teza de doctorat - unap teza decembrie/rezumat teza_ro... · securitatea energetică şi resursele...
TRANSCRIPT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ”CAROL I” Exemplar unic
Dosar nr.____
Nr._______din___________
BORDEIANU DAN
TEZA DE DOCTORAT
TEMA: „RESURSELE ŞI ENERGIA ABORDATE ÎN
PERSPECTIVA SECURITĂŢII NAŢIONALE ŞI
EUROPENE”
Conducător de doctorat
Colonel prof.univ.dr.
DUMITRU DANIEL
Teză elaborată în vederea obţinerii
titlului de DOCTOR în Securitate Naţională
- BUCUREŞTI 2017 -
Neclasificat
Neclasificat
3 din 14
CUPRINS INTRODUCERE
Capitolul 1. MEDIUL ACTUAL DE SECURITATE ŞI PRINCIPALELE
PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTĂ OMENIREA
1.1. Repere privind mediul internaţional de securitate la începutul secolului
XXI
1.1.1. Delimitări conceptuale privind securitatea
1.1.2. Modalităţi de abordare a securităţii în lumea contemporană
1.1.3. Strategii şi politici de contracarare a insecurităţii la adresa stabilităţii
naţiunilor
1.1.4. Influenţa actorilor statali şi non-statali asupra sistemului internaţional
de securitate
1.1.5. România componentă a sistemului internaţional de securitate
1.2. Principalele probleme cu care se confruntă omenirea la începutul
secolului XXI 1.2.1. Globalizarea
1.2.2. Conflictele regionale
1.2.3. Terorismul şi crima organizată
1.2.4. Creşterea demografică, sărăcia, migraţia ilegală, drepturile omului şi
proasta guvernare
1.2.5. Problema resurselor energetice
Capitolul 2. SECURITATEA ENERGETICĂ A PRINCIPALILOR ACTORI-
POLITICI ŞI STRATEGII, BALANŢA ENERGETICĂ MONDIALĂ
2.1. Securitatea energetică şi resursele energetice ale lumii contemporane
2.1.1. Resursele energetice ale lumii contemporane
2.1.2. Securitatea energetică. Definire şi elemente componente ale securităţii
energetice
2.1.3. Securitatea energetică, componentă a securităţii internaţionale
2.1.4. Scena energetică mondială şi principalii actori ai acesteia
2.2. Politici şi strategii energetice în societatea contemporană
2.2.1. Politici de securitate energetică. Definire şi elemente componente
2.2.2. Scenariile din domeniul securității energetice. Metodologie de elaborare
a scenariilor
2.2.3. Strategiile energetice ale statelor dezvoltate
2.2.4. Politici de securitate energetică în spaţiul caspic
2.2.5. Miza petrolului caspic în geopolitica actuală - repere privind
posibilităţile energetice ale actorilor din spaţiul caspic
2.2.6. Parteneriate energetice. Dispute şi crize energetice
Neclasificat
Neclasificat
4 din 14
Capitolul 3. SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI ÎN CONTEXT
EUROPEAN - PROGNOZĂ ŞI SCENARII ENERGETICE PENTRU
VIITORUL APROPIAT
3.1. Securitatea energetică a României - prezent şi perspective
3.1.1. Riscurile și amenințările la adresa securităţii energetice pentru România
3.1.2. Locul şi rolul energiei în dezvoltarea durabilă a societăţii româneşti
3.1.3. Situaţia şi nevoile de energie ale României în prezent şi perspectivă
3.2. România în ecuaţia stabilităţii şi securităţii bazinului Mării Negre
3.2.1. Contribuţia României privind securitatea şi stabilitatea zonei Mării
Negre
3.2.2. Noul mediu de stabilitate şi securitate la nivel național și european
3.3. Prognoză şi scenarii energetice pentru viitorul apropiat 3.3.1. Interese politice, militare şi energetice în regiune
3.3.2. Proiecţii geopolitice şi geostrategice în regiunea extinsă a Mării Negre
3.3.3. Scenarii energetice pentru viitorul apropiat
CONSIDERAŢII FINALE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Neclasificat
Neclasificat
5 din 14
Cuvinte-cheie: națiune; globalizare; securitate; strategii de securitate;
securitate naţională; strategie de apărare; securitate colectivă; politică externă;
politica de apărare naţională; actori statali; documente strategice; cooperare
internaţională; tratat; alianţă; conflict; război; NATO; UE; ameninţări la adresa
securităţii; interes naţional; parteneriat strategic; consolidarea securităţii;
neproliferarea armamentului; resurse energetice; resurse petroliere; putere; energie;
dezvoltare economică.
