revista constructiilor nr 09 octombrie 2005

ss uu mm aa rrHHoollcciimm – Putere, performanþã, pasiune 2, 3, 19, 119

Editorial 4

CCeeffiinn – Universul echipamentelor specializate 5–7

GGeennccoo – Plãci compactoare vibrante

reversibile Bomag 8, 9

MMaarrccoomm – Partenerul dvs. de afaceri 10, 11

BBoosscchh – Oferte profesionale 12, 13

DDookkaa – Sisteme de cofrare pentru curburã 14, 15

MMeeccoonneerr – Mecanismul eficienþei 16–18

ARACO – Evoluþia preþurilor în construcþii 20, 22

BBCCRR AAssiigguurrããrrii – În sprijinul afacerilor dvs. 23–25

BBaadduucc – Furnizor general

de materiale pentru construcþii 26, 27

CCoorrssaarruull RRooººuu – Materiale de calitate 28, 29

MMaaccoonn DDeevvaa – Orice constructor

este un vizionar 30, 31

Construcþii reabilitate: Gara Iaºi 32, 34–35

CCeerraammiiccaa IIaaººii – Produse termorezistente 33

LLuuxxffaann – Încãrcãtoare frontale 36, 37

PPrroommeexx – Partener al dezvoltãrii dvs. 38, 39

EEllpprreeccoo – Noi modele de pavaj 40, 41

IIRRIIDDEEXX – Mortare de reparaþii 42, 43

Relaþia: material – tehnologie – performanþã

în domeniul betonului (II) 44, 46, 48, 50

EEuurroovviiaa – Infrastructuri rutiere 47

CCaarrppaattcceemmeenntt – Investiþii noi în funcþiune 51

UUrrssaa – Termoizolarea mansardelor 52, 53

ARACO – Exigenþe europene 54, 56

DDBBWW – Materiale termoizolatoare 55

IISSOOVVEERR – Materiale termo ºi fonoizolante 57

Dialog profesional 58

KKoonnttiiRRoomm – Furnizor de soluþii

pentru construcþii 59–61

LLiinnddaabb – Sisteme de acoperiº 62, 63

RRuuuukkkkii – Arhitectura habitatului 68, 69

VVeelluuxx – Mansardarea blocurilor de locuit 70, 71

Sisteme structurale utilizate

la clãdiri multietajate 74, 76, 78

BBaauummiitt – Ofertã de calitate superioarã 77

Monumente reprezentative ale Iaºiului 84, 86

PPrrootteecctt CChheemmiiccaall – Materiale

pentru protecþia anticorosivã 88, 89

VVaallppllaasstt – Sisteme de tubare

pentru puþuri de apã 92, 93

CCeellssiiuuss – Centrale termice în condensare 94, 95

Protecþia antivibratorie a echipamentelor

înglobate în construcþii 98, 100, 102

Monitorizarea construcþiilor

în zonele seismice 106-110

Sistemul tehnologic integrat 112-114, 116, 118

Metode nedistructive de control

al calitãþii betonului 120, 122, 124

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în banca noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cu

numãrul .................. .

11 numere - 75,00 (750.000) lei

Nume ........................................................................................................................................

Adresa ......................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)

nr. ..............................................................................................................................................

în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu

copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,

Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

RReevviissttaa Construcþiilor ooccttoommbbrriiee 220000554

OOrrii ee…… llaaiiee,, oorrii bbããllaaiiee!!Dilema provine din prea multele ºi

deci frecventele oscilãri între idei ºi rea-lizãri sau între ceea ce iese pe gurã(deseori) la primul impuls ºi ce se alege,în final, cu spusele la întâmplare emisepe bandã rulantã de cei chemaþi tocmaipentru a lansa ceea ce este viabil într-oeconomie, fie ea ºi în tranziþie sau toc-mai de aceea.

Nu existã zi de la Dumnezeu ca maimarii statului, ai Guvernului, Parlamen-tului pânã la purtãtorii de cuvânt sausimpli membri de partid sã nu-ºi dea cupãrerea în chestiuni care îi depãºesc dinpunct de vedere profesional. De aici ºiamalgamul de declaraþii contradictoriiasupra unui aspect sau altul carederuteazã cetãþeanul, creându-i confuziiºi neîncredere în ceea ce spun ºi ce fac.Iatã de ce se simte nevoia ca o datã pen-tru totdeauna sã se hotãrascã cine, când,unde, cum ºi de ce este îndrituit sã facãaprecieri sau sã lanseze diverse ideiasupra unei probleme sau a alteia de interesgeneral.

Exemplele, ilare de altfel, sunt cunemiluita, de unde ºi necesitatea uneiatitudini ferme: ori e laie, ori bãlaie!

Desele bâlbâieli ºi controverse întrecele douã „palate“ bucureºtene ali-menteazã, suculent, presa ºi opoziþia,sco þând în ev iden þã ºubrez imeacoabitãrii bazate mai mult pe principiul„hãis ºi cea!“.

Nu mai vorbim de schimbarea minis-trului finanþelor care în urmã cu opt luniera cel mai bun, iar acum este destituitde premier, ca incompetent!?

Sã luãm, cu îngãduinþa dvs., câtevaexemple.

Primul dintre ele este legat desursele de alimentare ale bugetului destat, sume de care sunt strâns legatetoate rotiþele angrenate în funcþionareacorespunzãtoare a mecanismului economic.

La loc de frunte este TVA-ul, undecontroversele au fost ºi vor fi în toi ºisine die, deºi s-a spus cu un oarece timpîn urmã cã TVA-ul a fost bãtut în cuie ºinu se modificã.

ªi totuºi, dupã consensul coaliþiei laputere cã TVA-ul nu se va modifica, el

rãmânând la nivelul actual, vine premierulºi atrage atenþia foarte serios adresându-se,în primul rând, oamenilor de afaceri cã– în cazul în care se va constata cã n-aufost strânse la timp ºi integral sumelerespective – va reveni asupra lui ºi se vamodifica în sensul creºterii ca procent.

Prin urmare, nici laie, nici bãlaie!ªi atunci, ce sã facã oamenii de afaceri?

Cum sã-ºi întocmeascã ºi ei cât de câtniºte programe de perspectivã, niºteplanuri de afaceri? Câtã încredere maipot avea în spusele celor care zic cã seocupã foarte îndeaproape de intereselelor ºi ale þãrii?

Sã-i luãm pe constructorii români.Aceºtia, cu toate cã au acces din ce înce mai greu la lucrãri interne din cauzaconcurenþei (nu întotdeauna loiale afirmelor strãine) nici nu-ºi pot evaluaderularea sigurã a unor contracteîncheiate la anumite valori pentru cã,din cauza fluctuaþiei preþurilor ºi afiscalitãþii, sunt puºi în situaþia decapita-lizãrii societãþilor pe care le conduc.

Exemplele, prin care societãþile deconstrucþii pentru a avea de lucru auajuns sã crediteze beneficiarii, suntnumeroase. Investitorii, la rândul lor,sunt prinºi în blocajul financiar-bancargeneralizat, fiind din acest punct devedere participanþi la stagnarea procesuluiinvestiþional. De aici ºi deruta construc-torilor în privinþa „sãnãtãþii” dezvoltãriieconomice.

Mai departe. O altã sursã inventariatãde putere pentru a fi luatã în calcul esteCAS-ul. Ei, de aici chiar cã va veni sal-varea bugetului! Mai sigur este cã vaveni salvarea la poarta pensionarilorpentru o posibilã ultimã intervenþiemedicalã, cãci dintr-o amãrâtã de pensie,ce sã mai dai ºi la CAS dupã ce nu eºticapabil sa-þi achiþi atâtea taxe ºiimpozite, utilitãþi, chirii, medicamente etc.

Te uiþi la ei ºi nu-þi vine sã crezi cã i-aiales pentru a te conduce ºi a-þi asiguraun trai decent, cu toate cã acceptândalternanþa la putere ai sperat dacã nuunii, mãcar alþii sã aibã soluþii viabilede care este atâta nevoie de mai binede 15 ani.

ªi totuºi, bani la bugetul statuluiintrã, mai greu, mai puþin, dar intrã.

Întrebarea fireascã este ce se face cu ei?S-o luãm de la cap, gândindu-ne la

peºte, cã de acolo lucrurile încep sãmiroasã.

Nevoie mare, cã tocmai în acest anSenatul trebuia sã se mute din vechiulsediu care nu mai fãcea faþã pretenþiiloraleºilor noºtri. Cheltuiala enormã (ºi carenu este încheiatã) a însemnat prea puþinîn raport cu alte prioritãþi ale þãrii. Cum s-arspune, pentru noi oricât ºi orice, pentruamãrâþi firimituri ºi acelea ocazionatede interese electorale.

Nu mai amintim de schimbarea par-cului auto al Parlamentului, de dotãrilede „ultim rãcnet” cu aparaturã electronicãsofisticatã la care cei mai mulþi nici nuºtiu sã lucreze.

Ce pot spune un pensionar, un ºomer,un asistat social sau omul de rândaflând cã, numai pentru amenajarea ºireamenajarea spaþiilor unde funcþio-neazã senatorii ºi deputaþii, au fost chel-tuite nu mai puþin de 600 de miliardede lei. Sigur cã atunci nu mai rãmânbani ºi pentru alte nevoi stringente finan-þate de la bugetul statului: sãnãtate,învãþãmânt; de culturã ce sã mai vorbim!

ªi atunci, nu credeþi cã este absolutnecesar sã se spunã adevãrul în legãturãcu afirmaþiile electorale ºi practica pro-priu-zisã, adicã ceea ce se întâmplã înrealitate? Sau putem recomanda guver-nanþilor sã-l citeascã pe Cicero careîndeamnã la „Res, non verba”, adicã„Fapte, nu vorbe”.

Nu de alta, dar trebuie, o datã pentrutotdeauna (dacã se va putea) sã se clari-fice în mintea celor care se joacã fãrãjenã cu vorbele cã trebuie sã se decidã:oorrii ee……llaaiiee,, oorrii bbããllaaiiee!! Printre cei care sevor bucura, dacã se vor face precizãri înacest sens, vor fi, pe lângã pensionari, ºioamenii de afaceri în rândul cãrora seintegreazã ºi constructorii.

CCiipprriiaann EENNAACCHHEE

DDiirreeccttoorr IIoonneell CCRRIISSTTEEAA0722.460.990

RReeddaaccttoorr--ººeeff CCiipprriiaann EENNAACCHHEE0722.275.957

RReeddaaccttoorr AAlliinnaa ZZAAVVAARRAACCHHEE0723.338.493

TTeehhnnoorreeddaaccttoorr CCeezzaarr IIAACCOOBB0726.115.426

CCoorreeccttoorr VViioorriiccaa GGhh.. CCRRIISSTTEEAAPPrroocceessaarree tteexxtt LLuummiinniiþþaa CCÃÃLLIINN

EElliiaass GGAAZZAA0723.185.170

VVaassiillee MMÃÃCCÃÃNNEEAAÞÞÃÃ0744.582.248

CCoollaabboorraattoorrii

prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneiprof. univ. dr. ing. Polidor Bratudr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. ing. Ion Ionescuconf. univ. dr. ing. Gabriela Proca drd. ing. Mihaela Proca asist. univ. drd. ing. Silviu Nãstacºef lucr. univ. ing. Ruxandra Erbaºuprof. univ. dr. ing. Gheorghe Petre Zafiuprof. univ. dr. ing. Valentin Feodorovdr. ing. Emil Sever Georgescu mat. Ioan-Sorin Borciaing. Nicolae Simaing. Gheorghe Stamate

RR ee dd aa cc þþ ii aa

PPuubblliicciittaattee

001133993355 BBuuccuurreeººttii,, SSeeccttoorr 11SSttrr.. HHoorriiaa MMããcceellaarriiuu nnrr.. 1144--1166BBll.. XXXXII//88,, SScc.. AA,, EEtt.. 11,, AApp.. 1155

TTeell..:: 003311..440055..5533..8822,, 002211..223322..1144..4477FFaaxx:: 003311..440055..5533..8833MMoobbiill:: 00772233--229977..992222EE--mmaaiill:: rreevviissttaaccoonnssttrruuccttiiiilloorr@@rrddssmmaaiill..rroo

rreevviissttaaccoonnssttrruuccttiiiilloorr@@yyaahhoooo..ccoomm

Redacþia revistei nu îºi asumã responsabilitateapentru conþinutul materialului publicitar (text sauimagini). Reproducerea integralã sau parþialã aoricãrui material scris sau ilustrativ din aceastãpublicaþie este interzisã în lipsa unui acord scrisdin partea editorului. Articolele semnate decolaboratori reprezintã punctul lor de vedere ºi,implicit, îºi asumã responsabilitatea pentru ele.

IISSSSNN 11884411--11229900

TTiippaarruull eexxeeccuuttaatt llaa::GGrruuppuull ddee pprreessãã ººii ttiippooggrraaffiiee

RROOMMPPRRIINNTT BBuuccuurreeººttii

EEddiittoorr::SSTTAARR PPRREESS EEDDIITT SSRRLL

ee dd !! tt oo rr ii aa ll


Utilizarea macaralelor PPMM de cãtre firme aduce diferite avantaje, cum ar fi:pentru firmele de transport creeazã posibilitatea încãrcãrii-descãrcãrii mãrfurilor în spaþii deschise, inaccesibile

altor mijloace de descãrcare;pentru firmele de construcþii pentru încãrcarea–descãrcarea materialelor de construcþii, a utilajelor necesare

desfãºurãrii activitãþilor pe ºantiere ºi a barãcilor pentru birouri sau de locuit;macaralele pot ajuta chiar ºi în procesul de execuþie al lucrãrilor de construcþie, prin ridicarea ºi menþinerea în

poziþia doritã a stâlpilor, grinzilor ºi a altor materiale. Prin aceastã utilizare, nu mai este necesarã aducerea unei macaralefixe în ºantier, în acest mod reducându-se cheltuielile. Dupã finalizarea operaþiilor de lucru, macaraua este demontatãºi trimisã cãtre alte puncte de lucru.

Macaralele PPMM, care se monteazã pe autotractoare pentru transport agabaritic ºi pe maºini de gabarit mare cu treisau patru axe, au radiocomandã, în acest caz macaraua este echipatã cu un distribuitor DANFOSS sau se monteazã unscaun de comandã la înãlþime, astfel încât operatorul sã aibã în permanenþã în câmpul vizual zona de lucru, precum ºiun sistem de rãcire a uleiului, care face posibilã utilizarea macaralei pe perioade lungi fãrã oprire. Prin echipareamacaralei cu radiocomandã, se poate comanda macaraua ºi de la distanþã (de lângã marfa care se manevreazã).Pe macara se poate monta încã un braþ hidraulic cu mai multe prelungiri care pot ajuta la ridicarea ºi introducerea unoreuropaleþi cu materiale de construcþii (cãrãmidã, BCA etc.) între plãcile de beton ale diferitelor clãdiri.

EEuurroobbooddyy vviinnee îînn aajjuuttoorruull ffiirrmmeelloorr ddee ccoonnssttrruuccþþiiii ccuu eecchhiippaammeennttee ssppeecciiaalliizzaatteenneecceessaarree îînn pprroocceessuull ddee ccoonnssttrruuccþþiiee,, iinntteerrvveennþþiiii llaa îînnttrreeþþiinneerreeaa ddrruummuurriilloorr ººii ppoodduurriilloorr,,

îînnttrreeþþiinneerreeaa rreeþþeelleelloorr ddee ccaannaalliizzaarree,, aappãã ººii ddee aapprroovviizziioonnaarree aa ººaannttiieerreelloorr ccuu mmaatteerriiaallee ddee ccoonnssttrruuccþþiiii,,ccuu bbiirroouurrii,, ccââtt ººii llaa ddiissttrriibbuuþþiiaa ddee mmaatteerriiaallee ddee ccoonnssttrruuccþþiiii ddiirreecctt ccããttrree ddiiffeerriiþþii cclliieennþþii eettcc..

MMaaccaarraalleellee PPMM ssee ppoott mmoonnttaa îîmmpprreeuunnãã ccuu oo bbeennãã bbaassccuullaabbiillãã ssaauu ccuu ppllaattffoorrmmaa ffiixxãã ccuu oobbllooaannee ddiinn aalluummiinniiuu ssaauuddiinn ooþþeell.. MMaaccaarraalleellee ssee ppoott mmoonnttaa ººii ppee vveehhiiccuullee ccuu ssaarrcciinnaa mmaaxxiimmãã ddee 33..550000 kkgg ººii ssee ppoott uuttiilliizzaa îînn zzoonnee ccuu aacccceess lliimmiittaatt..

UUnniivveerrssuulleecchhiippaammeenntteelloorr ssppeecciiaalliizzaattee

RReevviissttaa Construcþiilor ooccttoommbbrriiee 22000055 7

Pentru îndepãrtarea deºeurilor rezultate în procesul de demolare, Eurobody oferã douã alternative, dupã cum urmeazã:1) bena basculabilã cu obloane din aluminiu sau din oþel, în funcþie de cerinþele clientului, care se poate monta

împreunã cu o macara sau singurã;

2) hook-lift-uri cu containere cu diferite volume (exemplu: 30 mc, 25 mc etc). ªi acestea se pot monta împreunã cuo macara echipatã cu un graifer specializat pentru încãrcarea deºeurilor din construcþii. Avantajul acestei varianteconstã în faptul cã o maºinã poate deservi mai multe puncte de lucru.

Tot pentru distribuþia de materiale de construcþii (faianþã, gresie, saci de adezivi etc.), de obiecte sanitare (lavoare,cãzi etc.), Eurobody oferã ºi o altã variantã alternativã de încãrcare-descãrcare prin folosirea lifturilor hidraulicefabricate de Anteo. Lifturile au sarcina de pânã la 3.000 kg.

Pentru acþionarea macaralelor, hook-lifturilor, basculantelor, vidanjelor, compactoarelor de gunoi ºi a altor instalaþiiºi echipamente hidraulice, Eurobody utilizeazã componente hidraulice fabricate de OOMMFFBB SSppAA. OOMMFFBB SSppAA fabricã ogamã largã de componente hidraulice, ca de exemplu: prize de putere, pompe hidraulice, pompe manuale, deviatoride flux, trolii hidraulice ºi electrice, distribuitori monobloc, supape hidraulice, minicentraline electrohidraulice,rezervoare de ulei ºi altele.

AARRGGEEªªStr. Depozitelor,Aleea ACH 20A,PiteºtiTel./Fax: 0248 214 [email protected]

TTIIMMIIªªCalea ªagului DN 59,km 8+700, TimiºoaraTel./Fax: 0256 295 [email protected]

PPRRAAHHOOVVAAComuna Bãrcãneºti,sat Tãtãrani, DN 1,km 57, PloieºtiTel./Fax: 0244 277 [email protected]

GGAALLAAÞÞIIStr. Combinatului nr. 2,GalaþiTel./Fax: 0236 492 [email protected]

BBRRAAªªOOVVBd. Gãrii nr. 1,BraºovTel./Fax: 0268 411 [email protected]

CCLLUUJJCalea Baicului nr. 2-4Tel.: 0264 206 522Fax: 0264 206 [email protected]@cefin.com

CCEEFFIINN RROOMMÂÂNNIIAAStr. Italia nr. 1-7, comuna Chiajna, jud. Ilfov(autostrada Bucureºti-Piteºti, km 13,2)077040 – ROMÂNIATel.: +40 741 841 000; +40 741 841 226;

+40 742 358 653Fax: +40 741 841 222; +40 241 936 000;E-mail: [email protected]

Plãci compactoare vibrante reversibileNOUA GENERAÞIE


CONTROALE DE SIGURANÞÃCU PROTECÞIE SUPLIMENTARÃ

INTEGRATÃInovaþie! Barã conducãtoare

nouã, pentru o manevrare maiuºoarã.

Reazem cvadruplu – o pre-mierã în domeniu – reducevibraþia în mâini ºi braþe. Patruamortizoare solide din cauciucasigurã ghidarea exactã a dis-pozitivului, cu vitezã mare derãspuns, ºi o protecþie maibunã a operatorului împotrivavibraþiilor. Capul rabatabil

multifuncþional per-mite încãrcarea ºir e p o z i þ i o n a r e auºoarã ºi rapidã.Înãlþimea redusã a

aparatului permitelucrul în canale.Noua manetã hidrau-

licã, având protecþie lasuprasarcinã, impune noi

standarde pentru confortul opera-torului, fiabilitate ºi siguranþã.

Compactoarele de peste 500 kgau o manetã hidraulicã cuservo-suport: „Tip-Control”BOMAG.

Protecþia suplimentarã inte-gratã este disponibilã la toatemodelele reversibile. Toatemodelele standard cu E-Start auun semnal de avertizare pentruscoaterea din contact ºi posibili-tatea de a fi pornite mecanic.

Un contor pentru timpulde funcþionare este disponibil,opþional, pentru toate versiunilede E-Start.

vã oferã...

OO nnoouuãã ggeenneerraaþþiiee ddee ppllããccii ccoommppaaccttooaarree rreevveerrssiibbiilleeBBOOMMAAGG ddee 335500 kkgg ±± 660000 kkgg aa ffooss tt pprrooiieecc ttaa ttãã ppeebbaazzaa ssuuggeessttiiiilloorr uuttiilliizzaattoorriilloorr ººii aa aannaalliizzeeii cceerriinnþþeelloorr pprraaccttiiccee..

NNoouuaa lliinniiee ddee pprroodduussee ssee ccaarraacctteerriizzeeaazzãã pprriinn ppeerrffoorrmmaannþþãã îînnccoommppaaccttaarree ººii mmaanneevvrraabbiilliittaattee ccrreessccuuttãã ººii aarree oo ccaappaacciittaattee ddeeîînncclliinnaarree ssuuppeerriiooaarrãã ccoommppaaccttooaarreelloorr oobbiiººnnuuiittee..

FFoottoo 33:: MMooddeelleellee ddee îînnaallttããppeerrffoorrmmaannþþãã aauu pprreecciizziiee mmaaii mmaarreeîînn gghhiiddaarree ccuu aajjuuttoorruull mmaanneetteelloorrhhiiddrraauulliiccee ccuu sseerrvvoo--ssuuppoorrtt:: „„TTiippCCoonnttrrooll”” BBOOMMAAGG..

FFoottoo 11:: NNoouuaa ccaarrccaassããaassiigguurrãã pprrootteeccþþiiee ttoottaallãã ººiieessttee pprreevvããzzuuttãã ccuu bbaallaa--mmaallee ººii uuººii ddee vviizziittaarree,,îînnttrreeþþiinneerreeaa ddiissppoozziittiivvuulluuiiffiiiinndd aassttffeell ppoossiibbiillãã ffããrrããîînnddeeppããrrttaarreeaa ccaarrccaasseeii..

FFoottoo 22:: CCaappoottaa mmoottoorruulluuii ppooaatteeffii ddeesscchhiissãã ccoommpplleett ppeennttrruu ccuurrããþþaarreessaauu rreeppaarraaþþiiii..


Lãþimea de lucru este ajus-tabilã pentru utilizãri supli-mentare: pane de reglare ºiplãci de extensie pentru even-tualitatea lucrului cu altedimensiuni.

Modelele din noua gamãsunt prevãzute cu carcasãmodernã de protecþie a moto-rului ºi cu amortizor. Acestelinii atractive asigurã un gradînalt de protecþie împotriva

avariilor provocate deimpact ºi de mane-vrarea brutalã peteren sau în timpultransportului ºi aldepozitãrii utilajelor.

Un alt mod de aspori siguranþa utilizãriiîl constituie nivelulredus al zgomotului.

Ca rezultat al repro-iectãrii extensive a sis-temului de vibrare, nouageneraþie de compactoarefuncþioneazã, excelent, pe ogamã largã de materiale; deasemenea, în urma unui pro-gram intensiv de cercetare aufost introduse o geometrie nouãa plãcii de bazã ºi o poziþio-nare optimã a centrului degreutate. Design-ul compac-toarelor faciliteazã întreþinerealor, ca ºi întinderea automatã acurelei în V.

Adaptarea utilajului la mate-rialul de compactat este uºoarã,deoarece atât frecvenþa, cât ºi forþa

centrifugã pot fi ajustate prinintermediul controlului de reglaj,aflat pe braþul de ghidare.

APLICAÞIICompactoarele reversibile

vibrante sunt potrivite pentru ogamã largã de utilizãri pepãmânt, asfalt sau pavaj, cumar fi: canale ºi conducte; trotu-are, strãzi ºi cãi ferate; fundaþii;rambleuri, diguri ºi pile de pod;sistematizãri.

FFoottoo 44:: MMaanneevvrraarree mmaaii uuººooaarrããººii fflleexxiibbiilliittaattee ppee tteerreenn:: nnoouuaammaanneettãã hhiiddrraauulliiccãã ppooaattee ffii bbllooccaattããººii ooffeerrãã pprrootteeccþþiiee ssuupplliimmeennttaarrãã ººiillaa ssuupprraassaarrcciinnãã..

FFoottoo 55:: CCaappoottaa mmoottoorruulluuii,, ccuuaammoorrttiizzoorr,, ooffeerrãã pprrootteeccþþiiee ttoottaallãã llaappuutteerree mmaarree;; eelliimmiinnãã pprraaccttiiccaavvaarriiiillee ccaauuzzaattee ddee iimmppaacctt..


Dupã 1990, oferta de maºini, uti-

laje ºi instalaþii pentru sectorul

construcþiilor a cãpãtat, an

de an, o amploare din ce

în ce mai mare. Interesant

este faptul cã, observând

posibilitãþile investiþionale

din România, tot mai multe

firme strãine doresc sã fie prezente

pe ºantierele edificiilor industriale,

de habitat, administrative sau cul-

tural-sportive. ªi nu orice fel de

prezenþã, ci una prin care sã-ºi pro-

moveze produsele ºi serviciile lor la un

nivel competitiv ridicat. Acest lucru

este din ce în ce mai evident în ceea

ce priveºte oferta de utilaje specia-

lizate pentru lucrãrile care solicitã

manevrarea de materiale cu gabarite ºi

greutãþi mari, imposibil de miºcat

pe alte cãi decât mecanizat sau

automatizat.

Este suf icient sã

amintim aici cã lucrul la

dislocarea solului, la

realizarea structurilor de

rezistenþã sau la cele pro-

prii infrastructurii rutiere

sau feroviare nu mai pot fi

efectuate cu cazmaua ºi

lopata. Termenele din ce

în ce mai scurte de

realizare a investiþiilor,

pentru ca acestea sã pro-

ducã ºi costurile lor sã fie

recuperate cât mai rapid,

impun un grad de mecanizare pe

mãsura progresului tehnic, capabil sã

asigure o productivitate ridicatã pe

ºantiere.

Or, acest lucru a fost deja de mult

demonstrat în alte pãrþi ale lumii, iar

prezenþa pe piaþa româneascã a acestor

utilaje vine sã schimbe ºi la noi men-

talitãþi mai vechi în domeniu.

Aºa se face cã nu puþine sunt

firmele strãine de prestigiu care, prin

intermediul unor societãþi comerciale

autohtone, pun la dispoziþia celor

interesaþi o gamã largã de maºini ºi

utilaje apte sã asigure investi-

torilor, constructorilor ºi

beneficiarilor productivi-

tate, calitate ºi eficienþã

pe tot parcursul realizãrii

construcþiilor de care au

nevoie.

Sigur, cea mai bunã dovadã a per-

formanþelor acestor utilaje o consti-

tuie, în primul rând, activitatea

practicã pe ºantierele unde sunt în

funcþiune, dar nu pot fi neglijate ºi

alte forme de exprimare.

Una dintre ele o reprezintã

demonstraþiile organizate de firmele

ofertante, ocazie cu care acestea

prezintã celor interesaþi detalii menite

a-i determina sã achiziþioneze pro-

dusele cele mai adecvate execuþiei

lucrãrilor de construcþii pe care le

presteazã. Un asemenea eveniment,

OPEN HOUSE, a fost

organizat recent de cãtre

SS..CC MMaarrccoomm la sediul

firmei din str. Drumul

Odãii nr.14A, din Otopeni,

jud. Ilfov.

În intervalul a trei

zile cât a durat mani-

fes tarea , specia l i º t i i

de la SSCC MMaarrccoomm au oferit

participanþilor o serie

de lansãri de produse în

premierã pentru piaþa

construcþiilor din România.

M A R C O MPartenerul dumneavostrã de afaceri


În faþa vizitatorilor s-au

aflat: noul model de b u l -

d o e x c a v a t o r KOMATSU

(cel mai vândut buldoexca-

vator pe piaþa româneascã

în ultimii 4 ani); noua gamã

de stivuitoare KOMATSU

Diesel ºi GPL; gama de

echipamente de construcþii

(terasiere, macarale, automa-

carale, stivuitoare).

De remarcat faptul cã

evenimentul a fost onorat

de prezenþa inginerilor

specialiºti în materie de la KOMATSU,

care au efectuat alãturi de români

demonstraþii convingãtoare în faþa

unui public tehnic ºi economic,

interesat de achiziþionarea unor

asemenea utilaje necesare pe ºantiere.ªi cu aceastã ocazie, s-a vãzut cã

orice formã promoþionalã organizatã

pe baze moderne poateconvinge pe cei prezenþi deperformanþele produseloroferite de firmele de spe-cialitate din lumea largã.Pentru SS..CC.. MMaarrccoomm,, orga-nizarea unui asemeneaeveniment nu a fost cevasingular, manifestãri similareavând loc ºi cu alte prilejuri,ceea ce îi conferã un gradridicat de seriozitate în rela-þiile comerciale cu parteneriisãi de afaceri.

CCiipprriiaann EENNAACCHHEE


Sisteme de cofrare pentru curburi preciseCOFRAJUL CURB H 20

CCooffrraajjuull ccuurrbb HH 2200 este cofrajulideal pentru pereþi netezi curbi saucirculari. Când constructorii trebuiesã cofreze structuri circulare, H 20este cofrajul universal, economiccare se instaleazã rapid ºi pe care îlau la dispoziþie.

Cofrajul curb H 20 utilizeazã ten-sori speciali de reglaj cu care pano-urile se curbeazã perfect ºi continuu.Se obþine, în acest fel, forma circularãgeometric perfectã ºi de orice razã dela 3,50 m în sus.

CCooffrraajjuull ccuurrbb HH 2200 este conceputpentru situaþii de turnare cu presiuneaadmisibilã a betonului proaspãt pânãla 60 de kN/m2.

CCaarraacctteerriissttiicciillee pprriinncciippaallee aallee aacceessttuuiissiisstteemm ddee ccooffrraajj ssuunntt::

reglabil continuu la orice razãmai mare de 3,5 m (2,5 m pentru situ-aþii excepþionale);

numai douã lãþimi de panou:2,40 m pentru panourile interioare ºi2,50 m pentru panourile exterioare;

înãlþimi de panou disponibilede: 0,70 m / 1,20 m / 2,40 m / 3,00 m/ 3,60 m / 4,80 m ºi cu care – princombinare pe verticalã – se obþine unraster practic pe înãlþime;

un singur tip de element delegãturã, cleºtele reglabil de 10 cm;

panou cofrant „heavy duty” detip Dokaflex 21 mm;

legãturã rigidã solidã întrep r o f i l e l e d e c a p ã t º i p l a c acofrantã, asigurând o curburã exactã

atât la muchiile elementului cofrant,cât ºi pe suprafaþã;

elemente de ancorare puþine:o tijã de ancorare la fiecare 1,5 m2 decofraj;

se poate combina cu sistemeleFramax ºi Alu – Framax;

reduce costurile de manoperãpentru lucrãrile de retuºare la locurilede ancorare.

Instalarea cofrajului curb estefacilã ºi necesitã ca unicã sculã dereglaj un ºablon din scândurã care seconfecþioneazã în ºantier la razacurbei ce trebuie obþinutã.

Pentru lucrãri repetitive, odatãinstalate, panourile pot fi mutate cumacaraua în blocuri mari, gata reglateºi preasamblate, la urmãtoarea poziþie.Nu trebuie demontate nici mãcarcontravântuirile sau alte accesorii.

Cofrajul curb H 20 permite realizareaºi de cofraje curbe cu raza variabilã ºisuprafeþe dupã alte curbe geometrice,des utilizate în arhitectura modernã.

H 20 dispune de un bogat sistemde accesorii de montaj, de manevrarecu macaraua, pentru asigurarea stabili-tãþii la instalare, reglaj ºi asigurareacondiþiilor de securitate a muncii lanivelul standardelor internaþionale.

Firma DDookkaa RRoommâânniiaa SSRRLL asigurãpentru fiecare lucrare, prin specialiºtiisãi, un desen de panotaj realizat cusoftware-ul specializat TIPOS 6.0,documentaþie de utilizator în limbaromânã ºi, nu în ultimul rând, asis-tenþã tehnicã nemijlocitã în ºantier lainstalarea cofrajelor.

Echipamentele de cofrare perfor-mante sunt o premisã a creºterii efi-cienþei în activitatea de construcþii.Alãturi de acestea, programele deºcolarizare a specialiºtilor în con-strucþii sunt un alt factor major înatingerea acestui obiectiv.

Firma DDookkaa oferã la cerere utiliza-torilor ºi programe de ºcolarizarepentru utilizarea echipamentelor sale.

OOppeerraaþþiiiillee ddee ccooffrraarree îîººii iiaauu „„ppaarrtteeaa lleeuulluuii”” ddiinn ttoottaalluull vvoolluummuulluuii ddee mmaannooppeerrãã llaa rreeaalliizzaarreeaa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorrccoommpplleexxee.. EEcchhiippaammeenntteellee mmooddeerrnnee ddee ccooffrraarree ccoonnttrriibbuuiiee mmaajjoorr llaa rraaþþiioonnaalliizzaarreeaa aacceessttoorr ooppeerraaþþiiii.. ªªii,, iimmpplliicciitt,,îîmmbbuunnããttããþþiirreeaa ssuucccceessiiuunniiii tteehhnnoollooggiiccee aa ooppeerraaþþiiiilloorr dduuccee,, îînn ffiinnaall,, llaa oo ccrreeººtteerree iimmpprreessiioonnaannttãã ddee eeffiicciieennþþãã..


M E C O N E RMecanismul eficienþei

CCiipprriiaann EEnnaacchhee:: Aºadar, ce vârstãare societatea pe care o conduceþiºi care este obiectul sãu de activitate?MMiihhaaii PPâârrlleeaa:: Din punctul de

vedere al vârstei,, SC MECONERSA este, am spune, tânãrã, dar cuvechi rãdãcini tehnice ºi profesionale,pentru cã ea a fost înfiinþatã înanul 1993, desprinzându-se din fostaCentralã de Mecanizare pentruConstrucþii Industriale care, pânã

în anul 1989, a efectuat lucrãri demecanizare complexe pe marileºantiere ale þãrii, precum: PalatulParlamentului, Combinatul Nuclearde la Cernavodã, hidrocentraleleTileagd, Olt, Râul Mare, Retezat,precum ºi montãri, demontãri ºi servicepentru toate tipurile de macarale turn,inclusiv pentru macaralele Derick,în zonele miniere din þarã - Motru,Jilt, Berbeºti, Alunul etc.

Obiectul de activitate al societãþiieste închirierea utilajului tehno-logic º i servici i le respect iveprivind construcþiile, în acest capitolintrând: macarale turn, echipamentede încãrcare, echipamente de trans-port, automacarale etc., precum ºimontãri, demontãri, service, reparaþiiaccidentale, reparaþii curente, reparaþiicapitale la toatã gama de instalaþii deridicat (macarale turn, macaralePortal, macarale Derick, podurirulante, macarale portuare etc.).Aº sublinia un aspect foarte impor-tant pentru beneficiarii noºtri, ºianume cã noi suntem familiarizaþi culegislaþia româneascã ºi putemobþine toate autorizaþiile necesarepentru funcþionarea, în condiþiilegale, a instalaþiilor de ridicat, lucruesenþial pentru garanþia execuþieioperaþiunilor la care ne angajãmfaþã de investitorii cu care avemcontracte.

CC..EE..: Vorbeam mai înainte despreconcurenþã ºi efectele ei. Cu cinev-aþi „confruntat” pânã acum?

CChhiiaarr ddaaccãã dduuppãã 11999900 „„þþaarraa îînnttrreeaaggãã nnuu aa mmaaii ffoosstt ttooaattãã uunn ººaannttiieerr””,, ccuumm ssee ssppuunneeaa îînnaaiinnttee ddee 11998899,, sseeccttoorruullccoonnssttrruuccþþiiiilloorr aa ccoonnttiinnuuaatt ssãã ffiiee pprroommoottoorruull ddeezzvvoollttããrriiii eeccoonnoommiiccee „„ttrrããggâânndd”” dduuppãã eell,, aattââtt ccââtt ss--aa ppuuttuutt,, cceelleellaallttee ppaalliieerreeppee oorriizzoonnttaallãã ººii vveerrttiiccaallãã aallee ccoonnssttrruuccþþiieeii uunneeii nnooii ssoocciieettããþþii,, cceeaa ccaappiittaalliissttãã.. SSppuunnâânndd aacceesstt lluuccrruu,, aavveemm îînn vveeddeerree nnooiilleepprriinncciippiiii ccaarree iimmppuunn uunn ssiisstteemm aappaarrttee ffaaþþãã ddee cceell aall eeccoonnoommiieeii cceennttrraalliizzaattee.. PPrriimmuull eelleemmeenntt ddiissttiinnccttiivv îîll rreepprreezziinnttãã,,îînn nnoouuaa eettaappãã,, ccaarraacctteerruull ccoonnccuurreennþþiiaall,, cceell ccaarree „„cceerrnnee”” ooffeerrttaa ggeenneerrooaassãã aappããrruuttãã,, îînn cceeii 1155 aannii ddee dduuppãã 11999900,, ppee ppiiaaþþaaccoonnssttrruuccþþiiiilloorr ddiinn RRoommâânniiaa..

PPeennttrruu aa ffii ccoommppeettiittiivvee,, ssoocciieettããþþiillee ccoommeerrcciiaallee ddiinn ddoommeenniiuu aauu ttrreebbuuiitt ssãã aallooccee ffoonndduurrii îînnsseemmnnaattee ppeennttrruu ddoottaarreeaatteehhnniiccãã,, tteehhnnoollooggiiccãã ººii llooggiissttiiccãã ppeennttrruu aa ppuutteeaa ffaaccee ffaaþþãã ssiisstteemmuulluuii ddee lliicciittaaþþiiii ººii,, mmaaii aalleess,, ddee eexxeeccuuþþiiee llaa ppaarraammeettrriiccaalliittaattiivvii aa lluuccrrããrriilloorr ccoonnttrraaccttaattee..

DDiinn aacceesstt ppuunncctt ddee vveeddeerree,, uunneellee ssoocciieettããþþii ss--aauu oorriieennttaatt ººii aauu ffããccuutt ttoott cceeeeaa ccee aauu ppuuttuutt ppeennttrruu aa ssee ssppeecciiaalliizzaa ssttrriiccttppee ggeennuull ddee lluuccrrããrrii ººii ooppeerraaþþiiii ppee ccaarree llee ppoott eexxeeccuuttaa llaa uunn nniivveell ccoonnccuurreennþþiiaall ssuuppeerriioorr,, mmaaii aalleess ccãã îînn RRoommâânniiaa,, îînnuullttiimmaa vvrreemmee,, ooffeerrttaa ssttrrããiinnãã eessttee pprreezzeennttãã ppeessttee ttoott,, aavvâânndd oo iinnfflluueennþþãã ssuubbssttaannþþiiaallãã aassuupprraa sscchhiimmbbããrriiii mmeennttaalliittããþþiiiiccoonnssttrruuccttoorriilloorr aauuttoohhttoonnii..

UUnnaa ddiinnttrree ssoocciieettããþþiillee ccaarree ss--aauu îînnþþeelleess ffooaarrttee rreeppeeddee nnooiillee ccoonnddiiþþiiii iimmppuussee,, ttaacciitt,, aaccttiivviittããþþiiii ddee ccoonnssttrruuccþþiiii ddiinn þþaarraannooaassttrrãã aa ffoosstt ººii eessttee SSCC MMeeccoonneerr SSAA ddiinn BBuuccuurreeººttii,, aall ccããrreeii ddiirreeccttoorr ggeenneerraall,, ddoommnnuull iinnggiinneerr MMiihhaaii PPâârrlleeaa,, nnee ffaacceeccuunnoossccuuttee ccââtteevvaa ddiinnttrree eelleemmeenntteellee ccee ssttaauu llaa bbaazzaa aaccttiivviittããþþiiii ddeessffããººuurraattee ppee ffrroonnttuull ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr llaa ccaarree ppaarrttiicciippãã..

continuare în pagina 18


MM..PP..:: SC MECONER SA a colaborat

la realizarea diferitelor obiective cu

companii prestigioase, cum ar fi:

Feal International – Franþa

(renovarea hotelului Hilton);

Bouygues – Franþa (construirea

sediului Bancorex, a hotelului

Sofitel, a sediului Eurocenter -

Victoria Plaza);

llbau – Austria (sedii de birouri

ºi bãnci);

Liebherr – Germano-Austriac

(montãri, demontãri, service macarale

Liebherr);

Tivierre Construzioni – Italia;

Balafas – Grecia;

Soconac – Franþa;

Diekat – Grecia;

Baumeister – Germania etc.

Iatã de ce, enumerând aceste

firme renumite, putem spune fãrã

l ipsã de modest ie cã suntem

competitivi pe piaþa construcþiilor.

Din acest punct de vedere, reþineþi

cã putem fi consultantul ºi antre-

prenorul de care aveþi nevoie.

ªi încã o precizare, nu lipsitã de

interes pentru dvs. Noi putem acoperi

întreaga suprafaþã a României, astfel

încât utilajele ºi serviciile noastre pot

fi oriunde aveþi nevoie.

Aºadar, noi nu vã oferim numai

colaborare, putem fi partenerii dvs.

CC..EE..: Mai concret, ce gen de

servicii puteþi oferi ºi asigura

potenþialilor dvs. beneficiari de

investiþii?

MM..PP..:: În portofoliul de servicii al

societãþii MECONER SA, sunt incluse:

MMoonnttããrrii--ddeemmoonnttããrrii iinnssttaallaaþþiiii ddee

rriiddiiccaatt (macarale turn, Derick, Portal,

Lifturi, Liebherr, Potain, Comedil etc.);

MMoonnttããrrii--ddeemmoonnttããrrii ccoonnssttrruuccþþiiii

mmeettaalliiccee;;

ÎÎnncchhiirriieerrii mmiijjllooaaccee ddee mmeeccaanniizzaarree

(macarale turn, automacarale, utilaje

de încãrcare, mijloace de transport etc.);

RReeppaarraaþþiiii ccuurreennttee,, aacccciiddeennttaallee ººii

ccaappiittaallee pentru: macarale turn,

Derick, Portal, Lifturi, Liebherr,

Potain, Comedil etc.

SSeerrvviiccee,, ppuunneerree îînn ffuunnccþþiiuunnee,,

aauuttoorriizzããrrii IISSCCIIRR ppeennttrruu iinnssttaallaaþþiiii ddee

rriiddiiccaatt..

SSCC MMEECCOONNEERR SSAAAAddrreessaa:: SSttrr.. LLeeoorrddeennii nnrr.. 9944 BB,,PPooppeeººttii LLeeoorrddeennii,, jjuudd.. IILLFFOOVV

TTeell..:: 002211--446677..3300..2255;;TTeell..//FFaaxx:: 002211--449922..0044..4499

EE--mmaaiill:: ooffffiiccee@@sscc--mmeeccoonneerr--ssaa..rroowwwwww..sscc--mmeeccoonneerr--ssaa..rroo

urmare din pagina 16


Dupã cum se ºtie, prestigioasa firmãHolcim, credincioasã realizãrii unuiobiectiv fundamental pentru sãnãtateaoamenilor ºi a mediului înconjurãtor, pelângã mãsurile tehnico-organizatorice ºitehnologice legate de procesul deproducþie, a desfãºurat ºi desfãºoarãprograme concrete privind formarea încãde pe bãncile ºcolii a unor deprinderilegate de înlãturarea poluãrii. Proiectul„CCrreeeeaazzãã--þþii MMeeddiiuull!!” este un exemplucare a ºi dat rezultate în urma aplicãrii luide cãtre mai multe unitãþi ºcolare din þarã.ªi cum în orice întrecere este ºi uncâºtigãtor, de aceastã datã, el a fost loca-lizat în nordul þãrii, la Suceava.

Aºadar, compania Holcim (România) SAa oferit cisterna de beton micilor ECO-PRO-MOTORI de la Eco-ªcoala „IIoonn CCrreeaannggãã””din Suceava. Aceasta a fost premiatã pen-tru campania de informare cu privirel a protecþia mediului înconjurãtor„ÎÎmmpprreeuunnãã ppeennttrruu uunn vviiiittoorr mmaaii vveerrddee”,derulatã în cadrul proiectului educaþional„CCrreeeeaazzãã--þþii MMeeddiiuull!!”.

Timp de 40 de zile, elevii din claselepilot de la Eco - ªcoala din Suceava audesfãºurat activitãþi de ecologizare acartierului ºi a parcurilor, au realizatmateriale informative, au organizatexpoziþii ºi concursuri pe teme de mediu,au colectat deºeuri, au plantat arbori ºiflori. Originalitatea campaniei a constatîn participarea elevilor ºi a cadrelordidactice la ecologizarea terenuluiSuceava – Câmpulung Moldovenesc.În aceastã campanie au fost antrenaþipãrinþi, alte cadre didactice, dar ºi peste700 de elevi, colegi ai ECO-PROMOTO-RILOR, precum ºi reprezentanþi aiAgenþiei pentru Protecþia MediuluiSuceava, ai Ocolului Silvic Solca ºi aiPrimãriei Municipiului Suceava.

„Originalitatea iniþiativelor înscrise înconcurs de cãtre ºcolile participante înproiectul educaþional „„CCrreeeeaazzãã--þþii MMeeddiiuull!!””a depãºit aºteptãrile companiei Holcim.Anul trecut am decis sã rãspundemnevoilor de informare ale copiilor referi-toare la modalitãþile de protecþie aleresurselor naturale. Numãrul mare deelevi, profesori ºi pãrinþi care s-au implicatîn activitãþile proiectului ne demonstreazã,o datã în plus, cã decizia noastrã a fostinspiratã”, a declarat LLuummiinniiþþaa OOpprreeaa,, CCoomm--mmuunniiccaattiioonn MMaannaaggeerr,, HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) SSAA..

Campania s-a desfãºurat în cadrulconcursului „Cei mai buni ECO-PROMO-TORI” care a avut loc concomitent în 20 deºcoli din oraºele Aleºd, Arad, Baia Mare,

Bistriþa, Braºov, Bucureºti, CâmpulungMuscel, Cluj-Napoca, Craiova, Oradea,Piteºti, Ploieºti, Râmnicu-Vâlcea, SatuMare, Sibiu, Suceava, Timiºoara, TârguMureº ºi Turda. Peste 15.000 de elevi,împreunã cu pãrinþii ºi prietenii lor, ºi maimult de 500 de cadre didactice au fostprezenþi la astfel de campanii în oraºele lor.

„Concursul nu a reprezentat doar oprovocare adresatã ºcolilor participantepentru a testa în ce fel s-au dezvoltatabilitãþile comunicative, argumentative ºide colaborare ale elevilor care au partici-pat în proiectul „CCrreeeeaazzãã--þþii MMeeddiiuull!!”..Concursul a fost ºi un bun prilej pentru aantrena cât mai mulþi elevi în activitãþile

de protecþie a mediului ºi a asigura astfelun transfer firesc de informaþii ca de laprieten la prieten“, a adãugat RRaadduuMMaatteeeessccuu,, PPrreeººeeddiinnttee EExxeeccuuttiivv,, FFuunnddaaþþiiaaCCOONNCCEEPPTT..

Proiectul „CCrreeeeaazzãã--þþii MMeeddiiuull!!” s-aderulat în anul ºcolar 2004 – 2005, a fostfinanþat de Holcim (România) SA ºi imple-mentat de Fundaþia CONCEPT înparteneriat cu Ministerul Educaþiei ºiCercetãrii. El s-a adresat elevilor dinînvãþãmântul primar ºi gimnazial româ-nesc, clasele a IV-a ºi a V-a, propu-nându-ºi sã formeze, încã de la acestevârste, un comportament civic de pro-tecþie a mediului înconjurãtor.

