execuția instalațiilor electrice interioare de iluminat Și prize atestat

19
1 ARGUMENT Mi-am ales această tema deoarece mi sa părut un subiect interesant de a imi verifica cunoşintele mele dobandite in dea cursu a celor patru ani in care am studiat. Lumina condiţionează în mare măsură activitatea omului. Iluminatul la nivel corespunzător contribuie la mărirea productivităţii muncii, la reducerea numărului de accidente, la evitarea erorilor. Iluminarea este cantitatea de lumină, sau de flux luminos, primită de unitatea de suprafaţă. Datorită faptului că în multe cazuri se foloseşte prea putină lumină sau prea multă decât este necesar pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie măsurat cu un Lux-metru, valorile măsurate fiind comparate cu standardele în vigoare pentru locaţii diferite, puterea efectiv consumată de lampile montate se va măsura cu un cleste wattmetric. Instalaţiile de iluminat electric trebuie să realizeze un anumit nivel de iluminare, concomitent cu îndeplinirea unor condiţiide calitate, reclamate de caracterul subiectival iluminatului. În afară de acestea, instalaţiile de iluminat (artificial-electric) trebuie să aibă, pentru a fi economice, o mare adaptibilitate la condiţiile variate de functionare, dată fiind corelaţia strânsă cu iluminatul natural. Iluminatul fluorescent este eficient si economic.Eficacitatea luminoasa(lumen/watt) a tuturor lampilor fluorescente este ridicata comparativ cu a altor surse luminoase. Culoarea nominala a lampilor TLD creeaza o anumita atmosfera ,care variaza de la alb cald ,pana la alb rece lumina zilei.Culoarea nominala este determinata de temperatura de culoare a lampii. Din necesitataea practică de formare la elevi, a deprinderilor corecte de muncă şi aplicării în practică a cunoştinţelor teoretice şi tehnologice precum şi formarea deprinderilor de aplicare la fiecare loc de muncă a normelor de protecţie a muncii, cele de prevenire a incendiilor şi normelor igienico-sanitare şi ţinând cont de condiţiile pe care spaţiul le oferă, s-a conceput un simulator de instalaţie de iluminat exterior în cadrul atelierului electric. Dacă toate elementele componente se montează în interiorul clădirilor atunci instalaţiia se numeşte instalaţie electrică interioară. În funcţie de destinaţie , deosebim instalaţii electrice interioare care servesc numai pentru iluminat, instalaţii care sunt destinate alimentării receptoarelor şi instalaţii pentru ambele destinaţii. Cunoaşterea şi însuşirea tehnologiei de execuţie a celor mai uzuale lucrări de instalaţie electrică interioară constituie o condiţie de bază pentru asigurarea securitaţii şi bunei

Upload: andreea-ionela-urjan

Post on 24-Nov-2015

60 views

Category:

Documents


10 download

TRANSCRIPT

  • 1

    ARGUMENT

    Mi-am ales aceast tema deoarece mi sa prut un subiect interesant de a imi verifica

    cunointele mele dobandite in dea cursu a celor patru ani in care am studiat.

    Lumina condiioneaz n mare msur activitatea omului. Iluminatul la nivel corespunztor

    contribuie la mrirea productivitii muncii, la reducerea numrului de accidente, la evitarea

    erorilor.

    Iluminarea este cantitatea de lumin, sau de flux luminos, primit de unitatea de suprafa.

    Datorit faptului c n multe cazuri se folosete prea putin lumin sau prea mult dect este

    necesar pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie msurat cu

    un Lux-metru, valorile msurate fiind comparate cu standardele n vigoare pentru locaii

    diferite, puterea efectiv consumat de lampile montate se va msura cu un cleste wattmetric.

    Instalaiile de iluminat electric trebuie s realizeze un anumit nivel de iluminare, concomitent

    cu ndeplinirea unor condiiide calitate, reclamate de caracterul subiectival iluminatului. n

    afar de acestea, instalaiile de iluminat (artificial-electric) trebuie s aib, pentru a fi

    economice, o mare adaptibilitate la condiiile variate de functionare, dat fiind corelaia

    strns cu iluminatul natural.

    Iluminatul fluorescent este eficient si economic.Eficacitatea luminoasa(lumen/watt) a tuturor

    lampilor fluorescente este ridicata comparativ cu a altor surse luminoase. Culoarea nominala a

    lampilor TLD creeaza o anumita atmosfera ,care variaza de la alb cald ,pana la alb rece

    lumina zilei.Culoarea nominala este determinata de temperatura de culoare a lampii.

