rolul concurentei in activitatea economica

7/25/2019 Rolul Concurentei in Activitatea Economica

http://slidepdf.com/reader/full/rolul-concurentei-in-activitatea-economica 1/25

PROIECT MICROECONOMIE

“ Economia, prezentarea unei stiinte sociale si

fundamentale”

TEMA : RO! CONC!RENTEI IN ACTI"ITATEA

ECONOMICA

Nume studenti : #ar$u Nicoleta%&lorina si Mititelu Irina

'pecializarea: Economie A(roalimentara, anul )

&acultatea de Economie si Administrare a Afacerilor



C!PRIN' :

1. Capitolul 1: “Economia ca stiinta : caracterizare generala si dinamica dezvoltarii

stiintei economice “1.1. Necesitatea studierii economiei in trecut, prezent si viitor 1.2. Geneza dezvoltarii stiintei economice ( etape, curente, doctrine, etc.)1.3. Circuitul economic de ansamlu1.!. "ipologia sistemelor economice

2. Capitolul 2 : “ #olul concurentei in activitatea economica$2.1. %e&inirea conceptului de concurenta2.2. "ipuri de concurenta2.3. #olul concurentei in activitatea economica2.!. 'tudiul de caz : proa practica

3. iliogra&ie!. ista cuvinte c*eie



CAPITO! )“Economia ca stiinta: caracterizare (enerala si dinamica

dez*oltarii stiintei economice”

Economia este o tiin + social+ ce studiaz+ produc ia i des&acerea, comer ul iș ț ț ș ț ș

consumul de unuri i servicii. otrivit de&ini iei date deș ț ionel Ro$$ins -n 132,economia este tiin a ce studiaz+ modul aloc+rii mi/loacelor rare -n scopuri alternative.ș ț

%eoarece are ca oiect de studiu activitatea uman+, economia este o tiin + social+.ș ț

Economia centrat+ pe variaile m+suraile se divide -n dou+ domenii principale:microeconomia care se ocup+ de agen i individuali, cum ar &i ugetele i a&acerile iț ș ș

macroeconomia care ia -n considerare economia ca pe un -ntreg, cererea i o&ertaș

agregat+, capitalul i materiile prime.ș

0 aten ie deoseit+ se acord+ i aloc+rii resurselor, produc iei, des&acerii,ț ș ț

comer ului i concuren ei. ogica economic+ este aplicat+ tot mai des -n cazulț ș ț prolemelor legate de op iuni -n cazul lipsurilor sau atunci cnd treuie stailit+ valoareaț

economic+.

)+)+ Necesitatea studierii economiei in trecut, prezent si *iitor

mportanta studierii stiintei economice, decurge, pe de o parte, din roluleconomicului in societatea contemporana, iar pe de alta parte, din valentele intrinseci alestiintei despre acest domeniul comple si dinamic al activitatii practice.

4odul in care stiinta economica poate sa ne potenteze activitatea se

particularizeaza in raport cu pro&esiunea. Cunoasterea pietei monetare si a pietei&inanciare poate a/uta indivizii sa5si administreze mai ine propriile disponiilitati anesti. Cunoasterea teoriei preturilor si a &inantelor, precum si a politicilor antitrust poate sa sporeasca competenta unui /urist. 0 cunoastere temeinica a mecanismuluicosturilor de productie si a implicatiilor pe care le au asupra veniturilor imunatatestecalitativ decizia intreprinzatorilor. 6ie ca este medic, investitor sau &ermier, o persoanaare nevoie de elemente care sa le &aciliteze intelegerea modului in care isi administreazaaverea in scopul otinerii unei cat mai mari satis&actii si a pro&itului din activitatea lor.)++ -eneza dez*oltarii stiintei economice . etape, curente, doctrine/

Clasicii : fondatorii stiintei economice

rimul dintre marii clasici este Adam 'mit0 . )12% )134 /, economist scotian,considerat unanim parintele economiei politice. n anul 1771, el pulica opera 5 A*utia

natiunilor, natura si cauzele $o(atiei natiunilor”.

