un popor care se stinge - aromanii

8/2/2019 Un Popor Care Se Stinge - Aromanii

1/70


2/70

deseoperi lurnil 0 l ipsa de sirnt national stranie si pernieloasalaun popor mie eare vrea sa tralasca. . .. , .. . ..Daca intr'adevar; Arornlnii au ajuns pnn vicisitudinils trecutuluio except1e de la definitia idealului nostru national, ex~eptia astaramine solidara cu postulatul fundamental, adeca eu fortaconservarf noastre etnice. Caci ~i despartiti de no! prin zeeeveacuri de vlata deosebita, despartiti prin attta Intindere deparnint strain ~iplin de piedici naturale, ei nu sT.ntdespar1;i'i.~ itnstramati prin singe, sl voeea lui, care a biruit veaeunle,strabate departarile. Lucru-i firesc, daca atavisrnul e partea eeamai adtnca si mal vie a vietii ~i fiintii omenesti si daca, precumspune poetul "Despartit ori ~eparta~, frat~le e tot frate~' (IancuVaearescu). "Fn:ltJa" asta nU~10 verba goala, de oar~ ce I~ielesuleuprinsului ei se poate cereeta deama~untul; ~I ea. rmpunedatorii de constitnta ~i de fapte, care trebuie mereu precisate, cuatit mai lamuri!,' cu cit chiar opinia lumii culte este Incanedeslusita asupra lor si, din causa aceasta, prea nepasatoareinca fata de ele.Aveni, tntr'adevar, datorii impuse de identitatea lor etnica, cetrebuie rnentinuta, nu numai ca un monument viu ori ca unomagiu adus trecutului, dar 9i ca 0 r~serva.na.~iohala: pentruviitor;.avem datorii impuse prin tenacitatea instinctu'ui lor deconservare, eare trebuie alirnentata inainte de-a lSlabi; avemdatorii impuse de numarul tor, care nu-l destul de mare pentru ane asigura de vlitor, nici asa de mie pentru a~1putea trece euvederea. Aeeste datorii seimpun astazi cu puterea unui "acum ~ori - nlciodata", eaci momentul e hotaritor. Dupa ee pana astazi -si eel putin de la 1905 ~Aromlnii erau nas9u1i .ca nati?nali tate ~nlmperiul tureesc, acum iese de supt sta~lnlrea IWI, ea!e

vs ~

rnultamit totdeauna de a Tngloba neamunle supuse, fara sanazuiaseaa sl Ie asimila, ea s a intre supt dormnaua unorpopoare tinere ori degenerate, ce au dat mereu. dlova.da, prinscris, prin fapta i prin crima, de un pa~el~nls!Tn ~! de unpanbulgarism hranit de cete mai romnofage mS!lnctei. A .De aceia Aromlnn aveau totdeauna groaza a !se gtndl ladesmembrarea si pelrea Imperiului tureese, luerau din suflet icu credinta la rnentinerea lui i nu caleulau nlciodata, - I. i separea cu neputinta a calcula cu ideia sfari~~ril soal.e.A~a casfarirnarea asta a venit acum, nu numai Trrtpofrlva tutu lor

donntelor, dar si tmpotnva asteptarilor sl , din causa aeeasta ea Hprinde nepregatiti, 0 nepreqatire care adauqa sl mai mult [agravitatea momentului, iar tn aceiasi rnasura, prin urmare, laimperiositatea !ii iurgenla datoriilor noastre. Cacl, de siqur, alci cai aiurea, greuta\ile nu terg i nici macar nu micsoreaza datoria,pentru ca din potriva ele 0 cresc (pana la rnasura sacrif lclului).De aceia, aceste greutali noi nu Ie ascundern, oricit af fi demulte i de rnari, pentru a Ie birui mai bine, cu atit rnai rnult, cucit vorn vedea, tot ele ni dau punctu! de plecare :;;i de sprijin inbiruirea lor.Nimeni dintre oamenii de tiin,a, ori eel pufin de buns credinta,nu mai pune la tndolala existenta e.lementului arominesc, cindatlt ia le-au studiat 1Ie-au recunoscut forta numerica, tenadtateai identitatea etnica. Identitatea asta le-a fost recunoscutaintr'adevar din cele mai vechi timpuri, i mai intaiu,. chiar dinistoriografia :;;1etnografia straina, de la Cafkokondylassi pana laThunmann, de la Thunmann 9'1p2ma la Weigand. Au cunoscut-oapoi, chiar din veacul al XVII~lea, cei mai Tnvatali dintre cronicari inostr i, Miron Costin ~i Stolnicul Constantin Cantacuzino; i nunumai din cartile altora sau din auzite, pentru ca, vorbind de;'Cuto-Vlahi", acesta din urrna marturiseste ca "$i cu dintr'lnsil avcrbit'tf-a cunoscut, asa dar, din contact. Dupa "eontactul"acesta, care a rsrnas isolat :;;1In ori ce cas, fara urmare, sestabileste contactul cel mare, contactul national, ~i odata cudinsul, 0 noua recunoastere, la sfirsitul veaeului al XVIII~lea,cind atltia Romlni macedoneni, Tn deosebi Moscopolieni,alungati 'de pirjolurile albanese, s'au adapostit mai ales inUngaria, unde au intrat ln legatura eu fruntasli scolii !atiniste,alaturl de carl au pus temelia regenerarii. lor culturale inationale, adudnd la cunostinta lurnii moderne identitatea loretnica, tiparind cea d'intaiu gramatica si eea d'lntaiu istorie a lorsi organisind lnceputurile invatamlntului arominesc.Dar un moment ::;;imal hotarltor In promovarea constiinteiarorntnesti, 0 "recunoastere" si mai rodnica prin urrnarile sale,este deterrninata prin contaetul exi lati lor de !a 48, eari cei d'intaiudescopar pe Arornini acasa la ei i stlrnesc interesul activ pentrudlnsii, interes ce capata 0 forma concreta abia la intemeietoriiRomaniei contemporane. Acestia eei d'intaiu au ineeput prinfapte 0 traditie de solidaritate nationala ::;;iculturala a lor. Aceste


3/70

drepturi, care au fost recunoscute mai tirziu, ca 0 confirmare aidentiUi\ii lor nationale, a rarnas sa Ie continuarn nu numai ca unact de pietate fata de cei cari Ie-au pregatit, Ie-au intemeiat i le-au garantat, ci ca 0 alimentare a instinctului de conservare decare a dat dovada elementul arominesc, in lupta, atTtea veacuricu stralucita i ccnrupatoarea civi lisatie a Imperiului bizantin, iardupa aceia cu Imperiul turcesc, care prin slablclunea lui i-a lasattn prada furiei soviniste a popoarelor balcanice.Nici desnationalisarea. nici emigrarea, care s'au ajutat si s'audeterminat una pe alta, in aceasta opera de distructiune etnlca,n'au izbutit a-I reduce la rnasura unei cantitati etnice negli jabile,printre eelelalte neamuri baleanice, si n'a izbutit, mai ales, saslabeasca acele traditii i moravuri strarnosesti, in care seconcret rseaza instinctul national. Cad, fara lndoiala, tenaeitateaacestui instinct nu trebuie masurata prin proportia teritoriala inurnerica dintre extensiunea lor de odinioara i contractiunea, cei-a urmat, ei cu greutaiile, ispitele i presiunile ce-au avut sa Iebirue.Cu alte cuvinte cifra lor trebuie interpretata dupa valoarea eiistorica, iar nu dupa valoarea absoluta, cu am mai mult cu citn'avem statistica tiin1ifica, care sa ni arate exact cit slnt i cumse'nrnultesc !iii cum descresc, caci, daca sint regiuni in carenurnarut lor se rnlcsoreaza, stnt altele, cu 0 poporatie foarteprolifica. Statistica adrninistratiei turcesti, In care coruptia tiscalareduce nurnarul capetelor, e i turceasca i confesionala,amestecind i ascunzind pe Aromini cu Siavii, cu Grecii $i chiarcu 0 parte din Albanesi, in rubrica crestinilor supusiPatriarhatului din Constantinopol; iar statisticile calatorilor sintniste 1. . .1 .impresil citrate", dar nu mai obiective si mai reale decTtorice alte impresii.Aproxtmat i i le lor stnt iperboliee ori cad lntr'o prudenta carereduce realitatea la nimic. Sa recunoaste, lasind la 0 parte pecei nepreqatif pentru asemenea cercetari, ori pregatiti $i pornitid'inainte catre anumite incheieri, ca, aceasta realitat~ e si greude descoperit pentru un calator i mai ales pentru un strain. "Ex.Aromin", e 0 yorba pe care Arominul 0 spune mal lesne numai"Rominului de la Dimare", i nici lui totdeauna. Daca insastatistica exacts i cornplecta lipseste, orientare si, in oriee cas,indicatii statistice gasim, de pilda, in statistica consulatului

14

austriac din 8itolia, care descopere numai in vilaetul Monastir140 de mii de AromTni (vezi, in "Convorbiri literare XXXVII"~tudiul d-Iui .~r. Gh. Alexici, Macedo-RomTnii pp. 865 $i 939); o'r iI~ descopenn ca aceea facuta acum zece-doisprezece ani, cind~ a dat .pe.ste c0m.une, necu.no~c~te cu 30 de mii de Aromini, si,In sfirsit, In ~.se0Iunea unui bastinas, care este in acelasi timpun am de tllnta, ca d. G. Murnu, care crede ca citra trebuieurcata cel putin pana la 500 de mii (vezi"Universul", de la 29Decembre 1912 art. "Autonomia Macedoniei"). Asta lnsearnnaca, atit numaru t , cit i tenacitatea, cft i mai ales identitatea loretnica Ii da dreptul la 0 viata nationala, iar noua ni revine datoriasa li-o fnlesnim i sa l i-o aslqurarn.Da~ori~ aceasta se impune mai cu putere daca vom baga desama, I nu vom ascunde, ca in aceste forte de conservare sedes~opar. .i ger~eni = disolune. rntr'ade~ar - i, mai lntaiu,mufti, pU\InI, doua, trei, patru, cinci sute de mii -. AromTnii auoricum,~slabiciun~~ de a fi ra.zleti ~i rasfiran, pastoria alungind ~iascu.nzlnd pe unn In coclaurile muntilor, negustoria, eare a Juat

la el un mare avint, mai cu searna din veacul al XVIII-leaamestecTnd pe altii In erase cu celelalte neamuri, ori trimetindu-iin lurne ~ana Tn centrele comerciale ale Europei centrale ideparte, dincolo de Mare, in Egipt..De._ac.ei~,.nationatrtatea Jor nefiind compacta, nu-i imediatvla?,la ~I nlc,1des.tul de ~ons!st~nta. Apoi tot comertul iea silit a-siutilisa I a-I cultiva mal putin lirnba nationala, care a rarnas maimult 0 lirnba materna, adica mai rnult, nu lnsa cu totul in samafemeilor i a pastortlor, ce au pastrat-o nu fara a 0 altera i eiprin multe. imp.ru.m.uturi straine. dar mai ales fara 5-0 poata, desigur, cultiva I ridica la demnitatea unei limbi literare. De aeeia!dentitat.ea lor.etnica nu este, nici ca cotncidenta. la prima verba.~n s~rlt - I. ast~-i Tmprejurarea cea mai grava - aceastaldentltate_ na1'0n~la nu .se c_oncretiseaza intr'o terneinica ieonstanta ..so!ldarlt~te n~ilonala; !?i, daca, de sigur, nu sint l ipsi~ide constnnta nationala, eel putin In patura culta aceastac~n~!iin~a, chiaro in ac~~sta patura culta, este 0 co~tiinta desarbatoar~, ~dezl!e man, iar nu constilnta de toata clipa, fara a setraduce onctnd I lesne in fapta nationala, in viata nationals.Caracteristica fondului tracic, - ~i din causa asta comuns cunoi, - aceasta lipsa de solidaritate nationals a tost aqravata la


