCR.

Cred că exodul plecării tinerilor în ţări străine a început în acel moment şi a fost

mult accelerat din acel moment.

Doamnelor şi domnilor senatori,

La final, doresc să punctez următorul lucru.

În calitate de cetăţean şi parlamentar, sunt intrigat de chestiunea tuturor resorturilor şi

implicaţiilor politice, cât şi juridice, necunoscute încă, după douăzeci de ani de la evenimente.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Başa:

Declaraţia politică este intitulată ,,Capul lui Boc vrem, nu şi scaunul lui”.

Cred că vă sună foarte familiar acest titlu al declaraţiei mele de astăzi, în primul

rând pentru că şi presa titra zilele trecute această poziţie a opoziţiei şi în al doilea rând

- 23 -

pentru că mulţi dintre dumneavoastră aţi fost martorii unor luări de poziţie în acest sens în

diferite grupuri.

Acel moment de unică inspiraţie care l-a făcut pe Negruzzi să aibă acces la motorul

maselor populare prin sintagma „Capul lui Motoc vrem” nu ne aparţine nici la propriu, nici la

figurat. Nu doar că nu opoziţia a gândit această sintagmă, mai mult însă, extrapolând la actuala

situaţie politică, aceasta nu se justifică pe termen lung drept un sprijin acordat maselor în

condiţiile în care nu se găseşte şi alternativa, mai mult decât atât, exponenţii acestei gândiri

fugind ca „dracu’ de tămâie” de o asumare a responsabilităţii în perioadele dificile. Şi spun asta

pentru că realitatea românească a arătat în ultima perioadă mai mult decât oricând că e uşor a

desfiinţa, dar mai greu a reconstrui, e uşor a critica, dar mai greu a excela.

Dacă stăm şi ne gândim bine şi analizăm unele discuţii din culise, poate nici acel

cap al lui Motoc nu îl vrem. Dar e un exerciţiu de imagine care cred unii că dă foarte bine

maselor nemulţumite de măsurile de austeritate ce se vor lua. Mă întreb cât interes există

pentru aceşti oameni şi cât pentru imaginea proprie. Pică Guvernul, îşi spun unii. Şi ce am

rezolvat cu asta? Ieşim din criză? Se aplică alte măsuri? Îşi iau cei care se bucură şi

chicotesc pe la colţuri că nu sunt în situaţia partidului aflat de la guvernare răspunderea

funcţionării economiei româneşti? Nu plătim acum doar greşelile din ultimele luni,

costurile ultimelor campanii, ci plătim restanţele unor atitudini clientelare de ani de zile.

Vina nu aparţine doar celui care a atins fundul sacului, ci tuturor celor care s-au înfruptat

din el fără a pune nimic în loc. Tai capul celui care a ajuns la fundul sacului, dar tot cu

sacul gol rămâi dacă nu începi din nou să aduni, să economiseşti, să găseşti soluţii să îl

umpli din nou.

Aici este adevărata problemă, la a găsi soluţii.

În aceste momente dificile pentru economie, avem nevoie de responsabilitate, de

solidaritate, de eforturi comune pentru a depăşi momentul. Altfel vom avea un cap sau mai

multe tăiate, nişte scaune pe care nimeni nu este încântat să le ocupe în această perioadă şi

un sac gol în continuare.

Aţi fi surprinşi, dragi colegi, să aflaţi că populaţia înţelege mai bine situaţia dificilă

şi nevoia măsurilor de austeritate, că populaţia este nemulţumită, dar nu strigă ca în nuvela

lui Negruzzi după capete, atât timp cât este conştientă că astfel nu se rezolvă adevărata

problemă a crizei economice. Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Oprea:

Declaraţia politică se intitulează ,,E vremea ca protectorii clientelismului politic să

dispară”.

Domnule preşedinte al Senatului,

- 24 -

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi invitaţi,

Sunt cunoscute dezbaterile din cadrul Colegiului Director Naţional al PDL privind

necesitatea ca demnitarii să aleagă între funcţia publică şi afacerile cu statul. Este o măsură

amânată de multă vreme de politicienii din România şi care este cerută insistent de

preşedintele Traian Băsescu. Punerea în practică a acestei idei ar ajuta la asanarea vieţii

politice, diminuând conflictul de interese la nivelul funcţiilor publice. Este o iniţiativă

importantă, care necesită însă o voinţă de aplicare efectivă a ei.

Nu mai este un secret pentru nimeni că una dintre cele mai mari surse de corupţie

sunt afacerile pe seama statului. De 20 de ani, partidele ajunse la guvernare au construit şi

întreţinut un întreg sistem de favoritisme în atribuirea contractelor cu bani publici. S-au

creat astfel pagube incalculabile, distrugându-se încrederea mediului de afaceri şi a

populaţiei faţă de onestitatea reprezentanţilor statului. Din nefericire, chiar şi unii

politicieni aflaţi în opoziţie păstrau liniştea asupra acestor manevre dacă reuşeau să fie

părtaşi la sistem.

Ei bine, acum suntem aproape de colaps. Financiar şi moral, România este într-o

gravă criză care ameninţă însăşi funcţionarea statului. Dacă politicienii nu au avut curaj să

rupă sistemul clientelar, acum e vremea să o facă. Iar dacă unii n-au voinţă sau interes,

atunci pot fi şi „ajutaţi”. Asociaţiile civice şi mai ales presa au datoria să facă presiune

pentru îndepărtarea acestor personaje din viaţa publică.

Mai mult, liderii oneşti ai partidelor trebuie să înţeleagă faptul că a venit momentul

să renunţe la morala lui „noi şi-ai noştri”. Democraţia românească are nevoie de

occidentalizare, în sensul asumării unei răspunderi mult mai mari de către persoanele

publice. Cine este prins cu afaceri veroase, cu tot felul de contracte date prietenilor sau

rudelor trebuie să plece imediat. Lumea s-a săturat să audă la infinit de interesele dubioase

ale demnitarilor şi să vadă zidurile ridicate de partide în jurul acestor indivizi.

Am speranţa că iniţiativa PDL va avea rezultate concrete. Ar fi bine-venit dacă

Executivul ar fi mult mai dur şi în privinţa datoriilor către stat ale firmelor care au contracte

cu bani publici. Acolo este un alt focar de corupţie care trebuie curăţat. Important este însă ca

acest angajament să fie făcut şi de celelalte partide. Dacă nu ne angajăm cu toţii în această

direcţie şi vom aştepta să vină curăţenia numai prin DNA, atunci vom fi mereu într-o criză

morală. Tocmai de aceea, suntem acum în faţa unei mari încercări: schimbăm sistemul sau

continuăm aşa? Iar dacă îl schimbăm în realitate, şi nu doar ca imagine, atunci chiar vom

putea privi cu încredere şi viitorul. Indiferent de orice criză economică.

Vă mulţumesc.

- 25 -

Domnul Iulian Urban:

Declaraţia politică este intitulată ,,Mulţumesc pentru idee Ungariei! Promovez o

lege prin care creditele imobiliare în alte valute decât leul să fie interzise şi în România”.

Pornind de la măsurile anticriză luate de alte guverne din UE, am decis să

promovez în Parlament, pentru că văd că Guvernul nostru nu are suficient curaj să facă

acest pas, o măsură luată de Guvernul de dreapta din Ungaria.

O măsură simplă şi eficientă, dar care are nevoie de determinare şi curaj.

Creditul imobiliar este cheia reluării creşterii pe segmentul dezvoltărilor imobiliare.

Să ne înţelegem foarte bine; România este o ţară care practic nu produce aproape nimic.

Orice reluare a creşterii economice nu se poate face decât stimulând ramurile economice;

una dintre cele mai importante ramuri este cea a construcţiilor, a cărei involuţie a aruncat

economia ţării în degringoladă. Şi totul s-a datorat creditelor imobiliare acordate în valută.

Fapt absolut criminal pentru o Românie care/în care acum:

- nu produce mai nimic şi trăieşte doar din consum;

- majoritatea covârşitoare a românilor primeşte salarii în moneda naţională, dar

plăteşte rate la creditele imobiliare în euro;

- riscul valutar şi fluctuaţiile dobânzilor pe piaţa internaţională afectează grav

evoluţia acestor credite în valută;

- salariile vor continua să scadă în sectorul privat şi pe fondul reducerilor salariale

din sectorul bugetar; această măsură este obligatorie dacă dorim să evităm să ajungem o

ţară de debitori la bănci;

- un alt dezavantaj al creditelor în valută îl constituie cursul de schimb oferit de

bancă, majoritatea instituţiilor de credit impunând clienţilor să schimbe banii la ghişeele

proprii, unde, de multe ori, cursul oferit, la care se adaugă şi comisioanele, este mai mic

decât cel fixat de piaţă.

Creditele imobiliare în alte valute decât moneda locală trebuie, ca atare, interzise şi

în România, pe modelul Ungariei. Atât pentru a proteja populaţia, dar şi pentru a oferi un

stimulent pentru repornirea motoarelor industriei construcţiilor de locuinţe. Dacă se gândea

cineva la această măsură pe la sfârşitul lui 2008, când răsăriseră zorii acestei crize

economice, România nu ar mai fi fost nevoită să mai cheltuiască zeci de miliarde de euro

pe an ca să ţină cursul euro la 4, 2 RON. Aşa că voi „importa” această măsură anticriză

extrem de inspirată luată de Guvernul Ungariei. Care iată că ia şi alte măsuri deosebit de

inteligente. Impozitele aplicate IMM-urilor vor coborî de la 19% la 10% în Ungaria.

De acum, cine va dori să investească în zona Europa Centrală şi de Est va avea

următoarele alternative: România – 16%, cu perspectiva de 25%, dar cu posibilitatea de

- 26 -

80% (mulţumită forfetarului) impozit pe profit, Bulgaria – 10%, Ungaria – 10%. Ungaria

este şi mai aproape de Occident, deci practic investiţii în România… chuchu.

Ah, şi dacă n-aţi înţeles ce am vrut sa spun: ce deştepţi sunt politicienii de dreapta

care conduc Ungaria şi ce neinspiraţi sau fricoşi sunt unii politicienii de dreapta care

conduc România!

Adresez aceasta rugăminte publică premierului Emil Boc:

Domnule prim-ministru,

Eu promovez această lege legată de interzicerea creditului imobiliar în valută. Vă

rog să cereţi Ministerului Finanţelor Publice să nu mă saboteze şi să îl susţină.

În egală măsură însă, domnule prim-ministru, eu sunt doar un simplu senator. Nu le

pot acoperi pe toate. Vă rog ca în maximum două săptămâni să anunţaţi şi dumneavoastră,

pe modelul Ungariei, măsura de taxare suplimentară a băncilor, măsură care să se aplice,

pe modelul unguresc, pe parcursul a cel puţin trei ani de zile şi care ar putea să aducă la

buget circa 700 – 800 de milioane de euro anual.

Argumente pentru eliminarea creditului imobiliar în valută:

Împrumuturile în valută sunt, în general, recomandate persoanelor care obţin

venituri în monedă străină sau au salariile indexate în funcţie de cursul de schimb. În aceste

cazuri, riscul valutar este acoperit, iar clientul nu va fi afectat de evoluţiile nefavorabile de

pe piaţa valutară. Persoanele care încasează venituri în lei pot opta în siguranţă pentru

creditele în valută numai dacă nu se împrumută până la limita gradului maxim de

îndatorare. În acest caz, clienţii ar trebui să opteze pentru un prag ceva mai mic, pentru a se

asigura că pot face faţă unei posibile deprecieri semnificative a monedei naţionale.

Costul creditului este format din dobânzi şi comisioane. Dar, la împrumuturile în

valută, intervine un cost suplimentar generat de evoluţia cursului de schimb. Atunci când

leul se apreciază (cursul de schimb euro/leu scade), rata lunară – transformată în lei – se

micşorează, astfel că împrumuturile în valută devin mai ieftine.

Invers, când leul se depreciază, creditele în moneda străină se scumpesc. Să luam un

exemplu. Un împrumut în lei are o dobândă de 8%, iar altul în valută de 7%. În cazul în care leul

se depreciază într-un an cu 5%, dobânda reală plătită de client (exprimată în lei) la împrumutul în

moneda străină va fi de 12,4% (1,07x1,05-1). În caz contrar, când leul se apreciază într-un

an cu 5%, dobânda reală plătită la creditul în valută este de numai 1,7% (1,07x0,95-1).

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Mocanu:

Declaraţia politică se intitulează ,,De ce votez împotriva moţiunii?”.

În loc de motto:

- 27 -

La începutul anului 90, vicepremierul Poloniei Leszek Balcerowicz a adoptat un set

de reforme extrem de nepopulare, intitulat „terapia de şoc”, care a generat ample revolte

sociale, iar Balcerowicz a trebuit să plece. A revenit ca vicepremier în 1997 în Guvernul

condus de Jerzy Buzek, care a continuat şi a amplificat măsurile adoptate de Balcerowicz.

Rezultatul? Astăzi, Polonia este singurul stat din UE care nu a fost afectat de criza

economică, Leszek Balcerowicz este cel mai respectat om din Polonia (după ce în perioada

2001 – 2007 a fost şi guvernator al Băncii Naţionale a Poloniei), iar Jerzy Buzek este

preşedintele Parlamentului European.

De ce votez împotriva moţiunii?

Pentru că este o moţiune a iresponsabilităţii. A vota pentru moţiune este sinucidere

curată. Este fals modul în care opoziţia prezintă această problemă. Cine votează împotriva

moţiunii, de fapt, votează ca peste câteva luni să se mai poată plăti în România şi salarii, şi

pensii, fie ele şi diminuate. Asta este realitatea crudă şi ea nu a fost generată de actualul

Guvern.

PSD şi PNL nu vor să preia guvernarea pentru că nu au soluţii reale pentru situaţia

actuală. Măsurile propuse de ei nu sunt fundamentate pe cifre şi calcule economice, ci pe

puncte şi calcule politice. Opoziţia a ales soluţia iresponsabilă bazată pe populism, pe

specularea nemulţumirii populaţiei şi, din păcate, pe incitarea populaţiei la revoltă. Ponta şi

PSD sunt nişte mincinoşi ordinari atunci când spun că reducerile salariilor şi pensiilor pot

fi evitate prin creşterea taxelor şi renunţarea la cota unică! În schimb, în ipocrizia lor, se

opun din toate puterile eliminării pensiilor speciale, inclusiv ale parlamentarilor. Asta le

este adevărata faţă!

În acest moment, măsurile de reducere a salariilor şi pensiilor nu pot fi evitate. Ştiu

că măsurile de austeritate vor reduce veniturile românilor şi că cei mai afectaţi vor fi

pensionarii, deoarece nu au alte surse de venit. Din nenorocire, pe termen foarte scurt, nu

avem altă măsură care să producă acelaşi efect de reducere a cheltuielilor, dacă vrem ca

economia românească să supravieţuiască. Guvernul Boc a fost nevoit să aleagă răul cel mai

mic. De aceea, susţin necesitatea ca pensiile, în special pensiile mici, să fie majorate

imediat ce situaţia economică a ţării o va permite.

Sunt convins că majoritatea românilor înţelege această situaţie şi nimeni nu poate

avea pretenţia ca ei să primească cu bucurie aceste măsuri de austeritate, chiar dacă le

înţeleg. La un moment dat, fiecare dintre noi a fost nevoit ca, în propria familie, să impună

măsuri de austeritate atunci când nu s-a ajuns cu banii. Nu meritam acest lucru, dar a

trebuit să-1 facem. Toată familia a strâns din dinţi, a îndurat şi peste o vreme lucrurile au

revenit la normal. Aşa şi acum. Aceste scăderi sunt temporare.

- 28 -

Prioritatea zero pentru toate partidele ar trebui să fie însănătoşirea economiei,

tocmai pentru a putea să creştem din nou pensiile anul viitor, dar de data asta responsabil şi

sustenabil. Cu toţii – partide, sindicate, societate civilă, mass-media – ar trebui să fim

solidari în aceste momente şi nicidecum să ne învrăjbim unii împotriva altora. Şi ar mai

trebui ceva: odată cu implementarea măsurilor de austeritate cerute populaţiei, guvernanţii,

politicienii, sindicaliştii trebuie:

a) să fie primii care să probeze că acceptă şi suportă ei înşişi astfel de măsuri, poate

chiar mai dure decât cele cerute cetăţenilor;

b) să susţină la unison eliminarea privilegiilor nejustificate şi imorale, de care

beneficiază unii sau alţii, mai mari sau mai mici;

c) să promoveze şi să susţină cu bună credinţă toate măsurile care vizează

restructurarea tuturor instituţiilor statului român, în acord cu statutul de ţară membră a UE.

În opinia mea, asta înseamnă solidaritate, şi nu „lacrimile de crocodil” vărsate din interes

pe umerii unora sau ai altora, vremelnic afectaţi de măsurile de reformare a statului.

Aşa stând lucrurile, marţi, 15 iunie, voi vota împotriva moţiunii, pentru că acest

lucru înseamnă o şansă pentru relansarea economică. Totodată salut decizia colegilor din

UDMR şi UNPR de a-şi asuma cu responsabilitate actul guvernării.

Astăzi, când se împlinesc 20 de ani de la tragicele evenimente din Piaţa

Universităţii, care au întârziat progresul României cu cel puţin 10 ani, afirm că am suferit

şi, mai ales, am pierdut destul de pe urma unor capete înfierbântate care au ales să sacrifice

ţara în locul propriului lor sacrificiu. Vă chem pe toţi – politicieni, sindicalişti, lideri ai

societăţii civile, jurnalişti – la responsabilitate şi solidaritate. Este o iluzie că unii ar putea

pierde, iar alţii ar câştiga. În astfel de situaţii, împreună pierdem sau câştigăm. În rest,

Dumnezeu va da fiecăruia după sufletul său.

P.S. „Pour les connaisseurs” dâmboviţeni care astăzi îndeamnă la revoltă populară,

am o sugestie: să se uite puţin prin Europa şi, dacă nu cer prea mult, să citească volumul

„Libertate şi dezvoltare: economia pieţei libere”, de… Leszek Balcerowicz, apărut în 2001

la Editura „Compania”. Poate fi găsit la Biblioteca Centrală a ASE.

Domnul Dorel-Constantin-Vasile Borza:

Declaraţia politică este intitulată ,,Pensii echitabile, după principiul contributivităţii”.

Una dintre cele mai importante legi pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea a

fost adoptată la finele săptămânii trecute, după ce nu a fost depusă nicio moţiune de

cenzură. Este vorba de un proiect de lege care stabileşte mai multe măsuri în domeniul

sistemului de pensii. Avem de-a face aici cu o lege care este nu numai echitabilă şi dreaptă,

- 29 -

dar pe deasupra face parte din seria de acte normative care şi-au propus să conducă la

reformarea din temelii a statului român.

