romanii din albania – aromanii

7/30/2019 ROMANII DIN ALBANIA AROMANII

1/13

ROMANII DIN ALBANIA AROMANIIScurta prezentare

Aromanii sunt considerati de majoritatea istoricilor romani ca fiind ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiuprincipal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave; Sunt grupati in doua zone distincte:

- primul grup, din neamul farserotilor, se situeaza in zona montana din jurul localitatii Korcea, de o parte si de alta Alpilor centrali albanezi, pana in Macedonia si Grecia;

- cel de-al doilea grup, stabiliti in campia litorala din Albania de mijloc si din sudul tarii, sunt descendenti a

saracacianilor. Centrul de cultura si civilizatie aromaneasca din Balcani a fost considerat orasulMoscopole.

O statistica recenta a UNESCO, referitoare la chestiuni lingvistice, consemna cca.10 000 de vorbitori ai dialectului aromanAlte estimari sunt de la 50 000 la 200 000 de oameni, sau despre cca 15% din populatia Albaniei. Potrivit celor mai recente estimar(oficiale), aromanii din Albania nu ar fi mai multi de 100 000. Din pacate pentru Romania si pentru aromanii ei din Albania, laceasta ora nu se poate discuta cu conducatorii tarii prietene, caci nu vor sa auda de aceste probleme. In zadar presedintelConstantinescu i-a vorbit omologului sau albanez despre aceste probleme, in zadar prim-ministrii s-au intalnit. Raspunsurile sunt plinde tupeu: "daca in Albania sunt atatia aromani, atatia macedoneni si turci, unde sunt albanezii?", s-a intrebat presedintele MeidaniAlbania continua sa evidentieze necesitatea efectuarii unui studiu aprofundat asupra genezei si trecutului populatiei aromane dinAlbania si din intreaga Peninsula Balcanica. Partea albaneza motiveaza, printre altele, ca insisi aromanii au divergente in ceea cpriveste definirea lor ca entitate etnica distincta. Rezervele manifestate de Albania in problema aromanilor sunt determinate, in marmasura, de natura raporturilor sale cu Grecia. Este cunoscut ca Grecia revendica o serie de teritorii, intre care si Epirul de Nord, adicpartea de sud a Albaniei. Pentru a-si justifica aceste pretentii teritoriale, Grecia sustine ca in Albania traiesc cca 700 000 de grec

adepti ai cultului ortodox. De fapt acestia ar fi reprezentati de 400 000 greco-ortodocsi si 300 000 de greco-vlahi (aromani). Recunoasterea oficiala a Bisericii in limba stramoseasca ramane si astazi un deziderat al comunitatii aromane din AlbaniaPotrivit legislatiei albaneze o religie nu poate avea organizata decat o singura comunitate (in intelesul de biserica, organizatide cult) religioasa. Prin urmare aromanii fiind de religie ortodoxa nu pot obtine recunoasterea intrucat Biserica Greaca, mainfluenta, a obtinut acest statut mai inainte.

In Albania aromanii nu au scoli in limba materna si nici nu beneficiaza de vreo recunoastere a drepturilor lor caminoritate autohtona! Faptul ca astazi, personalitati marcante ale aromanilor sunt recunoscute oficial ca eroi nationali aAlbaniei ("Papa Lambru" Belimace, de exemplu) face si mai greu de inteles atitudinea pe care autoritatile albaneze o au fatde acesti cetateni fideli ai statului albanez.

23 MAI este Ziua Internationala a Aromanilor

Note de presa: In 1912, o data cu debutul primului razboi balcanic, cand s-a pus problema impartirii unoteritorii care apartineau Imperiului Otoman, Romania a sustinut pe cai diplomatice infiintarea si recunoasterea unui stat albanezoroman pe teritoriul ocupat astazi de Albania. La Bucuresti, cu sprijinul autoritatilor romane, se pregatea guvernul viitorului stat, i

frunte cu primul presedinte al Albaniei, Ismail Qemali, cel care avea sa proclame independenta tarii sale in acelasi an, la 28 octombrieDesi creat cu contributia decisiva a Romaniei, si a aromanilor din respectivele teritorii, statul albanez nu s-a grabit sa acorde drepturilpe care le meritau concetatenii lor latini. Nici astazi nu se grabeste.

Este de mentionat ca Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria", remis la Foreign-Office cu prilejul Conferinteambasadorilor (13-26 martie 1913, Londra), crearea unui stat independent albanez, care sa cuprinda cat mai multe din teritoriillocuite de aromani. Aspiratiile de unitate de stat si independenta ale Albaniei (1912) au fost sustinute de aromani (cf. GelcuMaksutovici - Raporturile dintre albanezi si aromani la inceputul sec. XX): "aproape ca nu se facea deosebire intre actiunilealbanezilor si aromanilor (...) se constituie un Comitet Cultural Studentesc, in cadrul Societatii albaneze Drita - din care faceau partDobre Ionescu Bujor, Alex. Paraschivescu, Ovidiu Tino, Marasescu Teodor, Gheorghe Lazar, Dumitru Anghel, Rene Polizu sPandele Dormise - dupa cum se poate constata, majoritatea o constituiau aromanii (...) in componenta noului Comitet al SocietatiDrita, ales in 1907, format din N.N. Nacio, presedinte, Nik Hristu si Manole Boscu, vicepresedinti, Ion Hristu Pani, D. Tacica, MarcTrifan, Mihalache Belo, P. Dumitru, membri, Ilie V. Costuri, casier, Theodor Cona, secretar, Teodor Lopa, Naum Gheorghe, Ilie ThEmanoil, cenzori, iar ca presedinte onorific continua a fi Dimitrie Butculescu".

DATE ISTORICE

Extrase din Arhivele Nationale ale Romaniei, grupate in lucrarea Romanii de la sud de Dunare, coordonata de prof.

univ. dr. Stelian Brezeanu si prof. univ. dr. Ghe. Zbuchea

Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei (De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus) Originea Vlahilor suddunareni (lucrarea marelui carturar moldovean 1673-1723, scrisa in 1716 la cererea Academiei din Berlin).

Asadar, aceasta Valahie, care se afla in Moesia, este o parte a Valahiei mari, adica a Daciei celei vechi, iar locuitorii ei sunramasitele acelor romani pe care Aurelian Imparatul, precum am spus, ii stramutase din Dacia in Moesia (n : ca si ConstantiCantacuzino si Cantemir sustine originea nord-dunareana a romanilor din sudul Dunarii). N-ar putea fi nimeni care sa-mi tagaduiasca ca tocmai din acei roma^ni populatia roma^neasca, cea care locuieste inca si astazi in tot Epirul si in jurul Ianinecaci graiul insusi ne este martor, dat fiind ca si aceia vorbesc roma^neste, dar au stricat limba latina cu cea greceasca si albanezaastfel ca abia daca noi ii putem intelege pe ei si ei pe noi, de aceea ii numesc grecii cutovlahi, adica vlahii schiopi, pentru ca si inobiceiuri si in graiul lor parca schioapata. Dar ei sunt oameni foarte tari de virtute si mult mai rabdatori la truda si, ceea ce este d


2/13

mare minunare, desi locuiesc de atatea veacuri intre greci si albanezi, totusi ei pastreaza portul propriu, cel vechi roman si al nostrulucru pe care il vei vedea, , cand vom vorbi despre portul nostru . Johannes Thunmann (profesor la Halle, J.T. este istoricul care deschide galeria savantilor germani care au adus contributiesentiale la istoria popoarelor balcanice, caracterizate prin obiectivitate si exactitatea observatiei. Informatiile sale au fost furnizate dun eminent carturar aroman al veacului al XVIII-lea, originar din Moscopole, Constantin Hagi Gheorghiu Cegani, despre care istoricugerman are aprecieri elogioase.) Cercetari asupra istoriei popoarelor din Europa de Rasarit

Si vlahii de dincolo de Dunare (romanii sud-dunareni), pe care grecii ii numesc in deradere cutovlahi, sunt necunoscutiCunosc istorici de meserie care nu au auzit de existenta lor niciodata. Sunt un popor mare si numeros si compun jumatate dinpopulatia Traciei si trei sferturi din cea a Macedoniei si Thessaliei. Si in Albania locuiesc multi. Vorbesc acelasi grai ca si fratii lor ddincoace de Dunare, insa amestecat cu multe cuvinte grecesti. Ei nu sunt in nici un chip veniti din dacia. De 750 de ani sunt cunoscusub numele de vlahi si gasim si urme ale graiului lor inca din sec. VI (aluzie la expresia Torna, torna fratre ). Se numesc ei insirumani sau rumuni. Grecii ii numesc vlahi, uneori insa ii confunda cu arvanitii (albanezii). Albanezii ii numesc ciobani. Sunt si astazin mare parte nomazi (aluzie la transhumanta lor). Au insa si asezari temeinice si cele mai multe orase ale Traciei de MijlocMacedoniei si Thessaliei sunt locuite de valahi. J. Thunmann, Untersuchungen uber die Geschichte der ostlichen Volker, Leipzig, 1774, p. 174 Gheorghe Sincai (reprezentant eminent al Scolii Ardelene, Ghe. Sincai 1754-1816, apara aici cu argumente lingvisticeunitatea neamului romanesc). Despre raspandirea neamului roma^nesc in Europa sud-estica.

Este imprastiat la fel prin Noua Dacie sau Dacia lui Aurelian, care cuprinde partile : Mesiei de Josale Bulgariei de acum, Mesiei de Susu, ale Serbiei si Dardaniei, ale Albaniei. Ce ca dupa unirea imperiuluvlahilor cu bulgarii, s-a imprastiat peste intreaga Bulgarie, Muntii Hem (Muntii Haemus) si Pind, peste Moglena, o provincie dithessalia, Macedonia, Tracia, Crimea, Podolia, Pocutia, ca sa tac despre Pesta, Agria, Miscolt si celelalte targuri de dincoace de Tis[dincoace fata de mine, care scriu din Buda], despre Viena din Austria, Venetia, si mai multe targuri nu numai in Europa, si chiar diAsia, in care atat s-au inmultit negustorii daco-romani (roma^nii nord-dunareni), ca au ridicat biserici publice si foarte boga

impodobite .Ghe. Sincai, Elementa linguae Daco-Romanae sive Vlachicae in Scoala Ardeleana, editie Florea Fugariu, volumul I, Bucuresti1983, p. 598.