Proiectul „Creeazã-þi Mediul!”PREMII PENTRU Eco – ªcoala „ION CREANGÃ” din SUCEAVA

ARACOEvoluþia preþurilor în construcþii în perioada iunie 2004 – iunie 2005

iinngg.. NNiiccoollaaee ªªIIªªMMAANN

Iatã ce s-a constatat pentru perioadasupusã studiului de faþã:

aa)) Evoluþia preþurilor la materialelede construcþie, energie electricã ºicarburanþi s-a determinat pe bazaindicilor preþurilor producþiei indus-triale pe clase CAEN, publicate înBuletinul Statistic de Preþuri ºi esteredatã în aanneexxaa nnrr.. 11..

Creºterea preþurilor la materialelede construcþii, considerate în pon-derea medie cu care aceste materialeintervin în diferite tipuri de clãdiri ºiconstrucþii inginereºti, a condus la ocreºtere medie ponderatã a costurilorcu materialele, dupã cum reise dinttaabbeelluull 11.

Creºterile medii ponderate suntpreluate din datele prelucrate deINCERC Bucureºti.

Din analiza datelor de mai sus, seconstatã urmãtoarele:

tendinþa generalã de scãdere apreþurilor materialelor de construcþii;

scãderea substanþialã a preþuluila oþel beton începând din decembrie2004 cu peste 10%;

creºterea mult peste medie apreþurilor la material lemnos, þevi,

cãrãmizi, þiglã, var ºi prefabricate dinbeton armat.

bb)) Creºterea salariului mediu brutpe ramurã în construcþii în luna iunie2005 faþã de iunie 2004 este de17,5% [(7.896.000 : 6.721.000 – 1) x 100],datele sunt preluate din BuletinulStatistic.

Salariul mediu orar net în iunie2005 este de 34.766 lei/ora, iar celbrut de 44.959 lei/orã, reprezentând77% din acesta.

cc)) Creºterea substanþialã apreþurilor la energie electricã ºi car-buranþi a condus la majorarea cos-turilor cu utilajele de construcþii ºi cutransporturile de materiale, precum ºicu transporturile tehnologice (pãmânt,beton, moloz).

dd)) Indicii medii de creºtere apreþurilor în construcþii, determinaþide INCERC ºi avizaþi de MTCT cunr. 9/15 august 2005 sunt prezentaþiîn ttaabbeelleellee 22 ºi 33.

Indicele mediu de creºtereglobal pe ramurã în iunie 2005, faþãde iunie 2004, este de: 15,75%[(14.481,595 :12.597,477 – 1) x 100].

ee)) Evoluþia indicelui de inflaþie,determinat pe baza indicilor preþurilorde consum publicaþi în Buletinul

Statistic de Preþuri, înregistreazã îniunie 2005, faþã de iunie 2004, ocreºtere de 9,6%.

ff)) Evoluþia cursului mediu lunar alROL/EURO – BNR – iunie 2005, faþãde iunie 2004, înregistreazã o scãderede peste 11%.

Începând cu luna octombrie 2004,cursul BNR ROL/EURO este într-o con-tinuã ºi acceleratã scãdere, ajungând lafinele lunii iunie 2005 la 36.050 lei faþãde 41.127 lei la finele lunii septembrie2004 (o scãdere de 12,4%).

Din cele analizate ºi prezentatemai sus, rezultã urmãtoarele:

creºterea medie a preþurilor înconstrucþii pe perioada analizatã estemai mare decât rata inflaþiei (15,75%faþã de 9,6%);

aceastã diferenþã este cauzatã deo creºtere mai mare a salariilor în con-strucþii (1177,,55%%), precum ºi de ocreºtere substanþialã a preþurilorcarburanþilor (2288,,6655%%) ºi energieielectrice (1122,,7755%%).

Evoluþia cursului ROL/EURO nureflectã creºterea medie a preþurilor ºi esteîn total dezacord cu aceasta; din aceastãcauzã referinþa la acest curs ca la un reperrelativ stabil nu mai este posibilã.

PERIOADA30.06.2004 30.09.2004 30.12.2004 30.03.2005 30.06.2005

Creºtere relativã 0% 3,80% 2,20% 2,10% 0,90%Creºtere cumulatã 0% 3,80% 6,10% 9,30% 9,30%

TTaabbeelluull 11



DDeeººii aamm iinnttrraatt îînn uullttiimmuull ttrriimmeessttrruu aall aacceessttuuii aann,, ppeennttrruu cceeii ccaarree aaccþþiioonneeaazzãã îînn sseeccttoorruull ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr,, eesstteeiinntteerreessaanntt ssãã vvaaddãã,, eexxaammiinnâânndd ddaatteellee ssttaattiissttiiccee ffuurrnniizzaattee,, ccuumm ss--aa ddeessffããººuurraatt eevvoolluuþþiiaa pprreeþþuurriilloorr,, ppeennttrruu ccaa ppee bbaazzaa lloorrssãã ttrraaggãã ccoonncclluuzziiiillee nneecceessaarree aannaalliizzeeii pprroopprriieeii aaccttiivviittããþþii.. DDee aasseemmeenneeaa,, ttoott ddiinn ssttaattiissttiiccii ssãã--ººii ppooaattãã oorriieennttaa,, ppeevviiiittoorr,, ººii ssttrraatteeggiiaa iinnvveessttiiþþiioonnaallãã..

ÎÎnn ssttaaddiiuull ddee ffaaþþãã,, ssppeecciiaalliiººttiiii îînn ddoommeenniiuu aauu aannaalliizzaatt eevvoolluuþþiiaa pprreeþþuurriilloorr llaa pprriinncciippaalleellee eelleemmeennttee ddee ccoosstt îînn ccoonnssttrruuccþþiiii,,ccuumm ssuunntt:: mmaatteerriiaalleellee,, ssaallaarriiiillee,, eenneerrggiiaa eelleeccttrriiccãã ººii ccaarrbbuurraannþþiiii..

DDee aasseemmeenneeaa,, aa ffoosstt aannaalliizzaattãã eevvoolluuþþiiaa iinnddiicceelluuii mmeeddiiuu ppoonnddeerraatt aall pprreeþþuurriilloorr ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr,, îînn rraappoorrtt ccuueevvoolluuþþiiaa iinnddiicceelluuii ddee iinnffllaaþþiiee aa ccuurrssuulluuii RROOLL//EEUURROO BBNNRR..

ÎÎnn aacceesstt ssccoopp,, aauu ffoosstt ffoolloossiittee ddaatteellee ppuubblliiccaattee ddee IInnssttiittuuttuull NNaaþþiioonnaall ddee SSttaattiissttiiccãã îînn BBuulleettiinnuull SSttaattiissttiicc ddeePPrreeþþuurrii,, pprreeccuumm ººii ddaatteellee pprreelluuccrraattee ddee IINNCCEERRCC,, pprriivviinndd iinnddiicciiii ddee aaccttuuaalliizzaarree aa ccllããddiirriilloorr ººii ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr ssppeecciiaallee..


AANNEEXXAA 11:: IInnddiicciiii ddee ccrreeººtteerree aa pprreeþþuurriilloorr îînn ccoonnssttrruuccþþiiii eellaabboorraaþþii ddee IINNCCEERRCCººii aavviizzaaþþii ddee CCoommiitteettuull TTeehhnniicc ddee SSppeecciiaalliittaattee aall MM..TT..CC..TT ccuu nnrr.. 99 ddiinn 1155 aauugguusstt 22000055

TTaabbeelluull 22:: IInnddiicciiii mmeeddiiii ddee aaccttuuaalliizzaarree aa vvaalloorriiii ccllããddiirriilloorrººii ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr ssppeecciiaallee,, ppee eettaappee ººii ccuummuullaatt,,

ffaaþþãã ddee ddaattaa rreeppeerr 0011..0011..11996655

TTaabbeelluull 33:: IInnddiicciiii mmeeddiiii ddee aaccttuuaalliizzaarree aa vvaalloorriiii ccllããddiirriilloorrººii ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr ssppeecciiaallee,, ppee eettaappee ººii ccuummuullaatt,,

ffaaþþãã ddee ddaattaa rreeppeerr 0011..0011..11999900


CCuuii ssee aaddrreesseeaazzããAceastã asigurare, elaboratã în concordanþã cu cele

mai moderne forme de asigurare, similare celor practicatepe plan internaþional, protejeazã interesele financiare alesocietãþilor de construcþii, asigurând derularea în bune condiþiia proiectelor angajate.

CCaarree ssuunntt rriissccuurriillee aassiigguurraatteeAcoperirea este structuratã astfel:

SSeeccþþiiuunneeaa 11,, ddee ttiipp „„AAllll RRiisskkss”” ((„„ttooaattee rriissccuurriillee””)),,cuprinzând pagubele materiale produse din orice alte cauzedecât cele excluse în mod explicit contractual:

- lucrãrilor de construcþii-montaj care fac obiectul asigurãrii;- materialelor/bunurilor furnizate de beneficiarul lucrãrii

pentru executarea acesteia;- instalaþiilor/echipamentelor/utilajelor/altor dotãri utilizate

de constructor în derularea contractului de execuþie;- bunurilor existente la locaþia/în vecinãtatea ºantierului

aparþinând/aflate în grija, custodia beneficiarului/constructorului.SSeeccþþiiuunneeaa 22 –– rrããssppuunnddeerreeaa cciivviillãã aa ccoonnssttrruuccttoorruulluuii

ffaaþþãã ddee tteerrþþii,, ddeeccuurrggâânndd ddiirreecctt ddiinn aaccttiivviittaatteeaa ddee ººaannttiieerrddeessffããººuurraattãã, prin care se acoperã orice pretenþie dedespãgubire formulatã de o terþã persoanã împotrivaconstructorului, pentru prejudiciile suferite, constând în:

- vãtãmãri corporale accidentale, inclusiv deces;- distrugerea/avarierea bunurilor aparþinând acestora;- cheltuielile de judecatã fãcute de reclamant.Adiþional sunt acoperite ºi cheltuielile efectuate de Asigurat

în procesul civil, dacã a fost obligat la dezdãunare.

PPeerriiooaaddaa aassiigguurraattããContractul de asigurare se încheie pe durata lucrãrii de

construcþii/montaj conform contractului de construcþie/execuþie.Acoperirea conferitã de Secþiunea I se poate extinde, la opþiuneaAsiguratului, ºi pentru o perioadã de garanþie menþionatãîn contract.

CCoommppoonneennþþaa ccoonnttrraaccttuulluuii ddee aassiigguurraarree:: - poliþa de asigurare;- condiþiile de asigurare (generale/speciale);- cererea-chestionar;- specificaþie bunuri (dupã caz);- raport de inspecþie.

SSuummaa aassiigguurraattãã::SSeeccþþiiuunneeaa II:: Suma asiguratã reprezintã valoarea totalã

a contractului de construcþie/execuþie adiþionatã cu valoareainstalaþiilor/echipamentelor/utilajelor ºi o sumã reprezen-tând limita maximã de despãgubire pentru bunurile exis-tente la locaþia/vecinãtatea ºantierului, cuprinse în asigurare.

SSeeccþþiiuunneeaa IIII:: Suma asiguratã este valoarea declaratãde Asigurat, reprezentând limita maximã de rãspundere(despãgubire) a Asiguratorului.

PPrriinncciippiiii ddee ddeessppããgguubbiirree::SSeeccþþiiuunneeaa II

În caz de daunã se va urmãri readucerea bunuriloravariate/distruse la starea anterioarã producerii evenimen-tului asigurat prin repararea/înlocuirea acestora cu uneleidentice/similare (aceiaºi parametri tehnico-constructivi).

Despãgubirea cuvenitã nu va depãºi sumele asigurateînscrise în poliþa de asigurare, cuantumul pagubei (costulreparaþiilor/înlocuirilor) ºi nici valoarea realã a bunurilor ladata producerii evenimentului asigurat (valoarea de înlocuirediminuatã cu deprecierea valoricã stabilitã în funcþie devechime, grad de întrebuinþare, stare de întreþinere).

SSeeccþþiiuunneeaa IIIIDespãgubirile se stabilesc pe baza înþelegerii dintre

Asigurat, persoana pãgubitã ºi Asigurator, iar în caz deneînþelegere, prin hotãrâre judecatoreascã definitivã ºi ire-vocabilã. Valoarea despãgubirii are la bazã prejudiciileefectiv suferite de persoanele pãgubite, fãrã însã a depãºilimita de rãspundere înscrisã în poliþa de asigurare.

PPllaattaa pprriimmeeii ddee aassiigguurraarreePrima de asigurare se achita anticipat, integral sau în

rate, în valutã sau în lei, la cursul de schimb B.N.R. valabilla data efectuãrii plãþii.

CCaarraacctteerriissttiiccii//aavvaannttaajjee::În mãsura în care au fost cuprinse în contract, Asigu-

ratorul deconteazã cheltuielile de curãþare a locului saude înlãturare a resturilor rezultate ca urmare a produceriiunui eveniment asigurat, cheltuielile de limitare/prevenirea extinderii daunelor;

Faciliteazã accesul la proiecte de anvergurã, atribuibileprin licitaþii/selecþie de oferte.

SSEEDDIIUULL CCEENNTTRRAALLB-dul Libertãþii nr 22, bl. 102, Sector 5, Bucureºti - 050707 ROMÂNIA

tel. 021.405.74.20;fax: 021.311.44.90;

e-mail: [email protected]; web site: www.bcrasig.ro

AAssiigguurraarreeaa lluuccrrããrriilloorr ddee ccoonnssttrruuccþþiiii-mmoonnttaajj ººii rrããssppuunnddeerreeaa ccoonnssttrruuccttoorruulluuii

CCuuii ssee aaddrreesseeaazzããAceastã asigurare se adreseazã persoanelor fizice sau juridice

care deþin cu orice titlu bunuri destinate desfãºurãrii activitãþiloreconomice/social-culturale, aflate pe teritoriul României.

CCee ssee aassiigguurrãã::iimmoobbiillee ººii aallttee bbuunnuurrii

aa)) clãdiri ºi alte construcþii -- date în folosinþã în baza procesului verbal derecepþie finalã, destinate desfãºurãrii activitãþilor economice/social-culturale;

bb)) conþinut: - mijloace fixe ºi obiecte de inventar (maºini, utilaje, echipamente, insta-

laþii tehnologice, unelte, aparaturã foto, video, cuptoare, mobilier, biroticã etc.); - stocuri (mãrfuri, materii prime, materiale, bunuri primite în scopul

reparãrii/prelucrãrii etc.).în baza unor ccllaauuzzee ssppeecciiaallee se pot asigura: clãdiri în curs de con-

struire, sere, bunuri transportabile, obiecte de artã, bunuri cu volum micºi valoare unitarã mare, care constituie marfã în magazine (bijuterii,blãnuri, telefoane mobile ºi accesorii etc.).

cchheellttuuiieelliillee necesare ºi rezonabile, efectuate în legãturã cu bunurileasigurate ºi generate de producerea/iminenþa producerii evenimentelor asigurate:

aa)) incluse în suma totalã asiguratã, dar nu mai mult de 10% din valoareaacesteia:

-- pentru limitarea daunelor (demontarea, dãrâmarea sau mutarea înalt loc a bunurilor asigurate);

-- pentru prevenirea producerii evenimentelor asigurate.bb)) suplimentare, acoperite în limitele sumelor asigurate menþionate

în poliþã ºi în schimbul plãþii unei prime de asigurare adiþionale:-- de proiectare, incluzând onorariile arhitecþilor, topografilor,

inginerilor consultanþi;-- de refacere a documentelor, manuscriselor, planurilor, desenelor ºi

registrelor de afaceri;-- de curãþare/disponibilizare a resturilor de la locul daunei;-- pentru stingerea incendiilor (intervenþia pompierilor);-- de investigaþie/constatare/expertizã a daunei.

CCaarree ssuunntt rriissccuurriillee aassiigguurraattee??În funcþie de opþiunea Asiguratului, acoperirea poate fi:

DDEE BBAAZZÃÃ ((„„FFLLEEXXÃÃ””)) care cuprinde urmãtoarele riscuri: incendiu, trãsnet,explozie, cãderi accidentale de corpuri, distrugeri provocate de animale sãl-batice elementelor exterioare ale clãdirii/construcþiei asigurate, boom sonic.

EEXXTTIINNSSÃÃ care cuprinde riscurile enumerate la acoperirea de bazãºi cu extindere selectivã, în funcþie de opþiunea Asiguratului:

aa)) cutremur;bb)) inundaþii/viituri;cc)) furtunã, vijelie, uragan, tornadã, grindinã, ploaie torenþialã;dd)) prãbuºire/alunecare de teren; ee)) greutatea zãpezii/gheþii ºi avalanºe de zãpadã;ff)) coliziune cu vehicule, inclusiv feroviare;gg)) inundare ca urmare a spargerii accidentale a instalaþiilor, scurgerii

accidentale a apei din instalaþiile automate de stingere a incendiilor;hh)) greve/revolte/tulburãri civile, vandalism – limita maximã de

despãgubire pentru pagube produse de aceste riscuri este de 5% dinsuma totalã asiguratã;

ii)) terorism – limita maximã de despãgubire pentru pagube produsede aceste riscuri este de 10 % din suma totalã asiguratã, dar fãrã a depãºi250.000 de euro;

jj)) furt prin efracþie/acte de tâlhãrie; Ca urmare a producerii riscului de furt/tentativei de furt, sunt

acoperite ºi pagubele produse bunurilor asigurate; la asigurãrile privindnumai categoria „conþinut”, Asiguratorul acordã despãgubiri pentrupagubele produse clãdirii în care se aflã bunurile asigurate, în limita a10% din suma asiguratã stabilitã pentru categoria „conþinut”.

TTOOAATTEE RRIISSCCUURRIILLEE (cuprinde toate riscurile enumerate laacoperirea EEXXTTIINNSSÃÃ);

SSUUPPLLIIMMEENNTTAARRÃÃ: în baza unor clauze suplimentare ºi prin plataunor prime adiþionale acoperirea se poate extinde ºi pentru:

- riscuri specifice pentru bunuri casabile;- riscuri specifice pentru maºini ºi instalaþii electrice;- daune de consecinþã (ºarje de produse compromise/contaminate)

rezultate ca urmare a producerii riscurilor asigurate;- riscuri specifice pentru mãrfuri refrigerate;- pierderea chiriei ca urmare a producerii evenimentelor asigurate;- riscuri specifice participãrii Asiguratului la diverse evenimente în

calitate de expozant;- pierderi financiare generate de întreruperea activitãþii, consecinþã a

producerii riscurilor acoperite în poliþa de bazã.

PPeerriiooaaddaa aassiigguurraattããAsigurarea se încheie pe o perioadã de 1 an sau pentru perioade subanuale.

CCoommppoonneennþþaa ccoonnttrraaccttuulluuii ddee aassiigguurraarree::- poliþa de asigurare ºi specificaþiile anexe;- condiþiile de asigurare (generale ºi, eventual, speciale);- cererea-chestionar;- raport de inspecþie de risc;- notã de calcul;- alte documente (dupã caz).

SSuummaa aassiigguurraattããSuma asiguratã se stabileºte, dupã caz, în funcþie de opþiunea Asigu-

ratului, astfel:pentru clãdiri/alte construcþii/mijloace fixe ºi obiecte de inventar –

valoarea de înlocuire sau valoarea realã;pentru stocuri – valoarea medie sau valoarea maximã determinatã

în funcþie de preþul de cost/producþie/achiziþie (mai puþin T.V.A.), dupã caz;pentru cheltuieli suplimentare – valoarea declaratã de asigurat.

MMooddaalliittaatteeaa ddee ppllaattãã aa pprriimmeeiiPrima de asigurare se achitã anticipat, integral pentru întreaga

perioadã asiguratã sau în rate, plata putând fi efectuatã atât în valutã, câtºi în lei la cursul de schimb B.N.R. valabil la data efectuãrii plãþii.

PPrriinncciippiiii ddee ddeessppããgguubbiirreeValoarea despãgubirii acordate de Asigurator nu poate depãºi nici

sumele asigurate/limitele de despãgubire menþionate în contract ºi nicicuantumul daunei determinat la data producerii evenimentului asigurat.

Cuantumul daunei la data producerii evenimentului asigurat reprezintã:- pentru clãdiri/construcþii, mijloace fixe/obiecte de inventar: costul

construirii/procurãrii/producerii bunului avariat la care se aplicã sau nuuzura (în funcþie de modul de stabilire a sumei asigurate, opþiune expri-matã de Asigurat în momentul încheierii asigurãrii) – în cazul dauneitotale; costul reparaþiilor/recondiþionãrii/restaurãrii sau înlocuirii pãrþiloravariate (inclusiv al manoperei, transportului, montãrii/demontãrii) lacare se aplicã sau nu uzura (în funcþie de modul de stabilire a sumei asigurate) –în cazul daunei parþiale;

- pentru stocuri: valoarea la data producerii evenimentului asigurat abunurilor care au fost distruse în întregime (dauna totalã); valoarea ladata producerii evenimentului asigurat a pãrþii din cantitatea totalã care afost avariatã/depreciatã ºi care diminueazã valoarea bunurilor respective(dauna parþialã);

- pentru grupele de cheltuieli asigurate: costul proiectului/contrava-loarea serviciilor executate/alte cheltuieli efectuate conform documentelorjustificative prezentate.

Sub_asigurare (dauna parþialã): dacã suma asiguratã înscrisã înpoliþã este inferioarã valorii bunului (valorii de înlocuire sau valorii reale,în funcþie de opþiunea Asiguratului exprimatã în contract la dataîncheierii asigurãrii) sau valorii stocului (dacã suma asiguratã pentrustocuri s-a stabilit la o valoare maximã), cuantumul daunei se reduceproporþional, corespunzãtor raportului dintre suma asiguratã ºi valoareabunului/stocului la data producerii evenimentului asigurat.

Supra_asigurare: dacã suma asiguratã este superioarã valoriibunului la data încheierii asigurãrii, contractul de asigurare nu produceefecte decât în limita valorii bunului (de înlocuire sau realã, în funcþie deopþiunea asiguratului exprimatã în contract), prima de asigurare plãtitã,aferentã excedentului de sumã asiguratã restituindu-se.

CCaarraacctteerriissttiiccii//aavvaannttaajjee::Asiguratul trebuie sa aibã un interes legitim asupra bunului asigurat

(proprietar etc.); flexibilitate din punctul de vedere al „riscurilor asigurate“; se evi-

denþiazã trei niveluri de acoperire („flexã”, „extinsã”, „toate riscurile”),care pot fi adiþionate cu unul de protecþie „suplimentarã”, în funcþie deopþiunea Asiguratului;

suplimentar, se oferã posibilitatea protecþiei pentru pierderilefinanciare cauzate de întreruperea activitãþii Asiguratului, ca urmare aproducerii unui eveniment asigurat prin poliþa de bazã.

AAssiigguurraarreeaa iimmoobbiilleelloorr ººii aa aallttoorr bbuunnuurrii ddeeþþiinnuuttee ddee ppeerrssooaannee jjuurriiddiiccee

SSEEDDIIUULL CCEENNTTRRAALLB-dul Libertãþii nr 22, bl. 102, Sector 5, Bucureºti - 050707 ROMÂNIA

tel. 021.405.74.20;fax: 021.311.44.90;

e-mail: [email protected]; web site: www.bcrasig.ro


Pentru SSCC CCoorrssaarruull RRooººuu, cuvintelede ordine ale întregii sale activitãþipot fi sintetizate în trei termeni:promptitudine – calitate – eficienþã.

Faptul cã firma este organizatãºi funcþioneazã pe principiul unuiholding îi conferã seriozitate ºicompetenþã în tot ceea ce pune ladispoziþia partenerilor sãi.

Având o activitate integratã dupãmodelul care presupune mai multevariante în privinþa opþiunilor legate deraportul preþ-calitate, SSCC CCoorrssaarruull RRooººuuoferã clienþilor sãi materiale de con-strucþii de cea mai bunã calitate.

Una dintre cele ºase societãþicomponente ale holdingului este ceacare pune la dispoziþie agregatelenecesare structurilor de rezistenþã sauinfrastructurii rutiere ori feroviare.Prin SSCC CCoorrssaarruull RRooººuu AAggrreeggaattee ººiiCCaarriieerree SSRRLL,, dvs. puteþi beneficia întimp record de sortimentele pe care ledoriþi, având posibilitatea de a lealege pe cele care sã corespundãlucrãrilor preconizate.

Iatã, de altfel, ºi câteva precizãriîn acest sens fãcute de dl ION ROªU,directorul general al SSCC CCoorrssaarruull RRooººuu.

„Societatea a luat fiinþã în lunafebruarie 2005, ca urmare a dorinþeide a diversifica activitatea companiei„mamã”, dar ºi pentru a urmãri maibine ponderea pe care o deþine, încadrul grupului de firme, activitateade producþie ºi desfacere a agre-gatelor minerale naturale.

Specificul societãþii, dupã cumspune chiar titulatura sa, este acela deexploatare a resurselor de agregateminerale naturale.

Agregatele minerale – respectivbalastul care este, de fapt, materiaprimã – sunt extrase din cele treibalastiere aflate în terasa cursuluimijlociu al râului Argeº, ºi anume laOgrezeni ºi Ulmi, în jud. Giurgiu, ºila Ioneºti, în jud. Dâmboviþa.

Extracþia materialului este asigu-ratã cu 3 dragline ºi un excavatormarca Hanomag, iar transportul aces-tuia în staþiile de sortare ºi prelucrarese executã cu douã dumpere (maºinide transport de mare tonaj) ºi cinciîncãrcãtoare frontale, marca VOLVO.

Cele douã staþii de sortare, care seaflã în exploatare de 10 ani, au ocapacitate de producþie de 80mc/orã.

Pânã la începutul anului 2006,vom finaliza construcþia celei de-atreia staþii de sortare, amplasatã la km 30pe autostrada Bucureºti – Piteºti, staþieîn totalitate nouã, cu o capacitate deprelucrare a balastului de 100 mc/orã,ceea ce va conduce la o mai promptãsatisfacere a necesitãþii de agregateminerale pe piaþa construcþiilor civileºi industriale.

O datã depozitat balastul înperimetrul din apropierea staþiei desortare, urmeazã procesul efectiv desortare, care se face prin ciuruire ºispãlãri succesive, asigurând, datoritãfolosirii sitelor de foarte bunã calitateºi menþinerii întregului ansamblu alstaþiilor de sortare în parametritehnici corespunzãtori, produse debunã calitate, certificate atât în labo-ratoarele proprii, cât ºi în laboratoareindependente.

Achiziþionarea tuturor maºinilor ºia utilajelor a fost fãcutã numai însistem leasing, deoarece am dorit

sã lucrãm cu utilaje noi ºi de bunãcalitate, pentru ca la rândul nostru sãoferim clienþilor materiale ºi serviciide cea mai bunã calitate.

Printre partenerii noºtri de afaceri,se numãrã: SC Strabag, SC Baumeister,SC Aedificia Carpaþi, SC TC Carpaþi,Garanti Balfour – staþia de tratare ºipompare a apei Crivina, jud. Giurgiu.

Seriozitatea ºi corectitudinea îndomeniul afacerilor, caracteristici prin-cipale ale grupului de firme CCoorrssaarruullRRooººuu,, au fãcut sã rezistãm pe piaþaconstrucþiilor, o piaþã de mult disputatã.

Poate cã acesta este ºi motivulpentru care, la 30.06.2005, aveam ocifrã de afaceri de 20.834.735 mii de leivechi, cu perspective certe ca în adoua jumãtate a acestui an, datoritãcontractelor ce se aflã în derulare,aceastã cifrã sã creascã considerabil.

Transportul agregatelor mineralesortate la beneficiari se realizeazã cu18 autocamioane marca VOLVO, cusemiremorca SCHMITZ, de capaci-tate 25 mc, ºi 12 cu autospeciale,marca VOLVO ºi RENAULT, decapacitate 20 mc, fiind asigurat de oaltã societate din cadrul grupului, ºianume SSCC CCoorrssaarruull RRooººuu TTrraannss--ppoorrttuurrii ººii LLooggiissttiiccãã SSRRLL.

Dacã aceste informaþii vã suntsuficiente ºi v-au convins, nu-mirãmâne decât sã vã invit sã deveniþicât mai curând partenerii noºtri deafaceri. Nu veþi regreta!“

CORSARUL ROªUMateriale de calitate


Reabilitarea construcþiilorEUROGARA IAªI

ccoonnff.. uunniivv.. ddrr.. iinngg.. GGaabbrriieellaa PPRROOCCAA –– UUnniivveerrssiittaatteeaa TTeehhnniiccãã „„GGhh.. AAssaacchhii”” IIaaººiiiinngg.. ddrrdd.. MMiihhaaeellaa PPRROOCCAA –– SSCCCCFF „„MMoollddoovvaa”” SSAA IIaaººii

SCURT ISTORICConstrucþia gãrii de cãlãtori Iaºi

este alcãtuitã din trei tronsoane:primul, clãdirea principalã, realizatãîn perioada 1868–1970, corpul Afinalizat în 1928 ºi corpul B construitulterior, finalizat în 1948. Clãdireaprincipalã reprezintã prima garã mareconstruitã în Principatele Române,fiind situatã la capãtul liniei ferateLemberg – Cernãuþi – Iaºi. Estedeclaratã ºi înscrisã în grupa monu-mentelor istorice ale Iaºiului ((ffoottoo 11)).

Corpul central a fost realizat înperioada 1868–1870, conform actu-lui de concesionare pentru con-strucþia ºi exploatarea liniei de caleferatã Suceava – Roman sub manage-mentul lui Victor Ofenheim.

Modelul arhitectonic a fost cel alPalatului Dogilor din Veneþia. Planulconstrucþiei indicã o lungime de133,8 m, 113 încãperi ºi un regim deînãlþime P+2E.

Realizarea terasamentelor pentruconstrucþia clãdirii principale, a pero-nului (1000 m lungime) ºi a linieidirecte a necesitat un volum de130.000 mc umpluturã de pãmântpe o adâncime de 2 m, întrucâtamplasamentul, terasa superioarã arâului Bahlui, conþine mâl argiloscaracterizat prin sensibilitate pro-nunþatã la acþiunea apei.

Loggia de la primul nivel reazemãpe cinci arcade, pe stâlpi ºi trei ogiverealizate integral din piatrã naturalã,sculptatã.

Stilul arhitectonic austriac adeterminat ºi un nume particular datconstrucþiei în perioada dintre celedouã rãzboaie mondiale, ºi anumePalatul German.

Comunicarea dintre corpul declãdire central ºi cele laterale se faceprin intermediul a douã corpuri delegãturã construite ulterior.

Activitatea seismicã, respectivcutremurele petrecute începând cuanul 1977, precum ºi ridicarea nivelu-lui pânzei de apã freaticã pânã la cotade fundare au fost cauzele princi-palelor avarii ale structurii de rezistenþãºi finisajelor.

LUCRÃRI DE CONSOLIDARELA CLÃDIREA PRINCIPALÃ

Cerinþele de integrare în UE pre-supun o infrastructurã performantã.În acest sens, MTTC a desfãºuratproiecte ambiþioase printre care ºi celde integrare a gãrilor Iaºi, Constanþa,Cluj, Timiºoara, Craiova în circuituleuropean.

Construcþia corpului central înlungime de 133,8 m este alcãtuitãdintr-un singur tronson de formãdreptunghiularã în plan, în care casascãr i i es te dispusã în pr imadeschidere marginalã.

Fundaþia este de tip fundaþiedirectã, rigidã, continuã sub reazeme.A fost realizatã pe un strat de umplu-turã din loess cu o grosime de 2,0 m.

Structura de rezistenþã a clãdiriiprincipale este de tip zidãrie portantã

RReeaabbiilliittaarreeaa ssttaaþþiieeii CCFFRR IIaaººii aa ffoosstt iinncclluussãã îînnttrr--uunn pprrooggrraamm ffiinnaannþþaatt ddee BBEERRDD.. LLuuccrrããrriillee ccoonnssttaauu îînn ccoonnssoolliiddaarreeaassttrruuccttuurriiii ddiinn zziiddããrriiee,, aa iinnssttaallaaþþiiiilloorr ººii aa ffuunnccþþiioonnaalluulluuii ddee llaa ppaarrtteerr aavvâânndd îînn vveeddeerree cceerriinnþþeellee uunneeii eeuurroossttaaþþiiii.. ÎÎnn aacceellaaººiipprrooggrraamm aauu ffoosstt iinncclluussee ººii ssttaaþþiiiillee ddee ccaallee ffeerraattãã TTiimmiiººooaarraa,, CClluujj,, CCrraaiioovvaa ººii CCoonnssttaannþþaa..

DDaattaa ffiinnaalliizzããrriiii ttuuttuurroorr lluuccrrããrriilloorr eessttee 11 iiaannuuaarriiee 22000077,, ccâânndd RRoommâânniiaa vvaa ddeevveennii mmeemmbbrrãã ccuu ddrreeppttuurrii ddeepplliinnee îînnUUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannãã..

SSttaaþþiiaa IIaaººii aa pprreezzeennttaatt ppaarrttiiccuullaarriittããþþii pprriivviinndd iinntteerrvveennþþiiaa aassuupprraa ssttrruuccttuurriiii ddee rreezziisstteennþþãã ddaattoorriittãã aammppllaassaammeennttuulluuii ººiiccllaasseeii ddee iimmppoorrttaannþþãã aaffeerreennttee eeuurrooggããrriiii..

FFoottoo 11:: GGaarraa IIaaººii.. CCllããddiirreeaa pprriinncciippaallããcontinuare în pagina 34


realizatã din piatrã naturalã ºicãrãmidã plinã presatã, cu comparti-mentare rarã, în zona centralãexistând un sistem de cadre interca-late cu stâlpi din piatrã naturalã laparter; la etaj, zidãria are prevãzutecenturi suplimentare, grinzi realizatecu profile metalice, rezemate directpe elementele structurale. Planºeeleau structurã din grinzi metalice nesoli-darizate pe reazeme; la partea supe-rioarã au o suprabetonare de 4 cmdin beton de clasã inferioarã.

Structura a fost calculatã, probabil,doar la încãrcãri verticale.

Acoperiºul este de tip ºarpantã cuelemente structurale din lemn.

Expertiza tehnicã a folosit metodade calcul simplificatã pentru evalu-area capacitãþii de rezistenþã.

Întrucât structura existentã prezentaun grad redus de protecþie antiseis-micã, a rezultat necesitatea întocmiriiproiectului de intervenþie.

Proiectul de reabilitare a clãdiriiprincipale a rezolvat consolidareastructurii, înlocuirea tuturor instalaþi-ilor interioare, înlocuirea tâmplãrieiinterioare ºi exterioare, reparareaacoperiºului ºarpantã ºi execuþia definisaje moderne

Astfel: secþiunea fundaþiilor a fostsporitã prin subzidire folosindu-seblocuri din piatrã naturalã, pereþiistructurali au fost întãriþi la intersecþiiºi ramificaþii cu stâlpiºori din zidãrie;buiandrugii ºi pereþii structurali dinzidãrie au fost cãmãºuiþi. Suplimentar,au fost introduse ºi diafragme trans-versale din beton armat monolit curol de rigidizare a elementelor struc-turale ((ffoottoo 22)).

Planºeele au impus mãsuri labo-rioase de realizare a centurilor pe totconturul pereþilor portanþi, precum ºiarmare cu bare independente PC52 ºisuprabetonare în câmp curent, învederea asigurãrii unei rigiditãþi cores-punzãtoare unei structuri din zidãrie,amplasatã într-o zonã cu gradseismic 7,5.

Structura acoperiºului ºarpantã afost reparatã ºi înlocuitã parþial.Ca element de învelitoare s-a folosittablã de oþel tip Planjia cu rezistenþãsporitã la coroziune.

Iniþial, s-au efectuat reparaþii alefinisajelor ºi instalaþiilor, circa 1000 deintervenþii. Mãsurile de consolidarepreconizate înainte de 1990 ºi nefi-nalizate încã nu aveau însã cum sãprevadã ºi ridicarea nivelului pânzeiapei freatice pânã la cota -0,50 faþãde cota terenului natural în întreagazonã a gãrii. Concomitent cu tasãrineuniforme ale cotei ±0,00 m dinplanul iniþial, se pot observa infiltraþiiîn structura planºeului de beton de laparter ºi în unele zone chiar în struc-tura tencuielilor recente de la ele-mentele consolidate ((ffoottoo 33)).

MÃSURÃTORI EFECTUATEPE AMPLASAMENTULCLÃDIRII PRINCIPALE

Tasãrile neuniforme au fost evi-denþiate prin lucrãri topografice

de nivel geometric de precizie petoatã suprafaþa ocupatã de clãdire ºipânã la nivelul liniei directe la nivelulcotei ±0,00 m din planul iniþial.

Ridicarea suprafeþei clãdirii prin-cipale s-a executat folosind metodade drumuire sprijinitã, dus-întors,pe traseul conturului, deschideritransversale ºi în sens longitudinal.

În acest sens, au fost alese 16 punctede staþie, 11 repere de nivelment (RN) ºi563 de puncte radiate.

Cotele punctelor pardoselii finitede parter (cota ±0,00) variazã pedirecþie transversalã, longitudinalã ºiîn secþiuni diferite. Dupã prelucrareamãsurãtorilor, variaþiile relative alecotelor au fost centralizate în ttaabbeelluull 11.

Tasãrile inegale pe cele douãdirecþii principale ºi în secþiunidiferite indicã avaria pernei de loesspe care s-au realizat fundaþiile.

Astfel, se poate observa cã tasareatransversalã este maximã în zona ros-tului dintre clãdirea principalã ºi cor-pul de legãturã dinspre clãdirea B, dupãcare scade relativ uniform spre corpulde legãturã cu clãdirea A, exceptândzona centralã unde existã probabil oumflare a terenului.

În sens longitudinal, tasãrile rela-tive maxime sunt spre Piaþa Gãrii; înmod similar, în zona centralã mãsurã-torile indicã o umflare a pãmântuluidin sistemul de fundare.

Ridicarea nivelului apelor freaticese reflectã ºi prin funcþionarea cores-punzãtoare a reþelei de canalizare încorpul A consolidat anterior corpuluiprincipal.

De menþionat cã proiectul de con-solidare al Gãrii Iaºi nu include unprogram de urmãrire a amplasamen-tului ºi, implicit, a construcþiilor, deºise cunoºtea calitatea slabã a terenuluide fundare ºi ridicarea niveluluipânzei de apã freaticã.

Ridicarea topograficã a fost efectu-atã de autor la cererea antreprenorului.

FFoottoo 22:: DDiiaaffrraaggmmãã ddee rriiggiiddiizzaarree ddiinn bbeettoonnaarrmmaatt mmoonnoolliitt

FFoottoo 33:: IInnffiillttrraaþþiiii îînn ssttrruuccttuurraa ppllaannººeeuulluuii ddeellaa ccoottaa ±±00,,0000 ººii aa tteennccuuiieelliilloorr rreecceennttee

TTaabbeelluull 11:: VVaarriiaaþþiiaa ccootteelloorr rreellaattiivvee



FINISAJE ªI INSTALAÞIIDecizia privind alegerea fini-

sajelor a avut în vedere faptul cã estevorba de consolidarea unei con-strucþii monument istoric, nota epociiºi destinaþia construcþiei.

Fluxul de cãlãtori estimat iniþial la15.000 de persoane zilnic este,actualmente, de ordinul a 25.000 decãlãtori datoritã separãrii fluxului decãlãtori pe distanþe scurte asigurat deGara Iaºi Nord. Astfel, parterul careva defini strict spaþiul destinateurogãrii va deservi personalul ºifluxul de cãlãtori pe distanþe lungi.Spaþiul interior recompartimentat cupereþi despãrþitori include: hol cen-tral, case de bilete, sãli de aºteptare,spaþii comerciale.

Pardoselile sunt prevãzute a fi pla-cate cu travertin/ marmurã în holulcentral ºi gresie rezistentã la uzurã încelelalte spaþii. Pereþii vor fi placaþicu lambriu de lemn, respectiv faianþãîn spaþii comerciale.

Pictura din holul principal reali-zatã pe planºeu va fi restauratãpãstrând intactã concepþia esteticã.

Operaþiile de consolidare au creatoportunitatea realizãrii ºi dispuneriiinstalaþiilor noi: electrice pentrucurenþi slabi, 220 V ºi 380 V;încãlzire, ventilare ºi condiþionareaaerului, sanitare ºi apã-canal.

Întrucât finanþarea pentru eurogarãºi garã-consolidare provine din sursediferite, antreprenorii fiind ºi ei diferiþi,este necesarã corelarea desfãºurãriilucrãrilor în vederea obþinerii peansamblu a unei lucrãri de calitateconform reglementãrilor tehnice învigoare.

RECOMANDÃRIÎn prezent, infiltraþiile masive de

apã în planºeul de la cota ±0.00 ºipereþi pot afecta starea finisajelor ºi,implicit, durata lor de viaþã. De aceeasunt obligatorii: coborârea niveluluipânzei de apã freaticã prin sisteme dedrenuri funcþionale, consolidarea sis-temului de fundare ºi a contactuluiinfrastructurã-teren în condiþiile nou-create, reabilitarea hidroizolaþiilor ºiconsolidarea copertinei de la peronulstaþiei.

Având în vedere rezultatelemãsurãtorilor efectuate pe amplasa-ment, se recomandã urmãrirea sis-tematicã a comportãrii terenului ºiconstrucþiei atât în timpul execuþiei,câ t º i î n exp loa ta re , dupã unprogram stabilit de proiectantul despecialitate.

Indiferent de tipul fondurilor antre-nate la lucrãri de reabilitare/consoli-dare pe stadii fizice, construcþia trebuietratatã sistemic, ca un tot unitar.

Analiza stãrii de sãnãtate a uneiconstrucþii presupune o colaborareîntre specialiºti din diferite domenii deactivitate.

BIBLIOGRAFIE[[11]].. PPrrooccaa,, GGaabbrriieellaa EEccaatteerriinnaa,

Construcþii, Ed. Matrix Rom,Bucureºti, 2002

[[22]].. * * * Normativ P100-1992privind proiectarea antiseismicã aconstrucþiilor de locuinþe, social-cul-turale, agrozootehnice ºi industriale,

[[33]].. * * * Normativ P2-85 privind

proiectarea construcþiilor cu pereþi

structurali din zidãrie;

[[44]].. * * * Legea 10-1995 privind

calitatea în construcþii

[[55]] * * * Normativ ST-015-97

privind îmbunãtãþirea contactului

teren-infrastructurã

[[66]] * * * Metodologie de investi-

gare a zidãriilor vechi

[[77]] * * * Normativ P130-1997

privind urmãrirea în timp a construcþiilor

[[88]] * * * Normativ pentru exe-

cutarea tencuielilor umede C18-83


SC LUXFAN SRL – o ofertã cu putereIMPORTATOR DE ÎNCÃRCÃTOARE FRONTALE – LOCUST

L-752, L-853, L-903, L-1203SSoocciieettaatteeaa LLUUXXFFAANN SSRRLL OOrraaddeeaa,, rreepprreezzeennttaannttuull aauuttoorriizzaatt aall ffiirrmmeeii WWAAYY IINNDDUUSSTTRRYY AASS ddiinn RReeppuubblliiccaa

SSlloovvaacciiaa,, pprroodduuccããttoorr ddee îînnccããrrccããttooaarree ffrroonnttaallee,, ooffeerrãã ppee ppiiaaþþaa rroommâânneeaassccãã ttooaattãã ggaammaa ddee îînnccããrrccããttooaarree LLOOCCUUSSTT ––LL--775522,, LL--885533,, LL--990033,, LL--11220033 ººii TTAALLEETT 3300 ((uuttiillaajj ddee ttrraaccttaatt tteehhnniiccãã aaeerrooppoorrttuuaarrãã))..

CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnniicceeaallee îînnccããrrccããttoorruulluuii ffrroonnttaall LL––11220033

Este un încãrcãtor universal cu ºasiu pepatru roþi, dirijat prin derapajul roþilor. Prin uti-lizarea unui sortiment larg de accesorii, poate fifolosit în toate ramurile economiei.DDaattee tteehhnniiccee::- înãlþimea încãrcãtorului 2.145 mm- lungimea încãrcãtorului cu cupã 3.745 mm- lãþimea încãrcãtorului cu cupã 2.100 mmGGrreeuuttaattee::- de exploatare 3.950 mm- de transport 3.870 mm- totalã 5.150 mmPPaarraammeettrrii ddee lluuccrruu::- portanþa nominalã 1.200 kg- punct de supraîncãrcare 2.400 kg- viteza continuã în faþã ºi spate 11km/h- volumul geometric al cupei 0,52 mc- volumul cupei supraîncãrcate 0,65 mc- forþa de rupere 29 kN- forþa de acþionare 41 kNMMoottoorruull::- tip DIESEL YANMAR 4 TNE 98

în 4 timpi, cu injecþie directã,rãcit cu lichid

- numãrul cilindrilor 4- alezaj/ridicare 98/110 mm- cilindrare 3.319 cmc- sarcina nominalã 51kW/2500 rot./min.AAccþþiioonnaarree::- tip hidrostatic- hidrogenerator de reglaj REXROTH A10 VG 45/45- hidromotor constant MCR 5 H 565- presiunea maximã de lucru 35 MpaCCoommaannddãã::- tip hidraulicã- presiunea de lucru 2,5 Mpa- direcþia prin derapajSSiisstteemm hhiiddrraauulliicc aall iinnssttaallaaþþiieeii ddee lluuccrruu::- hidrogenerator REXROTH 1 PF 263-3x/038 RD- distribuitor REXROTH SX 14- presiune de lucru 16±0,5 Mpa- supapã de compensare EATON 20 GPMTTrraannssmmiissiiaa::- tip mecano-hidraulicã- reductori laterali montabili individual cu

dantura frontalã a roþilorZZggoommoott::- valoarea medie a zgomotului maºinii 79 dB- nivelul rezultant al acusticii motorului 105 dBPPnneeuurrii::- dimensiuni 105 x 18- opþional 12,5 x 18FFrrâânnee::- de lucru (de exploatare) inclusiv de acþionare în

poziþie neutrã- de parcare hidraulicã (acþioneazã

automat dupã oprirea motorului)IInnssttaallaaþþiiee eelleeccttrriiccãã::- polul legat de ºasiu 12 V (nul –)


SC LUXFAN S.R.L. Oradea este,de asemenea, importatoare de cio-cane hidraulice ARROWHEADROCKDRILL din Anglia.

Dacã vrei sã ºtii de ce ciocaneleArrowhead Rockdrill reprezintãprima opþiune a unui numãr din ce înce mai mare de clienþi din toatãlumea, nu cãuta mai departe!Design-ul ergonomic folosit deArrowhead asigurã echipamentuluifiabilitate ºi o duratã minimã deamortizare.

De peste 20 de ani, companiaArrowhead Rockdrill este un pro-ducãtor de prim rang al uneltelor ºicomponentelor de schimb pentru cio-cane hidraulice.

Având în prezent vânzãri la scarãmondialã ºi o reþea de distribuþieputernicã, Arrowhead Rockdrill nu estenumai singurul producãtor britanic

de ciocane hidraulice, ci a devenituna dintre companiile cu o gamãcompletã de ciocane hidraulice, unelteºi piese de schimb, deservind indus-tria construcþiilor.

O datã cu noua serie de ciocane,Arrowhead a recunoscut cã cerereaîn industrie diferã de la un sector laaltul. În consecinþã, compania a creato serie de pickhammere hidraulicecare satisfac toate necesitãþile spe-cialistului din construcþii de azi.

Seria „S” de la Arrowheadoferã: o gamã completã deciocane care se adapteazãoricãrui tip de excavator sau desanie portcuþit, sisteme dereducere a presiunii asupratransportoarelor, tehnologie „plugand play” care simplificã opera-þiile, testate în funcþiune în diverse

condiþii, testate ºi aprobate de O.E.M.,proiectate pentru compatibilitate cutoate tipurile de excavatoare.

Seria „Urban” de la Arrowheadîmbinã avantajele design-ului sim-plu, fiabil ºi solid cu unele caracte-ristici tehnice, precum funcþionareasilenþ ioasã, amort izareareculului ºi lubrifi-erea centralã.

