fundamentarea si finantarea cheltuielilor bugetare - primaria roman
TRANSCRIPT
Fundamentarea și finanțarea cheltuielilor bugetare
IAȘI
2011
CUPRINS
Capitolul I......................................................................................................................................3
Organizare şi funcţionalitate la Primaria Roman..........................................................................3
1.1 Scurt istoric...........................................................................................................................3
1.2. Obiect de activitate................................................................................................................4
1.3. Organizarea internă..............................................................................................................5
1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară).............................................7
1.6. Relaţii cu exteriorul............................................................................................................15
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri realizate la Primaria Roman în perioada 2008-2010..........................................................................................................................................20
Capitolul II...................................................................................................................................24
Fundamentarea cheltuielilor bugetare.........................................................................................24
2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare...........................................24
2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare........................................................30
2.2.1. Calcule de fundamentare privind cheltuielile de personal.............................................33
2.2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile materiale și serviciile..............................43
2.2.3. Fundamentarea cheltuielilor de capital........................................................................49
2.2.4.Fundamentarea cheltuielilor cu subvenţiile...................................................................53
2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare..........................54
Capitolul III.................................................................................................................................59
Finanţarea cheltuielilor bugetare.................................................................................................59
3.1. Elemente și noțiuni specifice execuției cheltuielilor bugetare..............................................59
3.2. Surse de finanţare ale Primăriei Municipiului Roman.......................................................62
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare...........................................66
3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat........................67
3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale...........................................................72
3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli........73
3.4. Încheierea exerciţiului bugetar...........................................................................................77
3.4 Fluxuri informaționale generate de finanțarea cheltuielilor bugetare..................................79
Bibliografie..................................................................................................................................85
2
Capitolul I
Organizare şi funcţionalitate la Primaria Roman
1.1. Scurt istoricOrașul Roman, al doilea ca mărime dintre localitățile județului Neamț este considerat
potrivit Legii nr. 315/24 august 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național – Secțiunea a - IV- a Rețeaua de localități, paragraful 4, punctul 4.3, municipiu de
rang II și reprezintă o unitate administrativ-teritorială, în care se exercită autonomia locală şi
în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale. Autorităţile
administraţiei publice locale, prin care se realizează autonomia locală în municipiul Roman,
sunt Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi primarul, ca autoritate executivă. Aceste
două autorității au drept scop soluţionarea şi gestionarea treburilor publice la nivelul
colectivităţilor locale.
Regimul general al autonomiei locale, organizarea şi funcţionarea autorităţilor
administraţiei publice locale au la bază 5 principii:
autonomia locală;
descentralizarea serviciilor publice;
eligibilitatea autorităţilor administraţiei publice;
legalitatea;
consultarea cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes local deosebit.
Primăria Municipiului Roman este considerată persoana juridică de drept public ce are
patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină, desfășurându-și activitatea în sediul situat în
Piața Roman Voda Nr.1, Roman. Aceasta este definită ca o structură funcţională cu activitate
permanentă, constituită din primar, viceprimar, secretar şi aparatul propriu al consiliului local,
ce duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând
problemele curente ale colectivităţii.
Conform datelor preliminarii ale recensământului din 18-27 martie 2002, populaţia
stabilă a municipiului Roman număra 69.268 locuitori, dintre care 33.611 bărbați, iar 35.657
femei (informaţii obţinute de la Dir. Jud. de Statistică Neamţ).
Consemnat prima dată, alături de Piatra şi Neamţ, în Letopiseţul Novgorodului
(document extern, în general acceptat ca fiind datat 1387-1392), Romanul are o vechime mai
mare, dezvoltându-se la confluenţa râurilor Moldova şi Siret. Este menţionat întâia oară într-
3
un document intern la 30 martie 1392 (este vorba de un hrisov de danie către Ionaş Viteazul,
care a fost scris în cetatea noastră, a lui Roman voievod).
Se pare că numele oraşului a fost preluat de la numele voievodului Roman I Muşat
(1392-1394), considerat de unii cercetători ca fiind întemeietorul acestuia, deşi există probe
materiale care să ateste existenţa curţii de la Roman încă de pe vremea lui Petru I Muşatinul.
1.2. Obiect de activitate Obiectul de activitate al Primăriei Roman, care este organizată și funcționează pe
principiile unei instituții publice, îl constituie gestionarea eficientă a resurselor municipiului
Roman, precum şi siguranţa fizică şi socială a comunităţii de aici.
Îndeplinirea acestui deziderat se concretizează, potrivit art. 2 alineatul 1 din Legea
nr.215/2001, în baza principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice,
eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în
soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Deşi atribuţiile autorităţilor administraţiei
publice locale, expres prevăzute în lege, sunt diferite, au drept scop soluţionarea problemelor
colectivităţii locale. Această soluţionare a problemelor colectivităţii locale se realizează prin:
elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;
stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale;
stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale;
administrarea bunurilor din proprietate publică sau privată a municipiului Roman
angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung;
administrarea resurselor financiare;
elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare
asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale;
cooperarea pe plan intern şi internaţional.
Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor ce asigură funcţionarea
Primăriei sunt evidenţiate în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi în Legea
administraţiei publice locale nr.215/2001. Pentru personalul de conducere şi execuţie,
documentele ce consemnează sarcinile, competenţele şi responsabilităţile sunt fişele de post.
Domeniile în care funcţionează Primăria Municipiului Roman sunt următoarele:
a. Acţiunile social-culturale, principalele categorii de acţiuni (şi de instituţii) fiind:
acţiuni de învăţământ;
acţiuni în domeniul sănătăţii;
4
acţiuni în domeniul asistenţei sociale;
acţiuni sportive şi de tineret;
acordarea de alocaţii, ajutoare pentru copii;
pensiile, ajutoarele şi indemnizaţiile acordate de la bugetul de stat;
pensiile, ajutoarele şi indemnizaţiile acordate prin sistemul asigurărilor sociale;
ajutoarele de şomaj şi alte acţiuni legate de problema şomajului.
b. Acţiuni privind ordinea publică, prin unităţile de poliţie, pompieri şi jandarmi
c. Acţiuni desfăşurate de către autorităţile publice locale: consiliile locale, primăriile,
prefecturile, organe ale administraţiei de stat pe plan local, şi altele.
d. Acţiuni economice desfăşurate prin instituţiile specializate în cercetare ştiinţifică,
unităţi de cercetare pentru descoperiri de zăcăminte noi, instituţii de protecţie a
mediului, de gospodărire a apelor.
1.3. Organizarea internăPrimarul, viceprimarul, secretarul municipiului, administratorul public, aparatul de
specialitate al Primarului și serviciile publice de interes local constituie o structură funcțională
cu activitate permanentă, denumită primăria municipiului, care duce la îndeplinirea hotărârilor
Consiliului Local și dispozițiile Primarului.
Organizarea structurală a Primăriei Municipiului Roman este evidenţiată în
documentele de formalizare a structurii organizatorice, respectiv regulamentul de organizare
şi funcţionare, organigrama şi fişele de post.
Organigrama Primăriei Municipiului Roman este una piramidală, specifică unei
structuri organizatorice de tip ierarhic-funcţional. Aceasta corespunde exigenţelor
metodologice şi de conţinut impuse de managementul ştiinţific, fiind concepută şi realizată
plecându-se de la tipul de structură organizatorică ierarhic-funcţională.
Conform Statului de funcţii şi organigramei1 aprobate prin Hotărârea Consiliului Local
nr.119/23.09.2010, aparatul de specialitate al primarului municipiului Roman şi serviciile
subordonate cuprind următoarele structuri organizatorice:
Direcţia. Reprezintă principala structură organizatorică din cadrul Primăriei, fiind
condusă de un director executiv. Direcţiile sunt subordonate unor înalţi responsabili din
administraţia publică locală. Acesteia i se subordonează următoarele componente
1 Anexată la finalul studiului monografic;
5
organizatorice: serviciu, birou, compartiment. În cadrul Primăriei Roman funcţionează
următoarele direcţii:
Direcţia Impozite şi Taxe Locale (subordonată viceprimarului);
Direcția Poliția Comunitară (subordonată primarului);
Direcția Urbanism și Amenajarea Teritoriului(subordonată viceprimarului);
Direcția Asistență și Protecție Socială (subordonată viceprimarului);
Direcția Control și Autorizări (subordonată primarului);
Direcţia Buget, Contabilitate ( subordonată primarului);
Direcţia Tehnică și de Investiții (subordonată administratorului public);
Direcţia Administraţie Publică Juridic Contencios (subordonată secretarului);
Direcția Economică (subordonată administratorului public);
Serviciul. Se subordonează unei anumite direcţii (de exemplu, Serviciul impozite şi
taxe persoane juridice subordonat Direcţiei Impozite şi Taxe Locale), unui înalt responsabil
din administraţia publică locală (de exemplu Serviciul Urbanism Amenajarea Teritoriului este
în subordinea viceprimarului) sau unui serviciu public de interes local (de exemplu Serviciul
Pieţe se află în subordinea Serviciului Public Administraţia Pieţelor, Bazar, Obor). Este
condus de un şef de serviciu.
Biroul. Este condus de către un şef de birou şi se subordonează unei direcţii (Biroul
Resurse Umane, subordonat Direcţiei Buget, Contabilitate) sau unui serviciu public de interes
local (Biroul Protecţia Muncii este subordonat serviciului public Lucrări Edilitare).
Compartimentul ca şi biroul, acesta se subordonează unei direcţii (compartimentul
Urmărire Impozite şi Taxe este subordonat Direcţiei Impozite şi Taxe Locale), unui serviciu
(Compartimentul Licitaţii este subordonat serviciului Lucrări Publice Investiţii) sau unui
serviciu public (compartimentul Tehnico-Economic este subordonat Serviciului public
gospodărire comunală).
Formaţia de lucru. Este subordonată unui serviciu public de interes local (de exemplu
formaţia de lucru Întreţinere Drumuri este subordonată Serviciului public gospodărire
comunală).
Primarul are în subordine următoarele entităţi: Direcţia control și autorizari, Direcţia
poliția comunitară, Serviciul monitorizare servicii comunitare și de utilități publice, Direcția
administraţia pieţelor, bazar, obor.
Secretarul are în subordine următoarele entităţi: Serviciul Juridic Contencios; Serviciul
administrație publică locală; Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor;
Serviciul comunicare, informatica; Biblioteca Municipală.
6
Viceprimarul are în subordine următoarele entități: Direcţia Impozite şi Taxe Locale,
Direcția Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Direcția Asistență și Protecție Socială.
Administratorul public are în subordine următoarele: Direcția economică, Direcția
tehnică și de investiții, Serviciul unitatea de implementare a proiectelor, Serviciul public
gospodărire comunală.
Ministerul Administraţiei şi Internelor, potrivit unui act normativ emis în vara anului
2010 de Ministerul Finanţelor, trebuie să stabilească standarde de cost pentru unităţile
administrativ-teritoriale, în funcţie de numărul de locuitori. Proiectul de lege, privind
normativele de personal pentru unităţile teritoriale şi instituţiile publice în subordinea
acestora, arată clar ce număr maxim de posturi poate să existe în organigrama unei primării
sau consiliul judeţean în funcţie de numărul de locuitori. Astfel, în ceea ce priveşte
municipiile, o primărie cu un număr de locuitori între 10.000 şi 20.000 poate avea maxim 53
de posturi, între 20.001-50.000 72 de posturi, între 50.001-100.000 128 de posturi, între
100.001-200.000 214 de posturi şi între 200.001-400.000 362 de posturi.
Având în vedere că populaţia stabilă a municipiului Roman număra 69.268 locuitori,
primăria Roman ar trebui să aibă un număr de 128 de angajaţi, ceea ce arată că organigrama
este supradimensionată, având un număr de 184 de angajaţi.
La Primăria Roman organigrama ar trebui modificată, deoarece numărul angajaţilor
este prea mare, fiind necesară disponibilizarea a 56 de angajați pe criterii de competenţă şi
rezultate, întrucât cei 128 rămași pot asigura desfășurarea optimă a activității în cadrul
primăriei.
1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară) În cadrul procesului bugetar local sunt implicaţi: ordonatorii de credite, consiliul local
sau consiliul judeţean, funcţionarii din departamentele financiar-contabile, dar şi cei din
celelalte departamente ale autorităţilor administraţiei publice locale, din instituţii publice
locale şi din alte instituţii publice de nivel naţional.
Ordonatorii de credite pentru bugetele locale sunt grupaţi în trei categorii, respectiv
ordonatori principali, ordonatori secundari şi ordonatori terţiari.
Pentru bugetele comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului
București, ordonatorii principali de credite sunt reprezentați de către primari. Aceştia pot
delega calitatea de ordonator principal de credite înlocuitorilor de drept sau altor persoane
împuternicite în acest sens, dar prin actul de delegare trebuie să precizeze obligatoriu
7
condiţiile şi limitele delegării. Primarul, în calitate de ordonator principal de credite bugetare,
repartizează creditele bugetare după reținerea a 10% din prevederile acestuia, pentru
asigurarea unei execuții bugetare prudente, cu excepția cheltuielilor de personal și a celor care
decurg din obligații internaționale, care sunt repartizate integral. Repartizarea sumelor reținute
în proporție de 10% se face în semestrul al II-lea, după examinarea de către Guvern a
execuției bugetare pe primul semestru. Ordonatorii secundari şi terţiari de credite sunt
conducătorii instituţiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică care se finanţează din
venituri proprii sau cărora li se alocă fonduri din bugetele locale.
Primăria municipiului Roman este condusă de un primar, care răspunde de buna
funcționare și organizare a acesteia, prin compartimentele de specialitate din aparatul de
specialitate al Primarului. În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, Primarul emite dispoziții ce
devin executorii după ce au fost aduse la cunoștința publică sau a persoanelor interesate.
Primarul reprezintă municipiul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoane
fizice și juridice din țară și străinătate, precum și în justiție.
În același timp, acesta are calitatea de ordonator principal de credite. În această
calitate, primarul municipiului Roman îndeplineşte următoarele atribuţii:
Elaborarea bugetului local:
elaborează împreună cu personalul de specialitate proiectul bugetului local;
întocmeşte programul de investiţii publice al municipiului şi îl prezintă ca anexă la
bugetul local iniţial sau rectificat;
depune la direcţiile generale ale finanţelor publice, până la 1 iulie, proiectul bugetului
local echilibrat, însoţit de anexe, pentru anul bugetar următor;
publică, în presa locală sau afişează la sediul primăriei municipiului Roman proiectul
bugetului local, în termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a
legii bugetului de stat;
supune aprobării Consiliului Local în termen de 5 zile de la expirarea termenului de
depunere a contestaţiilor de către cetăţeni proiectul bugetului local însoţit de raportul de
prezentare al acestuia şi de contestaţiile depuse de către cetăţeni;
avizează bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii.
Aprobarea bugetului local - în atribuţiile primarului nu intră această operaţiune, ea
fiind realizată de către Consiliul Local.
Execuţia bugetului local:
repartizează pe trimestre veniturile şi cheltuielile în funcţie de termenele legale de
încasare a veniturilor şi de perioada în care se impune a fi efectuată cheltuiala;
8
deschide credite bugetare, în limita sumelor aprobate pe destinaţiile specificate în buget
pentru bugetul propriu şi pentru bugetul celorlalte instituţii sau servicii publice efectuate
din bugetul local;
angajează, lichidează şi ordonanţează cheltuielile în limita creditelor bugetare aprobate şi
veniturile bugetare posibile de încasat ;
propune şi urmăreşte modul de prestare a serviciilor publice de interes local având în
vedere eficientizarea acestora în beneficiul colectivităţii locale;
Viceprimarul municipiului îndeplineşte atribuţiile care îi sunt delegate de către Primar,
prin dispoziţie, şi coordonează direct activitatea structurilor funcţionale ale administraţiei
locale, conform organigramei.
Actele care se eliberează de către Primărie vor fi semnate, de regulă, de către Primar
sau de viceprimar în limita delegării atribuţiilor stabilite de către Primar, secretar, precum şi
de către şefii structurilor funcţionale în cadrul cărora au fost întocmite.
Secretarul municipiului îndeplinește ca atribuții următoarele:
avizează, pentru legalitate ,dispozițiile Primarului și hotărârile Consiliului local;
participă la ședințele Consiliului local;
asigură gestionarea procedurilor administrative privind relația dintre Consiliul local și
Primar, precum și între aceștia și prefect;
pregătește lucrările supuse dezbaterii Consiliului local și comisiilor de specialitate ale
acestuia;
alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de Consiliul local sau de Primar.
Cabinet Primar este un compartiment aflat direct în subordinea Primarului
municipiului Roman şi îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
asigură consilierea personală a Primarului în scopul realizării proiectelor, obiectivelor
de dezvoltare a comunităţii locale, asigurării transparenţei decizionale şi democraţiei
participative în exercitarea mandatului;
dezbate împreună cu şefii de direcţii/ servicii/ birouri/ compartimente/ soluţiile de
îmbunătăţire a activităţii aparatului de specialitate al Primarului şi a serviciilor
publice de interes local;
asistă la dezbaterile de planificare a modalităţilor de punere în valoare a bunurilor
proprietate publică şi monitorizează executarea lucrărilor de interes public;
participă la elaborarea strategiilor, regulamentelor şi elaborarea programelor de
colaborare cu alte primării din ţară şi străinătate;
9
În continuare ne vom concentra asupra prezentării răspunderilor și competențelor
compartimentelor mai importante din cadrul Primăriei Roman, acestea fiind:
Direcţia impozite şi taxe locale face parte din Aparatul de specialitate al Primarului
municipiului Roman şi este subordonată Viceprimarului având în subordine următoarele
compartimente:
A.Serviciul impozite şi taxe persoane fizice, care are trasate o serie de atribuții pe care trebuie
să le îndeplinească și pe baza cărora trebuie să obțină rezultate cât mai satisfăcătoare. Astfel,
pot fi menționate următoarele atribuții:
desfăşoară activităţi de constatare, impunere şi evidenţă pe calculator a impozitelor,
taxelor şi diverselor venituri ale bugetului municipiului Roman care se încasează de la
populaţie;
verifică sinceritatea declaraţiilor de impunere, depunerea lor la termenul stabilit prin
lege, aplicând sancţiuni în cazurile în care se constată abateri contravenţionale;
verifică cererile pentru restituirea sumelor achitate în plus, propunând măsuri în
consecinţă după constatarea îndeplinirii cerinţelor de realitate a încasărilor şi de
legalitate;
colectează sumele înscrise în chitanţele emise de referenţii cu gestiune din sala
ghişeelor de încasări impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului local al municipiului
Roman, precum şi de personalul de încasări pe teren pe bază de chitanţe fiscale emise
manual;
B.Serviciul impozite şi taxe persoane juridice, are trasate ca atribuții următoarele:
administrează baza de date privind impozitele şi taxele datorate de persoane juridice;
emite acte administrativ-fiscale ;
efectuează controlul fiscal în vederea stabilirii realităţii, legalităţii şi corectitudinii
declaraţiilor contribuabililor persoane juridice;
întocmeşte procese verbale de constatare a contravenţiilor conform legislaţieii în
vigoare;
asigură colectarea creanţelor bugetarea datorate de către persoanele juridice, provenite
din impozite, taxe locale, speciale, redevenţe, amenzi şi alte venituri ale bugetului
local;
ia măsuri şi participă la executarea silită a debitorilor;
Direcţia economică face parte din Aparatul de specialitate al Primarului municipiului
Roman şi este direct subordonată Administratorului public. Aceasta asigură formarea,
10
administrarea, angajarea, utilizarea şi evidenţa resurselor materiale şi financiare ale
municipiului Roman şi are în subordine următoarele structuri:
Serviciul buget, contabilitate;
Compartiment finanţare şi administrare învăţământ, sănătate;
Compartiment finanţare investiţii.
Direcţia economică îndeplineşte următoarele atribuţii:
Atribuții privind întocmirea și execuția bugetului:
primeşte şi verifică indicatorii de fundamentare a proiectelor de buget prezentate de
unităţile beneficiare de credite;
anual, pentru întocmirea bugetului municipal şi de câte ori au loc corecţii şi rectificări
de buget, întocmeste proiectul de buget pentru instituţiile de subordonare locală pe
baza datelor prezentate de aceştia şi a indicatorilor de bază;
anual şi după rectificările şi corecţiile efectuate la bugetul municipal - dacă au loc
modificări - transmite bugetul aprobat fiecărei unităţi beneficiare de credit;
întocmeşte detalierile la buget pentru capitolele bugetare;
participă la întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru proiectele cu finanţare
nerambursabilă pentru municipiul Roman şi urmăreşte preluarea bugetului pentru
fonduri nerambursabile de la unităţile din subordine;
lunar primeşte conturile de execuţie ale unităţilor, le verifică, le analizează şi
întocmeşte execuţia pe ordonatori în vederea încadrării în prevederea bugetară;
trimestrial, până la data de 20 a lunii următoare încheierii trimestrului, primeşte dările
de seamă trimestriale ale unităţilor de subordonare locală;
trimestrial, până la data de 20 a lunii următoare întocmeşte anexa 12 şi anexa l0 la
darea de seamă contabilă;
verifică existenţa rapoartelor de audit ce însoţesc conturile de execuţie auditate ale
unităţilor de subordonare locală;
întocmește zilnic dispoziţii bugetare şi ordine de plată pentru plăţile ce se efectuează
către ordonatorii terţiari;
participă la acţiuni de inventariere a mijloacelor fixe, materialelor, obiectelor de
inventar,mijloacelor băneşti ori de câte ori este nevoie;
realizează zilnic punctajul la venituri şi cheltuieli între situaţia la zi realizată de
compartimentul buget şi execuţia trezoreriei municipiului Roman şi se confruntă cu
extrasele de cont pe capitole de cheltuieli;
11
întocmește notele justificative privind solicitarea de subvenții de la bugetul de stat
pentru protecția socială, solicitarea de sume din cote din impozitul pe venitul global,
din cota de 17 % de echilibrare;
elaborează și redactează corespondența specifică repartizată biroului.
