revista constructiilor nr 25

ªtim ce vrem, de ce nu reuºim?

Poveºti de adormit… copiii, dar ºipe unii maturi creduli în structuripolitice efemere am tot ascultat deani buni, dupã 1990, fãrã a aveasentimentul cã ceva esenþial s-apetrecut în societatea româneascãpostdecembristã.

A fost o cursã contracronometru,cu accent electoral, între emulii pre-tendenþi la… „bucatele“ þãrii, bucatecare au ajuns pe masa celor mai mulþidintre ei, numai ºi numai „valorificând“produsele mereu la modã: influenþa ºiîncuscrirea politicã. În acest fel, con-comitent, s-a declanºat ºi s-a accen-tuat, pe mãsurã ce timpul a trecut, ºivizibila discrepanþã a nivelului de traiîntre cei „descurcãreþi“ ºi restul elec-toratului înºelat.

Timpul a trecut ireversibil ºi ceeace s-a putut constata a fost cãramura cea mai dinamicã în ansam-blul dezvoltãrii þãrii a fost cea aconstrucþiilor. ªi aceasta pentru cã orestructurare economicã nu poateavea loc decât printr-un planinvestiþional care sã punã bazeleunor structuri noi de dezvoltare.

Numai cã, ºi în sectorul construc-þiilor, lucrurile nu s-au desfãºuratnormal, de seamã ce fiecare dintrenoi, specialist sau nespecialist, con-statã cã hazardul, inspiraþia perso-nalã legatã de câºtigul a cât maimultor bani, nerespectarea legilor(atâtea ºi aºa cum sunt), amplasareahaoticã ºi inesteticã a clãdirilor etc.sunt tot atâtea argumente carecaracterizeazã noile investiþii dinlocalitãþile þãrii.

Nu trebuie sã omitem nici influ-enþa (uneori negativã) a „exploziei“de produse ºi servicii de dupã 1990pe piaþa construcþiilor, prilej cu cares-a „înlesnit“ beneficiarilor realizarea

kitsch-urilor care ne deranjeazã înnoile ansambluri botezate pompos –rezidenþiale – sau la construcþiile pecont propriu, unde jalea este ºi maimare.

ªi încã ceva. În domeniul con-strucþiilor administrativ-economice, seobservã cu ochiul liber goana dupãvalorificarea 100% a terenului,nelãsând niciun metru liber la faþadepentru o eventualã lãrgire a trameistradale ºi aºa sufocate în mai toatelocalitãþile. Lipsa unor planuri de sis-tematizare zonalã prezente ºi, maiales, de viitor creeazã deja atâteaprobleme autoritãþilor ºi, nu în ultimulrând, cetãþenilor.

Prin enumerarea celor de maiînainte, nu am dorit decât sã arãtãmdoar câteva lucruri la care este nece-sar sã se mediteze. De cãtre cine?

Nu vrem sã ne repetãm (ammenþionat de prea multe ori cauzele)pentru cã dvs. (ºi nu numai) – investi-tori, constructori ºi beneficiari –cunoaºteþi în amãnunt toate hibele decare vã ciocniþ i atunci când vãîncumetaþi sã faceþi o investiþie înconstrucþii.

ªi totuºi (pentru a nu fi nihiliºti)existã specialiºti, patronate ºi sindi-cate care, pe baza cunoaºterii rea-litãþilor din construcþii, se zbat sã punãîn ordine derularea unei activitãþinormale ºi eficiente.

Acest lucru l-am constatat recentla Conferinþa Naþionalã ARACO 2007,desfãºuratã la Sinaia, unde, la… aermai curat ca în alte locuri, membriipatronatului au analizat critic situaþiaactualã din construcþii, fãcând loc înhotãrârile lor unor probleme strin-gente ce trebuie sã-ºi gãseascã orezolvare urgentã.

Sigur cã ARACO, cea mai mare ºimai tare breaslã profesionalã dinRomânia, a plecat de la rezolvarea

cu prioritate a intereselor sale degrup, dar nu a neglijat nici interesulgeneral, pentru cã ARACO nu poatesupravieþui ca o insulã în economiaromâneascã, fie ºi pentru faptul cã nupoate fi funcþionalã fãrã aceastãeconomie.

O primã direcþie (la modã am zice)pe care pedaleazã ARACO este ceacare priveºte „asistarea“ dinamicã amembrilor ARACO pe perioada depostaderare la UE: accesarea fon-durilor de coeziune puse la dispoziþie,cunoaºterea din timp a proiectelor cevor fi licitate, organizarea de clusterepe principiul complementaritãþii com-petenþelor pe tipuri de lucrãri (infra-structurã, mediu, utilitare etc.) sauregiuni geografice, diseminarea prea-labilã a modificãrilor la nivel comu-nitar, cu impact asupra industrieiconstrucþiilor etc.

Un capitol special din strategiaARACO pe perioada 2007–2008 este„creºterea ºi siguranþa construcþiilor“,un obiectiv ce trebuie situat mereu pefrontispiciul oricãrei investiþii. În acestsens, un rol capital îl are certificareacalificãrii profesionale a societãþilor deconstrucþii pe categorii de lucrãri, con-juncturã care ne-ar feri de multe,foarte multe neajunsuri ºi consecinþe.

Aºadar, „ªtim ce vrem, de ce nureuºim?“ Aceasta-i întrebarea. Cinerãspunde la ea?

Ciprian Enache

e d ! t o r i a l

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Redactor-corector Viorica Gh. CRISTEA0722.813.018

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Luminiþa CÃLINMarilena SZABO

Elias GAZA0723.185.170Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.248

Colaboratoridr. ing. Octavian George Ilinoiudr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizuprof. univ. dr. ing. Dan Dubinãprof. univ. dr. ing. Anatolie Marcudr. ing. Helmut Köberprof. univ. dr. ing. Nicolae Floreaing. Toma Ivãnescuing. Ileana Mohanu

R e d a c þ i a

Publicitate

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966E-mail: [email protected]

[email protected]@rdsmail.ro

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Tiparul executat la:Grupul de presã ºi tipografie

ROMPRINT Bucureºti

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Revista Construcþiilor aprilie 20074

CONJUNCTURA ECONOMICÃ ÎN CONSTRUCÞIIEvoluþia pozitivã în ultimii ani a economiei naþionale,

concretizatã în creºteri anuale care au atins cca 8% în2006, a influenþat în mod favorabil ºi domeniulconstrucþiilor. Astfel, în perioada celor doi ani de laConferinþa Naþionalã a ARACO din 2005, activitatea deconstrucþii a cunoscut un trend ascendent, cu ritmuriaccelerate de creºtere de la un an la altul. Dacã în 2005construcþiile au înregistrat o creºtere de cca. 10% faþãde 2004, la finele anului 2006 construcþiile au marcat ocreºtere de 19,3% faþã de anul 2005, creºtere înregis-tratã la cele trei categorii mari de lucrãri: de construcþiinoi (+18%), de reparaþii capitale (+13,5%), de întreþinereºi reparaþii curente (+26,7%).

Pe tipuri de construcþii, creºteri s-au înregistrat latoate categoriile astfel: construcþiile inginereºti +21,8%,clãdiri nerezidenþiale +16,5% ºi clãdiri rezidenþiale +16,2%.

Evidenþiem ca factori cu influenþe favorabile asupraactivitãþii de construcþii:

volumul sporit al investiþiilor strãine;fonduri substanþiale din programele de preaderare

ºi creditele importante de la organisme internaþionale(BM, BERD, BEI º.a.);

alocaþii bugetare sporite;creºterea fondurilor private în investiþii.

Au existat ºi factori cu influenþe negative asupramediului de afaceri din construcþii, dintre caremenþionãm:

alinierea greoaie a legislaþiei privind achiziþiile pu-blice la directivele europene, care a fost discriminatorie,favorizând firmele strãine prin eliminarea „preferinþeiinterne“;

criza forþei de muncã, în special a celei calificate,amplificatã prin plecãrile la lucru în exterior, dar mai alesprin slãbirea învãþãmântului profesional ºi a interesuluipentru ingineri;

ponderea mare a economiei subterane;

impozitarea excesivã în general ºi, în special, a forþeide muncã cu consecinþe în amplificarea muncii la negru;

lipsa tot mai accentuatã a terenurilor viabilizate înintravilanul oraºelor mari, pentru realizarea în special aconstrucþiilor rezidenþiale.

DIFICULTÃÞI ÎNTÂMPINATE DE ANTREPRENORII ROMÂNIÎN DOMENIUL ECONOMIC

ªI SPRIJINUL ACORDAT DE ARACOAchiziþii de lucrãri publiceAtribuirea lucrãrilor de construcþii prin licitaþii a creat

numeroase nemulþumiri ca urmare a aplicãrii defec-tuoase a legislaþiei (Ordonanþa nr. 60/2001) în perioada2001 – 2006. Principiile care stau la baza legislaþiei aufost încãlcate în nenumãrate cazuri de autoritãþile con-tractante, generând fenomene de corupþie în procesulde acordare a contractelor finanþate din fonduri publice.Sistemul de rezolvare a contestaþiilor de însuºi autori-tatea contractantã (jucãtor ºi arbitru) a fost completineficient. Lipsa transparenþei în procedurile de licitaþii acondus la suspiciunea generalizatã de corupþie.

ARACO a susþinut cu tenacitate ºi a fundamentatdemersuri, inclusiv la conducerea Guvernului, pentruamendarea legislaþiei, influenþând ºi determinând:

amendarea Ordonanþei nr. 60/2001 aprobatã prinLegea nr. 212/2002, art. 41 care prevedea preþul fermexprimat în euro, cu Ordonanþa nr. 75/2004 care permiteajustarea preþului în lei în situaþiile de creºtere apreþurilor la resurse, precum ºi în alte situaþii nepre-vãzute la data întocmirii ofertei, renunþându-se astfel lapreþul ferm exprimat în euro;

adoptarea unei legislaþii noi a achiziþiilor publicenediscriminatorii, care sã ºi soluþioneze operativ ºi trans-parent contestaþiile materializate în Ordonanþa nr. 34/2006ºi înfiinþarea Consiliului Naþional de Soluþionare aContestaþiilor, în subordinea Primului Ministru, organismcu activitate administrativ-funcþionalã.

Conferinþa Naþionalã ARACO RAPORT DE ACTIVITATEMartie 2005 – Martie 2007

Desfãºurat în prezenþa unui mare numãr de participanþi (membri ARACO, reprezentanþi ai ministerelorºi sindicatelor, cadre didactice universitare, specialiºti în domeniu, presã etc.), evenimentul a pus învaloare hotãrârea constructorilor români pentru gãsirea ºi aplicarea celor mai eficiente mãsuri care sãsitueze pe mai departe acest vast sector de activitate în centrul economiei româneºti. Liniile strategiei suntconturate sistematic în documentul pe care îl punem la dispoziþie, în special, celor care nu au participat laconferinþa de la Sinaia.

continuare în pagina 6


Prin noua lege a fost înfiinþatã Autoritatea Naþionalãde Reglementare ºi Monitorizare a Achiziþiilor Publice,organism independent de autoritãþile contractante sub-ordonat direct Primului Ministru ºi a fost asigurat dreptulantreprenorilor participanþi la licitaþii de a prezenta certifi-cate de calificare profesionalã pentru a demonstraîndeplinirea unor criterii de calificare ºi selecþie. Prinnormele de aplicare a Legii achiziþiilor publice, aprobatãcu Hotãrârea nr. 925/2006, ca urmare a insistenþelornoastre au fost reglementate printre altele:

forma de constituire ºi restituire a garanþiei de bunãexecuþie, avantajoasã pentru constructori;

regula generalã de ajustare a preþului în lei pe par-cursul derulãrii contractului.

La intervenþia ARACO, au fost preluate sub formã derecomandare în Ghidul pentru atribuirea contractului deachiziþii publice, aprobat cu Ordinul PreºedinteluiANRMAP, reguli care sã evite impunerea unor cerinþede calificare disproporþionate sau nerelevante în raportcu natura, volumul ºi complexitatea lucrãrii ce urmeazãa fi contractatã, precum ºi a unor cerinþe exagerateprivind situaþia financiarã ºi capacitatea financiarã acandidaþilor.

De asemenea, aplicarea criteriului „oferta cea maiavantajoasã din punct de vedere economic“ se face înmod excepþional numai pe baza unor factori de evaluarea ofertei tehnice, fiind interzisã utilizarea criteriilor decalificare ºi selecþie ca factori de evaluare a ofertei.

Restrângerea sau chiar eliminarea cazurilor de dis-criminare, de licitaþii trucate sau adjudecãri greºite sebazeazã pe aplicarea principiului transparenþei deplineºi pe utilizarea instrumentului „CONTESTAÞIE“ la orga-nismul independent creat de cãtre antreprenori – parti-cipanþi în calitate de ofertanþi. Contestaþia trebuiedepusã înainte de deschiderea licitaþiei, pentru a eliminacerinþele discriminatorii sau exagerate introduse decãtre autoritatea contractantã în documentaþia de lici-taþie, caiete de sarcini.

ARACO are în vedere îmbunãtãþirea în anul 2007 alegislaþiei prin contribuþia la elaborarea unui ghid cuexemple practice de calcul al procedurii de ajustare apreþurilor pe timpul derulãrii contractelor de lucrãri, pre-cum ºi amendarea actualelor reglementãri privind acor-darea avansurilor pentru lucrãri având în vedereperioadele lungi de execuþie ºi de procurare a unor furni-turi ºi utilaje.

Modele de contracte de lucrãriÎn scopul armonizãrii clauzelor contractuale pentru

proiectele finanþate din fondurile europene de restruc-turare, dezvoltare ºi coeziune, ARACO a prezentat ºisusþinut propuneri concrete, elaborându-se mai multevariante îmbunãtãþite pentru modele de contract (clauzespeciale):

Cartea roºie pentru executarea lucrãrilor;Cartea galbenã pentru echipamente, proiectare ºi

execuþie;Cartea verde pentru forma scurtã a contractului de

proiectare ºi execuþie a lucrãrilor.Ultima variantã este în curs de definitivare, urmând

sã fie aprobatã prin Ordin comun al MFP, MTCT,ANRMAP ºi ISC.

Aplicarea T.V.A. în construcþii conform Codului fiscalCodul fiscal a fost actualizat ºi aprobat prin Legea

nr. 343/2006 ºi a intrat în vigoare începând cu 01.01.2007.Conform articolului 160 (mãsuri de simplificare) la

alineatul 2 litera c) au fost introduse „lucrãrile de con-strucþii-montaj“ suplimentar faþã de cele existente cumsunt: deºeurile industriale reciclabile, terenurile ºiclãdirile, materialul lemnos.

Mãsuri de simplificare se aplicã atunci când furnizorulºi beneficiarul sunt ambii plãtitori de TVA (art. 81.1 ºi153) – facturarea fãcându-se cu menþiunea „TAXAREINVERSÃ“.

Concret, antreprenorii care executã lucrãri de con-strucþii-montaj, definite astfel conform clasificãrii CAEN– grupa 45, factureazã valoarea lucrãrilor executate cutaxare inversã a TVA-ului – deci nu încaseazã TVA de labeneficiar.

Motivaþia prezentatã de reprezentanþii MFP pentruaceastã modificare a Codului fiscal este reducerea sauchiar eliminarea evaziunii fiscale prin neplata TVA-uluide cãtre furnizorii de materiale ºi prestatorii de serviciicare sunt implicaþi în activitatea de construcþii.

Practic, în loc ca ANAF sã urmãreascã evazioniºtiifiscali, pun în spatele antreprenorilor toate consecinþelenegative rezultate din neplata TVA-ului încasat de furni-zorii de materiale ºi prestatorii de servicii.

Efectiv, lunar peste 15% din costurile de producþiesunt nerambursabile. Cumularea lunã de lunã a acestorvalori plãtite ºi nerecuperate conduce la incapacitateade platã ºi a subantreprenorilor care executã pãrþi dis-tincte sau de specialitate din construcþii-montaj. Efortulde suportare a valorilor rezultate din neîncasarea TVAse distribuie astfel tuturor societãþilor cu activitate înconstrucþii (pe clase CAEN) ºi nu numai antreprenorilorgenerali.

Ordinul nr. 155/31.01.2007 privind aplicarea mãsurilorsimplificate pentru lucrãrile de construcþii-montaj nurezolvã problema.

Este necesar a se acþiona imediat ºi bine fundamen-tat pentru modificarea Codului fiscal cel mai târziu pânãla 30.06.2007 pentru a putea intra în vigoare de la01.01.2008, în sensul eliminãrii lucrãrilor de construcþii-montaj din categoria mãsurilor de simplificare (art. 160,alin. 2, lit. c).

urmare din pagina 4



De asemenea, este necesar ca pentru anul 2007 sãfie modificat Codul de procedurã fiscalã ca urmare aimposibilitãþii practice de aplicare a prevederilor articolului681, alin. 1 ºi 2 ºi sã se ramburseze TVA-ul în maxim30 zile de la înregistrarea cererii motivatã pe propriarãspundere a antreprenorului, urmând ca verificãrileîncruciºate sã se efectueze ulterior. Pentru neregulileconstatate, vinovaþii trebuie sã suporte rigorile legii –pentru evaziune fiscalã.

Modificarea Legii societãþilor comerciale nr. 31/1990La finele anului 2006 a apãrut Legea nr. 441/2006

pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 31/1990privind societãþile comerciale, cu aplicabilitate de la datade 1 decembrie 2006.

Dintre principalele amendamente aduse Legii nr. 31/1990menþionãm majorarea plafoanelor minime ale capitaluluisocial al firmelor la un cuantum echivalent cu suma de25.000 Euro pentru societãþile pe acþiuni ºi de 200 RONpentru SRL-uri, restricþii pentru acþionari de a alegeConsiliul de administraþie ºi directorii dintre angajaþi,ceea ce în mod practic face ca salariaþii ºi acþionarii sãnu mai aibã acces la funcþii de conducere º.a.

ARACO considerã cã actuala lege reprezintã o formãde imixtiune a statului în administrarea afacerilor privateºi ca atare a intervenit ºi va susþine în continuare modifi-carea Legii nr. 441/2006.

Criza forþei de muncã pentru construcþiiDiminuarea forþei de muncã amplificatã ºi de

plecãrile în strãinãtate s-a simþit din plin ºi poate influ-enþa hotãrâtor ºi în viitorul apropiat capacitãþile deexecuþie ale constructorilor ºi, implicit, dezvoltarea pro-cesului de investiþii-construcþii.

A slãbit, o perioadã, preocuparea ºi interesul pentrupregãtirea profesionalã a muncitorilor ºi maiºtrilor pe deo parte ºi, pe de altã parte, chiar pentru ingineri, careacum se resimte din plin.

Avem douã soluþii practice-reale de rezolvare, pecare trebuie sã le materializãm – reluarea ºi dez-voltarea pregãtirii ºcolare-profesionale, formarea profe-sionalã pentru muncitori ºi maiºtri ºi adoptarea unuisistem de salarizare de cointeresare pentru meseria deconstructor.

În domeniul tehnic, obiectivul principal urmãrit înaceastã perioadã l-a constituit pregãtirea societãþilor deconstrucþii-montaj ºi instalaþii în perspectiva aderãriiRomâniei la Uniunea Europeanã, care s-a concretizat înurmãtoarele acþiuni mai importante:

Elaborarea unui studiu de caz privind ºantierele deconstrucþii în intravilan, balastierele ºi staþiile de betoanecare sã rãspundã la ce corecþii ºi îmbunãtãþiri trebuieaduse proceselor, produselor ºi tehnologiilor, utilajelor ºiserviciilor proprii pentru lucrul în condiþii de mediuimpuse de directivele U.E.

Studiul de caz ºi-a dovedit utilitatea, bucurându-sede aprecierea societãþilor membre, fapt ilustrat ºi denumãrul mare de solicitãri ale manualului editat de ICIMîn colaborare cu ARACO.

Asigurarea liberei circulaþii a produselor pentruconstrucþii:

Reprezentanþii ARACO în Consiliul Tehnic Perma-nent pentru Construcþii (CTPC) din cadrul MTCT, aucontribuit la implementarea Directivei produse pentruconstrucþii 89/106/CEE, care a fost preluatã de Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitãþii produselor ºiHG nr. 622/2004 privind condiþiile de introducere pepiaþã a produselor pentru construcþii.

Introducerea pe piaþã a produselor pentru construcþiidupã data aderãrii României la UE – 01.01.2007, se facenumai pe baza agrementelor tehnice în construcþii pen-tru produse noi sau fãrã standarde naþionale ºi/sau acertificatelor de conformitate pentru produsele cu stan-darde armonizate, purtãtoare a marcajului CE, acordateatât de organisme româneºti de certificare notificate laCE, cât ºi de organisme din celelalte state membre.

S-au creat astfel condiþiile ca, în ofertele de lucrãripublice, participanþii la licitaþii sã prevadã numai produseagrementate sau purtãtoare ale marcajelor CE.

Certificarea Calificãrii profesionale a întreprinderilorde construcþii, acþiune începutã cu succes de ARACOîncã din anul 2001, s-a desfãºurat în continuare,ajungându-se la un numãr de 144 certificate emise,11 documentaþii în analizã ºi alte 12 în pregãtire.

Ca urmare a colaborãrii permanente a ARACO cureprezentanþii Agenþiei Naþionale Române de Monito-rizare a Achiziþiilor Publice, în OG nr. 34/2006 seprevede:

art. 177 (1) „operatorii economici au dreptul de aprezenta la licitaþii publice certificate emise de cãtreorganisme de drept public sau privat care respectã stan-dardele europene de demonstrare a îndeplinirii unor cri-terii de calificare ºi selecþie;

art. 177 (3) Guvernul are dreptul de a stabili, prinhotãrâre, modalitãþi de certificare sau includere pe listeoficiale la nivel naþional, a operatorilor economici careopteazã pentru un astfel de sistem de certificare.

În conformitate cu aceste prevederi, ARACO a trans-mis ºi susþinut la MTCT un proiect de HG privind certifi-carea calificãrii întreprinderilor de construcþii ºi a reuºitsã se stipuleze în proiectul Legii patronatelor, caatribuþie a organismelor patronale: atestarea capabilitãþiisocietãþilor membre, insistând ca certificarea sã se exe-cute de organizaþiile patronale ºi/sau profesionale, încazul nostru ARACO.

urmare din pagina 6



ARACO a analizat ºi transmis la ISC observaþiipertinente la proiectul Codului Construcþiilor, carecumuleazã o serie de legi importante, fãrã a se face ocomparaþie detaliatã între textele din aceste legi ºi noileredactãri din Cod.

Principiile pe care le considerãm cã trebuie sã stea labaza unui astfel de cod care îºi propune sã fie în fond unghid ºi o culegere de acte normative ale industriei con-strucþiilor sunt:

actele normative existente ºi care se anuleazã princod sã fie dezbãtute, modificate, completate ºi armo-nizate între ele;

dezbaterea distinctã a prevederilor noi care princod vor cãpãta putere de lege;

descentralizarea ºi externalizarea activitãþilordomeniului, ce fac parte din atribuþiile organismelorguvernamentale ºi trecerea lor în competenþa asociaþi-ilor patronale ºi/sau profesionale de profil ºi a altororganisme (laboratoare) specializate;

aprofundarea unor mãsuri de genul celor din „TitlulV, Capitolul II – Exercitarea profesiei de inginer în con-strucþii“, mãsuri care atacã drepturile de exercitare a pro-fesiei obþinute prin diploma de absolvire a unui institut deînvãþãmânt superior, printr-o analizã de fond cu cadredidactice ºi corpul ingineresc din industria construcþiilor.

Oricum, ideea creãrii unui astfel de Cod trebuieanalizatã cu toþi factorii interesaþi ºi, dacã se va conveni,sã se dea o formã ºi un conþinut funcþionale ºi utile.

Toate aceste preocupãri de naturã tehnicã au con-stituit suportul creºterii calitãþii ºi siguranþei lucrãrilor deconstrucþii executate.

În paralel, este necesar sã gãsim ºi soluþiile tehnico-economice ºi de management pentru constituirea unorputernice unitãþi de proiectare, capabile sã dezvolteproiecte complexe, bine coordonate între categoriile delucrãri, dar ºi cu tehnologii de execuþie de înalt nivel cali-tativ, productivitate ºi eficienþã economicã.

Constructorii trebuie sã devinã ºi investitori.Începând din a doua jumãtate a anului 2005, ARACO

a început o documentare intensã în legãturã cu posibi-litãþile de participare a firmelor româneºti de construcþiila licitaþiile de valori mari, din fonduri publice sau private,în condiþiile aderãrii la Uniunea Europeanã ºi a com-petiþiei cu marile firme occidentale.

Cu ocazia unor acþiuni specifice organizate de Minis-terul Transporturilor, Construcþiilor ºi Turismului, docu-mentarea noastrã a continuat prin participarea la cele5 reuniuni organizate în mai multe oraºe din þarã cu par-ticiparea specialiºtilor maghiari. Având aceste informaþiide bazã precum ºi datoritã apariþiei legii achiziþiilor publice,documentarea noastrã s-a finalizat prin organizareaprimei asocieri de tip cluster cuprinzând urmãtoarele10 societãþi de construcþii: SC Aedificia Carpaþi SA,

SC Baduc SA, SC Construcþii Hidrotehnice SA,SC Energoconstrucþia SA, SC Inspet SA, SC Metroul SA,SC Scit Impex SRL, SC Stizo SA, SCTiab SA, SC TungalMetrou SA.

Dorinþa de organizare ºi exemplul dat de filialaBucureºti a fãcut ca organizarea de clustere sã continueºi în alte filiale ale ARACO. Recent filiala Oltenia a datnaºtere la un cluster compus din 20 firme, iar la Cluj,Timiºoara ºi Iaºi se pregãtesc altele.

ARACO este partener social reprezentativ la nivelnaþional în comisiile de dialog social de la nivel de minis-tere ºi prefecturi ºi admisã ca observator în ConsiliulEconomic ºi Social. Din semestrul II 2006, ARACO faceparte ca membru cu drepturi depline din noua configu-raþie a CES, iar din luna decembrie 2006 ARACO, alãturide alte patru patronate (din cele 12 reprezentative lanivel naþional), reprezintã interesele patronale în Consi-liul Economico-Social European.

Împreunã cu sindicatele reprezentative din construcþiia fost demaratã acþiunea de negociere ºi încheiere aunui „Acord social“ pentru sectorul de construcþii-montaj.

În data de 27 decembrie 2006, Acordul social a fostfinalizat ºi semnat.

La sfârºitul anului 2006, activele financiare disponi-bile pentru perioada de protecþie socialã curentã tota-lizau 70 milioane RON (19,8 milioane euro).

Pe ansamblu, în perioada 1998-2006 (fãrã perioadacurentã), au beneficiat de protecþia socialã oferitã deCSC aproape 166.000 de lucrãtori în construcþii, valoa-rea indemnizaþiilor plãtite acestora ridicându-se la peste54 milioane RON (cca 16 milioane euro).

Un alt serviciu apreciat de societãþile membre – acor-darea de scrisori de garanþie pentru participarea la lici-taþii în limita fondurilor depuse la CSC, s-a materializat înemiterea, în cursul anului 2006, a 26 de scrisori degaranþie, în valoare totalã de 909 mii RON.

Activitãþi de informare a membrilor ºi depromovare a imaginii ARACO

Pentru o bunã informare a membrilor ARACO, cât ºipentru a comunica poziþia asociaþiei faþã de problemelecare preocupã agenþii economici din domeniul con-strucþiilor, s-au utilizat: Buletinul ARACO, poºta electro-nicã, dar ºi Revista Construcþiilor.

Prin parteneriatul media cu Revista Construcþiilor,ARACO a transmis cãtre cca 6.000 societãþi de con-strucþii, producãtoare de materiale ºi utilaje pentru con-strucþii –, membre ºi nemembre ale asociaþiei noastre,luãrile sale de poziþie în legãturã cu unele problemeimportante pentru ramura construcþii-montaj: legislaþiaprivind achiziþiile publice, punctele de vedere ale Fede-raþiei Industriei Europene a Construcþiilor – FIEC, privinddirectivele europene în vigoare ºi modificãrile acestora,aspecte importante din activitatea patronatelor.

urmare din pagina 8


Faptul cã sectorului construcþiilor îi revin încã din2007 proiecte cu totul ºi cu totul noi ºi complexe a deter-minat cea mai mare ºi mai puternicã breaslã dindomeniu – ARACO – sã-ºi analizeze posibilitãþile ºi sã-ºifixeze strategii ºi tactici privind alinierea cât mai rapidã laexigenþele europene, calea care poate prefigura o inte-grare eficientã în familia europeanã.

Concret, este vorba de câteva direcþii în care ARACOva acþiona în perioada 2007-2008.

1. Consolidarea statutului ARACO de confederaþiepatronalã reprezentativã la nivel naþional, prin:

semnarea unor protocoale de asociere, fuziune saucolaborare cu celelalte entitãþi profesionale saupatronale din ramura de construcþii, precum AsociaþiaConstructorilor Forestieri, Patronatul Societãþilor deConstrucþii, Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi Poduri;

extinderea consistentã a numãrului de membri aiasociaþiei;

reprezentarea corespunzãtoare a intereselorpatronale ºi profesionale în cadrul CES ºi prin Comisiilede dialog social de la nivelul ministerelor;

jucarea unui rol de amplã recunoaºtere în cadrulAlianþei Confederaþiilor Patronale din România (ACPR).

2. Îmbunãtãþirea profilului european ºi inter-naþional al ARACO, prin:

consolidarea poziþiei obþinute de ARACO începândcu 2007 în Comitetul Economico-Social European(CESE);

negocierea unei soluþii rezonabile cu FIEC pentrumenþinerea poziþiei de membru;

dezvoltarea parteneriatelor semnate cu asociaþiilede profil din Germania, Belgia, China, Ungaria, Austria,Bosnia ºi Herþegovina;

convenirea unor parteneriate noi cu asociaþii deprofil din Bulgaria, Italia, Franþa, Irlanda ºi Anglia.

3. Protejarea intereselor patronale ºi profesionaleale membrilor ARACO, prin:

implicarea directã în negocierea soluþiilor legislativecu impact asupra activitãþilor din construcþii (CodulConstrucþiilor, Legea patronatelor, Ghidul pentru proce-durile de ajustare a preþurilor, armonizarea clauzelor tipFIDIC, Legea modificatã a societãþilor comerciale, modi-ficarea Codului fiscal, gestionarea deºeurilor din con-strucþii ºi demolãri, neimpozitarea profitului reinvestit,TVA redus în construcþii, reducerea contribuþiilor laFondul de ºomaj pentru o ramurã care nu produceºomeri etc.), iar atunci când nu se ajunge la o formulãacceptabilã pentru ARACO, sã se aibã în vedereacþionarea în contencios administrativ, prin intermediulunei case de avocaþi de renume;

dezvoltarea unor parteneriate cu autoritãþile statului(MTCT, ISC, Inspecþia Muncii, ANRMAP etc.) pentruconvenirea soluþiilor de externalizare controlatã a unoractivitãþi în planul reglementãrilor, atestãrilor ºi certi-ficãrilor specifice cum ar fi: certificarea calificãrii soci-etãþilor pe categorii de lucrãri ºi atestarea tehnico-profesionalã a specialiºtilor ca diriginþi-inspectori deºantier ºi ca responsabili tehnici cu execuþia.

4. Asistarea dinamicã a membrilor ARACO înperioada de postaderare la UE, prin:

organizarea de clustere pe criteriul complementa-ritãþii competenþelor pe tipuri de lucrãri (infrastructurã,mediu, edilitare etc.) sau pe regiuni geografice;

furnizarea informaþiilor calificate despre proiectelece vor fi licitate ºi concertarea eventualã a activitãþiiclusterelor;

diseminarea prealabilã a modificãrilor legislative lanivel comunitar cu impact asupra industriei construcþiilor;

furnizarea de soluþii directe membrilor ARACO,pentru accesarea fondurilor de coeziune puse la dispo-ziþie de UE, prin intermediul ARACO sau al Casei deMeserii a Constructorilor.

5. Consolidarea în continuare a parteneriatuluisocial din construcþii, prin:

promovarea ºi aplicarea practicã a Acordului socialsectorial în construcþii 2007-2009, semnat cu parteneriisindicali în decembrie 2006;

promovarea unor politici de salarizare care sãdiminueze fluxul migrant de muncitori pe relaþia vest ºigenerarea unor elemente de atractivitate pentrurevenirea în România a muncitorilor plecaþi;

dezvoltarea în continuare a CSC (Casa Socialã aConstructorilor) ºi a structurii acesteia prin înfiinþareaunor filiale regionale;

promovarea proiectului CSC în Moldova, Bulgariaºi Ungaria la iniþiativa Organizaþiei Internaþionale aMuncii;

dezvoltarea progresivã a programelor de formareprofesionalã, desfãºurate în comun de membrii ARACOcu Casa de Meserii a Constructorilor;

lansarea proiectului Casei de Sãnãtate ºi Securitateîn Mediul de Muncã conform directivelor comunitare învigoare;

continuarea negocierii periodice a CCM la nivel deramurã ºi la nivel naþional.

6. Îmbunãtãþirea calitãþii serviciilor oferitemembrilor, prin:

redefinirea politicii de personal a asociaþiei la nivelcentral ºi local;

ARACODirecþii de acþiune strategicã 2007-2008

redefinirea zonelor de incidenþã teritorialã a filialelorasociaþiei;

amplificarea frecvenþei întâlnirilor la nivel de filiale,cercuri judeþene etc;

furnizarea directã a unor servicii de consultanþã îndomeniul juridic, fiscal, asigurãri, antreprenoriat social,PR etc;

actualizarea statutului ARACO în funcþie de modi-ficãrile legislative ºi de interesele pe termen mediu ºilung ale asociaþiei.

7. Îmbunãtãþirea vizibilitãþii publice ºi a puterii deinfluenþare ale ARACO, prin:

gestionarea dinamicã a site-ului ARACO;organizarea trimestrialã a unor conferinþe de presã

ARACO pe teme de actualitate, selectate inteligent;organizarea de evenimente regionale (Ardeal,

Moldova, Dobrogea, Muntenia), cu participareareprezentanþilor autoritãþilor locale, ai clasei politice, aimediului bancar, ai mediului universitar, ai mass-mediaºi ai industriei construcþiilor pentru promovarea directã asoluþiilor ºi serviciilor oferite de ARACO;

organizarea anualã a Conferinþei Constructorilor încadrul parteneriatului convenit cu ABplus pentru organi-zarea târgurilor de construcþii CAMEX;

continuarea promovãrii anuale a brandului „TrofeulCalitãþii ARACO“;

pregãtirea investiþiei privind realizarea în partene-riat a clãdirii de birouri cu spaþii de lucru ºi pentruARACO.

8. Creºterea calitãþii ºi siguranþei construcþiilor prin:instituirea ºi consolidarea treptatã a unui sistem

specific construcþiilor, de pregãtire-formare profesionalãa muncitorilor ºi maiºtrilor prin Casa de Meserii aConstructorilor, în acord ºi parteneriat cu MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii ºi societãþile de construcþii, pebaza unui studiu (cu CMC);

consolidarea sistemelor proprii de asigurare a cali-tãþii produselor ºi construcþiilor, de cãtre toate societãþilede construcþii, ºi crearea sistemului propriu de manage-ment al calitãþii mediului în procesul de realizare aconstrucþiilor;

informarea ºi punerea la dispoziþia societãþilor deconstrucþii prin Consiliul Tehnic Permanent pentruConstrucþii a datelor privind produsele pentru construcþiicu atestare a conformitãþii ºi a eventualelor disfuncþio-nalitãþi privind circulaþia acestora pe piaþa industrieiconstrucþiilor;

susþinerea adoptãrii de cãtre autoritatea de stat îndomeniu – MTCT ºi Guvern – a obligativitãþii certificãriicalificãrii profesionale a societãþilor de construcþii, pecategorii de lucrãri;

studierea ºi definirea unor soluþii de constituire-asociere a unor puternice organisme de proiectare(pregãtire a investiþiilor, proiectare, execuþie ºi urmãrireape perioadele de garanþie), capabile sã dezvolteproiecte complexe, bine coordonate, pe categorii delucrãri ºi cu tehnologii de execuþie la un nivel calitativsuperior.


Complex rezidenþial„LA RIVIERRE“

Revenim cu detalii despre com-

partimentarea caselor din viitorul

cartier rezidenþial.

Amprenta la sol a casei este

de 170 mp.

Parterul este compartimentat

dupã cum urmeazã:

- camerã de zi – 47 mp;

- bucãtãrie (opþional birou) – 15 mp;

- grup sanitar – 4,5 mp;

- holuri ºi casa scãrii – 22 mp;

- cãmarã bucãtãrie – 4 mp;

- centralã termicã – 4,5 mp;

- garaj – 25,5 mp;- terasã de acces – 3 mp;- terasã acoperitã spate – 17 mp.

Compartimentarea etajului esteurmãtoarea:

- dormitor matrimonial – 22 mpcu: grup sanitar – 4,5 mp ºi dressing– 1,2 mp;

- dormitor mare – 17 mp cu: logie– 6,5 mp ºi dressing – 1,2 mp;

- dormitor mic – 15 mp;- baie – 8 mp;- hol ºi casa scãrii – 18,5 mp;- logie micã – 3 mp.

La zidurile exterioare, s-a folosit

cãrãmidã Porotherm de 30 cm

grosime care asigurã o izolare ter-

micã foarte bunã.

Pentru sporirea confortului termic

ºi reducerea cheltuielilor de încãl-

zire, locuinþele sunt prevãzute cu ter-

mosistem exterior pe faþade ºi, de

asemenea, cu izolaþie termicã sub

pardoselile din parter.

Pentru suprafeþele vitrate, se va

folosi tâmplãrie din PVC armat cu

geam termopan. Finisajele exte-

rioare vor fi în nuanþe de culori

deschise care vor da o senzaþie de

prospeþime ºi spaþialitate mãrind

nota de confort exterior, arhitectural

a întregului cartier.

Domnul Ion Roºu, director

general al SC Corsarul Roºu, vã

invitã sã deveniþi locuitori ai

Complexului „La Rivierre“,

situat în Bolintin Vale, pe Argeº, la

30 km de Bucureºti (autostrada

Bucureºti – Piteºti).

Contacte: Tel: 0246-270.557,

F a x : 0 2 4 6 - 2 7 0 . 5 6 4 , e-mai l :

[email protected]

Primãvara atât de aºteptatã s-a stabilizat – am putea spune – dupã o iarnã prielnicã cel puþin pentru

locuitorii din sudul þãrii. Oamenii, încurajaþi ºi de noile facilitãþi de acordare a creditelor ipotecare, sunt din

ce în ce mai tentaþi sã-ºi investeascã banii în construcþia de locuinþe. ªi nu fac rãu, pentru cã o casã

reprezintã prima investiþie pe care trebuie s-o facã fiecare dintre noi dacã vrea sã-ºi asigure o viaþã decentã.

Sigur, au apãrut numeroase oferte din care se poate alege cea potrivitã dorinþelor ºi buzunarelor beneficiarilor.

Existenþa diverselor oferte ca preþ ºi loc de amplasare faciliteazã mult alegerea pe care o dorim.

Se manifestã în acest sens tendinþa ca unii dintre investitori sã „evadeze“ din zonele urbane, preferând locuri

mai liniºtite ºi atrãgãtoare cum este ºi „Complexul rezidenþial La Rivierre“ – situat în oraºul Bolintin Vale,

la 30 Km de Bucureºti – pe care în linii generale l-am prezentat în nr. 24 (martie 2007) al „Revistei Construcþiilor“.


Bilanþ ºi perspectiveCONSTRUIM PE BAZE SOLIDE

Pentru orice firmã, indiferent deprofilul ei, existã un moment numitbilanþ, când se trage linie, cum sespune, ºi se constatã ce s-a întâmplatpe o perioadã (de obicei un an) cuactivitatea desfãºuratã de cãtreaceasta. Bilanþul este deci un prilej dea se vedea cum s-au folosit mijloacelemateriale ºi financiare pentru a seobþine eficienþa scontatã. Aici se poatedovedi dacã managementul a fost saunu performant ºi ce mãsuri se impunpentru redresarea sau continuarea laun nivel mai ridicat a întregii activitãþi.

Consecventã în aplicarea unortehnici ºi tehnologii moderne ºi efi-ciente pe baza cãrora sã obþinã perfor-manþe deosebite, Carpatcement Holdinga înregistrat la finele anului 2006 rezul-tate care o situeazã pe mai departe înfruntea societãþilor de profil. Totul afost posibil în urma programuluiinvestiþional activ aplicat an de an înfabricile de la Bicaz, Deva ºi Fieni.

În acest sens, Carpatcement Hold-ing – divizia din România a GrupuluiHeidelbergCement – a înregistrat ocreºtere solidã în ceea ce priveºte per-formanþele operaþionale ºi financiare.Cifra de afaceri pentru cele 3 companii– Ciment, Betoane ºi Agregate – seridicã la 980 milioane RON, cu 39%mai mult decât în 2005, an în care cifrade afaceri a fost de 705 milioane RON.

Divizia de ciment a înregistrat o cifrãde afaceri de 781 milioane RON, cuaproximativ 40% mai mult decât în2005 (555 milioane RON).

În primele 6 luni ale anului 2006,piaþa cimentului a crescut în medie cuaproximativ 20% (dublu faþã de esti-marea fãcutã la începutul anului). Unuldintre factorii care au determinataceastã creºtere este reprezentat denumãrul considerabil de proiecte imo-biliare de mare anvergurã, proiectedemarate în special în Bucureºti, darºi în marile oraºe din þarã, fapt ce acondus cãtre o creºtere semnificativãa vânzãrilor de ciment ºi betoane.

„Numai în Bucureºti am înregistrato majorare a livrãrilor, în lunile de varãale anului trecut, cu circa 40% faþã deperioada similarã din 2005. Livrãrile deciment din luna decembrie 2006 aufost de cel puþin 5 ori mai mari decât înaceeaºi perioadã a anului trecut, faptdatorat ºi condiþiilor meteo neobiºnuite– temperaturi între +10 0C ºi +15 0C.În condiþiile menþinerii trendului ascen-dent al pieþei în 2007, preconizãm ocreºtere de aproximativ 8–10% a cifreide afaceri comparativ cu anul 2006.Piaþa construcþiilor va înregistra ocreºtere anualã de circa 12–15% înurmãtorii 5 ani. Motorul principal alacestei creºteri îl constituie demararealucrãrilor la autostrãzi, lucrãrile dereabilitare a aeroporturilor, porturilor,

lucrãrile de modernizare a drumurilornaþionale, judeþene ºi comunale,lucrãrile de construcþie de locuinþe,spaþii de birouri ºi depozite ºi, nu înultimul rând, proiectele de reabilitaretermicã a locuinþelor existente“, adeclarat Mihai Rohan, director generalCarpatcement Holding.

Carpatcement Holding a alocatanul trecut aproximativ 25 milioane deeuro pentru modernizarea fabricii de laFieni, reducerea consumurilor speci-fice, îmbunãtãþirea mãsurilor de pro-tecþie a mediului în cele 3 fabrici,utilizarea combustibililor solizi (cãr-bune, cocs) la fabricile de la Bicaz ºiDeva ºi pentru instalaþiile ce utilizeazãcombustibili alternativi (cauciucuriuzate ºi deºeuri lemnoase). În anul2006 au fost investite, numai în pro-tecþia mediului, aproximativ 5 milioanede euro pentru cele 3 fabrici: Bicaz,Deva ºi Fieni.

Pânã în prezent, investiþiile totalepentru protecþia mediului, realizate încele 3 fabrici începând din 1998, seridicã la aproximativ 20 milioane deeuro. Ca o recunoaºtere a realizãrilorcompaniei în protecþia mediului, toatefabricile Carpatcement Holding auobþinut autorizaþia integratã de mediu,care atestã faptul cã, în procesultehnologic, se aplicã BAT (cele maibune tehnici disponibile în prezent înlume) ºi se aflã la nivelul fabricilor deciment din Europa din punctul devedere al protecþiei mediului ºi al uti-lizãrii resurselor.

În România, Grupul Heidelberg Cementurmãreºte cu deosebitã atenþie câtevaaspecte esenþiale pentru producãtor,beneficiar ºi mediu.

Punctul de plecare îl reprezintãconceptul de dezvoltare durabilã carepresupune satisfacerea nevoilorprezentului fãrã a compromite posibi-litãþile generaþiilor viitoare de a-ºi sa-tisface propriile necesitãþi, bazându-sepe trei piloni: dezvoltarea economicã,responsabilitatea socialã ºi protecþiamediului.

Ciprian ENACHE

Revista Construcþiilor aprilie 2007 21

Noi reglementãriîn domeniul betonului(SR EN 206-1:2002 ºi SR 13510:2006)

Începând cu anul 2007, vom putea produce ºi în România betoane mai rezistente, mai durabile ºi în acelaºi timp maieficiente din punctul de vedere al costurilor ºi al energiei înglobate. De exemplu, prin utilizarea corespunzãtoare acimenturilor cu adaos mare de zgurã se reduc nu doar costurile de investiþie, ci ºi cele de întreþinere, avantaj uºor de con-firmat printr-o analizã de tip „life-cycle cost“.

Apariþia Documentului naþional (SR 13510) de aplicare a SR EN 206-1 accelereazã procesul de implementare areglementãrilor europene în domeniul construcþiilor, avantajând staþiile de betoane cu un numãr suficient de silozuri, careîºi pot eficientiza activitatea, din punct de vedere economic, prin alegerea corespunzãtoare a tipului de ciment înfuncþie de aplicaþie.

Elaborat în concordanþã cu reglementãri similare europene ºi având la bazã un program extins de cercetãri experimentaledesfãºurate pe plan naþional, SR 13510 cuprinde urmãtoarele prevederi:

introducerea separatã a claselor de expunere („X”) la acþiunea mediului înconjurãtor, pe tipuri de riscuri; separarea convenþionalã a riscurilor în douã mari categorii: riscuri asupra betonului (atac chimic XA, îngheþ-dezgheþ XF

ºi abraziune XM) ºi riscuri asupra armãturilor (carbonatare XC, atac datorat clorurilor XD ºi XS); modificarea unor prevederi din SR EN 206-1 privind clasele minime de beton, rapoartele A/C, dozajele minime de

ciment în funcþie de clasele de expunere;ridicarea nivelului claselor de beton pentru diferite medii de expunere la acþiunea mediului înconjurãtor (vezi tabelul,

pentru aplicaþii obiºnuite);renunþarea la clasele inferioare de beton ºi apariþia clasei minime C8/10;precizarea domeniilor de utilizare a cimenturilor ºi extinderea domeniilor de utilizare a cimenturilor cu adaosuri

(CEM II/B, CEM III/A);introducerea unor prevederi suplimentare privitoare la durata tratãrii betonului.

În toate aplicaþiile ce înglobeazã beton, în special în condiþii severe de mediu ºi agresivitate chimicã, alegerea corectã atipului de ciment, precum ºi menþinerea unui raport apã/ciment scãzut au o puternicã influenþã asupra durabilitãþiibetoanelor.

Alegerea tipurilor de cimenturi uzuale, prezente pe piaþã, pentru diferite aplicaþii ºi clase de expunere la acþiunea mediuluiînconjurãtor se face în conformitate cu prevederi le SR 13510 (Documentul naþional de aplicare a SR EN 206-1).Intrarea în vigoare a SR 13510 ºi a ENV 13670-1 (privind executarea structurilor din beton) cu anexa sa reprezintãmomentul de început al implementãrii în România a „betonului european“, un beton durabil ºi eficient.

HeidelbergCement Group, producãtor de ciment, betoane ºi agregate este lider mondial în domeniul materialelor de construcþieºi unul dintre cei mai importanþi investitori germani din România. Prin diviziile sale CARPATCEMENT HOLDING, CARPATBETON ºi CARPAT AGREGATE, grupul pune la dispoziþia clienþilor sãi materiale de construcþii la un standard de calitaterecunoscut la nivel internaþional. Grupul acoperã întreaga gamã de cerinþe ale clienþilor, de la consultanþã în domeniul deaplicare, pânã la oferirea de soluþii eficiente de finalizare a proiectelor.


Se spune cã omul cât trãieºteînvaþã !

ªi…deºi învãþãm toatã viaþa,ºtim atât de puþin!

ADITIVII PENTRU BETOANE, ÎNTRE„OBLIGAÞIE“ ªI „NECESITATE“!Acum 20 de ani, utilizarea adi-

tivilor în betoane era reglementatãde Normativul pentru executarealucrãrilor de beton ºi beton armatC140-86 ºi nu era obligatorie decâtîn cazurile în care se impunearealizarea de betoane cu caracte-ristici obþinute numai cu ajutorulunor aditivi.

Cred cã utilizarea aditivilor înbetoane este rezultatul dezvoltãriibinomului „ºtiinþã-tehnologie“, traduspractic în execuþie la binomul „labo-rator-ºantier“. Aº putea spune cã,de-a lungul carierei mele de „betonist“,am avut parte din plin de amândouãcomponentele – caz fericit! În anul1970, când mi-am început activi-tatea la INCERC – Laboratorul debetoane ºi mortare, existau deja adi-tivii LSC – plastifiant ºi Disan A,plastifiant-antrenor de aer, cel dinurmã folosit pe scarã largã ºi cumare succes la toate betoanelehidrotehnice. Am avut, astfel, ºansanu numai sã particip la „naºterea îndirect“ a aditivilor Flubet – super-plastifiant, Replast – întârzietor deprizã, Antigero – anti-îngheþ, dar ºisã apreciez efectul/comportareaacestora pe ºantiere la „scarã natu-ralã“ – fie cã erau utilizaþi individual

sau în combinaþie (cea mai frecventãfiind aceea de superplastifiant+întârzietor) – la unele din cele maiimportante lucrãri din þarã, cum ar fi:betoanele de la CNE Cernavodã,betoanele de la Podurile Dunãrene– Feteºti ºi Cernavodã, betoanelede la docurile uscate din Constanþaºi Mangalia, betoanele de la chesoa-nele plutitoare pentru diguri dinConstanþa, betoanele de la multecoºuri de fum, sau betoanele de lafabrica de ciment Assiut din Egipt.

Dacã utilizarea aditivului antrenorde aer – Disan A, în special labetoanele pentru construcþii hidroteh-nice era „obligatorie“, fiind impusã denecesitatea obþinerii volumului deaer oclus – pentru asigurareacondiþiei de rezistenþã la îngheþ-dezgheþ (gradului de gelivitate impusprin proiect), utilizarea aditivilorFlubet ºi Replast a fost mai curând onecesitate impusã de practica exe-cuþiei, de tehnologiile speciale derealizare a unor elemente/ structuridin beton armat/precomprimat,puternic armate, care necesitau înacelaºi timp betoane de mare rezis-tenþã, dar cu lucrabilitate ridicatã,sau cu viteze de întãrire controlatã –betoane de marca B500 executateprin glisare, betoane de înaltã rezis-tenþã turnate continuu în radiere demari dimensiuni ºi foarte puternicarmate, betoane turnate fãrã vibrare

în coloane de fundaþii de mareadâncime, pereþi mulaþi etc.

Astãzi, utilizarea aditivilor labetoane este reglementatã de Codulde practicã pentru executarealucrãrilor din beton, beton armat ºibeton precomprimat NE 012-99 careînlocuieºte C140-86 ºi este obligatorie.SR 13510-2006 a preluat aceastã„obligativitate generalã“, cu toate cãSR EN 206-1, prevede doar anumitecazuri. Se pare cã la fel „zice“ ºi noulNE 012-07.

Nu ºtiu exact care este situaþiape ansamblu, dar sunt convinscã toþi marii Furnizori de beton,Producãtori de elemente prefabri-cate, Constructori de structuri spe-ciale din beton – care respectãbetonul ºi se respectã pe ei înºiºi, aufolosit aditivi nu numai pentru arespecta legea, dar ºi pentru cã „auînþeles“ necesitatea ºi avantajelefolosirii acestora. ªi... au avut ºi deunde alege, fiindcã piaþa aditiviloreste o „piaþã profesionalã“ fiindprezenþi în România cei mai „tari“ îndomeniu.ADITIVII PENTRU BETOANE

Tipuri, caracteristici, efecte, recoman-dãri privind utilizarea lor

Dupã cum se ºtie, Baumit Româniaeste reprezentantul autorizat al firmei

ADITIVI PENTRU BETOANE

ing. Mihalache PÃUN – Product Manager Murexin, Baumit România

BETON = Ciment + Agregate + Apã + Aditivi +(Adaosuri). Atât de simplu ºi totuºi… atât de complicat!

O întreagã ºtiinþã ºi artã sã proiectezi o compoziþiede beton lucrabil, rezistent, durabil, dar ºi... economic.Un beton, evident fãrã aditivi

Beton armat cu fibre pentru pardoseli indus-triale , cu strat superficial rezistent la uzurã. Câtmai lucrabil, dar cu apã cât mai puþinã: Soluþia: adi-tiv superplastifiant FM-S


Murexin AG din Austria, avândîmputernicire de unic importator alproduselor cu marca Murexin.Printre multe alte produse, senumãrã ºi aditivii pentru betoane, ceimai cunoscuþi pe piaþa din Româniafiind: BV – plastifiant, FMS –superplastifiant, VZ – întârzietor,LP – antrenor de aer, FS – anti-îngheþ.

