rezumatul tezei de doctorat - unap doctorat rezumate...În primul capitol se abordează dintr-o...

Colonel Nicolae-Vasile HANEŞ

REZUMATUL TEZEI

DE DOCTORAT

TEMA: EFICIENTIZAREA PROCESULUI DECIZIONAL

ÎN OPERAłIILE FORłELOR TERESTRE

Conducător de doctorat

Col.(r)prof.univ.dr.

Mircea COSMA

Teză elaborată în vederea obŃinerii titlului

de DOCTOR în ŞtiinŃe Militare şi InformaŃii

- BUCUREŞTI 2014 -

MINISTERUL APĂRĂRII NAłIONALE

UNIVERSITATEA NAłIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”

Nr…………….din…………../2014

NECLASIFICAT

Exemplar nr…

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 2 din 31

-Pagină albă-

NECLASIFICAT


CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 – Decizia şi procesul decizional – dimensiuni necesare managementului organizaŃiei moderne a secolului al-XXI-lea 1.1. Decizia- componentă esenŃială pentru funcŃionalitatea actului managerial în organizaŃie 1.1.1. Decizia- delimitări conceptuale 1.1.2. Tipologia deciziilorsale specifice 1.2. Locul şi rolul procesului decizional în cadrul adoptării şi evaluării deciziei la nivel organizaŃie 1.2.1. Abordări teoretice ale procesului decizional 1.2.2. Etapele procesului decizional 1.2.3. Rolul informaŃiei şi al informatizării procesului decizional 1.2.4. Rolul decidentului eficace în luarea deciziei CAPITOLUL 2 – Unele consideraŃii privind decizia şi procesul decizional în organizaŃia militară 2.1. Decizia în organizaŃia militară - rol, conŃinut şi particularităŃi 2.1.1. Rolul şi conŃinutul deciziei în organizaŃia militară 2.1.2. ParticularităŃi ale deciziei în organizaŃia militară la începutul primelor decenii ale secolului al-XXI-lea 2.2. CondiŃionări ale procesului de luare a deciziei în organizaŃia militară 2.2.1. Riscul şi incertitudinea în decizia militară 2.2.2. Procesul de luare a deciziei militare- conŃinut şi modalităŃi specifice de realizare 2.3. Deschideri transformatoare ale deciziei militare în primele decenii ale secolului al-XXI-lea

CAPITOLUL 3 – Nivele politico–militare şi militare ale procesului decizional în context internaŃional şi naŃional 3.1. Specificul procesului decizional politico - militar şi militar la nivel mondial 3.1.1. Aspecte definitorii luării procesului decizional la nivel ONU 3.1.2. Elemente semnificative ale adoptării procesului decizional la nivel NATO 3.2. Structuri şi mecanisme ale procesului decizional la nivel european

3.2.1. Uniunea Europeană - cadrul activ de fundamentare şi luare a procesului decizional cu caracter politico-militar şi militar 3.2.2. OSCE - organizaŃie internaŃională cu mecanisme specifice ale elaborării procesului decizional politico-militar şi militar 3.3. Elaborarea, stabilirea şi evaluarea procesului decizional în armatele unor state moderne 3.3.1. Unele aspecte ale procesului decizional în strategia de apărare a Statelor Unite ale Americii

NECLASIFICAT


3.3.2. ParticularităŃi ale procesului decizional fundamentate în doctrina militară a Marii Britanii 3.3.3. Coordonate principale ale procesului decizional în strategia de securitate a Germaniei 3.4. Trăsături şi modalităŃi de fundamentare şi realizare ale procesului decizional la nivelul Armatei României

CAPITOLUL 4 - Aspecte esenŃiale ale procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre 4.1. OperaŃiile ForŃelor Terestre-aspecte specifice 4.1.1. Principiile operaŃiilor 4.1.2. CerinŃe pentru succesul operaŃiilor ForŃelor Terestre 4.1.3. Tipuri de operaŃii în ForŃele Terestre 4.1.4. Nivelurile operaŃiilor în ForŃele Terestre 4.1.5. Sisteme de operare în operaŃiile ForŃelelor Terestre 4.2. ParticularităŃi ale procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre 4.2.1. Decizia la nivel operativ în operaŃiile ForŃelor Terestre 4.2.2. Decizia la nivel tactic în operaŃiile ForŃelor Terestre 4.3.Eficientizarea procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre - conŃinut şi determinări specifice 4.3.1.Eficacitatea şi eficientizarea procesului decizional- conŃinut şi aspecte corelative 4.3.2.Eficientizarea procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre-necesitate şi condiŃionări obiective CAPITOLUL 5 – Fundamente şi direcŃii de eficientizare a procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre 5.1. SituaŃii specifice fundamentării procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre 5.1.1. Fundamentarea procesului decizional în situaŃii de certitudine 5.1.2.Strategii specifice procesului decizional în situaŃii de incertitudine 5.1.3. ParticularităŃi ale procesului decizional în situaŃii de risc 5.2. Modelarea, fundament pentru eficientizarea procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre 5.3. DirecŃii de eficientizare a procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre 5.4. AplicaŃie: eficientizarea procesului decizional pentru o operaŃie a ForŃelor Terestre CONCLUZII ŞI PROPUNERI GLOSAR LISTA FIGURILOR ŞI LISTA TABELELOR BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ LISTA ANEXELOR ANEXE

NECLASIFICAT


CUVINTE-CHEIE

Termeni specifici SemnificaŃia

Act decizional SituaŃie decizională de complexitate redusă sau când respectiva situaŃie are caracter repetitiv.

AcŃiunea militară Manifestare a voinŃei comandantului pentru a obŃine o finalitate prin mijloace militare cu o structură ce include elemente militare şi care are deci un caracter militar.

Criteriu Caracteristică pe baza căreia se fac analize, evaluări, aprecieri, definiri şi clasificări ale fenomenelor, acŃiunilor şi proceselor.

Comanda şi controlul ModalităŃile prin care sunt materializate coordonatele esenŃiale specifice conducerii operaŃionale.

Decident Persoana sau grupul de persoane care aleg alternativa considerată cea mai bună.

Decizia managerială

O linie de conduită, ca urmare a iniŃiativei şi acŃiunii la nivel individual şi al structurii manageriale, pe baza analizelor multilaterale ale resurselor aflate la dispoziŃie şi ale consecinŃelor adoptării acesteia.

Decizia militară

SoluŃia de adoptare, din mai multe posibile soluŃii alternative, a aceleia care să asigure îndeplinirea eficientă a unuia sau mai multor obiective specifice acŃiunii militare.

Eficacitate Măsură în care o activitate satisface o necesitate, realizează un obiectiv, îndeplineşte o funcŃie.

Eficientizare Măsura unei activităŃi prin raportare a eforturilor făcute în timpul desfăşurării activităŃii respective.

Evaluarea

FuncŃia care permite măsurarea progresului şi rezultatelor operaŃiilor în context militar, precum şi elaborarea ulterioară a concluziilor şi recomandărilor care sprijină procesul de luare a deciziei.

ForŃe Terestre Categoria principală de forŃe din Armata României, alături de celelalte două: ForŃe aeriene şi ForŃe Navale.

Incertitudine Lipsă de certitudine, nesiguranŃă, îndoială, exilare.

InformaŃia Fundamentul cognitiv integrant al procesului de luare a deciziei.

InteligenŃă artificială Abilitatea unui calculator de a demonstra comportament cognitiv asemănător celui uman.

Mediul ambiant Ansamblul condiŃiilor interne şi externe, care sunt influenŃate şi influenŃează decizia.

Moment decizional/punct de

decizie

Un punct definit în spaŃiu şi timp, identificat pe timpul procesului de planificare, în care se anticipează necesitatea luării unei decizii de către comandant, cu privire la un anume curs de acŃiune.