CIOCANE HIDRAULICE ARROWHEAD ROCKDRILL – ANGLIA


Elementul nou cãruia trebuie sã-ifacã faþã de 15 ani încoace este celcare priveºte concurenþa acerbãgeneratã de bogata ofertã cantitativã,dar, mai ales, calitativã. Cine a înþelesacest lucru ºi s-a aliniat din mers lanoile condiþii reuºeºte ºi azi sã-ºimenþinã unii parteneri de afaceri sausã-ºi adauge alþii noi. Referindu-ne laSSCC PPrroommeexx BBrrããiillaa, putem spune cãaceastã firmã reprezintã, în conti-nuare, unul dintre cei mai avizaþiambasadori în exportul de utilajemetalurgice refractare ºi rutiere.ªi pentru cã acest numãr al RevisteiConstrucþiilor va fi distribuit ºi la TIB 2005(Târgul Tehnic Internaþional Bucureºti)este bine sã cunoaºteþi PPrroommeexx BBrrããiillaaºi sub aspectul exportului.

Dacã ar fi sã formulãm o posibilãdefiniþie a capitalismului contemporan,ea s-ar traduce astfel: „o întrecerecontinuã din care învingãtor iese celce obþine rezultatul maxim folosindminimum de resurse“.

Pornind de la aceastã realitate alumii contemporane, în urmaîncheierii procesului de privatizare,SC PPrroommeexx SS..AA.. ºi-a îndreptat eforturileîn vederea realizãrii de echipamentec o m p l e x e º i u t i l a j e c u randa-ment ridicat ºi fiabilitate sporitã, încondiþiile de calitate impuse de stan-dardele europene ºi mondiale.

Aºa se face cã, de la începutulanului 2005 ºi pânã în prezent, din totalulproducþiei executate, cea destinatãpieþelor externe reprezintã 73,12%,indicator care scoate încã o datã înevidenþã puternicul potenþial tehnicºi tehnologic de care dispune, poten-þial pe care îl valorificã la parametrisuperiori.

Dacã privim structura producþieisale, SSCC PPrroommeexx BBrrããiillaa se recomandãcu prisosinþã fie ºi numai urmãrindindicatorul export. Din totalul expor-turilor realizate, ponderea principalão au urmãtoarele grupe de produse:

utilaj metalurgic – 85,69%;piese de schimb metalurgie –

3,75%; utilaj refractar – 1,67%; utilaj rutier – 1,05%

Clienþii cei mai importanþi aiSSCC PPrroommeexx sunt reprezentanþi aifirmelor de prim rang, cum ar fi celedin: Germania, Austr ia, I tal ia,Olanda, Luxemburg, Belgia, Franþa,Norvegia ºi Marea Britanie.

ªi chiar dacã exportul este, dupãcum aþi constatat, prioritar, lucrulãudabil , produsele realizate laSSCC PPrroommeexx BBrrããiillaa nu ocolesc nicisatisfacerea nevoilor interne.

Iatã de ce, în ceea ce priveºte pro-ducþia destinatã pieþei interne, sepoate constata cã principala pondere

o au urmãtoarele grupe de produse ºiclienþi:

utilaj metalurgic: 51,19% – bene-ficiar: S.C. MITTAL STEEL – Galaþi;

piese schimb metalurgie:10,20% – beneficiari: A.D. „APELEROMÂNE“ – Bucureºti; S.C. SUCCESNIC COM SRL – Târgu Jiu etc.;

produse turnate din oþel: 5,59%– beneficiari: ROMENERGO S.A. –Bucureºti; ENERGOREPARAÞII SA –Bucureºti; ALSTOM – Bucureºti etc.;

produse brut forjate: 3,77% –beneficiari: SOFERT – Bacãu; BETA– Buzãu; ARTROM – Slatina; UTON –Oneºti; METAROM – Bucureºti etc.

Fiind în ultimul trimestru al acestuian, pe baza rezultatelor obþinute pânã înprezent ºi a mãsurilor luate pe plantehnico-organizatoric, se poate afirmacã perspectivele pentru sfârºitul lui 2005se dovedesc încurajatoare. Acestlucru este garantat ºi de faptul cãfirmele care sunt clienþi tradiþionali, darºi numeroase altele care au fost contac-tate în ultimul timp ºi-au exprimat înmod ferm intenþiile de colaborare.

ªi aceasta, pentru cã produselePPrroommeexx se situeazã la un nivel tehnicºi calitativ similar cu cel al produselorfabricate de cei mai titraþi producãtoridin domeniu.

SSCC PPRROOMMEEXX SS..AA.. se înscrie, astfel,cu argumente palpabile în mareaîntrecere numitã competitivitateinternaþionalã.

Partener al dezvoltãrii dumneavoastrã ! iinngg.. IIuulliiaannaa DDÎÎRRJJAANN,, DDeeppaarrttaammeennttuull ddee MMaarrkkeettiinngg

PPRROOMMEEXX –– îînn ppeerrmmaanneennþþãã llaa ddiissppoozziiþþiiaa cclliieennþþiilloorr ssããii ccuu ppeerrffoorrmmaannþþaa,, ccoommppeetteennþþaa ººii pprrooffeessiioonnaalliissmmuullddee ccaarree ddãã ddoovvaaddãã –– aaddrreesseeaazzãã ttuuttuurroorr cceelloorr iinntteerreessaaþþii iinnvviittaaþþiiaa ddee aa vviizziittaa,, îînn ppeerriiooaaddaa 44--88 ooccttoommbbrriiee 22000055,,

ssttaanndduull oorrggaanniizzaatt îînn ccaaddrruull TTâârrgguulluuii IInntteerrnnaaþþiioonnaall TTIIBB 22000055..

DDuuppãã ccuumm ssee ººttiiee,, eexxppoorrttuull aa rreepprreezzeennttaatt ººii rreepprreezziinnttãã ccaarrtteeaa ddee vviizziittãã aa oorriiccããrreeii ffiirrmmee ccaarree ffaaccee ffaaþþãã eexxiiggeennþþeeiiccoonnccuurreennþþiiaallee ddee ppee ppiiaaþþãã..

ªªii îînnaaiinnttee,, ººii dduuppãã 11999900,, RRoommâânniiaa aa ffoosstt pprreezzeennttãã ccaa ppaarrtteenneerr ddee aaffaacceerrii ((îînn mmããssuurraa îînn ccaarree ss--aa aalliinniiaatt eexxiiggeennþþeelloorriimmppuussee)) îînn sscchhiimmbbuull ddee vvaalloorrii mmaatteerriiaallee ccaarree aa ggeenneerraatt rreellaaþþiiii ccoommeerrcciiaallee ccuurreennttee ssaauu ddee lluunnggãã dduurraattãã,, ccuu ddiivveerrsseessttaattee aallee lluummiiii.. AAcceeaassttãã ssiittuuaaþþiiee aa ddeemmoonnssttrraatt vviiaabbiilliittaatteeaa ppootteennþþiiaalluulluuii pprroopprriiuu tteehhnniicc ººii ººttiiiinnþþiiffiicc ddee aa rreeaalliizzaa pprroodduusseeuuttiilliizzaabbiillee ººii ppee aallttee mmeerriiddiiaannee..


Noi modele de pavajBULEVARD ºi HYDROPOR

BBUULLEEVVAARRDDCele ºase forme diverse ºi finisarea perfectã

(muchii drepte) permit numeroase variante demontaj. De la modele inovatoare la stilul elegant,creeazã suprafeþe ce se încadreazã perfect atât înmediul urban, cât ºi rural.

Se pot utiliza la pavarea aleilor pietonale,aleilor din zonele rezidenþiale, trotuarelor,suprafeþelor cu instalaþii edilitare subterane,pieþelor, aleilor din incinta societãþilor comer-ciale ºi instituþiilor, suprafeþelor de depozitare,cãilor rutiere nesolicitate la trafic greu.

HHYYDDRROOPPOORRFaþã de caracteristicile generale ale pavajelor

din beton care sunt cunoscute ca produse eco-logice, dând posibilitatea pãmântului sã respire,Hydroporul, prin forma sa distinctivã, lasã iarbasã creascã în interstiþii, obþinându-se astfel undesign atractiv pe orice suprafaþã – 46% dinsuprafaþã înverzitã.

Opþional, golurile pot fi umplute ºi cu pietriºornamental de diferite dimensiuni ºi culori.Se recomandã la pavarea aleilor pietonale, aleilordin zonele rezidenþiale, a trotuarelor, curþilor,ariilor de delimitare de la marginea drumurilor,putându-se combina ºi cu alte tipuri de pavaj.

Flexibilitate, esteticã, funcþionalitate ºidurabilitate; uºurinþa adaptãrii la orice fel deproiect cu costuri de instalare ºi de întreþinereminime. Aºa se pot caracteriza prin avantajelepe care le oferã pavelele ecologice de laElpreco în faþa altor materiale de placare asuprafeþelor terestre.

EElleemmeenntteellee ddee ppaavvaajj ttiipp EEllpprreeccoo,, rreeaalliizzaattee ccuu iinnssttaallaaþþiiii ººii tteehhnnoollooggiiii ddee ffaabbrriiccaaþþiiee ppeerrffoorrmmaannttee –– ZZEENNIITTHH GGeerrmmaanniiaa,,cceerrttiiffiiccaattee SSRR EENN 11333388//22000044,, ssuunntt rreeaalliizzaattee ddiinn bbeettoonn pprriinn vviibbrroopprreessaarree ccuu ssttrraattuull ddee uuzzuurrãã ddiivveerrss ccoolloorraatt.. MMooddeelleelloorrddeejjaa eexxiisstteennttee:: HHoollaanndd,, BBeehhaattoonn,, UUnnii,, UUnniilloocc ººii EEkkoo,, rreeaalliizzaattee îînnttrr--oo ddiivveerrssiittaattee ddee ccuulloorrii,, ffoorrmmee ººii ddiimmeennssiiuunnii,,llii ss--aauu aallããttuurraatt aannuull aacceessttaa ppaavvaajjeellee BBUULLEEVVAARRDD ººii HHYYDDRROOPPOORR..

HHYYDDRROOPPOORR

BBUULLEEVVAARRDD


Cele mai utilizate materiale deconstrucþii sunt betonul ºi oþelul,uneori completându-se reciproc, iaralteori concurând. În cazul în careavem de-a face cu o structurã reali-zatã din beton, este important caaceasta sã asigure funcþiunile ceruteºi, în particular, o rezistenþã impusãpentru o duratã de timp cât maiîndelungatã. Astfel, se poate trageconcluzia cã betonul trebuie sã fiecapabil sã reziste proceselor dedegradare la care poate fi expus, adicãsã fie durabil. Atunci când durabili-tatea betonului nu este corespunzã-toare, are loc degradarea acestuiacare se poate datora atât unor factoriexterni, cât ºi unor cauze interne.

PPrriinncciippaalleellee ttiippuurrii ddee ddeeggrraaddããrrii aalleeuunnuuii eelleemmeenntt ddiinn bbeettoonn ssuunntt:

segregãri sau goluri de profunzime;fisuri;zone degradate din cauza agre-

sivitãþilor chimice, a îngheþului sauincendiilor;

betoane poroase;rosturi de turnare prost realizate.

CCaauuzzeellee ccaarree ccoonndduucc llaa ddeeggrraaddaarreeaaeelleemmeenntteelloorr ddiinn bbeettoonn aarrmmaatt pot figenerate de mai mulþi factori, cum ar fi:

proiectarea (stabilirea incorectãa încãrcãrilor, dimensionarea greºitã,materiale necorespunzãtoare etc.);

execuþia (nerespectarea regulilortehnice ºi a tehnologiei de execuþie,folosirea de materiale necorespun-zãtoare, nerespectarea proiectului etc.);

exploatarea (depãºirea valorilorîncãrcãrilor stabilite în proiect,schimbarea destinaþiei construcþiei,încãrcãri excepþionale datorate seis-melor, incendiilor, tasãrile etc.);

uzura normalã.SSttaabbiilliirreeaa ccuu aaccuurraatteeþþee aa ddiiaaggnnooss--

ttiiccuulluuii,, ddeetteerrmmiinnaarreeaa ccaauuzzeelloorr ººii aaeeffeecctteelloorr ddeeggrraaddããrriilloorr rreepprreezziinnttãã pprriimmuullppaass ccããttrree oo rreeppaarraaþþiiee ddee ssuucccceess..

SC IRIDEX GROUP PLASTIC SRL,prin intermediul DepartamentuluiMateriale Speciale pentru Construcþii,comercializeazã gama de mortarepentru reparaþii RReennddeerroocc. Pentru apune în operã aceastã gamã demortare, este suficientã parcurgerea acinci etape:

PPaassuull îînnttââii: dupã ce zona care tre-buie reparatã a fost identificatã,urmeazã pregãtirea substratului.

Asiguraþi-vã cã suprafaþa estecuratã ºi fãrã contaminãri. Unde nueste necesarã decopertarea, buciar-daþi suprafaþa ºi înlãturaþi lãptirileprin cioplire blândã sau prin sablarecu alice. În cazul în care armãtura afost degradatã, decopertaþi betonuldin jurul armãturii corodate ºi înde-pãrtaþi stratul corodat. Oþelul trebuiecurãþat pânã se obþine o suprafaþãlucioasã, acordând o deosebitãatenþie pãrþii din spate a barelor.Pentru acest proces se recomandãsablarea cu alice. Acolo unde coro-ziunea se datoreazã prezenþeiclorurilor, oþelul trebuie spãlat cu jetde apã curatã sub presiune imediatdupã sablare.

Dacã este necesar, se va protejaarmãtura expusã prin aplicarea unuistrat de Nitoprime Zinchrich, oamorsã monocomponentã pe bazã dezinc ºi rãºini epoxidice, care combatecoroziunea prin mijloace elec-trochimice, creatã pentru a fi utilizatãîmpreunã cu produsele pentru reparaþiiRenderoc.

Mortare de reparaþiiiinngg.. BBooggddaann SSTTÃÃNNEESSCCUU

CCrreeººtteerreeaa ddeemmooggrraaffiiccãã ººii ddeezzvvoollttaarreeaa eexxpplloozziivvãã aa ººttiiiinnþþeeii ººii tteehhnniicciiii aaccttuuaallee dduucc llaa pprrooggrreessuull îînn rriittmm aacccceelleerraatt aalluunneeiiaa ddiinnttrree cceellee mmaaii vveecchhii aaccttiivviittããþþii tteehhnniiccee uummaannee,, rraammuurraa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr,, ccaarree ccuupprriinnddee aattââtt iinndduussttrriiaa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr,,ccââtt ººii ppee cceeaa aa mmaatteerriiaalleelloorr ddee ccoonnssttrruuccþþiiee..


PPaassuull aall ddooiilleeaa: saturaþi substratulcu apã curatã ºi, dacã este cazul,aplicaþi un strat de amorsã.

PPaassuull aall ttrreeiilleeaa: preparaþi mortarulpredozat, urmând instrucþiunile deamestecare din fiºele tehnice ale pro-duselor, fiind recomandatã mixareaforþatã.

PPaassuull aall ppaattrruulleeaa: aplicaþi mortarulde reparaþie Renderoc conform fiºelortehnice.

PPaassuull aall cciinncciilleeaa: finisaþi suprafaþareparatã.

SC IRIDEX GROUP PLASTIC SRLcomercializeazã o gamã largã demortare special create pentru reparareabetonului armat deteriorat. Aceastainclude mortare aplicate manual sauprin sprayere, micro-betoane fluidesau mortare epoxidice rezistente laatacuri chimice.

În continuare, ne vom opri atenþiaasupra a patru produse predozate dingama de mortare Renderoc. Unuldintre avantajele acestor mortare îlreprezintã faptul cã necesitã doaradãugarea de apã curatã în procesul

de amestecare, preîntâmpinând, astfel,variaþiile de ºarjã ºi fiind uºor depreparat in situ.

RReennddeerroocc GGPP: un mortar mono-component pentru reparaþii cu uti-lizare generalã, care poate fi folositatât pentru reparaþii prin tencuire, câtºi pentru toate tipurile de reparaþiiprin umplere. Renderoc GP este denaturã alcalinã ºi protejeazã armãturadin metal încorporatã, dezvoltând orezistenþã la compresiune de 28 N/mm2

la 28 de zile. Mortarul este potrivitacolo unde sunt necesare rezistenþemari la cloruri ºi dioxid de carbon.

RReennddeerroocc LLAA: ideal pentrureparaþii atât la secþiuni groase struc-turale din beton, cât ºi la spaþiile micicu acces limitat sau cu armãturãdeasã, unde nu sunt indicatemortarele aplicabile manual sau cumistria. Se autocompacteazã elimi-nând necesitatea vibrãrii ºi, datoritãsistemului de expansiune dualã, suntcompensate contracþiile în stãrileplasticã ºi întãritã. Se aplicã în straturide pânã la 150 mm grosime, dezvoltând

o rezistenþã la compresiune de 60 N/mm2

la 28 de zile. RReennddeerroocc HHBB4400: folosit pentru

reparaþii la stâlpi, coloane, grinzi.Având densitate scãzutã, Renderoc HB40este pretabil pentru lucrãri la plafoaneºi suprafeþe verticale înalte. Mortarulse aplicã în straturi de pânã la 30 mmgrosime la plafoane ºi pânã la 40 mmgrosime la suprafeþe verticale, în funcþiede starea substratului ºi gradul deacoperire al armãturii, dezvoltând orezistenþã la compresiune de 40 N/mm2

la 28 de zile.RReennddeerroocc FFCC: realizat pentru

aplicarea în strat subþire, obþinându-seo suprafaþã netedã a betonului sauzidãriei care urmeazã sã fie acoperitecu un strat protector/decorativ.

BIBLIOGRAFIEconf. dr. ing. MMiihhaaii TTeeooddoorreessccuu;

ºef lucr. ing. CCoonnssttaannttiinn BBuuddaann –„Tehnologia lucrãrilor de întreþinere,reparaþii ºi consolidãri” – UTCB, 1996

• AA.. MM.. NNeevviillllee – „Proprietãþilebetonului” – Ed. Tehnicã, 2003


((ccoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuummããrruull 88))FFiibbrreellee mmeettaalliiccee,, uuttiilliizzaattee ccaa

aarrmmããttuurrãã ddiissppeerrssãã aa bbeettooaanneelloorr repre-zintã un alt mijloc de a creºte anumiteperformanþe ale betonului ºi de per-fecþionare a tehnologiei ºi simplificaresau eliminare a unor operaþii la exe-cuþia anumitor lucrãri din beton armatºi precomprimat etc.

UUnneellee eexxeemmppllee ddee uuttiilliizzaarree aabbeettooaanneelloorr aarrmmaattee ddiissppeerrss –– BBFFMM

Utilizarea BFM are în vedere posi-bilitãþile de valorificare mai bunã aproprietãþilor acestui material, precum:rezistenþele la întindere ºi încovoieresuperioare cu 25-400%, în funcþie declasa betonului, tipul ºi dozajul armã-turii disperse, rezistenþa la ºocmecanic de 2+12 mai mare, rezistenþala uzurã amplificatã cu 6-20%, capaci-tatea crescutã de deformare subsarcini, rezistenþa la îngheþ-dezgheþsuperioarã betonului martor etc.((ttaabbeelluull 11))

AAvvaannttaajjee:: reducerea numãrului defaze la lucrãri, creºterea calitãþii, aproductivitãþii muncii, reducerea chel-tuielilor de organizare, execuþie ºiexploatare etc.

Fibrele metalice sunt fabricate dinoþel carbon de mare rezistenþã, oþelrefractar, fontã aliatã cu crom etc. ºisunt prezentate individual sau în pla-chete de 25-50 fibre etc. ((ffiigg..88aa ºi 88bb))..

Cu armãturã dispersã, suntpreparate în prezent betoanele curezistenþã de 20-240 N/mm2 ºibetoanele confinate în tuburi metalicecu rezistenþe de 280-330 N/mm2, esti-mându-se cã se va ajunge la 430 N/mm2.Mare atenþie, aºadar, la dezvoltareadomeniilor de utilizare a acestor tipuride betoane! [1-12; 14-18] ºi ffiigg.. 99aa,, 99bbºi 99cc..

Desigur, ºi betoanele de înaltãrezistenþã, armate cu fibre metalice –B.I.R.F.M., cu rezistenþe de pânã la140-160 N/mm2, comportã unelemodificãri ºi ajustãri în tehnologia depreparare. Acestea necesitã în plus,comparativ cu tehnologia betoanelorde înaltã rezistenþã, dotãrile pentrudepozitarea, transportul ºi dozareafibrelor metalice care, pentru producþiireduse, se pot face direct în malaxor,pe banda de alimentare cu agregate,

Relaþia material – tehnologie – performanþãîn domeniul betonului (II)

ddrr.. iinngg.. pprrooff.. aassoocciiaatt IIoonn IIOONNEESSCCUU –– AASSTTRR –– AADDSSTTBB BBuuccuurreeººttii

TTaabbeelluull 11

aa)) EExxeeccuuþþiiaa ppllaattffoorrmmeelloorr ddee ppaarrccaarree,, aa ppaarrddoosseelliilloorr iinndduussttrriiaallee

EExxeeccuuþþiiee ttrraaddiiþþiioonnaallãã EExxeeccuuþþiiee ccuu BBFFMM

• pregãtirea patului • pregãtirea patului• fasonarea armãturii • preparare-turnare BFM (cu reduce-

rea numãrului de rosturi la jumãtate)

• armarea• preparare-turnare beton (cu ros-

turi numeroase)• protecþie-întãrire

• protecþie-întãrire • tratare rosturi cu volum redus• tratare rosturi • costuri reduse de întreþinere• costuri ridicate de întreþinere

bb)) EExxeeccuuþþiiaa ccããppttuuººeelliilloorr ddee ttuunneelleeEExxeeccuuþþiiee ttrraaddiiþþiioonnaallãã EExxeeccuuþþiiee ccuu BBFFMM

• pregãtirea iniþialã a suprafeþelorsau injectare ulterioarã

• preparare amestec de torcretare

• fasonarea armãturii • torcretare BFM• montarea armãturii • tratare în perioada de întãrire• montarea armãturii• preparare amestec de torcretare• torcretare beton• tratare în perioada de întãrire

cc)) EExxeeccuuþþiiaa ssttââllppiilloorr llaa ccllããddiirrii PP++11 –– PP++22 îînn zzoonnee ffããrrãã sseeiissmmiicciittaattee

EExxeeccuuþþiiee ttrraaddiiþþiioonnaallãã EExxeeccuuþþiiee ccuu BBFFMM

• cofrare • cofrare• pregãtire armãturi • preparare-turnare BFM• armare cu bare ºi etrieri • protecþie-întãrire• preparare-turnare beton • decofrare• protecþie-întãrire• decofrare

dd)) EExxeeccuuþþiiaa ppiillooþþiilloorr ffoorraaþþiiEExxeeccuuþþiiee ttrraaddiiþþiioonnaallãã EExxeeccuuþþiiee ccuu BBFFMM

• forarea • forarea• fasonarea carcasei • preparare-turnare BFM• armarea pilotului• preparare-turnare beton



SOLARON 2004 CONSULTSolaron 2004 Consult este o societate

românã, unic reprezentant ºi distribuitor alproduselor Pagel Spezial – Beton GmbH &Co. Kg din Essen, Germania.

De peste 30 de ani, firma PagelSpezial – Beton a contribuit, în modhotãrâtor, la dezvoltarea ºi perfecþionareamortarelor de subturnare, precum ºi aaltor mortare speciale. Sistemele PAGEL– VERGUSS cu renumita marcã V ºiPAGEL BETONINSTANDSETZUNG audevenit o noþiune de calitate recunoscutãpe plan mondial.

Principalele tipuri de materiale pecare societatea noastrã vi le poate oferisunt:

MMoorrttaarreellee ddee ssuubbttuurrnnaarree ccuueexxppaannssiiuunnee ccoonnttrroollaattãã care ating rezis-tenþe la compresiune ºi tracþiune dinîncovoiere iniþiale ºi finale mari, rezis-tente la îngheþ – dezgheþ ºi la acþiuneasãrurilor de dezgheþ, impermeabile ºistabile faþã de uleiuri ºi benzinã.Aceste materiale sunt autocom-pactante, nu necesitã vibrare ºi suntadmise în instalaþii de apã potabilã.Mortarele de subturnare de tip V suntfolosite cu succes la subturnarea utila-jelor de precizie de orice fel ºi cuvibraþii mari, prefabricate din beton ºiconstrucþii metalice, cãi de rulare alemacaralelor, buloane de ancorare, fixa-tori, plãci de fundaþie, cuzineþi lapoduri ºi altele.

Din categoria mortarelor tip V maimenþionãm: mortare de turnare sub apã,mortare de subturnare cu fibre de oþel ºimortare de subturnare ultrarapide.

MMoorr ttaarree llee ddee pprrootteecc þþ iiee ºº iirreeppaarraarree aa bbeettoonnuulluuii pentru suprafeþeleverticale ºi orizontale de tipul MS ºi MH,reprezintã o altã categorie foarteimportantã.

Acestea pot fi folosite la repararea ºiacoperirea construcþiilor din beton –poduri, tuneluri – la repararea supra-feþelor orizontale ºi a stratului deegalizare la poduri.

Mortarele recomandate la reþelelede a l imen ta re cu apã sau decanalizare sunt: TW PAGEL ºi KAPAGEL care prezintã rezistenþemecanice timpurii ºi finale ridicate.Mortarele sunt stabile la acþiuneaagenþilor chimici agresivi ºi la cicluri deîngheþ – dezgheþ repetate.

Pentru repararea suprafeþelor dinbeton prin torcretare, mortarul SP estefoarte indicat, el putând fi aplicat atâtprin procedeul uscat, cât ºi prin pro-cedeul umed.

Repararea fisurilor, a rosturilor,cuiburilor, golurilor din beton, roci ºizidãrie poate fi executatã cu mmoorrttaarreellee ddeeaannccoorraarree ººii iinnjjeeccþþiiee EE PPAAGGEELL. Acestemortare au rezistenþe mari la tracþiune ºisunt aplicabile în stare fluidã, caracteri-zându-se printr-o umflare foarte redusã,în primele 24 de ore.

PPaarrddoosseelliillee iinndduussttrriiaallee reprezintão categorie specialã de lucrãri în cadrulindustriei grele, farmaceutice, ali-mentare ºi al zonelor cu pericol ridicatde explozie. În industria grea se folo-sesc pardoseli cu granulat mineral,granulat metalic ºi fibre de oþel. Pentruindustria farmaceuticã ºi alimentarã,recomandãm pardoselile epoxidiceEH PAGEL cu rezistenþe foarte mari,antistatice, antiderapante ºi foarte uºorde curãþat. În zonele unde pericolul deexplozie este foarte ridicat, pardosealaepoxidicã antistaticã ºi antiscânteiegaranteazã rezistenþe la descãrcare de104-106Ω impuse de DIN 51953 pentruspaþii cu risc de explozii.

Toate materialele pe care societateanoastrã le oferã sunt foarte uºor de pus înoperã, cu condiþia ca instrucþiunile dinfiºele tehnice sã fie respectate. De asemenea,produsele sunt agrementate M.T.C.T. ºisunt însoþite de certificate de calitateºi conformitate emise de producãtorulgerman.

Sã livrãm clienþilor noºtri produse decalitatea doritã, întotdeauna la acelaºinivel tehnic, este pentru noi o obligaþie.

Corespunzãtor acestui principiu, firmaPagel Spezial – Beton a fost certificatãdin anul 1995 conform EN ISO 9001.


iar pentru producþii curente cu ajutorul a douã dozatoareîn cascadã (primul preia fibrele din bunker, iar cel de-aldoilea realizeazã dozarea precisã a acestora).

AAppaa uuttiilliizzaattãã llaa pprreeppaarraarreeaa bbeettooaanneelloorr.. Dupã cumeste cunoscut, în diferite stadii de preparare sau punere înoperã, apa influenþeazã favorabil sau defavorabil propri-etãþile betonului. Pentru a nu lungi expunerea, precizãmcã, la rapoarte A/C sau A/MC (MC include adaosurile curol aditiv în compoziþia betonului), sub 0,35 ne situãm încategoria B.I.R, iar peste 0,35, ne situãm în categoriabetoanelor de utilizare curentã, cu abateri de ±15% (ffiigg.. 1100).Precizãm cã la B.I.R preparate cu aditivi performanþi ºicimenturi HP sau I 62,5, agregate de foarte bunã calitatela rapoarte A/C (A/MC =0,23) se pot obþine B.I.R cu foartebunã lucrabilitate în stare proaspãtã ºi rezistenþe de150-160 N/mm2, rezistenþe ce reprezintã actualmente unmaxim în domeniul B.I.R.

Sã revenim însã la apã, sã vedem ce se întâmplã încazul neînregistrãrii sau al funcþionãrii defectuoase a sen-zorilor de umiditate. În cazul unui B.I.R de clasa C80/95,cu raport A/C (A/MC) prescris 0,25, adicã 135 l/m3 apãtotalã (inclusiv umiditate agregate plus apa din soluþia deaditiv) luând în consideraþie urmãtoarele posibilitãþi:

nisip 0-3 mm - 2% = 9 lSUF - 0,6% = + 0,30 lpietriº 3-6 mm -1,0% = + 3,70 lriblurã 3-16 mm - 0,6% = 5,30 l

TTOOTTAALL==1188,,3300 lladicã un plus de 3,4% apã (153,3 l în loc de 135),

obþinem, în cel mai bun caz, un beton cu rezistenþe cores-punzãtoare clasei 70/85. Iar dacã se mai cumuleazã ºierori la dozarea superplastifiantului, a agregatelor, cimen-tului etc., coborâm la clasa C60/75 sau mai jos. Astfel deprobleme apar ºi la betoanele de clase curente ºi, cândvine o expertizã, ne întrebãm de ce betonul calculat înlaborator ca având clasa C25/30 are în realitate C12/16(am gãsit în iarna aceasta la un ºantier în Bucureºti aºa ceva).

FFiigg.. 88aa:: DDiivveerrssee ffoorrmmee ggeeoommeettrriiccee ddee ffiibbrreemmeettaalliiccee uuttiilliizzaattee îînn ccoommppoozziiþþiiaa BB..FF..MM..

ººii BB..II..PP..FF..MM..FFiigg.. 88bb:: NNooii ttiippuurrii ddee ffiibbrree pprreezzeennttaattee llaa ssiimmppoozziioonnuull BBEEFFIIBB 22000000 LLyyoonn,,

1122--1155 sseepptteemmbbrriiee 22000000

FFiigg.. 99aa:: VVaarriiaaþþiiaa rreezziisstteennþþeelloorr BBFFMM ddee îînnaallttãã rreezziisstteennþþããllaa ccoommpprreessiiuunnee ((11));; llaa îînnccoovvooiieerree ((22));; llaa îînnttiinnddeerree ((33))

FFiigg.. 99bb:: VVaarriiaaþþiiaa mmoodduulliilloorr ddee eellaassttiicciittaattee ssttaattiiccii,, îînn ffuunnccþþiiee ddee rreezziiss--tteennþþaa llaa ccoommpprreessiiuunnee aa bbeettoonnuulluuii ssiimmpplluu ººii bbeettoonnuulluuii aarrmmaatt ddiissppeerrss

FFiigg.. 99cc:: CCuurrbbaa eeffoorrtt-- ssããggeeaattãã oobbþþiinnuuttãã llaa îînncceerrccaarreeaaddee îînnccoovvooiieerree ((44 ppuunnccttee)) ppeennttrruu bbeettooaannee aarrmmaattee ddiissppeerrssee

FFiigg.. 99dd:: VVaarriiaaþþiiaa eeffoorrttuulluuii uullttiimm ppee mmooddeellee ddee ssttââllppii ddiinn bbeettoonn,,îînn ffuunnccþþiiee ddee rreezziisstteennþþaa llaa ccoommpprreessiiuunnee ººii ggrroossiimmeeaa ttaabblleeii

ddee ooþþeell ddiinn ttuubbuull ffoolloossiitt ccaa aarrmmããttuurrãã ppeerriiffeerriiccãã..




Sau, ca în exemplul teoretic, de ce un B.I.R de clasaC80/95 are la încercãri in situ C60/75, uneori chiar maipuþin? Este evident, deci, de ce performanþele betoanelorsunt strict legate de tehnologie. Am putea discuta foartemult ºi despre alte aspecte prin care, tehnologia poateinfluenþa pozitiv sau negativ performanþele betonului.

Sã mai dãm un exemplu care, din pãcate, se producecurent ºi constituie o crimã în tehnologia betonului, îngeneral nepedepsitã. Astfel, la un ºantier mic, pe timp devarã, soseºte autobetoniera cu un beton de clasa C20/25,preparat cu ciment II/A-S 32,5, cu tasare iniþialã de 12±2 cmºi care, din cauza blocajelor în trafic a ajuns la ºantier cuîntârziere; din cauza evaporãrii ºi începerii hidratãrii,tasarea betonului a coborât la 6-7 cm. La livrarea betonu-lui, ºeful de echipã îi cere conducãtorului de utilaj sãpunã betonul în tipar. Apoi, în situaþia în care ºoferulrespectã instrucþiunile primite, cere semnarea bonului delivrare ºi îi lasã pe muncitori sã stropeascã singuribetonul! În alte cazuri, ºoferul ajutã cu bunãvoinþã lastropirea betonului cu apã ºi la reducerea efortului fizic depunere în operã. Cu ce consecinþe? Cât de numeroasesunt în practicã astfel de situaþii nu putem stabili acum,însã cel mai bine este ca fiecare, prin mijloacele pe care leare la îndemânã, sã contribuie la eliminarea unor astfel desituaþii ºi a altora, pe care nu avem timp sã le prezentãm!

De aceea, prin sondaje periodice, ar trebui ca rezul-tatele obþinute pe betonul in situ sã aibã o anumitã pon-dere la stabilirea capabilitãþii centralelor de beton!

ASPECTE ALE TEHNOLOGIEI BETONULUISchemele tehnologice pentru prepararea betoanelor

performante sunt tratate în lucrarea „Tehnologii ºi utilajepentru elaborarea, întreþinerea ºi reabilitarea suprastruc-turilor drumurilor” [3], la care se pot face unele com-pletãri de la caz la caz, exemplu în ffiigg.. 1111.. La preparareabetoanelor, pe lângã condiþiile legate de calitatea materiilorprime ºi corecta depozitare a acestora, apar numeroasealte probleme, dintre care menþionãm:

- ansamblul operaþiilor de preparare este condiþionatde mulþi factori, precum: dozarea materialelor compo-nente, tipul utilajului, caracteristicile ºi uzura tehnicã aacestuia, gradul de umplere a cuvei, timpul de preparare,temperatura mediului etc;

-- posibilitatea producerii unor erori la dozarea materi-alelor componente, în principal a apei, a cimentului, amaterialelor pulverulente (silice ultrafinã, cenuºã, filer,nisip fin) ºi aditivilor. De exemplu, pentru dozarea apeiexistã cam 30 de metode de control, însã fiecare dintreacestea sunt afectate de anumite erori care pot avea carezultat modificarea raportului A/C cu consecinþe de tipulcelor arãtate anterior.

Erorile la dozarea superplastifianþilor ºi a materialelorpulverulente pot, de asemenea, sã conducã la modificãrimai mult sau mai puþin importante în lucrabilitateabetonului, care sã afecteze proprietãþile acestuia lapunerea în operã;

- utilajele de preparare aflate în funcþiune în prezentsunt de diferite tipuri, au parametrii de funcþionare,gradele de uzurã ºi întreþinere diferite, de la caz la caz.Astfel, este de mult cunoscut cã între amestecul de betonprodus într-un utilaj cu amestec prin cãdere liberã ºiunul cu amestec forþat existã diferenþe de calitate, deproductivitate etc.; de asemenea, se manifestã diferenþeºi între utilajele cu amestec forþat (existã malaxoare detipuri mai vechi ºi de ultimã generaþie). Omogenitatea ºicalitatea amestecului de beton proaspãt mai sunt influ-enþate de tipul de amestec (numãrul de rotaþii, gradulde umplere al utilajului, consistenþa amestecului etc.).Astfel, unele prescripþii tehnice strãine indicã pentrubetoanele de consistenþã plasticã utilizate curent (tasare10+2 cm) un timp de amestecare corespunzãtor cuminimum 70 de rotaþii ºi maximum 300 de rotaþii(incluzând transportul cu agitatorul), un grad deumplere a malaxorului de 65% pânã la 80-82% dincapacitatea nominalã etc.

La unele malaxoare de tipuri maivechi s-a constatat cã, prin inter-venþii, s-au modificat unghiurile deatac ale ºapelor ºi, prin aceasta, efi-cienþa malaxãrii s-a redus sensibil.Desigur, se pot da multe exemple,însã credem cã pe lângã creºtereapregãtirii operatorilor, a personalu-lui de laborator ºi conducãtorilor decentrale, ar mai trebui ca la sta-bilirea capabilitãþii unei centrale sãfie atestatã ºi capacitatea acesteia dea produce anumite clase de beton.De exemplu:

- în betonierele cu amestec,prin cãdere liberã, sã fie produsbeton de clasã maximã C20/25sau C25/30; în malaxoare de tipurimai vechi sã fie produse betoanede clasã maximã C45/55 etc;

FFiigg.. 1100:: RReellaaþþiiaa ddiinnttrree rreezziisstteennþþaa llaa ccoommpprreessiiuunnee aa mmaattee--rriiaalleelloorr ccoommppoozziittee ddee ttiippuull bbeettoonnuulluuii ggrreeuu ººii rraappoorrttuull AA//CC ssaauuAA//MMCC ((MMCC == cciimmeenntt ++ SSUUFF;; SSUUFF ++ CCTT..;; ZZ..GG..MM))

11 –– RReellaaþþiiaa pprrooppuussãã ddee LLaa PPeennaa22 –– RReellaaþþiiaa oobbþþiinnuuttãã ddiinn pprreelluuccrraarreeaa ddaatteelloorr ffuurrnniizzaattee ddee

ddiivveerrººii aauuttoorrii ddee ccããttrree GG..RR.. AARRIIMMAANNYY33 –– DDaattee LLaabboorraattoorruull PPrroocceemmaa SS..AA.. ppeennttrruu bbeettooaannee pprreeppaarraattee

ccuu cciimmeennttuurrii PP4400-- PP4455 BBiiccaazz ººii MMeeddggiiddiiaa ((ffoolloossiittee ccaa aattaarree ssaauudduuppãã rreemmããcciinnaarree îînn llaabboorraattoorr))

FFiigg.. 1111:: SScchheemmãã cceennttrraallãã bbeettoonn




SC CIAC SADiversitate ºi calitate în construcþii

ccoonnff.. ddrr.. iinngg.. IIooaann MMIINNTTAAªª

Vã prezentãm câteva dintre principalele obiectivede construcþii industriale, realizate de cãtre societate:

halele de producþie ºi prelucrare „Romalcool“ Diosig;„Nomark Trade“ Sãntandrei, ABS Trading Oradea;

„Gessy Games“ Vaida;alimentarea cu apã „Coca Cola“ Sãcãdat;alimentarea cu apã a localitãþilor Nojorid, Leº, Sârbi;uzinele 4 ºi 5 de alimentare cu apã potabilã a muni-

cipiului Oradea;staþia de epurare a apelor uzate din Oradea;fabrica de confecþii „Giovenzana“;complexul comercial „Place Pigalle“ Oradea;complexul „Calipso“, „Colors”;centrul medical „Pelican“; Asklepios;fabrica de volane auto „Cavali“;lucrãri de amenajare C.J.A.S.;alimentarea cu apã a localitãþii Sânmartin;reparaþii ºi amenajãri la unitatea de pompieri din Oradea;reabilitarea unui numãr de 5 strãzi din municipiul

Oradea la nivelul celor din Comunitatea Europeanã;prin lucrãri de asfaltare, modernizarea parcurilor

1 Decembrie ºi 22 Decembrie din Oradea, prin amenajãrimoderne ale spaþiului verde ºi ale trotuarelor pentrupromenadã.

La ora actualã, prin dotarea ºi personalul calificat decare dispune, SC CIAC SA executã cu predare „la cheie“ccoonnssttrruuccþþiiii cciivviillee nnooii, ºi anume:

Biblioteca Universitãþii Oradea;cãminele studenþeºti cu o capacitate de 402 locuri

de cazare din incinta Universitãþii Oradea; a demarat lucrãrile pentru eliberarea amplasamentului

viitoarei Facultãþi de Muzicã;Facultatea de Stomatologie;Facultatea de Medicinã;Facultatea de Farmacie;Facultatea de Mediu aparþinând Universitãþii din

Oradea;liceele „Emanuil Gojdu”, „Lucian Blaga”¸ „Aurel Lazãr”,

„Traian Vuia”, Liceul Pedagogic;numeroase ºcoli generale ºi grãdiniþe din Oradea ºi

din judeþul Bihor, finanþate pe programul Bancii Mondiale;în curs de execuþie Facultatea de Medicinã Erlangen

– Germania.

Dintre lucrãrile de interes public ºi edilitar realizate,amintim monumente istorice din municipiul Oradea(Avram Iancu, Mihai Viteazul, Lucian Blaga), monumenteîn comunele Borod, Cheresig, Sâmbãta (jud. Bihor).

Lucrãrile executate cuprind toate fazele aferenteunei construcþii, de la sãparea fundaþiei, cofraje,betoane, zidãrie, finisaje interioare, lucrãri cu rigips,tavane false ºi pânã la montarea instalaþiilor ºi reþelelorsanitare, de încãlzire, electrice ºi gaze; sisteme de con-torizare pentru acestea, sisteme de protecþie la efracþie etc.,societatea dispunând de personal autorizat în toateaceste domenii.

SSCC CCoonnssttrruuccþþiiii IInnssttaallaaþþiiii AAsscceennssooaarree CCoommeerrcciiaalliizzaarree SSAA ((SSCC CCIIAACC SSAA)) ss--aa îînnffiiiinnþþaatt îînn iiuunniiee11999911 pprriinn pprriivvaattiizzaarreeaaffoossttuulluuii ªªaannttiieerr ddee CCoonnssttrruuccþþiiii –– MMoonnttaajj ddiinn ccaaddrruull ÎÎnnttrreepprriinnddeerriiii JJuuddeeþþeennee ddee GGoossppooddããrriiee CCoommuunnaallãã ººii LLooccaattiivvãã BBiihhoorrººii pprriinn pprreelluuaarreeaa ppaarrþþiiaallãã aa ppaattrriimmoonniiuulluuii ººii ppeerrssoonnaalluulluuii aacceessttuuiiaa..

DDaattoorriittãã ddeezzvvoollttããrriiii îînn ddeeccuurrssuull aanniilloorr,, llaa oorraa aaccttuuaallãã SSCC CCIIAACC SSAA aarree uunn ccaappiittaall ssoocciiaall ddee cciirrccaa 55 mmiilliiaarrddee ddee lleeii,,oo cciiffrrãã ddee aaffaacceerrii ddee cciirrccaa 22..225500..000000 UUSSDD//aann ººii uunn nnuummããrr ddee aapprrooxxiimmaattiivv 228800 ddee aannggaajjaaþþii ccuu ccoonnttrraacctt ddee mmuunnccããppee oo ppeerriiooaaddãã nneeddeetteerrmmiinnaattãã..

SSoocciieettaatteeaa eessttee,, îînn pprreezzeenntt,, iinntteeggrraall pprriivvaattiizzaattãã pprriinn ccuummppããrraarreeaa aaccþþiiuunniilloorr ddee ccããttrree aannggaajjaaþþii ((9955%%)) ººii aallttee ppeerrssooaanneeffiizziiccee ººii jjuurriiddiiccee rroommâânnee ((55%%))..

DDoommeenniiuull pprriinncciippaall ddee aaccttiivviittaattee aall ffiirrmmeeii îîll ccoonnssttiittuuiiee ccoonnssttrruuccþþiiiillee cciivviillee ººii iinndduussttrriiaallee,, pprreeccuumm ººii iinnssttaallaaþþiiiilleessaanniittaarree ººii ddee îînnccããllzziirree,, ppeerrssoonnaalluull aavvâânndd oo eexxppeerriieennþþãã îînn aacceesstt ddoommeenniiuu ddee ppeessttee 2200 ddee aannii..


- performanþele betonului livrat, cel puþin pentru lucrãriimportante, ar trebui verificate ºi la locul de utilizare ºidupã punerea în operã, prin încercãri nedistructive etc.Aceasta deoarece se întâmplã uneori ca betonul livrat deanumite centrale sã nu aibã 2-3 luni dupã punerea în operãcaracteristicile din certificatul emis (declaraþie de conformitate)de producãtor.

PERFORMANÞE ACTUALEªI ÎN PERSPECTIVÃ ALE BETOANELOR

Standardul european în curs de asimilare ca standardromânesc SREN 206/1-2002 prevede clasele de betonC8/10-C100/1115, clasele C8/10-C25/30, care sunt produsecurent de centralele de beton ce livreazã beton gata preparat.Unele centrale de beton ºi centrale ale unor fabrici de pre-fabricate produc ºi beton de clasele C30/37-C50/60.Clasele de beton C 55/67- C100/115 nu sunt, deocamdatã,produse în þarã, deºi sunt prevãzute ºi în NormativulN013/2002. Aceste clase de beton sunt produse însã înSUA, Canada, Germania, þãrile nordice, Spania ºi Franþaºi se estimeazã cã în anii urmãtori vor fi produse ºi înRomânia. De asemenea, sunt produse, în SUA ºi în uneleþãri europene, betoane armate dispers cu fibre metalice,numite B.F.M sau B.I.R.F.M. de clasele C16/20-C100/115prevãzute ºi în ghidul românesc GP075-02.

Mai sunt produse, în SUA, Canada, Franþa, unele þãrinordice, cu titlu experimental (am produs ºi noi, însãnumai în laborator), betoane de foarte înaltã rezistenþã(B.F.I.R.), foarte înaltã performanþã (B.F.I.P.) sau cu pulberireactive (B.F.R), cu rezistenþe de la 160 N/mm2 la 180-240 N/mm2.Sunt, de asemenea, produse în SUA, Australia, Japonia,Canada ºi alte þãri betoane confinate în tuburi metalice,ale cãror solicitãri la rupere ating 60-430 N/mm2,în funcþie de tipul betonului confinat, al oþelului folositîn fabricaþia tuburilor ºi de gradul de confinare etc. ((ffiigg.. 99ddºi 1122)) [1-18]. În ffiigg.. 1122 este prezentatã ºi o sintezã aprognozelor privind performanþele betoanelor pânã înanul 2000.

CONCLUZIITehnologiile de obþinere a materialelor componente ºi

tehnologia betonului au înregistrat în ultimii 20-30 deani un progres important. S-a accelerat ritmul de preluareîn producþie a noilor tehnologii care permit obþinerea de perfor-manþe încã nevisate de specialiºtii în beton în anii ’50-’60.Astãzi, putem discuta de producþia curentã a betonului deînaltã rezistenþã de clasele C50/60-C60/75 într-o bunãparte a centralelor de beton ºi de posibilitãþile produceriibetoanelor de clasele C50/60-C80/95, în centralele debeton ale unor fabrici de prefabricate. În viitorii 5-10 anivom vedea ºi centrale care vor produce B.I.R de claseleC95/105 ºi c100/115, eventual, betoane de foarte înaltãperformanþã cu rezistenþe de 160-240 N/mm2 ºi betoaneconfinate în tuburi metalice. Unele dintre acestea nu suntprezentate în normele româneºti; pot fi însã realizate pebazã de caiete de sarcini în þarã.

Mai trebuie precizat cã B.I.R. de clasele C50/60-C100/115,cu sau fãrã armãturi disperse, comportã o pregãtiretemeinicã a oamenilor, completãri în tehnologiile existenteºi, în cele mai multe cazuri, o asistenþã ºi consultanþãtehnicã de specialitate. Independent însã de clasa betonuluiprodus, nu trebuie uitat cã tehnologia are de îndeplinit unrol foarte important în realizarea obiectivelor prestabiliteºi preconizate în proiecte.

BIBLIOGRAFIE11.. IIoonneessccuu II..,, IIssppaass TT.. – Proprietãþile ºi tehnologia

betoanelor – Ed. Tehnicã, Bucureºti 1996.22.. IIoonneessccuu II..,, IIssppaass TT..,, PPooppããeessccuu AA.. – Betoane de înaltã

performanþã – Ed. Tehnicã, Bucureºti 1999.33.. MMiihhããiilleessccuu ªªtt..,, ºº..aa.. – Tehnologii ºi utilaje pentru

executarea, întreþinerea ºi reabilitarea structurilor dedrumuri, vol. I, Ed. Impuls, Bucureºti 2005, cap. 3, 5.