ALBANIA SI ,,REPUBLICILE DE PLAI MIHAI EMINESCU

Zi cu zi stirile despre seriozitatea miscarii albaneze castiga consistenta. La 7 mai foile din Viena au primit mai multe dari dseama telegrafice conform caror albanejii s-ar fi lepadat in mod formal de dominatiunea turceasca si ar fi proclamat independentstatului lor. In aceeasi zi foaia oficiala ,,Scodra (Scutari) a aparut pentru prima oara in doua limbi, cea turceasca si cea albaneza, iar ifruntea foii statea o lunga proclamatie a Ligei si a comitetului acesteia. Aceasta proclamatie declara ca Albania a incetat de-a fi subsuveranitatea padisahului. Mai departe zice ca toti functionarii turci cari nu sunt de nationalitate albaneza sunt a se considera cdepartati din functiunile lor, exceptandu-se insa aceia care au dovedit ca sunt amici ai schipetarilor. Ordinele Ligei trebuie sa li se deascultare; pe langa ea batranii neamurilor raman ca pan-acum singurii legiuitori.

Cu toata atarnarea de Imparatia turceasca, albanejii au pastrat in parte institutiile lor vechi, constitutionale. Institutiile aceste

s-au cam diversificat la deosebitele neamuri sau plaiuri, poate in urma diversificarii in confesiuni religioase. Neamurile nu plateau darImparatiei turcesti, dar erau obligate de-a intra in armata. In sine sistemul vechi al institutiilor albaneze e democratia in intelesul antial cuvantului, caci poporul exercita puterea suprema in plaiuri, in adunarile sale parlamentare, numite cuvande (din lat. conventusromaneste cuvant, care inseamna si ,,adunare si ,,discurs). Plaiurile mai au, afara de aceste adunari generale, cate un sfat de batranal caror cap e in genere ereditar si se numeste voievod, adeca duce. Organizatii analoge par a fi existat si la noi pana tarziu, desizvoarele sunt foarte insuficiente. Dar Vrancea, Campulungul (Bucovinei), Lapusna par a fi fost asemenea mici republice de plai, ccele din Albania. In comune administratia o poarta batranii familiilor, precum si alti membri alesi pentru averea sau influenta lor, daacestia au mai putina autoritate decat capeteniile plaiurilor ortasesti.

Poporul insusi nu se numeste albanez, ci schipetar. Acest nume pare derivat din cuvantul schiipe sau schipe, careinsemneaza ,,stanca, deci ,,munteni. Dar se afla in dialectul ghegic cuvantul arberi pentru popor, Arberia pentru Albania. Desramurile nationalitatii sunt numeroase, totusi cele mai principale sunt gheghii si toscii, ca purtatori ai celor doua dialecte principaleToscaria cuprinde Albania de sud, Ghegaria sau Ghegania cea de nord. Acesti din urma sunt catolici, cei dentai greco-rasariteni. Altdoua ramuri mai insemnate sunt arberii si ceamii. Ciamaria se numeste in limba albaneza Epirul. In fine se vorbeste adeseori d

mirditi, neam ostasesc catolic, al caror nume inseamna ,,binecuvantati,benedicti, caci mira inseamna in limba albaneza bine. Numelepopulatiunii s-a luat de la formula lor de salutare.Amestecul foarte mare si pestrit al limbei albaneze, care intrece pe al celei engleze, se va fi nascut din doua imprejurari car

concurg: intai din vechimea poporului insusi, care in viata sa lunga a avut ocazia de-a primi foarte multe influente straine, al doilea dinumarul cel mai mare al popoarelor cari parte coexista, parte au locuit pe rand in Peninsula Balcanica. Din limba se dovedesnenumarate atingeri cu cea romana vorbita in evul mediu de poporul nostru, foarte numeros pe atunci in Peninsula. Un invatat germaa cercetat de ex. 261 de numiri albaneze de animale si a gasit ca dintre acestea 47 se ating cu cuvinte romanesti, multe cu alte cuvinteromanice, 21 italiene, 41 vechi grecesti, inrudite insa originar, 38 medii si neogrecesti. Dintre toate abia 30 se pareau de origine curaalbaneza.

An zis ca pana acum albanejii au stat de obicei in serviciu strain, s-au luptat pentru interese straine.Astfel, in vestitul razboi de eliberare al Greciei, eroii Botzaris, Kanaris, Miaulis si Sutzos au fost albaneji.


3/13

Proclamatia despre care vorbim mai sus e iscalita de Ali Pasa, Hodo Bei, Prenc Bib Doda (seful miriditilor), Mufti HafiEffendi, episcopul Porten, Nicolae Geaba, in numele notabililor si al poporului atat de confesiune moamentna cat si de confesiuncrestine.

Trupele din tabara de la Coplica a lui Hagi Osman Pasa au trecut cu toate in partea Ligei; casele publice au fost confiscatefunctionarii osmani departati. Consulatelor li s-a propus aparare militara, insa pan-acum n-a avut loc nici o dezordine publica.

La 9 mai Prenk Bib Doda a plecat din Scodra la Tusi cu 3.000 de miriditi, iar la Scodra s-au concentrat 6.000 de albaneji diDibra si Matia.

Hodo Bei s-ar fi jurat ca, in caz daca muntenegrenii ar incerca o agresiune, el ia ofensiva si-i trece pe toti sub ascutisul sabieiSub data de 11 mai ,,Politische Correspondez primeste din Scodra o telegrama care modifica intrucatva stirea despre

proclamarea independentei. Noutatea despre separarea completa a deosebitelor triburi albaneze de sub suveranitatea sultanului nu estabsolut exacta. Manifestatiunile ce le-au facu albanejii pan-acum au de scop organizarea provinciei in principat, sub suzeranitateasultanului, cu Ali Pasa din Gusinie ca principe al Albaniei.

Valiul Izzet Pasa, asupra caruia se plangea asemenea nota muntenegreana, ca si asupra lui Hagi Osman, n-a voit sarecunoasca pan-acuma demersele facute de albaneji pe langa el, deci s-a cazut silit de-a se retrage, c-un numar nesuficient de trupturcesti, in castelul de la Scodra, unde asteapta ajutoare.

Publicat in Timpul, V, nr. 99, 3 mai 1880, p. 1. Tiparit in volum, prima data, in M. Eminescu,Opere XI Publicistica, p. 152153. Cu titlul: [Zi cu zi stirile]

Eminescu trimite pentru unele informatii privind Albania la politische Correspondentz, pe care le preia insa dinNeue freiePresse, ziarul vienez. Situatia din Albania este prezentata in articolul Wien, 7. Mai (zur Tagesgeschichete). Die albanischeFragepublicat in 26 aprilie/18mai 1880. Trimiterea la Politische Corespondenst, se gaseste in alt articol, Wien, 12. Mai. (ZurTagesgeschichte), publicat in acelasi ziar in 1/13 mai 1880. De aici isi extrage Eminescu informatiile.

Invatatul german la care se refera poetul, dar pe care nu-l numeste, este Franz Miklosich (1813-1891), autor, intre altele, si a

lucrariiAlbanische Forschunger, in trei parti, tiparita la Viena in 1870-1871. Poetul citeaza in manunscrisul 2257, 425, o alta lucrare sa, Slavischen Elemente im rumnischen, tiparita la Viena in 1861.

Eminescu considera ,,republicile de plai vechi forme de organizare, comune romanilor din nordul si din sudul Dunarii.

IN DEFINITIV CE SUNT MACEDO-ROMANII / AROMANII ? -Hristu Candroveanu

Asadar, ce sunt macedoromanii/aromanii ? intreaba retoric, la rindul sau, dl. Candroveanu... si raspunde:Fireste ca sunt romani, o spune chiar numele lor, cu un a protetic, o caracteristica a acestui dialect, evident romanesc. E

rostesc cu un asemenea a inaintea cuvintelor ce incep cu anume consoane (r, l, s, f...), precum si cu vocala u: aros, alas, asparg,afiresc, aumbra, agru (ogor ager, agrum in lat.) etc. Probabil pentru o pronuntie mai eufonica si mai comoda, sprijinita pe aceastvocala-respiro. Zici mai usor aspun, decat spun, aros, aumbra, etc., decat abrupt: rosu, umbra. Aceasta caracteristica fonetica adeterminat si numele lor de aromani armani, desi cei mai numerosi dintre ei, farserotii din Albania si Grecia de nord etnonimprobabil de la Farsala, din Tesalia/Grecia, unde traiesc si azi multi aromani, locul unde in anul 48 i. d. Chr. Cezar l-a invins pPompei , acestia deci, farserotii isi zic pur si simplu, ramai, adica romani. Gustav Weigand a oficializat oarecum etnonimularoman

insa, dupa ce a tiparit la Leipzig, in 1895, un studiu amplu, fundamental, in doua volume,Die Aromunen/Aromanii. Eminescu insain numeroase articole din "Timpul", le-a zis numai macedoromani, desi aromanii nu traiesc numai in Macedonia ci si in Epir, TesaliaBulgaria etc. Marele poet a vrut se vede sa evite confuzia armani-armeni. Iar Dimitrie Bolintineanu i-a numit simplu, romani, in cedintai carte romaneasca ce le era consacrata lor, in 1858, Calatorie la Romanii din Macedonia. Si chiar este un miracol ca isi zic asadupa o despartire de 14 secole de romanitatea nord-dunareana din veacul al VII-lea, cand sub fluviu s-au asezat bulgarii si slavii dmiazazi. Un miracol, ca vorbesc si acum inca, o limba ce nu e nici italiana, nici franceza, spaniola, portugheza, ci limba romanafireste ca locala, la sute de km de trunchiul dacoroman din fosta Dacie, Romania de azi, care i-a si adoptat moral, ajutandu-i sa smentina ca romani inca de pe vremea lui Bolintineanu si a pasoptistilor nostri, Ion Ghica, Christian Tell, Nicolae Balcescu desiguretc.