NECLASIFICAT


Termeni specifici SemnificaŃia

Obiectiv decizional Nivelul criteriilor decizionale pentru stări ale condiŃiilor obiective propuse de decident pentru a fi atinse.

OperaŃie militară

Angajarea violentă a ForŃelor Terestre, cu utilizarea armamentului şi tehnicii militare pentru impunerea voinŃei proprii asupra inamicului prin producerea de pierderi umane şi materiale, nimicirea sau capturarea acestuia.

Proces decizional Ansamblul fazelor prin intermediul cărora se pregăteşte, adoptă, aplică şi evaluează decizia managerială

Raport excepŃie Sunt întocmite pentru informarea unui decident despre o situaŃie specială care a avut loc, care nu se încadrează în regula cunoscută.

Raport special Este de obicei întâlnit ca răspuns la o informaŃie adiŃională care nu face parte din rutina zilnică/săptămânală/lunară.

Raport standard Rapoarte întocmite la intervale regulate.

Risc

O limită, un prag maxim pentru care o contramăsură stabilită prin norme, a fost demonstrată ca fiind ineficientă în eliminarea unei vulnerabilităŃi, în corelaŃie cu un nivel de susceptibilitate şi ameninŃare dat.

Risc operativ Risc propriu oricărei acŃiuni militare, acesta apărând în luarea deciziei privind punerea în relaŃie a viitoarei acŃiuni a trupelor proprii în raport cu cele ale inamicului.

Sisteme de suport a deciziei

Software care utilizează modele şi algoritmi pentru a ajuta decidentul în rezolvarea problemei. Poate gestiona probleme nestructurale;

Sistem expert Utilizează inteligenŃa artificială pentru a ajuta utilizatorii să profite de părerea expertului în rezolvarea problemei;

Sistem de management a informaŃiei

Un sistem care trebuie să disperseze informaŃia sub forma rapoartelor standard, rapoartelor excepŃie şi sub forma unor răspunsuri la cereri speciale de informaŃie;

Timp decizional Componentă a procesului deczional căruia i se dă diferite sensuri, ca de exemplu trecerea timpului de la adoptare până la aplicarea deciziei.

INTRODUCERE

Tema tezei de doctorat este una de mare interes şi actualitate în ansamblul

preocupărilor specialiştilor şi instituŃiilor în domeniul ştiinŃe militare şi informaŃii

NECLASIFICAT


pornind de la premisa că Armata României şi implicit ForŃele Terestre, ca

principală categorie de forŃe, parcurg un amplu proces de transformare şi

modernizare, a cărui analiză din perspectivă teoretică, praxiologică şi metodologică

poate oferi, răspunsuri şi posibile soluŃii la nevoile viitoare de eficientizare a

procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre.

Multitudinea investigaŃiilor şi a confruntărilor de idei a determinat

constituirea teoriei deciziei şi a procesului decizional într-un domeniu deosebit de

dinamic al ştiinŃei conducerii în plan teoretic şi practic.

Pe baza acestor caracteristici ale abordărilor teoretice şi al experienŃei în

domeniul operaŃiilor ForŃelor Terestre, am ales această temă pentru teza de

doctorat, având în vedere actualitatea, oportunitatea şi necesitatea unui asemenea

demers ştiinŃific. Astfel studiul nostru vizează realizarea unei abordări teoretice

clarificatoare şi originale în măsură să lărgească sfera posibilităŃilor de abordare a

procesului decizional şi a eficientizării acestuia în operaŃiile ForŃelor Terestre.

Pornind de la ceea ce este considerat a fi reprezentativ în câmpul teoriei

ştiinŃifice şi de la necesităŃile realizării eficientizării procesului decizional în

operaŃiile ForŃelor Terestre, ne vom concentra efortul cercetării pe anumite direcŃii

de cercetare, având în vedere şi obiectivele, respectiv ipotezele formulate pentru

acestea.

O primă direcŃie o reprezintă analiza conŃinutului procesului decizional şi

deciziei în cadrul managementului. Această direcŃie are ca obiectiv cunoaşterea

abordărilor teoretice referitoare la decizie, procesul decizional şi corelaŃiile dintre

acestea, respectiv următoarea ipoteză: determinarea obiectivă a rolului şi funcŃiilor

procesului decizional asigură creşterea rolului decidentului în luarea deciziei.

În cadrul celei de-a doua direcŃii de bază, abordarea unor particularităŃi ale

procesului decizional în organizaŃia militară, se va avea în vedere cerinŃele

obiectivului ce vizează identificarea condiŃionărilor procesului de luare a deciziei

în organizaŃia militară şi ale următoarei ipoteze: determinarea obiectivă a rolului şi

condiŃiilor specifice ale procesului de luare a deciziei în organizaŃia militară

asigură fructificarea eficientă a deciziei.

NECLASIFICAT


Abordarea nivelelor politico-militare şi militare naŃionale şi internaŃionale

ale procesului decizional se constituie în cea de-a treia direcŃie de cercetare.

Aceasta are drept obiectiv cunoaşterea modelelor instituŃionale de luare de deciziei

la nivel internaŃional sau naŃional, şi următoarea ipoteză: există o mare diversitate a

modalităŃilor de fundamentare a procesului decizional la nivelul organizaŃiilor

internaŃionale şi ale fiecărui stat.

A patra direcŃie de cercetare, aspecte esenŃiale ale procesului decizional în

operaŃiile ForŃelor Terestre, vizează realizarea obiectivelor următoare:

identificarea aspectelor specifice operaŃiilor ForŃelor Terestre şi stabilirea

particularităŃilor eficientizării procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre.

Pentru această direcŃie am formulat următoarele ipoteze: dacă sunt corect însuşite

şi creativ aplicate cerinŃele angajării în operaŃiile ForŃelor Terestre, atunci se

asigură succesul misiunilor acestora; cu cât sunt mai bine înŃelese particularităŃile

procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre, cu atât creşte eficientizarea

acestuia; dacă se identifică prin metode ştiinŃifice varianta specifică eficientizării

procesului decizional a unei operaŃii a ForŃelor Terestre, atunci se asigură

îndeplinirea cu succes a misiunii încredinŃate ForŃelor Terestre.

Actualitatea temei se doreşte a fi evidenŃiată atât prin incursiunea în studiile

reprezentative în domeniul cercetat, argumentându-se relevanŃa lor şi utilizarea

acestora ca fundament al dezvoltărilor ulterioare, cât şi prin schimbarea paradigmei

în contextul modificării mediului şi a influenŃei factorilor analizaŃi. Astfel, apare

actualitatea şi oportunitatea de a formula într-o manieră ştiinŃifică, adecvată şi

coerentă noi puncte de vedere privind direcŃiile de eficientizare a procesului

decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre.

CAPITOLUL 1

DECIZIA ŞI PROCESUL DECIZIONAL – DIMENSIUNI

NECESARE MANAGEMENTULUI ORGANIZAłIEI MODERNE

NECLASIFICAT


A SECOLULUI AL-XXI-LEA

În primul capitol se abordează dintr-o perspectivă epistemologică a teoriei

deciziei, ştiinŃei militare, ştiinŃei managementului, respectiv a teoriei deciziei,

conceptele de proces decizional şi decizie, respectiv ale corelării acestora cu

informaŃia şi informatizarea ca fundamente ale acŃiunii decidentului eficace. Pentru

aceasta ne-am propus să analizăm în ce măsură adoptarea unei perspective sau a

alteia, prezente în literatura de specialitate, asigură o înŃelegere unitară, profundă a

acestor fascinante prezenŃe în activitatea unei organizaŃii ce-şi desfăşoară

activitatea în secolul al XXI-lea.