Ipoteza de la care am pornit demersul de cercetare este următoarea:
În actualul mediu internațional de securitate, evenimentele care s-au
desfășurat, în ultimele două decenii, au avut efecte majore asupra geopoliticii
energetice, în special asupra celor care au legătură cu petrolul. Zonele petroliere
renumite, cum este Orientul Apropiat, au devenit zone mai puțin sigure, iar în
aceste condiții marile economii, mai ales SUA, au conștientizat că sunt mult prea
dependente de acestea. Ca exemplu în acest caz îl reprezintă dependența energetică
a Uniunii Europene față de Rusia, care a fost concretizată într-o criză majoră.
Pentru moment, dar şi pentru viitorul imediat petrolul rămâne pionul central al
tuturor strategiilor geopolitice inclusiv pentru statele din regiunea Mării Negre.
Pe fundalul transformărilor din mediul internaţional de securitate, energia și
resursele, alături de economie, finanţe şi informaţii, cunoaşte o amplă tendinţă de
globalizare, presupunând existenţa unor riscuri şi ameninţări globale de tipul non-
militare, agresiuni atipice cu implicarea forţei armate sau agresiune armată.
În ansamblul strategiilor de securitate, securitatea energetică în raport cu
celelalte dimensiuni ale securităţii, este apreciată ca fiind cea mai dinamică, în
special după anii 90, ea poate fi atât soluția marilor probleme cu care se confruntă
omenirea şi, în acelaşi timp, cel mai complex factor de potenţial ce poate genera
potenţialuri.
Resursele şi energia abordate în perspectiva securităţii naţionale şi
europene reprezintă un domeniu de cercetare care, în opinia noastră, nu a fost
suficient investigat în mediul academic naţional de specialitate. Miza securității
energetice este deosebit de mare, reuşita însemnând pace şi securitate, în vreme ce
eşecul acesteia poate duce la conflicte, culminând chiar cu războiul.
Neclasificat
Neclasificat
6 din 14
Pe de altă parte, ţinând cont de fenomenul ireversibil al globalizării şi de
puternica interdependenţă dintre state și de transformările continue care au loc în
mediul internaţional cu impact asupra securităţii europene şi euro-atlantice şi,
implicit, a României, în cadrul prezentei lucrări, am urmărit analiza securității
energetice din perspectivă multidisciplinară. În acest sens, am utilizat
concepte, idei şi teorii aparţinând disciplinelor considerate ca fiind în legătură
strânsă cu domeniul de cercetare, şi anume ştiinţele militare, ştiinţele politice,
științele economice, teoria relaţiilor internaţionale, istoria şi geografia. În
conexiune, cu subiectul cercetat, am identificat următoarele dimensiuni:
dimensiunea politică, militară, economică, socială, ecologică, şi, nu în ultimul
rând, cea structurală şi cea educaţională.
Obiectivul general al lucrării de cercetare ce constituie teza de doctorat
constă în identificarea, analizarea și reliefarea naturii complexe a dimensiunilor
securității energetice în noul context de securitate și apărare europeană și
euroatlantică. Ca obiective specifice, ne-am propus şi am realizat următoarele:
evoluţia practicii de securitate în lumea contemporană; strategiile şi politicile de
contracarare a problemelor de insecuritate; actori sociali implicați ai sistemului
internaţional de securitate; România în contextul securităţii şi apărării comune
europene; principalele probleme cu care se confruntă omenirea la începutul
secolului XXI; securitatea energetică şi resursele energetice ale lumii
contemporane; politicile şi strategiile energetice în societatea contemporană;
securitatea energetică a româniei - prezent şi perspective; România în ecuaţia
stabilităţii şi securităţii bazinului Mării Negre; prognoză şi scenarii energetice
pentru viitorul apropiat. Am propus o „Metodologie de elaborare a scenariilor”
În cadrul prezentei lucrări, am optat pentru folosirea mai multor metode de
cercetare specifice științelor sociale, și anume analiza comparativă a unor
documente, analiza de conținut, analiza unor date, metoda istorică, realizarea unor
corelații și metoda prospectivă.