Începând cu acest an, am intro-dus în ofertã ºi superplastifianþi din

noua generaþie, respectiv aditiviiFM-X ºi BE.

Cu toatã modestia ºi convingerea,pot afirma cã aditivii pentru betoane

se situeazã printre aditiviide top din România.

Aditivii menþionaþi sunt produºi înconformitate cu norma europeanãEN 934-2, fiind testaþi de cãtreLaboratorul Biroului Tehnic pentru

verificarea materialelor, iar Controlulproducþiei în fabricã este certificatCE de cãtre Organismul de certifi-care pentru produse de construcþii –Biroul Landului Regional Viena,cu nr. 1139-CPD-0094/02.

În tabelul 1 sunt sintetizatecaracteristicile principale, efecteleimport an te º i r ecomandã r i l eprivind utilizarea acestor aditivi.

Tabelul 1 continuare în pagina 24


Avantajele uti l izãri i aditivi lorMurexin :

compoziþia chimicã: nu conþincloruri sau alte substanþe chimicecare sã dãuneze betonului;

compatibilitatea în sistem,pentru utilizare combinatã în cazul încare este necesarã obþinerea unorefecte combinate, ex: plastifiant-întârzietor (BV+VZ), superplastifiant-întârzietor (FM-S+VZ), superplastifiant-antrenor de aer (FM-S+LP) etc; sepoate rezolva practic orice problemã;

calitatea constantã – garan-tatã prin testele iniþiale ºi certificareacontrolului producþiei în fabricã , pre-cum ºi prin certificarea sistemelor demanagement al calitãþii – ISO 9001ºi management de mediu – ISO 14001;

raportul preþ/calitate optim;aditivii Murexin nu sunt cei maiscumpi, dar nici cei mai ieftini de pepiaþã, preþul lor reflectând calitatea;

îmbunãtãþirea generalã a cali-tãþii betoanelor, prin creºtereanivelului rezistenþelor ºi a omoge-nitãþii betonului, ceea ce conduce înfinal la optimizarea reþetelor;

consultanþa ºi asistenþatehnicã de specialitate pentrurezolvarea tuturor problemelor spe-ciale sau specifice unui Proiect, unui

Furnizor de betoane, unuiConstructor, sau Producãtorde prefabricate.

Aspecte practice privindutilizarea aditivilor Murexin

În practicã, aditivii plasti-fianþi/ superplastifianþi se uti-lizeazã pentru a obþine unefect combinat: o reducerea cantitãþii de apã ºi în con-secinþã o creºtere a rezis-tenþei, concomitent cuîmbunãtãþirea lucrabilitãþiicare permite o punere înoperã mai uºoarã, o omo-genitate mai bunã ºi evitareadefectelor de turnare.

Aditivii Murexin se pot doza,dupã caz, la staþia de betoane, laºantier, sau combinat.

În general aditivul plastifiant BV,utilizat în majoritatea cazurilor labetoane curente, pe timp de varã încombinaþie cu întârzietorul VZ, sedozeazã la staþia de betoane; uniiclienþi îl preferã în butoaie metalicede 220 kg, alþii la container de 1.000 kg.

Aditivul superplastifiant FM-S,utilizat în general la betoane fluide,betoane de clasã superioarã,betoane turnate continuu în fundaþiide adâncime sau radiere masive (încombinaþie cu aditivul întârzietorVZ), se dozeazã combinat: parþial lastaþia de betoane, parþial în ºantier

pentru readucerea lucrabi-litãþii în domeniul stabilit. Încazurile „combinate“, sedozeazã în primul rândsuperplastifiantul ºi apoiîntârzietorul sau, dupã caz,antrenorul de aer.

La întrebarea obiºnuitã:cu cât se reduce dozajul deciment?, rãspunsul se poateda numai dupã o analizã sta-tisticã a rezultatelor, fie abetonului similar – fãrã aditivi,fie a betonului turnat cu adi-tivul în cauzã pe o perioadã detimp; depinde ºi de tipul deciment, de granulozitateaagregatelor, de condiþiile depreparare etc.

CONCLUZIINe aflãm în perioada de

tranziþie a betoanelor dinsprezona „betoane normale“ cãtrecea a „betoanelor speciale” –betoane de clasã superioarã(de înaltã ºi foarte înaltã

rezistenþã), betoane cu fluiditate dince în ce mai mare pentru a putea fiturnate cât mai uºor în elemente pu-ternic armate ºi/sau în secþiunireduse, betoane turnate printehnologii speciale (fãrã com-pactare), betoane cu rezistenþeiniþiale mari care sã permitãdecofrarea cât mai rapidã pe ºantier,respectiv livrarea elementelor pre-fabricate din fabricã, betoane cudurabilitate sporitã expuse înmedii cu agresivitate mare etc.

Aditivii pentru betoane repre-zintã „un bun necesar”, respectiv„soluþia salvatoare“ pentru rezolva-rea problemelor impuse de betoa-nele speciale. Efectul aditivilor „sepoate vedea“ imediat – pe betonulproaspãt (cerinþe tehnologice) ºi întimp – pe betonul întãrit (cerinþele derezistenþã ºi durabilitate). Aditiviipentru betoane Murexin repre-zintã o astfel de soluþie, validatãde experienþa de peste 10 ani pepiaþa din România.

Utilizarea aditivilor trebuie sãse facã în cunoºtinþã de cauzã, maiales atunci când se foloseºte o com-binaþie de aditivi; se recomandã oconsultanþã de specialitate ºi testepreliminare de laborator adecvate.Baumit România nu vinde doaraditivi Murexin , ci reprezintãpartenerul Dvs. atât în faza iniþialãde proiectare a compoziþieibetonului cu aditivul/combinaþiade aditivi care sã raspundã câtmai bine cerinþelor impuse deProiectant ºi de Executant, dar ºipe parcursul utilizãrii aditivilor – învederea optimizãrii „reþetelor“ debetoane.

Raportul A/C (W/B), „face legea“ în beton. Aditivii ajutã laobþinerea unor betoane cu rapoarte A/C mai mici – deci mai rezis-tente ºi durabile – dar în acelaºi timp lucrabile, uºor de pus înoperã.

Beton supus la îngheþ - dezgheþ cu sareEfectul aditivului antrenor de aer LPUn beton cu rezistenþã de 25N/mm2 ºi aditiv LP rezistã maibine decât un beton cu rezistenþã dublã dar fãrã aditiv

urmare din pagina 23

Târg de Contractãri ACOMRomexpo, locul atâtor manifestãri

expoziþionale (cele mai mari ºi maireuºite fiind cele din sectorul con-strucþiilor), a gãzduit în Pavilionul sãuCentral „Târgul de Contractãri ACOM“.

Pentru cine nu o cunoaºte pânã înprezent, ACOM este o firmã ineditã,reprezentând Asociaþia Comercianþilorde Materiale de Construcþii, constitu-itã din acþionari, comercianþi ºi furnizori.

Se poate spune cã primul Târg deContractãri ACOM, desfãºurat cu acestprilej, s-a bucurat de un real succes.

La eveniment au participat peste100 de acþionari ai ACOM, comercianþide materiale de construcþii din toatecolþurile României, 46 de producãtoriºi distribuitori de materiale de con-strucþii din România, Germania, Polonia,Austria, Ungaria, Serbia, Croaþia, Bulgariaºi Belgia, precum ºi angajaþii ACOM„Materiale de Construcþii“ SA.

Acþionarii ACOM au avut posibili-tatea, în premierã, sã cunoascã furni-zorii ºi produsele lor, într-o atmosferã

marcatã de un stil comercial deosebit,având ocazia sã negocieze comenzilepentru urmãtoarele luni ale anului2007 ºi în perspectivã.

Furnizorii au apreciat faptul cã auavut o ºansã unicã de a-ºi prezentaprodusele unui atât de numeros ºiinteresat public, precum ºi posibili-tatea de a instrui în mod specific ºicompetent clienþii.

Pentru expozanþii din strãinãtate,care încã nu deveniserã furnizoriACOM, a meritat drumul fãcut laBucureºti, datoritã interesului pe care

aceºtia l-au simþit în timpul desfãºurãriitârgului. A fost momentul în care ºi-auîntãrit dorinþa ca, împreunã cu ACOM,sã pãtrundã pe piaþa româneascã.

Acþionarii, furnizorii, precum ºiangajaþii ACOM „Materiale de Con-strucþii“ SA au o pãrere unanimã:primul Târg de Contractãri ACOM areprezentat un eveniment care nu amai fost perceput astfel la nivel inter-naþional. În plus, toþi participanþii ºivizitatorii au simþit în mod deosebitcum „Europa se dezvoltã unit“.

Premieră


ETERNIT – CREAT PENTRU O VIAÞÃIstoria Eternit se întinde pe parcursul

a mai mult de o sutã de ani.

Fondatorul uzinelor Eternit Werke

AG – Ludwig Hatschek – a reuºit

sã dezvolte, la sfârºitul secolului

al XIX-lea, un material absolut nou

– azbocimentul – care oferea com-

binaþia idealã între greutatea

redusã, impermeabilitate, calitatea

de a fi incasabil, rezistenþa la

îngheþ ºi la foc, în condiþii de cost

foarte convenabile.

Cea mai mare inovaþie din istoria

uzinelor Eternit a determinat,

începând cu anul 1993, ºi cea mai

spectaculoasã evoluþie din domeniul

acoperiºurilor – fibrocimentul, un

material compozit ecologic pe

bazã de ciment Portland ºi apã,

armat cu fibre naturale (celulozã

neînãlbitã ºi în cantitãþi mici fibre

sintetic organice).

Noile produse din fibrociment Eternit

nu conþin fibre natural sau sintetic

anorganice (azbest sau fibre mine-

rale) ºi nu prezintã un risc toxic ºi

fiziologic.

COMPANIA

Una dintre cele mai reprezentative

companii Eternit din Europa, Eternit

South-Eastern-Europe Holding

GmbH, cu sediul în Austria, se pre-

ocupã cu spirit inovativ tehnic ºi

angajament managerial de des-

chiderea unor noi pieþe în Europa de

Sud-Est.

Din acest holding, fac parte

Dansk Eternit Holding Group

(Danemarca) – din 1923 unul din cei

mai mari producãtori de fibrociment

din Europa, ºi Eternit Werke Ludwig

Hatschek AG (Austria) – din 1894

compania inventatorului materialului

Eternit.

În acelaºi spirit a fost înfiinþatã, în

octombrie 2006, Compania Eternit

Distribuþie SRL, având ca obiect de

activitate marketingul ºi distribuþia

pe piaþa româneascã a materialelor

de construcþii.

PRODUSELEAcoperiºurile ºi faþadele cu plãci Eternit

sunt soluþii perfecte pentru toate

tipurile de clãdiri: locuinþe ºi case de

vacanþã, clãdiri comerciale ºi indus-

triale, construcþii agricole, maga-

zine ºi birouri, clãdiri publice – atât

pentru proiecte de construcþii noi,

cât ºi pentru proiecte de renovare.

Existã trei game importante de produse:

ºindrile, plãci ºi accesorii de racor-

dare ºi etanºare pentru acoperiºuri;

plãci ondulate ºi accesorii pentru

acoperiºuri;

plãci ºi accesorii de montaj pentru

placãri de faþade ºi faþade ventilate.

Produsele Eternit sunt dezvoltate ºi

proiectate astfel încât sã corespundã

cerinþelor individuale ale clienþilor ºi

sã satisfacã nevoile pieþei în materie

de esteticã, funcþionalitate, durabili-

tate ºi raport calitate-preþ, devenind

partenerul ideal în obþinerea unui

consum energetic redus.

În condiþiile în care, de la 1 ianuarie 2007, au fost interzise comercializarea ºi utilizarea produselor careconþin azbest, cum este azbocimentul, introducerea pe piaþa româneascã a fibrocimentului Eternitreprezintã alternativa optimã.

Acoperiºuri ºi faþadecu plãci Eternit – o nouã etapã


Mortarul universal U 40 PAGEL cugranulaþia de 0 – 4 mm este un mortarnumai pe bazã de ciment îmbunãtãþitcu adaos mineral de microsilice careîi conferã urmãtoarele proprietãþi:

îndeplineºte condiþiile pentru unmaterial de construcþie clasa A1(necombustibil), în conformitate cuDIN 4102/1;

poate fi încadrat ca mortar deprotecþie contra incendiului în clasade rezistenþã la foc F 90;

are creºtere controlatã devolum ca toate mortarele PAGEL ºiprezintã stabilitate;

nu prezintã contracþii la uscare;are aderenþã ridicatã;poate fi livrat ºi cu fibre din oþel

sau din material plastic;deosebit de indicat pentru lucrãri

pe suprafeþe verticale ºi deasupra capului;cu consistenþã plasticã, mortarul

U 40 poate fi folosit de la grosimifoarte mici pânã la grosimi mari, apli-carea mortarului U 40 cu granulaþia de0 – 4 mm fiind completatã cu urmã-toarele produse:

- U 02 masã finã de ºpaclu – cugranulaþia 0 – 0,2 mm;

- U 05 masã de ºpaclu – cu granu-laþia 0 – 0,5 mm;

- U 10 mortar f in/amorsã – cugranulaþia 0 – 1,0 mm;

- U 80 mortar de reparaþie – cu granu-laþia 0 – 8,0 mm;

- U 160 mortar de reparaþie – cugranulaþia 0 – 16,0 mm;

produsele sunt controlate în con-formitate cu normele în vigoare, pro-ducþia acestora fiind certificatã conformISO 9001;

poate fi aplicat cu mistria, prindriºcuire sau prin torcretare, prelu-crarea fiind foarte uºoarã;

dezvoltã rezistenþe mecaniceridicate, putând fi pus sub sarcinã încâteva zile;

permite difuzia vaporilor de apãºi este rezistent la gelivitate ºi la acþi-unea sãrurilor de dezgheþ;

frâneazã procesele de corozi-une ºi de dezalcalinizare a betoanelor.

Ioan SOLACOLU – director executiv Pagel România

SC PAGEL ROMÂNIA SRL are plãcerea sã invite toþi colaboratorii ºi pe toþi cei interesaþi dematerialele PAGEL în perioada 17-21 aprilie 2007 la târgul Construct Expo – Antreprenor din cadrulComplexului Expoziþional Romexpo în Pavilionul 1 (Central), Nivel 0.00 parter, Stand 038.

Un mortar cu domenii de utilizareuniversale ºi rezistent la foc


Aceste proprietãþi permit folosireamortarelor universale, de tip U PAGEL,în foarte multe domenii:

în locuri unde este necesarã pro-tecþia împotriva focului, cum ar fi:

- montarea uºilor de protecþie con-tra incendiilor – putând fi folosit întretoc ºi perete;

- strãpungeri de þevi prin zid;- tuburi de ventilaþie;- închideri contra incendiilor cum

sunt golurile din pereþi;tencuieli la pereþi ºi tavane inte-

rioare sau la faþade;lucrãr i de repara þ ie a

betoanelor;montarea materialelor de

construcþie (cãrãmizi, plãci defaianþã ºi gresie etc.);

strat de egalizare a pardoselilorºi executarea pardoselilor industriale;

lucrãri cosmetice în toate tipurilede construcþii;

lucrãri de ºpãcluire la elementeleprefabricate;

egalizarea rugozitãþilor ºi adenivelãrilor în pereþi ºi tavane dinbeton;

închiderea porilor ºi defectelor lasuprafeþe din beton;

fixarea cablurilor ºi conductelorîn ºliþuri în beton etc.

Datoritã proprietãþilor enumerate maisus, mortarul universal U PAGEL esteun material care s-a dovedit a fi cunos-cut din ce în ce mai mult pe piaþa con-structorilor din þarã ºi de peste hotare,având ca avantaj aplicabilitatea uºoarãºi numeroasele domenii de utilizare.

De asemenea, eficacitatea acestuimaterial constã în diminuarea sorti-mentelor de materiale (specializateîntr-un singur domeniu de utilizare),întâlnite pe cele mai multe ºantiere.

Pentru noi este o datorie sã livrãmproduse de foarte bunã calitate ºi sãoferim consiliere tehnicã competentãclienþilor noºtri.


Seal All ProPRODUS POLIVALENT PENTRU INDUSTRIA DE CONSTRUCÞII

Seal All Pro este un aditiv pebazã de dispersie polimericã pentrurealizarea mortarelor ºi betoanelorde înaltã calitate. Produsul conferãmortarelor ºi betoanelor o lucrabili-tate îmbunãtãþitã, flexibilitate remar-cabilã, capacitate hidrofugã sporitã,aderenþã bunã chiar ºi pe suportumed, rezistenþã la uzurã pre-lungind, totodatã, durata de viaþã aacestora.

Polivalenþa este confirmatã ºi delucrãrile ce pot fi realizate la stan-darde superioare prin folosirea unuisingur produs, nefiind necesarãachiziþionarea a cinci produsediferite pentru a realiza o hidroizo-laþie pe suprafaþã umedã sau pentrua repara un beton deteriorat. Astfelse obþine o importantã economie detimp, dar ºi de resurse, întrucât SealAll Pro poate fi utilizat ºi ca primerpentru suprafeþe absorbante deciment, dar ºi în mortar de lipire saurostuire pentru diferite placaje atât lainterior, cât ºi la exterior.

Iatã câteva exemple de domeniide utilizare a produsului Seal All Pro:

pentru repararea în strat sub-þire (de la 5 mm) a suprafeþelor dete-riorate din beton în urma îngheþului,(ex. pieþe, parcãri, strãzi, trotuare etc.);

pentru turnarea platformelor,pardoselilor industriale, repavarea înstrat subþire, rezistenþa în timp aacestora;

la lucrãri cu piatrã artificialã,reparaþia scãrilor, a teraselor;

ca amorsã, micºoreazã absorbþiade apã a suprafeþelor care vor fifinisate;

pentru formarea podului deaderenþã la tencuieli, ºape, placãricu gresie, faianþã ºi pe oricesuprafaþã unde este necesarã apli-carea podului de aderenþã;

ca mortar de lipit: la lipirea lem-nului, a metalului, sticlei, faianþei,gresiei, marmurii, a diferitelor ele-mente de metal, a ornamentelor deipsos etc.;

pentru îmbunãtãþirea mortareloradezivi pentru placaje ceramice;

lipirea canalelor, a conductelordin beton, puþuri lor de

sedimentare, a altorelemente prefabri-

cate din beton; la reten-

cuiri elasticeîntre zidãrie

ºi beton, înjurul uºi lor ºi

ferestrelor;

pentru izolarea încãperilor umede,

a pivniþelor, bazinelor de înot, tera-

selor, pereþilor umezi;

poate fi folosit ca înveliº exte-

rior de beton, la poduri, plãci de

beton, stâlpi;

ca mortar de rostuit pentru

rostuirea materialelor decorative

din beton, pietre de granit, cuarþ ºi

marmurã;

pentru realizarea teraselor,

acoperiºuri circulabile;

ca protecþie pentru suprafeþe

de beton împotriva uleiurilor, a sãrurilor,

diferiþilor acizi;

în formã de pulbere, pentru

realizarea diferitelor mortare uscate

prefabricate pe bazã de ciment.

În imaginile alãturate, am exem-

plificat câteva dintre calitãþile acestui

produs, calitãþi atestate de labora-

toare de renume atât din þarã, cât ºi

din strãinãtate (foto 1, fig. 1).

SC PRO ADITIV SRL vã prezintã un produs de nouã generaþie, Seal All Pro, definit ca un produspolivalent pentru industria de construcþii, datoritã multitudinii de aplicaþii.

Seal All Pro este produs de firma PTB Compaktuna din Belgia, care este prezentã pe piaþa aditivilor ºimaterialelor de construcþii având o experienþã de 50 de ani în cercetare, dezvoltare ºi producþie.

Foto 1: Flexibilitate remarcabilãFig. 1: Comparaþie: aderenþa pe suprafeþe umede

(Compaktuna Pro = Seal All Pro)


Cal i ta tea produse lor es te

controlatã conform standardelor

ISO 9001:2000, produsul obþinând

atât certificatul CE, cât ºi Agrementul

Tehnic cu avizul MLPAT. De aseme-

nea, lucrãrile de referinþã realizate

cu succes în întreaga lume, dar ºi

cele din þarã confirmã calitatea pro-

dusului. Lucrãrile de la Tunelul

Mont-Blanc, amenajarea pe apã a

Aeroportului Internaþional din Hong-

Kong sau reparaþia a sute de bazine

de apã sunt doar câteva dintre

provocãrile care au fost rezolvate

de specialiºti folosind ºi respec-

tând tehnologia de realizare a

mortarelor ºi betoanelor cu Seal All

Pro (foto 2, 3, 4).

Cei interesaþi pot afla mai

multe detalii despre Seall All

Pro, precum ºi despre alte pro-

duse din gama disponibilã pen-

tru industria de construcþii din

România la: www.proaditiv.ro,

e-mail: [email protected] sau la

tel.: 0266-379050.

Foto 4Foto 2 Foto 3

Firma noastrã va participala manifestarea expoziþionalãConstruct Expo – Antreprenor2007 în calitate de expozant,fiind importator exclusiv pentruRomânia al produsului Seal All Pro.

Pentru mai multe informaþii,sfaturi ºi detalii tehnice vãinvitãm la standul nr. 107 dinPavilionul Central, nivelul3.20, unde specialiºtii firmei vãstau la dispoziþie pe durataevenimentului.


Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectivde profesioniºti care însumeazãtoate ramurile acestei activitãþi:

Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã,arhitecturã, structurã, instalaþii;

Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate(fabrici pentru industria alimentarã,show-room, service auto), clãdiri debirouri, spaþii comerciale;

Antreprenoriat general;INIÞIATOR ªI FINANÞATOR DE

INVESTIÞII – primul parc rezidenþialîn zona de sud a Bucureºtiului –MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºieste o activitate relativ nouã a soci-etãþii, echipa de agenþi bazatã perelaþiile ºi experienþa firmei-mamã adezvoltat o minireþea de distribuþiede materiale pentru construcþii,având în vedere ºi o capacitate dedepozitare (15.000 mp descoperiþiºi 800 mp acoperiþi). În acestsens, departamentul de vânzãri

a dezvoltat relaþii de distribuitor ºiparteneriat cu firme renumite, pre-cum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAMSERV comercializeazã toate tipurilede cherestea ºi oferã un pachet deservicii pentru fierul beton pentruconstrucþii (îndreptare, tãiere,fasonare, transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tip(U-R-B-A-N), cât ºi de profilele ger-mane marca REHAU. Anul 2005 aînsemnat o importantã evoluþiepentru acest compartiment, o seriede utilaje nou-achiziþionate dublândpractic capacitatea de producþieexistentã. 2005 a fost foarte produc-tiv ºi în ceea ce priveºte realizareade pereþi-cortinã, trei dintre cele maiimportante lucrãri fiind hala show-room Kia Motors de pe DN1, show-room-ul Kia Motors de pebu leva rdu l Av i a t o r i l o r d i n

Bucureºti ºi hala proprie a SCCAM SERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –de 3 ani CAM SERV deþine o staþiePetrom în francizã la intersecþia dintreªos. Berceni ºi ªos. de Centurã. Totde atunci, firma are licenþã de trans-port ºi distribuþie de combustibili,deþinând 2 auto-cisterne, fiind astfeldistribuitor de produse petroliere pen-tru mai multe staþii de betoane ºigaraje ale unor importante firme deconstrucþii ºi distribuþie dinBucureºti ºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activi-tãþi ºi proiecte, societatea gãseºteprilejul de a mulþumi celor mai impor-tanþi clienþi ai sãi: BRD Groupe SociétéGénérale, ROHE România, Mit MotorsInternational, Ines Group, AgerBussines Tech, Ranexim SRL,Vertical Construct, Flyper SRL,Cristalex 94, ROEL Electrics, Rolly’sSRL, DOOSAN IMGB ROMÂNIA, ForiaRomânia.

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitateconstrucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopereîntreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 12 ani deactivitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.

CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. IlfovTel./Fax: 021/468.09.24, 021/468.09.25

web: www.camserv.ro, e-mail: [email protected]

EXCAVAÞII & PLATFORME

• Excavaþii cu evacuare subsoluriºi fundaþii blocuri, case, hale:

parc 10 excavatoare de mare capacitateºi 25 de autobasculante DAF - 18 mc

• Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri)• Decopertãri

• Umpluturi compactate• Platforme balastate

DEMOLÃRI & EVACUÃRI

• Demolãri mecanizate cu piconºi foarfece pentru demolãri

Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã)Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã)

Excavator Liebherr R 902 (picon)

• Demolãri prin implozie• Evacuare moloz


(continuare din numãrul anterior)Prin POS CCE se vor finanþa acele proiecte viabile ºi

sustenabile care rãspund obiectivelor programului.Proiectele trebuie sã fie în conformitate cu cerinþelespecificate în regulamentele privind Fondurile Struc-turale, POS-ul, Programul Complement ºi în regula-mentele europene ºi naþionale relevante.

Criteriile esenþiale, condiþiile ºi documentele nece-sare pentru accesul la finanþare sunt toate detaliate încererile de aplicaþie (cererea de aplicaþie este o definiþiegeneralã care se referã la diferite tipologii de cereri, cumar fi cererile de oferte sau cererile de proiecte) ºi îndocumentele conexe, inclusiv ghidul pentru aplicanþi.

Proiectele implementate de cãtre organismele publice(cum ar fi cele care vizeazã crearea ºi promovarea bran-dului turistic naþional) se regãsesc ºi ele în termenispecifici în POS/Programul Complement, pe baza acti-vitãþilor de programare ºi a nevoilor identificate.

ELIGIBILITATEAÎn cazul fiecãrei operaþiuni, categoriile de actori care

pot beneficia de susþinere din POS sunt identificaþi cabeneficiari. Beneficiarii (i.e. operatori, organisme, firmepublice sau private) sunt responsabili pentru iniþiereasau iniþierea ºi implementarea operaþiunilor. În cazulschemelor de ajutor (i.e. ajutor pentru operatorii eco-nomici), beneficiarii sunt firme publice sau private carederuleazã proiecte individuale ºi primesc ajutor public.

În cazul în care beneficiarii sunt întreprinderi, rele-vante sunt urmãtoarele aspecte:

Mãrimea întreprinderii (întreprindere mare ºi/sauIMM, conform anexei 1 din Reg. C.E. nr. 364/2004 ºiLegii nr. 346/2004 amendatã prin Legea nr. 175/2006;

Forma legalã conform legislaþiei naþionale (i.e. osingurã întreprindere, ONG-uri, un consorþiu etc.). (A sevedea Regulamentul CE Nr. 1080/2006 privind FondulEuropean de Dezvoltare Regionalã, art. 7);

Sectoarele economice de activitate identificateîn codul CAEN.

Producþia agricolã primarã ºi pescuitul sunt sectoareexcluse. Regulile europene privind ajutorul de statexclud anumite sectoare specifice sau conþin limitãri aleeligibilitãþii unor sectoare. Asemenea indicaþii privindsectoarele eligibile ºi neeligibile sunt incluse în cerereade oferte.

Proiectele eligibile sunt cele care rãspund obiec-tivelor operaþiunii. Categoriile de proiecte eligibile suntprezentate în cazul fiecãrei operaþiuni (în continuarenumite tipuri de proiecte).

Eligibilitatea cheltuielilor este un alt aspect impor-tant care trebuie avut în vedere atunci când se depune ocerere sau se elaboreazã un proiect. Cheltuielile eligibile(numite ºi costuri eligibile) ºi mãsura în care acesteapot fi finanþate sunt definite în mod exact în cazul fiecãreioperaþiuni.

În conformitate cu regulamentul privind FEDR (încazuri excepþionale ºi bine justificate, Autoritatea deManagement poate acorda un procentaj mai mare pen-tru acele operaþiuni care au în vedere conservareamediului), urmãtoarele cheltuieli nu sunt eligibile:

dobânzile la credite;achiziþionarea de terenuri la o valoare care

depãºeºte 10% din cheltuielile totale eligibile aferenteproiectului (în ceea ce priveºte locaþia, factorul decisiv îlreprezintã locul în care proiectul este implementat ºi nureºedinþa aplicantului);

dezafectarea centralelor nucleare;taxa pe valoare adãugatã recuperabilã.

Ca regulã generalã privind POS CCE, în afarã decazurile în care e indicat diferit, toate bunurile achi-ziþionate trebuie sã fie noi.

Regulile naþionale privind eligibilitatea cheltu-ielilor din Fondurile Structurale încã rãmân sã fie definite.Odatã definite, acestea vor fi luate în considerare decãtre AM în scopul identificãrii cheltuielilor eligibile.

Un alt aspect important îl reprezintã eligibilitateateritorialã. Toate proiectele trebuie sã fie localizate înzone eligibile pentru Fondurile Structurale. În cazulRomâniei tot teritoriul þãrii este eligibil. (În ceea cepriveºte locaþia, factorul decisiv îl reprezintã locul în careproiectul este implementat ºi nu reºedinþa aplicantului.)

În plus, aplicanþii trebuie sã asigure resursele definanþare private sau publice în cazurile în careproiectele nu sunt finanþate 100% prin POS.

Etapele stabilite pentru prezentarea ºi completareaproiectului trebuie sã fie conforme ºi ele.

Sintetizat, criteriile de eligibilitate comune pentruaplicanþi ºi proiecte sunt urmãtoarele:

În POS ºi/sau în Programul Complement aplicanþiivor fi identificaþi ca beneficiari;

Program Operaþional Sectorial (III)„CREªTEREA COMPETITIVITÃÞII ECONOMICE“

2007–2013PROIECT

Ghidul aplicantului pentru accesareafondurilor structurale POS CCE



Proiectele vor trebui sã fie în acord cu obiectiveleoperaþiunii prin care sunt finanþate;

Proiectele de investiþii ºi cheltuielile aferente vortrebui sã fie eligibile;

Proiectele vor trebui sã se încadreze în datele dereferinþã stabilite în cerere;

Proiectele vor trebui sã se desfãºoare pe teritoriulRomâniei;

Aplicanþii trebuie sã dispunã de cofinanþarea necesarã.Criteriile adiþionale de eligibilitate sunt stabilite

atât pentru proiecte, cât ºi pentru aplicanþi la nivelulfiecãrei operaþiuni.

În afarã de cazul în care sunt impuse condiþii supli-mentare, cum e indicat în tabelele urmãtoare, condiþiilespeciale de eligibilitate a întreprinderilor stabilitepentru POS CCE sunt (întreprinderile în dificultate,aºa cum sunt definite în Ghidul Comunitar privind ajutorulde stat pentru sprijinirea ºi restructurarea întreprinderilorîn dificultate – EC Official no. C244/01.10.2004 –nu sunt eligibile în niciun caz):

Sã fie înregistrate la Registrul Comerþului;Sã nu aibã rãmâneri în urmã semnificative faþã de

legile naþionale (i.e. contractele angajaþilor ºi asigurareasocialã, plata taxelor naþionale ºi locale, siguranþa lalocul de muncã, reglementãri din domeniul de mediu);

Sã nu fie supuse procedurilor de faliment, de insol-venþã sau de lichidare judiciarã; sã nu fie gestionate decãtre judecãtorul sindic, sã nu aibã restricþii privind acti-vitãþile comerciale, sã nu fie supuse gestionãrii de cãtrecreditori sau sã nu fie într-o situaþie similarã stabilitã prin lege;

Sã nu aibã datorii neachitate faþã de stat (întârzieride peste 60 de zile).

FORMA ªI VALOAREA AJUTORULUI FINANCIARForma obiºnuitã de finanþare prin POS CCE este

grantul direct (ajutor nerambursabil).Totuºi, sprijinul financiar poate fi acordat ºi prin

instrumente financiare referitoare la fonduri de garanþii,capital de risc ºi participare la capital (în cadrul Axeiprioritare 1).

În cazul fiecãrei operaþiuni, în funcþie de proiect,valoarea maximã a grantului provenit din resurse publice(dimensiunea maximã a grantului) este stabilitã con-form regulilor comunitare. Resurse publice vorînsemna fie numai resurse FEDER fie resurse FEDERplus resurse publice incluse în planul financiar al Progra-mului Operaþional. Valoarea grantului este calculatã caprocentaj din cheltuielile eligibile totale.

Resurse publice vor însemna fie numai resurseFEDER, fie resurse FEDER plus resurse publice incluseîn planul financiar al Programului Operaþional.

În cazul ajutoarelor pentru întreprinderi, plafoanelevariazã în funcþie de regulile privind Ajutorul de stat,mãrimea întreprinderilor ºi, în unele cazuri, locaþiaproiectului. Organismele care gestioneazã ajutorul (AMºi/sau OI) pot stabili valori ale granturilor mai mici faþã denivelul maxim admis prin regulile aplicabile.

Proiectele realizate de cãtre organisme publice suntîn general finanþate 100% din resursele publice aleProgramului.

În cazul POS CCE, alãturi de procentul de finanþarese stabilesc de regulã ºi valorile minime ºi/saumaxime ale granturilor pentru fiecare proiect.

Aplicantul trebuie sã acopere diferenþa dintrefinanþarea publicã ºi costul proiectului prin resurse pri-vate – sau, în cazul organismelor publice, din resursepublice – cofinanþând astfel proiectul.

DE LA APLICAREA PENTRU FINANÞARELA SELECÞIA PROIECTELOR

În majoritatea cazurilor proiectele sunt selectate princereri adresate aplicanþilor potenþiali.

Proiectele implementate de cãtre organismele publicepot fi identificate în termeni specifici în Programul Com-plement sau identificate prin termeni generali ºi selectateprintr-o procedurã de cereri de oferte (i.e. incubatoarecreate sau modernizate de cãtre autoritãþile locale).

În cazurile în care beneficiarii proiectelor suntautoritãþile publice sau când mai mult de 50% din proiec-tul unui operator economic este cofinanþat din resursepublice ºi implementarea proiectelor necesitã achiziþiade servicii, bunuri ºi lucrãri, vor trebui sã fie aplicateregulile naþionale privind achiziþiile publice.

Cererile sunt publicate de cãtre OI-uri. Singuraexcepþie o reprezintã Operaþiunea 1.1.a. destinatã între-prinderilor mari. În acest caz, cererea este publicatã decãtre AM, aplicaþiile trebuie trimise acesteia din urmã,urmând ca aceasta sã se ocupe de toate aspectelelegate de selecþia ºi contractarea proiectelor.

Cererile trebuie sã cuprindã cel puþin urmãtoareleinformaþii :

Beneficiarii;Proiectele eligibile;Cheltuielile eligibile;Criteriile de selecþie;Alte cerinþe de eligibilitate;Metodele, criteriile ºi planificarea evaluãrii proiectului;Procedurile de contractare;Condiþiile pentru cererile de plãþi;Obligaþiile beneficiarului;Situaþiile de anulare a contractului.

Formularele de aplicaþie ºi lista documentelor solici-tate pentru depunerea proiectului sunt anexate cererii.În scopul de a ajuta beneficiarii de-a lungul procesului deaplicaþie, se vor elabora ghiduri pentru aplicanþi.

Aplicaþiile sunt depuse la OI-uri (sau la alte orga-nisme de implementare), în funcþie de datele fixate încerere. Acestea vor trebui sã fie conforme cu cerinþelecererii ºi sã includã toate formularele ºi documentelecerute.

Completarea dosarelor de aplicaþie este posibilã doarla cerere. Aceste completãri nu pot modifica substanþialaplicaþia iniþialã, ci pot doar sã ofere informaþii adiþionaleºi sã corecteze erori minore.




Criteriile de selecþie, aprobate de cãtre Comitetulde Monitorizare al POS CCE, sunt foarte importantepentru cã acestea sunt criteriile dupã care proiectelesunt selectate pentru finanþare. Criteriile de selecþie tre-buie sã fie clare ºi obiective ºi sã faciliteze procesul deselecþie. În general, metodele de selecþie, parametriifolosiþi în criteriile de selecþie sau punctajul atribuitfiecãrui criteriu sunt fixaþi anterior în cererea de oferte.

Pentru a rezolva situaþii de paritate sau pentru aacorda puncte adiþionale acelor proiecte evaluate pozitivcare au caracteristici specifice, se pot crea criterii depreferinþã.

PROCEDURILE DE SELECÞIEProcedura de selecþie a proiectelor consistã în

urmãtoarele etape:Verificarea îndeplinirii condiþiilor de primire (verifi-

care administrativã);Verificarea eligibilitãþii ºi verificarea formalã;Evaluarea proiectelor;Selecþia proiectelor;Contractare.

În termeni generali, procedurile de selecþie pentruPOS CCE pot fi delimitate în douã proceduri: procedurade evaluare ºi procedura continuã simplificatã.

Procedura principalã este cea de evaluare bazatã peevaluarea eligibilitãþii ºi a fezabilitãþii tehnice economiceºi financiare a proiectelor, precum ºi pe competiþia dintreproiecte, ce se va termina printr-o ierarhizare/listã aproiectelor.

Etapele de selecþie a proiectelor, conform fiecãreiproceduri, vor fi examinate în cele ce urmeazã.

Procedura de evaluare, rezultând într-o ierarhizare,se prezintã astfel:

Verificarea îndeplinirii condiþiilor de primire prin carese are în vedere:

Completarea totalã ºi corectã a formularului deaplicaþie;

Existenþa tuturor documentelor cerute;Forma adecvatã a documentelor;Respectarea datei-limitã prevãzute în cererea de

ofertã.Verificarea eligibilitãþii ºi verificarea formalã prin care

se are în vedere:Conformitatea proiectului ºi a aplicantului cu toate

cerinþele formale ºi criteriile de eligibilitate;Verificarea preliminarã privind eligibilitatea

proiectelor ºi a cheltuielilor în scopul verificãrii confor-mitãþii acestora cu obiectivele operaþiunii etc.

Evaluarea tehnicã, financiarã ºi economicãConform cerinþelor din cererea de ofertã, inclusiv cri-

teriilor de selecþie stabilite, un Comitet de Selecþie (CS)– având rolul de verificare a proiectelor, compus dinexperþi interni sau externi ºi prezidat de OI – efectueazãevaluarea sustenabilitãþii economice ºi tehnice ºi a via-bilitãþii proiectului, evaluarea financiarã a proiectului ºi acapacitãþii financiare a aplicantului.

Evaluarea va fi efectuatã prin analizarea ºi evaluareastudiilor de fezabilitate ºi/sau a planurilor de afaceri (saua altor documente solicitate) ºi va include:

O evaluare pe ansamblu a contribuþiei proiectului laobiectivele operaþiei;

Evaluarea fezabilitãþii tehnice ºi economice ºi aviabilitãþii proiectului;

Evaluarea financiarã a proiectului ºi a capacitãþiiaplicantului de a finanþa proiectul (verificarea surselor decofinanþare);

Conformitatea costurilor în ceea ce priveºte tipologiaºi valoarea;

Conformitatea informaþiilor ºi datelor în ceea cepriveºte criteriile de selecþie.

Comitetul de selecþie va folosi metode de evaluarestandardizate.

Legat de criteriile de selecþie, CS evalueazã criteriileºi parametrii criteriilor de selecþie ºi atribuie punctaje înfuncþie de parametrii stabiliþi în cererea de ofertã/ghidulpentru aplicanþi.

Ierarhizarea ºi contractareaCS înainteazã lista proiectelor eligibile cãtre AM.AM verificã rezultatele evaluãrii dupã care trece la

elaborarea ierarhizãrii ºi publicãrii acesteia. Aplicanþiiprimesc o înºtiinþare privind rezultatul cererii de oferte.Aceastã înºtiinþare va include ºi motivele refuzãriiproiectelor fãrã succes, precum ºi informaþii despresesiunile de selecþie urmãtoare.

În cazul în care proiectele sunt aprobate pentru aprimi granturi, dupã acceptul beneficiarului, ºi în cadrulunei perioade de timp determinate, se semneazã uncontract între beneficiar ºi OI/AM.

Procedura continuã simplificatã este folositã încazul selecþiei proiectelor care nu depãºesc anumiteplafoane relevante (proiecte mici).

Aceastã procedurã este simplificatã ºi mai rapidã, iarselecþia se face continuu. Aplicaþiile sunt depuse aºadarîn mod continuu. În aceastã procedurã este importantãordinea cronologicã a depunerii proiectelor deoareceprocedura de selecþie se terminã printr-o decizie„da“/„nu“, iar grantul este acordat în funcþie de ordineacronologicã a depunerii aplicaþiilor ºi de scorul minimstabilit prin criteriile de selecþie. Granturile vor fi acordatecelor care au depus mai devreme proiectele ºi care auatins scorul minim.

Etapele selecþiei sunt aceleaºi ca ºi în cazul proce-durii anterioare, dupã cum urmeazã:

Verificarea îndeplinirii condiþiilor de primire care areîn vedere:

Completarea totalã ºi corectã a formularului de aplicaþie;Existenþa tuturor documentelor cerute;Forma adecvatã a documentelor;Respectarea datei-limitã prevãzute în cererea de ofertã.

Verificarea eligibilitãþii ºi verificarea formalã care areîn vedere:

Conformitatea proiectului ºi a aplicantului cu toatecerinþele formale ºi criteriile de eligibilitate;

Verificarea preliminarã privind eligibilitatea proiec-telor ºi a cheltuielilor, în scopul verificãrii conformitãþiiacestora cu obiectivele operaþiunii etc.




Evaluarea proiectelor va fi simplificatã în comparaþiecu procedura de evaluare. Urmãtoarele aspecte vor filuate în considerare:

Evaluarea pe ansamblu a contribuþiei proiectului laobiectivele operaþiunii;

Verificarea surselor de cofinanþare;Verificarea costurilor conform tipologiei ºi valorii;Verificarea informaþiilor ºi datelor conform criteriilor

de selecþie.ContractareaAceastã procedurã se terminã printr-o decizie

„da“/„nu“ cu privire la acordarea granturilor pentruproiectele depuse (a se vedea descrierea de mai sus aprocedurii simplificate). Aplicanþilor li se va trimite oînºtiinþare privind rezultatele cererii de oferte, incluzândmotivele de refuz în cazul proiectelor fãrã succes pre-cum ºi informaþii despre sesiunile urmãtoare de selecþie.

Dacã proiectele sunt admise pentru finanþare, dupãacceptul beneficiarului, ºi în cadrul unei perioade detimp determinate, se semneazã un contract între acestaºi OI.

Comitetele de selecþie (CS) pentru evaluareaproiectelor sunt înfiinþate de cãtre OI în acord cu Autori-tatea de Management a POS CCE. Alþi membri ai CSsunt experþi interni sau externi. Compoziþia grupuriloreste decisã în funcþie de dimensiunea, numãrul ºi com-plexitatea proiectelor, precum ºi de aptitudinile specificecerute pentru evaluarea acestora.

În scopul asigurãrii obiectivitãþii evaluãrii proiectelor,membrii CS ºi experþii care sunt implicaþi în orice fel înaplicaþia evaluatã nu pot participa în procesul de evaluare.

FAZA DE IMPLEMENTAREEXECUÞIA PROIECTELOR

Beneficiarii vor realiza proiectele în funcþie de toateprevederile contractului.

Contractul cu beneficiarii va conþine toate obligaþiileºi responsabilitãþile beneficiarului care va obþinefinanþarea.

Obligaþiile beneficiarului pot fi sintetizate astfel:a) Sã asigure cã cerinþele de eligibilitate sunt

menþinute pe parcursul implementãrii proiectelor;b) Sã asigure cã angajamentele legate de criteriile de

selecþie sunt îndeplinite;c) Sã respecte toate regulile aplicabile proiectului ºi

beneficiarului;d) Sã implementeze proiectul în mod adecvat conform

contractului;e) Sã utilizeze un sistem de contabilitate a proiectului

separat sau un sistem de contabilitate adecvat pentrutoate tranzacþiile;

f) Sã pãstreze toate facturile ºi documentele justifica-toare de cheltuieli ºi sã efectueze verificarea facturilorde la contractanþi;

g) Sã completeze cererea de rambursare conformprevederilor din contract;

h) Sã ofere toate documentele cerute în cazul unorcontroale ale autoritãþilor naþionale ºi/sau europene;

i) Sã raporteze cãtre AM/OI progresele realizate ale

proiectului;

j) Sã adune ºi sã înainteze date pentru monitorizare;

k) Sã se conformeze cerinþelor de publicitate ºi infor-

mare, în conformitate cu regulile EU ºi cu prevederile

privind comunicarea din contract.

PLÃÞILEÎn mod normal, plãþile granturilor sunt efectuate dupã

execuþia ºi plata pãrþilor proiectului (rambursãri) în douã

sau trei tranºe, în funcþie de valoarea ºi durata proiectului.

La depunerea cererilor de rambursare, beneficiarii

vor face dovada cheltuielilor efectuate, precum ºi confor-

mitatea acestora cu cerinþele proiectului. Toate cererile

de rambursare trebuie sã fie susþinute prin facturi confir-

mate sau prin alte documente de valoare probativã

echivalentã.

Cererile de rambursare împreunã cu documentele

corespunzãtoare sunt depuse la OI/AM pentru verificare

tehnicã ºi financiarã, OI înainteazã acestea cãtre AM

pentru autorizare de platã. Unitatea de platã (din cadrul

MEC) ramburseazã cota cheltuielilor eligibile indicate în

contract.

Ultima rambursare poate fi efectuatã dupã controlul

final al realizãrii efective a proiectului. Avansuri se pot

acorda doar beneficiarilor publici (pânã la 20% din valoarea

contractului).

DATELE PRIVIND ELIGIBILITATEA CHELTUIELILORªI ÎNCEPEREA LUCRÃRILOR

În general, data de la care investiþiile sunt conside-

rate eligibile sub POS CCE este 1 ianuarie 2007. În ceea

ce priveºte unele scheme de granturi pentru între-

prinderi (ajutor pentru investiþii), lucrãrile nu pot începe

înainte de efectuarea unei verificãri preliminare a eligibi-

litãþii de cãtre OI, în caz contrar, întreg proiectul este

considerat neeligibil. Demararea contractelor înseamnã

fie demararea lucrarilor de construcþie, fie primul angaja-

ment cu putere legalã de a cumpãra utilaje, în funcþie de

care se desfaºoarã prima. Aceastã regulã nu se aplicã

studiilor de fezabilitate.

Cheltuielile sunt eligibile pânã la data de 31 decem-

brie 2015.

MENÞINEREA INVESTIÞIILORInvestiþiile finanþate prin POS CCE vor trebui sã fie

menþinute pentru o perioadã minimã de cel puþin cinci ani

dupã completarea proiectelor. În cazul IMM-urilor, aceastã

perioadã poate fi redusã la un minim de trei ani.



Cofraje pentru clãdiri ce ating noriiBURJ DUBAI – PROVOCAREA CONSTRUCTORILOR!

Una dintre problemele de a cãrorrezolvare au depins eficienþa ºicursivitatea lucrãrilor este sistemulde cofrare ales, extrem de importantpentru rezistenþa ºi flexibilitatea ulte-rioarã a clãdirii. Sã nu uitãm cã forþavântului la o asemenea înãlþime esteteribilã, astfel încât antena din vârfulclãdirii a fost proiectatã pentru osãgeatã la vârf de +/- 12 m!

Odatã încheiate lucrãrile fundaþiei,care au durat circa un an, turnul prin-cipal reprezentând inima clãdirii afost amplasat pe un podium de marerezistenþã, realizat din beton ºi oþel.Cei mai masivi dintre piloþi (1,5 m îndiametru) ajung pânã la o adâncimede 50 m, iar cei mai „slãbuþi“, pânã la36 m. De altfel, toate cele trei turnuri,plus cel central, vor înghiþi o canti-tate enormã de beton turnatã încofraje speciale.

SOLUÞII COMPLETE DE COFRAREDE LA MEVA

Suprafaþa totalã de beton nece-sarã pentru ridicarea întregii clãdiri,destul de mare cât sã încapã în ea33 de terenuri de fotbal, a fostîmpãrþitã în 532 de plãci – planºeupe cele 153 de etaje.

Compania germa-nã Meva a venit cu osoluþie completã decofrare sub numelede Sistemul MevaDec.

Conceptul care astat la baza realizãriisistemului MevaDeca fost acela de a reunitoate metodele decofrare a planºeelorîntr-un singur sistem.

Avantajul princi-pal: utilizând aceleaºielemente pentrudiferite aplicaþii, seasigurã o rezolvaresimplã a diverselorsituaþii întâlnite înpracticã.

Alte avantaje majore:timpi reduºi de cofrare, MevaDec

fiind foarte uºor de montat;sistemul MevaDec impune o

poziþionare corectã ºi precisã a popi-lor, eliminându-se astfel surplusul depopi (reducere a costurilor);

datoritã sistemului special dedecofrare rapidã, cu MevaDec seobþine o reducere de 40% a nece-sarului de cofraj;

MevaDec permite o adaptareoptimã la orice partiu, prin posibili-tatea de a schimba din mers direcþiagrinzilor principale;

grinzile secundare sau panourileculiseazã pe grinzile principale,poziþionarea acestora fiind astfel maiuºoarã;

MevaDec este perfect compati-bil cu sistemul de popi MEP.

August 2006: construcþia se aflãîn grafic – 248 de plãci din cele 532fiind deja turnate.

Programul destul de strâns allucrãrilor este respectat, în augusta.c. ajungându-se la nivelul 50, petoate cele trei laturi, ºi la nivelul 61,la turnul principal, reprezentândinima clãdirii.

Burj Dubai: construcþia celei mai înalte clãdiri dinlume reprezintã pentru constructori o teribilã provo-care în ceea ce priveºte logistica ºi engineering-ul.

Despre Burj Dubai – cea mai înaltã clãdire din lume– mulþi s-au întrebat cum va fi construitã, ce tehnologiiva cuprinde, cu ce echipamente se va lucra, data fina-lizãrii lucrãrilor fiind prevãzutã la sfârºitul lui 2008.În ciuda discreþiei companiilor implicate în realizareaacestui proiect, fazele deja finalizate ale lucrãriivorbesc de la sine.

Repere principale estimate:înãlþime pânã în vârf: peste 800 m;suprafaþa desfãºuratã; 203 ha;numãr de etaje: 153;spaþiu locuibil: 4,2 milioane mp;numãrul muncitorilor implicaþi:20.000;costul estimat al proiectului:20 miliarde dolari;data estimatã de finalizare a construcþiei: sfârºitul anului 2008.


La fiecare trei zile este realizatã oplacã întreagã: betonul este turnat laora 6 dupã-amiaza, decofrareafãcându-se a doua zi la amiazã.Acest program este respectat înfiecare zi, astfel încât, la fiecare treizile, este realizat un nivel complet petoate cele patru secþiuni care com-pun clãdirea (3 laturi cu 700 mpfiecare + inima de 450 mp).

Existã doi factori care ajutã lamenþinerea acestui ritm de lucru:

1. capul special al sistemuluiMevaDec, care permite o decofraretimpurie ºi rapidã, eliberând grinzileºi panourile de cofraj fãrã a afectasprijinirea plãcii. Acest sistem esteimbatabil în cazul suprafeþelor maride cofrare!

2. greutatea micã a panourilor decofrare, care permite transferul aces-tora la nivelul urmãtor, folosind unechipament de ridicare. În plus, tem-peraturile locale, atât vara (+50 0C),cât ºi iarna (+25 0C), favorizeazã tur-narea ºi uscarea rapidã a betonului.

LOGISTICÃ UªOARÃLA ORICE ÎNÃLÞIME

Atunci când te angajezi la oasemenea lucrare de anvergurã,experienþa spune cã viteza de exe-cuþie va depinde de o excelentãlogisticã a punerii în operã.

Pe toatã durata construcþiei, tur-nul este împãrþit în patru zone pentrufiecare nivel: trei aripi de câte 700 mpfiecare ºi o „inimã“ de 450 mp (zonade centru).

Pentru procesul de construcþie aîntregii clãdiri sunt necesari doar3.000 mp de panouri de cofrareMevaDec.

Un cofraj obiºnuit se uzeazã, îngeneral, dupã doar 30 de refolosiri.Pentru cele 153 de niveluri, aceastãproblemã ar fi putut sã aparã de15 ori, ceea ce ar implica un efort

logistic enorm, precum ºi întârzierimari în procesul de construcþie.

Cofrajul MevaDec este realizatdintr-un material compozit inovativ,care rezolvã elegant aceastã pro-blemã, deoarece nu necesitã delocînlocuirea pe parcursul procesuluide construcþie. Pânã acum, acestmaterial ºi-a demonstrat din plincalitãþile.

COFRAJE PENTRU ORICE FORMÃA PARTIULUI

Chiar ºi în cazul partiurilor asi-metrice de la Turnul Dubaiului, curbesau în colþuri, sistemul MevaDec aputut fi utilizat fãrã a necesita asam-blarea panourilor pe ºantier, folo-sindu-se panouri gata croite,câºtigându-se astfel timp preþios.Metoda grinzilor principale ºi secun-dare poate fi utilizatã pentru oricepartiu, chiar ºi pentru acelea cumulte colþuri de diverse unghiuri.