Ce limba vorbesc, prin urmare, aromanii?Un aroman, chiar din locurile lor de bastina din Balcani, va raspunde la aceasta intrebare:Noi, armanlî/ ramailî zburim

limba armaneasca/ ramaneasca! Din aceasta propozitie doar vocabula "zburim" (vorbim, de la sl.suboru, ramas in dacoromanadoar insobor/ adunare, consfatuire sinodala) n-ar fi inteleasa in Romania: Noi aromanii/ romanii vorbim limba aromaneasca/

romaneasca. Prof. univ. dr. Matilda Caragiu Marioteanu, membru coresponent al Academiei Romane scrie in acest sens: "Limbaaromanilor este aromana", in sensul ca limba lor este dialectul lor local, pe care ei il folosesc spre a comunica intre dansii, deci inchip de limba. Dealtfel, dialectele pot fi privite si ca limbi, cum si fac adesea lingvistii, orice dialect putand deveni limba in anumitconditii (vezi, dialectul slavo-macedonean/ bulgar, devenit limba macedoneana de expresie bulgaro-slava in Macedonia, Skoplje); sauputand disparea, topit in limbile majoritare inconjuratoare. -propos de acest sentiment al vorbitorilor unui dialect, considerat deacestia drept limba, marele nostru filolog Eugeniu Coseriu de la Universitatea din Tbingen, face urmatoarele consideratii. El spuneintr-un interviu acordat lingvistului Nicolae Saramandu, ca vorbitorii unui dialect (cazul graiurilor aromane din Balcani), atunci cinnu stiu ca limba lor se vorbeste si in alte regiuni, ca exista deci si alte varietati ale graiului lor local, si-l numesc pur si simplu limbaDeci nu langue, nici lingua, lengua ci limba, ca la nord de Dunare.

Atunci de unde aceasta confuzie la unii aromani, ba chiar dihnie, cum i-a zis cineva, cu privire la graiul lor: limba saudialect, si la apartenenta lor etnica: sunt romani sau un alt popor neolatin? si de ce era nevoie sa li se ofere din afara pana si un alalfabet, de la Freiburg din Germania, dupa care Saguna se scrie "Shaguna" iar aromanii trebuie sa se scrie "armanjilji", si... "njic"? inloc de armailî, si ic (aromanii si mic). Ceea ce i-a inveninat si i-a invrajbit pe unii dintre dansii!


4/13

Raspunsul la aceste intrebari tine de informatia subiectilor, mai precis de lipsa lor de informatie sau de intentia politica acestora, declarata sau nu. Sa le luam pe rand. Masa aromanilor, ba chiar a daco-romanilor din Tara, neinformata in ultimele 5-decenii cu privire la romanii de dincolo de hotarele actuale ale Romaniei, fiindca in anii dictaturii comuniste nu s-a intreprins manimic in acest sens, ba se vorbea despre acesti romani aproape conspirativ chiar, bineinteles ca stie prea putin despre ei, iar adesea manimic sau nimic de-a dreptul, nimic exact, corect.

Cu atat mai mult continua sa nu cunoasca esentialul despre ei insisi o buna parte dintre aromani, lipsiti in acest lung rastimpde scolile lor romanesti, deschise pentru ei in Balcani incepand din 1864, inchise insa brutal de comunistii instalati la putere laBucuresti dupa 1944, o data cu transformarea Romaniei intr-un fel de pasalac turcesc sau gubernie ruso-sovietica. Iar fara scolromanesti de mai bine de o jumatate de secol, acesti frati ai nostri au putut crede, mai cred si azi dintre ei, ca nu sunt romani, de vremce Romania i-a uitat atata amar de ani, probabil nemaisocotindu-i romani! Unii, cu care m-am tot intalnit in Albania, in MacedoniBulgaria mi-au vorbit in acest sens, cu indurerare: "Atunci ai cui suntem noi...? Ca greci nu suntem, nici albanezi, slavi..., chiar

suntem orfani de tot?"Si, de aici pina la ideea tot mai inradacinata ca ei, aromanii nu sunt romani, n-a mai fost decat un pas. Desigure vorba de categoria de oameni neinformati, carora de generatii, scoala in limbile statelor balcanice le-a tot spalat creierul! Ca sa nmai vorbim de greci, dupa care aromanii ("kuto-vlahii") ar fi de fapt... greci romanizati pe vremea ocupatiei romane. Asa a scris intrun studiu al sau, Ce sunt Cuto-vlahii?,publicat la Atena, un academician grec, Antoniou Keramopulos, in 1939, fara a ros! Ceea ce chiar ridicol, fiindca tocmai romanii au fost adesea grecizati: Megalo-Ellada (Grecia Mare) a inflorit in Italia de sud chiar, deci dincolde Grecia propriu-zisa...) Dar macar Keramopulos (combatut zdrobitor de Th. Capidan si nu numai de el), servea, fie si necinstitpolitica sovina a statului grec. Pe cine sevesc insa keramopoliotiiaromani de astazi, oameni cu carte, totusi... dar cu intereseegoiste, personale?

Din pacate, acest curent ca aromanii ar fi un popor neolatin diferit de daco-romani, absolut caraghios in raspar cu istoria sfilologia romana si straina, este sustinut in deceniul din urma tot mai mult de nu putini asemenea "fundamentalisti" aromani ce aufacut studii in limba romana, chiar studii universitare! Din generatia varstnica, instruiti si educati in scolile romanesti din tarilbalcanice, unde, cum spun fosti elevi ai acestora, se ajunsese la o adevarata efervescenta romaneasca in toate privintele, cu sentimentu

ca acolo, in Grecia, Albania, Macedonia se traia ca intr-o alta Romanie pana in primul razboi mondial. Numai ei, "fundamentalistiivizati, se vor un alt popor in Balcani, ba chiar si aici in Tara, unde s-ar dori o... minoritate, ca toate minoritatile!

Oare, sa nu stie acestia din urma, ca sunt romani? Ca oameni cu studii inalte, sa nu fi auzit ei macar de George Murnuinegalabilul traducator al lui Homer in limba romana, dar si istoric al aromanilor? Sau de marele lingvist Th. Capidan, elev al luGustav Weigand, de Pericle Papahagi, Tache Papahagi... si A. Philippide, Ovid Densusianu, Al. Rosetti, iar dintre istorici, de marelNicolae Iorga, dupa tata el insusi originar din Sudul romanesc, D. Onciul, Alexandru Xenopol etc. etc., tot nume ilustre de savantSau de atatia mari invatati straini, care au scris elocvent despre unitatea de limba si de neam a tuturor romanilor, inclusiv aromaniiPrintre care J. Kopitar, F. Lenormant, Wace-Thompson, Victor Brard, Ami Bou, E.M. Cousinry, I. Cvijici, C. Jirecek, G.Hahn, LHeuzey, William Martin-Leake, Emil Picot, Leo Spitzer si W. Thomascheck si C. Recatas, St. Romanski, Dusan Popovici, JohannThunmann, pana la Max Demeter Peyfuss din zilele noastre. Care i-au socotit, fireste, romani pe aromani. Pana si vechii cronicarbizantini au mentionat in scrierile lor ca vlahii din Grecia vorbeau aceeasi limba cu valahii de peste Dunare. Deci, stupid"interpretare" a originii si limbii aromanilor nu este decat un discurs politic, ce foloseste oricui, numai aromanilor, poporului romanu!

Dincolo de studiile acestor nume prestigioase, peste care nu se poate trece fara a cadea in ridicol sustinand teorii aberanteramane argumentul nu mai putin convingator al limbii insesi pe care o vorbesc aromanii. Limba esential romaneasca din unghgramatical, ca si al fondului principal de cuvinte, pe buna dreptate subliniat de B.P. Hasdeu. In acest sens, Th. Capidan analizeaza lun moment dat, inMacedoromanii, p. 172, carte aparuta in 1942, un cantec popular si stabileste ca aproape toate cuvintele lui sunidentice cu cele din limba romana: "Citez in privinta aceasta subliniaza marele lingvist cateva versuri populare dintr-o carte

franceza, publicata de C. Rcatas, Floara:Floara galbinioara,/ Diminda-a tutulor,/ Dimanda-a featelor:/ Se ina se-i me alumba/Dumineca dimneata/ si luni de catra seara;/ Cu roaua se-i me-aduna/ s-pre avra se-i-me poarta;/ Pre iapa nefitata,/ Pre feata

nemartata,/ Pre gione nensuratu,/ s-pre cale necalcata". Iar Matilda Caragiu Marioteanu la randul sau, analizand "DimandareaParinteasca" (poemul lui Costa Belimace, ajuns faimos printre aromani) de asemenea lexical, observa acelasi lucru: ca nu e nevoie denici o transpunere, pentru a intelege textul, aproape identic romanesc: "Blastem mare se-aiba-n casa,/ Cari di limba lui se-alasa..." si"Cari si-lasa limba lui,/ S-lu-arda para focului..." etc. Intre dialectele sasesc si svabescsi limba germana standard, distanta este mulmai marcata, si totusi nimanui nu-i trece prin minte sa vada in sasi si svabi altceva decat germani si nu alt popor!

Aromanii, prin urmare, sunt romani si vorbesc un dialect romanesc. Dincolo de acest adevar nu exista decat discursur

politice de neluat in seama, sau nestiinta, confuzie regretabila din lipsa de informare stiintifica, in cel mai bun caz.

MOSCOPOLE

Moscopole (Voshopole orasul oierilor), marea metropola a vlahilor aromanilor, ramanilor) din sudul Albaniei de astazi acarei populatie depasea in epoca si in orice alt oras, exceptand Stambulul si Atena. Moscopole a fost supranumit Atlantidaromanilor. Acestei Atlantide aromanii doresc sa-i inchine Memorialul Moscopole, un semn care sa marcheze trecutul cu care srecomanda contemporanilor si posteritatii. In Moscople, oras populat exclusiv de vlahi (aromani), existau catre sfarsitul secolului aXVIII (1768) numeroase corporatii manufacturiere, zeci de biserici (in jur de 70), institutii comerciale si bancare, numeroase scolcomunitare e drept ca in limba greaca, limba culturii bisericesti ortodoxe si laice in regiune. Exista de asemenea o tipografie unica iBalcani pe atunci, infiintata inainte de 1730, ba si o Academie (Noua Academie institutie de invatamant superior) datand si aceastdin 1744 (dupa ce fusese inca de la inceputul secolului colegiu numai, deci scoala de invatamant secundar), - singura institutie deinvatamant de acest grad din partea locului in vremea aceea, de tipul Academiilor Domnesti de la noi, din Valahia si Moldovatimpului. Se intelege insa ca era vorba de scoli in limba greaca, a bisericii oficiale ortodoxe de pe teritoriul fostului imperiu bizantin s


5/13

apoi otoman. Cum se stie pe atunci, chiar la Academiile Domnesti din Moldova si Tara Romaneasca (Valahia) limba de predare era togreaca.