    Din necesitataea practic de formare la elevi, a deprinderilor corecte de munc i aplicrii n

    practic a cunotinelor teoretice i tehnologice precum i formarea deprinderilor de aplicare

    la fiecare loc de munc a normelor de protecie a muncii, cele de prevenire a incendiilor i

    normelor igienico-sanitare i innd cont de condiiile pe care spaiul le ofer, s-a conceput un

    simulator de instalaie de iluminat exterior n cadrul atelierului electric.

    Dac toate elementele componente se monteaz n interiorul cldirilor atunci instalaiia se

    numete instalaie electric interioar. n funcie de destinaie , deosebim instalaii electrice

    interioare care servesc numai pentru iluminat, instalaii care sunt destinate alimentrii

    receptoarelor i instalaii pentru ambele destinaii.

    Cunoaterea i nsuirea tehnologiei de execuie a celor mai uzuale lucrri de instalaie

    electric interioar constituie o condiie de baz pentru asigurarea securitaii i bunei

  • 2

    funcionri a instalaiei nsai, precum i a receptoarelor, respective ale corpurilor de iluminat

    i ale aparatelor

    electrocasnice.

    O legtur sau o inndire a dou conductoare la bornele unui comutator, o montare

    aconductoarelor n tuburile de protecie inndu-se seama de proprietaile fizice ale acestora,

    ne dau garania unei bune exploatari a instalaiei, fr nclzirea i arderea conductoarelor

    electrice, far scurt circuite, fr alte neajunsuri care pot duce pn la electorcutare.

    Pentru aceste considerente se prezint n cadrul acestui proiect principalele tehnologi de

    execuie cu privire la:

    Lucrrile pregtitoare la executarea instalaiei electrice interioare ;

    Prelucrarea i montarea tuburilor de protecie ;

    Montarea conductoarelor electrice ;

    Montarea corpurilor de iluminat.

    Tehnologiile de execuie a lucrrilor de mai sus in seama de natura i structura materialelor

    ce se pun n oper, de tipurile elementelor componente ce alctuiesc ansamblul instalaiei,

    precum i felul execuiei instalaiei electrice interioare, care, n mod obijnuit, este sub forma

    ngropat subtencuial i ntr-o masur mai mic sub forma montat aparent sau nglobat sub

    tencuial.

  • 3

    1. Etapele execuiei unei instalaii de iluminat

    La executarea unei instalaii electrice interioare principalele lucrri pregtitoare sunt:

    9 Trasarea circuitelor electrice i nsemnarea locurilor de lamp ; 9 Pregtirea anurilor i gurilor n zid pentru pozarea tuburilor de protecie i a

    dozelor.

    1.1 Trasarea circuitelor i nsemnarea locurilor de lamp

    Aceast operaie pregtitoare se execut cu ajutorul riglei gradate din lemn sau oel, a sforii de

    trasat i a firului cu plumb.

    Trasarea const n nsemnarea cu cret sau crbune a traseelor tuburilor de protecie, a

    locurilor unde urmeaz ca sa se monteze corpurile de iluminat, prizele, ntreruptoarele i

    dozele.

    1.2 Pregtirea anurilor i gurilor n zid pentru pozarea tuburilor de protecie i a dozelor.

    Aceast operaie se execut dupa trasare, pe liniile respective cercurile trasate pe perete, tavan i/sau

    pardoseal, se execut:

    9 Manual cu ajutorul unei dali i a unui ciocan 9 Mecanizat cu ajutorul unui flex cu 2 pnze (acest flex are 2 pnze sau pnz dubl aceste

    pnze sunt paralele un ape cealalt i au ntre ele un spaiu care face foarte uoar operaia de

    spare a anurilor)

    Aceast operaie const n sparea anurilor unde trebuie s fie ngropate tuburile de protecie ale:

    prizelor, ntreruptoarelor, dozelor i curpurilor de iluminat.

    1.3 Condiii ce trebuie ndeplinite de personalul pentru executarea de instalaii interioare

    1. Executarea instalaiilor electrice interioare se face de ctre personalul ntreprinderilor furnizoare de

    energie electrica sau de ctre personalul altor uniti autorizate in acest sens.

    2. Pentru executarea de instalaii interioare personalul trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:

    sa posede calificarea profesionala pentru lucrrile ce i se ncredineaz, corespunztor funciei

    deinute;

  • 4

    sa fie instruit si verificat d.p.d.v al prezentei fisei tehnologice si al altor reglementari in vigoare, sa-si

    nsueasc si sa respecte disciplina tehnologica care privete funcia si locul de munca in care i

    desfoar activitatea.

    sa fie autorizat, in conformitate cu reglementrile in vigoare pentru executarea de instalaii electrice.