La data de 31.12.2008 – înclãdirea Burj Dubai-ului vor fidisponibile 4,2 milioane mp pentruclienþii cei mai pretenþioºi. Dupãdoar 8 ore de la deschiderea lici-taþiei de vânzare a spaþiilor TurnuluiDubaiului, având ca destinaþii hoteluri,apartamente, birouri, restauranteetc., toate apartamentele de lux aufost vândute.

Asamblare rapidã ºi decofrare fãrã utilizareamacaralei. Aceste avantaje ale sistemuluiMevaDec au reprezentat factorii decisivi în com-petiþia pentru prestigiosul proiect Burj Dubai.

Materialul compozit al panourilor de cofrareMevaDec îºi menþine proprietãþile chiar dupã sutede refolosiri, nefiind nevoie de înlocuirea acestora:un alt avantaj tehnic ºi logistic deosebit la oconstrucþie atât de înaltã.

Din deºert,un oraº ridicat pe verticalã


Expoziþia Internaþionalãde Construcþii – BAUMA 2007

FORÞA INOVAÞIEIInovaþiile sunt forþa motivaþionalã

din spatele planurilor de dezvoltareale Grupului Doka.

De-a lungul timpului, o companienu poate continua sã aibã succesdecât satisfãcând clienþii cu prompti-tudine ºi la un nivel calitativ superior.Inovaþia la Doka este un proces con-tinuu, concretizat în produsele ºiserviciile care aduc cel mai marebeneficiu practic utilizatorului.

Experþii în cofraje Doka au caobiectiv uºurarea muncii pe ºantier,cu scopul de a reduce costurile deproducþie, concomitent cu asigu-rarea unor condiþii de lucru îndeplinã siguranþã.

Cererile ºi sugestiile clienþilor dinîntreaga lume stau la baza acestuiproces de inovare ºi sunt respon-sabile de obþinerea celor mai eficientesisteme de cofrare ale firmei Doka.

La expoziþia Bauma din 2004,Doka a lansat idei care au revo-luþionat tehnologia cofrajelor, ºianume grinda „H20 Top“, singurulcofraj grindã cu anihilarea ºoculuiintegratã, sau cofrajul panou FramaxXlife, cu o formã dezvoltatã radicalpentru o viaþã lungã.

Standul Doka de la Bauma 2007va oglindi puterea de inovaþie a orga-nizaþiei Doka din lumea întreagã ºi vaexpune ultimele noutãþi pe un teren

de aproximativ 3.500 m² într-o locaþieimpresionantã, unde sunt aºteptaþipeste 100.000 de vizitatori.

Doka – Tehnica Cofrajelor urmãreºteun obiectiv clar, ºi anume sã îmbinecu succes prelucrarea de înalt nivelºi calitatea produselor, furnizândfirmelor de construcþii din întreagalume soluþii ºi servicii de cofrare ast-fel încât acestea sã construiascãmai rapid, mai bine, mai economic ºicu un grad mai mare de securitate.

Echipamentele Doka întrunesccele mai riguroase cerinþe de sigu-ranþã a personalului pe ºantier,corelate cu o reducere a costurilor,pentru a da echipei posibilitateasã lucreze mai repede ºi în deplinãsiguranþã.

Utilizarea Sistemului de Plat-formã Xsafe, alcãtuit din platformelede lucru speciale pliabile cu faþeteintegrate ºi protecþie lateralã, scãrilecare se pot instala oricând ºi trapelecare se închid automat, mãreºtesemnificativ siguranþa muncii peºantier.

Adaptabil muncii pe ºantier, cândeste montat pe panourile sistemelorde cofrare pentru pereþi cu înãlþimimai mari, Xsafe permite ataºareaºpraiþurilor în spatele consolelor,oferind spaþiu suficient de lucru ºipentru cãile de acces.

Conceputã pe modelul cofrajuluicadru Framax Xlife, Platforma Xsafeeste galvanizatã, stabilã, durabilã ºicu un design foarte economic.

Xsafe completeazã gama de pro-duse de siguranþã, testate decomitetul de calitate a securitãþii ºisiguranþei în muncã GSV: platformade lucru în consolã M pentrulucrãrile de zidãrie ºi construcþii pre-fabricate ºi platforma pliabilã K pen-tru construcþii din beton.

Platformele în consolã M suntschele uºoare de lucru ºi de pro-tecþie înaltã, îndeplinind prevederilenormei DIN 4420 pentru lucrãrile dezidãrie, având o sarcinã maximãadmisibilã de 300 kg/m2. Platformelepliabile K sunt premontate, gata depus în funcþiune, conforme preve-derilor DIN 4420, cu o sarcinãmaximã admisibilã de 600 kg/m2.

Deplasarea cãtre orice punct delucru se face printr-o cale de accesce oferã toate condiþiile de securitatea muncii.

DOKA – Tehnica Cofrajelor vãaºteaptã cu toate noutãþile îndomeniu la standul expoziþionalN811 ºi platforma exterioarã NordF8 în perioada 23-29 aprilie, laBAUMA 2007 – München.

Nu uitaþi: Cu noi clãdiþi viitorul!


Cofraje modulare metaliceEdilPonte

Sistemul de cofrare EdilPonteeste unul din cele mai avansatede pe piaþã în momentul de faþã.Simplitatea în montaj, numãrulredus de accesorii ºi rezistenþasporitã îl recomandã pentru oricetip de construcþie civilã sau indus-trialã (foto 1).

Panoul de bazã pentru dia-fragme, cu înãlþimea de 300 cm ºilãþimea de 100 cm, oferã cel maibun raport suprafaþã/preþ de pepiaþã. Profilul metalic este realizatdin Fe 430 care îi conferã cofrajuluio rezistenþã crescutã, iar sudurilesunt conforme cu normativeleeuropene DIN 4100 ºi DIN 1912(foto 2).

Profilul brevetat al panoului

împreunã cu morsa de aliniere

(element de îmbinare) permit ali-

nierea ºi blocarea a douã panouri

împreunã pe toate cele 3 axe:

verticalã, orizontalã ºi în adâncime

(foto 3). Rezistenþa sistemului

este de 7.000 kg/mp la presiuneabetonului proaspãt. Foaia cofrantãeste din tego multistrat din lemn demesteacãn, acoperit cu film feno-litic de 220 g/mp (foto 2).

Sistemul de colþ este simplifi-cat, fiind format din douã ele-mente: unghi intern fix de 30 x30 cm ºi morsã de unghi extern.Exteriorul colþului se formeazã dinpanouri de diafragmã de diferitedimensiuni în funcþie de grosimeazidului. Colþurile atipice se cofreazãcu ajutorul unghiurilor interne ºiexterne reglabile ce pot fi folositede la un unghi de 500 pânã la 1800

(foto 4, 5).Foto 2 Foto 3

Foto 1

HIT RO SRL – importator ºi reprezentant de echipamente ºi utilaje pentru construcþii (schele de

faþadã, cofraje modulare metalice, popi telescopici, grinzi lamelare Kaufmann, autobetoniere,

dumpere, maºini de tãiat ºi fasonat fier beton, sistem pentru ranforsare ºanþuri, pompe de beton ºi

altele) – vã prezintã în acest numãr cofrajele modulare metalice EdilPonte.

Panourile intermediare suntdisponibile în toate dimensiunilede lãþimi cuprinse între 90 cm ºi20 cm cu pas de 10 cm, permiþândo modulare rapidã ºi uºoarã, indi-ferent de complexitatea structurii.

Compensãrile de 5 cm sau 10 cmse realizeazã cu elemente prefa-bricate, ce uºureazã munca înºantier ºi reduc costurile de manoperã.Acolo unde apar dimensiuni inter-mediare mici (ex. 3 cm), se folo-seºte o compensare din lemn carese blocheazã între douã panouricu ajutorul morselor variabile, aces-tea nemodificând rezistenþa îmbinãriiºi, implicit, a cofrajului (foto 6).

Turnãrile în T se realizeazãfolosind douã unghiuri interne fixeºi un panou de diafragmã pe exte-rior, ceea ce reduce timpii decofrare/decofrare ºi manoperanecesarã (fig. 1).

Barele filetate ºi piuliþele fluturecu o rezistenþã de lucru de 90 kNpermit reducerea numãrului lor ºi,implicit, a numãrului de gãuri cerãmân în beton. Datoritã profiluluibrevetat, se pot turna pereþi încli-naþi (la un maximum de 290) doarschimbând piuliþa fluture fixã cuuna mobilã (foto 7, 8, fig. 2).

Pentru a cofra o vanã ascensor,se folosesc unghiurile biconice de25 x 25 cm, care, datoritã sistemu-lui glisant, faciliteazã scoaterea dinoperã într-o singurã fazã, fãrãdemontarea cofrajului (foto 9).

La cerere, firma noastrã poatefurniza ºi cofraje cu modulul deînãlþime de 270 cm, 150 ºi 135 cm,cu profilul metalic zincat sau dinaluminiu.

Asigurãm calculul necesaruluide cofraje pentru fiecare obiectiv,livrarea pe ºantier ºi asistenþa lamontaj.

Foto 4

Foto 5

Foto 8

Fig 1

Fig. 2

Foto 9

Foto 7

Foto 6

HIT RO srlBucureºti, ªoseaua Bucureºti – Urziceni nr. 31; Afumaþi; tel. 021.351.87.15; fax 021-351.87.68

Iaºi, ªoseaua Pãcurari nr. 92; tel. 0232-215.775; fax - 0232-215.777www.hitro.ro; [email protected]

În perioada 17-21 aprilie ne gãsiþi la Construct Expo – Antreprenor pe Platforma 1.

Soluþii complete pentru prefabricate• staþii betoane • utilaje pentru pavele, borduri etc.

• utilaje pentru tuburi de canal ºi cãmine • utilaje pentru grinzi ºi stâlpi pretensionaþi

Evoluþia sectorului de construcþii în România dupã anul 1990 cunoaºte un ritm alert, implicând unnumãr din ce în ce mai mare de societãþi pe traseul proiectare – asigurare tehnico-materialã – construcþie– exploatare. Plecând de la asigurarea eficienþei atât pentru furnizor, cât ºi pentru beneficiar, unii ofertanþiºi-au unit interesele materiale, tehnice, tehnologice, logistice ºi economice pentru a satisface la cel maiînalt nivel exigenþele solicitanþilor.

Un caz cu totul remarcabil este ilustrat de patru firme occidentale, reprezentate pe piaþa româneascã aconstrucþiilor de Teka România:

• TEKA MASCHINENBAU din Germania –producãtor de staþii de betoane pentru prefabricate din beton;• PEDERSHAAB din Danemarca – producãtor de utilaje pentru tuburi ºi cãmine din beton;• KVM din Danemarca – producãtor de utilaje pentru elemente de pavaj, borduri º.a.m.d. din beton;• AVERMANN din Germania care oferã soluþii complete pentru producerea pereþilor prefabricaþi,

a stâlpilor ºi grinzilor de pretensionare.

Special pentru producãtorii de prefabricate, firmaTeka a dezvoltat aplicaþii de preparare a betonuluiprefabricat în staþii de betoane super performante.

În primul rând, malaxoarele speciale tip „planetar“asigurã malaxarea omogenã a tuturor constituenþilorîntr-un proces complet asistat de calculator.

În al doilea rând, controlul umiditãþii se face atât înbuncãrul de nisip, cât ºi în interiorul malaxorului, printehnica microundelor, asigurând astfel, în mod real, con-trolul perfect al umiditãþii pentru fiecare ºarjã în parte.

Pentru aceasta, Teka a conceput ºi dezvoltat uncomputer separat de cele de proces ºi management,

Teka – aplicaþii speciale pentru prefabricate (pavele, tuburi, stâlpi, grinzi, pereþi prefabricaþi)

ce are ca sarcinã numai dozarea ºi furnizarea apei, ºtiutfiind cât este de importantã precizia dozãrii apei la pre-fabricate, acestea fiind de regulã mult mai uscate decâtbetoanele transportabile.

În al treilea rând, toate dozãrile sunt concepute

pentru a da o precizie foarte mare, prin doze tensiome-

trice asistate de computer, astfel încât reþeta doritã sã

poatã fi respectatã în cel mai mic amãnunt.În al patrulea rând, firma Teka propune producãto-

rilor de prefabricate materiale de uzurã speciale pentrucãptuºeala malaxorului ºi pentru ºapele de amestec,ºtiut fiind faptul cã la betoanele prefabricate uzura este

mai mare decât la celetransportabile, avândumiditate mai micã ºiconþinut mai mare desort 0-4.

În al cincilea rând, pentru producãtorii de prefabricate

ce doresc folosirea culorilor în masa prefabricatului, Teka

propune sisteme de dozare ºi inserþie de culoare duale,

complet automatizate ºi controlate de calculator:

- în amestec umed (prin dozarea pulberii de culoare

într-un mixer, separate prin amestec cu apã) –

amestecul urmând sã fie injectat în malaxorul de beton;

- prin cântãrirea granulelor de colorant în sistemul

„big bag“ ºi introducerea în malaxor prin cântar via trans-

portor elicoidal.

În al ºaselea rând, special pentru producãtorii de

pavele, Teka propune sisteme de dozare ºi management

al reþetelor destinate producþiei de elemente de pavaj

fãþuite, cu posibilitatea introducerii de 4-6 materiale de

adaos simultan pentru feþe.

Nu în ultimul rând, firma Teka propune clienþilor

accesorii ºi sisteme de ecologizare dupã cele mai stricte

norme europene, urmare a preocupãrii fireºti pentru

contribuþia personalã la calitatea mediului înconjurãtor.

Staþii de sortare agregate de carierã ºi sistemede exploatare de la ENDERS - Germania

Firma Enders din Germania propune staþii desortare a agregatelor de râu sau de carierã în sistemumed, cu soluþii simple ºi fiabile.

Proiecteazã ºi produce sisteme complete deexploatare ºi sortare pentru carierele de substanþeminerale de orice fel, pânã la nivelul 4 DOHC.

Oferã atât echipamente noi, cât ºi parþial second-hand revizuite ºi completate, cu avantajul termenuluide livrare mult mai scurt ºi al preþului mai accesibil.

Contact România:TEKA - ROMANIA – Iaºi, Str. Bradului nr. 3E-mail: [email protected]./Fax: 0232-226.411Mobil: +40 0723.390.230

Tehnologii moderne pentru prefabricatede la AVERMANN - Germania

AVERMANN – soluþii pentru stâlpi ºi grinzi cupretensionare

Firma Avermann din Germania oferã soluþii completepentru producerea pereþilor prefabricaþi, a stâlpilor ºigrinzilor.

Soluþiile propuse pentru stâlpi ºi grinzi cu preten-sionare sunt matriþe reglabile cu vibrare pe toatãlungimea stâlpului/grinzii, asigurând astfel o propagareoptimã în întreaga masã a produsului ºi, implicit, o cali-tate ºi o rezistenþã deosebite.

Pretensionarea se face cu dispozitive Paul/Germa-nia, lider de piaþã ca ºi Avermann pe segmentul lor.

Uºurinþa cu care se pot regla matriþele conferã o fle-xibilitate deosebitã atât dimensional, cât ºi ca formã pro-duselor finale, permiþând producãtorului de stâlpi ºi grinzisã abordeze fabricaþia de grinzi cu forme din cele maidiverse.

Se dã astfel o mai mare libertate proiectãrii clãdirilor,fabricaþia grinzilor ºi stâlpilor cu forme diverse de capãtnepunând probleme tehnice ieºite din comun.

O tehnologie ºi mai avansatã propune firmaAvermann pentru cei ce doresc sã producã pereþiprefabricaþi, fie ei tip „sandwich“, fie „spãlaþi“ sau cucaptuºealã externã de cãrãmidã aparentã sau piatrãde carierã tãiatã.

Mesele de lucru basculante sau rotative, de dimen-siuni generoase ºi cu planeitate extraordinarã, permitproducþia pereþilor prefabricaþi dupã cele mai modernemetode ºi conform celor mai îndrãzneþe croieli, dome-niu unde, de asemenea, se poate obþine asistenþaAvermann.

Mesele de lucru au margini de încasetare reglabile petoate direcþiile, ceea ce creºte semnificativ gama dimen-sionalã ºi de forme pentru pereþii prefabricaþi, iar dis-tribuitorul de beton culisant este conceput sã concure laflexibilizarea fabricaþiei. În plus, firma Avermann poateoferi toate echipamentele ºi accesoriile complementarenecesare unei fabricaþii la standardele actuale din þãrilevestice, pânã la o dotare completã.

Nou în România

Staþiile prezintã urmãtoarele caracteristici:• soluþii modulate complete (inclusiv gospodãrii bitum);• filtre conform celor mai stricte norme ecologice europene;

• sisteme moderne de comandã;• asistenþã online non-stop.

Staþiile de asfalt VIKINGfabricate de concernul danez KVM.

Nou în România


Expertizarea ºi reabilitarea unei halecu structurã metalicã

dr. ing. Helmut KÖBER – SC IPROLAM SA, dr. ing. Gabriela SCHNEIDER

DESCRIEREA STRUCTURII HALELOR Halele expertizate se desfãºoarã

pe trei deschideri de 36 m ºi una de18 m ºi pe 24 de travei de câte 12 m.Pe direcþia longitudinalã, halele suntprevãzute cu un rost la mijloc. Toatedeschiderile sunt echipate cu podurirulante de 20/5tf, cu suspensie elas-ticã, care funcþioneazã în regim greude lucru. Înãlþimea halelor este decirca 16 m, calea de rulare aflându-sela cota +9,20 m.

Structura de rezistenþã a haleloreste integral metalicã, fiind alcãtuitã

din cadre transversale formate dinstâlpi cu inimã plinã ºi ferme prinsearticulat pe capul acestora. Stâlpiisunt alcãtuiþi în douã tronsoane con-fecþionate din table sudate din oþelOL37-2. Prinderea în fundaþii esterealizatã la cota -1,50 m, prin inter-mediul unor buloane de ancoraj.Fermele au tãlpile din table sudatedin oþel OL 52 cu secþiunea în formãde T, iar montanþii ºi diagonalelesunt realizaþi din corniere perechedin oþel OL37. Pe aceste fermereazemã în noduri pane metalice,

pe care este aºezatã învelitoarea dinprofile Π de beton armat. Pe direcþielongitudinalã, stâlpii sunt contravân-tuiþi cu portale în formã de „V“.Ansamblul cãii de rulare este, deasemenea, integral metalic.

DESFÃªURAREA EXPERTIZEI EVALUAREA CALITATIVÃ

Primul pas a constat în evaluareacalitativã a structurii ºi relevareadefectelor.

Aceastã etapã cuprinde totali-tatea acþiunilor întreprinse pentru aobþine informaþii asupra stãrii fiziceîn care se gãseºte o construcþie înmomentul expertizãrii. Investigaþiileoferã o primã apreciere asupra per-formanþelor structurii evidenþiate încondiþiile de mediu cu care aceastaa interacþionat pe parcursul exis-tenþei de pânã atunci ºi a acþiunilorla care a fost supusã din parteaacestuia.

S-a putut constata, de aseme-nea, cã majoritatea stâlpilor de peunul din ºirurile marginale prezentauexfolieri ale vopselei, orientate dupãdirecþia eforturilor principale, laextremitãþile ramurilor golurilor detrecere (fig. 1). S-a observat, toto-datã, ºi încovoierea accentuatã atronsoanelor superioare ale stâlpilor.

Pentru a fi utilizatã eficient, „zestrea” tehnico-materialã cu care am trecut în anul 1990 a trebuit ºi tre-buie (acolo unde mai este cazul) analizatã ºi, de la caz la caz, înnoitã ºi modernizatã pentru a face faþãnoului mediu concurenþial.

Una dintre soluþii este reabilitarea spaþiilor în care se desfãºoarã activitatea productivã, spre deosebirede „iniþiativa” unora care au preferat pãrãsirea profilului activitãþii de bazã, demolarea halelor industriale ºidestinarea terenurilor de sub ele construcþiilor de birouri sau locuinþe.

Vã prezentãm soluþia utilizatã pentru reabilitarea Halei de Ajustaj a Laminorului de Benzi la Rece dinCombinatul Siderurgic Galaþi. Expertiza a fost comandatã de cãtre beneficiar în momentul în care aobservat deformaþii ale stâlpilor marginali, concomitent cu exfolierea vopselei la extremitãþile golurilor detrecere prin tronsoanele superioare ale acestora.

Soluþia de reabilitare a fost proiectatã de cãtre autorii articolului, în cadrul colectivului de rezistenþã alS.C. IPROLAM S.A. Bucureºti. În prezent lucrarea este realizatã ºi se fac demersuri pentru punerea sa suburmãrire specialã.

Fig. 1: Exfolierea vopselei dupã liniile de forþã la diferiþi stâlpi din halã


Consilier Construct, societate având ca obiect principal de activitate proiectarea, consultanþa ºi asistenþatehnicã în domeniul construcþiilor civile ºi industriale, îºi desfãºoarã activitatea atât pe plan intern, cât ºi peplan extern, în strânsã corelare cu strategia de dezvoltare a pieþei serviciilor, ºi se adapteazã permanentcerinþelor impuse de integrarea României în Uniunea Europeanã. Societatea utilizeazã programe moderne deproiectare, cu tehnicã de calcul adecvatã ºi personal de înaltã calificare, beneficiind în acelaºi timp de un mana-gement curajos ºi eficient. Între partenerii Consilier Construct gãsim companii de renume precum: Scetauroute,BCEOM, Spea, Bonifica Spa, Inocsa Ingegneria ºi Louis Berger care au fost atrase de perspectiva de a formaparteneriate cu Consilier Construct, încã de la începutul afirmãrii sale profesionale.

Proiectul Petrom City

Astãzi, dupã 12 ani de activitate,Consilier Construct are în spate zecide asemenea colaborãri soldate curezultate impresionante, planuri deviitor ambiþioase ºi perspective exce-lente de a le pune în practicã.

Partener tradiþional pentru autoritãþipublice precum: Administraþia Naþio-nalã a Drumurilor, Ministerul IntegrãriiEuropene, Primãria Municipiului Bucureºtiºi o suitã de alte primãrii ºi consiliilocale, astãzi, Consilier Construct îºiîndreaptã atenþia cãtre sectorul privat.Printre primii investitori privaþi care auîncredinþat proiecte în mâinile echipeiConsi l ier Construct se af lã º iSC PETROM SA România. Proiectulconstã în reamenajarea unui teren cu osuprafaþã de 18 hectare, fost depozitde carburanþi al societãþii, în vedereaecologizãrii acestuia ºi a dezvoltãrii

afacerilor companiei. Pe acest teren,PETROM SAva construi PETROM CITY,o incintã cu o suprafaþã de 4,3 hectareîn cadrul cãreia va funcþiona sediulcentral al companiei, într-o clãdireP+8, dimensionatã sã gãzduiascãpânã la 2.000 de angajaþi ºi centruloperaþional de comunicaþii al compa-niei, într-o altã clãdire P+5. Proiectulmai presupune racordarea întreguluiamplasament la reþeaua de utilitãþi –apã potabilã, canalizare, gaze natu-rale ºi energie electricã ºi construireaunui punct tip CET pentru asigurareacantitãþii de energie electricã ºi ter-micã necesare complexului. Incintava mai fi prevãzutã ºi cu un bazin deretenþie pentru apa pluvialã, cu ostaþie de pompare a apelor pluvialeºi menajere, precum ºi cu o reþeade drumuri cu circulaþie internã de

peste 2 km ºi cu peste 200 de spaþiide parcare.

Dupã demolarea vechilor rezer-voare ºi a instalaþiilor aferente aces-tora, vor fi efectuate lucrãri deecologizare a terenului, care de-a lun-gul timpului a fost îmbibat cu produsepetroliere pânã la nivelul pânzei frea-tice, o urmare a faptului cã acest depozita fost þinta preferatã a bombardamen-telor asupra Bucureºtiului în timpulcelui de Al Doilea Rãzboi Mondial. Înaceastã direcþie, vor fi efectuate forajeºi sãpãturi cu excavatoare, iar materiarezultatã se va descãrca cu ajutorulunor benzi rulante spre o zonã care vafi decontaminatã, prin împrãºtiereaunor microorganisme ce vor trans-forma, în timp, reziduurile organice înreziduuri anorganice.


Din discuþiile purtate cu perso-nalul care se ocupã de întreþinereaºi exploatarea halei, s-a identificatcauza producerii defectelor, careconstã în prezenþa unui ºanþ foarteadânc sãpat în exteriorul halei, înimediata vecinãtate a stâlpilor.Acesta a rãmas deschis vreme decâþiva ani, în timp ce pe cealaltãparte a fundaþiilor a funcþionat o liniede cale feratã. Informaþia a fost cuatât mai valoroasã cu cât la dataefectuãrii expertizei ºanþul era dejaastupat.

Pe baza informaþiei de mai suss-a dedus cã stâlpii, prinºi cu buloanede ancoraj de fundaþii, s-au rotit labazã împreunã cu acestea, în timpce la partea superioarã, rotirea le-afost împiedicatã de restul stâlpilorcadrului transversal cu care eraulegaþi prin intermediul fermelormetalice. Eforturile suplimentarecauzate de deformarea forþatã astâlpilor au determinat exfoliereavopselei dupã direcþia eforturilorprincipale.

CERCETÃRI EFECTUATE PE TEREN Pentru a cunoaºte valorile defor-

maþiilor stâlpilor, s-au efectuat citiritopometrice, atât pe ºirul marginalde stâlpi, cât ºi pe ºirul adiacent.Citirile s-au realizat în trei punctecaracteristice. În fig.2 sunt arãtatepunctele în care au fost realizatecitirile topometrice, ca ºi valorileobþinute pentru acestea în cazulstâlpului care prezenta deformaþiilemaxime. Din analiza citirilor topo-metrice, s-a constatat cã deformaþiilestâlpilor de pe ºirul marginal (U) aucondus ºi la deformarea stâlpilor depe ºirul alãturat (V), însã într-omãsurã mai redusã.

De asemenea, citirile au permisconstruirea schemei deformatei stâlpi-lor, necesarã pentru analiza numericã.

Pentru construcþia acesteia, axelecelor douã tronsoane cu rigiditãþidiferite ale stâlpului s-au consideratindeformabile. În acest mod s-a con-struit deformata aproximativã astâlpului de pe ºirul marginal (U)utilizatã în calcul (fig. 3).

ANALIZA PRIN CALCULEvaluarea analiticã a situaþiei s-a

efectuat pentru cadrul transversalaferent stâlpului care prezenta defor-maþia maximã.

Scopurile analizei au fost, pe deo parte, de a se stabili dacã la baza

tronsonului superior al stâlpului s-auatins eforturile de plastifiere a secþi-unii ºi, pe de altã parte, comparareaeforturilor efective din barele fermei,solicitate suplimentar ca urmare adeformãrii stâlpilor, cu eforturilecapabile.

Pentru stabilirea momentuluicapabil al secþiunii de la baza tron-sonului superior al stâlpului, s-a uti-lizat metoda aproximativã de calculstatic neliniar a echilibrului la limitã,a cãrei modalitate de aplicare esteprezentatã în lucrarea „Ghid pentruproiectarea antiseismicã a halelorparter cu structurã metalicã“, apãrutãîn Buletinul Construcþiilor nr. 8/1997.Formula de calcul utilizatã conformacestei metode pentru elementelesolicitate la compresiune excentricãeste:

unde:N – forþa axialã efectivã la baza

tronsonului superior;NU – forþa capabilã ultimã a tron-

sonului la solicitarea de compre-siune centricã;

MU,N – momentul capabil al secþi-unii de la baza tronsonului superiorsolicitat la compresiune excentricãcorespunzãtoare forþei;

MU – momentul plastic ultim alsecþiunii de la baza tronsonuluisuperior (pentru N = 0).

Analiza cu ajutorul acestei for-

mule a fost fãcutã în gruparea fun-

damentalã de încãrcãri, consideratã

fãrã acþiunea zãpezii, adicã în

condiþiile în care au fost fãcute citirile

topometrice. Din calculul static al

halei, s-a obþinut pentru stâlpul anali-

zat în ipotezele de mai sus o forþã

axialã efectivã N cu valoarea de 59,4 t .De asemenea, pe baza caracte-

risticilor geometrice cunoscute alestâlpului au fost calculate valorileparametrilor NU ºi MU cu formulele:Fig. 2: Valorile citirilor topometrice Fig. 3: Schema deformatei stâlpului din axul U



HAN GROUPLucrãri performante

Beneficiind de specialiºti binepregãtiþi în punerea în aplicare aproiectelor de drumuri extraurbane,dar ºi a celor citadine, Han Group arealizat lucrãri complexe finalizate latermen ºi de bunã calitate. Printreele enumerãm: B-dul Obregia, SplaiulIndependenþei, B-dul ªerban Vodã,B-dul Tineretului ºi altele, dar ºi lucrãride întreþinere la unele bulevarde ºistrãzi din sectorul 4 al Capitalei.

În principal, s-a avut în vedere unlucru deseori neglijat, ºi anumerealizarea de lucrãri durabile ºi de

calitate, cu scopul sporirii confortu-lui, în special la trecerea roþilor pestegurile de canal, la utilitãþi (gaze, cãmineapã, cãmine telefon). Tehnologii înaltede montare a acestora s-au aplicatpe bulevardele ºi strãzile menþionatemai sus.

Dotarea firmei a sporit an de an,dorinþa fiind de a aborda cât maimulte lucrãri în regie proprie, legatede construcþia ºi întreþ inereadrumurilor.

În prezent, SC Han Group dispunede douã staþii moderne de mixturiasfaltice de tipul Ammann-160 to/h,

an de fabricaþie 2004, respectiv 2007,precum ºi de trei eºaloane de aºter-nere de ultimã generaþie, echipa-mente de mare ºi micã mecanizare.

De asemenea, firma dispune deun laborator performant dotat cuaparaturã modernã, instrument debazã în verificarea prezentã a cali-tãþii produselor.

De reþinut este ºi faptul cã mana-gementul SC Han Group este orien-tat permanent spre performanþã,calea care asigurã contracte pentrucât mai multe lucrãri de infrastruc-turã rutierã.

Timpul nu a trecut degeaba pentru multe firme cu profil de construcþii, ele reuºind nu numai undemaraj promiþãtor, ci ºi încadrarea cu succes într-un nou sistem investiþional bazat pe un managementperformant. Aceasta înseamnã o valorificare superioarã a potenþialului tehnic, tehnologic ºi logistic decare dispune sub imperiul exigenþelor europene ºi mondiale. Este ºi cazul SC Han Group, societate cucapital integral românesc, care s-a implicat încã de la debut în construcþia de drumuri ºi lucrãri conexe.


NU = Abruta ⋅ ϕmin ⋅ Rm,unde: Rm – rezistenþa medie a oþelului,

a cãrei valoare se poate obþine cuformula:

Rm = 1,35 ⋅ R,ºi:MU = Wpl ⋅ Rm.Valorile obþinute pentru stâlpul

analizat au fost: NU = 416 t ºi MU =171 tm.

Cu aceste valori se obþine dinformula (1) valoarea maximã a momen-tului capabil MU,N ca fiind de 134 tm.

Aproximând schema staticã atronsonului superior al stâlpului cu ogrindã simplu rezematã în acoperiººi în tronsonul inferior, se poateobþine valoarea forþei orizontale aso-ciate momentului capabil MU,N cafiind: Fcap = 134 tm / 7,20 m = 18,6 t.

Pe de altã parte, din citirile topo-metrice realizate pentru acelaºistâlp, se poate obþine valoarea forþeiorizontale efective. Pentru aceasta afost necesar sã se determine rigidi-tatea la deplasarea stâlpului, pebaza schemei statice din fig. 4.Pentru punctul „c“ în care s-au fãcutcitirile, s-a obþinut valoarea rigiditãþiiK=1,04 t/cm.

Aproximând deformata stâlpuluicu o dreaptã, valoarea maximã

a deplasãrii în punctul „c“ este Δ = (30+ 151) cm = 181 cm. Pentru aceastãvaloare se poate obþine forþa efec-tivã pe capul stâlpului cu formulacunoscutã Fef = kΔ. Valoarea astfelcalculatã a forþei efective este:

Prin compararea valorii efective aforþei orizontale cu valoarea forþeiorizontale asociate momentuluicapabil al secþiunii de la baza tron-sonului superior solicitat la compre-siune excentricã corespunzãtoareforþei N se observã cã teoreticaceastã secþiune este solicitatã din-colo de domeniul elastic. În realitate,date fiind aproximãrile fãcute, esteprobabil ca stâlpul sã se gãseascãîncã în elastic, însã foarte aproapede palierul de curgere.

Cel de-al doilea subiect al ana-lizei numerice a constat în deter-minarea eforturilor unitare din barelefermei solicitate suplimentar de forþade întindere calculatã mai sus.Aceastã forþã împreunã cu celelalteacþiuni la care ar putea fi supusãferma maxim încãrcatã au condus laobþinerea unor eforturi unitare întãlpile acesteia apropiate de valoa-rea rezistenþei de curgere.

MÃSURI DE INTERVENÞIEÎN VEDEREA REABILITÃRII

Concluziile de mai sus impuneaumãsuri de intervenþie imediateasupra stâlpilor deformaþi, în scopulrelaxãrii cadrelor transversale alehalei.

Întrucât intervenþia la baza stâlpi-lor, în vederea redresãrii rotirilormanifestate, era greoaie din cauzaobstacolelor existente în halã ºi abazelor stâlpilor înglobate în beton,s-a ales soluþia intervenþiei la parteasuperioarã a acestora.

Astfel, pe capul tuturor stâlpilorau fost sudate console de rezemarea acoperiºului pe care au fost ripatereazemele fermelor (fig. 5).

Prin aceastã operaþiune, s-aurmãrit îndreptarea axelor tron-soanelor superioare ale stâlpilor,având drept urmare atât relaxareahalei în plan transversal, cât ºi asi-gurarea condiþiilor gabaritice nece-sare funcþionãrii podurilor rulante înbune condiþii

Ca urmare a aplicãrii mãsurilorde intervenþie descrise, eventualaarticulaþie plasticã formatã în stâlpulanalizat se închidea, în secþiunearespectivã rãmânând însã eforturireziduale. De aceea, secþiunea afost consolidatã prin sudarea unorrigidizãri pe inima stâlpului.

Dupã stabilirea soluþiei de inter-venþie asupra stâlpilor deformaþi aihalei, s-a reverificat prin calculcadrul transversal al halei, consi-derând ferma deplasatã pe consolaadãugatã.

În urma verificãrilor au rezultat înelementele cadrului eforturi unitareinferioare rezistenþelor de calcul.

CONCLUZIIAutorii au considerat oportunã

prezentarea acestui caz datoritãcaracterului sãu mai puþin obiºnuit,care a impus ºi adoptarea unormetode de expertizare ºi reabilitarespeciale. Originalitatea expertizeiprezentate constã în modul în careau fost utilizate cele douã metode decalcul, una specificã proiectãrii, iarcealaltã specificã expertizãrii, astfelîncât sã serveascã scopului urmãrit.De asemenea, este necesar sãmenþionãm cã tehnologia derealizare a intervenþiilor a solicitat oatenþie deosebitã atât din punctul devedere al elaborãrii detaliilor de exe-cuþie, cât ºi din cel al mãsurilor desiguranþã necesare în timpul exe-cuþiei lucrãrilor.

Fig. 4: Schema staticã utilizatãla calculul rigiditãþii stâlpului Fig. 5: Intervenþia pe capul stâlpilor



Lucrarea nu este deloc simplã,cãci pentru realizarea obiectivuluicontractat, ATCIM trebuie sãîndeplineascã unele cerinþe absolutnecesare atingerii parametrilor uneicalitãþi superioare.

În acest sens:rezervoarele trebuie sã se

monteze subteran pe un radier debeton armat cu patru puncte de spri-jin, având o lãþime de 35 mm;

pe radierul de beton se puneplatbandã de metal (cu grosimeade 2-4 mm);

între platbandã ºi rezervor sepune o fâºie de cauciuc pentru aasigura aderenþa;

înainte de tasarea pãmântuluiîn jurul rezervoarelor, acestea tre-buie umplute cu apã pentru a evitadeformarea lor;

rezervoarele din rãºinã TIP IR 200(polietilenã armatã cu fibrã de sticlã)au un transfer termic redus conformSTAS MS 975-98 art. 92 ºi se potîngropa la o adâncime minimã de80 mm, pentru a evita fenomenul deîngheþ, la o temperaturã a mediuluiexterior de pânã la -30 0C.

În acelaºi timp ATCIM, executan-tul lucrãrii de la Mihãileºti, are învedere reguli stricte de montaj pen-tru rezervoarele orizontale îngropate.

Astfel, fundul gropii în care semonteazã rezervorul trebuie pregãtitcu o deosebitã atenþie, fãrã a aveacorpuri strãine, pietre cu muchiiascuþite, corpuri contondente etc.care pot afecta corpul rezervorului.

De asemenea, trebuie sã se exe-cute o groapã semirotundã având oadâncime cu circa 20 cm peste razarezervorului. Pe fundul gropii, setoarnã un radier de beton armat

a cãrui grosime depinde de stabili-tatea solului ºi de existenþa sau nu apânzei freatice de micã adâncime.Peste acest radier, se asigurã unstrat de 20 cm de nisip cernut finpentru a nu avea corpuri strãine.Se aºazã rezervorul cu atenþie în spaþiulastfel pregãtit. Apoi se asigurã rezer-vorul pentru a se evita deplasarea(rotirea) lui. Asigurarea se face cuchingi metalice (platbandã) fixate înºuruburi, rezervorul fiind încastrat înradierul de beton. Între platbandã ºisuprafaþa rezervorului, se aplicã ofâºie de cauciuc pentru a se asiguraaderenþa. Strângerea chingilor seface atât cât sã se asigure fixarea,dar sã nu deformeze (tensioneze)rezervorul.

Apoi se umple rezervorul culichid în proporþie de 2/3 din capaci-tatea sa, se umplu spaþiile din jurulrezervorului cu nisip fin ºi cernut ºise completeazã rezervorul cu lichidla întreaga capacitate. Partea rezer-vorului rãmasã descoperitã se aco-perã pânã la nivelul gurii de vizitarecu taluz de pãmânt. Bãtãtorireapãmântului se face natural, interzi-cându-se folosirea mijloacelormecanizate. Pe mãsurã ce se pro-duce tasarea naturalã a pãmântului,se face completarea stratului,menþinându-se cota de acoperire de30 cm deasupra rezervorului.

Prin enumerarea acestor faze ºiexigenþe, ATCIM doreºte sã vã asi-gure cã, dacã dumneavoastrã aveþinevoie de un asemenea obiectiv,veþi fi siguri cã faceþi o lucrare nunumai necesarã, dar ºi eficientã înraport cu scopul urmãrit.

Existã suficiente argumente în activitatea de toate zilele, când, aºa cum se spune, „apa este un element vital“.Lucru cu atât mai necesar în raport cu unele situaþii impuse de condiþiile în care trãiesc sau îºi desfãºoarãactivitatea oamenii.

În aceeaºi mãsurã, intrã în calcul ºi perioadele în care, din lipsa precipitaþiilor sau din cauza debitelorsubterane scãzute, trebuie fãcute rezerve strategice în recipienþi de diferite capacitãþi, în funcþie de nevoiºi destinaþie.

În egalã mãsurã, rezervoarele pentru stocarea apei sunt necesare ºi acolo unde tehnologiile specifice lecer prezenþa.

Asemenea recipiente fac obiectul unor oferte sub denumirea de „Rezervoare pentru stocarea apei“ºi sunt puse în operã de firme de construcþii specializate.

Una dintre firmele care executã o astfel de lucrare la Mihãileºti (în apropierea Bucureºtiului) este ATCIM.

Rezervoarepentru stocarea apei


Confort modern pentru clãdiriCristina Talpã – director tehnic

Lumina, aerul ºi securitatea

sunt elementele centrale ale unei

configuraþii moderne de clãdiri.

Aceste trei necesitãþi sunt garan-

tate de mai multe decenii de

numele Essmann.

Essmann Gmbh este cea mai

mare fabricã de luminatoare, trape

de fum, elemente de drenare din

EUROPA, avându-ºi sediul în

landul federal Nordrhein-Westfalen,

deci centrul Europei.

Firma Essmann GmbH a venit

pe piaþa româneascã prin ISOPAN,

care a devenit unic distribuitor în

România.

Paleta vastã de produse pentru

iluminarea încãperilor cu lumina de

zi, de aerisire ºi evacuare a fumu-

lui ºi cu un program complet pentru

acoperiº plan – drenare pentru

construcþii industriale, civile,

administrative, stau la dispoziþie ca

soluþii ale problemelor confirmate

de practicã.

Pricipalele produse Essmann:

Cupole de luminã Essmann;

Luminatoare Essmann;

Trape de aerisire;

Trape de fum ºi cãldurã.

Pe zi ce trece, amploarea construcþiilor în România tinde sã devinã ceva obiºnuit dacã avem învedere numãrul mare de ºantiere prezente în mai fiecare localitate din þarã. Îmbucurãtor este faptul cãaceste construcþii, chiar dacã fac rabat de la esteticã, amplasament sau sistematizare în privinþadotãrilor care sã asigure un ambient decent, ele sunt realizate cu aparaturã ºi instalaþii dintre cele maibune, bineînþeles, ºi în raport cu buzunarul fiecãruia. Oferta de aparaturã pentru asemenea lucrãrieste ºi ea pe mãsura cererii din ce în ce mai diversificate. Unul dintre „jucãtorii“ în domeniu pe piaþamaterialelor de construcþii este ISOPAN, care vã oferã soluþii pentru problemele legate de aer, luminãºi securitate.

Essmann - iluminare, aerisire, evacuarea fumului - soluþii complete; acum în România prin ISOPAN

Datoritã modului de poziþionare

în acoperiº, luminatoarele fie cã

sunt tip arcadã, triunghiulare sau

cupole luminatoare au avantajul cã

dau lumina zilei de sus, care este

de 5 ori mai eficientã în comparaþie

cu lumina care intrã prin fereastra

lateralã.

Aerisirea planificatã a încãpe-

rilor realizeazã o climã spaþialã

plãcutã. Aerisirea ºi ventilaþia se

pot face prin sisteme diferite de

deschidere: sisteme manuale,

electrice sau pneumatice.

Aparatele de evacuare a

fumului ºi cãldurii (RWG) inte-

grate în cupolele de luminã ºi în

luminatoarele Essmann sunt

instalaþii de securitate pentru

prevenirea incendiilor. Acestea

sunt prevãzute cu sisteme de

recunoaºtere din t imp ºi de

semnalizare a incendii lor.

Deschiderea în caz de incendiu

se poate face pneumatic (patroane

CO2) sau electric.

Luminatoarele Essmann sunt

convingãtoare în primul rând pen-

tru utilizabilitatea lor multiplã, mai

precis, în afarã de funcþia lor de

bazã de iluminare cu luminã de zi,

prin diferite agregate asamblate,

pot prelua funcþii de aerisire ºi de

ventilaþie, precum ºi funcþii de asigu-

rare preventivã contra incendiilor.

Astfel o cupolã de luminã poate fi

în acelaºi timp ºi trapã de aerisire

ºi de fum.

De remarcat este faptul cã, prin

posibilitatea constructivã de

realizare a rebordului trapelor sau

luminatoarelor dupã forma acope-

riºului (cutat sau plan), se asigurã

o etanºare perfectã.

Fie cã este vorba de o con-

strucþie nouã sau de o renovare,

Essmann oferã soluþii individuale

pentru ambele situaþii.

Asigurându-vã de calitatea pro-

duselor Essmann, vã stãm la dis-

poziþie cu o consultaþie obiectivã ºi

de specialitate, în vederea finali-

zãrii unor proiecte de referinþã.


Casete de faþadãCompania Coilprofil activeazã în

România din 2001 ºi, în aceastãperioadã, a încercat sã fie cât maiflexibilã la cerinþele pieþei ºi sã vinãîn întâmpinarea clienþilor sãi cusoluþii noi ºi produse care seîncadreazã în tendinþe.

Coilprofil vã oferã o varietate demateriale pentru sisteme deînchidere ce cuprind elemente pre-cum: tablã cutatã, casete struc-turale, profile Z ºi C, þiglã metalicã,panouri sandwich, casete de faþadã,piese de finisaj ºi accesorii.

Casetele de faþadã se numãrãprintre diversele tehnologii ºi materi-ale utilizate la finisajele construcþiilor.Acestea sunt folosite la placarea

pereþilor exteriori pentru clãdiri gen

birouri, spaþii expoziþionale, spaþii

comerciale etc.

Combinând rezistenþa structuralã

cu un finisaj modern, casetele de

faþadã conferã clãdirilor un aspect

elegant care se menþine în timp.

Acest tip de placare are numeroase

avantaje: durabilitate, aspect ele-

gant ºi modern, montajul casetelor

este uºor ºi rapid, acestea sunt

adaptabile la cerinþele proiectelor

astfel încât se pot executa la dimen-

siuni, grosimi ºi culori diferite.

Casetele de faþadã Coilprofil

sunt confecþionate din oþel de 0,6 mm,

0,75 mm, 0,85 mm, 1,25 mm

grosime ºi sunt disponibile în urmã-

toarele dimensiuni standard (fig. 1):

lãþime utilã: 535 mm;

lungime utilã: 910 mm, 1.910 mm.

În situaþiile în care soluþia arhitec-

turalã impune alte dimensiuni decât

cele prezentate, casetele pot fi exe-

cutate la dimensiunile dorite.

Culorile disponibile sunt: RAL

1014,1023, 3000, 3011, 5010, 6009,

6011,7022, 8012, 9002, 9006.

Fig. 1: Casete standard tip I


În domeniul construcþiilor civile ºiindustriale, Ruukki România proiec-teazã ºi furnizeazã sisteme metalicecomplete, hale industriale la cheie,structuri metalice pentru construcþii,faþade arhitecturale, sisteme com-plete de acoperiºuri metalice, profiletrapezoidale ºi panouri sandwich.Ruukki este renumitã pentru expe-rienþa vastã în livrarea de sisteme ºicomponente, cât ºi în furnizarea demateriale în servicii integrate pentrucentre logistice, centre comerciale ºiindustriale.

Flexibilitatea mare în funcþie denevoile pieþei ºi scopul declarat deoptimizare a soluþiilor în concordanþãcu necesitãþile clienþilor au condus lao varietate largã de tipuri de structurimetalice. Oferta privind structurilepentru hale industriale este foartediversificatã, pornind de la structuriclasice cu stâlpi ºi grinzi cu zãbrelesau structuri realizate din profilechesonate, din profile sudate cusecþiuni variabile, structuri din euro-profile, pânã la structuri cu des-chideri mari ºi foarte mari, în formã dearc. În funcþie de cerinþele clientului,

Ruukki poate realiza un studiu prea-labil al structurii dorite, astfel încâtraportul siguranþã/consum de mate-riale sã devinã optim.

Placãrile metalice pentru faþadeau multe avantaje: sunt durabile,rezistente la variaþiile de tempera-turã, se executã rapid ºi economic ºiconferã clãdirilor un aspect modern.Calitatea soluþiilor este garantatã demateria primã, oþelul, un materialrezistent, confecþionabil în dimensi-uni precise, durabil ºi, nu în ultimulrând, reciclabil.

Ruukki România vã oferã o vari-etate de sisteme de închidere pentrupereþi ºi faþade ce cuprind elementeprecum: profile trapezoidale cu diferiteînãlþimi ale cutelor, profile galvanizatelaminate la rece, casete structuraletip C sau panouri sandwich.

Pentru personalizarea unei haleindustriale, Ruukki recomandã caplacarea faþadei principale sã serealizeze prin utilizarea profilelorarhitecturale din gama „high class“:Liberta ºi Fasetti; pe lângã calitateagarantatã a materialului ºi a finisajului

suprafeþelor, trebuie evidenþiatã ºiflexibilitatea sistemului ce constã înposibilitatea executãrii elementelorîntr-o varietate mare de tipodimen-siuni, permiþând o proiectare fãrãconstrângeri. ªi, mai mult, prin alter-narea elementelor de faþadã cu diferiteadâncimi ºi culori, putem asiguraunicitatea faþadelor respective atâtdin punct de vedere estetic, cât ºitehnic.

Dezvoltarea companiei Ruukki înacord cu obiectivele pe care ºi le-astabilit decurge din alegerea sec-toarelor de activitate ºi din nouastrategie pe care a adoptat-o, aceeade a oferi valoare adãugatã în acordcu nevoile ºi cerinþele clienþilor sãi.

Ruukki activeazã în România dinanul 2001 ca reprezentanþã a grupuluifinlandez Rautaruukki, în prezent, celmai mare furnizor de oþel ºi produsedin oþel din Europa de Nord, inclusivÞãrile Baltice. Cu o experienþã depeste patruzeci de ani pe piaþa mondi-alã de profil, Ruukki este apreciat caun partener de încredere ºi un impor-tant furnizor de soluþii metalice com-plete în domeniul construcþiilor civile,industriale ºi infrastructurã.

Ruukki îºi desfãºoarã activitateaîn 23 de þãri ºi are un numãrde 14.500 de angajaþi. Acþiunilecompaniei sunt cotate la Bursa dinHelsinki (corporaþia Rautaruukki:RTRKS). Rautaruukki Corporationactiveazã din anul 1960. Din anul2004, numele de marketing al cor-poraþiei este Ruukki.

www.ruukki.com

Sisteme metalice complete

Plannja HardCoat –strat de protecþie pentru þiglele metalice

Plannja HardCoat a fost testatãminuþios timp îndelungat ºi, în urmãcu doi ani, a început sã fie introdusãca acoperire de protecþie pe tablãplanã ºi pe anumite profile de oþel dinsortimentul Plannja. Acum a venit tim-pul lansãrii ei ca un produs de sinestãtãtor, care va întãri ºi mai multimaginea de lider de piaþã a branduluinostru, declarã dl Fredrik Edfast,ºeful producþiei la Plannja AB.

Noua acoperire de protecþie s-adovedit a fi net superioarã celorlalteexistente. Plannja HardCoat conferãtablei de oþel o pro-tecþie eficientã laintemperii, vântºi interacþiunimecanice.

Pe scurt: rezistenþã la zgâriere,rezistenþã în timp a culorilor ºi unprodus conform cerinþelor privindgrija faþã de mediul înconjurãtor.Tabla de oþel acoperitã cu HardCoateste total reciclabilã.

Plannja HardCoat, un poliesteramestecat cu particule ceramice,este un produs original, marcã înre-gistratã, patentat pe plan mondial.

Noi lucrãm de peste 15 ani cuvopsele bazate pe poliesteri, deciexperienþa noastrã în acest domeniueste deosebit de largã ºi, în acelaºitimp, doveditã. Cu Plannja HardCoat,am ridicat vopselele poliesterice laun înalt nivel calitativ, afirmã FredrikEdfast.

Pe parcursul anului 2007,celelalte acoperiri existente,Metallack ºi Mattpolyester, se

vor retrage suc-cesiv din sor-

timentul deproducþie.

Plannja HardCoat se va folosi înprimul rând la þiglele metalice, profileindustriale, tabla planã ºi de fãlþuit.De remarcat cã noua acoperire con-ferã tablei un aspect de suprafaþãmãtãsoasã.

Pentru acest produs nou a fostelaboratã ºi o nouã gamã cromaticã,Plannja Colour System, alcãtuitã din25 de nuanþe diferite, moderne,toate legate de culorile clasice exis-tente în natura înconjurãtoare.

Prin folosirea noului sistem deculori, va fi micºorat contrastul vizualdintre arhitectonica construcþiilor ºimediul natural din jur.

Pentru întrebãri sau informaþiidetaliate, îl puteþi contacta pe ºefulde producþie de la Plannja, dl FredrikEdfast, la tel. +46-920-92944, e-mail:[email protected].

Plannja este unul dintre liderii depiaþã în ceea ce priveºte produsele dintablã de oþel în Europa. Produselefirmei contribuie la un sistem construc-tiv economic ºi estetic în acelaºi timp.

Plannja garanteazã calitatea ºifuncþionalitatea produselor – Plannjait Works. În 2007, Plannja împlineºte40 de ani de existenþã.

Plannja AB, cu o cifrã de afaceride peste 160 de milioane de euro ºicu cei 520 de angajaþi, face parte dinconcernul Swedish Steel, lider depiaþã, producãtorul oþelului suedez.

În anul jubileului de 40 de anide activitate, PLANNJA lanseazãun produs nou, revoluþionar.Noutatea constã în stratul deprotecþie. Structura stratului deprotecþie din poliester, înamestec cu particule ceramice,conferã o suprafaþã durã, mairezistentã la impact ºi coroziune,cu un aspect mãtãsos mat.

Acoperirile existente în prezentse vor retrage din producþiesuccesiv, urmând ca noul produssã le ia locul.

Noutate tehnologică



Printre diversele tehnologii ºimateriale utilizate la acoperirea con-strucþiilor, acoperiºurile fãlþuite ocupãun loc aparte.