4/70


5/70

1/2. Brosura: "Un popor eare se stinge. Ae.te !ji ~ot~eulese de Mireea Dela Mare, 1915, eu 14 lIustratlUnioriginale luate la fata loeului. 1) .... .in loe de prefata. Cateva cuvinte asupra vlet" fra,llor nostn dela Pind. "Mutri1i~na ghine ea him chiru1i" ("Tngriiiti-ne bine ea

suntem pierdutj"). ..Pline de jale' i mult adevar, sunt aeeste vorbe pe, ca~e_fraJItnostri Arornani, oropsif i lipsiti de ajutor Ie inqana Indesperarea lor tara de margini. Vorbese ~opoar:I~. de tr~zlreaconstiintei lor nationale, dupa cu~ 9i nOI Ro~anll vorbirn ?~desteptarea constiintei noastre nauonale. Frat" no~t:1 A~oma~1lnsa nu vorbese asa ceva, pentru ca lor nu acum - met alta data!- Ii s'a trezit constiinta, Au calcat pe urmele stramosilor fara samai aiba nevoie de trezire, Ori de cats ori cineva i-a nesocotit caneam ei s'au ridieat si s'au aparat si pana ce n'au invins nu s'aulasat. 'Iubirea lor de neam i de patrie e foarte mare, ei ~un~doritori de rnunca si cultura, nazuitori de orizonturi noui, Ipatrunsi in starsit de menirea si insemnatatea existentel lor eaRomani.Neamul e unul din eele mai inzestrate de natura cu facultati ceuimesc i covarsesc pe a celorlalte neamuri ~in cos~opalitapopulatie a Peninsulei Bal.caniee.. C~le mal v~ednlce deadmiratie calitati ale Tracilor, at earor urrnasi sunt, Ietrnpodcbesc fire~. Moravurile lor sanatoase n fac nati~ cea m~idlstinsa In acest Sud al Europei si exemplul cel mal demn Inochii tuturora. Izolati de asa de mult timp de trunchiul compact alRornanisrnului, ei i-au pastrat totusi cu sfintenie individualitat~~lor etnica, cu 0 indaratnicie necbisnuita si nu s'au lasat ruci

cdata lnvinsi, . .Cu toate nedreptatile ce li s'au facut i cu toate neaJuns~nlecare au lovit in ei, firea lor de Traci s'a afirmat intotdeauna $1 nus'au temut de nimic, precum nici vreodata nu au Tnpareze.Arornanii au in acele parii un dusrnan incapatanat din fi~e, -elementul grec, care de veaeuri lupta in potriva lor -. EI ~usustinut lnsa lupta in mod demn i au invins. $i atat de mult tl~ei 1.3natia, graiul :?iobiceiurile lor, tncat cand s'a tntarnplat c~ sanu mai' poata tine piept invaziei stralnitor, cari venea~ :?I seasezau in satele lor lmpestritandu-le curatele lor locuinte, cu

1) F.D.PS.G - DOSAR 3/191518

bordee de parnant hidoase i saracacioase i facand sa rasuneprin satele i valle lor frumoase, - barbara lor limba, - paraseaucu mie cu mare, pana la cel din urma, dragile locuri in carevazusera Intai lumina soarelui i In care crescusera invaland sacante jalniea doina romaneasca, si se duceau sus, ln vagaunilemuntilor unde adapostif de atingerea strainilor, ridieau dintem~lie locuinte nai, i:?i infiintau alte sate si se faceau "picurari"("pastori"), pascandu-si cu drag aile i cantand cantece jalnicede despartire, arnintindu-si de eel rarnasi acolo jos.in modul acesta si cu mult avant a luat nastere "poesialnstrainarii", 0 speta de poezie populara aromaneasca. Cu toateaceste calitati insa starea lor actuala nu este de loc buna, bavorbind mai ~xact,' e rea de tot. Persecutiile greceti pe de 0parte, i conlocuirea cu inasoeiabil ii Bulgari, cu nesuteritil sart,pe de alta parte, i-au tacut sa se retraqa la munti, la viatapastoreasca, pe care acum 0 duc mai to f si i-au redus aproapela cea mai neaqra mizerie i saracie.$i pe cand aceasta rarnura de Romani adevarati sta aStf~1retrasa, conducerea lor este data in mana catorva lntelectuall,oameni din patura mai culta a neamului. Acestia Tnsa dinnefericire, - fie din cauza politicei, fie din cauza arnbitiilorpersonale, sau mai stiu de ce, - nu se intereseaza de chestiunilecapitale ale Rornanismului, iar sarmana chestie natlonatalancezeste deapururea intre cartoanele invechite i uitate. Eatata diferenta intre chemarea lor i ceea ce fac, tncat poporul adevenit foart~ sceptic fata de toti carturarii, asa ca a luat nasteresi zicatoarea: "021-1fieioriu la scoala ca s'vrei s'lu cheri" {"Oa-libaiatul la scoala daca vrei sa-I pierzi" - lonescu Scodrea).lntr'uncuvant, orqanizatia lor de neam e de plans, e un papor care sestinge!1/3.Bro~ura: Societateadecultura macedo-romana"MacedoniaMacedonenilor". Bucuresti, Institutul deartegrafice "Eminescu". 1912.1)/...l ceea ce izbeste pe eel ce consulta 0 harta etnoqrafica aTurciei Europene este, in primul rand diversitatea elementelor, idupa aceea modul cum ele sunt asezate: Turd, Bulgari, Greci,Romani, Sarbi, Albanezi ~i Evrei loeuese Tnregiuni mai mult sau

1) F_D.P.S.G - DOSAR 3/1915


6/70

mai putin intinse, insa din cauza ca sunt irnprastiate pe tntinderimari, nu gase~ti la un loc dedit doar faramituri din fie-care dinaceste elemente. Turci, Albanezi, Bulgari, Greci, Romani, Sarbii Evrei locuesc unul alaturi de altul, se tncruciseaza intr'o reteadin celemaiincurcate.despartindu-seuneoripentrucasa.segaseasca $i sa se lmpreuneze din nou ceva mai departe,Tnfigandu-se ca un colt unii intr'altli, disparand pe alocuri pentruca sa apara iara~i mai incolo; toarte deseori li gasim asezaf incat astfel torrneaza in unele locuri mozaicuri cu adevarat ciudatei ca i cum ar fi fost intention at facute de vr'un caruia i-a placutsa faca cu neputinta descartirea lor.I .. .!. Chestiunea fortei numerics a fiecarei din nationalitatileaflatoare in provinciile europene ale Turciei a fost in ultimul timp,asa de mult cercetata, desbatuta i repetata, in cat cu dreptcuvant ar f obositor sa ne oprim ~i noi asupra ei, !?i aceasta cuatat mai mult cu cat nici n'a fost vr'o data 0 chestiune careintentionat sa fi fost mai controvsrsata i mai tncurcata. Caci,daca unul ia drept baza a statisticei sale limba, altul prefera caatare religiunea, un al treilea confesiunea, un altul populatiascolara, un altul tabara asupra dependen1ei de cutare autoritatebisertceasca, precum se mal gasesc i de aceia care dau dreptbaza pentru alcatuirea statisticei constiinta nationala liberexprirnata, Numai un lucru nu se poate tagadui: aceta ca toateaceste elemente exista, dar ln asa chip incat nici unuldintr'lnsele nu poate da caracterul lui propriu unei parti maiintinse a unui teritoriu.Toate aceste nationalltati n'au aceeasi vechime in regiunileunde se gasesc astazl. Unele, ca Albanezii, de pilda, suntstabiliti din cea mai tndepartata vechime. Altele, ca Grecii $iRomanii se gasesc, de asemenea, stabiliti din cele mai vechitimpuri. Pe al1ii, ca Siavi i (Bulgari ~i Sarbi), Ii gasim in PeninsulaBalcanica nu mai putin de zece of; chiar douasprezece veacuri.in sfarsit, Turcii $; Evreii, care au venit cei din urrna, au deasemeni, indaratul lor 0 existenta de cinci sau sase veacuri.Din aceasta reiese ca, dei adusi din cauze diferite, pe toti iigasim acolo de mai multe veacuri / ... 1 cu totii au drepturi egale lao viata proprie a lor, cacl parnantul pe care locuesc a fost timpde veacuri intregi, dospit de rnunca $ ; mat ales cu suferintele lor,cacl cu totii au trait vremuri viforoase i in ciuda schimbarilor i a

20

neno~ocirilor prin care au trecut, au gasit in ei ini!?;de'stula fortsca sa n~ f~e.rap~$i i ca sa-si pastreze fiecare pana in zileienoastre lndividualitatea sa etnica., Nation_alitati otelite in chipul acesta nu mor, nu dis par. Elerncearca, poat~, pentru catva timp eclipse, insa pastreaza infu~~ul sufletului lor. cultul. propriei lor individuaJitati. La cea maimica suflare se apnnde din nou focul de viala care cloceste subcenuse 1 : . . 1 . P?pu.latia rornana, care se gase$te asezata inMacedonia, Eplr $/ Albania si care e cunoscuta de strain; maimult cu .~u~e.le de Vlahi, ori Cuto-Vlani n'are nici 0 legatura nicicu. ~lavlI, nJ~1 ~~ Grecii,. nici cu Albanezii. Ea este de originelatina. ~ alc~tulta parte din coloniile romane, care s'au stabilit TnP?menltele tinuturi dupa cucerirea lIiriei de catrs pretorul Anicius~/ a Ma~edoniei de catre Paul Emiliu - doua veacuri tnainte dehsu~ Hrlst~s - $i parte, mult mai mare parte din colonii daco-r~mane. Tlmp de m~i ..multe v~acuri aceste colonii traisera petar,:,ul. drept al Du.narll, ~~de irnparatul Aurelian transportaseleqiunile ~omane I coloniile stabilite mai fnainte in Dacia decatre irnparatul Traian,rr12pi~s~ de catre .Slavi, o. parte din aceasta populatie sere~ar.sa In Macedonia, Albania, Epir $i Tesalia si forma acoloprincipate = ~ine statatoare cunoscute sub numele de "Vlahii".A.cest~ . princlpate, de cari pomenesc adeseori cronicariiblzan,ttnl, au, trait ~ana la sosirea Turcilor, cari au acordatRom.anllor, In schirnbul supunerei 10f, privilegii mari caricupnndeau 0 larga autonomie comunala administrativajudiciara si reliqioasa, privilegii cari au fost ~entinute vrem~indelun~ata i dill cari mai sunt urme pana in zi'ele noastre.La ad_apostul acestor privilegii, populatia romans din Turcia a

putut. sa se des~olte liber i sa ajunqa la 0 sltuatiune prospera ilntloritoare, mal ales ca natura a lnzestrat-c cu multe calitatifrumoase: Din. n~no.roci~e, existenta ei ca nationalitate aparte,precum $/ asplratiunlle ella 0 cultura intelectuala au fost socotiteca ~. piedica in reallzarea vederilor politice i a viselor dea~bI1Iun~ ale elenizmului. In nici un timp elenizmul n'a putut sapnve~.sca cu. nepasare dezvoltarea unei culturi i a unei9on~t~'ntenatlo~ale ~omaneti. De aceea a cautat sa lnabuse~nca In fase once sirnptorn vestitor de 0 astfel de dezvoltare.lncercari in sensul unei desteptari nationals au fost tacute inca


7/70

dela sfarsitul secolului al optsprezecelea i. dela tnceputulveacului al nouasprezecelea; adica cu mult lnainte ~e. crelere.aRornaniei moderne, de catre carturari i Macedo-Romani, stabili tiTnEuropa. .'Acestia, ca medicii Roza i Cavaliotti, preotul Ucuta. $1profesorul Boiagi au campus lucrari in graiul ':lacedo-rom~n,destinate sa inlesneasca conationalilor lor din Maced9ma,Albania, Epir $i Tesalia, instructiunea in idiomul lor propriu. lnsa,Patriarhia greaca din Constantinopol, de care ~in punctul devedere bisericesc depindeau Romanii din Turcia $1 care erapazitoarea cea mai geloasa a traditiilor i a intereselor politi~eale elenismului, s'a impotrivit acestor tncercari din toate p~tenl~si cu toata autoritatea sa, dupa cum. trebvuia sa se opuna ~altarziu miscarei de desteptare nationala a Bulganlor $1 aAlbanezilor. insa / .. .1 ideea / .. .1 de desteptare nanonala, laRomanii din Turcia a aparut din nou, treizeci ori patruzeci de animai tarziu 1 . . , / cu 0 vigoare mutt mai mare. . . . .Romanil macedoneni stabiliti in strainatate $i indeosebi cetstabiliti in Romania /. . .1 s'au g~ndit sa Ie vie in ajutor 1. . .1 ca saalba $i dan!?ii scoli si biserici nationale, asa dupa cum aveauGrecii, Bulgarii, Sarbii etc. scof cu scopul acesta au. fo~tinfiintate in Macedonia $i Epir inca din anul 1863. lnstructia Inaceste scoli, numite nationale. era sa se faca in I!mba romana:Dar aceasta intreprindere s'a izbit de lmpotrivirea cea mallnversunata atat a Patriarhatului grecesc $i a clerului sau cat i astatului elen 1 .. . 1 . Ar f foarte lung sa aratarn aicea cu amanunterazboiul sistematic $i fara preget ce le-a facut Patriarhia $i Statuielen in contra scolilor si aderentilor rniscarei de desteptarsnationala 1.. .1 .5e stie ca au fost puse in lucrare fara ?el mai mic scrup~1 toatemijloacele de actiune de care putea dispune Fanarul $1~t~tulgrecesc. Tnt imp de cincizeci de ani n'a fost Tnco~tra. Roma~lla.rdin Turcia decat 0 serie lunga $i nesfarsita de presruru. vexatiuni,care se exercitau cand sub forma de refuz de asistentareligioasa, de excomunlcari, anateme, denunturi calo.mni~a.s~ pelanga autoritatile turcesti, cand sub forma m~lt r:na~tenblla. deasasinate, maceluri, incendii, tot soiul de chinuri I alte CrimeTngrozitoare savarslte cu 0 cruzime. far~ d~. pereche de catrebandele de criminali trimise de Grecia $1platite de propaganda