Am aplicat metoda istorică în studierea evoluției conceptului de securitate în
timp. Metoda comparației a fost aplicată în analiza comparativă a documentelor
Neclasificat
Neclasificat
7 din 14
strategice de securitate. Metoda analizei de conținut am considerat-o potrivită în
studierea documentelor strategice și a legislației naționale și internaționale în
domeniul securității, în special a securității energetice.
De asemenea, am realizat unele corelații între trecut și prezent, precum și
între transformările la nivelul mediului internațional de securitate și cele survenite
la nivelul securității energetice. În plus, am folosit metoda analizei
datelor/statistică în observarea evoluțiilor crescătoare sau descrescătoare din punct
de vedere numeric a resurselor alocate domeniului energetic. Nu în ultimul rând,
metoda prospectivă a fost aplicată în încercarea de a releva tendințele și
perspectivele în domeniul securității, în special a securității energetice.
Teza de doctorat este structurată în trei capitole.
În primul capitol, intitulat MEDIUL ACTUAL DE SECURITATE ŞI
PRINCIPALELE PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTĂ OMENIREA,
structurat în două subcapitole, am realizat fundamentarea teoretică necesară
demersului de cercetare propus. Se face prezentarea unor repere privind mediul
internațional de securitate la începutul acestui secol, în special a delimitărilor
conceptuale privind securitatea internațională, pe detalierea reperelor principale ce
țin de problemele cu care se confruntă omenirea după sfârșitul războiului rece
(globalizare, terorism, criminalitate transfrontalieră, cursa înarmărilor, conflicte
etc.), pe analiza principalilor actori ai sistemului internațional de securitate și
prezentarea României ca vector al sistemului de securitate și apărare comună
europeană.
În scopul gestionării provocărilor, instituțiile și organizațiile de securitate şi
guvernele sunt obligate să aibă o abordare, gândire și acțiune globală. Amenințările
și riscurile la adresa securității la nivel național, zonal, regional sau internațional s-
au dezvoltat în ultima perioadă și au devenit o preocupare firească a comunității
internaționale ca urmare a unor circumstanțe, situații și condiții interne și în
relațiile dintre state.
Neclasificat
Neclasificat
8 din 14
Ca o concluzie a acestui capitol, am dorit să scoatem în evidență faptul că
noul mileniu a adus cu sine speranțe mai mari de pace, prosperitate și stabilitate,
dar și noi provocări ce nu respectă frontierele și care pot viza pe oricine, oriunde.
Considerăm aceste amenințări și riscuri la adresa securității că sunt profund
interdependente, iar probleme ca terorismul, criminalitatea transfrontalieră
organizată, proliferarea armelor de distrugere în masă, degradarea mediului sau
conflictele locale nu pot fi tratate separat unele de altele și numai în cadrul
actualului mediu internațional de securitate.
În capitolul al doilea, SECURITATEA ENERGETICĂ A
PRINCIPALILOR ACTORI - POLITICI ŞI STRATEGII, BALANŢA
ENERGETICĂ MONDIALĂ, am realizat, pe parcursul a două subcapitole o
analiză care ne arată faptul că energia reprezintă un element esențial pentru
îmbunătățirea calității vieții pe glob și dezvoltarea economică și socială a statelor
lumii. De-a lungul istoriei cele care au influențat continuu și în mod covârșitor
evoluția societății umane, dezvoltarea economică, economiile naționale, economia
mondială și, mai recent, economia globală sunt resursele naturale, în special cele
energetice.
Conștientizarea faptului că resursele cunoscute în clipa de față nu vor ajunge
pentru toată lumea un timp prea îndelungat, în lipsa unei descoperiri care să
revoluționeze situația energetică mondială, creează o ruptură profundă între
realitatea securității naționale și cea a securității colective.
Considerăm că securitatea energetică a unui stat depinde în primul rând de
poziția lui pe glob, resursele pe care le are și de infrastructura realizată în domeniul
acestor resurse de aceea în fiecare caz în parte amenințările sunt de natură diferită,
iar planul de măsuri împotriva acestor amenințări trebuie să fie diferit.
