rezumatul tezei de doctorat - unap 2018/rezumat teza... · fundamentale pentru identitatea,...

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Exemplar …..

Nr..............din.............

Pr. mil. (col.) NICULESCU CRISTIAN

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: CONTRIBUŢIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE LA

ASIGURAREA VALORILOR MORALE CREŞTINE

ALE MILITARILOR ARMATEI ROMÂNIEI,

ÎN ACTUALUL CONTEXT POLITICO-MILITAR

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Colonel (r.) prof. univ. dr.

Gheorghe BOARU

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de

DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE

- Bucureşti, 2018 -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 30

PAGINĂ ALBĂ

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 30

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1

DIMENSIUNEA SOCIALĂ A MISIUNII BISERICII ORTODOXE

ROMÂNE

1.1. CONCEPŢIA SOCIALĂ A BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

1.1.1. Consideraţii teologice şi determinări morale

1.1.2. Biserica Ortodoxă şi naţiunea

1.1.3. Biserica Ortodoxă şi puterea politică

1.1.4. Caracterul social al misiunii Bisericii Ortodoxe şi Armatei

României - argument sociologic al colaborării instituţionale dintre

ele

1.2. DOCTRINA ORTODOXĂ ÎN ACTUALUL CONTEXT SOCIAL,

POLITIC ŞI MILITAR

1.2.1. Bioetica şi modurile ei de manifestare în viaţa socială şi morală a

militarilor români

1.2.2. Ortodoxia şi tendinţele de secularizare a societăţii contemporane;

riscuri şi vulnerabilităţi de ordin moral, cultural, social şi de sistem

pentru luptătorii actuali

1.2.3. Militarii români şi provocările societăţii contemporane, în actualul

proces de globalizare

1.3. ROLUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE LA PĂSTRAREA ŞI

PROMOVAREA IDENTITĂŢII ŞI INTERESULUI NAŢIONAL ÎN

CONTEXTUL APARTENENŢEI ROMÂNIEI LA NATO ŞI UE

1.3.1. Coordonate ale relaţiei dintre Biserica Ortodoxă şi stat

1.3.2. Conceptele de identitate şi interes naţional în viziunea moralităţii

ortodoxe

1.3.3. Rolul Bisericii Ortodoxe Române la păstrarea identităţii şi la

promovarea interesului naţional, după aderarea României la

NATO şi UE

CAPITOLUL 2

ASISTENŢA RELIGIOASĂ ÎN ARMATA ROMÂNIEI

2.1. PREZENŢĂ ŞI LUCRARE LITURGICĂ, DIDACTICĂ, MORALĂ ŞI

ETICĂ, PASTORAL-MISIONARĂ ŞI SOCIAL-FILANTROPICĂ

ORTODOXĂ, ÎN COMPONENŢA FENOMENULUI MILITAR

ROMÂNESC

2.1.1. Creştinismul apostolic în spaţiul geografic naţional - promotor al

sistemului de tradiţii şi valori morale şi religioase ostăşeşti

2.1.2. Clerul ortodox şi ostaşii români în perioada medievală

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 30

2.1.3. Asistenţa religioasă în timpul marilor confruntări militare la care

România a participat, în perioada modernă

2.1.3.1. Participarea clerului militar la Războiul de Independenţă

2.1.3.2. Clerul militar din România în timpul primului Război Mondial

2.1.3.3. Implicarea preoţilor militari în cel de-al doilea Război

Mondial

2.2.

INSTITUŢIA CLERULUI MILITAR ÎN ARMATA ROMÂNIEI

2.2.1. Premise şi forme de instituţionalizare a clerului militar în Armata

României, în perioada modernă

2.2.2. Evoluţia instituţiei clerului militar după anul 1989

2.2.3. Cadrul juridic actual

2.3. EPISCOPIA ARMATEI. IERARHI MILITARI

2.3.1. Episcopul Iustinian Teculescu

2.3.2. Episcopul dr. Ioan Stroia

2.3.3. Episcopul general de brigadă dr. Partenie Ciopron

CAPITOLUL 3

CONTRIBUŢIA ASISTENŢEI RELIGIOASE LA CREŞTEREA

VALORILOR MORALE CREŞTINE ALE MILITARILOR ARMATEI

ROMÂNIEI, PARTICIPANŢI LA MISIUNI ÎN MEDIUL NAŢIONAL ŞI/SAU

MULTINAŢIONAL

3.1. CONTRIBUŢIA ARMATEI ROMÂNIEI ŞI A BISERICII ORTODOXE

ROMÂNE LA PROMOVAREA VALORILOR MORALE PATRIOTICE,

OSTĂŞEŞTI ŞI CREŞTINEŞTI ÎN MEDIUL MILITAR

3.1.1. Cultivarea şi dezvoltarea profilului moral al militarilor români -

preocupări de bază ale instituţiilor bisericeşti şi militare

3.1.2. Contribuţia clerului militar la asigurarea valorilor morale

creştineşti militarilor Armatei României, în actualul context

politico-militar; capelanul militar (etimologie, repere istorice)

3.2. CULTUL DIVIN PUBLIC ORTODOX, ÎN UNITĂŢILE MILITARE -

MODALITATE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE ŞI CREŞTERE A

CAPACITĂŢILOR MORALE ALE MILITARILOR ARMATEI

ROMÂNIEI

3.2.1. Studiu de caz:Biserica militară Sfinţii Mari Mucenici Mina-

Făcătorul de minuni şi Gheorghe-Purtătorul de Biruinţă, a Brigăzii

30 Gardă „Mihai Viteazul” din Bucureşti

3.2.2. Liturghia ortodoxă - moment de întâlnire mistică şi irenică a

militarului creştin cu Dumnezeu, cu camarazii şi cu sine însuşi

3.2.3. Sfintele Taine ale Bisericii Ortodoxe Române - izvoare de creştere

morală şi propăşire spirituală pentru personalitatea militarilor

români

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 30

3.2.4. Ierurgiile cultului divin public ortodox - modalităţi de revărsare a

păcii, harului şi binecuvântării divine

3.2.5. Ceremoniile militare şi religioase; rolul şi importanţa acestora la

formarea şi cultivarea sentimentelor patriotice ale militarilor

Armatei României; servicii (oficii) religioase ortodoxe săvârşite în

cadrul ceremoniilor militare

3.3. ACTIVITĂŢI MISIONARE ŞI PASTORALE ORGANIZATE ŞI

DESFĂŞURATE ÎN MEDIUL MILITAR

3.3.1. Activităţile sociale şi filantropice organizate în mediul militar,

metode eficiente de dezvoltare etică şi morală a militarilor creştini

3.3.2. Contribuţia asistenţei religioase la implementarea valorilor morale

creştine militarilor români, participanţi la misiuni pe teritoriul

naţional

3.3.3. Dimensiunea pastoral-misionară a asistenţei religioase şi rolul

acesteia la dezvoltarea capacităţilor morale ale militarilor români

participanţi la misiuni în afara teritoriului naţional

3.3.4. Acţiuni pastorale pentru prevenirea unor factori de risc

şi rezolvarea unor situaţii de criză, în cadrul acţiunilor

militare

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 30

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Cuvinte cheie: dimensiunea socială a misiunii Bisericii Ortodoxe

Române;;sistemul de tradiţii şi valori morale şi religioase ostăşeşti; Clerul ortodox şi

ostaşii români; asistenţa religioasă în timpul marilor confruntări militare; instituţia

clerului militar în Armata României; episcopia armatei; ierarhi militari; creşterea

valorilor morale creştine ale militarilor Armatei României participanţi la misiuni în

mediul naţional şi/sau multinational; promovarea valorilor morale patriotice, ostăşeşti

şi creştineşti în mediul militar; preocupări de bază ale instituţiilor bisericeşti şi

militare; cultul divin public ortodox, în unităţile militare; ceremoniile militare şi

religioase; formarea şi cultivarea sentimentelor patriotice ale militarilor Armatei

României; activităţi misionare şi pastorale organizate şi desfăşurate în mediul militar;

activităţile sociale şi filantropice organizate în mediul militar; contribuţia asistenţei

religioase la implementarea valorilor morale creştine ale militarilor români;

dimensiunea pastoral-misionară a asistenţei religioase; dezvoltarea capacităţilor

morale ale militarilor români.