6a*id Ricardo . )11% )72/, economist en(lez, in lucrarea sa devenita clasica5Principiile economiei politice si ale impunerii” ( 1817), analizeaza repartitia



veniturilor ( salariu, pro&it, renta &unciara). Contriutia cea mai importanta a lui %.#icardo consta in teoria sa despre avanta/ele comparative, c*eie pentru analiza lierala in&avoarea lierului sc*im si a specializarii internationale.

8o0n 'tuart Mill . )749% )712/ , economist en(lez , autor al lucrarii 5Principiileeconomiei politice” ( 18!8), in care el dezvolta teoria sc*imurilor internationale inspiritul conceptiei lui %avid #icardo.

T0omas R+ Malt0us . )199 )72; /, autor en(lez , a elaorat celera lucrare5Eseu cu pri*ire la principiul populatiei” ( 178), in care el preconizeaza suprimareaoricarei &orme de a/utor pentru &amiliile sarace. El a &ormulat o lege speci&ica a populatiei.

8ean #aptiste 'a< . )191% )72/, economist francez, autor al 5Tratatului de

economie politica”, s5a pronuntat impotriva oricarui diri/ism perturator al ec*ilirului

natural al pietelor. 9egea deuseelor$, &ormulata de 'a, proclama ca 9 produsele sesc*ima pe produse$ si ca moneda este neutra, avand doar o simpla &unctie deintermediere a sc*imurilor.

=arl Mar> si mar>ismul

=arl Mar> . )7)7 )772/ si5a propus nu numai 9sa interpreteze lumea, ci si s5otrans&orme$. ;nalizele sale economice se inscriu in contetul unui capitalism industrialnascut si dezvoltat printr5o eploatare sistematica a &ortei de munca a salariatilor muncitori. n concceptia sa, aceasta opresiune nu putea lua s&arsit decat intr5o altaorganizare social5economica : societatea comunista.

0pera sa ma/ora5Capitalul”

( patru volume) a inceput sa &ie pulicata in 18<7( Capitolul, vol.1) . n genere, conceptia sa s5a dovedit a &i si s5a impus ca 9 o critica aeconomiei politice$ clasice.

"rei aporturi principale sunt de retinut din opera economica a lui =.4ar, sianume: cu privire la valoare, re&eririle la contradictiile sistemului capitalist, privind luptade clasa.

=.4ar reia si dezvolta ideile lui 'mit* si #icardo cu privire la munca ca origine (sursa ) a valorii. e de alta parte, el cauta sa demonstreze ca regimul proprietatii privateasupra mi/loacelor de productie permite capitalistilor care le poseda sa con&iste valoareaeconomica creata de muncitori. lusvaloarea otinuta prin spolierea proletarilor este pro&itul intreprinderilor capitaliste.

Neoclasicii

%enumirea de 9neoclasici$ atriuit+ economi>tilor ce se -nscriu -n acest curent decurge din &aptul c+ ei au reluat ideile esen?iale ale clasicilor >i anume: economia de pia?+, liera concuren?+ >i lierul sc*im, interven?ia limitat+ a statului -n economie. %ar, aportul lor esen?ial la dezvoltarea >tiin?ei economice const+ -n aceea



c+ apreciaz+ &iecare individ ca actor economic de az+, acesta &iind un reputat ra?ional -n c+utarea unei satis&ac?ii maimale sau a unui pro&it maimal.

Cele trei lucr+ri care au marcat apari?ia microeconomiei >i au pus azele

curentului de gndire neoclasic sunt urm+toarele: 9rincipii de economie politic+$ (1871), autor Carl 4enger (18!@ 5 121)A 9"eoria economiei politice$ (1871), elaorat+ de Billiam 'tanle evons (183D 5 1882)A 9Elemente de economie pur+$(187!), de eon Balras (183! 5 11@).