În primul rând, prin această lege se restabileşte dreptatea în sistemul de pensii.

Respectiv vor fi eliminate celebrele pensii nesimţite de sute de milioane de lei vechi. Pensii

uriaşe, de lux, care n-au avut la bază principiul contributivitătii. Or, acest principiu al

contributivitătii este cel mai corect şi echitabil resort în stabilirea pensiilor oriunde în lume

şi în mod special în ţările Uniunii Europene. Doar în România, prin tot felul de măsuri

politicianiste, s-a ajuns la adevărate inechităţi în sistemul de pensii.

Aceeaşi lege anulează şi decalajul absolut de neconceput dintre cea mai mare şi cea

mai mică pensie. Raportul dintre ele este acum mai mare de 1 la 100. Mai exact, cea mai

mică pensie este de 350 de lei, iar cea mai mare de 37 000 de lei. Evident că în cazul pensiei

de 370 de milioane de lei vechi nu avem de-a face cu o pensie acumulată pe principiul

contributivitătii. Un calcul făcut la nivelul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

arată că numai din recalcularea a 8 200 de pensii de lux se pot plăti 60 000 de pensii medii în

România.

De menţionat că acest proiect nu are nimic în comun cu prevederile privind

diminuarea salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%. În acelaşi timp, el mai poate fi însă

atacat la Curtea Constituţională. Dacă acest lucru se va întâmpla, vom vedea cine sunt cu

adevărat apărătorii „baronilor pensiilor de lux”. Vom vedea cine vrea să amâne aplicarea

unui act normativ corect şi echitabil. Fiindcă este interesantă acum poziţia adoptată de

către unii colegi din opoziţie, şi mă refer în special la cei din PSD. Pe de o parte plâng cu

lacrimi mari, mai mari ca de crocodil, pe umerii amărâţilor pensionari, iar pe de altă parte

apără din toţi rărunchii pensiile absolut aberante de sute de milioane de lei vechi. Nu mai

vorbesc de contextul actual, extrem de greu.

Domnul Gabriel Mutu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică din această săptămână am intitulat-o „Sondocraţia şi mandatul

imperativ” deoarece am observat că, în ultima lună, atât spiritul sondocraţiei, cât şi cel al

mandatului imperativ se desfăşoară în toată plenitudinea sa în spaţiul politic românesc.

Diacronice, aceste concepte îşi dau mâna peste secole, unul prezentând mai degrabă

un sistem politic coordonat după instrumente moderne, în speţă sondajele de opinie

publică, iar cel de-al doilea după reguli şi cutume mai degrabă specifice societăţilor

politice anterioare modernităţii.

- 30 -

Dezvoltarea societăţilor, în special pe orizontală, a determinat trecerea de la o

democraţie participativă la una reprezentativă ale cărei ambiţii au ţinut în primul rând de

menţinerea unui principiu de bază al primului sistem, şi anume transparenţa modului în

care sunt luate deciziile în numele celor guvernaţi.

De ce consider că sunt necesare aceste precizări? Pentru că în ultima vreme

opoziţia, susţinută în demersul său de canalele media, doreşte cu orice preţ să ridice

demagogia şi populismul la nivel de prim rang în politica românească. Este evident pentru

orice observator al scenei politice româneşti că, din păcate, majoritatea clasei politice se

lasă coordonată în demersurile sale de aceste principii.

Mai mult, stimaţi colegi, cel mai mare partid politic al opoziţiei actuale a susţinut

necesitatea introducerii mandatului imperativ. Altfel spus, renunţarea la caracterul de

reprezentativitate al omului politic, renunţarea la una din principalele caracteristici ale

democraţiei occidentale. Vedem cum astăzi competenţele aleşilor sunt anulate prin

campanii de presă care ne obligă practic să revenim la un mandat de tip imperativ.

Totodată, putem constata precaritatea politicii de Dâmboviţa, prin discursuri

publice orientate strict în baza unor sondaje de opinie. Sondajele de opinie au devenit în

ultimii ani oglinzi care, de cele mai multe ori, voit reflectă strâmb o realitate politică.

Pentru că de cele mai multe ori relaţia unor case de sondare a opiniei publice cu partidele

politice se defineşte ca fiind ombilicală.

Nu am văzut în schimb pe nimeni comandând sondaje de opinie având drept scop

declarat scrierea sau analizarea unor politici publice eficiente, construite în folosul

cetăţenilor. În schimb, am văzut sondaje de opinie sau exit-polluri care au generat în rândul

politicienilor stări de moment de care ulterior s-au jenat.

Unii consideră sondocraţia ca fiind sinonimă oportunismului, alţii o consideră mai

degrabă apropiată populismului, tocmai de aceea apreciez ca fiind necesar să observăm

cum se manifestă acest concept în spaţiul politic românesc.

Am văzut şi eu, ca şi dumneavoastră, sondajul de opinie comandat recent de

Partidul Naţional Liberal. Nimeni nu a subliniat faptul că unul din trei români consideră că

starea actuală a ţării se datorează tuturor partidelor politice în egală măsură. De asemenea,

nimeni nu a spus cât de reprezentativ este acest sondaj de opinie în condiţiile în care, dintre

cei intervievaţi în cadrul acestui sondaj, au votat la al doilea tur de scrutin pentru alegerea

preşedintelui în proporţie de 56% cu Mircea Geoană şi doar 44% cu Traian Băsescu.

Pe de altă parte, stimaţi colegi din opoziţie, nu era necesar să comandaţi un sondaj

de opinie pentru a vedea reacţia oamenilor faţă de PDL şi actualul Guvern în condiţiile

asumării unor măsuri care afectează negativ o mare parte din populaţie. Sau, pe înţelesul

- 31 -

practicilor celor de la PNL, aş putea spune şi astfel. Dacă PNL, partid care îşi asumă o

doctrină economică de dreapta, a crescut enorm în sondajele de opinie de la sfârşitul anului

2008 pentru creşterea nejustificată şi mai ales nesustenabilă pe termen mediu şi lung a

salariilor angajaţilor din domeniu bugetar, creşterea pensiilor şi a ajutoarelor de stat, era

logic că acum efectul avea să fie contrar.

Nu vreau să fiu perceput ca un demagog, dar măsurile pe care şi le asumă actualul

Guvern dau dovadă de responsabilitate şi maturitate. Pentru că, trebuie să o spunem sincer,

nimeni până acum nu a încercat să corecteze sistemul. Nimeni până acum nu şi-a asumat

un asemenea cost electoral, pentru că nimeni până acum nu a fost interesat de un bine pe

termen lung. Dar aceasta nu este altceva decât efectul unei gândiri captive sondocraţiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Doina Silistru:

Declaraţia politică este intitulată ,,Exploatarea copiilor prin muncă”.

În fiecare an, la 12 iunie, este marcată Ziua Mondială împotriva Exploatării

Copiilor prin Muncă.

Exploatarea prin muncă a copilului înseamnă implicarea acestuia în activităţi

economice, care se desfăşoară fără respectarea prevederilor legale referitoare la vârsta,

durata muncii, tipurile şi condiţiile de muncă. Altfel spus, prestarea unei munci în

detrimentul dezvoltării copilului.

În perioada 2004 – 2009, numărul copiilor angajaţi în câmpul muncii s-a redus de la

222 de milioane la 215 milioane. Familia, statul şi comunitatea trebuie să-şi unească

eforturile în procesul de combatere a exploatării muncii copilului. Combaterea muncii

copiilor necesită implicarea tuturor actorilor responsabili şi elaborarea de programe

complexe care să vizeze eliminarea cauzelor acestui fenomen.

Exploatarea copiilor prin muncă este asociată cu abuzuri, violenţă sau situaţii ce

pun în pericol sănătatea şi dezvoltarea copiilor. Sunt considerate periculoase pentru minori

toate activităţile care prin natura lor au efecte negative asupra sănătăţii fizice sau mentale a

copilului şi a dezvoltării morale a acestuia. Este considerată orice formă de muncă aceea

prin care copilul este împiedicat să urmeze în mod normal cursurile şcolare.

Principalele cauze ale implicării copiilor în diverse forme de muncă sunt legate de

nivelul scăzut de trai şi de modelul economic al gospodăriilor, în special în mediul rural.

Cerşetoria reprezintă una dintre cele mai grave forme de exploatare prin muncă a copilului,

indiferent de motivaţiile părinţilor sau ale adulţilor cărora le sunt încredinţaţi copiii.

Cerşetoria nu reprezintă un comportament antisocial, ci mai degrabă un rezultat al

excluderii sociale prin acces limitat la servicii sociale sau educaţionale pentru copilul care

- 32 -

cerşeşte sau familia acestuia. Oferirea de bani copiilor care cerşesc nu rezolvă problemele

cu care familiile acestora se confruntă, dimpotrivă, duce la continuarea exploatării lor de

către adulţii care, nemaifiind motivaţi să caute alte soluţii pentru supravieţuire, menţin

copiii în aceeaşi stare de degradare socială şi morală.

O altă problemă majoră pe care o produce exploatarea copiilor prin muncă este

reprezentată de traumele asupra psihicului şi mentalului copilului. Copiii, victime ale

exploatării prin muncă, se maturizează înainte de vreme, sunt expuşi riscurilor unor boli atunci

când muncile respective depăşesc capacitatea lor fizică sau pun chiar în pericol viaţa acestora.

De cele mai multe ori, copiilor care muncesc le este restricţionat accesul la

educaţie. Abandonul şcolar reprezintă efectul negativ cel mai vizibil al exploatării copilului

prin muncă. Acest fenomen are consecinţe atât la nivel individual, cât şi la nivelul

societăţii. Copilul care abandonează şcoala este, practic, viitorul adult care nu va avea o

calificare profesională şi care va munci fără forme legale. Abandonul şcolar induce o

marginalizare socială a elevului în cauză, respectiv o limitare a dreptului său la o calificare

profesională autentică. Pe de altă parte, exploatarea copiilor prin muncă are, prin

îndepărtarea copiilor din mediul educaţiei, efecte negative asupra întregii economii, prin

scăderea competenţei tinerilor. De asemenea, economia este afectată şi prin creşterea

muncii ,,la negru”, având în vedere că aceşti copii sunt obişnuiţi de la o vârstă foarte

fragedă cu munca pe piaţa neagră.

Exploatarea copiilor prin muncă se realizează în România în multiple moduri:

trimiterea forţată a copiilor la cerşetorie, spălatul de parbrize, colectarea de deşeuri,

folosirea minorilor pe şantiere sau la lucrări în construcţii, folosirea lor la activităţile de

gospodărie din mediul rural etc.

Foarte multe din cazurile de exploatare a copilului prin muncă sunt ,,comise” direct

de familia copilului, care, copleşită de problemele zilnice sau de sărăcie, îl integrează pe

copil în procesul economic al familiei, pentru ca acesta să ajute la sporirea veniturilor

familiei. O parte din aceşti copii, care provin din familii sărace, se află în mare risc de a fi

traficaţi în vederea desfăşurării unor activităţi ilegale (ca de exemplu cerşetorie sau

furturi). Există copii care au trăit deja experienţa acestui fenomen, fiind victime ale

traficului în diferite ţări din vestul Europei. Aproape 1 000 de copii au căzut victime

exploatării prin muncă în 2009, peste 600 dintre aceştia provin din mediul urban, iar 360

din mediul rural, potrivit statisticilor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Familiei şi a

Drepturilor Copilului (ANPFDC).

Eliminarea efectivă a exploatării muncii copiilor este unul dintre cele mai urgente

deziderate ale momentului. Un mijloc de eficientizare a acţiunilor pentru prevenirea şi

- 33 -

eliminarea muncii copilului este îmbunătăţirea colaborării dintre instituţiile

guvernamentale şi neguvernamentale, având în vedere faptul că munca copilului este un

fenomen complex, pentru abordarea căruia este necesară o intervenţie multisectorială. Nu

numai autorităţile trebuie să se implice în combaterea acestui fenomen, ci fiecare dintre

noi. Nu trebuie să rămânem indiferenţi la identificarea unui astfel de caz, ci să sesizăm

autorităţile competente sau organizaţiile neguvernamentale, pentru a facilita intervenţia şi

pentru a scoate copilul din mediul abuziv.

Şi noi, ca oameni politici, cu puterea de decizie legislativă, trebuie să fim mai

responsabili, să ne aplecăm mai mult asupra legislaţiei în domeniu, pentru a limita cât mai

mult acest fenomen şi a asigura un viitor cât mai aproape de normalitate tuturor copiilor

din România.

Domnul Alexandru Cordoş:

Declaraţia politică se intitulează ,,Apel la voluntariat pentru o Românie curată”.

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Am solicitat dreptul la cuvânt astăzi, în faţa dumneavoastră, nu numai în calitate de

senator, ci şi în aceea de locuitor al unuia dintre cele mai frumoase oraşe ale ţării, Clujul.

În acest context, vreau să vă vorbesc despre una dintre cele mai importante realizări

recente ale locuitorilor lui, un eveniment care nu a scăpat atenţiei mass-mediei, dar nici nu

s-a bucurat de o mediatizare pe măsură.

Pe scurt, stimaţi colegi, pe data de 22 mai, într-un weekend pe care alţii l-au

petrecut cu familia, în mijlocul naturii sau pur şi simplu în faţa micului ecran, o bună parte

dintre clujeni au participat la cea mai mare acţiune de colectare a deşeurilor din România.

Concepută drept o repetiţie generală a proiectului „Let’s Do It, Romania!”, care va

avea loc în data de 25 septembrie în toată ţara, acţiunea de acum două săptămâni s-a

bucurat de un entuziasm general din partea celor care s-au înscris pentru a conduce la

succesul operaţiunii-pilot, Clujul întrunind cel mai mare număr de voluntari din ţară.

Recunosc cu mândrie că sunt unul dintre aceşti voluntari care au participat efectiv

la colectarea selectivă a materialelor ce urmează a fi reciclate. Sunt mândru că locuitorii

Clujului au fost cei care au răspuns în cel mai mare număr, peste 3 000 de persoane,

acţiunii acesteia, fiind cel mai mare proiect de voluntariat din ţara noastră iniţiat de

societatea civilă, proiect care s-a mai desfăşurat şi în ţări precum Estonia, Lituania şi

Portugalia.

Este adevărat că am avut şi sprijinul autorităţilor locale, dar parcă aş fi vrut să

răspundă mai multe primării la apelul iniţiatorilor proiectului, nu doar 17 din 75. Cu

- 34 -

sprijinul autorităţilor locale, au fost identificate 745 de zone cu probleme din împrejurimile

Clujului, respectiv Băişoara, Apahida, malul Arieşului – Buru şi în zona lacului Tarniţa,

unde avem, din păcate, cele mai poluate zone. Au fost şi localităţi care au răspuns chemării

organizatorilor, dar au optat pentru o campanie anterioară datei stabilite. Primăria Beliş a

ieşit la curăţenie cu voluntarii proprii în data de 14 mai, iar localitatea Valea Ierii şi-a

mobilizat locuitorii în 20 mai. Salutăm absolut toate acţiunile care au avut acelaşi scop

bine conturat: curăţenia generală pentru revigorarea mediului înconjurător.

Le mulţumim elevilor şi profesorilor, tuturor voluntarilor care au participat cu tot

sufletul la această acţiune şi, nu în ultimul rând, operatorilor de salubritate locali, care au

înţeles să preia fără costuri suplimentare toate deşeurile din localităţile implicate în

curăţenie.

Este bine de ştiut că voluntariatul începe să dea roade şi la noi, o ţară în care tradiţia

în acest domeniu nu prea există. Obişnuiţi parcă să înghiţim cu resemnare „politica de

cumetrie” şi să asistăm pasivi la triumful corupţiei la scară mai mică sau mai mare, am

uitat să ne privim mai atent în ochi şi cu mai multă răbdare, am uitat să ne ajutăm semenii

fără a le pretinde recunoştinţă într-un fel sau altul sau să salvăm natura de sălbăticia şi

indolenţa semenilor noştri.

A fi voluntar în România, şi nu numai, pare un lucru hazardat dacă te aştepţi la

rezultate spectaculoase de prima dată, dar numai cine încearcă, aşa cum am făcut eu, poate să

vă spună că nu e simplu, că nu eşti primit cu flori şi zâmbete, chiar destinatarii muncii tale

fiind împotriva ta uneori sau, în cel mai bun caz, zâmbind sceptic, dar poate să vă spună că

merită. Vă spune un om care a încercat şi, sper eu, având în vedere rezultatele, a şi reuşit.

Distins Senat,

Pentru ca acţiunea noastră, a clujenilor, să nu rămână doar la nivel de iniţiativă

singulară, vă solicit sprijinul pentru implicarea tuturor autorităţilor responsabile şi, mai

mult decât atât, solicit participarea noastră activă, a tuturor parlamentarilor, indiferent de

culoarea politică, pentru succesul operaţiunii de curăţenie generală care va avea loc în toată

ţara în data de 25 septembrie. Pentru o viaţă curată trebuie să păstrăm natura curată.

Suntem datori faţă de copiii noştri să ne responsabilizăm şi să respectăm natura. În felul

acesta ne vom respecta mai mult pe noi şi între noi, vom acorda generaţiilor viitoare o

garanţie la o viaţă curată.

„Let’s do it, Romania!”

Stimaţi colegi,

Fără a abuza de timpul dumneavoastră, trebuie totuşi să vă supun atenţiei şi o a

doua problemă cu care mă confrunt în calitate de senator de Cluj: concursul pentru

- 35 -

ocuparea funcţiei de redactor-şef adjunct la Societatea Română de Radiodifuziune –

Studioul Regional Cluj.

Încă din debutul intervenţiei mele, vreau să salut faptul că preşedintele director

general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Maria Ţoghină, a acceptat să scoată la

concurs postul de redactor-şef adjunct la Studioul Regional de Radio Cluj. Chiar dacă

decizia a fost luată abia în urma a două hotărâri ale instanţei care o obligau să facă acest

lucru, precum şi după o notificare a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea

corupţiei şi petiţii din Senat, merită apreciat faptul că lucrurile au intrat pe un făgaş normal.

În acelaşi timp, mă bucură faptul că, printre condiţiile de participare la concurs, nu

au fost introduse criterii restrictive. Astfel, baza de selecţie este mai mare şi toţi cei care

doresc să participe la această competiţie o pot face.

Din păcate, trebuie să remarc şi că, la Studioul Regional Cluj, funcţia de redactor-

şef adjunct a fost prea mult timp ocupată cu delegaţie.