La tipografia din Moscopole insa, s-au tiparit si carti (mai ales carti de cult bisericesc, dar si de uz scolar) in graiul aromandialect romanesc local, cu litere grecesti echivalent al scrierii cirilice romanesti din Tarile Romanesti asa cum marturiseste unudintre iluministii aromani ai timpului, invatatul Ghorghe Roja in lucrarea sa in limba germana, din 1809, tradusa si in romaneste in1867 si tiparita la Craiova de aromanul Sergiu Hagiade, sub titlul: Cercetari despre Romanii de dincolo de Dunare. (HristCandroveanu Carte de vacanta pentru aromani, vol. II, pag. 3 7)

In anii 1760 si 1790, orasul a fost jefuit si ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele de albanezi, determinand emigrarepopulatiei. Astazi, Moscopole este un sat cu circa 1000 de locuitori. Principalele ocupatii ale aromanilor au fost pastoritul, carausiaagricultura si comertul.

Distrugerea Moscopolei provoaca imprastierea aromanilor, in special a familiilor instarite, in marile centre ale Europei caBelgrad, Bucuresti, Viena, Venetia, Budapesta, etc. Atat prin acest exod cat si prin legaturile comerciale ale comerciantilor aromani, fost favorizat contactul lor cu daco-romanii si, sub influenta scolii ardelene de orientare latinista, si aromanii incep sa scrie cucaractere latine. Emigratia aromana din Romania descopera asemanarile frapante intre aromana si dacoromana si, in randurile coloniearomane din Bucuresti, interesul pentru organizarea unui invatamant in romaneste pentru aromani si meglenoromani creste din zi in z"Aceasta biserica a Sfintei Treimi s-a intemeiat in 1785 pe timpul puternicului imparat Iosif II, regele Ungariei, si s-a ispravit in anu1806, pe timpul puternicului imparat Francisc II, regele Ungariei, cu cheltuiala fratilor valahi din Macedonia". In cazul coloniilogrecesti din Imperiu, in toate privilegiile si actele numeroaselor lor comunitati bisericesti era vorba de greci si vlahi (Griechen unWalachen), iar in inscriptia de pe biserica din Miskolc este vorba numai si numai despre vlahi.

IMPLICATII SOCIOCULTURALE SI ECONOMICE ALE DISTRUGERII CENTRULUI COMERCIAL AROMANESC

MOSCOPOLE (IPOTEZE GEOPOLITICE) Drd. Emil TarcomnicuDintre tarile straine, Statul austriac, cunoscand marile insusiri ale Romanilor pentru comert si industrie, a incercat pe toate

caile sa-i atraga, fiindca pentru acest Stat Macedoromanii erau de toate: capital, mestesug, comert si industrie. Cu un cuvant, eiaveau toate calitatile pentru ridicarea economica a tarii.1

Orasul Moscopole (Voscopole) era situat in sud-estul Albaniei (la sud-vest de lacul Ohrida), la o altitudine de 1150 m. Astazeste un sat pe ruinele fostului oras. A fost locuit compact de aromani (peste 40.000 in anul 1750, 60.000 in 1788 conform luPouqueville), avand peste 12.000 de case si 72 biserici. Comerciantii aromani erau considerati greci in toate actele oficiale de pana l1750, pentru ca mai apoi sa apara ca albanezi si chiar turci.2 In anul 1774, istoricul german Johann Thunmann, care s-a ocupat distoria aromanilor, specifica faptul ca locuitorii vorbesc toti romaneste. Scrierile referitoare la aromani, dupa 1770, aratconstiinta latinitatii la aceste populatii (Constantin Hagi Cegani, colonelul englez Leake, francezii Pouqueville si Esprit-MariCousinry). Moscopolea a fost cel mai mare oras pe care l-a avut Albania pana acum. (anul 1935, n.n.) Astazi chiar, orasul vecinCorita, locuit de Albanesi si de Romani moscopoleni si farseroti, si care a mostenit ceva din insemnatatea Moscopolei, e situat inregiunea cu cea mai mare densitate de populatie din Albania.3 Orasul a fost distrus, prin atacuri succesive, de catre albanezimusulmani, in perioada cuprinsa intre anii 1769-1788. Cauzele distrugerii orasului, explicate de scriitorii straini, au fost, conformconsulului Frantei la Ianina, Pouqueville, turcii si albanezii (invidia si fanatismul se unira pentru a distruge opera intelepciunii

Hoardele mahometane de Daglii si Coloniati au dat cele dintai semnalul nenorocirilor, incepand sa jefuiasca si sa asasinezecaravanele care frecventau targul din Voscopole. La randul lor, beii din Muzachia, sub pretext de a ajuta pe supusii necajiti ai MareluSenior, pusera garnizoana in oras si, dupa zece ani de devastari, jafuri si razboaie, Voscopolea disparu de pe suprafata Albaniei.4)consulul Frantei la Salonic Cousinry vedea aceeasi autori (In zilele noastre, orasul Voscopole se imbogatise prin comertul sau cuGermania. Locuitorii cladisera case foarte frumoase, dar un pasa din Albania, despre care mi s-a spus ca era tatal lui Ali Pasa diIanina, atacand si jefuind acest oras, negustorii s-au imprastiat). Valeriu Papahagi explica distrugerea orasului, conformdocumentelor venetiene, prin atitudinea rusofila din timpul razboaielor ruso-turce. Distrugerea Moscopolei5 a insemnat o grea loviturapentru aromanii din Imperiul Otoman. Desfiintarea celui mai important centru comercial din Balcani a fost oare o actiune deliberata marilor metropole sau a Imperiului Austro-Ungar? A fost o lovitura data aromanilor pentru a atrage capitalurile in centrele comercialeuropene? Acesta a fost rezultatul si motivatia apare astfel: Austria urmarea doua obiective: sa alunge pe Turci din Ungaria sTarile slavone si, tot cu aceeasi neclintita straduinta, sa-si creeze o clasa burgheza nationala si sa-si asigure un imperiu comercial camai rentabil. Singura iesire si unica posibilitate ii ramanea imperiul turcesc, vast ca intindere, unde, insa, se lovea de rezistenta mariloputeri apusene: Anglia, Franta si Olanda, pe de alta, cetatile italiene si Rusia aceasta ceva mai tarziu.6 Venetia era implicata inca

din secolul al X-lea in comertul din peninsula balcanica, cu timpul acaparandu-l. Ascensiunea Venetiei se produce datorita aparitieungurilor in Polonia si blocarii traseului comercial in lungul Dunarii7, ca si libertatii navigatiei pe Mediterana. Venetia ar fi jucat unrol cu mul mai mare inca, daca drumul Dunarii nu s-ar fi refacut in secolul al XII-lea. El s-a refacut prin consolidarea regatului ungar(p. 42). Primul stat bulgar, ca si Imperiul creat de vlahii Petru si Asan se datoresc celei de-a doua cai comerciale existente ipeninsula, creata de romani, Via Egnatia (care lega portul adriatic Durazzo de Constantinopol ). Aceste state aparute in Balcani aimpiedicat de altfel, pe regii unguri, in spatele carora se afla imperiul apostolic papal. Existau, la acea vreme, trei state create dnecesitatea apararii rutelor comerciale: Venetia, doamna marilor si a drumurilor care plecau de la Mare. Ungaria era regalitatea carein afara de drepturile sale date de catre Papalitate, cauta sa se impuna in Balcani pentru ca ea reprezenta cealalta cale de comert, caletransversala, a Belgradului. Statul bulgar se formeaza, se pastreaza si ia titlul imperial ce i se recunoaste, pentru ca, avand Durazzo, edomina vechea Cale Egnatia care ducea direct la Constantinopol . (p. 54-55).

In secolul XVIII apare o mare concurenta intre porturile italiene Venetia, Genova, Livorno, Neapole, Triest, dar si implicareAustriei in comertul oriental. Imperiul otoman este confruntat cu o criza economica si urmata de pierderea unor provincii in urmadeselor razboaie (1701-1715). Lupta de concurenta (a Venetiei, n.n.) pe zi ce trecea devenea din cele mai grele si aprige contr


6/13


7/13

MIHAI EMINESCU - DINTRA SUTI DI CATARDZI(Dintre sute de catarge)Sutili, dit lumea larga,Di caravi ca pundili-Citi, lele, nu v-aspargaVimturili s-undili?

Dintr-ahiti azburatoari,Ti trec suti sinurili,Citi nu va da tru-amariUndili si vimturili?

Di va ti-cafta tihea ghini,I vir vis cit muntili-Iutid vin dupa tiniVimturili s-undili

Niaduchit i omlu, cindu-lPoarta-n sus azvimturili,S-daima treati, anginindu-lUndili si vimturili.

Transpunere de Ionel Zeana

Asa era pe vremea turcilor, a ,,paginilor! Puteau inflori acolo scoli pentru toate neamurile imperiului.Au venit insa crestinii in locul lor, pentru care iarasi, toate neamurile s-au bucurat! Numai ca guvernele statelor crestine

renascute si marite in urma prabusirii puterii turcesti in 1913, refuza apoi sa acorde minoritatilor chiar cele mai elementare drepturiAsa este in prezent in ,,democratica Greciei, in Albania, in Macedonia-Scopie Cum sa nu regreti, in aceste conditii, vremeapaginilor? Paradoxal, dar adevarat!

Iar Romania tace, in timp ce romanii de la toate orizonturile sufera aceasta nedreptate strigatoare la cer!Ca Romania a tacut in deceniile de dictatura comunista, este de inteles: comunistii, numai de interesele neamului romanesc

nu erau preocupati

Dar astazi, dupa prabusirea totalitarismului rosu, tacerea Romaniei nu mai are nici o justificare! Oare, ce putea Romaniamica, a regelui Carol I nu mai poate Romania contemporana?

Daca lucrurile si-ar fi urmat cursul normal, lumea romaneasca din Balcanii anului 1903, deci de acum mai bine de 100 de

ani, ar fi ajuns in prezent o realitate romaneasca superba si de neclintit!

In schimb, in zilele noastre, dupa un secol de inconstienta nationala, pe aceleasi meleaguri se stinge mindra stirpe a macedoromanilor, in indiferenta criminala a mai marilor Statului Roman! Pe care il acuz in numele inversunatelor articole ale celui mai marpoet roman, Mihai Eminescu, cel ce critica vehement guvernele Romaniei mici, din vremea sa, cind chiar se facea ceva, si nu putinpentru astazi uitatii cu desavarsire frati ai nostri de la sud de Dunare! Ca si de la toate orizonturile, al caror numar depaseste jumatatepopulatiei Romaniei anului 2000! Ce rusine!