Tehnica fãlþuirii este cunoscutã înEuropa încã din timpul construcþieiprimelor catedrale, iar avantajeledovedite au dus la aplicarea acesteitehnici pe o scarã din ce în ce mailargã. Aceste avantaje constau în:

versatilitate – materialele fãlþuitepot îmbrãca cele mai diverse formeale unui acoperiº; se pot desenacele mai variate modele pe acoperiº;permit soluþii ingenioase de condu-cere a apelor;

se pot realiza acoperiºuri cupanta foar te micã , pânã la 3 0

înclinaþie;greutate redusã – acoperiºurile

realizate, de exemplu, din aliaj dealuminiu, cântãresc 1,9 kg/m2;

rezistenþã la agenþii atmo-sferici, nu puþine fiind acoperiºurilefãlþuite care au traversat secolele.

Materialele recomandate pentruexecutarea acoperiºurilor fãlþuitesunt cuprul, zincul (a nu se con-funda cu tabla zincatã) ºi aliajeledin aluminiu, materiale nobilecare ºi-au dovedit calitãþile în timp.

Iatã o scurtã prezentare a lor:Cuprul este, prin excelenþã,

primul material capabil sã înfruntesecolele. Culoarea strãlucitoarenaturalã a cuprului se modificã întimp, trecând prin diferite nuanþe demaro-închis. Pe suprafeþele încli-nate, stratul protector de oxid con-tinuã sã se dezvolte de-a lungultimpului ºi, în cele din urmã, vaapãrea acea patinã verzuie caracte-risticã produselor din cupru.

Firma KME din Germania oferãdin fabricã materialul în trei forme:

TECU CLASSIC;TECU OXID – preoxidat, cu

aspect brunat;TECU PATINÃ – pretratat pentru

aspect patinat.Zincul este un material care s-a

consacrat în sec. al XIX-lea, fiindintens utilizat la acoperirea clãdirilorridicate în acel timp la Paris.Bucureºtiul a beneficiat ºi el deacest material, multe din clãdirile deprestigiu construite în perioadainterbelicã fiind acoperite cu zinc.Un aliaj de tipul Rheinzink® seobþine din zinc electrolitic cu grad depuritate ridicat, prin adãugarea uneicantitãþi bine determinate de cupruºi titan.

Tabla din zinc este rezistentã ladiferenþele de temperaturã, esteignifugã ºi anticorosivã. Durata deviaþã a învelitorilor din tablã de zinc –chiar ºi în condiþii de mediu nefavora-bile – este de cel puþin 80-100 de ani.

Un exemplu de aliaj de aluminiudestinat acoperiºurilor fãlþuite esteFalzonal de la f i rma NOVELIS(Germania). Falzonalul este un amestecde aluminiu, mangan ºi magneziu careasigurã materialului maleabilitate.Falzonal este vopsit PvdF înculori variate (garanþie de mini-mum 10 ani a strãlucirii vopselei) ºilãcuit cu lac poliester pe interior.

Proiectele de construcþii la carepoate fi utilizatã tehnica fãlþuirii suntfoarte diverse ºi includ:

locuinþe private: case, vile,blocuri mansardate etc.;

show-room-uri, magazine;spaþii expoziþionale;sãli de sport, bazine de înot;clãdiri cu destinaþie turisticã:

hoteluri, cabane, pensiuni;biserici;obiective publice de prestigiu:

palate, muzee, imobile oficiale etc.

Acoperiºuri fãlþuite

Materialele prezentate,precum ºi utilajele ºi sculele necesareprelucrãrii lor sunt oferite de cãtre firma

Str. Siriului 60A,Sector 1, Bucureºti.

Tel.: 021-232.12.55, 021-232.24.81; Fax: 021-232.06.29.


Construcþii la cheie

Reporter: Care este obiectul deactivitate al societãþii Remco pepiaþa construcþiilor din România?Ciprian Nanu: Remco România,

ca parte din Janssen de Jong Groepdin Olanda, proiecteazã, produce ºimonteazã hale industriale din struc-turi metalice, cu brandul internaþionalcunoscut ca Remco Building System.Dacã în anul 1996, anul în careRemco a pãtruns pe piaþa româ-neascã, ne limitam în a contractanumai clãdirea metalicã, care apoiera montatã de echipe de muncitoriromâni atestaþi de cãtre noi, începânddin 2004 am transferat serviciile deproiectare în România, la biroul dinBucureºti. Acest lucru a dus la oîmbunãtãþire a calitãþii serviciiloroferite clienþilor noºtri ºi la micºo-rarea timpului de dezvoltare a unuiproiect pentru piaþa româneascã.

R: Care sunt atuurile firmei în con-diþiile unei concurenþe deosebiteîn domeniul construcþiilor metalice?C.N.: Suntem continuu preocu-

paþi în a oferi servicii ºi produse caresã fie permanent în concordanþã cudezvoltarea clienþilor noºtri pe piaþaromâneascã. Indiferent de domeniulde activitate al acestora, noi putemsã îi ghidãm în alegerea celei maibune soluþii tehnice ºi economice, înoricare parte a României. Mai mult,deþinem excelente cunoºtinþe pentrupieþele din jurul României, fiind rele-vant exemplul de anul trecut, cândam câºtigat contractul de realizare alcelei mai mari investiþii strãine dinBulgaria în domeniul producþiei.

Calitatea serviciilor oferite corobo-ratã cu performanþa ºi flexibilitateasistemului de construcþii pe care îl reali-zãm sunt atuurile noastre principale.

R: Remco are producþie proprieîn România? C.N.: Remco proiecteazã în

România. În funcþie de dorinþeleclientului de a finaliza proiectul,lucrãm cu 4 firme independente dinEuropa, care manufactureazã struc-turile metalice proiectate de noi.Intenþionãm în scurt timp ca o partea producþiei de structuri sã fie reali-zatã în România, dar acest lucrudepinde de responsabilitatea pecare o vom gãsi la partenerii noºtriromâni, precum ºi de calitatea mate-rialelor ºi serviciilor pentru producþiadin România.

R: Ce tipuri de structuri metalicefurnizeazã Remco ºi la ce con-strucþii se preteazã?C.N.: Structurile metalice Remco

se caracterizeazã prin secþiuneavariabilã a cadrelor principale, aflatede-a lungul deschiderii clãdirilorindustriale. Clãdirile astfel constru-ite, cu deschideri peste 24 de metri,pot fi folosite în orice domeniu deactivitate, de la industria alimentarã(fabrici de pâine) pânã la industriagrea (fabrici de turnare a blocurilormotor de la automobile). Pentru noieste important sã înþelegem tehnolo-gia pe care clientul o va utiliza îninteriorul clãdirii, dupã care noiproiectãm cea mai bunã soluþietehnicã pentru acesta, bineînþelesadaptând sistemul nostru la particu-laritãþile tehnologice respective.

R: Atragerea potenþialilor investi-tori se poate face cu exempleconcrete. Ce lucrãri de referinþã auînglobate în ele produse Remco?

C.N.: Atragerea potenþialilorinvestitori (strãini) este unul dinprimii paºi din paleta serviciilor (deintrare pe piaþã) pe care le oferim.Acest lucru este esenþial în primafazã a dezvoltãrii unui proiect.Investitorul de obicei nu ºtie prea multedespre condiþiile locale din Româniasau din jurul României. Noi încercãmsã obþinem cât mai multe informaþiidespre strategia pe care acest posi-bil investitor o are ºi, pe parcursul acâteva sãptãmâni ºi chiar luni, încer-cãm sã îl ghidãm în mod practic pen-tru ca, la sfârºitul perioadei dedezvoltare, sã îi satisfacem ambiþiilede a-ºi reloca o parte a producþieisau de a-ºi extinde reþeaua de vân-zare în þara noastrã.

Un exemplu concret este cel alfirmei franceze Montupet, ce încercade o bunã bucatã de timp sãgãseascã o soluþie practicã pentru adezvolta o unitate de producþie înRomânia. Vãzând cã acest lucru tre-neazã, cu experienþa ºi cunoºtinþeleregionale pe care le avem, am reuºitca, numai în câteva luni, sã avemsatisfacþia de a realiza prima fazã de21.000 mp a acestei firme, la 60 kmsud de Bucureºti.

Având o bunã conlucrare cufirma Remco din Olanda, precum ºidatoritã avantajului cã sistemulRemco este cunoscut foarte bineacolo, am reuºit ca într-un timprecord sã construim pentru o firmãolandezã un centru logistic lângãSibiu, cu o suprafaþã de 6.000 mp.Acest centru va fi gata în câtevasãptãmâni, ceea ce îi va permiteclientului o dezvoltare foarte rapidã avânzãrilor în România.

Ritmul construcþiilor din România este din ce în ce mai alert. Acest lucru îi determinã pe investitori sãcaute soluþiile cele mai eficiente din punctul de vedere al termenului de realizare ºi al calitãþii lucrãrilorexecutate. Iatã de ce proiectanþii, constructorii ºi furnizorii de materiale care oferã aceste condiþii sunt ogaranþie a unui parteneriat motivant pentru orice investitor. Remco este un asemenea partener pe care vã puteþibaza citind fie ºi argumentele concrete furnizate de cãtre dl Ciprian Nanu, director de dezvoltare al firmei.


(continuare din numãrul anterior)INFRASTRUCTURA

Infrastructura corpului3S+P+22E+3E tehnic

Realizarea infrastructurii existenteRealizarea infrastructurii con-

strucþiei a început în anul 1997 pebaza proiectului tehnic al firmeiEmanuel E. Necula PC ºi aproiectelor tehnologice elaborate defirmele SC Tungal Metrou SA,Foretis SA ºi Industrial EngineeringSA, cu concursul specialiºtilor: prof.Ion Stãnculescu, prof. AnatolieMarcu ºi ing. Sorin Cãlinescu. Sistemulde fundare a fost constituit din 93 depiloþi foraþi cu tubaj recuperabil (exe-cutaþi cu utilaje tip Benoto) pe carereazemã radierul general de 2 mgrosime; în proiectul iniþial s-a contatpe transmiterea integralã a încãrcãriila teren prin intermediul piloþilor,radierul având rolul de solidarizare aacestora ºi de asigurare a cuveiinterioare a infrastructurii (împre-unã cu pereþii de contur ºi hidroizo-laþiile verticale ºi orizontale).

Pentru realizarea excavaþiei, afost prevãzutã o incintã din pereþimulaþi executaþi din panouri, fãrãetanºarea rosturilor ºi ancoraþi la treiniveluri cu tiranþi foraþi ºi pretensionaþi.Coborârea nivelului apei subteraneîn primul strat acvifer (nisip cu pietriº„de Colentina“) s-a realizat prin nouãpuþuri exterioare incintei în vedereamicºorãrii infiltraþiilor prin rosturiledintre panouri ºi prin ancoraje, întimp ce depresionarea celui de-aldoilea strat acvifer (nisip fin „deMostiºtea“) a fost asiguratã prin 6 puþuriadânci amplasate în interiorul incin-tei din pereþi mulaþi. Dispunereaprincipalã a elementelor descrisemai sus ale infrastructurii se prezintãîn fig. 7.

Piloþii au fost executaþi de lasuprafaþa terenului ºi betonaþi pânãla nivelul radierului, cu excepþia adouã grupuri, care au servit laefectuarea încãrcãrilor de probã.

Capacitatea portantã la încãrcãriaxiale a piloþilor a fost definitivatã pebaza prelucrãrilor rezultatelorobþinute la cei doi piloþi instrumen-taþi, încercaþi la o cotã apropiatã decea a terenului natural (fig. 7). Dupãexcluderea presiunii Ps1 mãsuratepe suprafaþa lateralã a pilotului înstraturile situate deasupra niveluluiexcavaþiei finale (cota – 14.0 m), arezultat valoarea de calcul a capaci-tãþii portante a unui pilot R = 7700 kN[Marcu et al., 2000].

În perioada de execuþie a infra-structurii (cuprinzând realizareapereþilor mulaþi, a ancorajelor, piloþilor,radierului, pereþilor de contur ºi decompartimentare – la subsolurile 2ºi 3, precum ºi a planºeelor pestesubsolurile inferioare), care s-adesfãºurat în anii 1997 ºi 1998 a fostmenþinut epuismentul apei subterane.Tasãrile înregistrate la construcþiileînvecinate au atins în aceastãperioadã 6 mm.

Evaluarea capacitãþii portanteºi a deformabilitãþii infrastructurii

sub acþiunea noii construcþiia) Modelarea preliminarã a

infrastructuriiModelul de calcul utilizat pentru

verificarea infrastructurii a fost con-ceput având la bazã modelul utilizatpentru calculul suprastructurii. A fostmodelatã structura de rezistenþã înîntregime, suprastructura împreunãcu infrastructura, conlucrarea teren -structurã fiind detaliatã în secþiuneaurmãtoare. În ceea ce priveºteradierul, acesta a fost modelat caradier pilotat, piloþii fiind modelaþi cao suprafaþã de circa 1.00 mp derigiditate corespunzãtoare pilotului.Pentru calculul la acþiuni transver-sale (predominant seismice), a fostmodelat efectul de încastrare înteren a infrastructurii, prin introdu-cerea reacþiunilor pe pereþii verticali

Proiectarea clãdirilor înaltecu structurã metalicã (III)

STUDIU DE CAZ: CLÃDIREA BUCHAREST TOWER CENTER prof. dr. ing. Dan DUBINÃ, º.l. dr. ing. Florea DINU,

º.l. dr. ing. Aurel STRATAN – Universitatea „Politehnica“ din Timiºoara, Facultatea de Construcþii,prof. dr. ing Anatolie MARCU – Universitatea Tehnicã de Construcþii, Bucureºti,

ing. Dragoº MARCU, ing. Mãdãlin COMAN – Popp & Asociaþii SRL

Fig. 7: Sistemul de fundare



ai incintei. Aceste reacþiuni suntactive doar pe feþele pereþilor care,din cauza solicitãrii lor, exercitã unefort de compresiune asupra terenu-lui. Reacþiunile care ar fi transmisîntindere terenului sunt anulate.

Ipoteze de încãrcare suplimen-tare considerate în calculul infra-structurii:

Utilã garaj;Permanentã subsol;Împingerea datã de terenul din jur;Presiunea apei pe peretele

mulat;Efectul subpresiunii apei pe

radier (în cazul încetãrii pompãriiapei ºi refacerii nivelului hidrostatic;

Seism longitudinal conformP100-2004: SX;

Seism transversal conformP100-2004: SY.

Pentru gruparea fundamentalã,au fost pãstrate combinaþiile iniþialede încãrcãri, în aceste combinaþiif i ind introduse complementaripotezele suplimentare cu încãrcãriaplicate la nivelul infrastructurii.

În ceea ce priveºte gruparea spe-cialã, au fost create noi combinaþii încare a fost introdusã forþa seismicãalãturi de încãrcãrile gravitaþionale,dupã cum urmeazã:

GSX: PERM+UTILA+SX;GSMX: PERM+UTILA-SX;GSY: PERM+UTILA+SY;GSMY: PERM+UTILA-SY.

b) Conlucrarea cu terenul defundare

Modelul de calcul al interacþiuniiteren-infrastructurã a inclus:

grupul de piloþi ºi radierul con-lucrând cu masivul de fundare liniar-deformabil [Poulos H.G, 1993];

conlucrarea pereþilor verticali aiincintei cu terenul adiacent, carac-terizat printr-un coeficient de rigidi-tate orizontalã ksh (echivalent cucoeficientul de pat din modelul Win-kler) variabil cu adâncimea ksh = K·z.

Trebuie menþionat cã utilizareamodelului de „radier pilotat“ cu para-metrii de deformabilitate ai straturilortestaþi ºi în alte lucrãri asemãnãtoare[Popp et al., 2004] a condus la urmã-toarea repartiþie a încãrcãrii verticaletotale (Pt):

pe grupul de 93 de piloþi: Pp =0,917 Pt;

pe talpa radierului: Pr = 0,083 Pt.Eforturile maxime determinate în

piloþi pe baza modelului de calculamintit au fost:

în gruparea fundamentalã deîncãrcãri:

- din acþiuni gravitaþionale, Qmax =3500 kN;

- cu acþiunea vântului, Qmax =4500 kN;

în gruparea specialã de încãrcãri:Qmax = 6.000 kN.

Se reaminteºte cã valoarea decalcul a capacitãþii portante a unuipilot, determinate pe baza încer-cãrilor de probã, a fost: R = 7700 kN.

c) Tasãrile antecalculate ºi influ-enþa asupra construcþiilor învecinate

Tasarea probabilã a fundaþiei subîncãrcãrile noii construcþii, calculatãcu modelul fundaþiei convenþionale,rezultã s = 3,5 cm. Datoritã lucruluipiloþilor preponderent în stratul denisip îndesat, aceastã tasare se vaconsuma în proporþie de 80% în fazade execuþie a lucrãrii. Tasãrile supli-mentare ale construcþiilor învecinate(situate la distanþe mai mari de 10 m)datorate încãrcãrii terenului au valoriantecalculate Δs = 5 mm.

Starea infrastructuriila reluarea lucrãrilor (2005)

La reluarea lucrãrilor de con-strucþie, infrastructura era executatãîn proporþie de 90% în cazul sub-solurilor 3 ºi 2, în timp ce la primulsubsol erau realizate numai ele-mentele metalice verticale, ce vin dinnivelurile inferioare. În urma unorserii de cercetãri ºi teste de materi-ale, încheiate printr-o expertizãtehnicã (Popp & Asociaþii, noiembrie2005), a reieºit cã infrastructura ºifundaþiile existente au capacitateade a prelua încãrcãrile verticale ºiorizontale, statice ºi dinamice, rezul-tate din continuarea construcþiei.Sunt de luat o serie de mãsuri pentruîndepãrtarea ºi corectarea unordegradãri care au apãrut în infra-structura existentã, degradãri dato-rate timpului în care aceasta a fostexpusã intemperiilor, fãrã mãsuriminime de conservare. S-au identifi-cat urmãtoarele defecte:

corodãri ale armãturilor elasticeºi rigide rãmase sub formã demustãþi;

zone de beton turnate careprezintã unele discontinuitãþi ºisegregãri;

unele fisuri de amploare redusãdatorate probabil expunerii îndelun-gate la temperaturi extreme;

o serie întreagã de mustãþitãiate (în special în ceea ce priveºteperetele mulat ºi peretele de contur);

unele mustãþi de diametrumare îndoite nepermis ºi practiccompromise;

zone masive umede datoratescurgerii apelor din precipitaþii, cuefecte nefavorabile asupra betonuluiºi, mai ales, asupra elementelormetalice (oþel laminat ºi armãturi);

anumite neliniaritãþi ale ele-mentelor puse în operã ºi abatericare depãºesc pe alocuri limiteleadmisibile – în acest sens releveulîntocmit este semnificativ.

Încercãrile nedistructive ºi pecarote prelevate din betonul turnat înelementele structurale (diafragme,plãci) din interiorul incintei au indicatrezistenþe corespunzãtoare clasei debeton proiectate, respectiv C28/35.Din verificarea stratului exterior debeton ºi determinarea pH-uluirezultã cã betonul nu este carbo-natat ºi poate proteja armãtura.Armãturile rãmase neînglobate înbeton au reduceri de secþiune, înurma corodãrii, de 0-5%. În ceea cepriveºte verificarea gradului de coro-dare al armãturii rigide, încercãrileau relevat reduceri de secþiunedatorate coroziunii în general între0,1 ºi 0,5%, valori care se înscriu înlimite acceptabile ºi nu sunt denaturã sã indice necesitatea unormãsuri de consolidare.

Pe lângã realizarea elementelorde rezistenþã noi, la completareainfrastructurii se va proceda la:

mãsuri de refacere a continu-itãþii armãturii prin spargeri, urmatede sudãri ale armãturilor ºi apoi dereturnarea elementelor;

injectarea cu rãºini epoxidice aunor fisuri ale cãror deschideridepãºesc 0,5 mm;

pregãtirea elementelor meta-lice (armãturã rigidã sau flexibilã)pentru continuarea structurii prinîndepãrtarea ruginii;

spargerea zonelor segregate ºirefacerea localã a elementului cumortare de reparaþie cu caracteristicifizico-mecanice similare cu cele alebetonului C28/35;

tãierea unor mustãþi compro-mise, urmatã de spargerea localã abetonului pentru refacerea continu-itãþii în scopul „plantãrii“ altor mustãþi;



Sub emblema FORTE, DUCTILSTEEL îºi individualizeazã cali-tatea pentru fiecare lot de produselivrat pe poarta fabricii, iar punctelede vânzare ale distribuitorilor sãi,rãspândite în toatã þara, vã pun ladispoziþie asemenea plase sudatede înaltã performanþã.

În spiritul „legalizãrii“ calitãþii sin-gulare, DUCTIL STEEL îºi marcheazãprofilul prin amprentarea plaselorsudate cu iniþialele DS, deosebindaceste produse de altele similare,oferite de producãtorii concurenþi.

Astfel, partenerii ºi clienþii DUCTILSTEEL îºi vor putea da seama cuuºurinþã de provenienþa structurilorde armare pe care le achiziþioneazã,identificând amprenta „DS“ pe toatãlungimea barelor.

Este o practicã modernã ºi efi-cientã prin care producãtorul con-firmã viabilitatea produselor sale,asumându-ºi toate consecinþele.La rândul lor, beneficiarii au certitu-dinea cã folosesc pentru construc-þiile lor produse competitive.

AVANTAJELE PLASEI FORTEÎn condiþiile menþinerii aceluiaºi

preþ de vânzare cu al plasei sudatelisã, plasa amprentatã „DS“ arenumeroase avantaje tehnice:

o comportare mult mai bunã laprocesele de fisurare ºi deformare,rezistenþa ºi durabilitatea construc-þiilor fiind astfel garantate pe perioadefoarte mari de timp;

aderenþã la beton mai maredecât a celor netede (conform cerce-tãrilor efectuate de Universitatea

Tehnicã de Construcþii Bucureºti),ceea ce determinã performanþetehnice deosebite ºi avantaje privindoperaþiile de tratare ºi întreþinere abetonului;

plasa sudatã amprentatã DUCTILSTEEL poartã ca element de identifi-care iniþialele „DS“, care atestã pro-venienþa produsului ºi permitediferenþierea sa faþã de produseleconcurente.

Aºadar, concurenþa îºi spunecuvântul, iar deviza „clientul nos-tru, stãpânul nostru“ are ca punctde plecare calitatea produselor.Oferta Ductil Steel este certcompetitivã pe piaþa materialelorde construcþii.

Plasa sudatã – FORTECalitatea DUCTIL STEEL Buzãu este de acum marcã înregistratã, bucurându-se de aprecieri din partea

beneficiarilor. În anul 2004, pornind de la exigenþele calitative pentru întreaga producþie, în premierãpentru piaþa metalurgicã din România, DUCTIL STEEL SA a lansat sub numele FORTE o marcã de produspentru plasele sudate amprentate, mult solicitate în domeniul construcþiilor.


pe zone ample se vor utilizadupã caz ºi ancoraje chimice, înspecial în ceea ce priveºte refacereacontinuitãþii armãturilor din pereþi;

la conexiunile dintre zonele debeton existent ºi cele nou turnate vorfi adoptate tehnologii specifice caresã confere structurii o continuitatesatisfãcãtoare (spargeri, buciardãri,elemente de solidarizare, utilizareaunor materiale cu proprietãþi deosebite– epoxidice, expandabile etc.)

Probleme legate de realizareacorpului „ANEXÃ“

Corpul „ANEXÃ“, alipit clãdirii tur-nului, este proiectat cu un regim multmai mic de înãlþime (parter + 3 etaje),dar cu patru niveluri de subsol,excavarea urmând sã fie la aceeaºicotã (-14,0 m). Din raþiuni de sigu-ranþã a construcþiilor învecinate darºi a clãdirii Turn, noul corp se varealiza dupã procedeul top-down.Þinând seama de existenþa ºi carac-teristicile corpului turn, principaleleprobleme legate de execuþia acestuicorp se referã la:

modul de etanºare a noii incinte(realizate din pereþi mulaþi) la con-tactul cu incinta existentã;

posibilitatea execuþiei panou-rilor de pereþi mulaþi în zonele deintersecþie a acestora cu ancorajeleforate ale incintei vechi;

influenþa realizãrii incintei adânciasupra construcþiilor învecinate.CALCULUL NELINIAR AL STRUCTURII

Pentru verificarea mecanismuluiplastic ºi a performanþei structuralefolosite la proiectarea structurii, s-arealizat o analizã dinamicã neliniarãincrementalã. Pentru analizã, s-afolosit înregistrarea miºcãrii seismiceVrancea 1977: Vrancea, 4 martie1977, INCERC Bucureºti, compo-nenta N-S. În fig. 8 sunt prezentateaccelerograma ºi spectrul de rãspunsal acceleraþiei pentru înregistrareaseismicã.

Analiza dinamicã neliniarã s-arealizat cu programul ETABS, versi-unea 9. Comportarea inelasticã amaterialului a fost modelatã prinarticulaþii plastice, care au fost intro-duse în secþiunile plastice potenþialeale elementelor. Utilizarea acestuiprogram permite modelarea articu-laþiilor plastice din moment, forþatãietoare ºi forþa axialã. În plus, sepot modela ºi articulaþii plastice pro-duse de interacþiunea moment-forþãaxialã. Neliniaritatea geometricã lanivel global a fost luatã în calcul princonsiderarea efectului P-Δ.

Analiza dinamicã neliniarã incre-mentalã a înregistrat apariþia primelorarticulaþii plastice ºi evoluþia acestora,punând în evidenþã contribuþiacadrelor contravântuite ºi necon-travântuite la disiparea energiei seis-mice induse în structurã. În fig. 9 seprezintã distribuþia articulaþiilor plas-tice în cadru transversal marginal(ax 2) ºi într-un cadru curent (ax 3)

pentru un nivel al acceleraþiei egalcu valoarea seismului de calcul(corespunzãtor SLU), ag = 0,24 g.

BIBLIOGRAFIE1. P 100-92: Normativ pentru

proiectarea antiseismicã a con-strucþiilor de locuinþe, social-cultu-rale, agrozootehnice ºi industriale –P100-92, 1992;

2. Cod de proiectare seismicã P 100:Partea I, P100-1/2004 Prevederi deproiectare pentru clãdiri, 2005;

3. ETABS Version 9, Computersand Structures Inc. UniversityAvenue, Berkeley, California 94704,USA, 2005;

4. Eurocode 3 Part 1.1: Design ofsteel structures, General rules andrules for buildings. CEN, EuropeanCommittee for Standardisation, EN1993-1-1, 1992;

5. Eurocode 8: Design provisionsfor earthquake resistance of struc-tures – Part 1-1: General rules – Seis-mic actions and general requirementsfor structures, CEN, EN1998-1-1,October 1994;

6. Marcu A., Culiþã C.,Rãduinea M.: Utilizarea practicã arezultatelor încercãrilor pe piloþiinstrumentaþi, A IX-a ConferinþãNaþionalã de Geotehnicã ºi Fundaþii,Cluj-Napoca, 2000, vol Popp T.,Marcu A., Marcu D., Coman M.:Aspecte ale execuþiei infrastructuriiunei clãdiri înalte prin procedeul top-down – a X-a Conferinþã Naþionalãde Geotehnicã ºi Fundaþii, Bucureºti,2004, vol. II;

7. Poulos H.G.: An approximatenumerical analysis of pile-raft inter-action, International Journal ofNumerical and Analysis Methods inGeomechanics, 1993;

8. STAS 10101/0-78: Construcþiicivile, industriale ºi agricole. Calcululelementelor din oþel, 1978.

Fig. 8: Accelerograma (a) ºi spectrul de rãspuns al acceleraþiei (b) pentru înregistrarea seismicã folositã în analizã

Fig. 9: Distribuþia articulaþiilor plasticepentru ag = 0,24 g



Cimenturi cu cãldurã de hidratare redusãpentru betoane hidrotehnice

Ileana MOHANU, Ionela PETRE, Ecaterina ANDREESCU – SC CEPROCIM SA Bucureºti,Maria GHEORGHE – U.T.C.B., Diana URSU – INCERC SA Bucureºti

Durabilitatea betoanelor consti-tuie o condiþie esenþialã pentru sigu-ranþa construcþiilor ºi, de aceea,orice factor care poate influenþa ne-gativ durabilitatea betonului trebuieprevenit sau eliminat.

În anumite cazuri, în special încel al betoanelor masive, cum suntbetoanele pentru baraje, la carestructura prezintã un raport mic întresuprafaþã ºi volum, se poate crea ungradient termic între zonele interneºi externe ale betonului, având caefect apariþia contracþiilor ºi ulteriora fisurilor sau chiar a rupturilor.Gradientul termic este rezultatulcreºterii temperaturii în interiorulmasei betonului ca urmare a dega-jãrii cãldurii de hidratare a cimentului.Utilizarea unor cimenturi speciale,cu valori ale cãldurii de hidratarecontrolabile ºi limitate, rãspundedeci solicitãrilor majore ale con-strucþiilor din betoane masive [1-3].

În România sunt în vigoare stan-darde care se referã la cãldura dehidratare, preluate dupã normeleeuropene respective, ºi anume: SREN 14216:2004 „Ciment. Compo-ziþie, specificaþii ºi criterii de confor-mitate ale cimenturilor speciale cucãldurã de hidratare foarte redusã”ºi SR EN 197-1:2002 „Ciment.Partea 1: Compoziþie, specificaþii ºicriterii de conformitate pentru cimen-turi uzuale“ cu amendamentulA1:2004. Prin standardul SR EN

14216:2004 este impusã pentru cãl-dura de hidratare a cimenturilor ovaloare maximã de 220 J/g. În cazulamendamentului A1:2004, pentru cacimenturile uzuale sã fie considerate„cimenturi uzuale cu cãldurã dehidratare redusã“, se impune pentrucãldura de hidratare o valoare maxi-mã de 270 J/g.

Utilizarea unor cimenturi cu cãl-durã de hidratare redusã poate con-stitui o modalitate de creºtere adurabilitãþii betoanelor.

Iatã în continuare informaþiiprivind caracteristicile chimice,fizico-mecanice ºi cãldura de hidratareale unor cimenturi cuprinse în stan-dardele menþionate, ºi anume:

ciment tip CEM III/A LH con-form SR EN 197-1/A1:2004;

cimenturi tip VLH III/B, VLHIV/A, VLH V/A conform SR EN14216:2004.

Comportarea în betoane acimenturilor sus menþionate a fostverificatã prin testarea acestora înstare proaspãtã ºi întãritã.

CONDIÞII EXPERIMENTALECondiþii de realizare a cimenturilorde tip CEM III/A LH conform SR EN

197-1/A1:2004 ºi VLH III/B, VLH IV/B,VLH V/A conform SR EN 14216:2004

Standardele SR EN 197-1/A1:2004ºi SR EN 14216:2004 permit reali-zarea cimenturilor cu cãldurã dehidratare redusã utilizând clinchereuzuale în amestec cu diferite adao-suri (zgurã granulatã de furnal ºi/saucenuºã de termocentralã, puzzolanã).În cazul de faþã proporþia ºi tipul deadaos sunt cele prezentate întabelul 1.

Calitatea materiilor prime pentruobþinerea acestor cimenturi esteimpusã de condiþiile prevãzute în SREN 197-1:2002.

Astfel, clincherul utilizat a prezen-tat urmãtoarele caracteristici chimiceºi mineralogice încadrându-se înlimitele impuse de standard:

raportul CaO/SiO2 – 3,07 faþãde min. 2;

MgO – 2,05% faþã de max. 5%;C3S + C2S – circa 72% faþã de 66%.

Datoritã complexitãþii solicitãrilor la care sunt supuse, betoanele destinate construcþiilor hidrotehnicetrebuie sã prezinte pe lângã rezistenþã mecanicã bunã, rezistenþã la gelivitate, contracþie micã la întãrire,permeabilitate micã ºi o exotermicitate redusã. În acest sens, cimentul din care este confecþionatbetonul trebuie sã degaje o cantitate limitatã de cãldurã în timpul proceselor de hidratare-hidrolizã. În cazcontrar este posibilã apariþia de fisuri în masa betonului.

Vã prezentãm rezultatele obþinute la realizarea ºi caracterizarea cimenturilor cu cãldurã de hidratareredusã conform normelor europene în vigoare, EN 14216:2004 ºi EN 197-1/A1-2004, precum ºicomportarea acestora în betoane hidrotehnice.

Tabelul 1continuare în pagina 88


Un nou standard de calitate

Conmet Slobozia este importator ºi distribuitor alunei game variate de þevi de instalaþii, comercializânddin stoc dimensiunile uzuale de þevi negre ºi zincatepentru instalaþii, de la 3/8” pânã la 4”, în gama de exe-cuþie medie ºi uºoarã, þevi pãtrate, þevi rectangulare,þevi ºi fitinguri din polipropilenã, executate conformstandardelor europene ºi internaþionale.

Produse comercializate:þevi negre pentru instalaþii de apã ºi gaze,

sudate longitudinal, executate din benzi de oþellaminat la cald, din mãrcile de oþel OL 33, OL37-2,OL 44-2/3, conform EN 10025. Se livreazã în lungimide 6 m, cu diametre care variazã între 20 ºi 114 mm;

þevi zincate;þevi pãtrate ºi rectangulare, cu lungimi de

6.000 mm ºi grosimea peretelui variind între 1,0ºi 6,0 mm;

þevi ºi fitinguri din polipropilenã pentru insta-laþii termice ºi sanitare, agrementate tehnic. Acest tipde produse, destinat instalaþiilor termice, prezintã oserie de avantaje în detrimentul celor clasice, din oþel.Astfel, produsele din polipropilenã au o duratã deviaþã lungã, de pânã la 50 de ani, au suprafaþa inte-rioarã lisã, nepermiþând acumularea de depuneri,ceea ce duce ºi la lipsa pierderilor de presiune petoatã perioada de utilizare; au o rezistenþã chimicã ºielectrochimicã ridicatã, precum ºi un grad superior deizolare termicã ºi fonicã. Îmbinarea se face prinsudura prin polifuziune, procedeu ce determinã unmontaj simplu ºi rapid ducând astfel la reducereacheltuielilor cu manopera ºi la un interval redus depunere în operã a reþelei. Polipropilena este un mate-rial netoxic pentru mediu ºi apã ºi, astfel, nuafecteazã sãnãtatea utilizatorilor. De asemenea,aceasta prezintã un grad ridicat de elasticitate deter-minând o bunã rezistenþã la variaþii de temperaturã,iar greutatea redusã faciliteazã manipularea ºi montajul.

Depozitarea ºi livrarea produselor se realizeazã în/din depozitul modern al societãþii, dotat cu utilaje speci-fice necesare desfãºurãrii activitãþii de manipulare aacestui tip de produse, acordându-se o atenþiedeosebitã protecþiei împotriva factorilor externi de umi-ditate care pot afecta stratul superficial al materialului.

La comandã, se pot livra:þevi negre ºi zincate sudate longitudinal, cu

dimensiuni mai puþin uzuale, cu diametrul de 5, 6,7-12 þoli;

þevi din oþel sudate, acoperite cu polietilenã în3 straturi, recomandate pentru transportul gazelornaturale ºi al produselor petroliere.

Cu o experienþã de 13 ani pe piaþa produselor metalurgice, Conmet Slobozia s-a impus pe piaþa deprofil, devenind unul dintre cei mai importanþi furnizori de produse metalurgice (þevi negre ºi zincatepentru instalaþii, precum ºi de þevi pãtrate ºi rectangulare).


Zgura granulatã de furnal uti-lizatã ca adaos în cimenturile de tipCEM III/A LH, VLH III/B, VLH V/A acorespuns condiþiilor impuse de SREN 197-1:2002, ºi anume:

CaO + MgO + SiO2 – 83,4%faþã de min. 66%;

(CaO + MgO)/ SiO2 – 1,37 faþãde min. 1.

Cenuºa de termocentralã ce aintrat în componenþa cimenturilor detip VLH IV/A ºi VLH V/A a avut unconþinut de SiO2 reactiv de 37,81%faþã de limita minimã, 25%, admisãde SR EN 197-1:2002.

Caracteristicile chimice, fizico-mecanice, precum ºi cãldura dehidratare ale cimenturilor realizatesunt prezentate în tabelul 2.

Realizarea betoanelorBetoanele realizate cu cimen-

turile caracterizate în capitolul ante-rior au fost preparate la diferitedozaje de ciment (tabelul 3), culucrabilitatea T3, utilizând un raportapã/ciment de circa 0,45.

La prepararea amestecurilor debeton, s-au utilizat agregate debalastierã, corespunzãtoare din punc-tul de vedere al condiþiilor impuse

de STAS 1667-86, dimensiunea lormaximã fiind de 31 mm.

S-a folosit, de asemenea, un adi-tiv antrenor de aer, conform „Coduluide practicã pentru executarealucrãrilor din beton, beton armat ºibeton precomprimat-Indicativ NE012-1999“.

Condiþii de testare a betoanelorBetoanele realizate au fost

caracterizate atât în stare proaspãtã,cât ºi întãritã. Pe betonul în stareproaspãtã au fost determinate lucra-bilitatea ºi densitatea aparentã.Pentru determinãrile în stare întãritã,au fost confecþionate epruvete careau fost conservate în condiþii nor-male de expunere pânã la termenelestabilite pentru testarea caracteristi-cilor fizice (permeabilitatea la apã) ºimecanice (rezistenþa la compre-siune, la îngheþ-dezgheþ).

REZULTATE Caracteristicile betoanelor în stare

proaspãtã ºi întãritã sunt prezentateîn tabelul 3.

Rezultatele obþinute conduc laurmãtoarele aprecieri:

În stare proaspãtã:lucrabilitatea T3 la care au fost

realizate amestecurile de beton a con-ferit acestora un caracter omogen;

amestecurile de beton realizateprezintã o consistenþã ºi o coeziunebune, putându-se compacta uºor.

În stare întãritã:conform STAS 6102-86, clasa

betonului hidrotehnic este determi-natã de valoarea rezistenþei la com-presiune la 90 de zile. Astfel, pentrubetoanele realizate cu cimenturilecu cãldurã de hidratare redusã(CEM III/A LH, VLH III/B, VLH IV/A,VLH V/A), în condiþiile menþionate maisus (dozaje ciment, aditiv) s-au atinsurmãtoarele clase de rezistenþã:

- BcH 25 în cazul utilizãrii cimen-tului tip CEM III/A LH;

- BcH 22,5 în cazul utilizãriicimentului tip VLH III/B;

- BcH 40 în cazul utilizãrii cimen-tului tip VLH IV/A;

- BcH 35 în cazul utilizãrii cimen-tului tip VLH V/A.

Rezistenþele mecanice alebetoanelor au o evoluþie favorabilãîn timp, prezentând creºteri de:

- 93,42% în intervalul de la 7 la28 de zile ºi 12,33% în intervalul dela 28 la 90 de zile pentru betonul cuciment CEM III/A LH;

Tabelul 2

Tabelul 3


- 65,29% în intervalul de la 7 la28 zile ºi 20,28% în intervalul de la28 la 90 de zile pentru betonul cuciment VLH III/B;

- 62,34% în intervalul de la 7 la28 zile ºi 5,85% în intervalul de la 28la 90 de zile pentru betonul cuciment VLH IV/A;

- 26,24% în intervalul de la 7 la28 zile ºi 31,86% în intervalul de la28 la 90 de zile pentru betonul cuciment VLH V/A;

la 90 de zile betoanele preparate:- cu cimenturile tip CEM III/A LH,

VLH V/A satisfac testul de imperme-abilitate la apã corespunzãtor gradu-lui de impermeabilitate P12;

- cu cimenturile tip VLH III/B, VLHIV/A satisfac testul de impermeabili-tate la apã corespunzãtor graduluide impermeabilitate P8;

valorile pierderilor de rezistenþãmecanicã la compresiune dupã50 cicluri de îngheþ-dezgheþ, pentrutoate cimenturile realizate, sunt cumult mai mici (4,2 – 8,5%) faþã delimita maximã de 25%, admisã deSTAS 3518-89;

valorile pierderilor de rezistenþãmecanicã la compresiune dupã100 cicluri de îngheþ-dezgheþ

(10,9 – 19,7%) în cazul cimenturilorVLH III/B, VLH IV/A, pentru care afost efectuatã determinarea, suntsub limita maximã de 25%, admisãde STAS 3518-89.

CONCLUZIICimenturile realizate prezintã

valori scãzute ale cãldurii dehidratare, ceea ce le face apte a fiutilizate pentru betoane hidro-tehnice (cf. STAS 6102-86, pct. 3,5):

circa 208 J/g pentru cimentulCEM III/A LH, faþã de maximum270 J/g, admis de SR EN 197-1/A1:2004;

114,03 – 216,0 J/g pentrucimenturile VLH III/B, VLH IV/A, VLHV/A, faþã de maxim 220 J/g, admisde SR EN 14216:2004;

Betoanele hidrotehnice obþinutecu cimenturile tip CEM III/A LH, VLHIII/B, VLH IV/A ºi VLH V/A auprezentat:

rezistenþe mecanice corespun-zãtoare claselor:

- BcH 25 în cazul utilizãrii cimen-tului tip CEM III/A LH;

- BcH 22,5 în cazul utilizãriicimentului tip VLH III/B;

- BcH 40 în cazul utilizãrii cimen-tului tip VLH IV/A;

- BcH 35 în cazul utilizãrii cimen-tului tip VLH V/A;

caracteristici care asigurã con-strucþiilor durabilitate:

- grad de permeabilitate P8 ºi P12

pentru betoanele realizate cu cimen-turile tip VLH III/B, VLH IV/A, respec-tiv CEM III/A LH, VLH V/A;

- rezistenþã la îngheþ-dezgheþG100 de max. 19,7% faþã de max. 25%admis de STAS 3518-89, determi-natã în cazul cimenturilor tip VLHIII/B, VLH IV/A.

BIBLIOGRAFIE1. Ionescu, I., Ispas, T. – Propri-

etãþile ºi tehnologia betoanelor,Bucureºti, Editura Tehnicã, 1997;

2. Kaminski, M., Zielenkiewicz– Cãldura de hidratare, Cement andConcrete Research, 1992, vol.12,549-558;

3. Lam, L., Bijen, J.A. – Studiulbetoanelor cu rezistenþã ridicatãpreparate cu volume mari de cenuºãzburãtoare, Cement and ConcreteResearch, 2000, 30(6), 447-455.


Datoritã proprietãþilor sale ter-mice, optice ºi mecanice, utilizareapolicarbonatului celular cunoaºte înultimii ani un trend ascendent acce-lerat, cererea pentru acest produscrescând de la an la an cu aproxi-mativ 30%.

Succesele comerciale ale uti-lizãrii policarbonatului sunt date decombinaþia dintre transparenþã,compatibilitatea cu marea majoritatea polimerilor ºi rezistenþa deosebitãla torsiune.

Datoritã calitãþilorsale, policarbonatuleste un plastic cuînalte performanþecare se regãseºte înmulte aplicaþii:

copertine, diverse structuri ºicopertine de intrare pentru super-marketuri, hipermarketuri, industriahotelierã etc.;

luminatoare simple, curbate,pe structurã metalicã, cu sistem deînchidere manual sau automat etc.;

tunele de trecere;panouri solare pentru asigu-

rarea efectului de serã; placare verticalã pentru centre

comerciale, depozite, pavilioane –pereþi cortinã mult mai elastici ºi maiieftini în comparaþie cu sticla;

acoperiri de suprafeþe pentruasigurarea izolãrii termice ºi a lumi-nozitãþii (ex. pieþe agricole, sãli desport, stadioane, staþii de benzinãetc.) – policarbonatul înlocuind cumult succes în aceste aplicaþiicãrãmida de sticlã;

compartimentãri de tip bal-coane, în special pentru industriahotelierã;

„expo dual sistem“ – sistemmodern pentru placãri, comparti-mentãri ºi închideri exterioare;

panouri fonoizolante pentrutraficul rutier;

grãdini de iarnã; înlocuirea unor materiale meca-

nice de tip metal (ex: aluminiu); parapeþi funcþionali, pereþi

despãrþitori; design interior;reclamã vizualã;parbrize; CD-uri, DVD-uri etc.

Avantajele asigurate de folosireapolicarbonatului sunt urmãtoarele:

luminã naturalã; aspect economic; termoizolare conform normelor

WSVO;asigurarea caracterului de

siguranþã;respectarea normelor moderne

de protecþie a muncii ºi mediului;asigurã o durabilitate mare; design modern; sistem faci l º i modular de

montare ºi reamenajare ulterioarã.

Plãci din policarbonatContinuãm seria articolelor informative despre plãcile

din policarbonat celular, de data aceasta oprindu-ne asupradomeniilor de utilizare.


Controlul calitãþii elementelor de construcþii (V)METODE ACUSTICE

dr. ing. Octavian George ILINOIU –Gardiner &Theobald International Project & Cost Management

CONTROLUL CALITÃÞII ELEMENTELORDE CONSTRUCÞII CU ULTRASUNETE

Controlul calitãþii elementelor deconstrucþii cu ultrasunete a cunoscuto dezvoltare spectaculoasã în ultimaperioadã, înlocuind sau completând,într-o mãsurã mai micã sau maimare, alte metode de controldatoritã sensibilitãþii ºi eficacitãþii lor.Impulsurile ultrasonore de înaltãfrecvenþã transmise prin materialulde examinat se absorb diferenþiat înfuncþie de gradul de neomogenitatefizicã ºi chimicã a materialului, fiindapoi înregistrate ºi interpretate sem-nalele culese pe partea opusã aprobei sau pe aceeaºi parte cu ceacercetatã (caz în care se analizeazãcalitatea semnalului dat de reflec-tarea undelor ultrasonore de faþaopusã a produsului sau de diverselediscontinuitãþi). Viteza de propagarea undei ultrasonore prin materialdepinde de modulul de elasticitate ºide densitate, parametrii care sunt larândul lor afectaþi de prezenþadefectelor când lungimea de undãeste mare, comparativ cu dimensiu-nile caracteristice defectelor. Vitezade propagare reflecta rigiditatea, iar

atenuarea intensitãþii fascicululuiultrasonor creºte odatã cu mãrireafracþiei volumetrice de material com-plementar care determinã împrãº-tierea undelor.

Defectoscopia cu ultrasunetepresupune utilizarea unor vibraþiimecanice cu frecvenþe superioarefrecvenþei sunetelor, cuprinse între20 KHz ºi 100 MHz. O proprietateimportantã a lor, utilizatã în defecto-scopie, este capacitatea de a fireflectate puternic de suprafeþele deseparare dintre douã medii cu den-sitãþii diferite. Pentru ca defectele sãfie puse în evidenþã este necesar cadimensiunea lor sã fie mai maredecât lungimea de undã a ultra-sunetelor folosite. Calitatea materi-alului se stabileºte folosind scãrietalon, ce au indicate numãrulmaxim de defecte admisibile sauclase de calitate cu mãrimi ºifrecvenþe de defecte admisibile.

CLASIFICÃRIDupã caracterul interacþiunii

fenomenului fizic sau a substanþei cuobiectul de controlat, se pot distingeurmãtoarele metode: prin trans-misie, prin reflexie, rezonanþã,

impedanþã, oscilaþii libere sau emisieacusticã.

Dupã parametrul informaþionalprimar (de exemplu, caracteristicamãsurabilã) se disting: amplitudinea,faza, timpul de trecere sau viteza depropagare a undelor, frecvenþa sauspectrul.

Principalele metode de controlsunt: metoda de vibraþii proprii(rezonanþã), metoda prin impact,metode elastice cu impuls ultra-sonic, metoda carotajului sonic,metoda undelor de suprafaþã ºimetoda emisiei acustice.

Metoda de vibraþii proprii Metoda nedistructivã de vibraþii

proprii (denumitã metoda de rezo-nanþã) se bazeazã pe mãsurareafrecvenþei proprii de vibraþie a epru-vetelor cu ajutorul fenomenuluide rezonanþã ºi apoi deducereamodulului de elasticitate dinamicEd (STAS 6652/1-82).

Metodele de rezonanþã cumãsurarea frecvenþei proprii sebazeazã pe punerea în vibrare aunei epruvete de formã prismaticã ºipe identificarea frecvenþei proprii devibrare, cu ajutorul fenomenului

Metodele acustice pun în evidenþã proprietãþile elasto-dinamice, defectele din elemente sau structuri(goluri, fisuri, rosturi de turnare, segregãri, adâncimea stratului zonelor deteriorate în urma proceselor deîngheþ-dezgheþ etc.), rezistenþele mecanice, modificarea structurii în timpul prizei ºi întãririi sau omogeni-tatea betonului; unul dintre cele mai vechi procedee nedistructive de control este proba de sunet. Aceastase bazeazã pe analiza undelor excitate apãrute în elementul studiat ºi pe monitorizarea, fie a semnaluluitransmis (denumitã tehnica prin transmisie) fie a semnalului reflectat sau de difracþie provenit de la oricesuprafaþã sau discontinuitate (denumitã tehnica cu impuls reflectat) (STAS 6652/1-82).

Acustica (gr. Akoustikos „a auzi“) este ºtiinþa care se ocupã cu studiul producerii, propagãrii ºirecepþionãrii energiei acustice, incluzând ºi efectele produse de aceastã energie atât asupra organismuluiomului, cât ºi asupra corpurilor. Primele studii ºi cercetãri au fost realizate în secolul al VI-lea î.H. de cãtrePitagora, continuând în Evul Mediu cu Galileo Galilei, din nevoia de a gãsi o explicaþie auzului ºi vorbirii.Dezvoltarea pe baze ºtiinþifice a acusticii a început din secolul XVI-lea, dar progresele evidente au apãrutabia la începutul secolului al XIX-lea datoritã lui Daniel Colladen ºi Francois Strum (1822), continuând cuPaul Langevin (1915) ºi Serghei Sokolov (1928), când au fost create posibilitãþi de producere, cu ajutorulaparatelor, a undelor infrasonore (max. 20 Hz), sonore ºi ultrasonore (0,5 – 10 MHz), de înregistrare ºiredare a sunetelor, precum ºi de mãsurare ºi analizare a acestora.


Înf i inþatã în 1994, companiaBIGIMPEX din Baia Mare comercia-lizeazã urmãtoarele produse:

panouri celulare din policar-bonat:

- plane – Barlo SPC produse deconcernul Quinn Plastic (Belgia) ºiDaulux produse de Polyu (Italia);

- panouri celulare cutate din poli-carbonat – Thermogreca;

- panouri celulare ondulate dinpolicarbonat – Thermonda;

- panouri modulare tip Lamba ºi Uluc;- sisteme autoportante pentru aco-

periri ºi închideri cu panouri;- cupolete termoformate din poli-

carbonat celular;lambriuri din P.V.C. pentru

exterior;sidinguri din P.V.C. pentru

exterior;glafuri din P.V.C. pentru interior;

luminatoare pentru haleindustriale – fixe sau cu trape mobile.

Panourile celulare din policar-bonat cutate – Thermogreca 1000 G16reprezintã soluþia idealã pentrucrearea de benzi luminatoare înplanul acoperiºurilor, realizate dinpanouri sandwich sau panouricutate. Thermogreca 1000 G16 esteo placã celularã cutatã cu grosimeade 16 mm, lãþimea de 1000 mm ºilungimea la cerere. Suprafaþa desuprapunere a urechilor poate fiîntre 24 ºi 45 mm, în funcþie de tipulpanoului sandwich.

Avantajele acestor panouri cutatefaþã de cele din fibrã de sticlã sunturmãtoarele:

având structura celularã ºicapetele termosudate, au o bunãtermoizolaþie K=1,8 Kcal/m2h0C;

fiind tratate împotriva razelorUV, au o bunã rezistenþã la factori demediu (intemperii) ºi la impact (sunt,practic, incasabile), iar aspectul loreste menþinut în timp.

Firma promoveazã luminatoa-rele pentru hale sub formã de cupo-lete, luminatoare continue fixe saucu trape mobile. Luminatoarele cutrape mobile pot avea rolul de venti-latie ºi/sau evacuare a fumului.Astfel, trapele pot fi echipate cu sen-zori de fum ºi temperaturã pentru ase deschide, respectiv de vânt ºi deprecipitaþii pentru a se închide.

Lucrãri de referinþã executate deBIGIMPEX: Luminatoare la PiaþaTimpuri Noi – Bucureºti, HaleleGEIGER din Tg. Mureº, Lumina-toare cu trape la Hala de producþieIon Art Glass – ªelimbãr.

Produse ºi subansamble pentru luminatoare


de rezonanþã, realizat prin variaþiafrecvenþei excitaþiei exterioare pânãla coincidenþa cu frecvenþa propriede oscilaþie a epruvetei.

Principiul de funcþionare aaparatului (fig. 1) constã în: intro-ducerea piesei de examinat într-unfascicul de ultrasunete produs de unvibrator piezoelectric sau magne-tostrictiv; varierea frecvenþei aces-tora pânã când apare fenomenul derezonanþã; notarea frecvenþei; vari-erea în continuare a frecvenþei pânãla urmãtoarea rezonanþã. Cunoscândcele douã frecvenþe succesive,rezultã lungimea parcursã. Dacãaceastã lungime corespunde cugrosimea piesei înseamnã cã nuexistã defecte pe direcþia în care s-auproiectat ultrasunetele.