Ca senator de Cluj şi ca membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor,

combaterea corupţiei şi petiţii, am să urmăresc cu maximă atenţie modul de desfăşurare a

acestui concurs.

În campania electorală cu toţii am fost de acord şi am cerut depolitizarea şi

profesionalizarea instituţiilor publice de radio şi televiziune. A venit vremea să punem în

practică promisiunea pe care am făcut-o atunci.

În calitatea mea de senator al Colegiului nr. 4, Cluj, doresc să am siguranţa că acest

concurs va avea o desfăşurare corectă, iar cel mai competent candidat, care prezintă cel

mai bun proiect, va fi desemnat câştigător.

Doresc să vă asigur că, prin poziţia pe care o am în cadrul Comisiei pentru

cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii, orice fel de sesizare pe care o voi

primi pe această temă o voi trata cu maximă atenţie.

La cea mai mică urmă de subiectivism sau incorectitudine în desemnarea

câştigătorului, voi cere o anchetă amănunţită pentru a stabili modul în care a fost organizat

concursul, persoanele care au influenţat negativ rezultatul şi cauza pentru care competiţia a

fost viciată.

Voi milita personal ca acei membri ai comisiei care au dat dovadă de părtinire în

notarea candidaţilor, de favorizare a uneia sau a alteia dintre persoanele înscrise la concurs

să suporte toate consecinţele pentru fapta lor, în aşa fel încât, pe viitor, să avem siguranţa

că putem vorbi cu adevărat de profesionalizarea şi depolitizarea Societăţii Române de

Radiodifuziune.

Vă mulţumesc.

- 36 -

Domnul Gavril Mîrza:

Declaraţia politică este intitulată ,,Constituţia şi Regulamentul şedinţelor comune

ale Parlamentului – lecturile doar de-un weekend ale preşedintelui”.

Când tocmai credeam că ne-am luat adio de la jocul de-a Constituţia al domnului

Traian Băsescu, el nu conteneşte să ne surprindă. E adevărat, niciodată în mod plăcut.

Supărat că i-am pregătit Guvernului dumnealui o moţiune de cenzură, ce s-a gândit

preşedintele? Să ne prindă cu „ocaua mică” la nerespectarea prevederilor constituţionale

privind termenul de dezbatere a moţiunii de cenzură.

Aşa că, săptămâna trecută, toate posturile de radio şi televiziune anunţau că

preşedintele a solicitat joi convocarea de urgenţă a Birourilor permanente reunite ale celor

două Camere şi reprogramarea de urgenţă a dezbaterii moţiunii de cenzură, nu la începutul

săptămânii acesteia, aşa cum s-a decis, ci până sâmbătă. Numai că, din fericire,

preşedintele Senatului, domnul Mircea Geoană, în ciuda presiunilor preşedintelui şi ale

omologului său de la Camera Deputaţilor, doamna Roberta Anastase, care iniţial fusese de

acord cu ziua de marţi pentru votul moţiunii de cenzură, a rămas ferm pe poziţie.

Invocând două decizii ale Curţii Constituţionale, care prevăd calcularea zilelor dintre

prezentarea moţiunii şi dezbaterea ei pe zile calendaristice, şi nu lucrătoare, şi art. 113

alin. (3) din Constituţie, preluat şi în articolul 78 din Regulamentul şedinţelor comune ale

Parlamentului, Preşedintele Băsescu a încercat să încalce, de fapt – şi nu ar fi fost pentru

prima oară –, principiul separaţiei puterilor în stat, intervenind peste decizia Parlamentului.

Este evident că oricine gândeşte logic observă că între data de 9 iunie, miercurea

trecută, când a fost prezentată moţiunea în şedinţa comună, şi data de 12 iunie, sâmbătă,

când a solicitat preşedintele să fie dezbătută, sunt cele trei zile calendaristice, dar este la fel

de adevărat că în cutuma activităţii parlamentare, întotdeauna când au avut loc asemenea

situaţii, s-au luat în calcul doar zilele lucrătoare, din motive lesne de înţeles privind

activitatea noastră în teritoriu.

Dacă ar fi să interpretăm şi textul Regulamentului, vom observa că, spre deosebire

de paragraful anterior al invocatului articol 78 – „Moţiunea de cenzură se prezintă în

şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii”, paragraful

speculat de preşedinte, cel referitor la cele 3 zile nu mai conţine nicio prohibiţie; nu se

spune după cel mult 3 zile, ci doar „dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după 3 zile de

la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere”.

Aşadar, unde legea nu distinge, nici noi nu o putem face sau, după cum spune un alt

principiu în drept, a maiori ad minus, adică „unde se poate mai mult, se poate şi mai

puţin”, şi este clar pentru oricine că ori preşedintele Băsescu se teme de succesul moţiunii

- 37 -

de cenzură şi de căderea Guvernului Boc, ori voia să ne dea o lecţie de constituţionalism,

lecţie la care dumnealui este de mult corigent. Oricum, mâine este ziua decisivă şi vom

vedea care va fi soarta moţiunii de cenzură şi, implicit, soarta unui Guvern care ne

condamnă pe toţi la o viaţă pe credit, în cel mai bun caz.

Depinde doar de noi să cumpănim ceea ce ne dorim în continuare: să tragem targa

pe uscat în speranţa că cineva, în speţă FMI-ul, se va gândi că nu ar strica să mai încheiem

un acord de împrumut, altfel ne deconectează de la aparate sau să dăm un veto pentru

incompetenţă crasă şi pentru sabotarea interesului naţional „Guvernului-marionetă” al

Preşedintelui Băsescu.

Domnul Ilie Sârbu:

Declaraţia politică se intitulează ,,Guvernul Boc îngenunchează agricultura,

trimiţând-o, umilită, la colţ”.

Prin cifrele şi comunicatele publicate în ultimele luni, „competentul” nostru Guvern

încearcă să ascundă un adevăr crunt, dar real: nu a plătit nicio sumă destinată ajutoarelor

cuvenite pentru anul 2010, deşi suntem la jumătatea acestuia. Din restanţele aferente anului

2009 de peste 1,8 miliarde de lei, s-au plătit numai 1,4 miliarde de lei, iar diferenţa de 400

de milioane de lei se va plăti când Cel de sus va aproba suplimentarea sumelor programate

pentru trimestrul al doilea al anului 2010. Slabe speranţe, întrucât faimosul program al

Guvernului prevede tăierea subvenţiilor şi impozitarea agriculturii şi nicio rectificare, în

plus, a bugetului.

Cum să mai avem puterea de a înţelege acest Guvern al minciunii, când vedem cu

câtă generozitate ceilalţi miniştri primesc zeci de milioane de euro pentru branduri de ţară,

bazine de înot sau patinoare, contracte privilegiate pe toate domeniile şi salarii asemenea,

iar pentru fermierii necăjiţi a venit vremea austerităţii?!

În acest an se prevede o secetă grea, însă nimeni nu a schiţat un gest pentru a preveni

efectele dezastruoase ale unei astfel de potenţiale calamităţi. Deşi pentru prima parte a anului

trecut s-au plătit la timp subvenţiile pentru irigaţii, au rămas de plătit penalizări importante

către S.C. „Enel” S.A. şi S.C. „E.ON Gaz” S.A. de peste 8,3 milioane de lei, aferente

facturilor emise pentru consumul de energie utilizată pentru irigaţii în anul 2009,

Organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii fiind blocate şi ameninţate cu debranşarea.

Acestea nu pot fi considerate rău-platnice, deoarece toate plăţile restante şi

penalizările trebuiau achitate de MADR conform Legii nr. 138/2004, aşa cum de altfel se

recunoaşte într-un comunicat al MADR de la începutul lunii mai anul curent.

De la 1 ianuarie 2010, vechiul mecanism şi sistem de subvenţionare care asigura

acoperirea daunelor provocate de catastrofe naturale sau evenimente excepţionale nu mai

- 38 -

poate fi aplicat. Desigur, în aceste cinci luni s-a promis cu fermitate că se va elabora un act

normativ care să prevadă subvenţionarea primei de asigurare, însă, până acum,

promisiunea a rămas doar la acest stadiu.

Deşi săptămâna trecută Comisia Europeană a dat avizul pentru intrarea în vigoare a

H.G. nr. 408/2010 privind aprobarea acordării unui ajutor de stat pentru motorina utilizată

în agricultură, intervenţia se dovedeşte bună, dar… abia la toamnă, şi asta dacă va mai

însămânţa cineva!

Cât priveşte situaţia celor care au însămânţat deja culturile din această primăvară, şi

sunt mulţi care au însămânţat porumb, floarea-soarelui, orzoaică de primăvară, legume etc.,

pot să-şi ia adio de la subvenţia pe motorină, întrucât aceasta nu se dă retroactiv.

Crescătorii de animale sunt tot mai nemulţumiţi de lipsa subvenţiilor care, în acest

an, nu se ridică la nivelul celor acordate în anii precedenţi în sectoarele bovine şi ovine, de

lipsa totală a subvenţiilor pentru porc şi pasăre, precum şi de ameninţarea miniştrilor

Videanu şi Vlădescu cu impozitarea lor.

Poate ar trebui să reamintim Guvernului şi, implicit, ministrului agriculturii (dacă

acesta a fost vreodată, de la instalare, ministru...) următoarele promisiuni neonorate:

1. Realizarea investiţiilor în spaţiile de depozitare a produselor agricole, aşa cum se

promitea în perioada campaniei electorale, şi nu numai;

2. Diminuarea comerţului „la negru” cu produsele agroalimentare nu este o

prioritate pentru actualul ministru al agriculturii;

3. Promovarea şi implementarea instrumentelor care să ducă la înlocuirea Legii

nr. 381/2002, legea cu privire la calamităţile naturale în agricultură (în prezent, riscuri

precum seceta şi îngheţul nu sunt acoperite de către societăţile de asigurări);

4. Restanţele înregistrate la plata ajutoarelor către agricultori (producţie vegetală,

zootehnie, apicultură, etc.). Datorită efectuării plăţilor cu întârziere, prin variaţia cursului

valutar în cazul plăţilor pe suprafaţă, acestea se diminuează cu 15-20%, sumă ce se

returnează la Uniunea Europeană, reprezentând economii ale PAC;

5. Funcţionarea unităţii de management pentru aplicarea Directivei privind protecţia

apelor împotriva poluării cu nitriţi proveniţi din surse agricole;

6. Lipsa de interes în funcţionarea Programului „Primul siloz”;

7. Legislaţia cu privire la înfiinţarea şi funcţionarea staţiunilor de cercetare şi

dezvoltare după modificarea Legii nr. 45/2009;

8. Introducerea în cultură a plantelor modificate genetic şi, în special, a soiei

modificate genetic, în caz contrar România va pierde anual, în continuare, circa 1,2 miliarde

de euro;

- 39 -

9. Promovarea regulilor naţionale privind autorizarea importurilor produselor

agroalimentare din state terţe;

10. Lipsa de organizare a pieţei laptelui de vacă;

11. Modul cum este pus în practică Programul „Fructe în şcoli” şi încurajarea

consumului de produse agroalimentare româneşti;

12. Lipsa investiţiilor în sere, solarii în spatiile de colectare, sortare şi depozitare ale

legumelor şi fructelor;

13. Lipsa sectorului de reproducţie – astăzi suntem dependenţi, în proporţie de

50%, de importurile de porcine, pentru îngrăşat, din Uniunea Europeană;

14. Deficienţe în existenţa fermelor de creştere a păsărilor datorită reproducţiei –

astăzi se importă pui de o zi, curcani etc.;

15. Lipsa fermelor asociative sau integratoare pe segmentul creşterii păsărilor;

16. Lipsa de reacţie a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu privire la

funcţionarea Organizaţiilor interprofesionale pe filiera de produse agricole;

17. Aplicarea prevederilor Legii viei şi vinului şi scoaterea de pe piaţă a

„otrăvurilor” care poartă denumirea de BFL;

18. Modificarea şi completarea Legii nr. 491/2003 a plantelor medicinale şi

aromatice. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a „predat” de curând plantele

medicinale şi aromatice Ministerului Sănătăţii!;

19. Modificarea şi completarea Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea,

controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi materialului săditor;

20. Defavorizarea/discriminarea societăţilor comerciale pe acţiuni în vederea

obţinerii celui mai mare punctaj la depunerea de proiecte pe măsura 1.2.1 – conform Legii

nr. 31/1990, art. 10. Numărul acţionarilor în societatea pe acţiuni nu poate fi mai mic de

doi. Logic că, indiferent de vârstă, fermierul care conduce o S.A. nu poate fi asociat unic;

21. Eliminarea creditului agricol pentru producţie (Legea nr. 150/2003) şi absenţa

unor instrumente de susţinere a agricultorilor. Întârzierea plăţii subvenţiei de 30% aferentă

creditului de producţie, conform Legii nr. 150/2003;

22. Reformarea sistemului de plăţi ale ajutoarelor, în cazul sectorului de creştere a

bovinelor;

23. Descentralizarea structurilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale fără

a avea la bază o practică eficientă în domeniu;

24. Lipsa unei legislaţii clare cu privire la înfiinţarea Camerelor agricole, care,

teoretic şi practic, trebuie să fie ale agricultorilor şi puse în slujba acestora;

- 40 -

25. Modificarea permanentă a legislaţiei cu privire la comercializarea produselor

agroalimentare;

26. Diferenţa la decontare determinată de variaţia cursului valutar, din data

depunerii proiectului şi până la data realizării lui, care duce la majorarea costului

proiectului cu 20%, agricultorul primind, practic, o cotă de numai 30%;

27. Lipsa legislaţiei specifice care să permită agricultorilor accesarea ajutorului de

500 000/exploataţie şi a celui de minimis majorat la 15 000 de euro, cu acordarea până la

sfârşitul anului 2010, moment în care îşi pierd valabilitatea.

Decidenţii trebuie să înţeleagă de ce veniturile agricultorilor sunt dependente de

plăţile directe şi, chiar şi când acestea se fac, veniturile lor sunt scăzute.

Într-adevăr, promisiunile făcute în campania electorală, chiar de la înălţimea

tomberoanelor de gunoi ale Palatului Cotroceni, sunt bune, dar lipsesc cu desăvârşire. Iată

un sector important al economiei României despre care nu mai vrea nimeni să vorbească!

Vă mulţumesc.

Domnul Şerban Constantin Valeca:

Doamnelor şi domnilor senatori,

Spuneam în declaraţiile mele anterioare că actualii guvernanţi vor să ne convingă să

fim părtaşi cu ei în aşa-zisele măsuri anticriză, deşi nu au habar despre ce trebuie să facă

pentru a scoate ţara din situaţia în care se află. Taie pensii, salarii şi ajutoare sociale, reduc

veniturile românilor până la înfometare, dar nu sunt în stare să argumenteze logic măsurile

pe care le iau şi nici nu prezintă vreo garanţie că acestea vor fi singurele măsuri pe care va

trebui să le suportăm, nici pe ce perioadă vor fi luate. Tot ce primim de la guvernanţii

portocalii sunt minciuni, doamnelor şi domnilor.

- Ne-au asigurat că nu vom fi loviţi de criza economică şi s-a dovedit că ne-au

minţit.

- Ne-au spus în campania electorală că suntem pe drumul cel bun şi că suntem

foarte aproape de ieşirea din criză şi din nou s-a dovedit că ne-au minţit.

- Ne-au spus de nenumărate ori că situaţia este sub control şi că sunt bani pentru

pensii şi salarii şi din nou ne-au minţit.

- Au venit apoi şi au zis că reduc pensiile, salariile şi ajutoarele sociale pentru că

aşa le-a impus FMI-ul şi din nou au minţit (fiind contrazişi chiar de reprezentanţii FMI).

- Ne-au spus că atunci când au luat decizia de a măcelări veniturile românilor au

avut de ales între această măsură şi creşterea taxelor şi impozitelor, iar acum ministrul

Vlădescu declară la posturile de televiziune că o mărire a taxelor şi impozitelor este foarte

probabilă. Aşadar, iar au minţit.

- 41 -

- Ne-au spus că aceste reduceri de pensii, salarii şi ajutoare sociale vor fi făcute pe

o perioadă determinată de câteva luni, pentru ca apoi să ne spună că, în funcţie de evoluţia

economică, aceste măsuri de austeritate se pot prelungi pe o perioadă de câţiva ani. Deci

iar ne-au minţit.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Acestea sunt doar câteva exemple din multele minciuni pe care ni le-au spus aceşti

guvernanţi.

Cred că aceste exemple spun totul despre calitatea şi morala celor care ne conduc.

Doamnelor şi domnilor, în aceste condiţii, îmi exprim din nou speranţa că nu ne

vom mai lăsa, din nou, minţiţi şi că vom vota gândindu-ne la cei care ne-au trimis în

Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Moga:

Declaraţia politică se intitulează ,,Girul involuntar al incompetenţei sindicale

îngraşă obrazul Guvernului Boc”.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Cum moţiunea de cenzură bate la poartă, mă întreb dacă există cu adevărat dorinţa

de a trimite la plimbare acest Guvern de coşmar care ne-a adus atâtea deservicii. Nu este o

întrebare pur retorică, ci una care exprimă într-adevăr îngrijorare pentru inconsecvenţa

unora în ducerea la bun sfârşit a ceea ce şi-au propus.

Realizând retrospectiva ultimelor două săptămâni, constat că ceea ce ne

caracterizează pe noi, românii, este o sfântă şi păguboasă lehamite. În primul rând mă refer

la eşecul aşa-zisei greve generale.

Pe 31 mai ar fi trebuit să intre în grevă generală şi de solidaritate circa 5 procente

din populaţia totală a ţării noastre, aproximativ un milion de oameni. Această adevărată

insurecţie, anunţată de marile confederaţii sindicale cu surle şi trâmbiţe, ar fi trebuit să

aşeze în formaţie de şah cu şanse de „mat” foarte multe sectoare fierbinţi, precum

învăţământul, sănătatea, transporturile, dacă ar fi să ne referim doar la trei dintre cele mai

importante.