MIHAI EMINESCU:,,Nu exista un stat in Europa orientala, nu exista o tara de la Adriatica pana la Marea Neagra care sa nu cuprinza bucati de

nationalitatea noastra. Incepind de la ciobanii din Istria, de la morlacii din Bosnia si Ertegovina, gasim pas cu pas fragmentele

acestei mari unitati etnice in muntii Albaniei, in Macedonia si Tesalia, in Pind ca si in Balcani, in Serbia, in Bulgaria, in Grecia sipina dincolo de Nistru, pina aproape de Odesa si de Kiev.(,,Curierul de Iasi, 1 decembrie 1876,p. 3).

Cit priveste limba macedo-romanilor: ,,e azi un adevar cunoscut de toti ca e numai un dialect al limbei daco-romane si ca n-

are a face deloc cu limbile neolatine ale OccidentuluiAtit dialectul din Istria, cit si cel macedo-roman sunt varietati a limbei daco-romane, cu mici deosebiri fonologice si cu mar

si hotaratoare asemanari(Timpul, 27 august 1882, p.1).

PERICLE PAPAHAGI

SA NU SE UITE!

Sa nu se uiteca aromanii sunt uniti cu daco-romaniiprin limba, datini, obiceiuri,prin vicisitudinile asemanatoare ale trecutului furtunos,

care nu i-a putut rapune ca pe altii ce respira acelasi aer ca si ei;sa nu se uite ca acesti aromaniau nevoie de ajutor,de sacrificii din partea romanilor din Dacia!

,,ISTORICI MINCINOSI!La Saruna (Salonic) sau la Atena (?) a aparut in 1991 o asa-zisa ,,Istorie a vlahilor, adica a aromanilor, scrisa de I

Papatanase, cu o introducere a prof. univ. N.C. Mutopulos. Din cite stim, atit autorul cartii, cit si prefatatorul ar fi aromaniO carte despre aromani ne poate bucura oricind, dar ne poate si intrista, ori chiar enerva cumplit, cind este ,,opera

nerusinata a unor cozi de topor, uscaturi de-ale noastre, fiindca din nefericire avem si uscaturi printre noi! Noua carte intra icategoria din urma. Si in consecinta nu putea sa nu ne enerveze, cumplit, cum am spus. Fiindca ea nu se afla pe tarimul stiintei, asacum s-ar cuveni, ci pe acela al minciunii groase, grosolane cum s-o mai definim?


8/13

Prefatatorul de pilda (ditamai prof. univ. si neaparat Dr.), scrie fara a rosi, probabil, cum ca vlahii (aromanii) ar fi,,ostraveche populatie latinoglosa, autentic elena, a Macedoniei noastre. Dar, dle. prof. univ. Mutopulos e de-a dreptul nestiintific schiar caraghios de tot, ce spuneti domnia-voastra! E o contradictie in termeni, ce ziceti Pai, daca vlahii sunt o populatilatinoglosa (vorbind o limba de origine latina), atunci cum mai pot fi deeleni, si inca ,,autentic eleni?

Uite cum isi gresesc unii cariera! Dvs., de pilda, domnule prof., ati fi avut mult succes pe scena, ca actor comic mai ales ifata copiilor, a prichindeilor de la Gradinita de copii! Le-ati fi spu, bunaoara:

-Dragii mei, voi stiti de ce se pun geamuri, adica ferestre cu geamuri la casele noastre?-Nuuu, nu stim! V-ar fi raspuns micutii.- Ca sa nu intre lumina in casa! ati fi explicat dvs., in hohotele de ris ale acestora. Care copii, o data a junsi acasa, le-ar f

povestit parintilor ca I-a distrat mult de tot un caraghios, ce le-a spus tot felul de prostii- Si-am ris cu el, si de el, cu lacrimi!

Fiindca adevarurilr sunt si la mintea copiilor, in vreme ce, ciudat de tot, nu si la mintea dvs., kir Mutopulos1 De-aia ziceam cmai bine va faceti comediant si nu va gresati cariera atit de lamentabil

Dar sa mai reproducem, din aceeasi ,,carte, daca ea poate fi numita asa!:,,Vlahii sunt dealtfel o autentica si nedespartita parte a poporului etnic! (Se vede ca unii istorici sufera de ,,autenticitate

cu capul spart si bandajat cu ghilimele!Si inca, mai glasuuieste glumeata carte: ,, Vlahii sunt urmasii neamurilorelenice din Macedonia si Epir! Dar, domnule

Papatanase, cum sa fie urmasi ai neamurilor elenice, daca zicetinegru pe alb ca sunt vlahi?!Precizam, ne spune dl. Emil Luneta, de la care am primit aceste extrase din numita carte, ca macedonenii preromani erau

traci pur si simplu, iar asa zisul elenism al Macedoniei nu este decit o legenda sau o poveste de adormit copiii.Singurul lucru mai acatarii din carte dlui Papatanase este reproducerea, in limba greaca, a unui document in limb

latina: ,,Moschopolis, urbs amplissima. In rest numai minciuni, denaturari nerusinate, gogosi eleno-patriotarde, ce stau bine unorenegati de neam!

Pentru astfel de ,, patri-hoti, exista si precedente, ca sa avem de ce ne rusina, ca aromani. Unul dintre ei este calugaruCosma, cel de trista amintire, care umbla prin satele aromanilor din Grecia secolului al XVIII-lea, spre a-i converti pe consangenii sala elenism, desi el insusi era aroman! Iata ce scrie despre acest ,,calugar dl. Alex C. Hagigachi, ]n ,,TAspropotamos Pindu (Atenap. 164):,,Asadar parintele Cosma, vorbind in satele aromanilor, staruia sa se deschida acolo scoli grecesti, bineiteles! Dupa careexplica Sfinta Evanghelie si le cerea credinciosilor ortodocsi sa paraseasca , altminteri amenintind cuafurisenia (excomunicarea din bisericacrestina ortodoxa). Deci sa nu se vorbeasca in acea limba, ci doar in limba Evanghieliei (cea

greaca)! Pe atunci, satele de aromani Mutiara, Tifoseli, Camnai, Calogriani si Vanculia parasesc dialectul vlah, conformindu-se

calugarului Cosma, individ alungat din Tara Romineasca pentru prozelitism elenic. Alungat si ciomagit!

Patriarhia constantinopolitana (greaca!) I-a trecut insa, drept reparatie, in rindul sfintilor!Pina si dlui prof. S. Liacu, adept si el al stupidei teorii potrivit careia aromanii ar fi greci desi vorbesc un dialect romanesc

ii repunga acest calugar Cosma, sfintitul, scriind despre ne-cuviosia-sa:,, Armatolii din Pisuderi n-au permis lui Cosma sa predice si l-au scos din regiunea lor, cu recomandatia sa nu-l mai vada

pe acolo!

Asadar, iubiti cititori, de ce sa ne mai miram ca se scriu azi prin foile grecesti fel de fel de prostii, cu privire la aromani!Doar se stie ca ce naste din pisica soareci maninca! In definitiv, emulii calugarului Cosma respecta si continua traditia! Numacahalal ,,traditie!!

CHESTIUNEA AROMANA (Die Aromunische Frage) de MAX DEMETER PEYFUSS,,Limba aromanilor este, structural identica cu dacoromanaDaca la bogata bibliografie a cartii s-ar fi adaugat si un Index al materiilor, numelor, evenimentelor consemnate aici, atunc

cartea profesorului M.D. Peyfuss aproape ca ar fi capatat o functie de dictionar aromanistic, de consultat si reconsultat rapid ori dcate ori s-ar dori reamintit un moment sau altul din zbuciumata viata si istoric a acestei etnii romanesti suddunarene.

Trebiue sa marturisesc insa ca personal m-a interesat, mai cu seama, in ChestiuneaAromana a Dlui Peyfuss, interpretarea saca etnie, a aromanilor. Aromanii sunt, in viziunea acestui erudit si obiectiv istoric, tot romani si nu un alt popor neoromanic, fireste dezvoltat in conditii deosebite de ale fratilor de la nord de Dunare. Este si motivul pentru care am desprins din carte sa, ca mottopropozitia profesorului, pe care am asezat-o, in chip de definitie, sub titlul insemnarilor noastre de fata. Fiindca, intr-adevar, limba

aromanilor este, structural, identica cu dacoromana. Si am zice noi , in continuare, reproducind o alta lapidara formulare a domnieisale, aplicabila celor ce vad in aromani un popor deosebit fata de poporul roman in ansamblul lui, ca acesti domni fac o afirmatieaberanta, nesustinuta de nimic -,,daca nu din lipsa de buna-credinta, atunci din totala necunoastere a faptelor.

De altminteri, ori de cite ori s-au pomenit intr-un mediu dacoroman (vezi, un Roja, un Boiagi, sau pur si simplu un studenaroman din peninsula Balcanica, venit in Romania si ascultandindu-i pe dacoromani vorbind, acest mediu, fara exeptie se poate spunea deschis ochii aromanilor asupra faptului ca poporul lor face parte dintr-un intreg mult mai mare decit se putea vedea din

Macedonia, anume din poporulIoan Coletti care, pomenindu-se in fata realitati romanesti (farserotii ar zice: ramanesti), au strigat pur si simplu: Si eu hiu

arman! adica roman.Dealtfel, Th. Capidan spusese si el, mai demult ca intre dacoromana si aromana este nu doar o asemanare, ci o identitate, s

nu gresea citusi de putin.


9/13

Cit priveste solutionarea problemei, atit de viu discutata astazi, daca aromanii din romania sunt o minoritate etnica/nationala sau nu precizeaza invatatul istoric, - slujitorii lui Clio nu pot contribui altfel decat prin apelul la judecata rationala: nuexista criterii stiintifice pentru determinarea nationalitatii cuiva in afara propriei sale constiinte!

Aici se pun insa doua chestiuni, totusi, mult stimate domnule profesor Peyfuss. Mai intii, nu putina lume, neavind acces lainformatie, cultura, buna instructie in general, - ori nu-si pune problema in general, ori n-o poate rezolva singura. Desi, oamenii dbuna-credinta, chiar neinstruiti (asemenea amintitului mai sus arhimandrit Averchie de la Muntele Athos), isi intuiesc usor originea lonationala comuna cu dacoromanii, cind se afla fata in fata Din acest unghi, o batrina aromana centenara, intrebata de mine cindvala Bucuresti, in anii studentiei mele, prin 1950:Di ti mileti esti tini, maie? (de ce natie esti tu, mamaie?), mi-a raspuns, revoltata: Cum mi intreghi ahtari lucru!? Ramana hiu, ti alttiva vrei s-hiu ? Ca turca nu escu!