22

qreceasca.Nici 0 cruciada n'a fost mai bine cornbinata $i lntreprlnsa cumai rnulta inversunare decat aceea pornita in contra sccalelor sibisericilor romans din Turcia i in contra adeptilor lor. $i totusiactiunea Rornanllor era cea mai fireasca i mai leqitima. Voiauca si Rornanii sa alba scoli i biserici natlonale, tot asa dupacum Ti lnfiintasera Bulgarii $i Sarbii din Macedonia, $i dupacum, de artte I aveau de mult Grecii. lnstructia in aceste scoh sefacea atat In dialectul macedo-roman, cat $i Tn limbs vorbita sisensa Tn Romania. Nimica mai firesc decat lucrul acesta. Celedoua popoare, dace-roman i macedo-rornan, erau doua partidin aceeasi rasa /origine - n.n.t cu totul alta decat a lor, dar care,cu toate acestea i$i pastrasera trasaturile lor comune: numele,limba, abiceiurile si moravurile etc. in adevar, $i unii !iiia ltii lsi zicrornani, $i unii !iii altora strainii Ie dau unul $i acelasi nume, deValahi.Daca facem abstractie de cateva deosebiri dialectaleneinsemnate, idiomele lor se aseamana perfect din toatepunctele de vedere. Ele formeaza una si aceeasi limba. Totusi,cu toate persecutiile aprige la cari au fost expusi, Rornanii dinTurcia ajutaf si de fratii lor din Regat au isbutit sa Infiinteze i salntretina pana astazi un mare numar de scoli primare isecundare de baieti i de fete, in cea mai mare parte dinlocalitatile rornanesti din Macedonia, Epir i Albania. Tot asa au,putut s~-!i ii cladeasca !ii imai multe biserici Tn care serviciul divinse face in limba romana.Rornanii tin asa de mult la aceste institutiuni de culturanationals dobandite cu pretul de atatea sfortari, suterinte isacrificii de tot felul, tncat ar socoti ca cea mai mare nenorocirei ca cea mai cruoa ofensa arice atingere i vatamare ce Ii s'araduce. Ei tin la ele tot asa de mult dupa cum Grecii, Bulgarii iSarbii tin la ale lor i precum acestia n'ar consimti niciodata sarenunte la cea mai mica - scoala $i biserica a lor, tot asa $iRoma~ii st -ar apara pana la ultima extremitate, ceea ce dansiisocotesc ca paladiul individuafltatii lor etnice / .. .1 . Bulgarii,Grecii, Sarbii, ba chiar i Muntenegrenii din regatele libere aleBulgariei, Greciei, Serbiei i Muntenegrului, spuneau ca nu maipot suteri ca fratiilor de sanqe din imperiul otoman sa fie lasatiprada Tmpilari lor regimului june-turc, care stanienea, dupa spusa


8/70

lor desvoltarea lor nancnata, ba inca mai avea $ 1 gandulascuns , de a nimici individualitatea lor etnica. .1 .. . 1 . Cele patru state balcanice, cari pan a mal I~n. sedusrnaneau tocrnai din cauza unei chestiuni de ~a:a !onw ne ~n.n. / , s'au in1eles sa ceara Turciei ca sa introduca In11nutunlee~din Europa niste reforme de asa natura in cat desvoltarea lor ~afie garantata i asiqurata pentru vii t~r 1.. .1 . ? i fi.indca aceasta dinurrna n'a voit sa se supuna acestei sornatiuni, cele patru statebalcanice au hotarat sa impute Turciei punctul lor de vedere pe

calea armelor. $i astfel razboiul a inceput. . .I . .. 1 . Ei bine, s'ar parea ca state Ie balcanice, devenl.n?indraznete dupa succesele armelor lor, ~u ~itat motivu.1ma~unsltsi proclamat al actiunei lor concertate I ~a waua.cum Intenya dea-i imprima caracterul pur si simplu al urun razboi de cucenre / ...I. Ceva mai mult, ba ceva mai rau, unele din aces!e statetmbatate de succes, n'au avut nimic mai urgent de facut, _detndata ce au pus mana pe oarecari regiuni sa-si potole~sca 0sete de razbunare ticaloasa, care, prin uraciunea ei, rearnintesterazboaiele din acele timpuri lndepartate. cand omul n'avea ceamai mica notiune de dreptul gin1ilor.1.. .1 . Asa ~u procedat armatele greceti ~a1a de ele~entulrornanesc din regiunile Karaferiei i Grebenel. La Karafena eleau pus mana pe fruntasf Romani D: Badralexi, D..Hagigogu, ~.Hagigogu, N. Ciumetti, P. Badralexi, N. Ba.dralexl, I. Badralexi,N. Caraiani, G. Soldatu, Dimitrului Badralexi, I. Popa-Tanase, V.Zeana, st. Cutova, AI. Gudovan, T. Piscu, Toli Hagigogu, St..Hagigogu i Costa Naum i dupa ce i-~u batjocorit pentru ~-Iface de ocara in tata populatiei locale, I-au legat,. t-au pus Ininchisoare i mai pe urrna i-au tarat pana la Salonl~, t... ! .undeau ajuns mai deqraba morti decat vii, de pe urma schinqiuirilor, alipsei de hrana.I.. .!. $i pe cane armatele greceti se napusteau asupraavutului acestor fruntasi i-I distrugeau, autoritatile instalate dedansele procedau la Tnchiderea scoalelor romane7 ti, I~arestarea profesorilor lor i la inlocuirea lor prin profeson grecl.In regiunea Grebenii, armata greceasca ~'a purt.at la. fel c~Rornanii, Ea a pus mana pe fruntasul Roman Dumitru Cicma Idupa ce I-a legat bine, I-a pus in inchisoare. $tirile pri~ite. ~anaacum in urrna spun ca a fost macelarit in chipul cel mal oribil de

24

catre Greci. Farmacistul Roman Nicolae Lagara a fost deasemenea arestat la Grebena i a fost dus in orasul Tricolaunde a fost pus in puscarie, la un loc cu criminalii de rand.E de prisos sa mai lungim lista crimeJor si ticalosiilor savarsitede armatele ! de autoritatile provizorii grece~ti asupraRornanilor din Turcia 1.. , / populatiunea rornana, in mai multelocuri cucerite de greci a fugit pe unde a putut stiind de maiinainte ce soarta 0 asteapta. Caci in timpul ultimilor ani care auprecedat stabilirea regimului constitutional TnTurcia, atunci candbande de talhari greci bantuiau regiunile rornanesti pentru a Iesill sa paraseasca scotile s i bisericile rornanesti, aceastapopulatle a fost terorizata in toate chipurile. E de ajuns saspunem ca in timp de doi - trei ani, mai bine de patru sute defruntasi rornanl au ispa;;it printr 'o moarte cruca gre;;eala de a nufi ascultat de porunca comitetelor revolutionare grece~ti de a-iretrage copiii de la scoli le rornanesti.De altfel toata lumea ii aduce aminte ca regiuniJe cuceriteacum de statele balcanice au fost acum cativa ani teatrulcrimelor cele mai sanqeroase. Bulgarii ;;i Sarbii, Grecii iBulgarii, Grecii ;;i Romanii i;;i faceau un razboi de exterminare,fara mila. Se luasera la intrecere care de care sa-si faca maimulti partizani, care de care sa-si capete preponderenta, caci,pe atuncea se credea ca anumite portiuni din teritoriul otomanera sa revie cu ocazia lrnpartirii ce urma - dupa socotelile lor ~ca tn curand sa alba loc, aceleia din Statele balcanice, care prinfoc si sabie, ar fi reusit sa-i imprime culoarea na\ionala. Grecul,Sarbul, Rornanul, Albanezul ar f i preferat sa indure mai de grabao mie de ani moartea decat sa consirnta a trece drept Bulgar detearna ca intr'o zi sa nu caoa sub stapanirea bulgara, pe care 0privea ca pe 0 adevarata calamitate.Bulgarul, Rornanul, Sarbul ~iAlbanezul nu s'ar fi lasat nici inruptul capului sa treaca drept un Grec, ternandu-se, deasemenea, de a nu Incapea intr'o zi pe mana Greciei, lucru pecare II considera ca cea mal mare nenorocire. Tot a~a era cuBulgarul, cu Grecul, cu Romanul ;;i Albanezul fata de Sarb, acarui coborare in Macedonia parea ca e de natura a exasperaaceste nationatitatl, Astfel era situatia reciproca a nationalitatilordin Macedonia i~tr'un trecut care nu urea mai departe decatpatru ani 1.. .1 . lata ce fel era mentalitatea i dlspozltine


9/70

nationalitatilor din Macedonia pana mai acum doua luni I.../.Ca're este' deci principiul ce ar trebui luat ca baza pentruregularea dreapta i definitiva a chestiunei macedon.ene? N~este decat principiul nationalitatii 1.. .1 singurul lucru loqic ar f sase renunte la orice spirit de cucerire si stapanire ~i sa se adoptepur si simplu formula:Macedonia Macedonenilor. Macedonia ar forma astfel un statautonom unde toate nationalitatlle ar avea acelea~i sarcini iaceleai drepturi ~i und~ libertataa constiintei, a cultului i Aa!limbii s'ar proclama absolute I.../. $i doritori de ~ ~~dea In.Macedonia pacea definit iv stabll ita. noi sustinern pnnclpl~1 uneiMacedonii. autonome, pusa sub protectia Puterilor. ca sln~.uru~regim capabil sa asigure drepturile egale i l ibertatea constiinteituturor nationalitatilor Macedoniei, care toate au a(~ela drept la, ,vista.c'omitetul societati i, Dr. A. Leonte, C.F. Robescu, D. Valaori,G. Murnu, Dr. V. D~dumi, Bucuresti, 26 Noiembrie 1912.

2. Catevarimduri despre fanario,i2/1. Tribuna Macedoniei" - ziar Macedo-Roman,saptarnanal - Director-Administrator: Tascu p~cerea, AnulII, nr.19 (29), Bucuresti 24 lunie 1907. ArticolulsCe au facut Fanariotii $;Grecii in Romania. (II.) 1)Mijlocul de capetenie pentru a ajunge sa nimil~easc~ ~ri~eimpotrivire, era saracia i distrugerea boeri lor pamlantenl; .Id~nnefericire in mare parte, Fanariotii au reusit; a miare_pa~e dl~boeri vazand ornnipotenta Fanariotilor uitara v~chlle tlm~ur~eroice i pe natiunea lor in interesul conservarii p.~rsoan~! ~Iaverei lor, si se supusera, cautand a se Tntrece umu p~ .al~1IIn

sluqarnicie. Aliii au disparut sau in revolte zadamice, c.act ~~CIadata nu erau uniti sau prin decapitare de catre iTurcl; ali" aucazut in saracie ~( au reintrat in randul razesilor, dir1tre cari esiseprin fapte eroice in timpuri le de lupta. 1. . , / .Domnia Fanariotilor din arnandoua Prinlc1patele secaracterizeaza printr-o adrninistratie nu numai cLJ.I?esavan;?irerea dar lntr'atat de arbitrara ca numai cetirea aut(Qrilor care autrait si au scris pe vremea aceea, poate da a idlee apropiatadespre starea jalnica a tarii . 1.. .11) F.D.P.S.G - DOSAR 71/1908

Sunteti curiosi, cred, a ti cum traia un Domn Fanariot in tarala noi. Curiozitatea aceasta v-a satisface chiar un Grec, un Greccinstit, anume Zallony, care a scris oupa cum am mai spus, unvolum asupra Fanariotilor: "Nimeni nu poate descrie stuqarniciaboerilor din jurul lui (lui Veda). Grija lor cea mai mare este de a5e apropia de persoana Domnului. Imediat ce acesta doreste sase scoale din Divan, doi sau .trei se reped, II iau de subtiori ~i-Iridica atat de sus, ca abia poate atinge parnantul cu varfuldegetelor, arti trei fi poarta coada mantiei pe rnaini ~i, astfel,parcar fi paralitic, el trece in apartamentele sale urmat de feciori.Acolo, imediat, un lung ciubuc tnlocuieste mataniile; de odatase aude tipatul strasnic al unui ceaus. Acest tipat veste~te peCafegi Basa ca Tnal1imeaSa doreste cafea, si imediat i se aducecafeaua intr-o ceasca mica lmpodobita cu diamante. Cand etimpul mesei, de obiceiu I.aamlaza, un alt ceaus 1ipa i mai tarei mai lung, chernand pe paharnicul, pitarul i intendentulInaltimei Sale i adaoqand: - i voi toti ~are sunteti atasaf laserviciul mesei Inaltimei Sale fiti gata.lndata ce Domnul seaseaza la rnasa, 1iganii lautarl, in numar de 30-40, cari Tnsa nuse vad, fiindca sunt ascunsi dupa a perdea, incep a executa pefel de fel de instrumente, diferite melodii. La starsitul mesei eicanta rnelodli nationale grece:;;ti cari Tnveselesc pe Fanariot,reamintindu-i patria I...I.Dupa ce Domnul termina masa, alt tipat al ceausului se audepentru cafea. Acum este un ceas cupa 12. Ceausul prin tipatullui, pe care-l scoate langa a fereastra a palatului, a vest it in totorasul ca in acest moment Tnaltimea Sa bea cafeaua ~i ca peurrna 0 sa treaca la odihna, Nici un zgomot nu trebue sa se maiauda pe afara, in palat :;;i pe strada trebuie sa dornneasca atacere absolute. Toate afacerile Statului sunt Tntrerupte, ca nutrebue sa se lntrerupa cu nici un pret somnul unui DamnFanariot. Nu totdeauna insa aceste trei are cat dureaza tacereain palat sunt intrebuintate. numai pentru somn; aceste ceasurisunt mai mult ore de meditatiune pentru Domn ~i de repauspentru impeqafi. Multe nefericiri au isvorat pentru bietul poporroman din aceste meditatiunil La orele 4 sunetul numeroaselorclopote din lasi sau din Bucurestl, anunta poporului ca cursulafacerilor publice a reinceput i ca Domnul nu mai doarme.Cum erau boerii Fanarioti? Boerii Fanartoti veniti in Principate