INTRODUCERE

Demersul ştiinţific al acestei teze de doctorat s-a bazat pe considerentul că

Biserica Ortodoxă şi Armata României constituie organisme instituţionale

fundamentale pentru identitatea, unitatea și integritatea poporului român. Armata este

o instituție a statului şi totodată o instituție a neamului românesc, ea fiind constituită

din cetățeni ai României (cei mai mulţi dintre ei fiind ortodocşi).

Armata are datoria legală şi morală de a asigura integritatea şi suveranitatea

naţională, iar Biserica are un rol esenţial în ceea ce priveşte păstrarea identitară și

dezvoltarea spirituală a integrității și ființei naționale româneşti.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 30

Am ales această temă deoarece militarii Armatei României (având statut de

persoane sociale cu vocaţie religioasă) sunt, în mod obiectiv, supuşi unor pericole,

riscuri şi ameninţări pe care globalizarea le aduce în viaţa privată, personală, precum şi

în dimensiunea exprimării profesionale şi comunitar-sociale.

Cunoaşterea unor aspecte de ordin moral, social şi religios ca reacţie şi aplicare

apologetică împotriva tendinţelor globalizante actuale apreciem că este importantă, atât

la nivelul eşaloanelor militare superioare decizionale, cât şi pentru structurile

subordonate lor.

În sfera preocupărilor sale, spiritualitatea ortodoxă plasează militarul credincios

- caracterizat prin onoare, demnitate, tenacitate jertfelnică şi conduită exemplară, ce

promovează legal dreptatea, ordinea şi pacea socială în detrimentul egocentrismului

individual, al extremismului naţional, confesional şi rasial - în comunitatea europeană,

a respectului şi armoniei interpersonale şi interetnice.

În același timp ea semnalează, potrivit exercitării capabilităţii profilactice,

aspecte critice cu privire la diferitele forme de manifestare ale pervertirii şi decadenţei

condiţiei umane; ortodoxia este totodată şi profilactică şi terapeutică, căci ea deţine şi

propune modalităţi de prevenire şi vindecare (rezolvare) ale diferitelor

disfuncţionalităţi comportamentale, inclusiv în spaţiul militar.

De asemenea, am ales acestă temă şi datorită aspectelor noi şi actuale pe care

aceasta le prezintă şi le analizează și asupra cărora am dorit să-mi exprim propria

viziune.

Considerăm că spiritualitatea ortodoxă propusă de către capelani militarilor

Armatei României deţine capabilitatea intrinsecă de a depăşi provocările globalizante

ale noii ordini mondiale şi poate oferi culturii laice şi teologiei universale un tezaur

inestimabil de care este mare nevoie, mai ales într-o lume ca cea de astăzi, confruntată

cu nenumărate angoase, incertitudini, conflicte şi controverse şi care are nevoie de

repere axiologice autentice şi de echilibru moral pentru a putea beneficia de stabilitate

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 30

politico-militară, de prosperitate economică şi de pace socială. Permanent clerul militar,

prin cuvânt şi faptă, a transmis ostaşilor români valori şi principii morale universale şi

perene.

Militarii Armatei României de astăzi sunt urmaşii glorioşilor lor predecesori

(mulţi având statut de eroi şi sfinţi ai neamului românesc) care au mărturisit şi apărat

permanent patria, neamul, credinţa ortodoxă, uneori chiar cu preţul vieţii. În istoria sa,

instituţia militară din România nu a fost lipsită de componenta religioasă ortodoxă în

nici un moment al existenţei sale glorioase (exceptând cele aproape cinci decenii de

despărţire formală, în timpul regimului comunist materialist-ateu).

Încă de la cristalizarea primelor formaţiuni militare româneşti, ca şi în perioada

medievală, în momente de pace şi linişte dar şi în timpul marilor confruntări militare la

care România a participat, precum şi în zilele noastre, în contextul apartenenţei la

NATO şi UE, instituţia clerului militar din România a fost şi rămâne un element esenţial

din componenţa organismului militar românesc, cu rol determinant în asigurarea

valorilor morale creştine ale ostaşilor români.

Un alt motiv pentru care am ales această temă îl reprezintă nevoia de participare,

prin cercetare științifică proprie, la efortul instituției clerului militar din România

privind eficientizarea asistenţei religioase în armată.

Asistenţa religioasă în Armata României are, în principiu, scopul de a corespunde

dreptului militarului - în condiţia specială de trăire în care acesta se găseşte - de a

beneficia de un sprijin şi reper moral şi religios sănătos, ca drept fundamental al oricărei

persoane, în virtutea respectului propriei libertăţi.

Misiunea preotului militar nu se rezumă doar la aspectul strict al oficierii cultului

divin public şi particular, ci este concepută şi ca lucrare ce are scopul să integreze şi să

dezvolte formarea permanentă a militarului, deprinderile acestuia, în spiritul tradiţiilor

şi valorilor morale perene ale spiritualităţii ortodoxe româneşti.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 30

Considerăm că importanţa temei rezultă implicit din actualitatea ei, în sensul că

- în cadrul fenomenul militar actual - în procesul complex de pregătire, o armată

modernă acordă atenţie sporită multiplelor elemente care contribuie la dezvoltarea

maximă a capacităţii de prevenire, apărare şi respingere a ameninţărilor semnalate.

Elementele constitutive ale acestui complex organism al armatei (militari de toate

gradele, funcţiile şi armele, personal civil contractual precum şi familiile acestora)

trebuie cu atenţie instruite, educate, cultivate şi întreţinute într-un ansamblu armonios,

în timp, cu continuitate şi efort susţinut.

Am considerat că educația morală creștină sănătoasă a militarilor Armatei

României este cu atât mai necesară în actualul context politico-militar, când unii actori

politico-militari mondiali pot acționa conform rețetei războiului de tip hibrid și să își

propună să creeze o stare de nesiguranță în rândul populației afectate, dar și a militarilor

adversari, prin utilizarea unor metode și tehnici ce presupun existența violenței,

combinate în mod constant cu procedee de manipulare a opiniei publice, care să

mențină situația din zona țintă în limitele convenționale dintre starea de pace și cea de

război, fără ca aceasta din urmă să fie atinsă.

Această educație moral creștină este cu atât mai necesară știind că în cadrul

războiului de tip hibrid întrebuințarea laturii psihologice a conflictului este foarte

importantă și este posibil ca în campaniile informaționale să se utilizeze inclusiv

componenta religioasă.

Apreciem că tema aleasă poate fi plasată în contextul cercetărilor ştiinţifice de

specialitate, în domeniul inter şi transdisciplinar. În acest sens, considerăm că forţa

unei armate moderne depinde în mare măsură, pe lângă armamentul şi tehnica militară

din dotare, de doi factori egali ca importanţă: pe de o parte de pregătirea militară de

specialitate (instrucţia şi instruirea), iar pe de altă parte de pregătirea psihologică şi de

educaţia religios-morală.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 30

Aceşti factori contribuie la formarea unei armate puternice, de elită, bine

organizată, instruită şi operaţională, care să dovedească oricând anumite capabilităţi

deosebit de importante: spirit de corp, forţă morală, solidaritate, tărie sufletească şi

caracter cu alese virtuţi morale sufleteşti, să manifeste dragoste de patrie şi popor,

respect faţă de înaintaşi, spirit de sacrificiu şi eroism.

Stabilirea ipotezei de cercetare s-a bazat pe considerentul că asigurarea valorilor

morale creştine militarilor Armatei României reprezintă un element important în

procesul instuirii şi educării acestora în spiritul tradiţiilor naţionale şi al valorilor

creştine şi umaniste, compatibile şi promovate şi în cadrul NATO şi UE.

Profesia militară şi condiţia specială de viaţă a ostaşilor sunt raportate la cerinţele

de ordine, apărare şi securitate; ele au un caracter etic intrinsec deoarece se exprimă în

ceea ce defineşte îndeobşte ,,binele comun al ţării”. Considerăm că cetăţeanul care

optează pentru cariera militară, pentru a putea fi eficient în misiunea sa şi pentru a face

faţă exigenţelor şi provocărilor actuale multiple, trebuie să posede valori morale şi

umaniste comune, care privesc binele patriei ca şi al altor ţări membre ale alianţelor

politico-militare din care face parte.