    3. Autorizarea in conformitate cu prevederile Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei

    electrice PE 923/69, este obligatorie att pentru persoanele care verifica documentaia de proiectare

    si execuie a lucrrilor in instalaii electrice interioare cat si pentru personalul care recepioneaz si

    racordeaz la reeaua electric de distribuie instalaiile respective;

    4. Nerespectarea prevederilor din actele normative in vigoare privind executarea instalaiilor electrice,

    precum si fapta de a dispune sa se execute instalaii electrice de ctre alte uniti sau alte persoane in

    afara celor prevzute in articolele precedente, se sancioneaz potrivit dispoziiilor legale, in raport cu

    gravitatea faptei si a consecinelor ce pot fi generate de lucrrile respective.

    1.4 Condiii tehnice privind executarea de instalaii interioare

    1. Orice lucrri noi, mriri, separri sau modificri de instalaii interioare energie electrica a

    cererii de ncepere a lucrrilor si a planului instalaiei, care formeaz dosarul

    preliminar al acesteia.

    2. Dosarul preliminar pentru instalaia interioara se va ntocmi in doua exemplare de

    ctre electricianul autorizat si va cuprinde:

    - planul general al cldirii in care urmeaz a se executa instalaia interioara;

    - indicarea poziiei tabloului electric;

    - puterea si numrul lmpilor si aparatelor electrice care sunt prevzute pentru a fi

    instalate in ncperile respective.

    3. Dup analizarea posibilitii si condiiilor de racordare la reeaua electrica de

    distribuie a instalaiei interioare a viitorului abonat, unitatea furnizoare va aproba

    planul prezentat. Un exemplar rmne la furnizor, iar celalalt se napoiaz

    executantului, care poate ncepe executarea lucrrii. Trebuie avut in vedere ca unitatea

    furnizoare a energiei electrice poate sa proiecteze, sa execute lucrri de branamente si

    sa furnizeze energie electrica numai imobilelor situate pe caile publice.

    4. Dup executare instalaiilor prevzute in dosarul preliminar si in vederea executrii

    branamentului, solicitantul va completa si va depune la furnizor, prin electricianul

  • 5

    autorizat al executantului instalatei de utilizare, dosarul definitiv al instalaiei, care va

    cuprinde :

    - cererea pentru executarea branamentului

    - declaraia executantului, din care sa rezulte ca instalaia corespunde normativelor,

    prescripiilor si regulamentelor in vigoare;

    - planul de situaie al apartamentului fata de restul imobilului si orientarea fata de

    strada, destinaia fiecrei ncperi;

    - schi de instalaie cu traseul circuitelor, cu indicarea locurilor de lampa, a

    ntreruptoarelor, a prizelor si a tabloului de distribuie;

    - schema de distribuie, cu seciunea conductoarelor electrice la plecarea din tabloul de

    distribuie .

    5. La realizarea instalaiei electrice interioare se vor lua masuri de protecie mpotriva

    electrocutrilor prin atingere directa si a electrocutrilor prin atingere indirecta in

    conformitate cu Normele republicane de protecie amuncii. Inaccesibilitatea se va

    realiza, in funcie de natura echipamentului si condiiile specifice de exploatare, prin

    una sau mai multe din urmtoarele masuri:

    - izolarea electrica a tuturor elementelor conductoare de curent, care fac parte din

    circuitele curenilor de lucru ;

    - utilizarea de carcase de protecie

    - prevederea de ngrdiri, fixate sigur pe suporturi si prin orificiile crora sa nu fie

    posibila atingerea cu mana a elementelor sub tensiune

    - amplasarea la nlimi inaccesibile in mod normal

    2. Transpunerea schemei electrice dupa proiect

    Poziia in plan a motoarelor electrice este hotrta de poziia mainii sau utilajului pe care-

    l antreneaz. Acestea se amplaseaz la o distanta suficienta dintre ele, sau intre ele si perete,

    pentru a permite manevrarea uoara la montare sau la demontare, pentru a nlesni accesul uor

    in timpul verificrilor si ntreinerii.