Preocuparea autorilor este atât una pozitivistă – prin prezentarea analizei

asupra deciziei ce se limitează la fapte ce pot fi verificate (precum clasificarea

deciziilor în funcŃie de anumite criterii clar definite, dar mai ale verificabile), cât şi

una normativistă, atingând aspecte analitice bazate pe judecăŃi de valoare (mai ales

pentru partea de redare a teoriilor decizionale).

Aleasă din ansamblul evoluŃiilor posibile ale realităŃilor existente la un

moment dat, decizia ne apare ca o linie de conduită, ca urmare a iniŃiativei şi

acŃiunii la nivel individual şi al structurii manageriale, pe baza analizelor

multilaterale ale resurselor aflate la dispoziŃie şi ale consecinŃelor adoptării

acesteia.

SusŃinem corectitudinea şi consistenŃa acestei definiŃii întrucât exprimă

sintetic şi cu rigoare ştiinŃifică trăsăturile de bază ale conceptului de decizie şi

anume: stabilirea şi cunoaşterea obiectivelor, studiul atent al realităŃilor, analiza

consecinŃelor variantelor posibile şi gradul de fundamentare a deciziilor. Aceste

trăsături stau la baza teoriei deciziilor şi formează cadrul general al metodologiilor

referitoare la desfăşurarea procesului decizional.

Pe parcursul capitolului au fost menŃionate trei abordări teoretice care

propun puncte de vedere proprii referitoare la clasificarea deciziei. În intenŃia de a

justifica alegerea celor trei abordări teoretice se poate observa cu uşurinŃă din

opinia avansată a doi autori, Nica şi Iftimescu, coroborată cu poziŃia lui Simon,

NECLASIFICAT


care deşi succintă şi aparent simplistă, oferă avantajul pragmatismului în sensul

furnizării unei clasificări accesibile oricui, asigurând prin aceasta rolul de iniŃiere

în înŃelegerea diverselor categorii decizionale. Din punct de vedere al relevanŃei

sale în cadrul modelului procesual-organic, clasificarea prezintă elemente ce se

pretează unei asemenea analize, cu toate că acest lucru este departe de a se

întâmpla într-o manieră explicită.

Apreciem că există diferenŃe evidente între aceste puncte de vedere, dar şi o

notă comună, cea care confirmă dimensiunea socio-umană a deciziei. Plecând de la

această constatare apare în mod logic necesitatea punerii în discuŃie a unor cerinŃe

de raŃionalitate a deciziei în vederea îndeplinirii cu eficienŃă a locului şi rolului pe

care decizia o are în activitatea umană şi socială.

Astfel, în ciuda faptului că, aparent, pivotul central al abordării este termenul

de decizie, totuşi nu se poate ignora ideea că decidentul eficace joacă rolul

determinant în mecanismul procesului decizional. Prin urmare, individul determină

în mod esenŃial acest proces, indiferent de categoria căreia îi aparŃine decizia în

sine.

În concluzie, primul capitol îşi propune să facă o introducere în problematica

deciziei, a procesului decizional, dar şi a conceptelor, noŃiunilor şi teoriilor

specifice. Astfel, prezentarea elementelor specifice deciziei de management îşi

justifică necesitatea în contextul dezvoltării, în capitolul următor, a deciziei şi

procesului decizional în organizaŃia militară.

Această iniŃiere urmăreşte facilitarea înŃelegerii aspectelor specifice

procesului decizional în organizaŃia militară, prin abordarea unor idei specifice

teoriei şi acŃiunii militare.

CAPITOLUL 2

UNELE CONSIDERAłII PRIVIND DECIZIA ŞI PROCESUL

DECIZIONAL ÎN ORGANIZAłIA MILITARĂ

NECLASIFICAT


Indentificarea şi analiza unor puncte de vedere specializate în problematica

deciziei şi procesului decizional se constituie ca repere necesare abordării în cel

de-al doilea capitol al tezei, a unor aspecte semnificative ce particularizează locul

şi rolul procesului decizional şi a deciziei în organizaŃia militară. Abordarea pe

care o propunem este de a prezenta conŃinutul unor teorii care constituie puncte de

vedere diversificate, specifice acestor domenii şi de a încerca să dăm noi explicaŃii

la concepŃiile şi ideile formulate până acum.

În acest sens, vom spune, pentru început, că decizia în organizaŃia militară

este un proces dinamic, prin însăşi natura sa, deoarece necesităŃile de gestionare ale

organizaŃiei militare sunt în permanentă schimbare, la fel ca şi interacŃiunile din

cadrul acesteia. Astfel, putem defini decizia în organizaŃia militară ca fiind soluŃia

de adoptare, din mai multe posibile soluŃii alternative, a aceleia care să asigure

îndeplinirea eficientă a unuia sau mai multor obiective specifice acŃiunii militare.

În continuare acŃiunea militară este privită prin prisma atingerii unui obiectiv

şi este caracterizată într-o oarecare măsură, prin prezenŃa riscului, fie că este vorba

de riscul neîndeplinirii misiunii în totalitate, parŃial, temporal sau sub o altă formă

oarecare. De fapt, riscul este inerent oricărei operaŃii militare. În operaŃiile pe timp

de pace comandanŃii iau în considerare o variantă de riscuri cum ar fi implicaŃiile

eşecului asupra prestigiului naŃional sau pentru moralul forŃelor întrunite, sau riscul

pentru siguranŃa membrilor forŃei întrunite. În luptă sau în potenŃialele situaŃii de

luptă, comandanŃii identifică cu grijă condiŃiile care duc la succes atât pentru starea

finală previzionată, cât şi pentru operaŃiile sau etapele majore care conduc la acea

stare finală.

În aceeaşi măsură fiecare decident va acorda atenŃia cuvenită şi pentru

cunoaşterea particularităŃilor prezenŃei incertitudinii în organizaŃia militară şi a

modalităŃilor prin care aceasta poate fi diminuată sau chiar înlocuită în actul

decizional.

ExperienŃa procesului de luare a deciziilor relevă importanŃa vitezei de reacŃie

în exercitarea comenzii şi controlului(C2), în mod eficient. Viteza de reacŃie în

NECLASIFICAT


cazul C2 înseamnă scurtarea timpului necesar luării deciziei, planificării,

coordonării şi comunicării.

De cele mai multe ori, cu cât nivelul la care trebuie luată decizia este mai

aproape de vârf cu atât procesul este mai dependent de informaŃiile furnizate de

elemente care nu sunt parte directă a acestuia. Acest fapt poate produce dificultăŃi

şi genera disfuncŃionalităŃi.

La finalul capitolului sunt prezentate unele deschideri transformatoare în

organizaŃia militară, care presupune trimiteri la numeroase concepte

organizaŃionale, ca urmare a complexităŃii fenomenelor analizate. De pildă,

transformarea impune studierea a cel puŃin două direcŃii: pe de o parte, procesul în

sine – cu tot arsenalul de factori determinaŃi, influenŃe, instrumente de lucru etc.,

iar pe de altă parte, impactul acesteia asupra organizaŃiei militare şi constituenŃilor

acesteia.

În concluzie, cunoaşterea modalităŃilor de luare a deciziilor care influenŃează

adaptarea deciziei militare, inclusiv la nivelul ForŃelor Terestre, se constituie într-o

condiŃie importantă care însă îşi poate valoriza la nivel optim locul şi rolul pe care

îl are dacă sunt corelate cu nivelele la care se adoptă acestea.

Iată de ce apreciem, în următorul capitol, ca fiind foarte importantă analiza

particularităŃilor luării deciziilor politico-militare la nivel internaŃional şi naŃional,

considerentul avut în vedere fiind statutul Armatei României de membră cu

drepturi şi obligaŃii depline în cadrul acestora. În acest fel abordarea, în continuare,

a unor aspecte specifice procesului decizional atât la nivelul unor organizaŃii

politico-militare internaŃionale, cât şi la nivel naŃional se constituie într-un răspuns

lămuritor ce vizează complexitatea luării deciziei militare şi cerinŃele izvorâte din

conŃinutul obiectivelor temei tezei de doctorat.

