MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Exemplar nr. ___

Nr. ________ din ______________

Căpitan Marius-Iulian BADIU

REZUMATUL TEZEI DE

DOCTORAT

Tema: PARTICIPAREA STRUCTURILOR DE FORȚE ALE ARMATEI

ROMÂNIEI LA LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI ÎN

CONDIȚIILE ANGAJĂRII RESPONSABILE FAȚĂ DE

PRINCIPIILE DEMOCRAȚIEI, NORMELE DREPTULUI

INTERNAȚIONAL, DEMNITATEA UMANĂ ȘI DREPTURILE

FUNDAMENTALE ALE OMULUI

Conducător de doctorat

Colonel (r)

prof. univ. dr. Lucian STĂNCILĂ

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de

DOCTOR în ȘTIINȚE MILITARE

– BUCUREŞTI, 2016 –

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 26

Pagină albă

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 26

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………… 7

Capitolul 1

EXPANSIUNEA TERORISMULUI, O AMENINȚARE MAJORĂ LA

ADRESA STĂRII DE SECURITATE ……………………………………….. 17

1.1. Scurtă caracterizare a dinamicii mediului global de securitate ……… 18

1.2. Terorismul, principala amenințare la adresa securității în societatea

globalizată ……………………………………………………………. 28

1.2.1. Fenomenul terorismului: definiție, cauze, tipologie ………… 28

1.2.2. Locul terorismului în sistemul amenințărilor și riscurilor ce pot

vulnerabiliza securitatea statelor ……………………………… 40

1.3. Caracterul amoral și condamnabil al terorismului …………………… 46

1.4. Necesitatea unei strategii globale proactive de combatere a

terorismului …………………………………………………………... 54

1.4.1. Obiectivele generale ale strategiei ……………………………. 55

1.4.2. Conținutul general al strategiilor de combatere a terorismului 59

1.5. Cadrul instituțional și legal de angajare ……………………………… 65

Capitolul 2 CADRUL NORMATIV ȘI TEORETIC AL PARTICIPĂRII STRUCTURILOR

DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI LA LUPTA ÎMPOTRIVA

TERORISMULUI ……………………………………………………………………. 73

2.1. Prevenirea și combaterea terorismului, prioritate a domeniului

apărării naționale a României ……………………………………….. 73

2.2. Raportarea multidimensională, unitară și proactivă a României la

combaterea terorismului ……………………………………………… 78

2.3. Transcendența obiectivelor politico-militare privind participarea

structurilor de forțe ale Armatei României la lupta împotriva

terorismului, în misiuni specifice …………………………………… 86

2.4. Caracterul interagenții al operațiilor de combatere a terorismului …… 95

2.5. Identificarea și exploatarea punctelor slabe ale entităților teroriste … 104

2.6. Sistemul de capabilități necesare structurilor de forțe ale Armatei

României pentru participarea la lupta împotriva terorismului ……… 110

Capitolul 3

PARTICULARITĂȚILE FIZIONOMIEI OPERAȚIILOR DESFĂȘURATE

DE STRUCTURILE DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI PENTRU

COMBATEREA TERORISMULUI …………………………………………… 121

3.1. Influența contextului politico-militar asupra fizionomiei operațiilor de

combatere a terorismului ……………………………………………. 121

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 26

3.2. Un punct de vedere privind fizionomia operațiilor de combatere a

terorismului …………………………………………………………... 127

3.3. Abordarea cuprinzătoare a participării structurilor de forțe ale

Armatei României la combaterea terorismului ……………………… 137

3.3.1. Locul operațiilor pentru combaterea terorismului în sistemul

acțiunilor militare pentru facilitarea stabilizării ……………… 138

3.3.2. Conectarea sinergică a domeniilor de acțiune ………………. 143

3.4. Integrarea efectelor operațiilor de combatere a terorismului în bilanțul

efectelor cumulate ale operațiilor pentru facilitarea stabilizării ……… 151

3.5. Paradigma eficienței operațiilor militare de combatere a terorismului . 160

Capitolul 4

PLANIFICAREA ȘI DESFĂȘURAREA OPERAȚIILOR DE

COMBATERE A TERORISMULUI ………………………………………… 169

4.1. Particularitățile pregătirii acțiunilor …………………………………. 169

4.1.1. Aspecte generale ale pregătirii misiunilor …………………… 170

4.1.2. Particularitățile planificării acțiunilor ………………………… 175

4.2. Abordarea cuprinzătoare a pregătirii zonei de operații ……………… 184

4.2.1. Pregătirea zonei de operații din punct de vedere informativ … 185

4.2.2. Pregătirea infrastructurii zonei de operații și a celei necesare

dislocării forțelor …………………………………………… 194

4.3. Contingența desfășurării operațiilor de combatere a terorismului și a

celor de contrainsurgență …………………………………………….. 202

4.4. Forme și procedee de acțiune specifice operațiilor de combatere a

terorismului ………………………………………………………….. 208

4.5. Studiu de caz: Desfășurarea operațiilor de combatere a terorismului și

de contrainsurgență din Afganistan ………………………………… 217

Capitolul 5

EXIGENȚE ALE ANGAJĂRII RESPONSABILE DIN PUNCT DE

VEDERE LEGAL, MORAL ȘI UMANITAR A STRUCTURILOR DE

FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA

TERORISMULUI ……………………………………………………………….. 225

5.1. Probleme generale ale raportării forțelor militare la exigențele

dreptului internațional în operațiile de combatere a terorismului …… 226

5.2. Asigurarea echilibrului rezonabil între protecția drepturilor și

libertăților democratice și constrângerile și măsurile punitive ……… 232

5.3. Sisteme și mecanisme de supraveghere și sancționare a abaterilor de

la normele dreptului internațional în lupta împotriva terorismului … 245

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 26

5.4. Îndatoririle militarilor privind respectarea reglementărilor dreptului

internațional umanitar în lupta împotriva terorismului ……………… 250

CONCLUZII ŞI PROPUNERI ……………………………………………….. 259

LISTA CU ABREVIERI ȘI ACRONIME …………………………………… 267

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………. 273

LISTA ANEXELOR:

- nr. 1 DEFINIȚII ALE TERORISMULUI ÎN LUCRĂRILE UNOR

AUTORI ……………………………………………………………… 293

- nr. 2 CÂTEVA DINTRE CELE MAI SÂNGEROASE ATACURI

TERORISTE COMISE DUPĂ INTRAREA ÎN SECOLUL AL XXI-

LEA …………………………………………………………………... 295

- nr. 3 LOCUL TERORISMULUI ÎN SISTEMUL DE AMENINȚĂRI,

RISCURI ȘI VULNERABILITĂȚI LA ADRESA SECURITĂȚII

NAȚIONALE A STATELOR ……………………………………….. 299

- nr. 4 OPERAȚIILE DE COMBATERE A TERORISMULUI ȘI DE

CONTRAINSURGENȚĂ ÎN SISTEMUL ACȚIUNILOR

MILITARE PENTRU GESTIONAREA CRIZELOR ……………….. 301

- nr. 5 MODALITĂȚI OPERAȚIONALE DE EXPLOATARE A

PUNCTELOR SLABE ALE ENTITĂȚILOR TERORISTE ………... 303

- nr. 6 INTERCONECTAREA SISTEMICĂ A CAPABILITĂȚILOR

STRUCTURILOR DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI ÎN

OPERAȚIILE DE COMBATERE A TERORISMULUI ……………. 305

- nr. 7 FINALITĂȚILE ETAPELOR OPERAȚIILOR MILITARE DE

COMBATERE A TERORISMULUI ………………………………… 307

- nr. 8 ALGORITMUL PLANIFICĂRII OPERAȚIILOR DE

COMBATERE A TERORISMULUI LA NIVEL TACTIC ………… 309

- nr. 9 MISIUNI ȘI SARCINI CARE POT FI ÎNCREDINȚATE

STRUCTURILOR DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI ÎN

OPERAȚIILE ÎNTRUNITE MULTINAȚIONALE PENTRU

FACILITAREA STABILIZĂRII …………………………………….. 311

- nr. 10 REZOLUȚIA NR. 1373 DIN 28.09.2001 A CONSILIULUI DE

SECURITATE AL ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE ……… 317

- nr. 11 DECLARAȚIA DIN 1990 A GRUPULUI DE EXPERȚI DE LA

TURKU ASUPRA STANDARDELOR UMANITARE MINIMALE

(EXTRAS) ……………………………………………………………. 323

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 26

Cuvinte cheie: terorism, lupta împotriva terorismului, combaterea

terorismului, caracter interagenții, contrainsurgență, angajare responsabilă,

principiile democrației, normele dreptului internațional, demnitate umană,

drepturile fundamentale ale omului, drept internațional, operații de combatere a

terorismului, amenințări, riscuri, vulnerabilități, NATO, UE, structuri de forțe ale

Armatei României.

INTRODUCERE

Mediul de securitate actual se află într-un proces de transformare continuă,

ale cărui efecte se regăsesc în adâncirea interdependenţelor, precum și în caracterul

instabil şi mai ales greu predictibil al evoluţiilor sistemului relaţiilor internaţionale

datorită modului de administrare a intereselor geopolitice de către unele state, dar

şi sporirii considerabile a ameninţărilor şi riscurilor de altă natură, în care un loc

central îl ocupă cele ce vin din zona terorismului.

Tabloul amenințărilor teroriste și al modalităților de manifestare a acestora

evidențiază că, în ciuda proclamării unor idealuri aparent juste, în realitate

drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt deturnate de la sensurile

firești și utilizate drept motivație pentru exacerbarea naționalismului și

separatismului etnic și religios care se manifestă, aproape zi de zi, prin comiterea

de acte teroriste soldate cu sute și mii de victime omenești.

În același timp, un fenomen care a luat amploare și caracterizează aproape

toate focarele de conflict armat din ultimul deceniu și jumătate este insurgența,

care a evoluat în direcția îmbinării metodelor clasice de luptă ale insurgenților cu

metodele și procedeele de acțiune folosite de entitățile teroriste, punând structurile

militare prezente în teatrele de operații în situația de a-și revizui și reconsidera

propriile misiuni, forme și procedee de acțiune.

Început în anul 2001, războiul global împotriva terorismului se dovedește a

fi un război de lungă durată, iar pentru a-l câștiga este necesară transformarea

profundă a strategiilor adoptate, o viziune multidimensională privind efectele care

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 26

trebuie obținute, o abordare cuprinzătoare a planificării operațiilor și soluții

atitudinale modelate după cerințele tipului de acțiune, care să contribuie la

gestionarea situațiilor și obținerea stării finale dorite.

În acest context, capabilitățile identificate ca necesare Armatei României

până în anul 2027 și în perspectivă trebuie să asigure participarea, alături de forțele

altor state aliate și partenere, la lupta pentru combaterea terorismului1.

Constituirea unor coaliții politico-militare, care să gestioneze crizele din

unele zone ale lumii marcate de recrudescența terorismului și a insurgenței de tip

radical, a făcut ca eforturile depuse în lupta împotriva organizațiilor teroriste să fie

mai eficiente, dar efectele sunt încă insuficient de concludente, în primul rând

datorită faptului că structurile de forțe militare cu organizare și înzestrare clasice

nu sunt perfect adaptate acestui tip de operații. Ca urmare, în interiorul structurilor

de securitate și a celor militare au apărut modificări structurale și doctrinare, s-au

stabilit diverse colaborări interagenții, noi priorități naționale și internaționale și s-

au realizat transformări guvernamentale pentru a se materializa aceste priorități.

În mod tradițional, prin natura destinației, misiunilor, înzestrării și pregătirii

lor pentru luptă, structurile de forțe ale Armatei României și ale celorlalte armate

ale statelor membre NATO și UE nu au o pregătire specifică exclusiv necesară

combaterii structurilor teroriste.

Totodată, aceste forțe trebuie să ia în considerare faptul că, pentru

combaterea terorismului, structurile militare execută misiunile specifice în

condițiile în care în teatrul de operații se desfășoară, de regulă, și o amplă mișcare

de insurgență, o formă de reacție care își propune lipsirea de legitimitate a

guvernului existent și obținerea puterii politice, folosind acțiuni armate directe într-

un mod organizat.