    Fiecare motor trebuie sa fie alimentat pe un circuit electric propriu si sa fie prevzut cu:

    Relee termice pentru protecie la suprasarcina;

    Sigurana fuzibile pentru protecie la scurcircuit;

    Un aparat de acionare (manual sau automat);

  • 6

    Pentru a limita curenii mai mari ce sunt absorbii din reea la pornire (care cderi de

    tensiune pe linia de alimentare), motoarele cu puterea mai mare de 5,5kW trebuie pornite in

    stea. In felul acesta, curentul de pornire se micoreaz de trei ori fata de pornirea prin legare

    directa la reea (legarea in triunghi). In cadrul instalaiilor de fora sunt cuprinse si instalaiile

    pentru prizele electrice de fora , mono si trifazice, de curent continuu sau de tensiune redusa.

    Pentru o identificare uoara, atunci cnd astfel de prize se gsesc mpreuna , ele se

    executa de forme diferite sau de culori diferite si sunt prevzute cu plcute pe care este

    nscrisa tensiunea de utilitare.

    Pentru ntocmirea schemelor si planurilor instalaiei de fora se procedeaz la fel ca in

    cazul instalaiilor de lumina, adic:

    Se stabilete poziia fiecrui receptor de forta (motor sau priza) in planul de arhitectura :

    In schema numrul 1 este exemplificat acest lucru pentru un punct termic.

    Caracteristicile motoarelor sunt determinate de condiiile tehnologice, iar caracteristicile

    prizelor se stabilesc astfel ca la acestea sa poat fi racordate unele receptoare portabile

    necesare reparaiilor, ntreinerii, cum ar fi : aparate desudare, maini de gurit, polizoare,

    lmpi portabile la tensiuni redusa (24 V) etc.

    Se ntocmete schema de distribuie a fiecrui tablou de forta din cldire :

  • 7

    Tabloul de forta se prevede pentru alimentarea unui grup de receptare care se afla intr-o

    unitate funcionala, cum ar fi, de exemplu, receptoarele dintr-un punct termic (schema

    numrul 2), dintr-o staie de hidrofor, dintr-o centrala termica, dintr-un laborator de ncercri,

    dintr-un atelier mecanic etc. Numrul de receptoare ce poate fi alimentat dintr-un tablou de

    forta este variabil. El este limitat de regula de dimensiunile pe care le poate avea tabloul

  • 8

    electric. De aceea tablourile de forta pot avea puterea instalat de valori de la civa kW pana

    la zeci si chiar sute de kW.

    n schema numrul 2 s-a desenat schema de distribuie a tabloului de forta TF1 din schema

    numrul 1. Aceasta cuprinde noua circuite pentru motoare(apte cu pornire directa si doua cu

    pornire stea-triunghi, un circuit de prize trifazice cu puterea de 5kW, un circuit de prize

    monofazice cu puterea de 1,5kW, un circuit trifazat de rezerva cu puterea de 3kW i un circuit

    de tensiune redusa (24V), legat in faa ntreruptorului general, de putere foarte mica

    (100VA) pentru lmpi portabile

    Caracteristicile electrice ale motoarelor sunt date in tabelul de mai jos :

  • 9

    Aceasta se ntocmete dup aceleai principii ca si in schema generala a instalaiei de lumina.

    TRANSPUNEREA IN PLANURI A SCHEMELOR ELABORATE

    Circuitele de forta sunt mult mai simplu de trasat dect cele de lumina, deoarece pe un circuit

    se afla un singur motor, iar circuitele de priza nu difer de cele de priza din instalaia de de

    lumina. Circuitele se pot executa:

    - aparent, pe elementele de construcie. Aceasta soluie cel mai des adoptat, montarea

    circuitelor fcndu-se pe pereii ncperii.

    Deoarece tuburile de protecie sunt mult mai expuse la lovituri mecanice, in astfel de ncperi

    acestea se executa de regula din metal (PEL sau eava);

    - ngropat n elementele de construcie. Soluia ngropat se alege foarte des cnd motoarele se

    afla departe de pereii ncperii, sau cnd distantele de la tablou la acestea de-a lungul

    pereilor este de asemenea mare. n astfel de situaii, circuitele electrice se monteaz ngropat

    n pardoseala ncperii , fie direct in pardoseala, fie n canale special fcute i acoperite cu

    tabl striat. Canalele pentru circuite de forta trebuie sa fie prevzute cu sisteme de scurgere si

    evacuare a apei.

    n schema numrul 3 este desenat planul instalaiei de forta din punctul termic din schema

    numrul 1. O parte din circuite este dusa aparent pe pereii ncperii, iar o alta parte este dusa

    ngropat n pardoseala . Pentru motoarele m1......m3 , tuburile de protecie ies din pardoseala

    chiar lng fundaia acestora.

    Pentru restul motoarelor, tuburile de protecie trec de pe perete pe pardoseal i apoi se ridica

    pe fundaia motoarelor. Pe poriunea de la perete la fundaie aceste tuburi sunt protejate de

    tevi din oel.