Atribuții privind activitatea financiar-contabilă:
efectuarea de încasări şi plăţi în numerar pentru persoane fizice şi juridice pe bază de
documente legal întocmite;
avizează prin personal desemnat pentru controlul financiar-preventiv toate documentele
care stau la baza angajării plăţilor de către instituţie, precum şi a altor documente care
necesită această viză;
întocmeşte şi predă decontul privind taxa pe valoare adăugată în baza documentelor
legale, conform legii care reglementează această taxă, virează taxa către buget la
termenul stabilit de lege;
înregistrează în contabilitate documentele care au stat la baza operaţiunilor contabile,
în mod sistematic şi cronologic;
întocmeşte ordinele de plată pentru efectuarea de plăţi către furnizori;
întocmește dispoziții de plată și de încasare, privind acordarea de avansuri spre
decontare și urmărește decontarea acestora;
întocmește file CEC pentru ridicări de sume din bancă, respectând plafoanele de plăți,
conform legislației în vigoare;
întocmește și înaintează D.G.F.P.S., bilanțul trimestrial și anual privind activitatea
instituției.
Atribuții privind finanțarea și administrarea învățământului și sănătății:
participă la întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli prin centralizarea
propunerilorde buget de la unitățile de învățământ;
urmărește bugetele unităților de învățământ și face rectificările bugetare conform
prevederilor legale;
întocmește și ține evidența dispozițiilor bugetare pentru unitățile de învățământ la toate
titlurile de cheltuieli;
verifică și centalizează balanțele, conturile de execuție și anexele din dările de seamă
ale unităților de învățământ;
centralizează monitorizarea cheltuielilor de personal pentru unitățile de învățământ și
dispensarele școlare.
12
Direcţia tehnică şi de investiţii face parte din Aparatul de specialitate al Primarului
municipiului Roman şi este direct subordonată Administratorului public și are ca principale
atribuții:
adunarea de informaţii şi documente care să justifice necesitatea şi oportunitatea
înscrierii în lista de investiţii a cheltuielilor de capital;
înscrierea în programul de investiții acele cheltuielile de capital care întrunesc
condiţiile legale pentru a fi înscrise în program și le supune analizei comisiilor de
specialitate ale Consiliului Local;
finanţarea obiectivelor prevăzute în programul de investiţii şi urmărirea modului de
utilizare a fondurilor pentru a se asigura încadrarea în alocaţiile aprobate;
întocmirea temelor de proiectare pentru obiectivele noi de investitii şi supunerea
aprobării ordonatorului de credite;
colaborează cu Consiliul Judeţean pentru asigurarea şi urmărirea cheltuirii fondurilor
din bugetul de stat care se alocă prin Consiliul Judeţean;
1.5. Structura de personal
În cadrul primăriei municipiului Roman, personalul își desfășoară activitatea potrivit
dispozițiilor legale prevăzute pentru funcționarii publici sau pentru personalul contractual,
după caz și are următoarele responsabilități generale:
păstrarea secretului profesional, precum şi secretul datelor şi al informaţiilor cu
caracter confidenţial deţinute sau la care are acces ca urmare a executării atribuţiilor
de serviciu;
îndeplinirea cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios a
îndatoririlor de serviciu prin abţinerea de la orice faptă care ar putea să aducă
prejudicii instituţiei;
realizarea la timp şi întocmai a atribuţiilor ce-i revin conform legii, programelor
aprobate sau dispuse expres de către conducerea instituţiei, şi de raportare a modului
de realizare;
răspunde, potrivit dispoziţiilor legale, de corectitudinea şi exactitatea datelor şi
informaţiilor stipulate în documentele întocmite;
răspunde de exercitarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului.
Aparatul de specialitate al Primarului municipiului Roman şi serviciile subordonate au un
total de 639 angajaţi, după cum se poate observa în tabelul următor:
13
Tabel nr. 1 Structura de personal din Primăria Roman
Total: 639
Demnitari 2
Administrator public 1
Aparat Consiliul Local 2
Cabinet Primar 2
Aparat propriu
Total:184
Servicii subordonate
Total:448
Conducere Execuție Conducere Execuție
19 165 16 432
Sursa: Organigrama Primăriei Roman
Grafic, situația prezentată mai sus are următoarea configurație:
Fig. nr. 1: Structura de personal din Primaria Roman
Potrivit graficului de mai sus, observăm că serviciile publice subordonate dețin cea
mai mare pondere din total.
La rândul lui, aparatul propriu are în structură 19 funcționari publici de conducere și
165 de funcționari publici de execuție, situație care se prezintă grafic astfel:
Fig. nr. 2: Structura de personal în cadrul aparatului propriu
14
Iar în cadrul serviciilor publice subordonate sunt încadraţi 18 funcţionari publici de
conducere şi 432 funcţionari publici de execuţie, remarcându-se în graficul următor că
funcţionarii publici de execuţie deţin o pondere covârşitoare.
Fig. nr.3.Structura de personal în cadrul serviciilor publice subordonate
În cadrul direcțiilor și serviciilor, structura personalului se prezintă astfel:
Direcţia impozite şi taxe locale cu o structură de 30 posturi de funcţii publice, dintre
care 3 posturi de conducere şi 27 de execuţie;
Direcţia urbanism şi amenajarea teritoriului cu o structură de 18 posturi;
Direcţia economică cu o structură de 18 posturi dintre care 2 posturi funcţii publice de
conducere, 14 posturi funcţii publice de execuţie şi 2 posturi personal contractual;
Biroul resurse umane cu o structură de 7 posturi, dintre care 1 post de funcţie publică
de conducere, 4 posturi de funcţie publică de execuţie, 2 posturi de execuţie personal
contractual;
Serviciului administraţie publică locală cuprinde 12 posturi;
Direcţia tehnică şi de investiţii în noua structură cuprinde 38 de posturi;
Serviciul public de gospodărire comunală având iniţial un număr total de 169 posturi
în regim contractual;
1.6. Relaţii cu exteriorulPrimăria Municipiului Roman are stabilite relaţii atât cu instituţiile ierarhic superioare,
instituţiile ierarhic inferioare, cât şi cu beneficiarii, precum şi cu furnizorii. În figura de mai
jos se pot observa instituțiile cu care Primăria municipiului Roman stabilește anumite relații:
15
Fig. nr. 4 Relațiile Primăriei Municipiului Roman cu exteriorul
A. Prefectura Neamț este condusă de un prefect, numit de Guvern care este considerat
reprezentantul acestuia în teritoriu (judeţ). Acesta are atribuţii de control asupra activităţii
primăriei Roman, având dreptul de a aplica sancţiuni ori de câte ori se impune acest lucru.
B. Biblioteca Municipală „Mihai Eminescu” beneficiază de fonduri băneşti de la
Primărie, sub formă de donaţii.
C. În relaţiile cu autorităţile publice (Primăria), populaţia şi agenţii economici sunt
prezenţi în dublă ipostază: de contribuabili la fondurile publice (bugetul local) şi de
beneficiari ai acestora. În primul caz, aceştia contribuie la formarea veniturilor bugetului
local, prin plata impozitelor şi taxelor locale (care se varsă în bugetul local), precum şi prin
onorarea obligaţiilor privind impozite, taxe, contribuţii impuse la nivel central, din care ajung
în bugetul local anumite sume defalcate (TVA). În al doilea caz, populaţia şi agenţii
economici primesc anumite sume sub formă de ajutoare sau subvenţii.
Relaţiile cu contribuabilii, persoane fizice şi juridice din Roman se concretizează în impozitele şi taxele stabilite în conformitate cu prevederile în vigoare pe care aceştia trebuie să le plătească.
Relaţiile cu beneficiarii constau în bunurile publice pe care Primăria Roman le pune la dispoziţia acestora, de obicei gratuit, excepţie făcând cele pentru care nu primeşte finanţare bugetară şi pentru care stabileşte preţuri şi tarife.
16
Primăria Roman
Prefectura Neamț
Alte instituții publice ale municipiului
Agenți economici. Populația
economici
Biblioteca Municipală
Trezoreria statului
Organisme bancare
Relaţiile cu furnizorii se referă la firmele care oferă primăriei diverse mijloace fixe, obiecte de inventar, materiale, etc. spre achiziţionare, urmând ca aceasta să selecteze pe cele mai avantajoase (din punct de vedere al raportului preţ-calitate) şi în final pe cea mai optimă.Astfel, principalii furnizori ai Primăriei municipiului Roman sunt:
Rossal S.A. – furnizor prestări servicii de salubrizare; EON Energie, EON Gaz - furnizori de energie electrică și de gaz
metan; APA Serv - furnizor prestări servicii apă; STAR PREST- furnizează servicii de reparații curent electric străzi; Bogardens Design SRL - furnizează servicii de amenajări spații verzi; Apricot SRL – furnizor materiale de construcții; ALERT COMP - furnizor materiale de construcții.
În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o
parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi de
subordonare.
Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei
publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii,
cooperării şi solidarităţii. Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale
dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt
date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice.
Prefectul poate ataca în total sau în parte, în faţa instanţei de contencios administrativ,
hotărârile luate de consiliul local, precum şi dispoziţiile emise de primar, în cazul în care
consideră că aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia
care au fost atacate sunt suspendate de drept.
Prefectul la rândul lui, răspunde administrativ, civil sau penal, după caz, la cererea
autorităţilor administraţiei publice locale ale căror acte au fost atacate, în cazul în care instanţa
de contencios administrativ hotărăşte că actul administrativ a fost atacat în mod abuziv.
D.Relaţiile cu Trezoreria
Primarul, în calitatea sa de ordonator principal de credite, poate dispune plăţi din
creditele bugetare sau repartizate astfel:
în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de
venituri şi cheltuieli , cheltuieli materiale şi prestări de servicii;
17
în conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuielile aprobate prin bugetul de
venituri şi cheltuieli;
Plăţile din credite bugetare deschise se efectuează din iniţiativa ordonatorilor de
credite care poartă răspunderea asupra utilizării mijloacelor bugetare. Plăţile pot fi dispuse:
în numerar, prin casieria instituţiilor;
prin virament, în favoarea agenţilor economici care au livrat mărfuri, alimente,
materiale, combustibil, au prestat servicii sau executat lucrări.
În vederea efectuării plăţilor prin Trezorerie se folosesc următoarele metode:
Cecul pentru eliberarea numerarului;
Ordinul de plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din
conturile sale în favoarea agenţilor economici, bugetului de stat, bugetelor locale, etc.;
Factura de dispoziţie de încasare întocmită de furnizori pentru o instituţie publică, ca
urmare a livrării mărfurilor, combustibilului, energiei electrice, prestări de servicii şi
executări de lucrări;
Instituţiile publice pot beneficia de garanţia Trezoreriei, în favoarea unităţilor
furnizoare care dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor. Plăţile se dispun pe
destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate, prevăzute în bugetele de
venituri şi cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare .
Documentele de plăţi prin Trezorerie se în tocmesc şi se înregistrează în conturile
deschise ale instituţiilor publice, pe capitole de cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de
cheltuieli aprobate. La documentele de plăţi, ordonatorii de credite au obligaţia de a prezenta
şi documentele cu privire la necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse.
Organele de Trezorerie execută controlul financiar preventiv asupra efectuării plăţilor
de către ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate, urmărind :
încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate pe capitole şi
categorii de cheltuieli. În acest scop se stabileşte disponibilul de credite la fiecare
document de plată, pe baza contului Credite deschise din bugetul de stat, din care se
scad plăţile înregistrate în contul Cheltuieli din bugetul de stat, rezultatul fiind
comparat cu documentele de plăţi prezentate. Dacă unele bugete nu au acoperire în
disponibilul de credite bugetare deschise sau repartizate, documentele respective se
restituie ordonatorului de credite.
respectarea utilizării creditelor bugetare prin plăţi potrivit destinaţiei clasificaţiei
bugetare. În acest scop se examinează natura şi conţinutul subdiviziunilor clasificaţiei
bugetare de la care se suportă plăţile respective.
18
respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează reefectuarea cheltuielilor. .
E.Relaţiile cu organismele financiar-bancare
De asemenea, se poate vorbi şi despre existența unor relaţii existente între Primăria
Municipiului Roman cu băncile existente pe teritoriu. Se poate afirma astfel faptul că, prin
intermediul relaţiilor pe care le întreţine cu instituţiile bancare, primăria realizează plăţi către
furnizorii care au conturi deschise la băncile cu care primăria are încheiate contracte,
realizează plăţi de salarii către proprii salariaţi, pe baza cardurilor pe care aceştia le deţin şi
către alte instituţii sau societăţi cu care lucrează. Principala instituție bancară cu care Primăria
municipiului Roman stabilește relații este Bancpost.
Fluxul informaţional care se stabileşte între autoritatea administraţiei publice locale şi
celelalte instituţii, poate fi redat schematic astfel, vezi schema de mai jos:
Fig. nr. 5 Fluxul informațional dintre Primăria Roman și celelalte instituții
1: Avizează bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat de către Consiliul Local în
vederea depunerii acestuia la Direcţia de Trezorerie Publică pentru a se realiza operaţiunile
financiare din cursul anului bugetar, atât pentru bugetul iniţial cât şi în urma rectificărilor din
cursul anului. Acordă consultanţă şi transmite modificările privind clasificaţia bugetară care
se aprobă prin ordin al Ministerului Finanţelor, modificări în structura dării de seamă
contabile trimestriale precum şi alte reglementări legale.
19
Direcţia Generală a Finanţelor Publice
Consiliul Judeţean
Ordonatori terţiari de
credite
Primăria Roman
Trezorerie
1 2
3
4
56
7
8
2: Depunerea situaţiilor privind bugetul local în vederea centralizării şi raportării
acestuia către Ministerul Finanţelor, atât în faza de aprobare iniţială, cât şi în urma
rectificărilor din cursul anului şi obţinerea avizului în vederea depunerii la Trezoreria Publică.
Depunerea dării de seamă contabile trimestriale
3: Transmitere note de fundamentare privind necesarul de sume defalcate din
impozitul pe venit pentru bugetele locale şi a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
Transmite alte situaţii care stau la baza fundamentării bugetelor locale.
4: Comunică sumele defalcate din impozitul pe venit şi a sumelor defalcate din taxa pe
valoare adăugată pentru bugetele locale după aprobarea bugetului de stat, cât şi ca urmare a
rectificării bugetului de stat.
Repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale prelevările de la bugetul de stat pe
baza criteriilor prevăzute de Ordonanţei nr.45/2003 privind Finanţele Publice Locale.
5,6: Relaţiile cu Trezoreria sunt prezentate anterior.
7: Solicită acestora fundamentarea cheltuielilor pentru a fi incluse în bugetul local şi a
fi supuse spre aprobare în Consiliul Local.
Comunică acestora detalierile de cheltuieli în urma aprobării bugetului local, cu
repartizarea pe trimestre.
Deschide credite bugetare la Trezorerie, pe titluri de cheltuieli şi alimentează conturile
deschise în vederea efectuării de decontări.
Avizează bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile autofinanţate.
Centralizează dările de seamă contabile trimestriale în vederea raportării către
Finanţele Publice.
8.Relaţiile inverse.
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri realizate la Primaria Roman în
perioada 2008-2010Nivelurile veniturilor pentru perioada 2008-2010 s-au stabilit în conformitate cu actele
normative în vigoare, avându-se în vedere HCL 132/2007, HCL 63/ 2008 și HCL 209/2009;
prin intermediul acestor hotărâri s-au stabilit menținerea impozitelor și taxelor locale la un
nivel suportabil pentru populație, urmărindu-se încasarea acestora într-un procent mai ridicat.
Realizările efective a veniturilor proprii a căror urmărire și încasare s-a făcut prin D.I.T.L.
fiind prezentate în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 2: Structura și evoluţia veniturilor la Primăria Roman în perioada 2008-2010
20
NrCrt
Denumirea venitului
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
Program Realizat Pondere%
Program Realizat Pondere%
Program Realizat Pondere %
1 Impozite şi taxe pe
proprietate
9.995 9.573 96 9.918 9.623 97 10.960 10.852 99
2 Impozit pe spectacole
20 6 35 20 8 40 20 15 75
3 Taxe pentru
utilizarea bunurilor
1.750 1.844 105 2.104 1.925 91 2.404 2.287 95
4 Alte impozite si taxe fiscale
760 857 113 860 427 50 500 648 130
5 Venituri din
proprietate
1.300 1.188 91 1.400 1.255 90 1.400 1.396 100
6 Venituri din taxe
administrative
400 335 83 340 310 91 350 328 95
7 Venituri din prestări
servicii
200 166 83 120 140 116 160 153 95
8 Amenzi, penalitati
1.330 1.393 105 1.400 1.272 91 1.600 1.304 82
9 Diverse venituri
150 160 107 160 117 73 140 85 61
10 Venituri din
valorificarea unor bunuri
1.500 841 56 950 785 83 1.700 1.129 66
TOTAL 17.405 16.363 94 33.312 31.968 96 17.000 14.946 88
Sursa: Raportul de activitate în perioada 2008-2010 al Primarului Municipiului Roman
Analizând datele din tabelul de mai sus, putem observa grafic următoarea situație,
înregistrată de către Primăria Municipiului Roman, cu privire la totalul veniturilor înregistrate
pe parcursul 2008-2010.
21
Fig. nr. 6:Evoluția veniturilor la Primăria Municipiului Roman în perioada 2008-2010
Sursa: Raportul de activitate în perioada 2008-2010 al Primarului Municipiului Roman
Astfel, pe baza graficului observăm ca în perioada 2008-2009, un nivel ridicat al
veniturilor s-a înregistrat în 2009, acestea realizându-se în proporție de 96%; diferența dintre
veniturile programate și cele realizate nu este una mare, ceea ce arată că autoritățile își duc la
îndeplinire sarcinile îmbunătățind în fiecare an tehnicile de colectare a impozitelor și taxelor.
Tabel nr.3: Structura și evoluția cheltuielilor la Primăria Roman
NrCrt
Denumirea venitului
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
Program Realizat Pondere%
Program Realizat Pondere%
Program Realizat Pondere %
1 Autorități publice
7.190 6.676 93 6.918 6.667 96 7.122 7.010 97
2 Servicii publice
generale
560 440 79 690 577 84 720 612 80
3 Dobânzi 905 850 94 826 734 89 889 798 91
4 Transferuri cu caracter
general
200 192 96 220 135 62 240 180 88
5 Ordine publică și siguranță națională
1.212 1.041 86 2.185 1.255 2.805 2.100 89
6 Învățământ 47.925 47.603 99 48.913 48.628 99 50.212 50.020 98
8 Cultură, recreere,
religie
3.545 3.353 94 3.486 3.382 97 4.080 4.000 99
9 Asigurări și asistență socială
7.196 5.976 83 5.776 5.264 92 5.282 4.998 91
22
10 Locuințe, servicii și dezvoltare
publică
14.019 11.000 78 14.031 13.374 96 13.402 13.200 97
11 Transporturi
3.578 3.313 92 5.066 4.961 98 4.820 4.800 99
12 Protecția mediului
2.264 2.125 94 3.207 3.164 99 3.512 3.020 88
TOTAL 88.711 82.601 93 91.883 89.252 98 93.084 90.738 97
Sursa: Raportul de activitate în perioada 2008-2010 al Primarului Municipiului Roman
Analizând datele din tabelul de mai sus, putem observa grafic următoarea situație,
înregistrată de către Primăria Municipiului Roman, cu privire la totalul cheltuielilor
înregistrate în perioada 2008-2010.
Fig. nr. 7: Evoluția cheltuielilor la Primăria Municipiului Roman în perioada 2008-2010
Sursa: Raportul de activitate în perioada 2008-2010 al Primarului Municipiului Roman
Astfel, pe baza graficului observăm ca în perioada 2008-2009, un nivel ridicat al
cheltuielilor s-a înregistrat în 2009, acestea realizându-se în proporție de 97%; diferența
dintre cheltuielile programate și cele realizate nu este una mare, ceea ce arată că autoritățile își
preconizează bine cheltuielile.
23
Capitolul II
Fundamentarea cheltuielilor bugetare
2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetareNormele şi normativele financiare în dimensionarea cheltuielilor bugetare cu caracter
general şi obligatoriu, cu dimensiuni fixe sau limite variabile într-un anumit interval de timp,
vizează categorii de acte normative cu caracter direct sau indirect, ca de exemplu actele
normative de organizare a instituţiei (Legea nr.273/2006 privind administraţia publică locală).