44.. AAvvrraamm,, ºº..aa – Betonul armat în România, vol. II, Ed.Tehnicã, Bucureºti 1981.

55.. WWaallaarraavveenn,, JJ. – The evolution of concrete, Rev.Structural Concrete nr. 1/1999, pag. 3-11.

66.. IIoonneessccuu II..,, IIssppaass TT.. – Materiale compozite tip betonde înaltã performanþã, unele realizãri ºi perspective, Rev.Materiale de Construcþii nr.3/1998, pag. 217-226.

77.. RRiicchhaarrdd PP..,, CChheeyyrreezzyy MM.. – Les betons de poudresreactive, Rev. Annales de L.I.T.B.T.P. nr. 132/1995, pag.85-102.

88.. AAiittcciinn PP..CC..,, ºº..aa.. – The Sherbrooke Powder Concretefootbrige, Rev. Structural Engineering (ian.) 1998, pag.140-144.

99.. LLaahhlloouu KK..,, AAiittcciinn PP..CC.. – Colones en béton à hautesperformances confiné dans de minces enveloppes enacier. Bul. De LCPC nr. 209/1997, pag. 49-68.

1100.. IIoonneessccuu II.. – Quelques conciderations sur les pro-priétés des bétons a haute resistance, Rev. Ciments –Betons nr.1/686/1974, pag. 40-44.

1111.. IIoonneessccuu II..,, IIssppaass TT.. – Betoanele de înaltã perfor-manþã – BIP – Dezvoltare, structurã, proprietãþi, utilizare.Rev. Materiale de Construcþii nr.1 ºi 3/1999, pag. 58-65 ºi213-218.

1122.. RRuuiizz,, CC..JJ. – La inivacion de structures especiales.Rev. Cemento Hormigon nr. 786/1999.

1133.. NNeevviillllee AA.. MM.. – Proprietãþile betonului, ed. IV, Ed.Tehnicã, Bucureºti 2002.

1144.. IIoonneessccuu II.. – Dezvoltarea ingineriei betonului, Rev.Antreprenorul nr.1/2004, pag. 14-17.

1155.. IIoonneessccuu II..,, IIssppaass TT.. – Betoane armate dispers cufibre metalice, Rev. Materiale de Construcþii nr.2/1999,pag. 139-153.

1166.. IIoonneessccuu II..,, BBeerrccaa II.. – Betonul cu pulberi reactive –BPR, Rev. Materiale de Construcþii nr.4/1999.

1177.. IIoonneessccuu II..,, GGhheeoorrgghhee II.. – Betonul de înaltã ºi foarteînaltã performanþã, confinat în tuburi metalice, Rev. Mate-riale de Construcþii nr.1/2000.

1188.. IIoonneessccuu II..,, IIssppaass TT..,, DDããnniillãã AA.. – Betonul de ieri,betonul de azi ºi betonul de mâine – Simpozionul „Betonulîn construcþia drumurilor ºi podurilor”, Bucureºti, U.T.C.B.,sept. 2002.

FFiigg.. 1122:: UUnneellee ddaattee aallee pprrooggnnoozzeelloorr pprriivviinndd rreezziisstteennþþeellee bbeettooaa--nneelloorr ppâânnãã îînn aannuull 22002200



Printr-o investiþie de 1,5 milioanede euro, CCaarrppaatt BBeettoonn, divizia debetoane a grupului HeidelbergCementîn România, a inaugurat, de curând,cel de-al zecelea punct de lucru dinþarã: staþia de betoane de la Oradea.Deschiderea noii staþii face parte dinstrategia de extindere la nivel naþionala grupului.

„Am construit aceastã staþie debetoane în acord cu strategia dedezvoltare durabilã a grupuluiHeidelbergCement, staþia fiind dotatãcu un sistem de reciclare a rezidu-urilor de beton ºi cu o tehnologie carepermite reducerea la zero a emisiilorde praf ºi a zgomotului. Mai multdecât atât, activitatea va putea fi con-tinuatã chiar ºi pe timpul iernii,deoarece staþia dispune de instalaþiide încãlzire pentru apã ºi agregate.Decizia de a investi în staþia de laOradea a fost luatã în urma unei analizece a evidenþiat necesitatea uneistaþii de betoane moderne care sãdeserveascã clienþii ºi potenþialuleconomic deosebit al oraºului”, adeclarat ddll MMiihhnneeaa SSttooiiaann,, ddiirreeccttoorruullggeenneerraall aall CCaarrppaatt BBeettoonn..

Staþia de betoane de la Oradea seaflã în imediata vecinãtate a ªoseleide Centurã, amplasare ce faciliteazã,

în mod substanþial, activitatea companiei.Prin acest nou punct de lucru, esteconsolidatã poziþia CCaarrppaatt BBeettoonn încadrul pieþei de construcþii din zonade vest a României.

Lucrãrile de construcþie la staþia dinOradea au durat 3 luni. Noul punct delucru este specializat în producerea debetoane aditivate, ºape ºi mortare, avândo capacitate nominalã de producþie

de 70 mc/orã. Procesul de producþieeste asistat de calculator. Staþia poatelivra produsele în cantitãþile, tipurile ºicalitatea cerute de clienþi, desfãºu-rându-ºi activitatea în conformitate cunormele europene în vigoare.

CCaarrppaatt BBeettoonn opereazã la ora actualãcu 10 staþii de betoane: Bucureºti (3),Timiºoara, Ploieºti, Iaºi, Braºov, Piteºti,Bacãu ºi Oradea, câte una.

O nouã staþie de betoane la Oradea

BBuucchhaarreess tt BBuuss iinneess ss PPaarrkkªªooss.. BBuuccuurreeººttii--PPllooiieeººttii nnrr..11AA,,IInnttrraarreeaa CC,, eett..11,, sseeccttoorr 11,,BBuuccuurreeººttii 001133668811,,RRoommâânniiaa

NNooiillee nnuummeerreeddee tteelleeffoonn ººii ffaaxx ssuunntt::

TTeell..:: 331111 5599 7766//7755FFaaxx:: 331111 5599 7744//7733

DDee ccuurrâânndd,, CCaarrppaattCCeemmeenntt ººii--aa sscchhiimmbbaatt llooccaaþþiiaa..DDee aaccuumm îînnaaiinnttee,, ppuutteeþþii ggããssii ººii ccoonnttaaccttaa pprreessttiiggiiooaassaa ffiirrmmãã llaa uurrmmããttooaarreeaa aaddrreessãã::

CARPATCEMENT în casã... nouã!


Soluþii URSA pentru termoizolarea mansardelor

Continuãm sã vã prezentãm termoizolaþiile UURRSSAAdin vatã de sticlã, venind astfel în întâmpinarea dorinþelormultor proprietari de case, care vor sã-ºi extindã locuinþaprin mansardarea podului ºi transformarea lui în spaþiude locuit.

Termoizolarea mansardelor cu materiale UURRSSAA repre-zintã o soluþie relativ uºor de aplicat ºi foarte durabilã întimp, dacã respectaþi cele câteva recomandãri de bazã:

termoizolaþia trebuie sã fie protejatã de aportul deumiditate, operaþie care se realizeazã astfel:

- la partea interioarã a termoizolaþiei: prin apli-carea unei bariere de vapori (folie de aluminiu) care sãîmpiedice pãtrunderea vaporilor de apã din interiorulcamerei;

- la partea exterioarã a termoizolaþiei: prin apli-carea unei membrane permeabile la vapori (de ex: URSASECO 2000) sau lãsarea unui spaþiu de ventilare de cca 4 cm,pentru a permite eliminarea unor eventuale infiltrãri deapã în termoizolaþie;

este necesarã o grosime de minimum 15 cm, îndouã straturi – pentru asigurarea unui confort termicmulþumitor.

Pentru termoizolarea mansardelor, UURRSSAA RRoommâânniiaa vãpune la dispoziþie saltelele uºoare GF, VF, Therwoo-Roll,Therwoo-Filc, LHF ºi ELF, având caracteristicile consem-nate în ttaabbeell..

Vã recomandãm sã alegeþi sortimentul de saltea ter-moizolatoare pornind de la cele cu conductivitatea

termicã cea mai micã (densitatea cea mai mare), pentru aasigura o cât mai bunã izolare termicã, mai ales cã, dinpunct de vedere financiar, diferenþele între produse suntneglijabile.

Dupã cum puteþi vedea în figura de mai jos, grosimeaminimã a termoizolaþiei poate fi constituitã dintr-o salteaVF, LHF, Therwoo-Roll sau ELF de 10 cm, necaºeratã,aºezatã între cãpriori ºi o saltea Therwoo-Filc de 5 cm,gata caºeratã cu o folie de aluminiu mai latã decâtsalteaua propriu-zisã, astfel încât sã poatã fi prinsã desuprafaþa interioarã a scheletului de fixare ºi lipitã pe con-tur cu o bandã de aluminiu autoadezivã, pentru asigu-rarea continuitãþii barierei de vapori.

Pentru detalii suplimentare, vã stãm la dispoziþie laadresa menþionatã în pagina alãturatã.

ConductivitateTip Tip Lungime Lãþime Grosime Densitate termicã Mod de caºerare

produs sortiment (mm) (mm) (mm) (kg/mc) (W/mK)URSA 10 (la 100)

50, 60, 75, 80, 100,ELF 4000 - 15000 1200 120, 140, 150, 160, 10 0,039

180, 20050, 60, 75, 80, 100,

LHF 4000 - 15000 1200 120, 140, 150, 160, 12 0,036180

LHF-400 7500 - 15000 3 x 400 50, 75, 100 12 0,036LHF-2 7500 - 15000 1200 50, 75, 100 13 0,035Therwoo-Roll 5000 - 7000 1200 100, 120, 140, 160 18 0,034

25, 30, 40, 50, 60, 75,GF 6000 - 20000 1200 80, 100

20 0,032

600, 625 50, 60, 75, 80, 100, VF 6000 - 12000 1200 120, 150 16 0,034

50, 60, 75, 80, 100, Therwoo-Filc 6000 - 12000 2 x 600 120 14 0,035

Salte

le

term

oizo

lato

are

moi

(cla

sa d

e co

mbu

stib

ilita

te C

0- i

ncom

bust

ibile

)

Necaºerat

NP2 - caºerare cu hârtie kraft

AM2 - caºerare cu folie de alu-miniu armatã cu fibrã de sticlã

AUI - caºerare cu folie de alu-miniu armatã cu fibrã de sticlã

AM2 - caºerat cu folie de alu-miniu armatã cu fibrã de sticlã

ARACOMoþiunea FIEC pentru o rezoluþie a Parlamentului European

Iatã în continuare textul moþiunii:- având în vedere prevederile Protocolului de la Kyoto,

prin care statele membre (EU 15) au convenit ele însele sãreducã emisia de gaze cu 8% pânã în 2010-2012 faþã deanul de bazã 1990;

- având în vedere Articolul 3.2 din Protocolul de laKyoto care prevede ca „þãrile sã facã progrese demonstra-bile pânã în 2005, în realizarea celor convenite”;

- având în vedere Raportul Agenþiei Europene a Mediuluidin 21 iunie 2005 care stabileºte cã emisia totalã de gazeîn EU15 a scãzut numai cu 1,7% între 1990 ºi 2003 ºi,mai alarmant, a crescut efectiv cu 1,3% în ultimul an ºi, încontinuare, cele mai noi cifre pentru 2002-2003 înregis-treazã o creºtere generalã cu 53 de milioane de tone, dincare 24 de milioane de tone în generarea energiei (ceamai mare parte din consumul în clãdiri) ºi 18 milioane detone în depozite ºi servicii;

- având în vedere cã documentul Green Paper [COM(2005) 265 final] al comisiei care stabileºte cã în 2030, pebaza tendinþelor actuale, UE va fi 90% dependentã deimportul de petrol ºi 80% dependentã de importul de gazeºi face apel la un efort real pentru o limitare a cererii deenergie la nivelul actual ºi apoi la reducerea acesteia,ceea ce ar reprezenta o contribuþie importantã la dez-voltarea unei politici coerente ºi echilibrate de promovarea securitãþii livrãrilor de energie pentru UE, care, în plus,poate aduce o contribuþie majorã la competitivitatea UE ºiangajãrilor, ceea ce constituie obiectivul central al AgendeiLisabona;

- având în vedere studiile detaliate acceptate deComisie, care aratã cã peste 450 de milioane tone de CO2

pot fi economisite anual prin mãsuri practice de economiea energiei în clãdiri, reprezentând o optime din emisiunilecurente din Europa ºi cã, mai mult, o medie a gospodãriiloreuropene pot economisi între 200 de euro ºi 1.000 deeuro pe an din costurile efective, în funcþie de consumullor energetic;

- având în vedere Directiva Consiliului 2002/91/EC aParlamentului European ºi a Consiliului pentru Economiade Energie a Clãdirilor care cere statelor membre:

• sã certifice clãdirile care se construiesc, se vând sause închiriazã, inclusiv sã facã recomandãri pentru îmbu-nãtãþirea costului efectiv al performanþei lor energetice;

• sã facã inspectarea boilerelor ºi a sistemelor declimatizare a aerului;

• sã asigure ca acele clãdiri cu o suprafaþã mai mare de1.000 mp, care se renoveazã, sã fie modernizate pentru arealiza un consum minim de energie;

• având în vedere studiile care aratã cã implementareaDirectivei 2002/91/EC va crea peste 3 milioane de locuride muncã în construcþii ºi sectoarele adiacente ºi vaeconomisi Europei 7,5 miliarde de euro în costurileenergiei în 10 ani;

• având în vedere Articolul 11 din Directiva2002/91/EC care prevede pentru Comisie, asistatã deComitetul stabilit de Articolul 14, „sã evalueze aceastãdirectivã în lumina experienþei câºtigate prin aplicarea eiºi, dacã este necesar, sã facã propuneri cu privire la:

aa)) mãsuri complementare posibile privind renovareaclãdirilor cu o suprafaþã totalã sub 1.000 mp;

bb)) stimulãri generale pentru mãsuri de eficientizare aenergiei în clãdiri”;

- având în vedere Directiva 99/85/CE a ParlamentuluiEuropean ºi a Consiliului care autorizeazã statele membredoritoare de a aplica un nivel redus al TVA pentru servi-ciile stimulatoare, inclusiv pentru lucrãrile de renovare ºiîntreþinere a locuinþelor existente ºi notând cã aceastãDirectivã are douã obiective principale, respectiv:

• promovarea creãrii locurilor de muncã;• lupta împotriva muncii la negru;AA.. întrucât existã motive foarte bine fundamentate, în

absenþa stimulãrii realizãrii mãsurilor de economisire aenergiei, impactul general al directivei în direcþia redu-cerii emisiunilor va fi, în cel mai bun caz, neglijabil;



MMooþþiiuunneeaa FFIIEECC ((FFeeddeerraaþþiiaa iinndduussttrriieeii eeuurrooppeennee aa ccoonnssttrruuccttoorriilloorr)) aaddrreessaattãã PPaarrllaammeennttuulluuii EEuurrooppeeaann ssoolliicciittãã rreedduucceerreeaaTTVVAA llaa lluuccrrããrriillee ddee îîmmbbuunnããttããþþiirree aa ppeerrffoorrmmaannþþeelloorr aattââtt llaa ccllããddiirriillee nnooii,, ccââtt ººii llaa cceellee rreennoovvaattee.. AAllttffeell ssppuuss,, eessttee vvoorrbbaaddeesspprree uunn aappeell ppeennttrruu ssttooppaarreeaa ppoolliittiicciilloorr iinnccooeerreennttee ddee iimmppoozziittaarree îînn ssttaatteellee mmeemmbbrree ººii ppeennttrruu iinnttrroodduucceerreeaa uunnoorrrreegguullii ffiissccaallee ssttiimmuullaattooaarree pprriivviinndd ccrreeººtteerreeaa ppeerrffoorrmmaannþþeelloorr eenneerrggeettiiccee aallee ccllããddiirriilloorr eexxiisstteennttee,, îînn ssppeecciiaall îînnsseeccttoorruull rreezziiddeennþþiiaall..


BB.. întrucât sectorul rezidenþial ºi terþiar, în care cea maimare parte sunt construcþii, contribuie cu mai mult de40% din consumul final de energie ºi continuã sã creascã,tendinþã care, cum s-a menþionat mai sus, este acum con-firmatã deplin;

CC.. întrucât, chiar dacã Directiva 2002/91/EC nuconþine prevederi cerând efectiv proprietarilor ºi ocu-panþilor clãdirilor sã execute îmbunãtãþiri fizice fiecãreiclãdiri care poate efectiv sã-ºi îmbunãtãþeascã perfor-manþa energeticã, Comisia a indicat cã directiva trebuie sãaibã ca efect o reducere în emisii de 45 de milioane tonepe an, comparat cu o cerere de reducere totalã a 330 demilioane de tone în UE 15 pânã în 2010;

DD.. întrucât cele mai multe oportunitãþi de costuri efec-tive pentru reducerea emisiunilor sunt posibile cu ocaziarenovãrilor majore a clãdirilor;

EE.. întrucât ºi foarte semnificativ este bine stabilit cãproprietarii clãdirilor, în cea mai mare parte, sunt refractarila a face investiþii în mãsuri de îmbunãtãþire energeticã,preferând în schimb sã plãteascã facturi mai mari la energiecare duc la „disfuncþii ale pieþei”;

FF.. întrucât aceastã „disfuncþie a pieþei” explicã, într-omare mãsurã, ineficienþa politicilor existente în statelemembre de a reduce emisia de gaze în stocul de clãdiridin UE;

GG.. întrucât aceastã „disfuncþie a pieþei” poate fi atacatãpe una din aceste douã cãi:

• fie prin noi reglementãri, care vor fi foarte greu deimplementat în practicã;

• sau prin creºterea stimulentelor în forma reducerilorfiscale la salarii ºi o cotã redusã a TVA aplicatã lucrãrilorde renovare a clãdirilor existente;

HH.. întrucât în sectorul de construcþii cinci þãri auimplementat Directiva 2002/91/EC, respectiv Belgia,Spania, Franþa, Italia ºi Portugalia (iar în Marea Britanie,Insula Man ºi Olanda numai pentru tencuieli ºi vopsitorie).Conform unui studiu al FIEC, aceasta a dus direct lacrearea a 170.000 de locuri permanente de muncã înaceste þãri. În Italia ºi Belgia, surse guvernamentale auindicat cã efectul general al mãsurii a fost neutru din punctde vedere fiscal. În plus, faþã de crearea de locuri demuncã, mãsura a dus ºi la reducerea semnificativã, chiardacã greu de mãsurat, a muncii la negru;

II. întrucât Directiva 2002/91/EC este programatã sãaibã un sfârºit la 31.12.2005 ºi, în cazul când ConsiliulECOFIN nu decide înainte de aceastã datã, fie în privinþapropunerilor Comisiei din iulie 2003 privind reducereaTVA, fie pentru a da un caracter permanent acestei Directive,atunci, conform studiului FIEC, peste 250.000 de locuri demuncã vor fi ameninþate în þãrile implicate începând dinianuarie 2006;

JJ.. întrucât este o situaþie viitoare nesatisfãcãtoareprivind aplicarea Directivei 2002/91/EC în noile statemembre, aceasta fiind neinclusã în negocierile de aderare

din cauzã cã, la început, aplicarea ei se aºteaptã sã iasfârºit de la 31.12.2003;

KK.. este alarmat, deoarece nivelul general al emisiei degaze a crescut în ultimul an, iar în statele membre nu sefac progrese pentru a reduce aceste emisiuni;

LL.. este alarmat cã toate convenþiile între statele mem-bre nu pot fi aplicate ºi cã Europa nu aduce nici o con-tribuþie la politica de schimbare a climatului convenitãinternaþional;

MM.. este alarmat cã perspectiva de insucces a Europeide a respecta Protocolul Kyoto va submina întreaga iniþia-tivã ºi cã schimbarea climatului va deveni realitate cuconsecinþe foarte grave pentru toatã umanitatea;

NN.. este alarmat de faptul cã perspectiva este de odependenþã crescutã de importul de energie;

OO.. este alarmat cã Directiva Consiliului 2002/91/EC separe cã a avut un efect neglijabil în creºterea performanþeienergetice a clãdirilor, cel puþin pe termen scurt;

PP.. regretã cã nu poate sã obþinã un consens ConsiliulECOFIN în stabilirea unei reduceri permanente a regimuluiTVA pentru servicii de muncã intensã, în special în dome-niul renovãrilor clãdirilor existente;

QQ.. regretã atitudinea inflexibilã a unor reprezentanþi aistatelor membre în Consiliul ECOFIN ºi regimul fiscal con-secvent ccoonnttrraaddiiccttoorriiuu ººii iinnccooeerreenntt susþinut ºi practicat deunele state membre, care promoveazã creºterea ºomajului,creºterea muncii la negru ºi descurajeazã proprietarii declãdiri de îmbunãtãþirea performanþei energetice a clãdirilor lor;

RR.. face apel cãtre Consiliul ECOFIN sã realizeze rapidconsensul asupra unei TVA reduse, care sã permitã statelormembre sã doreascã implementarea unui nivel redus alTVA pentru serviciile intense, în special pentru renovareaclãdirilor existente;

SS.. face apel la Comisie, în conformitate cu Articolul 14al Directivei Consiliului 2002/91/EC, sã urgenteze reco-mandãrile adresate statelor membre pentru stimulareageneralã ºi stimulente încurajând proprietarii de clãdiri sãaibã clãdirile certificate ºi sã se califice pentru reducerilefiscale asupra salariilor sau dobânzilor pentru valoarealucrãrilor, conform certificatelor de performanþã energe-ticã detaliate;

TT.. sugereazã ca certificatele de performanþã energeticãsã includã o anexã detaliind, pe puncte, mãsurile cuprivire la conservarea energiei ºi eficienþa lor economicãce trebuie luate la o clãdire, care trebuie evaluate de unexpert independent care sã facã inspecþii ºi certificãri pebaza unui program predeterminat, inclusiv pentrupreþurile lucrãrilor stabilite în fiecare stat membru ºirevizuite anual pentru a reflecta costurile reale ºi

UU.. alte sugestii pentru a evita practicile frauduloase,o datã ce lucrãrile au fost fãcute, reducerile de taxe trebuiejustificate prin facturi originale de TVA.



Dialog profesionalpprrooff.. uunniivv.. ddrr.. iinngg.. DDoorriinnaa NNiiccoolliinnaa IISSOOPPEESSCCUU,, IInnssppeeccttoorr GGeenneerraall ddee SSttaatt îînn CCoonnssttrruuccþþiiii

SSttiimmaaþþii cciittiittoorrii,,

LLeeccttuurrâânndd aarrttiiccoolluull „„SSppeecciiaalliiººttiiii ssee ddeessttããiinnuuiiee”” ddiinn RReevviissttaa CCoonnssttrruuccþþiiiilloorr nnrr.. 88 ((sseepptteemmbbrriiee 22000055)),, aamm ccoonnssiiddeerraatt ccããnnuu eessttee ccaazzuull ssãã rrããssppuunnddeemm pprriinnttrr--oo rreepplliiccãã ggeenneerraattooaarree îînn ccoonnttiinnuuaarree ddee ssppeeccuullaaþþiiii ddee rreeaa--ccrreeddiinnþþãã aallee uunnoorr aauuttoorriiddee aassttffeell ddee aarrttiiccoollee..

DDiinn rreessppeecctt ppeennttrruu cciittiittoorriiii rreevviisstteeii,, ccrreeddeemm ccãã eessttee uuttiill ssãã ffaacceemm ccuunnoossccuutt mmoodduull ccuumm aa aaccþþiioonnaatt iinnssttiittuuþþiiaa IInnssppeeccttoorraattuulluuiiddee SSttaatt îînn CCoonnssttrruuccþþiiii îînn îîmmpprreejjuurrããrriillee ggrreellee pprriinn ccaarree aa ttrreeccuutt RRoommâânniiaa îînn vvaarraa aacceessttuuii aann..

PPeennttrruu aa nnuu iinnfflluueennþþaa,, uulltteerriioorr,, îînn vvrreeuunn ffeell,, ggâânnddiirreeaa ººii rreessppoonnssaabbiilliittaatteeaa ccuu ccaarree aa aaccþþiioonnaatt IInnssppeeccttoorraattuull ddee SSttaatt îînnCCoonnssttrruuccþþiiii îînn aassttffeell ddee ssiittuuaaþþiiii,, rreeddããmm mmaaii jjooss eexxttrraassee ddiinn tteexxtteellee cciirrccuullaarreelloorr IISSCC ccããttrree ssuubbuunniittããþþiillee ssaallee tteerriittoorriiaallee ººiiCCoommuunniiccaattuull ddee PPrreessãã ttrraannssmmiiss ddee iinnssttiittuuþþiiaa nnooaassttrrãã..

„În contextul efortului la nivel naþional de înlãturare aefectelor calamitãþilor naturale din ultima perioadã ºi dereconstrucþie a fondului construit afectat, ppeennttrruu pprrootteeccþþiieessoocciiaallãã îînn ddoommeenniiuu,, veþi urmãri ca, în teritoriul coordonat,lucrãrile ce se executã atât pentru locuinþe noi, cât ºi pentrurefacerea construcþiilor afectate – locuinþe, diguri, drumuri,poduri etc. – sã respecte prevederile normativelor tehnice învigoare ºi ale proiectelor de execuþie sau de intervenþie.

În cazul unor neconcordanþe între proiectele elaborateºi situaþia realã din teren, generatã de calamitãþile naturale,veþi acþiona prin intervenþii la proiectanþi ºi constructoripentru corelarea operativã a acestora, în vederea respec-tãrii termenului de execuþie.

În acþiunile întreprinse, se va colabora cu comisiilejudeþene pentru situaþii de urgenþã.

În cazul unor situaþii deosebite în realizarea mãsurilornecesare, veþi informa conducerea Inspectoratului de Statîn Construcþii, pentru a acþiona în consecinþã.”...

Iulie 2005

„Natura dezlãnþuitã în ultima perioadã pe teritoriulRomâniei a lãsat urme asupra oamenilor, bunurilor lor mate-riale, animalelor ce le deþin ºi, nu în ultimul rând, asupramediului construit în care ei îºi desfãºurau activitatea.

De la primele efecte atât în zona Banatului, cât ºi, ulte-rior, în zona Olteniei, Dobrogei ºi Moldovei, Inspectoratulde Stat în Construcþii din centralã ºi teritorii a luat act curesponsabilitatea ce-i este oferitã de lege ºi cea afectivãoferitã de propria conºtiinþã a fiecãruia dintre membrii sãiºi a acþionat aºa cum a crezut cã poate fi mai util ºi maieficient în astfel de situaþii.

La semnalele transmise în puþine cuvinte de condu-cerea Inspectoratului, cãci timpul este mai preþios decâtorice în astfel de împrejurãri, de a acþiona cu maximã efi-cienþã în situaþia creatã specificã fiecãrei zone afectate,inspectoratele teritoriale ºi judeþene, în consens ºi cu gân-durile lor, s-au implicat instantaneu în a face tot ce le stãîn putinþã pentru a înlãtura, cât mai rapid, efectele naturiidezlãnþuite ºi a reveni la normalitate.

Folosind întreaga sa capacitate logisticã, tehnicã ºi infor-maticã din centralã ºi teritoriu, împreunã cu toþi cei impli-caþi în astfel de situaþii, la nivel central ºi local, conducereaInspectoratului de Stat în Construcþii, împreunã cu perso-nalul sãu din teritoriu, a fost prezentã ºi a acþionat profe-sionist, prin mobilizarea constructorilor, proiectanþilor ºiexperþilor tehnici în domeniu, coordonând tehnic inter-venþiile de specialitate pentru reducerea unor pericole ulte-rioare ce ar fi putut sã aparã în continuare, pentru punereaîn siguranþã în primã urgenþã a mediului construit afectat –

locuinþe, ºcoli, spitale, obiective productive, poduri, cãi ferate,drumuri, din judeþele cele mai afectate.

Pentru a stabili prioritãþile de intervenþie, Inspectoratulde Stat în Construcþii a informat obiectiv, operativ ºi îndetaliu Guvernul ºi ministerele implicate asupra situaþieidin zonele afectate.

Acum, când fenomenele naturale au încetat, se fac încontinuare eforturi pentru evacuarea apelor din zonele afec-tate ºi stabilirea mãsurilor de revenire la situaþia normalã.

Greul pentru personalul Inspectoratului de Stat înConstrucþii nu a trecut, ci se continuã, prin acþiuni de coor-donare a intervenþiilor asupra mediului construit – urmãrireaca lucrãrile care se executã chiar ºi în regim de urgenþã sãasigure rezistenþa, stabilitatea ºi siguranþa în exploatare.

Suntem în continuare alãturi de toþi cei care au avut desuferit ºi celor care considerã cã îi putem ajuta cu activitãþiîn domeniu, în afarã de propriile noastre intervenþii, lestãm la dispoziþie prin inspectoratele teritoriale ºijudeþene, care pot fi contactate în acest sens.”...

Comunicat de presã - iulie 2005

„În ultima perioadã, pe teritoriul României, s-au înre-gistrat inundaþii de mari proporþii care au lãsat urmeasupra oamenilor, bunurilor materiale ºi a mediului construit.

Inspectoratul de Stat în Construcþii a luat act cu respon-sabilitate ºi a acþionat în zonele calamitate util ºi eficient,în sensul de a face tot ce îi stã în putinþã pentru a înlãtura,cât mai rapid, efectele naturii dezlãnþuite ºi a reveni lanormalitate.

Folosind întreaga sa capacitate logisticã, tehnicã ºiinformaticã, conducerea Inspectoratului de Stat în Con-strucþii împreunã cu personalul sãu din teritoriu au fostprezenþi ºi au acþionat profesionist prin mobilizarea con-structorilor, proiectanþilor ºi experþilor tehnici în domeniu,coordonând tehnic intervenþiile de specialitate pentrureducerea unor pericole ulterioare ce ar fi putut sã aparã.

Conducerea Inspectoratului de Stat în Construcþii,împreunã cu Cancelaria Primului Ministru, mulþumeºtetuturor salariaþilor instituþiei pentru eforturile deosebitedepuse în aceastã perioadã.”...

August 2005

Din acþiunile întreprinse ºi verificãrile efectuate afirm,fãrã teama de a greºi, cã gândurile exprimate prin textelede mai sus au fost duse la îndeplinire în perioada respec-tivã, continuã în prezent ºi vor continua ºi în viitor.

Nu ne vom abate de la aceste gânduri ºi fapte beneficesub influenþa nici unui articol rãu intenþionat, chiar dacãacesta vine din partea unui coleg de breaslã.


Lumina, aerul ºi securitatea

sunt elementele centrale ale

unei conf igura þ i i moderne

de clãdiri . Aceste trei nece-

si tãþ i sunt garantate, de mai

m u l t e d e c e n i i , d e n u m e l e

ESSMANN.

ESSMANN Gmbh este cea

mai mare fabricã europeanã de

luminatoare, trape de fum, ele-

mente de drenare, avându-ºi

s e d i u l î n l a n d u l f e d e r a l

Nordrhein-Westfalen, deci în

centrul Europei.

Anul acesta, firma ESSMANN

GmbH a venit pe piaþa româneascã

prin ISOPAN, care a devenit unic

distribuitor în România.

Paleta vastã de produse pen-

tru iluminarea încãperilor cu

luminã de zi, de aerisire ºi eva-

cuare a fumului ºi un program

complet pentru acoperiº plan –

drenare pentru construcþi i

industriale, civile, administra-

tive – stau la dispoziþia benefici-

arilor ca soluþii ale problemelor

confirmate de practicã.

Principalele produse ESSMANN: cupole de luminã ESSMANN;luminatoare ESSMANN;trape de aerisire;trape de fum ºi cãldurã.

Datoritã modului de poziþio-nare în acoperiº, luminatoarelefie cã sunt tip arcadã, triunghiu-lare sau cupole luminatoare auavantajul cã dau lumina zilei desus, care este de 5 ori mai efi-cientã în comparaþie cu luminacare intrã prin fereastra lateralã.

Ae r i s i r ea p lan i f i ca tã aîncãperilor realizeazã o climãspaþialã plãcutã. Aerisirea ºiventilaþia se pot face prin sis-teme diferite de deschidere: sis-teme manuale, electrice saupneumatice.

Aparatele de evacuare afumului ºi a cãldurii (RWG)integrate în cupolele de luminãºi în luminatoarele ESSMANNsunt ins ta la þ i i de secur i ta tepentru prevenirea incendiilor.Acestea sunt prevãzute cu sis-teme de recunoaºtere din timpºi de semnalizare a incendiilor.

Deschiderea în caz deincendiu se poate face pneumatic(patroane CO2) sau electric.

ESSMANN – iluminare, aerisire, evacuarea fumuluiSOLUÞII COMPLETE

Acum în România, prin ISOPANCCrriissttiinnaa TTAALLPPÃÃ –– ddiirreeccttoorr tteehhnniicc


Luminatoarele ESSMANN sunt

convingãtoare, în primul rând

pentru multiplele utilizãri, mai

precis în afarã de funcþia lor de

bazã de iluminare cu luminã de

zi, prin diferite agregate asam-

blate, pot prelua funcþii de aerisire

ºi de ventilaþie, precum ºi funcþii

de asigurare preventivã contra

incendiilor. Astfel, o cupolã de

luminã poate fi, în acelaºi timp, ºi

trapã de aerisire ºi de fum.

De remarcat este faptul cã, prin

posibilitatea constructivã de

realizare a rebordului trapelor sau

al luminatoarelor dupã forma

acoperiºului (cutat sau plan), se

asigurã astfel o etanºare perfectã.

Fie cã este vorba de o con-

strucþie nouã sau de o renovare,

ESSMANN oferã, pentru ambele

situaþii, soluþii individuale.

Asigurându-vã, în final, de

calitatea produselor ESSMANN,

vã stãm la dispoziþie cu o consul-

taþie obiectivã ºi de specialitate, în

vederea materializãrii unor proiecte

de referinþã.


Durabilitate – Esteticã – Eficienþã

„Înfiinþatã în 1994, companiaBIGIMPEXdin Baia Mare, al cãrei patroneste AAddaallbbeerrtt ZZoovvaacczzkkii, a fost printreprimii importatori de PANOURICELULARE DIN POLICARBONAT.În prezent, suntem distr ibuitoriautorizaþi ai panourilor BARLO SPC,produse de concernul QUINN PLASTIC(Belgia), ºi DAULUX, produse dePOLYU (Italia).

Iatã ºi câteva lucrãri de referinþãunde am fost furnizori de materiale:Vitraj Pavilion Central al ROMEXPO,Cupola Federaþiei Române de Atletism,Hala Agroalimentarã Ploieºti Nord ºiSud, Hala Agroalimentarã Oneºti,Hala Alexandru cel Bun Iaºi, Depoulde Locomotive din Paºcani, Lumina-toare la halele de producþie EUROPEANDRINKS Rieni etc.

Anul trecut am înregistrat vânzãritotale de 1.200.000 de euro. Pentru aface faþã competiþiei acerbe dindomeniu, am fost nevoiþi sã com-pletãm oferta de produse ºi servicii.

Astfel, pe lângã panourile celulareclasice din policarbonat, comercia-lizãm PANOURI CELULARE DINPOLICARBONAT CUTATE ªI ONDULATE.Acestea reprezintã soluþia idealã pen-tru crearea de benzi luminatoare înplanul acoperiºurilor realizate dinpanouri sandwich sau panouri cutate.Ca o noutate, în acest an lansãm pro-filul THERMOGRECA 1000 G16, unpanou celular cutat, proiectat pentrua se putea îmbina cu panourile sandwichale celor mai mari producãtori.Avantajele acestor panouri cutate sauondulate faþã de cele din fibrã de sticlãsunt: o bunã termoizolaþie, fonoizo-laþie ºi rezistenþã la factori de mediu(intemperii), o rezistenþã superioarãla impact (sunt practic incasabile),iar aspectul lor este menþinut în timp.

Tot pentru hale industriale, comer-cializãm sistemele autoportante pen-tru închideri ºi acoperiri, compusedin plãci celulare care se clipseazãîn profilele de susþinere, plane sau curbe.

Fie cã e vorba de faþade, fie de lumi-natoare, aceste sisteme asigurã oacoperire continuã a golurilor fãrã aîncãrca prea mult structura de susþinere.

Pentru a asigura o punere în operãadecvatã a panourilor din policar-bonat, am înfiinþat societatea STEELMET AL SRL. Astfel, firma asigurã,prin personal specializat, execuþiastructurilor de susþinere ºi monta-jul panourilor din policarbonat.

Noile produse promovate de com-panie sunt LUMINATOARELE pentruhale – FIXE sau cu TRAPE MOBILE.Aceste structuri sunt proiectate ºi exe-cutate în România. Avantajul aces-tora este cã se confecþioneazã lacerere în funcþie de dimensiunea ºispecificul golului. LUMINATOARELEPREVÃZUTE CU TRAPE MOBILE potavea rolul de ventilaþie ºi/sau evacuarea fumului. Trapele pot fi prevãzute cusenzori de fum ºi temperaturã pen-tru a se deschide, respectiv de vântºi precipitaþii pentru a se închide.Trapele mobile sunt acþionate elec-tric prin intermediul unui între-rupãtor sau, opþional, prin telecomandã.În cazul întreruperii energiei elec-trice sau în caz de incendiu, modululde comandã poate fi echipat cu acu-mulatori care asigurã funcþionarea con-tinuã a sistemului. Echipamentele deacþionare a luminatoarelor sunt dispo-nibile ºi în varianta executatã dinoþel inoxidabil pentru sere, piscinesau spaþii cu mediu corosiv.

Lucrãri de referinþã ca executanþi:Luminatoare la Piaþa Timpuri NoiBucureºti, A.C.M.S. Bucureºti, Pro-topopiatul Greco-Catolic TârguMureº, Halele GEIGER Târgu Mureº,

AAmmppllooaarreeaa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr ppee mmããssuurraa ccaappaacciittããþþiilloorr ddee ccaarree ddiissppuunn ccoonnssttrruuccttoorriiii rroommâânnii ººii cceeii ssttrrããiinnii pprreezzeennþþii îînnRRoommâânniiaa dduuppãã 11999900 aa dduuss ººii llaa ddeezzvvoollttaarreeaa uunnoorr sseeccttooaarree ffuurrnniizzooaarree ddee mmaatteerriiaallee ddee ccoonnssttrruuccþþiiii,, aappttee ssãã aassiigguurree pprroo--dduuccttiivviittaattee,, dduurraabbiilliittaattee,, eesstteettiiccãã ººii eeffiicciieennþþãã.. EEssttee vvoorrbbaa ddeesspprree mmaatteerriiaallee ccuu îînnssuuººiirrii ººii ppeerrffoorrmmaannþþee ddeeoosseebbiittee,, mmuullttssoolliicciittaattee ddee ccããttrree ccoonnssttrruuccttoorrii.. AAsseemmeenneeaa pprroodduussee nnee ssuunntt pprreezzeennttaattee ddee ddnnaa RRiittaa DDaauubbnneerr –– ddiirreeccttoorr ddee mmaarrkkeettiinnggaall SSCC BBIIGGIIMMPPEEXX BBaaiiaa MMaarree..


Luminatoare cu trape la Hala de pro-ducþie Ion Art Glass ªelimbãr, Pasajde trecere pentru sediul DACIA-RENAULT Baia Mare etc.

Alte produse noi, care se preteazãla realizarea unor compartimentãri cuun aspect deosebit sunt CÃRÃMIZILEdin POLICARBONAT POLYSTAR.Acestea reprezintã o alternativã la celedin sticlã, având un design aparte, ºisunt disponibile într-o gamã variatã deculori. Asamblarea acestora se faceprin clipsare, permiþând realizarea deconstrucþii cu forme drepte sau curbate.Produsele sunt rezistente la impact ºifoc (clasa 1 de combustibilitate), au ogreutate scãzutã (15 kg/mp), dimen-siuni de 20 x 20 x 8 cm, proprietãþitermo ºi fonoizolante (K=2,4 Kcal/mp h Cºi R = 32 db) ºi nivel de transparenþã80% la cele incolore. Marele avantajfaþã de cele din sticlã este cã nu nece-sitã materiale de etanºare, suntdemontabile, iar structura realizatãdin acestea este uºoarã. Lucrare dereferinþã: UZINEXPORT (CITY BANK)Bucureºti.

GLAFURILE din P.V.C. pentrugeamuri, precum ºi lambriurile pen-tru placat pereþi interiori sau exteri-ori (cu protecþie UV) reprezintã alteproduse pe care firma le importãºi comercializeazã.

Cu toate cã avem sediul în BaiaMare, livrarea mãrfurilor în þarã esteasiguratã sãptãmânal de cãtre noi.

Pentru proiectarea structurilorde susþinere sau pentru caracteris-tici mai exacte, vã stãm la dispo-ziþie cu date tehnice despre fiecareprodus. Mai mul te in fo rmaþ i iputeþi obþine la www.bigimpex.rosau la tel./fax: 0262-215.673.


Arhitecturã individualãpentru construcþia apartamentelor

DE LA COMPONENTELA SISTEME ªI SOLUÞII COMPLETE

RRuuuukkkkii furnizeazã clienþilor sãicomponente, sisteme ºi soluþii com-plete, precum ºi o gamã largã de pro-duse standard sau prefabricate din oþel,oþel inoxidabil, aluminiu ºi alte metale.De asemenea, compania finlandezãoferã servicii de logisticã ºi depozitare.

RRuuuukkkkii cunoaºte numeroasele nevoiale segmentelor sale de consumatori ºioferã o gamã extinsã de produse ºi servicii.Acest lucru garanteazã furnizarea ºidezvoltarea de soluþii permanent adap-tate la nevoile specifice ale clienþilor.

Pentru domeniul construcþiilor, RRuuuukkkkiifurnizeazã sisteme ºi componentepentru faþade, pardoseli, acoperiºuri,fundaþii ºi soluþii complete, precumfundaþii integrate, structuri pentru clãdiricu un etaj sau cu mai multe etaje sauizolãri fonice pentru investiþiile în trafic.

RRuuuukkkkii este renumitã pentru expe-rienþa vastã în livrarea de compo-nente ºi sisteme, în servicii integratede furnizare de materiale pentru cen-tre logistice, centre industriale ºicomerciale, birouri ºi hoteluri în þãrilebaltice, nordice, din Europa Centralãºi de Est, Rusia ºi Ucraina.

DESIGNDesign-ul a devenit, de mult timp,

un aspect extrem de important înconceperea produselor Ruukki.Pentru compania finlandezã, conceptulde „design” nu se aplicã numai laaspectul exterior al produselor, ciînsumeazã producerea, instalarea,durabilitatea, ergonomia ºi posibili-tatea de înlocuire a acestora. Prin design,RRuuuukkkkii creeazã un limbaj flexibil,care uneºte profesioniºti din diversearii de activitate.

RRuuuukkkkii este unul dintre principaliiparteneri ai Finnish Design Year 2005.Compania a elaborat, împreunã custudenþi specializaþi în design indus-trial de la Facultatea de Arte dinHelsinki, diverse proiecte de design,precum „The Cabin of the Future”(„Cabina viitorului”) ºi a iniþiat concursuride arhitecturã „Living Design” pentrutinerii arhitecþi din Nord, având caobiectiv implementarea noilor tendinþeîn design-ul pentru locuinþe. RRuuuukkkkii seimplicã, de asemenea, în proiectul dedesign proactiv „Proomu”, un ampluproiect finlandez de cercetare, iniþiatîn scopul de a modela ºi perfecþionadesign-ul în companiile cu profilindustrial tehnologic.

PROVOCAREAClientul dorea sã construiascã un

bloc de locuinþe care sã se potriveascãperfect cu împrejurimile, sãprezinte o calitate superioarãºi, în acelaºi timp, sã aibãvaloarea unei lucrãri arhi-tecturale de înaltã clasã.Ca serviciu suplimentar, viitoriilocuitori aveau posibilitateasã aleagã, din mai multevariante, planul apartamen-tului, mobila ºi alte materiale.Procesul obiºnuit de vânzarea apartamentelor noi implicãfinalizarea planului înaintede momentul începerii con-strucþiei ºi vânzãrii, fapt carelimiteazã considerabil posi-bilitatea cumpãrãtorilor de aface alegeri. Provocarea aces-tui proiect a fost aceea de acrea clienþilor posibilitatea

IInnddiivviidduuaalliizzaarreeaa rreepprreezziinnttãã llaa oorraa aaccttuuaallãã uunnuull ddiinnttrree ccuurreenntteellee mmaajjoorree îînn ddoommeenniiuull ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr.. SSee mmaanniiffeessttãã pprriinnnneevvooiiaa ddee aa ccoonnssttrruuii îînnttrr--uunn ssttiill nnoouu ººii ddee aa ooffeerrii nnooii sseerrvviicciiii ccuummppããrrããttoorriilloorr ddee aappaarrttaammeennttee.. ÎÎnn FFiinnllaannddaa,, llaa HHeellssiinnkkii,,aa ffoosstt ccoonnssttrruuiitt îînn zzoonnaa AArraabbiiaannrraannttaa uunn bblloocc ddee llooccuuiinnþþee mmooddeerrnn,, uunnddee ssoolluuþþiiiillee ssttrruuccttuurraallee RRuuuukkkkii ss--aauu rreemmaarrccaattpprriinn fflleexxiibbiilliittaattee,, aaddaappttaabbiilliittaattee ººii iinnddiivviidduuaalliittaattee,, pprreeccuumm ººii pprriinn ccoossttuurrii aavvaannttaajjooaassee ººii ppoossiibbiilliittaatteeaa rreeaallãã ddee aaîîmmbbuunnããttããþþii ssppaaþþiiuull ddee llooccuuiitt..


sã construiascã apartamente persona-lizate ºi de a face posibilã vânzarea lorprin intermediul Internetului.

SOLUÞIARRuuuukkkkii a furnizat sistemul de

pereþi exteriori de rezistenþã, struc-turile de pardosealã ºi tavan. Structura,realizatã de RRuuuukkkkii în colaborare cudesigner-ii proiectului, este o soluþieunicã. Spre deosebire de metodeleobiºnuite de construcþie, elementelecare susþin greutatea clãdirii sunt sis-temele de pereþi exteriori secþionaþilongitudinal, ºi nu pereþii despãrþitori.

Elementele speciale de podea aufost folosite în zone care au necesitatflexibilitate deosebitã. Tavanul, unsingur element de dimensiuni marirealizat din oþel, este o inovaþie carepermite deschideri lungi ºi structuriprefabricate de streºini. Pereþii derezistenþã exteriori, împreunã cupodelele speciale au oferit lucrãriiflexibilitatea doritã ºi au generat pla-nuri multiple de apartamente situatepe etaje diferite.

REZULTATE ªI BENEFICIISistemul RRuuuukkkkii de pereþi de rezis-

tenþã exteriori a permis realizareaunui spaþiu interior aerisit ºi posibili-tatea de a crea planuri de apartamentpe schiþe individuale. Designer-ul aapreciat flexibilitatea construcþieidatoratã sistemului, care a permis omai eficientã utilizare a spaþiului interior.Sistemul a furnizat suficienþi metripãtraþi, cât pentru un apartament nou.Greutatea clãdirii fiind suportatã decãtre pereþii exteriori, au putut fi con-struite ferestre mari, de la podea pânãla tavan, care oferã spaþiului de locuitmai multã luminozitate ºi confort.Fiindcã nu existã pereþi interiori derezistenþã, iar structurile de delimitarea spaþiului sunt uºoare ºi mobile,apartamentele pot fi modificate extremde simplu, în funcþie de nevoilelocuitorilor.

Sistemele RRuuuukkkkii s-au dovedit a ficele mai competitive din punct devedere financiar. Antreprenorul aavut, astfel, posibilitatea de a servi

individual pe fiecare dintre cumpã-rãtorii apartamentelor. De asemenea,aplicarea sistemului a scurtat timpulde execuþie, a prevenit deteriorareacauzatã de umezealã în timpul con-strucþiei ºi a lãsat mai mult timp pen-tru finisajele interioare. Mai mult timpeconomisit a însemnat, de asemenea,o calitate superioarã în faza finalã.