În schimb, ceea ce ar fi trebuit să devină avanpostul rezistenţei populare contra unor

aşa-zise măsuri de austeritate ale unui Guvern incompetent şi falimentar s-a transformat

într-o prăpădită de simulare a unei furtuni într-un pahar cu apă. Totul s-a bazat pe

capacităţile de mimare ale unor cabotini cu aere de actori de prestigiu, şi mă refer la

orchestraţia asigurată de şefii de sindicate. Incoerenţa acestora, bâlbâiala fără precedent şi

- 42 -

ea în istoria mişcărilor sindicale au reuşit să se transforme într-o performanţă tristă, într-un

spectacol jalnic în faţa unui public derutat şi el de diferenţa dintre ceea ce ar fi vrut să audă

şi să vadă şi ceea ce s-au scremut să facă sindicatele. Mai mult decât să devină purtătorul

de cuvânt al Guvernului Boc, cred că nu ar fi reuşit nici dacă şi-ar fi propus. Pentru că,

involuntar, asta au făcut aceşti dirijori fără baghetă ai unui protest care s-a dorit la scară

naţională, dar s-a rezumat la o mişcare de operetă în care şi „soprana”, şi „baritonul” au

cântat fals.

Sute de membri de sindicat din teritoriu le-au întors spatele propriilor lor lideri.

Învăţământul a fost într-o grevă de faţadă, copiii au dat bacalaureatul, ministrul educaţiei,

cercetării, tineretului şi sportului, luat la refec pe toate posturile TV şi ameninţat de

sindicalişti cu anularea bacalaureatului pentru că ar fi pus femeile de serviciu să

supravegheze copiii în săli, este bine mersi tot în funcţie, medicii şi asistentele s-au

mulţumit să afişeze pe la uşile spitalelor că sunt într-o grevă japoneză, cei din transporturi

şi-au dat leapşă unii altora şi doar ne-au bulversat cu totul, jucându-se cu noi de-a baba

oarba. Doar cei de la metrou au luat problema în serios, ei având totuşi lideri sindicali cu

experienţă, dar nici acolo lucrurile nu au fost duse până la capăt. Ulterior, o miniblocadă,

dorită ca la Termopile, dar fiind doar o încercare timidă de a speria femeile gravide, s-a iţit

pe la uşile Parlamentului pentru a bloca intrarea membrilor Guvernului veniţi să-şi asume

răspunderea. Câţiva curajoşi de ocazie înarmaţi cu portavoce încercau să amintească rarilor

trecători că sunt mandatarii dorinţei naţionale de a cere căderea Guvernului şi cam atât.

Eşecul mişcării sindicale îşi are originea şi în slăbiciunea liderilor, fără îndoială, în

faptul că în ultimii 20 de ani mulţi dintre ei au sacrificat mişcarea pentru interese

personale, punând totul, ofrandă a burgheziei de cumetrie, la picioarele politicului, dar şi în

neîncrederea populară în triumful acestui gen de mişcări.

Greşit, indiferenţa noastră ne costă, lehamitea noastră e păguboasă pentru întreaga

naţie. Nu avem voie să ne deconectăm acum de la realitate sau să asistăm pasivi, din faţa

televizoarelor, la ceea ce alţii fac sau nu fac pentru noi. Dacă aceeaşi atitudine păguboasă o

veţi avea şi dumneavoastră, stimaţi colegi, la votarea moţiunii de cenzură, înseamnă că veţi fi

artizanii, împreună cu sindicaliştii, ai unui consens al condamnării noastre, a tuturor, la

eşafodul politic al Guvernului Boc, că veţi contrasemna, alături de membrii acestui Guvern,

la o comă profundă a acestei naţii, comă din care nu ştiu cine ne-ar mai putea scoate.

Domnul Dan Voiculescu:

În ultimele săptămâni, confruntat cu grava criză socială pe care a generat-o actualul

prim-ministru acceptând viziunile economice ale preşedintelui Băsescu, am demarat împreună

cu societatea civilă o acţiune de strângere de semnături în vederea demiterii Guvernului.

- 43 -

Deşi, din punct de vedere procedural, Executivul nu poate fi destituit prin

intermediul unei iniţiative cetăţeneşti, dorinţa mea a fost să ofer premierului un semnal

moral privind uriaşa impopulariate de care se „bucură” actualul Guvern.

Acest mesaj, denumit sugestiv «Stop Boc», a fost asumat şi semnat, în ultimele

săptămâni, de peste 100 000 de români.

Sunt aceiaşi români care cred, în proporţie de peste 80%, că România condusă de

Emil Boc şi Traian Băsescu se îndreaptă într-o direcţie greşită. Sunt aceiaşi români care

consideră, cu o majoritate zdrobitoare de 70%, că situaţia lor economică s-a înrăutăţit în

ultimul an.

Pentru un premier lucid şi responsabil, nu ar fi nevoie de o moţiune de cenzură

pentru a accepta că grava criză de încredere în care se află îl obligă să îşi depună mandatul.

Destinul unui prim-ministru nu ar trebui să atârne de 10 sau 20 de voturi tranzacţionate la

moţiune. Ar fi nevoie doar de onoare.

Domnul Florin Constantinescu:

Declaraţia politică se intitulează ,,O conspiraţie împotriva democraţiei”.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

La întrebarea „Ce este politica?”, un copil de opt ani a răspuns senin că „politica

este atunci când se întâlnesc mai mulţi oameni şi vorbesc mult”. Asta se întâmplă de câteva

săptămâni încoace în tabăra puterii. Fie că sunt la Snagov, fie că sunt în şedinţe prin

Guvern sau prin Parlament, fie că se strâng la Cotroceni, ei se adună ca să vorbească.

Există o expresie golănească – „a face pe cineva din vorbe” – şi, cu toată reţinerea

de a o folosi, cred că e cea mai potrivită pentru situaţia actuală: guvernanţii fac din vorbe o

ţară întreagă!

Paradoxul este că toate aceste vorbe nu lămuresc, ci acoperă. De curând, la Snagov,

pedeliştii au dat dovadă de o totală lipsă de transparenţă. Parlamentari şi demnitari s-au

strâns într-un imobil al RA-APPS, deci într-un loc public, plătit din bani publici. Întâlnirea

a fost asumată politic, dar nu am avut parte de declaraţii oficiale, ci de o droaie de

informaţii venite pe surse. Consfătuirea de partid ar fi putut să se desfăşoare foarte bine

într-un sediu de partid şi atunci lipsa declaraţiilor ar fi putut fi de înţeles. Dar nu s-a

întâmplat aşa. Pentru că „sursele” au şoptit că invitatul special, preşedintele, plătit şi el de

la buget, i-ar fi muştruluit, imparţial cum îl ştim, pe liderii PDL.

Încă o dată s-a dovedit dispreţul puterii faţă de cetăţeni. Aşa cum s-a desfăşurat,

întâlnirea a fost o conspiraţie împotriva democraţiei şi o sfidare la adresa cetăţenilor.

- 44 -

Ştim, nu trebuie să o mai repet, că suntem într-o situaţie critică. Dar nu cea mai

critică. Dacă vom lăsa lucrurile aşa cum sunt şi nu vom face nimic, la toamnă vom avea,

probabil, o situaţie mult mai gravă. Şi greul nu va mai pica pe bieţii bugetari şi pe amărâţii

de pensionari, ci pe cei care produc, pe micii întreprinzători.

Parafrazându-l pe Caragiale, în România economia este admirabilă, e sublimă,

putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire. Şi nici vorbele dulci şi nici minciunile nu o mai pot

face să existe într-o criză socială de asemenea proporţii.

Suntem la un pas de a cădea în prăpastie. După punerea în practică a

„preavaloroaselor” măsuri (şi vă rog să observaţi ghilimele de rigoare), românii vor muri

pe capete, pensionarii nu-şi vor mai permite nici bruma de medicamente pe care şi-o

permiteau, bugetarii îşi vor lua tălpăşiţa din sistemul de stat şi vor emigra, economia va

pica într-o gaură neagră a falimentelor şi a evaziunii fiscale.

Guvernul Boc nu a făcut decât să gândească cum să mai scoată bani din piatră

seacă. Naşterea unei ordonanţe de urgenţă care să combată evaziunea fiscală conduce mai

degrabă la finanţarea statului, decât la întărirea disciplinei fiscale. Adică puterea vrea mai

mult să scoată bani din piatră seacă pentru clienţii ei fideli şi mai puţin să împiedice

evaziunea fiscală. Dar este uşor să induci lumea în eroare punând un titlu greşit unui text.

Soluţia puterii reprezintă doar un plan pe termen scurt. Pe termen lung nu există nimic.

Absolut nimic.

Puterea a mimat dialogul. PSD acuză această mimare a dialogului. Pe ei nu i-a

interesat să poarte un dialog constructiv, responsabil. Au anunţat aceste măsuri în ultimul

moment. Nu s-a adoptat niciun amendament din partea noastră, deşi au avut întâlniri cu noi

şi au precizat că toate opiniile vor fi ascultate. Puterea a aruncat praf în ochi şi a anunţat că

este deschisă la dialog, dar a făcut exact ce i-a trecut prin cap.

Puterea a spus foarte multe lucruri în campania electorală. I-a minţit pe români şi îi

minte în continuare cu neruşinare. După ce au ascuns adevărul în legătură cu numărul de

şomeri, cu numărul firmelor care au intrat în faliment, au tupeul de a solicita solidaritatea

noastră. Şi vă întreb acum, stimaţi colegi, cu ce să fim solidari? Cu cifrele mincinoase şi cu

măsurile proaste pe care le iau? Să fim solidari cu genocidul în masă premeditat pe care îl

vor provoca?

Stimaţi colegi,

PSD a avut şi are idei de relansare economică. Nu am fost ascultaţi nici măcar în

ultimul ceas. Orgoliul nemăsurat al Guvernului condus de Boc aduce prejudicii serioase

dreptului la viaţă. Noi trebuie să spunem răspicat că nu suntem de acord cu măsurile

- 45 -

preconizate de actuala putere. Românii nu trebuie să fie cobai! Şi vorbesc şi în numele

bugetarilor, şi în numele pensionarilor. Nu putem suporta experimente pe viaţa noastră.

Considerăm, prin moţiunea de cenzură depusă, că acest Guvern şi parlamentarii

care îl sprijină şi-au epuizat capitalul de credibilitate şi trebuie să plece.

Ştiu că mulţi parlamentari se gândesc la părinţii lor, la rudele lor care se află în

situaţia de a chibzui foarte bine de acum încolo veniturile pe care le au. Poate că mai există

o soluţie. Poate că nu ar mai fi vreme să gândească la cum va fi, ci să acţioneze. Acţionând,

îi salvează şi pe bugetari, şi pe pensionari, şi toate categoriile defavorizate atinse de valul

nimicitor al măsurilor de austeritate. Trebuie să votaţi moţiunea de cenzură.

Trebuie să formăm un Guvern de oameni responsabili, care să aibă

profesionalismul şi voinţa de a scoate această ţară din criză şi de a împiedica falimentul

statului. Puneţi-vă, pentru o oră măcar, în locul celor care ocupă un fotoliu ministerial. Fie

că sunteţi de la PSD, de la PDL, PNL, UDMR sau minorităţi.

Dacă veţi crede că puteţi face mai mult decât actualii miniştri, e clar că acest Guvern

trebuie să cadă. Iar dacă veţi crede că nu puteţi face mai mult, atunci e cazul să mergeţi şi să

daţi ochii cu cetăţenii din colegiul dumneavoastră şi să le explicaţi acest lucru!

Vă mulţumesc.

Domnul Cornel Popa:

Declaraţia politică este intitulată ,,România, încotro?”.

Dacă mi-ar fi spus cineva în urmă cu doar câteva luni că vom fi iar în situaţia de a

vota împotriva Guvernului Boc, nu l-aş fi crezut. Pentru că, odată ce ai fost concediat

pentru greşeli la locul de muncă, nu mai revii să le repeţi sau să le agravezi şi pentru că nu

trebuie să mai primeşti a doua şansă când în joc sunt slujbele, sănătatea şi viitorul a

milioane de oameni.

Aşa mi se părea normal. Iată că normalitatea a devenit şi ea un lux în România, aşa

că mâine vom fi din nou în faţa unui vot pentru sau împotriva unei moţiuni de cenzură.

Am vrut neapărat să mă adresez astăzi plenului, pentru că vreau să accentuez nişte

adevăruri despre zilele tulburi pe care le trăim.

Stimaţi colegi,

Suntem responsabili pentru votul nostru. Fiecare în parte dă socoteală celor din

colegiul în care a fost votat. El, nu şeful de partid şi nu preşedintele de la Cotroceni.

Suntem singuri în faţa deciziei noastre şi acest lucru vreau să fie reţinut.

Actualul Guvern este depăşit de situaţia gravă în care suntem, ba, mai mult, a

contribuit la gravitatea ei, prin lipsa de reacţie şi prin refuzul de a face reduceri acolo unde

se impuneau.

- 46 -

Aud acum din partea miniştrilor tot felul de planuri, idei de remaniere şi de

comasare a ministerelor, scheme reduse de personal, ca şi cum nu tot Domniile Lor au fost

la putere până acum. De ce au aşteptat până în ultimul ceas pentru a le face? Şi, chiar şi

acum, nu fac nimic, doar ne prezintă idei, planuri şi normative la care se lucrează încă.

Şocant este faptul că în ciuda acestei imagini promovate de către guvernanţi, că vor

să rezolve problemele României, în instituţii încă se organizează concursuri fictive, încă se

fac angajări, atât la Bucureşti, cât şi în teritoriu. Atunci cum pot să accept eu ca adevărat

ceea ce-mi spune domnul Boc, că nu mai există alte măsuri posibile decât tăierile de pensii

şi salarii?!

Pentru ce să le tăiem, ca să mai angajăm directori şi şefi noi? Prefer ca banii aceia

să rămână în buzunarele celor care îi primesc şi acum.

Voi vota aşadar, mâine, împotriva acestui Guvern care ne-a minţit de la prima până

la ultima declaraţie şi vă îndemn şi pe dumneavoastră să faceţi acelaşi lucru. Este prea

târziu pentru a vă mai pune alte probleme în afară de cea a românilor cu pensii şi salarii de

mizerie! Curba de sacrificiu pe care le-o cere Guvernul este de fapt plata protejaţilor

propriului partid. Vă rog să reflectaţi la acest aspect!

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cristinel Bîgiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

În ultimele săptămâni, pentru a-şi justifica ineficienţa activităţii sale

guvernamentale, liderii Partidului Democrat Liberal, în frunte cu premierul-marionetă Emil

Boc, au demarat o propagandă de căutare a unui ţap ispăşitor pentru proasta gestionare a

economiei naţionale din ultimii aproape doi ani şi au găsit ca vinovat principal fosta

guvernare liberală a lui Călin Popescu-Tăriceanu şi fostele guverne postdecembriste ca

vinovaţi secundari.

În baza acestor consideraţii, pentru clarificarea concepţiilor colegilor senatori – în

special pentru cei din actuala coaliţie guvernamentală – privind vinovaţii crizei economice,

am considerat că e bine să informăm membrii Senatului şi opinia publică în general despre

„greaua moştenire” lăsată de Guvernul naţional liberal în perioada 2007 – 2008:

1. Produsul intern brut al României a crescut în termeni nominali de la 335 de

miliarde de lei în 2006 la 504 miliarde de lei în 2008, deci cu aproape 170 de miliarde de

lei (adică 50,4%). Altfel spus, creşterea în termeni reali a fost de circa 15%. În schimb, în

anul 2009 PIB-ul a scăzut în termeni nominali de la 504 miliarde de lei la 491 de miliarde

de lei, cu 3,6% în termeni nominali şi cu 7,2% în termeni reali. Dacă adăugăm şi evaluarea

- 47 -

pentru primul trimestru din 2010, declinul PIB-ului în termeni reali se îndreaptă spre

catastrofă.

2. În 2008, veniturile bugetului general consolidat au fost de 164 de miliarde de lei,

faţă de 107 miliarde de lei în 2006, deci o creştere de 53,3%, superioară procentului de

creştere a PIB-ului. Prin comparaţie, în anul 2009 veniturile bugetare totale au scăzut de la

164 de miliarde de lei în 2008 la 156 de miliarde de lei, o scădere în termeni nominali cu

5,4% (mult peste 10% în termeni reali).

3. Datoria publică a crescut de la 19% din PIB în 2006 la 21,6% din PIB în 2008.

Prin comparaţie, ea ajunsese la 30,5% în 2009 şi riscă să depăşească 35% în 2010.

Dacă în perioada 2007 – 2008 datoria publică a crescut cu 44 de miliarde de lei faţă de o

creştere a PIB-ului cu 170 de miliarde de lei, în anul 2009 datoria publică a crescut cu 40

de miliarde de lei, faţă de o scădere a PIB-ului cu 13 miliarde de lei. În anii 2009 – 2010

datoria publică a crescut cu circa 80 de miliarde de lei, în condiţiile în care căderea

cumulată de PIB ar putea să ajungă, în termeni reali, la 10%.

În anii 2007 – 2008, veniturile bugetului de stat au crescut de la 40 de miliarde de

lei la 61 de miliarde de lei, adică cu circa 50%. Cheltuielile de personal au crescut de la

10,2 miliarde de lei la 15,8 miliarde de lei, practic cu acelaşi procent. Prin comparaţie, în

anul 2009 cheltuielile de personal au rămas aceleaşi, în condiţiile în care veniturile

bugetului de stat s-au redus de la 61 de miliarde de lei la 54,7 miliarde de lei, adică cu

peste 10%.

În perioada 2004 – 2008, produsul intern brut pe locuitor a crescut de la 2 600 de

euro la 5 400 de euro.

Stimaţi colegi,

Analizând datele prezentate, se poate observa clar şi limpede cine a gestionat echilibrat

şi prosper bugetul ţării şi cine a creat adevărata criză economică şi instituţională şi a născut un

haos psihologic la nivelul diferitelor clase sociale. Altfel spus, Partidului Democrat Liberal şi

miniştrilor săi li se potriveşte celebra frază populară: „Hoţul strigă hoţul!”

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Serioja Chivu:

Declaraţia politică se intitulează ,,Omul politic român – prieten sau inamic?”.

„Orice om conştient are obligaţia de a face politică… Politica constituie o

obligaţie.” (Emil Şimăndan)

Dragi colegi,

Se pare că omul politic a ajuns pentru român inamicul public numărul unu. S-a vorbit

foarte mult că românii, mai mult decât orice alte popoare, au două mari pasiuni: politica şi

- 48 -

fotbalul. Două domenii la care toţi părem că suntem specialişti. Nu ar fi nimic rău în acest

lucru dacă politica ar fi conştientizată la adevărata ei valoare, iar asumarea ei ar fi una cât se

poate de serioasă.