Din punct de vedere juridic, aşezarea şi calculul obligaţiilor către bugetele publice este
susţinută de acte normative şi procedurale ce pot fi grupate în două categorii:
acte normative institutoare ori de bază, ele referindu-se la legile fiscale specifice;
acte normative completatoare (complementare, în plan metodologic), se referă la
normele metodologice elaborate de regulă de Ministerul Finanțelor Publice.
În elaborarea bugetelor locale se va porni de la legea cadru ce reglementează finanţele
publice locale, şi anume Legea nr.273/2006. Implicarea în elaborarea proiectelor de bugete
publice este concepută unitar, ca metodologie, de pe poziţia instituţiilor statului stabilite prin
Legea finanţelor publice nr.500/2002. În acest sens, Guvernul desemnează Ministerul
Finanţelor Publice cu răspunderea elaborării unor norme unitare privind sectorul bugetar,
respectiv cu referire la fundamentarea indicatorilor de venituri şi a celor de cheltuieli.
Indicatorii financiari se regăsesc în clasificaţia indicatorilor finanţelor publice ce
cuprinde Clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale, unde aceştia sunt grupaţi
separat pe venituri şi pe cheltuieli, într-o ordine stabilită de Ministerul Finanţelor Publice.
Clasificaţia bugetară este obligatorie pentru toate instituţiile publice ce au competenţe în
elaborarea şi executarea bugetului local. Veniturile bugetare apar ca indicatori bugetari cu o
individualizare în subdiviziunea clasificaţiei bugetare şi repartizare diferenţiată pe
componente ale sistemului bugetar. De cealaltă parte a procesului bugetar, partea de cheltuieli
reprezintă raţiunea şi motivaţia finală a procesului de colectare a veniturilor bugetare.
Necesitatea cunoaşterii structurii cheltuielilor publice derivă din faptul că ilustrează modul în
care sunt orientate resursele băneşti spre anumite obiective economice, sociale, militare,
politice, etc.
Atât proiectele de legi bugetare anuale, cât şi bugetele propriu-zise, cuprinzând
structural venituri şi cheltuieli, au la bază următoarele:
24
prognoze ale indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar de referinţă,
plus pentru încă trei ani următori acestuia;
politici fiscale bugetare;
politici şi strategii sectoriale, ale priorităţilor stabilite în formarea propunerilor de
buget, prezentate ordonatorilor principali de credite bugetare;
propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite bugetare;
propuneri de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,precum şi
transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale;
posibilităţi de finanţare a deficitului bugetar.
Structural, bugetele publice cuprind veniturile şi cheltuielile, potrivit cu subdiviziunile
clasificaţiei indicatorilor finanţelor publice, astfel:
veniturile sunt grupate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe părţi, capitole,
subcapitole, titluri, articole şi alineate;
cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată;
numărul de salariaţi (permanenţi şi temporari) şi fondul salariilor de bază se aprobă
distinct prin anexă la bugetul de venituri şi cheltuieli al fiacărui ordonator principal de
credite bugetare;
programele se aprobă ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite bugetare.
Tot sub formă de anexe, la aceeaşi ordonatori, se cuprind şi fondurile externe
nerambursabile.
Practic, toţi cei aflaţi, în virtutea legilor existente, în relaţii bugetare cu statul (prin
instituţiile specializate în administrarea bugetelor publice) vor proceda la calcule de indicatori
financiari (cu efecte în determinarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare). Totodată, elaborarea
de documente proprii ori centralizate (bugete de venituri şi cheltuieli, comunicări de
indicatori) presupune respectarea unor coordonate de acţiune tehnică, şi anume:
identificarea şi individualizarea de indicatori reprezentativi (cu exprimare fizică,
convenţională şi valorică) ai acţiunii sau activităţii generatoare de venituri sau de
cheltuieli bugetare;
situaţia indicatorilor din anul de bază;
norme şi normative de utilizat în determinarea indicatorilor bugetari;
cadrul juridic cu efecte în determinarea indicatorilor bugetari.
Cheltuielile publice exprimă relaţii economice sociale, în formă bănească, care apar
între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi
utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia.
25
Cheltuielile din bugetele locale reflectă resursele financiare utilizate de organele
administraţiei publice locale pentru satisfacerea cerinţelor social-culturale, economice,
serviciilor de dezvoltare publică şi a altor cerinţe ale locuitorilor din comune, oraşe şi
municipii.
Astfel, se poate afirma că prin cheltuieli este necesar să se înţeleagă modalităţi de
reprezentare şi utilizare a fondului bănesc bugetar, în vederea satisfacerii necesităţilor
generale ale societăţii. În ceea ce priveşte mărimea cheltuielilor, este precizat de menţionat
faptul că mărimea acestora diferă de la o perioadă la alta, cu atât mai mult de la o ţară la alta.
De asemenea mai trebuie menţionat faptul că cheltuielile bugetare sunt repartizate de la
bugetul de stat, scopul principal fiind în esenţă cel de dezvoltare. În ceea ce priveşte mărimea
cheltuielilor bugetare, se poate afirma că de la o perioadă la alta, mărimea acestora creşte atât
ca expresie valorică, cât şi ca expresie bănească, atât în mărime absolută, cât şi în mărime
relativă.
În ceea ce priveşte categoriile de cheltuieli incluse în procesul bugetar, se poate afirma
că acestea, sunt de mai multe tipuri, din perspectiva diverselor criterii. Astfel, în funcţie de
rolul pe care îl au în procesul reproducţiei sociale, se poate afirma faptul că acestea sunt:
cheltuieli publice reale (negative);
cheltuieli publice economice (pozitive);
cheltuieli publice neutre.
Referitor la cheltuielile publice reale, se poate afirma faptul că acestea includ cheltuieli
care constituie în definitiv venitul naţional, în această categorie fiind incluse în principiu
cheltuieli militare, cheltuieli de întreţinere a aparatului administrativ, şi altele.
În categoria cheltuielilor economice, denumite şi cheltuieli pozitive, se poate spune că
sunt incluse acele cheltuieli care conduc la o avansare a venitului naţional şi care contribuie la
creşterea avuţiei naţionale. Printre aceste cheltuieli se pot enumera cheltuieli pentru
constituirea de noi întreprinderi, reutilarea întreprinderilor existente, lucrări de asanări şi
irigaţii, construcţii de căi ferate, porturi, aerodromuri, drumuri şi poduri.
Nu în ultimul rând se poate afirma faptul că în categoria cheltuielilor neutre sunt
incluse acele cheltuieli care nu ar avea nici o influenţă asupra venitului naţional, însă, în
realitate, acest tip de cheltuieli nu există.
Din perspectiva unui alt criteriu de clasificare, cheltuielile pot fi clasificate în:
cheltuieli de funcţionare;
cheltuieli de transfer;
cheltuieli de investiţii.
26
Cheltuielile de funcţionare, numite şi cheltuieli curente, sunt acele cheltuieli necesare
bunului mers al activităţii instituţiilor publice, cheltuieli referitoare la salariile plãtite
funcţionarilor publici, cheltuieli cu procurarea materialelor şi serviciilor necesare activitãţii
curente instituţiilor respective (iluminat, încălzire, curăţenie, reparaţii, rechizite de birou,
telefon, etc.). Despre aceste cheltuieli se mai poate afirma faptul că sunt bazate pe ideea
contraprestaţiei.
În categoria cheltuielilor de transfer sunt incluse sumele din fondurile publice ale
diferitelor persoane fizice şi juridice, cu titlu nedefinit şi cu titlu nerambursabil. În această
categorie sunt incluse dobânzile aferente datoriei publice, ajutoarele de şomaj, pensiile
acordate veteranilor de război sau altor categorii sociale.
În ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii, se poate afirma faptul că acestea includ acele
cheltuieli care se caracterizează în bunuri publice cu caracter durabil, exemplificările fiind în
această situaţie diverse. Printre acestea, construcţia de noi întreprinderi, lucrări de irigaţii şi
drenaj, construcţii de şcoli, spitale, clădiri administrative, drumuri, străzi.
Din punct de vedere juridic, se poate aminti faptul că în esenţă, cheltuielile se împart în
cheltuieli cu titlu definitiv, precum şi cheltuieli cu caracter temporar.
Trebuie făcute anumite precizări cu privire la cheltuielile publice. Acestea revin ca
responsabilităţi de fundamentare şi execuţie, instituţiilor specializate în gestiunea balanţelor
financiare ale statului, sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, pe de o parte, precum şi
consumatorilor de fonduri publice pe de altă parte.
Localizările de responsabilităţi şi competenţe în materie de fundamentare a cheltuielilor
bugetare, reprezintă expresia diversităţii de informaţii de preluat şi de prelucrat în raport cu
beneficiarii banilor publici. Ca urmare, fundamentarea de cheltuieli bugetare conduce la
responsabilităţi ce pot fi structurate ca nivele de implementare în acţiune, potrivit cu cele
menţionate şi anume:
instituţii publice specializate în gestiunea bugetelor publice;
instituţii publice din diverse domenii de activitate;
unităţi administrativ teritoriale;
populaţia aflată într-o anumită structură socio-demografică, potrivit cu cerinţele socio-
materiale ale acesteia ce sunt considerate de ordin public şi care obligă la o anumită
comunicare cu instituţiile publice menţionate;
agenţii economici, care au drepturi băneşti de solicitat din fondurile publice şi pentru
care sunt necesare calcule şi fundamentări riguroase ale cheltuielilor.
27
Privind relaţia care se stabileşte între autonomia locală şi responsabilităţile pe care
aceasta le are în efectuarea cheltuielilor din bugetele locale, se poate afirma că din această
relaţie se pot desprinde o serie de elemente definitorii:
consiliile locale au o putere mai mare de decizie în ceea ce priveşte modul de cheltuire al
fondurilor;
autorităţile publice locale sunt cele care îşi asumă răspunderea în ceea ce priveşte
gestionarea eficientă şi corectă a cheltuielilor din sfera lor de competenţă;
consiliile locale sunt cele care stabilesc şi supraveghează modul de prestare al serviciilor
publice, prin intermediul acestor responsabilităţi asigurându-se calitatea acestora
consiliile locale au între atribuţii, aprobarea documentaţiilor tehnico-electronice în limite
mai mari faţă de perioadele trecute
Din perspectiva clasificaţiei economice, cheltuielile din bugetele locale sunt
segmentate în:
cheltuieli curente;
cheltuieli de capital;
cheltuieli financiare.
În ceea ce priveşte metodologia de fundamentare a cheltuielilor la o instituție
publică, aceasta are caracter corelativ, rezultat din normele privind cheltuielile bugetare,
elaborate în numele Guvernului, de către Ministerul Finanţelor Publice şi instrucţiunile cu
caracter complementar ale Consiliului local, prin care se subliniază specificul obligaţiilor
lucrative pentru toate instituţiile de administraţie publică.
Metodele de fundamentare a indicatorilor bugetari sunt atât clasice, cât şi moderne.
În categoria metodelor clasice cele mai cunoscute sunt următoarele :
metoda automată, denumită și ,,a penultimei” are în vedere faptul că în aplicarea ei
se pornește de la cunoașterea mărimii globale a cheltuielilor realizate în penultimul an
bugetar (t-1) și se admite că situația se va prelungi și în anul viitor(t+1). Deoarece
evaluările pentru anul t+1 se fac, în mod normal, în cursul anului t, mărimea
cheltuielilor realizate în anul t-1 oferă informația globală, certă ce poate servi
dimensionării acestora pentru anul t+1.
Avantajele metodei constau în faptul că este uşor de aplicat şi nu necesită un volum mare
de lucrări, iar ca dezavantaj, prevederile noului an nu corespund cu realitatea, pentru că nu
sunt luate în considerare modificările condiţiilor economico-sociale, politice, ce intervin între
timp.
28
Sintetic, dimensionarea cheltuielilor (veniturilor) bugetare prin această metodă poate fi
exprimată prin relaţia următoare:
Ct+1 = Ct-1 C, în care:
Ct-1- cheltuieli bugetare efective în penultimul an;
Ct+1- cheltuieli bugetare previzionale pentru anul următor;
C- modificarea previzibilă a cheltuielilor, în sensul creşterii sau reducerii volumului
înregistrat în anul t-1, sub influenţa unor factori cu acţiune specifică fiecăruia dintre
cei doi ani bugetari.
metoda majorării sau diminuării se bazează pe cunoaşterea cifrelor şi tendinţei
(trendului) reprezentând cheltuielile (veniturile) realizate pe o perioadă de mai mulţi
ani bugetari anteriori, de minim 5 ani, în funcţie de care se determină majorarea sau
diminuarea de efectuat asupra cuantumului acestora în ultimul an al intervalului,
considerat ca bază de calcul. În condiţiile unei evoluţii normale, mărimea bazei de
calcul este reprezentată prin cifrele bugetare aferente anului t – ca realizări
preliminate pe anul în curs (încă neîncheiat) sau anului t-1 – ca valori certe ale
penultimului an încheiat. Metoda nu este foarte eficientă întrucât necesită un volum
foarte mare de lucrări, iar prevederile noului an bugetar nu corespund cu realitatea
pentru că noii factori nu sunt luaţi în considerare
metoda evaluării directe, prin efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de venit şi
fiecare categorie de cheltuieli. Se are în vedere execuţia preliminată pe anul în curs şi
previziunile pentru anul următor, adică pentru anul pentru care se proiectează bugetul.
Deci, nivelul indicatorilor prevăzuţi pentru anul în curs se ajustează în funcţie de
necesităţile reale sau de modificările legislative, de schimbările pe plan economic,
inflaţie, etc. Metoda este uşor de aplicat, dar necesita un volum mare de lucrări legate
de formularea previziunilor pentru anul „n”.
Metodele moderne de fundamentare a cheltuielilor vizează: conceperea şi aplicarea unei
politici tarifare pentru acele servicii publice la care se prestează; să se asigure funcţionarea
continuă a serviciilor, eventualele întreruperi putând fi cauzate doar de situaţii de forţă
majoră; să fie un serviciu public real, să se manifeste efectiv si concret, să fie cuantificabil
pentru a se efectua o măsurare rapidă şi corectă, să fie mobil, posibil de adaptat la solicitarea
consumatorului final, să se asigure un cost cât mai scăzut, fără însă a afecta eficienţa lui
economică. Metodele moderne nu sunt preferate deoarece ele presupun proiectarea bugetului
în mai multe variante şi alegerea uneia dintre acestea în funcţie de rezultatele analizei
realizate pe criterii diferite de optimizare a raportului costuri-beneficii.
29
Metodele moderne folosite în elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli sunt:
Planificarea, Programarea, Bugetarea (PPBS- Planning, Programming, Budgeting
System) care presupune delimitarea obiectivelor de finanţat, estimarea costurilor, a
avantajelor şi fundamentarea priorităţilor.
Baza bugetară zero (ZBB- Zero Base Budgeting) necesită examinarea cheltuielilor
finanţate de la bugetul local pentru a determina utilitatea şi oportunitatea lor.
Raţionalizarea opţiunilor bugetare (RCB- Rationalisation des choix budgetaires)
implică analiza obiectivelor ce se finanţează de la buget, delimitarea mijloacelor de
realizare a unor obiective, elaborarea unor programe, determinarea costurilor,
adoptarea deciziei pe baza metodei cost-avantaje şi controlul bugetar.
2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetareConceptul de cheltuială publică este utilizat cu mai multe sensuri, dintre care se disting
cel juridic şi cel economic.
Din punct de vedere juridic, noţiunea de cheltuială publică semnifică o plată legată de
funcţionarea instituţiilor publice şi, în general de înfăptuirea activităţilor cu caracter public,
inclusiv a întreprinderilor cu caracter de stat.
Din punct de vedere economic, noţiunea de cheltuială publică, exprimă procese
economice de repartiţie a produsului intern brut, concretizate prin alocarea şi utilizarea
resurselor băneşti, pentru realizarea de acţiuni considerate de interes public, la nivel naţional
sau al colectivităţilor locale etc.
În raport cu modul de finanţare al cheltuielilor de interes public la care se referă,
sistemul cheltuielilor publice cuprinde următoarele componente majore:
cheltuieli bugetare;
cheltuieli extrabugetare;
cheltuieli speciale;
cheltuieli ale întreprinderilor cu capital de stat.
Cheltuielile bugetare sunt acelea înscrise în bugetul public şi care se finanţează din
fondul bugetar, adică din resursele băneşti administrate de autorităţile publice centrale sau
locale, în cadrul bugetului public naţional. La rândul lor cheltuielile bugetare, care reprezintă
principalul subsistem al cheltuielilor publice, se structurează în funcţie de componentele
bugetului public naţional şi de autorităţile publice la nivelul cărora se administrează resursele
pentru finanţarea acestora, pe următoarele categorii:
30
Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei de stat centrale;
Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei locale;
Cheltuieli finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă
corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.
Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările
conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.
Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici angajată dacă nu există baza legală
pentru respectiva cheltuială.
În cazul în care se doreşte o majorare a veniturilor bugetare, iniţiatorii trebuie să
prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor. În acest scop iniţiatorii
trebuie să elaboreze cu sprijinul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii
implicate, nota de fundamentare care însoţeşte expunerea de motive. În această notă de
fundamentare, se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie
să aibă în vedere:
Schimbările anticipate în cheltuielile bugetare pentru următorii 5 ani;
Eşalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acţiunilor multianuale;
Propuneri realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor;
Fundamentarea cheltuielilor publice se face ţinând cont de:
Serviciile publice generale;
Cheltuieli social – culturale;
Servicii de dezvoltare publică, locuinţă, mediu şi apă;
Acţiuni economice;
Alte acţiuni;
Fonduri de garantare şi redistribuire;
Transferuri;
Împrumuturi acordate.
După natura şi raportul cheltuielilor la crearea condiţiilor privind activitatea entităţilor
publice acestea se grupează în: cheltuieli de funcţionare sau curente; cheltuieli de transfer;
cheltuieli de investiţii.
În cadrul Primăriei Roman sunt conturate următoarele tipuri de cheltuieli:
cheltuieli curente;
cheltuieli de capital;
cheltuieli financiare.
31
În ceea ce priveşte cheltuielile curente, aici se încadrează cheltuielile de personal,
cheltuielile cu materiale şi servicii, subvenţiile, transferurile, dobânzile, rezervele. Această
categorie de cheltuieli reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor publice şi constituie un
consum definitiv de produs intern brut, ele trebuind să se reînnoiască anual. Cheltuielile
curente asigură întreţinerea şi buna funcţionare a instituţiilor publice.
În ceea ce priveşte cheltuielile de capital, se poate afirma faptul că acestea sunt
reprezentate de resursele băneşti destinate investiţilor colectivităţilor locale. Astfel, fiecare
cheltuială din cele grupate pe destinaţii principale, este alcătuită şi din sume destinate
cheltuielilor de capital. În cadrul acestei categorii sunt incluse cheltuielile care se
materializează în lucrări de investiţii începute în anii precedenţi şi finalizate în anul curent,
obiective a căror excepţie începe în anul de plan, activităţi de proiectare, consolidări de
imobile, dotări independente efectuate pentru sediile instituţiilor publice, străzi, drumuri şi
poduri, lucrări de irigaţii, desecări şi combaterea împotriva eroziunii solului.
Făcând referire la cheltuielile financiare, se poate afirma faptul că acestea includ
împrumuturile acordate şi rambursările de credite, plăţile de dobânzi şi comisioanele de
credite garantate sau contractate de stat.
Practic, fundamentarea cheltuielilor se derulează în documente specifice la 4 nivele de
referinţă:
la nivel de bază – instituţii publice, agenţi economici, reprezentaţi prin regii autonome
şi societăţi comerciale, unde expresia este de ordonatori terţiari de credite, nivel la care
se întocmesc bugete proprii de venituri şi cheltuieli;
la nivelul II - instituţii intermediare conduse de ordonatori secundari de credite
bugetar;
la nivelul III - ministerele sau instituţiile centrale conduse de ordonatori principali de
credite bugetare;
la ultimul nivel - Ministerul de Finanţe, unde se întocmesc şi se avizează lucrările
pregătitoare privind documentaţia bugetară.
Fundamentarea cheltuielilor se face ţinând cont de cele trei surse se finanţare: bugetul
central şi bugetele local, alte surse de venituri (respectiv veniturile proprii).
Fundamentarea cheltuielilor are la bază următoarele criterii:
baza legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi
cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;
32
execuția preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o anumită
perioadă de timp plus execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată de eventuale
influenţe;
preţurile şi tarifele diverselor servicii (cazare, masă, transport) care au repercursiuni
directe asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor;
baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora câteva categorii de
cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care sunt actualizate
periodic în funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.
2.2.1. Calcule de fundamentare privind cheltuielile de personal Cheltuielile de personal fac parte din categoria cheltuielilor curente și vizează plata
drepturilor salariale ale personalului angajat precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile
aferente faţă de bugetul statului şi al asigurărilor sociale, ca şi drepturile de delegare, detaşare
în provincie. Fundamentarea cheltuielilor cu salariile reprezintă de fapt analiza tuturor
indicatorilor specifici.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că plăţile privind cheltuielile de personal
cumulate de la începutul anului, nu trebuie să depăşească sumele repartizate pe toată perioada.