Obiectivele cercetării științifice au fost:

- analiza evoluţiei doctrinei sociale a Bisericii Ortodoxe Române, cu scopul

evidenţierii principalelor aspecte ale asistenţei religioase în Armata României;

- evidenţierea concepţiei creştin-ortodoxe în actualul context politic, militar şi

social;

- identificarea rolului Bisericii Ortodoxe Române la păstrarea identităţii şi

interesului naţional, în contextul apartenenţei României la NATO şi UE;

- analiza apariţiei şi evoluţiei clerului militar, în vederea cunoaşterii principalelor

repere istorice ale asistenţei religioase în Armata României;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 30

- analiza contribuţiei clerului militar la cultivarea şi păstrarea capacităţilor morale

şi patriotice ale ostaşilor români participanţi la marile confruntări militare, în epoca

modernă;

- consideraţii privind rolul şi însemnătatea cultului divin public ortodox la

promovarea valorilor morale etice, patriotice, ostăşeşti şi creştineşti, în spaţiul militar;

- evidenţierea principalelor domenii de activităţi pastoral-misionare şi social-

filantropice organizate şi desfăşurate de capelani;

- analiza contribuţiei clerului militar la cultivarea şi întărirea capacităţilor morale

şi patriotice ale militarilor români care participă la misiuni în ţară şi în afara teritoriului

naţional.

În vederea realizării acestor obiective, am întreprins următoarele acţiuni:

participarea la sesiuni de comunicări ştiinţifice, conferinţe şi seminarii organizate de

către Universitatea Naţională de Apărare Carol I, Academiile categoriilor de forţe,

Colegiile militare liceale şi Şcolile de aplicaţii; vizite de studii în instituţiile de

învăţământ superior din România care pregătesc ofiţeri pentru categoriile de forţe ale

Armatei României, precum şi în unităţi militare din Bucureşti şi dinalte garnizoane, cu

prilejul organizării şi oficierii serviciilor religioase; studiul publicaţiilor interne şi

internaţionale de profil, unele dintre ele prin accesarea platformei GlobalNET

https://globalnetplatform.org/gcmc, gestionată de George C. Marshal European Center

for Security Studies.

Ca metodă principală de cercetare, am recurs la cea deductivă.

Tehnicile pe care le-am folosit au fost:

- analiza documentară (cu scopul identificării sistemului tradiţional de valori

morale creştine pe care s-a întemeiat educaţia ostaşilor români, precum şi evidenţierea

rolului avut de clerul militar în acest sens), prin studierea și analiza unor surse

bibliografice cu specific militar, îndeosebi a celor cu tematică religioasă și de istorie

militară mai puțin explorate de alți autori;

https://globalnetplatform.org/gcmc

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 30

- analiza comparativă (am socotit ca fiind necesară o abordare din perspectivă

interdisciplinară, în care să se regăsească aspecte istorice, argumente juridice,

consideraţii teologice, motivaţii sociologice şi militare);

- observaţia, bazată pe experiența personală dar și a altor colegi, militari sau

civili, asupra cunoștințelor și concepțiilor religioase precum și a atitudinii

(comportamentului) militarilor Armatei României în diferite situații din mediul național

și/sau multinațional.

Instrumentele de lucru pe care le-am utilizat au fost fişele documentare, notele

de observaţie și contactul direct cu militarii (cu grade și niveluri de educație diferite)

precum și cu populația civilă din România dar și din unele teatre de operații unde am

desfășurat activități confesionale.

Lucrarea este structurată pe trei capitole și este completată cu 18 anexe care

justifică și/sau întregesc unele idei cuprinse în cele trei capitole.

CAPITOLUL 1

DIMENSIUNEA SOCIALĂ A MISIUNII BISERICII ORTODOXE

ROMÂNE

În capitolul 1 am prezentat doctrina socială a Bisericii Ortodoxe, importanţa şi

rolul factorului religios în sistemul actual de apărare şi de securitate, cu analiză

comparativă a binomului bioetica ortodoxă – bioetica seculară; am semnalat anumite

pericole, riscuri şi vulnerabilităţi de ordin moral şi comportamental în viaţa socială şi

privată a militarului român, ca efect al noilor tendinţe de secularizare a societăţii

contemporane; am evidenţiat concepţia ortodoxă în noul context social, politic şi

militar, precum şi rolul Bisericii Ortodoxe Române la păstrarea identităţii şi la

promovarea interesului naţional, după aderarea României la NATO şi UE.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 30

CAPITOLUL 2

ASISTENŢA RELIGIOASĂ ÎN ARMATA ROMÂNIEI

Capitolul 2 este dedicat analizei asistenţei religioase în Armata României din

perspectivă istorică, prin analiză documentară. Am prezentat dimensiunea liturgică,

pastoral-misionară, didactică (pedagogică), educativ-morală şi social-filantropică

ortodoxă în componenţa fenomenului militar românesc de la începuturile cristalizării

acestuia, continuând cu perioada medievală, precum şi în timpul marilor confruntări

militare la care România a participat, cu referire expresă la apariţia şi activitatea

Episcopiei Armatei şi a ierarhilor militari. Am analizat instituţia clerului militar în

Armata României şi din perspectivă juridică; am menţionat premisele şi formele de

instituţionalizare în perioada modernă, am dezbătut evoluţia instituţiei capelanatului

militar după anul de referinţă 1989, precum şi cadrul juridic actual.

CAPITOLUL 3

CONTRIBUŢIA ASISTENŢEI RELIGIOASE LA CREŞTEREA

VALORILOR MORALE CREŞTINE ALE MILITARILOR ARMATEI

ROMÂNIEI, PARTICIPANŢI LA MISIUNI ÎN MEDIUL NAŢIONAL ŞI/SAU

MULTINAŢIONAL

În capitolul 3 am prezentat principalele aspecte privind contribuţia asistenţei

religioase la promovarea valorilor morale etice, patriotice, ostăşeşti şi creştineşti ale

militarilor Armatei României care participă la misiuni în mediul naţional şi/sau

multinaţional. În acest sens, am făcut o analiză a importanţei cultului divin public

ortodox desfăşurat în unităţile militare, subliniind importanţa Liturghiei ortodoxe, a

Sfintelor Taine şi ierurgii oficiate la bisericile şi capelele militare.

De asemenea, am reliefat rolul şi importanţa ceremoniilor militare şi religioase

la formarea şi cultivarea sentimentelor patriotice ale militarilor români, ca şi ale

activităţilor social-filantropice organizate şi desfăşurate în mediul militar.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 30

Determinarea locului şi rolului reprezentantului oficial al Bisericii în mediul

militar – capelanul – în timp de pace şi în campanie nu a constituit un demers relativ

simplu, în contextul schimbărilor apărute în urma restructurării organismului militar

românesc. Facem referire la eliminarea serviciului militar obligatoriu (procesul de

profesionalizare a armatei) şi la specificul nou al misiunilor Armatei României în cadrul

structurilor euro-atlantice. Aceste realităţi presupun adaptarea metodelor de lucru şi a

strategiilor misionar-pastorale ale asistenţei religioase în spaţiul militar şi implicit

reanalizarea priorităţilor şi a exigenţelor, a scopurilor propuse. După datele pe care le

avem, există puţine studii recente care să se ocupe de redefinirea rolului şi misiunii

preotului militar în contextul nou contemporan şi care să se refere la aspecte actuale ca

structura, conţinutul şi misiunile asistenţei religioase în Armata României şi în cele ale

statelor membre NATO.

Prin urmare, în lucrare ne-am propus să arătăm și faptul că Biserica, prin preoţii

militari, are o mare responsabilitate în ceea ce priveşte asigurarea valorilor morale

creştine ale militarilor Armatei României, în actualul context politico-militar.