NECLASIFICAT


CAPITOLUL 3

NIVELE POLITICO–MILITARE ŞI MILITARE ALE

PROCESULUI DECIZIONAL ÎN CONTEXT

INTERNAłIONAL ŞI NAłIONAL

În cel de-al treilea capitol, continuare logică şi ştiinŃifică a primelor două,

ne-am propus să prezentăm modalităŃile în care procesul decizional şi decizia sunt

percepute şi statuate la nivelul organizaŃiilor internaŃionale şi a unor state, prin

prisma implicaŃiilor acestora asupra armatei şi respectiv a ForŃelor Terestre.

Prin structura, funcŃionarea şi misiunile sale, organizaŃia militară se

diferenŃiază de toate celelalte organizaŃii din cadrul societăŃii, aceasta putând fi

considerată drept una dintre cele mai importante, datorită scopului pentru care a

fost înfiinŃată şi menŃinută până în prezent. În această situaŃie, pentru a funcŃiona,

orice societate are nevoie de legi şi reglementări care să delimiteze statului

componentele sale şi, în aceleaşi timp, pentru a le conduce. Pentru aceasta sunt

utilizate unele instrumente de tipul deciziilor, hotărârilor şi a altor asemenea

opŃiuni politico-sociale, economice, militare precum şi documentele specifice cu

caracter normativ.

Pentru a fi adoptate, deciziile urmează un traiect specific fiecărei organizaŃii

internaŃionale sau naŃionale, derivat din locul şi rolul acesteia între celelalte

organizaŃii sociale. Prin modul de constituire şi funcŃionare, organizaŃia militară

are un pronunŃat caracter particular reieşit şi din următoarele note dinstinctive:

ierarhia, natura executabilă a ordinului, diversitatea şi dificultatea misiunilor

militare, apartenenŃa la organizaŃii politice sau politico-militare internaŃionale.

Această poziŃionare în cadrul altor organizaŃii este sursa unor modalităŃi aparte de

adoptare a deciziilor în Armată şi pentru Armată.

În primul parte am prezentat unele aspecte definitorii luării procesului

decizional la nivelul OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite (ONU) şi a OrganizaŃiei

Tratatului Atlanticului de Nord ca principale organizaŃii la nivel mondial.

NECLASIFICAT


În continuare, sunt prezentate noi aspecte specifice deciziei în organizaŃia

militară, şi pentru organizaŃia militară, aşa cum este cazul şi la nivel european.

Având abordate într-o manieră analitică, sistematică şi funcŃională

particularităŃile luării deciziilor politico-militare şi militare la nivelul organizaŃiilor

cu responsabilităŃi majore, în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea continentală

şi mondială, în subcapitolul trei trecem în aceeaşi manieră de construcŃie teoretică

la prezentarea următorului nivel, cel naŃional, al luării deciziei cu însemnătate

majoră asupra organizaŃiilor militare naŃionale.

La finalul capitolului trei, prin evidenŃierea noului context politico-militar,

se configurează cadrul general care influenŃează fundamentarea, stabilirea şi

realizarea procesului decizional la nivelul Armatei României, pe care o considerăm

o autentică şi relevantă deschidere pentru lărgirea problematicii specifice cerinŃelor

temei tezei de doctorat.

Una dintre concluziile care se desprinde din acest capitol este că, pentru a fi

adoptate, deciziile urmează un traiect specific fiecărei organizaŃii internaŃionale

sau naŃionale, derivat din locul şi rolul acesteia între celelalte organizaŃii sociale.

Prin modul de constituire şi funcŃionare, organizaŃia militară are un pronunŃat

caracter particular reieşit şi din următoarele note dinstinctive: ierarhia, natura

executabilă a ordinului, diversitatea şi dificultatea misiunilor militare, apartenenŃa

la organizaŃii politice sau politico-militare internaŃionale.

Având bine conturate aspectele cognitive, praxiologice şi metodologice ale

procesului decizional în cadrul conŃinutului primelor trei capitole ale tezei, în cel

de-al patrulea capitol vor fi abordate idei şi puncte de vedere semnificative ce

vizează procesul decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre, răspunzând prin aceasta

scopului general al tezei de doctorat.

NECLASIFICAT


CAPITOLUL 4

ASPECTE ESENłIALE ALE PROCESULUI DECIZIONAL

ÎN OPERAłIILE FORłELOR TERESTRE

Plecând de la constatările şi dezvoltările teoretice, metodologice şi

praxiologice ale acestor prime trei capitole, în cel de-al patrulea capitol ne-am

propus să abordăm unele idei ce dezvoltă problematica importantă, de maxim

interes şi actualitate pe care o reprezintă eficientizarea procesului decizional în

operaŃiile ForŃelor Terestre.

În condiŃii de interoperabilitate, ForŃele Terestre participă la acŃiuni comune

cu statele membre NATO, UE şi cu alŃi parteneri. În acest capitol, pornind de la

tema tezei de doctorat, se analizează apecte esenŃiale ce vizează operaŃiile ForŃelor

Terestre şi respectiv procesul decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre.

În cadrul structurilor din ForŃele Terestre, deciziile pot fi luate fie de către

manager/comandant/şef, ajutat (sau nu) de către subordonaŃi, fie de către structuri

decizionale formate din mai mulŃi reprezentanŃi, care pot avea niveluri de influenŃă

şi de autoritate similară.

Procesul decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre reprezintă modalitatea de

acŃiune în procesul de conducere a organizaŃiei, aleasă în mod conştient şi în urma

unei analize amănunŃite, dintr-un număr variabil de posibilităŃi, în scopul

îndeplinirii misiunilor (obiectivelor) în condiŃii de eficienŃă maximă.

În prima parte a capitolului sunt prezentate aspecte specifice ale operaŃiilor

ForŃelor Terestre, fiind abordate principiile, cerinŃele, tipurile, nivelurile şi

sistemele de operare ale acestora.

Complexa problematică a procesului decizional în domeniul militar este

analizată şi prezentată într-o firească stare de interdisciplinalitate, aceasta rezultând

în urma indentificării şi prezentării conŃinutului problemei, rolului firesc al

corectitudinii şi oportunităŃii deciziei în cadrul unei eşalonări logice a factorilor

care asigură succesul în operaŃie şi luptă la nivelul eşaloanelor tactice, în special.

NECLASIFICAT


În continuare, sunt analizate, ca particularităŃi ale procesului decizional în

operaŃiile ForŃelor Trestre, decizia la nivel operativ şi cea la nivel tactic.

Dintre constantele operaŃiilor ForŃelor Terestre, eficientizarea este poate cea

mai importantă. Din punct de vedere militar, eficientizarea prezintă caracteristici

diferite de cele din alte domenii. Trăsăturile distincte sunt date de natura

elementelor sale, care conferă specificitatea acŃiunilor militare, fapt ce determină

un tip propriu de eficientizare.

Având în vedere că în literatura de specialitate sunt permanent corelate două

concepte, respectiv cel de eficacitate şi eficienŃă a procesului decizional şi că nu

există dezvoltări semnificative în domeniul militar, în finalul acestui capitol,

succint, s-au abordat câteva idei referitoare la această importantă problematică.

În concluzie, ForŃele Terestre pot fi angajate în război sau în operaŃii de

stabilitate şi de sprijin, numai la ordinul comandantului eşalonului superior,

potrivit deciziei autorităŃilor constituŃionale abilitate. Dintre constantele operaŃiilor

ForŃelor Terestre, eficientizarea este poate cea mai importantă. Din punct de vedere

militar, eficientizarea prezintă caracteristici diferite de cele din alte domenii.

Notele distincte sunt date de natura elementelor, care conferă specificitatea

acŃiunilor militare, fapt ce determină un tip propriu de eficientizare.