Vânzãrile de apartamente perfec-tate pe Internet, combinate cu sistemeleRRuuuukkkkii au permis implementareaautomatizatã ºi avantajoasã a alegerilorfãcute de cumpãrãtori. Apartamen-tele din clãdire au fost vândute încâteva sãptãmâni.

RRuuuukkkkii furnizeazã componente pebazã de metale, sisteme complete ºiproduse la cheie pentru industriaconstrucþiilor civile ºi industriale ºi aconstrucþiilor de maºini. Companiaoferã o gamã variatã de soluþii ºi pro-duse pe bazã de metal. RRuuuukkkkii îºidesfãºoarã activitatea în 22 de þãri ºiare un numãr de 11.000 de angajaþi.


O toamnã activã – mansardãri de blocuri în RomâniaConsiderat cea de-a cincea faþadã

a clãdirii, acoperiºul în pantã este oconstrucþie eficientã, care asigurã oprotecþie naturalã a pãrþilor inferioareale clãdirii prin efectul de drenarea apei. Multe blocuri necesitã reno-vare, iar construirea de mansarde locui-bile la ultimul nivel poate constitui,prin vânzarea apartamentelor create,

sursa de finanþare pentru renovarea ºirevigorarea întregului complex. Cu altecuvinte, renovarea ºi mansardareablocurilor sunt lucrãri care se autofi-nanþeazã prin vânzarea spaþiilor delocuit nou-create. Proiectul nu nece-sitã costuri suplimentare pentru infra-structurã – drumurile, reþeaua electricã,canalizarea, reþeaua de gaz existânddeja – ºi se poate realiza fãrã ca locatariisã fie mutaþi în perioada lucrãrilor.

Deficitul de locuinþe a dus lanumeroase dezbateri publice întoatã þara, soluþia optimã în cazulacestei probleme fiind extinderea peverticalã, o metodã mult mai ieftinãdecât construcþia de noi case saublocuri. Unul dintre argumentele carepledeazã în favoarea mansardãriieste ºi îmbunãtãþirea esteticã a blocu-rilor tip cutie cu arhitectura neutrã.Îmbunãtãþirea esteticã ºi calitativã ablocurilor duce, implicit, la creºtereavalorii proprietãþii imobiliare.

O campanie de mansardare afost demaratã la jumãtatea anuluitrecut în toate oraºele mari din þarã.Colaborarea dintre firma VELUX ºiautoritãþile locale, care au dovedit uninteres deosebit, a avut rezultatepozitive, fiind demarate numeroaseproiecte de mansardare în toatã þara.Pentru a pune la dispoziþia celorinteresaþi referinþe complete legate

de procesul de mansardare a blocu-rilor, se desfãºoarã de la începutulacestui an o campanie de informare,precum ºi întâlniri între autoritãþilelocale ºi reprezentanþii asociaþiilorde proprietari de apartamente.

În cadrul acestor întâlniri, s-a dis-cutat despre paºii propriu-ziºi caretrebuie sã fie urmaþi în procesul demansardare, avantajele de care potbeneficia asociaþiile de proprietari dincedarea terasei, actele necesare etc.La discuþii au fost prezenþi delegaþi aifirmelor de construcþii, arhitecþi,reprezentanþi ai primãriilor ºi ai aso-ciaþiilor de locatari, cei care, de altfel,sunt direct implicaþi în aceste proiecte.

Amenajarea unei mansarde costãcu aproximativ 30-40% mai puþindecât ridicarea unui alt etaj, iarîncãperile de la mansardã necesitã cuaproximativ 10% mai puþinã caldurãîn comparaþie cu cele situate cu unetaj mai jos, spaþiul de încãlzit fiindmai redus.

Reacþia constructorilor ºi a investi-torilor în mansardele amenajate laultimul nivel al blocurilor a fost pozi-tivã, multe proiecte aflate în fazeleiniþiale de construire fiind finalizate,ele reprezentând în acelaºi timpexemple variate de inspiraþie pentruviitorii beneficiari.


IMSA - IMROGLASS la dispoziþia dumneavoastrã!

Gama de produse:maºini de spãlat sticlã, cu 2-4-6-8 perii, de la

1.300 mm pânã la 3.000 mm înãlþime;linii de asamblare prin presare, automate ºi

semiautomate, cu role ºi panouri, cu posibilitateasuplimentarã de introducere a gazelor direct înpresã;

maºini automate de îndoire a profilelor;

maºini automate de încãrcare a sãrurilor;maºini automate verticale de înlãturare a

înveliºurilor pentru geamuri Low–E soft;roboþi automaþi de umplere cu gaze;roboþi automaþi de sigilare;aplicator automat al distanþierului din plastic

(superspacer) – ultimul nou produs din domeniulindustriei de geamuri termoizolante;

maºinã verticalã de tãiat pentru

sticla laminatã (patentatã) pentru

mare productivitate;

rasteluri automate mobile în

combinaþii diferite pentru depozitarea

ºi manipularea geamuri lor de

dimensiuni mici sau foarte mari;

extrudere manuale pentru

polisulfidã (thiocol) / poliuretan /

sigilanþi din silicon;

accesorii diverse.

CCoommppaanniiaa IIMMSSAA IIMMPPEEXX SSRRLL –– IITTAALLIIAA,, ffoonnddaattãã îînn 11997788,,eessttee uunnaa ddiinnttrree cceellee mmaaii iimmppoorrttaannttee ccoommppaanniiiieeuurrooppeennee ddiinn ddoommeenniiuull ddiissttrriibbuuþþiieeii ddee aacccceessoorriiiiººii eecchhiippaammeenntt ppeennttrruu iinndduussttrriiaa ssttiicclleeii..EEssttee pprreezzeennttãã ppee ppiiaaþþaa rroommâânneeaassccãã ddiinnaannuull 11999955,, iiaarr pprriinn ssuuccuurrssaallaa ssaa,,IImmrrooGGllaassss SS..RR..LL.. ddiinn AAllbbaa IIuulliiaa,,îînncceeppâânndd ccuu aannuull 22000033..

IIMMSSAA –– IIMMRROOGGLLAASSSS eessttee ssppee--cciiaalliizzaattãã îînn ddiissttrriibbuuþþiiaa ddee ggeeaammuurriissppeecciiaallee,, mmaaººiinnii,, aacccceessoorriiii ººiimmaatteerriiaallee ppeennttrruu pprroodduucceerreeaa ddee ggeeaammuurriitteerrmmooiizzoollaannttee,, pprreeccuumm ººii mmaaººiinnii ppeennttrruu pprreelluuccrraarreeaassttiicclleeii,, mmaaººiinnii ººii lliinniiii ppeennttrruu ttããiieerree,, ffaassoonnaarree,, ggããuurriirree,,ssaabbllaarree,, îînnddooiirree,, sseeccuurriizzaarree.. CCoommppaanniiaa ooffeerrãã aattââtt aassiisstteennþþããtteehhnniiccãã ((llaa iinnssttaallaarree ººii sseerrvviiccee)),, ccââtt ººii ccoonnssuullttaannþþãã..

ÎÎnn ddoommeenniiuull pprroodduuccþþiieeii ddee ggeeaammuurrii tteerrmmooiizzoollaannttee,, IIMMSSAA ––IIMMRROOGGLLAASSSS rreepprreezziinnttãã,, ddee aasseemmeenneeaa,, ppeennttrruu RRoommâânniiaa,, uunnaa ddiinnttrreecceellee mmaaii mmaarrii ccoommppaanniiii ddiinn lluummee –– ccoommppaanniiaa iittaalliiaannãã FFOORREELL SSPPAA((ffoonnddaattãã îînn 11997766)) –– ccaarree aarree aapprrooaappee 3300 ddee aannii ddee eexxppeerriieennþþãã..

AAvvâânndd lliinniiii vvâânndduuttee îînn ttooaattãã lluummeeaa,, FFOORREELL eessttee ccaappaabbiillãã ssãã ssaattiissffaaccãã ttooaattee cceerreerriillee ddee ppee ppiiaaþþãã,,ddee llaa aacccceessoorriiiillee ssiimmppllee ppeennttrruu ggeeaammuurrii ppâânnãã llaa cceellee mmaaii ppeerrffoorrmmaannttee ººii aauuttoommaattiizzaattee lliinniiii..

FFoottoo 11:: LLiinniiee vveerrttiiccaallãã aauuttoommaattããddee ttããiiaatt ssttiiccllãã ssttrraattiiffiiccaattãã

FFoottoo 22:: MMaaººiinnãã ddee ssppããllaatt SSeerriiaa 22000000


Toate maºinile automate suntoferite la comandã cu un programde detecþie a defecþiunilor pentruidentificarea problemelor ºi sistemde asistenþã la distanþã prinmodem. Asistenþa în urma vânzãriieste garantatã prin personalultehnic din Bucureºti.

Ne puteþ i contacta pentruinformaþi i la wwwwww..iimmssaa.. ii tt º iwwwwww..iimmrrooggllaassss..rroo

FFoottoo 33:: PPrreessãã aauuttoommaattãã eelleeccttrriiccãã SSeerriiaa AAPP ((îînn mmoodd ppaarrttiiccuullaarr iinnddiiccaattãã ººii ppeennttrruu ssttiiccllãã ssttrruuccttuurraallãã))

FFoottoo 44:: RRoobboott aauuttoommaatt ddee ssiiggiillaarree SSeerriiaa SSAA


Sisteme structurale din beton armat,utilizate la clãdiri multietajate

iinngg.. RRuuxxaannddrraa EERRBBAAªªUU –– ººeeff ddee lluuccrrããrrii,, UUnniivveerrssiittaatteeaa TTeehhnniiccãã ddee CCoonnssttrruuccþþiiii BBuuccuurreeººttii

PROBLEME GENERALEPentru a crea premisele necesare

optimizãrii ansamblului sistemuluistructural al unei clãdiri multietajate,o serie de considerente de ordin generaltrebuie avute în vedere chiar dinetapa conceptualã a proiectãrii. În timpce exigenþele structurale sunt întot-deauna prioritare, alþi factori potinfluenþa considerabil soluþia ºiproiectarea structuralã, cum ar fi:condiþiile de amplasament, tipul deutilizare (funcþiunea), disponibilitateamaterialelor, a forþei de muncã ºi atehnologiilor de execuþie, reglemen-tãrile legale privind siguranþa la foc,durata de execuþie impusã, costurilede investiþie ºi cele de exploatare,costurile estimate pentru întreagaduratã de viaþã a construcþiei º.a.

Cele mai semnificative considerentesunt prezentate succint în continuare.

CCoonnssiiddeerreennttee ssttrruuccttuurraalleeÎn timp ce încãrcãrile verticale de

naturã gravitaþionalã sunt, esenþial-mente, similare la toate clãdirile mul-tietajate, cele orizontale cauzate deacþiunea vântului sau a cutremurelorde pãmânt prezintã variaþii conside-rabile de la o zonã la alta. Problemeiesenþiale de asigurare a rezistenþei ºistabilitãþii structurale i se adaugãaceea de a controla menþinerea înlimite acceptabile a mãrimii depla-sãrilor laterale (eventual ºi a altorefecte dinamice) generate de acþiu-nile orizontale. O datã cu creºterearegimului de înãlþime a clãdirii,

rigiditatea structurii la deplasãri late-rale devine un criteriu preponderentîn alegerea ºi alcãtuirea sistemuluistructural.

CC oo nn ss ii dd ee rr ee nn tt ee dd ee nn aa tt uu rr ããffuunnccþþiioonnaallãã

Funcþiunea clãdirii, exprimatãprin natura utilizãrii sale, este deter-minantã pentru modul de organizare(arhitecturalã) a spaþiului interior;aceastã organizare exercitã la rândulei un impact considerabil asupraproiectãrii structurale.

Utilizarea betonului oferã proiec-tantului flexibilitatea necesarã pentruo mare varietate de alcãtuiri struc-turale (inclusiv cu neregularitãþi geo-metrice), permiþând în acelaºi timp osporire a eficienþei procesului deproiectare (ºi de execuþie, de altfel)datoritã repetitivitãþii.

Pe lângã cerinþele referitoare ladeplasãri laterale ºi la vibraþii,obþinerea unui regim satisfãcãtor deutilizare a clãdirii impune ºi o ate-nuare corespunzãtoare a transmiteriisunetului de la un etaj la altul. Masaintrinsecã a betonului din planºeeeste în mãsurã sã asigure atât atenu-area acusticã (la zgomote aeriene),cât ºi controlul vibraþiilor în procesulcurent de exploatare.

CCoonnssiiddeerreennttee pprriivviinndd ssiigguurraannþþaallaa ffoocc

Reglementãrile privind siguranþala foc prevãzute de legislaþia învigoare – atât cele cu caractergeneral, cât ºi cele specifice clãdirilor

multietajate – trebuie sã fie considerateîn mod explicit în stadiul conceptualal proiectãrii. Protejarea compo-nentelor structurale, care nu posedãrezistenþã la foc corespunzãtoare cla-sei de rezistenþã la foc atribuiteansamblului clãdirii, poate duce la osporire considerabilã a costului totalal lucrãrii.

Prin însãºi natura sa, betonulposedã o capacitate ridicatã de rezis-tenþã la foc; în condiþiile unei detaliericonstructive adecvate, componentelestructurale din beton armat nu nece-sitã, de regulã, aplicarea unor straturiprotectoare la acþiunea focului.

Cerinþele de protecþie împotrivafumului provocat de incendiu potinfluenþa amplasarea caselor descarã, a puþurilor ascensoarelor ºi acanalelor de ventilaþie, ceea ce vaimpune, desigur, anumite condiþionãriîn alcãtuirea structurii. Eventualeleinstalaþii automate de stingere aincendiului (sprinklere) pot fi, îngeneral, ataºate sistemului structuralîn condiþii similare instalaþiilor elec-trice, de încãlzire, ventilare ºi climatizare.

CCoonnssiiddeerreennttee rreeffeerriittooaarree llaa ttiimmppuullddee eexxeeccuuþþiiee

În cazul clãdirilor cu structurã dinbeton armat monolit, betonul, armã-tura, cofrajele (într-o anumitã mãsurã)ºi forþa de muncã calificatã sunt - celpuþin pentru situaþiile curente -disponibile pe plan local. Drepturmare, procesul de execuþie poateîncepe fãrã a se aºtepta mult timp

TTiippuurriillee cceellee mmaaii oobbiiººnnuuiittee ddee ccoonnssttrruuccþþiiii mmuullttiieettaajjaattee ssee îînnttââllnneesscc llaa ccllããddiirrii ccuu ffuunnccþþiiuunnee rreezziiddeennþþiiaallãã ((llooccuuiinnþþee,,hhootteelluurrii)) ssaauu ddee bbiirroouurrii.. ÎÎnn uullttiimmeellee 22––33 ddeecceenniiii,, ccllããddiirriillee mmuullttiieettaajjaattee ccuu ssttrruuccttuurrãã ddiinn bbeettoonn aarrmmaatt aauu ccuunnoossccuuttuunneellee sscchhiimmbbããrrii pprrooffuunnddee.. NNooiillee bbeettooaannee ddee îînnaallttãã rreezziisstteennþþãã,, îîmmpprreeuunnãã ccuu tteehhnniicciillee ttoott mmaaii ssooffiissttiiccaattee ddeeaannaalliizzãã ssttrruuccttuurraallãã,, ppeerrmmiitt aassttããzzii ddeesscchhiiddeerrii ssppoorriittee,, ccuu mmaaii ppuuþþiinnee eelleemmeennttee ssttrruuccttuurraallee vveerrttiiccaallee ººii,, eevveennttuuaall,, ccuusseeccþþiiuunnii mmaaii mmiiccii..

FFlleexxiibbiilliittaatteeaa ffuunnccþþiioonnaallãã ooffeerriittãã ddee ssiisstteemmeellee ssttrruuccttuurraallee ddiinn bbeettoonn aarrmmaatt,, ccaappaabbiillee ssãã ssee aaddaapptteezzee îînn mmaarree mmããssuurrããuunnoorr cceerriinnþþee vvaarriiaattee ddee oorrggaanniizzaarree aa ssppaaþþiiuulluuii,, ppeerrmmiittee aarrhhiitteeccttuulluuii ººii iinnvveessttiittoorruulluuii ssãã rrããssppuunnddãã nneecceessiittããþþiilloorr ssppeecciiffiicceeccoorreessppuunnzzããttooaarree ddiiffeerriitteelloorr ffuunnccþþiiuunnii aaddããppoossttiittee ddee uunnaa ººii aacceeeeaaººii ccllããddiirree..

ÎÎnn pprreezzeenntt,, eexxiissttãã nnuummeerrooaassee ssiisstteemmee ssttrruuccttuurraallee ddiinn bbeettoonn aarrmmaatt ppeennttrruu ccllããddiirrii mmuullttiieettaajjaattee,, ssiisstteemmee ffeezzaabbiillee ººii ffiiaabbiillee,,ddiinnttrree ccaarree pprrooiieeccttaannttuull ppooaattee aalleeggee oorriiccee ssoolluuþþiiee ccaarree îîii ooffeerrãã ssaattiissffaaccþþiiee ssuubb aassppeecctt tteehhnniicc ººii eeccoonnoommiicc ppeennttrruu ccaazzuullccoonnccrreett ppee ccaarree îîll aarree ddee rreezzoollvvaatt.. SSuunntt nnuummeerrooaassee ssiittuuaaþþiiiillee îînn ccaarree ccllããddiirriillee ccuu ffuunnccþþiiuunnee mmuullttiippllãã ffaacc aappeell llaa ccoomm--bbiinnaarreeaa îînn aacceeeeaaººii ssttrruuccttuurrãã aa uunnoorr ssuubbssiisstteemmee ssttrruuccttuurraallee ddiiffeerriittee..

AAcceeaassttãã pprriimmãã ppaarrttee aa aarrttiiccoolluulluuii pprreezziinnttãã oo sseerriiee ddee ccoonnssiiddeerraaþþiiii ccuu pprriivviirree llaa pprriinncciippaalleellee ccrriitteerriiii ccee ttrreebbuuiiee aavvuutteeîînn vveeddeerree îînnccãã ddiinn ffaazzaa pprreelliimmiinnaarrãã aa pprrooiieeccttããrriiii ssttrruuccttuurraallee,, uurrmmaattee ddee oo aannaalliizzãã ccoommppaarraattiivvãã ccuu ccaarraacctteerr ggeenneerraallaassuupprraa cceelloorr mmaaii rreepprreezzeennttaattiivvee ssoolluuþþiiii ddee ppllaannººeeee ddiinn bbeettoonn aarrmmaatt mmoonnoolliitt,, uuttiilliizzaattee îînn mmoodd ccuurreenntt llaa ccllããddiirrii mmuullttiieettaajjaattee..



pentru procurarea materialelor ºi amâinii de lucru. Deºi nu este o situ-aþie recomandabilã, realizarea uneistructuri din beton armat la o clãdiremultietajatã poate sã fie deja începutãînainte ca unele dintre planuri sã fifost redactate în formã definitivã.

În afarã de aceasta, în timp cestructura din beton armat progreseazãpe înãlþime, lucrãrile de închidere ºicompartimentare, ca ºi cele aferenteinstalaþiilor de încãlzire, ventilare,climatizare, sanitare ºi electrice, pot fiexecutate la nivelurile inferioare aleclãdirii, contribuind astfel la scurtareatermenului final de dare în exploatare.

CCoonnssiiddeerreennttee aassuupprraa ccoossttuulluuiiCostul iniþial (de investiþie) al

structurii din beton armat a uneiclãdiri multietajate concureazã cusucces cu acela al unei structurimetalice, în condiþiile unor parametriidentici în ceea ce priveºte funcþiona-litatea, amplasamentul ºi regimul deînãlþime. Experienþa acumulatã înproiectarea ºi realizarea diferitelorsoluþii ºi variante structurale alterna-tive utilizând betonul armat – ca , dealtfel, ºi în cazul structurilor metalice– aratã însã cã o eficienþã ridicatã sepoate obþine numai în interiorul unordomenii de înãlþime (numãr deniveluri) relativ bine definite.

În analiza costurilor de exploatareestimate pe întreaga duratã de viaþã aconstrucþiei, costul energiei necesarefuncþionãrii clãdirii trebuie examinatsub multiple aspecte. În acest con-text, adoptarea unor variante deplanºee cu grosime de construcþiemai micã este de naturã sã ducã lareducerea înãlþimii totale a clãdiriimultietajate, diminuându-se astfelaria anvelopei (închiderii) acesteia ºivolumul spaþiului interior ce trebuieprotejat termic, precum ºi lungimeacomponentelor verticale ale tuturorinstalaþiilor.

Proiectarea ºi executarea corectãa unei structuri din beton armat,împreunã cu asigurarea unor condiþiinormale de exploatare, reduc la mini-mum costul aferent lucrãrilor deîntreþinere a acesteia. Pentru inter-venþiile eventual necesare în urmaunor evenimente fortuite (incendii,explozii, cutremure de pãmânt), înscopul restabilirii sau îmbunãtãþiriinivelului performanþelor structurale,existã în prezent o paletã relativ largãde procedee tehnologice deosebit deeficiente sub aspect tehnic ºi economic.

SOLUÞII DE PLANªEEConsideraþii generale

Experienþa a consacrat numeroasesisteme viabile de planºee din betonarmat pentru clãdiri multietejate, dintrecare proiectantul poate alege o soluþie

satisfãcãtoare sub aspect tehnic ºieconomic. Planºeele constituie oparte integrantã a ansamblului struc-tural, astfel încât – în afarã decondiþionãrile ºi restricþiile impuse deorganizarea funcþionalã a spaþiului –,soluþia de planºeu adoptatã trebuie sãse afle în concordanþã cu tipul ºi cuîntreaga alcãtuire a sistemului struc-tural al clãdirii.

Un planºeu din beton armat tre-buie sã posede atât rezistenþa nece-sarã preluãrii tuturor încãrcãrilor ce îirevin, cât ºi rigiditatea adecvatã învederea limitãrii deformaþiilor/deplasãrilor generate de încãrcãrilecu caracter permanent ºi cele cu carac-ter temporar. Acestora li se adaugãcerinþe de conformare ºi de rigiditatepentru a avea o bunã comportare dediafragmã orizontalã, determinantã întransmiterea încãrcãrilor cauzatede acþiunea vântului sau seismelor.În sfârºit, rezistenþa la foc ºi capaci-tatea de atenuare a zgomotului com-pleteazã criteriile privind alegereaºi detalierea soluþiilor de planºee;în acest sens, se poate menþiona faptul cã,adeseori, o grosime de placã ce rãspundecerinþelor de naturã structuralã poatesã nu fie suficientã pentru asigurarearezistenþei cerute la acþiunea foculuisau/ºi sub aspectul transmiterii zgomo-tului aerian.

În ceea ce priveºte deschiderileplanºeelor, cerinþele funcþionale aleclãdirilor rezidenþiale actuale pot fisatisfãcute cu valori cuprinse, în general,între 4,5 m ºi 6,0 m (în cazuri rare,ceva mai mari). La clãdirile de birourimoderne, rezultate optime se obþin,de regulã, cu deschideri de 7,5–9,0 m;în unele situaþii speciale, dacã cerin-þele funcþionale reclamã în mod justi-ficat acest lucru, este posibilã ºiadoptarea unor deschideri mai mari.Acesta este, de exemplu, cazul unorclãdiri cu arie relativ mare în plan,având un nucleu central (cu rolfuncþional ºi structural) ºi un subsis-tem structural (cadre sau tub) situat pecontur, la care eliminarea stâlpilorinteriori pentru a crea spaþii liberemari poate conduce la deschideri deordinul a 9 m–12 m sau chiar mai mult.

Sistemele ce fac apel la planºeemonolite cu armãturã posttensionatãpot aduce o serie de avantaje uneistructuri multietajate, printre careposibilitatea adoptãrii unor rapoartesporite între mãrimea deschiderilor ºigrosimea planºeului. Consecinþadirectã se concretizeazã fie prin redu-cerea numãrului de stâlpi interiori, fieprin reducerea grosimii planºeului,cu efecte favorabile asupra consu-murilor de materiale, a greutãþii pro-prii a construcþiei ºi încãrcãrilor

transmise fundaþiilor. Efectele aplicãriiforþelor de postcomprimare a betonuluidin planºee trebuie examinate cugrijã deosebitã, în special în cazulrezemãrii planºeelor pe elementestructurale rigide, pentru a preveniapariþia unor eforturi importantedatorate deplasãrilor împiedicate.

Opþiunea în favoarea unei soluþiide planºeu sau a alteia poate fi, deasemenea, influenþatã de detaliereaconstructivã, rezultând din modul detransmitere a încãrcãrilor planºeuluila reazemele acestuia, de necesitateaprevederii unui tavan fals suspendat,de existenþa unor trasee de instalaþiisub planºeu, ca ºi de procedeultehnologic de execuþie.

Câteva consideraþii asupra celormai frecvent întâlnite soluþii deplanºee din beton armat monolit suntprezentate în continuare.

PPllaannººeeee ddaallãã ((ffiigg.. 11))Existenþa unui intrados neted, fãrã

proeminenþe, constituie un atu majoral planºeelor dalã, în primul rândpentru clãdiri rezidenþiale; princi-palele avantaje constau în posibili-tatea aplicãrii unui finisaj simplu ºiieftin al tavanului, precum ºi în elimi-narea oricãrei condiþionãri în privinþapoziþionãrii sau repoziþionãrii pereþilorde compartimentare.

Grosimea relativ micã a planºeuluicontribuie la reducerea înãlþimii con-struite a nivelurilor ºi, implicit, aînãlþimii totale a clãdirii. Cofrajulnecesar este cel mai simplu posibil ºi,totodatã, economic.

Rezultatele cele mai bune se obþinîn cazul unor trame pãtrate de dis-punere a stâlpilor, iar mãrimea eco-nomicã a deschiderilor nu depãºeºte,de regulã, circa 7,5 m, din conside-rente de limitare a deformaþiilor subîncãrcãri de lungã duratã ºi de asigu-rare fãrã dificultate a rezistenþei lastrãpungere a dalei la rezemarea pestâlpi. Grosimea dalei se alege înmod curent între 1/30 ºi 1/32 dinmãrimea deschiderii maxime.

FFiigg.. 11:: PPllaannººeeuu ddaallãã




PPllaannººeeee ddaallãã ccuu ppllaaccãã ddee ccaappiitteell((ffiigg.. 22))

Introducerea unor plãci de capitel(cu grosime egalã, de regulã cu pânãla 1,5 ori grosimea dalei) creeazãposibilitatea sporirii mãrimii deschi-derilor – economic pânã la circa 9 m– precum ºi, eventual, a încãrcãrilortemporare aplicate pe planºeu.

Soluþia oferã, practic, aceleaºiavantaje ca ºi planºeele dalã. Prezenþaplãcilor de capitel nu atrage problemela clãdirile de birouri, deoarece, prac-tic, în toate cazurile acestea sunt pre-vãzute cu tavan fals pentru mascareainstalaþiilor; la clãdirile rezidenþiale –care, de altfel, nu necesitã deschiderisporite sau încãrcãri temporare deosebite

– aceastã soluþie nu îºi gãseºte, îngeneral, aplicarea.

Grosimea dalei poate fi adoptatãcu valori cuprinse între 1/32 ºi 1/35din mãrimea deschiderii maxime.

PPllaannººeeee ccuu nneerrvvuurrii ddeessee ppee uunnaassaauu ppee ddoouuãã ddiirreeccþþiiii ((ffiigg.. 33 ºi 44))

Aceastã soluþie permite realizareaunor planºee cu rigiditate sporitã înraport cu planºeele de tip dalã, utili-zabile eficient în cazul deschiderilormai mari sau/ºi al unor încãrcãri tem-porare relativ mai mari, specificeclãdirilor de birouri. Prevedereanervurilor la interval de 1,0 m–1,5 mface posibilã reducerea apreciabilã agrosimii plãcii, a cantitãþii de beton ºide armaturã ºi, implicit, a greutãþii proprii.

Planºeele cu nervuri orientate peo singurã direcþie se utilizeazã, cuprecãdere, în cazul tramelor drept-unghiulare de dispunere a stâlpilor,domeniul deschiderilor economicesituându-se, în general, între 9 m ºi12 m. Înãlþimea nervurilor se alege decel puþin 1/20 din mãrimea deschiderii.Rezemarea planºeului cu nervuri seface pe grinzi principale a cãrorînãlþime trebuie sã o depãºeascã peaceea a nervurilor.

Planºeele cu nervuri pe ambeledirecþii (cunoscute, de asemenea, subdenumirea de planºee casetate) suntrecomandabile îndeosebi în cazultramelor pãtrate de dispunere a stâlpi-lor, permiþând acoperirea în con-diþii economice a unor deschideri de9 m – 15 m. Înãlþimea nervurilor sesitueazã la 1/20–1/22 din mãrimeadeschiderii, astfel încât rezultã unspor al înãlþimii de construcþie încomparaþie cu planºeele de tip dalã.La deschideri ºi încãrcãri identice,planºeele casetate pot înregistrareduceri de ordinul a 20%–25% aleconsumului de beton, respectiv decirca 25%–30% ale celui de armã-turã, în raport cu planºeele dalã.

Rezemarea planºeelor casetatepoate avea loc pe grinzi, însã cel maiadesea este preferatã rezemarea pestâlpi prin intermediul unor zonepline sub formã de „capitel” încorporatîn grosimea planºeului.

Distanþele dintre nervuri ºi profilulacestora sunt frecvent dictate degeometria cofrajelor modulate folositepentru realizarea acestor planºee,îndeosebi în cazul celor casetate.Drept urmare, considerente legate deutilizarea unor cofraje „de catalog”(sensibil mai avantajoase economicdecât cele confecþionate „pe mãsurã”)pot influenþa chiar amplasarea stâlpilorpe care reazemã aceste planºee.

În mod normal, planºeele cunervuri dese trebuie concepute ºi cuintenþia de a rãmâne aparente,aducând astfel o contribuþie semni-ficativã la aspectul estetic al spaþiiloracoperite.

PPllaannººeeee ccuu ppllaaccãã ººii ggrriinnzzii Deºi se pot întâlni încã relativ

frecvent, soluþiile tradiþionale deplanºee alcãtuite din placã ºi grinziau pierdut mult din interesul proiec-tanþilor din cauza inconvenienþelorlegate de cofrarea grinzilor, poziþio-narea traseelor de instalaþii ºi sporireaînãlþimii totale de construcþie.

O variantã îmbunãtãþitã a acesteisoluþii constã în înlocuirea grinzilorobiºnuite cu ggrriinnzzii llaattee avândînãlþimea redusã pânã la 1/20–1/25din mãrimea deschiderii ((ffiigg.. 55)).Rezultã atât o simplificare a cofraju-lui, cât ºi condiþii mai uºoare pentrupoziþionarea instalaþiilor, avantajecãrora li se adaugã ºi o oarecarereducere a înãlþimii de construcþie aplanºeului. Prin alegerea judicioasã aproporþiei dintre lãþimea ºi înãlþimeagrinzilor, se poate spori contribuþiaacestora la rigiditatea lateralã aansamblului structural.

BBiibblliiooggrraaffiieeGGaayylloorrdd EE,, GGaayylloorrdd CC ((eeddiittoorrii))::

„Structural Engineering Handbook”,McGraw Publishing Co., New York1990.

xx xx xx „Modern Multistorey Con-crete Buildings”, Canadian PortlandCement Association, 1989.

DDaabbiijjaa FF..EE,, EErrbbaaººuu RR:: „BuildingDesign” (Vol. 1), Editura Printech,Bucureºti 2002.

FFiigg.. 22:: PPllaannººeeuu ddaallãã ccuu ppllaaccãã ddee ccaappiitteell

FFiigg.. 33:: PPllaannººeeuu ccuu nneerrvvuurrii ddeessee

FFiigg.. 44:: PPllaannººeeuu ccaasseettaatt FFiigg.. 44:: PPllaannººeeuu ccuu ggrriinnzzii llaattee



Un exemplu edificator îl reprezintã stadionulAAlllliiaannzz AArreennaa din München, o noutate de ultimã orã,care oferã privirilor un joc fascinant de luminã ºi culoare.

Un produs CAPAROL, cu efecte metalice, formeazãbaza finisãrilor speciale ale stadionului. Acesta reflectãcele trei culori ale copertinei printr-o cascadã cromaticãcare ia forma unei imense scoici translucide, transfor-mând arena într-un teatru vibrant ºi strãlucitor.

În interior, materialele de calitate superioarã, realizatespecial pentru acest proiect de cãtre CAPAROL, conferãzonelor de primire, celor de Bussines Club ºi lojilor VIPun aspect nobil. Nuanþele de auriu ºi bronz cu efectemetalice, vopseaua cu caracter antic, latexul cu aspectmãtãsos, vopselele de dispersie ºi lacul mat cu aspect demãtase – CAPALAC sunt responsabile pentru coloritul ceapare în zona de parcare, în spaþiul pentru jucãtori ºi celpentru presã.

Aºadar, despre ALLIANZ ARENA se poate spune fãrãtãgadã cã se înfãþiºeazã celor care îl viziteazã ca un jocde luminã ºi culoare. În acest fel, München îºi anunþãîntoarcerea pe harta mondialã a marilor temple de fotbalca: Sansiro, Bernabeu sau Maracana, AAlllliiaannzz AArreennaa fiindde acum unul dintre cele mai moderne stadioane alelumii.

Cum aratã noul palat al fotbalului se poate vedea peorice canal de televiziune. Dar ºi traseul spectaculos de laarhitect la beneficiar, împreunã cu echipa care a con-tribuit la realizarea acestor efecte nemaivãzute meritã sãfie cunoscute.

Printre cei care au contribuit esenþial la realizareaefectelor vizuale speciale, se numãrã, dupã cum am amintit,ºi specialiºtii CAPAROL din Germania.

Impactul cu acest stadion are un efect magic asupravizitatorilor.

Nici o altã construcþie nu impresioneazã aºa cum oface stadionul din München, printr-o arhitecturã de zi ºiuna de noapte: un corp argintiu neutru, liniºtit pe timpulzilei ºi un edificiu luminos pe timpul nopþii. Acest lucru sedatoreazã înveliºului translucid din perne-folii EFTFE rom-boidale, care, prin modificarea iluminãrii în funcþiede echipele care joacã, transformã întregul stadion într-unuriaº lampadar.

Rezultatul final se datoreazã, în bunã parte, vopse-lelor speciale CAPAROL. Stratul de acoperire special, cuefecte metalice, dezvoltat de CAPAROL numai pentruacest proiect, a îndeplinit dorinþele de concepþie alearhitecþilor, luând în acelaºi timp în considerare restricþiilefinanciare ale investitorului. Plecând de la un material debazã deja existent, acesta a fost dezvoltat ºi modificatpânã când a corespuns dorinþelor º i cerinþelorarhitecþilor.

În spaþiile interioare, conceptul de culoare prevedeafolosirea unor nuanþe de auriu ºi bronz cu efectemetalice. ªi aceastã cerinþã a putut fi satisfãcutã prin cali-tatea produsului dezvoltat.

Dupã elaborarea numeroaselor eºantioane, propri-etarul clãdirii, antreprenorul general ºi arhitecþii auhotãrât folosirea materialelor CAPAROL. Ele conferã spaþiilorinterioare, cum ar fi: zonele de primire, Clubul Business ºiLojile VIP, o atmosferã deosebitã, dând suprafeþelorde perete de pe esplanadã efecte inconfundabile.În timp ce vopseaua cu caracter antic, latexul mãtãsos,vopselele de dispersie ºi lacul mat cu aspect de mãtase –CAPALAC sunt responsabile pentru coloritul ce apare înzona de parcare, în spaþiul pentru jucãtori ºi cel pentrupresã, precum ºi în Mega Store von Bayern, interiorul sta-dionului se prezintã din punctul de vedere al coloritului

AAmmbbiiaannþþaa,, bbuunnuull gguusstt,, eesstteettiiccuull îînn ggeenneerraall ccuucceerreesscc ppee oorriicciinnee eessttee sseennssiibbiill llaa ccrreeaarreeaa uunnuuii mmeeddiiuu aammbbiiaannttffoorrttiiffiiaanntt îînn aannssaammbblluull vviieeþþiiii ttuummuullttooaassee ppee ccaarree oo ssttrrããbbaattee ddee--aa lluunngguull aanniilloorr,, zzii ddee zzii..

AArreenneellee ssppoorrttiivvee ssuunntt uunneellee ddiinnttrree ccoonnssttrruuccþþiiiillee cceellee mmaaii ssoolliicciittaattee ddee ccããttrree ooaammeenniiii ppaassiioonnaaþþii ddee ccoommppeettiiþþiiii,, ddaarr ººiiaammaattoorrii ddee aa--ººii ppeettrreeccee ttiimmppuull îînn aaeerr lliibbeerr.. LLaa eesstteettiiccaa ººii ffuunnccþþiioonnaalliittaatteeaa aacceessttoorr eeddiiffiicciiii ccoonnttrriibbuuiiee,, îînn mmoodd eevviiddeenntt,,ffiirrmmee ddee pprreessttiiggiiuu,, pprriinnttrree eellee,, îînn pprriimm--ppllaann ffiiiinndd ººii CCAAPPAARROOLL..

C A P A R O LO m a r c ã f ã r ã g r a n i þ e !

mai degrabã sobru: beton ºi o nuanþã argintie pentruscaune creatã în mod special în acest scop.

„Secretele” în cazul AAlllliiaannzz AArreennaa sunt, cum sespune, la vedere, existând chiar un service pentruproiectanþi ºi arhitecþi.

„Oferim arhitecþilor o paletã foarte variatã de posi-bilitãþi de manifestare, care se traduce prin acceptareadorinþelor acestora privitoare la materiale, chiar ºiatunci când acest lucru pare foarte greu ºi când trebuiedezvoltate materiale noi”, spun reprezentanþiiCAPAROL.

Între timp, din materialul de acoperire argintiu,creat special pentru AAlllliiaannzz AArreennaa, cu variaþii de auriuºi bronz, a fost realizatã o întreagã colecþie în nuanþeclasice, dar ºi metalice în mare vogã.

AAlllliiaannzz AArreennaa este, fãrã îndoialã, un stadion cu otehnologie de construcþie ºi o logisticã de ultimã orã, unnou semn al realitãþii pentru oraºul München de astãziºi un magnet pentru public – dar, înainte de toate, esteun stadion pentru fanii fotbalului. Arhitectura se retrage,astfel, pentru a servi scopului principal, jocului defotbal, care poate fi privit în cele mai bune condiþii dinorice tribunã.


Monumente reprezentativeale Iaºiului istoric

iinngg.. DDuummiittrruu AAGGAACCHHII,, iinnssppeeccttoorr –– IIJJCC IIaaººiiddrr.. iinngg.. RRaadduu LLUUPPÃÃªªTTEEAANNUU,, iinnssppeeccttoorr ººeeff –– IIJJCC IIaaººii

Confirmându-ºi locul de centrucultural ºi spiritual al Moldovei, zonaIaºiului este depozitarul unei concen-trãri de excepþie de situri ºi edificiiclasificate ca monumente istorice ºide artã, o mare parte cu valoareemblematicã, în LMI regãsindu-se numai puþin de 1.641. Dintre acestea,oarecum neaºteptat, doar 494 –reprezentând 30% din total – seaflã pe teritoriul administrativ almunicipiului Iaºi.

Construcþiile, cu toate eforturilenecesare realizãrii lor, sunt materi-alizarea unor aspiraþii, dar ºi a moti-vaþiilor fundamentale, de sorgintediversã: nevoia de adãpostire ºi sigu-ranþã, crearea cadrului optimizat alactivitãþii umane, nevoi spirituale,estetice, de protecþie ºi punere învaloare a mediului înconjurãtor etc.

Prin exigenþã a utilizatorului faþã deo construcþie se înþelege ceea ce arhi-tectul ºi inginerul trebuie sã satisfacãproiectând-o, plecând de la solicitareainvestitorului – ca sumã a aspiraþiilorsale ºi a mediului sãu de formare –explicitã sau implicitã.

Performanþele construcþiei reflectãmãsura în care aceasta satisface exi-genþele utilizatorilor.

În trecut, performanþele tehnologicerelativ scãzute erau suplinite, în atin-gerea unor exigenþe ridicate pentruacele vremuri, de o motivaþie puternicã,predominant religioasã ºi doctrinarã, iarastãzi motivaþia de a construi vizeazã,în principal, de cele mai multe ori, doar„economicul” ºi „socialul”.

BBiisseerriiccaa TTrreeii IIeerraarrhhii (cod LMI, IS –II – m – A 04076.01) a fost construitãîn 1639, în prima parte a domniei luiVasile Lupu (1634 – 1653), „cel maicelebru monument al epocii” (Istoriaartelor plastice în România, volumcolectiv, Editura Meridiane, Bucureºti,1970, pag. 108) ºi este sinteza dintretradiþia materializatã în edificiile dinepocile celor doi mari înaintaºi, ªtefancel Mare ºi Petru Rareº. Ea este vizi-bilã pânã ºi în sugestiile gotice, dintre„moda munteneascã”, concretizatã înbrâul orizontal ce traverseazã faþadele,ºi un altceva oriental, care-i conferãoriginalitatea. În termeni de exigenþã-performanþã, Trei Ierarhi din Iaºireprezintã construcþia ale cãrei perfor-manþe arhitectural-structurale remar-cabile au fost obþinute în condiþiilemijloacelor tehnologice ale vremii,iar, probabil, asigurarea acelor perfor-manþe se putea realiza doar în urmaunui efort tehnic (ºi, poate, inclusivfinanciar) considerabil.

Tentaþia barocã a modenaturii, ºiaceasta de sintezã, arabo-otomanã,georgiano-armeanã, dar prelucrând ºimotive din ornamentica popularãromâneascã, rãmâne una subtilã ºigeometrizantã în alcãtuirea celor

„30 de frize care îmbracã monumentul”(Aurora Fecheci) încât George Cãlinescuconchide: „Monumentul pare operaunui bijutier” (Însemnãri de cãlãtorie,Editura pentru Turism, Bucureºti,1973, pag. 90).

La acest edificiu din primul dece-niu al sec. al XVII-lea se foloseºte,pentru prima data în Moldova, ladecorarea exteriorului turlei, o orna-mentaþie sãpatã în piatrã. De remarcatcã deºi unitare ca facturã, dar diferiteca desen de la o asizã la alta, asizele

RReeppeerrttooaarruull aaccttuuaall,, ooffiicciiaall,, aall ccllããddiirriilloorr ccllaassiiffiiccaattee ccaa mmoonnuummeennttee ººii ssuuppuussee pprrootteeccþþiieeii lleeggaallee eessttee LLiissttaammoonnuummeenntteelloorr iissttoorriiccee ((LLMMII)).. PPooaattee iinnccoommpplleettãã îînn vviizziiuunneeaa cceelloorr ccaarree ccrreedd ccãã oorriiccââtt ddee ppuuþþiinn aarr ppããssttrraa ddiinn zzeessttrreeaattrreeccuuttuulluuii –– ccaarree îînn mmuullttee ccaazzuurrii eessttee ccuunnoossccuuttãã ddooaarr cceelloorr ppuuþþiinnii ffooaarrttee bbiinnee iinnffoorrmmaaþþii îînn ddoommeenniiuu –– uunn eeddiiffiicciiuu ttrree--bbuuiiee pprrootteejjaatt.. EEssttee nneecceessaarr aa ffii ssuuppuuss pprrootteeccþþiieeii lleeggaallee ddooaarr ppaattrriimmoonniiuull ccoonnssttrruuiitt ddee mmaarree rreepprreezzeennttaattiivviittaattee.. DDuuppãã oossttrriiccttãã sseelleeccþþiiee,, îînn aaccoorrdd ccuu ccrriitteerriiii ccllaarree ººii dduuppãã aatteennttee cceerrcceettããrrii,, ss--aa aajjuunnss ccaa îînn pprreezzeenntt lliissttaa ssãã ffiiee aaccttuuaalliizzaattãã îînn eeddiiþþiiaa22000044 ppeennttrruu mmoonnuummeenntteellee iissttoorriiccee ccllaassaattee îînn ggrruuppeellee AA ººii BB.. LLMMII aa ffoosstt aapprroobbaattãã ccuu OOrrddiinnuull nnrr.. 22331144//22000044 aall mmiinniissttrruulluuiiccuullttuurriiii ººii ccuulltteelloorr ººii ppuubblliiccaattãã îînn MMoonniittoorruull OOffiicciiaall aall RRoommâânniieeii,, ppaarrtteeaa II,, nnrr.. 664466 bbiiss ddiinn 1166 iiuulliiee 22000044..



SSCC LLAAZZAARRIIDDIISS MMAARR--MMUURRÃÃ ªªII GGRRAANNIITT SSAA seînscrie în categoria firmelorromâneºti care încearcã sãorienteze preferinþele clienþilorde la alte materiale cãtre piatranaturalã. Eforturile depusede noi pentru a rãspundecerinþelor pieþei s-au mate-rializat în dezvoltarea uneisecþii de producþie, undemarmura ºi granitul capãtãforme ºi dimensiuni con-form dorinþei cumpãrãtorului,iar prelucrãrile speciale aducpiatra la locul de cinste pecare îl meritã.

Piatra naturalã pentruamenajãri interioare ºi exte-rioare este clasicã ºi modernãîn acelaºi timp, durabilã, seîncadreazã perfect în mediulambiant ºi este uºor deîntreþinut. Poate fi folositãpentru pardoseli la interior/exterior, placãri verticale lainterior/exterior, plinte, socluri,blaturi de baie/ bucãtãrie,trepte, glafuri, monumentefunerare, „medalioane“ pentrupardoseli, mozaic veneþian,piatrã pentru amenajareagrãdinilor ºi aleilor etc.

În anul 2004, am înfi-inþat o secþie de producþiepentru mozaic. Placajelemozaicate se adapteazãperfect formelor rotunde.Combinaþiile care se pot facevor avea o frumuseþe inega-labilã, oferind o imagine demare rafinament.

O sufragerie cu pardo-sealã din marmurã, armo-nizatã cu un ºemineu dinpiatrã în culori calde, estemodernã, plãcutã ºi, înacelaºi timp, unicã. Preþurilepentru piatra naturalã sunt

comparabile cu cele pentrualte materiale cu aceeaºidestinaþie. Acest material,creat de naturã, ne dã vigoareºi optimism prin nobleþea ºistrãlucirea lui. Despre putereapietrei naturale ºi influen-þele sale asupra moduluinostru de viaþã se pot spunemulte, dar noi vã recoman-dãm sã testaþi toate acesteaprin intermediul firmei noas-tre care vã pune la dispo-ziþie marmurã, începând dela preþul de 13 euro/mp + TVA(stoc: 10.000 mp lastre ºiplacaje în culori diferite), ºigranit, începând de la preþulde 17 euro/mp + TVA (stoc:10.000 mp lastre ºi placajeîn culori diferite).

Timpul trece… piatra rãmâne!Alexandrina LECA – director general SC LAZARIDIS MARMURÃ ªI GRANIT SA


sunt dispuse astfel încât preciziarealizãrii decoraþiei conduce la ideeacã sculptura a fost executatã la poziþie,prin urmare, dupã aºezarea pietrelorîn construcþie.

Construitã din zidãrie de piatrã(la început s-a folosit piatra din Hordineºti,de peste Prut, iar ulterior, din cauzadificultãþilor de transport ºi costuluiridicat s-a apelat la piatra de Albeºti –Câmpu Lung) ºi cãrãmidã, cu grosimeazidurilor între 1,76 m ºi 0,38 m, înfuncþie de poziþia acestora în con-strucþie, biserica are astãzi urmãtoarelecaracteristici geometrice: dimensiuni înplan: 32,90 m x 9,80 m x 13,34 m;înãlþimea la corniºã: 11,68 m; înalþimeala coamã: 13,72 m; înalþimea maximã:30,29 m la turla peste naos; suprafaþaconstruitã: 336,31 m2.

Planimetric, lãcaºul derivã dinmodelul treflat tipic al bisericilormoldoveneºti de sec. al XVI-lea,cuprinzând un pridvor, pronaos,naos, cu anexele specifice (absidaaltarului ºi cele douã abside laterale)ºi direct din planul bisericii Galata,desãvârºind sinteza dintre arhitecturamoldoveneascã ºi cea munteneascã.Elementele din arhitectura ÞãriiRomâneºti au îmbogãþit silueta edifi-ciului prin introducerea unei a douaturle peste pronaos ºi prin divizareafaþadelor cu un brâu, pregnant ºi, ast-fel, vizibil cu toatã dantelãria de piatrãexistentã de o parte ºi de alta, toateacestea grefate pe o compoziþie despaþii, suprafeþe ºi volume specificearhitecturii moldoveneºti.