10/70

in urma carelor cu bagajele Hospodarului fanaot, si veniti cudinadinsul spre a lucra la edificarea averii lor uimiti de luxulboerilor pamanteni, doritori a'si sustine ran~1 ce le-a datDomnul ~i de care nu erau demni, voesc sa ivalizeze ~i salntreaca chiar pe boerii parnantului in tala. ~i far. a se preocupade viitor, par'ca trecutul lor Ii s'ar fi sters din mint, ei se grabesca primi ofertele de credit ce Ie fac negustorii ~j)ancherii Greciveniti cu dansii . Printr'acest mij loc ajung a intrecl ln luxul traiuluipe boerii pamanteni. ii vezi in carete aurit, cu trabucuriargintate, pe cai scumpi, ~idan~ii, par'ca doriti s: insulte mizeriapublica, se falesc cu necurata lor bogatie. 'La apropierea lor fuge omul cinstit i muncitc, ~i d'abia p01inurnara numarul slugilor care urrneaza trasurih lor. Ramal cuinima tauga cand gande~ti ca acest lux e plat din sudoareapoporului Roman, la a carui exploatare Hospo(8rul Fanariot etovaras cu dansn. Boerii Fanarioti iau repede un ascendentnefast asupra Dornnitorulul, prin care pregate~ nefericirea imizer~apoporului. Ei stiu prea bine ca noul Hos~)dar n-a obtinutdernnitatea decat prin favoare si ca ea poat sa fie foartevrernelnica: ca averea Domnitorului daca lU trebue cudesavarsire creata, dar desigur trebue marita foarte mult Intimpul domniei; ca prin urmare toate mijloacelesunt bune sprea'i da ajutor la ajungerea acestui scop, rna] vartS, ca singuri eisunt in aceiasi situatiune ~i ca averea publi~ este singurasorginte de unde se vor imbogati din sudoareaRomanilor, darvrea sa arate ca par'ca 0 influenta streina ir:lependenta devointa lui, II sileste a tolera toate abuzurile. 1. . . 1 .Rornanii trebuesc impusi mult mai tare caci ~i nu numai casunt in stare de a plafi impozitele ce va propun(11,dar lesne arputea plati Ai altele mult mai mario Bogatiile iunt imense inPrincipatul lnaltirnei Tale si avutia lDoporului Ilult prea marepentru nevoile lui. I..J. Aceste sfaturi totdauna me primite caciexcita cupiditatea Domnului Fanariot sunt nediat urmate.Birurile taranilor sunt atat de mult spa rite, 1 cat sarrnaniilucreaza tot anul pentru fisc. /...1. Daca cerea 'urcia 0 suta demii de care de grau I..J Domnul ca bun speculat lnmulteste decinci ori cantitatile cerute: deci in loc de 0 suta d mii de care degrau, el cere cincisute de mii; in loc de 40 00 de oi, el cere200000; asa in cat el ramane fara sa dezlege pUga, bun stapan

28

p~ trei sute de mii de care de grau i pe 0 suta douazeci mii de01pe care tndata Ie i preface in bani.3. Campaniile netionettete desfs$urate in legatura cuMacedonia, impuse din Romania $;Grecia3/1. Dlrectiunea Polltlel si Sigurantei Generale.Ziarul"Cronica" din 9 lulie 1905.Artico!ul': "Cu cine se laudagrecii?" 1)Z.ilele ~recute. Sardelys tipa prin "Iris", ca patria stator eroi,Epirul I Tesaha, nu se mi~ca spre a zdrobi pe mizerabiliipropaqandisti, adica pe arornani Se vede ca orbetii acestia deg~eci nU-~1dau seama de cele ce vorbesc nici despre cine scriu.EI cred ca Istoria lumei se gasete numai Tncartite lor i ca altedocum.en!e n'ar exista_spre a .nimici laudele lor. ' Sa'i desteptarnP~1n ~I.~a vede~ daca ~~Iston~ adevarata tot asa vorbeste ca ~ie~. Eroll. cu_can se laudaqrecf au fost aproape to f arornani ic~nd a.~lrmam aceasta nu comitem nici a greeala. Mai toti

capitanii de arme din anii 1821, 1854 i 1878 erau arornani carlnu au. ~tiu!. c.e au fa.cut var~an?u-~i sanqele tor pentru ~iteoam~nl strain! de natia lor. EI, I ca ei multi nu Inteleqeau, nudeosibeau Neamul de religie i acei car; faceau aceastaoistlncnune puneau rna; lnainte religia si apoi Nearnul: astfel aufo~t Blahavei, Bucovalei, Hagi Petru i altii din Tesaha: DiacuGn~a,. ~aciandini, Gura, toti fareroti'; Bociari, Ceavela:Arninciani Deleghianei, Tapei, Sturuara i altii. Toti ~ti~ vitejia. acestor arornani pe care dusrnanii nostri Ii trecIn catastlf~1 grecllor. Podul dela Thermopile inca pana astazl neaduce ~ml~te ~e Diacu, dupa cum Carpenisu de Sociari ~i dupac~m campla. din Calabaca de Hagi Petru; tof imortalizati princ~ntece erorce. Afa~a de capitanii de arme care'si au ~arsatsangele pentru Grecia sunt i altii care au ajutat-o cu mintea lorc~ lnvatatura lor si cu banii lor. Astfel distingem pe marel~barbat de stat Coleti, arman din Seracu, care a contribuit foartemult la ridicarea Greciei prin sfaturi le lui Intelepte.EI a luat parte activa In timpul domniei regelui Oton si a fosttrirnes ca ambasador la Paris, unde s'a cunoscut cu foarte multalume aleasa. Acolo a vazut i a cunoscut pe marele barbat

1) F.D.P.S.G - DOSAR 42/1905


11/70

roman, pe loan Ghica. Ei s'au cunoseut in casa unui mare omdin Franta, unde Coleti se dusese trnbracat in costumul luinational, in cat toate privirile se atinteau asupra lui. Cand seapropie de Printul loan Ghica, i ii zise ln frumoasa noastralimba "i eu hiu (sunt) arman", cuvinte care nu lea uitat niciodata marele barbat loan Ghica. Tot atunei Coleti, ceru PrintuluiGhiea sa ii dea ear1i romanesti ca sa citeasca in limb~ luistrarnoseasca i din aeea zi zilnic se intalneau i Ii spunea ca inPind sunt multi, multi arrnani Ce Ie mal raman grecilor din erolllor?3/2. Ziaru.1 "Adevarul", 9 lulle 1905. Articolul: "Greciicontra romintiorsi bulgariJor. Recensemlntut popu/atieidin Macedonia. Furia grecilor. Unarticol din zietu! "K';ri".Pangrecismul: Kurdofoni, Armenofoni, AJbanefoni,Siavofoni etc. Apella guvernul grecesc".Conditiunlle in care se face de astadata recensamintulpopulatiunei din Macedonia au exasperat pe greci. Terorizati decatre acestia, romTnii i bulgarii din Macedonia nu Tndrazneau

sa-sl declare nationalitatea i erau aproape cu totii trecuti cagreci. De cind guvernul romin a obtinut dela Sultan cunoscutairadea, prin care se recunoaste nationali tatea arominilor, de cTnddar acestla au sirntlt de fapt ca au pe cine sa se sprijine i ca segasete cine sa-i apere contra tiraniei greceti, 0 mareschirnbare e pe cale de a se produce. Actuala harta etnoloqicarasptnoita de catre gred in toata lumea va trebui sa fieschirnbata conform cu reali tatea. La recensarnintul inceput acumde catre autoritatile turcesti. arominii se grabesc in nurnar maresa se inscrie sub adevarata lor nationali tate.La fel fac i multi bulgari. Presa greceasca spurneqa deminie, 1. . .1 face un apel disperat la... guvernul greeesc saimpedice "crima etnoloqica" ce se savlrseste de catre eomisiaturca de recensarntnt .Tata aiel, in traducere fidela, un articolaparut in ziarul "Keri" cu data de 21 lunie 1.905: "Macedoneni""Prin numaratoarea populatiuni lor macedonene inceputa in zileledin urrna cei interesati, mid si mari, uneltesc sa faptuiasca dupacum se zice "0 crirna atnoloqlca" oribila i tnconstienta. Atentindla vi itorul national !} i la forta numerics a gredsmului urrnarescsa-l slabeasca desbinindu-I dupa limbi i.dupa rase. Nicaerea

30

ptna azi n'a fost consacrata aceasta oribila metoda ..Natiunea franceza este compusa din mal multe rase tetnii -n.n.t diferite pe cari le leaga tntre ele sentimentul national.Acelas lucru se intimplala toate natiunile europene i nim.eneapina acum nu s'a gindit sa le conteste unitatea lor nationalslmparfindu-le dupa limbi, rel iqiisi rase /etnii - n.n.t. Insai Elvetiape care 0 locuesc francezi, italieni i germani, avind limba 'ireligie deosebita nu constitue dar 0 natiune bazata pesentimentul national? ,.*

Cu g'recismul se Tnt1mpla ceva cu totul exceptional. Purepopulatiuni greceti, pe cari nu Ie contests istoria, nici etnologia,vorbesc, dupa tar;, diferite limbi. GrecH Tn Syria i Palestinadevenira arabofoni, la Diarbokir kurdofoni, la Aricara armenofoni,in Tntreaga Asie mica mai multi turcofoni necontestati denimenea. Dar !?i in tarile europene din nefericire grecismului i s'aintimplat aceiasi nenoroclre' I n Tracia si in Macedonianumeroase populatiuni greceti in ultimi dol secoli au devenitslavofoni. I n Epirul de mijloc albanofoni, in eei din urrna 50 anide la Pind i in Macedonia sud vesfica vlahofonieni de ajuns.Dar toti acestia avind constiinta de origina lor greceasca, aziconserve Tnca verde sentimentul national sl lucreaza cu ardoarepentrugrecism i nimenea plna acurn nule-a contestatnationaIitatea 9receasca.

.*GrecH vlahofoni i slavofoni slnt apasatori per excellentiam sigrecismului in Macedoniaavand constilnta de origina lor si fiindlega11prin sentimentul national cu cealalta natie greceasca dinsecoli imemorabili. Moravurile, spiritul, calitatile, serviciilepatrlotice, insai limba elinovlahilor, care pe jumatats esteakatuita din cuvinte greceti, Ii arata ca pe cei mai curati dlntregred. Evident ca acelasi lucru se intTmpla i cu Siavofoni greci,pe carl din nestire i-au numit bulgarofoni. Sint cura f grecimacedoneni. Umba [or pe jumatate este greceasca, structure lorcorporala este per excellentiam greceasca, iar locutor! Ohridei,Vodenei si celorlalte erase macedonene care vorbesc limbaslavona conserve chipul. frumos i spiritul inteligent a! rasei


12/70

le tn ie i - n . n.! greceiti. *lata 0 corespondents din lanina publicata de catre ziarul "Fonitis Ipiru" ii care e de extrema violenta: Dupa ~planareaincidentului turco-romin ii promulgarea cunoscutei Iradeleimperiale, conducatorii propagandei rominesti si-au indoitstortarile ii luptele lor pentru a man oricum i prin orice mod,numarul nouilor convertiti ai rominismulul. Acuma fiind vorba a

se face i in Epir recens~mintul locuitorilor precum se face. si_InMacedonia nu neglijeaza pe nici unul din mijloacele de can dis-pun imoralitatea i infamia, spre a pes~ui no.~i conve~il~rascumparlnd contiinteleAde rind ale unor rnlzerabili naufrag~at'in lupta pentru existenta. lrnpreuna cu banii ce se chelt~esc faraerutare, apoi intrigi, amenintari, si lnici i, ti lharii i ornorun toate autnceput a se pune in luerare. Abia se facuse eun.oseu~a eaptu-rarea de catre niste tilhari la ordinele propaqandei d-lui Cazanadin Baiasa, pentru ca s'a opus planurilor propagandiste i i-aurmat omorul lui lani Rasiea, care mergind dela Grebena spresatul Smisa cazu ln cursa intinsa de catre raufacatori partizani airominismului.Motova (Aminciul In romineste) oraselul In care s'au nascutmai multi barbati de merit, cea mai mare comunitatecutovlaheasca din' Epir dar tot odata i cea mai pura dupapatriotismul elenic i dupa sentimentele oficios au intrebat pelocuitorii sai urrnatorul raspuns solemn iiunanim si cu indignareabia stapinita: "Sintem greci drept credinciosi iicopii spiritual i aipatriarchului ecumenic".Acesta a fost raspunsul acestui oras epirotean care cu dreptcuvint se mtndreste ca a dat nastere la niste barbati ca:Stumara, Tosita, Averof, etc. $i nu exista temere de vr'u~raspuns diferit din partea cornunitatilor mai miei cui~vlahe~tl:Compatrtoni marelui Colleti, ai lui Zalocosta (costa al Giala) i~alneuitatului poet Crustali cintatorul vietei pastorale a cutovlahilorepiroteni nu este cu putinta sa dea un raspuns deAosebit.;.umbrele acelor mari cutovlahi epiroteni se vor transforma In Furiica sa arda in totul petrcalosf ii impii care cuteza sa spurceparnlntul sacru 8 1 curatei fecioare grecoaie: a Epirului.Natiunile nu se creeaza dela sine, nici prin bani, nid prin intr igi,

32

mCI prin intimidari, ruci prin stoarceri de iradele de catre ceiputernici. Nu, de 0 mie de ori nul Numai daca eei din Bucurestivor putea sa schimbe insa!}i natura lucrurilor, de vor puteainfrina dorintele patriotice i pulsatiunile sacre ale celor 400 demii de greci din Epir, de vor putea sugruma sentimentul lornational atunci dar numai atunci creavor rornlni acolo unde nu,exista astazi.Daca in ir de mai multi secoli Epirul cu restul rasei grecetifiind cazuti in ghearele unor dusmani cu mult mai periculosl iimai Infricosatl t tn tn co se to n - n.n.! a rezistat contra unor ne ma~auzite restristi ee divina Providenta a vrut sa Ie gramadeascapeste capul ei si a supravetuit ca sa-s: dea carnurile ei spre a fimineate de romtnl sau de orieare alti cari se ascund la spatelelor.