    Ca i n cazul circuitelor pentru instalaia de iluminat, circuitele de forta nu trebuie sa strbat

    elemente de rezistenta ale construciei si nu trebuie sa se gseasc la distante corespunztoare

    de celelalte conducte metalice pentru apa rece sau calda, nclzire ori gaze.

    Coloanele de legtura, att cele secundare cat i cea generala, se vor duce pe drumul cel mai

    scurt dintre punctele pe care le unesc, in condiiile respectrii distantelor minime admise intre

    elementele instalaiei si elementele altor instalaii sau elemente de construcie ( Normativ 1-

    70-90).

  • 10

    3. Saparea santurilor si executarea strapungerilor , montarea tuburilor de protectie , montarea conductoarelor si cablurilor electrice.

    Se execut numai oriyontal i vertical, n nici un caz oblic. Totodata, se urmarete ca acest

    traseu s fie, pe ct posibil, pe rosturile zidriei de crmid pentru uurarea executarii

    anurilor de susinere a tuburilor de protecie.

    Traseul pe linie orizontal se face la distan de 30-40 cm de la tavan, iar traseul pe linie

    vertical, pentru pozarea ntreruptoarelor, la o distan de 15-20 cm de la tocul uii.

    n ceea ce privete nsemnarea locurilor de montare a dozelor de derivaie, se va urmri ca

    Aceasta s fie pe aceeai linie orizontal cu cea a tuburilor de protecie. Traseul tuburilor de

    protecie montate pe planeu sau sub pardoseal se alege n general, perpendicular pe perete,

    iar n cazul n care planeul este din beton armat, legtura ntre dou doze de derivaie aflate

    pe perei opui se poate face pe traseul cel mai scurt, respectiv pe diagonal, pentru evitarea

    coturilor.

    nsemnarea locurilor pentru dozele de aparat respective pentru ntreruptoare i prize se face

    astfel:

    - La 1,5 m distana deasupra pardoselii, la 15-20 cm faa de tocul uii pentru

    ntreruptoare din camere cu mediu uscat.

    - La 15-40 cm distan deasupra pardoselii, pentru prizele din buctrie sau cele pentru

    frigidere electrice.

    - La 1,2 m distan deasupra pardoselii, pentru prizele din buctrie sau cele pentru

    frigidere electrice.

    nsemnarea locurilor de lamp pe tavanul ncperilor se face pe centrul acestui (pentru un

    singur corp de iluminat), determinarea mijlocului tavanului se face prin trasarea diagonalelor

    acestuia.

    n cazul n care este nevoie de montarea a mai multe corpuri de iluminat montarea se face ca

    n figura de mai jos.

  • 11

    Executarea anurilor n zid

    Se face manual cu ajutorul dalii i a ciocanului de-a lungul rosturilor zidriei de crmid.

    Aceast operaie trebuie executat cu mult grij pentru a se evita dislocarea crmizilor.

    Adncimea anurilor trebuie s fie de aproximativ 2 cm pentru a se putea ngropa tuburile i

    a se da un strat de tencuial pe deasupra.

    Executarea gaurilor n zidrie

    Pentru doze se face att ct este necesar pentru ca doza s fie la nivelul tencuielii. n interiorul

    camerei, pe tavane, nu se sapa anuri deoarece pozarea tuburilor se face pe faa de deasupra

    a planeului, conductoarele intrnd n corpul de iluminat prin gaura data pentru aceasta.

    Dup ce gurile sunt date i anurile sunt trasate se face tragerea respective mpingerea

    conductoarelor n tuburi:

    - Conductoarele din cupru (Cu) se trag n tuburi cu ajutorul unei srme sau a unei ufe de

    oel.

    - Conductoarele din aluminiu (Al) sunt prea fragile (se rup foarte uor) ca s se poat trage

    asa c se mping cu grij n tuburile de protecie.

  • 12

    4. Montarea aparatelor electrice

    Aparatele de conectare de mic intensitate

    Aparetele de conectare de mic intensitate ce se folosesc n instalaia electric interioar

    casnic, au rolul de a pune sub tensiune corpurile de iluminat, pentru aprinderea becurilor sau

    prizele de alimentare cu energie electric a aparatelor electrocaznice.

    Aparatele de conectare pot fii montate sub forma de ngropate sub tencuial(fig.2), fixarea

    fcndu-se n doze cu ajutorul ghiarelor, nglobate n tencuial sau aparente(fig.1), fixarea

    fcndu-se cu ajutorul unor dibluri.