Totodată, din bugetul anual aprobat, ordonatorii de credite deschid credite bugetare şi
stabilesc totodată ordinea priorităţilor de finanţare pentru perioada următoare. Din acest punct
de vedere, trebuie făcută remarca potrivit căreia cheltuielile de personal sunt cele care au
prioritate, în faţa cheltuielilor de capital sau a altor tipuri de cheltuieli.
Astfel, cheltuielile de personal reprezintă acel tip de cheltuieli care face referire în
principiul la plata drepturilor salariale ale personalului angajat, fiind de asemenea făcute
referiri la elemente caracteristice bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor
sociale de stat, bugetul asigurărilor de sănătate, precum şi la fondul de şomaj. De asemenea,
se vor adăuga la toate acestea şi drepturile de delegare, detaşare, precum şi transfer în interes
de serviciu. În ceea ce priveşte dimensiunea cheltuielilor de personal, se poate spune că
acestea vor fi dimensionate la strictul necesar al personalului de specialitate, administrativ şi
auxiliar, finanţat de la buget.
Cu privire la fundamentarea cheltuielilor cu personalul, în general, şi în special a celor
cu salariile, se poate afirma faptul că trebuie parcurse anumite etape pentru constituirea
acestora.
În limita fondurilor bugetare aprobate prin bugetul de stat, ordonatorii principali de
credite defalchează pe luni cheltuielile cu salariile şi le comunică Ministerului Finanţelor, în
33
termen de 15 zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României a legii
bugetului de stat, atât pentru aparatul propriu, cât şi pentru unităţile subordonate. Defalcarea
pe luni se va realiza astfel încât să se asigure desfăşurarea în bune condiţii a activităţii până la
sfârşitul anului. În termenul prevăzut sumele defalcate pe luni pentru unităţile subordonate se
comunică de către ordonatorii principali de credite, după caz, ordonatorilor secundari, iar
aceştia,ordonatorilor terţiari de credite bugetare. Deschiderile de credite bugetare şi
cheltuielile cu salariile, ce se pot efectua de fiecare ordonator principal de credite, nu pot
depăşi totalul sumelor defalcate, pe luni, cumulate de la începutul anului.
În categoria cheltuielilor de personal sunt incluse plăţile privind salariile şi asimilate
lor, pensiile, ajutoarele de şomaj, indemnizaţiile acordate personalului angajat în sectorul de
stat etc.
În cadrul Primăriei municipiului Roman, fundamentarea cheltuielilor de personal se
face pe articole şi aliniate de cheltuieli care sunt în Titlul I din clasificaţia economică:
Art. 10.01 Cheltuieli cu salariile:
o alineatul 10.01.01 Fond aferent salariilor de bază;
o alineatul 10.01.03 Indemnizaţii de conducere;
o alineatul 10.01.04 Spor de vechime;
o alineatul 10.01.06 Alte sporuri;
o alineatul 10.01.08 Fond de premii;
o alineatul 10.01.09 Prima de vacanţă;
o alineatul 10.01.12 Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii.
Art. 10.03 Cheltuieli cu contribuțiile:
o alineatul 10.03.01 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat;
o alineatul 10.03.02 Contribuţia pentru asigurările de şomaj;
o alineatul 10.03.03 Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate;
o alineatul 10.03.04 Contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă și boli
profesionale
o alineatul 10.03.05 Contribuţii pentru concedii și indemnizații.
Clasificaţia economică reprezintă gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor
economic.
Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate pe durată exerciţiului bugetar.
Trebuie precizat însă faptul că salarizarea se efectuează în funcţie de anumite etape
care fac referire la evaluarea performanţele profesionale ale individului. Acestea sunt:
34
descrierea criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale individuale;
procedura de măsurare şi de evaluare a performanţelor profesionale individuale;
urmărirea şi controlul rezultatelor evaluării şi determinarea evoluţiei performanţelor
profesionale individuale în timp.
Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale sunt:
gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă;
asumarea responsabilităţii;
adaptarea la complexitatea muncii;
iniţiativa şi creativitatea.
Procedura de măsurare şi de evaluare a performanţelor profesionale individuale se
realizează pe baza unor norme de evaluare, care reprezintă un cumul de tehnici de măsurare a
performanţelor profesionale individuale, pe baza cărora să poată fi stabilit, ori de câte ori este
necesar, nivelul salariilor de bază individuale între limite, potrivit legii. Procedura se aplică
fiecărui angajat în raport cu cerinţele postului ocupat.
Evaluarea performanţelor profesionale individuale la perioadele stabilite de către
ordonatorul de credite bugetare se face sub îndrumarea compartimentului de gestiune a
resurselor umane, care are şi sarcina de a urmări şi de a controla rezultatele obţinute.
În stabilirea necesarului de fonduri pentru salarii sunt necesare informaţii referitoare la
resursele umane din instituţie Astfel se întocmesc lunar fişe de pontaj pentru fiecare salariat,
cu prezenţă, zile libere, ore suplimentare. Acestea sunt transmise biroului contabilitate pentru
întocmirea statelor de plată. Statele de plată se întocmesc în două exemplare, lunar, pe baza
pontajelor şi a fişelor de evidenţă a retribuţiilor, a reţinerilor legale, a indemnizaţiilor de
conducere. De asemenea, în realizarea statelor de plată este necesar să se ţină cont şi de
concediile de odihnă, precum şi de concediile medicale. Statul de plată are o largă
întrebuinţare, printre atribuţiile acestuia identificându-se:
serveşte ca document pentru plata salariilor, a indemnizaţiilor salariale şi materiale
plătite în contul asigurărilor sociale de stat;
serveşte ca document pentru efectuarea diverselor reţineri legale din retribuţii;
serveşte ca document pentru calculul contribuţiilor unităţii în formarea fondului pentru
asigurările sociale de stat;
serveşte ca dispoziţie către casierie, în vedere plăţii sumelor cuvenite.
Conform bazei legislative a cheltuielilor cu personalul, se poate afirma că la baza
veniturilor salariale se pot identifica salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi
unele adaosuri.
35
Totodată, în cadrul cheltuielilor cu salariile sunt cuprinse informaţii legate de salariul
de bază, salariul de merit, indemnizaţii de conducere, spor de vechime, alte sporuri, ore
suplimentare, fond de premiere, prime de vacanţă, fonduri pentru posturi ocupate prin cumul,
fond aferent plăţii cu ora, indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii, precum şi alte
drepturi salariale.
De asemenea, în stabilirea cheltuielilor salariale trebuie să se ţină cont şi de contribuţia
pentru asigurările sociale de stat, contribuţiile la bugetul asigurărilor pentru şomaj, contribuţii
pentru asigurările sociale de sănătate, cheltuieli legate de deplasări, detaşări, transferuri.
Analizate pe rând, fiecare dintre aceste elemente incluse în cheltuielile cu salariile
ocupă un loc important în fundamentarea acestora.
Aşa cum am precizat anterior, cheltuielile cu salariile au în componenţă o multitudine
de elemente definitorii. Un prim element este reprezentat de salariul de bază (Sb). Acesta se
identifică cu necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaţilor Primăriei, având ca elemente
determinante:
Numărul de salariaţi din anul de plan(ƩNp1i);
Salariul mediu din anul de bază, modificat cu influenţa majorărilor previzionate pentru
anul de plan (Smb0i);
Numărul de luni, 12 sau 13;
1+c, reprezentând indicele de creştere prognozat al salariilor.
Salariul de bază se calculează în funcţie de cei doi indicatori amintiţi anterior, conform
relaţiei:
Sb=ƩNp1i * Smb0i * nr.luni *(1+c)
Un al doilea element definitoriu pentru cheltuielile salariale îl reprezintă salariul de
merit (SM). Acest tip de salariu este acordat de regulă, pentru rezultatele deosebite obţinute
în activitatea desfăşurată. Limita acordării acestui tip de salariu este stabilită de către
ordonatorii de credite, aceştia putând acorda salariul de merit în limita a 20% din numărul
total al funcţionarilor publici, număr stabilit în statul de funcţii. Limita din salariul de bază va
fi pentru acest tip de salariu, maxim 15% din salariul de bază. În cazul Primăriei municipiului
Roman, se poate afirma faptul că nivelul maxim de acordare a salariului de merit este de
maxim 20% din salariul de bază.
În ceea ce priveşte personalul care va dispune de această „bonificaţie” se stabileşte o
dată pe an, baza fiind reprezentată în această situaţie de rezultatele obţinute în activitatea
desfăşurată în anul precedent.
36
Astfel, salariul de merit (Sm) se fundamentează pe baza următoarei formule, în cadrul
relaţiei de calcul fiind incluse drept elemente:
Numărul de salariaţi din anul de plan (ƩNp1i);
Limita maximă utilizată în fundamentarea acestui tip de cheltuială (x % );
Numărul de luni, 12 sau 13;
1+c, reprezentând indicele de creştere prognozat al salariilor.
Sm=ƩNp1i * x % Smb0i * nr. luni *(1+c)
Un alt element pe baza căruia sunt stabilite cheltuielile salariale este reprezentat de
indemnizaţiile de conducere (IC). Acest element face referire la drepturile bănești cuvenite
personalului care îndeplineşte funcţii de conducere în cadrul Primăriei, fiind calculat în
funcţie de unii indicatori specifici, precum:
Numărul persoanelor care ocupă funcţii de conducere (ƩNp1i);
Indemnizaţia medie de conducere realizată în anul de bază, aceasta fiind influenţată de
anumite modificări prevăzute în anul în curs (Imc);
Numărul de luni, 12 sau 13;
1+c, reprezentând indicele de creştere prognozat al salariilor.
Pentru acest element care intră în componenţa cheltuielilor salariale, relaţia de calcul
este redată de relaţia:
IC= ƩNp1i * Imc* *Nr luni *(1+c)
Referitor la sporul de vechime (Spv), se poate afirma faptul că acesta se acord pentru
vechimea de muncă a salariaţilor, aceştia beneficiind de un asemenea spor de până la 25%,
spor calculat din salariul de bază. Date referitoare la procentajul sporului de vechime oferit
fiecărui angajat care îndeplineşte criteriile de vechime sunt evidenţiate în Ordonanţa de
Urgență nr. 192/2002. Astfel:
Tabelul nr. 4: Procentaje spor de vechime în funcţie de vechimea angajatului
37
Tranşe de vechime în
muncă
Cota din salariul de
bază
Între 3 şi 5 ani 5%
De la 5 la 10 ani 10%
De la 10 la 15 ani 15%
De la 15 la 20 ani 20%
Peste 20 ani 25%
Ca formulă de calcul, trebuie precizat faptul cã sporul de vechime se calculează doar
pentru cele categorii precizate anterior, respectiv cota de 5%, 10%, 15%, 20% şi 25%.
Astfel, sporul de vechime (Spv) presupune produsul mai multor elemente, printre care:
Numărul personalului încadrat în cele 5 categorii prezentate anterior(ƩNp1i)
Cota din salariul de bază (ci), care poate varia între 5% şi 25%;
Numărul de luni, 12 sau 13;
1+c, reprezentând indicele de creştere prognozat al salariilor.
Spv= ƩNp1i * ci* Smb0i *Nr luni *(1+c)
În cuprinsul cheltuielilor salariale sunt incluse şi sporurile pentru condiţiile de muncă
În aceste condiţii se poate vorbi despre anumite sporuri care se acordă angajaţilor, în cazurile
în care aceştia depăşesc programul care este prevăzut în legislaţie, aceştia având parte de o
bonificaţie. Astfel, pentru primele două ore depășite peste durata normală a zilei de lucru, se
va acorda o bonificaţie egală cu 50% din salariul de bază. Dacă însă angajatul va depăşi cele
două ore pentru care este bonificat cu 50%, pentru următoarele ore va beneficia de o
bonificaţie de 100% din salariul de bază. De asemenea, cu sporul de 100% vor fi plătite şi
orele lucrate în zilele de repaus săptămânal, precum şi celelalte zile în care , în conformitate
cu anumite reglementări nu se lucrează.
În legătură cu această componentă a cheltuielilor salariale, se identifică şi orele
suplimentare. În conformitate cu textul existent în Codul Muncii, se poate afirma faptul că
timpul de muncă oficial prevăzut este de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore pe săptămână, iar
în cazul persoanelor cu vârstă de sub 18 ani, perioada de lucru va fi de 6 ore pe zi, respectiv
30 de ore pe săptămână. Ceea ce depăşește acest interval este încadrat în categoria de ore
suplimentare, iar munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este
considerată muncă suplimentară. Aceasta se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de
zile după efectuarea acesteia. Salariatul beneficiază, în asemenea condiţii, de salariul corespunzător
pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în luna următoare, munca
suplimentară se va salariza cu un spor din salariul de bază corespunzător duratei acesteia. Sporul
pentru munca suplimentară se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau
a contractului individual de muncă, după caz, nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.
De asemenea, pe lângă sporurile amintite anterior, mai pot fi identificate şi alte categorii de
sporuri, precum sporul de noapte. Astfel, funcţionarii publici, care potrivit programului normal de
lucru îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, în intervalul 22.00 şi 6.00 beneficiază, pentru orele
lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii, spor echivalent cu 25% din
38
salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin jumătate din programul normal
lunar de lucru.
Funcţionarii publici care posedă titlul ştiinţific de ,,doctor” beneficiază de un spor
pentru titlul ştiinţific de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul
pentru care posedă titlul ştiinţific respectiv.
În categoria cheltuielilor salariale, se poate menţiona şi despre fondurile de premiere,
fonduri care cuprind premiile cuvenite salariaţilor sub formă de gratificaţii anuale, acestea fiind în
esenţă drepturi băneşti ale personalului. Aceste fonduri de premiere se calculează, având la bază
o serie de indicatori, dintre aceştia:
salariile tarifare aferente salariaţilor (Sb);
cotele de acordare a gratificaţiilor (C%);
Fdp= Sb* C%
Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 10% din cheltuielile cu
salariile aferente funcţiilor publice, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu
această destinaţie. Premiile se pot acorda în cursul anului funcţionarilor publici care au
realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase.
Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar.
În cazurile în care se realizează economii prin reducerea cheltuielilor cu salariile,
ordonatorii principali de credite pot aproba acordarea de premii în cursul anului din economiile
realizate, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile aferente funcţiilor publice prevăzute în
bugetul aprobat, pentru funcţionarii publici din aparatul propriu şi din unităţile subordonate,
fără a depăşi valoarea economiilor realizate.
În ceea ce priveşte plăţile salariale efectuate către salariaţi, perioada de efectuare a
plății fiind ora, se poate afirma faptul că acestea reprezintă exprimările valorice cu privire la
ocuparea posturilor vacante cu personal necesar. Dimensiunea acestor cheltuieli poate fi
obţinută pe două căi. Una dintre aceste căi este reprezentată de produsul dintre numărul de
ore*salariul tarifar mediu*numărul lunilor de angajare. În ceea ce priveşte cea de-a doua
formă de salarizare din această perspectivă, aceasta este redată de numărul de ore* tariful pe
oră. Acest tip de salarizare se poate întâlni în situaţiile în care este constatată lipsa temporară a
unui angajat, iar din imposibilitatea de a fi amânate anumite sarcini, precum şi din
imposibilitatea de a fi redistribuite, în cadrul programului de lucru către ceilalţi angajaţi, se
recurge la o altă persoană care să înlocuiască persoana absentă.
Primele de vacanţă sunt alte elemente componente ale cheltuielilor cu salariile. Despre
aceste sume se poate afirma că au o existenţă oarecum obligatorie, dat fiind faptul că acestea
39
apar cu această destinaţie în bugetele instituţiilor publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de
subordonare, inclusiv în bugetele activităţilor de pe lângă unele instituţii publice.
Referitor la fondurile pentru posturi ocupate prin cumul, se poate spune că, potrivit Codului
Muncii, orice angajat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de
muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare funcţie pe care o îndeplineşte.
În categoria cheltuielilor cu personalul sunt incluse, pe lângă cheltuielile salariale, şi
contribuţiile pentru asigurările sociale de stat (C.A.S). Despre acestea, se poate afirma faptul că
reprezintă contribuţia instituţiei la constituirea fondului pentru asigurări sociale. Aceste cheltuieli sunt
determinate în funcţie de o serie de elemente caracteristice, dintre acestea:
Salariul brut (Sb);
cota de C.A.S. de 20,8%.
În ceea ce priveşte forma de calcul, aceasta este dată de relaţia:
C.A.S.= SB * 20,8%
De asemenea, în cadrul cheltuielilor legate de personal, sunt incluse şi cheltuielile
legate de asigurările sociale de sănătate. Acestea reprezintă contribuţia instituţiei la constituirea
fondului pentru asigurări pentru sănătate. Aceste cheltuieli sunt determinate în funcţie de o serie de
elemente caracteristice, dintre acestea:
Salariul brut (Sb), compus din salariu tarifar şi sporuri;
cota de C.A.S.S. de 5.2%.
În ceea ce priveşte formula de calcul, aceasta este dată de relaţia:
C.A.S.S.= SB * 5,2%
Nu în ultimul rând sunt incluse în categoria cheltuielilor de personal, şi cheltuielile
destinate contribuţiilor la bugetul asigurărilor de şomaj (C.F.S.). Acestea reprezintă
contribuţia instituţiei la constituirea fondului de şomaj, cheltuielile fiind determinate în
funcţie de o serie de elemente caracteristice acestei categorii de cheltuieli cu personalul:
Salariul tarifar (St);
cota de C.F.S. de 0,5%.
În ceea ce priveşte forma de calcul, aceasta este dată de relaţia:
C.F.S.= ST * 0,5%
De asemenea, în cadrul contribuţiilor pe care Primăria municipiului Roman trebuie să
le plătească pentru salariaţii săi, pot fi amintite :
cota pentru riscul de accidente de muncă de 0,5% din salariul de bază;
cota pentru garantarea creanţelor salariale de 0,25% din salariul de bază;
contribuţia pentru concediul medical, de 0,85% din salariul de bază.
40
De asemenea, în categoria cheltuielilor cu personalul sunt incluse şi cheltuielile
privind deplasările, detaşările, precum şi transferurile (D). În ceea ce priveşte cuantumul
acestora, se poate afirma faptul că acesta se obţine prin înmulţirea numărului de persoane care
ar urma să facă deplasări, cu un cuantum mediu al cheltuielilor pe o persoană. Astfel, aceste
fonduri sunt fundamentate pe baza unei serii de indicatori, printre care:
numărul de persoane care trebuie să se deplaseze (Nr);
numărul zilelor de deplasare (Nz);
costul diurnei/persoană (Cd);
costul transportului/persoană (Ct);
costul cu cazarea/persoană (Ccaz);
Relaţia de la care se porneşte în cadrul calculării acestei categorii de cheltuieli este:
D = Nr*Nz*(Cd+Ccaz+Ct)
Exemplu de calcul privind fundamentarea cheltuielilor de personal
1. Pentru a exemplifica modalitatea de fundamentare a cheltuielilor cu personalul, se
poate afirma faptul că baza pentru această exemplificare va fi reprezentată de un funcţionar
din cadrul Primăriei municipiului Roman, acesta fiind şef de departament, în funcţia de
auditor, având un grad de pregătire profesională superior, fiind de asemenea încadrat în prima
treaptă de salarizare. Conform acestor precizări, în concordanţă cu hotărârea Consiliului Local
privind aprobarea statului de salarii, corelată cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 6/2007, se poate
afirma că salariul de bază (Sb) acordat la data de 01.01.2010 are valoarea de 950 lei .
2. Ţinând cont de faptul că acest funcţionar ocupă un post de conducere, fiind în
esenţă cel care coordonează Compartimentul de Audit al Primăriei Vaslui, se poate afirma că
acesta dispune şi de o indemnizaţie de conducere (Ic) de 30%, calculată din salariul de bază,
stabilit conform bazei legislative.
Astfel, Ic=Salariul de bază * cota de indemnizaţie
Ic=950 * 30%=285 lei
3. Salariul tarifar (St), componentă a salariului de bază, alături de alte sporuri, se
calculează conform relaţiei :
St= [(salariu de bază+indemnizaţie de conducere)/număr zile lucrătoare]*nr zile lucrate
Se remarcă faptul că această formulă de calcul face referire la doi indicatori specifici:
numărul de zile lucrătoare
numărul de zile lucrate
Astfel, în cadrul exemplului pe funcţionarul public analizat, numărul de zile lucrătoare
este de 20, iar cel al zilelor lucrate tot 20.
41
St=[(950 + 285)/20]*20
St=1.235 lei
4. În ceea ce priveşte vechimea, se poate afirma faptul că funcţionarul are o vechime
de 22 ani. În conformitate cu această perioadă, potrivit legii, se va acorda un spor de vechime
de 25 %, acesta fiind acordat din salariul tarifar.