4. Memoriu cstr studentii romeni conceput de TescuPucerea4/1. Manifest: "Studentimei Romane" 1)Atinsi pane In cele rnai adanci sentimente ale noastre deiubire, ne ridicam eu sufletul rnahnit aoeland la majoritateastudentilor si protestand cu rnahnire In contra catorva studenticare vesnic ne insulta cu epitetele eele mai josnice, numindu-nein plina discutie in cantina Unlversitatel, chiar in Universitate lacursuri, cu titlurile, ce numai onoare nu Ie face, de lipitori ilepra, cum suntem conslderati de ei. Nu vedef in fata voastraiubiti eolegi pe acei escroci rafinati, care zic: .nu putem lasa casa nu exploatarn 0 Romania virgina", i sa'i exilati, sa va ridicatitoata ura contra lor, ca traznetul sa cadetl asupra lor, dar ne

alungati din sanul vostru pe noi fratii vostri, numindu-ne lipitoripentru faptul ca sunt i cativa din ai nostri la buget fune\ionari,.pentru ca raman i cativa din ai nostri, foarte putini la numar aielin tara. .Nu judecaf lucrurile de aici din tara llbertatei ci treceti in taraunde trairn noi sl atunei 0 sa vedeti ce dreptate mare 0 sa nedati. Elvetia ar trebui dupa d-voastra sa alunge din sanul ei peArmeni, pe Albanezi, pe Rusl, pe t01i aeei luptatori ai natiunei dincare fae parte, luptand la lniaturarea jugului robiei? Italia ar1) F.D.P.S.G - DOSAR 71/1908


13/70

trebui sa alunge pe Triestieni, Franta pe Alsacieni, Bulgaria peBulgarii Macedoneni? D-voastra nu va enervati nu va revoltaticontra celor 80.000 contra a 10-20 de nenoroc Arman! care i~iagonisesc hrana, pentru 20 de studenti care au un mic ajutor dinpartea statu lui pentru luminarea lor, va revoltati contra a 3 - 4doctori, a 4 - 5 profesori i a 1 inginer care au leafa aid? O! darnu fi~i atat de mult interesati de bugetl Nu fiii atat de multinteresanti in materie. Ganditi-va ca pe parnantul acestei tari auplarnadit libertatea dusrnanului nostru nerecunoscator pe cared-voastra azi'l rnenaiaf si contra fratilor vostri va ridicati ca va iao neinsernnata surna din buget i-i numit' cu atata sanqe rece iusurinta lipitori.Triste timpuri am ajuns! I n t imp ce toate Universitatile custudentii lor se ridica pentru a protesta contra barbarleidusrnanului fratelui sau, iar voi ne primiti cu epitete nemeritatede lipitori. Judecati lucrul mai adanc fratilor aduceti-va amintede faptele istorice, amlntiti-va de ~cea' ce' era aceasta tarainainte de libertate, cititi i vedeti unde traiau, unde facea~planul liberarei,acei barbati exilati de pe pamantul tarei sale,prin persecufii i numai atunci ne putef acuza pe noi de lipitori.De ce nu intrebati pe Gh. Lazar pe care'l aveti in fata? Ce acautat in tara voastra?lsubl. n.l De ce nu intreba,i pe L~urian dece a plecat din patria lui si a venit aici sa va rapeasca painea?De ce nu intrebati pe Eliade cum trebue sa ne numiti? De ce nutntrebati pe Bolintineanu de ce a inventat niste Mac~doneni? Dece ne-ai dat niste bugetivori? niste oameni care ne ia dreptulnostru? De ce nu ati intrebat pe eroul Mihai Viteazul, care sprebucuria vrajmasului neamului Rornanesc l'ati lasat ieri sprebatjocura lumii sa depue 7 studenti Coroana care alta data 0purta mii de studenti? $i fiti siguri 'ca va va raspunde cu totulaltceva, tnvatandu-va a nu fi atat de mult oamenii bugetului, sanu aveti asa mare frica, ca 0 sa va luam noi dreptul d-voastra.Dar, Fratilor, nu aveti frica, caci noi, nu ne bucurarn de acelfavor prin care putem sa va luarn locul in buget, nu avetl frica,zic, caci nu suntem cetateni Romani ci suntem supusi otornaniNu fiti asa de mult oamenii interesului si materiatisti. mai lasatipe langa interesul d-voastra particular, putin loc celui general, 'ia s!mlamantului national. Aruncati-va priviri le asupra Bulqariei iveti vedea la ce Tnaltime nationala este Universitatea lor, eti

34

afta de. c~ foc sacru national sunt aprinsi si condusi aceistudentl. EI nu numai ca nu alunga din sanul lor pe studentii frati~i lor~~acedoneni prin scarbosul epitet de lipitori ci din contra iiImb~atl$eaza cu caldura, ii ajuta i chiar merg pana acolo cusentimentul Ior, Tncat se lupta ln randul bandelor lor.Nu zic, noi nu va cerem sa luptati Tnbande pentru noi, nul Cicerem numai atat, ca sa vedem 0 mica Tncurajare, un mic ajutormoral, protestand Tn contra dusrnanului nostru care este Tnpropriul D-voastra parnant, aqonisindu-si hrana, vrem sa auzimdin gura D~voastra, acel dulce cuvant de: "Iuptati f ratilor, caci noisunt~m c~ voi", iar nu sa ne mai numiti I'ipito~i $i sa neconsiderati 0 pacoste pentru D-voastra. Dar, poate veti zice: darcum noi nu ne-arn ridicat, nu am protestat, nu am fac~t intruniristudentesti? Da, nu zic ba! dar acele manifestatiuni erau facutein totdeauna cu un scop politic, asa ca mai rnult rau ni s'a aduscu ele de cat bine, afara de manifestatiile cu adevarat nationalefacute in asta vara. ~i atunci ne intrebam: 'Oare de unde vine ca la statui vecin, studentii Macedonenisunt asa de bine prirnifi? i ocupa cele mai Tnarte'functiuni tara ~fi invidia~i? Rasp~nsul este foarte natural, pentru ca nu sunt asa?e mult interesati ca D-voastra asupra bugetului. ~i apoi 0 altaIntrebare~ De ~e. Ie .cred ei asa orbeste lor si'i Imbratiseaza?P:ntru ca ~ultl din et au fost la fata locului, in Macedonia, ~i auvazut ce traiu avem noi intelectualii acolo, nu vorbesc de ceilaltiasupra carora nu este rasculata urgia dusrnanului, au vazu'tpersecutiile la care suntem expusi. Au auzit, neplacutul sunet alrevol.verului i al pustei ce rasuna Tn fiecare sears imprejurulcasei noastre.Au vazut cum gloantele dusrnane rasturnau luptatorii natiuneiziua .n'a~eaza mare. De aceea ei nu-l numesc lipitori i nu-ico~sldera c~ ~acoste cum D-v. ne nurniti si ne considerati penot. Care sa fie cauza ce va indeamna pe D-v. la aceasta?Nimic mai user de raspuns: Pentru ca D-v. traiti intr'o tara liberaunde sunetul revolverului i al pustei v s ' produce placer~ducandu-va la vanatoare, lar nu qroaza ca pentru noi. ~i trainddec; intr'o asa mare libertate nu va putef Tngriji de cat de buget,de punqa. Banul [oaca rolul la D-v., caci el este totul spre aputea petrece in aceasta tara a libertatei.~i cum noi suntem acei care va rapim banii? Dumneavoastra


14/70

pe ceilal1i straini nu-i vedeti? avandu-ne pe noi ca paiul in ochi.Cauza e ca n'af trecut nici odata granitele tikei, $i daca -Ie-atitrecut, ati facut aceasta pentru 0 1ara mai culta, mai civilizata catara rnuma, iar prin locurile mai putin libere cum e Macedonia,n'ati fost i nici gand sa rnergeti si de aceea cu atata uurintaunii studenti se exprima, numindu-ne lipitori. Aici in libertate,asistati la scene placute In teatre, la distracth, pe straz: cititijurnale pentru ornorarea timpului, $i nu ati asistat ca noi, lascene naturale $i dureroase, ce D-v. Ie citili i nu vairnpresioneaza, iar noi Ie vedem si suterirn.N'ati fost fata la corpurile fratilor nostri macelariti in chipurilecele mai groaznice si salbatice. N'ati dormit nici 0 seara cu frica,de a fi ornorati a doua zi. N'ati tinut in maini trernurand :;;i citindcu sete $i pe furls vr'o carte de istorie, ca nu cumva sa fitisurprinsi de cineva al autoritatilor. Nu v'ati culcat nici odata cugandul ca dirnlneata sa fiti rnorti, pe cand noi in fiecare searaasteptarn sfarsitul din ora in ora. Va plimbatl pe strade fara fricaca 0 sa fiti lrnpuscan. Nu va Intoarceti inapoi ca sa vedef cine vaurmareste, n'atl umblat nici odata cu frica de a fi urmariti si celmai mult, cand de acea urmarire atarna viata, pe cand noi stirncum umblam atat ziua cat si noaptea. N'ati primit nici odatascrisori de la comitete revolutionare prin care va anunta casunteti condarnnati la moarte, ca sa titi cum sa ne rnenajati penoi care primim zilnle.Ne alunqati cu vorbele pline de raceala: Mergeti aeolo siluptatL nu va dam noi budget? De ce stati ca lipitorile ajei asupranoastra? Dar d-voastra nu :;;ti1i, si ma mira foarte mult lucrulacesta, nu :;;titi zic, ea pentru chestii nat ionals oamenii luptatorise impart in toate tarile si se aseaza aeolo unde cred ei ca esteteren bun de lucru? Ori daca stiti, pentru ce atunci ne alungati?Oare Germania, Franta, ar trebui sa alunge pe studentii Rom~nice se due sa-:;;i capete cultura ln facultatue lor? Oare studentiidin facultatile sus citate, asa se poarta 'cu studentii Romani'?Cum 0 parte din d-voastra se poarta cu noi? Oare $i ' ei tot asa Iinumesc, cum ne nurniti d-voastra pe noi, lipitor i?Dar, va Tntreb: Unde vroiti d-voastra sa ne Indreptam noiprivir ile, daca nu eatre Romania, tara rnurna? Unde sa ne ducemnoi sa capatarn cultura? Daca nu 'Ia Universitatile Romanel De lacine sa cerem ajutor, at at moral cat si material, daca nu de la

36

tara romaneasca, de la fratli nostri? Oare voiti sa ne renegati?Lucru user, foarte usor e sa ne perdeti, dar ca sa ne ca:;;tigatieste foarte anevoios. Vrcit: ca sa ne ducem in tacultatile dinAthena? OJ.fiti mai mult ca siguri ca acestia care acum ~e suntdusrnani de moarte, atunci va uita toata ura $i ne va primi cubr~tele deschise, dandu-ne bani, slujbe, fara ca sa strige ca Ieluam locul lor, cum d-voastra faceti. Exemple avem cu miile.Grecul cunoaste foarte bine puterea i vointa Armanului de ac~get'a.s i a lucra, II ti~ de ce est~ Arrnanul v~ednic sa fac~, stieca acei care I-au dat libertatea lUI sunt Arrnanii, rnacar ca acumintr'o ura nationala Ii neaga "adevarul", de aceea zic, fiindc8 necunose, nu vroesc ei sa ne piarda, ci Ii dau toate silintele sa nep~stre~e pentru el, alergand chiar pana la terorizm. Cunoaste elbl~e ZIC, ~~ a~e! Arm~n, pe care d-v. II dispre1ui1i cu josniculepltet de Ilplton, In spairna mare ce 0 aveti de a nu va lua loculIn buget. Unde sunt sufletele eroilor de Ja 1848 ca sa vaza cenation~li~m au 0 8~rte din d-voastra? Pares nici n'ar fi urmasiilor cu indiferenta : ; ; 1 indolenta de care sunt coprinsi,Studentii Macedo-Romani.