Angajarea unor structuri de forțe ale Armatei României în operații întrunite

multinaționale, inclusiv în operații de combatere a terorismului, a impus elaborarea

unui cadru normativ întemeiat pe prevederile Cartei ONU și a celor constituționale

1 Cf. Carta Albă a Apărării, București, 2015, p. 21.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 26

privind dreptul la autoapărare și ale unor legi specifice care reglementează

organizarea și funcționarea instituțiilor ce aparțin sistemului național de prevenire

și combatere a terorismului, pe cele ale documentelor organizațiilor internaționale

privind reprimarea terorismului, la care România este parte, dar și pe concluziile

studiilor privind combaterea acestui fenomen, elaborate la nivel național și al

organizațiilor europene, euroatlantice sau al altor instituții cu vocație în materie de

securitate la nivel regional și global.

Privită din perspectiva misiunilor generale ale organismului militar,

participarea la lupta împotriva terorismului se înscrie între misiunile Armatei

României privind participarea la asigurarea securității naționale a României pe

timp de pace, alături de misiunile de planificare, culegere, procesare și diseminare

a informațiilor pentru apărare, participarea la securizarea frontierelor de stat,

apărarea spațiului aerian și maritim, asigurarea libertății de navigație a navelor și

aeronavelor, participarea la protecția infrastructurii critice, garantarea autorității

României în zona exclusivă și la extragerea și evacuarea cetățenilor români din

străinătate în situații de criză și de urgențe civile.

Putem spune, așadar, că abordarea cuprinzătoare a combaterii terorismului în

cadrul operațiilor multinaționale de stabilitate, de către structurile de forțe ale

Armatei României, reprezintă o raportare la ansamblul conflictului și o

responsabilitate asumată dincolo de desfășurarea acțiunii militare propriu-zise,

întrucât generează efecte asupra întregii societății, prin realizarea unui climat de

securitate socială stabil pentru națiunea-gazdă. Și totuși, chiar dacă în ansamblul

efectelor acestor operații predomină importanța rezultatelor politice și sociale,

acțiunile militare au un rol hotărâtor pentru că susțin acțiunea politică și îi dau

forță, deoarece aceste operații au urmări, în funcție de nivelul lor, într-o mai mică

sau mai mare măsură, nu doar în plan militar, ci și în plan politic, diplomatic,

economic, social, psihomoral și umanitar.

Lupta împotriva terorismului implică pentru forțele militare, dincolo de

aspectele de legitimitate și legalitate, o componentă de responsabilitate față de

principiile democrației, demnitatea umană și drepturile fundamentale ale omului, în

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 26

relația cu populația din zona de operații și față de persoanele implicate ori care

sprijină actele de terorism, această dimensiune având un rol hotărâtor în câștigarea

credibilității și a încrederii populației din zona de operații, a celei aparținând

întregii națiuni-gazdă și a comunității internaționale.

Obligația de a respecta drepturile și libertățile prevăzute și în Declarația

Universală a Drepturilor Omului și în dreptul internațional umanitar se regăsește și

în toate documentele specifice domeniului militar (Strategia militară a României,

Doctrina Armatei României, Doctrinele categoriilor de forțe ale Armatei etc.) și

reprezintă unul dintre obiectivele centrale aflate în atenția comandamentelor și a

fiecărui militar în pregătirea și desfășurarea acțiunilor, inclusiv în situațiile

complexe generate în operațiile de stabilizare desfășurate în zonele cu climat

periculos. Ea trebuie să genereze militarilor români un comportament responsabil,

bazat pe utilizarea responsabilă a sistemului de restricții și a celui punitiv, astfel

încât măsurile de această natură să nu lezeze, în niciun fel, drepturile și libertățile

fundamentale ale persoanelor supuse efectului lor.

Capitolul 1

EXPANSIUNEA TERORISMULUI, O AMENINȚARE MAJORĂ

LA ADRESA STĂRII DE SECURITATE

Problema terorismului nu este una ce ține, în primul rând, de patologia din

domeniul psihiatriei, așa cum pare la prima vedere și cum încearcă să se acrediteze

în unele studii, ci una politică, economică, de natură culturală și morală, deoarece

actele de terorism nu sunt decât în mică măsură opera unor indivizi dereglați

mintal. aparținând preponderent unor întregi organizații grupate chiar în rețele

internaționale care urmăresc, pe zi ce trece, cu tot mai multă obstinație, nu doar

destabilizarea situației și a ordinii de drept într-o țară sau alta, ci par să gândească

geostrategic, pentru a impune o anumită filozofie și un anumit mod de viață în

spații tot mai mari de pe mapamond.

Problematica terorismului ca amenințare la adresa statelor, a comunităților

umane și a indivizilor nu este nouă și, din păcate, comunitatea internațională este

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 26

departe de a găsi soluții unanim acceptate de contracarare a acestui tip de

manifestare a agresivității din cauza complexității demersului de a identifica

profunzimea motivației sale. Și totuși, indiferent de tipul de acțiune – detonări

sinucigașe în interiorul unor obiective social-economice și religioase, deschiderea

focului în arii populate, răpiri sau asasinate – actele de terorism nu sunt niciodată

întâmplătoare, spontane sau fără obiective precise, ci sunt modalități deliberate de

folosire a violenței asupra țintelor civile și/sau militare, pentru realizarea unor

scopuri politice, financiare, religioase sau de altă natură.

Totodată, oricât de mult ar fi dezagreat și condamnat terorismul,

comunitatea internațională trebuie să înțeleagă că existența și evoluția fenomenului

sunt legate de însăși existența și evoluția omenirii, pe care a însoțit-o de-a lungul

devenirii ei, și că tăria sa rezidă în ură, intoleranță, fanatism religios, atitudinea

unor state cu potențial terorist ridicat, precum și în resursele umane și materiale de

care entitățile teroriste dispun.

Chiar dacă nici astăzi terorismul nu a primit o definiție precisă și universal

acceptată, atât în limbajul oficial, cât și în cel curent, definițiile, chiar așa

contradictorii, analizează fenomenul plasându-l într-un context social foarte

diversificat și complex.

Încercând o formulare proprie, terorismul reprezintă, în opinia noastră, un

fenomen situat în afara dreptului internațional și a dreptului umanitar, care se

bazează pe acțiuni violente nediscriminatorii menite să inducă frica, executate de

indivizi, grupuri sau structuri statale ori aparținând unor organizații nonstatale care

acționează în condiții de clandestinitate sau semiclandestinitate, din rațiuni

ideologice, criminale sau politice.