Aportul ei profilactic şi de însănătoşire a vieţii sociale se face prin modelarea

morală a oamenilor, respectiv a militarilor, cu ajutorul şi potrivit principiilor

evanghelice şi se realizează prin ortodoxie (care este dreapta învăţătură şi adevărata

lucrare a faptelor bune), din realitatea relaţiei cu Dumnezeu şi a prezenţei Lui în lume,

prin Biserică.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Concluziile și propunerile pe care le prezentăm sunt rodul studierii și analizei

pertinente a fenomenului militar contemporan, axat pe comportamentul militarilor de

toate gradele și pe experiența personală (dobândită în spaţiul militar în decursul a două

decenii) privind educația morală creștină a militarilor români în activitățile desfășurate

în mediul national și/sau multinațional.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 30

Rezultatele obţinute în cadrul cercetării noastre, care se circumscriu obiectivelor

stabilite, sunt următoarele:

- în urma analizei principiale a doctrinei sociale a Bisericii Ortodoxe

Române, s-au evidenţiat principalele caracteristici, scopuri şi aspecte ale asistenţei

religioase în Armata României;

- au fost reliefate concepţia şi doctrina creştină ortodoxă în actualul context

politic, militar şi social;

- s-a identificat rolul Bisericii Ortodoxe Române la păstrarea şi cultivarea

identităţii naţionale şi la stabilirea criteriilor ce definesc interesul naţional, în contextul

apartenenţei României la NATO şi UE;

- analiza apariţiei şi evoluţiei clerului militar a condus la identificarea

principalelor caracteristici şi trăsături definitorii ale asistenţei religioase în Armata

României;

- s-a analizat contribuţia clerului militar la cultivarea şi păstrarea

capacităţilor morale, etice şi patriotice ale ostaşilor români care au participat la marile

confruntări militare, în epoca modernă;

- s-au evidenţiat rolul şi însemnătatea pe care cultul divin public ortodox le

are la promovarea principiilor şi valorilor morale etice, patriotice, ostăşeşti şi

creştineşti, în spaţiul militar;

- s-au evidenţiat principalelor domenii de acţiuni şi activităţi pastoral-

misionare şi social-filantropice organizate şi desfăşurate în unităţile militare de către

capelani; aceste tipuri de activităţi constituie aplicarea practică şi pragmatică a

principiilor şi normelor morale şi etice însuşite de către creştinii militari;

- s-a analizat rolul pe care îl are clerul militar la cultivarea, promovarea şi

întărirea capacităţilor morale, etice şi patriotice ale militarilor români care participă la

misiuni în ţară şi în afara teritoriului naţional.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 30

Printr-o pastoraţie eficientă desfăşurată în mediul militar, capelanul poate fi în

măsură să cunoască starea sufletească, frământările, greutăţile, încercările şi problemele

deosebite cu care fiii duhovniceşti se confruntă, atât în activitatea profesională, cât şi în

viaţa personală, de familie; el poate lua măsurile oportune cele mai eficiente pentru

îndreptarea stărilor negative de fapt.

Preotul militar poate influenţa benefic actul de comandă, comportamentul şi

modul de lucru al comandanţilor şi şefilor, prevenind situaţiile conflictuale dintre

militari, contribuind astfel la realizarea unei comuniuni şi ambianţe bazate pe

relaţiiprofesionale normale între toate categoriile de militari, pe respectarea legilor şi

regulamentelor militare şi pe respectul reciproc.

Capelanul poate contribui la întărirea ordinii şi disciplinei militare, la prevenirea

evenimentelor deosebite ca: dezertările, rănirile voluntare (automutilările) sau

sinuciderile, evitarea înscrierii militarilor în anumite asociaţii, organizaţii şi grupări

teroriste, anarhice şi sectare.

Militarii sunt îndrumaţi şi educaţi să renunţe (dacă au) la anumite vicii sau

obiceiuri nocive şi păcătoase, care subminează sau afectează atât starea de normalitate

fizică şi sufletească, cât şi relaţiile inter-umane profesionale şi familiale: consumul

exagerat de alcool şi alimente (lăcomia), fumatul, consumul de droguri şi substanţe

halucinogene, lenea (trândăvia), concubinajul, divorţul, desfrânarea sau adulterul celor

căsătoriţi, avortul sau uciderea voluntară a pruncilor nenăscuţi, violenţa verbală şi

fizică, înjurăturile şi expresiile licenţioase, triviale, jocurile de noroc şi pariurile,

camăta, mânia, bârfa (clevetirea), invidia, minciuna, starea de nervozitate crescută

(mânia), viclenia, furtul (hoţia), mândria (infatuarea sau aroganţa), egoismul, ura

(duşmănia) etc.

Militarii Armatei României sunt, în mod obiectiv, supuşi unor pericole, riscuri şi

ameninţări pe care globarizarea le aduce în viaţa privată, personală, precum şi în

dimensiunea exprimării profesionale şi comunitar-sociale. Cunoaşterea unor aspecte de

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 30

ordin moral, etic, social şi religios, ca reacţie şi aplicare apologetică împotriva

tendinţelor globalizante actuale, apreciem că este importantă atât la nivelul eşaloanelor

militare superioare decizionale, cât şi pentru structurile subordonate lor.

Clerul militar, prin cuvânt şi faptă, a transmis permanent ostaşilor români valori

şi principii morale şi etice universale, ubicue şi perene. Militarii Armatei României de

astăzi sunt urmaşii glorioşilor lor predecesori (mulţi dintre ei având statut de eroi şi

sfinţi ai neamului românesc) care au mărturisit şi apărat permanent patria, neamul,

credinţa ortodoxă, de multe ori cu preţul vieţii.

În istoria sa, instituţia militară din România nu a fost lipsită de componenta

religioasă ortodoxă în nici un moment al existenţei sale glorioase (exceptând cele

aproape cinci decenii de despărţire formală, în timpul regimului comunist materialist-

ateu).

Încă de la cristalizarea primelor formaţiuni militare româneşti, ca şi în perioada

medievală, în momente de pace şi linişte dar şi în timpul marilor confruntări militare la

care România a participat, precum şi în zilele noastre, în contextul apartenenţei la

NATO şi UE, instituţia clerului militar din România a fost şi rămâne un element nelipsit

din componenţa organismului militar românesc, cu rol determinant în asigurarea şi

implementarea valorilor morale creştine ale ostaşilor români.

Misiunea preotului militar nu se rezumă doar la aspectul strict al oficierii cultului

divin public şi particular, ci este concepută şi ca lucrare ce are scopul să integreze şi să

dezvolte formarea permanentă a militarului şi deprinderile acestuia, în spiritul tradiţiilor

şi valorilor morale perene ale spiritualităţii ortodoxe româneşti.

Considerăm că, în cadrul fenomenul militar actual, în procesul complex de

pregătire, o armată modernă acordă atenţie sporită multiplelor elemente care contribuie

la dezvoltarea maximă a capacităţii de prevenire, apărare şi respingere a ameninţărilor

semnalate. Elementele constitutive ale acestui complex organism al armatei (militari de

toate gradele, funcţiile şi armele, personal civil contractual precum şi familiile acestora)

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 30

trebuie cu atenţie instruite, educate, cultivate şi întreţinute într-un ansamblu armonios,

în timp, cu continuitate şi efort susţinut.

Educația morală creștină sănătoasă a militarilor Armatei României este cu atât

mai necesară în actualul context politico-militar, când unii actori politico-militari

mondiali pot acționa conform variantei războiului de tip hibrid și să își propună să

creeze o stare de nesiguranță în rândul populației afectate, dar și a militarilor adversari,

prin utilizarea unor metode și tehnici ce presupun existența violenței, combinate în mod

constant cu procedee de manipulare a opiniei publice, care să mențină situația din zona

țintă în limitele convenționale dintre starea de pace și cea de război, fără ca aceasta din

urmă să fie atinsă.

Educația morală creștină este cu atât mai necesară, știind că în cadrul războiului

de tip hibrid întrebuințarea ,,armei” psihologice a conflictului devine foarte importantă

și este posibil ca în campaniile informaționale să se utilizeze inclusiv componenta

religioasă.

În acest sens, considerăm că forţa unei armate moderne depinde în mare măsură,

pe lângă armamentul şi tehnica militară din dotare, de doi factori care credem că sunt

egali ca importanţă: pe de o parte de pregătirea militară de specialitate (instrucţia şi

instruirea), iar pe de altă parte de pregătirea psihologică şi de educaţia religios-morală.

Aceşti factori contribuie la formarea unei armate puternice, de elită, bine

organizată, instruită şi operaţională, care să dovedească oricând anumite capabilităţi

deosebit de importante: spirit de corp, forţă morală, solidaritate, tărie sufletească şi

caracter cu alese virtuţi morale sufleteşti, să manifeste dragoste de patrie şi popor,

respect faţă de înaintaşi, spirit de sacrificiu şi eroism.