;ceast+ gndire a &ost dezvoltat+ >i per&ec?ionat+ de o seam+ de al?i economi>ti cum sunt:

;l&red 4ars*all (18!2 5 12!), -n lucrarea sa 5Principii de economie politic?”

(18@), el realizeaz+ o sintez+ su semnul unit+?ii de ansamlu -ntre gndirea clasic+ >icea neoclasic+ marginalist+. El uni&ic+ -n acest mod gndirea anglo5saon+ cu ceacontinental+. Cariera sa de pro&esor universitar a &ost str+lucitoare, ceea ce l5a &+cut pe .

4. =enes s+ a&irme: 9Noi to?i suntem elevii lui ;. 4ars*all.$.&riedric0 *on @ieser .)7) % )39/, -n lucrarea sa 5T0eorie der

(esellsc0aftlic0en @irtsc0aft” , se mani&est+ -n principal ca teoretician marginalist. Elaordeaz+ rela?ia dintre utilitate, valoare >i ra?ionalitatea organiz+rii economice. 4arcatde eperien?a sa guvernamental+, Bieser acord+ prioritate utilit+?ii sociale, &iindconsiderat unul dintre &ondatorii economiei pulice.

8o0n Ma<nard =e<nes .)772 % )3;9/ Bi e<nesienii

;m re?inut aici doar cteva din aporturile decisive ale lui =enes la dezvoltarea

>tiin?ei economice. 4oneda, sus?ine el, nu poate &i neutr+. #olul ei nu se reduce la cel desimplu luri&iant al sc*imurilor. 4oneda in&luen?eaz+ puternic nivelul pre?urilor, nivelul produc?iei >i nivelul ocup+rii. ;ctorii economici nu pot &i per&ect ra?ionali, inclusiv -nceea ce prive>te anticip+rile lor, deoarece viitorul r+mne totdeauna incert. 6unc?ionareaeconomic+ este animat+ de o logic+ proprie care dep+>e>te suma comportamentelor individuale. ;ceast+ logic+ poate &i -n?eleas+ prin analiza macrocantit+?ilor (agregatelor)caracteristice unei economii. n acest sens, . 4. =enes este considerat drept &ondatorulmacroeconomiei >i gndirea sa a &ost determinant+ -n crearea contailit+?ii na?ionale.Economia de pia?+ nu poate asigura ec*ilirul economic doar prin virtu?ile singulare alelieralismului. n particular, ocuparea deplin+ nu poate apare ca singur rezultat al &or?elor pie?ei. nterven?ia statului este necesar+ pentru reglarea cererii gloale >i pentru a o aducela un nivel compatiil cu ocuparea deplin+. ;cest mod de interven?ionism a inspirat ceamai mare parte a politicilor economice -n perioada 1!D F 17@.

Neoe<nesismul

n curent de gndire economic+ speci&ic perioadei de dup+ cel de5al doilea r+zoimondial. nii dintre reprezentan?ii acestui curent sunt continuatorii direc?i ai concep?iei



lui =enes, al?ii au contriuit la regndirea unor postulate &ormulate de =enes . ;cord+o mare aten?ie investi?iilor de stat, -mprumuturilor de stat, utiliz+rii politicii impozitelor >icontrolului asupra salariilor, pre?urilor >i pie?ei de stat. n aceast+ optic+, ugetul de statar reprezenta un 9stailizator organic al economiei aul 'amuelson.

Neoli$eralismul

n curent de gndire ce se azeaz+ pe teoria clasic+ a lieralismului economic.;cesta se opune colectivismului, su orice &orm+ s5ar mani&esta, proclamnd credin?a -nmecanismul pre?urilor, concuren?a >i proprietatea privat+. Eplic+ dis&unc?ionalit+?ile dineconomiile occidentale, nu prin mecanismele economiei de pia?+ >i prin lieralismuleconomic, ci prin insu&icien?a pie?ei >i a liert+?ii acesteia, prin interven?ia ecesiv+ astatului >i prin manipularea permanent+ a masei monetare >i a ugetului 4ilton 6riedman5 '..;.A Henr apage F 6ran?a

)+2+ Circuitul economic de ansam$lu

'istemul economic reprezinta o modalitate speci&ica de utilizare a resurselor economice rare, de organizare a procesului de productie si de trecere a unurilor create dela producator la consumator.