Terorismul este, așadar, un fenomen complex, agravat de amestecul de

factori și motivații diferite, care pot fi grupate în trei categorii: raționale,

psihologice și culturale, dar și caracterizate printr-o combinație a acestora.

În contextul internațional actual, riscurile, vulnerabilitățile și amenințările la

adresa securității naționale a statelor sunt percepute, în primul rând, în raport cu

postura de țară membră sau nu a unei alianțe politico-militare. Pentru statele

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 26

membre ale unor asemenea organizații, riscul apariției unui război clasic sau al

unor agresiuni militare convenționale este foarte redus, dar amenințările vin dintr-o

altă zonă a securității, anume din cea a conflictualității de tip asimetric și

neconvențional, inclusiv a terorismului, așa încât neglijarea unor astfel de riscuri ar

putea genera vulnerabilități semnificative la adresa securității naționale și a

capacităților de acțiune strategică.

Noutatea în acest domeniu vine din faptul că, tot mai frecvent și mai activ, o

serie de amenințări cu caracter de noutate, asimetrice, fie de natură militară sau

nonmilitară, inclusiv cele ce se manifestă sub forma agresiunilor psihologice,

informaționale, informatice sau venind din zona terorismului, tind să sporească ca

grad de pericol și probabilitate de producere și sunt în măsură să afecteze

semnificativ securitatea cetățenilor, a statelor sau a organizațiilor din care fac parte.

Mediul de securitate actual reclamă o abordare extinsă, diferită de cea

tradițională, în care riscurile și amenințările la adresa securității statelor erau

socotite doar prin prisma conceptelor militare. În cadrul acestei noi abordări

trebuie să se regăsească, alături de elementele de natură securitară deja consfințite,

și elemente economice, sociale, politice, tehnologice și de mediu.

Chiar dacă pentru România fenomenul terorist nu reprezintă, pentru

moment, o amenințare directă, apropierea geografică de zonele în care el se

manifestă pregnant, precum și participarea țării noastre la acțiunile de stabilizare și

reconstrucție din diverse zone de conflict pot determina promotorii terorismului să

includă statul român pe lista celor vizate.

Capitolul 2

CADRUL NORMATIV ȘI TEORETIC AL PARTICIPĂRII

STRUCTURILOR DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI LA

LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 26

Privită ca parte componentă a dimensiunii de apărare, implicarea Armatei

României în lupta împotriva terorismului are nevoie de realizarea unor capabilități

necesare pentru reacția în cazul amenințărilor asimetrice și hibride, atingerea

standardelor de performanță pentru a realiza interoperabilitatea cu celelalte armate

din statele membre NATO și de armonizarea prevederilor normative care

reglementează instruirea forțelor armate. Totodată, Armata României are nevoie de

modernizarea continuă a prevederilor privind consolidarea rolului prezenței

structurilor sale de forțe în misiunile civile și în operațiile militare din zonele de

interes prioritar pentru statul român.

Pentru combaterea terorismului, structurile de forțe ale Armatei României

vor acționa în condițiile legii și potrivit obligațiilor asumate de statul român în

baza acordurilor, tratatelor și a altor înțelegeri internaționale, în cadrul Organizației

Națiunilor Unite, alături de alte forțe ale Alianței Nord-Atlantice, Uniunii

Europene sau organizații internaționale care au aceleași valori, obiective comune și

promovează interese similare, în condiții de consens politic și operațional pentru

concentrarea eforturilor în acțiuni decisive.

Dacă terorismul a devenit astăzi principala amenințare la adresa securității

naționale a statelor democratice și nu numai, prevenirea și combaterea sa are

nevoie de mecanisme specifice interne și internaționale de natură legală,

instituțională și procedurală, în măsură să coaguleze eforturile naționale și

conjugate în alianțe și coaliții politico-militare. În acest scop, statul român și-a

creat instrumente adecvate care să întemeieze din punct de vedere juridic dreptul

de a se apăra de acest flagel, precum și instituțional și procedural, iar documentul

care promovează o viziune integratoare, complet diferită de cea anterioară asupra

întregii problematici a apărării naționale inclusiv în ceea ce privește combaterea

terorismului, este Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015-2019.

Viziunea extinsă asupra conceptului de securitate națională răspunde

cerințelor de asigurare a convergenței concepției statului român în acest domeniu

cu principiile europene de securitate, cuprinse în Strategia de securitate europeană

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 26

și în Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, care privesc securitatea și

dezvoltarea într-o conexiune dominată de relații de interdependență. Drept urmare,

privită din această perspectivă, securitatea națională a României are în vedere

protejarea și apărarea intereselor statului român în domeniul apărării, înțelese într-o

dublă ipostază: de apărare națională și apărare colectivă, pe de o parte și a ordinii

publice, activității de informații, contrainformații și securitate, educației, sănătății,

în domeniile economic, energetic, financiar și, nu în ultimul rând, în domeniul

protecției mediului și al infrastructurilor critice.

Schimbarea viziunii privind apărarea națională a României, în sensul

suprapunerii, până la identificare, cu cea privind securitatea națională este, în

opinia noastră, motivată logic tocmai datorită faptului că terorismul a depășit, prin

tot ce presupune astăzi acest fenomen, caracteristicile unui fapt de crimă

organizată, devenind o amenințare strategică. Aprecierea este justificată dacă avem

în vedere că fenomenul terorismului a căpătat dimensiuni noi, atât din punct de

vedere spațial (putem spune pe drept cuvânt că are o extindere globală), în acest

context manifestându-se destul de activ și în spații apropiate de teritoriul național

al României, cât și din punctul de vedere al formelor de manifestare, procedeelor

de acțiune și mijloacelor folosite.

Capitolul 3

PARTICULARITĂȚILE FIZIONOMIEI OPERAȚIILOR

DESFĂȘURATE DE STRUCTURILE DE FORȚE ALE ARMATEI

ROMÂNIEI PENTRU COMBATEREA TERORISMULUI

Ca dimensiune a procesului de stabilizare, operațiile militare de combatere a

terorismului sunt direcționate în sensul acordării de sprijin conducerii politice a

țării gazdă în vederea realizării unui climat de normalitate favorabil actului

guvernării, asistenței și consilierii pentru crearea sau transformarea și

modernizarea instituțiilor fundamentale ale statului, realizarea securității civile a

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 26

populației și constituirea unei ordini interne ferită de violență și bazată pe domnia

legii.