Astfel, sporul de vechime se calculează după formula:
Spor vechime= Salariu tarifar * spor de vechime
În cazul funcţionarului public supus analizei, sporul de vechime va fi:
Spor vechime= 1.235 * 25%
Spor vechime=308,75 lei
5. Salariul Brut (SB) se calculează prin însumarea salariului tarifar cu sporurile
acordate funcţionarului. Astfel, ca relaţie de calcul:
SB=Salariul tarifar + sporuri acordate
Salariul brut în cazul funcţionarului analizat este calculat astfel:
SB=1.235+308,75 = 1.543,75
6. Reţinerile salariale fac referire la contribuţiile privind asigurarile de stat(C.A.S.),
asigurările sociale de sănătate (C.A.S.S.), precum şi fondul de şomaj (C.F.S.).
Astfel, în cazul de faţă :
C.A.S. =20,8%*SB
C.A.S.=20,8%*1.543,75= 321,1 lei;
C.A.S.S. =5,2%* SB
C.A.S.S.= 5,2% *145,65= 7,5738 lei;
C.F.S. =0,5%* St
C.F.S.=0,5% * 1.235= 6,175 lei.
7. Pentru a calcula Salariul brut impozabil, trebuie să se ţină cont de următoarea
relaţie de calcul:
Salariu brut impozabil=Salariul brut – C.A.S.-C.A.S.S.-C.F.S.
În cazul de faţă, pentru funcţionarul analizat, salariul brut impozabil va avea valoarea :
Salariu brut impozabil= 1.543,75 – 335,74 = 1.208,0012 lei
8. Pentru a calcula impozitul pe profit, se va ţine cont de valoarea salariului brut
impozabil, precum şi de cota unică de impozitare. Astfel,
Impozitul pe profit= Salariul Brut impozabil * 16%
În cazul funcţionarului Primăriei municipiului Roman:
Impozitul pe profit=1.376,29x 16% = 193,28019 lei
42
9. Ultima etapă în calculul cheltuielilor cu salariile este reprezentată de calculul
salariului net, acesta fiind obţinut cu ajutorul formulei de calcul:
Salariu net= Salariu brut – C.A.S.- C.A.S.S.- C.F.S. - impozit profit
Salariul net= 1.543,75 – 335,74-193,28019= 1.014,73 lei.
2.2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile materiale și serviciileCheltuielile materiale şi de servici constituie în principal cheltuieli de întreţinere,
precum şi de gospodărire a spaţiilor în care instituţiile publice îşi desfăşoarã activitatea. În
cazul de faţã se poate vorbi despre acele cheltueili necesare pentru întreţinerea locului în care
îşi desfãşoarã activitatea Primãria municipiului Roman, precum şi Consiliul Local. De
asemenea sunt luate în calcul şi instituţiile publice subordonate şi alte instituţii ale căror
cheltuieli de acest tip se finanţează din bugetul local (iluminat, încălzire, apă canal,
salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de birou, materiale de curăţenie, diverse prestări de
servicii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi, publicaţii), dar şi alte cheltuieli specifice
(calificare-specializare personal, protocol, protecţia muncii, alte cheltuieli autorizate de lege,
hrană, reparaţii străzi, drumuri, poduri).
În ceea ce priveşte fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli, se poate afirma faptul că
această etapă este realizată în raport cu indicatorii specifici fiecărei acţiuni, utilizându-se şi de
această dată formulările întocmite de către Ministerul Finanţelor, precum şi date din baza
proprie de date.
Astfel, în categoria cheltuielilor materiale sunt incluse, conform clasificaţiei
economice următoarele tipuri de cheltuieli:
Articolul 20.01 - Bunuri şi Servicii
Reprezintă cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire, şi cuprinde fondurile băneşti
necesare pentru buna funcţionare a Primăriei, reprezentând plăţile pentru furnituri de birou,
materiale pentru curăţenie, încălzit, iluminat şi forţa motrică, apă, canal, salubritate,
carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb, transport, poştă, telefon, telex, alte materiale şi
prestări de servicii necesare consiliului local.
Aliniatul 20.01.01 - Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare
achiziţionării rechizitelor de birou si se evaluează conform borderoului:
Tabelul nr. 5: Elemente de fundamentare ale cheltuielilor pentru furnituri de birou
43
Nr. crt. Specificaţie Previzionat
1 Hârtie xerox 23002 Hârtie de scris 12003 Plicuri diferite 7004 Dosare 12005 Creioane 2006 Pixuri 4007 Alte materiale 643
TOTAL CHELTUIELI FURNITURI DE BIROU 6.643
Aliniatul 20.01.02 - Materiale pentru curăţenie cuprinde fondurile băneşti necesare
achiziţionării de materiale pentru curăţenie, evaluate conform devizului:
Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor de materiale pentru curăţenie sunt:
suprafaţa unităţii,
materiale de curăţenie necesare,
cantitatea necesară din fiecare tip de materiale de curăţenie,
preţul unitar al fiecărui tip de material de curãţenie
Aliniatul 20.01.03 - încălzit, iluminat şi forţă motrică, cuprinde fondurile băneşti
necesare achitării furnizorilor de energie termică, gaze naturale şi combustibil, care se
evaluează pe baza devizului întocmit în preţuri curente.
Tabelul nr. 6: Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu încălzirea, iluminatul și forța
motrică
Nr. crt. Specificație Previzionat1 Apă caldă menajeră 225502 Apă rece hidrofor (mc x tarif/mc) 1.000 mc x 2,5 ron /mc 2 5003 Încălzire (mp x tarif/mp) x 6 luni 125,5504 Intervenţii calorii 9505 Energia electrică livrată (Kwh x tarif/Kwh)
180.000kwhx400lei/kwh
17,290Materiale:
- tuburi neon 20 W (40.200 lei)
- tuburi neon 40 W (81.560 lei)
- becuri
- startere
- materiale electrice diferite
2000
2100
500
200
600TOTAL CHELTUIELI încălzit, iluminat şi forţă motrică 131.533
44
Aliniatul 20.01.04 - Apă, canal, salubritate cuprinde fondurile băneşti necesare pentru
plata furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi gunoi, evaluându-se
potrivit devizului:
Tabelul nr. 7: Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu apa, canalul, salubritatea
Nr. crt. Specificaţie Previzionat
1 Apă rece menajeră (mc x tarif/mc) 90.8832 Canal (mc) 42.5693 Gunoi (tone) 60.1214 Vidanjări mc x 100.000 lei / mc 113.021
TOTAL CHELTUIELI apa, canal, salubritate 223.482În sintetizarea unei relaţii de calcul pentru cheltuielile referitoare la apă, canal şi
salubritate, trebuiesc luate în calcul:
consumul de apă:
tariful pe mc;
tariful de canalizare;
tariful de salubritate.
O relaţie sintetică a acestui tip de cheltuieli este redată prin însumarea indicatorilor
menţionaţi anterior:
Cheltuieli cu apă, canal, salubritate = consum de apă*tarif/mc+tarif
canalizare+tarif salubritate
Aliniatul 20.01.05 - Carburanţi şi lubrifianţi cuprinde fondurile băneşti necesare
pentru achiziţionarea carburanţilor şi lubrefianţilor pentru autovehicole, conform devizului:
Tabelul nr.8: Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu carburanţi şi lubrifianţi
Nr. crt. Specificaţie Previzionat
1 Cheltuieli cu carburanţii şi lubrefianţii pentru
autovehicole (80 l/autoveh x 12 luni x 4 ron/l)
3 792
TOTAL CHELTUIELI 3 792
Aliniatul 20.01.06 - Piese de schimb, cuprinde fondurile băneşti necesare pentru
achiziţionarea pieselor de schimb şi diverse alte materiale pentru întreţinerea mijloacelor de
transport şi a utilajelor, conform devizului:
Tabelul nr.9: Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu piese de schimb
45
Nr.
crt.
Specificaţie Previzionat
1 Piese de schimb pentru autovehicole 28002 Alte cheltuieli de întreţinere utilaje 500
TOTAL CHELTUIELI 3300
Aliniatul 20.01.08 - Poştă, telefon, telex, radio cuprinde cheltuielile necesare pentru
plata abonamentelor telefonice, radio şi a cheltuielilor pentru corespondenţă ce se evaluează
potrivit devizului:
Tabelul nr.10: Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu poşta, telefonul, telex, radio
Nr. crt. Specificaţie Previzional
1. Număr posturi telefonice 62. Cheltuieli cu abonamente telefonice (6 x 35.000 x 12 luni) 250
3. Cheltuieli aferente impulsurilor telefonice 1504. Cheltuieli cu abonamentele pentru radio şi televiziune
(10 x 590 x 12 luni)
70
5. Materiale pentru corespondenţă 27,5TOTAL CHELTUIELI poştă, telefon, telex 503,5
Indicatorii utilizaţi în fundamentarea acestor cheltuieli sunt:
numărul de posturi telefonice,
număr televizoare,
număr aparate video,
tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice, etc.
tariful pentru abonamentul pentru servicii mass media
Astfel, pentru serviciile poştale, cuantumul cheltuielilor se realizeazã în funcţie de:
numărul de plicuri utilizate(Np);
costul unui plic timbrat(Cp);
costul pentru corespondenţă internã sau internaţională (Cc)
Formula de calcul pentru acest tip de cheltuieli este redatã prin produsul elementelor
anterior enunţate, astfel:
Cheltuieli poşta= Np * Cp * Cc
În ceea ce priveşte cheltuielile cu abonamentul radio, se vor utiliza în sintetizarea unei
formule de calcul următoarele elemente de calcul:
numărul aparatelor existente(N);
46
taxa de radio(Tr);
Numărul de luni de utilizate(Nr luni).
Cheltuieli radio= N * Tr * nr luni
Nu în ultimul rând se poate vorbi şi despre cheltuieli efectuate cu linia telefonicã. Din
acest punct de vedere se vor utiliza ca elemente de sintezã în fundamentarea unei formule de
calcul, următoarele:
Tarif abonament (Ta);
Numărul de luni de utilizare (Nr luni)
Numărul minutelor (Nm);
Tariful pe minut (Tm)
Cheltuieli telefon= Ta * nr luni * Nm * Tm
Aliniatul 20.01.30 - Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare cuprinde
costul serviciilor de deratizare şi dezinsecţie, materiale pentru apărarea locală antiaeriană şi
prevenirea incendiilor, materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor
verzi, serviciile prestate de gardienii publici şi alte cheltuieli de întreţinere a maşinilor de
calcul de birou, de multiplicat, a maşinilor de scris, care se evaluează conform devizului:
Tabelul nr.11: Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu alte materiale şi servicii
Nr. crt. Specificație Previzionat
1 Cost serviciu deratizare şi dezinsecţie 5000
2 Soluţii pentru extinctoare 2000
3 Plata lucrărilor de întreţinere spaţii verzi 1000
4 Servicii prestate de gardienii publici 40.000 ore x tarif orar de
0,9 ron/h
36 000
5 Casete reportofon şedinţe 1 200
6 Plata cheltuieli de întreţinere maşini de calcul, de multiplicat şi
de scris
3 500
7. Componente electrice, electronice 2 000
8. Benzi magnetice şi dischete 500
TOTAL CHELTUIELI 51 200
47
Articolul 20.02 - Reparaţii curente cuprinde fondurile pentru efectuarea reparaţiilor la
mijloacele fixe din patrimoniul primăriei conform devizului pentru reparaţii curente:
Tabelul nr.12: Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu reparațiile curente
Nr. Crt.
Denumireimobil
Destinaţiaspaţiului
AnulultimeiRC
Supra-faţalucrăriimp
Descrierelucrare
Valoareareparaţieicurente
1. Clădiresediuprimărie
Spaţiuadministrativ
2004 2.600 Tâmplărieigienizarereparaţiiinstalaţieelectrică
4 550
2. Clădiresediuprimărie
Spaţiu administrativ
2006 3.500 Reparaţiitencuială faţadă
20 000
3. Clădire sediu primărie
Spaţiuarhivă
2007 500 Reparaţiiinstalaţii sanitare
3 500
TOTAL REPARAŢII CURENTE 28 050
Articolul 20.05 - Bunuri de natura obiectelor de inventar din care:
Aliniatul 20.05.30 – Alte obiecte de inventar cuprinde fondurile băneşti necesare
pentru achiziţionarea de obiecte cu caracter funcţional sau de uz administrativ-gospodăresc,
scaune, feţe de masă, mobilier birou, aspiratoare praf, covoare, extinctoare, furtun PSl şi alte
obiecte de inventar, a căror valoare nu depăşeşte 1 500 lei pentru a intra categoria cheltuielilor
de capital, şi care se fundamentează conform devizului:
Tabelul nr.13: Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu bunuri de natura obiectelor de
inventar
Nr. crt. Specificaţie Previzionat
1 Mobilier birou 1.5002 Scaune ergonomice 1.1003 Fete de masă 2004 Aspirator praf 1005 Reportofon 1006 Covoare 3007 Extinctor tip 5000
8 Furtun PSI 3009 Alte obiecte de inventar 145
48
TOTAL CHELTUIELI ALTE OBIECTE INVENTAR 8.745
Articolul 20.11 - Cărţi şi publicaţii (ChCP) cuprinde fondurile necesare procurării de
reviste şi publicaţii de specialitate: Revista Finanţe-Contabilitate, Tribuna economică,
Impozite şi taxe, Economia şi administraţia locală etc, care se fundamentează în funcţie de:
numărul necesar de publicaţii de diferite specialităţi (P);
cheltuiala medie anuală cu abonamente la publicaţii (Cha).
Relaţia de calcul este următoarea:
ChCp = P x Cha
Articolul 20.30 - Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfăşurării unor acţiuni
pentru calificarea, perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor, cheltuieli de
protocol, cheltuieli ocazionate cu protecţia muncii şi alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii
legale:
Tabelul nr.14: Elemente de fundamentare ale altor cheltuieli
Nr.crt. Elemente de fundamentare Previzionat
1 Curs de specializare în administraţia publică locală (2 cursanţi) 800
2 Curs de specializare în contabilitate bugetară cursanţi x 450 ron
450
3 Curs de informatică 1 cursanţi x 400 ron 4004 Cheltuieli de protocol 500
TOTAL CHELTUIELI 2150
2.2.4. Fundamentarea cheltuielilor de capitalCheltuielile de capital (de investitii) se concretizează în achiziționarea de bunuri
destinate sferei productiei materiale sau dotarii sferei nemateriale cu active fixe, care duc la
dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public.
Faţă de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizează prin faptul că:
sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate;
conduc la creşterea patrimoniului public al colectivităţii;
favorizează dezvoltarea locală;
au ca rezultat realizări tehnico-edilitare fără constrângeri în ceea ce priveşte rentabilitatea
financiară;
49
au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare , necesitând sume cu ponderi mari în buget;
au efecte economice şi sociale propagate;
implică financiar perioade ce depăşesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar mandatul
electoral în care s-a luat decizia.
În cadrul Primăriei municipiului Roman fundamentarea cheltuielilor de capital, se face pe
articole si aliniate, si sunt cuprinse în Titlul VII:
Articolul 71.01 – Active fixe (inclusiv reparaţii capitale) reprezintă investiţii ale
instituţiilor publice şi cuprinde fondurile băneşti necesare obiectivelor de investiţii noi şi
dotările independente.
Aliniatul 71.01.01 – Construcţii, reprezintă fondurile destinate pentru construcţia de
noi clădiri sau reparaţii capitale la cele existente, după cum rezultă din studiul de fezabilitate
şi proiectul lucrării de investiţie, astfel:
Tabelul nr.15: Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu construcții
Nr.crt. Specificație Previzionat
1 Renovare clădire primarie 200.065TOTAL CHELTUIELI 200.065
Aliniatul 71.01.02 – Maşini, echipamente şi mijloace de transport ca dotări
independente, care se fundamentează ca număr şi valoare de achiziţie, astfel:
Tabelul nr.16: Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu maşini, echipamente, mijloace
de transport
Nr. crt. Elemente de fundamentare Previzionat
1 Autobasculanta transport 10 to. 35.5002 Autoturism Dacia Logan 60.000
TOTAL CHELTUIELI maşini şi mijloace transport 100.500
Aliniatul 71.01.03 – Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale, care se
fundamentează ca număr şi valoare de achiziţie, în funcţie de necesar, astfel:
Tabelul nr.16: Elemente de fundamentare ale cheltuielilor cu mobilier
Nr.
Crt.
Elemente de fundamentare Previzionat
1 Calculatoare PC AMD 3200 – 4 buc x 2000 ron 26.000
2 Imprimante – 1 buc. Laser color 5.500
50
3 Bibliotecă birou – 1 buc. 6.000
TOTAL CHELTUIELI mobilier, aparatură birotică 40.500
Aliniatul 71.01.30 – Alte active fixe reprezintă fondurile necesare pentru
achiziţionarea altor active fixe care reprezintă o cheltuială de capital.
Cheltuielile de capital sunt cheltuieli de investitie. Cheltuielile pentru investitii publice
si alte cheltuieli de investitie finantate din fonduri publice locale se cuprind în proiectele de
buget, în baza programului de investitii publice al fiecarei unitati administrativ – teritoriale,
întocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezinta ca anexa la bugetul initial si,
respectiv, rectificat si se aproba de consiliu local.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programul de
investitii publice pe clasificatia functionala. Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de
investitii sunt prezentate informatii financiare si nefinanciare.
Informațiile financiare vor cuprinde:
valoarea totală a proiectului;
de angajament;
creditele bugetare;
graficul de finantare, pe surse si ani, corelat cu graficul de executie;
analiza cost – beneficiu, care va fi realizata și în cazul obiectivelor în derulare;
costurile de functionare si de întretinere după punerea în functiune;
Informațiile nefinanciare vor include:
strategia în domeniul investitiilor care va cuprinde obligatoriu prioritatile investitionale si
legatura dintre diferite proiecte, criteriile de analiza care determina introducerea în
programul de investitii a obiectivelor noi, în detrimentul celor în derulare;
descrierea proiectului;
stadiul fizic al obiectivelor;
Ministerul Finantelor publice este împuternicit sa stabileasca continutul, forma si
informatiile referitoare la programele de investitii necesare în procesul de elaborare a
bugetului.
În programele de investitii se nominalizeaza obiectivele de investitii grupate pe :
investitii în continuare;
investitii noi;
alte cheltuieli de investitie;
51
Pozitia „alte cheltuieli de investitie”, cuprinde urmatoarele categorii de investitii:
achizitii de imobile;
dotari independente;
cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate,
proiectelor si altor studii aferente obiectivelor de investitii;
cheltuieli de expertiza, proiectare si de executie privind consolidarile si interventiile
pentru prevenirea sau înlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamitati
naturale (cutremure, inundatii, alunecari si prabusi de teren, incendii, accidente
tehnice), precum si cheltuieli legate de realizarea acestor investitii;
De exemplu:
Se presupune achizitionarea și montarea unei centrale termice la Liceul Teoretic „Petru
Poni” Roman ca urmare a unei analize între costul energiei termice pentru perioada noiembrie
– aprilie si costul achizitionarii și montării centralei termice, la care se adaugă consumul de
gaze pe perioada noiembrie – aprilie.
Valoarea investiției din devizul oferta este de 40000 lei.
Deoarece valoarea investitiei depășeste suma de 2.000 euro, este necesară achiziția
prin licitație. Pentru aceasta se trimit invitatii de participare la licitatie pentru cel puțin 5
firme. Firmele interesate vor solicita o copie dupa caietul de sarcini care cuprinde toate
informatiile privind realizarea investitiei.
Firmele participante vor prezenta ofertele lor în doua plicuri sigilate cu toate
informatiile solicitate, de asemenea vor depune o garantie de participare la licitatie de 5% din
valoarea estimata a centralei termice: 40000 * 5% = 2000 lei
Se analizează oferta de către o comisie numită printr-o dispoziție și se stabilește oferta
câstigătoare, firma care va instala centrala termică.
Din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale se finanţează şi unele
cheltuieli de investiţii pentru construcţia podurilor noi de pe tronsoanele de drumuri
comunale, cheltuielile pentru alimentarea cu apă a satelor, staţii de epurare pentru ape uzate,
staţii de pompare pentru racordări la reţeaua de gaze naturale sau lucrări de îmbunătăţire a
instalaţiilor de încălzire la instituţiile publice din domeniile învăţământului preuniversitar,
sănătate şi asistenţă socială.
În vederea asigurării derulării în condiţii normale a procesului de finanţare a
cheltuielilor de capital, prevăzute în bugetele locale, este necesar ca la întocmirea listelor de
investiţii să se stabilească acele obiective care au asigurată baza materială şi forţa de muncă
necesară pentru respectarea volumelor fizice şi valorice ale lucrărilor de executat şi a
52
termenelor de punere în funcţiune a obiectivelor. Acest lucru se impune pentru asigurarea
eficienţei economice şi sociale a investiţiilor şi eliminarea fenomenului de dispersare
nejustificată a fondurilor bugetare.
2.2.3.Fundamentarea cheltuielilor cu subvenţiile
Acest tip de cheltuieli nu este considerat ca făcând parte din cele ce exprimă un
consum definitiv de produs intern brut, ci duc la înfăptuirea unor serii de operaţiuni de
redistribuire în favoarea unor persoane fizice sau a unor organisme publice sau private
În cadrul Primăriei Municipiului Roman, fundamentarea subvenţiilor se face pe
articole şi aliniate de cheltuieli, care sunt cuprinse în titlul trei din clasificaţia economică:
Art. 35. Subvenţii:
35.01 Subvenţii de la buget pentru instituţii publice;
35.02 Subvenţii pe produse şi activităţi;
35.03 subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif;
Subvenţii de la buget pentru instituţii publice sunt subvenţii acordate instituţiilor
publice, ale căror venituri proprii nu sunt suficiente pentru a acoperi totalitatea cheltuielilor.