'istemele economice se deoseesc dupa urmatoarele criterii:

a. &orma predominanta a proprietatii asupra resurselor si rezultatelor actului de producereA . scopul urmarit de cei care organizeaza o activitate economica oarecareAc. modul de stailire a relatiilor dintre participantii la activitatea economicaA

d. caracterul motivarii atingerii unor per&ormante mai inalte.%upa modul de stailire a legaturilor dintre agentii economici, sistemele se clasi&ica:

a. sistemul economiei naturaleA . sistemul economiei de piataAc. sistemul economic de comandaAd. sistemul economiei mite.

Economia naturala reprezinta o &orma de organizare a activitatii economice, incare unurile produse sunt destinate autoconsumului, nevoile &iind satis&acute &ara a seapela la sc*im. Economia naturala este un sistem economic inc*is.

Economia de comanda are drept trasatura de&initorie &aptul ca statul, in calitateasa de unic proprietar al principalelor resurse economice, gestioneaza de unul singur atat productia, cat si sc*imul si repartitia unurilor si serviciilor.

Economia de piata constituie o treapta superioara a economiei de sc*im.



"rasaturi de&initorii:

a. preponderenta proprietatii privateA . economia este decentralizata, ea &unctioneaza in aza alegerii si interesului personal al

&iecarui individAc. centrul activitatii ec si principalul regulator al acesteia este piata concurentialaAd. scopul nemi/locit care se a&la la aza organizarii activitatii economice este pro&itul, maieact maimizarea lui.e. preturile la marea ma/oritate a materialelor si serviciilor se &ormeaza lier, in urmanegocierilor dintre vinzatori si cumparatoriA&. agentii economici se a&la intr5o stare de concurenta permanenta &apt ce conduce ladi&erentierea acestora, la inlaturarea din competitie a celor slai si ine&icienti.

Economia mi>ta F constituie o iminare organica, in proportii di&erite, aelementelor sistemului economiei de piata cu implicarea statului in economie, o iminare

a sectorului privat cu sectorul de stat, a mecanismelor pietei cu reglementare pulica,oiminare a mecanismelor de di&erentiere de avere cu asigurarea anumitor garantii sociale.



CAPITO! 5 Rolul concurentei in acti*itatea economica 5

+)+6efinirea conceptului de concurenta si piata

Concurenta este un &enomen care treuie sa eiste in mod oligatoriu intr5oeconomie de piata. entru a se mani&esta concurenta treuie sa eiste minim doua &irmecare sa se ocupe cu acelasi domeniu de activitate.

iata este locul unde se intalnesc cumparatorii si vanzatorii di&eritelor unuri sauservicii.

roducatorii si consumatorii care actioneaza pe aceeasi piata intra in competitieunii cu ceilalti deoarece &iecare isi urmareste propriile interese.

Consumatorii sunt interesati sa otina satis&actia maim posiila in urma c*eltuiriiunui anumit venit. Ei treuie sa cumpere unurile de care au nevoie de pe piata, la unanumit pret. n conditiile unui venit dat, cantitatea cumparata va depinde de pret : va &imai mare daca pretul este mai mic si invers.

roducatorii sunt interesati sa otina pro&itul maim in urma utilizarii uneianumite cantitati de resurse de productie. Ei treuie sa vanda produsele realizate pe piatala un anumit pret. n conditiile unui anumit cost de productie, cu cat pretul este mai mare,cu atat pro&itul va &i mai mare.

nteresele producatorilor si ale consumatorilor privind nivelul pretului suntdi&erite, &apt care determina aparitia concurentei intre ei.

e de alta parte, producatorii unui anumit un concureaza nu numai cuconsumatorii ci si cu ceilalti producatori, retul la care un producator vinde produsul pe piata depinde si de ceilalti producatori care contriuie la &ormarea o&ertei pe piata. a &else intampla lucrurile cu cantitatea de unuri produse, respectiv cu calitatea acestora. %eaceea, producatorii concureaza unii cu ceilalti, &iecare incercand sa otina o pozitie catmai avanta/oasa pe piata prin pretul, calitatea si cantitatea unurilor pe care le o&era.