Deci, eu as zice, trecand la a doua chestiune, ca oamenii de buna-credinta stiu de ce natiune tin, etnic vorbind, daca traiesc utimp, fie si oricit de putin, intre dacoromani. Ce ne facem insa cu cei de rea-credinta? Care, si ei stiu ca sunt romani, dar anumitinterese meschine ii fac sa nu-si recunoasca etnia, apartenenta la etnia romaneasca! Ca de pilda anumiti lingvisti chiar, aromani dinGrecia, care afirma sus si tare ca sunt,,greci, care vorbesc romaneste! Oficialii greci de fapt, care nu recunosc existenta minoritatiloin tara lor in general, ii numesc pe aromani,,greci, care vorbesc un dialect mai ciudat1!Bulgarii, albanezii de aici, vor fi deci si etotgreci, vorbind nistedialecteciudate!? Asadar, eu n-as zice ca nu exista criterii stiintifice pentru determinarea nationalitatii cuiva- si aici ma despart cu respect de dumneavoastra, domnule Peyfuss, invocindu-va chiar pe Dvs., care spuneti, absolut limpede, climbile au ostructura recognoscibila, ce nu poate insela. De pilda: ,,Speala-ti pri mini, ca Pilat din Pont! Aceasta propozitie, doapentru insi de reacredinta, ori pentru ignoranti nu este limba romaneasca. Fiindca limba greaca nu e, si nici macar italiana, francezaspaniola, portugheza, catalana, retoromana etc., nu este. Deci aromanii sunt, indiscutabil romani, ca si ceilalti romani balcanici meglenoromanii si istroromanii, romanii timoceni etc. Si scolile lor, prin urmare, nu pot fi decitromanesti, asa cum le-au si deschis inbalcani inaintasii nostri, in secolul trecut, dupa 1865. Si asa cum procedeaza dealtfel toti vorbitorii de dialecte din lume, care sinstruiesc, fireste, in limba nationala, desi isi iubesc, nedesmintit, si vorbirea lor locala, dialectala. De altminteri, chiar de ar dori-o, ns-ar putea instrui, cultiva in dialect. Sasii si svabii din romania nu au invatat niciodata in dialectele lor din Ardeal si Banat, destul d

departate de limba germana din Germania, ci in limba matca, vorbita la Berlin.Intorcindu-ma la aromanii de buna-credinta, dar neinstruiti, lipsiti de informatia necesara, acestia, ca sa-l citez pe savantu

lingvist roman Eugen Coseriu, de la Universitatea din Tubingen, pot sustine ca sunt un alt popor, fiindca nu stiu ca limba lor svorbeste si in alte parti decit in Grecia, Albania, Macedonia Daca ar sti, mai intii s-ar mira, si apoi si-ar da seama ca sunt de acelasneam cu toti romanii.

Revenind acum la Chestiunea Aromaneasca, nu pot sa nu-i multumesc fierbinte autorului cartii, pentru darul pe care ni-facea, inca din tinerete, cind a publicat-o pentru prima dara, in limba germana, in 1971. Si nu pot sa nu-mi exprim mirarea cexcelenta sa lucrare a trebuit sa astepte aproape un sfert de secol pentru a fi, in sfirsit, tradusa si in romaneste! Dar ce sa mai spun delucrarea capitala, a lui Gustav Weigand, de la sfirsitul secolului al XIX-lea,Die Aromunen, nici astazi tradusa? Inertii ce ne costa atide mult! ( In grai aroman de Hristu Candroveanu)

ZAHU PANA

LIMBA SAU DIALECT?La 9 Mai 1905, Sultanul Turciei, Abdul Hamid al II-lea a promulgat Iradeaua (Decretul) prin care se recunostea si s

permitea constituirea comunotatilor aromane, in cadrul imperiului otoman. Acest act primul de acest fel din istoria moderna veneca urmare a presiunilor Romaniei pe linga Constantinopol, dupa ce Romania isi dobindise independenta de Stat.

Inca din 1897, ministrul roman la Istanbul, Trandafir Giuvara, impreuna cu ministrul Justitiei, G. Giuvara, fiind primiti iaudienta de sultan, cautind sa stabileasca relatii de colaborare cu Turcia, dupa ofertele facute acesteia de catre Romania, au solicitaPortii discutarea a patru chestiuni, din care prima era ,,Problema Mitropoliei Romane pentru vlahii balcanici; dar aceasta cerere nu sa putut realiza, din cauza intrigilor grecesti si ale Patriarhiei de la Constantinopol.

Dupa declansarea razboiului dintre Turcia si Grecia insa, din 1897, marele vizir i-a declarat lui Tr. Giuvara ca daca Romaniava incheia un tratat de alianta cu Turcia, problema episcopatului aroman se va rezolva. Conditiile politice erau insa destul dcomplicate si Romania nu s-a hazardat la un asemenea act.

Trecem peste toate jocurile politice ale Marilor Puteri si ale statelor din Balcani, si sa revenim la Iradeaua din 1905. textuacestui act a fost publicat in ,,Le Courrier des Balkans, Anul II, Nr. 39 din 1905, dupa cum urmeaza:

,,Majestatea Sa imperiala Sultanul, care in sentimentele Sale de inalta dreptate si solicitudine paterna pentru popoarele sale,isi intinde binefacerile si favorurile sale catre toti supusii Sai fideli, fara distinctie de rasa si nici de religie, luind in considerare

cererile depuse in urma la picioarele tronului Imperial de catre supusii sai romani, a binevoit sa ordone ca in virtutea drepturilor

civile sa se bucure de aceleasi drepturi si titlu, ca si ceilalti supusi nemusulmani, iar comunitatea lor sa-si desemnezi primari,

conform reglementarii in vigoare, si membrii romani sa fie admisi egali in consiliile administrative iar facilitatile sa fie acordate decatre instantele imperiale profesorilor angajati de anumite comitete pentru inspectarea si indeplinirea formalitatilor dictate de legile

Imperiului pentru deschiderea de noi stabilimente scolare.

De remarcat ca turcii ii numeau pe aromanii din imperiu romani, asa cum apare din textulIradelei.Faptul ca romania a sprijinit dezvoltarea culturala a elementului aroman din Peninsula Balcanica a iritat atit pe grecii

din Atena, cit si Patriarhia de la Constantinopol. Conflictul cu Romania agravindu-se dupa promulgarea Iradelei, guvernuroman a rupt relatiile diplomatice cu Grecia timp de sase ani, pina in 1911.

Brutalul amestec al Patriarhiei de la Constantinopol in politica si mai ales ura impotriva culturii in limba lor a aromanilor, nera o noutate. Patriarhul ecumenic Neofit Duca a trimis o scrisoare catre toate bisericile de sub ascultarea sa, din care citam:Aflu ca se


10/13

raspandeste cartea unui ratacit al bisericii, a unui oarecare Boiagi. Tinta acestuia este de a combate limba greaca din auzul

credinciosilor. Comunicati afurisenia noastra latoti. V. Diamandi,Romanii din Peninsula Balcanica, p. 103). Cartea cu pricina erao Gramatica, publicata in 1812, la Viena, de la Mihail G. Boiagi, intitulata:Romanische oder Macedo-Wlachische Sprachlehre.

Un alt ,,apostol al elenismului, mare prigonitor al aromanilor, Kosmas Etolianul, a fost canonizat pentru acest merit la 10aprilie 1961, ca ,,Sfint universal al Ortodoxiei.

Este lunga prigoana-genocid, aplicata de elenism aromanilor, dar acesta aste rolul istoricilor, sa o scoata la iveala. Daca totusam citat cateva exemple, pe care le-am adus la cunostinta publica, faptul nu este o premiera sa se datoraste actiunii intreprinse de unirenegati ai aromanilor din Grecia, cit si din alte tari din pacate si din Rominia care nestiind sau netinind seama ca exista disciplina stiintifica, numita Istorie, care consemneaza datele trecerii prin lume a indivizilor si popoarelor, si oricit de tendentioasesunt autoevaluarile subiective, aceasta stiinta le corecteaza in timp, stabilind adevarul.

Falsii palicari descendenti din spita gindirii gen Roller au terminat cu tracorominismul latinitatii din Balcani, devenindpeste noapte greci puri de la Atena, mai puri chiar decit grecul din anecdota, grecul grec adevarat, el se rade pe uscat; si cum asgreci curati nu gasesti nici la Atena, s-au autodescoperit unii in Romania

Ar fi ridicol si ineficient sa mentinem un dialog cu ei! Problema grava aparuta in ultima decada de cind cauza arominiloeste o limba diferita de limba romana, sau este un dialect al ei.

Toate studiile lingvistice atestate de Academia Romana si insusire de forurile lingvistice internationale au stabilit cvorbirea aromanilor sau macedo-romanilor este un dialect al limbii romane, al doilea ca importanta, dupa dialectul daco-roman, pestructura caruia s-a format limba romana, moerna standard si inaintea dialectelor megleno-romin si istro-roman.

Confrati de-ai nostri, mai orgoliosi si mai temperamentali, poate ca in buna parte dezamagiti de abandonarea aproape totaldin parte Romaniei a aromanilor dupa cel de al doilea razboi mondial, militeaza acum activ si cam dupa ureche, pentru ideea cagraiul aroman sa fie considerat limba si nu dialect. Chiar au aparut in acest sens publicatii noi, si ce este mai grav, s-a trecut la unbrigandaj cultural, o piraterie literara ca in codru!

Nu este admis sa se publice operele unor academicieni, poeti, oameni de cultura ce n mai sunt in viata, intr-o grafie mutilata

cu care cei decedati n-ar fi fost niciodata de acord. Sunt drepturi de autor, iar Academia Romana ar fi prima care sa ceara respectaelor.

Cit priveste abandonarea aromanilor ca de altfel a tuturor romanilor din jurul Romaniei, peste 10 milioane de catrepolitica externa a Romaniei, trebuie tinut seama de faptul ca Romania, dupa ocupatia ruseasca di 1944, s-a aflat in capitulare totali neconditionata fata de colosul comunist din Rasarit si a trecut la distrugerea propriei culturi si spiritualitati, sub enuntul neiertator aMoscovei.

Limba romana este astazi ca o insula izolata, asaltata de valurile tuturor uraganelor politice contemporane: valul limbimoldovenesti, valul ,,limbii Bucovinei de nord, unde s-a decretat scrierea limbii romane in caractere cirilice, si cum valusemidoct care vrea sa se cheme ,,limba aromana.