Propuneri:

- continuarea cercetării monografice privind dimensiunea colaborării

instituţionale Biserică - Armată, pentru a identifica şi revela noi aspecte şi elemente

edificatoare ale acestei colaborări;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 30

- investigarea reală a necesităţii de a se construi biserici sau capele în unităţile

militare care încă nu beneficiază de existenţa lor;

- actualizarea unei statistici cu privire la numărul militarilor Armatei României

care sunt creștini ortodocși și de alte confesiuni religioase (catolici, greco-catolici,

protestanţi, neoprotestanţi, musulmani etc.) şi intensificarea dialogului şi colaborării

ecumenice inter-religioase cu acestea;

- realizarea unei evidenţe anuale (aşa cum se procedează la biserica Brigăzii 30

Gardă „Mihai Viteazul” din Bucureşti) în toate bisericile şi capelele de armată, a

militarilor care se cunună, copii care se botează, înmormântări de militari, consemnări

despre cei de altă credinţă sau religie care se convertesc la ortodoxie şi cei care părăsesc

ortodoxia, numărul militarilor care au aniversat prin slujba de Te Deum 25 şi 50 de ani

de la cununie („nunta de argint” şi cea „de aur”);

- elaborarea unor propuneri şi proiecte de regulamente, acte normative şi

reglementări, necesare susţinerii logistice a asistenţei religioase în Armată;

- completarea şi perfecţionarea pregătirii misionar-pastorale şi militare, teoretice

şi practice a capelanilor, prin organizarea şi desfăşurarea cursurilor post-universitare

pentru preoţii militari, atât la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” din

Bucureşti, cât şi la cursurile misionar-pastorale organizate de Biserica Ortodoxă

Română;

- pregătirea temeinică de specialitate a capelanilor care participă la misiuni

externe, în teatrele de operaţii militare;

- continuarea eficientă a colaborării şi schimburilor de experienţă cu capelanatele

din armatele statelor participante la Parteneriatul pentru Pace (PfP) şi membre NATO

şi iniţierea unor proiecte cu structuri militare străine noi, care pot beneficia de

experienţa acumulată de capelanatul militar din România;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 30

- implicarea mai activă a preoţilor militari în cadrul manifestărilor culturale, de

formare şi educative din spaţiul militar, prin participarea la colocvii, simpozioane,

întruniri; elaborarea de studii, articole etc.;

- necesitatea dotării logistice adecvate la capelele militare de campanie;

- preocupare sporită din partea capelanilor, privind susţinerea morală şi

consilierea religioasă a militarilor internaţi în unităţile spitaliceşti şi de refacere a

capacităţii de luptă care aparţin Ministerului Apărării Naţionale, în special pentru cei

răniţi în timpul executării misiunilor, în ţară şi în teatrele de operaţii.

În concluzie, apreciem că asigurarea valorilor morale creştine militarilor

Armatei României reprezintă un element important în procesul instuirii şi educării

acestora în spiritul tradiţiilor naţionale şi al valorilor creştine şi umaniste, compatibile

şi promovate şi în cadrul NATO şi UE; considerăm că cetăţeanul care optează pentru

cariera militară, pentru a putea fi eficient în misiunea sa şi pentru a face faţă exigenţelor

şi provocărilor actuale multiple, trebuie să posede valori morale şi umaniste bine

definite, puse în slujba patriei şi a altor ţări membre ale alianţelor politico-militare din

care România face parte.

Ne exprimăm convingerea că demersul nostru este util în privinţa actualizării şi

redefinirii rolului şi misiunii asistenţei religioase în mediul militar românesc actual.

Apreciem, de asemenea, că lucrarea de faţă poate constitui un auxiliar important în

dezvoltarea ulterioară a subiectului.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 30

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. LEGI, HOTĂRÂRI DE GUVERN, STRATEGII, REGULAMENTE, ALTE

DOCUMENTE OFICIALE

1. * * * Legea nr. 195 din 6 noiembrie 2000 privind constituirea şi

organizarea clerului militar, publicat în Monitorul Oficial, Partea

I, nr. 561 din 13 noiembrie 2000.

2. * * * Legea pentru organizarea clerului militar, 1937.

3. * * * Strategia de securitate a României, Bucureşti, 2007.

4. * * * Strategia de transformare a Armatei României, Statul Major

General, Bucureşti, 2007.

5. * * * Hotărârea Guvernului nr. 774/2004 pentru aprobarea

Regulamentului privind descrierea uniformei clericale, a

însemnelor distinctive şi de ierarhizare, specifice clerului militar

din Ministerul Apărării Naţionale.

6. * * * Regulamentul pentru punerea în aplicare a legii privitoare la

organizarea clerului militar, 1924.

7. * * * Regulamentul privind asistenţa religioasă în Armata României -

Ordinul 2/2014.

8. * * * R.G.4, Regulamentul onorurilor şi ceremoniilor militare, 2013.

9. * * * Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 149/2000 privind

aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a asistenţei

religioase în armată.

10. * * * Protocol cu privire la organizarea şi desfăşurarea asistenţei

religioase în Armata României, nr. A.4868/7242 semnat de către

ministrul apărării naţionale - Gheoghe Tinca şi Patriarhul Bisericii

Ortodoxe Române -Teoctist.

11. * * * Biblia, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii

Ortodoxe Române, Bucureşti, 2005.

12. * * * Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de

Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1993.

13. * * * Arhivele Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române pe anul 1994,

Fond arhivistic nr. 77, Dosar nr. 12.

14. * * * Instrucţiuni pentru preoţii din armată în vreme de război, publicate

în „Biserica Ortodoxă Română”, an 1915 (vol. XXIX), nr. 11-12.

15. * * * Instrucţiuni provizorii asupra serviciului religios în timp de pace

şi de campanie, 1931.

16. * * * Arhivele Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române pe anul 1994,

Fond arhivistic nr. 77, Dosar nr. 12.

17. * * * Ghidul orientativ de cunoaştere a religiilor locale din zona de

conflict.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22 din 30

2. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. * * * Academia Română, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, Editura

Enciclopedică, Bucureşti, 2003.

2. * * * Istoria militară a poporului român, vol. IV, Editura Militară,

Bucureşti, 1987.

3. * * * România în anii primului Război Mondial, vol. 1, Editura

Militară, București, 1987.

4. Nicolae Bălan Biserica şi Naţiunea, studiu retipărit în volumul Ortodoxia

Românească, Bucureşti, 1992.

5. Pr. iconom stavrofor

Valentin Beţiu

Preotul militar, slujitor al lui Dumnezeu şi al oştirii creştine, în

„Anuarul Academiei Forţelor Tereste”, nr. 2, 2003.

6. C. Bobulescu Feţe bisericeşti în războaie, răzvratiri şi revoluţii, Tipografia

Eparhială, „Cartea românească”, Chişinău, 1930.

7. Pr. prof. dr. Ene

Branişte

Liturgica specială, Editura Lumea credinţei, Bucureşti, 2005.

8. Pr. prof. dr. Ion Bria Liturghia după liturghie, Editura Anastasia, Bucureşti, 1997.

9. Emil Burbulea,

Mircea Grama

Coordonate etice ale comportamentului militarilor, Editura

Militară, Bucureşti, 1979.

10. Emil Burbulea,

Gh. Gomoiu,

Mihai Arsintescu

Factorul politico-moral şi rolul său în întărirea capacităţii de

apărare a patriei, Editura Militară, Bucureşti, 1979.

11. Buzatu Gheorghe,

Dobrinescu Valeriu

Florin, Dumitrescu

Horia

România și primul război mondial, Editura Empro, București,

1998.

12. Radu Carp Dumnezeu la Bruxelles, Religia în spaţiul public european,

Colecţia Universitas, Seria Theologia Socialis 3, Ed EIKON,

Cluj - Napoca, 2009.

13. Pr. prof. Mircea Chialda Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la cucerirea

independenţei de stat a României 1877-1878, în Studii

Teologice, seria a II-a, anul XXIX, nr. 5-8, mai-octombrie 1977.

14. Cuv. Eustochia Ciucanu Călugăriţe din mănastirea Agapia activând la „Crucea Roşie”

în timpul Războiului de independenţă 1877-1878, în B.O.R.,

anul XCV, nr. 5-6, mai-iunie 1977.