Rezolutie: A se cerceta autorul/ss/lndescifrabil .4/2. P ectura Polltlel Capitalei. Serviciul de Siguranta.Bir I de lnformatluni, Nota din 13 Noiembrie 1905.1/M nifestul aparut de 3 zile din partea studentilor Macedoneniest tacut de Ta~cu Pucerea, farmacist i profesor din Bitolia, afost provocat de un incident, ce a avut loc la CantinaUniversitara, in irnprejurarile urmatoare: Fiindca Tascu Pucereaa incereat sa ia Tn intreprindere Cantina universitara, lucrudespre care au aflat mai tarziu si studentii rornanl de aci, intr-o zidin saptamana trecuta, tocmai cand la Cantina universitara sedusese Tascu Pucerea cu cativa studenti Macedo-romani s-adeschis 0 discutie asupra atrocitatilor' comise de bandeleGrecesti tn contra Romanilor; acestia din urrna a observat castudentii din Romania nu si-au facut datoria fata de fratii lor dinMacedonia, ba eeva rna; rnult, au aratat 0 indiferentasemnificativa chiar de laTnceputul campaniei antiqrecesf dinRomania. Observatiunea aceasta a indignat pe studentii romarncari au raspuns: "Daca sunteti patrtot l, ducet i-va In Mac~donia !?i

1) F.D.P_SG - DOSAR 73/1908


15/70

luptati acolo $1 nu stati aicea ca Iipitori la bugetul Statuluiasteptand la burse, functionarisrn si lefuri de lnstitutori siprofesori $i in loe sa va faceti datoria p,atriotica, urnblati cu intrigiprin cafenele $i in to ate partile." In urma acestui limbaj,Macedonenii au parasit Cantina oia doua zi a aparut Manifestul.5. Societatea nationalists "Eteria Ellenismos".

Scop. Activitsti antiromfmeti5/1 . Direcliunea Polltiei iiSiguranlei Generale.Extras din "Romania llustrata", din Februarie 1906. 1)Atena, 9 Septembrie 1903, D-Iui N. Crissovelonis, Bucuresti.Din serisoarea presedintelui nostru, d. N. Kazasis, am aflat cu 0nespusa bueurie inflintarea unei sectiuni a societatei noastre incapitala regatului roman, ceea ce eonstituia una din cele maisfinte ale noastre dorinte $i care n'a putut fi tndeplinita din eauzadiferitelor dificultati. In'fi intarea aeestei sectiuni 0 salutarn cubucurie, caci Bucurestiul in timpul negrei robii a neamului nostrua fast refugiul ideei desrobirii a elenismului sub umbra $i subprotectiunea marilor greei hospodari din Fanar a surorilor

principatelor dunarene. Din aceasta cauza si lrnportantlunel ac-tivitati nationale in eapitala Rornaniei este mare $i de la Dv. de-pinde in mare parte ca $i rezultatul acestei activitati sa fie in ra-port cu asteptartle noastre oicu trecutul nostru istorie al elenis-mului in Romania. Inamicii nostri sunt multi si tari.!...1.Deseurajarea nationala este astazi cel rnai mare inamic alnostru, ea paralizeaza puterile noastre nationale, ea nearnorteste, ea ne arunca fara aparare, la picioarele inamicilornostril: natiunea noastra f iind inconjurata de atatea pericole, deeare e arnenintata existents ei. 1 . . . / . Trebue sa luptarn, trebue sane apararn prin toate mijloacele drepturile noastre nationalsdevenite astazi prada "Misilor" (asa se numeau populat iunile dela marginea Dunarei pe vremea lui Herodot), trebue mai intai sane debarasam de descurajarea nationala ce predomina, unindputeri le noastre de pretutindeni, pentru 0 asemenea mare luptanationala. 1.. .1 . Comitetul nostru fiind convoeat pentru a discutaconstituirea sectiunel din Bucuresti, a decis Tn unanimitate si cunespusa bucurie, aprobandu-va ca presedinte 1 . . .1 .p.pres. Iss/ Melisourgos, Secr.general/ssl K.Petala,1) F.D.P.S.G - DOSAR 41/1906

Director Iss/ Crissovasile.5/2. Directiunea Politiei ii Sigurantei Generale. 1)Domnule Ministru,1.. .1 Prin rapoartele de mai sus am ararat menirea EterieiEllenismos din Athena $i mai ales interventia directa ce aexercitat in cestiunea rnacedoneana inca din anul 1903 pe candpresedintele ei N. Cazazis cutreerand Capitalele StatelorEuropene, prepara cu suficienta, pe de 0 pare in sensul ideilor

concepute de dansii i anume de a face pe grecii calomniati deprin tarile straine spre a contribui dansii - iar pe de alta lncearcai in mare parte reusesc ca prin conferinte si contactul cu lumealiterara si politica sa-l prepare in favoarea revendicarilor grecetidin Macedonia, cautand a justifica pentru mai tarziu actiunea ceaveau de gand a 0 desfasura prin infiintare de bande de antarti.Este cunoscut de asemenea turneul facut in Romania unde ainfiintat sectiuni secrete ale Eteriei cum de asemenea este" ,cunoscut ca toti bani adunati serva la formarea intretinerea debande sub titlul' asa zis de corpuri macedonene pentru aparareaelementului grecesc in contra autoritatilor bulgare, dar cariimediat ce au Tncep a opera - 1904 - au navallt contraarornanilor din comuna goe$ti, omorand pe fruntasul Tomaidesi pe preotii Eftimie oiCri 0, albanezi de origina, numai pentrusimplul motiv de a fi imbra'i~ ca nationals rornaneasca dinMacedonia. Pentru a pune in lumina mai mult insa ca to atecomitetele macedonene fie acestea din Athena, fie aceleainstalate pe teritoriul Macedoniei, faceau parte din EteriaEllenismos, si serveau in primul rand la conducerea bandelor deantarti, este suficient a ceti manifestul de mai la vale Impartit inmii de exemplare grecilor de pretutindeni ~i publicat chiar inrevista Ellenismos organul oficial i necontestat al Eteriei:Comitetul Eleno-Macedonean cu sediul in Macedonia a facutun apel puterilor Europene ce a fost publicat in presa Parisiana.prin care Ie face cunoscut cruzimele bulgare~ti in contraelementului principal al Maceddniei adica celui grecesc. 1.. .1 . Deoimanifestul vizeaza numai pe bulgari totusi dupa eum amararat mai sus actiunea bandelor se rndreapta $i sunt formate siin potriva Aromanilor din Macedonia si aceasta reese mai mult1) F.D.P.S.G - DOSAR 41/1906


16/70

din cetirea ziarelor greceti de pe vremuri, cari se deslantuesccu 0 furie nebuna in potriva rornanilor si din faptul ca vedem pepresedintele Eteriei Ellenismos, N. Cazazis care ne mai putandlnfrunta ura si obrasnicia fata de romani, trateaza revendicarilenoastre in toate ccnferintele drept "ratacire rornaneasca"lndernnand la ura Tn contra ori carui element negrecesc ~i incatoate acestea par a nu satisface ura lui caci, tntr-un discurs pecare N.Cazazis, 1 1 pronunta cu ocazia primirei ce i se face laAthena in 1905, dupa turneuJ de propaganda in Apus, nurnestepotitica Suveranului nostru de .venala". Eata ce spune:"Mai venala lntr-adevar este in inprejurarea de fata politicaguvernutui roman sau mai lamurit vorbind a Suveranut~i Roman,caci publicul roman, dupa cat stiu, nu este antigrecesc, daraceasta politica este sustinuta pe ascuns de vederi straine. Niterornani rneqalo-ideati, a incercat sa creieze populatiunirornanesti in Macedonia. Am tratat de mii de ori despre acestsubiect ~i nu doresc sa mai revin dar ceia ce rna oblig a observaeste politica rornanilor foarte venala calomniind si denuntandu-ne pe noi in Europa este pagubitoare intereselor gTece~ti inMacedonia ~i lucreaza nu numai pentru paguba noastra dar ipentru fotosul ei, sperand niste concesiuni teritoriale in Bulgariadrept recornpensa a politicei lor in caz ca principatul s-ar fi intinsspre Macedonia. lnsa in reatitate Guvernul roman sustinandindirect actiunea bulqara in Macedonia, cu nimic n-are ~ a sefoloseasca dovedind numai venalitatea sa, caci dela Bulgaria n-are nimic de luat iar cutovlahii din Macedonia vor ramanepururea greci, cu care se apropie mai mult, pe cand eu Romanii,nimic, niei istoria, niei eomunitatea de moravuri. Fata de ataridusrnani trebue sa 5e prezinte Ellenismul ~i sa lupte." ,Asa se explica atitudinea presei grece~ti din Athena plina deinjurii la tot ce este romanesc, necrutand In orbirea ei nicipersoana Suveranutui nostru, dar eeia ce este $i mai trist, estefaptut ca toate aeeste murdarii au avut un eeou puternic isprijinit de greeii din lara unde au fost i sunt chiar in momenteleaetuale, adapostiti sub eea mai larga ~i proverblala ospital itate inciuda drepturilor noastre i in folosul i avutirea lor. Eeou lntorsmai murdar de balele grecilor din tara, caci este suficient sa eitimziarul "Neon Asti" din 21 Junie 1905, corespondenta dinBucuresf sub semnatura de Gheorghias $i faurita de clica

greceasca din Capitala de la ziarul "Patris", corespondenta carea inbucurat inimele tutulor grecilor, caci se referea la cuvantareapentr.u prima oara in parlament prin Mesagiut Tronului despre0verotlrea elementutui rornanesc din Macedonia. (Punct ta carefacuse al~zie_ i Cazazis in discursul sau de mai sus). $i princare dupa pare rea lor se falsifica istoria in a sustine ca inMacedonia sunt roman! ~i a cauta crearea acolo a unui elementr~n;an.esc recornandand tutulor greeilor ca prin toate mijloacele~I In mtreaga Europa sa desrninta pe falsificatorul incoronat(vezi anexa No.1).Este cunoscut entusiasmul grecilor in toate chestiunile cari Iiintereseaza i daca n-am reaminti de cat rniscarea produsa inultimul rasboi greco-ture i aparitia atunci a societatei EtnikiEteria zisa ~i.Puterea invizibila din' Athena, dirigiata de' aceleasipersoane can eonduc astazi Eteria Ellenismos, ar fi destut caargument entuziasmul acesta, lnsa a fost in tot dauna dus laextrem de grecii din tara noastra, ~i daca rasboiul greco-turc aluat fiin~a., in mare parte se datoreste ~~' dovada manifeste!eI~nsate, r~.cruta~ea.v~luntarilor i colect de bani cari sunt uniidin factorii can au trnpus guvernul eeesc la 0 incercaredurercasa. Tot asa au procedat si in J hestiunea natlonala deactualitate, cu singura diferenta ca I nl actiunea lor a fostascunsa ura, a avut 0 parte la~ga, fac ndu-i'sa uite binele ioerot~re~ primita. ln tara in care toc . u bucurandu-se sicontribulnd cu ultirnul dinar ta infiintarea de seetiuni ate EterieiEllenismos ~i la lntretineri de banda, merqand pana acolo tndorinta de a-si ajunge scopul In cat pentru a nu da de banuialaau inflintat rarrrificatil ale Eteriei Ellenismos sub denumirea deSocietaii Culturale sau Filantropice, sub directa eonducere aSectiunei Eteriei Ellenismos din Bucuresti. Dovada socletatne debinefac:ere si filantropiee din Galati si Braila. '

1. . . 1 . In sanul Eteriei Ellenismos, dupa cum s-a vazut dinrapoartele noastre anterioare, sunt grupate urrnatoarelecomitete: Macedonean, Albanez, Thracic si Epirotic carereprezinta actiunea Eteriei intregi dupa locahtatile in care sedesfasoara actiunea nationals greceasca. I n tnprejurarue actualedupa rolul principal pe care I-a avut cel Macedonean vineComitetu~ Epirotic, ehestiunea nationala romans desfasurandu-se tot atat de larg de oare ce elementul rornanesc este foarte


17/70

bine reprezentat si bandele trebuiau sa opereze tot atat de darjpentru inabusirea $i distrugerea propagandei romans. Alaturatde Comitetul Epiratic, lucreaza si alte Societati cu sediul laAthena, purtand denumirea diferltelor localltati din Epir $i cari auramificatii $i in tara la noi.Astfe! 'printre' aceste societaf figureaza "Societatea CulturalaCorita" si "Societatea culturala Canciucu", cari in urma uneiperchezlfiuni Mcute de noi la fra~ii Dimitrie sl LeonidasNicolaides s-a stabilit cele aratate mai sus $1 anumerarnlficatiurule lor in tara la noi sub conducerea directe aComitetului Central din Athena. Comitetul "Societatei Coritza" cusediul in Athena se compune din: 1 . . . 1. . Iar dintr-o dare de searnaa acestui comitet, printre membri activi, figureaza a multime degreci din di.strictuJ Coritza, stabiliti in tara la noi. Din al~turatulmanifest catre tOii grecii din Coritza, ori unde s-ar afla seconstata ca aceste societati au fast rnf iiniate in contra tot ce esteTn Epir (vezi anexa pag.II). Modul cum este tratata cestiunearomaneasca de grecii din aceste societatl si continute inmanifestele carl se trimit tutulor acelor lalti membri din tara inurma c.~rora a~e$tia se entuziasmeaza $i contribue cu yorba $icu banii ta realizarea scopului lor, este foarte revoltator si curatainjuriela adresa lirnbei si neamului rornanesc.