Acesta este un prim aspect al problemei. Al doilea aspect, ignorat de cei ce sunt departe de domeniul si legile lingvisticii, estacela ca graiul aroman el insusi este neomogen, nu este inca binedefinit. Pastrat oral pina in secolul trecut, culegatorii de folclor sliteratura populara aromana s-au izbit de greutati datorita evolutiei dialectului de la un grup la altul de vorbitori ai lui. Din observatiilpersonale, am gasit urmatoarele deosebiri intre grupul farserot si grupul gramustean: farsirotii nu au in vorbire lor locala i (a), d

provenienta slava, in timp ce ea abunda la gramosteni, inlocuind in mare parte vocala a, intrebuintata de farseroti. Iata, exemple, lfarseroti: mani, pani, sambata, dumanica, frandza, macari, fuga, casa, hoara, etc. La gromsteni, aceleasi vocabule, pronuntate cu mini, ptni, simbiti, duminici, frindzi, fugi, casi, hoari etc.

La farseroti nu exista decit mult rara protetic, aproape generalizat la gramosteni: raman, ros, rau, lari, landarusi, namuzi etc.La gramosteni e mult mai frecvent a protetic: arman, aros, arau, alari (spalare), alindirusi, animuziLa farseroti, cind in mijlocul cuvintului se intilnesc doua consoane, una cade, in timp ce la gramosteni se mentine. Ex.: iar

iarna, cara carni, var virnu, ahat ahintu etc.Farsoretii pastreaza vocalele in interiorul cuvintului, gramostenii le elimina: ficior fcior, cicior cior, usat msat, sutat

tutit, stit.Corectarea literara a tuturor acestor diferente se poate face apelind la limba romana literara/standar, care este daco-romana

evoluata pe baza studiilor lingvistice.Nu mai insist asupra unor particularitati dialectale, care n-au disparut nici din graiurile limbii daco-romane, cum sun

regionalismele: cheatra-piatra, chicior-picior (cicior, in arom.), chept-piept, aiu (aliu, in arom.) usturoi etc.

Suntem la inceput de cristalizare a unitatii dialectului aroman spre limba culta romaneasca. Populara sau culta, vorbita sascrisa, literatura dialectala aromana a evoluat in ultimul secol in poezie si proza, dar dincolo de acest prag, dialectul devinneputincios, pentru ca niciodata un dialect nu poate deveni o alta limba, dincolo de matricea limbii comune, de care apartine.

Nu putem vorbi de discipline stiintifice in aromana. Este ridicol sa credem ca putem avea studii de chimie, matematicamedicina, mecanica, biologie sau fizica in ,,aromana. Orice incercare de acest gen este sortita esecului, ea devenind caricaturala, ascum se dovedeste o recenta publicare a unui ,,Abetsedar Armanescu, unde se fura din limba romana si se stilcesc cuvintele, doar-doasa nu semene aromanesti! De ce ,,Abetsedar? Ca sa sune ca in Makedonia-Scopie si a alfabetul din Freiburg? Abetedar pronuntslavo-bulgarii, slavii in general, si aromanii din Makedonia, dar nu si cei din Albania, Grecia, care ce trebuie sa faca? Sa adoptpronuntii albaneze si grecesti, poate si alfabetele respective?

Tendinta autorilor ,,abetsedarului semnalat, feroce anti-romaneasca, stupida antiromaneasca visceral, merge atit de departeincit autorii lui sunt in stare sa saboteze intreaga educatie morala chiar a copiilor. Agramati de-a dreptul, autorii asa-zisului abetsedaignoreaza insasi cultura universala de sorginte latina. Prima carte de invatamint are la baza primele trei litere latine ale alfabetului, a,b, c. Toate dictionarele si enciclopediile sunt aranjate pe principiul alfabetului laiin. Atunci, de unde au scos acesti ,,autori ordine


11/13

literelor latine a, b, ts ? Cum vor cauta in dictionare viitorii elevi? Acum circa 100 de ani aparea la Bucuresti primul AbecedarMacedo-Roman, pentru scolile din Macedonia! ,,Reformatorii germano-slavo-greci ai scrierii aromanesti, pe care o vom numbarbar-cuniaforma (de la initiatorii ei, Barba si Cunia, dar daca vreti si de la vocabula ce denumeste scrierea cuneiforma, la fede incifrata!, pentru care am avea nevoie de noi Champollioni) puteau cerceta cit de cit cum au scrisinaintasii lor aromini, ajunsacademicieni, savanti in ale lingvisticii, si abia atunci sa fi treut la stupide inovatii, daca le-ar mai fi dat mina!

Poate sa socheze cumva tonul cam dur cu care tratez aceasta dezertiune de la adevar si noralitate, privind aromana, scriereei, problema aromana in general, coborita de unii in ridicol. Darsuntem la ora unei mari raspintii, cind trebuie sa ne clarificamoptiunile. Pentru aceasta, apelam la probele de netagaduit, furnizate de vorbirea noastra de toate zilele, dincolo chiar de indreptarul cni-l refera lingvistii, intre care si nume ale unor mari invatati aromani. De aceea, prezint, in cele ce urmeaza, un tablou sinoptic dfilologie comparata intre vorbirile: macedo-romana/aromana; daco-roman; si italiana. Din tablul urmator se poate vedea ca dintr-o sutde cuvinte luate la intimplare, din mai multe domenii, 50 de cuvinte aromane sunt identice ca pronuntare cu daco-romana; 47 decuvinte au aceeasi radacina, cu mici deosebiri fonetice dialectale; 2 cuvinte au in daco-romana si un echivalent strain (dovleacturcism, in loc de curcubeta),zapada, de origine slava, in locul regionalismului nea,neaua, pastrat si in aromana, si un singur cuvindin 100 fiind la daco-romani imprumutat din slava, nisip, in locul lat. arena, la aromani arina.

In comparatie cu italiana, avem 62 de cuvinte asemanatoare, din aceeasi matrice, cum estepecora, pentru oaie, cuvint pierdupe parcurs, de aromani si de daco-romani, desi initial era comun si unora si altora; de aici, de lapecoraderivindpicurarla aromani sregionalismulpacurar, in daco-romina.

Problema aromanilor este una national-romaneasca, si nimeni nu o poate revendica in folos personal, sau de grup. Inconjunctura internationala actuala, ea trebuie pusa cu toata seriozitatea si sustinuta de o puternica demonstratie statistica, lexicalagramaticala, istorica si politica. Pentru aceasta insa este nevoie de o reprezentanta liber aleasa, in modul cel mai democratic, care sa fiun organ validat a vorbi in numele tuturor aromanilor. Din experientele de pina acum, tarile balcanice cu o puternica minoritataromana, calca in modul cel mai grosolan toate posibilitatile de manifestare culturala a aromanilor, iar o reprezentare plenipotetiara, iafara de cea romaneasca este inca foarte greu de realizat, chiar in mod deosebit in prezent. Manifestarile aromane sporadice in aces

sens, lipsite de consistenta si autoritate, prestanta, unele chiar dominate de oportunism cras, de interes personal sau de grup, apar mades in ultimul timp, dar cel mai adesea ele merg impotriva sensului firesc. Nu vrem sa blamam pe nimeni ca fiind de rea intentiedar un vechi proverb spune ca pina si drumul catre iad este pavat cu cele mai bune intentii

MATILDA CARAGIU MARIOTEANU

DHVEATA TI HILI-MEA

Hil ea-ni, vruta-niTi nu ti featisi ni Vramusti

ni Samarinani Hrupistini Perivoli

Ti nu biusi ni apa adusa cu ghiumili

di la Doltadi la fintina alu Bucuvaladi-tu tripiclu ali Vervini

Ti nu stii ti va s-dzicani nelu di Arvosni pita tu sinii, cu circhelu coapta,ni dzama di pini,di dada armana adrata,ni bucuvala dultisi niti casu cu umtu

Ti nu-ai bisata mina di omu ausudi papudi mumi tinisiticu minili hrisusiti

Ti nu sidzusi ascumta, s-ti-aduca isusitluTi nu ti-adrasi-nveasta fara si-lu stii birbatlu

Ti ni ca stii ti easti ocliulu cindu algheastidi-ahita astiptarisi di ahita vreari

Hil ea-ni, birbicusa-ni,zbuldzlu-a meu di neaocl iu di mirdzeauaper di aruseauatruplu di-aluneauaboati di pirdhveaua

Tini-ni, tini mina-ni

SOLUTII DE SUPRAVIETUIRE ETNICA - pentru aromanii din BalcaniToata lumea stie foarte bine inclusiv dragii nostri guvernanti - ca un popor, precum aromanii, nu poate supravietui ca atare

decit in doua conditii:1) Sa traiasca intr-un stat propriu, ocrotit de niste granite sigure, recunoscute in plan international, si 2) Sa coexiste in alttara, cu o autonomie culturala numai, recunoscind suveranitatea statului in care traieste.

Cea dintii conditie este exclusa pentru fratii nostri din Balcani, poporul macedo-roman/aromanii din Peninsula, desi ei se aflaici ca bastinasi, urmasi ai tracilor localnici romanizati incepind inca dinainte de Hristos, dupa cucerirea si apoi transformarea inprovincie romana a Macedoniei isorice si a Epirului in anul 168 si respectiv 148 i.d. Hr. Aromanii ar fi avut acest drept, pe care si l-asi exercitat in cadrul Vlahiilor lor balcanice medievale din secolele X-XI (Vlahia mare, Vlahia Mica, Vlahia de Sus), ca si acunoscutului Imperiu Romano-Bulgar din sec. XII-XIII (1186-1256). Istoria esteIstorie insa, si ea trebuie recunoscuta, acceptata asacum s-a produs: aceste formatiuni statale aromane la care am facut referire nu mai exista demult, iar aromanii nu pot decit sprimeasca verdictul istoriei asa cum este, fie si dur, foarte dur; ceea ce nu inseamna insa citusi de putin ca ei trebuie sa dispara dinlume, ca etnie distincta in Peninsula Balcanica, de la Veria pina in Pind, Epir si in Macedonia!

Ramine perfect posibila pentru aromani insa cea de a doua situatie: sa coexiste in statele balcanice, avand autonomie culturalsi recunoscind, cum este si firesc, suveranitatea si integritatea teritoriala a Greciei, Albaniei, Macedoniei-Scopie, Bulgariei etc. Cee


12/13

ce se inscrie absolut inDeclaratia Drepturilor Omului respectata sau ce ar trebui respectata pretutindeni in lume. Iar in cazul cindstatele lumii, inclusiv cele balcanice ar respectaDeclaratia, - ce anume este posibil a se face pentru aromani, pentru ca ei sa nu disparde pe scena lumii, ca etnie distincta in regiune? Unde traiesc in chip de/cu statut de minoritate de stat, a statului roman, etnic vorbindde care tin ca limba, datini si istorie.