15. Marcel Constantin

Cobuz

Interesul naţional - consideraţii de ordin conceptual, Institutul

Român de Studii Internaţionale, Bucureşti, 1995.

16. (Grigore) Gheorghe

Comşa

Ortodoxia şi românismul în trecutul nostru, Arad, 1933.

17. ÎPS Daniel, Mitropolitul

Moldovei şi Bucovinei

Dăruire şi Dăinuire, Iaşi, 2005.

18. ÎPS Daniel, Mitropolitul

Moldovei şi Bucovinei

Relaţia Stat-Biserică în România, în „Candela Moldovei”, 2005.

19. Col. prof. univ. dr.

Liviu Aron Deac şi Col.

conf. univ. dr. Ion

Irimia

Curs de doctrine politico-militare. Partea a II-a: Sisteme de

securitate şi doctrine militare, Editura Academiei de Înalte

Studii Militare, Bucureşti, 2001.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

23 din 30

20. Diac. I. Ivan Referiri despre episcopul Melchisedec Ştefănescu şi despre

Războiul din 1877, într-o corespondenţă de epocă, în M.M.S.,

anul LIII, nr. 5-6, mai-iunie 1977.

21.

Col. (r) dr. Petre Duţu Dinamica misiunilor armatei, Editura Universităţii Naţionale de

Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2004.

22. Col. Petre Duţu Determinări sociale, psihologice şi juridice ale misiunilor

Armatei României, Editura Universităţii Naţionale de Apărare

„Carol I”, Bucureşti, 2004.

23. Mircea Eliade Sacrul şi profanul, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000.

24. Mitropolit Pimen

Georgescu

Amintiri din Marele Război, Mănăstirea Neamţ, 1923.

25. Pr. N. V. Hodoroabă Din războiul de reîntregire. Note şi impresii din campania 1916-

1918, ed. a II-a, Bucureşti, 1926.

26. Preot Cicerone

Iordăchescu

Însemnări din anii 1916-1919, Iaşi, 1937.

27. Nicolae Iorga Istoria Românilor, Bucureşti, vol. IV, 1988.

28. Nicolae Iorga Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, vol. I, 1992.

29. Diac. I. Ivan Referiri despre episcopul Melchisedec Ștefănescu și despre

războiul din 1877, într-o corespondență de epocă, în M.M.S.,

anul LIII, nr. 5-6, mai-iunie 1977.

30. Constantin Kirițescu Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I, Editura

Științifică și Enciclopedică, București, 1989.

31. Cdor. (r) dr. Ilie Manole Preoţii şi oştirea la români (1930-1948), Editura Daniel,

Târgovişte, 1998.

32. Ion Alexandru Mizgan Ortodoxie şi Naţiune, Beiuş, 2003.

33. Dr. Nicodim Milaş Canoanele Bisericii Ortodoxe însoţite de comentarii, Arad, vol.

II, partea I, 1934.

34. Prof. dr. Nicolae

Mladin, Mitropolitul

Ardealului

Despre pace, în vol. ,,Studii de Teologie Morală”, Editura

Arhiepiscopiei Sibiului, Sibiu, 1969.

35. Mitropolit dr. Nicolae

Mladin, prof. diac. dr.

Orest Bucevschi, prof.

dr. Constantin Pavel,

pr. diac. dr. Ioan

Zăgrean

Teologia morală ortodoxă, vol. 1, Editura Reîntregirea, Alba

Iulia, 2003.

36. Dr. Constantin

Moştoflei, dr. Nicolae

Dolghin, dr. Petre Duţu

Natura şi conţinutul raporturilor dintre armată şi societatea

civilă, în „Raporturile dintre armată şi societate în contextul

integrării europene şi euro-atlantice”, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2005.

37. Asist. Drd. Radu

Mureşan

Datorie şi slujire sfântă. Misiunea preoţilor militari în Primul

Război Mondial (1916-1918) în „Anuarul Facultăţii de Teologie

Ortodoxă - Universitatea Bucureşti”, 2002.

38. Pr. Iconom Constantin

Nazarie

Activitatea preoţilor de armată în Campania din 1916-1918.

Memorii, Bucureşti 1921.

39. Visarion Neagoe Irak. Calvarul păcii, Editura Militară, București, 2008.

40. Gheorghe Nicolaescu Gestionarea crizelor politico-militare, Editura Top Form,

Bucureşti, 2003.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

24 din 30

41. Nicolescu Gheorghe,

Gheorghe Dobrescu,

Andrei Nicolescu

Preoţi în tranşee 1941-1944, Editura Europa Nova, Bucureşti,

1998.

42. Gheorghe Nicolescu,

Gheorghe Dobrescu,

Andrei Nicolescu

Preoţi în lupta pentru Marea Unire, Editura Europa Nova,

Bucureşti, 2000.

43. Inalt Preasfințitul conf.

dr. Nifon Mihăiţă,

Arhiepiscopul

Târgoviștei

Ortodoxie şi Ecumenism, Bucureşti 2000.

44. Al. Paleologu Moştenirea creştină a Europei, Editura Eikon, Cluj-Napoca,

2003.

45. Pr. Paul Mihail Contribuţia episcopului Melchisedec la războiul de

independenţă, în B.O.R., anul XCV, nr. 5-6, mai-iunie 1977.

46. Pr. prof. dr. Mircea

Păcurariu

Istoria Bisericii Ortodoxe Române (IBOR), Editura Institutului

Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti,

1997.

47. G. Pârvu Războiul şi Biserica în Pregătiri sufleteşti pentru zile mari,

Bucureşti, 1916.

48. Pr. prof. dr. Gheorghe

Petraru

Teologie Fundamentală şi Misionară, Ecumenism, Editura

Performantica, Iaşi, 2006.

49. Pr. Gheorghe Petraru Biserica Ortodoxă şi fenomenul secularizării, Analele

ştiinţifice ale Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 1993-1994.

50. Pimen, Arhiepiscop al

Sucevei şi Rădăuţilor

Portret în legendă, Sfânta Mănăstire Putna, 2003.

51. Pimen, Mitropolit Amintiri din Marele Război, Neamţ, 1923.

52. Pr. lect. univ. drd. Sorin

Pitic

„Consideraţii privind preotul militar şi rolul său în teatrul de

operaţii”, în ,,Biserica Ortodoxă în Uniunea Europeană.

Contribuţii necesare la securitatea şi stabilitatea europeană”,

Buc., 2005.

53. Dr. Antonie Plămădeală Ca toţi să fie una, Bucureşti, 1979.

54. Antonie Plămădeală

Episcop vicar-patriarhal

Biserica Slujitoare, Bucureşti, 1972.

55. Acad. pr. prof. univ.

Dumitru Popescu

Ortodoxie si contemporaneitate, Editura Diogene, Bucureşti,

1996.

56. Pr. prof. dr. Dumitru

Popescu

Biserica Ortodoxă şi secularizarea în „Studii Teologice”, nr. 1-

3, 1994.


Popescu

Biserica Ortodoxă Română şi Integrarea Europeană, Editura

IBMBOR, Bucureşti, 2005.

58. Pr. Grigore Popescu Preoţimea şi întregirea neamului. Chipuri, fapte, suferinţe şi

pilde pentru viitor, Bucureşti, 1940.

59. Tudor Popescu Preoţi participanţi la războiul din 1916-1918, în „Mitropolia

Olteniei”, an XXX (1978), nr. 10-12.

60. Pr. Grigore N. Popescu Preoţia română şi întregirea neamului (vol I), Tipografia

Vremea, 1940.

61. Pr. Scarlat Porcescu Participarea slujitorilor, monahilor şi monahiilor din

Arhiepiscopia Iaşilor la lupta pentru Independenţa României, în

M.M.S., anul LIII, nr. 5-6 mai-iunie 1977.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

25 din 30

3. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1. Doris Bergen The sword of the lord: military chaplains from the first to the

twenty-first century, University of Notre Dame Press, Notre

Dame, 2004.

2. Peter L. Berger The Sacred Canopy: Elements of a Sociological Theory of

Religion, Random House, New York, 1967.

3. Jose Casanova Public Religions in the Modern World, The University of

Chicago Press, Chicago, 1994.