Tipurile principale de vibraþiisunt: longitudinale, de încovoiere ºide torsiune.

Frecvenþa proprie de vibraþie aunui sistem mecanic depinde de pro-prietãþile sale elastice, inerþiale ºiconstructive. Relaþiile matematiceale acestor interdependenþe sunt:

unde:fl – frecvenþa proprie a vibraþiilor

longitudinale;fi – frecvenþa proprie a vibraþiilor

transversale;ft – frecvenþa proprie a vibraþiilor

de torsiune;l – lungimea barei;A – suprafaþa secþiunii transver-

sale a barei;Ip – momentul de inerþie al secþiu-

nii transversale al barei;Im – momentul de inerþie curent al

barei;α – coeficient al condiþiilor de

rezemare la încovoiere;β – coeficient al condiþiilor de

rezemare la torsiune;Ed – modul de elasticitate dinamic;u – deplasare axialã;σ – efort axial;t – timp;ε – deformaþie;co – viteza de undã;τ – timpul necesar undei sã strã-

batã lungimea barei.

ªtiind cã

ºi cã ,

rezultã urmãtoarea relaþie:

unde

Frecvenþa proprie a vibraþiilorlongitudinale va fi:

În ipoteza în care l, ρ ºi f suntcunoscute, modulul de elasticitate Eva fi:

În cazul unei grinzi cu laturile a ºib, având masa M, relaþia (8) devine:

Metoda prin impactMetoda prin impact (analiza

rãspunsului acustic) (Davis ºi Dun1974; SteinBach ºi Vez 1975; Higgs1979; Stain 1982; Sansalone ºiCarino 1986; Nazarian si Stokoe1986; Davis ºi Hertlein 1991) sebazeazã pe punerea în vibraþie aunei epruvete, a unui element sau aunei structuri cu ajutorul unui impactde micã intensitate, ºi pe mãsurareaperioadei sau frecvenþei proprii deoscilaþie ºi eventual a decrementuluilogaritmic de amortizare a oscilaþiilorepruvetei sau elementului, în vede-rea determinãrii calitãþii betonului dinelement (STAS 6652/1-82).

Impactul poate fie exercitatlongitudinal, transversal centric sautransversal excentric, obþinându-sefrecvenþa proprie longitudinalã deîncovoiere sau de torsiune a epru-vetei ori elementului sau decremen-tului corespunzãtor.

Metode elasticecu impuls ultrasonic

Metodele elastice cu impulsultrasonic (Whithurst 1967) sebazeazã pe mãsurarea tipului saua vitezei de propagare ºi, eventual,a atenuãrii impulsurilor ultraso-nice în beton (ASTM C 597; C 26-1985; STAS 6652/1-82). Undeletransmise sunt afectate de dis-continuitãþile ºi neomogenitãþilematerialului, iar defectul fiindînregistrat printr-o anulare sauatenuare a energiei transmise.

Fig.1: Schema principiului de funcþionare aaparatului pentru determinarea frecvenþei de rezo-nanþã: 1. Probã de beton; 2. Excitator electromag-netic; 3. Receptor; 4. Monitor ºi amplificator.

[1]

[4]

[5]

[6]

[7]

[9]

[8]

[2]

[3]



ARCHPLAN ATLAS SRLPloieºti

DEPO TRANS COM SRLBrãneºti

AXA SERVICE SRLBucureºti

TERMOCONSTRUCT SASatu Mare

MARCONF SAPiatra Olt

MOZAIC SABrãila

GABBRO SATimiºoara

BAULINIE SACluj

DIRECT SRLPiteºti

MULTISTARPROD Oradea

SIMCOR SAOradea

AVITECH SRLBucureºti

GAMUS SRLBacãu

MARIX SRLTulcea

MARSTE SRLBacãu

AVIOANE CRAIOVACraiova

SITOREX SRLBacãu

ELMONT CONSTRUCT SRLConstanþa

ELECTROCONSTRUCÞIAELCO – Focºani

OMITEK SOFT SRLArad

GLOBAL BEST BUY SRLBucureºti

AMBER TECHNOLOGIESBucureºti

AVANTAJ CONSTRUCTBucureºti


Metoda tipului sau vitezei depropagare constã în producereaunor impulsuri alcãtuite din oscilaþiineamortizate de frecvenþã relativjoasã (40 – 150 Hz), care se aplicãbetonului cu ajutorul unui palpator-emiþãtor simultan cu deschidereabazei de timp, ºi al cãror timp sauvitezã de propagare prin beton estedeterminatã cu ajutorul unui palpator– receptor care aplicã semnalulrecepþionat pentru încheierea bazeide timp.

Viteza de propagare longitudi-nalã (Vl) este:

unde:L – distanþa dintre emiþãtor ºi

receptor, în linie dreaptã (mm);T – timpul de propagare al impul-

surilor în beton (μs);λ – lungimea de undã a ultra-

sunetului folosit;n – frecvenþa oscilaþiilor utilizate.Într-un mediu tridimensional,

relaþia (10) devine:

unde:E – modulul de elasticitate dinamic

al materialului;ρ – densitatea materialului;μ – coeficient Poisson.unde:

G – modul de elasticitate lalunecare.

Metoda atenuãrii impulsurilorultrasonice

Aceastã metodã se bazeazã fiepe ridicarea curbei de atenuare aunui impuls ultrasonic reflectat suc-cesiv de feþele opuse ale epruveteisau elementului de beton, fie pemãsurarea amplitudinii semnaluluirecepþionat la primul sãu front deundã prin înregistrarea amplificãriinecesare pentru a aduce semnalulla o amplitudine standard (fig. 3).

Metoda carotajului sonicMetoda carotajului sonic (STAS

6652/1-82) se bazeazã pe glisarea înlungul unor canale circulare umplutecu apã a unor palpatori ultrasonici,cu polarizare radialã, rezistenþi la

imersie, precum ºi pe mãsurarea tim-pului de propagare ºi eventual aamplitudinii semnalului ultrasonic,dupã propagarea sa prin beton, întreemiþãtor ºi receptor, în vedereadeterminãrii calitãþii betonului.

Metoda undelor de suprafaþãMetoda undelor de suprafaþã

se bazeazã pe mãsurarea vitezei defazã a undelor de încovoiere excitateîn plãci la diverse frecvenþe, în vede-rea trasãrii curbei de dispersiecorespunzãtoare, curbã ce poate fifolositã ulterior la determinareavitezei undelor de suprafaþã saugrosimii plãcii.

Metoda analizei spectrale aundelor de suprafaþã (SASWSpectral Analysis of SurfaceWaves) (Jones 1955, 1962, Heisey1982 ºi Nazarian 1983) este utilizatãmai ales la suprafeþe cu o singurãfaþã vizibilã (pavaje, dale, drumurietc.) fiind o variantã a metodeiimpact-ecou (fig 4).

Metoda a fost dezvoltatã în scopuldeterminãrii proprietãþilor elemen-telor de construcþii realizate în straturi.

Principiul de funcþionare constãîn lovirea suprafeþei ºi înregistrareaprin douã receptoare a vitezeiundelor de suprafaþã ºi a lungimiide undã. Vitezele mari corespundunui modul de elasticitate mare,respectiv unei calitãþi superioare amaterialului.

Metoda emisiei acusticeConform (STAS 6652/1-82),

metoda emisiei acustice sebazeazã pe mãsurarea variaþieinumãrului impulsurilor acustice

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

km/s

[15]

Fig. 2: Echivalenþã Vs/Vl ºi coeficient Poisson

Fig. 3: Schema principiului de funcþionarea aparatului piezoelectric

Fig. 4: Schema principiului de funcþionareSASW: 1. Analizor spectral; 2. Ciocan; 3. Receptor 1;4. Receptor 2. Sursã: Carino, 1994


emise de betonul unei epruvete, înunitatea de timp, la diferite trepte desolicitare, ca urmare a degradãrilorstructurale produse de eforturile dinmateriale.

Controlul prin emisie acusticãse bazeazã pe detectarea emisiei deunde produse la variaþia rapidã atensiunilor locale din straturileanalizate. Controlul þine seama deefectul Kaiser, care constã în faptulcã emisia acusticã reîncepe dupã oîntrerupere, la o încãrcare cu osarcinã mai mare decât valoareamaximã din perioada de emisieiniþiala, sau de efectul Felicity, careconstã în faptul cã emisia acusticãreîncepe la solicitãri reprezentând oanumitã fracþie (raport sau proporþieFelicity) din încãrcarea maximãprecedentã. Amplitudinea redusã asemnalului indicã deformarea matri-cei ºi prezenþa microfisurilor, iaramplitudinea mare indicã desprin-derile la interfaþã, rupere, precum ºismulgere.

BIBLIOGRAFIE1. Carino N.J., Nondestructive

Test Methods. Concrete Construc-tion Engineering Handbook. Chapter19, CRC Press, Boca Raton, Fl,Nawy, Editor 19/1-68 pp, 1997.

2. Ilinoiu G., Evaluarea confor-mitãþii betonului, Ed. Cartea Univer-sitarã, Bucureºti, 2006.

3. Jalinoos, F.,Olson, L. D.,Aouad, M. F., and Balch, A. H.,Acoustic tomography for QNDE ofstructural concrete, QuantitativeNondestructive Evaluation (QNDE)Proceedings, 14, Iowa State Univer-sity, 1994.

4. Jalinoos, F., Olson, L.D.,Sack, A., Use of a combined acousticimpact echo and crossmediumtomography methods for defectcharacterization in Concrete civilstructures, Structural Faults andRepair Conference, London Univer-sity, 1995.

5. Nordstrom R., Brunner A.J.,Bohse J. “A First Atlas of AEActivity” to be presented at the 45th

regular Meeting of the AEWG(Evanston, IL, USA, August 19-21,2002).

6. REMR Technical note CS-ES-1.10. Nondestructive testing of con-crete with ultrasonic Pulse-Echo,1991.

7. ACI 228.1R, In-Place Methodsfor Estimate Concrete Strength,American Concrete Institute, Farm-ington Hills, MI, 1995.

8. ACI228.2R, NondestructiveTest Methods for Evaluation of Con-crete in Structures, American Con-crete Institute, Farmington Hills, MI,1998.

9. C 26-85. Instrucþiuni tehnicepentru încercarea betonului prinmetode nedistructive.

10. SR EN 583-1/01. Examinãrinedistructive. Examinarea cu ultra-sunete. Partea 1. Principii generale.

11. SR EN 583-2/01. Examinãrinedistructive. Examinarea cu ultra-sunete. Partea 2. Reglajul sensibi-litãþii ºi al bazei de timp.

12.. SR EN 583-3/01. Examinãrinedistructive. Examinarea cu ultra-sunete. Partea 3. Tehnica printransmisie.

13. SR EN 583-4/01. Examinãrinedistructive. Examinarea cu ultra-sunete. Partea 4. Examinareapentru detectarea discontinuitãþilorperpendiculare pe suprafaþã.

14. SR EN 583-5/01. Examinãrinedistructive. Examinarea cu ultra-sunete. Partea 5. Caracterizarea ºidimensionarea discontinuitãþilor.

15. STAS 6652/82. Încercãrinedistructive ale betonului.

16. STAS 9552/74. Defecto-scopie ultrasonicã. Examinareaîmbinãrilor sudate prin topire.

QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;

• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 021/411.71.51,

e-mail: [email protected]

ORGANISM ACREDITAT RENAR

ORGANISMÎN CURS DE ACREDITARE RENAR

• Atestarea conformitãþii produselorîn conformitate cu HG 622/2004 ºi aplicarea mãrcii de conformitate CS,Certificat de recunoaºterenr. 4 din 2003.

• Certificarea sistemelorde management al calitãþii;

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

Organism de certificareproduse recunoscut de MTCT

• Procedee, metode, tehnici de auditare, inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:- Naþional - CNFCMAC- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT(Franþa), AJA-EQS (Anglia);

• Profesori universitari;• Doctori în ºtiinþe;• Experþi în domeniile de certificare.

Organism agreat MTCTPROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ CU UTILIZAREA DE:

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII ªI DOMENIUL VOLUNTAR

ORGANISM DE CERTIFICARE


Sisteme de plafoane – AMF ACUSTICA DIN CLASELE ªCOLILOR

Problemele educaþiei copiilor ºi a tinerilor noºtri au ajunsîn prim-plan, conform studiilor Pisa.

La analizarea cauzelor, un rol principal l-a avut ºistudierea claselor din ºcoli, urmãrindu-se în special acus-tica din aceste încãperi.

De multe ori, existã condiþii necorespunzãtoare, în ceeace priveºte acustica sãlilor de curs.

Acusticienii sunt dezamãgiþi de faptul cã, de mai multedecenii, nu s-a þinut seama în practicã de regulile acusticiiîn amenajarea claselor. Profesorii sunt frustraþi, datoritãfaptului cã autoritãþile din învãþãmânt ºi din construcþiiacordã mai multã atenþie altor prioritãþi decât celor legatede posibilitatea de comunicare ºi audibilitate.

La aceasta, se adaugã ºi influenþa zgomotului, ce areun efect direct asupra capacitãþilor mentale ale ºcolarilor ºiprofesorilor. Ca urmare a acestui fapt, rezultã o înþelegeremai greoaie în timpul discuþiilor, diminuarea atenþiei ºi aconcentraþiei, dar ºi o asimilare mai slabã, din punct devedere psihic. Înainte de toate, obþinerea unui timp maiscurt de gândire devine mai dificil. Climatul social seînrãutãþeºte, deoarece zgomotul conduce la agresivitate.

Cerinþele acustice privind sãlile din ºcoli ºi de audiþie sunturmãtoarele:

o foarte bunã înþelegere a conversaþiilor;o transmitere nemodificatã a intensitãþii vorbirii;un zgomot cât mai redus cu putinþã, din afara ºi din

interiorul clãdirii;un zgomot cât mai redus în spaþiul respectiv.

Diversele cercetãri, efectuate în clasele ocupate ºineocupate, aratã cã gradul de înþelegere a conversaþiilor ºi,astfel, posibilitatea de asimilare a cunoºtinþelor de cãtreelevi în aceste spaþii fãrã mãsuri acustice (netratate) sunt,în mod evident, mai slabe decât în acele spaþii unde s-auîntreprins mãsuri acustice. Foarte mare este diferenþa încondiþiile în care copiii lucreazã ºi produc, în consecinþã, unanumit nivel de zgomot în spaþiile respective.

În cadrul acestor studii, concluzii interesante s-au con-statat ºi din opiniile profesorilor care au considerat spaþiilede ºcolarizare a copiilor zgomotoase ºi adesea genera-toarea de:

dureri de cap;tendinþe de deteriorare a vocii, ce se pot observa

legat de munca acestora;dureri în gât, nas, urechi.

Profesorii care apreciazã clasele elevilor ca fiind preazgomotoase cred adesea cã:

acustica are o influenþã asupra propriei performanþe;acustica exercitã o influenþã asupra performanþelor ºi

a comportamentului copiilor;se îmbolnãvesc mai des decât copiii lor.

Din acestea rezultã cã acustica are o influenþã determi-nantã asupra configurãrii claselor, a ºcolilor, astfel încât tre-buie sã i se acorde o atenþie foarte mare.

TIMPUL DE REVERBERAÞIETimpul de reverberaþie, ca mãsurã a ambientului acus-

tic, corespunzãtoare utilizãrii, se referã, în cele din urmã, laîntregul spaþiu. Multe spaþii nu pot fi, în mod general, dotatecu cele necesare cerinþelor dintr-o linie directoare. Printreacestea se încadreazã ºi sãlile de cursuri.

Aºezarea ºi dispunerea publicului trebuie sã fie opti-mizate, în funcþie de aplicaþie, în aºa fel încât legãturadirectã dintre vorbitori ºi auditoriu sã fie pe cât posibilredusã. Pentru ascultãtorii cu deficienþe auditive, esteabsolut necesar ca vizibilitatea, în vederea citirii depe buze, sã fie cât mai bunã posibil, de ex. ºi printr-oiluminare corespunzãtoare.

Acestea trebuie sã ofere un suport prezentatorilor,printr-o reflectare adecvatã, timpurie a undelor, astfel încâtprezentarea sã fie clarã ºi inteligibilã. Pe de altã parte, tre-buie sã se asigure ºi absorbþia zgomotului de fond. Printr-outilizare a unor suprafeþe de plafoane, ce reflectã sauabsorb zgomotul, în mod controlat, se poate rezolva ºiacest aspect, chiar dacã sãlile de clasã prezintã, de regulã,o orientare clarã.

Pentru a nu deregla imaginea optic-unitarã a acestorplafoane, din cauza acestui amalgam acustic, se impuneutilizarea unor plãci ce pot asigura ambii parametri.

În acest sens, se indicã plãcile: Feinstratos/Feinstratosmicroperforat, Laguna / Laguna microperforat, Thermacoustic.

ATENUAREA ACUSTICÃDeseori, în cazul abordãrii din punct de vedere acustic a

ºcolilor, se ia în considerare doar absorbþia sau reflexia dinîncãpere. Clasa din ºcoalã (respectiv fiecare spaþiu) estesupusã, în cele mai frecvente cazuri, influenþelor acusticedin exterior. Aceste influenþe sunt multiple ºi pot proveni dinzgomote produse în spaþiile învecinate, unde sedesfãºoarã activitãþi muzicale sau de sport. Zgomotul deimpact se poate propaga de la spaþiile situate deasuprasãlii, de la instalaþiile tehnice ale clãdirii, pânã la zgomotuldin exterior, de pe strãzi sau zgomotul produs de avioane.Parþial, se pot suprapune simultan chiar mai multe surse dezgomot.

Aceste efecte ale zgomotului exercitã, astfel, o influenþãfoarte mare asupra acusticii spaþiului ºi necesitã sã fie luateîn considerare în mod detaliat.

Strãduinþa ca un spaþiu sã fie decuplat de sursele dezgomot ce îl înconjoarã înseamnã o izolaþie fonicã sau, maiexact spus, o atenuare acusticã corespunzãtoare. Scopuleste ca sã se obþinã un ambient bun acustic, într-un spaþiu,care sã fie decuplat ºi protejat faþã de factorii exteriori deinfluenþã.

Luarea în considerare a fiecãrui tip de material în parte,ca în cazul absorbþiei acustice, este pentru atenuareaacusticã condiþionatã numai declarativ. Este mai importantsã se ia în considerare întregul sistem, deoarece un punctslab în sistem slãbeºte întregul spaþiu. Din aceastã cauzã,în vederea realizãrii unei siguranþe în exploatare, norma-tivele devin reglementãri (de ex. DIN 4109, BB93) pentruatenuarea acusticã, care sunt, de asemenea, foartenumeroase ºi mai detaliate decât cele pentru acusticaspaþiului.

Pentru atenuarea acusticã, trebuie sã luãm, ca exem-plu, un dig de apã. În cazul în care dorim sã ridicãm nivelulapei la o anumitã cotã, este necesarã ridicarea ºi întãrireadigului. Dacã digul respectiv are însã o gaurã într-un loc, înacest caz, nu ajutã la nimic toate mãsurile efectuate pentruîntãrirea digului, în vederea menþinerii nivelului de apã.

Aceasta înseamnã însã, în acelaºi timp, cã valoareaizolaþiei fonice va depinde foarte mult de gradul de prelu-crare a materialelor ºi a sistemelor.

ATENUARE ACUSTICÃ ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI DE IMPACTÎn cazul atenuãrii acustice împotriva zgomotului de

impact, propagarea sunetului se face, datoritã zgomotuluiprodus de paºii fãcuþi deasupra planºeului, de la etajulsuperior ºi se realizeazã, prin transmiterea zgomotului dedeasupra planºeului, prin planºeu ºi plafonul suspendat.Pentru a putea efectua testul, pe cât posibil în mod unitar,plafonul se va „excita“ cu ajutorul unui mecanism de nor-mare (mãsurare), iar transferul zgomotului cãtre spaþiulprotejat se va mãsura conform normelor ISO 140-7 ºi se vaevalua conform normelor ISO 717-1.

S-au obþinut rezultate foarte bune cu produseleThermacoustic ºi Thermacoustic dB. Acestea se potîmbunãtãþi prin diverse mãsuri de decuplare acusticã, cade exemplu prin utilizarea unor elemente de suspendare cucoliere acustice.

ZGOMOTE DERANJANTE ÎN ÎNCÃPERIValoarea maximã a zgomotelor deranjante transmise

din exterior într-o încãpere este propusã, conform unuistudiu actual, la un nivel de 38 dB (A), astfel încât aceastasã se situeze cu 5 dB sub limita intensitãþii vorbirii.

Dacã se pleacã de la faptul cã, mereu, o parte din elevisunt cu o posibilitate de auz diminuatã (în medie fiecare al5-lea sau al 6-lea elev are deficienþe de auz), ar trebui sãse atingã valoarea maximã de 35 dB (A).

Conform unui studiu SUA, 11,3% din elevi au probleme deauz, fapt ce influenþeazã, în mare mãsurã, predarea lecþiilor.



Urmarea este cã fiecare al 3-lea copil, care nu poate auziîntr-un mod optim, rãmâne, pe perioada ºcolarizãrii sale,cel puþin o datã repetent. De altfel, o acusticã deficientã însãlile de clasã este provocatã de cei prezenþi în clasarespectivã. Chiar ºi copiii care aud bine trebuie sã seforþeze pentru ca sã poatã distinge vocea profesorului dintot vacarmul existent în încãpere.

În spaþiul respectiv existã, în mod uzual, instalaþii deventilare ºi instalaþii cum ar fi proiectoarele Overhead ºivideo Beamer, care sunt ºi ele surse de zgomot. Acesteatrebuie sã fie dimensionate ºi evaluate la nivelul cerinþelorsuperioare.

Zgomotele din exterior (de ex. zgomotele din stradã,avioane), precum ºi cele produse în alte spaþii din clãdire (deex. instalaþiile tehnice din clãdire, cele din alte clase din ºcoalã,casa scãrilor) ar trebui sã se încadreze în cerinþele minime dindiferite þãri, precum cele prevãzute de normele DIN.

Amplitudinea maximã a sunetelor deranjante din exterior: UK 35 dB; D 40 dB resp. 35 dB (cerinþa minimã, resp.

cerinþa medie);F 40 50 dB (pentru ºcoli, în afarã de ºcolile pentru

asistente medicale);43 55 dB (pentru ºcolile pentru asistente medicale).

În proiectare trebuie sã se ia în considerare, din timp, oconsultanþã acusticã.

Astfel, se pot verifica forma ºi materialele de con-strucþie, iar acestea trebuie sã fie optimizate.

Produsele Silence alpha, Silence dB, Thermacoustic,Thermacoustic dB ºi Kombimetall perforat cumuleazã ungrad ridicat de absorbþie acusticã, cu o atenuare acusticãexcelentã. Zgomotul este, astfel, absorbit în spaþiile afe-rente iar propagarea zgomotului din exterior, indiferent cãacesta provine din încãperile învecinate sau exterioareclãdirii, este atenuat.

Firma AMF oferã, în acest sens, un service gratuitpentru calculul timpului de reverberaþie.

PROTECÞIA LA FOCÎn ºcoli, pe lângã cerinþele acustice, un rol important îl

are ºi protecþia la foc. Pe lângã spaþiile destinate claselor,coridoarele reprezintã, de asemenea, o cale de evacuarepentru copii, care trebuie, desigur, sã fie protejaþi.

Plafoanele autonome de protecþie la foc:Ventatec 30;F30 uno / + Metal;F30 dual / + Metal;F90 dual / + Metal;F30 mono / + Metal;

oferã o siguranþã foarte ridicatã, o funcþionalitatedeosebitã, prin posibilitatea de revizie, o protecþie acusticãbunã, precum ºi o opticã plãcutã. Aceste sisteme autonomeoferã, totodatã, protecþia la foc a spaþiului de deasupra pla-fonului, în vederea evacuãrii personalului, precum ºi pro-tecþia instalaþiilor din spaþiul dintre plafon ºi planºeu, încazul unui incendiu în coridor. ªi aceasta pentru minimum30 minute!

Mai mult, acestea sunt testate ºi din punctul de vedereal etanºeitãþii la fum ºi posedã, astfel, o funcþiune suplimen-tarã, esenþialã, de protecþie.

IGIENATocmai în bucãtãrii, cantine ºi în alte zone în care pot fi

preparate alimentele, trebuie acordatã o atenþie deosebitãigienei ºi curãþeniei. Prin opþiunea Hygena, firma AMF oferão protecþie fungistaticã ºi bacteriologicã pentru multedesene ale suprafeþei plãcilor din gama Thermatex-AMF.

Plãcile Thermaclean S ºi Kombimetall neted pot fi ºispãlate umed cu mijloace de curãþat (vezi recomandãrilede curãþire). Ele sunt testate ºi corespund utilizãriipentru camere curate, aferente claselor 4-6, conformnormelor ISO.

STABILITATEA ªI REZISTENÞA LA UMIDITATEPentru plafoanele ce trebuie sã corespundã unor ce-

rinþe de influenþã fizicã ºi climaticã deosebite, firma AMFoferã plãci din gama Fibracoustic cu posibilitãþi adecvate.

Astfel, atât pentru sãlile de înot sau de sport, cât ºi pen-tru alte zone exterioare, se oferã sisteme speciale de mon-taj (de ex. pentru siguranþa la loviturile de minge), pe care leputem arãta cu plãcere în detaliu, în cazul unei consultanþepersonale.

Plãcile uºor de montat, din fibre de lemn, Fibrafutura,oferã posibilitãþi noi, fantastice, pentru configurareaformelor, conform cerinþelor actuale. Materialul natural, cuun liant pe baza de ciment, de culoare gri sau alb, estedisponibil în diferite tonuri de culori cod RAL. Desenulsuprafeþei Mirage-Cupru se prezintã, în funcþie de direcþialuminii, în diferite tonuri de culoare. Fibrafutura se reco-mandã, în egalã mãsurã, datoritã proprietãþilor sale fizico-constructive deosebite ºi în legãturã cu sistemele AMF „A“ºi „C“, atât pentru utilizarea în spaþii diverse interioare ºiexterioare, cât ºi pentru zone ce impun o rezistenþã la umi-ditate de 95%.

Desenul suprafeþelor, în raport cu sistemul „B“, datoritãsiguranþei împotriva loviturilor de minge, este foarte indicatpentru utilizarea în sãlile de sport.

SISTEMUL AUDIO Este o placã - difuzor cu emitere a sunetelor în plan, cu

o deschidere în unghi de 1800, realizatã în formatul raster alplafonului casetat, suspendat ºi care funcþioneazã dupãprincipiul unui emiþãtor de sunete – transformator de undeoscilatorii.

Placa însãºi este un difuzor ºi nu se deosebeºte opticde restul plafonului AMF.

Sunetul redat (conversaþie ºi muzicã) are un nivel decalitate Hi Fi deosebit.

SISTEMUL BEAMEXTehnica modernã este, între timp, la ordinea zilei în

ºcoli. Proiectoarele pentru video ºi computer, precum ºiecranele mobile de proiecþie sunt integrate în plafonul AMFºi sunt acþionate, prin intermediul unor sisteme de culisareîn plafon, cu ajutorul telecomenzii, fiind ferite ºi protejateîmpotriva furtului ºi vandalismului.

Când acestea sunt necesare la cursuri, ele coboarã uºordin plafonul suspendat ºi pot fi puse în funcþiune imediat.



Echipamentepentru tratarea apei uzate

Echipamentele produse de GRUP ROMET/ISEA,destinate domeniului casnic, sunt staþii compacte,realizate din tancuri monobloc de polietilenã, proiec-tate în funcþie de numãrul de locuitori echivalenþi(4–200 L.E.). Aceste echipamente lucreazã pe princi-piul reactoarelor SBR, tratarea apei uzate realizându-seîn mai multe faze: oxidare biologicã, sedimentare,digestie ºi dezinfecþie.

Oxidarea biologicã este realizatã în prezenþa bac-teriilor aerobe care consumã substanþele organicebiodegradabile ºi uneºte fracþiile puþin solubile înflocoane. Oxigenul necesar procesului biologic estefurnizat de un compresor silenþios care barboteazã aerºi care este setat în funcþie de încãrcarea organicã aapei.

Sedimentarea ºi digestia sunt destinatedecantãrii flocoanelor formate ºi producerii unui lichidlimpede cu o concentraþie foarte micã de materialorganic ºi solide în suspensie. Echipamentele produsede GRUP ROMET/ISEA au un compartiment de sedi-mentare proiectat sã optimizeze retenþia hidraulicãpentru o perioadã de timp suficientã cât sã permitã

sedimentarea reziduurilor.Nãmolul separat esteparþial stabilizat. Procesulbiologic este proiectat sãminimizeze cantitatea denãmol care trebuie evacu-atã periodic.

Clorinarea lichiduluilimpede este destinatãel iminãri i eventual i loragenþi patogeni ºi se faceprin evacuarea acestuilichid într-un compartimentde contact unde se aflãpastile de clor organic.

Echipamentele pentru tratarea apelor uzate produsede GRUP ROMET/ISEA, destinate domeniului casnic,se utilizeazã de obicei asociat, pentru pretratament, cuun separator de grãsimi în cazul apei gri provenite de labucãtãrii, duºuri sau spãlãtorii casnice ºi/sau cu o fosãsepticã multicameralã în cazul în care apa uzatã gri ºiapa uzatã neagrã (WC) sunt amestecate.

GRUP ROMET BUZÃU, firmã de renume pe piaþa sistemelor de tratare a apei în vederea potabilizãrii ei,ºi-a lãrgit aria de activitate cu noi produse în domeniul tratãrii apelor uzate, menajere ºi industriale, prinîncheierea unui parteneriat cu firma ISEA GROUP, companie italianã cu piaþã de desfacere în întreagalume, specializatã în proiectarea, fabricarea, instalarea, punerea în funcþiune ºi întreþinerea staþiilor detratare a apelor uzate.

GRUP ROMET BUZÃU ºi-a adaptat întotdeauna produsele în funcþie de cerinþele pieþei, încercând sãofere cele mai bune soluþii ºi echipamente în domeniul tratãrii apei provenite din orice sursã, de suprafaþãºi/sau adâncime.

Intrarea României în Comunitatea Europeanã aduce o nouã legislaþie în domeniul tratãrii apei învederea potabilizãrii ei, dar mai ales în ceea ce priveºte aducerea apelor uzate menajere ºi industriale laparametrii care sã permitã deversarea în canalizãri sau într-un emisar, în vederea protejãrii mediului, atâtpentru micile comunitãþi, cât ºi pentru marile oraºe. Astfel, parteneriatul cu GRUPUL ISEA, din Italia, firmãcu o bogatã experienþã în proiectarea ºi fabricarea staþiilor de tratare a apelor uzate, aduce pe piaþaromâneascã o gamã variatã de produse, de la domeniul casnic (4–200 locuitori echivalenþi)pânã la domeniul comunitãþilor mijlocii ºi mari (200–6.000 L.E.).

ECHIPAMENTE DESTINATE TRATÃRII APELOR UZATE MENAJERE DIN DOMENIUL CASNIC(LOCUINÞE, VILE, PENSIUNI, MINI HOTELURI, BARURI, RESTAURANTE)


Echipamentele produse de GRUP ROMET/ISEA,destinate domeniului industrial, sunt fabricate din tancuride GRP, de diferite capacitãþi ºi pot fi montate subteran,suprateran sau containerizate.

Sunt destinate diferitelor tipuri de industrii (alimen-tarã, navalã, chimicã, petrolierã etc.), zonelor reziden-þiale, taberelor, zonelor turistice, spitalelor, localitãþilor cupânã la 2.000 de locuitori echivalenþi.

Pentru capacitãþi mai mari, sistemele sunt montateîn paralel, în funcþie de numãrul de locuitori echivalenþi.Astfel, acest sistem garanteazã eficacitatea întreguluiproces de tratare, de-a lungul anului, în zone cu un fluxmare de persoane: hoteluri, staþiuni turistice, taberespeciale pentru muncitori constructori, tabere derefugiaþi etc.

Montarea a douã linii separate instalate în para-lel creeazã, de asemenea, posibilitatea operãrii, înparalel sau individual, în funcþie de cerinþe ºinumãrul de utilizatori. Aceastã soluþie a fost specialgânditã pentru a garanta eficacitatea procesului deepurare biologicã în situaþii în care existã un fluxperiodic, variabil, al nãmolului.

Sistemul de tratare a apelor uzate menajere estealcãtuit din 4 pãrþi:

1. staþia de egalizare a debitului – unde nãmoluleste colectat ºi pompat, cu debit constant;

2. reactorul de nãmol activ – este partea centralã ºicea mai importantã a instalaþiei ºi are în alcãtuire uncompartiment de oxidare destinat înlãturãrii materieiorganice, nitrificãrii-denitrificãrii ºi un compartimentpentru decantarea ºi recircularea nãmolului activ;

3. dezinfecþia cu clor;4. filtrarea finalã în filtre sub pre-

siune cu cãrbune activºi nisip.

PRODUSE DESTINATE TRATÃRII APELOR UZATE MENAJERE PROVENITE DIN COMUNITÃÞI MIJLOCII ªI MARI(ANSAMBLURI DE LOCUINÞE, ZONE TURISTICE, LOCALITÃÞI MIJLOCII ªI MARI),

PRECUM ªI APE UZATE PROVENITE DIN INSTALAÞII INDUSTRIALE

PRODUSE DESTINATE TRATÃRII APELOR UZATE SPECIALE (ATELIERE AUTO, BENZINÃRII, SPÃLÃTORII DE MAªINI)

AVANTAJE

Separatorul de hidrocarburi OTTO-PE este unechipament destinat tratãrii apelor uzate din atelieremici, benzinãrii, staþii petroliere. Se instaleazã uºor întresistemul de colectare a apelor menajere deja existent ºicanalizare ºi eliminã uleiurile ºi hidrocarburile, ducând laeliminarea poluãrii.

Separatorul de ulei OIL TRAP este un echipamentformat dintr-un tanc monobloc din polietilenã ºi sefoloseºte pentru pretratamentul apei uzate provenite dela ateliere mecanice, spãlãtorii de maºini, staþii de ben-zinã, garaje ºi depozite industriale. Uleiurile care nu suntsub formã de emulsie în apã uzatã sunt separate prinprocesul fizic de flotaþie.

Instalaþiile de biofiltrare ECOWASH sunt utilizatepentru tratarea apelor menajere provenite din spãlã-torii auto ce nu sunt racordate la reþeaua publicã decanalizare. Acest tip de instalaþie este proiectat pentruel iminarea detergenþ i lor º i u le iur i lor mineralebiodegradabile. Principiul de funcþionare al acestor

instalaþii se bazeazã pe dezvoltarea unei culturi bacte-riene pe un substrat de cãrbune activ. În acest fel seobþine un efect dublu: reducerea volumului în faza deoxidare ºi neutralizarea chimicã prin absorbþiasubstanþelor poluante.

Se pot furniza opþional ºi accesorii: fose septice,grilaje separatoare, staþii de denitrifi-care, staþ i i de pompare,repartitori de debit.

Avantajele pe care le prezintã echipamentele detratare a apelor uzate, produse de GRUP ROMET/ISEAsunt multiple:

1. garanteazã o tratare a apelor uzate în conformitatecu directivele Comunitãþii Europene ºi legislaþiei statuluiromân din domeniu (NTPA 001/2002 ºi NTPA 002/2002);

2. apele tratate nu au culoare, miros ºi concentraþii depoluanþi peste limitele admise ºi se pot deversa fãrãprobleme în receptori naturali (lacuri, râuri, canale colec-toare, drenaje) în conformitate cu legislaþia de mediu ºicerinþele autoritãþilor locale;

3. apa rezultatã în urma procesului poate fi utilizatãpentru irigaþii sau pentru spãlarea maºinilor, pavajelor etc.;

4. sunt uºor de transportat, montat ºi întreþinut;

5. nu necesitã, pentru montare, realizarea unorconstrucþii betonate complexe;

6. materialul din care sunt construite (PE-GRP)conferã izolaþie perfectã ºi rezistenþã practic nelimitatã în timp;

7. capacitatea de epurare se poate mãri cu investiþiiminime;

8. au un consum mic de electricitate, deoarece suntechipate doar cu un compresor, o pompã ºi un panouelectric de comandã;

9. ocupã un volum mic (~4–5 mc) comparativ cu ofosã septicã capabilã sã stocheze apele menajerepentru 30 zile (~30 mc);

10. reduc frecvenþa ºi costurile de vidanjare la odatã pe an (2–3 mc), faþã de 360 mc pe an în cazul uneifose septice deservind 5 persoane.


Hidroizolarea structurilor în contact cu solulSUPERFLEX MORE – hidroizoleazã sigur, simplu, permanent !

100 de litri acoperã 30 mp !Condiþiile climaterice din întreaga Europã, inclusiv în România, au suferit modificãri în ultimii ani, precipitaþiile fiind mai

abundente ca volum ºi duratã. Ninsorile ºi ploile au condus atât la inundaþii pe suprafeþe mari, cât ºi la ridicarea niveluluipânzei freatice ºi la stagnarea în teren a apei pe perioade lungi. În paralel, a crescut semnificativ ponderea construcþiilorrezidenþiale ºi industriale cu subsoluri utilizabile (spaþii tehnice, garaje, spaþii de depozitare, camere de locuit etc.),conducând la necesitatea dezvoltãrii unor materiale ºi tehnologii noi, ultraperformante, care rezolvã prompt ºieficient acuta problemã a hidroizolãrii fundaþiilor, subsolurilor, deci a structurilor aflate sub nivelul solului.

Dacã nu se iau în consideraþie soli-citãrile generate de apã, solicitãri lacare va fi supusã, în mod real, con-strucþia, apar deseori deteriorãri înzonele de contact cu solul. De aceea,este foarte importantã analiza atentã ºicunoaºterea exactã a proprietãþilorsolului înaintea începerii lucrãrilor dehidroizolare.

În principiu, aceste solicitãri se potîmpãrþi astfel:

Umiditatea solului/apa deinfiltrare nestagnantã

Umiditatea solului: apa existentãîn sol se poate deplasa ascensionalprin capilaritate.

Apa de infiltrare nestagnantã:apa de suprafaþã ºi de infiltrare, subformã lichidã, care picurã, fãrã aexercita o presiune hidrostaticã asuprahidroizolaþiei. În acest caz este nece-sar ca solul ºi materialul de umplere alspaþiilor de lucru, pânã la o anumitãadâncime sub talpa fundaþiei, sã fiefoarte permeabil (exemplu: nisip,pietriº). Apa trebuie sã se poatã infiltraliber pânã la nivelul pânzei freatice.În cazul solurilor cu o permeabilitateredusã, trebuie utilizat un drenajfuncþional conform DIN 4095.

Apa cu presiune/apa de infil-trare stagnantã

Apa care exercitã presiune din exteriorasupra construcþiei. Aceastã presiune

variazã în funcþie de coloana de apã.Avem douã situaþii: apa de infiltrarestagnantã ºi apa freaticã. În cazulsolur i lor cu o permeabi l i tateredusã (10-4m/s), trebuie luat în consi-derare faptul cã apa de infiltrarepãtrunsã în spaþiile de lucru stag-neazã temporar, exercitând presiunehidrostaticã. Apa freaticã solicitã per-manent construcþia.

DEITERMANN este producãtor demateriale de construcþii încã din anul1895. Folosind experienþa de 111 ani înhidroizolaþii ºi o tehnologie ultramo-dernã, laboratoarele de cercetare ºidezvoltare din Germania au creat,special, un produs care sã hidro-izoleze rapid, sã fie simplu de aplicat,ecologic ºi sã corespundã necesitãþiloractuale ale pieþei. Astfel, indiferentdacã este vorba de substrat din beton,cãrãmidã, beton poros, zidãrie veche,gresie calcaroasã, zidãrie de cãrãmidãcu rostur i mar i sau cu rosturidef in i t ive, SUPERFLEX MOREhidroizoleazã sigur, simplu, permanent.

SUPERFLEX MORE este o hidro-izolaþie pe bazã de bitum modificat cupolimeri, mono sau bicomponentã,foarte flexibilã, fãrã solvent, aplicabilãcu mistria. Se utilizeazã pentru imper-meabilizarea durabilã ºi sigurã a struc-turilor aflate sub nivelul solului.SUPERFLEX MORE are o aderenþã

excelentã la substrat, flexibilitatefoarte bunã, putere de preluare amicrofisurilor, rezistenþã excelentã laîmbãtrânire, apã ºi la alte substanþeagresive aflate în mod natural în sol(clasificate conform DIN 4030 foarteagresive). Are rezistenþã foarte bunã laapa cu un conþinut ridicat de sulfat(pânã la 3.000 mg sulfat/litru de apã),conform DIN 4030. Pentru o întãrirefoarte rapidã se adaugã o a douacomponentã, pulbere; datoritã reacþieichimice cu componenta pulbere, înscurt timp devine impermeabil laploaie.

SUPERFLEX MORE este reco-mandat pentru hidroizolarea urmã-toarelor spaþii:

exteriorul structurilor din beton ºizidãrie aflate sub nivelul solului;

fundaþii, subsoluri;pardoseli din plãci de beton;grinzi de beton din parcãri mul-

tietajate;hidroizolaþie intermediarã în camere

umede (bãi, duºuri), balcoane, terase(sub care nu existã camere locuite),înaintea placãrilor ceramice.

SUPERFLEX MORE este deasemenea indicat pentru lipirea parþialãsau totalã a plãcilor de polistiren sauvatã mineralã utilizate pentru drenaj, ter-moizolaþie, protecþia structurilor aflatesub nivelul solului.

Cel mai rapid produs monocomponent!Cea mai rapidã rezistenþã la ploaie!Cel mai mult corp solid = cel mai

rentabil!Siguranþã maximã;Se aplicã ºi pe substrat umed;Ecologic: nu conþine solvent sau

fibre de azbest.

Avantaje varianta monocomponentã!aplicare simplã ºi uºoarã pe timp

de varã;nu este necesar echipament de

amestec;se aplicã direct din ambalaj;economie de timp.

Avantaje varianta bicomponentã!amestecare uºoarã;întãrire completã rapidã; rezistenþã la ploaie rapidã;aplicare la temperaturi scãzute;aplicare posibilã ºi atunci când

ameninþã sã plouã sau este umiditaterelativã atmosfericã ridicatã.

SUPERFLEX MORE

TEHNOLOGIA DE HIDROIZOLARE A UNEI FUNDAÞII

Substratul trebuie pregãti tcorespunzãtor, cavitãþile, segregãrileºi rosturile dintre cãrãmizi trebuiereparate cu mortarul de reparaþiiimpermeabil fãrã contracþii Deiter-mann HKS (1, 2).

Dupã aplicarea amorsei EUROLAN 3 Ksau EUROLAN 3 RF (3), se poateîncepe hidroizolarea construcþiei.Se aplicã un prim strat de SUPERFLEXMORE cu gletiera pentru a etanºacrãpãturile, porii ºi golurile de aer dela suprafaþã (4).

Se aplicã apoi un al doilea strathidroizolant de SUPERFLEX MORE (5).

Pentru accelerarea uscãrii poate fiamestecatã o componentã pulbere aprodusului SUPERFLEX MORE.Se utilizeazã o bormaºinã la care seataºeazã o paletã de amestec.Produsul amestecat poate fi aplicatimediat (6).

În cazul apei cu presiune, în primulstrat de hidroizolaþie se insereazã þesã-tura din fibrã de sticlã nr. 2 DEITER-MANN, acoperindu-se ulterior cu un aldoilea strat. Pentru muchii ºi scafe seutilizeazã o mistrie specialã pentrucolþuri, asigurând astfel hidroizolareaperfectã a zonelor dificile (7).

Trecerile pentru instalaþii (exemplu:trecerile pentru instalaþiile de curent elec-tric, apã, gaze) aflate în pereþii fundaþiilorreprezintã întotdeauna un punct slab alhidroizolaþiei clasice. Cu ajutorul produ-sului SUPERFLEX MORE, aceste zonedificile sunt hidroizolate uºor ºi sigur,prin utilizarea aceluiaºi produs aplicatcu ajutorul ºpaclului, obþinându-seastfel continuitatea hidroizolaþiei (9).

Banda SUPERFLEX B 240 sauB 400 etanºeazã eficient rosturilede dilatare dintre clãdiri. Banda estedispusã continuu deasupra rosturilor,fiind inseratã în primul strat dehidroizolaþie, apoi este acoperitãpe laturile cu þesãturã cu un aldoilea strat de hidroizolaþie. Aceastãinserare în cadrul hidroizolaþ ieiasigurã continuitatea hidroizolaþieiºi exclude pericolul infiltraþiilor (8).

SUPERFLEX MORE se aplicã foarte uºor, simplu ºi economic utilizând gletiera, se usucã rapid ºi rezistã la ploaie.Se aplicã 2 straturi direct pe suportul mineral pregãtit în prealabil.

Grosimea stratului de hidroizolaþie depinde de tipul de presiune exercitat de apã asupra construcþiei.

Grand Offices Marriott, Calea 13 Septembrie nr. 90, etaj 1, tronson 4, cam 1.15, sector 5, BucureºtiTelefon: 021/403.41.13; Fax: 021/403.41.16;

E-mail: [email protected]; web: www.deitermann.ro

1 2

3 4

65

8

9

7


Polistirenul extrudat este unul dintre cele mai moderneºi competitive produse pentru izolaþii termice, deoareceînglobeazã o sumã de caracteristici care îl fac unic:

Cel mai bun izolator termic (cu un coeficient de transfertermic foarte scãzut);

Slabã retenþie a apei ºi a umiditãþii;Rezistenþã mecanicã ridicatã;Rezistenþã ridicatã la compresiune;Proprietãþi de autostingere;Stabilitate dimensionalã;Densitate omogenã în masã;Rezistenþã la atacul acizilor ºi al bazelor;Inerþie la variaþiile de temperaturã;Compatibilitate cu materialele folosite în construcþii

(ciment, gips);Uºor de transportat, tãiat ºi aplicat;ªi una dintre cele mai importante caracteristici,

menþinerea în timp a acestor proprietãþi constante.Polistirenul extrudat se fixeazã de perete cu un adeziv

special AplaStyrofix ºi cu dibluri de fixare.Adezivul AplaStyrofix se preparã

combinând conþinutul unui sac cu apãcuratã ºi se amestecã pânã se obþine opastã omogenã. Dupã 5 minute derepaus se amestecã iar ºi se poateîntinde pe suprafaþa curãþatã de impu-ritãþi, cu ajutorul unui ºpaclu cu dinþi, sau

se poate opta pentru lipireaplãcii în puncte.

Dupã montarea plã-cilor, termoizolaþia seacoperã apoi cu un stratde armare AplaStyrofix– AplaMesh – AplaSty-rofix. AplaMesh esteplasa de armare din fibrãde sticlã care se pla-seazã între douã straturide AplaStyrofix astfelîncât sã fie înglobatãîn masa de ºpaclu.

Astfel se încheie sistemul de termoizolare, care sefiniseazã apoi cu renumitul glet pe bazã de ciment albAplaFill pentru exterior, conferind peretelui un aspect neted,ireproºabil. Pentru a asigura o rezistenþã cât mai mare întimp a vopselei ºi pentru o aderenþã cât mai bunã, înaintede aplicarea vopselei emulsionate pe bazã de apãAplaCryl, este absolut necesarã apli-carea grundului pentru amor-sarea suprafeþelor exterioareAplaEXprime. Pe lângã avan-tajele de mai sus, grundulAplaEXprime contribuie ºi lareducerea consumului devopsea ºi, foarte important încazul vopselei colorate, lamenþinerea culorii pe o peri-oadã foarte lungã detimp.

AplaCryl, vopseauapentru exterior de laAtlas, se poate obþine înoricare din cele peste1.200 de nuanþe prin sistemul de colo-rare computerizatã AplaColorSelect.

O alternativã pentru finisare estetencuiala decorativã texturatã AplaTenco-Plast, disponibilã în trei texturi diferite, 20 de culori stan-dard sau alte 180 de culori în sistemul de colorare

computer izatã AplaColor Select .Aceastã tencuialã se aplicãimediat dupã masa de ºpacluAplaStyrofix.

Cu sistemul AplaWallTherm,pe lângã beneficiile unei izolaþii decalitate, se obþine ºi un aspectelegant al unei faþade durabile.

Detalii la www.apla.ro.

Sistemele de termoizolare exterioarã a clãdirilor capãtã o importanþã din ce în ce mai mare ºi tot mai mulþiproprietari recunosc avantajele aduse de aplicarea termoizolaþiei prin consumul ulterior redus de utilitãþi pentruasigurarea unei temperaturi constante în interiorul casei, atât pe timp de iarnã, cât ºi pe timp de varã.

Soluþia completã Apla pentru termoizolarea ºi finisarea pereþilor exteriori cuprinde toate elementele necesarece se aplicã de la cãrãmidã pânã la ultimul strat de vopsea.

AplaWallThermSISTEM DE IZOLAÞII TERMICE ªI FINISAJE PENTRU FAÞADE


Firesc, apare întrebarea: de ceeste necesar un sistem termoizolantpentru exterior ºi un sistem pentruinterior? Care este mai bun?

Pentru a avea o primã imagine,analizãm diagrama de temperaturi(fig 1, 2, 3) în cele 3 cazuri: fãrã pro-tecþie termicã, cu protecþie termicãaplicatã la exterior ºi cu protecþietermicã aplicatã la interior.

Renopor a fost gândit pentrucazurile în care nu se poate aplicaun sistem termoizolant pe exterior,dacã existã mucegaiuri sau con-dens, punþi termice, sãruri sau încazul monumentelor istorice.

ªi nu numai! Gândiþi-vã cã aþiachiziþionat un apartament la etajulal 8-lea într-un bloc cu 10 etaje,amplasat pe colþul clãdirii, ºi aveþiprobleme cu umiditatea ºi mucegaiul

la pereþii exteriori. Pentru a eliminaaceste probleme, trebuie sã aplicaþiun termosistem la exterior pe 50 mp,pentru care aveþi nevoie de autoriza-þie de construcþie, acordul asociaþieipentru a schimba estetica faþadei,amplasarea unei schele la peste20 m înãlþime (dacã este posibil) ºi4-5 zile de lucru. Soluþia? RENOPOR!

Mod de aplicare RENOPOR:1. Pregãtirea suportului: Deco-

pertarea tencuielii cojite ºi a tapetului.Pereþii afectaþi de mucegaiuri vorfi trataþi cu Hasit Algen und pilze(foto 1, 2, 3).

2. Plãcile de Renopor vor fidesprãfuite ºi apoi lipite cu adezivspecial care sã acopere integralplaca (foto 4, 5). Rosturile la Reno-por I se egalizeazã cu adeziv. PentruRenopor S se vor utiliza resturi dematerial.

3. Se aplicã plasa de armare ºise spãcluieºte, dar nu se dibluieºte(foto 6)!

Renopor este un sistem ecologic,microporos, termoizolant, incombus-tibil, permeabil la vapori, rezistent lacompresiune, are greutate specificãmicã ºi este foarte uºor de aplicat.

Polistirenul din sistemul Hasitherma fost înlocuit cu plãci de silicat decalciu microporos care au un gradde absorbþie a umezelii foarte ridicat(pânã la 3 ori greutatea proprie!).Apa este eliminatã sub formã de vaporicãtre volumul de aer din încãpere.

Termotehnic plãcile au λ = 0,053W/mK, densitate 290 kg/mc, pH = 9-11.Existã douã tipuri de sisteme înfuncþie de tipul plãcii: Renopor I pentruizolare termicã interioarã ºi Renopor Scu proprietãþi suplimentare de sanare.

Nou în 2007!Renopor – reabilitarea termicã interioarã a locuinþelor

Nanotehnologia – faþade cu sistem de autocurãþire• Hasit România – producãtor german de materiale de construcþie pentru finisaje;• 50 de ani de experienþã, 72 de fabrici în Europa ºi un birou comercial în China;• Soluþii complete: termosisteme, adezivi, gleturi, ºape, sisteme hidroizolante, pardoseli epoxidice,

tencuieli decorative, vopsele.

Fig. 1: Fãrã protecþie termicã Fig. 2: HASITHERM Fig. 3: RENOPOR

1. Renopor System = Termoizolaþie interioarã + protecþie contra umiditãþii ºi mucegaiului + sistem sanare.


2. Nanotehnologie – utilizarea în domeniul tehnic a materialelor cudimensiuni de 10-9 m (aproximativ a mia parte din firul de pãr sau zece atomilegaþi de hidrogen).

Foto 1 Foto 2 Foto 3

Foto 4

Fig. 4

Foto 5

Foto 6

Deºi termenul „nanotehnologie“este relativ nou în limbajul ingineriei,perfecþionarea nanocompozitelor afost o temã importantã de discuþie,de mai mult de un deceniu, printrecercetãtorii din domeniul materi-alelor, care analizau posibilitãþile deextindere a proprietãþilor polimerilor.