Particularitățile fizionomiei operațiilor militare de combatere a terorismului

se regăsesc în contextul general politico-militar în care se desfășoară operațiile

pentru facilitarea stabilizării, ale căror dezvoltări trebuie căutate și identificate în

evoluțiile specifice mediului de securitate și în schimbarea naturii beligeranței, în

sensul în care atingerea scopurilor geopolitice și geostrategice privind dominația

politică, acapararea de resurse sau de impunere a controlului asupra unor spații a

adus în prim-plan forme noi ale fenomenului. Studiile recente amintesc între

acestea beligeranța simetrică, asimetrică, hibridă sau proxi, după caz.

Confruntările actuale din spectrul așa-zis al conflictelor armate, nu mai cuprinde

doar forțe armate, ci se prezintă ca o îngemănare complexă de acțiuni politice,

economice, financiare, diplomatice, de mediu, informaționale etc., circumscrise

mai degrabă, spectrului conflictualității hibride și proxi.

Unul dintre principalele elemente caracteristice al operațiilor militare de

combatere a terorismului este, în opinia noastră, acela că, în funcție de situație,

acțiunile se desfășoară în zone aflate sub controlul guvernului națiunii gazdă și/sau

în zone în care controlul este practic inexistent, acesta aparținând în mare măsură

entităților teroriste și/sau insurgente.

Efectele operațiilor militare de combatere a terorismului nu trebuie privite,

în opinia noastră, strict din punctul de vedere al finalității lor distincte, ci ca

rezultate aflate într-o intercondiționare reciprocă, greu previzibilă sau

imprevizibilă, de desfășurări, reconstrucții, reconfigurări, apariții și reînnoiri în

plan politic, militar, diplomatic, economic, social, umanitar, psihomoral și în cel al

relațiilor cu mediul civil ale operațiilor de stabilitate, alături de cele de control al

armamentelor, sprijinul operațiilor antidrog, asistență umanitară și civică,

evacuarea necombatanților, impunerea de sancțiuni, demonstrații de forță.

Integrarea efectelor prin abordarea cuprinzătoare a combaterii terorismului

în cadrul operațiilor întrunite multinaționale pentru facilitarea stabilizării, la care

participă și structuri de forțe ale Armatei României, necesită o raportare directă la

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 26

ansamblul conflictului, depășind domeniul acțiunii militare, întrucât include efecte

ce privesc întreaga societate, constând în realizarea și menținerea unui mediu de

securitate stabil și sigur. Indiferent de nivelul lor (strategic, operativ sau tactic),

operațiile militare întrunite multinaționale desfășurate pentru combaterea

terorismului au efecte, într-o măsură mai mică sau mai mare, nu doar în plan

militar, ci și în plan politic, diplomatic, economic, psihomoral, social și umanitar

(aspect evidențiat anterior și grafic).

Eficiența operațiilor structurilor de forțe ale Armatei României în

confruntarea cu entitățile teroriste depinde de cuantumul informațiilor de valoare,

obținute în timp real despre mediul de confruntare. De aceea, sistemele de

informații și de comunicații trebuie să fie în măsură să opereze cu succes și în

mediul specific operațiilor de stabilizare și de sprijin.

Capitolul 4

PLANIFICAREA ȘI DESFĂȘURAREA OPERAȚIILOR DE

COMBATERE A TERORISMULUI

În cadrul concepției privind abordarea integrată și cuprinzătoare, sub toate

aspectele militare și civile, a stabilizării și reconstrucției în zonele de conflict,

planificarea și desfășurarea operațiilor de combatere a terorismului au loc într-un

mediu multidimensional, căruia îi sunt specifice provocările surprinzătoare

caracteristice operațiilor de stabilitate, atât pentru structurile militare, cât și pentru

organizațiile nonmilitare și agențiile participante la operații.

Ca parte integrantă a misiunilor de stabilizare și reconstrucție, operațiile de

combatere a terorismului desfășurate de structurile de forțe ale Armatei României

în context multinațional trebuie concepute ca operații prin care trebuie să se obțină

efecte cuprinzătoare în multe domenii, iar complexitatea lor obligă ca la nivelul

fiecărei structuri care urmează să îndeplinească astfel de misiuni, și al întregului

contingent național angajat, să se desfășoare cu maximă responsabilitate o

pregătire multilaterală a misiunii și a fiecărei operații pe care aceasta le incumbă.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 26

Considerăm că elaborarea unor planuri detaliate de operații, ținând seama de

datele și caracteristicile concrete ale situației din zona de operații, nu este posibilă

decât după dislocarea forțelor în teatrul de operații, transferul de autoritate către

comandantul forței întrunite multinaționale și primirea unei misiuni concrete,

potrivit concepției și planului de operații elaborat la comandamentul acesteia.

Altfel spus, pregătirea trebuie privită, în opinia noastră, dintr-o perspectivă dublă:

a) pregătirea misiunii, în general; b) planificarea operațiilor de combatere a

terorismului, ca misiune concretă primită după dislocarea în zona de operații și

executarea transferului de autoritate.

Având în vedere că în operațiile întrunite multinaționale de stabilitate,

operațiile desfășurate de structurile de forțe ale Armatei României pentru

combaterea terorismului vor fi, de regulă, operații de nivel tactic, studiul nostru

privind planificarea acțiunilor se raportează la acest nivel al artei militare, nivel la

care scopul acțiunilor este acela de a promova legitimitatea guvernului națiunii

gazdă și de a crea condițiile necesare zădărnicirii acțiunilor mișcării teroriste, prin

asigurarea sprijinului din partea populației.