4. Emmanuel Clapsis The Orthodox Churches in a Pluralistic World. An

Ecumenical Conversation, Geneve World Council of

Churches, 2004.

5. Carl von Clausewitz Despre Război, Editura Militară, Bucureşti, 1982.

6. Francisc Fukuyama La fine della storia e l´ ultimo uomo, Rizzoli, Milano, 1992.

7. Chaplain (Col) Greg W.,

Hill and Chaplain (Maj),

Rob Meyer

The Role of Religion in Information Operations, revista

„Army Chapelancy” (summer-fall 2002), simpozion „Army

transformation and Religious Support”, San Antonio, Texas,

29-31 May, 2008.

8. Jobson Clifford Hedley The military chaplain: a study of role conflict in a changing

society with special reference to some twentieth century

problems, University of Durham, 1982.

9. Peter James Howson The nature and shape of British Army Chaplaincy, 1960-

2000, Aberdeen University, London, 2006.

10. Huntington Samuel Ciocnirea civilizaţiilor, Editura Antet, Bucureşti, 1997.


Radu

Biserica şi neamul românesc în opera lui Mihai Eminescu,

Studii Teologice, nr. 1-2, 1990.

63. Gen. Radu Rosetti Moartea vitează a unor ofițeri, 1877-1878, (Analele Acadamiei

Române, M.S.I., seria III, tom. XXIX), București, 1947.

64. Ionel Nicu Sava,

Gheorghe Tibil, Marian

Zulean

Armata şi societatea. Culegere de texte de sociologie militară,

Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.


Stăniloae

Ortodoxie şi Românism, Bucureşti, 1998.

66. Pr. prof. acad. dr.

Dumitru Stăniloae

Omul şi Dumnezeu, în Studii de Teologie Dogmatică Ortodoxă,

Craiova, 1991.


Stăniloae

Reflecţii despre spiritualitatea poporului român, Craiova, 1992.

68. Marian Zulean Diferenţe culturale dintre armată şi societatea românească,

Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2005.

69. Marian Zulean Armata şi societatea în tranziție: relațiile dintre civili şi militari

şi politica de securitate în România după 1989, Editura Tritonic,

Bucureşti, 2003.

71. Colectiv Iubirea faţă de aproapele; Iubirea faţă de duşmani,

Patriotismul; Pacea şi Războiul, în Teologia Morală Ortodoxă,

Manual pentru Institutele Teologice, vol. II, Editura Institutului

Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Buc., 1980.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

26 din 30

11. Samuel Huntington The soldier and the state. The theory and politics of civil-

military relations, Vintage Books, New York, 1957.

12. Samuel Huntington „The Military Mind: Conservative Realism of the

Professional Military Ethic” în Military Professionalization

and Political Power, Sage Publications, Beverly Hills, 1972.

13. Morris Janowitz Military conflict. Essays in the institutional analysis of war

and peace, Sage Publications, Beverly Hills, London, 1975.

14. Morris Janowitz Military institutions and coercion in the developing nations,

University of Chicago Press, Chicago, London, 1977.

15. Morris Janowitz,

Jacques van Doorn

On military intervention, Aldershot, Gower, 1985.

16. Morris Janowitz Military elits and the study of the war înMorris Janowitz,

Military Conflict. Essays in the institutional analysis of war

and peace, Sage publications, London, 1975. Studiul este

tradus în limba română în „Armata şi Societatea”, cu titlul

„Elitele militare şi studiul războiului”.

17. Tom Johnstone,

James Hagerty

The cross on the sword: Catholic chaplains in the forces,

Geoffrey Chapman, London, 1996.

18. Paul McLaughlin The chaplain’s evolving role in peace and humanitarian

relief operations, United States Institute of Peace,

Washington, 2002.

19. Hans J. Morgenthau The Struggle for Power and Peace, New York, Knopf, 1948.

20. Rene Remond Religie şi societate în Europa. Secularizarea în secolele al

XIX-lea şi al XX-lea (1780-2000), Editura Polirom,

București, 2003.

21. Alexander Schmemann Church, World, Mission, St. Vladimir's Seminary Press,

Crestwood, New-York, 1979.

22. Samuel Andrew Stouffer The American Soldier. Combat and its Aftermath, în „Studies

in Social Psychology in World War II”, vol. 1-2, Princeton

University Press, 1949 şi Charles Hutchinsons, The meaning

of Military Sociology în „Sociology and Social Research”,

nr. 41, 1957.

23. Mitropolit Hierotheos

Vlachos

Psihoterapia Ortodoxă, trad. de prof. I. Diaconescu, Editura

Sofia, Bucureşti, 2003.

4. PUBLICAŢII PERIODICE, SURSE WEB 1. Înaltpreasfințitul

Bartolomeu Anania

Biserica şi Armata, în „Gândirea Militară Românească”, nr.

3, 2005.

2. Pr. iconom stavrofor

Valentin Beţiu

Preotul militar slujitor al lui Dumnezeu şi al oştirii creştine,

în „Anuarul Academiei Forţelor Tereste”, nr. 2, 2003.

3. Prof. univ. dr.

Gheorghe Boaru,

Pr. mil. (col.) iconom

stavrofor drd. Cristian

Niculescu

Rolul Bisericii Ortodoxe Române la păstrarea identităţii şi

interesului naţional, în contextul apartenenţei României la

NATO şi UE, Revista de ştiinţe militare, Nr. 1 (46) / 2017

editată de Secția de Științe Militare a Academiei Oamenilor

de Ştiinţă din România.

4. Pr. Nicolae Buzescu

Spicuiri din jurnalul de front al preotului căpitan Constantin

Buzescu, în „Mitropolia Olteniei”, an XXX (1978), nr. 11-12.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

27 din 30


Călugăr

Personalitatea religios-morală a preotului, factor

determinant în pastoraţie, în rev. „Mitropolia Ardealului”, nr.

3-4, 1983.

6. Protopop colonel Ioan

Dăncilă

Spicuiri din strădaniile P.S. Episcop al Armatei în actualul

război, în „Arma Cuvântului”, anul III (1942), nr. 1-3.

7. Vasile Dâncu Încrederea în armată. Investiţie simbolică de securitate, în

„Observatorul Militar” nr. 19, 2000.

8. Dr. Cristian Dobre Modalităţi psiho-sociale de facilitare a proceselor adaptative ale

militarilor care participă la misiuni în teatrele de operaţii, în

„Securitatea şi apărarea spaţiului sud-est european, în contextul

transformărilor de la începutul mileniului III”, Sesiunea anuală de

comunicări ştiinţifice cu participare internaţională:„STRATEGII

XXI/2006”,13-14 aprilie 2006, București - Secţiunea 3 „Apărare şi

securitate naţională”, Editura Universităţii Naţionale de Apărare

„Carol I”, Bucureşti, 2006.

9. Col. dr. Ioan Dragoman Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie a militarilor,

document accesat pe adresa web:

http://www.presamil.ro/SMM/2009/4/06-09.htm

10. Mihail Dumitrescu Amintiri şi episoade din resbelul pentru Independenţă,

Bucureşti, 1898, în Studii Teologice, seria a II-a, anul XXIX,

nr. 5-8, mai-octombrie, Bucureşti, 1977.

11. Pr. prof. dr. Nicolae

Dură

Bisericile Europei şi „Uniunea Europeană”, ecumenism,

reconciliere creştină şi unitate europeană, în rev. „Studii

Teologice”, nr. 3-4, 2001.

12. Pr. dr. Ioan Dură Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române îndepărtaţi din scaun şi

trimişi în recluziune monastică de către autorităţile

comuniste în anii 1944-1981, în „Altarul Banatului”, serie

nouă, an XIII (2002), nr. 10-12.

13. Dr. Petre Duţu,

Alexandra Sarcinschi

Determinări sociale, psihologice şi juridice ale misiunilor

armatei române, în „Studii de securitate şi apărare naţională”,

vol. 1, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

Bucureşti, 2008.

14. Chaplain (Col) Greg

W. Hill and Chaplain

(Maj) Rob Meyer

Articolele din revista „Army Chapelancy” (summer-fall

2002) reunite sub titlul „Army transformation and Religious

Support” în special articolul The Role of Religion in

Information Operations, la simpozionul cu acelaşi nume,

organizat la San Antonio, Texas, 29-31 May, 2008.