Silikonhartz Protect – tencuialadecorativã cu tehnologie Nano

Pe baza testelor practice, ainteresului pentru asigurarea calitãþiifinisajelor ºi având ca bazã clasicareþetã a tencuielii structurate pastã

pe bazã de microemulsii siliconice,Grup Hasit a dezvoltat, suplimentar,un nou tip de produs.

Noua tencuialã structuratã are labazã o combinaþie de aditivi nanoscalaþi ºi adaosuri pentru hidrofo-bizare de calitate superioarã, ceeace conferã faþadelor o frumuseþe ºi o„prospeþime“ de duratã (fig. 4).

Proprietãþile produsului Protect: puternicã acþiune hidrofobã;efect de autocurãþare, regulat,

normal;grad de murdãrire redus!efect de formare a perlajului

(de apã) optimizat;acþiune contra formãrii vege-

taþiei (muºchi, licheni, ciuperci);rezistenþã deosebitã la factorii

climatici de risc;produs disponibil într-o amplã

paletã cromaticã;clasificat ca produs ignifug.

Pentru mai multe detalii, contactaþi reprezentanþele noastre zonale:Transilvania: [email protected]; Moldova: [email protected]; Sud ºi Bucureºti: [email protected].


THERMOSHIELD INTERIORSenzaþia de confort este o pro-

blemã de atmosferã. În acest sens,ThermoShield îºi aduce o contribuþiesubstanþialã. În ambianþa privatã,ThermoShield Interior asigurã o climãplãcutã. Vopsirea cu ThermoShieldeste indicatã în special pentru zone demare încãrcare cum ar fi: grãdiniþe,ºcoli, holuri de recepþie, brutãrii,mezelãrii sau spaþii hoteliere ºi degastronomie.

„Instalaþie de climatizare” econo-micã pentru varã

Aerul exterior este mai umed varadecât iarna. ThermoShield aspirãaerul umed ºi îl evaporã fin în direcþiaperetelui. Acesta a devenit mai uscatîn timpul iernii ºi poate prelua umidi-tate fãrã probleme. Stratul ceramicrãceºte pereþii dvs. la fel cum serãcoreºte pielea prin transpiraþie întimpul verii.

Pereþii „radiazã” o rãcoare beneficãcare face ca ºederea în încãpere sãfie plãcutã tot timpul, chiar dacã tem-peratura exterioarã este foarte ridicatã.Rezultatul: un somn odihnitor ºi maimultã energie pentru ziua urmãtoare.Pentru a asigura un aport permanentde umiditate din aerul exterior, gea-murile vor fi lãsate deschise în timpulverii. Aer proaspãt, rãcoros ºi fãrã sen-zaþia de închis. O senzaþie nouã deconfort în plinã varã!

Nicio ºansã sã mai ai picioare reci –cãldurã plãcutã în timpul verii

Cãldurã la cap ºi frig la picioare, ºiaceasta cu caloriferul complet deschis– cine nu cunoaºte aceastã senzaþietipicã din timpul iernii?

Membrana de ThermoShield Interiorasigurã o distribuþie uniformã a cãlduriiîn încãpere. Diferenþa de temperaturãîntre pardosealã ºi zona plafonuluipoate ajunge astfel la mai puþin de 1 0C(fig. 2). Concomitent, se evitã forma-rea condensului pe pereþi ºi apariþiamucegaiului – chiar ºi fãrã aerisire per-manentã, prin care cãldura scumpãeste efectiv azvârlitã pe fereastrã.Pereþii trataþi cu ThermoShield creeazão suprafaþã ceramicã mare ºi acþio-neazã, prin urmare, în timpul iernii, cao sobã de teracotã, care radiazã cãl-dura sa beneficã în încãpere. Micilesfere goale, care sunt înglobate înThermoShield, conduc repede cãl-dura, ca niºte mici plãci de teracotã,de la sursa de cãldurã la suprafeþeleconsiderabil mãrite ale pereþilor ºiplanºeelor. Aceºtia „radiazã” acumcald ºi uniform în interiorul camerei. Înacelaºi timp, umiditatea excedentarãeste absorbitã din pereþi ºi cedatãaerului. Acest lucru este decisiv pentruefectul de termoizolare, deoarece

pereþii uscaþi izoleazã mult mai binedecât cei umezi. Pereþii rãciþi – deexemplu dupã o cãlãtorie – seîncãlzesc mai repede, iar în regim defuncþionare continuã, puteþi reduceevident încãlzirea. Dupã cum s-adovedit în practicã, puteþi reduce cu30% cheltuielile cu încãlzirea.

Membranã în loc de „pungã deplastic” – pentru confortul ºi sãnã-tatea dvs.

Microsferele ceramice ThermoShieldsunt amplasate într-un adeziv special,asemãnãtor materialului de zugrãvit.Acest adeziv reacþioneazã la variaþiilecontinue de umiditate din viaþa de zi cuzi ºi capteazã umiditatea în exces.Astfel, ThermoShield regleazã conþi-nutul de umiditate total dintr-o încãpere.Similar cu efectul textilelor din fibreGoreTex® sau SimpaTex®.

Vã simþiþi confortabil pentru cã sun-teþi înveliþi într-o membranã perme-abilã pentru umiditate – în loc sãtranspiraþi într-o „pungã de plastic”.

ThermoShieldvã protejeazã casa, sãnãtatea ºi… punga

ThermoShield este o familie de produse ale tehnologiei devârf pentru protejarea suprafeþelor de faþadã, acoperiºuri ºispaþii interioare. Caracteristicile inovative ale produselorThermoShield asigurã o climã deosebit de agreabilã în oriceclãdire, ajutã la scãderea costurilor de întreþinere ºi prote-jeazã faþadele ºi acoperiºurile de efectele mediului ºi aleintemperiilor. În plus, ThermoShield prezintã un raport preþ-calitate similar cu cel al unei zugrãveli normale cu o vopseade dispersie de bunã calitate.

Produsele ThermoShield provin din SUA ºi se folosesc cusucces de 18 ani. Pe piaþa europeanã ele sunt obtenabile dinGermania, iar din 2002 se comercializeazã ºi în România.

Datoritã calitãþilor sale excepþionale, ThermoShieldse bucurã de mare atenþie. În anii trecuþi, mai mult de4.000 de clãdiri din Europa au fost tratate cu aceste produse.

Fig. 1: Circulaþie nefavorabilã a aerului fãrãThermoShield

Fig. 2: Comoditate cu ajutorul ThermoShield

Sistemul membranã este astfelreglat încât umiditatea atmosfericã dinîncãpere sã se situeze în jurul valoriioptime de 55%. Pentru a evita o climãtropicalã, nu mai este nevoie sã seaeriseascã mereu, sunt suficientefazele scurte de aerisire. În plus, climadin încãpere nu devine niciodatã preauscatã. Aerul curat, umezit în modsãnãtos uºureazã respiraþia.

Pe scurt: domneº te o c l imãconfortabilã. ThermoShield este deosebitde bunã pentru alergici ºi astmatici,deoarece nu degajã substanþe chimicealergene cunoscute. Nu mai are locnici încãrcarea aerului, deoarece pro-dusul nu degajã emisii. Mirosul tipicde renovare dispare foarte repede.

Pereþi ca ºi când ar fi fost proaspãtrenovaþi – chiar ºi la solicitãri ridicate

ThermoShield Interior contribuieºi la menþinerea în timp a aspectuluiproaspãt al încãperi lor tratate.Distribuþia uniformã a cãldurii asigurão circulaþie mai redusã a aerului, cuconsecinþa cã se ridicã mai puþinpraf. Caracteristica ceramicã asuprafeþei evitã încãrcarea electro-staticã ºi legarea chimicã a parti-culelor de murdãrie.

În perioada 23-27 mai 2007, ne gãsiþila Construct Expo – Ambient,

în PAVILIONUL CENTRAL!

Sumar al avantajelorThermoShield Interior

Climã agreabilã în orice anotimpRãcoare plãcutã vara chiar ºi fãrã instalaþie de climatizareEconomie de energie ºi senzaþie de confort în timpul ierniiEvitarea formãrii mucegaiuluiÎntreþinere uºoarã ºi aspect decorativ


Impermeabilizarea chimicãa pereþilor interiori ºi a faþadelor clãdirilor

conf. dr. ing. Constantin STANCIU, º. l. dr. ing. ªtefania IONESCU –Universitatea „Dunãrea de Jos” Galaþi, Facultatea de Inginerie Brãila

MODALITÃÞI DE IMPERMEABILIZARECHIMICÃ A PEREÞILOR INTERIORI

ªI A FAÞADELOR CLÃDIRILORProblema impermeabilizãrii pere-

þilor interiori ºi exteriori se pune înmod diferit. Izolarea exterioarã esteconsideratã cea mai bunã, dar esterestrictivã. Se apreciazã cã 60% dinizolaþii se fac pe interior.

În general, se cunosc patrumodalitãþi de impermeabilizarechimicã a pereþilor interiori prininjecþie cu diverse substanþe chi-mice, dupã cum urmeazã:

a) cu substanþe hidrofobe de tipsiliconic;

b) cu substanþe inerte (parafinã,diverse rãºini);

c) cu silicat de sodiu;d) cu un gel care ocupã capila-

ritãþile (patentul firmei REMMERS –Germania).

În continuare, se prezintã uneleaspecte ale impermeabilizãrii chi-mice a pereþilor interiori ºi a faþa-delor clãdirilor.

STRUCTURA ªI PROPRIETÃÞILESILICONILOR

Siliconii sunt combinaþii polimerice,în care atomii de siliciu sunt legaþi întreei cu atomii de oxigen intercalaþi, iarvalenþele siliciului nelegate de oxigensunt saturate cu cel puþin un radicalorganic (fig. 1) [2].

Radicalul R este de cele maimulte ori o grupã metilicã (-CH3).

În funcþie de numãrul ºi denatura substituenþilor organici, s-auobþinut siliconi lichizi, de tipulrãºinilor sau al cauciucului. Ei suntparametrii din organosiliconi, prinhidroliza lor cu apa.

Siliconii ocupã o poziþie interme-diarã între combinaþiile anorganice ºiorganice, îndeosebi între silicaþi ºipolimerii organici [3,4].

Termostabilitatea ridicatã a sili-conilor (pânã la 250 0C) a fost aceeacare a trezit interesul pentru aceastãclasã de compuºi.

Termostabilitatea corelatã cucelelalte proprietãþi determinãfolosirea siliconilor în foarte multedomenii.

Capacitatea de formare apeliculelor, hidrofobia ºi efectul deseparare reprezintã proprietãþilecele mai interesante ale siliconilor,fapt care îi recomandã ºi pentruimpermeabilizãri ºi înnobilareahârtiilor ºi cartoanelor [5].

Dupã cum se ºtie, apa este un important agent agresiv cu efecte negative majore asupra pereþilor sau aelementelor de construcþie, care vin în contact cu ea. Materialele de construcþii poroase (cãrãmizi,mortare, mijloace de legãturã a zidurilor) absorb apa.

În acest mod, umiditatea cauzeazã fãrâmiþarea betonului ºi poate strica tencuiala. Dintre efectele negative ale umiditãþii, remarcãm :• corodarea armãturilor ºi a pieselor înglobate în beton, fapt care conduce la reducerea pânã la

pierderea caracteristicilor mecanice ale elementelor [2];• degradãri din cauza ciclurilor de îngheþ-dezgheþ;• modificãri ale caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor;• reducerea capacitãþilor termice;• apariþia igrasiei.Capilaritatea permite circulaþia apei în toate direcþiile, creând un efect de „sugativã”. Acþiunea capila-

ritãþii depinde de tensiunea superficialã a apei, de hidrofilia suprafeþei materialului de construcþie ºide grosimea materialului poros.

Alãturi de apã, ºi vaporii de apã pot strãbate materialele poroase ºi prin difuzie.Pentru eliminarea umiditãþii din zidurile clãdirilor sunt practicate mai multe metode, cum ar fi: metodele

chimice, metodele electro-osmotice ºi metodele fizice [1].

Fig. 1: Structura siliconilor


Capacitatea de a forma peliculese explicã prin tensiunea superfi-cialã redusã pe care o posedãsiliconii.

Pelicula superficialã se formeazãcu atât mai uºor cu cât generatorulde peliculã ºi substratul (materialulde construcþie, hârtia etc.) sunt reci-proc mai afini.

Siliconii formeazã cu uºurinþã filmpe majoritatea corpurilor solide,pãtrunzând ºi în locurile greu accesi-bile, cu fantele înguste ºi pori.

Comportarea hidrofobã estecaracteristica tuturor siliconilor.

S-a constatat astfel cã o picãturãde apã nu se poate întinde pe osuprafaþã tratatã cu siliconi (fig. 2).Din aceastã cauzã, siliconii se uti-lizeazã cu precãdere la hidrofo-bizarea suprafeþelor.

Efectul de hidrofobizare depindeºi de natura substituenþilor legaþide atomul de siliciu (siliconii careconþin legãturi Si-H, sunt maiputernic hidrofobi).

Rãºinile siliconice sunt dizolvateîn diverºi solvenþi organici (alcoolmetilic, xilen etc.) sau în apã (depreferat, din motive ecologice).

Existã o mare diversitate de pro-duse siliconice cu diverse denumiricomerciale, în funcþie de firma pro-ducãtoare (Baysilon – firma BayerGermania, Rhodorsil – firma Rhodia– Franþa etc.).

Tabelul 1 prezintã gama de pro-duse Baysilon pentru conferirea pro-prietãþilor hidrofobe materialelor deconstrucþii.

Tabelul 2 prezintã caracteristicileprodusului RHODORSIL SILICO-NATE 51, care este o soluþie apoasãde metilsiliconat de potasiu.

Rolul produsului constã înhidrofugarea rezervei capilare amaterialului de construcþie, fapt carese realizeazã prin polimerizarea pro-dusului în contact cu bioxidul decarbon prezent în suport. Mecanismulde reacþie este redat în fig. 3.

Fig. 2: a) umectare puternicã; b) umectare medie; c) impermeabilitate

Fig. 3: Mecanismul de reacþie a rãºinilor siliconice

Tabelul 1: Gama de produse Baysilon pentru conferirea proprietãþilor hidrofobe materialelor de construcþii

Tabelul 2: Caracteristicile produsului RHODORSIL SILICONATE 51



Astfel, în interiorul rezervei capi-lare se formeazã o rãºinã polime-tilxiloxanicã hidrofobã, insolubilã înapã, care se opune pãtrunderii apeiprin capilaritate.

Tensiunea superficialã redusã asiliconilor uºureazã pãtrunderea pro-dusului la suprafaþa capilarelor ºi areo bunã afinitate (compatibilitate) larezerva silicicã a materialului deconstrucþie. Longevitatea ridicatã atratamentului este favorizatã destructura foarte ramificatã a rãºinii ºide greutatea molecularã ridicatãfavorizatã de pH-ul uºor alcalin almediului.

Fluorochimicalele (copolimeriacrilici polifluorurali) reprezintã o altãgamã de produse utilizate pentruimpermeabilizãri.

Aceste produse cu un caracteranionic sunt, în general, miscibile cuapa în orice proporþie, neinflamabile,cu un conþinut de substanþã uscatãcare variazã între 15 ºi 34%.

Tabelul 3 prezintã caracteris-ticile produsului ZONYL al firmeiDupont de Nemours [6].

TEHNICA IMPERMEABILIZÃRIIMATERIALELOR DE CONSTRUCÞIICU SILICONI ªI FLUOROCHIMICALE

Indiferent dacã este vorba deimpermeabilizarea pereþilor interiorisau exteriori sunt necesare urmã-toarele acþiuni [7]:

Examinarea vizualã a stãriiclãdirii (existenþa infiltraþiilor de apã,identificarea zonelor afectate deigrasie (mucegai ºi condens);

Mãsurãri ale umiditãþii lasuprafaþa faþadelor corespunzãtoarecelor patru puncte cardinale:

- mãsurarea parametrilor specificiexteriorului clãdirii (temperatura ºiumiditatea aerului, viteza vântului,gradul de însorire);

- mãsurarea umiditãþii la supra-faþa faþadei, începând de la bazaperetelui ºi continuând cu mãsurã-tori efectuate din 10 în 10 cm pânã la100 – 220 cm înãlþime.

Mãsurãtori ale umiditãþii la inte-riorul pereþilor:

- practicarea gãurilor cu ajutorulunei bormaºini cu burghiuri culungimea de (3,5 cm; 7,5 cm; 11 cm)/ (4 cm; 7 cm; 11 cm) / (4 cm; 7,5 cm;12 cm) / (4,5 cm; 9 cm; 13 cm) /(5,5 cm; 8 cm; 13 cm) în funcþie destructura peretelui ºi de natura mate-rialelor ce alcãtuiesc elementul deconstrucþie;

- lãsarea unui timp de câteva oreîntre practicarea gãurilor ºi momen-tul mãsurãtori lor, în vederearevenirii la valoarea normalã, nea-fectatã de încãlzirea localã datoritãfrecãrii burghiului cu materialul deconstrucþie.

De asemenea, se reco-mandã ident i f icarea ni traþ i lor(dau mirosuri neplãcute, carepot f i estomp a t e n u m a i c ub i t u m ) c u indicator MERCKºi e l iminarea acestora (sãrur ih igroscopice) .

Se înlãturã acoperirea exte-r ioarã a peretelu i la n ivelu lzonei de injecþie cu si l iconi saufluorochimicale.

Tabelul 3: Caracteristicile produsului ZONYL

Fig. 4: Impermeabilizarea pereþilor interiori




La o umiditate mare a peretelui

(90–100%), se recomandã o preus-

care pânã la o umiditate de 50–60%.

Aplicarea cea mai uzualã a

agenþilor de impermeabilizare în

soluþie se poate face prin injecþie

(pentru pereþii interiori) sau prin

pulverizare (pentru pereþii exteriori).

Impermeabilizareapereþilor interiori

Gãurile prin care se injecteazãprodusul trebuie efectuate la 10 cmsau 20 cm de la sol. Se executãgãuri cu diametrul de 10 mm pânã la16 mm (preferabil 12 mm), iar dis-tanþa între gãuri de 10 mm pânã la20 mm (preferabil 12 mm).

Adâncimea gãurilor: 2/3 dingrosimea peretelui, iar unghiul lacare se dau gãurile variazã de la300 la 450 (fig. 4)

Introducerea agentului de imper-meabilizare se poate face gravi-taþional (preferabil) sau prin injecþiesub presiune scãzutã (0,5 – 10 bari),dupã care se închid gãurile cu oamorsã specialã. Injecþia are locpânã la saturarea suportului, faptcare poate fi constatat prin exudareaagentului de impermeabilizare dinsuport.

În funcþie de grosimea peretelui,injecþia agentului de impermeabi-lizare se face în mod diferit, dupãcum urmeazã:

a) pentru pereþii de 30 cm: injecþiela o singurã cotã ºi adâncime;

b) pentru pereþii de 40 cm:injecþie la o singurã cotã, dar la douãadâncimi (1/3 din grosimea pereteluiºi apoi la 2/3 din grosimea peretelui);

c) pentru pereþii mai groºi de 40 cm:injecþie la 2 cote cu metoda indicatãla pereþii cu grosime de 40 cm.

În funcþie de structura pereteluiºi de natura sa, consumul de siliconiRHODORSIL variazã între 4 ºi 20 lde soluþie/ml.

Tabelul 4 prezintã modul de apli-care a fluorochimicalelor (produseleZONYL).

Impermeabilizarea chimicãa faþadelor

Adeseori ploaia poate pãtrunde înpereþii exteriori. Prin impregnareafaþadei cu rãºini siliconice sau fluo-rochimicale, acest neajuns poate fiuºor remediat. Urmãrile inestetice aleigrasiei (cum sunt atacurile de muce-gai etc.) ºi daunele provocate de gerpot fi, de asemenea, eliminate com-plet dupã impregnarea faþadei curãºini siliconice sau fluorochimicale.

Porii ºi capilarele materialelor deconstrucþie se acoperã cu agentul deimpermeabilizare, sub forma unui filmextrem de fin, aproape invizibil (fig. 5).

Se pãstreazã astfel completintactã penetrabilitatea pentru aer,gaze ºi vaporii de apã.

Tabelul 5 prezintã o serie demodalitãþi de aplicare a agenþilor deimpermeabilizare siliconici de tipBaysilon.Fig. 5: Impermeabilizarea chimicã a faþadelor

Tabelul 4: Modul de aplicare a produselor ZONYL

Tabelul 5: Modul de aplicare a agenþilor siliconici pentru impermeabilizarea faþadelor



Lucrãri de hidroizolaþieºi hidrotermoizolaþie

MEDIA CITY HP este o com-panie specializatã în execuþialucrãrilor de hidroizolaþie ºi hidroter-moizolaþie. Ceea ce o diferenþiazãde celelalte companii similare depe piaþa româneascã este calitateafoarte înaltã a lucrãrilor executate.Pentru a menþine acest standardînalt, compania dispune de per-sonal calificat ºi logisticã necesarãpentru acest gen de lucrãri.

Principalele materiale utilizatesunt importate direct din Belgia ºisunt produse ale concernului IKO,cel mai mare producãtor de materi-ale hidroizolatoare din lume, caredispune de linii de producþie înpeste 10 þãri.

Cele mai utilizate produse sunt:1. De la IKO SALES INTERNA-

TIONAL (Ham – Belgia):Gama ARMOUR – membrane

bituminoase aditivate cu APP cuflexibilitate la rece între -8 0C ºi-15 0C;

2. De la ATAB (Antwerp – Belgia):Gama POLYGUM – mem-

brane bituminoase aditivate cuSBS cu flexibilitate la rece pânãla -20 0C.

Gama POLYGUM HI-TECH –membrane bituminoase aditivatecu tripolimeri cu dublã armãturã(poliester ºi fibrã de sticlã) ºi flexi-bilitate la rece pânã la -20 0C;

Gama VINALAN – membranã PVC;Gama SPECTRAROOF –

membranã TPE – poliolefinãtermoplasticã elastomericã.

Din anul 2005, MEDIA CITY HPcomercializeazã cu succes înRomânia geotextile, geosintetice ºigeocompozite TENCATE – Austria.

MEDIA CITY HP executã ºapede pantã sau de protecþie cuutilaje proprii.

MEDIA CITY HP este aplicatorautorizat SIKA în domeniul etan-ºãrilor ºi impermeabilizãrilor.

NOU: hidroizolaþii la fundaþiicu produsul SIKA – IGOLFLEX

Avantaje:aderenþã totalã pe suprafaþa

de beton;elasticitate;se aplicã ºi pe suport umed;productivitate foarte mare

(produsul este pulverizat cu pompade mare presiune).

Garanþia tuturor lucrãrilor exe-cutate de MEDIA CITY HP estede 10 ani.

Lucrãri de referinþã executatede MEDIA CITY HP:

Pasajele ºi podurile de peAutostrada Bucureºti-Constanþa– Tronson I;

Comauto Meridian;Dorobanþi 239 Office Building;ProAuto;PanVi tan;Spi ta lu l Col þea;Rostock;ansambluri rezidenþiale ºi

altele.

Bd. Unirii nr. 27, Bl. 15, Sc. 2, Ap. 42, Sector 5, BucureºtiTel.: 021/335.72.42; Fax: 021/335.72.43

E-mail: [email protected]


Aplicarea cea mai adecvatã aagenþilor de impregnare în soluþie sepoate efectua printr-o pulverizareintensã.

Materialele de construcþie (cumsunt cãrãmizile de placare etc.) nupot fi impregnate.

În cazul produsului siliconicPROTESIL, indicat pentru imperme-abilizarea pietrei naturale, a ten-cuielii, zidãriei aparente ºi abetonului aparent, aplicarea aces-tuia se face prin pulverizare sau cupensula ori trafaletul, în 1 – 2 straturi.Consumul de PROTESIL este de0,2 – 0,4 l/m2, în funcþie deabsorbanþa suprafeþei.

Un alt produs siliconic utilizatpentru impermeabilizarea faþadeloreste produsul DRYFILL, care seaplicã fãrã diluare în douã straturi ºiare o capacitate de acoperire de 3-7 m2/l,în funcþie de calitatea suprafeþei.

Se garanteazã o protecþie asuprafeþelor de 12 – 15 ani.

Produsul FUNOOSIL este utilizatpentru protecþia hidrofobã a beto-nului în domeniul transporturilor(strãzi, poduri, ziduri de sprijin ºi deprotecþie fonicã, glisiere, parcãrisupraetajate, suprafeþe de parcare).Pentru beton, consumul specificeste de cca 0,3-0,5 l/m2, iar pentrubeton proaspãt este de cca 1,0 l/m2 [9].

AGENÞII DE IMPERMEABILIZARESILICONICI UTILIZAÞI CA TENCUIALÃ

ªI APLICAÞII SUB VOPSELEDE DISPERSIE

Durabilitatea ºi aspectul plãcut alzugrãvelilor efectuate cu vopsele dedispersie pot suferi foarte mult încazul unui fond umed.

Dacã s-au format fisuri, pereteleexterior zugrãvit poate fi degradatde precipitaþiile atmosferice. Acelaºifenomen poate avea loc odatã cuînvechirea zugrãvelilor. Prin pãtrun-derea apei de ploaie, se formeazãbule la suprafaþa zugrãvelii,deoarece se cojeºte sau se acoperãcu eflorescenþe.

Aceste stricãciuni timpurii pot fievitate dacã pereþii exteriori sunthidrofobizaþi, înainte de aplicareazugrãvelii, cu un agent de imperme-abilizare siliconic.

Ca tencuialã hidrofobã aplicatãînaintea zugrãvirii cu vopsele de dis-persie, se preteazã în mod deosebitagentul Baysilon LN, procedeul fiindacelaºi ca ºi în cazul impregnãriipereþilor exteriori. Acoperirea ulte-rioarã cu vopsele de dispersie aimpregnãrii cu agenþi siliconici nueste dificilã dacã prima zugrãvealã afost efectuatã cu o vopsea nediluatã.Prin adaosul moderat de apã (o partede apã la 2 – 3 pãrþi vopsea), se obþineo vopsea ireproºabilã.

Tencuiala aplicatã pe un astfel defond hidrofobizat îºi pãstreazã capa-citatea de aderenþã încã mulþi ani,independent de influenþele atmo-sferice la care este supusã.

De asemenea, se semnaleazãapariþia vopselelor pe bazã de rãºinisiliconice care prezintã urmãtoareleavantaje:

impermeabilitate la apã;capacitate de autocurãþire;lasã sã respire suprafaþa

materialului;nu îºi modificã culoarea în tim-

pul ploii ca la vopselele minerale.AGENÞI DE IMPERMEABILIZAREPENTRU MORTAR ªI TENCUIELIAgenþii de impermeabilizare (de

exemplu, Baysilon F), adãugaþi înamestecul de tencuialã ºi mortar,imprimã acestora proprietãþi hidrofobe.Agentul de impermeabilizare, înstare uscatã se omogenizeazã maiîntâi cu componentele mortaruluiºi ale tencuielii. Dupã adãugareaapei ºi prelucrarea ulterioarã rezultãstraturi de mortar ºi tencuialã hidro-fobe pe întreaga grosime asuprafeþei lor. Cantitatea necesarãde agenþi de impermeabilizaredepinde de natura amestecului ºipoate fi de 0,6% – 1,2%, în funcþiede componentele uscate ale mor-tarului ºi tencuielii.

În cazul produsului ADINOL-DM,acesta se adaugã în apã deamestec la prepararea tencuielii, înproporþie de 1% din totalul materi-alelor liante (ciment ºi var), nefiindrecomandatã supradozarea, deoa-rece are loc prelungirea timpului deprizã ºi reducerea rezistenþelor finale.

CONCLUZIIProblema impermeabilizãrii pereþilor

interiori ºi a faþadelor este de odeosebitã actualitate ºi poate firezolvatã prin metode chimice, elec-tro-osmotice sau fizice.

Utilizarea agenþilor siliconici înconstrucþii este posibilã deoareceexistã compatibilitate chimicã întresilicaþii prezenþi în materialele deconstrucþii ºi siliconi.

Impermeabilizarea chimicã pre-zintã o soluþie eficientã ºi uºor deaplicat. Se pot constata consumurispecifice de agenþi de impermeabi-lizare diferiþi, în funcþie de eficienþade impermeabilizare care estecondiþionatã de natura ºi compoziþiachimicã a produselor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ1. Câmpian C., Moga C., Streza T.,

„Revista Construcþiilor” nr. 2 (68) /2005. 2. Noll W. Chemie und Techno-

logie der silicone, Ediþia a II-aVerlag Chemie, Weinheim, 1968.

3. Proca G., Siliconi în construcþii,Ed. Matrix Rom, Bucureºti, 1999.

4. Dow Corning, Selection Guideto Dow Corning OrganosiloneChemicals, 1977.

5. Stanciu C., Materiale simple sicomplexe pentru ambalarea pro-duselor, Ed. Ceprohart, Brãila 2003.

6. Du Pont ZONYL – SurfaceProtection Solution make, everydayeasy;

7. Cherecheº M., Putinã P,„Revista Construcþiilor“ - nr. 16 (68) 2006;

8. S.C. Impex Aurora SRL – Adi-tivi ºi substituenþi moderni din Belgiapentru industria de construcþii, 2004;

9. Firma REMMER Germania –Program produse construcþii 2006.



Diblul pentru termoizolaþii KEW TSD 8, cu montare prinpercuþie, constã dintr-un diblu cu manta din polipropilenã ºiun cui special din oþel inoxidabil sau oþel galvanizat. Capulcuiului are un strat suplimentar din plastic.

Diblul bãtut KEW TSD 8 poate fi combinat, la montare,cu discuri de diblu DSB 90, DSB 110 ºi DSB 140.

În figura 1, diblul este prezentat în stare fixã (montatã).

Scopul de utilizareDiblul este prevãzut pentru utilizãri la care trebuie

respectate cerinþele de siguranþã de folosire, conformcerinþei 4 din Directiva 89/106/EWG (ComunitateaEconomicã Europeanã), întrucât o cedare a ancorajelorpune în pericol viaþa ºi sãnãtatea omului. Diblul trebuiefolosit doar ca fixare multiplã pentru ancorajul sistemelorlipite de termoizolare, conform ETAG 004 - în beton ºi inzidãrie. Baza ancorãrii poate consta în beton normal,armat sau nearmat, din clasa de fixare de minim C12/15ºi maxim C50/60 – conform EN 206-1:2000-12, ºi înpereþi de zidãrie sau piese de construcþie prefabricate

armate din beton uºor poros,din material în vrac, conformEN 1520:2002-AC:2003.

Diblul poate fi utilizat doar la

transferul de încãrcãri din sucþiunea

vântului ºi nu la transferul sarcinilor

proprii ale sistemului de legãturã ºi

termoizolare. Sarcinile proprii sunt

admise prin l ip i rea s istemului de

legãturã ºi termoizolare.

Diblul poate fi folosit doar cu un cui

(ac) din oþel inoxidabil sau zincat.

Cerinþele acestei aprobãri tehnice

europene se bazeazã pe acceptarea

unei durate de folosire a diblului

prevãzute pentru 25 ani.

DIBLUL PENTRU TERMOIZOLAÞII KEW TSD 8

CALITATE GERMANÃ pentru ProgramulNaþional de Reabilitare Termicã

a Clãdirilor de Locuit Multietajate

Fig. 1: Diblu în stare montatã• hef = adâncimea ancorãrii• h = grosimea piesei de construcþie• h1 = adâncimea gãurii• hD = grosimea materialului de izolare• ttol = compensarea de toleranþã ºi stratul de acoperire


Platforme hidrauliceMARCOLIFT

Platformele Marcolift simple potfi utilizate la diverse aplicaþii care pre-supun operaþiuni de manipulare a mãr-furilor, din sfera producþiei ºi logisticii.

Varianta standard are urmãtoarelecaracteristici: capacitate de ridicarepânã la 10.000 kg, cursa de ridicareîntre 500 ºi 2.000 mm ºi dimensiunileplatformei pânã la 3.000 x 2.000 mm.

Suportul metalic principal esterealizat din profile metalice rectangu-lare care asigurã o rezistenþã ºi o sta-bilitate ridicate.

Platforme Marcolift duble. Pentrumanipularea produselor cu lungimimari, acest tip de platforme reprezintãcea mai bunã soluþie. Cursa de ridicarea platformei este obþinutã printr-un sis-tem sincron de control care asigurã omiºcare de ridicare paralelã a setuluide foarfeci. Varianta standard areurmãtoarele caracteristici: capacitatede ridicare pânã la 8.000 kg, cursade ridicare între 900 mm ºi 2.000 mmºi dimensiunile platformei pânã la6.000 mm x 2.000 mm.

Platformele Marcolift pentruautovehicule au fost proiectate pen-tru transportul autoturismelor întrediferite nivele ale unei clãdiri (ex.show-room auto, parcãri auto). Pot fiutilizate exclusiv pentru transportulautoturismelor. Este necesarã instru-irea personalului pentru operarea plat-formei ºi, de asemenea, poate fifolositã doar în cazul în care greutateaeste egal distribuitã.

Acest tip de platforme prezintãurmãtoarele caracteristici principale:capacitate de ridicare pânã la 2.500 kg,cursa de ridicare pânã la 7.000 mm ºisuprafaþa platformei pânã la 7.500 mmx 2.500 mm.

Platformele Marcolift rabatabilesunt prevãzute cu o unitate rabatabilãla 450 sau 900.

Funcþia de rabatare este, în princi-pal, aplicatã în spaþiile de lucru undeeste important accesul facil la mãrfurilemanipulate, pentru a crea un mediu delucru ergonomic. Aplicaþiile tipice încare pot fi utilizate sunt zonele de con-trol al mãrfurilor recepþionate saulivrate, precum ºi locurile de producþie.

Încãrcãtura poate fi stocatã în lãzi, cutiisau pe paleþi. Masa rabatabilã poate fi,de asemenea, livratã ºi fãrã platformade ridicare, ca o unitate separatã.

Toate platformele Marcolift stan-dard sunt realizate din componente decalitate care asigurã durabilitate ºisiguranþã în exploatare: unitateahidraulicã, motor clasa de protecþieIP55, cilindri hidraulici, role duble deghidare, limitator de cursã.

În completarea echipãrii standard,platformele Marcolift pot fi livrate cu ogamã diversificatã de accesorii careajutã la creºterea siguranþei, adaptabi-litãþii ºi operãrii: cãrucior de bazã mobil,balustrade laterale, masã rabatabilã,masã circularã/rectangularã turnantã,placã de egalizare, control cu foto-celule, cadru pentru furci stivuitor.

Platformele Marcolift sunt fabri-cate în conformitate cu Directivele deMaºini CE, 98/37/EC, AFS 1994:48 ºiîndeplinesc prevederile standarduluieuropean EN 1570 pentru platformehidraulice.

Informaþii detaliate pot fi accesate laadresa www.platformehidraulice.ro.

Elmas – Instalaþii de ridicat, în calitate de partener exclusiv în România al companiei suedeze Marco AB,vã oferã o paletã completã de platforme hidraulice.

Platformele hidraulice Marcolift ocupã un loc important în zonele de producþie ºi manipulare a mãrfurilor, unde estenecesarã realizarea unei legãturi între diferenþele de nivel existente. Pot fi cu uºurinþã incluse atât în cadrul sistemelorlogistice complet automatizate, cât ºi sub formã de unitãþi independente ºi funcþionale în cadrul sistemelor de producþie.

Este important sã considerãm platformele hidraulice ca fiind echipamente esenþiale în procesul de creºtere a producti-vitãþii ºi asigurare a unui mediu de producþie ergonomic. Vã prezentãm câteva modele de bazã oferite de compania Marco AB.

GIP INSTAL SRLInstalatorii în prim-plan

În privinþa calitãþii, societatea noastrãse orienteazã ºi executã lucrãri pentrua obþine satisfacþia clienþilor.

Grija faþã de detaliu ne situeazãîn topul firmelor de gen.

Tehnologiile de execuþie pusela punct în colaborare cu furnizoriide materiale, pentru asigurarea uneifiabilitãþi ridicate a materialului sau aechipamentului pus în operã, garan-teazã realizarea ºi menþinerea para-metrilor nominali ai acestora.

Utilizarea unor unelte, scule,dispozitive, aparate de control,maºini ºi utilaje performante, deultimã generaþie asigurã o finalizarerapidã ºi fãrã probleme a oricãrui tipde lucrãri.

Specificaþiile tehnice ale mate-rialelor, dotãrilor ºi echipamentelorsunt întotdeauna respectate decãtre muncitori prin grija cadrelor deconducere.

Siguranþa repetabilitãþii în pro-cesele de producþie este datã deaplicarea permanentã a sistemuluide management al calitãþii.

Întrucât furnizorii noºtri de mate-riale, dotãri ºi echipamente sunt con-sacraþi atât pe piaþa internã, cât ºiinternaþionalã, realizarea unor lucrãriireproºabile din punctul de vedere alcalitãþii este garantatã.

Relaþia cu beneficiarul estepermanent îndreptatã spre autoeva-luare pentru a menþine ºi chiar sporimulþumirea clienþilor.

Fãrã a fi luatã ca lipsã de modes-tie afirmaþia, este suficient sã vizitaþio serie de obiective la care am par-ticipat cu partea de instalaþii ºi veþiînþelege cã pentru noi promptitudi-nea, calitatea ºi eficienþa sunt criteriide bazã în tot ceea ce executãm:magazinele Mobexpert din oraºeleBucureºti, Constanþa, Cluj, Craiova,Braºov ºi Dej, Star Foods (depozitPopeºti-Leordeni), Romstal Otopeni,ca sã le enumãr pe cele mai com-plexe ºi reprezentative.

Contactaþi-ne, pentru a estimapersonal calitatea serviciilor pe carevi le punem la dispoziþie!

Amploarea luatã în ultimii ani de cãtre sectorul construcþiilor, cu precãdere construcþiile rezidenþiale,comerciale ºi administrativ-economice, solicitã din ce în ce mai mult o participare promptã ºi eficientã dinpartea societãþilor specializate în instalaþii. Acestea trebuie sã ofere investitorilor cele mai noi ºi modernesisteme ºi materiale care sã asigure o fiabilitate sporitã ºi un randament maxim obiectivelor construite.

SC Gip Instal SRL este una dintre societãþile specializate în execuþia unei largi game de lucrãri, atât caantreprenor general, cât ºi ca subantreprenor, lucrãrile sale de referinþã executate în capitalã ºi în þarã fiindo bunã scrisoare de recomandare pentru orice investitor dornic sã punã în operã o nouã construcþie.

La atuurile acestei recomandãri, dl ing. Ion Oprescu, directorul general al societãþii, mai aduce câteva precizãri.


Aºadar, integrarea României înUniunea Europeanã va face camediul de afaceri sã sufere transfor-mãri importante.

În acest sens, autoritãþile statuluiºi asociaþiile patronale trebuieîmpreunã sã armonizeze reglemen-tãrile autohtone cu cele comunitare,mãcar pe cele din domeniul fisca-litãþii, mediului, sãnãtãþii ºi securitãþiiîn muncã ºi al calitãþii, pentru caîntreprinderile sã poatã prelua de laacestea ceea ce trebuiau sã îºiînsuºeascã pânã acum, în vedereaadaptãrii la noile condiþii de piaþã.Din pãcate, acest lucru nu s-a întâm-plat la timp.

Noile acte normative aliniate lareglementãrile europene, mai alescele specifice fiecãrui domeniu deactivitate al economiei, nu au fosttraduse în totalitate ºi în timp util.Fiecare firmã ºi le-a procurat aºacum a putut, neavând astfel posibili-tatea de a înþelege ce se întâmplãpe piaþã. Din aceastã perspectivã,din punctul de vedere al mediului deafaceri românesc, integrarea reprezintã

pânã acum mai mult o ameninþaredecât un cumul de oportunitãþi.

În România, unul dintre sec-toarele care în ultimii ani s-a aflatîntr-o dezvoltare acceleratã este celal construcþiilor. Deºi piaþa con-strucþiilor înregistreazã cel mai alertritm de creºtere din ultimii ani, esti-marea pentru anul 2007 fiind de cca8,7 miliarde euro, adicã o creºterede aproximativ 25% faþã de anul2006 (ceea ce reprezintã o oportuni-tate evidentã pentru jucãtorii de pepiaþa construcþiilor), acest domeniueste ºi unul foarte sensibil, iar inte-grarea în Uniunea Europeanã aducecu sine o serie de probleme pentruconstructori. Aceºtia trebuie sã sealinieze din mers la reguli mai puþincunoscute cu privire la sãnãtatea ºisecuritatea salariaþilor, la conser-varea condiþiilor de mediu (aer, sol,apã), la certificarea ºi agrementareape linie de calitate, pentru a fi eligibiliîn competiþia cu firmele concurente –în special cu cele din strãinãtatecare construiesc în þara noastrã – ºi,nu în ultimul rând, pentru a fi eligibili

financiar în scopul respectãrii noilorcondiþii din caietele de sarcini alelicitaþiilor.

La licitaþii, de exemplu, firmeleromâneºti sunt obligate sã îºi asumerãspunderea ºi riscul unei competiþiidestul de severe, din cauza schim-bãrii legislaþiei privind achiziþiilepublice, care nu restricþioneazã par-ticiparea niciunui competitor curenume, din Europa sau din lume.

Reglementãrile noii legi a achi-ziþiilor publice sunt normale, dar pen-tru firmele de construcþii româneºtitimpul de adaptare este foarte scurt,iar ritmul redus.

În timp este posibil sã constatãmcã firmele româneºti nu pot participala licitaþii din cauza acestor condiþii,singura soluþie fiind realizarea unorasocieri pentru a putea face faþã dinpunct de vedere financiar ºi tehnic.În acest sens, la filiala ARACO dinBucureºti a fost iniþiatã o astfel deasociere, numitã „cluster“, în compo-nenþa sa intrând firmele Energocon-strucþia, Aedificia Carpaþi, Baduc,Construcþii Hidrotehnice Iaºi, INSPET,

TIAB S.A.CALITATE • EFICIENÞÃ • TRADIÞIE

Începând cu 2007 ne-am liniºtit. Dupã atâta aºteptare România este în UE, un vis devenit realitate.Numai cã operaþiunea nu este o formalitate, ci ea implicã lucruri ºi lucrãri de fond menite sã reformeze, peprincipii noi, o economie construitã în 50 de ani pe sistemul planificare-centralizare.

Intrarea în canoanele exigenþelor europene presupune ºi ne obligã la strategii ºi tactici cu totul noi,unde concurenþa joacã rolul decisiv.

De îndeplinirea unor asemenea condiþii nu poate scãpa nici cea mai dinamicã ramurã a unei economiioccidentale, cea a construcþiior, care trage dupã sine celelalte sectoare de activitate.

Iatã de ce managerii ºi managementul economiei de piaþã funcþionale trebuie sã-ºi înnoiascã ideile ºipracticile profesionale pentru a face faþã unei pieþe concurenþiale acerbe, unde societãþile de profil potrezista dacã reuºesc productivitãþi ridicate ºi o calitate exemplarã.

Integrarea în Uniunea Europeanã PROVOCARE PENTRU FIRMELE DE CONSTRUCÞII DIN ROMÂNIA

ing. Adrian FLORESCU, director general TIAB


Metroul SA, SCIT Impex, Stizo, TIABºi Tungal Metrou. Pe viitor, se pre-conizeazã înfiinþarea unor „clustere“similare ºi în alte regiuni din þarã.

În acelaºi timp, firmele româneºtide construcþii trebuie sã-ºi agre-menteze produsele pentru a putea ficomercializate pe piaþa comunitarã,prin aplicarea marcajului „CE“.

O altã provocare pe care trebuiesã ºi-o asume firmele româneºti esteaceea a pãstrãrii forþei de muncã.

În prezent, ARACO face efortulde a gãsi, prin atragerea de fonduriexterne, soluþii pentru formarea per-sonalului existent, dar ºi a celui nouangajat, din dorinþa de a creºte per-formanþa salariaþilor, productivitateaacestora, astfel încât salariile sãpoatã fi suportate din venituri.

În afarã de costurile fãcute pentrua micºora decalajul faþã de firmeledin Comunitatea Europeanã, firmelede construcþii trebuie sã aibã învedere ºi formarea ºi motivarea per-sonalului, pentru a-l putea reþine ºistabiliza în þarã.

Exodul muncitorilor români cãtreþãri dezvoltate precum Anglia,Franþa, Spania, Italia etc. afecteazãîn mod vizibil activitatea firmelorromâneºti.

Cererea din ce în ce mai mare depersonal genereazã o presiune fãrãprecedent pentru creºterea salariilor,în timp ce calitatea forþei de muncã arãmas mult în urma tehnologiilor,constatându-se ºi lipsa de efici-enþã ºi productivitatea scãzutã aacesteia. Din pãcate, absolvenþiicare ies de pe bãncile ºcolilor nu aupregãtirea necesarã desfãºurãriiunei activitãþi de calitate, programeleºcolare nefiind corelate cu cerinþelede pregãtire necesare integrãriirapide în procesul de producþie.În aceste condiþii, antreprenorii dinRomânia se orienteazã cãtre altezone în care apare un surplus deforþã de muncã ºi anume: India,China, Pakistan, Turcia sau alte þãri,iar adaptarea nu va fi uºoarã nici

pentru cei care vor veni de acolo,nici pentru firmele româneºti pentrucare vor lucra, întâmpinându-segreutãþi din punctul de vedere alcomunicãrii, al nivelului de calificare,al asigurãrii condiþiilor de trai, aldiferenþelor de ordin cultural etc.

Întrebarea care se pune este:câte din întreprinderile mari ºi foartemari existente azi pe piaþaromâneascã, cu capital integralautohton, vor gãsi soluþii pentru asupravieþui ºi a face faþã acestor noicerinþe?

Un rãspuns este greu de dat,atâta vreme cât mãsurile discrimina-torii nu au fost înlãturate, iar com-petiþia în care se angajeazã firmeleromâneºti este evident în dezavan-tajul celor care în decurs de 10–15 aninu au reuºit sã scape de povaradecapitalizãrii moºtenite ºi au speratîntr-o normalizare a mediului deafaceri ºi o competiþie corectã.


Siguranþa în exploatare a rezervoarelorprecomprimate afectate de erori de execuþie

prof. dr. ing. Nicolae FLOREA, º.l. dr. ing. Petru MIHAI, Emilia NEAGU –Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ Iaºi

În cazul rezervoarelor cu înãlþimearelativ mare faþã de caracteristicilegeometrice în plan, forma cilindricãeste net avantajoasã, comparativ cucea prismaticã, deoarece în pereþi sedezvoltã preponderent forþe axiale(Nh), excepþie fãcând zonele situate laextremitãþi, unde existenþa legãturilorde continuitate cu radierul ºi planºeulde acoperire genereazã momenteîncovoietoare (MV).

Chiar în situaþia cea mai com-plexã de solicitare când pereteleeste încastrat în radier, întrucât celedouã eforturi secþionale acþioneazãîn planuri diferite, eforturile unitareproduse nu se însumeazã algebric,acestea acþionând asupra unorsecþiuni diferite. Astfel, eforturile

unitare normale de întindere,cauzate de efortul Nh, se dezvoltãnormal pe secþiunile verticale alepereþilor (fig. 1a), necesitând intro-ducerea unei armãri orizontale, situ-atã la distanþe variabile pe înãlþime(fig.5), în timp ce tensiunile de întin-dere ºi compresiune produse de MV

apar în secþiuni orizontale, impu-nând prevederea armãturilor verti-cale, echidistante pe lungimeaperimetrului. În cazul rezervoarelorprismatice, datoritã efectului decadru în plan orizontal, sub acþiuneaîmpingerilor exercitate de la interiorsau exterior, apar momente înco-voietoare orizontale Mh (fig. 1b),care genereazã eforturi unitare axi-ale ce acþioneazã aceleaºi secþiuni

(verticale) ca ºi tensiunile produsede eforturile Nh. În consecinþã, efec-tele celor douã eforturi secþionale seînsumeazã algebric, putând deter-mina concentrãri importante de ten-siuni pe unele din fibrele extreme alepereþilor.

Rezervoarele de medie ºi marecapacitate, cele mai des întâlnite înpracticã ºi care prezintã o impor-tanþã aparte în cadrul complexelorindustriale, devin raþionale ºi toto-datã realizabile numai atunci cândsunt executate din beton armat ºibeton precomprimat.

Întrucât pericolul de fisurare înexploatare, cel mai importantdezavantaj al betonului armat,poate fi eliminat prin folosirea sis-temelor precomprimate, acesteaau captat, în foarte scurt timp,atenþia specialiºtilor.

Dacã se are în vedere faptul cãforma circularã în plan a rezer-voarelor se preteazã cel mai binediverselor tehnologii de preîntinderea armãturilor ce servesc la reali-zarea stãrilor iniþiale de tensiuni înbeton (fig. 2, 3, 4, 5), este evidentmotivul pentru care rezervoarelecilindrice din beton precomprimat aucunoscut în practicã cea mai largãsferã de rãspândire.

Este firesc ca tocmai aceste sis-teme constructive sã fie confruntatecu cele mai multe ºi, totodatã, celemai spectaculoase erori de execuþie.

Rezervoarele sunt construcþii speciale destinate înmagazinãrii lichidelor ºi gazelor sub presiune sau adiverselor materiale în stare pulverulentã / granularã (ciment, zahãr, mase plastice etc.).

Rezervoarele cunosc un domeniu larg de utilizare în practicã, întrucât deservesc multiple proceseindustriale (fermentaþie, decantare, omogenizare, impregnare, înmuiere), cel mai frecvent fiind întâlnite înlucrãri de alimentare cu apã, canalizãri, irigaþii, purificarea apelor uzate etc.

Aceastã multitudine de funcþiuni a impus o gamã variatã de sisteme constructive, la care se folosescdiverse materiale, procedee ºi tehnologii de execuþie.

Fig. 1: Starea de eforturi la un rezervor cilindric a) ºi prismatic b) cu pereþii încastraþi în radier



OBIECTIVUL CERCETÃRIIObiectivul cercetãrii iniþiale în

cazul de faþã a fost inspirat de nece-sitatea soluþionãrii rapide ºi în con-formitate cu normele de proiectare ºiexecuþie, valabile în þara noastrã ºipe plan euro-internaþional, a uneisituaþii inedite, care a apãrut în pro-cesul de expertizare a mai multorobiective industriale, ce urmau sã fiereabilitate structural ºi funcþional(fig. 1). Concret, ne referim la oserie de metantancuri, construite înurmã cu trei decenii.

În condiþiile actuale, ca urmare adesfãºurãrii unor acþiuni complexe ºipe scarã naþionalã de eficientizare astaþiilor de epurare, pe baza unortehnologii moderne, a fost necesarsã se recurgã, în primã instanþã, laanaliza stãrii tehnice a tuturor com-ponentelor fluxului tehnologic.În cadrul acestora, unele obiective

au fost folosite parþial sau intermi-tent, iar altele nu au fost utilizatetimp îndelungat, din cauza supra-dimensionãri i capacitãþi lor deprelucrare. Pe parcursul desfãºurãriiactivitãþii de expertizare, s-au con-statat, printre alte erori de execuþie,o serie de neconcordanþe întremodul de armare existent ºi cel pre-conizat în proiect. Aceastã situaþieridicã temeinice semne de întrebareprivind posibilitãþile de care dispunobiectivele respective, de a prelua,în condiþii de siguranþã deplinã,solicitãrile generate de noile echipa-mente (de regulã, având gabaritesporite) ce urmeazã a fi introduse.

Investigaþiile efectuate în terenau urmãrit, în principal, identificareacaracteristicilor esenþiale de armare,constând, în acest caz, din cabluripostîntinse înglobate în pereþiiobiectivelor (fig. 2, 3). Cu aceastãocazie, s-a constatat cã pozareacablurilor orizontale (existã ºi fasci-cule verticale – fig. 5), din porþiuneacilindricã a recipienþilor, s-a fãcut cuabateri mari faþã de prevederileproiectului.

Nu pot fi precizate cauzele careau generat aceastã gravã greºealãde execuþie ºi este hazardat sã seemitã pãreri asupra factorilor care aufavorizat apariþia lor. În momentul defaþã, aspectele menþionate suntneesenþiale, importantã fiind doarconcluzia cã nerespectarea docu-mentaþiei de execuþie prezintã situ-aþii alarmante din cauza faptului cãdistanþa dintre cabluri este, pe alocuri,

de câteva ori mai mare decât ceaconsemnatã în planºe.

Aceste obiective nu se gãsescîn stare de avarie ºi nici nu pre-zintã urme de deteriorare, deoa-rece s-au aflat în exploatare doar operioadã scurtã de timp în fazainiþialã, ca urmare a folosirii staþieila nivel scãzut, faþã de capacitateaproiectatã.

Având în vedere cã, în ultimeledecenii, la noi în þarã s-a construitmult ºi nu întotdeauna conformnormelor ºi documentaþiei tehniceaferente, existã o probabilitatedestul de ridicatã ca în cadrul acþiu-nilor de modernizare a unor obiec-tive similare, sã aparã situaþii deacelaºi gen cu cea semnalatã.