În ultimul capitol, apreciem ca fiind foarte importantă analiza modelării ca

fundament pentru eficientizarea procesului deczional, a direcŃiilor de a procesului

decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre, ca în finalul lucrării să prezentăm o

aplicaŃie practică de luare a decziei în condiŃii de risc şi incertitudine.

NECLASIFICAT


CAPITOLUL 5

FUNDAMENTE ŞI DIRECłII DE EFICIENTIZARE A

PROCESULUI DECIZIONAL ÎN OPERAłIILE

FORłELOR TERESTRE

Pentru că teza trebuie să rezolve în mod esenŃial, prin noutate şi originalitate

tema propusă, în ultimul capitol al cercetării ne-am direcŃionat efortul spre

identificarea unor modalităŃi specifice de eficientizare a unei operaŃii a ForŃelor

Terestre, prin apelul la aparatul ştiinŃific matematic şi construcŃia unui soft

decizional. Elaborarea acestor modele o considerăm ca o opŃiune proprie prin care

se configurează în mod vizibil originalitatea şi noutatea tezei de doctorat şi anume

eficientizarea procesului decizional a operaŃiilor ForŃelor Terestre.

Este important a se sublinia caracterul profund aplicativ pe care capitolul îl

urmăreşte şi, totodată, nota distincă pe care o dă elementele specifice metodelor de

fundamentare a procesului decizional în situaŃii de certitudine, incertitudune şi risc

Când ştim cu siguranŃă care va fi rezultatul fiecărui proces decizional avem de-a

face cu o problemă în condiŃii de certitudine. Când o problemă are mai mult de un

rezultat posibil şi cunoaştem probabilitatea fiecărui rezultat, avem de-a face cu o

problemă în condiŃii de risc, iar atunci, când o decizie are mai mult de un rezultat

posibil şi nu cunoaştem probabilitatea fiecărui rezultat, avem de-a face cu o

problemă în condiŃii de incertitudine.

Apreciem că modalităŃile de eficientizare pot fi verificate cu relativă uşurinŃă

în cadrul exerciŃiilor militare sau prin generalizarea experienŃei unor lecŃii învăŃate

din teatrele de operaŃii. De aceea, în continuare, am abordat aspecte ce

particularizează diversitatea situaŃiilor fundamentării şi abordării procesului

decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre, respectiv a modelelor teoretice ce pot

concura la eficientizarea acestuia.

NECLASIFICAT


Pentru îndeplinirea corespunzătoare a obiectivelor din tema tezei de

doctorat, am considerat că este important a indentifica şi aborda unele direcŃii ale

eficientizării procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre.

Având clarificate aspecte ce vizează eficientizarea procesului decizional, în

ultima parte a acestui capitol am propus o aplicaŃie care concretizează demersul

specific activităŃii comandantului în vederea eficientizării procesului decizional

pentru o operaŃie a ForŃelor Terestre. Avem de a face cu o situaŃie decizională în

condiŃii de risc, asupra căreia planează elemente de nesiguranŃă şi

incertitudine acŃională. În asemenea condiŃii, am considerat necesară, abordarea

problemei din perspectiva metodei arborelui decisional, ca o primă variantă de

rezolvare, ca apoi analizarea şi determinarea variantei optime de acŃiune pentru

aceeaşi misiune primită să o rezolvăm printr-o aplicaŃie Excel – ca instrument de

lucru în teoria deciziei.

În opinia noastră, numai pe baza unor cunoştinŃe specializate şi a stăpânirii

depline a variantelor posibile de alegere a celei mai eficiente modalităŃi de

fundamentare a procesului decizional, comandantul unei operaŃii a ForŃelor

Terestre poate şi trebuie să fructifice în mod creativ, cu inteligenŃă şi

responsabilitate idei valoroase specifice domeniilor ştiinŃei militare, informaticii,

teoriei deciziei, teoriei informaŃiei şi matematicii. Pe aceste cerinŃe de ordin

epitemologic, axiologic şi praxiologic, apreciem că atât dezvoltările ştiinŃifice şi

direcŃiile propuse pentru eficientizarea procesului decizional în operaŃiile ForŃelor

Terestre, cât şi varianta aplicaŃiei, completează exigenŃele demersului specific

elaborarii unei teze de doctorat în domeniul ştiinŃei militare.

Considerăm că aprecierile şi concluziile acestui capitol vor putea fi folosite

în activitatea ofiŃerilor din statele majore şi comandanŃilor, atât pentru

eficientizarea propriilor acŃiuni, cât şi pentru cea a activităŃilor de conducere în

compartimentele unde îşi desfăsoară activitatea.

NECLASIFICAT


CONCLUZII ŞI PROPUNERI

EvoluŃia produsă pe parcursul gândirii şi practicii militare, dimensiunea

decizională a acestora a cunoscut o creştere constantă, de la abordări incipiente,

unilaterale la cele ştiinŃifice integratoare, în care procesului decizional i se conferă

o importanŃă crescândă şi un rol determinat.

Plecând de la o asemenea constatare, construită pe baza unei semnificative

documentaŃii a bogatelor surse ştiinŃifice ale unor autori români şi străini, în

stabilirea concepŃiei privind structura tezei de doctorat ne-am concentrat eforturile

pentru a identifica concepŃiile, teoriile şi ideile înscrise în lucrări de autor şi acte

normative reprezentative, cu relevanŃă edificatoare asupra posibilităŃilor de a

cunoaşte, înŃelege, interpreta şi explica aspecte fundamentale ale procesului

decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre.

Pentru a putea localiza corect problematica procesului decizional în

operaŃiile ForŃelor Terestre şi a eficientizării acestuia din perspective

epistemologice, metodologice şi praxiologice am constatat necesitatea abordării

interdisciplinare a problematicii tezei de doctorat prin apelul la unele ştiinŃe

consacrate în câmpul istoriei ştiinŃei sau la altele mai noi. Pe aceste considerente a

fost nevoie să se introducă în dezbatere concepte, principii şi modalităŃi de

abordare specifice teoriei deciziei, ştiinŃei şi artei militare, informaticii, ştiinŃei

managementului, matematicii şi teoriei informaŃiei.

Pe aceste fundamente, demersul nostru ştiinŃific a fost orientat în mod clar şi

concret prin formularea direcŃiilor, obiectivelor şi ipotezelor cercetării.

Dispunând de acest ansamblu coerent al cunoaşterii şi metodologiei

cercetării ştiinŃifice, s-a trecut în mod logic şi etapizat, la elaborarea conŃinutului

tezei de doctorat prin abordarea unor idei, de maxim interes şi actualitate în ceea ce

priveşte procesul decizional şi respectiv eficientizarea procesului decizional în

operaŃiile ForŃelor Terestre.

Considerăm că, prin modul în care s-a construit fiecare capitol în parte şi

teza în întregul său s-au putut finaliza direcŃiile şi obiectivele propuse, respectiv

NECLASIFICAT


validarea ipotezelor cercetării. Aceste aprecieri sunt susŃinute, în continuare, cu

unele concluzii semnificative prin care se evidenŃiază efortul de a răspunde cât mai

aproape de cerinŃele impuse de un asemenea demers ştiinŃific.

Abordarea unor aspecte ce particularizează decizia şi procesul decizional în

cadrul managementului organizaŃiei, în primul rând a celei militare, au evidenŃiat

creşterea interesului teoreticienilor şi practicienilor din acest domeniu pentru

clarificarea conceptuală a celor doi termeni şi mai ales pentru indentificarea şi

explicarea particularităŃilor locului şi rolului acestora în cadrul organizaŃiei militare

moderne.

Analiza deciziei şi procesului decizional în organizaŃia militară, prin prisma

rolului şi delimitărilor sale conceptuale, a favorizat posibilitatea concentrării

investigaŃiei noastre asupra unor aspecte prin care s-au putut explica implicaŃiile

eficientizării procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre.