Operațiile structurilor de forțe ale Armatei României, pentru combaterea

terorismului, desfășurate în cadrul misiunilor de stabilizare și reconstrucție

executate în context multinațional, trebuie concepute ca operații bazate pe efecte

cuprinzătoare din punct de vedere politic, militar, social, economic, al securității

interne și externe, în vederea revenirii într-un timp cât mai scurt la o viață socială

normală, bazată pe regulile democrației și ale statului de drept. Pornind de la aceste

premise, înainte de începerea acțiunilor propriu-zise de confruntare cu entitățile

teroriste este necesar să se desfășoare în zona de operații două categorii de

activități, cu un rol deosebit de important, după cum o dovedește experiența

anterioară acumulată de structurile de forțe ale Armatei României: pregătirea zonei

din punct de vedere informativ și pregătirea infrastructurii zonei de operații și a

celei necesare dislocării forțelor, ambele dând posibilitatea structurilor de forțe să

mențină cursul dorit al operațiilor și să anticipeze modul de gestionare a situațiilor

care nu au putut fi prevăzute.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 26

Deși din punct de vedere strategic insurgența este, de regulă, o formă de

reacție cu obiective preponderent politice, având ca obiective lipsirea de

legitimitate a guvernului existent și cucerirea puterii politice prin mijloace violente,

insurgenții urmărind ca marea majoritate a populației să fie de acord cu modul în

care concep ei evoluția societății, la nivel tactic mișcarea folosește frecvent și

organizat acțiuni de subversiune, sabotaj și acțiuni armate directe, care conferă

acțiunii propriu-zise caracteristici foarte apropiate modului de manifestare a

terorismului. Organizațiile insurgente apelează la acțiunile de tip terorist pentru că

s-au dovedit a fi eficiente, facile, mai puțin costisitoare și cu grad de risc scăzut,

deoarece necesită un număr minim de personal și investiții reduse în instruire și

materiale, în timp ce efectele psihologice și fizice ale acțiunii, raportate la

investiția în resurse, conferă insurgenților sentimentul puterii chiar și atunci când

sunt slabi. Ca urmare, deși este puțin probabil ca apelând la terorism insurgența să

obțină o victorie completă și de durată, pentru o astfel de mișcare acțiunile de tip

terorist sunt soluția cea mai la îndemână în încercarea de a-și face cunoscute

obiectivele, forța și determinarea.

Capitolul 5

EXIGENȚE ALE ANGAJĂRII RESPONSABILE DIN PUNCT DE

VEDERE LEGAL, MORAL ȘI UMANITAR A STRUCTURILOR

DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI ÎN LUPTA

ÎMPOTRIVA TERORISMULUI

Preocuparea de a aborda problematica luptei împotriva terorismului,

fenomen caracterizat de nesocotirea oricăror reguli și norme ale moralității și de

respect față de însăși ființa umană, poate părea, din perspectiva dreptului

internațional, la prima vedere, lipsită de realism câtă vreme în lume fenomenul

generează adevărate drame umanitare. Și totuși, într-o societate civilizată, așa cum

ar trebui să fie cea a secolului al XXI-lea, a răspunde cruzimii cu cruzime este de

neconceput, pentru că respectarea universală și efectivă a drepturilor omului și

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 26

libertăților sale fundamentale privitoare la viață, libertate, demnitate și șanse de

dezvoltare sunt însăși rațiunea de a fi a unei societăți moderne.

Aceasta este rațiunea pentru care, concomitent cu luarea măsurilor necesare

de către statele lumii pentru a-și proteja cetățenii, dar și alte persoane de pe

teritoriul lor, împotriva atacurilor teroriste și pentru a aduce făptașii în fața justiției,

este imperativ necesar ca lupta împotriva terorismului să respecte angajamentele și

acordurile din domeniul dreptului internațional și al drepturilor omului, ca singura

abordare rațională a luptei cu acest flagel.

Măsurile de combatere a terorismului aplicate de către statele din întreaga

lume pot fi justificate ca fiind necesare pentru autoapărare, pentru păstrarea

suveranității naționale, dar ele nu se pot abate de la normele care vizează protejarea

cetățenilor împotriva unor violențe masive din partea militarilor sau încălcarea

drepturilor omului, aceste reglementări impunând anumite restricții în modul de

raportare a forțelor militare la nevoia de a combate terorismul.

În opinia noastră, dihotomia stării de securitate - restricții și constrângeri

versus libertate - este inadecvată pentru orice evaluare morală a răspunsurilor

statelor împotriva acțiunilor teroriste, așa încât tindem să considerăm că

răspunsurile statelor la acțiunile teroriste sunt justificate de dreptul la autoapărare,

dreptul la suveranitate, precum și de dreptul și obligația statelor de a-și proteja

cetățenii.

Considerate, pe drept cuvânt, o parte a garantării demnității umane,

standardele dreptului internațional vizează, de asemenea, ca puterea să fie

exercitată, inclusiv în timpul derulării stărilor conflictuale, într-un mod

responsabil. Dacă la modul general puterea este considerată ca fiind reprezentată

de către stat, mai precis de guverne, care sunt primele responsabile de asigurarea și

garantarea drepturilor omului, și care ar trebui să fie trase la răspundere pentru

eventualele încălcări ale acestor drepturi, înseamnă că drepturile omului fac

referire, în special, la relația dintre individ și stat. Asta presupune că anumite

derogări de la această linie pot fi admise doar în situații excepționale, când este

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 26

amenințată întreaga populație a unui stat și funcționarea normală a anumitor funcții

de guvernământ, prin reglementări constituționale și legale care restrâng anumite

drepturi și libertăți și care nu implică discriminări, iar în cazul în care drepturile

unui individ sunt încălcate el are dreptul la un tratament care să ducă la corectarea

situației.

Consolidarea standardelor privind respectarea drepturilor omului trebuie

înțeleasă în sensul că orice răspuns la un act ilegal trebuie să fie direcționat cu grijă

pentru a evita încălcarea acestora, iar dacă s-a produs o anumită încălcare, ea

trebuie să fie imediat stopată, remediată și sancționată, ceea ce înseamnă că

inclusiv controlul impus într-o situație de manifestare cu violență și reprimarea

actelor de violență trebuie exercitate într-o manieră care să nu afecteze aceste

drepturi fundamentale. Privite din această perspectivă, operațiile de combatere a

terorismului trebuie să fie abordate în același mod în care sunt toate chestiunile cu

caracter public legate de încălcarea normelor legale în vigoare în fiecare țară ce își

întemeiază existența pe normele și standardele prezente în societățile democratice.