Consumatorii concureaza si ei unii cu ceilalti deoarece prin deciziile si actiunilesale &iecare cumparator contriuie la &ormarea cererii si a pretului pe piata.

Concurenta este necesara pentru $una fuctionare a pietei si pentru

satisfacerea corespunzatoare a ne*oilor+

Concurenta dintre producatori ii determina sa promoveze progresul te*nic. rinurmare, atunci cand creste productivitatea , se reduc costurile si preturile, iar producatoriisunt stimulati sa o&ere cantitati suplimentare din unurile cerute pe piata.

Concurenta dintre cumparatori determina cresterea preturilor si orienteazaalocarea resurselor spre productia unurilor si a serviciilor cerute de consumatori.



++ Tipuri de piata:

5 piata cu concurenta per&ecta5 piata cu concurenta monopolistica

5 piata de tip oligopol5 piata de tip monopol5 piata de tip monopson5 piata de tip oligopson

Concurenta perfecta . pura /:

5 eista un numar &oarte mare de producatorii5 produsele sunt omogene, nedi&erentiate din punct de vedere calitativ, &iecarereprezentand un sutitut pentru toate celelalte. %e aceea, producatorii concureaza doar inceea ce priveste pretul produselor, iar daca pretul este dat, consumatorului ii esteindi&erent de la cine va cumpara produsul.

5 pretul este lier 5 accesul pe piata este lier, &ara ostacole de natura /uridica, te*nologica sau &inanciara5 eista transparenta5 eista elasticitate per&ecta si ast&el piata tinde spre ec*iliru5 pro&itul otinut este normal

Eemple : piata sc*imului valutar, ursa de valori

Concurenta monopolistica:

5 eista un numar relativ mare de producatori ( zeci c*iar sute)5 pretul este lier

5 piata este dinamica5 produsele sunt atat omogene cat si eterogene5 accesul pe piata este relativ usor, antreprenorii di&erentiindu5se prin strategiile demarIeting utilizate ( strategia calitatii si strategia cantitatii )

Concurenta oli(opol:

5 eista un numar relativ mic de producatori ( zeci )5 un oligopol se recunoaste in momentul in care eista patru &irme care detin !@ J din piata respectiva si prin trusturi, carturi5 pretul este lier 5 accesul pe o ast&el de piata este relativ di&icil datorita &aptului ca &irmele eistente sunt&oarte competitive. roduc la un nivel net superior atat din punct de vedere calitativ cat sidin punct de vedere al te*nologiei &olosite5 produsele sunt atat omogene cat si eterogene

;tunci cand &irmele o&era aceeasi mar&a, di&erentiindu5se doar prin servici sau preturi (ca urmare a costurilor mai reduse) avem de5a &ace cu un oli(opol pur. 6irmelecare o&era produse partial di&&erentiate, in special prin calitate, modele sau servicii,actioneaza in cadrul concurentei de tip oli(opol diferentiat.



Concurenta monopol:

5 un singur producator

5 un singur produs5 pretul este impus de producator 5 accesul este &oarte di&icil, n conditiile de monopol practic nu eista concurentaA statultreuie sa intervina prin &inantare pentru a stimula concurenta.

Cand atat o&ertantul (vanzatorul) cat si ene&iciarul (cumparatorul) detin &iecareo situatie de monopol, respectiv nu au concurentaA aceasta situatie este cunoscuta sudenumirea de monopol $ilateral, care nu lasa nici un spatiu pentru mani&estareaconcurentei.