Din punctul nostru de vedere, considerăm că elementul calitativ nou al

deciziei, apărut în conducerea ştiinŃifică, este folosirea în procesul elaborării ei a

unui vast aparat ştiinŃific prin care empirismul dominant în trecut este înlocuit cu

raŃionamentul ştiinŃific - bazat pe analiza profundă a fenomenului, a complexului

de factori care condiŃionează un proces, o operaŃie, un fenomen militar şi implicit

rezultatele acestora, elaborarea mai multor alternative de acŃiune, fiecare cu

consecinŃele ei previzibile, conform criteriului de raŃionalizare şi eficienŃă.

Comandantul este factorul de răspundere, este cel care ia decizii. El este

dator faŃă de structura militară pe care o conduce să-i asigure eficienŃa procesului

decizional. EficienŃa, deşi se poate deprinde, cu siguranŃă nu este ceva ce poate fi

transmis de către cineva altcuiva. În definitiv, eficienŃa nu este o disciplină, ci o

autodisciplină a actului de comandă, şi aceasta se relevă a fi esenŃială pentru

autoperfecŃionarea unui comandant şi crearea condiŃiilor necesare îndeplinirii

misiunilor în cadrul operaŃiilor ForŃelor Terestre.

În domeniul gestionării riscurilor, marea majoritate a problemelor

decizionale sunt probleme complexe şi slab structurate sau nestructurate; se iau

decizii majoritar în condiŃii de incertitudine, vizându-se îndeplinirea misiunilor

NECLASIFICAT


chiar şi în condiŃiile cele mai nefavorabile, deoarece consecinŃele nerealizării

acestor obiective sunt, întotdeauna, inacceptabile.

Fără îndoială, modelele şi metodele de fundamentare a eficientizării

procesului decizional identificate din literatura de specialitate sau construite şi

propuse în teză reprezintă instrumente deosebit de utile în modelarea operaŃiilor

ForŃelor Terestre, în găsirea soluŃiilor unor probleme complexe, având, însă, în

vedere şi multe limite ale acestora.

Aşa cum a rezultat din aplicarea unor metode specifice modelării, pentru una

dintre acestea beneficiind de posibilităŃile oferite de programul Excel, în analiza

eficientizării procesului decizional pentru o operaŃie a ForŃelor Terestre, s-a ajuns

la acelaşi rezultat în ceea ce priveşte alegerea unei variante de stabilire a misiunii

pentru o situaŃie în care acŃionează o structură a ForŃelor Terestre. Este un exemplu

edificator în ceea ce priveşte oportunitatea şi necesitatea utilizării metodelor

ştiinŃifice pentru asigurarea eficientizării procesului decizional în operaŃiile

ForŃelor Terestre.

Oricât de ridicat ar fi gradul de raŃionalitate al situaŃiilor din dinamica unei

operaŃii a ForŃelor Terestre, practica arată că în adoptarea deciziei intervin, într-o

măsură mai mică sau mai mare, şi factori subiectivi, ei fiind adesea determinanŃi

pentru succesul sau eşecul unei operaŃii.

În aceste condiŃii, eficientizarea procesului decizional în operaŃiile ForŃelor

Terestre reprezintă modalitatea cea mai adecvată de contracarare a incertitudinii.

Metodologia şi tehnologia specifică a fundamentării sale au devenit o achiziŃie

valoroasă atât pentru teoria generală a deciziei, cât şi pentru ştiinŃa şi arta militară.

Considerăm că, eficientizarea procesului decizional în operaŃiile ForŃelor

Terestre a fost şi rămâne o sarcină dificilă, pentru că viteza de adoptare a deciziei

creşte direct proporŃional cu timpul disponibil din ce în ce mai scurt. De asemenea,

creşte complexitatea deciziilor, care trebuie să Ńină seama de o serie de

constrângeri de ordin militar. Decizia rapidă pe care o reclamă lupta în condiŃiile

războiului modern trebuie să aibă o valoare euristică chiar dacă informaŃiile pe care

ea se bazează sunt incomplete.

NECLASIFICAT


De aceea, în opinia noastră, procesul decizional constituie punctul central al

activităŃii de conducere a operaŃiilor în ForŃele Terestre, iar eficientizarea

procesului decizional influenŃează folosirea optimă a resurselor umane, materiale şi

financiare.

Considerăm că, se poate înŃelege, din cele prezentate în această lucrare că

procesul decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre este, mai mult decât proces

decizional, ca apanaj al oricărui factor de conducere militar, supus unor legalităŃi şi

constrângeri aparte, ceea ce conduce la necesitatea eficientizării acestuia în

contextul transformărilor ce caracterizează ForŃele Terestre.

În finalul demersului nostru ştiinŃific, apreciem că eficientizarea procesului

decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre conduce la îndeplinirea obiectivelor şi

misiunilor acestora, asigurând utilitatea cu randament maxim posibil a tuturor

resurselor de care se dispune - umane, materiale, financiare sau de timp etc. - atât

în cadrul unor operaŃii în curs de desfăşurare, cât şi a celor următoare.

Apreciem că întregul conŃinut al tezei de doctorat răspunde unor necesităŃi şi

cerinŃe generate de creşterea complexităŃii sarcinilor ce revin ForŃelor Terestre

pentru îndeplinire la parametrii performanŃi a obiectivelor şi misiunilor specifice

operaŃiilor. Astăzi, şi mai ales în viitor, ForŃele Terestre îşi sporesc contribuŃia la

îndeplinirea misiunilor Armatei României, în calitatea acesteia de Ńară membră

NATO şi UE şi de participantă activă la slujirea intereselor naŃiunii române.

În concluzie, ForŃele Terestre, ca principală categorie de forŃe ale Armatei

României pentru desfăşurarea cu succes a întregului proces de transformare, ce va

continua şi în anii următori, are ca fundament esenŃial îmbogăŃirea ştiinŃei şi artei

militare, în cadrul căreia fructificarea valenŃelor eficientizării procesului decizional

în operaŃiile ForŃelor Terestre devine prioritar şi esenŃial.

NECLASIFICAT


BIBLIOGRAFIE

I. LEGI, ORDONANłE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. ConstituŃia României, modificată şi completată, Monitorul Oficial al

Romîniei, partea I, nr. 767, Bucureşti, 2003.

2. Legea nr. 346 privind organizarea şi funcŃionarea Ministerului Apărării

NaŃionale, Monitorul Oficial al Romîniei, partea I, nr. 654, Bucureşti, 2006.

3. Legea nr. 121 privind participarea forŃelor armate la misiuni în afara

teritoriului statului român, Monitorul Oficial al Romîniei, partea I, nr. 427,

Bucureşti, 2011.

4. Carta albă a apărării, avizată ca anexă la Hotărârea CSAT nr.77, Bucureşti,

17.06.2013.

II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCłIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI

1. Strategia de Transformare a Armatei României, Statul Major General,

Bucureşti, ediŃie 2007.

2. Doctrina Armatei României, nr.SMG 103, Bucureşti, 2012.

3. Doctrina managementului informaŃional în Armata României, nr SMG-44,

Bucureşti, 2013.

4. Doctrina planificării operaŃionale în Armata României- S.M.G./P.F.-5, nr.

SMG 38, Bucureşti, 2013.

5. Doctrina pentru operaŃiile întrunite multinaŃionale, Bucureşti, 2001.

6. Doctrina privind participarea la operaŃii de răspuns la crize non-articol 5,

nr. SMG.-34, Bucureşti, 2013.

7. Doctrina pentru operaŃii întrunite a Armatei României-S.M.G./P.F.-3, nr.

S.M.G.-18 din 11.03.2014, Bucureşti, 2014.