Prin urmare, singura strategie legitimă și eficientă de combatere a

terorismului este una care înțelege și integrează în mod echilibrat drepturile

omului, ale căror standarde de legitimitate specifice statului de drept se regăsesc în

tratate.

Pentru militarii forțelor angajate în lupta împotriva terorismului rezultă

obligația de a cunoaște modul în care legea interferează cu drepturile omului și de

a avea capacitatea să-și adapteze conduita pe timpul confruntării cu entitățile

teroriste, în conformitate cu normele impuse de reglementările respective. Această

condiție permite ca asumarea temporară a unor puteri, de către militari, să aibă

temei de drept și să fie precisă, nu generală sau vag decisivă, iar în cazul în care

structurile de forțe sunt nevoite să-și exercite puterea, acțiunea lor trebuie să se

facă eficient, prin reglementări accesibile.

Repurtarea de succese în campania împotriva terorismului constituie un

obiectiv de importanță majoră ce justifică, de principiu, utilizarea de măsuri ce pot

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 26

limita drepturile și libertățile individuale, cu condiția ca metodele selectate pentru

impunerea măsurilor să fie cele potrivite, astfel încât acestea să conducă la

realizarea obiectivului propus, mijloacele de aplicare a măsurilor de limitare a unui

drept individual să fie realizate sub o formă cât mai rezonabilă, pentru ca între

efectele limitării și obiectivul propus în cadrul strategiei de combatere a

terorismului să existe o concordanță deplină.

În crearea unor sisteme și mecanisme eficiente de supraveghere și de

sancționare a încălcărilor normelor dreptului internațional în materia combaterii

terorismului se are în vedere între altele, imperativul respectării drepturilor civile și

politice, între care dreptul la viață, la libertate și la inviolabilitatea persoanei așa

cum reiese din prevederile Declarației Universale asupra Drepturilor Omului.

NATO, ca organizație politico-militară implicată în operațiile de răspuns la

crize, inclusiv a unora determinate de fenomenul terorismului, dispune de diverse

instrumente pentru aplicarea dreptului internațional umanitar. Potrivit acestora,

procedurile de cercetare și urmărire în justiție a infracțiunilor grave comise la

adresa Convențiilor umanitare sunt în jurisdicția națională a statelor contributoare

cu trupe, fiind totodată raportate și către Comandamentul Aliat. Sistemul normativ

este completat cu reglementările emise de organizațiile internaționale

guvernamentale și neguvernamentale și aici avem în vedere Institutul Internațional

de Drept Umanitar, Comisia de Drept Internațional, Societatea Internațională de

Drept Militar și Dreptul Războiului și Comitetul Internațional al Crucii Roșii, care

au propriul aport la aplicarea dreptului internațional umanitar.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Analiza făcută în cercetarea noastră științifică asupra terorismului și a luptei

împotriva acestui flagel, a evidențiat că acesta reprezintă, începând cu intrarea în

actualul secol și mileniu, cea mai mare amenințare și un risc masiv la adresa

civilizației umane. Ca urmare, prevenirea și combaterea acestui fenomen a devenit

o prioritate absolută a lumii civilizate, această bătălie însemnând desfășurarea unor

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 26

acțiuni concentrate de natură politică, economică, financiar-bancară,

informațională, militară și mediatică pentru înțelegerea cauzelor și a resorturilor

sale spirituale, a surselor și resurselor de care dispune, a structurilor

organizaționale, sistemului de relații și a vulnerabilităţilor ce pot fi exploatate în

vederea câștigării acestei confruntări. Globalizarea terorismului, declanșată în

urmă cu circa un deceniu și jumătate, a adus pe agenda problemelor securității

necesitatea unei strategii globale de luptă care să includă, în primul rând, măsuri

pentru prevenirea săvârșirii actelor teroriste și pentru stoparea sau limitarea

proliferării fenomenului terorist, dar o asemenea strategie nu putea să nu ia în

considerare și soluția intervenției militare pentru anihilarea conducătorilor,

distrugerea infrastructurii organizațiilor teroriste, a surselor de susținere financiară

și materială și a teroriștilor înșiși.

În urma aprofundării din punct de vedere teoretic, a analizei posibilităților de

îmbunătățire sub aspectul acțiunii practice a participării structurilor de forțe ale

Armatei României la misiuni pentru facilitarea stabilizării, iar în cadrul acestora la

operații de combatere a terorismului și pe baza concluziilor acestui studiu,

considerăm că, pentru creșterea eficienței acțiunilor de acest tip, ar trebui luate în

atenție de către factorii de decizie următoarele propuneri:

1. având în vedere contingența combaterii terorismului cu operațiile de

contrainsurgență este necesară configurarea unei strategii comune pentru operațiile

desfășurate de structurile de forțe ale Armatei României în cele două ipostaze;

2. planificarea operațiilor militare de combatere a terorismului să se facă în

contextul general al planificării operațiilor pentru facilitarea stabilității și să

includă și elementele ce țin de planificarea acțiunilor organizațiilor și agențiilor cu

care se cooperează;

3. în programul pregătirii pentru luptă, în perioada de operaționalizare a

structurilor de forțe în vederea participării la misiuni de luptă împotriva

terorismului, să se execute teme și ședințe în care să fie exersate procedurile

specifice combaterii terorismului;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22 din 26

4. analizarea cu atenție a capabilităților necesare echipamentelor de

comunicații, având în vedere că pentru misiunile din zonele de instabilitate sunt

necesare dispozitive de înaltă tehnicitate pentru supravegherea și ducerea

operațiilor urbane (sisteme de roboți de supraveghere și intervenție, mijloace care

produc efecte neletale etc.);

5. atragerea la colaborare și conlucrarea cu grupuri de experți și juriști

pentru formarea și perfecționarea cunoștințelor și deprinderilor militarilor români

privind aplicarea normelor dreptului internațional și ale dreptului internațional

umanitar pe durata pregătirii realizate înainte de introducerea în teatrul de operații,

cât și în desfășurarea acestui gen de misiuni în țara gazdă;