1. ..1 . Prin ultimul nostru raport vorbindu-se de Societateagreceasca din "Stariceni" (Epir) parte din membrii acesteiSocieta~i, membrii carl in urma raportului nostru au fastexpulzati. lata lista in cornplectare: 1 .. . 1 . Afara de cei semnalatimal sus, vine randul unei alte categorii degreci, fara a situatiunebine definite, traind mai mult din expediente i cari pot provocadintr-un moment lntr-altul a perturbare a ordinei publics prinpurtarea lor necuvlincioasa $i sfidatcare. Acesti greci car.forrneaza clientele oblcinuita a cafene/le/lor grece$ti, nu sesfiesc in cercurile lor a critica cu un ne mai pomenit dispretactele Guvernului roman in chestia nationals si a califica peromani macedoneni de nemernici. t.:'. Cele ce Ii se pun Insarcina se constata din corespondenta sesisata i in urmacercetarilor, supravegherilor i perchezitiunilor facuts deServi.ciul de Sigurania. 9i va rugam Dor';lnule Ministru, sabinevoif a lua a deciziune de expulzare ln contra nurnifilor I..I

*1. . . 1 . Daca Tnsa taptele acestor straini I$i rnai pot gasi 0explicatletntr-un fanatism orb $i nedrept, apoi 0 vie indignatiune9i revolta la.untrica cuprinde oriee constiinta rornaneasca ~andloviturile se vad venind de la asa ziii grecomani. Este cunoscut

caz~l~ui. Ghe~rghe. Zelia, care a trait 0 viata Tntreaga. In sanu'societatii rornanesti, reahzano 0 avere trumoasa $i cu toateacestea azifigureaza in fruntea partidului grecoman siadaposteste pe antartii greci,. ca sa asasineze pe fratii i rudelesale pentru singurul rnotiv ca fac nationalizrn, Asemenea acestuirenegat sunt: Nicol.ae Patelis !}i Nicolae Peristeris, originari dincomuna rornaneasca Turia. Grecornanismul a stins in ei oricesirntamant de patrie $i nearn: nu au manifestat niei eel mal micsemn de durere sau compatimire la ecoul suferintelor frat ilor lordin Macedonia; din contra, s-au vandut grecilor faca~du-seuneltele lor in desvoltarea :;;ilntarirea cauzei greceti. Au infiintataci a societate "Turia", iar banii ce s-au strans au fast pusiladispozitia Consiliului Mltropoletan din Grebena. Desi cativastudenti Turieni au protestat i au pus bazele altei societatl curatnationale "Sf. Maria Mare", Nicolae Patelias 9i N. Peristeris aurarnas neclintiti in sentirnentele [or frequentand numai cercuri le.grece.9t., u.n.de ...ac s.Pirite. ra.u.t


18/70

5/3. Brosuri gasite la Diamandi Margarit 1)1) Deciziunea Epirului, Geografta ~iEtnologia din timpurile celemai vechi ~ipana astazi. Editata de Eteria Ellenismos. Autor H.Hristovasilis Epirot. Dedicata marelui patriot N. Cazasis protectoral.greci.lor subjuqati, lrnprimata in 1905. 2) Coloniile grece~ti dinRusia ~i Romania cu note istorice ~i geografice, precum si rnaimulte llustratiun' de Dionisie Metaxa Luscaratos, Braila,Tipografia Universals Const. P. Nicolau, 1900.. 3) Luptele dinSuli pentru patrie, opera In versuri in 5 acte. Premiat laconcursul dramatic al Societatii Elienismos,Editia a 3-a..4) Maimulte numere ale ziarului urnoristle Romios, care de laivireaconflictului s-a ocupat !,'i cu zeflemisirea mai multor personagiipolitics din ~arii5/4. Brosura "Eterie Eleni.smos". 2)Macedonia ~i drepturile greceiti. Zece conferinte tinute dePresedintele Eteriei, dl Neochii Chazazis, rector al Uni'versitateiNati9nale, "Grecia este it Macedonia", Continutul conferintelor:1) lnsernnatatea Macedoniei in Peninsula Balcanica,2) Actiuni proselenistice In Macedonia in v.eacul din urma -paq. 14-293) Teoria urei nationale si salvarea din ea pag. 30-42.4) Caracterulgrecesc al Macedoniei pag. 43-86.6) Autonomia Macedoniei e curata tradare - pag.87-102.7) Sfantul munte ii tnsemnatatea lui tn viata Elenismulu-pag.103122 '8) Starea actuala a Macedoniei pag.123-137.9) Chestiunea Traciana si Macedonia - pag. 138-155.10) Salvarea nationals se va obtine prln scoala, biserica iiprin

reorganizarea puterilor m ilit at e - pag. 156-174.Anexa: Cartea neagra a Macedoniei - pag. 175-2226. Tescu Pucerea. Activitati,

6/1. Ziarul "Tara" din 3 Mai 1906D. Tascu Pucerea, originar din corn. Prilep (Macedonia), s-anascut In anul187 4, este deeiin varsta de 32 ani. Studiil.eliceale sl Ie-a facut in Monastir, de unde a venit la Bucuresti ~i1) F.D.P.S.G - DOSAR 76/19082) FD.P ..S.G - DOSAR 76/1.908

unde a absolvit facultatea de stlinte. Fiind numit profesor laliceul din Bitolia, el a plecat acolo, unde mai tarziu si-a deschis 0farmacie. Nationalist infocat ii unul din cei mai Inflacaratiaparatori ai cauzei Macedonene, el a avut multe de suferit dinpartea Grecilor iia fast chiar inchis la Bitolia. In cele din urmafiind arnenintat de bandele Grecesti ~i in pericol de a fi omorat:el a venit acum 6 luni in ,ara, unde este sufletul rniscareiMacedonene.6/2. Ziarul "Voinla Natlonala", din 12 Decembrie 1906.Articolul: ,,0 scrisosre a d-lui Tuscu Pucerea".Roaga in numele tineretului macedo-roman ii sorneaza tnnurnele sau pe d. general Lahovary sa raspunda la intrebarea:"Care e cauza ca mi s-a refuzat cetaterua? Caci, slavaDomnului, pentru ealitatea de roman, sunt mai roman decatdeputatul Paximade, Dimitropol et C-ia, greei de ori.gina carl rni-au dat inconsttent tntr-o zi bila alba, intr-alta neaqra. ~j numaiatunei voiu spulbera invinuirile : i ealomniile aduse nouarnacedonenilor de cei raj voitori sau chiar de Insa~i autoriisantajurilor. Atunci numai voiu arata opiniei publice cauzaadevarata pentru care un ministru, care rn-a luat drept victlrna, iirn-a trantit in Cartea Verde spre a-.i justifica atitudinea inconflictul cu Greeia;. un ministru care rni-a atarnat pe piept 3decoratii rornanesti, s-a lnjosit pane a ruga~i pe Paximade, saarunce, la Camera, bila neagra in urna, dupa ce Senatul mi-aconferit din parte-i cetatenia. Atunci cred ca. opinia publica se vaconvinge ca am fost obiectul razbunarei lui Crisoveloni prinexcelenta sa d. general Lahovary, care neputand sa se razbunepe patriotul neinduplecat Printul Moruzi ~i pe Romulus Voinescu,

inspector sef al Sigurantei, eei carl, la alarma data de noimacedonenii, au azvarll t peste grani\a pe vipera de Crisovelonl,seful banditilor greci din Bucuresti, a gasit de cuviinta sa serazbuns pe subsemnatul.Tascu Pucerea, Cavaler al 'ordinului"Coroana Rornaniel", a "Rasplata Mundi" cl.l pentru serviciinationale.6J3.2iarul "Tribuna Ma.cedoniei" ziar macedo-rornansaptarnana]. Bucuresti, 12 Aprilie 1907.Artlcolul: .Pentru ce luptam".

Nu stiu daca in urma stator maceluri savarsite de greci In


19/70

Macedonia contra noastra i-a putut decide sa se intrebe: pentruce ne ornoara? Ce lucruri ne la locul lor ~i striqatoare la cercerem noi? Oare cerem distrugerea Greciei? Oare ceremdetronarea religiei crestine si alungarea propagatorilor ei?Cerem lucruri lmposibile de a fi cedate? Cerem lucruri care nuavem drepturi innascute pentru ele? Nu! Nici una din toateacestea.Cerem Biserica ii9coala! Cerem aceste doua institutii caci cuele ne pastram nationahtatea ~i nimic mal mult. $i Ie cerempentruca avem dreptul la ele. Voim sa avem libertatea spiritului~i a constiintei in adevaratul lnteles al cuvantului. Noi avemdreptul la acestea, ca nu suntem adunaturi in Macedonia. CaciRomanil nicaieri nu sunt colonisti, venetiei, oamenii nirnanui, cipretutindenea unde loeuiese sunt autohtoni, populatiene~aipomenit de veche, mai veehe decat toti conloeuitorii ei. '$ivorrn l ibertatea spiritului, caci spirit ~i lirnba sunt identice, iarlimba ~i nationalitatea asemenea, asa ca ne vrem pe noi, nevrem nationalltate, ~i cand cerem Biserica ~i $coala ceremdreptul de a ne apara nationalitatea. Este aceasta oare 0 crima?Dar daca este ca atare, atunci grecii singuri fac 0 crirna candlupta contra tuturor popoarelor strains cautand asi pastranationalitatea ~i asl rnari numarul prin oamenii strain! lor.Ce,oare, numai ei au dreptulla una ca aceasta, ceilalti suntlipsif de aeest drept? 0, nul Caci daca asa ar fi atunci nu amvedea luptele teribile ce due toate natiunile in asi pastranationalitatea, a inflori limba lor. Nu ar mai f razboaiele careapara onoarea natiunei $i cerem limba noastra materna, fie eacat de simpla i nsdezvoltata pentru abstractiunile supreme alemintel ornenesti, asa sirnpla cum e ea 0 cerem noi.$i 0 vrem pentru ca numai prin ea se lipesc de sufletul nostrupreceptele batranesti, istoria parin1i1ornostri. bucuriile ~i durerileaproape!ui nostru. 0 vrem pentruca numai in inima sa omul iiprecepe sirntirea. 0 vrem asa pentruca este a noastra. Numaiiluzii ~i idei fantastice sunt toate acelea care astazt conduc pegreci la lupta aceasta searbada de exterminare a natiuneirornane, spre a ajunge la marea lor idee, care nu este decat 0fan~oma.care apare i dispare. Se in~ala amar cad limba ~inationalitatea romaneasca vor pieri odata cu Rornanul material,

cu sti~ger~a prin moarte i fara urrnasi, nicidecum prindeznationalizare i reneqauune. $i apoi credem ca nici un neamde pe supratata parnantulut nu are mai mult drept sa ceararespectarea drepturilor sale ca Rornanul, pentruca nimenea nueste mai tolerant ca el.6/4. Ziarul "Tribuna Macedoniei" ziar Macedo-Romansa~tamanal. Anulll, nr. 14 (24).Bucuresti, 12Aprilie 1907.f',rtlcolul: .Nou! inspector; in Macedonia".Intr-unul di~ numeri~eziarul~i nostru am spus situatia critica idezast~uoasaa chestiunel nationals din Macedonia, dupa cum~itoate ziarele Macedo-~omane in cap cu .Romanul de la Pind" rcon?~s de d~N. Bataria, au recunoscut-o ca e trista si mergemla pl.elredaca nu se va lua rnasuri de aparare i indreptare. Amsustln~t cu pr~be ca vor f criminali cei ce vor prirni situatiaa~tuala sa~ cer ce vor urma actualului inspector care de 3 lunipribeqeste intre Starnbul si Bucuresti i care nu prea se vede sase ln toa rca In Macedonia din cauza incurcaturilor cauzate cupromis~unil.ei sine9urilor de pricopseala. (Poate nu cu voia lui).Am ZIS$10 repetam ca vor f tradaton de neam i criminali ceice vor cauta sa se ridice de pe urma desastrului din Macedonia.N-avem nimic personal cu nouii inspectori ce au fost sau vor finurniti, dar ~aptul.c~ primesc 0 situafie ce pana ieri 0 criticau sispuneau pnn gral I scris ca mergem la pieire, ne da de banuit$1 ne luam sarcina sa desvaluirn valul ce doresc sa arunceas~p~a~hestiunei nafionale din Macedonia cu paleative, ce vorotrav~ I.ntregul organism national i va descuraja l? i pe putiruiRomani ce au mal rarnas,~u.tipat cu totii ca e necesar apararea Arornanilor, chiar InsusiHilmi ~a~~, autor~1 bandelor Grecesti, a declarat categoricconducatonlor nostn: - N'am ce va face. Faceti i voi ca Grecii, icu toate astea trecem peste toate $i ne araniarn situatiipersonale, in loc sa ne ccupam de poporul ln general caci el 'ecare sufera $i pentru el trimetem inspectori.Nu cumva'dorim casa lnceapa poporul sa-si faca singur dreptate? $i nu e departecre~ .momen!ul ca.nd,scar?iii de atata nepasare ~i revoltati, vorcuran, alungand din sate ~I erase institutorii $i profesorii Romanicar~ nu aduc decat vrajba lntre frate ifrate, tata ~ifiu, ln folosulunei bande de speculatori facandu-i unealta politica unei alte

sute de politiciani ce nu pierd ocazia de a-i specula. Numirea a


20/70

doi inspectori in actualele Impreiuran e 0 farsa, eo cabala ce 0vom demasca in curano,Astazi trebuie sa se spue poporului ce sutera toateconsecintele incapacttatli conducatorilor, sa se spue zicadevarul, la ce au sa se astepte la primavara, sa .e spunem clarca noi nu suntem in stare sa-i apararn, deci sa-si ia rnasurile dinvreme. A-i. lnsela inca, cu rnasuri ce nu sunt decat mijloc de ase Imbogati cativa .indivizi, e 0 crirna care credem ca poporularornan constilncios, va sti sa 0 pedepseasca" T.P.