Considerată de mulţi un „rău necesar”, politica românească a căzut în desuetudine,

iar cei care o reprezintă – oamenii politici – după ce şi-au câştigat simpatia sau antipatia

populaţiei, cunosc acum un revers periculos – indiferenţa. Poate că între discuţiile

perpetue despre ideologie, între numeroasele certuri între reprezentanţii puterii şi ai

opoziţiei, ar trebui să se acorde şi timpul de a ne pune cu toţii următoarele întrebări: de ce

omul politic din România şi-a pierdut credibilitatea în faţa cetăţenilor şi de ce, mulţi dintre

ei, nu mai reuşesc să atragă respectul şi simpatia celor pe care îi reprezintă?

Chiar nu merită să reflectăm la acest subiect extrem de important? A fost o vreme

când ţara noastră avea un cuvânt greu de spus în politica europeană şi o vreme în care clasa

politică, dincolo de problemele inevitabile sau crizele apărute, reuşea să-şi păstreze un

statut ce în prezent tinde să dispară complet. Să nu uităm, dragi colegi, criza economică

dezastruoasă din 1929 şi, mai ales, faptul că, în ciuda problemelor apărute, oamenii politici

de atunci, indiferent de ideologie sau interesele de putere, s-au păstrat uniţi şi au arătat

românilor că o criză economică nu implică şi una politică.

În momentul de faţă, am lăsat problemele economice să fie mărul discordiei dintre

noi, iar efectul este reacţia românului – lipsa de încredere din ce în ce mai mică în noi toţi,

oamenii politici. Această problemă nu este una recentă, dar a devenit din ce în ce mai acută

în aceste momente când oamenii politici români demonstrează că le este imposibil să

cunoască coeziunea. Şi pentru că vorbim de respect şi de credibilitate, cum am vrea să le

câştigăm, din partea celor care la un moment dat le-au investit în noi prin votul lor, dacă

noi între noi nu putem „colabora” decât la nivelul acuzelor şi al declaraţiilor în care se

regăseşte din ce în ce mai mult vulgarul?

Sunt un om politic care a încercat de fiecare dată să se reinventeze, să fie cât mai

aproape de cetăţean şi să-şi respecte colegii. Am ales această cale dintr-o pasiune reală şi

din dorinţa de a contribui pozitiv prin activitatea mea. Acum, observ cu durere că a fi om

politic a devenit „un păcat mortal”.

Departe de a mă considera perfect sau de a-i acuza pe ceilalţi pentru actuala

percepţie a românului, consider că este de datoria mea de a trage tuturor acest semnal de

alarmă şi de a vă invita pe toţi, dragi colegi, să va gândiţi cu seriozitate la acest lucru.

Iar pentru ca cetăţeanul să reinvestească în noi încrederea şi respectul, altădată

existente, este necesar ca noi înşişi să fim primii care să o facă. Până atunci, orice lucru

bun pe care l-am făcut sau l-am face rămâne „pătat” de această marcă a neîncrederii.

- 49 -

Abraham Lincoln spunea că „votul este mai puternic decât glonţul”, iar acest glonţ

ne va atinge în primul rând pe toţi nu în poziţiile pe care le avem acum, ci în propria

identitate ca oameni politici.

*

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Cu aceasta declar încheiată prima parte a şedinţei noastre de plen de astăzi dedicată

declaraţiilor politice.

În acest moment sunt prezenţi în sală 109 senatori.

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de plen, pentru că voi supune atenţiei şi votului

dumneavoastră ordinea de zi de astăzi. Rog toţi colegii să-şi ocupe locurile în sală.

Domnul senator Igaş doreşte să intervină. De la microfonul 2, domnule senator.

Domnul Traian-Constantin Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O scurtă intervenţie în legătură cu ordinea de zi. Domnule preşedinte, aş dori ca

punctul 10 din ordinea de zi să fie trecut la punctul 5, pentru că avem aici o lege foarte

importantă şi aş vrea să o luăm în dezbatere şi să dăm un vot pe această lege, ţinând cont că

este o lege organică şi cred că este de interes pentru toţi senatorii.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Mai sunt comentarii cu privire la propunerea avansată de liderul Grupului

parlamentar al PDL?

Doamna senator Lia-Olguţa Vasilescu, vă rog. Doresc să vă felicit cu ocazia

botezului fiului Domniei Voastre din acest weekend, un oltean autentic. Felicitări, doamna

senator! La mai mulţi!

Doamna Lia-Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Ne pregătim.

Rugămintea ar fi chiar să încercăm să retrimitem la comisie legea. Am mai încercat

şi săptămâna trecută să facem acelaşi lucru. Sunt câteva neconcordanţe şi le-am prezentat

şi eu, şi alţi colegi de-ai mei, care nu au fost în comisie la data respectivă. În caz contrar,

vom vota împotriva acestei propuneri legislative, dar sperăm că, dacă se va retrimite la

comisie şi vom face câteva modificări, vom putea vota şi noi, Grupul parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC, acestă iniţiativă legislativă. În caz contrar, cu regret, aceasta

este poziţia Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Vă mulţumesc.

- 50 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Deocamdată suntem sesizaţi cu o propunere avansată de liderul Grupului

parlamentar al PDL, domnul senator Igaş, cu privire la o rocadă în ordinea de zi în

poziţionarea acestei propuneri legislative în ierarhia dezbaterii noastre de astăzi.

Când şi dacă vom ajunge, evident că propunerile cu privire la textul propriu-zis vor

putea să fie avansate. În acest moment, supun atenţiei şi votului dumneavoastră propunerea

avansată de domnul senator Igaş, ca punctul 10 din ordinea de zi să devină punctul 5,

imediat după ce vom dezbate şi vom vota numirea unui judecător la Curtea

Constituţională, din partea Senatului României.

De aceea, supun votului dumneavoastră propunerea domnului senator Igaş, care

sugerează trecerea punctului 10 din ordinea de zi la punctul 5 din ordinea de zi, care

priveşte Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de

Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune. Vă rog să votaţi.

Cu 52 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, această modificare

din ordinea de zi a fost aprobată.

Cu această propunere, supun atenţiei şi votului dumneavoastră ordinea de zi de

astăzi, aşa cum o aveţi în mape, cu modificarea pe care am aprobat-o în urmă cu câteva

secunde. Vă rog să votaţi.

Cu 109 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri, ordinea de zi a fost aprobată.

Supun atenţiei şi votului dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi. Vă

propun programul obişnuit pentru o zi de luni, program de lucru până la ora 18.00, urmat

de întrebări, interpelări şi răspunsuri până la ora 19.30. Vă rog să votaţi.

Cu 112 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, programul de lucru de

astăzi a fost aprobat.

*

Supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului României pentru

perioada 14 – 19 iunie 2010. Este o propunere de program obişnuit pentru săptămâna în

curs. Vă rog să votaţi.

Cu 111 voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, programul de lucru pentru

perioada 14-19 iunie 2010 a fost aprobat.

*

Daţi-mi voie să îndeplinesc formalitatea legală obligatorie cu privire la exercitarea

de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. În conformitate cu art. 15

- 51 -

din Legea nr. 47/1992, s-au depus la secretarul general în vederea exercitării de către

senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2009 pentru

abrogarea alin. (8) al art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 19/2009 cu privire la

rectificarea bugetului de stat pe anul 2009;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2010 pentru

modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2010 privind

aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare

pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene

alocate României;

- Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 176/2008

privind majorarea capitalului social al CEC BANK - SA.;

- Lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;

- Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor

sociale de stat pe anul 2007, precum şi a contului general anual de execuţie a bugetului

asigurărilor pentru şomaj pe anul 2007;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2009 cu privire la

rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernul nr. 19/2009 cu privire la

rectificarea bugetului de stat pe anul 2009;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2010 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;

- Lege pentru modificarea art.15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 363/2007 privind

combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi

armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor;

- Lege privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice;

- Lege pentru completarea art. 32² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997

privind privatizarea societăţilor comerciale;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2010 pentru modificarea şi

completarea unor acte normative în domeniul justiţiei în vederea transpunerii Directivei

2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind

serviciile în cadrul pieţei interne;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii apiculturii nr. 89/1998;

- 52 -

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea

sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Această notă a fost adusă la cunoştinţă senatorilor României în şedinţa noastră de

astăzi, 14 iunie 2010.

*

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgenţă pentru

dezbaterea şi adoptarea următoarelor iniţiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 221 din 2 iunie

2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora,

pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Domnul senator Luca Raymond doreşte să susţină şi să motiveze în faţa plenului

propunerea ca această iniţiativă să fie dezbătută şi aprobată în regim de urgenţă. Îl invit pe

domnul senator la microfonul 1.

Domnul Raymond Luca:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am cerut procedură de urgenţă pentru modificarea Legii nr. 221/2009 privind

condamnările cu caracter politic şi măsuri administrative asimilate acestora, deoarece

această lege creează obligaţii din partea statului român şi oferă posibilitatea de plăţi

reparatorii cetăţenilor prevăzuţi în actul normativ. Or, în art. 1 alin. (2) lit. b) este prevăzută

ca act normativ Legea nr. 80/1941 pentru reprimarea faptelor ce pun în primejdie existenţa

şi interesele statului, publicată în Monitorul Oficial al României din 6 februarie 1941.

În primul rând, 1941 excede perioada de aplicabilitate a legii, care este 6 martie

1945 – 22 decembrie 1989.

În al doilea rând, contravine art. 7 al Legii nr. 221/2009 care stipulează că

prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra

umanităţii şi persoanelor condamnate pentru că au desfăşurat o activitate de promovare a

ideilor, concepţiilor sau doctrinelor rasiste sau xenofobe. Or, persoanele condamnate prin

Legea nr. 80 din 1941 sunt legionarii vinovaţi de rebeliunea din ianuarie 1941. Vă rog să

acceptaţi procedura de urgenţă pentru eliminarea acestui aliniat. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a

Propunerii legislative pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 221din 2 iunie 2009 privind

- 53 -

condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate

în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Vă rog să votaţi.

Cu 98 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 7 abţineri, s-a aprobat dezbaterea în

procedură de urgenţă a acestei propuneri legislative.

Vă consult dacă mai sunt alţi iniţiatori care doresc să susţină dezbaterea actelor

normative în procedură de urgenţă.

Îl invit pe domnul senator Gheorghe David să susţină dezbaterea în procedură de

urgenţă a propunerii legislative de la punctul 7. Vă rog, microfonul central.

Domnul Gheorghe David:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba de Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit

depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC – SA, în vederea achiziţionării de

autoturisme.

Este vorba de o recalculare pentru cei care au făcut transferul de la CEC la BRD.

Nefiind clarificată această problemă, solicit dezbaterea în procedură de urgenţă a acestei

propuneri legislative. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră această solicitare de a dezbate în procedură de urgenţă

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007

privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi

Consemnaţiuni CEC – SA, în vederea achiziţionării de autoturisme. Vă rog să votaţi.

Cu 86 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 4 abţineri, propunerea legislativă va

fi dezbătută şi adoptă în procedură de urgenţă.

Înţeleg că nu mai sunt alţi iniţiatori care doresc să susţină iniţiativele legislative

respective, de aceea încheiem acest punct din ordinea de zi.

*

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi – mult aşteptat şi anticipat – numirea unui

judecător la Curtea Constituţională.

Am să invit pe domnul preşedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări, domnul senator Toni Greblă, să prezinte raportul pe care comisia ce o

prezidează l-a întocmit în vederea luării acestei decizii a Senatului României. Domnule

preşedinte, aveţi cuvântul.

- 54 -

Domnul Toni Greblă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Biroul permanent al Senatului a învestit Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări să examineze dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 143 din

Constituţia României şi ale art. 61 alin (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi

funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.

Propunerile nominale pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională au fost

următoarele: doamna Iulia Antoanella Motoc, din partea Grupului parlamentar al PDL şi a

Grupului senatorilor independenţi; domnul Teodor-Viorel Meleşcanu, din partea Grupului

parlamentar al PNL.

În şedinţa publică din 2 iunie 2010, Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări a analizat prevederile constituţionale ale Legii nr. 47/1992 şi actele

doveditoare depuse de candidaţi în favoarea susţinerii candidaturii acestora şi a hotărât, cu

unanimitate de voturi, că ambii candidaţi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru

ocuparea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională.

La dezbatere au participat candidaţii propuşi, în calitate de invitaţi, care şi-au

prezentat activitatea ştiinţifică şi universitară, precum şi proiectele pe care le-ar promova

în cazul ocupării funcţiei de judecător la Curtea Constituţională, în vederea îmbunătăţirii

organizării şi funcţionării Curţii Constituţionale, ca unică autoritate de jurisdicţie

constituţională.

În expunerea prezentată, cei doi candidaţi au dovedit, în mod convingător, prin

argumente sistematizate şi coerente, membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări că deţin o înaltă competenţă profesională, condiţie esenţială pentru

asigurarea garanţiei supremaţiei Constituţiei.

În acest sens, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări,

în urma expunerilor celor doi candidaţi şi a studierii documentelor depuse, au convenit că

ambii candidaţi au pregătirea juridică superioară, înalta competenţă profesională şi o

vechime de cel puţin 18 ani în activităţi juridice sau în învăţământul juridic superior, astfel

încât, îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru acea funcţie.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au hotărât să

supună votului aceste două candidaturi în vederea întocmirii unui raport care va fi supus

dezbaterii şi aprobării plenului Senatului. Totodată, s-a stabilit ca votul să fie secret,

exprimat prin buletine de vot.

- 55 -

În urma votului, candidaţii au obţinut următoarele rezultate: domnul Teodor-Viorel

Meleşcanu a obţinut 5 voturi pentru, niciun vot împotrivă; doamna Iulia Antoanella Motoc

a obţinut 0 voturi pentru, 0 voturi împotrivă şi 3 abţineri, care au fost exprimate de colegii

noştri din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.

În consecinţă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în

temeiul art. 5 alin (4) al Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, propune plenului Senatului, ca urmare a opiniei majoritare şi a textului de

lege, recomandarea ca domnul Teodor-Viorel Meleşcanu să fie ales în vederea numirii în

funcţia de judecător la Curtea Constituţională. Învederez faptul că această ultimă menţiune

am făcut-o întrucât am fost obligaţi de prevederile legii care ne arată, citez: „Fiecare

cameră a Parlamentului numeşte, la propunerea Biroului permanent şi pe baza

recomandării Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în calitate de

judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi”.

Drept urmare, în plenul de astăzi, ambii candidaţi vor fi votaţi, iar cel care va obţine cel

mai mare număr de voturi va fi numit judecător la Curtea Constituţională. (Discuţii în sală.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnului preşedinte Greblă pentru prezentarea raportului.

Dau cuvântul domnului senator Urban, care doreşte să intervină. Microfonul 2.

Domnul Iulian Urban:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Scurt, ca să putem trece la vot.

Aţi auzit ce spune Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, că a

venit cu o recomandare în faţa plenului Senatului prin care recomandă plenului Senatului

votarea unuia dintre cei doi candidaţi, pentru că aşa ar fi dorit Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări.

Vreau să vă spun că numirile şi propunerile pentru funcţia de judecător la Curtea

Constituţională le fac grupurile parlamentare. Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări este, conform atribuţiilor pe care le are, doar un filtru care trebuie să

cerceteze dacă aceşti candidaţi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a accede la

posibilitatea de a fi supuşi votului plenului Senatului.

Acesta este motivul pentru care, în momentul în care s-a supus la vot în Comisia

juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări una dintre cele două propuneri, pentru

că am primit nişte bileţele de vot prin care cei doi candidaţi erau excluşi reciproc, am spus

că este redundant să procedăm la o asemenea opţiune, întrucât noi, la Comisia juridică, de

numiri, disciplină, imunităţi şi validări, nu facem decât să analizăm dacă sunt îndeplinite

- 56 -

condiţiile prevăzute de lege, de către candidaţi. Aşa se explică faptul că domnul Teodor-

Viorel Meleşcanu a primit 5 voturi pentru, iar doamna Iulia Antoanella Motoc niciunul,

pentru că, pur şi simplu, noi, reprezentanţii Grupului parlamentar al Partidului Democrat

Liberal din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, am spus că nu

votăm, întrucât rolul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este doar

unul de analiză şi nu acela de a face recomandări plenului. Recomandări şi propuneri

plenului Senatului pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională pot face numai

grupurile parlamentare.

De altfel, aţi văzut că este uşor stranie şi decizia cu care se încheie raportul

Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări care spune că ambii candidaţi

vor fi votaţi. Care a fost, atunci rolul acelui bileţel de vot prin care noi trebuia să alegem

între unul sau altul. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Aş dori să vă informez că în concordanţă cu art. 139 din Regulamentul Senatului,

candidaţii vor fi invitaţi şi la dezbaterea în plen, a raportului, iar Senatul poate hotărî

audierea lor chiar şi în plen.

Nu ştiu dacă doamna Motoc este aici. Este? Dacă este în sală, o rog să ia loc în

locul rezervat candidaţilor. Domnul Meleşcanu este prezent.

(Din sală) A fost invitată?

Domnul Mircea-Dan Geoană:

A fost invitată, în mod evident, aşa cum se întâmplă de fiecare dată.

Dau cuvântul domnului senator Daea.

Domnul Petre Daea:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Am ridicat mâna să intervin deoarece, conform procedurii, dumneavoastră aţi

nuanţat informând corect plenul Senatului ca aţi invitat pe cei doi candidaţi. Întrebare.

Doamna este în sală? Dacă este în sală, să o vedem. Pe domnul Meleşcanu îl cunoaştem, îl

ştim, îl vedem.

Domnule preşedinte, nu trebuie să dialoghez cu sala, (Discuţii aprinse în sală) însă

eu cred că este lipsă de respect dacă persoana respectivă, care aşteaptă girul Senatului, a

fost îndemnată să nu fie în sală. Eu cred că Domnia Sa pe exerciţiul de 18 ani de pregătire

juridică, nu cred – încă o dată spun – că a decis să nu fie în sală, pentru că altminteri, îmi

- 57 -

pun un semn mare de întrebare vizavi de deciziile Domniei Sale la Curtea Constituţională.

(Discuţii în sală.) Vă întreb şi vă rog să informaţi plenul dacă este în sală.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Procedurile de vot nu sunt legate în derularea lor de prezenţă. Art. 139 din

Regulamentul Senatului prevede invitarea acestora şi eventuala audiere, chiar de către

plenul Senatului. Nu am sesizat până acum şi nu am fost sesizat – poate plenul va dori – să

trecem la o audiere suplimentară în plen, dincolo de Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări. Acest lucru nu l-am auzit până acum.