    Tensiunea i intensitatea curentului electric maxim admisibil la care pot fii folosite

    aparatele de conectare este inscriptionat pe acestea de inteprinderea productoare, astfel

    pentru ntreruptoare i comutatoare limitele admisibile sunt 250 V si 6 A, iar pentru prize

    250 V si 10 A.

    a. ntreruptoarele, au rolul principal de nchidere i deschidere a circuitelor electrice care

    alimentez corpurile de iluminat. Din punct de vedere al modului de acionare se disting

    ntreruptoare rotative, cumpn i basculante, poziiile de nchidere i deschidere

    realizndu-se cu ajutorul unor prghii, lamele elastice sau lamele resoarte.

    b. Comutatoarele. Din punct de vedere al formei comutatoarele sunt asemntoare cu

    ntreruptoarele, dar din punct de vedere constructive difer de acestea, ntruct la acionarea

    lor se pot realiza mai mult de dou poziii de nchis i deschis ntre sursa de current electric i

    corpul de iluminat. De aceea, comutatoarele sunt folosite la alimentarea corpurilor de iluminat

    cu mai multe brae cu becuri, fie trei becuri, fie toate cinci becurile, n cazul unei luster cu

    cinci becuri.

  • 13

    c. Prizele, au rolul de alimentare a receptoarelor electrice mobile cu energie electric, prin

    conectarea acestora la bornele prizelor, cu ajutorul unor fie (techere). Din punct de vedere al

    posibilitailor de conectare se disting prize simple la care se poate conecta un singur receptor,

    prize duble(bipolare), la care se pot conecta dou receptoare i prize cu contact de protecie

    mpotriva electrocutaroo, (Schuko).

    Montarea aparatelor de conectare

    Operaia de montare a aparatelor de conectare (ntreruptor, cumutator, priz, etc.) este

    alctuit din urmtoarele operaii:

    9 Verificarea aparatelor de conectare ; 9 Fixarea aparatelor n doze ; 9 Legarea conductoarelor la bornele aparatului

  • 14

    Verificarea aparatului de conectare

    nainte de montarea aparatului de conectare se verific cu mult atenie s fie n stare de

    funcionare. De exemplu dac arcurile rotorului sau a prghiei basculante i ndeplinesc

    funcia, dac lamelele i tecile de contact sunt curate astfel nct s asigure un contact bun,

    dac nu lipsesc uruburi de fixare, arcuri de presiune sau daca corpul izolant nu este fisurat

    sau crpat astfel nct s duc la electrocutare.

    Fixarea aparatlui de conectare n doz

    Dup verificarea aparatului de conectare aceasta se fixeaz cu ajutorul ghiarelor de fixare n

    doza de aparat. n acest scop se desface capacul aparatului, se slabesc uruburile ghiarelor cu

    ajutorul unei urubelnie, apoi aparatul de conectare se introduce n doz, se poziioneaz

    corect pe adncime pe orizontal i pe vertical i se strng uruburile ghiarelor. Apoi se

    fixeaz capacul aparatului se verific i se fixeaz n prealabil astfel nct s creeze un aspect

    plcut.

    Legarea conductoarelor la bornele aparatului

    Aparatul de conectare fiind bine fixat n doz se trece la racordarea acestuia la circuitul de

    lumin sau priz.

    n acest scop se ndeprteaz capacul pentru a se putea lucra la legarea conductoarelor, se

    deurubeaz uruburile de la bornele aparatului se scot din doz capetele conductoarelor care

    se dezizoleaz pe o lungilme de 5-10 mm (doar att ct este necesar pentru conectare). Dup

    aceste operaii se introduce capetele conductoarelor n gaurile bornelor i se strng uruburile

    respective, fr a fora strngerea pentru a nu se deteriora filetul sau seciona conductorul.

    Legarea conductoarelor la bornele ntreruptorului trebuie fcut cu mult atenie pentru a

    lega conductoarele n mod corect, n caz contrar corpul de iluminat este n permanen sub

    tensiune indiferent de poziia ntreruptorului.

    Racordarea prizei simple i a celei duble(bipolare) la circuitul de priz se face prin legarea

    celor dou conductoare la bornele prizei cu meniunea ca unul dintre ele trebuie sa fie

    conductor de faz iar celalalt de nul.

  • 15

    Montarea corpurilor de iluminat

    Montarea corpurilor de iluminat constituie operaia prin care se finalizeaz execuia instalaiei

    electrice interioare. Corpurile de iluminat sunt obiecte de instalaii, n care se monteaz una

    sau mai multe lmpi electrice, repectiv becuri incandescente, pentru a se obine o

    iluminarecorespunztoare a distanei ncperii.