6/5. Directiunea Politlei ~i Siguranlei Generale.lnformatiuni. IFara data, fara antet - n.n.t "Acum 0 luna s-a constituit in Bucuresti un comitet de studentimacedo-rom ani, tineret cult $i cornercianti de vazs, cu scopul dea redacta 0 brosura-apel in l imbile Arornana-Bulqara, Sarba-Turca !iii Greaca, in care vor expune cauzele dezastruluiNational din Macedonia. Vor arata vina capitala a conducatorilorspeculanti $i mincinosi, de aci i din Macedonia, cari cauta cu

orice chip a lnsela din ce in ce mai cu maiestrie pe sarmanulpopor aroman, cu scop de a trai pe spinarea lor 0 ceata deindivizi incapabili de a trai altfel/ ...I , Tot in aceasta brosura se vaarata si incuria celor de la Bucuresti care au chestiuneaMacedoneana ca a 5-a roata de la carula.7. Autonomia Macedoniei vazuta de Tescu Pucerea$; alfi mecedo-romeni

711. Ziarul "Tribuna Macedoniei". Anul II. No.19. Bucurestl241unie 1907. Articolul: "Autonomia Macedoniei. (1/)" . 2)Am aratat !iii am dovedit ca interesele ce au in MacedoniaState Ie Balcanice, Marile Puteri pe de alta, sunt atat de varii ide contrarii tncat 0 lnteleqere despre lrnpartirea Macedonieiln t re tari le l imitrofe, sau 0 ocupatiune straina,' pentru a scapapopulatiunile din Macedonia de sub teroarea turceasca esteabsolut tmposibua. 1. . .1 daca voim sa scuturarn odata acest jugrusinos !iii umilitor nu trebuie sa ne bizuim decat pe tortele

1) F.D.P,S.G - DOSAR 71/19082) F.D.P,S.G - DOSAR 71/1908

n~astre i astfel Tn loc sa ne risipim fortele ln lupte fratricide siprintransele s~ lntarirn situatia turcului, mai bine sa ne unim !iiisaporrurn 0 actiune cornuna contra inamicului comun care taraindoiala nu poate sa fie lncoronata de insucces. 1. . . 1 . 'Dar spre nenorocirea noastra ideea Autonomiei Macedonieilntarnplna Inca prea multe obiectiuni formulate de cei ce au totinteresu.1ca ea sa nu poata prince, caci in acest caz Ie scapa desub picioare terenul pe care ei sa-ii cladeasca idealul lor demarire viitoare.ldeea "Autonomiei" la inceput a fost forrnulata decatre "comitetul revoluf ionar macedonean din Sofia". Prin acestsimplu fapt ca acest comitet I$i avea sediul la Sofia si tot acoloorganizase Intreaga actiune revolutionara care la 1903 a atrasatentiunea Europei asupra problemului macedonean; ca eracompus numai din Macedoneni, acestla fiind ins a denationatitate bulqara, ce a fost suspectat ca este in serviciulguvernului bulgar $i a fost banuit ca sub firma de "Autonornie"lucreaza la anexarea Macedoniei catre Bulgaria..Toat.e protestarile lui despre curatenia sentimentelor isinceritatea actiunei pentru Autonomie au fost zadarnice, caclnimeni nu voia sa creaza acest lucru: ca Bulgaria sa tolereze 0actiune pentru Autonomie a Macedoniei, ea care a vizat 0Bulgarie conforms cu tractatul de la Sf. Stefano.Evenimentele ulterioare au venit sa confirme sinceritateadeclaratlunilor orqanizatiei Macedonene, atunci, cand dinaceasta cauza s-a produs cunoscuta sciziune din comitet !iiicand a fost silit sa-i strarnute sediul in Macedonia insai $i sase numeascs "Orqanizatiunea interna", in opozitie cu "ComitetulMacedonean" din Sofia, de sub conducerea gen'eralului Zonceff,care era pentru anexare.Aceasta sciziune, ca a fost serioasa S-8 dovedit prin acelememorabile prigoniri intre membrii celor doua fractiuni, care inI~c sa continue opera revolutionara se urrnareau ~i sedistruqeau reciproc, ceea ce slabise mult fortele ambelor taberespre marea satlsfactie a Turcilor.In Bulgaria' tnsa, evenimentel~adusera la carma partidul stambulovist, de sub sefla regretatuluibarbat de stat Petcoff.Acesta, vazand pe de 0 parte inutil itatea luptelor fratricidedintre cele doua tabere, pe de alta parte cantarind intereselecontrarii ale diverselor state balcanice si a Marilor Puteri, a vazut

ca "anexarea" este 0 utopie, iar 0 actiune separatists pentru un


21/70

astfel de scop irealizabila, vatarnatoare intereselor Bulgariei, prinfaptul ca ea pierduse mult Increderea tarilor balcanice ~i dinconsideratia Marilor Puteri.Dar Bulgaria mai avea de suferit 0 alta plaga: de pletoramacedonenilor refugiati in Bulgaria, care devenise insuportabila,prin aceia ca adusese 0 perturbare economics si financiara. Deaceea guvernul Stambulovist fu ca~tigat ideii "Autonomiei", carecel putin are meritul de a conserva elementul bulqaresc, a dus laconstiinta nafionala, prin scoala ~i biserica. de pieire, iar pe dealta parte de a impiedica 0 eventuala coborare a Austriei spreSatonic, care, in acest caz, ar face din Macedonia si Albania 0alta Bosnie ~i Herteqovina,Si astfel, dupa multe lncercari, dupa un mare ~i zgomotoscongres la Sofia, s-a ajuns la contopirea ambelor comitete intr-unul singur sub steagul "Autonomiei Macedoniei", da drepturiegale pentru toate nationalitatile conlocuitoare.

7/2. Ziarul "Tribuna Macedoniei.Anul II. No. 22/5 August1907.Articolul: "Autonomia Macedoniei (IV)" 1)1. . .1 . Turciei nu-i convine Autonomia, nu pentru ca i-ar fi frica,ca odata Autonomia acordata, Macedonia s-ar alipi la vreuna dintari le l imitrofe, ci pentru motivul ca dupa autonomia Macedoniei,neaparat are sa vie ii autonomia Albaniei ii odata acesteprovincii devenite autonome, cu toate ca ele continua a faceparte integranta de imperiul turcesc, totusi ele inceteaza de a figuvernate cu iataganul si spoliate. $i tocmai asta nu convinePadisahului .. EI voieste sa aiba sub sceptrul sau cat mai multeprovincii, nu pentru a Ie face fericirea, ci pentru a Ie spolia; caci

dupa cum se stie, in Turcia, pe cane musulmanii indeplinesctoate functiunlle civile ii militare, crestinii sunt aceia care prinbirurile ce Ie dau - biruri ce trec peste puterile lor - umpluhaznalele imparatiei, de unde se platesc toate functiunile si toatecheltuielile.Macedonia autonoma, lnsa, lnsearnna 0 provincie care sa albao viala proprie. Populatiunile crestine inceteaza de a mai f un felde colonisti buni de a fi despoiati 1 .. . 1 . Dar tocmai acest fapt nu-iconvine Turciei, Sultanul voeste sa fie despotul Macedoniei de1) F.DP.S.G - DOSAR 71/1908

fapt, iar nu numai suveranul nominal. lata de ce Turcii seimpotrivesc ii se vor impotrivi de-a admite ca Macedonia sacapete autonomia. Dar raul nu este numai asta. Chestia aceastanu depinde de Turcia care a cazut sub epitropia Marilor Puteri.E destul ca Marile Puteri ii in special Anglia sa voiasca iichestia poate f i imediat transata. Dar ca sa voiasca Marile Puteria~ trebui sa voim ii sa ne miscam mai intaiu, noi populafiuniledin Macedonia. Daca aceasta ideie ar fi lrnbratisata de toatepopulafiunile crestine din Macedonia ~i ar lucra de comun acordIn acest sens lsbanda este sigura. Dar dupa cum am spus, dinnenorocire sunt unele populatiuni crestine din Macedonia, care,sub imboldul unor sfaturi din afara nu voesc sa admits ideeaautonomiei. Sub cuvant ca cutare sau cutare nationalitate vaavea preponderenta, ele sustin tmpartirea Macedoniei intre \arilelimitrofe, dar :;; iaci nu se pot lnteleqe, intrucat, Macedonia fiindlrnpestrltata de tot soiul de nationalltati acestea sunt asezate asafel incat a linie de dernarcatie intre dansete nu exista. lata de ceaceasta este cea mai grea din toate solutiile si fara indoiala ceamai absurda, dupa cum vom dovedi cu alte ocazii.8. Aplanarea conttictutui greeo - roman vezut de

Tescu Pucerea $;de unele ziere8/1. Ziarul "Tribuna Macedoniei" 1...1. Anul II nr.22/32.Bucuresti. 5 august 1907. Articolul: "Conflictul greco-roman i aplanarea romano-greaca Ralis-Sturza- Teotokisi impacarea greco-romana".Multa lume ~i aproape toata din cea care a fost in curent cuconflictul intre Tara Romaneasca si cea greceasca, cred ca autrecut Ipierdut - n.n.! din vedere, de ce absolut in mod unanim sevorbeste de un conflict Greco-Roman si nu de unul Romano-Grec? De fapt conflictul este Greco-Roman, caci nu Romania arupt relatiile cu Grecia ci aeeasta din urma, deci cu drept cuvants-a botezat conflictul Greco-Roman. Se sne de toata suflarearornaneasca cum caprele din Atena in elanul lor patriotic erau Instare acum doi ani sa rupa relatiile cu intreaga Europa: lata cezieea pe atunci ziarul atenian "Scrip!": "sa afle Grecii careconduc Tara Romaneasca (adica rninistrii si ministeriabilii deneam grecesc) ca Elenii pentru un ideal al lor sunt in stare sadeclare resbel intregei Europe, sa rupa relatille cu toate statele,

sa moara pana la unul si tot nu se vor inchina unor Romani sau


22/70

unor Renegati Greci Romanizati carl astazl ar dori sa ne sperie",lar "Astrapi" continua: "Daca in 24 de ore nu va fi rechematministrul nostru, d.Tombazis d in B uc ur es tl, ar trebui porn it 0campanie cu mic i mare in contra guvernului ca pe orice calesa-l dam jos.Macedonia e amenintata, Cutc-Valahii sRaudesteptat, i deci pericoluJ e si mal mare, sa cerem unanimi celorce se rastata la Corfu (rninistri gred) ca telegrafic sa aruncernanusa celui mai indolent poporde vita tiganeasca, ja r Tn contracuioRvalahilor sa. pornim 0 cruciada lngrozitoare spre a Ie luapofta de limba romaneasca care nu 0 vorbasc decat tiganii InRomania";' subl.n.1 'lata deci de ce am zis ca am avut un conflict Greco-Romancaci tndata d.Tombaz.is a plecat in mod cat S9 poate de rnjosito;pentru Regatul Roman, a plecat fara sa anunte lasand scrisorilede rechemare unui portar del a l eq a tiu nea greaca. la r dupa 1 .azile "lrnera" scria: "Sa felicitarn pe d. Tombazis cad s-a purtat caun adevarat grec, a lasat ca Falsul incoronat rege, sa vorbeascacu servitorul leqatiunei nefiind demn de a vorbi de cat cu el". larcorciturile greceti (adica rninistri) sa inteleaqa ca neamulGrecesc inca nu $-a pierdut patriotismul si idealul lor national caRomanii cad n'au avut i nici nu se aude ln vocabularul romaneuvantul de Patrie s i Patriotism. Jar eei cari au nevoie de e.le setrnprurnuta dela g!ed", Auzit i iubiti dtitori $i spunet i daca acest ioameru nu sufera de sornnarnbulizrn, automobilizrn etc. cacinumai asa pot sa-mi inchlpul ca eele serise nu sunt scrise decatpe accperisul vr'unei case dela baJamuc la lumina lunei.Cu toate astea lnsa sunt de adrnirat pentru iubirea ce-si aratacatre fratii lor subjugati i apararea ce iau sacrificand ultimul lorban. Veti zice poate ca asa e presa greceasca, bate campiilTocmai contrariu caci presa greadi e inspirata chiar de ministrl:la Grecia nu e ca la noi unde un d. ministru Tnopozitie chiarna la9 . 1 cate un macedonean i

un popor care se stinge - aromanii

Documents