În aceste condiţii, vă propun să avansăm în procedura noastră. Mesajul domnului

Daea a fost foarte clar, şi mesajul meu a fost la fel de clar, dar acum vă supun atenţiei

modalitatea de vot. După cum ştiţi, acest tip de decizii se iau prin vot secret. Fiind vorba de

mai mulţi candidaţi, cutuma Senatului a fost de a avea un vot cu buletin de vot secret;

există, evident şi celelalte posibilităţi pe care Regulamentul ni le permite şi aş dori să întreb

plenul Senatului dacă modalitatea de vot secret, cu buletine de vot, în cabinele de vot, cu

tot ce înseamnă această tipologie de vot este acceptabilă pentru plenul Senatului României.

Dacă nu există alte obiecţiuni…

Supun votului dumneavoastră ca votul să fie secret, cu buletine de vot, în cabinele

de vot pregătite pentru astfel de vot secret.

Vă rog să votaţi. Deci buletin secret de vot, în cabinele de vot, cu tot ce înseamnă…

122 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nicio abţinere.

Vom trece la constituirea unei comisii de numărare şi validare a votului şi rog deja

să începem să pregătim acest lucru.

Rog atenţia liderilor de grup. Liderii de grup, vreau să fiţi atenţi în acest moment,

pentru că vă voi solicita câte un reprezentant pentru constituirea unei comisii de numărare

şi validare a votului, un reprezentat pe grup parlamentar. De aceea, îl invit pe domnul

senator Igaş, liderul Grupului parlamentar al PDL, să facă o propunere din partea grupului

Domniei Sale. Ceilalţi lideri vă rog să vă pregătiţi câte un reprezentat pentru comisia

pentru numărare şi validare a votului..

Domnule Igaş, microfonul 2.

Domnul Traian-Constantin Igaş:

Din partea Grupului parlamentar al PDL, noi îl propunem pe domnul chestor

Dumitru Constantin.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul senator Dumitru Constantin.

- 58 -

Domnul lider Toma. Propunerea Grupului parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC.

Domnul Ion Toma:

Propunerea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC este domnul senator

Moga Nicolae.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul senator Moga Nicolae, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC.

Domnul lider şi aniversat al zilei, domnul Haşotti, din partea Grupului parlamentar

al PNL.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnul preşedinte.

Ca de obicei, Grupul parlamentar al PNL îl propune pe domnul senator Liviu-Titus

Paşca.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul senator Liviu-Titus Paşca, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Grupul parlamentar al UDMR?

Domnul Fekete-Szabó András-Levente:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Albert Álmos.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Din partea Grupului senatorilor independenţi, domnul senator Câmpanu.

Domnul Liviu Câmpanu:

Din partea Grupului senatorilor independenţi, domnul senator Nedelcu Vasile.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Nedelcu Vasile.

Mulţumesc foarte mult.

Rog stafful să treacă la pregătirea buletinelor de vot. Rog, de asemenea, să verificaţi

şi accesul în cabinele de vot şi starea de pregătire a acestora.

Buletinele de vot sunt deja pregătite.

Domnule Pereş, vă rog.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat Senat,

- 59 -

Două lucruri am dori să se îndeplinească, dacă este posibil, sigur, înainte de vot.

Este vorba ca aceste buletine de vot, domnule preşedinte, să fie ştampilate şi semnate de

către stafful care pregăteşte buletinele de vot. Este un lucru banal, sigur, dar facem şi acest

gest. Pe de altă parte, am o singură rugăminte, domnule preşedinte, pe procedură de data

aceasta, dacă-mi permiteţi.

Sigur, Constituţia României, revizuită, prevede la Titlul V, art. 142 alin. (5)

următoarele: „Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din trei în

trei ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii Constituţionale”, respectiv Legea

nr. 147/1992, republicată.

De asemenea, mai există un document, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, o

Decizie a Curţii Constituţionale nr. 392 din aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial, în

mai 2007, intrată în vigoare, sigur, tot în luna mai. Reţinem următoarele: Curtea

Constituţională constată că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritatea

simplă de voturi, dacă legea fundamentală nu prevede altfel. Vedeţi – şi revin la prima

mea afirmaţie privind legea fundamentală, care prevede condiţiile prin care se alege un

judecător la Curtea Constituţională – de altfel, art. 5 alin. (4) din Legea 47/1992, specifică

expres: „Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, cu votul majorităţii membrilor săi, la

propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări, în calitate de judecător, persoana care a întrunit numărul

cel mai mare de voturi.”

De această dată, domnule preşedinte, stimaţi colegi, sigur este vorba despre un vot

calificat de 69, pentru a nu ajunge în situaţia în care a ajuns Camera Deputaţilor, tot la un

asemenea vot. Vă rog atât: să rămână în stenogramă, iar noi să convenim pentru numirea

unui judecător. Este vorba de 69 de voturi. Totuşi este vorba despre un judecător care nu

are deasupra lui decât pe Dumnezeu şi, bineînţeles, judecă, în anumite situaţii, inclusiv

actele emise de către Parlament, legile, timp de nouă ani de zile. Cred că merită ca acest

număr de voturi şi această condiţie să fie îndeplinite. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul senator Corlăţean.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar pentru a se lua notă de faptul că argumentele sunt cunoscute, după cum şi

poziţia altor grupuri parlamentare, inclusiv poziţia grupului nostru, fundamentată pe

Constituţie şi pe decizia Curţii Constituţionale pe care Grupul parlamentar al PDL a

- 60 -

solicitat-o anterior: care este majoritatea cu care se adoptă hotărârile Parlamentului, cu

excepţia, potrivit deciziei Curţii Constituţionale, celor prevăzute expresis verbis în textul

Constituţiei? Nu prin normă de trimitere, ci majoritatea prevăzută expres, care poate deroga

de la acea majoritate decisă de Curtea Constituţională, majoritatea celor prezenţi şi votanţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Aş dori, înainte de a avansa, să supun votului dumneavoastră comisia de numărare

şi validare pe care liderii de grupuri ne-au avansat-o.

Vă rog să votaţi componenţa nominală a acesteia.

109 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Doresc, de asemenea, ca unul dintre chestorii Senatului să fie… aha, sunteţi deja în

comisie, domnul chestor Dumitru Constantin. Microfonul 2.

Domnul Dumitru Constantin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi, de fapt, acum ne stabilim, o să ne întâlnim şi o să stabilim forma de vot, ca

tehnică de votare, ca să zic aşa, pentru că este clară, este stabilită prin Regulament şi nu o

să fie nicio problemă.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Aş dori, în continuare, să o rog pe doamna senator Doina Silistru, secretar al

Senatului, să se pregătească pentru citirea alfabetică a listei senatorilor. Rog să fie pregătiţi

şi colegii care… Un alt coleg chestor, domnul Ruşanu, să înmâneze aceste buletine, care,

evident, conform solicitării domnului Pereş, să aibă şi ştampila necesară. Este o solicitare

şi nu văd dificultăţi în onorarea acesteia.

Fiecare buletin are ştampila Senatului pe verso paginii.

Domnul senator Paşca, vă rog ca, împreună cu domnul senator Dumitru Constantin,

să preluaţi… Şi pe domnul Ruşanu, chestorul Senatului, îl rog să vină alături de domnul

senator Dumitru Constantin şi de domnul senator Titus Paşca pentru a se pregăti pentru

înmânarea acestor buletine de vot senatorilor care vor fi apelaţi în ordine alfabetică de către

doamna senator Doina Silistru, secretar al Senatului.

Stimaţi colegi, aş dori să vă informez, pentru a fi în bună rânduială, asupra modalităţii

de vot. Cine votează pentru un candidat dintre cei doi înscrişi pe buletinele de vot va lăsa

neatins pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei pe care doriţi să o votaţi şi

- 61 -

căreia să-i acordaţi încrederea dumneavoastră. Dacă veţi dori să votaţi împotriva unuia

dintre candidaţi, veţi şterge numele şi prenumele respectivei persoane pe buletinul de vot.

Deci votul pentru va fi numele candidatului favorit lăsat neatins pe buletinul de

vot, iar prin tăiere energică ştergeţi numele şi prenumele candidatului pe care nu îl votaţi.

Îl rog pe domnul chestor Verestóy să se implice în procesul de înmânare a

buletinelor către senatorii care vor fi citiţi în foarte scurt timp de doamna secretar Doina

Silistru. Îi mulţumesc pentru promptitudine şi solicitudine.

Rog atenţia dumneavoastră. Doamna senator Doina Silistru, vă rog să începeţi

citirea listei alfabetice a senatorilor noştri.

Domnul senator Verestóy va înmâna aceste buletine. Votul se face în cabinele de vot.

Doamna Doina Silistru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Voi citi mai rar, pentru că sunt doar două

cabine de vot.

1. Albert Álmos prezent

2. Andrei Florin-Mircea prezent

3. Andronescu Ecaterina prezentă

4. Antonescu George-Crin-Laurenţiu prezent

5. Arcaş Viorel prezent

6. Ariton Ion prezent

7. Badea Viorel-Riceard prezent

8. Banias Mircea-Marius prezent

9. Bara Ion prezent

10. Başa Petru prezent

(Din sală, mai multe voci): Nu mai citi, că nu are rost, dacă stau patru acolo.

Doamna Doina Silistru:

Domnule preşedinte, sunteţi solicitat la prezidiu. (Discuţii, rumoare, vociferări.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Rog să creaţi condiţii ca votul senatorilor să fie neîngrădit şi, cu adevărat, secret.

Aşa cum am acceptat propunerea de securizare suplimentară a buletinelor de vot, cred că

este o chestiune de minimă decenţă pentru a permite senatorilor să...

Domnule senator Daea, microfonul 4.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte, v-aş ruga să apelaţi la cei care au primit mandatul nostru prin

vot, senatorii care urmăresc cabina de vot, să nu mai fie alte persoane acolo. Constat că

- 62 -

sunt reprezentanţi ai partidelor care urmăresc votul. Este inadmisibil acest lucru. Am votat

secret, secret să fie! (Rumoare, discuţii)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog să degajaţi accesul către cabinele de vot şi să asiguraţi condiţii decente.

(Discuţii, rumoare, vociferări.)

Vă rog să continuaţi, doamna senator Silistru. (Discuţii, rumoare, vociferări.)

Rog liderii de grup să revină la locurile grupurilor lor şi să nu mai dea subiecte de

senzaţie presei. (Discuţii, rumoare, vociferări.)

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan (din sală):

Domnule preşedinte, ce caută presa în sală?

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Rog şi presa să părăsească sala de plen. Rog reprezentanţii presei să părăsească

plenul şi să permită reluarea votului în condiţii decente.

Rog liderii de grupuri, în special pe liderul Grupului parlamentar al PDL, să nu mai

creeze senzaţia de supraveghere a votului şi să atragă presa pentru a monitoriza acest

moment interesant. Mulţumesc foarte mult.

Rog presa să părăsească sala de plen. Vă mulţumesc. Mulţumim presei foarte

mult. Vă rog să ne permiteţi să reluăm procedura de vot. Rog presa să permită senatorilor

să parcurgă procesul de vot, în condiţii normale. Am rugat presa să părăsească sala de plen

şi rog şi cameramanii să permită reluarea votului. Evident, veţi avea tot accesul la lucrările

noastre, conform obiceiului nostru de transparenţă şi obiectivitate.

Mulţumim încă o dată presei. (Rumoare, discuţii) Doamna senator Silistru, vă rog

să continuaţi citirea listei. Puţin mai rar, doamna senator, ca să fie un interval de timp

necesar pentru deplasarea la cabinele de vot.

Doamna Doina Silistru:

11. Bădescu Iulian prezent

12. Bălan Gheorghe-Pavel prezent

13. Belacurencu Trifon prezent

14. Berca Gabriel prezent

. Berceanu Radu-Mircea prezent

16. Bîgiu Marian-Cristinel prezent

17. Bîrlea Gheorghe prezent

18. Blaga Vasile prezent

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

Haideţi, doamnă, mai repede!

- 63 -

Doamna Doina Silistru:

Păi, unii spun mai repede, alţii mai încet... Hotărâţi-vă!

19. Boagiu Anca-Daniela prezentă

20. Boitan Minerva prezentă

(Discuţii în sală, vociferări)

Domnule Verestóy, sunt colegi care îmi cer să citesc mai rar, alţii care vor să citesc

mai repede.

(Discuţii, rumoare)

Bokor Tiberiu prezent

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

Haideţi, doamnă...

Doamna Doina Silistru:

Lăsaţi-mă, domnule senator...

Domnule senator Haşotti, vă dau locul!

22. Borza Dorel-Constantin-Vasile prezent

23. Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent

24. Calcan Valentin-Gigel prezent

25. Câmpanu Liviu prezent

26. Chelaru Ioan prezent

(Discuţii în sală; intervenţii neinteligibile)

Domnule Verestóy, eu văd când se eliberează cabina de vot.

27. Chirvăsuţă Laurenţiu prezent

(Intervenţie neinteligibilă din sală)

Nem szabad. Nu ştiu ce înseamnă, dar...

28. Chivu Sorin-Serioja prezent

29. Cibu Constantin-Sever prezent

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule senator Câmpanu... Domnule senator Câmpanu, nu mă obligaţi să permit

încă o dată presei să revină în sala de plen, vă rog!

Doamna Doina Silistru:

30. Cinteză Mircea prezent

31. Coca Laurenţiu Florian prezent

32. Constantinescu Florin prezent

33. Constantinescu Viorel prezent

34. Cordoş Alexandru prezent

- 64 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Rog ca tot staff-ul parlamentar de pe coridorul din stânga să evacueze imediat acea

zonă. Tot staff-ul parlamentar evacuează imediat acea zonă, vă mutaţi în altă parte a sălii sau

în afara sălii de plen. Da? Nu aveţi ce căuta acolo, în acest moment.

Doamna Doina Silistru:

35. Corlăţean Titus prezent

36. Crăciun Avram prezent

37. Cseke Attila-Zoltán prezent

(Domnul senator Petre Daea solicită cuvântul.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul senator Daea, microfonul 4.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte, anunţ plenul că nu mă duc la vot până nu se instituie ordinea în

sală. Este inadmisibil un asemenea mod de a aborda o problemă extrem de importantă pentru

ţară şi este inadmisibil să stea reprezentanţi ai partidelor, lideri de la PDL, să urmărească

votul la urnă! Nu e posibil aşa ceva!

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Deci staff-ul parlamentar care stă pe zona de stânga a plenului, plecaţi în acest

moment din acea zonă. Fie vă ocupaţi locurile în zonele dedicate dumneavoastră, fie părăsiţi

sala de plen. Toţi cei de acolo, vă rog să evacuaţi imediat sala de plen. De la ministere, de

unde sunteţi, plecaţi din sala de plen până revenim la agenda de legiferare. Căutaţi un alt loc

pentru şezătoarea dumneavoastră.

Doamna Doina Silistru:

Daea Petre prezent

39. David Cristian prezent

(Discuţii în sală; rumoare)

Domnule Verestóy, vă rog foarte mult, se citeşte pe buzele dumneavoastră ce spuneţi.

Dacă domnul preşedinte îmi spune să citesc în ritm alert, acum îi citesc pe toţi. (Discuţii în

sală)

Vă rog foarte mult. Deocamdată, eu sunt secretar aici, la tribuna asta. Dumneavoastră

sunteţi chestor. (Aplauze)

Cred că nu vreţi să spun ce aţi spus.

David Gheorghe prezent

41. Diaconescu Cristian prezent

42. Diaconu Mircea prezent

- 65 -

43. Dobra Nicolae prezent

Dumitru Constantin prezent

Domnule senator Dumitru Constantin, veniţi şi luaţi buletinul de vot.

45. Fekete-Szabó András-Levente prezent

46. Feldman Radu-Alexandru prezent

47. Filip Petru prezent

48. Fodoreanu Sorin prezent

49. Frâncu Emilian-Valentin prezent

50. Frunda György prezent

51. Găină Mihăiţă prezent

52. Geoană Mircea-Dan prezent

53. Ghişe Ioan prezent

54. Greblă Toni prezent

55. Grosu Corneliu prezent

56. Günthner Tiberiu prezent

57. Gyerkó László prezent

58. Haşotti Puiu prezent

59. Hărdău Mihail prezent

60. Humelnicu Augustin-Daniel prezent

61. Ichim Paul prezent

62. Igaş Traian-Constantin prezent

63. Ion Vasile prezent

64. Iordănescu Anghel prezent

65. Jurcan Dorel prezent

66. Lazăr Sorin-Constantin prezent

67. Luca Raymond prezent

68. Mang Ioan prezent

69. Marcu Gheorghe prezent

70 Mardare Radu-Cătălin prezent

71. Marian Ovidiu prezent

72. Marian Valer prezent

73. Markó Béla prezent

74. Mazăre Alexandru prezent

75. Măgureanu Cezar-Mircea prezent

- 66 -

76. Mărcuţianu Ovidius prezent

77. Meleşcanu Teodor-Viorel prezent

78. Mihăilescu Petru-Şerban prezent

79. Mitrea Elena prezentă

80. Mitrea Miron-Tudor prezent

81. Mîrza Gavril prezent

82. Mocanu Alexandru prezent

83. Mocanu Toader prezent

84. Moga Nicolae prezent

85. Mustăţea Vasile prezent

86. Mutu Gabriel prezent

87. Necula Marius-Gerard prezent

88. Nedelcu Vasile prezent

89. Nicoară Marius-Petre prezent

90. Nicoară Romeo-Florin prezent

91. Nicolaescu Sergiu-Florin prezent

92. Nicula Vasile-Cosmin prezent

93. Nistor Vasile prezent

94. Niţă Mihai prezent

95. Onofrei Orest prezent

96. Oprea Dumitru prezent

97. Oprea Mario-Ovidiu prezent

98. Panţuru Tudor prezent

99. Paşca Liviu-Titus prezent

100. Păran Dorin prezent

101. Pereş Alexandru prezent

102. Pintilie Vasile prezent

103. Plăcintă Sorina-Luminiţa prezentă

104. Pop Gheorghe prezent

104. Popa Cornel prezent

106. Popa Mihaela prezentă

107. Prodan Tiberiu-Aurelian prezent

- 67 -

108. Prunea Nicolae-Dănuţ prezent

109. Rasaliu Marian-Iulian prezent

110. Rădulescu Cristian prezent

111. Rădulescu Şerban prezent

112. Robu Nicolae prezent

113. Rotaru Ion prezent

114. Ruşanu Dan-Radu prezent

115. Ruşeţ Ion prezent

116. Saghian Gheorghe prezent

117. Savu Daniel prezent

118. Sârbu Ilie prezent

119. Sbîrciu Ioan prezent

120. Secăşan Iosif prezent

121. Severin Georgică prezent

122. Silistru Doina prezentă

Prezentă şi am să votez la sfârşit.