Piata de tip monopson se caracterizeaza prin &aptul ca are un singur cumparator si miide vanzatori.Piata de tip oli(opson se caracterizeaza prin &aptul ca are cativa cumparatori la mii devanzatori.e aceste doua categorii de concurenta pretul este stailit de cumparator.

+2+ Rolul concurentei in acti*itatea economica

Concuren?a si mecanismele concuren?iale au numeroase elemente comune, dar se>i particularizeaz+ de la o ?ar+ la alta >i de la o etapa la alta -n &unc?ie de gradul dedezvoltare a economiei de pia?+, de gradul de lieralizare a economiei >i de &ormele de proprietate, precum >i -n &unc?ie de nivelul de cultur+ si civiliza?ie, de normele careac?ioneaz+ >i de comportamentul agen?ilor economici -n raport cu aceste norme.

n lupta de concuren?+ se pot &olosi att metode care se -ncadreaz+ -n uzan?ele >iregulile admise de reglement+rile comerciale -n vigoare (loiale): reducerea costurilor de produc?ie >i a pre?urilor de vnzare, -mun+t+?irea calit+?ii produselor etc, ct >i metodecu caracter neloial precum: -n?elegeri cu caracter monopolist, r+spndirea de in&orma?ii&alse despre concuren?i, spiona/ul economic, corup?ia etc.

Concuren?a normal+, des&+>urat+ -n concordan?+ cu uzan?ele >i normele adoptate-n societate, /oac+ un rol activ >i indepline>te &unc?ii importante -n economie:a. stimuleaz+ ini?iativa, inova?ia, spiritul creativ >i emula?ia -ntre agen?ii economici,conducnd la promovarea te*nologiilor >i produselor noi >i -nl+turarea celor dep+>iteA . &avorizeaz+ &ormarea normal+ >i stailirea sau c*iar reducerea pre?urilor su presiunea

concuren?ei prin pre?uri -ntreprinz+torii per&ec?ionnd te*nica, m+rind productivitatea >ireducnd costurileAc. contriuie la satis&acerea mai un+ a cerin?elor de consum o&erind consumatorilor posiilit+?i mai largi de alegereAd. concuren?a /oac+ un rol important de 9asanare$ a economiei, eliminnd pe ceiine&icien?i >i recompensnd pe cei e&icien?i.



0 trasatura de aza a economiei de piata o reprezinta concurenta, motiv pentrucare aceasta este cunoscuta si su numele de economie concurentiala. Eperienta sidezvoltarea concurentei este o epresie a mani&estarii lierei initiative, inteprinzatoriidezvoltand activitatile pe care le considera ca &iind pro&itaile. "endinta oricarui

inteprinzator este aceea de a actiona singur in cadrul piete, o ast&el de situatie prezentandavanta/e pe multiple planuri. Ea este insa contracarata de reducerea treptata, pe masuraapartiei a noi interpinzatori, a posiilitatilor de a &i singuri pe piata, prin ocuparea“niselor$ liere din cadrul acesteia. n consecinta, situatia de monopol este e&emera,&irmele actionand practic intr5o piata concurentiala.

Economia romaneasca, a&lata in plina tranzitie, nu &ace eceptie de la o ast&el deevolutie. Numeroase &irme, din di&erite domenii de activitate, care detineau pozitii demonopol, s5au trezit treptat, in situtii delicate, in special datorita aparitiei concurentei.

;ceste situatii demonstreaza ca studierea concurentei reprezinta, altauri deinvestigarea pietei, unul dintre oiectivele centrale ale cercetarilor de marIeting. Ea are la aza cunoasterea continutului si oiectivului concurentei, a &ormelor acestuia, precum sia tipologiei concurentilor.