    Corpurile de iluminat sunt executate din diferite materiale, sub diverse forme care s dea un

    aspect ct mai plcut, putndu-se monta pe acestea becuri, lmpi fluorescente, lmpi cu vapori

    de mercur etc.

    Corpurile de iluminat sunt echipate cu dulii i conductoare, numrul i seciunea lor fiind

    determinat de puterea becurilor i de tipul circuitului de lumin (simplu, dublu pentru luster

    etc.).

    Conductoarele proprii ale corpurolor de iluminat, dup ce au strbtutt suportul lmpii, tija i

    ramificaiile sunt legate la bornele duliei, n care se nurubeaz becurile. Corpul de iluminat

    astfel asamblat este racordat la circuitul de lumin, prin legarea conductoarelor proprii cu

    conductoarele circuitului de lumin.

    Cum se face legarea conductoarelor la dulie

    Legarea conductoarelor la bornele duliei este o operaie care trebuie s fie executat cu mult

    atenie, pentru a se asigura o legare corect a conductorului de faz, o strpungere perfect,

    fr joc, a conductoarelor i o izolare bun a acestora.

    Se verific dulia dac are toate elementele componente de baz i dac acestea sunt ntr-o

    stare bun de funcionare; Se demonteaz dulia n elementele sale componente, prin

    deurubarea rozetei de porelan i a armturii metalice exterioare, dup care se scoate din

    carcasa suportului izolant cu armtura lui metalic cu filet;

    Se leag borne, mai nti conductorul de faz a crui legtur este cu contactul din fundul

    duliei, apoi cel de nul a crui legtur este cu contactul lateral (armtur cu filet);

    Se introduce suportul izolant cu conductoarele legate la bornele din interiorul

    carcasei,urmrindu-se ca suportul izolant s fie bine fixat n pintenul carcasei, pentru a se

    evita rotirea suportului izolant n timpul nurubrii becului.

  • 16

    Dup ce s-au fcut aceste operaii se nurubeaz becul sau becurile, n dulii i se poate da

    drumul la tensiune pe instalaie verificndu-se dac toate priile sale componente sunt

    complet funcionabile.

    5. Montarea prizei de pamant si a retelei generale de legare la pamant Experienta de decenii in domeniul tehnicii protectiei prin legare la pamant a dus la

    stabilirea unor principii cuprinse in STAS 6119 68 .

    Se are in vedere ca siguranta in exploatare a unei instalatii electrice depinde in mod deosebit

    de calitatea instalatiei de legare la pamant, iar aceasta depinde la randul ei de o executie

    corespunzatoare a prizelor de pamant.

    De asemenea se tine seama de faptul ca orice solutie trebuie justificata din punct de vedere al

    eficacitatii dar si economic.

    Se urmareste realizarea unei rezistente de dispersie cat mai mica pentru o durata de timp cat

    mai mare cu cheltuieli minime. De aceea se exclud utilizreaelectrozilor plac , funie , precum

    si a cuprului in toate cazurile in care solul nu prezinta o agresivitate accentuata fata de otel.

    Este interzisa folosirea electrozilor din aluminiu deoarece formeaza in timp un strat

    superficial izolant si nu are o rezistenta mecanica corespunzatoare.

    5.1 Dimensiuni minime

    In instalatiile electrice de joasa tensiune , dimensiunile minime ale electrozilor se determina

    din punct de vedere al stabilitatii termice si a unei rezistente adecvate la coroziune.

    La electrozi verticali care se introduc in pamant prin batere trebuie asigurata si o rezistenta

    suficienta de flambare.

    Dimensiunile minime ala electrozilor sunt cele date in tabelul.1. Ele sunt valabile si pentru

    conductoarele de legare la pamant. In comparatie cu lungimea electrodului , diametrul sau

    latimea acestuia are o influenta neinsemnata asupra marimii rezistentei de dispersie.

    Relatiile de calcul al rezistentelor de dispersie cuprind numai logaritmul diametrului sau

    latimii electrodului. In figura 12.1 este prezentata ,pentru un electrod vertical, influenta

    diametrului asupra rezistentei de dispersie.

    Nu se justifica solutia de crestere a diametrului deoarece o crestere a diametrului de la 1 la

    2 pentru o lungime de 10[m] ar determina o crestere agreutatii de la 24 la 52[kg]. Iar din

    tabelul.2. rezulta o scadere cu numai 8% a rezistentei de dispersie, ceea ce justifica materialul

    consumat.