Faptul cã, în literatura de specia-litate din þarã ºi strãinãtate, nu suntprezentate aspecte asemãnãtoarenu înseamnã cã specialiºtii în dome-niu nu s-au confruntat cu problemesimilare, ci doar cã, din diversemotive, nu le-au fãcut publice.CARACTERISTICI ALE PROGRAMULUI

DE CERCETAREDificultãþile practice pe care le

implicã diagnosticarea stãrii tehnicea obiectivelor construite, care segãsesc în situaþii similare celei sem-nalate, ne-au determinat sã iniþiemun program de cercetare completvizând elaborarea unei metodologiide calcul, capabile sã ofere spe-cialiºtilor în domeniu condiþii favora-bile de definire corectã ºi rapidã anivelului de siguranþã în exploatare arezervoarelor precomprimate, fãrã arecurge la studii experimentale.

Fig. 3: Principiul de precomprimare Mo – To – La: 1 – barã verticalã de ancoraj; 2 – presã; 3 – pendulpentru eliminarea/diminuarea frecãrii în lungul armãturii pretensionate.

Fig. 2: Principiul precomprimãrii continue prinînfãºurare a recipienþilor circulari din beton, cuinstalaþia INCERC-BAC: 1 – cãrucior superior;2 – cãrucior suspendat; 3 – colac de sârmã;

4 – sârmã pretensionatã; 5 – lanþ Gall;6 – reazem central; 7 – scarã.

Fig. 4: Schema de dispunere alternativã a inelelorde armãturã pretensionatã, alcãtuite din fascicule

postîntinse segmentate dispuse în interiorulelementului de beton



Sisteme de încãlzire prin radiaþie – CARLIEUKLIMASC TERMOCLIMA SRL, importator unic al sistemelor de

încãlzire prin radiaþie marca CARLIEUKLIMA, vã oferã celemai bune soluþii în domeniul încãlzirii, utilizând produse de ceamai înaltã calitate ºi la standarde europene. Prin calitateasuperioarã oferitã de noi, confortul dumneavoastrã esteasigurat.

EUCERK este un sistem de încãlzire cu tuburi radiantecare foloseºte gazul metan sau motorina, fiind în special desti-nat încãlzirii spaþiilor de dimensiuni medii ºi industriale. Esteproiectat pentru realizarea cerinþelor speciale, siguranþã ºi uni-formitate a temperaturii, precum ºi pentru reducerea emisiilornocive în atmosferã.

Tubulaturile sunt încãlzite pânã la o temperaturã ridicatã,cuprinsã între 150 0C ºi 250 0C, încãlzind apoi încãperea prinradiaþie fãrã a provoca miºcãri ale aerului.

Elementele radiante ale sistemului EURAD sunt con-fecþionate din oþel tratat special pentru a rezista la temperaturifoarte ridicate ºi la coroziune.

Tratamentul special la care au fost supuse tuburile radi-ante asigurã o emisie lungã ºi de duratã, cu performanþe de celmai înalt nivel. Parabolele reflectoare ale sistemului EURADsunt din aluminiu, puternic reflectorizante.

EUTERM este un sistem de încãlzire constituit din panouriradiante cu funcþionare pe apã caldã, apã supraîncãlzitã sau vapori.

EUTERM poate funcþiona împreunã cu orice sistem energeticprimar. Este ideal pentru încãlzirea spaþiilor mici, a localurilor,a spaþiilor ambientale de dimensiuni medii ºi mari, ideal pentruspaþii cu risc la incendiu. Principalul avantaj este producereaîncãlzirii în mod uniform nu stratificat, fãrã nicio miºcare aaerului.

Bariera de aer EUWIND este instalatã în interiorul sau exteriorulclãdirilor, sau de ambele pãrþi ale uºilor, acþionând ca un scut.

Coloana de ventilaþie include:o admisie de aer protejatã de contaminarea exterioarã;un modul superior pentru diminuarea poluãrii fonice;un modul inferior pentru diminuarea poluãrii fonice;o articulaþie metalicã;un canal subteran cu unghiular.

Ventilatorul extrage aerul din apropierea tavanului ºi îlîmpinge prin modulul de diminuare a zgomotului apoi în canalulde distribuþie cu o vitezã considerabilã. Jetul de aer despicãstraturile de aer rece de la nivelul solului ºi îl eliminã în exterior.Bariera de aer EUWIND este un avantaj de maximã eficienþã lanivelul solului, unde acþiunea aerului rece este mult mai mare.

Distribuitor exclusiv în România: SC TERMOCLIMASRLStr. Martir Silviu Motohon 34, 300265, Timiºoara,

Tel . : 0256/250.250-1 , Fax: 0256/250.255, E-mai l :[email protected]

TERMOCLIMA


Evaluarea stãrii de degradare aconstrucþiilor din beton armat ºibeton precomprimat se face, deregulã, apelând la încercãri de labo-rator sau urmãrind comportarea insitu a obiectivelor suspectate cã pre-zintã vicii ascunse ale structurii interne.

Aceste operaþii necesitã timp ºicheltuieli materiale însemnate.Folosind astfel de metode pentru aconcluziona asupra caracteristicilorreziduale de rezistenþã ºi deforma-bilitate a construcþiilor, se obþin, înmajoritatea situaþiilor, rezultateneconcludente, afectate de erorigenerate de diferenþele apreciabiledintre condiþiile standard ºi celeînregistrate în procesul de execuþiesau de extrapolãri nejustificate, cumar fi similitudinea dintre caracteristi-cile mecanice ale structurilor superfi-ciale ºi cele prezente în profunzime.

Unele procedee de investigareavansate, capabile sã furnizeze

informaþii cu un grad de credibilitatesporit, cum ar fi extragerea ºi încer-carea de carote, nu sunt totdeaunaaplicabile (cazul recipienþilor deînmagazinare a lichidelor sau al con-ductelor de transport al acestora) ºinecesitã un volum sporit de timp ºioperaþii, ceea ce conduce la cheltu-ieli însemnate.

Deficienþele studiilor experimen-tale pot fi atenuate, iar rezultateleacestora devin reprezentative, înmãsura în care informaþiile obþinutese preteazã unei prelucrãri statistice,metodologie acceptatã în momentulde faþã fãrã rezerve, în cadrul activi-tãþilor de cercetare ºtiinþificã.

Din acest motiv, preconizãm caevaluarea tensiunilor ce se dezvoltãla un anumit nivel de încãrcare ºi deacumulare a erorilor sau greºelilorinerente oricãrei activitãþi de exe-cuþie sã se obþinã prin calcul ºi nu pecale experimentalã.

Aceastã modalitate de soluþionarea problemei nivelului de siguranþã înexploatare a unor structuri cu un înaltgrad de complexitate prezintã sufi-cientã credibilitate, deoarece opera-þiile de determinare a stãrilor detensiuni se deruleazã în domeniulelastic care permite aplicarea princi-piului suprapunerii efectelor.

Realismul soluþiei propuse con-stã în faptul cã se bazeazã pe unprocedeu simplu ºi uºor de abordat.În esenþã, acesta constã în par-curgerea inversã a etapelor unuiproces de proiectare obiºnuit.

Datele de intrare ale problemeisunt reprezentate de elementele cedefinesc modul concret de alcãtuirea unei structuri complexe, unde, înafarã de caracteristicile mecanice ºigeometrice ale construcþiei (rezis-tenþe mecanice, cantitãþi de materi-ale, modul de distribuþie a acestoraîn plan ºi în spaþiu), sunt incluse oserie de deficienþe acumulate în pro-cesul de execuþie.

Scopul final al activitãþii depuseeste de a stabili stãrile de tensiuni cese dezvoltã în elementele con-stituente, cu precãdere în beton, camod de distribuþie ºi intensitate, subdiverse tipuri, grupãri ºi mãrimi deîncãrcãri specifice, identificândstarea de solicitare care satisfacesau nu exigenþele reglementãrilortehnice.

Concluziile rezultate sunt înmãsurã sã defineascã gradul desiguranþã în exploatare, sub aspec-tul mãrimii intervalului de rezistenþãdisponibil pânã la apariþia fisurilor.

Avantajul modului de abordarepropus, sub aspectul conceptual, alcosturilor ºi al duratei cercetãrilor,este evident, dacã se face comparaþiacu procedeele clasice de soluþionarea unor aspecte de acest gen ºi carese bazeazã pe încercãri de laboratorsau in situ.

Obiectivul ºtiinþific al cercetãrii ceva fi întreprinsã constã în definireacorectã ºi rapidã a nivelului de sigu-ranþã pe care îl prezintã în exploa-tare rezervoarele precomprimateexistente, sub aspectul evitãrii stãriide fisurare.

În acest sens:se va elabora un set de pro-

grame de calcul cu ajutorul cãrorava fi posibil sã se efectueze verificãri

Fig. 5: Dispunerea fasciculelor segmentate pe înãlþimea pereþilor cilindrici ai rezervoarelor;a – de 10.000 m3; b – 15.000 m3; c – 20.000 m3.


complexe privind siguranþa înexploatare a rezervoarelor cilindriceprecomprimate cu fascicule înglo-bate în pereþi;

se va efectua un studiunumeric detaliat al stãrilor de tensi-uni din pereþii rezervoarelor, înfuncþie de caracteristicile geometriceºi mecanice uzuale pentru astfel deconstrucþii, þinând seama ºi demodul în care o serie de deficienþegrave de execuþie pot influenþastarea de solicitare a rezervoarelor;

se vor întocmi tabele ºi graficecapabile sã permitã identificarea cuuºurinþã a gradului de periculozitateprezentat de structurile complexe ceurmeazã a fi analizate din punct devedere tehnic, în funcþie de catego-ria, importanþa ºi gravitatea unorgreºeli de execuþie;

vor fi elaborate recomandãri ºinorme de proiectare, în baza cãrorase va aprecia pe criterii ºtiinþifice,încã din faza de proiectare, mãrimeaerorilor admisibile ce pot apãrea înexecuþie;

vor fi definite criterii de evalu-are a calitãþii lucrãrilor de execuþie

a rezervoarelor din beton precompri-mat ºi care urmeazã a fi puse la dis-poziþia specialiºtilor în domeniu;în baza acestora se vor adoptadecizii obiective de diagnosticare astãrii tehnice ºi se vor indica rapidsoluþii judicioase de reabilitare.

Sub aspectul stadiului actual alcunoaºterii în care se gãseºte temapropusã, se poate afirma cã subiec-tul prezintã o importanþã deosebitã,având totodatã caracter de noutate,deoarece permite evidenþierea con-secinþelor rezultate în urma produ-cerii unor greºeli de execuþie, dupã oanumitã perioadã de la intrarea înfuncþiune a unor sisteme construc-tive complexe.

Originalitatea modului de abor-dare a cercetãrii constã în faptul cãnu se urmãreºte elaborarea unorprocedee de remediere a defi-cienþelor constatate, ci identificarearapidã a gradului de insecuritate aunor construcþii de importanþãdeosebitã ºi care nu se preteazãunui studiu experimental, în vedereaadoptãrii celei mai judicioase soluþiide intervenþie.

BIBLIOGRAFIE1. Agent R. – Asigurarea calitãþii

construcþiilor din beton prin proiec-tare, Revista „Construcþii“ nr. 1, 1992.

2. Bob C. – Verificarea calitãþii,siguranþei ºi durabilitãþii construc-þiilor, Editura Facla, Timiºoara, 1989.

3. Dima M., – Proiectarea staþiilorde epurare, I.P.I., Iaºi 1981.

4. Florea N., Patras M., – Betonarmat. Calculul ºi alcãtuirea ele-mentelor structurale, Rotaprint, I. P.Iaºi, 1991.

5. Gemanar C., Florea N., Mihai P.,– Siguranþa structuralã a construc-þiilor din beton armat, Editura Cermi,Iaºi, 2005.

6. *** Ghid privind investigareastãrii tehnice a rezervoarelor,decantoarelor ºi metantancurilor înexploatare – Indicativ GT 052-02.

7. *** Instrucþiuni tehnice pentruproiectarea ºi executarea recipienþilordin beton armat ºi beton precompri-mat pentru lichide – P73-78.


Încãlzirea halelor industrialeSOLUÞII EFICIENTE

În acest numãr al revistei, vãaducem în atenþie gama de sistememoderne de încãlzire prin radiaþie,care înseamnã, pe lângã eficienþã, ºieconomii energetice importante,între 30% ºi 65%, în funcþie de tipulhalei, gradul de izolare, procesultehnologic desfãºurat etc.

Sistemele de încãlzire prin radi-aþie pot fi utilizate pentru: hale indus-triale, depozite, service-uri auto, sãlide sport, spaþii cu înãlþimi mari,show-room-uri, pavilioane expozi-þionale, sere de flori ºi legume,crescãtorii de animale, cuptoare cutemperaturã strict controlatã etc.

Tubulaturã radiantã OHASistemul de încãlzire prin radiaþie

OHA este o soluþie excelentã pentruîncãlzirea spaþiilor industriale ºi, îngeneral, a spaþiilor cu înãlþimi mediiºi mari. Flexibilitatea sistemului con-stã în adaptarea tubulaturii radiante laorice exigenþe privind traseul acesteiaîn interiorul clãdirilor încãlzite. Înfuncþie de necesarul de cãldurã ºiînãlþimea clãdirii, tubulatura radiantãpoate avea o configuraþie monotubu-larã sau bitubularã.

Grupul de combustie care seplaseazã în exteriorul clãdirii are rolul

de a genera cãldura obþinutã de laarzãtor ºi de a realiza, prin inter-mediul unui ventilator, circuitulcontinuu al fluidului caloportor.Circuitul se realizeazã în interiorulunei tubulaturi radiante etanºe,aflatã în depresiune în raport cumediul încãlzit. Temperatura supra-feþei exterioare a tubulaturii radianteeste variabilã ºi, dupã cerinþe, sepoate situa în intervalul 120 0C – 290 0C.Marele avantaj al unui asemeneasistem de încãlzire este acela cã serecirculã în proporþie de 80%gazele rezultate în urma proce-sului de ardere.

Deoarece grupul de combustieeste amplasat în exteriorul con-strucþiei, sistemul poate fi utilizat ºiîn situaþia în care nu existãsuprafaþã vitratã corespunzã-toare, conform normativelor învigoare.

Tuburi radiante modulare INFRASistemul de încãlzire prin radiaþie

INFRA este cea mai adecvatãsoluþie de încãlzire zonalã. Echipa-mentele pot fi utilizate în spaþii cuînãlþimi cuprinse între 5 ºi 20 de metri ºichiar mai mult în condiþii speciale.Concentreazã fluxul de cãldurã înzona de lucru ºi, în acelaºi timp, limi-teazã ºi stratificarea aerului întrepardosealã ºi planºeu.

Datoritã faptului cã încãlzirea seface prin radiaþie, nu se producmiºcãri de aer ºi pulberi de praf; seobþine, astfel, un ambient mai curat,fãrã curenþi de aer.

INFRA este un sistem foarte eco-nomic, care încãlzeºte rapid supra-feþele aflate sub conul de radiaþie,suprafeþe ce devin la rândul lor emi-tori de cãldurã.

SYSTEMA ROMÂNIA propune soluþii tehnice ºi echipamente pentru încãlzirea eficientã a spaþiilorindustriale în condiþiile realizarii unor economii importante de energie (de pânã la 65%).

Încãlzirea încãperilor industriale (ºi, în general, a încãperilor cu volum mare) pune, de regulã, problemedificile din cauza diversitãþii tipurilor de clãdiri întâlnite, a varietãþii activitãþilor desfãºurate ºi a necesitãþiialegerii celui mai economic sistem, atât din punctul de vedere al investiþiei, cât ºi al exploatãrii.

Ameliorarea condiþiilor de lucru este sistematic cãutatã ºi în industrie ca, de altfel, în toate sectoarelede activitate, necesitatea asigurãrii unui confort termic fiind cerinþa care trebuie sã satisfacã parametriinecesari în incintele de volum mare ºi, de asemenea, sã contribuie la reabilitarea termicã a construcþiilor,precum ºi la economisirea energiei termice.

Majoritatea halelor de tip industrial sunt clãdiri cu înãlþimi mari, de peste 5 m, ajungând chiar pânã la 30 m.Exceptându-le pe cele nou-construite, acestea sunt caracterizate printr-o izolaþie redusã, uneoriinexistentã. Consumul specific de energie termicã al acestor clãdiri se situeazã la niveluri ridicate, care serepercuteazã asupra preþurilor de producþie ºi conduc, de multe ori, la imposibilitatea plãþii facturilorsau la întreruperea activitãþii pe timpul sezonului de iarnã.

Randamentele de combustie suntmari: peste 95%.

Toate acestea, coroborate cu unregim de funcþionare termostatat,conduc la economii de energie de30%–65% faþã de sistemele clasice.

Cu tuburile radiante INFRA sepot obþine zone de temperaturidiferite în aceeaºi incintã.

Circuitul gazelor de ardere esteîn depresiune în raport cu mediulambiant, iar camera de ardereetanºã, ceea ce conferã o siguranþãdeosebitã în exploatare.

Module radiante INFRA BAFReprezintã o soluþie perfectã

pentru încãlzirea serelor ºi a fer-melor de animale.

Existã mai multe variante subcare se pot realiza acestea, ºianume:

INFRA BAF MSV: module radi-ante legate la un canal colectiv pentrugaze de ardere cu exhaustor

final, unic pentru toate moduleleinstalate. Acest sistem poate fidesfãºurat pe lungimi de 12, 18, 24metri lungime;

INFRA BAF USV: module radi-ante în formã de „U”, racordate la uncanal colectiv pentru gazele deardere, cu exhaustor final, unic pen-tru toate modulele instalate;

INFRA BAF MC: moduleetanºe cu lungimi diferite ºi numãrvariabil de arzãtoare BAF 28/45 kW;în funcþie de aplicaþie acestea suntdestinate serelor ºi fermelor zooteh-nice, cu înãlþimi reduse. Modulele auun sistem de liftare special gânditpentru aceste aplicaþii.

Cuptoare industriale INFRA BAFTuburile radiante INFRA pot avea

diverse utilizãrii, astfel încât sã poatãfi aplicate pentru:

uscarea diverselor materiale:piese metalice, plastice, produseagricole, forme ºi miezuri de turnãto-rie, marmurã;

încãlzirea diverselor tipuri delichide cu schimbãtoare de cãldurãimersate, nisipul pentru turnãtorii ºialte substanþe granulate, diversemateriale în vederea vopsirii etc.

SYSTEMA ROMÂNIA vã stã ladispoziþie cu orice informaþie dindomeniu, consultanþã, studii defezabilitate.

În perioada 17-21 aprilie 2007 – cu ocazia ROMTHERM –vã invitãm sã ne vizitaþi în Pavilionul 15 – Stand 15.


Pe o piaþã a utilajelor de con-strucþii ce a cunoscut, în perioada2005-2006, o creºtere explozivã de80%, Injectoforaj se prezintã ca unjucãtor competitiv. Societatea oferã,ca unic importator pentru þara noas-trã, utilaje hidraulice pentru foraj(pânã la φ400) marca „Comacchio“ .Renumita firmã din Italia îºi exportãprodusele în întreaga Europã, înStatele Unite ºi în America de Sud(Mexic).

Injectoforaj executã foraje de laφ100 la φ400 cu utilaje ce au greu-tatea între 12 t ºi 33 t. De aseme-nea, firma realizeazã consolidãri,fundaþii speciale, geotermie, forajepuþuri de apã, iar pentru lucrãri însistem de injecþie, pune la dispoziþiautilizatorilor injectoare-amestecã-toare, produse de firma „Dai PràMarcello“ din Italia.

De asemenea, Injectoforaj importãpentru piaþa româneascã ºi altemateriale inerente activitãþii de foraj:sape, vibratoare, aparate de geomã-surã, ºnecuri, prãjini de foraj etc.

Pentru toate utilajele – noi sausecond-hand – se oferã service în 24 h.

Ca dovadã a aprecierii de care sebucurã, Injectoforaj a primit laConstruct Expo – Utilaje 2007 Diplomade Excelenþã pentru „Maºina hidraulicãde forat – model Comacchio MC 1500“.Maºina expusã la târg – deja vân-dutã – a fost utilatã dupã cerinþelecumpãrãtorului: φ600 prin sistemCFA, prevãzutã cu vibrator pentruintroducerea carcasei; este radioco-mandatã, utilatã cu un computer cepoate furniza diagrama „pilotului“ ºieste dotatã cu o pompã staticã debeton.

Maºina hidraulicã MC-1500 afost conceputã ºi realizatã pentru ada un randament foarte ridicat.Structura sa robustã de bazã per-mite montarea unui mast (catarg)cu o cursã utilã de 16 m – ce poatefi extins la 30 m înãlþime cu un pre-lungitor pentru jet-grouting.

INJECTOFORAJla Construct Expo – Utilaje

INJECTOFORAJ este o societate româno-italianã, înfiinþatã în anul 2003, cu capital integral privat,

orientatã cãtre un domeniu modern, dar puþin exploatat profesional în þara noastrã: consolidarea

terenurilor ºi a fundaþiilor cu maºini specializate. Societatea, în calitate de importator unic, furnizeazã

maºini pentru foraj ale producãtorului italian COMACCHIO. De asemenea, firma importã utilaje second-

hand, le recondiþioneazã ºi le pune în vânzare la preþuri atractive, beneficiind de o experienþã vastã a

inginerilor italieni specializaþi în ºantierele de profil din Italia ºi Elveþia. Cu ajutorul specialiºtilor instruiþi ºi

în fabrica din Italia, INJECTOFORAJ acordã asistenþã tehnicã permanentã ºi service tuturor clienþilor sãi.

Premierea dlui Giuliano Baccanti de cãtre dl George Cojocaru –preºedinte, director general ROMEXPO

Injectoforaj la Construct Expo-Utilaje 2007 –(de la stânga la dreapta) Gheorghe ªtefan – INJECTOFORAJ;Pasqualino Comacchio – preºedinte COMACCHIO SRL, Italia;

Giuliano Baccanti – INJECTOFORAJ.

Aceste caracteristici asigurã exe-

cuþia forajelor de mare adâncime cu

pasaj mic sau cu încãrcare semiau-

tomatã a prãjinilor. Cãruciorul-extractor

permite, printre altele, o uºoarã ºi

rapidã extragere a tuburilor de foraj

fãrã folosirea troliului sau a altor sis-

teme mai puþin practice.

Tabloul de comandã al forezeieste de tip hidraulic proporþionalservo-asistat; situat în poziþie uºoridentificabilã, conferã maºinii sigu-ranþã ºi manevrabilitate bunã.

Fiabilitatea ºi securitatea suntgarantate de componentele de cali-tate ale utilajului ºi de respectareacerinþelor esenþiale de siguranþã,prevãzute în directivele ComunitãþiiEuropene.

Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. IlfovTel./Fax: 021/361.29.24, 021/361.29.25

web: www.injectoforaj.ro, e-mail: [email protected]

Maºina de forat hidraulicã –model Comacchio MC1500

Maºina de forat hidraulicã –model Comacchio MC900 P, pentru geotermie

Maºina de forat hidraulicã –model Comacchio MC1500


Riscuri suplimentarepe amplasamente potenþial lichefiabile

Cornelia DOBRESCU, Maria ªTEFÃNICÃ –Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare în Construcþii ºi Economia Construcþiilor

PÃMÂNTURI ªI MATERIALELICHEFIABILE

Prin definiþie, pãmânturile lichefi-abile sunt alcãtuite din particule dematerial de micã densitate, mergândde la nisipuri foarte fine spre fine,prafuri nisipoase ºi nisipuri prãfoase,saturate. La aceste tipuri de materi-ale este foarte dificil sã se recoltezeeºantioane, epruvete, pentru efectu-area de teste în laborator fãrã a sederanja structura existentã din strat.

Peek (1975) afirma cã este „prac-tic imposibil” a se obþine din aceastãgamã de pãmânturi un eºantiondespre care sã se spunã cã esteneremaniat.

Încã de la formarea depozitului(localizat fie în straturi de grosimemare, fie în lentile de forme ºi volu-me diferite), luându-se în conside-rare procesul de supraconsolidare,eventualele cimentãri pe cãi prefe-renþiale, cãrora li s-au adãugat înexistenþa istoricã unele tensiuni careau depãºit rezistenþa la lichefiere, sepoate constata existenþa de imixtiuniîn culcuºurile lor.

Dupã Ishihara (1985) epruvetelerecoltate din aceste tipuri de terenuri– care s-au vrut a fi modelate înlaboratoare – supuse apoi la încer-cãri ciclice, au valori superioare larezistenþa faþã de potenþialul delichefiere, în comparaþie cu celeînregistrate prin încercãri in situ – desuprafaþã. În consecinþã, în aniiurmãtori a apãrut tendinþa de a seestima potenþialul de lichefiere printeste efectuate in situ.

VALORI CUANTIFICABILEÎN CAZUL REZISTENÞEI

LA LICHEFIEREÎn acest moment, nu existã nicio

cale directã pentru mãsurareapotenþialului de lichefiere. Ceea cepoate fi cuantificat prin metode indi-recte sau adaptate sunt variaþiiaproximative la rezistenþa la liche-fiere sub încãrcãri seismice.

Având în vedere miºcarea parti-culelor de pãmânt, înainte de aexamina rezultatele obþinute dinîncercãrile efectuate in situ, esteimportantã înþelegerea variaþiei unorparametri ca efect al lichefieriipãmântului sub încercãri ciclice.

Umezirile loessurilor la adâncimiapropiate de nivelul freatic produc,de regulã, fie tasãri ale terenului, fiealunecãri, în cazul în care acesteasunt aranjate în pante ºi sprijinite peargile ºi/sau calcare, impermeabile.ELEMENTE DE RISC SUPLIMENTARE

În cazul în care riscurile legate desolicitãri seismice se aranjeazã în:

riscuri inacceptabile;riscuri intolerabile;riscuri tolerabile;riscuri acceptabile, atunci se

pot face urmãtoarele comentariigenerate de experienþa acumulatã lanivel naþional.

Riscuri inacceptabilePrin prisma acestei lucrãri, riscul

inacceptabil înseamnã acea acþiunecare acceptã ºi permite executareaunor lucrãri de construcþii în zonebine cunoscute ca instabile subsolicitãri seismice, chiar de intensi-tate micã. Astfel, se pot exemplifica:

construirea de locuinþe subversanþii care au fost supuºi laalunecãri de teren repetate (comunaSeimeni – jud. Constanþa);

Dezvoltarea domeniului construcþiilor în ultimele decenii a impus un ritm rapid de proiectare, dar a ºicondus în zone cu terenuri instabile la apariþia unor aspecte care implicã riscuri ºi incertitudini.

Stabilitatea ºi rezistenþa clãdirilor impun execuþia în condiþii de calitate ºi exigenþã a infrastructuriiacestora.

Respectarea condiþiilor menþionate este strâns legatã de evaluarea terenului de fundare, o problemãcomplexã, având în vedere diversitatea mare a pãmânturilor care se pot întâlni în stratificarea unuiamplasament, condiþiile variate de zãcãmânt în care se aflã ºi acþiunea în timp a diferiþilor factori carepot produce schimbãri ale acestor condiþii.

Interacþionând cu un mediu natural caracterizat printr-o mare eterogenitate, fundaþiile trebuie nunumai sã suporte influenþa deseori agresivã a acestui mediu, dar ºi sã limiteze impactul sãu asupraelementelor de construcþie.

În acelaºi timp în România o mare parte din teritoriu se caracterizeazã printr-un grad ridicat de seis-micitate sporind dificultatea problemelor de fundare, îndeosebi atunci când condiþiile geotehnice pe unamplasament sunt dificile.

Efectul, uneori nefast, al solicitãrilor seismice asupra comportãrii construcþiilor impune o modalitatede caracterizare a fenomenului de lichefiabilitate pe terenuri instabile, cât ºi exprimarea riscurilor rapor-tate la solicitãrile seismice.



construcþii realizate deasupraunor foste galerii de minã ºi care, laapariþia vibraþiilor naturale (chiarprãbuºiri de zone de galerie),alunecãri locale de suprafaþã deteren, micro sau medii seisme tec-tonice sau la vibraþii artificiale, potgenera avarii necontrolabile (Bisericaoraºului Ghelari – jud. Hunedoara);

îndesirea construcþiilor dea-supra unor terenuri unde sareagemã se aflã la micã adâncime ºi îna cãrei componenþã pot exista ºistraturi lichefiabile.

Riscuri intolerabileConceptul de risc intolerabil

cuprinde complexul de acþiuniacceptat care nu ia în considerareposibilitãþile nefavorabile ale poten-þialului de lichefiere a pãmânturilorîn situaþiile nou create. Se potexemplifica:

defriºãri masive în zone care,în trecut, nu au avut istoric seismic ºicare, în prezent, existã (Buºteni,Sinaia – jud. Prahova);

pãstrarea amplasamentelor înimediata apropiere a unor halde decenuºi, steril, iazuri, construite ºiabandonate fãrã a fi stabilizateprintr-o tehnicã sau alta, ca protecþieîmpotriva ºocurilor seismice;

neadaptarea proiectului destudiu geotehnic în cazul intercep-tãrii unor straturi sau lentile de mate-riale potenþial lichefiabile în sensulînãspririi ºi extinderii cercetãrilor deteren ºi laborator pânã la epuizarearesurselor tehnologice (Adaparazi1999 – Turcia);

proiectarea unor construcþii peamplasamente al cãror teren de fun-dare a fost semnalat de studii geo-tehnice ca fiind potenþial lichefiabil,fãrã a se lua mãsuri specifice deîmbunãtãþire a pãmânturilor (Istanbul,Avcilar, Duzce – Turcia);

proiectarea ºi executarea unorconstrucþii edilitare subterane purtã-toare de fluide sub mare presiune ladistanþe necorespunzãtoare faþã defondul construit, respectiv foarteapropiate de acestea.

Prin apariþia de avarii la conducte(fisuri, erodarea unor garnituri etc.),

se pot produce explozii violente carepulverizeazã terenul, iar dacã acestaare capacitate de lichefiere, ariaafectatã poate fi întinsã (jud. SatuMare).

Riscuri tolerabileUzura normalãUzura normalã este dependentã

de durata limitã de existenþã a ele-mentelor care compun clãdirile.Uzura fiecãrui element în parte esteîn funcþie de natura materialului dincare este executat ºi de condiþiile deexploatare la care este supus, iaruzura generalã a clãdirii rezultã dinmedia ponderatã a uzurii diferitelorelemente componente.

În condiþiile þãrii noastre, avemclãdiri care au fost bine executate ºiîntreþinute ºi care se gãsesc încãîn exploatare, dupã mai bine de100 de ani.

Durata de serviciu a clãdiriloreste în funcþie de calitatea materi-alelor întrebuinþate, condiþiile deexploatare ºi, în special, de modulcum a fost ºi este întreþinutãclãdirea.

Duratele de serviciu normate peelementele de construcþii ºi instalaþiicare compun clãdirile de locuit, pre-vãzute de normativ, se împart în treigrupe, ºi anume:

În grupa I sunt cuprinseclãdirile având „pereþi portanþi dinlemn sau schelet din lemn, paiantã,chirpici, pãmânt stabilizat“, cu oduratã de serviciu de 25 de ani.

În grupa a II-a sunt cuprinseclãdirile având „pereþi portanþi dinzidãrie de cãrãmidã, înlocuitori, pia-trã, planºee din lemn“, cu o duratãde serviciu de 70 ani.

În grupa a III-a sunt cuprinseclãdirile având „pereþi portanþi dinzidãrie de cãrãmidã, înlocuitori, pia-trã, planºee din beton armat, pereþiportanþi din panouri de beton armatmonolit, schelet din beton armat sauprofiluri de oþel“, cu o duratã deserviciu de 90 ani.

Lipsa de întreþinere ºi repararela timp a clãdirilor

Fenomenul avarierii construcþiiloreste deosebit de complex, deoarecefactorii care îl influenþeazã sunt

extrem de diverºi ºi depind, pe lângãstructura constructivã, de modul deexecuþie ºi comportarea în timp apãmântului de fundare. În cazulfondului construit ºi lipsit deîntreþinere ºi reparaþii, care prezintãînclinãri ºi fisuri datorate tasãrilordiferenþiate, având în vedere ºiposibilitatea apariþiilor de seisme ºialte feluri de vibraþii, siguranþa estepusã în pericol.

Riscuri acceptabileÎn categoria riscurilor acceptabile

intrã, de regulã, cazurile reprezen-tate prin iviri de straturi potenþiallichefiabile în zone atipice, mari vari-aþii ale nivelului hidrostatic ºi hidrodi-namic (cazul inundaþiilor), erupþii depetrol, apã sau gaze produse lasonde aflate fie în faza da foraj, fie înfaza de exploatare ºi în final, lipsade echipamente, aparaturã ºitehnologii cunoscute sau scoasepe piaþã care ar trebui sã fie proiec-tate ºi executate sub o legislaþieinternaþionalã.

BIBLIOGRAFIE1. Perlea V., Raduinea N., 1984.

Îndrumãtor tehnic pentru studiul pro-prietãþilor pãmânturilor necoezivelichefiabile. Indicativ P 125/84, BuletinulConstructiilor vol.4 /1985.

2. Seed, H.B., 1979. Soil lique-faction and cyclic mobility evalutionfor level ground during earthquakes,Proc.ASCE 105 (GT 2).

3. Sladen, J.A., D’Hollander,R.D. The liquefaction of sands, acollapse surface aproach.

4. Krahn, J., 1985. CanadianGeotechnical Journal, 22:564-578

5. * * * Ghid pentru aplicareanormei europene Eurocode 7.Partea 1 „Proiectarea geotehnicã.Reguli generale“, MTCT, 1997.

6. C 241/1992. Metodologie dedeterminare a caracteristicilordinamice ale terenului de fundare lasolicitãri seismice.

7. STAS 1242/1-89. Teren defundare. Principii generale decercetare.

8. STAS 8942/1- 6. Teren de fundare.Determinarea în laborator a parame-trilor geotehnici.


Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021 – 314.8022

Miv SRL 021 – 242.8277Alba Iulia Vimed SRL 0258 – 817.988Arad Bodimar SRL 0257 – 270.078Bacãu Dedeman SRL 0234 – 513.330

Estbau SRL 0234 – 518.291 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263 – 212.199Botoºani Totex SRL 0231 – 533.777Buzãu Constam SRL 0238 – 722.230Cluj Credo Group SRL 0264 – 598.963

Drãgan West SRL 0723 – 612.087Constanþa Narcom SRL 0241 – 691.092

Refrom Nav 0241 – 510.231Craiova Dumitru LP SRL 0251 – 152.415Focºani Hard Industries SRL 0237 – 230.440Iaºi Status SRL 0232 – 210.843Miercurea Ciuc Shazy SRL 0266 – 111.057Oradea GSV Exim SRL 0259 – 410.885Piteºti Direct Auto Rom SRL 0248 – 265.557Ploieºti Concret C-þii SRL 0244 – 515.867Râmnicu Vâlcea Erhan SRL 0250 – 731.725Satu Mare Armand SRL 0261 – 758.211Sibiu Unimat SRL 0269 – 560.216

Ambient SRL 0269 – 229.630Sinaia Intermont SRL 0244 – 313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249 – 438.957Suceava Dedeman SRL 0230 – 206.341

Lider SRL 0230 – 526.534Târgoviºte Falcor SRL 0245 – 211.013Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265 – 161.941Timiºoara Egeria Sistem SRL 0256 – 286.004Tulcea Total Ambiant SRL 0240 – 534.754


Chituri de etanºareANALIZA DEFECTELOR

Pentru a evita apariþia fisurilor ºicrãpãturilor datorate variaþiilor detemperaturã ºi umiditate, a tasãrilorinegale, cât ºi pentru particularitãþide construcþie, este necesarã exe-cutarea rosturilor. Acestea pot fiîmpãrþite în trei categorii: rosturi decontact (construcþie), dilataþie saurosturi de contracþie.

Prin chit ne referim la un materialcare, aplicat în stare uniformã într-unrost, îl etanºeazã prin adezivitate lasuprafeþele corespunzãtoare interi-orului rostului.

Chiturile se aplicã la etanºarearosturilor ai cãror pereþi pot fi con-stituiþi din beton greu sau uºor,sticlã, metale, lemn, materiale plas-tice, materiale emailate, materialeglazurate, þiglã, ceramicã, zidãrie,piatrã etc.

Studii independente au arãtatcã 98% din defectele chiturilor pot fievitate. Aceleaºi studii au demon-strat cã:

75% – 85% din defectele chitu-rilor sunt cauzate de cãtre aplicator;

15% – 20% din defectele chitu-rilor sunt cauzate de cãtre specifi-caþiile tehnice greºite;

0% – 5% din defectele chiturilorsunt cauzate de cãtre controlul cali-tãþii la producãtor.

Atât timp cât fabricarea estefãcutã fãrã defecte, este clar dinconcluziile de mai sus cã cele maimari beneficii pot decurge din instru-irea într-o bunã practicã a aplicãrii chi-turilor a specificanþilor ºi aplicatorilor.Deseori aceasta are loc prea târziuºi consultanþii sunt chemaþi în urmacedãrii chitului pentru a identificacauza ºi pentru a gãsi o soluþietehnicã.

Existã câteva aspecte pe caretrebuie sã le verificãm atunci cândexaminãm cedarea unui rost.

Rosturile din construcþii etanºatecu chituri trebuie sã-ºi menþinãcapacitatea funcþionalã sub acþiuneaurmãtorilor agenþi:

agenþi termici – contracþie sauîntãrire, modificarea comportãrii ladeformare;

apã – eroziune, umflare, fisurare,micºorarea aderenþei, infiltraþii;

radiaþii ultraviolete – degradarechimicã, modificarea proprietãþilormecanice, modificarea culorii;

agenþi chimici – transformãrichimice, micºorarea aderenþei;

microorganisme – modificareaculorii;

agenþi mecanici – solicitãri deîntindere ºi compresiune, forfecareparalelã cu axul longitudinal al rostu-lui sau combinate.

Atunci când vorbim despre identi-ficarea modului de cedare, existã treiposibilitãþi:

cedarea aderenþei – aceastareprezintã ruperea aderenþei de-alungul liniei suprafeþei dintre chitulde etanºare ºi substrat;

cedarea coezivã – ea are locatunci când chitul cedeazã ºi sedespicã, prezentând fisuri ºi rupturiîn interiorul rostului. Aceste rupturipot apãrea atât în direcþia transver-salã, cât ºi în cea longitudinalã;

cedarea substratului – aceastaare loc atunci când substratulcedeazã înaintea chitului ºi esteuºor de identificat prin faptul cã sub-stratul este aderent la chit ºi dupãcedarea acestuia.

Având în vedere cele menþionatemai sus, putem spune cã alegereacorectã a produsului de etanºare tre-buie sã rãspundã mai întâi la între-bãri legate de destinaþia rostului,rezistenþa cerutã la factori fizici ºichimici, elasticitate ºi aderenþa lasubstrat.

O altã serie de probleme impor-tante pentru alegerea corectã estereprezentatã de modalitatea de apli-care, durata de viaþã ºi accesibili-tatea întreþinerii produsului.

Etanºarea unui rost necesitã par-curgerea urmãtoarelor etape lapunerea în operã a chiturilor:

1. pregãtirea rosturilor pentruurmãtoarele operaþii:

calibrarea rostului;pregãtirea suprafeþelor de

aderenþã;aplicarea amorsei;aplicarea patului de rost;


2. pregãtirea chiturilor de etanºare;3. aplicarea chiturilor de etanºare;4. finisarea chiturilor de etanºare.Trebuie menþionat cã un factor

important la punerea în operã a pro-duselor de etanºare este reprezentatde adeziunea chitului la patul de rost.Prin aderenþa chitului la fundul rostu-lui (chitul este aderent atât lasuprafeþele laterale ale rostului, câtºi la fundul acestuia), apare unfenomen de dublare al valorilor efor-turilor la care este supus chitul, du-când la cedarea timpurie a acestuia.Pentru a se evita acest fenomen, esterecomandatã folosirea unui ruptor delegãturã.

Iridex Group Plastic, prin Depar-tamentul Materiale Speciale de Con-strucþii, furnizeazã o gamã largã dechituri ºi alte produse de etanºare,oferind consultanþã ºi, la cerere,punerea în operã.

Un exemplu de produs este chitulColpor 200PF, un material de înaltãperformanþã pe bazã de poliuretani,bicomponent, nebituminos, aplicabilla rece, rezistent la combustibili ºiuleiuri, pretabil a fi aplicat în zonelede alimentare a aparatelor de zbor, aterminalelor de petrol, la garaje,parcãri sau zone de cargo.

Colpor 200PF îºi menþine neal-teratã capacitatea de preluare adeplasãrilor (MAF) de 25% din ros-turile de îmbinare pe întregul dome-niu termic cuprins între temperaturileexterne, nu se întãreºte pe vremerece, nu devine excesiv de moale ºinu poate fi smuls în condiþii de tem-peraturi foarte înalte.

Calcularea Factorului de Acomo-dare a Miºcãrii (MAF) va þine cont defaptul cã produsul trebuie sã lucreze

de-a lungul celei mai calde pãrþi azilei, atunci când rosturile sunt celmai închise, sau în cel mai caldmoment al anului. Dacã acest faptnu a fost luat în calcul, atunci chitulpoate funcþiona în afara parametrilorde performanþã proprii, atunci cândla momentul punerii în operã sub-stratul se aflã la temperatura ceamai scãzutã ºi rosturile se aflau lamaximul de deschidere. În acestcaz, masticul va lucra în compresiunede-a lungul majoritãþii duratei sale deviaþã.

Lãþimea rosturilor de dilatare dinsuprafeþele traficabile trebuie sã fiede maximum 30 mm. Este necesarca suprafaþa etanºãrii realizate sã seafle cu 5–8 mm sub nivelul pavajului,în funcþie de temperatura din timpulexecuþiei etanºãrii.

Raportul lãþime/adâncime pentruetanºare, folosind Colpor 200PF,trebuie sã fie 1:1 pânã la 1½:1,adâncimea minimã de etanºare fiindde 10 mm (ex. rost de contracþie:15 mm lãþime x 13 mm adâncime;rost de dilatare: 25 mm lãþime x20 mm adâncime).

O caracteristicã importantã estereprezentatã de faptul cã rosturileetanºate folosind chitul Colpor200PF pot fi traficate dupã 16 ore dela punerea în operã.

Secretul obþinerii durabilitãþii ºieficienþei etanºãrilor constã înalegerea ºi aplicarea corectã amaterialelor. Din acest motiv, IridexGroup Plastic prin intermediulDepartamentului Materiale Specialede Construcþii vã stã la dispoziþie.


DOUÃ NOI MACARALEAUTORIDICÃTOARE POTAINSE LANSEAZÃ LA BAUMA

IGO T 70Este primul model dintr-o nouã serie

de macarale dotate cu catarg telescopicîn scopul de a spori utilitatea ºi eficienþa.Igo T 70 prezintã un catarg telescopicdin douã secþiuni care se poate înãlþa ºimai mult prin adãugarea unor secþiuniauxiliare. Astfel înãlþimea de lucru vari-azã între 20 ºi 32 m, putând fi modificatãîn trepte de 3 ºi 6 m. Sarcina maximã amacaralei este de 4 tone, iar sarcina lavârf 1,3 tone la o razã maximã de 40 m.Sunt disponibile ºi braþe mai scurte carepermit proprietarului sã maximalizezesarcina ridicatã la vârf.

Aceste diagrame de ridicare agreutãþii sunt foarte importante, deoarececonstructorii vor sã ridice sarcini cât maimari din cât mai puþine ridicãri. Eficienþalui Igo T 70 este ºi mai mare datoritãtroliului LVF Optima adaptabil automat,optimizând astfel viteza de ridicare asarcinii în cârlig. Acest sistem permitescurtarea ciclurilor de încãrcare. Costurilede ridicare sunt în general mai reduse încazul lui Igo T 70.

IGO MC 13Acest model este echipat cu un ax de

remorcare care îi conferã mobilitate ºimanevrabilitate. Utilizatorii pot remorcaacest model la viteze de pânã la 25 km/hchiar ºi cu contragreutate maximã, fãrã adepãºi 12 t pe osia unicã spate. Foarte

uºor de transportat, acesta este modelulideal pentru lucrãri aflate la distanþe mariuna de cealaltã.

Igo MC 13 se ridicã rapid în numai30 de minute, fiind idealã pentru lucrãri petermen scurt. Capacitatea maximã estede 1,8 t, iar lungimea maximã a braþului22 m, razã la care Igo MC 13 ridicã 0,6 t(tabelul 1).MACARALELE TURN MODULARE POTAIN

VOR FACE FURORI LA BAUMAPotain va prezenta la Bauma 2007

câteva modele noi de macarale turnmodulare, pentru a-ºi întãri poziþia delider mondial în domeniu. Vor fi prezen-tate 2 noi macarale topless ºi una cu braþînclinabil (tabelul 2).

Renumele Potain în domeniul tehno-logiilor topless este în continuã evoluþie,clienþii îndreptându-se cãtre aceste pro-duse datoritã economiei de bani, timp ºieficienþei sporite pe ºantier de care daudovadã. Macaralele topless, fãrã cadrulîn formã de „A“, faciliteazã prezenþa peºantier a unui numãr mai mare demacarale fãrã a fi nevoie sã fie ridicatetot mai sus. În plus, macaralele toplessPotain sunt mai rapid ºi mai uºor deînãlþat chiar ºi în spaþii restrânse.

Cererea tot mai mare pentru tehnolo-gia topless a determinat Potain sã pre-zinte, la Bauma 2007, modelul MDT 218,al patrulea ºi cel mai mare model dingama MDT. Pentru a satisface piaþa, aufost create douã versiuni – de 8 t ºi de 10 t.

Flexibilitatea este acum mai mare mulþu-mitã celor douã catarge care au înãlþimila cârlig de: 55,7 m la o lungime a catar-gului de 1,6 m sau 65,2 m la o lungime acatargului de 2 m. Lungimea maximã abraþului este de 65 m, iar macarauapoate ridica 8 t la 25,7 m ºi 10 t la 21 m.

MDT este dotatã cu cele mai recentetehnologii în domeniu, determinând caridicarea, rotirea ºi deplasarea sarciniisã se facã într-un mod cât mai precis,eficient ºi lin.

De asemenea, MDT prezintã toateavantajele unei macarale de oraº: troliupentru ridicare montat pe braþ, montaresimplã ºi rapidã.

Al doilea model topless prezentat laBauma este MCT 88, primul model toplessdin gama MC destinat lucrului în oraº.Macaralele din aceastã gamã sunt mici,se monteazã ºi se transportã rapid ºiocupã foarte puþin spaþiu pe sol.

Piaþa de profil are nevoie tot maimare de tehnologia topless încorporatãîn aceste macarale versatile, iar Potain îioferã soluþia MCT 88, lansatã la fineleanului trecut. Asemenea modelului MDT218,MCT 88 prezintã designul specific aero-dinamic cu contra-braþ. Capacitateamaximã este de 5 t, iar lungimea braþuluide 52 m – distanþã la care poate ridica1,1 t. Controlul la distanþã este standard.

A treia macara ce va fi expusã esteMR 295, cel mai recent model demacara cu braþ înclinabil, pe care Potainl-a prezentat anul trecut la Intermat.

Bauma 2007NOUTÃÞI POTAIN ªI GROVE

Tabelul 1

Tabelul 2

Gama de macarale autoridicãtoare Potain se va îmbogãþi cu douã modele inovatoare – Igo T 70 ºi Igo MC 13 – carevor fi prezentate în premierã la Bauma 2007. Macaralele autoridicãtoare Potain reprezintã una dintre liniile de produsecu cea mai rapidã dezvoltare ale producãtorului Manitowoc Crane Group. Igo T 70 ºi Igo MC 13 redefinesc încã o datãstandardele în domeniu, rãspunzând aºteptãrilor utilizatorilor.

Iatã doar câteva dintre remarcabilele caracteristici ale acestor macarale: putere mare de ridicare, acoperire excelentã,suprafaþã micã pe sol, uºurinþã în transportare ºi montare.

Frans Vanwinkel, vicepreºedintele Departamentului de vânzãri ºi marketing al Manitowoc Crane Group, afirmã cãcele douã noi modele vor oferi clienþilor mai multã versatilitate.

„Cea mai importantã caracteristicã a acestor modele noi este flexibilitatea pe care o oferã. Igo T 70 este o macaracu o mare varietate de configuraþii utile pentru a acoperi un numãr cât mai mare de aplicaþii. Iar MC 13 duce noþiuneade «transport facil» la un nivel superior“, declarã Vanwinkel.



Cererea de macarale cu braþ înclinabileste în continuare mare pentru proiec-tele urbane, iar MR 295 se bucurã încãde la apariþia sa de mare succes. Existãtrei versiuni – H16, H20 ºi H25 – cucapacitate de 16 t, 20 t ºi, respectiv, 25 tºi diverse elemente opþionale în funcþiede caracteristica aplicaþiei. Lungimeamaximã a braþului pentru cele trei versi-uni este de 60 m, cu sarcina maximã lavârf de pânã la 2,8 t în cazul modeluluiH16. Opþional, se pot comanda troliulpentru ridicare 150 LCC Potain ºimecanismul de rotire RVF 182 Optima.

O NOUÃ MACARA GROVEVA IMPRESIONA BAUMA

Grove va inaugura la Bauma 2007 onouã macara Grove cu 5 axe pentru oriceteren, GMK5095. Acest model va întãripoziþia de lider a lui Grove în clasa maca-ralelor cu 5 axe. Este al doilea modeldotat cu cabinã de operare ergonomicã(cabinã inauguratã anul trecut).

GMK5095 are capacitate maximã de100 t ºi braþ principal din 6 secþiuni culungime de 60 m. Macaraua este înzes-tratã cu braþul MEGAFORM (patent Grove)ºi sistemul de fixare TWIN-LOCK.Înãlþimea de 83 m poate fi atinsã uti-lizând sistemul de prelungitor în douãsecþiuni.

Philippe Cohet, vicepreºedinte exe-cutiv al Manitowoc Crane Group EMEA,este de pãrere cã GMK5095 va beneficiade popularitatea tot mai mare a macara-lelor Grove. GMK5095 este cel mairecent model Grove ºi oferã o razã deacþiune maximã în combinaþie cu o diagramãde încãrcare excelentã. Feedback-ulprimit de la clienþi determinã dezvoltareaprodusului nostru, iar rãspunsul sositpânã acum din piaþã aratã cã GMK5095este deja un succes. Pe mãsurã ce repu-taþia Grove creºte, creºte ºi feedback-ulpermiþându-ne astfel sã ne perfecþionãmgama. GMK56095 ilustreazã perfectacest sistem, spune P. Cohet.

Având braþul de 60 m, macarauaeste foarte potrivitã pentru aplicaþiile încare trebuie ridicate sarcini la peste 50 m– ºi în special la ridicarea macaralelorturn Potain. La fel ca în cazul celorlaltemacarale Grove pentru orice teren, pro-prietarii pot folosi noul model pe post demacara „Taxi“ pentru mobilitate sau pepost de macara „Maxi“ pentru sarcini mari.

În varianta „Taxi“, macaraua are greu-tatea pe osie sub 12 t, în conformitate cu

reglementãrile din majoritatea þãrilor.În aceastã variantã macaraua poate fiechipatã cu 14 t contragreutate ºi prelun-gitor de 10/17 m.

Producþia de serie a noului model vaîncepe în toamna 2007, în Germania lafabrica din Wilhelmshaven. Cu toateacestea au fost deja plasate pânã înacest moment mai multe comenzi pentruGMK5095.

GROVE GTK 1100 CU UN PASMAI APROAPE DE LANSARE

Neliniºtea creºte în industria maca-ralelor odatã cu apropierea momentuluiîn care Manitowoc Crane Group va lansaGTK1100. Manitowoc elaboreazã primulmodel GTK în Germania, în fabrica dinWilhelmshaven, în timp ce un nou set deteste – exclusiv pentru GTK – a fost rea-lizat încã din toamna trecutã.

Michal Preikschas, manager mondialde produs pentru GTK1100, este foarteîncântat de capacitãþile ºi popularitateanoului model.

Rãspunsul pieþei la GTK esteremarcabil. Abilitatea sa de a ridica lamare înãlþime ºi transportul facil suntexact ceea ce doresc clienþii. Interesulpentru noua macara este foarte mare înîntreaga lume ºi previzionãm o cereresemnificativã pentru GTK într-o multitu-dine de aplicaþii, ne comunicã reprezen-tantul Manitowoc.

Designul patentat al lui GTK1100oferã multe avantaje în cazul unor lucrãriefectuate pentru ridicarea turbinelor devânt sau pe ºantierele industriale ºiurbane. Macaraua oferã reale avantajecând ridicã sarcini la mare înãlþime sauîn cazul în care spaþiul de montare estelimitat. Aceastã îmbinare de avantajepermite clienþilor sã economiseascã timpºi bani ºi sã-ºi maximalizeze profitul.

GTK1100 constã într-un ºasiu pe roþiºi un braþ telescopic mobil, conectateprintr-un catarg telescopic din 6 secþiuni,înalt de 81 m (tabelul 3).