De-a lungul secolelor, mãnãstirea afost supusã mai multor dezastre. Preluãmaici observaþia sinteticã, de profun-zime, a profesorului Ciºmigiu,potrivit cãreia materia unui monumenteste anizotropã, neomogenã, dar ºiobositã ºi, de cele mai multe ori, degra-datã sub acþiunea continuã, în multemomente extrem de intensã, a mediuluimecanic-climatic (Patologia monu-mentelor istorice de cult ºi o strategie

adoptatã pentru intervenþiile de consoli-dare, Alexandru Ciºmigiu, monografie,volum editat de CDCAS-MLPTL,Bucureºti, 2002). Dupã numai 11 ani dela terminare, în 1650, tãtarii au incen-diat întreaga mãnãstire, iar polonezii aufãcut acelaºi lucru în 1680. În 1689,mãnãstirea a fost abandonatã.

Reparatã între anii 1741 ºi 1742 ºidupã seismul distrugãtor din 1802,care a “spintecat” biserica, edificiul afost deteriorat ºi mai grav în 1827,dupã incendiul devastator care a dis-trus aproape întreg oraºul. Acestmodel de avariere, de „spintecare” abisericii a fost sintetizat de Al. Ciºmigiu(Op. cit.) sub aspectul „mecaniciiavariilor la bisericile de rit ortodox, ºianume: „mecanismul legic de fragmen-tare longitudinalã/transversalã a corpuluibisericii (este) în «blocuri» cu tendinþe«aproape independente» de lucru”.

În 1835, sub arhimandritul Nicodim,biserica este acoperitã cu “tinichea”(tabla), iniþial ea fiind acoperitã cuºindrilã. De remarcat cã, în perioada1637 – 1993, peste biserica Trei Ierarhis-au abãtut nu mai puþin de 77 seismecu intensitatea de peste 5,5 grade pescara Richter.

Între 1882 ºi 1890 întregul complexal mãnãstirii Trei Ierarhi a fost supusrestaurãrii sub conducerea arhitectuluifrancez Andre Lecomte de Nouy.Lucrãrile de restaurare, în viziunea preaamplã, brutalã ºi în dezacord cu mode-lul iniþial, ale lui de Nouy au constat înintervenþii la sistemul de acoperire, înmodificarea siluetei turlelor, a con-traforþilor, a boltirii pridvorului, cât ºi încompletarea paramentului sculptat cupietre noi sau cu pietre originaleîntoarse ºi resculptate. Maniera deabordare a restaurãrii ºi modificareaaspectului iniþial au determinat peunii arhitecþi ºi istorici ai arhitecturii(G. Ionescu, Gheorghe Curinschi-Vorona)sã considere restaurarea lui Lecomtede Nouy ca una care a adus modificãri„nepermise“ monumentului.

Cum unui monument îi estenecesarã protecþia continuã ºi prinaportul conservãrii ºi, periodic, alrestaurãrii, Inspectoratul de Stat înConstrucþii a înþeles sã se impliceinclusiv în finanþarea unor astfel delucrãri, de aceastã datã corect fun-damentate, conduse ºi executate pebaza documentaþiei care sã core-spundã cerinþelor ºi sã deþinãavizul CNMI. Proiectul de inter-venþie vizeazã, în special, punereaîn siguranþã seismicã a bisericii.Lucrãrile de intervenþie au începutîn anul 1998, pânã în prezent reali-zându-se parþ ial consolidareastructurii de rezistenþã: armareatiranþilor la peretele pridvorului ºiexecutarea în proporþie de 60% acenturilor ºi grinzilor tirant trans-versale de la baza turlelor (cota+11,0 m), ceea ce reprezintã doarcirca 5% din totalul lucrãrilor necesare.Continuarea urgentã a lucrãrilor laturle este imperioasã, având învedere cã acestea const i tuiepãrþile cele mai expuse la seism ºi,în acelaºi timp, cele mai afectateale construcþiei.



SC Carrara Marmurã ºi GranitCALITATEA NU ARE COMPROMISURI

Societatea CARRARAMARMURÃ ªI GRANIT SRLactiveazã în domeniul pietreinaturale – marmurã, granit,travertin, onix, quartit ºialtele – de peste 11 ani,implicându-se, pe lângãimportul semifabricatelordin piatrã naturalã (plãcimari lustruite = lastre), înprocesarea lor în formele ºimãrimile solicitate de exi-genþele clienþilor noºtri.

Sigla adoptatã de soci-etatea noastrã „PIETRA

NATURALE“ simbolizeazãpreocuparea de a prezentaclienþilor produse execu-tate exclusiv din piatrãnaturalã (nu sinteticã sauaºa-zis „reconstituitã“), ori-ginea, frumuseþea ºi dura-bilitatea acesteia fiindgaranþia unei oferte unice ºide calitate.

Furnizorii noºtri de pia-trã naturalã sunt direct pro-ducãtori din Italia, Brazilia,Grecia, Egipt, China, ceeace garanteazã materialeoriginale, multe unicate,de calitate ºi la preþuricompetitive. Orientareanoastrã de a ne aprovizionadirect din þãrile producã-toare ne asigurã, de asemenea,o largã paletã sortimentalã,iar achiziþia cantitativã atuturor produselor unuiîntreg bloc de piatrã natu-ralã, extras din cariere, nepermite sã asigurãm omo-genitatea ofertei pentru

lucrãri ce implicã suprafeþemari, cu dimensiuni variateºi prelucrãri deosebite.

Baza noastrã de pro-ducþie ºi prelucrare a pietreinaturale, cu o capacitatemare de procesare, oferãclienþilor noºtri posibili-tatea de a primi produselesolicitate în minimum detimp, pentru a-ºi finaliza inves-tiþia la termenele propuse.De asemenea, stocul nostrupermanent de 7 – 10.000 mpasigurã o ofertã perma-nentã în minimum de timp.

Pentru lucrãri deosebite,societatea noastrã colabo-reazã cu arhitecþi, designeriºi firme specializate demontaj piatrã naturalã,putând asigura, astfel, unpachet de servicii completpentru realizarea lucrãrilordin piatrã naturalã, perso-nalizate conform dorinþelorclienþilor noºtri, în timpscurt ºi cu costuri reduse.

SSCC CCaarrrraarraa MMaarrmmuurrãã ººii GGrraanniittªos. de Centurã 41 (Complex Massa) – Glina – IlfovTel.:/Fax: 004-021-467.03.11; 004-021-467.03.18

Mobil: 0744-501.941; 0744-501.957; Marketing: 0722-219.001http://www.carrara.ro; e-mail: [email protected]

Pentru a fi convinºi cã oferta de produse a SSCC CCaarrrraarraa MMaarrmmuurrããººii GGrraanniitt este tentantã, vã amintim ºi câteva lucrãri de referinþãdevenite clãdiri reprezentative în capitalã ºi în provincie.:

BCR – sediul central; sediile sectoarelor 1, 4 ºi 6;MISR Bank Bucureºti;Sediul Flamingo Computers Otopeni;Sediul Interagro - Interaction;Sediile BCR din Cluj ºi Tulcea;Biserica Mihai Vodã;Clubul Scandinavia Mamaia;Banca Transilvania – sediul central;Magazinele Romstal ºi Germanos;Pizza Hut; KFC;Hotelul Capºa, Hotelul Europa Eforie Nord;sedii, firme ºi reºedinþe private

ggiiaalllloo rreeaallee

oonniiccee rreedd

iinnddiiaann jjuuppaarraannaa

bbrroowwnn aattllaannttiiddee

bbuutttteerrffllyy bblluuee

ttrraavveerrttiinnoo ttoossccaannoo nnooccee

ccaarrppaazzii


Protect ChemicalMATERIALE PENTRU PROTECÞIE ANTICOROSIVÃ

Societatea comercialã PPRROOTTEECCTTCCHHEEMMIICCAALL a luat fiinþã în anul 1993,având ca obiect principal de activi-tate pprroodduuccþþiiaa ddee mmaatteerriiaallee ppeennttrruupprrootteeccþþiiee aannttiiccoorroossiivvãã. Produselenoastre, denumite comercialIZOCOR, sunt realizate conformunor reþete proprii ºi sunt agremen-tate de cãtre MTCT prin ConsiliulTehnic Permanent pentru Construcþii,în conformitate cu Legea nr. 10/1995privind calitatea în construcþii.

La ora actualã, firma noastrãpprroodduuccee ºi ccoommeerrcciiaalliizzeeaazzãã o gamãlargã de produse mono-, bi- ºi tri-componente, iar la realizarea lor sefolosesc materii prime atât din pro-ducþia autohtonã, cât ºi din import,care conduc la obþinerea unor pro-duse cu înalt grad de tehnicitate.

Spre deosebire de alþi producã-tori ºi comercianþi, firma noastrãeste alãturi de beneficiar ºi prinurmãtoarele aspecte:

PPRROOTTEECCTT CCHHEEMMIICCAALL nuvinde doar produse, ci sisteme deprotecþie anticorosivã, iar acestesisteme sunt stabilite de cãtre spe-cialiºtii noºtri în funcþie de condiþi-ile ºi specificul fiecãrei lucrãri,aceºtia deplasându-se în teren lasolicitarea beneficiarului în vedereastabilirii celor mai bune soluþiitehnice;

PPRROOTTEECCTT CCHHEEMMIICCAALL asigurãasistenþã tehnicã la execuþialucrãrilor, dacã i se solicitã acestlucru, ºi se adapteazã la cerinþelede aprovizionare în funcþie deritmul de execuþie al unei lucrãri.

Astfel, se evitã depãºirea terme-

nelor de garanþie pentru punerea în

operã a produselor, aplicarea în ter-

menul de garanþie fiind un element

esenþial în asigurarea calitãþii unei

lucrãri.

De asemenea, firma noastrã vine

în ajutorul executantului ºi prin fap-

tul cã produsele bi- ºi tri-compo-

nente se livreazã în cantitãþi

predozate, în acest mod elimi-

nându-se eventualele erori privind

dozarea la aplicare.

Calitatea constantã a produselor

IZOCOR este garantatã atât prin

fabricarea lor în baza unui sistem

de management al calitãþii imple-

mentat ºi certificat de cãtre QUALITY

CERT, acreditat RENAR ºi recunos-

cut MTCT, cât ºi prin verificãri

curente efectuate în laboratorul

propriu autorizat (pentru fiecare lot

de produs), dar ºi în alte laboratoare

neutre autorizate pentru acest gen

de verificãri (periodic conform

condiþiilor impuse în Agrementul

Tehnic al fiecãrui produs în parte).

O decizie strategicã a societãþii

PPRROOTTEECCTT CCHHEEMMIICCAALL a fost adop-

tarea unui Sistem de Management

al Calitãþii conform standardului

SR EN ISO 9001:2001. Sistemul de

Management al Calitãþii este „aacceeaa

ppaarrttee aa ssiisstteemmuulluuii ddee mmaannaaggeemmeenntt

aall oorrggaanniizzaaþþiieeii oorriieennttaattãã ccããttrree oobbþþiinneerreeaa

rreezzuullttaatteelloorr,, îînn rraappoorrtt ccuu oobbiieeccttiivveelleePiramida documentelor SMC în SS..CC.. PPRROOTTEECCTT CCHHEEMMIICCAALL


ccaalliittããþþiiii,, ppeennttrruu ssaattiissffaacceerreeaa nneeccee--

ssiittããþþiilloorr,, aaººtteeppttããrriilloorr ººii cceerriinnþþeelloorr

ppããrrþþiilloorr iinntteerreessaattee” (SR EN ISO

9000:2001).

Importanþa Managementului

Calitãþii în societatea PPRROOTTEECCTT

CCHHEEMMIICCAALL rezultã din cel puþin

douã considerente:

realizarea ºi menþinerea cali-

tãþii produselor IZOCOR reprezintã

o prioritate;

clienþii noºtri trebuie sã aibã

încredere în capacitatea societãþii

de a le furniza produse de calitate.

În acest sens, pentru câºtigarea

încrederii clienþilor firma PPRROOTTEECCTT

CCHHEEMMIICCAALL demonstreazã cã are un

Sistem de Management al Calitãþii

eficient.

În afara celor douã considerente,

firma noastrã pune tot mai mult

accent pe cerinþele societãþii, con-

cretizate în reglementãri ºi restricþii

care vizeazã sãnãtatea oamenilor ºi

protecþia mediului înconjurãtor,

fiind preocupatã de realizarea unor

produse ecologice.

Sistemul de Management al

Calitãþii existent în firma PPRROOTTEECCTT

CCHHEEMMIICCAALL include procesele

activitãþilor de management, de

asigurare a resurselor, de realizare a

produsului ºi de mãsurã, analizã ºi

îmbunãtãþire continuã. Aceste pro-

cese sunt detaliate individual ºi sunt

þinute sub control prin intermediul

procedurilor ºi al instrucþiunilor.

În cadrul societãþii noastre, un proces

este conceput astfel încât intrãrile

sunt utilizate pentru a genera ieºiri,

iar ieºirile unui proces reprezintã

intrãrile altuia.

Sistemul de Management al

Calitãþii este conceput dupã un

ciclu PDCA (planificã – efectueazã

– verificã – acþioneazã), astfel reali-

zându-se o îmbunãtãþire continuã a

fiecãrui proces, precum ºi a ansam-

blului de procese. El este organizat

în aºa fel încât sã exercite, prin

auditurile interne, un control exi-

gent ºi continuu al activitãþilor, cu

efect pozitiv asupra calitãþii pro-

duselor IZOCOR.

ÎÎnn ccoonncclluuzziiee::

SMC este conceput ca un sistem

unitar la nivelul întregii societãþi;

procesele care se deruleazã

sunt documentate prin docu-

mentele SMC;

activitãþile specifice sunt tratate

în documente cu aplicabilitate bine

definitã, precizatã corespunzãtor.


((ccoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuummããrruull 88))

ÎNTREÞINEREA TERASELOR

HIDROIZOLATELa verificãrile periodice, se va

urmãri ºi modul de utilizare ahidroizolaþiei, în sensul respectãriicondiþiilor cadru de utilizare stabiliteprin temã; orice intervenþii nepre-vãzute se pot face numai cu acordulproiectantului. Astfel, se vor interzice:

aa)) orice intervenþii efectuateasupra hidroizolaþiei (spargeri,încãrcãri suplimentare, ancoraje etc.);

bb)) circulaþia pe suprafeþele conce-pute ºi realizate ca necirculabile;în acest sens, este recomandabil ca încazul teraselor necirculabile de maridimensiuni sau care cuprind punctede vizitare, sã se prevadã cãi de accesocazional, prin asigurarea unor zonecu protecþii adecvate acestui scop.

Întreþinerea hidroizolaþiilor estesarcina beneficiarului, conform indi-caþiilor stipulate în documentaþiatehnicã. Întreþinerea constã în mãsuriprivind utilizarea corectã ºi în efectu-area lucrãrilor de intervenþie curente.La lucrãrile de intervenþie curente(ce se referã la izolaþiile aparentesau accesibile, nu la cele ascunse,acoperite de structuri grele) se au învedere urmãtoarele operaþii:

aa)) curãþirea sezonierã periodicã asuprafeþelor prin înlãturarea depune-rilor ºi vegetaþiilor (minim de 2 ori pe an;primãvara ºi la sfârºitul toamnei)

prin mãturare, precum ºi curãþarea cuatenþie pe timpul iernii a aglome-rãrilor excesive de zãpadã sau agheþii din zonele de dirijare ºi scurgerea apelor pluviale;

bb)) curãþirea trotuarelor perimetralede protecþie a soclurilor sau subso-lurilor clãdirilor;

cc)) interzicerea efectuãrii de sãpã-turi în zonele hidroizolate subteran,fãrã asigurarea unor mãsuri pentrupreîntâmpinarea degradãrii izolaþieiºi acumulãrilor de apã sau de modifi-care a regimului hidrografic subteran;

dd)) interzicerea schimbãrii moduluide utilizare a spaþiilor hidroizolatefãrã acordul proiectantului;

ee)) menþinerea în condiþii funcþionalea elementelor de protecþie a hidroizo-laþiei (tencuieli, sape, dalaje, coper-tine etc.) la protecþiile cu pietriº.Se recomandã ca la 7-10 ani sã secearnã ºi sã se spele stratul de pietriº,anual (primãvara) ºi sã se repar-tizeze uniform pe suprafaþã (întindereuniformã);

ff)) repararea sau regenerareazonelor deteriorate accidental (hidroizo-laþii ºi/sau elemente de protecþie).

Lucrãrile de intervenþie pentruremedierea/refacerea hidroizolaþiilorse efectueazã în urmãtoarele situaþii:

la constatarea unor defectesau degradãri (dislocãri, alunecãri,fisurãri etc.);

în cazul unor accidente naturalesau tehnologice (seism, explozii etc.).

Lucrãrile de intervenþie pot rezulta

în urma verificãrilor programate ºi vor

fi efectuate dupã elaborarea docu-

mentaþiilor tehnice ºi a detaliilor de

execuþie specifice fiecãrui caz în parte.

Documentaþiile tehnice de inter-

venþie vor fi elaborate de proiectant.

În cazul în care intervenþia este nece-

sarã ca urmare a unei expertize,

documentaþia tehnicã de intervenþie

va fi controlatã de verificator ºi vizatã

de expertul tehnic atestat conform

HG nr. 925/1995.

Proiectantul va stabili, prin docu-

mentaþia tehnicã de intervenþie,

mãsurile de asigurare ºi control,

privind calitatea lucrãrilor.

Lucrãrile de intervenþie vor fi exe-

cutate obligatoriu de cãtre unitãþi spe-

cializate, atestate, conform prevederilor

legale pentru categoria de lucrãri pe

care le executã.

Fazele de execuþie a lucrãrilor de

intervenþie pentru remedierea/refa-

cerea hidroizolaþiilor sunt:

înlãturarea cauzelor care au

condus la deteriorarea învelitorii;

pregãtirea suportului;

pregãtirea materialelor hidroizolante

preconizate;

aplicarea hidroizolaþiei;

verificarea calitãþii lucrãrilor de

intervenþie.

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull vviiiittoorr))

CUM SÃ NE FERIM DE SURPRIZELEUNEI HIDRO-TERMOIZOLAÞIIEXECUTATE DEFECTUOS (V)

MMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP eessttee oo ssoocciieettaattee ssppeecciiaalliizzaattãã îînn ddoommeenniiuull lluuccrrããrriilloorr ddee hhiiddrroo--tteerrmmooiizzoollaaþþiiii ccaarree ddeessffããººooaarrãã aacceesstteeaaccttiivviittããþþii ssppeecciiffiiccee ssuubb iinncciiddeennþþaa nnoorrmmeelloorr ººii nnoorrmmaattiivveelloorr îînn vviiggooaarree.. CCoonnttiinnuuããmm ssãã sseemmnnaallããmm ccââtteevvaaeelleemmeennttee ppaarrttiiccuullaarree ccuu pprriivviirree llaa tteehhnnoollooggiiiillee uuttiilliizzaattee îînn hhiiddrroo--tteerrmmooiizzoollaarreeaa tteerraasseelloorr,, pprreeccuumm ººii aa aallttoorr ssuupprraaffeeþþeeccaarree nneecceessiittãã aassttffeell ddee lluuccrrããrrii..


BBdd.. UUnnii rr ii ii nnrr .. 2277,,bbll.. 1155,, sscc.. 22,, aapp.. 4422,,SSeeccttoorr 44,, BBuuccuurreeººttiiTTeell..:: 002211--333355..7722..4422,,FFaaxx:: 002211--333366..6655..6677

MMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP reprezintã în România câteva branduriimportante din Europa ºi din lume:

IITTAALLIIAANNAA MMEEMMBBRRAANNEE – al treilea producãtoritalian de materiale hidro ºi termoizolante;

IIKKOO IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALL ((BBeellggiiaa)) – liderul european înproducþia de materiale bituminoase pentru terase ºiacoperiºuri;

PPOOLLIISSYYSSTTEEMM -- deþinãtorul unui patent pentru pro-ducþia polipropilenei termoplastice utilizate în hidroizo-laþii diverse ºi, nu în ultimul rând,

PPOOLLYYFFEELLTT – lider european în geotextile, geogrile ºigeocompozite.

Pe lângã o gamã extrem de largã, fiecare producãtor seindividualizeazã prin câteva produse ce reprezintã vârfuride lance aflate la baza tehnologiilor specifice, printre caredorim sã enumerãm urmãtoarele:

SSCCUUDDOOTTHHEERRMM –– tteerrmmooiizzoollaaþþiiee ccaaººeerraattãã ccuu ssttrraattuurriiddee mmeemmbbrraannãã hhiiddrrooiizzoollaattooaarree ppee ssuuppoorrtt ddiinn ppoolliissttiirreenn,,ppoolliiuurreettaann ssaauu vvaattãã mmiinneerraallãã –– pprroodduuss aall IITTAALLIIAANNAAMMEEMMBBRRAANNEE;;

AARRMMOOUURRPPLLAASSTT –– mmeemmbbrraannãã hhiiddrrooiizzoollaattooaarree ddee44 mmmm ººii 55 mmmm ccuu uunn ccoonnþþiinnuutt rriiddiiccaatt ddee ppoolliieesstteerr ((mmiinniimmuumm118800 ggrr//mmpp)) –– pprroodduuss aall IIKKOO IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALL;;

FFOORRTTUUNNEE GGSS TTNNTT –– ppoolliipprrooppiilleennãã tteerrmmooppllaassttiiccãã ccuudduurraattaa ddee vviiaaþþãã ddee oo ssuuttãã ddee aannii ººii ssttaabbiilliittaattee îînnttrree -- 660000CC ººii++ 11000000CC –– pprroodduuss aall PPOOLLIISSYYSSTTEEMM..

Toate produsele promovate de MMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP suntcertificate pe piaþa româneascã prin agrement eliberat deIINNCCEERRCC Bucureºti, IINNCCEERRTTRRAANNSS Bucureºti, sunt aprobatede MLPTL ºi AND corespunzând normelor de calitateIISSOO 99000000.. GGaarraannþþiiaa ttuuttuurroorr pprroodduusseelloorr vvâânndduuttee ddeeMMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP eessttee ddee 1100 aannii.

MMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP a livrat produsele sale pentru lucrãrileunui numãr de ppeessttee 110000 ddee cclliieennþþii din întreaga þarã, învederea realizãrii unor obiective incluzând hidro ºi ter-moizolaþii, drumuri ºi poduri, precum sunt: PolicolorBucureºti, Inox Bucureºti, MAT Craiova, Casa PreseiLibere, Oltchim Râmnicu Vâlcea, Vincon Focºani, Metroul SA,,CCCF, ITALSTRADE, Hidroconstrucþia, Severconf Drobeta-Turnu Severin, Spitalul Elias, Azomureº Târgu Mureºetc., totalizând mai mult de uunn mmiilliioonn ddee mmeettrrii ppããttrraaþþii..

MMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP a pus în operã, în cursul anului trecut,aceste materiale pentru un numãr depãºind 4400 ddee cclliieennþþiiººii ppeessttee 5500..000000 mmpp, lucrãrile desfãºurându-se în sistemde calitate corespunzãtor ISO 9000, ca urmare a intrãrii înaceastã procedurã de control a calitãþii în cursulanului 2004.


AVANTAJELE UTILIZÃRII CENTRALELORTERMICE ÎN CONDENSARE KESTON

consumuri reduse de combus-tibil (gaz natural sau gaz lichefiat)datoritã funcþionãrii cu eficienþã ener-geticã de peste 108% (raportatã laputerea caloricã inferioarã a gazuluinatural);

funcþionarea complet modulatã,cu adaptarea continuã a puterii utile,deci ºi a consumului, la nivelul deconfort prestabilit;

funcþionare ºi la presiuni redusede alimentare cu gaze din reþea,specifice României în perioadele reci;

emisie redusã de noxe;siguranþã deosebitã în funcþionare

datoritã combustiei total capsulate(fãrã flacãrã de veghe) ºi automa-tizãrii, care permite controlul completal arderii;

nu necesitã coº de fum, evacu-area gazelor de ardere (care au tem-peraturi cuprinse între 50 0C - 60 0C) înexteriorul clãdirii realizându-se printr-osimplã þeavã de PVC a cãrei lungimepoate ajunge pânã la 30/90 m. Aerulde ardere este asigurat direct din exte-riorul clãdirii tot printr-o conductã de PVC;

instalarea rapidã, în spaþii reduse,atât în construcþiile noi, cât ºi în celeexistente.

instalarea în orice spaþiu disponi-bil al clãdirii, aceste centrale fiindexceptate de la normele standardprivind suprafaþa vitratã ºi volumuldin punctul termic (Normele Tehniceaprobate prin Ordinul MinisteruluiEconomiei ºi Comerþului nr. 58/04.02.2004,publicate în Monitorul Oficial al României,partea I, nr. 173 bis/27.II.2004);

funcþionarea este absolut sigurã,centrala fiind dotatã cu senzori detemperaturã, presiune ºi unitate decomandã;

toate centralele KKEESSTTOONN suntclasate în bbaannddaa AA ddee eeffiicciieennþþãã eenneerr--ggeettiiccãã, conform clasamentului SSEEDDBBUUKK(Seasonal Efficiency of DomesticBoilers in the UK), cu recunoaºtereinternaþionalã;

fabricarea centralelor în Româniaprezintã avantajul unui stoc perma-nent de piese de schimb ºi al uneiactivitãþi de service, asistatã de cei maibuni specialiºti, care acoperã practictoate judeþele þãrii.

SUPERIORITATEA CAZANELORÎN CONDENSARE

CELSIUS 2000 SRL ºi-a propusîncã de la înfiinþare sã devinã unpartener activ pe piaþa româneascã ºiinternaþionalã a centralelor termice,oferind produse de înaltã calitate,prin utilizarea celei mai noi tehno-logii cunoscute pe plan mondial:tehnologia condensãrii.

Principial, în orice centralã ter-micã are loc arderea combustibililorºi transmiterea cãldurii rezultate, prinintermediul unui schimbãtor de cãl-durã, cãtre apa din sistemul deîncãlzire. Unul dintre produºii rezul-taþi în urma arderii combustibilului îlconstituie vaporii de apã. Schimbã-toarele centralelor în condensarereuºesc – datoritã eficienþei termicefoarte bune ºi construcþiei adecvate –sã coboare temperatura gazelor deardere pânã la un nivel apropiatpunctului de rouã.

În acest moment, prin conden-sarea vaporilor de apã, se transmitecãtre apa din sistemul de încãlzire ocantitate suplimentarã de cãldurã,echivalentã cãldurii latente de con-densare a acestor vapori de apã.

Fenomenul nu se produce controlatdecât în schimbãtoarele centralelorîn condensare. La centralele con-venþionale, fenomenul condensãriinu apare din cauza temperaturii ridi-cate a gazelor evacuate. Menþinereatemperaturii mai ridicate a gazelor deevacuare conduce, în mod logic, lareducerea randamentului termic alcentralei.

Produºii rezultaþi în urma proce-selor care au loc în schimbãtorul decãldurã sunt uºor acizi, fapt careobligã execuþia acestuia din materialerezistente la coroziune (aliaje de alu-miniu sau oþeluri înalt aliate). Astfel,se explicã ºi costul mai ridicat alacestor centrale în comparaþie cucele standard moderne, costuri caresunt amortizate rapid datoritã consu-mului de gaz mult mai mic.

La centralele în condensare,temperatura gazelor de ardere este de50 0C – 60 0C, ceea ce permite folosireatuburilor de plastic pentru evacuarea lor.Lungimea tuburilor de evacuare poateajunge pânã la 30/90 m, permiþândinstalarea centralei în orice spaþiudisponibil al clãdirii.

Datoritã unui design unic al schim-bãtoarelor de cãldurã, centraleleKESTON sunt printre puþinele în lumecare permit folosirea tubulaturii deplastic la evacuarea gazelor de ardere.

EE.. CCRRAAIICCIIUU,, CC.. CCÂÂRRSSTTEEAA

K E S T O NCentrale termice în condensare

SSCC CCEELLSSIIUUSS 22000000 SSRRLL eessttee oo ccoommppaanniiee rroommâânneeaassccãã ccuu rrããssppuunnddeerree lliimmiittaattãã îînnffiiiinnþþaattãã îînn aannuull 11999933,, ccaarree aarree ccaappiittaalliinntteeggrraall bbrriittaanniicc ((ssoocciieettaatteeaa KKEESSTTOONN BBOOIILLEERRSS LLttdd..)).. OObbiieeccttuull ssããuu ddee aaccttiivviittaattee îîll ccoonnssttiittuuiiee ffaabbrriiccaarreeaa cceennttrraalleelloorrtteerrmmiiccee ccuu ttiirraajj ffoorrþþaatt,, îînn rreeggiimm ddee ccoonnddeennssaarree,, ffiiiinndd uunnuull ddiinnttrree „„ppiioonniieerriiii”” îînn EEuurrooppaa ººii îînn lluummee îînn pprroommoovvaarreeaaaacceesstteeii tteehhnnoollooggiiii..

CCoommeerrcciiaalliizzaattee ssuubb nnuummeellee ddee KKEESSTTOONN,, aacceessttee cceennttrraallee ssuunntt ddeessttiinnaattee aattââtt eexxppoorrttuulluuii ((MMaarreeaa BBrriittaanniiee)),, ccââtt ººii ppiieeþþeeiirroommâânneeººttii..


La cazanele convenþionale, gazelesunt evacuate la temperaturi de150 0C – 200 0C, pentru a împiedica con-densarea vaporilor de apã, fenomencare ar duce la distrugerea prin corozi-une a schimbãtorului ºi a coºului de fum.Astfel, circa 11% din energia produsãprin arderea combustibilului, numitãcãldurã latentã de condensare avaporilor de apã, este pierdutã prindisiparea în atmosferã. La aceasta seadaugã ºi cãldura pierdutã datoritãtemperaturii ridicate a gazelor de evacuare.

În consecinþã, diferenþa de randa-ment este de 16% – 21% în favoareacentralelor în condensare.

GGaammaa ddee cceennttrraallee pe care ooferim este foarte largã, centraleleKKEESSTTOONN fiind ideale pentru încãlzireaapartamentelor, a caselor, piscinelor,blocurilor de locuinþe, a spaþiilorcomerciale, administrative, industrialeºi social-culturale etc.

Compania CCEELLSSIIUUSS 22000000 produceºi livreazã în urmãtoarea gamã:

Centrale C25, C40, C55, C90,C110 (cu puteri între 25 kW ºi 110 kW);

Module 2 x C55 (C40), 3 x C55(C40), 4 x C55 (C40) cu puteri între80 kW ºi 220 kW;

Duet 125, 150, 200 (ansamblucentralã C25 ºi rezervor de acumu-lare pentru prepararea apei caldemenajera de 125 l, 150 l ºi 200 l);

C36 Combi – cu puterea de 28 kWpentru încãlzire ºi 36 kW pentru pro-ducerea apei calde în regiminstant.

La obiectivele cu un necesar termicmai mare de 220 kW, se realizeazãmontaje multiple în cascadã, asigu-rându-se, practic, puterea instalatãnecesarã oricãrei construcþii.

Centralele KKEESSTTOONN sunt comer-cializate în România printr-o rreeþþeeaa ddeeddiissttrriibbuuiittoorrii autorizaþi, care asigurãmontaj ºi service în: Bucureºti,Braºov, Craiova, Ploieºti, Breaza,Piteºti, Târgu Jiu, Constanþa, Bacãu,Piatra-Neamþ, Sibiu, Alba Iulia,Bistriþa-Nãsãud, Târgu-Mureº, Cluj-Napoca, Reºiþa ºi Timiºoara.

Societatea CCeellssiiuuss 22000000 are imple-mentat sistemul de management alcalitãþii certificat IISSOO 99000011::22000000, iarcentralele KESTON poartã marcajuleuropean - CCEE.

Certificarea de sistem ºi certifi-carea CCEE sunt acordate de AAddvvaannttiiccaaTTeecchhnnoollooggiieess LLttdd., MMaarreeaa BBrriittaanniiee,pentru piaþa din România, nefiindnecesare alte agremente tehnice.

Întotdeauna am încercat sã venimcu ceva nou pe piaþã, care sã ne dife-renþieze de ceilalþi producãtori.

Astfel, în primãvara acestui an, amlansat CC3366 CCOOMMBBII,, o centralã ter-micã muralã, în condensare, de marerandament, ce funcþioneazã cu gazmetan sau GPL ºi care se înscrie înlinia centralelor KKEESSTTOONN în BANDA Ade eficienþã energeticã. Noutateacentralei constã în existenþa a douãputeri distincte, pentru cele douãregimuri de lucru, ºi anume 8,2 kW – 28 kWîn regim de încãlzire ºi 8,2 kW – 36 kWîn regimul instant de producere a apeicalde de consum (a.c.c). Deosebit deutilã pentru spaþii de pânã la 275 m2

(aproximativ 800 m3), apartamente

ºi locaþii unifamiliale, noua centralãasigurã posibilitatea folosirii simultanede a.c.c. într-o baie ºi o bucãtãrie saudouã bãi, având un debit excepþionalde 17 l/min.

În primãvara anului 2006, CELSIUS2000 va dezvolta un sistem nou deîncãlzire combinând tehnologia dejaexistentã cu surse neconvenþionalede energie ((îînnccããllzziirreeaa ssoollaarrãã)), asigu-rând o semnificativã reducere decombustibil (gaz natural) cu pânã la 25%.

Compania CELSIUS 2000 esteputernic orientatã cãtre exigenþeleclientului, fiind întotdeauna la dis-poziþia acestuia, oferindu-i consul-tanþã de specialitate ºi serviciipost-vânzare excelente.


SC AMI SA Baia MarePerformanþã – calitate – eficienþã

Pe lângã gama de lucrãri de insta-laþii interioare ºi exterioare, termice,electrice, de apã, gaz, canalizare,ventilaþie, reþele magistrale de gaz,staþii de mãsurã ºi reglaj, centrale ter-mice etc, la S.C. AMI SA Baia Marese realizeazã cazane din oþel pentruîncãlzire, centrale pe gaz, combus-tibil lichid, lemn sau G.P.L., cum suntboilerele, tablourile electrice ºi micro-centralele termice de apartament.

Graþie nivelului ridicat de pregãtireprofesionalã a angajaþilor, manage-mentului adecvat ºi eficienþei aplicãriisistemului de asigurare a calitãþii,grupul de firme este autorizat de cãtre

TUV, ISCIR, ROMGAZ, RENEL ºiROMTELECOM.

Compania are sistemul calitãþiicertificat conform standardului ISO9002.

SC AMI SA este privatizatã prinmetoda „MEBO“, având din decem-brie 1995 capital 100% privat.

Drumul parcurs de S.C. AMI SAdupã 1994 este presãrat cu amplelucrãri de retehnologizare ºi moder-nizare care, de-a lungul timpului, s-auconcretizat în obiective ce asigurã olargã gamã de servicii incluse în ofertageneralã a societãþii. Printre ele pot fimenþionate:

fabrica de radiatoare din alu-miniu;

secþia de fabricare a încãlzi-toarelor instantanee de apã, tipELIT-Germania;

fabrica de cazane murale,licenþã RADIANT-Italia;

fabrica de cazane din oþel pentruîncãlzire, licenþã MESCOLI-Italia;

atelierul de acoperiri metalice;„Magazinul AMISA“, cu sediul

în Baia Mare º i ce l d in CehuSilvaniei, judeþul Sãlaj, ambelecomercializând materiale de instalaþiiºi construcþii.

GGrruuppuull ddee ffiirrmmee AAMMII SSAA BBaaiiaa MMaarree ccuupprriinnddee ssoocciieettããþþii ppee aaccþþiiuunnii ccuu ccaappiittaall pprriivvaatt ((AAnnttrreepprriizzaa MMoonnttaajj IInnssttaallaaþþiiii ººiiAAMMII SSAA PPrroodduucctt)) ººii bbeenneeffiicciiaazzãã ddee oo eexxppeerriieennþþãã ddee ppeessttee 4400 ddee aannii îînn eexxeeccuuttaarreeaa lluuccrrããrriilloorr ddee mmoonnttaajj--iinnssttaallaaþþiiii..

OBIECTUL DE ACTIVITATE AL FIRMEI SC AMI SA BAIA MAREIInnssttaallaaþþiiii iinntteerriiooaarree ººii eexxtteerriiooaarree

ddee ttooaattee ttiippuurriillee (sanitare, încãlzire,gaz, electrice, ventilaþie) cu lucrãride referinþã la:

- Spitalul Târgu Lãpuº;- Sediul Curþii de Conturi Baia

Mare;- Sediul BancPost Baia Mare;- Aeroportul Baia Mare;- Fabrica de ciocolatã SAURO

Baia Sprie;- Bloc TR5/74 Baia Mare;- BRD, sucursala Baia Mare;- Palatul de Justiþie Baia Mare;- AVICOLA ouã-consum Baia Mare;- PECOMAR Baia Mare;- Liceul „Petru Rareº“, Târgu Lãpuº;

RReeþþeellee eexxtteerriiooaarree ddee aappãã,, ggaazz ººiitteerrmmiiccee:

- extinderea ºi modernizareareþelei apã-canal din SighetulMarmaþiei, alimentarea cu apã laArdusat, Costiui, Rona de Sus ºireþele apã-canal la Cehu Silvaniei;

SSttaaþþiiii ddee rreeggllaarree ggaazz::- racord gaz ºi staþie de reglare ºi

mãsurare PT5 ºi PT4;

RReeþþeellee mmaaggiissttrraallee ddee ggaazz la Salsig,Se in i , Cavnic , ªomcuþa Mare ,Ferneziu III, Baia Mare (6 strãzi);

- punct distribuþie gaz, comunaPomi, jud. Satu Mare;

- mãrirea capacitãþii de transportgaze naturale DN 16 Jibou-Zalãu ºipe sistemul Nord - dublarea con-ductei DN 12’’ Casei – TãuþiiMãgerãuºi, DN 28’’ Ulmeni-TãuþiiMãgerãuºi;

- Conducta DN 12’’ NORD I -NORD II;

RReeþþeellee eelleeccttrriiccee ººii ddee tteelleeccoommuu--nniiccaaþþiiii::

- iluminat public pe strada CâmpulTineretului, Baia Mare;

- alimentare energie electricãCTA Cavnic;

- CTA 2 Baia Mare;- reþea de telecomunicaþii în Fãlcuºa;- modernizarea reþelei de teleco-

municaþii în Borºa;- alimentare energie electricã pe

strada Oborului;- modernizarea reþelei de teleco-

municaþii în localitãþile Viºeul de Susºi Moisei;

TTaabblloouurrii eelleeccttrriiccee

CCeennttrraallee tteerrmmiiccee ººii lluuccrrããrrii ddee

îîmmbbuunnããttããþþiirree aa ccoonnffoorrttuulluuii tteerrmmiicc llaa::

- CT bloc 3 Transilvaniei, Baia Mare;

- CT bloc 33 George Coºbuc,

Baia Mare;

- modernizare CT Suior;

- CT ªcoala Nr. 21, Baia Mare;

- cazane PAC 25 C5-D5 ENER-

GOTERM Baia Mare la Cãminul de

copii ºi Grãdiniþa Cavnic; Biblioteca

ºi Casa de culturã Cavnic, ARAMIS

Baia Mare;

- CT ºi îmbunãtãþire confort termic

la Liceul Nr. 5 Baia Mare; ªcoala Nr. 15

Baia Mare; ªcoala Nr. 3 Baia Mare

ºi ªcoala „Vasile Alecsandri”, Baia

Mare;AAllttee pprreessttããrrii ddee sseerrvviicciiii::

- turnãri de mase plastice;

- activitate de metrologie;

- lucrãri de închidere a minelor;

- comerþ.



Protecþia antivibratoriea echipamentelor înglobate în construcþii

aassiisstt.. uunniivv.. iinngg.. ddrrdd.. SSiillvviiuu NNÃÃSSTTAACC –– UUnniivveerrssiittaatteeaa „„DDuunnããrreeaa ddee JJooss““ GGaallaaþþii,, FFaaccuullttaatteeaa ddee IInnggiinneerriiee ddiinn BBrrããiillaa

PREZENTAREA MODELELORValorile relativ mici ale deformaþiilor

specifice pentru elementele din cauciucnu pot asigura funcþionarea în domeniulfrecvenþelor joase ºi foarte joase. Aapãrut,astfel, necesitatea montãrii elementelorelastice în diferite configuraþii care sãmultiplice valorile sãgeþilor statice ºidinamice, în aºa fel încât frecvenþeleproprii sã fie micºorate.

Modelul descris în prezentul articolrealizeazã acest deziderat prin adop-tarea unei configuraþii specifice demontare a elementelor din cauciuc, dis-pozitivul astfel realizat având în compo-nenþã, suplimentar, elemente metalicede legãturã cu rolul de a asigura atâtrigidizarea întregului ansamblu, cât ºiamplificarea valorilor deformaþiilor sta-tice ºi dinamice. Structura aleasã a fostaceea a unui poligon regulat, cu unnumãr par de elemente elastice de tor-siune montate în nodurile acestuia.Variantele practice realizate au fostadoptate þinând cont atât de criteriulfuncþionalitãþii, cât ºi de cel al realizãriifacile a joncþiunilor dintre sistemul derezemare ºi construcþie, respectiv echipa-mentul izolat antivibratoriu.

În ffiigg.. 11 sunt prezentate douã vari-ante constructive ale dispozitivuluielastic de rezemare.

În mod practic, atât pentru asigu-rarea stabilitãþii soluþiei de rezemareelasticã, cât ºi pentru izolarea antivi-bratorie a unor echipamente dedimensiuni mari, au fost concepute

ºi realizate sisteme complexe de izo-lare. Acestea au la bazã dispozitiveleprezentate anterior, montate întredouã cadre metalice rigide. Sistemelerealizate sunt ilustrate în ffiigg.. 22.

PPrrootteeccþþiiaa eecchhiippaammeenntteelloorr îînngglloobbaattee îînn ccoonnssttrruuccþþiiii,, aa ccããrroorr ffuunnccþþiioonnaarree ppooaattee ffii ppeerrttuurrbbaattãã ddee vviibbrraaþþiiiillee pprroodduussee ddeeddiiffeerriittee ssuurrssee,, ddiinn iinntteerriioorruull ssaauu ddiinn eexxtteerriioorruull ccoonnssttrruuccþþiieeii rreessppeeccttiivvee,, ppooaattee ffii rreeaalliizzaattãã îînn ddiiffeerriittee mmoodduurrii:: uuttiilliizzâânnddeelleemmeennttee eellaassttiiccee ppaassiivvee ssaauu aaccttiivvee,, ffoolloossiinndd ddiissppoozziittiivvee ccuu oo ppuutteerrnniiccãã aaccþþiiuunnee ddiissiippaattiivvãã eettcc.. AAffiirrmmaaþþiiaa aanntteerriiooaarrããeessttee jjuussttiiffiiccaattãã ººii îînn ccaazzuull îînn ccaarree eessttee nneecceessaarrãã pprrootteeccþþiiaa mmeeddiiuulluuii ddiinn iimmeeddiiaattaa vveecciinnããttaattee aa uunnuuii eecchhiippaammeenntt aa ccããrruuiiffuunnccþþiioonnaarree pprroodduuccee vviibbrraaþþiiii..

PPrrootteeccþþiiaa ppaassiivvãã,, ffoolloossiinndd eelleemmeennttee eellaassttiiccee,, eessttee pprreeffeerraattãã ddaattoorriittãã ssiimmpplliittããþþiiii ccoonnssttrruuccttiivvee ººii ffiiaabbiilliittããþþiiii rriiddiiccaattee..DDaattoorriittãã ccaarraacctteerriissttiicciilloorr ssttaattiiccee ººii ddiinnaammiiccee ssppeecciiffiiccee,, aasseemmeenneeaa eelleemmeennttee eellaassttiiccee rreeaalliizzeeaazzãã pprrootteeccþþiiaa îîmmppoottrriivvaavviibbrraaþþiiiilloorr pprriinn iizzoollaarreeaa ssuurrsseeii ddee rreecceeppttoorr.. AAssttffeell,, ddaaccãã ssuunntt ccuunnoossccuuttee vvaalloorriillee ppaarraammeettrriilloorr ssuurrsseeii ggeenneerraattooaarree ddeevviibbrraaþþiiii nnoocciivvee,, rreeaalliizzaarreeaa uunnuuii ssiisstteemm ddee pprrootteeccþþiiee vviiaabbiill ssee rreedduuccee llaa aassiigguurraarreeaa uunnuuii rreeggiimm ddee ffuunnccþþiioonnaarree aall îînnttrreegguu--lluuii aannssaammbblluu ccoonnssttrruuccþþiiee –– rreeaazzeemm –– eecchhiippaammeenntt,, îînn ddoommeenniiuull ppoosstt--rreezzoonnaannþþãã.. ÎÎnn aacceesstt mmoodd ssee jjuussttiiffiiccãã nneecceessiittaatteeaapprrooiieeccttããrriiii ººii rreeaalliizzããrriiii uunnoorr ddiissppoozziittiivvee ººii ssiisstteemmee ddee pprrootteeccþþiiee aannttiivviibbrraattoorriiee ccaarree ssãã ffiiee ccaarraacctteerriizzaattee pprriinnttrr--oo ffrreeccvveennþþããpprroopprriiee ddee vvaallooaarree jjooaassãã..

UUttiilliizzaarreeaa ccaauucciiuuccuulluuii aannttiivviibbrraattiill ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaa eelleemmeenntteelloorr ddee rreezzeemmaarree ººii iizzoollaarree aannttiivviibbrraattoorriiee eessttee jjuussttiiffiiccaattããddee rraappoorrttuull ffaavvoorraabbiill îînnttrree ccoossttuurrii ººii ppeerrffoorrmmaannþþee,, îînn ccoommppaarraaþþiiee ccuu cceelleellaallttee ttiippuurrii ddee mmaatteerriiaallee..

FFiigg.. 11:: DDiissppoozziittiivvee eellaassttiiccee ddee rreezzeemmaarree,, îînn ccoonnffiigguurraaþþiiee ppoolliiggoonnaallãã

Idei de milioane...LOCUINÞE NOI ÎN TÂRGU MUREª

„„UUnn eexxeemmpplluu ccoonnccrreett vvaalloorreeaazzãã ccââttoo mmiiee ddee ppããrreerrii..””

RReecceenntt,, ss--aa iinnaauugguurraatt cceell mmaaii nnoouuccaarrttiieerr ddee llooccuuiinnþþee ddiinn TTâârrgguu MMuurreeºº,,uunn aannssaammbblluu ddee ccaassee ddeemmoonnssttrraattiivveerreeaalliizzaattee,, îînn ccoollaabboorraarree,, ddee VVEELLUUXXRRoommâânniiaa ººii CCoonnttrraannssccoomm BBeennþþaa..

Cartierul Orizontului – Livezeni

reprezintã un program dezvoltat de

compania Contranscom Benþa care la

finalizarea lui însuma un numãr de

230 de case. Datoritã accentului pus

pe dezvoltarea arhitecturalã a acestui

nou cartier, beneficiarii locuinþelor pot

alege din 11 tipuri diferite de case de

bazã, iar pentru fiecare dintre acestea

existã o serie de variante. Suprafaþa

construitã desfãºuratã este între 105 mp

ºi 240 mp.

VELUX România a contribuit laacest program prin construirea a douãcase demonstrative, în care noii pro-prietari vor beneficia de cei peste60 de ani de experienþã dedicaþi aduceriiluminii naturale, aerului proaspãt ºipriveliºtii frumoase. „De atunci ºi pânãacum, misiunea a rãmas constantã.Încã de la început, s-a lucrat cu ideiîndrãzneþe, s-au conceput viziuni ºi,ulterior, au fost duse la îndepliniretoate programele stabilite iniþial, ºiaceasta s-a realizat prin mult devota-ment ºi un efort personal major dinpartea tuturor celor implicaþi”, declarãddoommnnuull MMiicckk SScchhoouu RRaassmmuusssseenn,,ddiirreeccttoorr ddee vvâânnzzããrrii ººii mmaarrkkeettiinngg aallVVEELLUUXX RRoommâânniiaa.