  • 17

  • 18

    Un rationament similar se poate face si pentru electrozii orizontali. De asemenea , otelul rotund , din ce in ce mai mult folosit , este mai recomandat decat cel lat, deoarece la aceeasi sectiune are o suprafata laterala mai mica si o grosime mai mare, fiind mai rezistent la coroziune. Dispozitia prizelor de pamant.

    Pentru o concordanta cat mai buna intre valoarea calculata si cea masurata ulterior a

    rezistentei de dispersie, la executatea prizelor de pamant trebuie sa serespecte urmatoarele:

    9 Prizele de pamant sa aiba o legatura electrica cu solul cat mai buna. 9 Electrozii nu trebuie sa fie acoperiti cu vopsea, gudron si alte impuritati. 9 Electrozii orizontali se vor ingropa la o adancime de minim 0.8[m]. 9 Electrozii se vor ingropa in stratul de pamant cel mai bun conducator, care se

    determina prin masuratori geoelectrice.

    9 Electrozii se dispun astfel ca influenta lor reciproca sa fie cat mai mica. Ca urmare distanta dintre electrozii orizontalii, montati in paralel, sa fie mai mare decat lungimea

    lor. Deregula electrozii verticali se monteaza la o distanta de doua ori lungimea lor.

    9 La electrozi orizontali lungimea in linie dreapta nu trebuie sa depaseasca 100[m], deoarece impedanta longitudinala, neglijabila la o lungime scurta, ajunge la valori

    importante.

    Pentru evitarea accidentelor se folosesc mai multe metode de protectie, dintre care cele mai importante sunt:

    - metode de legare la nulul de protectie, utilizate cand punctul neutru al retelei electrice este legat la pamant.

    - metode de legare la pamant, utilizata cand punctul neutru al retelei electrice este izolat fata de pamant. In acest caz toate partile metalice ce ar putea ajunge in mod accidental sub tensiune se leaga la pamant.Lagatura se face prin intermediul unei retele generale de legare la pamant.

    Fiecare dintre metodele de protectie de mai sus este suficienta pentru a evita pericolul de electrocutare. Cu toate acestea, pentru o siguranta mai mare, se utilizeaza ambele metode, una ca metoda de baza si cealalta ca metoda suplimentara de protectie. Este necesar in acest caz ca priza de pamant sa fie aceeasi pentru legarea nulului de protectie si a retelei generale de legare la pamant.

    EXECUTAREA LEGATURILOR LA TABLOURILE ELECTRICE SI PRIZA DE PAMANT

    Aceste lucrari se efectueaza dupa ce toate receptoarele electrice au fost montate. Executarea legaturilor electricela tablourile consta in pregatirea capetelor conductelor si apoi conectarea lor la sirul de cleme.

    Fixarea papucilor la rece se poate face atat la conductoarele de cupru cat si la cele de

  • 19

    aluminiu. Fixarea papucilor la cald se face in mod diferit la conductoarele de cupru fata de cele de aluminiu.

    Suprafata interioara a papucului se curata cu o pila rotunda dupa care se unge cu pasta de lipit. Se introduce conductorul in papuc si fixeaza un snur de azbest la capatul catre izolatia conductei. Urmeaza o preincalzire a papucului dupa care se toarna aliajul de lipit. Dupa racire snurul de azbest se scoate, iar portiunea respectiva se izoleaza cu banda in cateva straturi.

    Conductorul de aluminiu, inainte de a se introduce in papuc pentru lipire, se metalizeaza. Numai dupa aceea se trece la lipirea propriu-zisa, care decurge la fel ca pentru conductoarele de cupru.

    Dupa ce s-au efectuat legaturile la toate tablourile electrice se trece la executarea legaturilor la pamant.

    6. Punerea sub tensiune a instalatiei electrice

    Instalatia electrica se pune sub tensiune in conditiile in care legaturile in doze sunt provizorii. Dupa punerea sub tensiune se verifica comportarea instalatiei prin aducerea in stare de functionare pe rand a tuturor receptoarelor. La punerea sub tensiune se mai verifica cu multa atentie:

    - daca tablourile electrice sunt corect echipate, bine fixate, legate la nulul de protectie;

    - daca s-au utilizat materialele prevazute in proiect;

    - daca receptoarele electrice, prizele, intrerupatoarele au pozitiile prevazute si sunt bine fixate

    Instalatia se repune sub tensiune numai la receptia provizorie a ei. Pentru aceasta se vor lua masuri de a nu se permite accesul la tabloul general al instalatiei.