Putem vorbi de securitate energetică numai în situația în care ne referim la o
colectivitate umană sau la o regiune de pe glob, numai în condițiile existenței unui
actor legitim, fie că este statal sau non statal. Acest actor trebuie să aibă voința și
capacitatea de a promova un set de decizii raționale și acțiuni eficiente și coerente
în această direcție.
Neclasificat
Neclasificat
9 din 14
În paralel cu încercarea de a defini și redefini politicile și strategiile
construite în domeniul energetic, marii actori ai scenei economice internaționale
doresc să promoveze, încheie și să dezvolte unele parteneriate și alianțe care să fie
cât mai benefice intereselor proprii. În această situație sunt SUA, UE și China care
au încheiat sau încearcă să încheie acorduri strategice cu Rusia, actor cu resurse
bogate de petrol și mai ales gaze naturale.
Considerăm că un rol foarte important în elaborarea politicilor energetice
revine percepțiilor pe care liderii implicați care trebuie să aibă o situație clară a
nevoilor energetice din propria societate pe termen scurt și lung, să realizeze care
sunt posibilităților de procurare și să cunoască situațiile de criză care pot să apară
în procesul de aprovizionare și consum.
Capitolul trei, intitulat SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI
ÎN CONTEXT EUROPEAN- PROGNOZĂ ŞI SCENARII ENERGETICE
PENTRU VIITORUL APROPIAT, constituie centrul de greutate al tezei,
deoarece având deja o perspectivă bine conturată a tendinţelor de evoluţie a
mediului internațional de securitate, discutăm despre sectorul energetic, care este
unul dintre elementele cu o contribuție importantă pentru dezvoltarea României,
aceasta menifestându-se prin influența profundă pe care o are asupra
competitivității economice, calității vieții și mediului. Va fi nevoie ca acest sector
energetic românesc să fie mai solid economic, mai avansat tehnologic și nepoluant,
pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor pe termen lung.
România încearcă să participe, în egală măsură, la asigurarea funcționalității
și consolidarea pieței europene de energie, pentru asigurarea prețurilor adecvate
pentru consumatori și competitivității companiilor europene. Datorită faptului că sa
liberalizat piața europeană de energie, se asigură volumul necesar de investiții în
infrastructură, iar interconectarea realizează o tranzacționare transfrontalieră care
poate să asigure integrarea la piața unică.
În concluzie, principalii actori din zona Mării Negre şi perspectivele
probabile ale interesului manifestat pentru realizarea unor proiecte eficiente de
cooperare oferă o imagine a trendului general pozitiv al construirii unor
Neclasificat
Neclasificat
10 din 14
aranjamente regionale în scopul creșterii încrederii și cooperării în zonă. Acest
proces va sta la baza realizării continuu-ului dintre zonele Mediteranei și Mării
Negre, extins spre spațiul Orientului Mijlociu, Caucazului și Asiei Centrale.
Implicarea în zonă a noi actori de forță arată că actuala configurare dimensională a
cooperării instituționale zonale se impune a fi îmbunătățită, că elaborarea unor noi
proiecte de cooperare și întărire a securității devine imperios necesară.
Integrarea energetică în UE presupune și soluționarea în comun a unor
probleme de securitate energetică, implicit de securitate națională. În ultimul timp,
se dezbate și problematica unei contribuții NATO la asigurarea securității
energetice internaționale. Din acest punct de vedere, se poate afirma că tematica
dezvoltării energeticii în România trebuie abordată cu prioritate în cadrul relațiilor
politice şi economice euroatlantice.
Lucrarea se încheie cu o secţiune intitulată Considerații finale. Principala
concluzie a lucrării este că, actualul registru al ameninţărilor la adresa securităţii
naţionale a impus dezvoltarea capacităţii operaţionale de cuprindere, cunoaştere,
prevenire şi contracarare, precum şi adaptarea acesteia la cerinţele impuse de
evoluţia previzibilă a factorilor cu potenţial de risc pentru securitatea naţională.
O viitoare Strategie de Securitate Naţională a României va trebui să ţină
seama şi de noile orientări şi abordări cuprinse în Strategia de Securitate
Europeană, contribuind astfel la o deplină armonizare cu procedurile şi modalităţile
de acţiune, în acest domeniu, cu statele membre ale Uniunii Europene.