Suprafaþa mansardelor, cu încãperidestinate activitãþilor de zi cu zi,

este utilizabilã 100%, având în celemai multe cazuri aceeaºi suprafaþãutilã ca ºi parterul.

VELUX România ºi Benþa Contranscomnu sunt la prima colaborare în cadrulunui asemenea proiect. Anul trecut,cele douã firme au realizat o casãdemonstrativã în cartierul TudorVladimirescu, tot din Târgu Mureº.

Recentul eveniment se adreseazãpublicului interesat de investiþii îndomeniul imobiliar: clienþi, companii deconstrucþii, arhitecþi, agenþii imobiliare.

Vã invitãm cu acest prilej sã vizitaþiCartierul Orizontului din Livezenipentru a vã convinge de viabilitateaproiectului realizat aici. Veþi aveaprilejul sã constataþi pe viu ceea ceînseamnã ceva cu adevãrat nou, durabilºi estetic în privinþa habitatului.



În continuare, vor fi prezentatecâteva caracteristici experimentale,determinate pentru variantele propuseanterior.EVALUAREA COMPORTÃRII NELINIARE

ÎN REGIM STATICÎn urma experimentãrii mode-

lelor propuse, s-a constatat o carac-teristicã neliniarã din punctul devedere al comportãrii elastice, pen-tru toate dispozitivele ºi sistemeleanalizate. Acest fapt rezultã din ffiigg.. 33,în care sunt prezentate caracteristi-cile forþã - deformaþie, pentru toatecele patru variante descrise în acestarticol.

DETERMINÃRI EXPERIMENTALEÎN REGIM DINAMIC

Determinãrile experimentale înregim dinamic au pus în evidenþã valorifoarte joase ale frecvenþelor proprii,obþinute pentru fiecare dintre vari-antele propuse. Pentru exemplificare,în cazul sistemului format din patru

dispozitive cu opt elemente elastice(SYS-SEP-8), s-au obþinut valori alefrecvenþei proprii între 1,5 ºi 3,2 Hz,pentru sarcini statice de 0-100 daN.

În ffiigg.. 44 sunt date câteva dia-grame reprezentative pentru deter-minarea caracteristicilor dinamiceale sistemului SYS-SEP-8.

FFiigg.. 22:: SSiisstteemmee eellaassttiiccee ddee rreezzeemmaarree

FFiigg.. 33:: CCaarraacctteerriissttiiccii ssttaattiiccee ppeennttrruu ddiissppoo--zziittiivveellee ººii ssiisstteemmeellee eellaassttiiccee ddee pprrootteeccþþiiee FFiigg.. 44:: DDiiaaggrraammee eexxppeerriimmeennttaallee îînn rreeggiimm ddiinnaammiicc ppeennttrruu ssiisstteemmuull SSYYSS--SSEEPP--88



SC INDUSTRIAL PLAST SRL - BRAªOVArmãturi industriale

INDUSTRIAL PLAST Braºov asigurã

toatã gama de produse pentru instalaþii,

fiind furnizor important pe piaþa

municipiului Braºov.

Anul 2005 a adus o creºtere a

cifrei de afaceri raportatã la aceeaºi

perioadã a anului trecut, acest lucru

datorându-se cererii tot mai mari de

materiale de instalaþii atât în sectorul

industrial, cât ºi în cel civil. Astfel, a crescut

vânzarea armãturilor industriale (robineþi

cu flanºe, filtre, supape de sens) cãtre

asociaþiile de proprietari care fac

reparaþii capitale în subsolurile

blocurilor ºi care au înþeles sã elimine

pierderile de apã.

Cererea dinspre sectorul industrial

a venit, mai ales, cãtre þevi de oþel

sudate sau trase, negre ºi zincate,

accesorii pentru gaze ºi aer comprimat.

O datã cu apropierea iernii a sporit

interesul pentru materialele de încãlzire

(radiatoare, centrale termice de

apartament).

Datoritã gamei foarte largi de

materiale pentru instalaþii ºi raportului

preþ-calitate, SC INDUSTRIAL PLAST SRL,

cu sediul în Braºov, str. Târnavei nr.13,

este întotdeauna aproape de dorinþele

clienþilor.

Pentru comenzi, sunaþi la tel: 0268-311.562 sau e-mail: [email protected]. Transportul este asigurat.



În zona superioarã a fiecãrei dia-grame sunt reprezentate evoluþiile întimp ale cadrului superior, respectivale celui inferior, iar în zona infe-rioarã este reprezentat spectrul deamplitudini al semnalului achizi-þionat de pe cadrul superior. Trebuiemenþionat cã excitarea sistemului afost fãcutã pe cadrul inferior (pedirecþie orizontalã), iar mãsurareasemnalului pe cadrul superior a fostfãcutã pe direcþie verticalã.

CONCLUZIIÎn urma determinãrilor experi-

mentale ºi a modelãrilor numerice pecalculator, s-a observat cã mãrireanumãrului de elemente elastice (a numã-rului de vârfuri pentru poligonulcaracteristic) conduce la o majorarea sãgeþii în regim static ºi dinamic ºi,implicit, la valori mai mici pentrufrecvenþa proprie a dispozitivului saua sistemului de rezemare. O datã cuacestea, se constatã ºi o tendinþã deinstabilitate funcþionalã. Se impuneastfel o soluþie optimã în raport cunumãrul de elemente din cauciucfolosite ºi cu gradul de stabilitatedinamicã a întregului ansambluizolator.

Creºterea numãrului de elementeelastice nu este singura posibilitate dea mãri deformaþia globalã a sistemului.Analizând diagramele din ffiigg.. 55,, seobservã cã, mãrind într-o proporþierelativ micã una dintre caracteristicilegeometrice ale structurii rigide(lungimea L a laturii poligonului), seobþine o micºorare a rigiditãþii globalea sistemului de rezemare.

Având în vedere domeniul defrecvenþe în care funcþioneazã o mare

parte dintre echipamentele înglobateîn construcþii, care s-ar putea constituiîn posibile surse de vibraþii nocive, sepoate aprecia cã dispozitivele ºi sis-temele prezentate în acest articol seîncadreazã în domeniul dispozi-tivelor de izolare antivibratorie, perfor-manþele obþinute fiind în concordanþãcu cerinþele actuale privind izolareaºi protecþia împotriva surselor devibraþii.

BIBLIOGRAFIE11.. BBrraattuu PP.. - Izolarea ºi amorti-

zarea vibraþiilor la utilaje de con-strucþii, Ed. INCERC, Bucureºti, 1982.

22.. BBrraattuu PP..,, BBoorrddeeaa CC.. - Sistemelastic poligonal pentru izolareaºocurilor ºi vibraþiilor transmise deechipamentele dinamice înglobateîn construcþii, Buletinul ºtiinþific alcelei de-a XXVI-a ConferinþeNaþionale de Mecanica Solidelor,Brãila, 14-15 iunie 2002.

33.. NNaassttaacc SS.. - Analiza miºcãrii sis-temului elastic poligonal de protecþieantiseismicã, Buletinul ªtiinþific alcelui de-al IX-lea Simpozion Naþionalde Utilaje pentru Construcþii,Bucureºti, 11-12 decembrie 2003.

44.. BBrraattuu PP..,, NNaassttaacc SS..,, BBoorrddeeaa CC.. -Analiza dinamicã a sistemelor elas-tice antiseismice cu acordare joasãpentru izolarea bazei construcþiilor,Buletinul ªtiinþific al celei de-a XXVII-aConferinþe Naþionale de MecanicaSolidelor, Piteºti, 23-24 mai 2003.

55.. BBrraattuu PP..,, NNaassttaacc SS..,, BBoorrddeeaa CC.. -Analiza dinamicã a sistemelor elas-tice de protecþie antiseismicã pentruechipamentele vitale din dotareaconstrucþiilor de interes public, Bule-tinul ªtiinþific al celei de-a XXVII-a

Conferinþe Naþionale de MecanicaSolidelor, Piteºti, 23-24 mai 2003.

66.. BBrraattuu PP..,, NNaassttaacc SS..,, BBoorrddeeaa CC..- Sistem elastic antivibratil ºi anti-seismic în configuraþie poligonalã,Buletinul ªtiinþific al celui de-alVIII-lea Simpozion Naþional deUtilaje pentru Construcþii, Bucureºti,12-13 decembrie 2002.

77.. BBrraattuu PP..,, NNaassttaacc SS..,, BBoorrddeeaa CC.. -Anti-seismic Protection Solution forvital equipments from public buildingsendowment, The InternationalConference Constructions 2003,Cluj-Napoca,16 -17 mai 2003.

88.. NNaassttaacc SS..,, BBoorrddeeaa CC.. - Cercetãriexperimentale asupra sistemelorpasive de protecþie antiseismicã înconfiguraþie poligonalã, A III-aSesiune de comunicãri ºtiinþifice acatedrei de mecanicã tehnicã ºimecanisme - SIMEC 2004, UTCB -Facultatea de Utilaj Tehnologic,Bucureºti, 26 martie 2004.

99.. NNaassttaacc SS..,, BBoorrddeeaa CC.. - Perfor-manþele funcþionale ale dispozitivelorºi sistemelor pasive de protecþie anti-seismicã, A III-a Sesiune de comu-nicãri ºtiinþifice a catedrei demecanicã tehnicã ºi mecanisme -SIMEC 2004, UTCB - Facultateade Utilaj Tehnologic, Bucureºti,26 martie 2004.

1100.. BBoorrddeeaa CC..,, NNaassttaacc SS.. - Sistemelastic în configuraþie poligonalãfolosit la protecþia antiseismicã aechipamentelor, Monitorul AROTEM,anul 7 nr. 4 octombrie - decembrie 2003.

1111.. ***, Sistem elastic în configu-raþie poligonalã folosit la protecþiaantiseismicã a echipamentelor,Contract INVENT - MEC nr. 37/2001.

Simulãrile ºi analizele numericeau fost efectuate în cadrul CentruluiNaþional de Cercetãri pentruMecanica Maºinilor ºi Echipamen-telor Tehnologice - Facultatea deInginerie din Brãila. Proiectarea,realizarea ºi experimentarea dispozi-tivelor ºi sistemelor s-au efectuat atâtîn cadrul Facultãþii de Inginerie dinBrãila, cât ºi în cadrul Institutului deCercetãri pentru Echipamente ºiTehnologii în Construcþii - ICECON SABucureºti. FFiigg.. 55:: IInnfflluueennþþaa ppaarraammeettrriilloorr ggeeoommeettrriiccii aassuupprraa ppeerrffoorrmmaannþþeelloorr ffuunnccþþiioonnaallee

LLiissttaa ddiissttrriibbuuiittoorriilloorr aauuttoorriizzaaþþii SScchhiieeddeellBucureºti Fedo SRL 021 – 314.8022

Miv SRL 021 – 242.8277Alba Iulia Vimed SRL 0258 – 817.988Arad Bodimar SRL 0257 – 270.078Bacãu Dedeman SRL 0234 – 513.330

Estbau SRL 0234 – 518.291 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263 – 212.199Botoºani Sael Com SRL 0231 – 513.491Buzãu Constam SRL 0238 – 722.230Cluj Credo Group SRL 0264 – 598.963

Drãgan West SRL 0723 – 612.087Constanþa Narcom SRL 0241 – 691.092

I & M Mangalia 0251 – 411.292Craiova Dumitru LP SRL 0251 – 152.415Focºani Hard Industries SRL 0237 – 230.440Iaºi Sael Com SRL 0232 – 214.649Miercurea Ciuc Shazy SRL 0266 – 111.057Oradea Fildana Trade SRL 0259 – 410.672Piteºti Direct Auto Rom SRL 0248 – 265.557Ploieºti Concret C-þii SRL 0244 – 515.867Râmnicu Vâlcea Erhan SRL 0250 – 731.725Satu Mare Armand SRL 0261 – 758.211Sibiu Unimat SRL 0269 – 560.216

Ambient SRL 0269 – 229.630Sinaia Intermont SRL 0244 – 313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249 – 438.957Suceava Dedeman SRL 0230 – 206.341

Lider SRL 0230 – 526.534Târgoviºte Falcor SRL 0245 – 211.013Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265 – 161.941Timiºoara Egeria Sistem SRL 0256 – 286.004Tulcea Total Ambiant SRL 0240 – 534.754


Gip Instal SAPROMPTITUDINE – CALITATE – EFICIENÞÃ

SSCC GGIIPP--IINNSSTTAALL SSAA este o soci-etate cu capital integral privat, înfi-inþatã în anul 1994, care dispune deo dotare corespunzãtoare ºi de per-sonal specializat.

SSCC GGIIPP--IINNSSTTAALL SSAA executãurmãtoarele tipuri de lucrãri con-form standardelor în vigoare:

instalaþii interioare sanitare ºide canalizare;

instalaþii exterioare de ali-mentare cu apã ºi canalizare;

reþele termice interioare ºiexterioare;

instalaþii de prevenire ºi stin-gere a incendiilor;

instalaþii de ventilaþie ºi climatizare;montaj centrale termice.

Printre principalii furnizori de lacare ne aprovizionãm cu diverse mate-riale ºi echipamente, menþionãm:

ROMSTAL – IMEX – materialede instalaþii sanitare ºi reþele deîncãlzire centralã;

VAWIN – materiale necesareinstalaþiilor de canalizare interioarãºi exterioarã;

VALROM – INDUSTRIES –materiale necesare lucrãrilor de ali-mentare cu apã (conducte ºi fitin-guri PEHD);

SIGURA – echipamente destingere a incendiilor ºi armãturi(sprinklere, drencere; A.C.S.);

COMINSTAL - GROUP – dis-pozitive de prindere ºi susþinere aconductelor ºi a izolaþiilor;

DBW – ROMÂNIA – materialeizolatoare;

PROMOTERM – echipamente,aparaturã de reglare ºi verificare ainstalaþiilor de pompare a agentuluitermic, centrale de ventilaþie, ven-tilo-convectoare etc.

Întrucât furnizorii noºtri demateriale, dotãri ºi echipamentesunt consacraþi pe piaþa internã ºiinternaþionalã, realizarea unorlucrãri ireproºabile din punctul devedere al calitãþii acestora estegarantatã.

Specificaþiile tehnice ale materi-alelor, dotãrilor ºi echipamentelorsunt întotdeauna respectate de cãtremuncitori prin grija cadrelor deconducere.

Utilizarea unor unelte, scule,dispozitive, aparate de control,maºini ºi utilaje foarte performante,de ultimã generaþie asigurã ofinalizare rapidã ºi fãrã probleme aoricãrui tip de lucrãri.

IInnssttaallaaþþiiiillee,, ssiisstteemmuull vviiuu aall ffuunnccþþiioonnaalliittããþþiiii oorriiccããrreeii ccoonnssttrruuccþþiiii cciivviillee ssaauu iinndduussttrriiaallee,, jjooaaccãã uunn rrooll ddee cceeaa mmaaiimmaarree iimmppoorrttaannþþãã ppee ttoott ppaarrccuurrssuull eexxiisstteennþþeeii uunnuuii oobbiieeccttiivv ddee iinnvveessttiiþþiiii.. ªªii îînn aacceesstt sseeccttoorr aall iinnssttaallaaþþiiiilloorr,, ooffeerrttaa eesstteeddeessttuull ddee bbooggaattãã,, ddâânndd aassttffeell ppoossiibbiilliittaatteeaa cceelloorr iinntteerreessaaþþii ss--oo aalleeaaggãã ppee cceeaa ccaarree îîii eessttee ffaavvoorraabbiillãã ddiinn ppuunnccttuull ddeevveeddeerree aall rraappoorrttuulluuii pprreeþþ--ccaalliittaattee..

UUnnaa ddiinnttrree ssoocciieettããþþiillee ddee pprrooffiill,, ccuu ppootteennþþiiaall ººii rreezzuullttaattee ddeemmoonnssttrraattee llaa lluuccrrããrriillee ppee ccaarree llee--aa eexxeeccuuttaatt,, eesstteeSSCC GGIIPP IInnssttaall SSAA BBuuccuurreeººttii.. PPeennttrruu aa ccuunnooaaººttee mmaaii llaa oobbiieecctt ggaammaa ddee sseerrvviicciiii ppee ccaarree llee ooffeerrãã ssoocciieettaatteeaa aammiinnttiittãã,,nnee--aamm aaddrreessaatt ddlluuii IIoonn OOpprreessccuu –– ddiirreeccttoorr ggeenneerraall,, ccaarree nnee aadduuccee pprreecciizzããrrii..


Tehnologiile de execuþie puse lapunct printr-o colaborare a furnizo-rilor de materiale, pentru asigurareaunei fiabilitãþi ridicate a materia-lului sau echipamentului pus înoperã, garanteazã realizarea ºimenþinerea parametrilor nominaliai acestora.

Documentaþiile tehnice (încopie) sunt la dispoziþia oricãruisolicitant.

Printre lucrãrile reprezentativeexecutate de firma noastrã pediferite ºantiere de construcþii,menþionãm:

Grupul de firme MOBEXPERT:sediul central, fabrica pentrucanapele, depozite; magazinele dinoraºele Constanþa, Cluj, Craiova,Braºov, Dej, Bucureºti-Militari;Bucureºti-Cora.

STAR-FOODS – depozitPopeºti-Leordeni;

ROMSTAL – Otopeni;IMOBILE – Clienþi particulari

În aceste locaþii, au fost realizateinstalaþii de canalizare, instalaþiisanitare ºi de încãlzire, montaj decentrale termice sau microcentralede apartament, instalaþii de venti-laþie, instalaþii de climatizare.

Personalul nostru tehnic vã stã ladispoziþie pentru orice informaþiereferitoare la materialele, utilajele,forþa de muncã ºi tehnologiile deexecuþie utilizate în timpul realizãriiobiectivelor de investiþii sau planifi-cate a fi folosite în cadrul ofertelor.


Monitorizarea construcþiilorîn zone seismice

ddrr.. iinngg.. EEmmiill--SSeevveerr GGEEOORRGGEESSCCUU,, mmaatt.. IIooaann--SSoorriinn BBOORRCCIIAA ––LLaabboorraattoorruull ddee eevvaalluuaarree aa rriissccuulluuii sseeiissmmiicc ººii pprreevveenniirree aa ddeezzaassttrreelloorr,, IINNCCEERRCC BBuuccuurreeººttii

SEISME, INSTRUMENTARE,MONITORIZARE

Dupã fiecare cutremur puternic,autoritãþile, proprietarii, specialiºtii careau proiectat sau au executat construcþiianalizeazã comportarea acestora.În acest scop este necesarã, ca termende referinþã, mãrimea miºcãrii seis-mice la amplasamentul respectiv.

Serviciile seismologice transmit,de obicei, date privind magnitudineaseismului (relevante, mai ales, pentruzona epicentralã) ºi unele evaluãriprivind intensitatea resimþitã laBucureºti.

Investigaþiile macroseismice, bazatepe scãrile de intensitate (descriindcomportarea mediului, a construcþi-ilor, oamenilor ºi animalelor), pre-cum ºi pe di fer i te a l te e fec te ,furnizeazã date complementare, darintervalul de timp necesar este deordinul lunilor.

Ingineria structuralã fiind totuºistrâns legatã de parametri ca accele-raþie, vitezã, deplasare, precum ºi decompoziþia spectralã, s-a simþitnevoia unor date de acest tip. O datãcu utilizarea pe scarã largã a seismo-grafelor rezistente la miºcãri puter-nice (tip SStrong MMotion AApparatus), înanii ‘70 s-a trecut la instrumentareaseismicã, prin staþii amplasate în con-strucþii, baraje, poduri etc., pentruelucidarea imediatã a comportãriidinamice reale în comparaþie cucalculele, datele din coduri sau dinhãrþile de zonare.

Este cunoscut faptul cã, prinreþeaua seismicã INCERC, s-a obþinutsingura înregistrare de interesingineresc de la 4 martie 1977 la sub-solul clãdirii din ªoseaua Pantelimon,iar cu alte aparate instalate în con-strucþii, s-a obþinut o înregistrareparþialã într-un bloc din cartierulBalta Albã. De asemenea, s-au obþinutînregistrãri valoroase la cutremureledin 1986 ºi 1990.

Ca noþiune mai largã, mmoonniittoorrii--zzaarreeaa unui proces sau fenomen cepoate afecta activitãþile socio-umane,construcþiile etc. poate fi definitã caun proces continuu de informare, cu„feed-back”(revenirea informaþiei înbucla de rãspuns a sistemului analizat,pentru a corecta datele iniþiale), ori-entat cãtre controlul acestuia prindecizii succesive, luate la timp.

Deºi se utilizeazã aparate simi-lare, necesitãþile de date sunt diferiteîntre reþelele seismologice ºi celeseismice de uz ingineresc. Pentruconstructori, termenul de monito-rizare are conotaþii comune cu celeuzuale de supraveghere, urmãrire,control etc. a comportãrii „in situ” aconstrucþiilor. În literatura de specia-litate se utilizeazã chiar termenul„„mmoonniittoorriizzaarreeaa ssããnnããttããþþiiii ssttrruuccttuurraallee””..

Recentele dezvoltãri de reþele seis-mice cu aparate digitale, reþele telema-tice, de telefonie mobilã cu tehnicisatelitare, Internet, unele dedicate chiaralarmãrii la seisme etc., fac sã aparãchiar confuzii privind termenii dindomeniul monitorizãrii. Deoarece înscurt timp vor fi implementate ºi la noireglementãri privind instrumentareaseismicã, se impune o informare adec-vatã a potenþialilor utilizatori.

EXPERIENÞA ªI TENDINÞELEDE DEZVOLTARE INTERNAÞIONALE

În SSttaatteellee UUnniittee aallee AAmmeerriicciiii,,monitorizarea seismicã a sistemelorstructurale face parte din Programulnaþional-federal NEHRP (ProgramulNaþional de Reducere a RiscurilorSeismice).

Dupã ce la începutul anilor ‘70, înoraºul Los Angeles s-a recomandat catoate clãdirile având mai mult decinci etaje sã fie instrumentate seis-mic, în prezent, prevederile celui maicunoscut normativ pentru construcþii– Uniform Building Code – reco-mandã, în cazul zonelor seismice 3 ºi 4,

instalarea de accelerografe în noileclãdiri înalte cu mai mult de 6 etajeînãlþime ºi o arie totalã de minimum5.574 m2. În general, este cerutãinstalarea a minimum 3 echipamente:la bazã, la mijloc ºi la nivelul ultim alclãdirii, echipamente interconectatepentru declanºare simultanã, eºan-tionare ºi bazã de timp comune.La clãdirile cu peste 10 niveluri, fãrã ase þine seama de aria construitã,instrumentarea seismicã este obliga-torie ºi trebuie prevãzute minimumtrei accelerografe triaxiale.

Proprietarii clãdirilor existente,selectate de autoritãþi pentru a fiinstrumentate seismic, trebuie sãasigure spaþii uºor accesibile ºi sigurepentru aparate; datele seismiceobþinute vor fi proprietatea instituþi-ilor specializate, dar trebuie puse ladispoziþia autoritãþilor, la cerere. Totla cerere pot fi furnizate ºi copii aleînregistrãrilor, pe baza unei taxe.

În urmã cu câþiva ani, în SUA, erauinstrumentate seismic peste 1.350 deamplasamente; în California erauinstalate peste 550 de instrumente în135 de clãdiri, 20 de baraje, 25 depoduri etc.

O datã cu trecerea timpului, instru-mentarea seismicã a clãdirilor a evoluatspre o instrumentare de tip „reþea” decaptori pentru înregistrarea miºcãriiseismice sau a altor parametri mecanici,amplasaþi pe baza unui studiudinamic adecvat ºi conectaþi la ostaþie de înregistrare centralã. Prinintermediul lor pot fi urmãrite în timpreal oscilaþiile, începând cu perce-perea miºcãrilor uzuale, pânã lamiºcãri seismice care pot produceavarii. Aceste date sunt obþinute încondiþiile în care seismicitatea defond este monitorizatã de alte sisteme.

Astfel, Sistemul de informare seis-micã pentru rãspunsul de urgenþãCUBE (iniþiat în 1990, de Caltechºi USGS din Pasadena), transmite


în câteva minute date privind magni-tudinea ºi epicentrul unui cutremuragenþiilor de apãrare civilã, autori-tãþilor, companiilor private, iarSistemul de monitorizare automatã acutremurelor puternice (AMOES)furnizeazã prin Internet determinãrirapide de acceleraþii ale miºcãrilorseismice puternice.

În prezent, USGS pregãteºte unnou proiect de vizualizare a datelorseismice în context spaþial ºi pe Internetla Centrul pentru integrarea informaþiilorprivind dezastrele naturale – CINDI.

Sistemul de staþii seismice TriNetdin California, care opereazã în timpreal, oferã hãrþi de distribuþie a para-metrilor de tip vitezã sau acceleraþie,precum ºi intensitãþi ale miºcãriiterenului, generate automat ºi afiºatela câteva minute dupã seisme. Deºisunt aproximative, aceste hãrþi oferãinformaþii preliminare despre posi-bilele amplasamente în care efectelear putea fi importante ºi intervenþiaautoritãþilor ºi a inginerilor ar devenistrict necesarã.

În JJaappoonniiaa,, reþelele seismologice s-audezvoltat ºi dotat, prin grija institu-telor de cercetãri în construcþii, cu unmare numãr de aparate din fondurileMinisterului Construcþiilor, în primulrând pentru amplasamentele unormari porturi, poduri, tunele, clãdiri.

Deºi în 1988 existau deja circa1.400 de accelerografe pentru miºcãriseismice puternice, dintre care 362 insta-late pe teren, 853 în clãdiri, 110 pepoduri, 7 în porturi, 45 pe baraje, iar54 în alte amplasamente, dupãcutremurul Kobe din 1995, a fostrealizatã reþeaua de înregistrare amiºcãrilor seismice puternice K-NET(Kyoshin), bazatã pe 1000 de staþiiseismice noi, special construite, cucomunicare prin Internet; seismo-grafele K-NET 95, instalate pe terenliber, la o distanþã medie de 25 kmpot înregistra orice cutremur de magni-tudine 7 din Japonia.

Agenþia de apãrare împotrivaincendiilor a iniþiat un proiect pentrucreºterea numãrului de accelerome-tre la nivelul fiecãrei municipalitãþidin Japonia – în total 3.255,excluzând municipalitãþile care deþindeja instrumente din reþeaua JMA sauK-NET. În prezent, televiziuneajaponezã transmite imediat atât harta

zonei în care s-a produs un seism, câtºi intensitãþile seismice estimate pen-tru teritoriul adiacent.

Atunci când monitorizarea urmãreºtemicrozonarea în timp real, prin reþeleseismografice locale dense, cu aparatedispuse la suprafaþã ºi la adâncime, seculeg date care reflectã influenþacondiþiilor locale de teren asupramiºcãrilor seismice. Un studiu decaz, în acest sens, a fost realizat pen-tru oraºele litorale vecine cu Tokyo.

În EEuurrooppaa dezvoltarea reþelelorseismice a fost mai lentã, dar înprezent sunt amplasate câteva mii deinstrumente; recent, au cunoscut odezvoltare deosebitã reþelele telema-tice, pentru transmiterea mai multorcategorii de date, cum ar fi cele demediu.

În IIttaalliiaa,, unul dintre proiectele pri-oritare ale Serviciului Seismic Naþionaleste Sistemul de observare seismicãpe clãdiri, care îºi propune atâtcrearea unei reþele instrumentale demãsurare ºi înregistrare a rãspunsuluiseismic pentru un eºantion semnificativde clãdiri, cât ºi crearea ºi actuali-zarea modelelor numerice pentruacestea, utilizând tehnici avansate.

În TTuurrcciiaa, pe lângã reþeaua de înre-gistrãri seismice pentru miºcãri puter-nice, care include peste 100 deaparate, a fost realizat Sistemul demonitorizare a rezistenþei structuraleºi de alarmare imediatã în caz decutremur pentru poduri de marideschideri. Un astfel de sistem esteinstalat pe noul pod suspendat depeste Bosfor ºi este capabil sãdetecteze, sã localizeze ºi sã evaluezeautomat acceleraþii, deplasãri relative,eforturi ºi orice tip de avarie cauzatãde vibraþii naturale, vânt, trafic, iar odatã cu depãºirea unui anumit nivelde siguranþã este declanºatã o alarmãcare indicã ºi natura cauzei: cutremur,explozie sau impact.

EXPERIENÞA ROMÂNEASCÃÎn România, în domeniul monito-

rizãrii seismice existã câteva reþele:INCERC, INCDFP, ISPH/GEOTEC,METROU, dintre care o parte suntorientate spre instrumentare-monito-rizare în construcþii ºi lucrãri publice;au fost instrumentate, experimental,clãdiri, baraje ºi alte lucrãri inginereºti.

În prezent, reþeaua seismograficãde înregistrare a cutremurelor puter-nice INCERC/ Inspectoratul de Stat înConstrucþii/ Centrul Naþional deReducerea Riscului Seismic opereazãcu 117 aparate în teritoriu (dintrec a r e p a t r u i n s t r u m e n t e a z ãclãdiri) ºi 39 aparate în Bucureºti(dintre care ºapte instrumenteazãclãdiri) ((hhttttpp::////wwwwww..iinncceerrcc22000044..rroo//)).Înregistrãrile pe teren liber ºi peclãdiri au fost ºi sunt extrem de nece-sare proiectanþilor, deºi au fostperioade în care INCERC a avut difi-cultãþi în recunoaºterea interesuluipublic pe care acestea îl reprezintãºi în asigurarea resurselor pentruîntreþinerea ºi extinderea reþeleiseismice.

Pe mãsura relansãrii economice ºia integrãrii euro-atlantice, în zoneleseismice din þara noastrã, se constru-iesc tot mai multe structuri înalte, serealizeazã ºi alte dotãri importante,multe cu parteneri strãini, care dorescprotecþia capitalului investit.

În acest scop ssee ssiimmttee nneevvooiiaa pprree--lluuããrriiii uunnoorr aabboorrddããrrii aavvaannssaattee,, bbaazzaatteeppee tteehhnniiccii ººii eecchhiippaammeennttee aauuttoommaattii--zzaattee,, iinncclluussiivv ddiinn ccaatteeggoorriiaa tteehhnniicciilloorrssppaaþþiiaallee..

EXEMPLUÎn ultima perioadã de timp, zona

seismogenã vrânceanã a fost relativactivã. Cele mai semnificative eve-nimente seismice au fost cele din27 octombrie 2004, ora localã 23,34(magnitudinea moment MW= 6,0,adâncimea focarului h = 100 km,coordonate epicentru (45,79N,26,71E), codificat 041), 14 mai 2005,ora localã 04,53 (MW= 5,2, h = 147 km,coordonate epicentru (45,64N, 26,53E),codificat 051) ºi 18 iunie 2005, oralocalã 18,16 (MW = 5,4, h = 140 km,coordonate epicentru (45,69N, 26,62E),codificat 052) (http://www.infp.ro/).

Blocul de locuinþe situat înBucureºti, ªos. ªtefan cel Mare nr. 44,face parte din reþeaua seismicãJICA/CNRSS ºi este instrumentat seismiccu un sistem cu înregistrare numericã K2(Kinemetrics) cu senzori instalaþi la4 niveluri: subsol (codificat 11), etajulmedian (codificat e4), etajul 10 peplanºeul inferior (codificat k2) ºi peplanºeul superior (codificat e11) ºieste reprezentat în figurã împreunã cuistoriile în timp ale acceleraþiilor



absolute, în plan orizontal, înregis-trate la cutremurul din 14 mai 2005.Acest bloc este primul care a oferitînregistrãri pe 4 niveluri la cutremurevrâncene de intensitate moderatã.

Pe lângã istoriile în timp ale accele-raþiilor absolute, în cele ce urmeazãvor fi prezentate unele prelucrãri carecontribuie la înþelegerea rãspunsuluistructurii, cum ar fi spectrele derãspuns în acceleraþii absolute (spec-tre de etaj), spectre Fourier de ampli-tudine ºi funcþii de amplificare pentruînregistrãrile obþinute la cutremurulvrâncean din 14 mai 2005 în bloculde locuinþe instrumentat seismicanalizat.

În acest context, precizãm cã, pentruînregistrãrile obþinute în clãdiri instru-mentate seismic, spectrele de rãspunsreprezintã spectre de acþiune (spectrede nivel sau spectre de etaj) pentruechipamente, instalaþii etc. amplasatela acel nivel al structurii. Trebuie sub-liniat faptul cã respectivele spectreNU reprezintã spectre de proiectare.

Spectrele de rãspuns în acceleraþiiabsolute (spectre de etaj) furnizeazãvalorile maxime ale acceleraþieibazei unui pendul cu o anumitãperioadã proprie T amplasat, deexemplu, la nivelul terenului (11) saula ultimul nivel (e11); astfel (coloanadin stânga a ffiigguurriiii 22), un pendul cuperioada proprie T = 0,18 sec. ar fifost supus unei acceleraþii la bazã de0,697 m/s2 dacã ar fi fost amplasat lanivelul e11 ºi unei acceleraþii la bazãde 0,207 m/s2 dacã ar fi fost amplasatla nivelul terenului; de asemenea, unpendul cu perioada proprie T=0,57 sec.

ar fi fost supus unei acceleraþii labazã de 0,469 m/s2 dacã ar fi fostamplasat la nivelul e11 ºi uneiacceleraþii la bazã de 0,068 m/s2 dacãar fi fost amplasat la nivelul terenului.

Pentru compararea cu prevederiledin noul „Cod de proiectare seismicã- Partea I: Prevederi de proiectarepentru clãdiri” – indicativ - P100-1 /2004, aprobat de MTCT cu ordinul489 / 5.04.2005, publicat în BuletinulConstrucþiilor, volumul 5, 2005:

coeficient care reprezintã amplifi-carea acceleraþiei seismice a tere-nului pe înãlþimea construcþiei, încare: z – cota punctului de prinderede structurã a ComponentelorNeStructurale ale construcþiilor; H –înãlþimea medie a acoperiºului înraport cu baza construcþiei; se pre-zintã, în ttaabbeelluull 11, acceleraþiileseismice înregistrate la trei niveluriale clãdirii, pentru cele douã direcþiiNS ºi EW în plan orizontal, ampli-ficãrile acceleraþiilor ºi valorile coefi-cientului Kz.

Se observã cã, pentru exemplulprezentat, la cutremurul vrânceanmoderat din 14 mai 2005, amplifi-carea acceleraþiei seismice a terenuluila nivelul superior al construcþieidepãºeºte valoarea din noul codde proiectare P100-1/2004. De aseme-nea, perioadele proprii ale structuriideterminate din spectrele de etaj (denivel) ale înregistrãrilor sunt în jurulvalorilor de perioade 0,6 sec. ºi 0,2 sec.(coloana din mijloc a ffiigguurriiii 22) ºi, însfârºit, cã amplificãrile maxime seobservã a fi de pânã la 33 de ori în jurulvalorii de T = 0,57 sec. ºi de pânã la15 ori în zona valorii T = 0,17 sec.(coloana din dreapta a ffiigguurriiii 22).

CONCLUZIIII nnss tt rruummeenn ttaa rreeaa ssee ii ssmmiiccãã aa

ccllããddiirriilloorr eessttee oo ffoorrmmãã ddee mmoonniittoorrii--zzaarree ssppeecciiffiiccãã ººii rreepprreezziinnttãã uunn ssiisstteemmmmooddeerrnn,, ccoommpplleexx ººii mmuullttiillaatteerraall ddeeoobbþþiinneerree aa ddaatteelloorr sseeiissmmiiccee,, aattââtt ccuupprriivviirree llaa ccaarraacctteerriissttiicciillee sseeiissmmiiccee aalleeaammppllaassaammeenntteelloorr,, ccââtt ººii rreeffeerriittoorr llaaccaarraacctteerriissttiicciillee ddiinnaammiiccee ddee rrããssppuunnssaallee ssttrruuccttuurriilloorr..

Având în vedere caracterul aleatoriual fenomenului seismic, fiecare cutre-mur furnizeazã informaþii suplimen-tare despre o anumitã zonã seismicã,date care trebuie integrate cu dateleprivind miºcarea seismicã la sursã

FFiigguurraa 11:: ÎÎnnrreeggiissttrrããrriillee oobbþþiinnuuttee llaa ccuuttrreemmuurruull vvrrâânncceeaann ddiinn 1144 mmaaii 22000055 ((ppaarrtteeaapprriinncciippaallãã:: 4400 sseeccuunnddee)) îînn bbllooccuull ddee llooccuuiinnþþee iinnssttrruummeennttaatt sseeiissmmiicc

ddiinn BBuuccuurreeººttii,, ªªooss.. ªªtteeffaann cceell MMaarree nnrr.. 4444 ((BBllddgg..11))



ºi în puncte de referinþã de pe traseulcãtre epicentru, observaþ i i le º ianalizele inginereºti privind com-portarea structurilor la amplasament.

MMoonniittoorriizzaarreeaa pprriinn iinnssttrruummeennttaarreesseeiissmmiiccãã contribuie direct la:

elaborarea hãrþilor de zonareseismicã, stabilirea criteriilor demicrozonare a teritoriului,

perfecþionarea normativelor deproiectare antiseismicã ºi verificareanoilor prevederi din normative;

studiul influenþei condiþiilorgeologice locale asupra efectelorseismice;

caracterizarea modului de inter-acþiune teren-structurã, a amortizãrii,în condiþiile specifice de amplasa-ment ale construcþiei date, corelate ºicu datele înregistrate de aparatele peteren liber învecinate;

studiul transmiterii ºi propagãriiefectelor seismice în structuri multi-etajate, verificarea ºi certificareamodelelor dinamice structurale sau amodelelor matematice utilizate, com-paraþia criteriilor de proiectare curãspunsul real ºi avariile;

identificarea caracteristicilorstructurale, a efectului modurilorsuperioare proprii de oscilaþie, încomparaþie cu datele obþinute lamicroseisme;

verificarea deplasãrilor relativede nivel maxim, a rãspunsului de tor-siune (dificil de stãpânit, în specialpentru structurile asimetrice);

identificarea necesitãþilor dereparare ºi consolidare, precum ºi aeficienþei unor mãsuri de intervenþieprecedente;

Ofertele de pe piaþa internaþionalãîn pprroobblleemmaa ccoossttuulluuii iinnssttrruummeennttããrriiiisunt diverse. Firmele cu prestigiu pepiaþã au costuri mai mari.

FFiigguurraa 22:: SSppeeccttrree ddee rrããssppuunnss îînn aacccceelleerraaþþiiii aabbssoolluuttee ((ssppeeccttrree ddee eettaajj)),, ssppeeccttrree FFoouurriieerr ddee aammpplliittuuddiinnee ººii ffuunnccþþiiii ddee aammpplliiffiiccaarreeppeennttrruu îînnrreeggiissttrrããrriillee oobbþþiinnuuttee llaa ccuuttrreemmuurruull vvrrâânncceeaann ddiinn 1144 mmaaii 22000055 îînn bbllooccuull ddee llooccuuiinnþþee iinnssttrruummeennttaatt sseeiissmmiicc,,

ddiinn BBuuccuurreeººttii,, ªªooss.. ªªtteeffaann cceell MMaarree nnrr.. 4444

TTaabbeelluull 11



Din datele disponibile, în SUA,costul unui sistem de 18 canale esteestimat la circa 100.000 $, defalcaþiastfel:

instrumentul de bazã – 27.000 $;18 senzori uniaxiali – 18.000 $;cablajul – 20.000 $;instalare de senzori ºi sistem –

10.000 $;staþie cu senzor triaxial în

vecinãtatea clãdirii - 4.000 $;software real-time pentru Internet –

100.000 $.O ofertã mai avantajoasã a unei

firme recent înfiinþate, dar cu perfor-manþe comparabile, prevede o insta-laþie cu 32 de canale, inclusivsoftware de primire ºi prelucrare date,livrabilã la cheie la costul total de150.000 $. Utilitatea instalaþiei rezultãdin faptul cã pe bazã de comparaþiiîntre datele de calcul ºi înregistrãrilela seismul real, dupã 5 minute, dacãevaluãrile sunt pozitive, se poate dapermisiunea de intrare în clãdire ºiutilizare.

În aceste condiþii, costul instalaþieieste redus în raport cu valoarea totalãa unei clãdiri înalte moderne, cu fini-saje, dotãri, instalaþii ºi echipamentemoderne sau faþã de cea a uneiinvestiþii industriale, care altfel ar fiscoasã din funcþiune în aºteptareaexpertizãrii tradiþionale.

Din pãcate, nu toþi proprietariiindividuali sau colectivi, privaþi saupublici sunt pregãtiþi sã se implice,nu neapãrat din lipsa de fonduri.Dupã 1990, INCERC a avut nume-roase probleme cu administratorii deblocuri care ar fi dorit beneficii de peurma reþelei seismice, iar instituþiilepublice, care au bugete importante,par sã nu fi fost informate asupraimportanþei acestor aspecte, pentrua-ºi instrumenta clãdirile.

Aplicaþiile curente pot fi mai multsau mai puþin costisitoare ºi esteevident cã nu pot fi instrumentateorice clãdiri, dar dintre categoriile deconstrucþii care ar trebui sã fie instru-mentate, ne putem referi, în primulrând, potrivit normativului P-100/1992ºi altor reglementãri, la:

construcþiile de importanþãvitalã ºi deosebitã, podurile ºi dotãrilede transport strategice, barajele;

construcþiile, instalaþiile ºi dotãrileindustriale importante (chimie,energia nuclearã etc.).

construcþiile unicat, construcþiilede tip nou sau clãdirile de locuit

colective, repetitive într-o anumitãmãsurã;

unele construcþii publice ºi/saumonumentale de importanþã istoricãsau culturalã;

construcþiile moderne pentrubirouri, firme, de valoare mare.

Gradul de obligativitate al instru-mentãrii, precum ºi sursele definanþare (publice sau private) vor fireglementate de instituþiile publiceabilitate sau de investitor, beneficiar,asigurãtor etc.

Înþelegerea corectã de cãtreproiectant a importanþei ºi a influ-enþei diferiþilor factori asupra rãspun-sului dinamic structural, precum ºicorelarea lor cu obiectivele de interespentru beneficiar conduc la o alegereºi la o distribuþie adecvatã a compo-nentelor sistemelor de monitorizareseismicã în clãdire.

Procesul de instrumentare din fon-duri publice ºi private trebuie iniþiatcât mai curând ºi accelerat. Marilecutremure din Vrancea au o perioadãde revenire destul de ridicatã, astfelîncât dacã se pierde ºansa uneiînregistrãri, trebuie aºteptate decenii,iar în zonele expuse cutremurelor desuprafaþã intervalul dintre eveni-mente este ºi mai mare. Seismelebãnãþene din ultimii ani ar fi putut fiun bun prilej de a recupera lipsa dedate instrumentale locale.

Autoritãþile fiecãrui judeþ ar trebuisã facã eforturi de a instrumenta unnumãr minim de clãdiri de interespublic sau social-economic, dupãcaz, cel puþin în municipiile dereºedinþã. Parteneriatul local cuagenþii economici ar putea asigurafondurile, degrevând bugetul.

SSppeecciiaalliiººttiiii IINNCCEERRCC ppoott aassiigguurraaccoonnssuullttaannþþaa nneecceessaarrãã pprroopprriieettaarriilloorrººii pprrooiieeccttaannþþiilloorr ddee ssiisstteemmee ddeemmoonniittoorriizzaarree..

Considerãm normal ºi justificat ca,aattuunnccii ccâânndd llaa pprrooiieeccttaarreeaa uunnoorriinnvveessttiiþþiiii iimmppoorrttaannttee ss--aauu uuttiilliizzaatt pprroo--ggrraammee ddee ccaallccuull aavvaannssaatt ssaauu aattuunncciiccâânndd ccllããddiirriillee aauu oo mmaarree uuttiilliizzaarree,, uunnrrooll ssoocciiaall ddeeoosseebbiitt ººii ss--aauu iinnvveessttiittffoonndduurrii ppuubblliiccee ssaauu pprriivvaattee iimmppoorr--ttaannttee,, ccoommppaarraaþþiiaa ddee dduuppãã sseeiissmmeessãã ffiiee eeffeeccttuuaattãã ccuu ddaattee ssppeecciiffiicceecceerrttee,, rreeaallee,, ddaattee ddee iinnssttrruummeenntteeccoorreessppuunnzzããttooaarree.. FFããrrãã aacceessttee ddaattee nnuuppooaattee ffii vvoorrbbaa ddee uunn pprrooggrreess îînn aassiigguu--rraarreeaa uunnuuii nniivveell ssppoorriitt ddee ssiigguurraannþþããssttrruuccttuurraallãã..

Nu este departe timpul în careconstrucþiile ºi lucrãrile publiceimportante vor fi dotate cu astfel desisteme, de tipul “cutiei negre” de laavioane, astfel încât dupã seisme sãpoatã fi redaþi parametrii de rãspunsai construcþiilor respective.

Pentru categoriile de clãdiricurente, o formã de monitorizareminimã ar fi înregistrarea periodicã acaracteristicilor dinamice proprii (cuaparate mobile) ºi compararea cucele de dupã seisme semnificative.În acest caz, determinãrile trebuieefectuate cu anumite precauþii ºi ometodologie specificã, iar semnifi-caþia ºi modul de interpretare implicãangajarea unor specialiºti în domeniu.

Chiar dacã în anumite condiþiicosturile instrumentãrii seismice potsã parã prohibitive la noi, exigenþelede control al calitãþii ºi de asigurare –reasigurare pentru riscuri seismiceimpun aceste noi instrumente deinginerie seismicã legalã, aºa cumavem analizele ºi expertizele înmedicina legalã.

Astfel, noul „Cod de proiectareseismicã - Partea I: Prevederi deproiectare pentru clãdiri” – indicativ -P100-1 / 2004, prevede, în anexa A,urmãtoarele cu privire la instru-mentarea seismicã viitoare a construc-þiilor din România („A.4. Instrumentareaseismicã a construcþiilor):

„În zonele seismice pentru carevaloarea acceleraþiei de proiectare agavând IMR ≥ 100 ani este ag ≥ 0,24 g,construcþiile având înãlþimea peste50 m sau mai mult de 16 etaje sauavând o suprafaþã desfãºuratã depeste 7500m2 vor fi instrumentate cuun sistem de achiziþie digital ºi minim4 (patru) senzori triaxiali pentruacceleraþie.

Aceastã instrumentare minimalãva fi amplasatã astfel: 1 senzor încâmp liber în vecinãtatea con-strucþiei, 1 senzor la subsol ºi 2 sen-zori pe planºeul ultimului etaj.Instrumentele vor fi amplasate astfelîncât accesul la aparate sã fie posibilîn orice moment.

Instrumentarea, întreþinerea ºi exploa-tarea sunt finanþate de proprietarulconstrucþiei ºi sunt realizate de orga-nizaþii autorizate.

Înregistrãrile obþinute în timpulcutremurelor puternice trebuie pusela dispoziþia autoritãþilor abilitate ºi ainstituþiilor de specialitate în 24 h dela producerea cutremurului.“



Sistemul tehnologic integratIMPACTUL ASUPRA CALITÃÞII LUCRÃRILOR DE CONSTRUCÞII

pprrooff.. uunniivv.. ddrr.. iinngg.. GGhheeoorrgghhee PPeettrree ZZAAFFIIUU

Un rol important în respectareaprescripþiilor proiectanþilor ºi regãsirealor în calitatea construcþiilor îl aressiisstteemmuull tteehhnnoollooggiicc SSTT integrat sauaplicat. Acesta trebuie sã creezeechilibrul între resursele alocate ºi per-formanþele construcþiei realizate, caresunt exprimate prin componentele deapreciere a rezultatelor desfãºurãriipprroocceessuulluuii ddee pprroodduuccþþiiee ddiinn ccoonnssttrruuccþþiiiiPPPPCC ((ffiigg..11)): calitatea lucrãrilor ºi,implicit, a construcþiei realizate, cheltu-ielile de producþie, termenele de executarea lucrãrilor, impactul asupra mediului,modul de îndeplinire a normelor de secu-ritate, protecþie ºi sãnãtate în muncã.

SSTT integrat este determinat prin rela-þiile de interdependenþã dintre factoriiimplicaþi sistemic în fiecare compo-nentã a PPPPCC ((ffiigg.. 22)): echipamentele

tehnologice ºi metrologice, materialeleºi resursele energetice, factorul uman,procedeele tehnologice aplicate, factoriide mediu..