Specificaþiile tehnice nu sunt încãdefinitivate, dar existã diagrame provizoriicare indicã faptul cã GTK va ridica greutãþide peste 70 t la înãlþimi ce depãºesc 120 m.Înãlþimea maximã de ridicare va trece de140 m. Se pun la punct în continuare carac-teristici opþionale precum grinda de ridi-care ce faciliteazã asamblarea braþului ºi aturnului.

Manitowoc Crane Group doreºte sãprezinte GTK1100 la Bauma 2007.

Inovaþii Grove prezentate la Bauma Cu prilejul Bauma 2007, Grove va

aduce în centrul atenþiei preocuparea sacontinuã pentru inovaþie, fiabilitate ºifacilitate de operare. Binecunoscutulproducãtor de macarale va prezenta uti-laje noi precum modelul GMK5095, ceamai recentã inovaþie la capitolul maca-rale cu 5 axe pentru orice teren, dar ºimodelul GMK4100-L ºi cel mai noumodel de macara pentru teren acciden-tat, modelul RT540CE (tabelul 4).

GMK4100-L (versiunea cu braþ lunga lui GMK4100 lansat anul trecut) îºi vaface în aprilie la Bauma prima apariþiepublicã. Are un braþ impresionant, de 60 m,cu ºapte secþiuni, care se poate tele-scopa la înãlþimea maximã în mai puþinde nouã minute. Prin adãugarea unuiprelungitor, înãlþimea la cârlig poateajunge la 83 m. Colaborarea strânsã din-tre inginerii de la Manitowoc CraneGroup a fãcut din GMK4100L unealtaperfectã pentru ridicarea unui numãrmare de macarale turn Potain.

GMK4100-L are caracteristici comunecu GMK4100, inclusiv noul model decabinã de operare, introdus de Grove în2006. Cabina include sistemul de controlelectronic ECOS ºi un panou decomandã cu mare vizibilitate, precum ºimulte alte caracteristici ergonomice.Încã un avantaj îl reprezintã consumulredus de combustibil în comparaþie cualte macarale din clasa sa. Acest lucrueste posibil datoritã designului ce deter-minã reducerea greutãþii de operare amacaralei ºi motorului Mercedes-Benzde 295 kW care conferã puterea optimã.

Reprezentanta gamei Grove RT laBauma 2007 va fi macaraua RT540CE –cel mai recent produs Manitowoc CraneGroup. Macaraua cu o capacitate de 35 ta fost înzestratã cu un braþ de 31 m în4 secþiuni. Cu ajutorul unui prelungitor sepoate extinde pânã la 47 m.

Tabelul 4

Tabelul 3: GTK 1100. Specificaþii tehnice provizorii


...la Construct ExpoUtilaje 2007

TEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII

Peste 13 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România

• Cilindri compactori tandem Bomag (pentru asfalt);• Cilindri compactori vibratori Bomag (pentru pãmânt);• Plãci vibratoare unidirecþionale ºi reversibile Bomag;• Maiuri compactoare;• Ciocane hidraulice demolatoare Atlas Copco (a fost expus ºi cel mai mare ciocan care se fabricã –

greutate totalã 7.000 kg – care se poate monta pe un excavator cu o greutate mai mare de 90 t);• Foarfecã demolatoare Atlas Copco;• Utilaje multifuncþionale Gehl (Skid Loader);• Miniexcavatoare Gehl (greutãþi între 0,7 ºi 8 t);• Dumpere Gehl;• Autopompe de beton Putzmeister (au fost expuse 4 buc.: 1 buc. cu braþ de 24 m, 2 buc. cu braþ de 36 m

ºi 1 buc. cu braþ de 42 m ºi lungime totalã de 11.880 mm – nu necesitã taxe de drum suplimentare);• Pompe staþionare de beton Putzmeister (expuse 20 mc/h ºi 55 mc/h);• Pompe de mortar Putzmeister (transport mortar, tencuit ºi torcret);• Autotransportoare de beton Liebherr de 9 mc, montate pe ºasiu MAN ºi Volvo (cele expuse).

Utilaje expuse:


(continuare din numãrul anterior)

Importante contribuþii la dez-voltarea infrastructurii transporturilora avut IPTANA ºi în domeniul por-turilor ºi al lucrãrilor hidrotehnice înporturi, cãi navigabile interioare,construcþii specifice transporturilorrutiere, navale ºi aeriene.

PORTUL CONSTANÞADupã cel de-al Doilea Rãzboi

Mondial, portul Constanþa a cunos-cut mai multe etape de dezvoltare.O primã etapã este reprezentatã derefacerea unor diguri, dane, cheiuriºi platforme distruse sau avariate întimpul rãzboiului, de lucrãrile pentruasigurarea adâncimilor în bazin, dru-muri interioare, magazii, spaþii dedepozitare, precum ºi de lucrãrilepentru susþinerea ºi consolidareafalezelor, a cãror instabilitate afectauaccesul la port ºi chiar unele con-strucþii de pe platforma acestuia,toate acestea realizate pe baza docu-mentaþiilor întocmite de proiectanþiiIPTANA. În anii ce au urmat (1956 –1957), în incinta vechiului port aufost stabilite tehnologiile de exploa-tare adecvate, au fost adoptatesoluþiile de utilizare optimã aterenurilor ºi bazinelor, au fost cre-ate noi dane cu fronturi de operare la– 10,00 m, spaþii de depozitare ºimagazii, drumuri de acces, cãi ferate,instalaþii ºi dotãri pentru manipulareamãrfurilor etc. Prin acþiunea de sis-tematizare ºi dezvoltare realizatã pebaza proiectelor întocmite de spe-cialiºtii institutului nostru, s-a creatposibilitatea de acces ºi operare anavelor pânã la 25.000 tdw.

Analizele ºi studiile întreprinse înanii 1960-1962 au scos în evidenþãnecesitatea trecerii la o nouã etapãde dezvoltare a portului Constanþa,reprezentatã de extinderea lui, datãfiind, pe de o parte, creºterea con-tinuã a volumului traficului naval, iarpe de altã parte, necesitatea ca por-tul sã poatã primi spre operare navede mare capacitate, ceea ceînseamnã un cost mai redus pe tonatransportatã.

S-a trecut astfel la proiectareaextinderii portului Constanþa, iar dinanul 1963 la execuþia digurilor deadãpostire cu lungimea de 5 334 m.Menþionãm cã aproximativ 1,8 kmdin digurile de adãpostire au fostînglobate ulterior în construcþiile ºidezvoltãrile realizate dupã anul1973. Incinta împinsã între digurilede adãpostire reprezintã o suprafaþãde 524 ha, din care 254 ha acvatoriuºi 270 ha teritorii cu dotãrile aferente.Lungimea totalã a fronturilor de cheudin portul Constanþa extins a ajunsastfel la 15,4 km, din care 12,1 km înpartea extinsã a portului, cu adâncimiîn bazinele nou create, de pânã la14 m. În portul extins pot opera navepentru produse uscate, avândcapacitatea de pânã la 65.000 tdwºi de 80.000 tdw pentru produselepetroliere.

În final, vechiul port Constanþa,împreunã cu partea extinsã dupãanul 1964, formeazã un port moderndenumit în prezent Constanþa Nord,având capacitatea maximã de traficde circa 63,5 milioane tone/an, încare sunt amenajate sectoare spe-cializate pentru toate produsele deimport-export ale þãrii.

PORTUL CONSTANÞA SUDProiectarea portului Constanþa

Sud a început în anul 1973, iarexecuþia sa, în anul 1976, atât proiec-tarea, cât ºi construcþia desfãºu-rându-se coordonat ºi corelat cu ceaa Canalului Dunãre-Marea Neagrã.

Digurile principale de adãpostireale incintei portului au lungimea decirca 15 km. Ele sunt realizate la oadâncime ce variazã între 9,00 m ºi23,00 m; ajung la înãlþimea totalã depânã la 30,00 m, iar lãþimea la bazãeste de pânã la 135,00 m.

Pentru cheiurile de acostare aufost adoptate soluþii constructivediferenþiate, în funcþie de adâncimilece urmau sã fie asigurate ºi decaracteristicile terenului de fundare.

Portul Constanþa Sud a fost con-ceput astfel încât sã permitã intrareaºi operarea navelor mari ºi foartemari, de pânã la 250.000 tdw.

Pe teritoriul câºtigat asupra mãrii,au fost prevãzute magazii, silozuri ºiclãdiri tehnico-administrative, pre-cum ºi suprafeþe mari de platformeacoperite ºi deschise pentru depo-zitarea mãrfurilor ºi materiilor prime.O importantã suprafaþã a portului afost rezervatã amenajãrii unei zonelibere.

Portul Constanþa cuprinde sec-toare specializate pentru traficul demãrfuri generale, conteinere, pro-duse frigorifice, autoturisme, lami-nate, piese grele ºi utilaje, minereuri,cereale, produse chimice solide,ciment, produse petroliere, gazelichefiate etc.

Traficul de mãrfuri se poatederula ºi în sistem RO-RO sau cunave tip ferry. Adâncimile de acostare

Dezvoltarea infrastructurii transporturilorauto, navale ºi aeriene în þara noastrã (II)

ing. Toma IVÃNESCUing. Corneliu Mihai PETRESCU



cuprinse între -8,00 ºi 14,00 dinportul Constanþa Nord ºi de pânã la-19,00 m în portul Constanþa Sudpermit accesul la dane al tuturortipurilor de nave cu un pescaj depânã la 17,07 m.

S-a ajuns astfel în situaþia cã por-tul maritim Constanþa este alcãtuitdin douã mari incinte: ConstanþaNord, unde poate fi operatã orice felde marfã cu excepþia gazelor, ºiConstanþa Sud, care prin suprafeþelemari create asigurã largi perspectiveºi oferã noi ºi importante facilitãþi.Pentru a aprecia lucrãrile executateîn portul Constanþa pe bazaproiectelor întocmite de IPTANA, seprezintã în tabelul 1 caracteristicileporturilor Constanþa Nord ºi ConstanþaSud prin comparaþie cu cele exis-tente în anul 1953.

Portul Constanþa ocupã o zonãde litoral de circa 10 km lungime ºiavanseazã spre larg cu circa 5,5 km,cuprinzând în incinta sa peste 3.600 ha.În zona de Sud a incintei portuluidebuºeazã canalul Dunãre-MareaNeagrã.

Acest mare complex portuar (fig. 1)este cel mai mare din bazinul MãriiNegre ºi unul dintre porturileeuropene importante. În el pot sãacceadã cele mai mari nave mari-time ce traverseazã Suezul ºiBosforul. Prin conectarea sa cuDunãrea, prin intermediul canalului

Dunãre-Marea Neagrã, portul Con-stanþa se transformã din cel maiimportant port al României într-unfoarte important port al þãrilor dinEuropa Centralã pentru relaþiile loreconomice cu þãrile din zona Golfu-lui, Asia de Sud-Est, Extremul Orientºi cu Australia.

PORTUL MANGALIAEste amplasat în zona litoralã a

lacului Mangalia, la sud de oraºulcare i-a dat numele. Construcþia por-tului a început în anul 1974, în core-lare cu execuþia ºantierului naval dinzonã, ambele obiective având docu-mentaþiile de proiectare întocmite deinstitutul nostru.

Digurile de adãpostire au lungi-mea de 2.750 m, iar acvatoriul are osuprafaþã de 115 ha. Adâncimea natu-ralã la gura portului este de 10,0 m.

Platformele ºi teritoriile portuluiau fost realizate cu materialul dero-cat pentru asigurarea adâncimilornecesare în acvatoriul portului.

PORTUL MIDIAPortul Midia a fost proiectat de

cãtre IPTANA în corelare cu lucrãrilecanalului navigabil Poarta Albã-Midia Nãvodari – ramura nordicã acãilor navigabile dintre Dunãre ºiMarea Neagrã.

Este amplasat imediat la sud deCapul Midia, în faþa cordonului litoralal lacului Tasaul (Nãvodari). Digurilede adãpostire au fost realizate prinprelungirea cu 3.750 m a celor existenteexecutate în perioada 1949–1953.Ele închid o incintã de 660 ha. Înacvatoriul portului, la limita de sud aacestuia, debuºeazã canalul PoartaAlbã – Midia Nãvodari. Pe platformaportului formatã prin depunereanisipului ºi a materialului calcarosobþinut din derocãrile ºi dragajulefectuat în acvatoriu, a fost realizatCombinatul Petrochimic Midia.

La gura de intrare a fost asigu-ratã adâncimea naturalã de 9,00 m.Cheiurile au soluþii constructive simi-lare celor din portul Constanþa,adâncimile la cheu fiind de 8,00 –9,00 m.

Amenajãrile interioare prevãzuteiniþial au fost restructurate dupã anul1990, în urma renunþãrii, în principal,la activitatea de pescuit oceanic.În prezent, danele sunt folosite pen-tru produsele petroliere lichide, pen-tru exportul de animale vii ºi pentruproduse petrochimice solide. Fig. 1: Portul Constanþa cu dezvoltãrile sale succesive pânã în anul 2003

Tabelul 1



În cei 12 ani de activitate, au fostcomercializate peste 500 de instalaþii,utilaje ºi maºini pentru construirea,repararea ºi întreþinerea drumurilor.

Unul dintre sectoarele cele maisolicitate în ultima perioadã estesectorul de producþie, transport ºipulverizare a emulsiilor bituminoaseºi a emulsiilor bituminoase modificate,pentru reparaþii de drumuri asfaltate.

În domeniul producþiei de emulsie,colaborãm cu renumita firmã „ImpiantiGuthertm“ S.p.a. din Milano – Italia,care are o experienþã de peste 50 de aniîn domeniu ºi oferã instalaþii automatecomplete de producþie a emulsiei

bituminoase atât acide, cât ºi bazice,cu capacitãþi de la 5.000 la 15.000litri/orã, cu sau fãrã gospodãrii debitum (rezervoare de stocare ºiîncãlzire orizontale sau verticale ºicazane cu ulei diatermic).

În domeniul transportului ºi pulve-rizãrii emulsiei obþinute în instalaþiilede mai sus, colaborãm cu firma „AntecInternational“ S.p.a. din Bologna –Italia. Firma are toate tipurile de astfelde instalaþii, începând de la celemanuale (care poartã un butoi de200 l) pânã la capacitãþi cuprinseîntre 1.000 ºi 16.000 litri – care sepot monta pe platforma unui camion

– sau, în cazul unor comenzi spe-ciale, se pot integra unui ºasiu decamion. Instalaþiile sunt prevãzutecu un sistem de încãlzire a emulsieicu arzãtoare pe gaz sau motorinã ºidispun de un circuit special deîncãlzire a pompei ºi a barei depulverizare. Diuzele sunt cu autocu-rãþire. La cerere, instalaþiile pot filivrate cu izolaþie termicã ºi dispozitivelectronic de supraveghere a can-titãþii de emulsie pulverizate pemetru pãtrat, în vederea respectãriicerinþelor din documentaþia tehnico-economicã a lucrãrii executate.

DRUM BUN! Pentru ca urarea sã se realizeze ºi concret, trebuie sã depãºeascã nivelul sentimental ºisã-ºi gãseascã un corespondent în calitatea arterelor de circulaþie rutierã. Un lucru pe deplin posibil atuncicând cei care se ocupã de infrastructura rutierã folosesc în tehnologiile lor specifice, în primul rând, utilajeºi instalaþii moderne de mare productivitate ºi calitate superioarã. Aceste atribute eliminã din start lucrulde „ochii lumii“ ºi pe… picior, urmare a unor conjuncturi de interese…

Concret, firma Dezna Consulting SRL din Arad pune la dispoziþia celor interesaþi utilaje ºi instalaþii deprovenienþã occidentalã care asigurã lucrãri performante.

Calitatea în infrastructura rutierã


ALTE LUCRÃRIPE LITORALUL MÃRII NEGRE

Pe litoralul românesc al MãriiNegre, pe baza proiectelor IPTANAau fost realizate ºi alte lucrãri, întrecare sunt menþionate:

Portul turistic Tomis cu o incintãtotalã în suprafaþã de 16,7 ha (10,2 habazine ºi 6,5 ha platforme); adân-cimea la intrarea în port 4,50 m;

Debarcaderele de la Neptun ºiEforie;

Consolidarea falezei de nord amunicipiului Constanþa în zona plajeioraºului, precum ºi a falezei de sudîn zona portului, proiecte întocmite ºilucrãri realizate încã în anii1957–1960, continuate ºi extinse înanii 1968–1977 pe mãsura dez-voltãrii portului;

Amenajarea falezei la Eforie Nord;Lucrãri pentru protejarea, ame-

najarea ºi extinderea plajelor la Con-stanþa Nord, Eforie Nord, Eforie Sud,Mangalia Nord, Olimp, Saturn, Nep-tun, Venus etc.

În incintele porturilor maritime aufost proiectate de cãtre IPTANAlucrãrile hidrotehnice ºi docurile dinbeton armat pentru ºantierele navaleaflate în prezent în funcþiune, astfel:

în portul Constanþa Nord, peamplasamentul fostelor dane depetrol, au fost realizate douã docuridin beton armat, în condiþii foartedificile, dat fiind afluxul puternic deapã subteranã aflatã sub presiune;docurile sunt destinate construirii denave de pânã la 250.000 tdw ºireparãrii celor de 150.000 tdw;

în portul Mangalia au fost reali-zate 3 docuri pentru construcþianavelor de 55.000 tdw pânã la100.000 tdw ºi repararea celor de250.000 tdw;

în portul Midia, în zona de norda acvatoriului au fost instalate treidocuri plutitoare pentru reparareanavelor de pânã la 65.000 tdw.

PORTURILE DE PE CÃILE NAVIGABILEINTERIOARE

Cãile navigabile interioare dinþara noastrã aflate în prezent înexploatare sunt constituite din fluviulDunãrea cu braþele sale ºi sistemulcanalelor navigabile din Dobrogea,dat în funcþiune în anii 1984–1987.Sectorul românesc al fluviului estecuprins între vãrsarea râului Nera ºiSulina ºi mãsoarã pe ºenalul princi-pal 1.075 km. Pe cãile navigabileinterioare ale României sunt amena-jate ºi deschise traficului de mãrfuri /cãlãtori un numãr de 38 porturi, din-tre care 34 pe Dunãre. Dupã anul1953, în porturile româneºti de peDunãre s-a trecut la executarea unorlucrãri tot mai ample pentru refa-cerea, modernizarea ºi dezvoltareacapacitãþilor de operare din acesteporturi. Treptat, IPTANA a întocmitproiecte pe baza cãrora s-au execu-tat lucrãri pentru refacerea vechilorfronturi de acostare, precum ºi pen-tru construirea de noi fronturi,dotarea ºi echiparea lor corespunzã-toare, amenajarea de platforme,construirea de magazii ºi depozite,ateliere de întreþinere ºi reparaþiipentru utilajele portuare, clãdirisociale, gãri fluviale etc. Au fost deasemenea reconstruite/sistemati-zate accesele rutiere ºi feroviare laaceste porturi, inclusiv sistemul delinii ferate ºi drumuri de pe plat-formele portuare.

Facem precizarea cã unele por-turi comerciale existente de peDunãre au fost dublate de porturiindustriale noi. Astfel, au fost rea-lizate porturi industriale la Galaþi,Cãlãraºi, Tulcea, Brãila etc. Au fostconstruite porturi specializate laCaraorman ºi Mahmudia. Prinrealizarea Sistemelor Hidroenerge-tice ºi de Navigaþie de la Porþile deFier I ºi II ºi ridicarea niveluluiDunãrii în amonte de respectivele

baraje, au fost reconstruite pe noiamplasamente porturile/punctele deacostare de la Orºova, Dubova,Tiºoviþa, ªviniþa, Cozla, Drencova,Moldova Nouã, Drobeta-TurnuSeverin ºi altele. Un port nou a fostrealizat ºi la Cernavodã în cadrulobiectivului Canalul Dunãre-MareaNeagrã. De asemenea menþionãmcã, pe canalele navigabile dinDobrogea, au mai fost construite4 porturi ºi anume: la Medgidia ºi laBasarabi – pe canalul Dunãre-Marea Neagrã, iar pe Canalul PoartaAlbã – Midia Nãvodari – porturileOvidiu ºi Luminiþa. Tot în legaturã cucele douã canale navigabile, pre-cizãm cã în porturile maritime Con-stanþa Sud ºi Midia sunt în plinãdezvoltare ºi amenajare bazinele flu-vio-maritime în care se asigurãtransbordarea mãrfurilor ºi materiilorprime din navele maritime în cele flu-viale ºi invers. La vãrsarea râuluiArgeº în Dunãre se aflã platformaunui nou port Olteniþa II, proiectat ºirealizat odatã cu lucrãrile începute înanul 1986, pentru amenajarea râuluiArgeº pentru navigaþie, irigaþii,energie electricã ºi alte folosinþe.

În cei 53 de ani de activitate îndomeniu, IPTANA a întocmitproiecte, iar în prezent sunt opera-þionale fronturi de acostare ceînsumeazã o lungime totalã de peste30.500 m, în diverse soluþii construc-tive, din care peste 11.500 m cuparament vertical.

Capacitatea de operare realizatãîn porturile fluviale româneºti pebaza proiectelor IPTANA depãºeºte56 milioane tone/an.

Pe baza proiectelor IPTANA, în10 porturi dunãrene ºi anume laOrºova, Drobeta-Tr.Severin, Giurgiu,Olteniþa, Cernavodã, Hârºova,Brãila, Galaþi, Tulcea ºi Sulina, pre-cum ºi în portul Basarabi de pecanalul Dunãre-Marea Neagrã,



au fost realizate construcþiile hidro-tehnice aferente ºantierelor navale.Pentru aceste ºantiere navale aufost proiectate/realizate cale delansare-ridicare dotate cu cãru-cioare, sãnii sau transbordoare, sin-crolifturi sau docuri uscate.

LUCRÃRI HIDROTEHNICE PE DUNÃREªI PE RÂURILE INTERIOARE

Fluviul Dunãrea prezintã pe teri-

toriul þãrii noastre douã sectoare dis-

tincte ºi anume:

Sectorul Dunãrii maritime,

cuprins între Sulina ºi Brãila, cu

lungimea de aproximativ 170 km;

Sectorul Dunãrii fluviale, aflat

între Brãila ºi gura Nerei, are

lungimea de circa 905 km.

În cei 53 de ani de activitate ai

institutului nostru au fost întocmite o

multitudine de proiecte pe baza

cãrora s-au executat, în diverse

soluþii constructive, apãrãri de maluri

care însumeazã peste 400 km,

pe cursul fluviului, pe malul stâng al

acumulãrii de la Porþile de Fier, de-a

lungul braþului Sulina, precum ºi pe

unele zone critice de pe braþele

Borcea, Mãcin, Sfântul Gheorghe ºi

Chilia. Au fost întocmite de aseme-

nea studii ºi proiecte pe baza cãrora

s-au realizat lucrãri pentru prevenirea

înrãutãþirii condiþiilor de navigaþie pe

unele sectoare ale fluviului ºi de

menþinere a secþiunii ºenalului ºi a

elementelor sale geometrice în plan,

peste valorile minime prevãzute de

reglementãrile Comisiei Dunãrii.

Printre acestea din urmã se

detaºeazã amenajãrile studiate ºi

proiectate în zona Bala ºi pe Dunãrea

Veche (braþul Cara Gheorghe).

Proiectanþii institutului nostru au

întocmit, de asemenea, un mare

numãr de proiecte, în diverse soluþii

constructive, pentru lucrãri pe râurile

interioare pentru:

apãrãri de maluri ºi protecþiaterasamentelor pe drumurile aflateîn lungul cursurilor unor râuri,proiectele întocmite pentru astfel delucrãri însumând o lungime de peste550 km;

regularizãri pe cursurile râurilorinterioare pentru prevenirea/resta-bilirea întreruperii drumurilor publice,lungimea cursurilor regularizatedepãºind 1.000 km;

lucrãri pentru oprirea fenome-nelor de erodare ºi subspãlare a fun-daþiilor podurilor, zidurilor de sprijinsau altor construcþii de susþinere,numãrul proiectelor elaborate pentruastfel de situatii depãºind 200;

praguri ºi baraje pentru stabi-lizarea talvegului ºi realizarea deretenþii pentru materialul solid cãratla viituri în peste 320 de puncte;

proiecte pentru amenajãri detorenþi ce afecteazã drumurile publice,numãrul acestora depãºind 400.

(continuare în numãrul viitor)



Pentru promovarea proiectelor parteneriatului socialdin construcþii ºi, în special, al construcþiei ºi consolidãriiSASEC, pãrþile convin constituirea în regim de urgenþã aunui Birou pentru Absorbþia Fondurilor StructuraleEuropene în cadrul Casei Sociale a Constructorilor,finanþat de aceasta.

Se are în vedere o concertare a acþiunilor partenerilorsociali în sensul îmbunãtãþirii ºi menþinerii stabilitãþiilegislaþiei în construcþii, plecând de la faptul cã nu existãla aceastã datã un „SISTEM INTEGRAT” din punct devedere legislativ care sã protejeze firmele de construcþiiîn faþa abuzurilor de tot felul.

Lipsa unui sistem legislativ integrat ºi coerent faceposibilã punerea în dificultate a firmelor de construcþii,inclusiv de cãtre organismele de control care, de multeori, interpreteazã diferit aceleaºi norme.

Legislaþia privind achiziþiile publice de lucrãri creeazãcele mai multe probleme în rândul partenerilor sociali,deºi la prima vedere pare o problemã tehnicã (accesul lalucrãri), ea are importante repercusiuni în plan social(societãþi care, din diferite considerente, nu mai ajung lacontractarea de lucrãri sau realizeazã contractareaacestora în condiþii înrobitoare).

Partenerii sociali propun la acest capitol adoptareaunor norme unitare care ºi-au dovedit consistenþa înþãrile Uniunii Europene cu o economie de piaþã funcþio-nalã, coroborat cu înfiinþarea unor instanþe (în carepartenerii sociali sã fie incluºi) apte sã-ºi exerciteatribuþiile în regim de urgenþã în condiþiile în care au fostsesizate cu privire la acurateþea unor licitaþii.

Totodatã, se impune trecerea la un sistem punitivcomparabil cu cele mai severe din þãrile UniuniiEuropene, aplicat celor care vor fi gãsiþi în culpã.

Partenerii sociali convin sã acþioneze împreunã peurmãtoarele direcþii, pentru promovarea unor soluþii uti-lizate pe piaþa europeanã:

Modelul de contract de antreprizã prevãzut înnorme – elaborator ºi metodolog MTCT(MLPTL) – seconstituie într-o sumã de drepturi pentru autoritatea con-tractantã ºi o sumã de obligaþii pentru antreprenor.

Exemple: 1) Antreprenorul trebuie sã prezinte la contract un

grafic de eºalonare a execuþiei lucrãrilor pentru neres-pectarea cãruia se prevãd sancþiuni, penalizãri etc., îndreptul antreprenorului. Considerãm cã se impune,mãcar pentru reciprocitatea obligaþiilor, ca beneficiaruluisã i se solicite la semnarea contractului un grafic privindeºalonarea resurselor financiare pentru execuþialucrãrilor.

2) În condiþiile în care se întrerupe o lucrare, deoarecebeneficiarul este insolvabil, logic ar fi ca nu societatea deconstrucþii sã cheltuiascã pentru conservarea lucrãrii, cibeneficiarul ar trebui sã conserve obiectivul, sãplãteascã lucrãrile executate pânã la acel stadiu ºi sãsolicite reluarea lucrãrilor în momentul în care dispunede finanþarea necesarã.

Promovarea unei legi noi privind achiziþiile publiceîn România, în conformitate cu prevederile europene.

Societãþile plãtesc TVA la valoarea totalã a pro-ducþiei facturate, deci implicit ºi aferent valorii garanþiilorde bunã execuþie, pe care le va încasa peste intervalede timp, de regulã la 1–2 ani, ceea ce contribuie tot ladecapitalizarea firmei.

Legat de garanþiile de participare în licitaþii, cu privirela cuantumul ºi durata lor de valabilitate, este de doritcrearea unei scãri ierarhice de valori ºi importanþã

Acord Social Sectorial pentru Construcþii2007 – 2009

INTEGRAREA EUROPEANÃ A CONSTRUCTORILOR ROMÂNIÎn perioada actualã, România se aflã într-un proces accelerat de integrare în Uniunea Europeanã,

proces ce se desfãºoarã în multiple planuri ºi domenii, dar al cãrui numitor comun îl reprezintãarmonizarea reglementãrilor româneºti cu acquis-ul comunitar.

Plecând de la aceste considerente, ARACO susþine necesitatea modificãrii ºi/sau completãriipachetului legislativ care reglementeazã activitatea în domeniul industriei construcþiilor, inclusiv a modi-ficãrii Legii nr.215/1997 a Casei Sociale.

În acest sens, Asociaþia Românã a Antreprenorilor din Construcþii – ARACO, Federaþia Generalã aSindicatelor FAMILIA ºi Federaþia Naþionalã a Sindicatelor din Construcþii-Montaj – ANGHEL SALIGNY, caparteneri sociali, sprijinã constituirea unei Federaþii Europene în deplinul sens al cuvântului. Astfel,semnatarii Acordului Social înþeleg sã-ºi conjuge eforturile în cadrul Federaþiei Europene a Sindicatelordin Construcþii ºi Lemn, respectiv al Federaþiei Industriei Europene a Construcþiilor.



a lucrãrilor, deoarece pentru toate tipurile de lucrãri sesolicitã garanþii de minimum 60 de zile calendaristice,ajungându-se pânã la semnarea contractelor, ca acestesume de bani sã fie blocate câte 90 de zile calendaristice.

Stabilirea unui tarif orar minim obligat la întocmireaofertei, al cãrui nivel sã fie prevãzut în caietul de sarcini,verificat la avizarea acestuia. Nerespectarea tarifuluimenþionat de cãtre ofertant sã conducã la excludereaacestuia din licitaþie.

Precizãri mai clare ºi mai ferme cu privire la sub-contractarea lucrãrilor având în vedere cã cele maimulte ilegalitãþi înregistrate sunt în legãturã cu activi-tatea de subcontractare;

Emiterea unor certificãri de capabilitate pentrusocietãþile de construcþii de cãtre entitatea patronalãreprezentativã la nivelul ramurii de construcþii;

Armonizarea prevederilor legislative incidente lanivelul ramurii de construcþii într-un Cod al Construcþiilor,cu concursul autoritãþilor competente;

Verificarea „calitãþii de antreprenor“ a executantuluiîn raport cu cea a ofertantului câºtigãtor, la recepþia de laterminarea lucrãrilor prevãzutã de Legea nr. 10 a calitãþiiconstrucþiilor. Aplicarea de mãsuri punitive în caz deneconcordanþã.

Înfiinþarea unui cazier al societãþilor în care sã seregãseascã toþi competitorii care încalcã prevederilelegii în procesul de licitaþie.

Concertarea acþiunilor partenerilor sociali privindcorecþiile la legislaþia privind încadrarea în condiþii speciale.Negocieri cu Ministerul Muncii. Negocierea propunerilorde modificare a Codului muncii face obiectul anexei laprezenta.

Armonizarea prevederilor legislative cu privire laC.S.C, Autorizaþie de construcþie, Structurã deviz generallucrãri (face obiectul anexei la prezenta).

Negocieri cu Ministerul Muncii, Ministerul Transpor-turilor, Ministerul Mediului, Ministerul Industriilor, alteministere în care constructorii îºi regãsesc interesele.

PRINCIPIILE RELATIVE LA DEZVOLTAREA DURABILÃPartenerii sociali se angajeazã sã susþinã ºi sã

respecte promovarea principiilor dezvoltãrii durabileîn sectorul de construcþii, dupã cum urmeazã:

1. Promovarea unor relaþii îmbunãtãþite cu con-stituenþii organizaþionali prin aderarea la principiile eticeale respectului reciproc, onestitãþii, integritãþii ºi trans-parenþei în relaþiile de afaceri, urmãrind în acelaºi timpdezvoltarea ºi menþinerea unor practici de afaceri sãnã-toase din punct de vedere economic ºi prospere;

2. Promovarea unui management al calitãþii produ-selor ºi serviciilor de nivel superior, conform standardeloreuropene;

3. Promovarea unei baze economice solide în scopulcreºterii productivitãþii ºi îmbunãtãþirii performanþeloreconomice, sociale ºi de mediu, utilizând tehniciîmbunãtãþite de management ºi luând în considerare, oride câte ori este posibil, costurile totale ale ciclului deviaþã al proiectelor de construcþii – inclusiv ale întreþineriiºi funcþionãrii lor;

4. Promovarea investiþiilor în cercetare-dezvoltare ºiîn diseminarea inovaþiei;

5. Promovarea libertãþii de asociere, a dreptului lanegociere colectivã ºi a egalitãþii de tratament ºi deºansã a persoanelor, indiferent de sex, naþionalitate,religie sau apartenenþã etnicã;

6. Promovarea ºi îmbunãtãþirea continuã a proce-durilor privind sãnãtatea ºi securitatea în muncã,urmãrind în acelaºi timp rata «0» a accidentelor ºireducerea la maximum a efectelor acestora, în cazulincidenþei lor;

7. Promovarea formãrii profesionale ºi a dezvoltãriiprofesionale continue a salariaþilor din construcþii.

8. Promovarea de relaþii responsabile la nivel decomunitate oriunde se desfãºoarã activitãþile deconstrucþii;

9. Promovarea de noi strategii de management almediului, cu deosebire prin eco-design ºi reducereaimpactului asupra mediului al activitãþilor de construcþii;în acelaºi timp, promovarea de tehnici inovative demediu ºi de consum eficient al energiei, reducerea con-sumului de apã ºi energie, asigurându-se de câte orieste cazul cã materialele folosite provin din surse dura-bile, refolosind ºi reciclând surplusul de material saumaterialele reziduale, eliminând progresiv substanþelecu grad de risc ridicat ºi conservând, deopotrivã, biodi-versitatea ºi patrimoniul cultural european;

10. Promovarea progresivã, ori de câte ori e posibil, amecanismelor de raportare, în vederea mãsurãrii ºi acomunicãrii performanþelor care conduc la durabilitate înraport cu repere stabilite de benchmarketing ºi cu noiobiective-þintã ºi elaborarea politicilor de îmbunãtãþirecontinuã;

11. Asumarea ºi diseminarea conceptului de Respon-sabilitate Socialã Corporativã pentru piaþa construcþiilordin România;

12. Partenerii sociali decid sã acorde o atenþiedeosebitã creºterii accelerate a salariilor (min./max.),condiþiilor de muncã ºi viaþã, siguranþei în mediul demuncã, combaterii muncii neînregistrate prin contract/convenþie, precum ºi migraþiei ºi imigraþiei în România.

În ceea ce priveºte impactul integrãrii europene din2007 asupra sectorului de construcþii din România,partenerii sociali, semnatari ai prezentului Acord Social,decid sã contribuie la realizarea unui studiu fãcut de ofirmã specializatã sau de un consorþiu de firme care sãreleve impactul asupra firmelor de construcþii ºi a mâiniide lucru din acest sector dupã aderarea la UniuneaEuropeanã. Cofinanþarea acestui studiu urmeazã sã fiefãcutã de cãtre partenerii sociali semnatari, CSC ºi fon-duri specifice ale Uniunii.

Contractul colectiv de muncã din România (CCMR)este obligatoriu în întreaga ramurã, indiferent dacã unangajator sau un angajat este sau nu membru al uneifederaþii sau confederaþii organizate de partenerii sociali,semnatari ai prezentului Acord Social. Acest principiu vafi clar ºi întotdeauna definit în preambulul CCMR-urilorviitoare.


www.apla.roO nouã sursã importantã de informare

pentru specialiºtii din construcþiiPe fondul creºterii volumului lucrãrilor de construcþii ºi,

implicit, a cererii de materiale de calitate, specialiºtii în dome-

niu au nevoie de cât mai multe informaþii detaliate atât

despre performanþele produselor, cât ºi despre modalitãþile

de intrare în posesia lor. Atlas Corporation a lansat noul site

www.apla.ro cu informaþii utile ºi complete despre pro-

dusele ºi sistemele profesionale APLA – Atlas Profes-

sional Line Applications, incluzând detalii despre

caracteristicile produselor, imagini, mostre de culoare,

desene tehnice, fiºe tehnice, calculator pentru aflarea nece-

sarului de materiale pentru anumite suprafeþe, modalitãþi de

aplicare, consumuri specifice ºi altele.

Site-ul cuprinde, de asemenea, detalii despre reþeaua de

distribuþie, sistemul de colorare computerizatã AplaColor-

Select, noutãþi, o galerie foto-video cu aplicaþii Apla, articole

din presã, sfaturi practice, precum ºi softul AplaHomePerfect

pentru simularea diverselor combinaþii de culori.

Cu o navigare facilã, o structurare foarte bunã a informa-

þiilor ºi cu multe detalii tehnice, www.apla.ro îºi propune

sã devinã unul din cele mai vizitate site-uri din domeniul

materialelor de construcþii.


Dezvoltarea învãþãmântului tehnicde construcþii în Moldova

prof. univ. dr. ing. Horia Gh. ZAROJANU – Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“, Iaºi

Reþineþi câteva etape din istoriculînvãþãmântului moldovenesc:

Evul mediu ºi începutul epociimoderne

Schola Latina de la Cotnari(1562-1563) (Eraclide Despotul);

Colegiul Superior (ColegiulVasilian) de la Trei Ierarhi (1634-1653);

ªcoala Domneascã din Iaºi(1714).

Secolul XIXªcoala de ingineri hotarnici în

limba românã de la Iaºi (1813-1820)creatã de Gheorghe Asachi. Primaatestare a învãþãmântului tehnicingineresc în limba românã la Iaºi;

Academia Mihãileanã de la Iaºi(1834-1848): prin Academia Mihãileanãau fost puse temelii durabile învãþã-mântului superior românesc;

Proiectul lui Mihail Kogãlniceanude organizare la Iaºi a unei „ªcoli deaplicaþie pentru drumuri, poduri sizidiri“. Primul proiect al unei ºcolipolitehnice din þarã (1850).

Secolul XXSecþiile de ºtiinþe aplicate din

cadrul Universitãþii ieºene: elec-trotehnicã, chimie industrialã sichimie agricolã (1912);

ªcoala Politehnicã „GheorgheAsachi” din Iaºi (1937) cu facultãþile:

Electrotehnicã, Chimie industri-alã ºi Agronomie;

Înfiinþarea Facultãþii de Con-strucþii (1941);

Divizarea ªcolii Politehnice dinIaºi (1948):

Institutul Agronomic „Ion Ionescude la Brad”;

Institutul Politehnic „GheorgheAsachi“ din Iaºi, cu facultãþile: Chimieindustrialã, Construcþii, Electromecanicãºi Mecanicã.

Referindu-ne la specificul activi-tãþii noastre, înfiinþarea Facultãþii deConstrucþii din Iaºi a avut loc în bazaDecretului – Lege nr. 989 din13 noiembrie 1941, publicat în„Monitorul Oficial“ nr. 270, laPolitehnica „Gh. Asachi“.

În „Monitorul Oficial“, partea I,nr. 118 din 23 mai 1942, se publicãorganizarea facultãþii având spe-cializarea generalã de inginer con-structor, cuprinzând 6 posturi deprofesor ºi 6 posturi de conferenþiarpentru disciplinele generale, 4 pos-turi de profesor pentru disciplinelede specialitate (Poduri I lemn sizidãrie, Poduri II construcþii metalice,Cãi ferate, Drumuri), precum ºi unnumãr de 5 posturi de conferenþiarpentru disciplinele de specialitate(Desen pentru construcþii, Topografie,geodezie ºi cadastru, Tehnologiamaterialelor de construcþii, Arhitecturã,Navigaþii ºi îmbunãtãþiri funciare).În anii urmãtori s-au adãugat disci-plinele de Construcþii civile, Geoteh-nicã, Beton armat, Fundaþii, Urbanism.Cu aceastã organizare, facultatea afuncþionat pânã la reforma învãþã-mântului din anul 1948.

Timpul a trecut ºi în decembrie2006, în templul didactic al construc-torilor ieºeni ºi-a desfãºurat lucrãrileun important simpozion internaþional(a doua ediþie), unde au fost dezbã-tute în prim-plan o serie de teme deactualitate stringentã pentru dez-voltarea infrastructurii rutiere din þaranoastrã, în conformitate cu nivelurileºi exigenþele europene.

Printre ele s-au aflat cele privindtendinþele actuale în ingineria auto-strãzilor ºi podurilor:

Metode ºi tehnici de încercareacceleratã în Ingineria Transporturilor;

Proiectarea structuralã ºi geo-metricã a drumurilor;

Proiectarea podurilor;Tehnologii de construcþie a dru-

murilor ºi podurilor;Întreþinerea, reabilitarea ºi fia-

bilitatea drumurilor ºi podurilor;Construcþia, întreþinerea ºi

reabilitarea aeroporturilor;Analiza staticã ºi dinamicã a

podurilor;Monitorizarea pe termen lung a

performanþelor îmbrãcãminþilor rutiere;Managementul infrastructurii

transporturilor;Metode matematice în Ingineria

Transporturilor.Simpozionul tehnico-ºtiinþific a

prilejuit ºi comemorarea unuia dintreînaintaºii de seamã ai actualilordascãli ºi specialiºti în domeniu,prof. univ. emerit Dimitrie Atanasiu.Câteva date despre viaþa ºi activi-tatea acestui important cadru univer-sitar vã vor convinge cã demersurileºi opera sa vor dãinui.

Profesorul universitar emeritDimitrie Atanasiu s-a nãscut la16 septembrie 1906, în oraºul Huºi,judeþul Vaslui.

Dupã terminarea studiilor liceale,pe care le-a absolvit ca ºef de pro-moþie, urmeazã între anii 1924 ºi1929 cursurile Scolii Politehnice dinBucureºti, pe care le încheie, deasemenea, ca ºef de promoþie.Dupã absolvire este numit inginerproiectant la Direcþia de Studii ºiConstrucþii din Ministerul LucrãrilorPublice. În anul 1932 urmeazã cursulde specializare la ªcoala Naþionalã

Originile acestei forme de învãþãmânt din partea de N-E a României se aflã în strânsã legãturã cuapariþia ºi evoluþia altor domenii, ceea ce ne întãreºte convingerea cã vocaþia pentru învãþãmântul despecialitate a preocupat de-a lungul timpului multe generaþii.


Conferinþa NaþionalãAICPS

În ziua de 1 iunie 2007, ora 9.00, la Sala Auditorium(Muzeul Naþional de Artã) din str. ªtirbei Vodã nr. 1,Bucureºti, sector 1, are loc cea de-a XVII-a ConferinþãNaþionalã AICPS.

Tema:„Soluþii moderne de consolidare a clãdirilor”

Cu acest prilej au loc: prezentãri tehnice ºi ºtiinþifice;acordarea premiilor AICPS;acordarea diplomelor Opera Omnia;organizarea expoziþiei de proiecte, lucrãri de

construcþii deosebite executate ºi materiale de construcþii.

Informaþii suplimentare privind prezentarea lucrãrilor,acordarea premiilor, organizarea expoziþiei etc.se pot obþine de la secretariatul AICPS:

Sediul: ªos. Pandurilor nr. 94, corp B, et. 1 (incintaAedificia Carpaþi), sector 5, Bucureºti. Tel./Fax:021-412.02.04; Mobil: 0788-359.696, email: [email protected];[email protected]; [email protected]

Simpozion internaþionalBETOANE DE ÎNALTÃ ªI FOARTE ÎNALTÃ REZISTENÞÃ

Bucureºti, România, 24–25 mai 2007

ObiectiveCererea recentã de construcþii înalte în Bucureºti ºi

programul de construcþie de autostrãzi din România audeschis un câmp larg de aplicare pentru betonul deînaltã rezistenþã.

Iniþiatorii simpozionului îºi propun sã discuteultimele progrese în tehnologia betoanelor de înaltãrezistenþã ºi în proiectarea structurilor din betoane deînaltã rezistenþã.

Locul de desfãºurareFacultatea de Construcþii CivileUniversitatea Tehnicã de Construcþii (UTCB)B-dul Lacul Tei nr. 124, Bucureºti RO72302

Informaþii suplimentare se pot obþine de la secre-tariatul simpozionului, tel.: 021/242.12.08 int. 197,0742.150.254, conf. dr. ing. Radu Pascu.


de Poduri ºi ªosele din Paris condusde profesorul Le Gavrian, unul dintrepromotorii tehnicii rutiere moderne.La revenirea în þarã este numitinginer ºef al diviziei de studii ºi con-strucþii, din Direcþia Generalã a Dru-murilor, calitate în care a fost unuldintre pionierii acþiunii de moderni-zare a reþelei rutiere din þara noastrã.A contribuit esenþial la asigurareaunui suport ºtiinþific prin proiectareaºi conducerea lucrãrilor primei ºoselelaborator din România, realizatã înanul 1935, pe DN 1 Bucureºti-Ploieºti.

În perioada 1929-1943 a desfã-ºurat o activitate de proiectare ºi deexecuþie de mare complexitate. Dintreproiectele ºi studiile tehnice maiimportante se pot menþiona: proiec-tele tip pentru poduri de beton armatde 21, 26 ºi 30 m aplicate la traver-sarea râurilor Someº (Gilãu), GuraVãii (Mehedinþi), Miercurea (Sibiu),Bucovei (Prahova), Luncavãþ (Râm-nicu Vâlcea), în anii 1932-1934,proiectele podurilor din beton armatpeste Valea Podei (Sighiºoara),Valea Sara (Huºi), Valea Teliu, pre-cum ºi studiul ºi sistematizarea mate-rialului documentar în vedereaelaborãrii normelor tehnice pentruproiectarea, construcþia ºi întreþinereadrumurilor (1941).

Întocmirea proiectelor lucrãrilor deartã ºi de modernizare a drumurilornaþionale a fost continuatã de con-ducerea execuþiei pentru tronsoanelePloieºti-Valea Cãlugãreascã, Ploieºti-Câmpina (1932), Turnu Severin-Orºova-Bãile Herculane (1936-1939),Bucureºti-Urziceni-Buzãu (1941-1943).

Între anii 1944 ºi 1945 a fostdirector general tehnic la Societateade Construcþii „Unirea“ ºi consiliertehnic la Societatea „Via“, unde, înperioada 1947-1948, a fost inspectorºef al Inspectoratului de Drumuri Iaºi.

În Moldova, a condus lucrãrile derefacere a podurilor de ºosea dis-truse în timpul rãzboiului, ca deexemplu: podurile peste Siret laPaºcani, Lespezi ºi Dolhasca, pesteBistriþa la Bacãu, Viiºoara ºiPângãraþi, peste Moldova, laRoman, peste Trotuº la Adjud etc.A condus, de asemenea, lucrãrile demodernizare a drumurilor naþionaleAdjud-Roman, Piatra Neamþ – Bicazºi Iaºi – Târgu Frumos.

Între anii 1933 ºi 1953 a func-þionat ºi în învãþãmântul superior.În perioada 1933-1936 a fost asis-tent la Catedra de poduri a Institutu-lui Politehnic Bucureºti, condusã deo altã personalitate a ºtiinþelortehnice româneºti, prof. Ion Ionescu.În anul 1942 a fost încadrat la Insti-tutul Politehnic „Gh.Asachi“ din Iaºi,unde, din 1943, a funcþionat ca profe-sor titular. Profesor prin vocaþie, ºi-aonorat timp de trei decenii disci-plinele predate, promovându-le la unînalt nivel ºtiinþific, prin îmbinareaunei vaste documentãri cu realizãrileproprii în specialitate ºi dotându-lecu manuale care au fost, în egalãmãsurã, apreciate ºi folosite înînvãþãmântul superior tehnic ºi dezecile de generaþii de absolvenþi.

Pentru crearea bazei materiale acercetãrii ºtiinþifice în domeniulrutier, a proiectat ºi realizat primastaþie pilot din þara noastrã (1958),cu parametri unici pe plan mondial ladata intrãrii în funcþiune.

Publicând peste 60 de lucrãriºtiinþifice, Dimitrie Atanasiu se înscrieîn pleiada de cercetãtori prestigioºi aidomeniului tehnic românesc, succesilustrat, între altele, ºi de cele douãpremii ale Ministerului Educaþiei ºiÎnvãþãmântului.

Preocuparea constantã pentruintroducerea ºi generalizarea întehnica rutierã din þara noastrã aunor soluþii noi, de mare eficienþã,

s-a manifestat ºi în activitatea deconducere a numeroase teze dedoctorat în domenii prioritare alecercetãrii ºtiinþifice rutiere, ca deexemplu: dimensionarea sistemelorrutiere, stabilizarea chimicã, folo-sirea de înlocuitori de materialerutiere clasice, cercetãri în domeniultraficului rutier. A participat ca dele-gat oficial al þãrii noastre, la nume-roase congrese ºi conferinþeinternaþionale rutiere, ca de exemplu:München (1934), Budapesta (1935),Varºovia (1967), Harkov (1967),Praga (1971).

A organizat prima sesiune ºtiinþi-ficã în domeniul rutier (1961-Iaºi) ºia prezidat cea de-a treia Conferinþãde Drumuri (1974-Iaºi).

Ca recunoaºtere a meritelor saleremarcabile în dezvoltarea învãþã-mântului superior ºi a cercetãriiºtiinþifice româneºti, i s-a acordat, înanul 1969, titlul de profesor universi-tar emerit, a fost ales membru alConsiliului învãþãmântului superior,al Comisei superioare de diplome ºia fost distins cu ordine ºi medalii aleRomâniei.

Profesorul Dimitrie Atanasiu adesfãºurat o vastã activitate obºteascã.

Între anii 1956 ºi 1962 a fostprodecan al Facultãþii de ConstrucþiiIaºi, iar între anii 1962 ºi 1972,decan al acestei facultãþi, funcþie încare a contribuit cu pasiune ºi totalãdãruire la dezvoltarea ºi moderni-zarea bazei materiale a învãþã-mântului, la îmbinarea învãþãmântuluicu cercetarea ºi producþia.

Ca o recunoaºtere a contribuþieisale excepþionale în cercetareaºtiinþificã rutierã noua staþie decercetãri rutiere a Facultãþii deConstrucþii ºi Arhitecturã Iaºi, îipoartã numele.

Profesorul Dimitrie Atanasiu aîncetat din viaþã la 11 august 1977.Generaþiile de absolvenþi ai Facultãþiide Construcþii Iaºi pãstreazã vieimaginea omului de ºtiinþã ºi adascãlului desãvârºit în ºtiinþetehnice româneºti ºi îi recunosccontribuþia sa excepþionalã lapromovarea tehnicii rutiere în þaranoastrã.

prof. univ. emerit Dimitrie Atanasiu1906 – 1977


d i n s u m a rEditorial 3Conferinþa Naþionalã ARACO 4, 6, 8, 10Construct Expo – Antreprenor 5ARACO – Direcþii de acþiunestrategicã 2007–2008 14, 15Complexe rezidenþiale 16, 17Noi reglementãri în domeniul betonului 21Aditivi pentru betoane 22–24Acoperiºuri ºi faþade într-o nouã etapã 26, 27Mortare universale ºi rezistente la foc 28, 29Unelte ºi scule pentru constructori 32, 33Prefabricate din beton 36–39Programul Operaþional Sectorial 2007–2013 (III) 40, 42, 44, 46Cofraje pentru înãlþimi ce ating norii 48, 49Soluþii complete pentru prefabricate 56–59Rezervoare pentru stocarea apei 65Confort modern pentru clãdiri 66, 67Sisteme metalice complete 70Acoperiºuri fãlþuite 76, 77Construcþii la cheie 78Proiectarea clãdirilor înalte cu structurã metalicã (III) 80, 82, 84Cimenturi cu cãldurãde hidratare redusã 86, 88, 89Plãci din policarbonat 90, 91Controlul calitãþii elementelor de construcþii 92, 94, 96, 97Sisteme de plafoane 98–100Emulsii lavabile, amorse,tencuieli decorative 101–103Echipamente pentru tratarea apei uzate 104, 105Hidroizolarea structurilor în contact cu solul 106, 107Termoizolaþia între funcþional ºi estetic 108, 109Sisteme de izolaþii termice ºi finisaje pentru faþade 110, 111Reabilitarea termicã interioarã a locuinþelor 112, 113Impermeabilizarea chimicã a pereþilor 116–118, 120, 122Platforme hidraulice 124, 125Vane de control hidraulic 128, 129Integrarea europeanã pentru firmele de construcþii 130, 131Siguranþa în exploatare a rezervoarelor precomprimate 134, 136, 138, 139Încãlzirea halelor industriale 140, 141Riscuri suplimentare pe amplasamente potenþial lichefiabile 144, 146Chituri de etanºare 148, 149Noi modele de macarale la Bauma 2007 150, 152Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 154, 155Dezvoltarea infrastructurii transporturilor (II) 158, 160, 162, 164Spume poliuretanice 166, 167Acord Social Sectorial pentru Construcþii 2007–2009 170, 172Dezvoltarea învãþãmântului tehnic de construcþii 174, 176Construct Expo – Ambient 177

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

(10.000 ex. în lunile Constructexpo)

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 95,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RevistaConstrucþiilor

revista constructiilor nr 25

Documents