Acestea se acordă din veniturile proprii ale bugetului local.
Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif este acordată pentru energia
termică furnizată populaţiei. Se suportă din cote defalcate de taxă pe valoarea adăugată.
Pe baza informațiilor de mai sus, putem reprezenta grafic structura cheltuielilor
efectuate de către Primăria Municipiului Roman pe parcursul anului 2010.
Fig. nr. 8: Cheltuieli efectuate în 2010 în cadrul Primăriei Municipiului Roman Sursa:Prelucrarea autorului după raportul de activitate al Primarului municipiului Roman 2010
53
2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetareResponsabilităţile şi competenţele în fundamentarea cheltuielilor bugetare pot fi
structurate pe mai multe niveluri de acţiune distincte care vizualizate iau forma unei piramide,
a cărei niveluri de referinţă au următoarea configuraţie:
M.F.P.
Ministere şi instituţii centrale
(Ordonatorii principali de credite
bugetare)
Unităţi administrativ-teritoriale judeţene şi
municipiul Bucureşti
(Ordonatorii secundari de credite bugetare)
Unităţi administrativ teritoriale
(Ordonatori terţiali de credite bugetare)
Fig.9: Flux informaţional privind nivelurile de poziţionare ale implicărilor instituţionale în
fundamentarea cheltuielilor bugetare
Primăria Roman se situează la baza piramidei, ea fiind condusă de primar, acesta
având calitatea de ordonator credite bugetare, care împreună cu funcţionarii de la
compartimentul financiar al primăriei întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul
următor celui de bază. Tot la acest nivel, agenţii economici prin raportări statistice periodice
ori comunicări de indicatori transmit către instituţiile finanţelor publice din teritoriu informaţii
pe baza cărora pot fi apreciate obligaţiile bugetare din anul de plan ori drepturile băneşti de
înscris în bugetele publice. De asemenea, instituţiile şi unităţile din subordinea primăriilor îşi
fundamentează venirurile şi cheltuielile prin balanţe financiare proprii. Populaţia, structurată
pe categorii socio-demografice, oferă informaţii instituţiilor finanţelor publice din teritoriu în
legătură cu materia impozabilă deţinută, precum şi cu drepturile băneşti cuvenite din bugetele
publice. La acest nivel, informaţiile cu efecte in lucrările pregătitoare asupra proiectelor de
bugete publice circulă şi pe orizontală către instituţiile specializate în gestiunea bugetelor
54
publice de la acest nivel (instituţii de asigurări sociale de stat, instituţii ori compartimente
organizatorice din subordinea primăriilor, etc.).
La cel de-al doilea nivel de implicare în realizarea lucrărilor pregătitoare se află
instituţiile publice conduse de ordonatorii secundari de credite bugetare(faţă de care sunt
subordonate cele din baza piramidei), instituţiile finanţelor publice din teritoriu şi unităţile
administrative teritoriale de bază(comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului
Bucureşti).
La următorul nivel, cel de-al treilea, se regăsesc în principal ministerele şi instituţiile
centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare şi unităţile administrativ-
teritoriale de la judeţe şi municipiul Bucureşti.
În vârful piramidei, la primul nivel de implicare privind realizarea şi avizarea de
lucrări pregătitoare, se află Ministerul Finanţelor Publice.
Fluxurile informaţionale în fundamentarea cheltuielilor, pe fiecare componentă
bugetară în parte, se derulează potrivit calendarului stabilit prin Legea nr. 500/2002 a
finanţelor publice şi Legea nr. 273/2006, privind finanţele publice locale. Procedura bugetară
cu privire la elaborarea proiectelor de bugete publice implica, în principal, cu responsabilităţi
şi competente.
În ce priveşte activitatea centralizatoare, la ordonatorii ierarhic superiori de credite
bugetare, fundamentarea se bazează pe comparaţia cheltuielilor rezultate din calculele proprii
(potrivit cu indicatorii reprezentativi la acest nivel) cu cele prezentate prin propunerile de
bugete ale instituţiilor subordonate. Cu acest prilej, se verifică mai ales încadrarea în
orientările-limită transmise de sus în jos cu privire la disponibilitatea statului în a angaja,
pentru perioada data, finanţarea bugetului.
Documentele întocmite în fundamentarea cheltuielilor capătă forma iniţială a unor
note de calcul, şi apoi se regăsesc, potrivit cu activităţile de încadrare şi însumare, mai întâi pe
subdiviziunile clasificaţiei economice (titluri, articole, alineate) şi apoi, pe ale clasificaţiei
funcţionale (capitole şi subcapitole), precum şi pe titulari (ministere ori alte instituţii centrale).
În fundamentarea cheltuielilor de personal, în cadrul Primăriei municipiului Roman
are loc următorul flux informațional:
55
8 7
2
9 6
3 5
4
Fig. nr.10: Flux informaţional privind fundamentarea cheltuielilor de personal la Primăria
municipiului Roman
Explicații:
1 – Compartimentul personal întocmeşte statele de plată;
2 – Statele de plată merg mai departe la compartimentul contabilitate spre vizare;
3 - De la compartimentul contabilitate, statele de plată sunt trimise controlului financiar
preventiv pentru legalitate, conformitate şi regularitate;
4 – De la control financiar preventiv statele de plată merg mai departe la primar spre
aprobare;
5 – Statele de plată aprobate se întorc către compartimentul de contabilitate;
6 – Compartimentul de contabilitate întocmeşte ordinul de plată şi situaţiile recapitulative;
7 – Ordinul de plată şi situaţiile recapitulative sunt trimise la trezorerie pentru control şi
avizare;
8 – Exemplarul verde din ordinul de plată şi situaţiile recapitulative vizate se întorce la
compartimentul contabilitate;
9 – Se întocmeşte declaraţia privind obligaţiile către bugetul asigurării asigurării sociale,
bugetul asigurării sociale de sănătate etc, care se depune până la data de 25 a lunii următoare
pe luna în curs la Circumscripţia Fiscală.
56
COMPARTIMENT PERSONAL
STATE DE PLATǍ
COMPARTIMENT CONTABILITATE
CONTROL FINANCIAR PREVENTIV
CIRCUMSCRIPŢIA FISCALǍ
TREZORERIE
ORDIN DE PLATǍ
PRIMAR
În fundamentarea cheltuielilor materiale și servicii, în cadrul Primăriei municipiului
Roman are loc următorul flux informațional:
11
1 8
2
8
3
6
6
4 5 7
14
10 9
12
13
Fig nr.11: Flux informaţional privind fundamentarea cheltuielilor materiale și de servicii la
Primăria municipiului Roman
Explicatii:
1- Compartimentul de specialitate face un referat de necesitate prin care solicită
materiale/obiecte de inventar;
2 – Referatul de necesitate este înaintat spre avizare primarului sau viceprimarului;
3 – Primarul repartizează referatul responsabilului cu achiziţii publice;
4 – Responsabilul cu achiziţii publice trebuie să obţină viza compartimentului financiar, care
trebuie să confirme existenţa creditelor necesare pentru acoperirea achiziţiei;
5 – Referatul de necesitate se întoarce la responsabilul cu achiziţii publice;
57
Compartiment de specialitate
Referat de necesitate
Primar / Viceprimar
Responsabil achiziţii publice
Compartiment financiar
Ordin de plată
Trezoreria Municipiului Roman
N.I.R.
Magazin
Furnizor
Factură
Bon consum
6 –Responsabilul cu achiziţii publice face demersurile către furnizor;
7 – Mărfurile sunt livrate către magazie;
8 – Furnizorul emite factură care este trimisă la compartimentul financiar;
9 – Gestionarul întocmeşte nota de intrare recepţie
10 – Notele de Intrare Recepţie sunt depuse la compartimentul financiar contabil
11 – Se întocmeşte bonul de consum/dare de consum;
12 – Compartimentul financiar contabil întocmeşte ordinul de plată ;
13 – Ordinul de plată este prezentat trezoreriei;
14 – Trezoreria efectuează plata.
Documentele finale, pentru fundamentare, sunt bugetele de venituri şi cheltuieli ale
ordonatorilor de credite bugetare, în cazul instituţiilor consumatoare de fonduri publice şi
proiectele de bugete publice, pentru instituţiile responsabile cu gestiunea lor ulterioară.
58
Capitolul III
Finanţarea cheltuielilor bugetare
3.1. Elemente și noțiuni specifice execuției cheltuielilor bugetare Execuția părții de cheltuieli a bugetelor publice se derulează pe baza unor principii,
reguli, metode, tehnici, procedee și operațiuni care au susținere în legislația finanțelor publice
și în alte acte normative adoptate legislativ sau emise de Guvern și respectiv de Ministerul
Finanțelor Publice. Legea Finanțelor publice are în conținut și structură următoarele repere
importante: principiile care le guvernează, repartizarea pe trimestre, tehnicile de finanțare,
transferurile fondurilor externe nerambursabile, plata salariilor, regimul creditelor bugetare
neutilizate de ordonatorii de credite bugetare.
Cu semnificația de principii ale execuției cheltuielilor bugetare, apar în legea menționată
următoarele:
prin legile bugetare anuale se prevăd și se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile
fiecărui exercițiu bugetar, precum și structura funcțională și economică a acestora;
creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar;
alocările pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite și,
în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi virate și utilizate la alte
articole de cheltuieli;
creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi vizate și
utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele
bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțatarea altui capitol;
virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare sunt
în competența fiecărui ordonator principal de credite și se pot efectua în limita a 10%
din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care
urmează a se suplimenta cu cel puțin o lună înainte de angajarea cheltuielilor;
pe baza justificărilor corespunzătoare, virările de credite de la un capitol la altul al
clasificației bugetare, precum și între programe se pot efectua, în limitele de 10% din
prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite, și,
respectiv de 50% din prevederile programului care urmează a se suplimenta, cu cel
puțin o lună înainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finanțelor
Publice;
59
virările de credite bugetare se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului
bugetar;
sunt interzise virările de credite bugetare de la capitole care au fost majorate din
fondurile de rezervă bugetară și de intervenție la nivelul Guvernului;
propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și
necesități privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii
clasificației bugetare la care se limitează prevederile bugetare;
ordonatorii principali de credite trensmit lunar Ministerului Finanțelor Publice, în
termen de 5 zile de la închiderea lunii, situația virărilor de credite bugetare aprobate;
creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional și
se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi;
fondurile externe nerambursabile se acumulează într-un cont distinct și sunt cheltuite
numai în limita disponibilităților existente în acest cont și în scopul în care au fost
acordate.
Răspunderea și competența repartizării veniturilor și cheltuielilor bugetare revin în
trei etape: Ministerului Finanțelor Publice, ordonatorilor principali de credite bugetare și
ordonatorilor secundari de credite bugetare. Mai întâi, Ministerul Finanțelor Publice
procedează la repartizarea pe capitole și subcapitole la venituri și pe capitole la cheltuieli
(și pe titluri în cadrul acestora, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele
fondurilor speciale la propunerea ordonatorilor principali); pentru sumele defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile din aceste către bugetele locale,
la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise Direcțiilor
Generale ale Finanțelor Publice de la județe și municipiul București.
Într-o a doua etapă, ordonatorii principali de credite bugetare, pentru celelalte
subdiviziuni ale clasificației bugetare, repartizează credite bugetare pentru bugetele
proprii și pentru bugetele oronatorilor de credite distinct subordonați.
Într-o a treia etapă, ordonatorii secundari de credite bugetare repartizează credite bugetare
pentru bugetele lor proprii și pentru bugetele ordonatorilor terțiari subordonați.
În procesul execuției bugetare, cheltuielile parcurg mai multe etape distincte:
angajarea;
lichidarea;
ordonanțarea;
plata.
60
Angajarea este elementul concret, dinamic, faptic care generează obligația de plăti o
sumă de bani unui terț cu susținere juridică. Cu alte cuvinte, angajarea este consecința deciziei
luate în mod deliberat de un organ al administrației de stat. Competența în angajarea
cheltuielilor revine, de regulă, Primarului municipiului Roman, care are calitate de ordonator
principal de credite. În execuția cheltuielilor, angajarea este considerată etapa cea mai
importantă întrucât ea presupune încadrarea lor în limitele creditelor bugetare aprobate.
Lichidarea urmează angajării cheltuielii și este operația prin care se constată serviciul
realizat în favoarea instituției și se determină suma de plată. În acest moment, sunt necesare
acte justificative în legătură cu ceea ce reprezintă cheltuielile pentru Primărie. Intervențiile de
specialitate, prin consemnări informaționale pe bază de răspunderi și competențe, se produc,
de regulă, în compartimentul financiar-contabil.
Ordonanțarea constă în emiterea ordinului de plată privind sume de bani în favoarea
unui terț. Sediul operațiunii este același compartiment financiar-contabil al ordonatorului de
credite bugetare.
Plata semnifică efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani datorate de
instituții. Răspunderea operațiilor revine gestionarilor de bani publici (casieri sau contabili
plătitori).
Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor celor care au calitatea
de contabili. Astfel, operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt
în competența ordonatorului de credite bugetare și se efectuează pe baza svizelor date de
compartimentelor de specialitate ale instituțiilor. Plata cheltuielilor este asigurată de șeful
compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile.
Noțiunea de credite bugetare ce se regăsește cu caracter de specificitate în execuția
cheltuielilor publice poate fi definită prin raportarea la bugete de pe poziția statului și de pe
poziția consumatorilor de fonduri din acestea, având calitatea de ordonatori de credite
bugetare. Într-o primă variantă de interpretare, creditele bugetare sunt sume de bani cu titlu
definitiv din bugetele publice, destinate a acoperi cheltuieli aprobate în acestea. De pe poziția
de consumatori de fonduri publice (ordonatori credite bugetare) sunt drepturi bănești cuvenite
din bugete pentru a acoperi cheltuielile aprobate în bugetele lor de venituri și cheltuieli.
Nu de puține ori, în mod greșit, creditele bugetare în imaginea publică sunt asociate sau
chiar suprapuse cu noțiunea de credite bancare. În realitate, între ele sunt foarte multe
diferențe de conținut și de formă. Creditele bugetare apar ca rezultat al manifestării relațiilor
bugetare în latura de repartizare a fondurilor publice mobilizate prin bugete, în timp ce
creditele bancare sunt relații economice exterioare celor bugetare, din activitățile agenților
61
economici și ale populației, în legătură de repartizare cu existența unor disponibilități bănești
temporar disponibile, pe de-o parte , și cu necesitățile suplimentare de fonduri ce apar în
același timp, pe de-o parte.
În cazul creditelor sau împrumuturilor bancare, se solicită garanții materiale sau
bănești, se plătește un preț al utilizării lor, adică dobânda și se impune rambursarea lor. La
creditele bugetare nu sunt prezente: garantarea materială ori bănească, dobânda și
rambursarea. Ele sunt declanșate de cheltuielile publice recunoscute ca atare și aprobate prin
bugetele publice și bugetele consumatorilor de fonduri publice. Creditele bugetare reprezintă
limite valorice pînă la care pot fi acoperite cheltuitelile de ordin public, limite ce nu pot fi
depășite, nici global și nici structural.
Ordonatorii de credite bugetare sunt persoane fizice aflate pe poziția de conducători în
instituții publice finanțate din bugete. Ei sunt de trei feluri: principali, secundari și terțiari ori
de gradul unul, de gradul doi sau de gradul trei.
Între ordonatorii de credite bugetare este o ierarhie strictă în plan administrativ, pe domeniul
de activitate și cu reflectare în finanțarea bugetară.
1
2
1
Fig. nr. 12: Structura și relațiile existente la ordonatorii de credite bugetare
3.2. Surse de finanţare ale Primăriei Municipiului RomanÎn ideea desfăşurării activităţilor locale în condiţii cât mai bune, şi pentru a servi cât
mai bine intereselor locale, instituţia publică ce se ocupă cu problemele adminstrativ-
financiare, respectiv Primăria Municipiului Roman, este cea care recurge la surse de finanţare.
Aceste surse de finanţare sunt utilizate cu scopul de a se forma surse de venituri proprii,
62
Ordonatori principali de credite bugetare
Ordonatori secundari de credite bugetare
Ordonatori terțiari de credite bugetare
necesare în vederea acoperirii cheltuielilor pe care le generează mediul local, respectiv
locuitorii şi agenţii economici existenţi în raza municipiului Roman.
Efectuarea cheltuielilor din bugetele publice are loc prin instituţii şi alte entităţi
organizatorice prevăzute de legislaţie în acest sens.
Folosirea fondurilor din bugetele publice prin punerea lor la dispoziţia ordonatorilor
principali de credite bugetare şi apoi la ceilalţi ordonatori subordonaţi este un act de
răspundere care se face cu respectarea şi îndeplinirea anumitor cerinţe (reguli, principii):
Cheltuielile pot fi înscrise sau/şi efectuate din bugetele publice numai dacă sunt
prevăzute în mod expres în acte normative ori autorizări specifice date în baza Legii finanţelor
publice. Cuprinderea în buget a unei sume nu dă, în mod automat, dreptul de utilizare dacă nu
există autorizare expresă în acest sens;
Exercitarea unui control financiar preventiv, exigent şi de detaliu în legătură cu
necesitatea, oportunitatea şi legalitatea cheltuielilor, precum şi aplicarea unui regim sever de
economii în toate sectoarele de activitate;
Fondurile nu se acordă automat, ci numai pe măsura justificării sumelor acordate
anterior şi în raport cu nivelul de realizare a indicatorilor bugetari;
Acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse la dispoziţie din bugete, în
intenţia asigurării funcţionalităţii pentru care au fost înfiinţate instituţiile.
Finanţarea cheltuielilor publice reprezintă alocarea de mijloace băneşti, pe baza
bugetelor publice ca balanţe financiare aprobate, la dispoziţia consumatorilor de fonduri
autorizaţi (ordonatori de credite bugetare) pentru destinaţii precis stabilite, ca expresie a
nevoilor publice recunoscute ca atare.
În cadrul Primăriei Municipiului Roman sursele de finanţare sunt:
venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri si
cote defalcate din impozitul pe venit;
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
subvenţii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;
donaţii si sponsorizări.
Veniturile proprii se clasifică astfel:
Venituri curente fiscale din care fac parte:
impozite directe (ex.: impozitul pe clădiri, pe teren, taxe asupra mijloacelor de
transport datorate de persoane fizice sau juridice, taxa pentru eliberarea certificatelor,
avizelor şi autorizaţiilor, etc.);
63
impozite indirecte (ex.: taxe şi tarife pentru eliberarea licenţelor şi autorizaţiei de
funcţionare, taxe de timbru judiciare şi pentru activitatea notarială, taxe extrajudiciare,
etc.).
Veniturile nefiscale ce se încasează la bugetele locale se constituie din:
vărsăminte de la instituţii publice (ex. – venituri privind circulaţia pe drumurile
publice, veniturile circumscripţiilor sanitar-veterinare, punctelor de însămânţare
artificială, vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor publice, etc.)
diverse venituri (ex. recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri,
venituri din amenzi şi din alte sancţiuni aplicate, venituri din concesiuni şi închirieri,
etc.)
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
Pentru finanţarea cheltuielilor publice precum si pentru echilibrarea bugetelor locale
ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aproba sume defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului
Bucureşti.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării
bugetelor locale, vor fi repartizate pe judeţe, in funcţie de următoarele criterii:
capacitatea financiara calculata in funcţie de impozitul pe venit încasat pe locuitor, in
proporţie de 70% din sumele defalcate;
suprafaţa judeţului, in proporţie de 30% din sumele defalcate.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea
bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, si din cota de 17%, o cota de
25% se aloca bugetului propriu al judeţului, iar diferenta se repartizează pe comune, oraşe si
municipii prin hotărâre a consiliului judeţean, după consultarea primarilor si cu asistenta
tehnica de specialitate a direcţiei generale a finanţelor publice, in funcţie de următoarele
criterii:
capacitatea financiara calculata in baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, in
proporţie de 30%;
suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale, in proporţie de 30%;
populaţia unităţii administrativ-teritoriale, in proporţie de 25%;
alte criterii stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean, in proporţie de 15%, care sa
asigure cu prioritate susţinerea programelor cu finanţare externa, care necesita
cofinanţare locala.
64
Subvenţii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete.
Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acorda pentru investiţii
finanţate din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie si Guvernul, potrivit legii, si
se aproba anual, in poziţie globala, prin legea bugetului de stat.
Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia,
precum si din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanţarea unor
programe de dezvoltare sau sociale, de interes naţional, judeţean sau local.
Transferuri de la bugetul de stat se mai pot acorda si pentru realizarea diferitelor
obiective privind:
retehnologizarea centralelor termice si electrice de termoficare;
dezvoltarea sistemului energetic;
actualizarea planurilor urbanistice;
reducerea riscului seismic pentru construcțiile cu destinație locuință;
lucrări de cadastru imobiliar;
Donaţii si sponsorizări
Primăria Roman mai poate utiliza pentru desfăşurarea activităţii sale bunuri materiale
si fonduri băneşti primite de la persoane juridice si fizice, sub forma de donaţii si sponsorizări,
cu respectarea dispoziţiilor legale.
Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice si fizice, in situaţia instituţiilor
publice, finanţate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se
finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile si cheltuielile bugetului local, iar
fondurile se vor utiliza cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător.
Cu fondurile băneşti acordate de persoanele juridice si fizice, se vor majora bugetele
de venituri si cheltuieli ale acestora. Aceste instituţii au obligaţia de a prezenta, in anexa la
contul de execuţie bugetara trimestriala si anuala, situaţia privind sumele primite si utilizate in
aceste condiţii si cu care a fost majorat bugetul de venituri si cheltuieli.
Bunurile materiale primite de instituţiile publice sub formă de donaţii sau sponsorizări
se înregistrează in contabilitatea acestora.
Finanţarea de la bugetele locale are drept expresie tehnică bugetară alimentarea cu
mijloace bănesti sau alocarea de fonduri. Particularitatea prezentă în acest tip de finanţare se
referă la faptul că acoperirea cheltuielilor se face doar în limita disponibilităţii existente în
cont.
Primăria are deschis la Trezorerie un cont de disponibil în care sunt consemnate
încasările din veniturile proprii şi cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare.
65
Primarul îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite bugetare şi stabileşte
lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu. Acesta determină cuantumul
creditelor bugetare, pe baza notei privind determinarea necesarului de credite bugetare.
Creditele bugetare aprobate au semnificaţia de limite de finanţare în care trebuie să se
încadreze ordonatorii de credite pentru efectuarea de cheltuieli aprobate. Efectuarea de
cheltuieli bugetare, la instituţii impune respectarea unor reguli ce derivă din prevederile
legislaţiei finanţelor publice, şi anume:
utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi
cheltuieli în limita creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru;
utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuielile legal aprobate, fiecare
cheltuială trebuie să aibă la baza o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea ei
din bugetul public;
aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului compartimentului
financiar- contabil;
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetarePrin bugetul local se aprobă şi se cuprind veniturile şi creditele bugetare. Creditele
bugetare aprobate sunt autorizate pe durata întregului exerciţiu bugetar. Finanţarea din
bugetele locale utilizează ca expresie de tehnică bugetară alimentarea cu mijloace băneşti sau
alocarea de fonduri. Acoperirea cheltuielilor se face în limita disponibilităţilor existente în
cont. Fiecare unitate administrativ-teritorială are deschis la Trezoreria Finantelor Publice din
raza căreia îşi desfăşoară activitatea un cont de disponibil în care sunt virate încasările
provenite din venituri proprii şi cele din venituri de echilibrare.
Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o are ordonatorul principal de credite, care
în cazul municipiului Roman este primarul. Primarul, în calitate de ordonator principal de
credite, stabileşte lunar, cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu ţinând cont de
necesarul de cheltuieli, veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare,
din care se acoperă plăţile respective.
Pe baza unei ,,Note privind determinarea necesarului de credite bugetare” se determină
cuantumul creditelor bugetare ce urmează a fi deschise pentru fiecare lună în parte. Acest
document se întocmeşte în 2 exemplare la nivelul fiecarui capitol de cheltuieli aprobat în
bugetul local şi se prezintă contabilului. Acesta verifică dacă necesarul de credite propus de
primar se încadrează în ansamblul bugetului local şi totodată în repartizarea aferentă fiecărui
66
trimestru în parte. De asemenea se urmăreşte dacă creditele respective au acoperire în
veniturile proprii şi subvenţiile pentru luna respectivă şi dacă necesarul de credite detaliat pe
capitole se încadrează în prevederile bugetului local la fiecare capitol în parte.
În relaţia cu trezoreria, primarul întocmeşte o comunicare de deschidere de credite în
care se precizează următoarele: luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare,
instituţia (in acest caz primaria), suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care
urmează să apară suma, structura cheltuielilor (curente, de capital, de personal si materiale).
Pentru instituţia subordonată primarul îi repartizează creditele bugetare pe baza unei
“dispoziţii bugetare” care se prezintă de asemenea trezoreriei operative din raza căreia îşi
desfăşoară activitatea. Dispoziţia bugetară se întocmeşte pe capitol de cheltuieli cu defalcarea
pe categorii de cheltuieli.
3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de statCreditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei
publice locale, programelor, proiectelor, activităţilor, acţiunilor etc., potrivit scopului prevăzut
şi în stricta corelare cu gradul previzional de încasare a veniturilor bugetare. Creditele
bugetare aprobate nu se folosesc în alte scopuri şi totodată nu trebuie depăşită limita
prevazută de acestea.
Finanţarea de la bugetul statului se poate contura distinct, prin tehnica deschiderii
şi repartizării de credite bugetare. În acest sens, în acţiune sunt implicaţi:
ordonatorii de credite bugetare, cei ce au responsabilitatea gestiunii bugetelor publice;
Trezoreria Finanţelor Publice.
În ceea ce priveşte ordonatorii de credite bugetare, se poate afirma faptul că aceştia au
obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi
destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice
respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
Astfel, ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:
angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor repartizate şi
aprobate;
realizarea veniturilor;
angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni bugetare;
integritatea bunurilor încredinţare instituţiei pe care o conduc;
67
organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiei financiare
asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţie bugetară;
organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale.
Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, la rândul ei, ca tehnică bugetară, poate fi
abordată în două momente distincte, şi totodată succesive, ale finanţării:
deschiderea de credite bugetare
repartizarea de credite bugetare.
Potrivit legii privind finanţele publice locale, se poate afirma faptul că finanţarea
cheltuielilor din bugete locale se asigură prin deschiderea de credite de către ordonatorii
principali ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi potrivit
destinaţiei stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție, stabilite în
raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziţie, anterior cu respectarea dispoziţiilor
legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Efectuarea cheltuielilor bugetare se realizează numai pe baza de documente justificative,
care să confirme angajamentele contractuale sau din convenţii privind bunurile materiale,
prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata
obligaţiilor bugetare precum şi a altor obligaţii. Ordonatorii principali de credite întocmesc şi
prezintă spre aprobare consiliilor locale, consiliilor judeţene, consiliilor de sectoare ale
municipiului Bucureşti şi consiliului general al municipiului Bucureşti, după caz, până la data
de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, astfel:
la venituri:
prevederi bugetare aprobate iniţial
prevederi bugetare definitive
încasări realizate
la cheltuieli:
credite aprobate iniţial
credite definitive
plăţi efectuate.
Deschiderea de credite bugetare este autorizarea pe care o dă Primăria municipiului
Roman, prin care se dispune o anumită sumă de bani cu titlul de credit bugetar, să treacă din
contul bugetar în contul ordonatorului principal de credite bugetare, la solicitarea acestuia.
Iniţiativa în acţiune o are ordonatorul principal de credite bugetare, care întocmește
trimestrial o cerere de deschidere de credite bugetare, în 3 exemplare pe care o adresează
„finanţatorului”. În cerere se precizează suma solicitată (în acord cu prevederile aprobate din
68
bugetul ordonatorului principal) şi subdiviziunea de cheltuieli (capitol) la care se încadrează.
Cererea de deschidere de credite bugetare are menţionat pe verso, pe de o parte, cheltuielile cu
caracter centralizat, iar pe de altă parte, pe cele pentru nevoile proprii, ambele structurate pe
cheltuieli curente (de personal, materiale, subvenţii şi transferuri) şi cheltuieli de capital.
Odată cu cererile menţionate, ordonatorii de credite bugetare prezintă o „notă justificativă” şi
dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor către ordonatorii subordonaţi. În această
notă justificativă, se fac referiri asupra:
cheltuielilor bugetare aprobate, a celor care privesc trimestrul de referinţă;
creditelor bugetare deschise;
plăţi de casă la finele lunii precedente celei în care se solicită întreţinerea de credite;
cheltuieli preliminate pentru luna în curs;
cheltuieli preliminate pentru perioada pentru care se solicită deschiderea de credite
bugetare solicitate a fi deschise.
În ceea ce priveşte cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, se poate afirma faptul
că verificarea acestora este realizată în conformitate cu următoarele elemente:
încadrarea sumelor solicitate în cuantumul creditelor aprobate şi neconsumate pe
perioada pentru care se solicită creditele respective;
completarea corectă a elementelor din formular, semnătura persoanelor autorizate,
ştampila şi îmborderarea;
codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare a cheltuielilor şi planului
de conturi pentru activitatea trezoreriei;
verificarea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cerere în
scopul stabilirii nivelului disponibilităţilor;
încadrarea valorii totale a dispoziției corespunzătoare clasificaţiei bugetare a
cheltuielilor şi planului de conturi pentru activitatea trezoreriei;
verificarea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cerere în
scopul stabilirii nivelului disponibilităţilor;
încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare în totalul creditului bugetar, cât şi pe
subdiviziunile acestuia.
Astfel, pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite
procedează astfel:
întocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de
cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare);
creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru;
69
cererea se prezintă până pe 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o notă de
fundamentare către Direcţia Generală a Trezoreriei;
Direcţia Generală a Trezoreriei după analiza şi verificarea cererii, aprobă deschiderea
creditelor, după care procedează astfel:
o exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică
deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite;
o exemplarul 2 rămâne la direcţia generală a trezoreriei;
o exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se
confirmă deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.
Cererea de deschidere de credite bugetare are în conținut suma solicitată, precum și
specificații cu privire la subdiviziunile clasificației bugetare unde se încadrează suma
respectivă. De asemenea, cererea de deschidere de credite bugetare este însoțită de o notă
justificativă privind solicitarea legală a creditelor bugetare prin concordanța dintre bugetul de
venituri si cheltuieli a ordonatorului principal de credite si bugetul fmanțator. Suma
respectivă este defalcată pe subcapitole de cheltuieli, semnificând destinații prin instituțiile
subordonate ordonatorului principal de credite. Cheltuielile respective sunt structurate în
cheltuieli curente și cheltuieli de capital. Creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli
ale unui trimestru, în limita prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli, iar cererea se
prezintă până în ziua de 20 a ultimei luni din trimestru.
În ceea ce priveşte repartizarea creditelor bugetare, se poate afirma faptul că aceasta
este realizată pe baza dispoziţiilor bugetare (vezi Anexa 3) care se intocmesc pe capitol de
cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli și se prezintă o dată cu ,,comunicarea de
deschidere a creditelor”. În acţiunea iniţiată de ordonatorul principal de credite, intervin
unităţile operative ale trezoreriei, precum şi ceilalţi ordonatori subordonaţi. În concordanţă cu
legăturile ierarhice dintre aceştia, se poate ilustra conceptul de finanţare din bugetele statului.
Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetară alimentarea cu
mijloace băneşti sau alocarea de fonduri. Particularitatea în această situaţie o constituie
acoperirea cheltuielilor, care se face în limita disponibilităţii existente în cont. Altfel spus,
pentru unităţile administrativ - teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil în
care se consemnează încasările din venituri proprii ale bugetelor de stat şi transferuri din
acelaşi buget în completare.
În cazul bugetului local finanţarea este iniţiată de către primar, care în calitatea de
ordonator principal de credite se adresează cu o solicitare de fonduri către organul financiar
70
local, prin care se solicită banii necesari desfăşurării de acţiuni cu referire la activitatea
proprie a consiliului local, dar şi a ordonatorilor bugetari finanţaţi din bugetul local.
În finanţare este implicată şi Trezoreria Finanţelor Publice, întrucât aici sunt deschise
conturi în legătură cu execuţia de casă a bugetului local finanţator atât pentru unitatea
administrativ teritorială, cât şi pentru ordonatorii terţiari de credite.
Potrivit cu solicitarea ordonatorului principal de credite, compartimentul de specializare
în gestiunea bugetului local dispune printr-un document specific (dispoziţie bugetară) ca o
anumită sumă de bani să treacă din contul bugetului local în contul OPC Roman. Acesta este
informat de alimentarea contului său şi poate angaja finanţarea. În acelaşi timp prin dispoziţie
bugetară de repartizare ordonatorul principal dispune către Trezorerie ca din contul său
anumite sume să treacă în conturile ordonatorilor subordonaţi. După alimentarea conturilor
acestora ordonatorii subordonaţi sunt informaţi de către Trezorerie, pentru a declanşa
finanţarea proprie.
Acest proces de finanţare presupune anumite etape în desfăşurarea sa:
Manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite;
Întocmirea solicitării de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare adresată către
organul financiar;
Analiza solicitării de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu bugetul de
venituri şi cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de credite, în strânsă legătură
cu subdiviziunile corespondente cu luarea în considerare a disponibilităţilor existente
în bugetul local şi a priorităţilor de finanţat din acesta;
Întocmirea dispoziţiei bugetare (ordin de plată) către Trezoreria Finanţelor Publice cu
referire la suma dispusă pentru alimentare din contul bugetului local în contul
ordonatorului bugetar de credite;
Virarea sumei dispusă de OPC din contul bugetului local în contul OPC;
Informarea OPC de alimentarea contului său de la Trezoreria Finanţelor Publice;
Dispoziţia dată de OPC către Trezorerie unde are deschis contul pentru a se alimenta
contul de disponibil al ordonatorilor subordonaţi;
Virarea sumelor din contul OPC către ordonatorilor subordonaţi;
Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor terţiari de credite (OTC);
Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la Trezorerie;
Finanţarea instituţiei publice e consemnată la acest nivel în evidenţa bugetară odată cu
comunicarea cererii de deschidere de credite bugetare a limitei valorice globale şi structurale
71
până la care se pot consuma mijloace băneşti. În evidenţa instituţiei, creditele bugetare
aprobate figurează în debitul unui cont în afara bilanţului cu aceeaşi denumire.
Cu privire la finanţarea instituţiilor publice locale se poate preciza că funcţionează după
aceeaşi regulă ca şi a instituţiilor finanţate din fondurile speciale sau a mijloacelor
extrabugetare, care pot efectua plăti numai dacă au asigurate resurse financiare colectate în
cont. În consecinţă, pentru a efectua plăţi, ridicări de numerar din cont, ordonatoriilor de
credite finanţaţi din bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat le este suficient să
aibă credite bugetare aprobate şi deschise pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, iar în cazul
bugetelor locale şi fondurilor din mijloace extrabugetare şi speciale trebuie să aibă asigurate şi
lichidităţi, respectiv disponibilităţi băneşti în cont.
3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele localeLa acest nivel funcţia de ordonator principal de credite este îndeplinită de primării sau
după caz şi de preşedintele Consiliului Judeţean. Cheltuielile din bugetul local se efectuează
în limita prevederilor legale, cu repartizarea acestor cheltuieli pe trimestre.
Astfel, atât pentru bugetul local, cât şi pentru consumatorii de fonduri din bugetul local
sunt deschise conturi în disponibilităţi, în care se fac încasări şi din care sunt angajate plăţile
în limita veniturilor existente.
Ordonatorul principal de credite bugetare se adresează finanţatorului care este un
departament sau o instituţie financiară ce are răspunderea gestiunii bugetului local solicitând
banii necesari desfăşurării de acţiuni cu referire la activitatea proprie, dar şi a ordonatorilor
subordonaţi bugetar.
Ordonatorul local analizează solicitările de fonduri prin compararea bugetului local
aprobat cu bugetul de venituri şi cheltuieli al ordonatorului principal de credite bugetare în
strânsă legătură cu subdiviziunile corespunzătoare, cu luarea în considerare a disponibilităţilor
existente în contul bugetului local şi a priorităţilor de finanţare din acesta.
Finanţatorul întocmeşte apoi o dispoziţie bugetară prin care se dispune ca din contul
bugetului local o anumită sumă să treacă în contul de disponibil al ordonatorului principal de
credite. Dispoziţia bugetară este adresată Trezoreriei Finanţelor Publice Locale.
Trezoreria alimentează contul de disponibil al ordonatorului principal de credite
bugetare şi îl informează pe acesta de alimentarea contului său de la trezorerie.
72
3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi
pentru cheltuieliDupă deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite bugetare au
dreptul de a dispune de mijloace băneşti, în anumite limite, utilizate pentru cheltuielile
înscrise în bugetele acestora.
Referitor la efectuarea cheltuielilor bugetare în cadrul Primăriei Roman, se poate preciza
faptul că acest procedeu impune respectarea unor reguli derivate din prevederile legislative.
Astfel, printre acestea se numără:
Utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită pentru bugetul de venituri
şi cheltuieli, în limita creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru;
Utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuielile legal aprobate,
cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin
care se autorizează suportarea ei din bugetul public;
Aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul şefului din cadrul
compartimentului financiar-contabil.
În ceea ce priveşte efectuarea unei cheltuieli, trebuie precizat faptul că sunt parcurse
anumite etape, dintre acestea:
Angajarea, element concret ce generează obligaţia de a plăti o sumă de bani unui terţ
cu susţinere juridică;
Lichidarea, operaţiune prin care se constată serviciul realizat în favoarea instituţiei
publice şi se determina suma de plată;
Ordonanţarea, reprezentată prin emiterea ordinului de plată, privind sumele de bani
care trebuiesc plătite în favoarea terţului.
Plata, reprezentată prin efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani,
datorate de către instituţii.
În cadrul Primăriei municipiului Roman, creditele bugetare și fondurile alocate sunt
utilizate efectiv în vederea efectuării de plăți pentru:
cheltuieli cu personalul;
cheltuieli materiale și servicii;
pentru cheltuieli de capital (de investiții).
În ceea ce priveşte utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare, se poate afirma faptul
că acestea se realizează fie prin plăţi în numerar, fie prin intermediul conturilor bancare.
Primarul poate dipune plăţi din creditele bugetare deschise ori repartizate asfel:
73
în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor propriului buget de venituri şi
cheltuieli;
în conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuielile de capital (materiale,
servicii).
Plăţile din creditele bugetare deschise se efectuează din iniţiativa ordonatorilor de
credite sau a persoanelor cărora le-a fost delegată această sarcină. Plăţile pot fi dispuse:
în numerar, respectiv la cererea instituţiei publice unitatea de Trezorerie eliberează
suma solicitată pe baza cecului pentru eliberarea numerarului;
prin decontare din cont, pe baza ordinului de plată pentru trezorerie întocmit de
instituţiile publice pentru: plata furnizorilor de bunuri sau prestatorilor de servicii,
plata obligaţiilor faţă de bugetul consolidat al statului, transferarea drepturilor salariale
ale angajaţilor în conturile de card deţinute de aceştia la bănci comerciale.
Printre instrumentele de plată utilizate, se pot menţiona:
Cecul pentru eliberarea numerarului;
Ordinul de plată prin care ordonatorul de credite bugetare dispune efectuarea de plăţi
din conturile sale în favoarea agenţilor economici sau a bugetelor publice;
Factura cu dispoziţie de încasare întocmită de furnizori pentru Primăria municipiului
Roman, în cazul livrărilor de mărfuri, combustibili, etc.
Fluxul generat de plăţile cu numerar prin Trezoreria Finanțelor Publice este următorul:
Trimite CEC
Ridică numerar
Toate plăţile pentru cheltuieli sunt însoţite de documente justificative care atestă
angajarea, lichidarea şi ordonantarea acestora.
În ceea ce priveşte plăţile în numerar, sumele scoase din cont de la trezorerie se fac pe
baza de cec pentru eliberarea numerarului. Acesta este verificat de compartimentul specializat
al trezoreriei, şi dacă îndeplineşte condiţiile de formă şi de fond, este trimis casieriei în
vederea ridicării, de către casierul primăriei, a contravalorii acestuia.
Documentele justificative, în cazul ridicării de numerar sunt următoarele:
pentru plata salariilor angajaţilor primăriei se întocmesc statele de salarii pentru luna în
cauza însoţite de situaţii recapitulative pe capitole de cheltuieli;de asemenea se prezintă
toate ordinele de plata aferente plăţii datoriilor salariale datorate atât de angajator(CAS,
sănătate, şomaj,fond de risc), cât şi de angajaţi(impozit pe salarii, CAS, sănătate, şomaj).
74
Ordonator de credite
Unitatea de trezorerie
Din contul primăriei se ridică numai salariile nete, care urmează a fi platite, pe baza de
semnătură personală, a fiecărui angajat.
pentru plata indemnizaţiilor cuvenite consilierilor se folosesc aceleaşi documente ca la
salarii(state de plată, ordine de plată pentru virarea datoriilor salariare,situaţia
recapitulativă);
pentru plata ajutoarelor potrivit programului de ocupare temporară a forţei de muncă se
folosesc aceleaşi documente şi cu aceeaşi semnificaţie ca la salarii,
pentru plata deplasărilor efectuate de personalul primăriei se anexează ca documente
justificative ordinele de deplasare, chitanţe, bonuri ficale;
Plăţile fără numerar deţin o pondere importantă în activitatea desfăşurată la nivelul
unităţilor de trezorerie, ele reprezentând principalele fluxuri financiare create cu prilejul
executării bugetelor de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor
fondurilor speciale, bugetelor instituţiilor publice.