Asigurarea necesarului de energie pentru lumea din ce în ce mai
„globalizată” s-a transformat într-o temă majoră a statelor, sistemelor economico-
sociale şi militare. Cu atât mai mult, cu cât actualele forme de energie – mai cu
seamă cele bazate pe hidrocarburi – sunt limitate la o perioadă de întrebuinţare de
maximum 100-200 de ani. Mijloacele militare pot, totuşi, îndeplini şi alte roluri în
sistemele securităţii energetice. În special, ne referim la protecţia zonelor de
hidrocarburi, a platformelor de extracţie, producţie, depozitare, a rutelor terestre şi
navale de transport. O asemenea „protecţie armată” poate fi destinată contracarării
acţiunilor teroriste şi activităţilor crimei organizate transfrontaliere. De asemenea,
Neclasificat
Neclasificat
11 din 14
mijloacele militare sunt legitim întrebuinţate în situaţii de autoapărare, în cursul
unor agresiuni armate. Uneori şi operaţii de pace aprobate de ONU se pot
desfăşura în zone de instabilitate alarmantă, care includ şi importante resurse de
hidrocarburi.
Resursele energetice au remodelat harta geopolitică din Euroasia. Eventualul
control al exploatării depozitelor petroliere ca şi eventuala trasare a rutelor
conductelor de transport vor afecta viitorul politic al Rusiei, Turciei şi al celorlalte
state din regiunea extinsă a Mării Negre; vor determina realinierea triunghiului
strategic dintre SUA, Rusia şi China; va avea consecinţe strategice prin diminuarea
dependenţei de petrolul din Golful Persic.
Lupta pentru viitoarele rute ale petrolului din statele din regiune spre piaţa
mondială a intrat într-o etapă decisivă. Cel victorios în această luptă va primi nu
numai miliarde de dolari anual sub formă de câştiguri de tranzit; câştigul real îl va
constitui controlul asupra conductelor, care va fi cel mai important factor de
influienţă geopolitică în regiunea Mării Negre şi Mării Caspice
Resursele energetice se dovedesc a avea o poziţie centrală în activităţile
economice şi sociale ale SUA şi Europei, ca şi în restul lumii industrializate.
Securitatea alimentării cu energie, dezvoltarea economică durabilă, protecţia
mediului etc. reprezintă preocupări comune ale marilor actori ai acestei lupte
pentru resurse, şi nu numai; de aceea, la aceste probleme ale lumii contemporane
trebuie căutate soluţii comune, întemeiate pe parteneriat şi cooperare.
Zona Marea Neagră – Marea Caspică, şi mai nou, Algeria, rămâne în
continuare o zonă de dispută strategică între puterile regionale şi globale pentru
controlul exploatării şi transportului resurselor energetice din zonă, putând
conduce, oricând, la o acutizare a relaţiilor dintre acestea.
Probabil, în perioada următoare va creşte implicarea statelor occidentale în
zonă atât sub aspect economic, cu obiectiv prioritar resursele energetice, cât şi în
plan politic şi de securitate, ultimele două ca importanţi factori favorizanţi pentru
implementarea proiectelor economice.
Neclasificat
Neclasificat
12 din 14
Existenţa gazoductelor, oleoductelor, precum şi producţia şi transportul
energiei electrice constituie instrumente de promovare şi prezervare a intereselor
Federaţiei Ruse în relaţiile cu statele occidentale, cu unii factori de putere regionali
(China, India) şi statele din sfera sa de influenţă.
Actuala reţea energetică din zona Mării Caspice, aflată practic sub controlul
F.Ruse, precum şi proiectele unor viitoare reţele de transport este multivectorial
direcţionată, incluzând, practic, toate zonele adiacente şi de interes pentru Rusia.
Eforturile autorităţilor de la Moscova sunt axate către menţinerea în continuare de
către Rusia a monopolului energetic, monopol care uneori se poate eluda într-un
mijloc de presiune economică (vezi criza gazului natural de la începutul anului)
precum şi în unul de protejare, sau după caz de impunere, a intereselor proprii în
zona de influenţă.
Rusia este interesată de preluarea, prin participarea la procesul de
privatizare, cât mai multor firme şi companii din domeniile energetic, petrolier şi
chimic.
În viitor, blocarea exportului de gaze şi petrol către Occident, ca măsură
punitivă iniţiată de Federaţia Rusă, este improbabilă, datorită noilor relaţii cu
Occidentul, precum şi a dezavantajelor economice pe care Rusia şi le poate crea ei
înseşi.