15. Pr. Ion Ilinca Reintroducerea asistenţei religioase în armata română, în

„Armata şi Biserica”. Ediţie coordonată de c-dor. (r) dr. Ilie

Manole, Bucureşti, 1996.

16. Pr. prof. dr. Viorel

Ioniţă

Toleranţa religioasă şi buna vecinătate, coordonate

fundamentale ale spiritualităţii românești, în rev. „Studii

Teologice”, nr. 2, 1987.

17. C-dor. (r) dr. Ilie

Manole

Armata şi Biserica, seria Revista de Istorie Militară,

Bucureşti, 1996.

18. Pr. conf. dr. Ilie

Moldovan

Semnificaţia şi responsabilitatea slujirii preoţeşti după Sf.

Apostol Pavel, în rev. „Ortodoxia”, nr. 2, 1979.

http://www.presamil.ro/SMM/2009/4/06-09.htm

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

28 din 30

19. Gl. prof. univ. dr.

Mircea Mureşan

Principiile, cadrul organizatoric şi obiectivele activităţilor

culturale, de educaţie patriotică, ostăşească, moral-

religioasă şi de petrecere a timpului liber în Armata

României, în „Gândirea Militară Românească”, număr comun

româno-maghiar, 1995.

20. Gl. prof. univ. dr.

Mircea Mureşan, pr.

prof. dr. Adrian Gabor,

asist. dr. Radu Petre

Mureşan

Interacţiunea axiologică credinţă-datorie-valoare în

configurarea unităţii europene, în „Biserica Ortodoxă în

Uniunea Europeană. Contribuţii necesare la securitatea şi

stabilitatea europeană”, Editura Universităţii Bucureşti,

București, 2006.

21.

Pr. mil. (col.) iconom


Niculescu

Religious assistance in the Romanian Armed Forces, The

10th Internaţional Scientific Conferencies ,,Strategies XXI”

Strategic Changes în Security and Internaţional Relations,

Volume 2, April 10-11, 2014, Bucharest.

22. Pr. mil. (col.) iconom


Niculescu

The Orthodox Church and the challengers of contemporary

society within the framework of globalization, The 11th

Internaţional Scientific Conferencies ,,Strategies XXI”

Strategic Changes în Security and Internaţional Relations,

Volume 1, April 2-3, 2015, Bucharest.



Niculescu

The social dimension of the mission of the Romanian

Orthodox Church, The 11th Internaţional Scientific

Conferencies „Strategies XXI” Strategic Changes în Security

and Internaţional Relations, Volume 1, April 2-3, 2015,

Bucharest.



Niculescu

Oastea ţării noastre, cea iubitoare de Hristos, Gândirea

Militară Românească, Revistă de teorie şi ştiinţă militară

editată de Statul Major General al Armatei României, nr. 1,

Bucureşti, ianuarie 2015.



Niculescu

Contribuţia asistenţei religioase la creşterea valorilor morale

creştine ale militarilor Armatei României care participă la

misiuni în spaţiul naţional şi/sau în afara teritoriului

national,

Buletinul Universității Naționale de Apărare ,,Carol I”, nr.

1/2017, București, 2017.

26. Col. Petre Otu Din activitatea episcopului general de brigadă dr. Partenie

Ciopron, în Armata și Biserica, nr. 4/1996.


Păcurariu

Biserica Ortodoxă Română, slujitoare a păcii în istoria

poporului român, în rev. „Biserica Ortodoxă Română”, nr. 9-

10, 1980.


Păcurariu

Mihai Viteazul şi Biserica Ortodoxă în „Biserica în misiune”,

Bucureşti, 2005.


Păcurariu

Atitudinea Bisericii Ortodoxe Române faţă de Războiul de

Independenţă, în „Biserica Ortodoxă Română”, nr. 5-6/1967.


Păcurariu

Preoţii militari în Armata română până la 1918, în ,,Armata

şi Biserica”, Bucureşti, 1996.

31. Mr. dr. Stefan Pâslaru Legiferarea organizării clerului militar, Revista de Istorie

Militară nr. 3, 23 aprilie, 1921.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

29 din 30

32. C-dor. (r) dr. Aurel

Pentelescu

Preoţi militari pe frontul de Răsărit în „Revista de

Istorie Militară” 6 (34). 33. C-dor. (r) dr. Aurel

Pentelescu

Înfiinţarea Episcopiei Armatei. Episcopii militari în

„Armata şi Biserica” nr. 4/1996. 34. C-dor. (r) dr. Aurel

Pentelescu

Înfiinţarea Episcopiei Armatei-episcopii militari, în

„Armata şi Biserica” nr. 4 /1996. 35. Pr. lect. univ. drd.

Sorin Pitic

Consideraţii privind preotul militar şi rolul său în teatrul

de operaţii, în ,,Biserica Ortodoxă în Uniunea

Europeană. Contribuţii necesare la securitatea şi

stabilitatea europeană”, Bucureşti, 2005. 36. Pr. Scarlat Porcescu Curierul de Iaşi, nr. 51 din 15/27 mai 1877, Participarea

slujitorilor, monahilor şi monahiilor din Arhiepiscopia

Iaşilor la lupta pentru Independenţa României, în

M.M.S., anul LIII, nr. 5-6 mai-iunie, 1977. 37. Pr. sachelar

Constantin Roşescu

Preoţimea şi Armata. Discurs ţinut la Conferinţele

pastorale, „Biserica Ortodoxă Română”, XXXIX

(1915), nr. 1. 38. Lt. col. D. Stavrache,

Florica Dobre

125 de ani de la adoptarea primului Regulament al preoţilor

militari în armata română, în „Revista de Istorie Militară”,

nr. 2/1995.

39. Col. Dumitru

Stavarache

Acte normative privind instituţia clerului militar român după

Marea Unire, în „Armata şi Biserica”, Bucureşti, 1996.

40. Niculae Şerbănescu Atitudinea preoţimii faţă de dreptele năzuinţe ale poporului,

în „Biserica Ortodoxă Româna”, nr. 3-4/1957.

41. Lt. Florin Şperlea Clerul militar român în primii ani ai comunizării

României în „Armata şi Biserica”, Bucureşti, 1996. 42. Preafericitul Părinte

Teoctist, Patriarhul

Bisericii Ortodoxe

Române

Mesajul adresat forţelor terestre ale Armatei române, la

sărbătoarea ocrotitorului lor spiritual-Sfântul Mare Mucenic

Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, 23 Aprilie, 2000, în

„Revista Trupelor de Uscat”, nr. 2/2000.

43. Gh. Vasilescu Asistenţa religioasă în oastea Ţării Româneşti în 1850-1870,

în „Armata şi Biserica”, Bucureşti, 1996.

44. Nestor Vornicescu -

Severineanul

O cronică a războiului pentru Independenţă (alcătuită de

Ştefan Cotigescu şi scrisă pe paginile unei evanghelii în anul

1878), în B.O.R., anul XCIV, nr. 5-6, mai-iunie, 1976.

45. * * * Carte de rugăciuni pentru soldaţi, în „Arma Cuvântului”,

anul I (1940), nr.1.

46. * * * Sporesc cadrele clerului militar. Un nou concurs pentru 20

de locuri, în „Arma cuvântului”, 1941, nr. 8-9.

47. * * * Biserica Basarabeană, Bălți, Anul I (1942). nr. 2.

48. * * * The soldier and the state: The theory and politics of

civil-military relations, în „The American Political

Science Review”, vol. 51, nr. 4, 1957. 49. * * * Învăţătură de credinţă creştină ortodoxă, E.I.B.M. al

B.O.R., Bucureşti, 2008.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

30 din 30

50. * * * Carte de rugaciuni pentru soldaţi, în „Arma Cuvântului”,

organ oficial al Episcopiei Militare, anul I (1940), nr.1.

51. * * * Vocea Clerului, nr. 27 din 2 octombrie 1877.

52. Andrei Pleşu www. infoeuropa.ro / ieweb /imgupload / Andrei _ Plesu _

verticala _europeana _ 00001.pdf.

53. * * * www.patriarhia.ro / Publicatii / BOREUROPA / snagov.

html Patriarhia Ortodoxă Română.

rezumatul tezei de doctorat - unap 2018/rezumat teza... · fundamentale pentru identitatea,...

Documents