Comportamentul anticoncurential

0 serie de &irme des&asoara lupta de concurenta intr5o &orma rutala, savarsindacte si &apte care au ca e&ect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurente,avand, deci, un comportament anticoncurential. n acest mod &irma se plaseaza intr5o pozitie dominanta pe piata care5i permite otinerea unor avanta/e, a&ectand gravinteresele celorlati agenti, ale consumatorilor si ale societatii in ansamlu.

E&ectele negative ale unui ast&el de comportament sunt comatute in ma/oritatea

tarilor prin acte normative care au drept scop protectia, mentinerea si stimulareaconcurentei si a unui mediu concurential normal. n atingerea acestui scop, un rolimportant revine agentilor economici a&ectati. Ei au posiilitatea, pe de o parte, sasesizeze institutiile ailitate in supraveg*erea concurentei, iar, pe de alta parte, sa5si&undamenteze politica de marIeting ast&el incat sa concretizeze asemene actiuni.

'unt considerate acte si &apte anticoncurentiale cercetarilor economice si practicile anticoncurentiale:

a+ Cercetarea economica.0rice act /uridic prin care un agent ori grupare deagenti economici realizeaza o in&luinta determinate asupra unui sau mai multor agentieconomici constituie o concentrare economica. Cercetarile economice sunt interzisenumai atunci cand, avand ca e&ect crearea sau consolidarea unor pozitii dominante,conduc sau ar putea conduce restrangerea ,inlaturarea sau denaturarea semni&icativa aconcurentei. Ele sunt admise numai atunci cand conduc la e&ecte &avoraile asuprae&icentei economice, ameliorarea productiei, progresul te*nic, imunatatirea serviriiconsumatorilor etc.

$+ Practici anticoncurentiale. ntelegerile eprese sunt tacite, deciziile deasociere, practicile concentrate si &olosirea auziva a unei pozitii dominante detinute pe



piata, prin care agentii economici determina restrangerea, impiedicarea sau denaturareaconcurentei sunt considerate practice anticoncurentiale.

;st&el de practici sunt interzise atunci cand urmaresc:

5 &iarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor, tari&elor, raaturilor,adaosurilor si a oricaror conditii comerciale inec*itaileA

5 limitarea sau controlul productiei, distriutiei, dezvolatarii te*nologice sau investitiilorA

5 impartirea pietelor de des&acere sau a surselor de aprovizionare pe orice criteriiA

5 aplicarea unor conditii inegale la prestatii ec*ivalente partenerilor comerciali, provocandu5le dezavanta/e in pozitia concurentialaA

5 conditionarea inc*eierii unor contracte de acceptare a unor clause care prin natural or nuau legatura cu oiectul acestor contracteA

5 participarea,in mod concertat,cu o&erte truncate la licitatii sau orice orice alte &orme deconcurs de o&erteA

5 eliminarea de pe piata a oricaror alti concurenti, limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si a liertatii eercitarii concurentei de catre alti agenti economiciA

5 intelegerea de a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici &arao /usti&icare rezonaila.

racticile anticoncurentiale sunt admise atunci cand contriuie in modsemni&icativ la ameliorarea productiei sau distriutiei, promovarea progresului et*nic saueconomic, inunatatirea calitatii produselor si serviciilor,intarirea pozitiilor concurentialeale inteprinderilor mici si mi/locii, practicarea in mod durail a unor preturi mai reduseetc.

Ni*elul si tipolo(ia concurentilor

Concurentii actioneaza pe piata utilizand o gama variata de mi/loace si te*nici.Cei mai importanti concurenti ai unei &irme sunt cei care actioneaza in cadrul aceleiasi piete5tinta si utilizeaza aceeasi strategie. Ei alcatuiesc un grup strategic. denti&icareagrupurilor strategice prezinta importanta deoseita pentru orice &irma, deoarececoncurenta se mani&esta atat in interiorul grupurilor,cat si intre grupurile strategice.6iecare concurrent va cauta sa otina un avanta/ competitive in raport cu ceilalticoncurenti prin di&erentieri con&era neveluri di&erite &iecarui concurrent in parte. Ele sunteprimate prin punerea in evidenta a punctelor tari si a punctelor slae ale concurentei.

n acelasi timp, un concurent di&era de alt concurent prin modul cum actioneaza,cu alte cuvinte prin comportamentu concurential. %in acest punct de vedere, concurentii pot &i : concurenti uni si concurenti rai, concurenti slai si concurenti puternici.