6. considerăm utilă crearea, în structura contingentelor din Armata României

a câte unui Grup de coordonare interagenții, plasat sub responsabilitatea de

specialitate structurilor din domeniu ale organizațiilor internaționale care decid

executarea și conduc operațiile pentru facilitarea stabilizării. Pentru coordonare,

poate fi utilizată o structură distinctă, cu profil complex privind competențele în

domeniul operațiilor de stabilizare și cu responsabilități conforme cu principiile

dreptului internațional și ale dreptului internațional umanitar;

7. tipologia viitoarelor operații pentru facilitarea stabilizării ar trebui să țină

seama, în opinia noastră, de mutațiile ce pot să intervină în cadrul global de

securitate în viitor în privința vitezei de derulare a fenomenelor politico-militare,

luând în considerare necesitatea planificării și organizării în timp scurt a misiunii,

deopotrivă pentru forțele combatante, dar și pentru agențiile implicate în activitatea

de stabilizare și reconstrucție de pe teritoriul țării-gazdă;

8. prin prisma participării unor structuri de forțe ale Armatei României în

cadrul NATO și UE la lupta împotriva terorismului în cadrul misiunilor de

facilitate a stabilizării, sub egida ONU, considerăm că este necesară regândirea

compunerii structurii de forțe, instituirea unui echilibru adecvat între structurile cu

misiuni combat și cele destinate nemijlocit sarcinilor multiple ale stabilizării și

reconstrucției;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

23 din 26

9. optimizarea cooperării internaționale în domeniul stabilizării și

reconstrucției, prin identificarea structurilor de forțe cu capabilități de nișă privind

participarea la acest gen de misiuni, dotarea și antrenarea lor corespunzătoare;

10. nu în ultimul rând, considerăm că stabilirea și dezvoltarea unor

capabilități multiagenții privind pregătirea și desfășurarea în timp scurt în cadrul

operațiilor de stabilizare și reconstrucție ar oferi posibilitatea uniformizării

modului de acțiune a acestora și implicarea în centre internaționale sau la instituții

naționale.

Problematica tratată în studiul nostru, analiza și soluțiile identificate duc la

concluzia că în cadrul concepției de abordare integrată și cuprinzătoare, sub toate

aspectele, militare și civile, a stabilizării și reconstrucției statelor măcinate de

terorism și de conflicte interne, planificarea și desfășurarea operațiilor de

combatere a terorismului au loc într-un mediu multidimensional, căruia îi sunt

specifice provocări surprinzătoare, atât pentru structurile militare ale Armatei

României participante la astfel de operații, cât și pentru organizațiile nonmilitare,

care au un rol tot mai important. Această abordare cuprinzătoare impune

structurilor de forțe militare să folosească o gamă largă de instrumente, să

coopereze cu diverși actori și să combine eficient diverse modalități de acțiune

politică, civilă și militară pentru a realiza obiectivele stabilite în lupta împotriva

terorismului și a genera efectele ce definesc o stare finală dorită.

LISTA CU ABREVIERI ȘI ACRONIME

TERMENE SEMNIFICAȚIA

ROMÂNĂ ENGLEZĂ

CIMIC Cooperarea civili-militari Civil-Military Cooperation

COIN Contrainsurgența Counterinsurgency

HN Națiunea gazdă Host nation

HUMINT Colectarea informațiilor prin

capabilități umane

Host nation

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

24 din 26

TERMENE SEMNIFICAȚIA

ROMÂNĂ ENGLEZĂ

HPT Ținte prioritare/de importanță

majoră

High-payoff target

IGO Organizații interguvernamentale Intergovernmental organization

NATO Tratatul Organizației Nord-

Atlantice

North Atlantic Treaty

Organization

NGO Organizații neguvernamentale Nongovernamental organization

PMESII-ST Politic, militar, economic, social,

informații, infrastructură, spațiu

geografic și timp

Political, Military, Economic,

Social, Information, Infrastruc-

ture physical environment, time

ROE Reguli de angajare Rules of engagement

ROI Reguli de interacțiune Rules of interaction

SOFA Acordul privind statutul forțelor Status of Forces Agreement

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

*** Constituţia României, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767,

Bucureşti, 2003.

*** Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015-2019,

București, 2015.

*** Ghidul strategiei naționale de apărare a țării pentru perioada 2015-

2019, București, 2015.

*** Carta albă a apărării, București, 2015.

*** Strategia militară a României, București, 2016.

*** Field Manual, FM 3-24 Contrainsurgency, Departament of the Army,

USA, 2006.

*

* *

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

25 din 26

Andreescu, Anghel; Enuță, Cătălin, Terorismul mileniului III, Editura

Sitech, Craiova, 2015.

Andreescu, Anghel; Radu, Nicolae, Jihadul islamic, Editura RAO,

București, 2015.

Atanasiu, Mirela; Stăncilă, Lucian, Terorismul – răul din umbră al

începutului de secol, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,

București, 2014.

Constantin, Eugen; Stăncilă, Lucian; Stoian, Gabriela, Abordarea

cuprinzătoare a efectelor în operațiile postconflict, Editura UNAp „Carol I”,

București, 2012.

Păunescu, Marius Valentin, Operații de contrainsurgență, Editura

Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2016.

Popescu, Alba Iulia Catrinel, Ce se ascunde în spatele Boko Haram?,

Editura Top Forum, București, 2016.

Popescu, Constantin; Grigore-Rădulescu, Maria, Protecția juridică a

drepturilor omului. Curs universitar, Editura Universul Juridic, București, 2014.

Sîrbu Gabriela, Dimensiunea juridică a cooperării internaționale pentru

prevenirea, combaterea și sancționarea terorismului, Teză de doctorat,

Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, București, 2015.

Stăncilă, Lucian, Dimensiunea militară a operației antiteroriste, Editura

Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2006.

Stăncilă, Lucian, Terorismul, provocare a secolului XXI, Editura

Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2007.

Tomescu, Ina Raluca, Politicile Uniunii Europene privind prevenirea și

combaterea terorismului, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,

București, 2014.

*

* *

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

26 din 26

*** Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din

anii 2000-2016.

*** Revista Impact Strategic, colecţia din anii 2000-2016.

*** Revista NATO Review din anii 2000-2016.

*** Revista INFOSFERA, DGIA, din anii 2015-2016.

*

* *

http://www.nato.int.

http://www.un.org/terrorism/a57273.htm.

http://ue.eu.int.

http://www.ohchr.org.