8. F.T.-1, Doctrina operaŃiilor ForŃelor Terestre”, Bucureşti, 2006.

9. F.T.-2, Manualul pentru organizarea de stat major şi operaŃii ale ForŃelor

Terestre”, Bucureşti, 2005.

10. F.T.-3, Manualul de tactică generală a ForŃelor Terestre”, Bucureşti, 2005.

NECLASIFICAT


11. Manualul de planificare a operaŃiilor, , nr. SMG.-65, Bucureşti, 2011.

12. Manualul operaŃiilor informaŃionale, nr. S.M.G.-90 din 16.12.2013,

Bucureşti, 2014.

.

III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCłIUNIMILITARE STRĂINE

1. Strategia de Securitatea SUA, Casa Albă, ediŃie 27 mai 2010.

2. Allied Joint Doctrine for the Conduct of Operations AJP-3, 2007.

3. Allied Joint Doctrine AJP-01(C), March 2007.

4. Comanda şi Controlul, (Command and control), MCDP 6, U.S. Marine Corps,

1996.

5. FM 34-60, Counterintelligence Handbook, Glossary-8.

6. NATO Crisis Response System, în conformitate cu Manualul Sistemului

NATO de Răspuns la Crize, 2009.

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. Alexandrescu, G., Dolghin, N., Mostoflei, C., „Fizionomia acŃiunilor militare”,

Bucureşti, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I”, 2003.

2. Andronic, B., Siteanu, E., Schimbări şi tendinŃe în strategia militară şi arta

operativă, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2005.

3. Bărbulescu, C., Gavrilă, T.,(coord.), Economia şi gestiunea întreprinderii-ediŃia

a-2-a, Editura Economică, Bucureşti, 1999.

4. Boaru G., Răducu M., Păun V., „Managementul riscului în acŃiunile militare”,

Bucureşti, Editura Academia de Înalte Studii Militare, 2003.

5. Bujoreanu, I., Analiza şi evaluarea riscului în sistemul românesc de

management a resurselor de apărare, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare

“Carol I”, Bucureşti, 2006.

6. Bujoreanu, I., Decizia şi evaluarea riscului în domeniul militar, Editura

UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2006.

NECLASIFICAT


7. Burciu, A., (coord.), Introducere în management, Editura Economică, Bucureşti,

2008.

8. Burduş, E., Tratat de management, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

9. BuŃa, V., Ciocan, M., Studii asupra luării deciziei în condiŃii de risc şi

incertitudine în situaŃii de criză, în Puncte de vedere şi dezbateri la început de

drum în NATO, Editura Academia de Înalte Studii Militare, 2002.

10. Calopăreanu, G., Teorie şi practică în procesul de planificare, Articol la

sesiunea de comunicări ştiinŃifice cu participare internaŃională a UniversităŃii

NaŃionale de Apărare “Carol I”, SecŃiunea 3: Strategie Militară, Bucureşti, 2008.

11. Cosma, M., (coord.), Riscuri şi ameninŃări la începutul secolului al XXI-lea,

Editura “Alma Mater”, Sibiu, 2008.

12. Culda, L., PotenŃele fiinŃei umane. Ce poate să devină omul dacă reuşeşte să-şi

înŃeleagă potenŃele?, Editura Licorna, Bucureşti, 2003.

13. Culda, L, Liderii în organizaŃii, Centrul de Studii Sociale Procesual-Organice,

Bucureşti, 2005.

14. David, A., NaŃiunea între „starea de securitate” şi „criza politico-militară”,

Editura Licorna, Bucureşti, 2000.

15. Dănilă, Ş., Cuvânt introductiv la SMG/PF-5 Doctrina planificării operaŃiilor

în Armata României, nr. SMG 38, Bucureşti, 2013.

16. Deac, A.L., AcŃiunea militară, Editura Academia de Înalte Studii Militare,

Bucureşti, 1996.

17. Deaconu, A., Podgoreanu, S., Raşcă, L., Factorul uman şi performanŃele

organizaŃiei, Editura Academia de Studii Economice, Bucureşti, 2004.

18. Dumitru, V., Stoian, I., Rugină, N., Modelarea matematică a acŃiunilor

militare, Editura Diagonal, Bacău, 2002.

19. Frunzeti, T., „Creşterea eficienŃei operaŃiilor forŃelor terestre prin optimizarea

procesului de luare a deciziei”, Articol la sesiunea de comunicări ştiinŃifice cu

participare internaŃională a UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I”, SecŃiunea

3: Strategie Militară, Bucureşti, 2007.

20. Filip, F.-G., Decizie asistată de calculator, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002.

NECLASIFICAT


21. Gavrilă, T., Lefter, V., Managementul general al firmei, ediŃia a-II-a, Editura

Economică, Bucureşti, 2004.

22. GâdiuŃă, Sava, D., Decizia Militară – raŃionalitate şi legitimitate,, ColecŃia

Bibliotecii Statului Major General, Bucureşti, 1998.

23. Habian, L., Teleşpan, C., Managementul organizaŃiei militare – procesul

decizional, Editura Academiei ForŃelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2003.

24. Iacob, D., Cismaru, D.-M., OrganizaŃia inteligentă. Zece teme de

managementul organizaŃiilor, EdiŃia a-2-a, Editura Comunicare.ro, Bucureşti,

2010.

25. Lile, R., Management general, Editura Gutenberg, Arad, 2011.

26. Manta, D., Managementul crizelor în NATO. OperaŃia de răspuns la crize non-

art. 5, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2005.

27. Mihuleac, E., „Bazele managementului”, Editura Tempus, Bucureşti, 1994.

28. Miloiu, G., Analiza operaŃională factor de sprijin al procesului decizional în

domeniul militar, articol în revista Gândirea militară românească, Editura

S.M.G.nr. 4, Bucureşti, 2011.

29. Mureşan, M., Marin, G., Bălăşescu, I., Grad, V., Saulea, D.N., Riscul şi decizia

militară, Editura Militară, 1994.

30. Neag, M., Stoina, N., ŞtiinŃă militară, Editura Academiei ForŃelor Terestre

„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2008.

31. Nica, P., Iftimescu, A., Management – concepte şi aplicaŃii, Editura Sedcom

Libris, Iaşi, 2004.

32. Nicolescu, O., Management, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.

33. Nicolescu, O., Sistemul decizional al organizaŃiei, Editura Economică,

Bucureşti, 1998.

34. Nicolescu, O.,Verboncu, I., Management, ediŃia a-III-a reviuuită, Editura


35. Nicolescu, O., Nicolescu, C., OrganizaŃia şi managementul bazate pe

cunoştinŃe, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011.

NECLASIFICAT


36. Preda, I., Teoria deciziilor statistice, Bucureşti, Editura Academiei Române,

1992.

37. Popescu, I., Ungureanu, L., Muscalu, E., Decizia sau demersul antientropic de

la cauză la efect, Editura UniversităŃii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2005.

38. Popovici, D., „EvoluŃii posibile în interpretarea şi rezolvarea strategiilor şi

tacticilor de rezolvare a conflictelor sociale” în Culda, L. (coord.), SituaŃia

noŃiunilor – surse de insecuritate, Editura Licorna, Bucureşti, 1999.

39. Roman, N., Ispas, L., Elemente de artă militară, Editura Academiei ForŃelor

Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2010.

40.Sandu, I.-E., Decizii în condiŃii de incertitudine şi de risc, Editura UniversităŃii

NaŃionale de Apărare “Carol I”, 2006.

41.Sarchinschi, A., OperaŃiile de stabilitate şi securitate umană, Editura

UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti 2008.

42. Sava, D., Sava, L., Incertitudinea în decizia militară , articol în revista “Spirit

militar modern”, nr. 4, Editura Grupul de presă al armatei, Bucureşti, 1997.

43. Simionescu, A.,(coord.), Management general, Editura Dacia, Cluj-Napoca,

2002.