Concurentii $uni sunt considerati concurentii care respecta “regulile /ocului$,isi limiteaza actiunile la un anumit segment, evalueaza impactul acestora asupra pietei etc.



Concurentii puternici sunt concurentii cu potential ridicat, capaili sain&luenteze evolutia pietei, sa riposteze violent atunci cand sunt atacati etc.

Cunoasterea tipului de concurenti care actioneaza pe piata5tinta prezintaimportanta deoseita, deoarece permite alegerea concurentilor de atat si evitat. n

principiu, se apreciaza ca &irma treuie sa atace concurentii indirecti, pe cei slai si pe ceirai. n acelasi timp, ea treuie sa lupte cu concurentii directi, puternici si uni pentru amentine ridicat nivelul pre&ormantelor sale.

n s&arsit, in evaluarea concurentei, un rol aparte il reprezinta anticiparea reactieiconcurentilor. %in acest punct de vederea, al reactiei lor atunci cand sunt atacati,concurentii pot &i : concurenti rela>ati(pasivi), concurenti selecti*i, concurenti ti(ru siconcurenti impre*izi$ili.

Concurentii rela>ati (pasivi) sunt acei concurenti care reactioneaza cuintarziere si &ara *otarare la actiunile altor &irme .

Concurentii selectivi reactioneaza numai in anumite situatii concurentiale,

atunci cand apreciaza ca actiunile anumitor &irme le lezeaza interesele.Concurentii tigru reactioneaza violent la orice actiune initiate de alte &irme.



2+ #I#IO-RA&IE:

1. *ttp:KKLLL.stiucum.comKeconomieKeconomie5generalaKa5ce5serveste5stiinta5economi1!8D1.p*p

2. *ttps:KKLLL.course*ero.comK&ileK@82!81K"ema5115Circuitul5economic5de5ansamluK 3. *ttp:KKeconomie5politica.logspot.roK2@@8K12Knotiunea5si5tipurile5de5sisteme.*tml!. *ttp:KKroanaiulianna.logspot.roK2@11K12Krolul5concurentei5in5economia5de5piata.*tmlD. *ttp:KKLLL.creeaza.comKre&erateKmarIetingK;N;M;5C0NC#EN"0#5in5cadru2!<.p*p<. 4aria iana acatus si George5aul acatus 9Economie F 4anual clasa a 5a$,editura Corint

;+ I'TA 5 C!"INTE CDEIE”:

% iata

% Concurenta% Concurenta per&ecta% Concurenta monopolistica% Concurenta oligopol% Concurenta monopol% Concurenta monopson% Concurenta oligopson% roducatori% Cumparatori

http://www.stiucum.com/economie/economie-generala/La-ce-serveste-stiinta-economi14851.php


https://www.coursehero.com/file/9082481/Tema-11-Circuitul-economic-de-ansamblu/

http://economie-politica.blogspot.ro/2008/12/notiunea-si-tipurile-de-sisteme.html

http://roxanaiulianna.blogspot.ro/2011/12/rolul-concurentei-in-economia-de-piata.html

http://www.creeaza.com/referate/marketing/ANALIZA-CONCURENTILOR-in-cadru246.php




https://www.coursehero.com/file/9082481/Tema-11-Circuitul-economic-de-ansamblu/

http://economie-politica.blogspot.ro/2008/12/notiunea-si-tipurile-de-sisteme.html

http://roxanaiulianna.blogspot.ro/2011/12/rolul-concurentei-in-economia-de-piata.html



rolul concurentei in activitatea economica

Documents