Plăţile fără numerar pot fi realizate între:
instituţiile publice ( respectiv unităţi administrativ - teritoriale) şi agenţi economici
care au conturi de disponibilităţi deschise la aceeaşi unitate a Trezoreriei Statului;
instituţii publice şi conturile bugetare deschise la aceeaşi unitate de Trezorerie, pentru
plata obligațiilor către bugetul consolidat al statului;
instituţii publice şi agenţi economici care au conturi deschise la unităţi de
Trezorerie din cadrul aceluiaşi judeţ
instituţii publice şi agenţi economici care au conturi deschise la o unitate de Trezorerie
din cadrul altui județ;
instituţii publice şi agenţi economici care au conturi deschise la bănci comerciale.
De asemenea, atunci când, în cursul exercițiului bugetar intervin acţiuni noi, sarcini
suplimentare, iar creditele la anumite subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare nu sunt suficiente,
iar la altele există disponibilităţi, începând cu o anumită perioadă a anului se pot efectua virări
de credite bugetare.
Virările de credite bugetare presupun o diminuare a creditelor bugetare la o anume
categorie de cheltuieli, unde s-au constatat disponibilităţi şi majorarea acestora la o altă
subdiviziune a clasificaţiei bugetare, unde acestea nu sunt insuficiente. Virările de credite sunt
admise numai in anumite condiţii şi numai pentru anumite categorii de cheltuieli, iar aceasta
metodă de a corecta bugetul odată aprobat trebuie să reprezinte o exceptie şi nu o regulă,
întrucât dacă solicitările de virari nu sunt generate de motive obiective, denotă o programare
75
defectuoasă a creditelor bugetare, urmare a unei fundamentări necorespunzătoare a întregului
buget.
Orice cheltuială din sume alocate de la buget se poate efectua de ordonatorul de
credite numai după ce documentele au fost în prealabil vizate de compartimentul financiar-
contabil sau de alte persoane împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv.
Ordonatorii de credite, în baza creditelor bugetare deschise (principali) sau repartizate
(secundari si terţiari), pentru a-şi achita drepturile de salarii, serviciile prestate, procurările de
materiale etc., sunt în drept se efectueze plăţi din cont sau să ridice numerar din cont pentru
achitarea acestora. Aceste operaţiuni de plăţi efectuate de instituţiile publice finanţate din
fonduri bugetare sau extrabugetare prin conturile lor deschise la Trezoreriile operative, poartă
denumirea de plăţi de casă.
Astfel, toate ieşirile de disponibilităţi băneşti din cont, prin plăţi fără numerar sau cu
numerar reprezintă ,,plăţi de casă”, care determină un consum efectiv de resurse publice din
bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, chiar dacă partea de cheltuieli a
bugetului instituţiei în cauza nu are o legatură directă cu partea de venituri, cu modul în care
s-au constituit, adunat aceste resurse, ca în cazul bugetelor locale, în cazul instituţiilor
finanţate din bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat în realitate are loc un
consum efectiv de resurse. Acest consum efectiv de resurse este sesizat mai bine la finalul
exerciţiului bugetar, atunci când au loc înregistrările de închidere a conturilor de cheltuieli şi
venituri prin cele de excedent sau deficit la nivelul Trezoreriei Centrale.
Plăţie de casă rezultate după asemenea operaţiuni sunt denumite plăţi nete de casă,
adică ceea ce a rămas definitiv decontat ca şi cheltuială sau posibilă, cheltuiala dintr-un buget
în cadrul exercitiului financiar respectiv.
Identitatea plăţilor de casă, nu cea a cheltuielilor efective, se realizează numai atunci
când o plată de casă reprezintă în acelaşi timp şi o cheltuială efectivă, cum ar fi de exemplu
plata prestărilor de servicii etc., şi există o diferenţă în timp, când “plata” precede
“cheltuiala”; în cazul aprovizionărilor cu materiale acestea nefiind date în consum, sau
“cheltuiala” efectivă precede “plata”, la înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu
salariile, bursele, contribuţiile pentru asigurările siciale de stat etc., plata efectivă a acestora
efectuându-se în luna următoare.
Atunci când plăţile de casa sunt mai mari decăt cheltuielile efective instituţia în cauză
înregistrează o sporire a stocurilor de materiale sau a posturilor de debitori, în timp ce, dacă
cheltuielile efective depăşesc plăţile de casă, acest lucru denotă o reducere a stocurilor sau o
sporire a unor posturi de creditori. Menţionăm că, atăt nivelul plăţilor de casă, cât şi cel al
76
cheltuielilor efective nu pot depăşi creditele bugetare aprobate atat pe total cât şi în structura
clasificaţiei bugetare.
În activitatea instituţiilor bugetare sunt cazuri când cheltuielile efective nu se pot
evidenţia în momentul efectuării lor pe locuri de consum din motive care ţin de faptul că
cheltuielile respective privesc, în acelaşi timp, fonduri bugetare, mijloace extrabugetare,
finanţări speciale sau reprezintă servicii şi lucrări executate de furnizori pentru mai multe
acţiuni sau obiective şi care pot fi precizate corect pe destinaţii numai la sfârşitul lunii sau
trimestrului, pe baza unor investigaţii suplimentare. Aceste categorii de cheltuieli în cursul
perioadei, lunii, trimestrului se evidenţiază la un cont “Cheltuieli de repartizat”, prin creditul
contului “Furnizori” sau a unui “Cont de materiale”, urmând ca la sfârşitul perioadei
cheltuielile respective să fie reflectate în contul “Cheltuielilor efective” căruia îi aparţin.
Pe lângă plăţile nete de casă efectuate prin trezorerie, primăria înregistrează în
evidenţa ei şi cheltuieli efective. În această categorie se cuprind urmâtoarele tipuri de
cheltuieli:
Consumuri de materiale ;
Combustibili;
Plăţi pentru servicii prestate şi lucrări executate ;
Retribuţia personalului, etc;
Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative,
care să confirme angajamentele contractuale sau din convenţii, primirea bunurilor materiale,
prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata
obligaţiilor bugetare, precum şi a altor obligaţii.
3.4. Încheierea exerciţiului bugetarFinalitatea execuţiei bugetare se regăseşte în documente care consemnează realizarea
indicatorilor de venituri şi cheltuieli, mai întâi la contribuabili, precum şi la ordonatori de
credite bugetare, apoi la instituţiile ierarhic superioare.
Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, fapt care conduce
la anumite reguli în ceea ce priveşte problematica gestiunii fiscal- bugetare:
Orice venit neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată, în cadrul
prevederilor bugetare, dar neplătită se trec, în contul bugetar pe anul următor;
Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului se anulează de drept;
77
Disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile şi cele din fondurile publice
destinate cofinanţării contribuţiei financiare a Comunităţii Economice, rămase la
finele exerciţiului bugetar se reportează în anul următor.
Încheierea exerciţiului bugetar reprezintă un ansamblu de măsuri, operaţiuni,
proceduri şi atitudini care, potrivit legislaţiei finanţelor publice, au menirea să contureze cu
exactitate nivelul realizării indicatorilor de venituri şi cheltuieli la toţi participanţii la relaţiile
bugetare.
În luna decembrie a fiecărui an au loc, la nivelul Primăriei Municipiului Roman,
următoarele acţiuni cu privire la încheierea exerciţiului bugetar:
Sunt indentificate imobilizările de credite bugetare deschise şi repartizate şi
disponibilităţile din conturi şi are loc retragerea lor în vederea redistribuirii pentr
acoperirea unor eventuale suplimentări solicitate de unele activităţi sau acţiuni;
Sunt întreprinse demersuri necesare pentru încasarea debitelor;
Are loc transmiterea în timp util a instrucţiunilor metodologice şi a formularelor
pentru realizarea lucrărilor de încheiere a exerciţiului bugetar;
Pregătirea operaţiunilor de inventariere la toate nivelurile.
Conturile anuale de execuţie ale bugetelor publice, inclusiv cele ale ordonatorilor de
credite bugetare au în structura lor următoarele:
La venituri: prevederile bugetare iniţiale, proceduri bugetare definiive, încasări
realizate;
La cheltuieli: credite bugetare iniţiale, credite bugetare definitive, plăţi efectuate.
Încheierea exerciţiului bugetar constă în măsuri luate de către ordonatorii de credite
bugetare, de unităţile Trezoreriei Finanţelor Publice, de operaţiile contabile privind încheierea
exerciţiului bugetului de stat şi operaţii finale ale încheierii conturilor.
În ceea ce priveşte Ordonatorii de credite bugetare, pentru încheierea exerciţiului
financiar se au în vedere:
Deschiderea, repartizarea şi anularea creditelor bugetare;
Reconstituirea plăţilor de casă cu disponibilităţile rămase în conturile primăriei;
Plata drepturilor de personal aferente anului încheiat;
Lichidarea şi decontarea sumelor primite pentru executarea operaţiilor de mandat;
Regularizarea soldurilor la bugetele publice;
Urmărirea şi încasarea sumelor datorate de debitori şi clienţi;
Prezentarea la unităţile Trezoreriei a bilanţurilor contabile pentru viza şi certificarea
plăţilor de casă, precum şi a disponibilităţilor din conturi.
78
Unităţilor Trezoreriei Finanţelor Publice le revin în mod concret, următoarele acţiuni
cu privire la încheierea exerciţiului bugetar:
Accelerarea decontării plăţilor din conturile ordonatorilor de credite efectuate, limita
celor disponibile din contul trezoreriei;
Preluarea zilnică a extraselor de cont de la Banca Naţională a României;
Întocmirea situaţiei dispoziţiilor de încasare cu titlu executiv şi stabilirea de măsuri,
împreună cu organele fiscale, ce urmează a fi luate în calcul anul următor;
Păstrarea unui sold minim în casierie-tezaur la sfârşitul anului;
Urmărirea virării de către ordonatorii de credite, la termenele stabilite, a sumelor aflate
în conturile fondurilor speciale;
Înregistrarea tuturor operaţiunilor în contabilitate, eliberarea extraselor de cont
primăriei, astfel încât lucrările de încheiere a exerciţiului financiar să fie realizate în termen
legal.
La Trezorerie, toate operaţiile privind încasarea veniturilor şi efectuarea plăţilor
trebuie să se înregistreze în conturile sintetice şi analitice în ultima zi lucrătoare a anului.
Încheierea execuţiei bugetelor locale este axată pe două categorii de operaţiuni:
Regularizarea soldului, care presupune: rambursarea împrumutului temporar din
fondul de tezaur al consiliului judeţean, precum şi a împrumutului din fondul de
rulment, regularizarea cu bugetul de stat a subvenţiilor primite pentru asigurarea
protecţiei sociale a populaţiei pentru energie termică, pentru investiţii, întocmirea în
primele zile ale lunii ianuarie a situaţiei privind executarea fiecărui buget local;
Înregistrare în contabilitate, care presupune: încheierea contului de venituri,
încheierea contului de cheltuieli, repartizarea soldului execedentar al bugetelor locale
între fondul de tezaur al consiliului judeţean şi fondul de rulment propriu al fiecărui
buget local aferent anului financiar încheiat.
3.4 Fluxuri informaționale generate de finanțarea cheltuielilor bugetare Referitor la fluxurile informaţionale care se derulează în interiorul Primãriei Vaslui, se
poate afirma faptul cã acestea au drept scop susţinerea directă a obiectului de activitate prin
implicări ale persoanelor fizice angajate în diferite funcţii de răspundere.
Procesul de finanţare a Primãriei Vaslui are în vedere în primã instanţã constituirea
surselor sigure de venituri cu ajutorul cãrora sã poatã acoperi nivelul cheltuielilor bugetare.
79
Trezoreria, al cărei rol în acest proces este similar rolului deţinut de o bancă,
înregistrează deschiderea lunară de cont. Contul deschis cuprinde veniturile bugetare şi
extrabugetare ale instituţiei. Alocaţiile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe
principalele articole de cheltuieli, instituţia nefiind în măsură să modifice destinaţia acestor
credite bugetare. În cazul în care această modificare se impune totuşi a se realiza, primăria
trebuie să obţină aprobarea ordonatorului de credite bugetare ierahic superior.
Cheltuielile instituţiei sunt evidenţiate în funcţie de specificul lor, cheltuieli curente sau
de capital, iar în cadrul cheltuielilor curente, cheltuieli materiale sau salariale. Primãria Vaslui
va fi cea care va completa un ordin de plată (în 3 exemplare), iar banca este cea care va
confirma realizarea operaţiunii prin extras de cont, mai exact a plăţilor către beneficiari.
Plăţile instituţiei se fac pe bază de ordin de plată atât pentru cheltuielile materiale cât şi
în ceea ce priveşte cheltuielile de personal. Sumele necesare plăţii salariilor se obţin pe baza
completării unor cecuri, disponibilul în cont transformându-se în numerar.
Cheltuielile materiale trebuie justificate prin ataşarea alături de ordinul de plată a facturii
fiscale, notei de recepţie şi constatare de diferenţe, bonului de consum sau a altor documente
specifice anumitor tipuri de cheltuieli. Astfel, în cazul deplasărilor efectuate, dispoziţiei de
plată pentru deplasare i se ataşează ordinul de deplasare, chitanţele pentru cheltuielile
suportate sau facturile fiscale, după caz, sau alte documente care să justifice cheltuielile
În figura de mai jos se poate observa fluxul informațional generat de finanțarea
cheltuielilor bugetare.
1 7
2
6
3
4 5
Fig. nr13: Flux informaţional generat de finanţarea bugetară a Primăriei Roman
80
MFP
DGFP Neamţ
CJ Neamţ
Primăria Roman
CL Roman
(1): În termen de 5 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii
bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice transmite Direcţiei Generale a Finanţelor
Publice Neamţ sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile
consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.
(2): Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ transmite Consiliului Judeţean Neamţ
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile consolidabile,
aprobate prin legea bugetului de stat.
(3): Consiliul Judeţean Neamţ, in condiţiile legii, transmite Primăriei Roman, in termen de 5
zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si
transferurile consolidabile, in vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către
ordonatorii principali de credite.
(4): Primarul municipiului Roman trimite spre aprobare Consiliului Local Roman proiectul
bugetului local , in termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat in Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Locuitorii pot depune contestaţii privind proiectul de buget in termen de 15 zile de la
data publicării sau afişării acestuia.
În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor proiectul bugetului
local, însoţit de raportul primarului municipiului Roman si de contestaţiile depuse de
locuitori, este supus aprobării Consiliului Local.
(5): Consiliul Local în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a
proiectului de buget, se pronunţă asupra contestaţiilor si adopta proiectul bugetului local, după
ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, după caz, si
pe anexe. Proiectul de buget se aproba de către Consiliul Locale Roman in termen de
maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(6): Primarul municipiului Roman transmite Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Neamţ
bugetul local aprobat de către Consiliul Locale Roman in termen de 5 zile de la aprobarea
acestora.
(7): Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ, în termen de 10 zile, întocmeşte si
transmite Ministerului Finanţelor Publice bugetul pe ansamblul judeţului Neamţ.
În figura de mai jos se poate observa fluxul informațional privind deschiderea de credite
bugetare:
81
Fig. nr. 14: Flux informațional generat de deschiderea creditelor bugetare
Explicații
(1): Manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite, Primăria Roman, în
deschiderea de credite bugetare;
(2): Întocmirea cererii de deschidere de credite bugetare în trei exemplare şi a documentelor
însoţitoare;
(3): Adresarea cererii către finanţator – Ministerul Finanţelor Publice;
(4): Analiza la finanţator a documentelor de finanţare primite de la ordonatorul principal de
credite;
(4’): Înregistrarea în evidenţa finanţatorului a deciziei privind deschiderea finanţării;
(5): Dispoziţia dată de finanţator printr-un exemplar din cerere, Trezoreriei Finanţelor
Publice a Municipiului Bucureşti privind deschiderea finanţării pe seama ordonatorului
principal de credite;
(5’): Consemnarea în evidenţa trezoreriei, pe seama conturilor bancare, a deschiderii
finanţării;
(6): Informarea ordonatorului principal de credite, printr-un exemplar al cererii de deschidere
de credite bugetare, despre deschiderea finanţării în contul său de trezorerie.
În figura de mai jos se poate observa fluxul informațional privind repartizarea creditelor
bugetare:
82
2, 3
71
Finanţator
Ministerul Finanţelor Publice
O.P.C.
Primăria Roman
5
Înregistrarea cererii de deschidere de credite bugetare
Trezoreria Finanţelor Publice
a Municipiului Bucureşti
Deschiderea creditului bugetar
4’
4
5’
Fig. nr.15: Flux informaţional privind repartizarea creditelor bugetare
Explicații:
(1): manifestarea iniţiativei Primarului Municipiului Roman, ca ordonator principal de credite,
în repartizarea de credite bugetare către ordonatorii subordonaţi;
(2): întocmirea de către ordonatorul principal de credite a dispoziţiilor bugetare de repartizare
a creditelor spre ordonatorii subordonaţi ;
(3, 4): repartizarea propriu-zisă a creditelor bugetare în conturile ordonatorilor subordonaţi
celui principal (secundari şi terţiari), la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice
faţă de care sunt subordonate
(3’, 4’): înregistrarea la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice a repartizărilor
de credite bugetare
(5, 6): informarea de către unităţile trezoreriei a ordonatorilor subordonaţi de repartizarea
creditelor bugetare cuvenite.
În figura de mai jos se poate observa fluxul informaţional privind finanţarea din bugetul local
a Grupului Școlar ,,Vasile Sav”.
83
Ordonator Secundar de Credite bugetare
Ordonator Terţiar de Credite bugetare
Trezoreria Finanţelor Publice a Municipiului
Bucureşti
3
Înregistrarea dispoziţiei bugetare de repartizare
Înregistrarea dispoziţiei bugetare de repartizare
Trezoreria Finanţelor Publice din teritoriu
4
3’
O.P.C.
Primăria Roman
1
5 6
4’
2
Solicitare de fond
Comunicare de deschidere credite
Informare asupra deschiderii creditului bugetar
Dispoziții bugetare
de repartizare
Fig.nr. 16: Flux informaţional privind finanţarea din bugetul local a Grupului
Școlar ,,Vasile Sav”
Din Figura nr. 13 rezultă că în vederea finanţării unei instituţii de învăţământ
preuniversitar din cadrul bugetului local, Primarul transmite Serviciului Bugete şi
contabilitatea veniturilor, o comunicare de deschidere de credite (cuprinzând luna pentru care
se solicită deschiderea de credite bugetare, instituţia publică pentru care se face finanţarea,
suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care urmează să apară suma). Comunicarea
de deschidere de credite se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare capitol de cheltuieli
aprobat în bugetul local şi este transmisă de către Serv. Bugete, Trezoreriei, până la data de 20
a lunii curente pentru creditele aferente lunii următoare. În urma comunicării, Trezoreria
transmite Primarului, informaţii asupra deschiderii creditului bugetar.
Primarul transmite Trezoreriei dispoziţia bugetară de repartizare de credite.
Trezoreria urmează să transmită informaţii către ordonatorul Grup Școlar ,,Vasile
Sav”. Odată cu comunicarea de deschidere de credite bugetare se transmite şi dispoziţia
bugetară.
După verificarea şi aprobarea comunicării se înregistrează în contabilitatea
Trezoreriei, în contul din afara bilanţului 02 “Credite deschise şi repartizate pe seama
ordonatorilor finanţaţi din bugetul local ”.
După verificarea încadrării cheltuielilor în suma creditelor deschise pe capitole
înregistrate pe seama Primăriei Municipiului Roman, dispoziţiile bugetare se înregistrează în
contul în afara bilanţului 02”Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi
din bugetul local”. Cu creditele repartizate, pe baza dispoziţiilor bugetare, ordonatorul terţiar
84
PrimarulRoman
Serviciul buget şi contabilitatea veniturilor
Trezorerie
Cont buget local
Cont primărie
Cont Grup Școlar ,,Vasile
Sav”
Director Grup Școlar ,,Vasile Sav”
de credite- Directorul Grup Școlar ,,Vasile Sav”, se diminuează soldul contului de credite
deschise pe seama Primariei.
Angajarea cheltuielilor de investiţii se realizează pe baza notei justificative întocmită
de Primăria Roman, lichidarea constă de exemplu în achiziţionarea de programe informatice,
iar ordonanţarea constă în prezentarea ordinului de plată întocmit de primărie pentru achitarea
furnizorului.Plata cheltuielilor se realizează după ce Trezoreria Roman verifică concordanţa
cu limitele creditelor aprobate de Ministerul Finanţelor Publice a notei justificative privind
realizarea de dotări pentru primărie; se vizează ordinul de plată şi se trasmite
Compartimentului Contabil spre înregistrare, în vederea virării sumei din contul primăriei în
contul furnizorului.
Bibliografie
Gabriel A. Stefura „ Proces bugetar public” Editia a 2-a revazută și adaugată, Ed.
Uviversitatea „ Al. I. Cuza”, Iași 2009;
Filip Gheorghe „ Finanțe”, Ed. Junimea, Iași 2009;
4.Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală ;
5.Legea Nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale;
85
6. Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice, Publicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 597 din 13 august 2002;
7. Legea nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcționarilor publici;
8. Constituția din 1991 revizuită și republicată în 2003;
9. Ordonanța nr.60 din 2001 privind achizițiile publice;
10. Regulamentul de organizare şi funcţionare al Aparatului de Specialitate al Primarului
municipiului Roman și Serviciilor Publice de interes local;
11. Statutul municipiului Roman.
86