44. Sorin, I., Elemente de artă militară, Editura Academiei ForŃelor Terestre

„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2005.

45. Stanciu, L., Managementul organizaŃiei militare-Abordări teoretice şi

aplicative, Editura Alma Mater, Sibiu, 2005.

46. Tătar, L., Transformarea în sistemul militar, Articol la sesiunea de

comunicări ştiinŃifice cu participare internaŃională a UniversităŃii NaŃionale de

Apărare “Carol I”, SecŃiunea Management şi EducaŃie, Bucureşti, 2007.

47. Teleşpan, C., Stanciu, L., Bazele managementului – curs, Editura Academiei

ForŃelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2005.

48. Tobă, F., „ConsideraŃii privind oportunitatea scientizării deciziilor politic-

militare” în Culda, L. (coordonator), SituaŃia naŃiunilor-surse de insecuritate,

Editura Licorna, Bucureşti, 1999.

NECLASIFICAT


49. Udeanu, G., Elemente de artă militară – Artă operativă şi strategie militară –

Curs, Editura Academiei ForŃelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2008.

50. Udeanu, G., Elemente de artă militară, Editura UniversităŃii NaŃionale de

Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2010.

51. Udeanu, G., Managementul securităŃii naŃionale, Editura Academia ForŃelor

Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2012.

52. Vladu, M., (şef colectiv), Grecu, P., (coord.ştiinŃific), Noi modele matematice

de calcul al posibilităŃilor pentru îndeplinirea misiunilor de geniu, Editura

Centrului Tehnic- Editorial al Armatei, Bucureşti, 2007.

53. Zamfir, C., Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică, Editura


54. ZorlenŃan, T., Burduş, E., Căprărescu, G., Managementul organizaŃiei, Editura


V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1. Adams, I., Tompson, M., Taking account of societal concerns about risk:

framing the problem, Health and Safety Executive, Research Report 035, 2002.

2. Besson, G., Bernard, M.L, Douze methodes d’analise multicritere, Revue

francaise d’automatique, informatique et recherche operationelle.

3. Bierman, H. , Bonin, Jr. Ch.P.i, Hausman, W. H., „Quantitative analysis for

business”, Richard D. Irwin, Inc. 1973.

4. Bötel, F., Innere Führung (Leadership and Civic Education) and the Citizen in

Uniform, Federal Ministry of Defence.

5. Clausewitz, von C., „Despre război”, Bucureşti, Editura Militară, 1982.

6. Covey, S. R., Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace, Ed. Allfa, Bucureşti,

2011.

7. Duck, S., Optimizarea conducerii structurilor sociale, Bucureşti Editura

Polirom, 2000.

8. Drucker, P., Despre decizie şi eficacitate, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2010.

NECLASIFICAT


9. Drucker P., The Effective Executive, Ed. William Heinemann, 1967; traducere în

limba română: Despre decizie şi eficacitate, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2007.

10. Gupta, J., Forgionne, G., Mora, M., Intelligent decision-making support

systems: foundations, applications and challenges. (Decision

engineering),Springer-Verlag London Limited, 2006.

11. Klein, G., Strategies of Decision Making, Military Review, 1989.

12. Kotarbinschi, T., Tratat despre lucrul bine făcut, Editura Politică, Bucureşti.

13. Maciariello J., The Daily Drucker, Elsevier, Butterworth Hajnemann, UK,

2005.

14. Marr, J. J., The military decision making process: Making better decisions

versus Making decisions better, School of advanced military studies, 2000.

15. Sartori, G., Teoria democraŃiei reinterpretată, Editura Polirom, Iaşi, 1999.

16. Simon, H., Le Nouveau Management. La decision par les ordinateurs, Editura

Economica, Paris, 1980, citat în Nica, P., Iftimescu, A., Management – concepte şi

aplicaŃii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004.

17. Stuart, E. J,, Alexander, H., Ilze S. L., Science of command and Control,

Washinton, 1988.

18. Wiegand H., Parliamentary Army, Federal Ministry of Defence.

VI. SURSE WEB

1. http://www.shape.nato.into/opsglobal/Documents/NTL/NTLTOC.htm

2. http//www.mapn.ro/documente_cheie/strategice_transformare.doc

3. http://dexonline.ro/search.php?cuv=risc

4. http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_49202.htm

5. http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_68277.htm

6. http://www.nato.int/cps/en/natolive/news_75647.htm

7. http://www.nato.int/cps/en/natolive/structure.htm

8. http://www.nato.int/cps/en/natolive/defense-planning-process.htm

9.http://www.whitehouse.gov/sites/default/files/rss_viewer/national_security_strate

gy.pdf

NECLASIFICAT


10. http://www.defense.gov/news/defense_strategic_guidance.pdf

11. http://constitutionus.com/

12. http://www.defense.gov/about/dod101.aspx

13.https://www.gov.uk/government/publications/the-national-security-strategy-a-

strong-britain-in-an-age-of-uncertainty

14.https://www.gov.uk/government/publications/the-strategic-defence-and-

security-review-securing-britain-in-an-age-of-uncertainty

15.https://www.gov.uk/government/publications/army-doctrine-publication-

operations

16.http://www.bmvg.de/portal/a/bmvg/!ut/p/c4/LYsxEoAgDATf4gdIb-

cv1MYBzcQbMDgQ8ftSONtssUsrddQ3iDdk9YlmWnaM4XXhauIq9pPLybB65w

RDdF6FQzZ2R47PxdqtcTHGAXlU_q72byv9tgQFK91xGj6tRgx1/

17. http://www.bmvg

18.http://www.bmvg.de/portal/a/bmvg/!ut/p/c4/Dce7EYAgEAXAWmyAy83sQk0

cwBPegAfDz_ZlNlo6aRI94HRDEh1pp8NiNZ8y73CqwnountFqThENQZkuN9eP

fVEQ4cLX02e6OMphW35PddAM/#headerblock

19.http://www.bmvg.de/portal/a/bmvg/!ut/p/c4/LYsxEoAgDATf4gdIb-

cv1MYBzcQbMDgQ8ftSONtssUsrddQ3iDdk9YlmWnaM4XXhauIq9pPLybB65w

RDdF6FQzZ2R47PxdqtcTHGAXlU_q72byv9tgQFK91xGj6tRgx1/

VII. REVISTE

1. Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Carol I", colecŃia din anii 2008-

2013.

2. Revistele Academiei ForŃelor Terestre Nicolae Bălcescu”, colecŃia din anii 2009-

2014.

3. Sesiunle anuale de comunicări ştiinŃifice cu participare internaŃională ale

UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Carol I", colecŃia din anii 2007-2013.

4. Sesiunle anuale de comunicări ştiinŃifice cu participare internaŃională ale

Academiei ForŃelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, colecŃia din anii 2009-2013.

NECLASIFICAT


VIII. DOCUMENTE DE REFERINłĂ

1.Carta ONU ConcepŃia privind comanda şi controlul structurii de forŃe în Armata

României, aprobată prin Hotărârea Consiliului Superior de Apărare a łării nr. 33 ,

Bucuresti, 2010.

2.***Decizia politico-militară în condiŃiile participării româniei la alianŃa nord-

atlantică, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Carol I", Bucureşti, 2006.

3.DicŃionarul Explicativ al Limbii Române, ediŃia a II-a, Bucureşti, editura Univers

enciclopedic, 1998.

4.***Politica Europeană de Securitate şi Apărare, Departamentul pentru Integrare

Euroatlantică şi Politica de Apărare, Bucureşti, 2006.

5.***SusŃinerea leadership-ului global al Statelor Unite. PriorităŃi pentru

apărare în secolul 21. Departamentul Apărării al SUA.

6.***Tratat de ştiinŃă militară, Vol. 3 , Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare

"Carol I", Bucureşti, 2004.

7.NATO Handbook, 2006.