123. Staicu Dumitru-Florian prezent

124. Stănişoară Mihai prezent

125. Şova Dan-Coman prezent

126. Tămagă Constantin prezent

127. Toma Ion prezent

128. Ţopescu Cristian-George prezent

129. Ţuţuianu Adrian prezent

130. Udriştoiu Tudor prezent

131. Urban Iulian prezent

132. Valeca Şerban Constantin prezent

133. Vasilescu Lia-Olguţa prezentă

134. Verestóy Attila prezent

135. Voicu Cătălin absent

136. Voiculescu Dan prezent

137. Vosganian Varujan prezent

- 68 -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, procedura de vot s-a încheiat.

Rog membrii Comisiei de numărare şi validare a votului să procedeze la

numărarea… S-au distribuit 136 de buletine de vot. Rog membrii comisiei să preia urna de

vot şi, în sala Biroului permanent, să procedeze la numărare, la validare şi să revină în plen

pentru prezentarea procesului-verbal privind votul pentru numirea unui judecător la Curtea

Constituţională din partea Senatului României.

*

PAUZĂ

*

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul chestor Dumitru Constantin ne va comunica rezultatul votului, în urma

numărării şi validării acestuia în Comisia de numărare a voturilor.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Constantin Dumitru:

Proces-verbal referitor la rezultatul voturilor pentru o funcţie de judecător la Curtea

Constituţională.

Procedându-se la numărarea voturilor exprimate de Senat pentru o funcţie de

judecător la Curtea Constituţională s-au constatat următoarele:

Numărul total al senatorilor: 137.

Numărul total al votanţilor: 136.

Voturi valabil exprimate: 136.

Voturi nule: 0

Numele şi prenumele candidaţilor:

Doamna Iulia Antoanella Motoc

- voturi pentru – 71 (Aplauze)

- voturi împotrivă – 65.

Domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu

- voturi pentru – 65

- voturi împotrivă – 71

Având în vedere rezultatul votării, potrivit art. 5 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, Senatul numeşte, cu

votul majorităţii membrilor săi, ca judecător la Curtea Constituţională pe doamna Iulia

Antoanella Motoc.

- 69 -

Din cei cinci membri ai comisiei, domnul senator Nicolae Moga, reprezentând

Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, nu a semnat acest proces-verbal,

motivând că s-a urmărit votul sau ceva de genul acesta. Nici măcar n-a scris nimic în acest

proces-verbal. Ceilalţi patru membri au semnat procesul-verbal.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul senator Moga doreşte să prezinte punctul său de vedere ? Domnule senator

Moga, vă rog. Microfonul 4.

Domnul Nicolae Moga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie să justific faptul că nu am semnat acest proces-verbal pentru că eu şi grupul

parlamentar din care fac parte nu vrem să ne facem părtaşi la un vot „secret” care a fost

arătat liderilor de grup de la PDL. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule senator Corlăţean, doriţi să interveniţi?

Microfonul 4.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Colegul senator Moga a arătat care este poziţia grupului faţă de modul controlat

privind votul sau modul cum s-a exercitat votul de o manieră controlată.

Ceea ce voiam să vă spun acum, de la microfon, este că ceea ce a exprimat domnul

chestor la final, privind majoritatea cu care se desemnează judecătorul, este un punct de

vedere care-i aparţine Domniei Sale şi grupului său. Poziţia corectă este cea exprimată de

decizia Curţii Constituţionale la care am făcut referire anterior şi nu acceptăm ceea ce a

spus. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

În aceste condiţii, procedura privind numirea, din partea Senatului României, a unui

judecător la Curtea Constituţională s-a încheiat. Am să rog Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunităţi şi validări să mă sprijine în redactarea deciziei noastre, pentru a putea

fi siguri că varianta corectă este cea care va fi comunicată oficial, va fi publicată în

Monitorul Oficial al României şi va deveni operaţională.

- 70 -

Am să rog ca doamna Iulia Antoanella Motoc să fie informată cu privire la acest

vot pentru a putea intra în contact cu noi în vederea îndeplinirii formalităţilor necesare.

Cu aceasta procedura de vot pentru numirea unui judecător din partea Senatului

României s-a încheiat. Declar închisă această parte a şedinţei noastre.

*

Am depăşit deja timpul de legiferare.

În acest moment intrăm în partea de întrebări şi interpelări.

Imediat, domnule lider.

Am să rog liderii grupurilor şi colegii secretari ai Senatului să ne sprijine pentru

optimizarea acestui ultim segment de pe agenda noastră.

Cu privire la interesul privind Legea SRTV, evident, aceasta va fi reluată în

dezbaterea Senatului la un proxim plen al Camerei superioare a Parlamentului României.

Domnule senator Igaş, doriţi să interveniţi? Vă rog. Microfonul central.

Domnul Traian-Constantin Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să fac un anunţ: în urma deciziei Grupului parlamentar al PDL, vă facem

cunoscute următoarele modificări: domnul senator Dumitru Constantin îl înlocuieşte pe

domnul senator Bădescu Iulian în Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare

rurală. De asemenea, domnul senator Dobra Nicolae îl înlocuieşte pe domnul senator

Bădescu Iulian în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii. Iar,

în urma demisiei domnul senator Iulian Bădescu din cadrul Grupului parlamentar al PDL,

poziţia de vicelider al grupului a revenit domnului senator Mircea Banias, pe care-l şi

felicităm. Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Cred că este nevoie de un vot pentru validarea modificărilor în comisii. Vă rog să

vă pronunţaţi cu privire la propunerile avansate de liderul PDL.

Cu 52 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi nicio abţinere, modificările au fost

validate de plenul Senatului României.

*

Întrebări adresate de senatori Guvernului României

Am să procedez în felul următor: am să dau citire listei senatorilor care s-au înscris

cu întrebări, care, evident, vor fi transmise în mod oficial către Executivul României, iar

cei care doresc să prezinte şi oral aceste întrebări, rog să semnaleze acest lucru pentru a

putea să-i invităm la microfonul Senatului. Cei care nu vor semnala acest interes, evident,

- 71 -

considerăm întrebarea adresată în mod oficial Guvernului României. Senatorii care au

întrebări sau interpelări suplimentare, chiar în acest moment, secretarii Senatului primesc

aceste întrebări sau interpelări.

Din partea Grupului parlamentar al PDL sunt înscrişi următorii colegi: domnul

senator Gheorghe David – a depus întrebarea, domnul senator Ioan Sbârciu – a depus

întrebarea, domnul senator Petru Başa – a depus întrebarea, domnul senator Dumitru Oprea

– a depus întrebarea, domnul senator Gabriel Mutu… Domnul senator Dumitru Oprea are

două întrebări adresate Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului, respectiv

Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Şi ele, evident, vor fi adresate

oficial către aceste două instituţii. Domnul senator Gabriel Mutu – a depus întrebarea.

Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, următorii colegi

senatori: Gheorghe Saghian – a depus întrebarea, Valer Marian – a depus întrebarea,

Marius-Sorin-Ovidiu Bota – a depus întrebarea.

Doamna senator Doina Silistru ne va prezenta întrebarea de la microfonul central al

Senatului.

Doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC.

Doamna Doina Silistru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Constantin Şeitan, ministrul muncii, familiei

şi protecţiei sociale.

În urma informaţiilor primite de la cetăţeni, apărute şi în mass-media, potrivit

cărora nu se mai pot depune dosare de pensionare anticipată, vă întreb, domnule ministru,

în baza cărui temei legal s-a luat această decizie, având în vedere faptul că Legea privind

sistemul unitar de pensii publice încă nu a fost adoptată de Camera Deputaţilor, iar

proiectul de lege pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea nu poate produce efecte

pentru trecut, conform principiului neretroactivităţii legilor.

Solicit răspuns scris. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc doamnei senator Doina Silistru.

Domnul senator Gheorghe Pop a depus întrebarea adresată Guvernului. Domnul

senator Coca Laurenţiu Florian a depus întrebarea. Domnul senator Rotaru Ion a depus…

Domnul senator Rotaru Ion va prezenta întrebarea de la microfonul Senatului.

Îl invit să prezinte întrebarea pregătită pentru reprezentanţii Executivului.

- 72 -

Domnul Ion Rotaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru László Borbély, ministrul mediului

şi pădurilor.

Obiectul întrebării: Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional.

Domnule ministru, art. 131 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 196/2005 privind fondul pentru mediu reglementează Programul de stimulare a înnoirii

parcului auto naţional, care se finanţează din taxa pe poluare pentru autovehicule.

Programul acesta, după cum se şi intitulează, „de stimulare a înnoirii parcului auto

naţional” sau, cum e cunoscut în popor, „Programul Rabla”, anul acesta nu şi-a îndeplinit

scopul de a susţine producţia şi vânzările de maşini noi. Astfel, atât timp cât această

procedură a permis obţinerea unui tichet în valoare de 3 800 lei, fără a fi condiţionat de

achiziţionarea unui autoturism nou, nu s-a obţinut decât o nouă formă de evaziune fiscală.

Peste tot, la mica publicitate sau pe internet, se observă că aceste tichete valorice se pot

obţine la jumătate de preţ.

În acest context, domnule ministru, vă rog să analizaţi posibilitatea ca, în situaţia de

criză economico-financiară în care ne aflăm, dacă nu este necesar ca programul să fie

modificat, în sensul ca un procent, respectiv 50% din suma primei de casare, să se reţină ca

venit la bugetul statului pentru persoanele care nu pot achiziţiona o maşină nouă sau ca

acest program să se întrerupă, având în vedere faptul că numărul maşinilor date către

REMAT este net superior faţă de înmatriculările de maşini noi înregistrate la poliţie.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator Rotaru.

Din partea Grupului parlamentar al PNL domnul senator Emilian Frâncu. Îl invit să

prezinte întrebarea adresată Guvernului de la microfonul Senatului României.

Aveţi cuvântul, microfonul central, domnule senator.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima întrebare este adresată domnului Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,

ministrul finanţelor publice.

Domnule ministru,

Înainte de 1989, în jur de 40 000 de români au depus bani la CEC, drept avans pentru

achiziţionarea unui autoturism Dacia. După Revoluţie, aceştia nu au mai apucat să intre în

posesia maşinii, iar situaţia lor a devenit incertă. În anul 1991, în urma unui Protocol încheiat

între CEC şi BRD, 2 110 persoane şi-au mutat conturile de la CEC la această bancă. După 18

- 73 -

ani de tergiversări, în luna octombrie 2008, cele 37 478 de persoane care şi-au păstrat banii la

CEC au primit totuşi despăgubiri, în timp ce restul, 2 110 persoane, care şi-au transferat

banii la BRD, nu şi-au primit banii nici până astăzi.

Având în vedere că reprezentanţii ministerului declarau, pe data de 12 septembrie

2009, că au fost anunţaţi de BRD despre identificarea celor 2 110 conturi active, care

îndeplinesc condiţiile pentru despăgubiri, vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, care

este stadiul de rezolvare a problemei, când se aşteaptă ca păgubiţii să-şi primească sumele

restante şi ce măsuri intenţionaţi să luaţi pentru urgentarea situaţiei.

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Pot să citesc şi a doua întrebare, domnule preşedinte?

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Vă mulţumesc.

A doua întrebare este adresată domnului Teodor Baconschi, ministrul afacerilor

externe.

Domnule ministru,

În luna februarie a anului curent, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a anunţat

acceptarea ofertei Statelor Unite ale Americii de amplasare pe teritoriul ţării noastre, în

calitate de membru al Alianţei Nord Atlantice, a unor componente din viitorul scut

antirachetă.

Având în vedere faptul că, în perioada 1 - 2 iunie 2010, v-aţi aflat într-o vizită

oficială la Washington, vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, care este stadiul

acestui proiect?

Solicit răspuns scris.Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Paul Ichim şi domnul senator Marius-Petre Nicoară, din partea

Grupului parlamentar al PNL, au depus în scris întrebările adresate Guvernului. De

asemenea, au depus în scris întrebările adresate Guvernului domnii senatori Laurenţiu

Chirvăsuţă şi Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenţi:

Trecem la partea de interpelări, care vor fi prezentate în plenul Senatului astăzi,

luni, 14 iunie 2010.

Îl invit pe domnul senator Marian Rasaliu, din partea Grupului parlamentar al PDL,

să prezinte interpelarea Domniei Sale.

- 74 -

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor şi

infrastructurii.

Obiectul interpelării se referă la: Tronsonul feroviar Braşov –Podul Olt (Sibiu).

Domnule ministru,

Zona teritorială Ţara Făgăraşului se află într-o situaţie fără precedent, cu un impact

devastator asupra activităţilor economico-sociale locale, dramatică şi fără viitor, dacă nu se

intervine în cât mai scurt timp la forurile conducătoare ale statului, Guvernul României şi,

în special, la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Anul trecut, pe tronsonul feroviar Braşov – Podul Olt (Sibiu), din cauza ploilor

abundente, piciorul unui pod feroviar, în dreptul Haltei Cârţa, s-a deplasat, fapt care a

condus la anularea transporturilor de orice fel pe calea ferată respectivă. Ministerul

Transporturilor şi Infrastructurii a dat un comunicat prin care se specifică faptul că doar în

toamna anului 2011 se vor găsi resurse financiare pentru rezolvarea cazului şi

redeschiderea circulaţiei feroviare între Haltele Cârţa şi Scoreiu, acum sistată.

Mai grav, pe tronsonul Dumbrăviţa – Perşani, între Făgăraş şi Braşov, o porţiune de

cale ferată de înălţime a început să alunece şi nu mai este mult până la surparea totală, dacă

nu se intervine imediat.

Acum se circulă cu viteză redusă şi zona respectivă este sub pază. Toate acestea,

dacă nu se intervine, pot avea un impact nimicitor asupra tuturor activităţilor economico-

sociale ale zonei Ţării Făgăraşului, zona unde îşi desfăşoară activitatea şi două

întreprinderi chimice, care depind într-o foarte mare măsură de transportul feroviar.

Cetăţenii acestei zone, dar şi industria, agricultura şi turismul montan vor suferi cel

mai mult, ducând la izolare totală. Lipsa de interes a factorilor de decizie locali, specific –

locali, poate distruge această zonă şi, prin urmare, vă solicităm sprijin în întreprinderea

unor măsuri urgente în vederea soluţionării acestei probleme de importanţă locală majoră.

Vă solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vasile Nedelcu pentru a prezenta

interpelarea şi întrebarea pe care le-a pregătit.

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o întrebare pe care o adresez domnului Cseke Attila- Zoltán, ministrul sănătăţii.

- 75 -

Obiectul întrebării: Sistemul de alocare a fondurilor pentru medicamentele

compensate şi gratuite.

Domnule ministru, în ultimele luni, tot mai multe farmacii, în special din mediul

rural, au intrat în faliment sau sunt în incapacitate de plată, aşa încât cetăţenii din mai

multe localităţi ale ţării sunt nevoiţi să parcurgă un drum de câţiva kilometri pentru a-şi

procura medicamentele necesare asigurării stării de sănătate.

Reprezentanţii acestor farmacii susţin că de vină pentru faptul că au pus lacătul pe

uşă este administrarea defectuoasă a sistemului sanitar de către ultimele guvernări, care a

dus la nedecontarea reţetelor gratuite şi compensate de cel puţin opt luni de zile, aducându-

i în situaţia de a nu-şi mai putea plăti facturile către furnizori.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Când aveţi de gând să puneţi la punct acest sistem defectuos de eliberare fără

noimă a reţetelor prescrise de medici pacienţilor? Ministerul Sănătăţii are vreun plan în

acest sens?

2. Care este valoarea actuală a sumelor cheltuite de către farmacii sau de către

spitale pentru medicamentele compensate şi gratuite, dar nedecontate de către Ministerul

Sănătăţii?

Solicit răspuns scris.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc. Obiectul interpelării:

Modul de utilizare a alocaţiilor bugetare.

Domnule prim-ministru,

Având în vedere Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de

Conturi, dar şi actele normative de modificare şi completare a acesteia, vă rog să-mi puneţi

la dispoziţie următoarele documente:

1. Un raport al Curţii de Conturi referitor la descărcarea de gestiune a foştilor

miniştri din ultimii 10 ani, defalcat pe fiecare minister în parte.

2. Un raport al Curţii de Conturi referitor la modul de utilizare în anul 2009 a

alocaţiilor bugetare de către actualul Guvern, defalcat pe fiecare minister în parte.

Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Ţuţuianu pentru a prezenta interpelarea pregătită.

Domnul Adrian Ţuţuianu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am rugămintea să-mi permiteţi prezentarea celor două interpelări.

- 76 -

(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Emilian-Valentin Frâncu)

Să prezint numai o interpelare? Una o voi depune la secretariat.

Interpelarea este adresată domnului Mihail Dumitru, ministrul agriculturii şi

dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: Deteriorarea calităţii şi diminuarea cantităţii recoltei în câteva

localităţi dâmboviţene, din cauza lipsei consultanţei de specialitate care ar fi trebuit

asigurată producătorilor de cartofi.

Într-un document emis de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Dâmboviţa se arată că, în comunele dâmboviţene: Lunguleţu, Slobozia Moară, Brezoaiele,

se plantează de ani de zile cartofi timpurii de consum, în prima parte a anului, urmând

varza, în toamnă, fără a se practica rotaţia culturilor, fapt ce determină creşterea rezervei

biologice de boli şi dăunători.

Situaţia nedorită, de folosire a seminţei necertificate în producţie, se întâmplă din

cauza faptului că sămânţa certificată oficial se regăseşte în cantităţi insuficiente şi doar o

mică parte din aceasta ajunge la producătorii din Dâmboviţa, care se află acum într-o

situaţie dificilă, fiind afectată calitatea şi cantitatea recoltei.

În aceste condiţii, întreb următoarele:

1. Guvernul intenţionează să revină la Legea nr. 381/2002 privind acordarea

despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură?

2. Guvernul şi-a propus să pună în aplicare dispoziţiile Ordinului ministrului

agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 67 din 1.02.2008 privind nominalizarea agenţilor de

dăunare pentru a căror acţiune de combatere Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

alocă fonduri de la buget? Fac această precizare pentru că în anul 2009 aceste subvenţii nu

au fost acordate.

3. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este la curent cu situaţia disperată a

producătorilor dâmboviţeni din localităţile amintite? Ce măsuri a dispus pentru ajutorarea

acestora?

Solicit răspuns scris şi verbal. Vă mulţumesc mult.

Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc foarte mult.

Îi ofer cuvântul domnului senator Emilian-Valentin Frâncu, din partea Grupului

parlamentar al PNL, pentru a prezenta interpelarea pregătită.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Voi proceda şi eu la fel, domnule preşedinte.