Se constată o creştere a interesului unora dintre statele din zona asiatică
(China, Japonia, India, Pakistan) pentru accesul direct la resursele energetice din
zonă. Acest fapt ar putea conduce la apariţia unor noi tipuri de competiţii între
acestea şi F. Rusă, care urmăreşte să-şi menţină controlul asupra distribuţiei
resurselor energetice.
În perspectivă, este posibilă accentuarea importanţei economice a gazelor
naturale şi, implicit, a reţelei de gazoducte. În acest context, atât Federaţia Rusă cât
şi UE şi SUA sunt interesate în dezvoltarea actualei reţele de gazoducte cu noi
proiecte.
Prin crearea unei alianţe între Gazprom şi Sonatrach, ţările europene vor
deveni dependente de cei doi importanţi furnizori de gaze naturale, care
Neclasificat
Neclasificat
13 din 14
gestionează conductele şi magistralele de transport gaze naturale din estul, vestul şi
sudul Europei. La aceasta se adaugă şi proiectul de construire în nordul Europei a
conductei care va lega Rusia de Germania prin Marea Baltică. Astfel, se va ajunge
în situaţia ca Europa să fie înconjurată de infrastructura de transport gaze naturale
aparţinând celor două companii, de aici, fiind inevitabilă apariţia unui monopol,
respectiv a unui OEP în domeniul gazelor naturale, care va dirija nivelul preţurilor
şi al producţiei după modelul producătorilor de petrol. Rusiei i s-ar alătura şi
Iranul, iar ţările Asiei Centrale cu zăcăminte importante de gaz pot fi lesne
convinse de avantajele unui bloc al furnizorilor de gaz. Uniunea Europeană,
interesată în promovarea unei Carte a Energiei, nu are prea multe mijloace să
blocheze formarea unei organizaţii a producătorilor de gaze naturale, interesele
naţionale fiind prioritare politicii comunitare în domeniul energiei.
Contribuție personală reiese, în primul rând, din originalitatea demersului
de cercetare propus – acela de a aborda securitatea energetică din perspectivă
multidisciplinară. În acest sens, am utilizat concepte, idei şi teorii aparținând
disciplinelor considerate ca fiind în legătură strânsă cu domeniul de cercetare, şi
anume științele politice, științele economice, teoria relaţiilor internaţionale, istoria
şi geografia. O altă contribuţie la dezvoltarea cunoaşterii în domeniul informații și
securitate națională o reprezintă noua perspectivă în urma analizei celor mai noi
documente din domeniul securității, a consultării literaturii de specialitate recentă,
precum şi a situaţiei schimbătoare la nivelul relaţiilor, dintre statele aparţinând
spaţiului european şi euroatlantic şi a altor actori, în vederea obţinerii unei imagini
complexe şi actuale.
Lucrarea a urmărit să ofere o radiografie cât mai clară a demersurilor prin
care securitatea energetică influențează strategiile de securitate regionale și
contribuie la menţinerea stabilităţii în regiune, prin cooperarea pe linia politico-
militară. Astfel, principala contribuţie personală o reprezintă metoda cuprinzătoare
de abordare a subiectului şi a analizei efectuate pe marginea documentelor studiate.
Lucrarea se poate dovedi a fi un instrument util specialiştilor din domeniu, prin
Neclasificat
Neclasificat
14 din 14
faptul că oferă o analiză actuală a principalelor tendinţe la nivel internaţional,
precum şi a celor mai recente documente strategice.
În suportul argumentativ şi explicativ al demersului nostru ştiinţific am
utilizat 8 anexe, reprezentând extrase din acte normative, scheme, grafice şi parte
dintre ele reprezentând creaţii proprii. Prezentul demers ştiinţific s-a concretizat
într-o lucrare de aproape 332 de pagini, cu un solid aparat ştiinţific, concretizat în
371 de note de subsol, care fac trimiteri la o bibliografie bogată, ce constă în circa
150 de documente oficiale, articole, cărţi şi dicţionare şi comunicări ştinţifice.
Sursele bibliografice studiate reprezintă lucrări relevante şi de notorietate,
cuprinzând cu precădere surse deosebit de recente, care dovedesc interesul şi
implicarea autorului în demersul ştiinţific asumat.