Exista, reluind deci si amanuntind, urmatoarele posibilitati:a) Sa aiba scoli si biserici romanesti, in limba romana limba romanilor de pretutindeni in lume. Asa cum le-au si avut pin

dupa ultimul razboi mondial (si incepind din 1864, cind se deschidea la Tirnova prima scoala romaneasca pentru aromani, in districtuBitolia din Macedonia).Ar fi solutia cea mai usor de realizat, fiindca in acest caz nu s-ar mai pune problema manualelor scolare si cadrelor didactice, a bibliotecilor necesare pentru invatamint, cultura, acestea putind fi asigurate de Romania, cum a facut-o si in trecutara noastra.

Aceasta solutie insa, in mod absurd si paradoxal, nu pare a fi agreata de tarile balcanice, ca si de o parte dintre romanii insisla peste 50 de ani e la inchiderea fostelor scoli romanesti. Statele balcanice se tem de forta de iradiere a scolii romanesti, de culturaromaneasca in general, de nivel european; iar un procent de aromani, la care am facut referire, instruiti in ultimele 5 decenii in limbstraine greaca, albaneza, macedo-slava, bulgara, sirba se pare ca si-au pierdut constiinta etnica, considerindu-se de acum grecalbanezi, bulgari, sirbiLa care s-ar adauga si un alt procent infim de ,,fundamentalisti ce, fie din ignoranta, fie din meschininterese personale, se socotesc/ se viseaza poporneolatin aparte, deosebit de poporul roman, desi acesti ,,musulmani vorbesc undialect romanesc, ei insisi stiind asta!

Motenirea cultural a luptei naionale romneti sud-dunrene factor de concordie naional n spaiul balcanic- Drd. Emil Tircomnicu

Neamul romnesc risipit n spaiul sud-est european trebuie s aib ca centru de iradiere i susinere cultural statul romnComunitile romneti de peste hotare trebuiesc considerate ca factor de apropiere ntre statele naionale n care vieuiesc i statu

romn, prin mprtirea acelorai valori culturale europene.n privina comunitilor romneti de la sudul Dunrii exist cteva caracteristici istorice care au dus la disoluia ideiromnismului i la unele neclariti la nivel comunitar i naional. Aceasta s-a ntmplat datorit faptului c statul romn, intrat subocupaie comunist, nu a mai intervenit vreme de 50 de ani n sprijinirea cultural-naional a comunitilor sale, precum i datoritpoliticilor dure de deznaionalizare i asimilare etnic duse de statele naionale balcanice, fr excepii.

Pe teritoriul Romniei, aromnii venii prin colonizare n Cadrilater, apoi transferai n Dobrogea la schimbul de populaie dianul 1940, trebuie s fie considerai (cum de altfel se i cosider membrii acestei comuniti) ca o comunitate romneasc, provenitdin arealul balcanic, colonizat n Romnia (patria mam) datorit sentimentelor romneti pe care nu i le mai puteau afirma ncontextul istoric respectiv, n spaiul autohton de provenien. Ei reprezint o comunitate cultural, cu tradiii, obiceiuri specificdatorit mprumuturi locale i convieuirii o lung perioad ntre alte neamuri, cu caracteristici proprii dar i comune elementuluromnesc, vorbind un dialect al limbii strromne.

Dac ne referim la aromni, cei ce cntau imnul Printeasca Dimndare luptau pentru triumful ideii romnismului balcanicConstantin Belimace compunea poezia din disperare pentru soarta frailor aromni rspndii n spaiul sud-dunrean, ameninai cudeznaionalizarea. Imnul este un blestem pentru cei care i uitau limba, simbol al romnitii lor. Astzi, nu se pot confiscasimbolurile naionale n interes mrunt etnocentrist. Lupta eroic a romnismului balcanic este parte integrant a istoriei naionaleBineneles, ca n orice comunitate naional care vieuiete n cadrul altor state, din rndul acesteia s-au afirmat numeroasepersonaliti care au adus pentru statele neamurile nconjurtoare numeroase elemente de progres i prosperitate social, cultural politic. Acetia aparin comunitilor de origine dar i celor mai largi, naionale, n care s-au format i afirmat, putnd fi considerafactori de confluen pentru neamurile respective.

Cei care vor s-i formeze grupri cosmopolite trebuie s se revendice de la altceva, de la un centru (sau centre) din afarcomunitilor naionale. Ei trebuie s-i construiasc (pentru c nu au o logistic creat) un alt fundament etnic, pe baza unui proiecutopic. Proiectul nu poate veni de la comunitate, ci de la o suprastructur elitist, o elit ideologizat, care are ca centre de aciunecontient sau nu, alte spaii de unde, prin presiune politic cred c pot s se impun statelor naionale. S nu uitm c albanezii aufcut parte dintr-un astfel de proiect, dar au avut interese divergente care s-au acutizat n momentul n care s-a pus problemschimbrii de granie, n sensul formrii unei Albanii Mari. Albanezii din afara granielor statului lor naional au fost folosii ndestabilizarea Iugoslaviei i Macedoniei, dar aveau o contiin clar de minoritate naional. Aromnilor, n cazul n care apainterese zonale n spaiul balcanic, pot deveni, prin presiune politic a diverselor centre de putere mondial, factor de destabilizare

antaj pentru statele naionale. Este ndoielnic c acest lucru se poate realiza n privina aromnilor, principala calitate naional acestora constituind-o proverbiala rbdare n rezolvarea problemelor, a lucrului bine chibzuit i calculat.

Prin neimplicarea statului romn n sprijinirea comunitilor sud-dunrene a luat natere un proiect cosmopolit prin care sncearc legitimarea unui popor vlah n Balcani. Agenii acestui proiect, cei care promoveaz diferenierea dintre vlah i romnncearc s realizeze o unitate la nivel internaional (elitist) al comunitilor vlahe, consecina fiind previzibil: dezastru la nivenaional prin scindare comunitar. Acest proiect, dac ar intra n vederea centrelor de putere mondiale, n funcie de interesele propripoate deveni factor de presiune naional. Situaia a fost sesizat printr-un extraordinar sim naional, de vlahii timoceni din Serbiacare au pus semnul de egalitate ntre vlah i romn.

Proiectul romnesc trebuie s fie unul al pacificri zonale, folosind aromnii din romnia ca punte ctre comunitile de lasud de Dunre. Statul romn trebuie s sprijine cultural supravieuirea latinitii orientale ca factor de progres, civilizaie i diversitatn spaiul balcanic prin pstrarea tradiiilor, dialectelor i coloraturii etnice zonale, prin ceea ce este propriu acestora. ncrncenarea dpstrare i afirmare a unui dialect al limbii romne trebuie vzut prin ceea ce poate lega i nu despri, prin legtura pe care o creaz


13/13

ntre aromnii dobrogeni i aromnii balcanici i nu prin ruperea acestora de romnitate. Supravieuirea dialectelor limbii romn(istro-romn, megleno-romn i aromn) aparin miracolului etnic romnesc, puterii de rezisten i regenerare naional, etnogenezei istoriei romnitii.

Acest proiect se poate realiza doar prin concursul statelor balcanice care trebuie s renune la politicile de deznaionalizaraplicate n ultimii 100 de ani. Aromnii au ansa s se salveze doar ntr-un climat de linite i concordie naional. Interesul naionaromnesc trebuie s fie vzut n integrarea ct mai rapid a tuturor statelor balcanice n Uniunea European. Rmnerea n afaraUniunii a unor state i integrarea altora, ca i dezechilibrele economice zonale, pot duce la grave dezechilibre i alimenta ideologiileformrii statelor mari. Statele balcanice trebuie s neleag imperativul momentului i s acorde drepturi pentru comunitileromneti respectnd tratatele internaionale semnate.

Analiznd istoric, proiectul romnesc de pn la primul rzboi mondial a fost cel de susinere a Imperiului Otoman (pn n1913), formarea unei Macedonii independente, crearea unui stat albano-romn sau sprijinirea Serbiei n detrimentul Bulgariei care tot agitat spectrul revizionismului dup congresul de la Berlin. Dup Marea Unire de la 1918 Romnia militeaz pentru realizarea unonelegeri defensive la nivel regional, cum ar fi Mica nelegere (1921, ntre Romnia, Iugoslavia i Cehoslovacia practic, astzi, celdou state nu mai exist!) i nelegerea Balcanic (1934, ntre Romnia, Iugoslavia, Turcia i Grecia). Au existat unele variaii npolitica de sprijinire a comunitilor de la sud de Dunre, care atinge un maxim n timpul rzboiului (1940-1944). Dup 1947 Romninu mai face demersuri la nivel internaional n sprijinirea acestora. Perioada de tranziie prin care a trecut statul romn dup 1990 fcut ca, pe plan intern, s existe o maxim bunvoin fa de minoritile naionale, dar pe plan extern s se realizeze foarte puin sensul obinerii de drepturi similare romnilor de peste hotare. Astfel, a devenit foarte avantajos n Romnia s fi minoritar, multepersoane din familii mixte declarndu-se aparinnd minoritilor etnice, n sperana obinerii de avantaje materiale, att din partestatelor nucleu ct i din partea statului romn, care a susinut foarte generos aceste minoriti. n acest timp, comunitile romnedin sudul Dunrii au ntmpinat numeroase dificulti n afirmarea ca minoriti naionale, n unele din aceste state nefiind nici astzrecunoscute. n timp ce n Romnia este un avantaj s fi minoritar, n statele balcanice se poate fi chiar periculos s-i afirmidentitatea etnic. Nu ne putem mira de confuzia care domnete astzi n rndul acestor comuniti romneti.

Statul romn ar trebui s procedeze, n prim faz, la un adevrat parteneriat cu Republica Macedonia. Suntem, practicsingurul sprijin loial pe care aceast mic republic l are n zon. n cazul n care apar divergene n recunoaterea comunitiloromneti n statele balcanice trebuie avut n vedere rolul Consiliului Europei n sprijinirea cultural i politic a acestora. n cazul ncare statele balcanice rspund pozitiv la recunoaterea drepturilor minoritilor romneti trebuie ales un model de interes comunrespect reciproc i beneficiu general. n acest sens ar trebui s aib loc negocieri cu reprezentanii statelor balcanice n privina striculturale i sociale a comunitilor romneti (ore n dialect, emisie la radio/tv, protecie cultural), reciprocitate n statutuminoritilor, biseric cu slujb n dialect (subordonate bisericilor naionale sau BOR).

romanii din albania – aromanii

Documents