Pentru că săptămâna trecută nu am putut să susţinem întrebările şi interpelările, o

interpelare o voi depune în scris şi pe cea de astăzi o voi citi.

- 77 -

Interpelarea mea este adresată domnului Cseke Attila-Zoltán, ministrul sănătăţii, şi

se referă la: Achitarea datoriilor spitalelor în vederea descentralizării acestora.

Domnule ministru,

În data de 27 mai 2010, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, domnul Cristian

Irimie, a declarat, la Ploieşti, într-o conferinţă de presă susţinută în urma unei dezbateri a

Proiectului ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea unor

acte normative din domeniul sănătăţii în vederea descentralizării, că datoriile spitalelor din

România vor fi plătite de Guvern, astfel încât unităţile spitaliceşti să fie predate

autorităţilor locale fără datorii.

Ţinând cont de faptul că sumele cumulate ajung la aproximativ 5 000 000 de euro,

vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, de unde va aloca Guvernul fonduri pentru a

aplica această măsură şi dacă intenţia anunţată este una realizabilă şi nu doar un exerciţiu

de imagine.

Solicit răspuns scris. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar

al PDL.

Se pregăteşte domnul senator Viorel Arcaş, din partea Grupului parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Gheorghe David:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Emil Boc, prim-ministrul României.

Textul ei este următorul: La sediul biroului parlamentar din teritoriu am primit un memoriu

din partea Asociaţiei de proprietari din Timişoara, str. Constantin Brăiloiu nr. 7, prin care

mă roagă să vin în sprijinul locatarilor care au fost afectaţi de o deflagraţie ce a avut loc la

adresa sus-menţionată, la începutul acestui an.

Astfel, în data de 15 ianuarie 2010, în acest imobil s-a produs o deflagraţie generată

de acumulări de gaze, provenind de la o butelie de aragaz racordată defectuos, provocând

pagube materiale considerabile, rănirea unei persoane şi decesul proprietarului garsonierei

în care s-a produs accidentul.

Ca urmare a acestui incident, structura de rezistenţă a clădirii a fost afectată în

proporţie de 70%, motiv pentru care locatarii au fost evacuaţi din imobil, o parte din

aceştia fiind cazaţi în locuinţe sociale şi în cămine şcolare, iar alţii au optat pentru varianta

de a locui la rude şi prieteni.

- 78 -

Menţionez că imobilul afectat este de tipul cămin de nefamilişti, cu 94 de

apartamente în care locuiau aproximativ 140 de locatari.

În data de 21 ianuarie 2010, expertul tehnic, prof.dr.ing. Stoian Valeriu, din cadrul

Universităţii Politehnice Timişoara, Facultatea de Construcţii, a întocmit raportul de

expertiză tehnică preliminară şi evaluarea economică minimală şi maximală

documentaţiilor tehnice şi a lucrărilor de intervenţie pentru imobilul afectat. Conform

acestei evaluări economice minimale, lucrările de expertizare şi de proiectare au fost

evaluate la suma de 9 500 de euro fără TVA, iar lucrările de execuţie au fost evaluate la

suma de 80 500 de euro fără TVA.

Potrivit evaluării economice maximale a documentaţiilor tehnice şi a lucrărilor de

intervenţie, lucrările de expertizare şi proiectare au fost evaluate la suma de 16 000 de euro

fără TVA, iar lucrările de execuţie au fost evaluate la suma de 192 000 de euro fără TVA.

Domnule prim-ministru, costurile necesare reabilitării imobilului sus-amintit sunt

foarte mari şi este imposibil să fie suportate de către proprietarii garsonierelor din imobil,

având în vedere faptul că acesta era locuit de persoane care fac parte din categoria

cetăţenilor cu venituri mici şi medii, iar o parte din aceşti locatari nu au loc de muncă, alţii

asigurându-şi traiul zilnic dintr-o pensie mică.

La scurt timp după producerea incidentului, Asociaţia de proprietari s-a adresat şi

Primăriei Municipiului Timişoara, respectiv Consiliului Local al Municipiului Timişoara,

în vederea alocării fondurilor necesare pentru reabilitarea imobilului însă, din cauza

fondurilor insuficiente, rezolvarea acestei probleme la nivel local este imposibilă.

În această situaţie, singura posibilitate pentru demararea lucrărilor de reabilitare a

imobilului afectat o reprezintă adoptarea de către Guvernul României a unor hotărâri în

vederea acordării ajutorului de urgenţă şi a despăgubirilor, potrivit dispoziţiilor art. 18 din

Legea nr. 481/2004 şi art. 22 din Legea nr. 481/2004.

În acest sens, domnule prim-ministru, având în vedere cele expuse mai sus, vă

solicit sprijinul pentru rezolvarea situaţiei create ca urmare a incidentului din data de 15

ianuarie 2010, în sensul alocării fondurilor necesare reabilitării acestui imobil.

De asemenea, anexez următoarele înscrisuri: Proces-verbal de control, Raport de expertiză

tehnică preliminară, Evaluarea economică minimală şi Evaluarea economică maximală a

documentaţiilor tehnice şi a lucrărilor de intervenţie şi Tabelul privind persoanele

semnatare ale memoriului.

Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator.

- 79 -

Are cuvântul domnul senator Viorel Arcaş, din partea Grupului parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC. Se pregăteşte domnul senator Valer Marian, din partea Grupului

parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Viorel Arcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al educaţiei, cercetării, tineretului şi

sportului, Daniel Funeriu.

Domnule ministru, este inacceptabil şi fără precedent ceea ce se întâmplă în timpul

mandatului dumneavoastră. Nu numai că profesorii sunt muritori de foame, că elevii şi

părinţii sunt total dezorientaţi, pentru că vă bateţi joc de întreg sistemul de învăţământ, dar

şcolile au ajuns să fie executate în instanţă, iar directorii să se îmbolnăvească – şi unii chiar

să moară – din cauza modului în care gestionaţi lucrurile. Pentru că şefii unităţilor de

învăţământ trebuie să dea socoteală în faţa judecătorilor, mai nou, şi să explice de ce nu

plătesc datoriile către cei care le-au executat lucrările de reparaţii.

Ce vină au directorii de şcoli că refuzaţi să faceţi plăţile pentru lucrări care au fost

aprobate? Ce vină au directorii firmelor care au executat cu bună-credinţă lucrările de

reparaţii şi modernizări, că nu-şi încasează banii? Tot sistemul este blocat şi în colaps din

cauza incompetenţei dumneavoastră şi a colegilor dumneavoastră.

Altfel, pentru lucrările de modernizare efectuate în anii 2007-2009 la Şcoala Şmig

din judeţul Sibiu şi la Centrul de documentare-informare din aceeaşi localitate, unitatea de

învăţământ trebuie să plătească suma totală de 113 371,21 lei. Mai mult, pentru una dintre

creanţe, cea a Gospodăriei Comunale Mediaş, unitatea de învăţământ a fost acţionată deja

în instanţă.

Vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, când aveţi de gând să deblocaţi banii

necesari achitării acestor datorii?

Vă reamintesc că, potrivit legislaţiei în vigoare, creanţele sunt purtătoare de

penalităţi, ceea ce înseamnă că sumele cresc în fiecare zi şi şcolile riscă să nu mai poată

funcţiona. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC. Se pregăteşte domnul senator Gheorghe Marcu, din partea Grupului parlamentar

al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Valer Marian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

- 80 -

Interpelarea mea este adresată ministrului administraţiei şi internelor, Vasile Blaga

şi are ca obiect nerestituirea unui autoturism indisponibilizat la sediul IJP Satu Mare.

În urmă cu opt ani, petentul Săveanu Vasile a cumpărat dintr-un târg auto din

Bucureşti un autoturism marca Mitsubishi Pajero, care ulterior i-a fost reţinut de organele

de poliţie şi indisponibilizat la sediul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Satu Mare, pe

motiv că ar fi fost furat din străinătate şi înmatriculat ilegal în România.

În urma cercetărilor efectuate de organele abilitate s-a constatat că autoturismul

aflat în proprietatea petentului Săveanu Vasile nu figurează ca reclamat furat sau urmărit

internaţional.

În consecinţă, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara a dispus prin ordonanţa

din 8 februarie 2010, emisă în dosarul 1024/P/2009, restituirea autoturismului aflat

indisponibilizat la sediul IJP Satu-Mare, precum şi a CIV-ului şi a certificatului de

înmatriculare aferente, urmând a se dispune deblocarea din baza de date operată la 25

septembrie 2003 din dispoziţia SCCO.

În pofida ordonanţei Parchetului, care este executorie, autoturismul sus-menţionat

nu a fost deblocat din baza de date a Registrului Auto Român de către instituţia

competentă, care este Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor

din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar proprietarului nu i-au fost eliberate

nici CIV-ul, nici certificatul de înmatriculare, deşi au trecut patru luni de la emiterea

soluţiei de către procurori.

Vă solicit să-mi comunicaţi motivele pentru care nu sunt respectate dispoziţiile unei ordonanţe a Parchetului, persoanele vinovate şi sancţiunile aplicate acestora, urmând să-mi precizaţi şi termenul în care vor fi puse în aplicare aceste dispoziţii şi vor fi satisfăcute drepturile petentului Săveanu Vasile.

Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc. Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc, domnule senator Valer Marian. Are cuvântul domnul senator Gheorghe Marcu, din partea Grupului parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC. Se pregăteşte doamna senator Elena Mitrea. Domnul Gheorghe Marcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Emil Boc, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării: nerespectarea Legii nr. 69/2010, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, de către Guvernul României.

Domnule prim-ministru, în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanţe,

activitate bancară şi piaţă de capital din Senatul României, vă atenţionez că aţi încălcat

- 81 -

prevederile art. 18 din Legea nr. 69/2010, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, prin

nerespectarea termenului prevăzut de această lege, respectiv 30 mai 2010, pentru

prezentarea strategiei fiscal-bugetare pe următorii trei ani în Parlamentul României.

Cum explicaţi această situaţie şi de ce nu respectaţi legile ţării, domnule prim-ministru?

Solicit răspuns oral şi scris. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule senator Marcu.

Doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice

PSD+PC. Se pregăteşte domnul senator Ion Rotaru din partea Grupului parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC.

Vă rog, doamna senator Mitrea.

Doamna Elena Mitrea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Radu Berceanu. Obiectul

interpelării: Precizări suplimentare cu privire la starea podului Gârleni, Bacău.

Domnule ministru, în 11 iunie 2009 vă adresam o interpelare înregistrată la

Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul cu nr. 4414 prin care vă prezentam situaţia

privind starea podului peste râul Bistriţa situat pe DN 15, în localitatea Gârleni, judeţul Bacău.

Vă reamintesc că acest pod a fost afectat de inundaţiile din 2005-2008 şi după, că

aici nu au fost efectuate niciodată lucrări de reabilitare, că reprezintă o problemă majoră

pentru zonă prin restricţiile care par să devină permanente, restricţii de viteză şi tonaj.

Toate acestea impun obligativitatea unei devieri de traseu ce duce la degradarea altor artere

de circulaţie, care nu au o proiectare adecvată traficului de mare tonaj şi care necesită

cheltuieli de reparaţie şi întreţinere din partea autorităţii locale, fără să uităm de

disconfortul şi degradările produse locuinţelor din preajmă, lucru pe care l-am detaliat în

intervenţia de anul trecut.

Răspunsul, având nr. 4850, emis de ministerul dumneavoastră, făcea următoarele

precizări, din care citez: „La realizarea expertizei tehnice a podului peste râul Bistriţa de pe

DN 15, situat în localitatea Gârleni judeţul Bacău, au fost constatate degradări majore în

structura acestuia, care pun în pericol situaţia circulaţiei şi a podului însuşi.”

În aceeaşi adresă precizaţi că: „Pentru reabilitarea podului în discuţie a fost elaborat

un studiu de fezabilitate şi, începând cu anul 2005, acest obiectiv a fost inclus în diverse

programe de reparaţii, care nu au avut finalizare din cauza lipsei sursei de finanţare.”

Actualmente precizaţi, în iunie 2009, că: „Podul este inclus în programul de

finanţare POST-FEDR, pe fonduri europene de dezvoltare rurală, fiind în curs de elaborare

documentaţia de accesare a fondurilor”.

- 82 -

La un an de la emiterea acestui răspuns, vă precizez că nu s-a întâmplat nimic, în

afara faptului că au mai dispărut câteva din cele 37 de semne de circulaţie, dispuse pe circa

100 de metri, imposibil de vizualizat, ca să nu mai vorbim despre imposibilitatea

respectării lor de către participanţii la trafic.

Presiunile pe care le fac participanţii la trafic, societăţile comerciale din zonă,

obligate la parcurgerea distanţelor suplimentare, locuitorii ale căror locuinţe sunt afectate

de circulaţia maşinilor de mare tonaj pe artere neadecvate, şi autorităţile locale mă obligă

să revin pentru a vă solicita precizări clare privind acest obiectiv.

Vă rog să precizaţi:

- în ce fază se află documentaţia de accesare a fondurilor pentru Obiectivul Pod

Gârleni, Bacău;

- dacă există şansa de obţinere a finanţării pentru acest proiect;

- care este termenul la care consideraţi că este posibilă – şi dacă este posibilă –

demararea lucrărilor de reparaţii?

Vă solicit toate aceste răspunsuri având în vedere că, prin expertiza tehnică, s-a

dovedit încă de acum cinci ani necesitatea intervenţiei pentru care, din nou folosesc

cuvintele din răspunsurile dumneavoastră: „au fost constatate degradări majore în structura

acestuia, care pun în pericol siguranţa circulaţiei şi a podului însuşi”.

Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, doamna senator.

Domnul senator Rotaru, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Ion Rotaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor

publice.

Stimate domnule ministru, Legea nr. 232/2008 reglementează problema

persoanelor fizice care, până la data de 15.02.1992, au efectuat depuneri de sume la Casa

de Economii şi Consemnaţiuni –C.E.C., precum şi a persoanelor care au transferat aceste

sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare – BRD, în

vederea achiziţionării de autoturisme, în sensul de a obţine despăgubiri băneşti, dacă

depozitele astfel constituite, existente în conturile CEC sau BRD, îndeplinesc condiţia

neafectării soldului iniţial.

Prin această prevedere s-a eliminat o discriminare existentă între cele două categorii

de oameni menţionate mai sus. Acum, problema care se pune este că cei care au avut bani

- 83 -

la CEC au încasat aceste sume, pe când cei care au avut banii la BRD nici până în

momentul actual nu ştiu când anume vor intra în posesia banilor, şi asta în condiţiile în

care prin art. 4 se prevede că banca va suporta această cheltuială.

Având în vedere cele menţionate, vă rog, domnule ministru să-mi comunicaţi:

1. Numărul total al persoanelor îndreptăţite la acordarea acestor despăgubiri,

precum şi valoarea totală a despăgubirilor aferente, calculate prin indexarea sumelor

existente în conturile active care îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial de la data

transferului de la CEC la BRD.

2. Care sunt măsurile pe care intenţionaţi să le luaţi cu privire la urgentarea acestei

probleme, de a acorda efectiv despăgubirile persoanelor îndreptăţite?

Solicit răspuns scris. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc şi eu, domnule senator.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC.

Doamna Doina Silistru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Cseke Attila-Zoltán, ministrul sănătăţii.

În urma numeroaselor articole apărute în presa locală, vă supun atenţiei situaţia de

la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui, unde Viorel Cristea, şeful Serviciului

Administrativ, a atribuit firmei „Mavexped” SRL, aparţinând fostei soţii, mai multe

contracte pentru transportul şi eliminarea deşeurilor medicale. Deşi Viorel Cristea susţine

că nu mai are nicio legătură cu fosta soţie, de care a divorţat în anul 2007, acesta participă

la licitaţii în calitate de reprezentant al „Mavexped” SRL, în anul 2008.

În urma licitaţiei organizate în anul 2008, singura firmă participantă, „Mavexped”

SRL, a obţinut contractul pentru transportul şi eliminarea a 7 tone de deşeuri pe lună, în

condiţiile în care Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi, care este de câteva ori mai mare,

produce doar 2,5 tone deşeuri pe lună.

În anul 2009, Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui reînnoieşte contractul cu

„Mavexped” SRL, prin atribuire directă, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de

participare, iar pe 26 ianuarie 2010, Viorel Cristea efectuează o nouă negociere directă cu

firma „Mavexped SRL”, pentru o perioadă de 4 luni.

La alte spitale unde Cristea nu era salariat şi nu putea influenţa contractele, preţurile

practicate de firma „Mavexped” SRL, au fost la jumătate, diferenţa de preţ fiind

nejustificată în cazul Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui.

- 84 -

Domnule ministru,

Vă solicit să-mi comunicaţi dacă s-a efectuat vreo anchetă în acest caz, iar dacă nu,

ce măsuri veţi lua pentru verificarea legalităţii acestor contracte şi, în special, a cantităţilor

foarte mari de deşeuri pentru care s-au atribuit aceste contracte.

Solicit răspuns scris. Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc şi eu.

Doresc să vă informez că următorii colegi au depus în scris interpelări adresate

Guvernului:

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Iulian Urban, domnul

senator Petru Başa, domnul senator Nicolae Dobra. Din partea Grupului parlamentar al

Alianţei Politice PSD+PC, domnul senator Radu Cătălin Mardare şi domnul senator Ilie

Sârbu. Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna senator Minerva Boitan a depus

două interpelări, domnul senator Puiu Haşotti, domnul senator Dan-Radu Ruşanu, domnul

senator Marius-Petre Nicoară. Din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenţi,

domnul senator Sorin-Serioja Chivu.

Aş dori să vă informez că Guvernul va transmite în scris răspunsurile la interpelările

adresate de următorii senatori: domnul senator Valer Marian, răspuns din partea Ministerului

Finanţelor Publice; domnul senator Adrian Ţuţuianu, un răspuns din partea Ministerului

Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; domnul senator Liviu-Titus Paşca, răspunsuri

din partea Ministerului Mediului şi Pădurilor, respectiv din partea Ministerului Agriculturii

şi Dezvoltării Rurale; domnul senator Marius-Petre Nicoară, răspunsuri din partea

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv din partea Ministerului Culturii şi

Patrimoniului Naţional.

Se solicită amânarea răspunsurilor la interpelarea adresată de domnul senator Liviu-Titus

Paşca Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Se solicită amânarea răspunsului la interpelarea adresată de domnul senator Valer

Marian Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Se solicită amânare, din partea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de

Afaceri la întrebarea adresată de domnul senator Alexandru Pereş.

Cu acestea declar închisă şedinţa de plen a Senatului României de astăzi, 14 iunie

2010. Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.45.