Dacã ne referim la calitatea con-strucþiei, putem aprecia cã aceastaînglobeazã, graþie SSTT integrat, calitateafiecãrui factor. Aºa cum rezultã din dia-grama de tipul cauzã-efect ((ffiigg.. 33)), denu-mitã ºi diagrama ISHIKAWA saudiagrama os de peºte, neglijarea într-ooarecare mãsurã a calitãþii oricãruia dintreaceºti factori se regãseºte în deficitulcalitativ al construcþiei realizate.

În continuare, vom analiza pe scurt,în acest context, principalii factori ai SSTT:echipament tehnologic, material,factor uman ºi procedeu tehnologic.

Prin termenul generic de „„eecchhiippaammeenntttteehhnnoollooggiicc““ se face referire la dotãriletehnice folosite pentru executarea con-strucþiilor reprezentate de cele mai multeori prin utilajele tehnologice.

Nici un domeniu de activitate dinconstrucþii nu se mai poate concepeîn afara activitãþii echipamentelortehnologice. Existã chiar unele cate-gorii de lucrãri în care desfãºurareaprocesului tehnologic ºi rezultatulacestuia depind integral de capabili-tatea utilajelor folosite, aºa cum estecazul lucrãrilor de betoane, de dru-muri, de cãi ferate etc. În acest con-text, problematica echipamentelortehnologice pentru construcþii devinedeosebit de complexã, fiind indisolubillegatã de procedeele aplicate ºiavând o paletã largã de preocupãrispecifice.

FFiigg.. 11

FFiigg.. 22


În acest sens, se au în vedere exi-genþele faþã de nivelurile de perfor-manþã asigurate de echipamenteletehnologice în douã direcþii principale:

fidelitatea asigurãrii performan-þelor tehnologice ºi de calitate a pro-cesãrii materialelor prelucrate saupuse în lucrare, respectiv capabili-tatea acestora de a executa lucrãrilespecifice domeniului lor de utilizare,la nivelul de calitate prescris de regle-mentãrile tehnice din construcþii;

fiabilitatea ºi mentenabilitatea, sigu-ranþa în funcþionare, calitãþile ergono-mice ºi de protecþie a mediului ambiant.

Fiecare dintre aspectele de maisus se regãsesc direct sau indirect încalitatea construcþiei rezultate.

Se înþelege de la sine cã fidelitateaasigurãrii performanþelor tehnologiceºi de calitate a procesãrii materialelorprelucrate sau puse în lucrare seregãseºte direct în calitatea con-strucþiei realizate. Aceasta cu atât maimult cu cât este cunoscut faptul cãechipamentele tehnologice suntimplicate nemijlocit în cele douãcomponente ale procesului de pro-ducþie din construcþii (ffiigg.. 22): proce-sarea materialelor ºi a componentelorde construcþii în unitãþi cu specificindustrial, specializate pentruproducþie ºi, respectiv, punerea

în lucrare a acestora pe ºantier pentrurealizarea obiectului de construit.

Fiabilitatea ºi mentenabilitatea scãzuteinfluenþeazã calitatea construcþiei caurmare a întreruperii desfãºurãrii nor-male a procesului tehnologic, ceea cepoate conduce la imposibilitatea menþi-nerii sub control a parametrilor calitativiai lucrãrii realizate sau la deprecierea întimp a acestora.

Lipsa siguranþei în funcþionarepoate conduce la avarii care afecteazãnu numai desfãºurareaprocesului tehnologic prinîntrerupere temporarã, cuefecte negative asupra cali-tãþii, ci chiar la degradãriparþiale ale construcþieiexecutate, necesitând reme-dieri deseori de calitateîndoielnicã.

Aceasta presupune caechipamentele tehnolo-gice sã fie întreþinute,reparate ºi modernizatepermanent pentru a facefaþã cerinþelor ºi a garantasiguranþa în funcþionare laparametrii nominali.

Performanþele ergono-mice ºi de protecþie alemediului acþioneazã indirect,prin factorul uman, supus

unor solicitãri stresante cu efect nocivasupra calitãþii desfãºurãrii procesuluitehnologic ºi, implicit, asupra calitãþiiconstrucþiei.

Implementarea în practicã a aces-tor cerinþe se realizeazã printr-o seriede acþiuni care constau în elaborareaunor documentaþii tehnice ºi regle-mentãri specifice:

instrucþiunile de punere în func-þiune a echipamentelor, þinându-secont de complexitatea acestora,regimul de lucru, natura lucrãrilorefectuate ºi alþi factori specifici;

FFiigg.. 33

FFiigg.. 44



instrucþiunile de protecþie, rodajºi exploatare, precum ºi de reglare înparametrii normali;

schemele de ungere ºi instrucþiu-nile de întreþinere ºi reparare a echipa-mentelor tehnologice;

procedurile pentru scoatereadin uz a acestora prin recuperarea ºirefolosirea componentelor;

tehnologiile de reparare, recon-diþionare ºi refolosire a pieselor uzate;

tehnologiile pentru refolosire a altormateriale rezultate din dezmembrare.

Aceste preocupãri intrã în sfera deacþiune a terotehnicii ºi terotehnologiei.

Terotehnica este ºtiinþa multidisci-plinarã care se ocupã de complexul deacþiuni menite sã asigure funcþionareala parametri nominali ºi în condiþii demaximã siguranþã a echipamentelortehnologice, parcurgând întregul ciclu((ffiigg.. 44)) de la concepþie la reciclare.

Terotehnica opereazã cu disci-plinele specifice cunoscute sub denu-mirile de: fiabilitate, mentenabilitate,tribotehnicã, ecologie ºi protecþiamediului , des ign º i ergonomiemecano-energeticã ((ffiigg..55)).

Terotehnologia se ocupã de apli-carea variantelor de organizare aîntreþinerii, reparãrii ºi modernizãriiechipamentelor tehnologice ºi are învedere criteriile de selectare a acestora,

pentru reducerea staþionãrii ºi a costuluiintervenþiilor, prin pregãtirea tehnolo-gicã anticipatã ºi asigurarea pieselor deschimb noi sau recondiþionate ((ffiigg.. 66)).

Sunt, în continuare, necesare regle-mentãri specifice, care sã vizeze cali-tatea în construcþii prin prismaechipamentelor tehnologice, atât subaspectul implicãrii acestora în procesulde lucru, cât mai ales prin asigurareacondiþiilor normale de funcþionare ºi deexploatare a lor pe ºantier. Specialiºtiidin domeniul echipamentelor tehnolo-gice de construcþii sunt unanim deacord cã atestarea tehnicã a acestorareprezintã activitatea prin care se con-firmã capabilitatea tehnicã a echipa-mentelor de a efectua lucrãri decalitate, precum ºi îndeplinirea cerin-þelor de securitate, astfel încât sã sepoatã realiza, în condiþii de strictã sigu-ranþã, procesele tehnologice la nivelulde calitate prescris. Neîndoielnic, con-ceptele de performanþã ºi de calitate nupot exista fãrã cerinþele esenþiale dindomeniul reglementat privind securi-tatea, sãnãtatea ºi protecþia muncii pen-tru om, precum ºi de protecþie amediului, în procesele de lucru dinconstrucþii, unde echipamentele tehno-logice au un rol determinant.

În acest context, se susþine necesi-tatea de a dezvolta, în continuare,unele organisme acreditate, care

sã efectueze activitatea denumitãgeneric de „atestare tehnicã”.

Activitatea de verificare în vede-rea atestãrii tehnice a echipamentelortehnologice de construcþii se desfã-ºoarã în conformitate cu prevederilereglementate în domeniul calitãþiiconstrucþiilor, pe cele trei direcþii impor-tante care vizeazã buna funcþionare aacestora:

verificarea securitãþii ºi a pro-tecþiei utilizatorilor;

verificarea securitãþii ºi a protec-þiei mediului;

verificarea capabilitãþii de aefectua lucrãri de calitate.

Confirmarea capabilitãþii tehnolo-gice a echipamentelor de construcþiise efectueazã prin:

certificarea de conformitate pentruechipamentele noi, care nu au marcaj CE;

inspecþia tehnicã pentru echipa-mentele menþinute în exploatare, dupãdepãºirea duratei de viaþã normalã, saupentru cele comercializate la mâna a doua.

Perfecþionãrile conceptuale actualeale structurii echipamentelor tehnolo-gice au condus la obþinerea unor soluþiiconstructive ce au permis folosireacomputerelor de bord ºi a sistemelor dereglare automatã a parametrilor func-þionali, cum ar fi:

implementarea senzorilor, caresã furnizeze informaþii despre mediuºi starea echipamentului;

FFiigg.. 55



QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;

• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 021/411.71.51,

e-mail: [email protected]

OORRGGAANNIISSMM AACCRREEDDIITTAATT RREENNAARR

OORRGGAANNIISSMMÎÎNN CCUURRSS DDEE AACCRREEDDIITTAARREE RREENNAARR

• Atestarea conformitãþii produselorîn conformitate cu HG 622/2004 ºi aplicarea mãrcii de conformitate CS,Certificat de recunoaºterenr. 4 din 2003.

• Certificarea sistemelorde management al calitãþii;

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

OOrrggaanniissmm ddee cceerrttiiffiiccaarreepprroodduussee rreeccuunnoossccuutt ddee MMTTCCTT

• Procedee, metode, tehnici de auditare, inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:- Naþional - CNFCMAC- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT(Franþa), AJA-EQS (Anglia);

• Profesori universitari;• Doctori în ºtiinþe;• Experþi în domeniile de certificare.

OOrrggaanniissmm aaggrreeaatt MMTTCCTTPROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ CU UTILIZAREA DE:

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII ªI DOMENIUL VOLUNTAR

OORRGGAANNIISSMM DDEE CCEERRTTIIFFIICCAARREE

iinngg.. IIooaann BBUURRTTEEAA

Tematica simpozionului SELC are în vedere informareaparticipanþilor cu privire la subiecte de mare interes dindomeniile urmãtoare: • Cercetarea ºtiinþificã în construcþii,industria materialelor de construcþii • Durabilitatea con-strucþiilor • Ingineria seismicã, acusticã ºi vibraþii • Soluþiileconstructive performante, risc seismic • Tehnologiile, mate-rialele noi • Politicile adoptate la nivel naþional/europeanîn domeniul reglementãrilor tehnice din construcþii • Certi-ficarea conformitãþii produselor pentru construcþii, acor-darea mãrcii CE ºi CS • Standardele, ghidurile europene •Metodele moderne de analize, determinãri, încercãri.

Prin participarea celor 4 instituþii la organizareasimpozionului, se asigurã instituirea unei mai bune con-lucrãri ºi colaborãri între specialiºtii din învãþãmântuluniversitar, din domeniul cercetãrii ºi al laboratoarelor deîncercãri, furnizorii de echipamente/aparaturã de labora-tor, cu specialiºtii din instituþiile administraþiei centrale ºilocale, precum ºi din organismele patronale, profesionaledin sfera construcþiilor ºi a materialelor de construcþii.

Reuniunea alocã douã zile comunicãrilor ºtiinþifice ºimeselor rotunde, conduse de moderatori de prestigiu dinautoritatea centralã MTCT, învãþãmântul universitar,cercetare, organisme profesionale, patronate, laboratoare

de încercãri. Vizitele tehnice, programate în ziua a 3-a vizeazãprezentarea unor obiective de geniu civil, de complexitatedeosebitã, axate pe tematica simpozionului. Comunicãrileºtiinþifice vor fi susþinute în Complexul Sãlii de Conferinþedin staþiunea Neptun, dotate la nivelul exigenþelor dinUniunea Europeanã.

Tariful de participare de 7.000.000 lei (700 lei grei) /persoanã cuprinde toate cheltuielile aferente desfãºurãriilucrãrilor simpozionului, vizite tehnice, activitãþiconexe, inclusiv volumele de prelegeri, materiale docu-mentare, precum ºi cele aferente sejurului pe durata sim-pozionului, mai puþin cazarea la Hotelul Doina(maximum 550.000 lei (55 lei grei) / zi / persoanã încamerã cu douã paturi ºi 790.000 lei (79 lei grei) / zi / per-soanã în camerã single). Înscrierea pentru participare seface pânã la data de 30 septembrie 2005, pe bazã detalon care se elibereazã la solicitarea telefonicã/fax.Comitetul de organizare invitã specialiºtii din domeniulconstrucþiilor ºi al fabricãrii produselor pentru construcþiisã participe la lucrãrile simpozionului, ca participanþisau ca susþinãtori de prelegeri referitoare la domeniiletematicii abordate.

IInnffoorrmmaaþþiiii llaa tteell..//ffaaxx:: 002211//441111..7711..5511 –– ddrraa PPooppeessccuu GGeeoorrggiiaannaa

ÎÎnn ppeerriiooaaddaa 2200––2222 ooccttoommbbrriiee 22000055,, RReeþþeeaauuaa NNaaþþiioonnaallãã aa LLaabboorraattooaarreelloorr ddiinn CCoonnssttrruuccþþiiii –– RRNNLLCC,, ssuubb ppaattrroonnaajjuullIInnssppeeccttoorraattuulluuii GGeenneerraall ddee SSttaatt îînn CCoonnssttrruuccþþiiii,, îîmmpprreeuunnãã ccuu RREENNAARR „„CCoommiitteettuull TTeehhnniicc ppeennttrruu ccoonnssttrruuccþþiiii,, mmaatteerriiaallee ddeeccoonnssttrruuccþþiiii,, iinnggiinneerriiee sseeiissmmiiccãã,, aaccuussttiiccãã ººii vviibbrraaþþiiii””,, PPaattrroonnaattuull SSoocciieettããþþiilloorr ddiinn CCoonnssttrruuccþþiiii,, oorrggaanniizzeeaazzãã llaa NNeeppttuunn,,eeddiiþþiiaa XXVVIIII SSEELLCC ccuu tteemmaattiiccaa „„CCaalliittaatteeaa îînn ccoonnssttrruuccþþiiii –– RRoommâânniiaa 22000055”” pprriivviinndd nnoouull ccoonncceepptt îînn aabboorrddaarreeaaccaalliittããþþiiii,, lliibbeerraa cciirrccuullaaþþiiee aa mmããrrffuurriilloorr,, iinntteeggrraarreeaa eeuurrooppeeaannãã..



folosirea mijloacelor de prelu-crare ºi interpretare a informaþiilor;

introducerea inteligenþei artifi-ciale în sistemele de conducere aechipamentelor.

Acest lucru a fost favorizat bineîn-þeles de generalizarea acþionãriihidrostatice ºi s-a materializat prin:

reglarea automatã a parametrilor delucru ai pompelor hidrostatice în funcþiede rezistenþele întâmpinate de echipa-mentul de lucru, în scopul menþineriiconstante a momentului motor;

comanda automatã prin com-puterul de bord a parametrilor tehnologicide lucru indiferent de poziþia maºinii;

asocierea unor aparate demãsurã ºi control (AMC) cu utilajelede construcþii, atât pentru reglareacontinuã a unor parametri de lucru,cât ºi pentru controlul automat alcalitãþii lucrãrilor;

asigurarea mentenanþei preven-tive prin sisteme integrate, opera-þionale, care sã evalueze, în modcontinuu, starea tehnicã a maºini.

Þinând cont de caracteristicilePPC, la conceperea echipamentelortehnologice, trebuie sã se aibã învedere, pe lângã factorii ostili, înfuncþie de mediul în care sedesfãºoarã activitatea, ºi o serie departicularitãþi constructive:

gradul mare de mobilitate pe ºantier;dificultãþi în asigurarea preciziei

de executare a comenzilor;interacþiunea intensã între echi-

pament ºi mediu în vederea locali-zãrii, reperãrii zonelor de lucru etc;

necesitatea specializãrii supe-rioare a operatorilor, printr-o intensãinstruire;

conceperea interferenþei om-maºinã în funcþie de specificulºantierului;

diferenþierea particularitãþilor înfuncþie de condiþiile de desfãºurare aactivitãþii: temperaturã, praf, umidi-tate, ploaie, vânt, ºocuri, vibraþii.

În aceste condiþii trei factori suntimportanþi pentru asigurarea condiþiilortehnologice de folosire a echipamentelor:

calitatea factorului uman – cucât echipamentele sunt mai perfor-mante cu atât acestea necesitãmecanici cu nivel mai ridicat de cali-ficare atât pentru conducere, cât ºipentru mentenanþã;

calitatea materialelor procesate –compatibilizarea tehnologicã dintreechipament ºi proprietãþile materi-alelor procesate;

condiþiile de desfãºurare alucrãrilor – respectarea unor condiþii

minimale de desfãºurare a proceselorconform prevederilor din instrucþiuniletehnice de folosire a echipamentului.

Toate acestea se rezolvã prinProiectul Tehnologic PPTTHH, care areca obiect întocmirea unei documen-taþii tehnico-economice ºi tehnolo-gice de executare a construcþiilor princare se soluþioneazã, în principal,urmãtoarele probleme:

analizarea procesului tehno-logic ºi stabilirea de variante demecanizare;

selectarea variantei de exe-cutare mecanizatã a lucrãrilor deconstrucþii-montaj (C+M) pe bazaindicatorilor tehnico-economici ºiindicarea variantelor de rezervã;

alegerea/proiectarea dispoziti-velor auxiliare folosite;

elaborarea planurilor tehnolo-gice de mecanizare a lucrãrilor ºi afiºelor tehnologice pe activitãþi simpleºi pe procese complexe;

programarea executãrii mecani-zate a lucrãrilor de construcþii subaspectul necesarului de resurse ºi aleºalonãrii tehnologice a acestora, pre-cum ºi optimizarea programului învederea încadrãrii în indicatoriitehnico-economici a lucrãrilor;

FFiigg.. 66



LAFARGE ROMCIM SAPunct de lucru Hoghiz

LASSELSBERGER SABucureºti

CARPATCEMENT HOLDING SAPunct de lucru Fieni

CARPATCEMENT HOLDING SAPunct de lucru Chiºcadaga

CARPATCEMENT HOLDING SAPunct de lucru Bicaz

MULTISTAR PROD SRLOradea

SANEX SACluj-Napoca

LINDAB SRLBucureºti

CARGO STEEL SRLReºiþa

CONFERIC SRLBuzãu

BATIN IMPEX SRLCerteze

GENERAL CONSTRUCT SABucureºti

LAFARGE AGREGATEBETOANE SA- Ploieºti

LAFARGE ROMCIM SAPunct de lucru Târgu Jiu

LAFARGE ROMCIM SAPunct de lucru Medgidia

SIMCOR SAOradea

MAIRON SAGalaþi

BELEVION GEOTOPO SRLDeva

IMSAT SAMotru

ITALO CONVEST SABucureºti

CONSTRUCÞIA SATecuci

SIELBOL SRLConstanþa

PH HIDRO PNEUMATIC SRLBucureºti


elaborarea prevederilor referi-toare la siguranþa lucrãrilor, protecþiamuncii ºi a mediului.

PPTTHH va fi astfel alcãtuit încât sã seasigure informaþiile tehnologicenecesare coordonãrii generale alucrãrilor de construcþii prin manage-mentul de proiect, managementulcalitãþii ºi managementul siguranþei,protecþiei muncii ºi a mediului.

PPTTHH constituie principala sursã dedocumentare pentru elaborarea pro-cedurilor din cadrul manualelor decalitate, precum ºi pentru elaborareaaltor documente necesare implemen-tãrii sistemului calitãþii în construcþii.

Prin PPTTHH se poate organiza urmã-rirea comportãrii obiectivului, precumºi a construcþiilor învecinate, în perioadade executare a lucrãrilor. PPTTHH trebuiesã preia toate prevederile PT ºi DDEreferitoare la controlul calitãþii exe-cutãrii lucrãrilor ºi, dacã se considerãnecesar, sã le extindã prin introdu-cerea unor verificãri suplimentare.

Pentru a asigura realizarea uneiconstrucþii sigure ºi de calitate, prinPPTTHH trebuie prevãzute activitãþi referi-toare la supravegherea desfãºurãriilucrãrilor ºi efectuarea verificãrilortehnice de calitate, pe tot parcursulexecutãrii acestora.

Prin PPTTHH se stabilesc prevederilecare trebuie respectate la executarealucrãrii, având în vedere urmãtoareleexigenþe:

siguranþa personalului;siguranþa amplasamentului;siguranþa procedurilor de

executare;siguranþa de funcþionare a

echipamentelor tehnologice. Prin PPTTHH se vor adopta soluþii

tehnologice ºi se vor face reco-mandãri astfel încât, pe duratalucrãrilor de construcþii, sã fie redusela minimum degradãrile mediuluiambiant provocate de:

zgomot;vibraþiile terenului;poluarea terenului;poluarea apelor de suprafaþã;poluarea apelor subterane;poluarea aerului.

Pentru supravegherea procesului de con-struire ºi a calitãþii executãrii se vor stabili:

validitatea ipotezelor de proiectare;identificarea diferenþelor dintre

condiþiile reale din teren ºi celeconsiderate la proiectare;

planificarea în detaliu a acþiu-nilor, prin care sã se constate dacãexecutarea lucrãrilor de construcþii

se realizeazã în concordanþã cu PPTTHH ºicu reglementãrile tehnice din domeniu.

Nivelul, calitatea supravegherii ºia monitorizãrii trebuie sã fie cel puþinegale cu cele presupuse prin proiectºi în concordanþã cu parametrii decalcul ºi cu coeficienþii de siguranþã.Se vor identifica acele elemente careau stat la baza elaborãrii proiectuluiºi care au fost influenþate de activi-tãþile de supraveghere a executãrii ºimonitorizãrii.

Programele de inspecþie, control ºiîncercãrile de teren ºi de laboratorcerute de supravegherea proceselortehnologice ºi de monitorizarea com-portãrii construcþiei pe timpul lucrãrilortrebuie stabilite o datã cu elaborareaPPTTHH,, care cuprinde un „Program deasigurare a calitãþii executãrii“.

La elaborarea PPTTHH se vor avea învedere aspectele cuprinse în ates-tatele tehnice, eliberate de uneleorganisme de atestare existente, acor-date anumitor echipamente tehno-logice, materiale ºi procedee, care seîncadreazã în condiþiile de supunereprocedurilor de atestare.

PPTTHH se întocmeºte de cãtre con-structor în funcþie de dotarea tehnicãa acestuia ºi forþa de muncã necesarã.Se au în vedere urmãtoarele aspecte:facilitatea executãrii lucrãrii, înca-drarea în costurile programate;respectarea termenului programat deexecutare, respectarea normelor AQimpuse. Personalul tehnic de specia-litate, care participã la elaborareaPPTTHH,, trebuie sã fie atestat de cãtreasociaþiile profesionale de profil.

Garantarea respectãrii documen-taþiei tehnice ºi tehnologice de exe-cutare se impune a fi exprimatãexplicit prin PPTTHH..

BIBLIOGRAFIE 11.. AAnnttoohhee,, GG.. Asigurarea calitãþii

ºi siguranþei în exploatare a pro-duselor ºi echipamentelor pentruconstrucþii, prin evaluarea con-formitãþii cu cerinþele esenþiale.În: Monitorul AROTEM, anul 8, nr. 2,aprilie-iunie 2004

22.. BBããrrddeessccuu,, II.. Noua abordareprivind certificarea de conformitate ºiinspecþia tehnicã a echipamentelortehnologice de construcþii ca urmare aabrogãrii HG1046/1996. Material apro-bat de CNAMEC – MTCT în ºedinþa diniulie 2004, difuzat de AROTEM

33.. CCeeaauuººuu,, II.. Enciclopedia Manage-rialã. Ed. ATTR,1992

44.. ZZaaffiiuu,, GGhh.. PP..,, GGaaiiddooºº,, AA..Ingineria ºi managementul resurselortehnologice în construcþii. Ed. MATRIXROM, Bucureºti 2001

55.. ZZaaffiiuu,, GGhh.. PP.. Calitatea utilajelor– factor determinant în asigurareacalitãþii construcþiilor. În: MonitorulAROTEM, vol.1, nr.3/1997 , p.7

66.. ZZaaffiiuu,, GGhh.. PP.. Calitatea echipa-mentelor tehnologice – factor deter-minant în asigurarea calitãþiiconstrucþiilor. În: Unelte ºi echipa-mente, anul III, nr. 22, iunie 2002,p.45-47

77.. ZZaaffiiuu,, GGhh.. PP..,, PPããdduurreeþþ,, AA.. Analizasistemicã a mecanizãrii proceselor deproducþie din construcþii. În: Buletinulªtiinþific, Institutul de construcþii,Bucureºti, Anul XXXV, nr.1, 1992,p.53-64

88.. ZZaaffiiuu,, GGhh.. PP.. Echipamenteletehnologice – factor determinant înasigurarea calitãþii construcþiilor.În: Unelte ºi echipamente, anul III,nr. 21, mai 2002, p.49-50

99.. ZZaaffiiuu,, GGhh.. PP.. Calitatea echipa-mentelor tehnologice – componentãimportantã a sistemului calitãþii con-strucþiilor. Simpozionul naþional de mana-gement “Managementul în construcþii laînceput de secol XXI”, UTCB, Bucureºti27-28 nov. 2002

1100.. ZZaaffiiuu,, GGhh.. PP.. Atestarea tehnicãa echipamentelor tehnologice deconstrucþii. Prezent ºi viitor. În: Unelteºi echipamente, anul V, nr. 49, sep-tembrie 2004, p.28-32

1111.. ZZaaffiiuu,, GGhh.. PP..,, ªªooiimmuuººaann,, VV..,,GGaaiiddooºº,, AA..,, TToonncciiuu,, OO..,, RRiizzeeaa,, CCll..Studiu documentar privind întoc-mirea proiectelor tehnologice pentruexecutarea construcþiilor. MTCT, 2004

1122.. ZZaaffiiuu,, GGhh.. PP.. Calitatea con-strucþiilor condiþionatã de performanþeleechipamentelor ºi ale proceselor tehno-logice.. Schimbul de experienþã al labo-ratoarelor din construcþii – SELC – Ediþia XVI,Neptun 07 – 09.10/2004

1133.. *** Legea nr. 10/1995, privindcalitatea în construcþii ºi regula-mentele aferente, aprobate prin:HG nr. 766/1997, HG 272/1994,HG nr. 273/1994, HG 51/1996 etc.

1144.. *** SR EN ISO 9001:2001 Sistemede management al calitãþii. Cerinþe.



Este cunoscut faptul cã, pentru exe-cutarea unor lucrãri durabile de infra-structurã, este foarte importantã execuþiala un nivel calitativ ridicat a tuturor stra-turilor ce alcãtuiesc complexul rutier.

Pentru obþinerea unor lucrãri de cali-tate, Holcim (România) vine în sprijinulconstructorilor de drumuri cu LianþiiHidraulici Rutieri din gama DOROPORT® TB,produse ce îmbunãtãþesc accentuat pro-prietãþile fízico-chimice ºi mecanice alematerialelor necoezive utilizate la exe-cuþia straturilor rutiere.

DOROPORT® TB este o gamã de lianþihidraulici rutieri constituiþi ca o combi-naþie de compuºi hidraulici, clincher deciment Portland ºi alþi constituenþi minori,în conformitate cu SR ENV 13282/2002.

Gama de lianþi hidraulici rutieriDOROPORT® TB cuprinde mai multeproduse, în funcþie de clasa de rezistenþã(SR ENV 13282), dupã cum urmeazã:

DOROPORT® TB 15 (Clasa de rezis-tenþã 12.5);

DOROPORT® TB 25 (Clasa de rezis-tenþã 22.5E);

DOROPORT® TB 35 (Clasa de rezis-tenþã 32.5E).

DOROPORT® TB se utilizeazã pen-tru stabilizarea materialelor folosite laexecuþia straturilor rutiere, cu precãderela straturile de fundaþie ºi la straturile debazã ce intrã în componenþa sistemelorrutiere rigide ºi nerigide.

DOROPORT® TB poate fi folosit, deasemenea, pentru execuþia unor lucrãri,precum:

platforme ºi locuri de parcare;benzi de încadrare ºi acostamente;îmbrãcãminþi pentru drumuri

locale sau strãzi cu trafic redus;reciclarea îmbrãcãminþilor bitumi-

noase prin tehnologia de reciclare la rece.Condiþiile fizico-mecanice ce trebuie

îndeplinite de Lianþii Hidraulici Rutieride tip DOROPORT® TB, în conformitatecu standardul SR ENV 13282/2002, suntînregistrate în ttaabbeelleellee 11 ºi 22:

Avantajele aplicãrii soluþiei deîmbunãtãþire a pãmânturilor necoezivecu DOROPORT® TB sunt urmãtoarele:

punerea în operã se realizeazãrelativ uºor;

timp de prizã mare – favorizeazãpunerea în operã într-un timp mult maimare, chiar ºi pânã la 8 ore;

dezvoltarea rezistenþelor se facemai lent ºi controlat, eliminând risculde apariþie a fisurilor;

are o foarte bunã comportare înmedii cu agresivitate sulfaticã;

se poate utiliza în amestec cumajoritatea pãmânturilor coezive ºinecoezive;

se eliminã costurile legate detransport ºi depozitare a pãmânturilorîn cazul aplicãrii tehnologiei de stabi-lizare in situ;

lianþii hidraulici rutieri sunt pro-duse ecologice;

perioada de execuþie a lucrãrii sereduce substanþial;

costuri scãzute ale tehnologiei.Avantajele aplicãrii Lianþilor Hidraulici

Rutieri de tip DOROPORT® TB 25 au fostremarcate ºi de constructorul italian ASTALDISpa, constructor care utilizeazã cu succesacest produs pentru execuþia stratului de fundaþieal lucrãrii „Autostrada Bucureºti-Constanþa,Tronson IV, Drajna-Feteºti”.

În ttaabbeelluull 33, sunt prezentate rezul-tatele de laborator obþinute pe balastulstabilizat cu DOROPORT® TB 25.

Printre alþi constructori care au fost con-vinºi de avantajele folosirii Lianþilor HidrauliciRutieri de tip DOROPORT® TB, se numãrãcompanii importante româneºti sau strãine,precum: Colas Franþa, Lena EngenhariaPortugalia, Apolodor Comimpex, TeldrumAlexandria, ROMSTRADE SRL etc.

În concluzie, se poate spune cãLianþii Hidraulici Rutieri Holcim de tipDOROPORT® TB, datoritã proprietãþilorlor, reprezintã o soluþie ce meritã a filuatã în considerare încã din faza deproiectare a lucrãrilor de construcþii,avantajele tehnico – economice evidenteale acestor produse fiind cele care facdiferenþa atunci când se impune deciziade aplicare a unei soluþii tehnice.

TTaabbeelluull 11:: CCoonnddiiþþiiii mmeeccaanniiccee ccoonnffoorrmm SSRR EENNVV 1133228822//22000022

TTaabbeelluull 22:: CCoonnddiiþþiiii ffiizziiccee ccoonnffoorrmm SSRR EENNVV 1133228822//22000022

TTaabbeelluull 33:: DDeetteerrmmiinnããrrii ffiizziiccoo –– mmeeccaanniiccee oobbþþiinnuuttee ppee bbaallaassttuull ssttaabbiilliizzaattccuu DDOORROOPPOORRTT®® TTBB 2255

Holcim (România) - Lianþi Hidraulici Rutieri DOROPORT® (II)

DDuuppãã ccee ddee ccuurrâânndd vv--aamm pprreezzeennttaatt aapplliiccaaþþiiiillee ººii aavvaannttaajjeellee ffoolloossiirriiii LLiiaannþþiilloorr HHiiddrraauulliiccii ddee ttiipp DDOORROOSSOOLL®® llaaîîmmbbuunnããttããþþiirreeaa ººii//ssaauu ssttaabbiilliizzaarreeaa ppããmmâânnttuurriilloorr ccooeezziivvee,, îînn ccoonnttiinnuuaarree,, vvoomm ddeessccrriiee aapplliiccaaþþiiiillee ººii aavvaannttaajjeellee ffoolloossiirriiii LLiiaannþþiilloorrHHiiddrraauulliiccii RRuuttiieerrii ddee ttiipp DDOORROOPPOORRTT®® TTBB llaa lluuccrrããrriillee ddee ddrruummuurrii..

EElleennaa RRIICCUU –– ccoonnssuullttaanntt AApplliiccaaþþiiii IInnffrraassttrruuccttuurrãã,, GGaabbrriieell RRIISSTTOOIIUU –– iinnggiinneerr DDrruummuurrii ººii PPoodduurrii

Pentru mai multe informaþii, contactaþiHolcim (România) SA,Bd. Primãverii nr.57, sector 1, Bucureºti, Tel.: 021/231.77.08,Fax: 021/203.91.10,E-mail: [email protected]

[email protected]


Metode nedistructive de control al calitãþii betonuluidin fundaþii speciale pe piloþi foraþi

iinngg.. GGhheeoorrgghhee SSTTAAMMAATTEE –– cceerrcceettããttoorr ººttiiiinnþþiiffiicc pprriinncciippaall II,, ººeeff ggrruuppãã ÎÎnncceerrccããrrii CCoonnssttrruuccþþiiii LLaabboorraattoorr IICCEECCOONN TTEESSTT

În acest domeniu, în þara noastrãexistã urmãtoarele reglementãritehnice de bazã:

STAS 2561/1,2,3 ºi 4/1990 –„„TTeerreenn ddee ffuunnddaarree.. FFuunnddaaþþiiii ppee ppiillooþþii””;

GE 029/1997 – „„GGhhiidd pprraaccttiiccpprriivviinndd tteehhnnoollooggiiaa ddee eexxeeccuuþþiiee aappiillooþþiilloorr ppeennttrruu ffuunnddaaþþiiii””.

În acest ghid de practicã, la capi-tolul 11 „„VVeerriiffiiccaarreeaa ccaalliittããþþiiii lluuccrrããrriilloorr““se specificã, în paragraful 11.3, cãîncercãrile de control, care seefectueazã pentru verificarea piloþilorexecutaþi, constau în:

încercarea staticã;carotajul mecanic;încercãri nedistructive.

Despre „Încercãrile nedistructive“vom discuta în prezentul articol, ºianume ne vom opri la paragraful 11 bdin ghidul – GE 029/97 care specificãurmãtoarele:

„La piloþii executaþi pe loc esteesenþialã verificarea calitãþii betonu-lui pus în operã ºi a continuitãþii cor-pului pilotului.”

Deoarece elaboratorii acestui ghidnu erau ºi specialiºti în „Încercãrinedistructive” – lucru firesc de altfel –la paragraful 11 c se menþioneazã:„Încercãrile nedistructive care seutilizeazã sunt:

metoda carotajului sonic;metoda impedanþei mecanice.”

Nu se specificã ºi care din acestemetode sunt recomandate pentru ceidoi parametri ce sunt verificaþi: cali-tatea betonului pus în operã ºi conti-nuitatea lui.

Pentru aceasta este cazul sãamintim cã metoda carotajului sonicpermite determinarea urmãtorilorparametri:

adâncimea maximã realã defundare a pilotului;

continuitatea betonului turnat înpilot;

omogenitatea betonului dinpilot;

rezistenþa la compresiune abetonului din secþiunea exploratã,inclusiv variaþia sa pe înãlþimeaelementului (în combinaþie cuîncercãrile clasice ultrasonice peepruvete);

existenþa sau inexistenþa unordefecte, precum ºi nivelul (adâncimea)la care se gãsesc.

Deci, aceastã metodã rãspundecelor douã cerinþe.

Metoda carotajului sonic se utili-zeazã în þara noastrã de peste 20 deani ºi este reglementatã de „„IInnssttrruucc--þþiiuunniillee tteehhnniiccee ppeennttrruu ccoonnttrroolluull ccaallii--ttããþþiiii bbeettoonnuulluuii llaa ccoonnssttrruuccþþiiiillee îînnggrrooppaatteepprriinn mmeettooddaa ccaarroottaajjuulluuii ssoonniicc””-indicativ C 200/81 ºi este inclusã ºi înSTAS 6652/82. „„ÎÎnncceerrccããrrii nneeddiissttrruucc--ttiivvee aallee bbeettoonnuulluuii.. CCllaassiiffiiccaarree ººii iinnddii--ccaaþþiiii ggeenneerraallee””.

Singura condiþie pentru utilizareaacestei metode – din pãcate esenþialã –este cã ea trebuie prevãzutã încãdin faza de proiectare, dat fiindfaptul cã implicã echiparea pilotuluicu 2–4 tuburi (în funcþie de diametru)coborâte în gaura foratã o datã cucarcasa de armãturã ºi înglobate încorpul pilotului.

Cu toate cã în STAS 2561/4/90, lapunctul 7.2.1.3. se precizeazã cã„dintre metodele de control nedis-tructiv se recomandã METODACAROTAJULUI SONIC”, se maispecificã ºi „Controlul nedistructivprin sondaj se poate executa ºi cu altemetode, cum ar fi metoda impedanþeimecanice.”

În ceea ce priveºte aceastãmetodã, lucrurile încep sã se com-plice din mai multe motive, unul fiindacela cã metoda nu este încã regle-mentatã la noi în þarã, dar cum sun-tem în pragul intrãrii în UniuneaEuropeanã, acest aspect ar putea fisurmontat fãcând apel la normeleeuropene.

Dar, în norma europeanã EN 1536/1999„„EExxeeccuuþþiiaa lluuccrrããrriilloorr ggeeootteehhnniiccee ssppee--cciiaallee ((FFuunnddaaþþiiii ssppeecciiaallee)) ppiillooþþii ffoorraaþþii””–la capitolul 3 „„DDeeffiinniiþþiiii””, aceastãmetodã nu este specificatã ca atare.

Printre metodele nedistructivedescrise se numãrã:

DYNAMIC PILE TEST – încer-carea dinamicã la care pe capul pilo-tului de încercat se aplicã o sarcinãdinamicã;

INTEGRITY TEST – verificareaintegritãþii, adicã încercarea unuipilot executat pentru a identifica posi-bile defecte de material sau degeometrie a pilotului;

SONIC TEST– încercarea cuunde sonice reflectate pentru verifi-carea integritãþii unui pilot prin careun emiþãtor emite prin capul pilotuluio serie de unde sonice ale cãror reflexii

DDeezzvvoollttaarreeaa rraappiiddãã aa tteehhnniicciilloorr ddee eexxeeccuuþþiiee ffoolloossiittee llaa ccoonnssttrruuccþþiiiillee ddiinn þþaarraa nnooaassttrrãã aa ffããccuutt ccaa llaa ffooaarrttee mmuullttee„„lluuccrrããrrii ddee aarrttãã”” ((ppoodduurrii,, vviiaadduuccttee eettcc..)),, ccoonnssoolliiddããrrii ssaauu mmooddeerrnniizzããrrii ddee ddrruummuurrii,, vveerrssaannþþii ssaauu cchhiiaarr ccoonnssttrruuccþþiiii cciivviilleessaauu iinndduussttrriiaallee ddiinn bbeettoonn ººii bbeettoonn aarrmmaatt,, ccaarree nneecceessiittaauu ffuunnddaaþþiiii ssppeecciiaallee,, ssãã ssee uuttiilliizzeezzee PPIILLOOÞÞIIII FFOORRAAÞÞII..


Str. Gutenberg nr.3 bis, sector 5, BucureºtiTel.: 315.31.72-75; Fax: 312.43.35, E-mail: [email protected]; www.metroul.ro

SC METROUL S.A. este certificat de cãtre AFER pentru toate domeniilede activitate ale societãþii, conform standardelor SR EN ISO 9001:2001

Departamentul PROIECTARE

Studii de prefezabilitate, de fezabilitate, planuride urbanism pentru reþele de transport urban,subterane ºi de suprafaþã.

Proiectant general ºi de specialitate pentru urmãtoarelecategorii de lucrãri:

construcþii civile, industriale ºi social-administrative, supra ºisubterane;topometrie ºi plan general;reþele, drumuri ºi cãi de rulare;studii ºi proiecte geotehnice, hidrogeologice ºi de mediu;epuismente prin foraje ºi drenaje;investigaþii penetrometrice ºi presiometrice, teste de laboratorºi expertize;etanºãri subsoluri ºi hidroizolaþii;subtraversãri speciale pentru canale, galerii, tunele, pasajepietonale;sprijinire incinte pentru subsoluri etanºe adânci;documentaþii pentru obþinerea certificatului de urbanism ºi aautorizaþiei de construire;documentaþii pentru obþinerea atestãrilor de proprietate ºide cadastru;arhitecturã pentru orice fel de construcþii civile ºi industrialesupra ºi subterane;structuri de rezistenþã pentru orice fel de construcþii (staþii,depouri, tunele, parcãri, pasaje pietonale º.a);studii de prefezabilitate ºi fezabilitate, teme de proiectarepentru lucrãri de construcþii;instalaþii (electrice, sanitare, de ventilaþii ºi climatizãri,termo, tehnologice, alimentãri cu apã ºi canalizare);instalaþii complexe ºi automatizãri (soft conducere proceseenergetice, automatizare trafic: CF/ metrou/ transport urban,dispecerizare trafic, informare dinamicã a cãlãtorilor º.a);telecomunicaþii (telefonie, radiocomunicaþii, ceasoficare,sonorizare, TV cu circuit închis);detecþia incendiului, a efracþiei;taxarea, supravegherea ºi gestiunea locurilor în parcajelesubterane;proiecte la cheie pentru reþele informatice (LAN, WAN º.a)pe suport de cupru sau fibre optice.

Consultanþã de specialitate acordatã beneficiarilorpentru:

implementarea de proiecte majore pentru investiþii cufinanþare externã ºi internã, cu respectarea normelor FIDIC;organizarea de licitaþii interne ºi internaþionale;îndrumare ºi/sau asistenþã operaþionalã pentru afaceri(activitãþi referitoare la planificarea, organizarea, eficienþa ºicontrolul informaþiei de conducere, consultaþii de conduceresau conducere operativã etc.);analize de cost;programarea ºi urmãrirea investiþiilor, utilizând softspecializat;supravegherea ºi controlul de calitate al lucrãrilor deconstrucþii prin experþi autorizaþi;asistenþã tehnicã pe parcursul lucrãrilor de investiþii pânã lapunerea în funcþiune;asistenþã tehnicã de punere în funcþiune a capacitãþilor deproducþie;verificarea ºi negocierea contractelor de execuþie ºi defurnizare a echipamentelor ºi utilajelor funcþionale;managementul proiectelor pentru lucrãri de construcþii ºiconstrucþii-montaj;verificãri ºi expertize tehnice de proiecte, construcþii ºilucrãri de investiþii prin verificatori ºi experþi atestaþi;servicii ºtiinþifice ºi tehnice de consultanþã în inginerie;întocmirea cãrþii tehnice;

Experienþã în conducerea proiectelor de investiþii majore,finanþate de BEI sau de alte organisme finanþatoare internesau internaþionale.

Echipa noastrã multidisciplinarã este compusã dinspecialiºti experimentaþi cu atestãri profesionale pe plannaþional ºi internaþional.

Departamentul CONSULTANÞÃ

MALLBUCUREªTI

Beneficiar:BAYINDIRFIBA S.A.

REÞEAUADE METROUBUCUREªTI

Beneficiar:METROREX S.A.

•

••

••

••

•

•

•

•

••

•

•••••

••

••

•

•

•

•

•

•

•

••

•


sunt înregistrate de un receptor, undesonice pe baza cãrora se caracteri-zeazã continuitatea ºi modificãrile desecþiune transversalã ale pilotului;

CORING SONIC (Carotaj sonic)care este metoda deja reglementatã ºidescrisã pânã acum.

Cu toate cã aceastã normã euro-peanã nu este încã armonizatã, cuîncepere din 2007 ea trebuie luatã înconsiderare ºi la noi. Prin urmare, unprim aspect care reiese evident esteacela cã metoda carotajului sonic îºiva menþine valabilitatea ºi în viitor.

În ceea ce priveºte aºa-numitametodã a impedanþei mecanice, carese foloseºte numai pentru verificareacontinuitãþii betonului ºi a modi-ficãrilor de secþiune transversalã,aceasta suscitã unele discuþii.

Astfel, dacã ne uitãm în ghidulGE 029/97, care precizeazã cã „princi-piul metodei impedanþei mecanice sebazeazã pe faptul cã pe capul pilotu-lui se instaleazã un vibrator cufrecvenþã variabilã, iar un captoraºezat pe capul pilotului înregistreazãamplitudinea ºi frecvenþa vitezeisinusoidale a corpului pilotului, carepot fi corelate cu caracteristicilebetonului”, înclinãm sã credem cãavem de-a face cu metoda DYNAMICPILE TEST, menþionatã mai sus.

Mai trebuie consemnat cã atâtSTAS 2561/90, cât ºi EN 1536/99specificã urmãtoarele: „Încercareadinamicã a pilotului ºi verificareacontinuitãþii se executã cu aparatecare au fost destinate ºi testate pentruaceasta. Ele trebuie evaluate de per-soane specializate în acest scop caretrebuie sã dispunã de cunoºtinþe ºiexperienþã în ceea ce priveºteprocedeul de execuþie a pilotuluiºi de calitãþile oferite de terenul defundare.”

Toatã aceastã lungã introducere aavut ca scop final faptul cã, în ultimultimp, a început sã fie utilizatã la noimetoda „SIT” (Sonic Integrity Test) decãtre persoane ºi unitãþi care nu suntautorizate sau acreditate, iar aparaturanu este etalonatã.

Dacã din punctul de vedere alprincipiului fizic, metoda SIT poatefi încadratã în denumirea generalãde metodã a impedanþei mecanice,ea nu rãspunde decât cerinþei deverificare a continuitãþii betonului,nu ºi celei de verificare a calitãþiibetonului pus în operã care, înacest moment, în þara noastrã este unlucru esenþial.

ÎÎnn ppaarrtteeaa aa IIII--aa aa aacceessttuuii aarrttiiccooll,,vvooii ccããuuttaa ssãã aarrããtt ccââtteevvaa ddiinnttrree ppeerrii--ccoolleellee ccaarree nnee aaººtteeaappttãã ddaaccãã ffoolloossiimmmmeettooddaa SSIITT îînn llooccuull mmeettooddeeii ccaarroottaa--jjuulluuii ssoonniicc.

Astfel, în ffiigg.. 11 prezentãm douãdiagrame de variaþie a vitezei depropagare a ultrasunetelor, pentru doipiloþi diferiþi.

Dupã cum se poate observa, dinpunctul de vedere al continuitãþiibetonului ambii piloþi sunt foarte bineturnaþi.

În ffiigg.. 22 prezentãm variaþia rezis-tenþei betonului la compresiune,pentru aceiaºi doi piloþi.

De data aceasta, se poate vedeaclar cã pilotul din stânga nu are clasade calitate prescrisã (C20/25), pecând cel din dreapta este foarte bun.

FFiigg.. 11

FFiigg.. 22



Fondatã în anul 1991, societatea Rapid Complex are

ca obiect de activitate forãri orizontale pe sub drumuri, cãi

ferate, cursuri de apã etc.

Firma deþine ca logisticã utilaje de forat orizontal,

importate din Germania, dupã cum urmeazã:

utilaje GRUNDOMAT, cu diametrul tubului de

protecþie din PVC ºi metalic pânã la 114 mm, care se

folosesc pentru lucrãri de branºamente;

echipamente GRUNDORAM, care pot executa

foraje orizontale, cu þeavã din oþel cu diametre pânã la

2000 mm, utilizate pentru lucrãri de canalizãri, alimentãri

cu apã, gaze etc.;

utilaj DRILL care se foloseºte pentru lucrãri speciale

(cursuri de apã, cãi ferate, drenaje etc.).

Rapid Complex este autorizatã AFER ºi ISO9001.

Firma este dotatã cu utilajele necesare pentru

începerea lucrãrii, în maximum 48 ore de la semnarea

contractului în orice zonã a þãrii.

RAPID COMPLEX


Alte exemple care ilustreazãacelaºi lucru sunt prezentate înffiigguurriillee 33 ºi 44.

OObbsseerrvvaaþþiiaa ggeenneerraallãã pprriinn ccaarree ccaallii--ttaatteeaa bbeettoonnuulluuii ppuuss îînn ooppeerrãã ssee ppooaatteeddeetteerrmmiinnaa pprriinn îînncceerrccããrrii ddiissttrruuccttiivvee llaapprreessãã –– ppee ccuubbuurrii –– nnuu ssttãã îînn ppiicciiooaarree,,ddaattee ffiiiinndd ccoonnddiiþþiiiillee ssppeecciiffiiccee ddee ttuurr--nnaarree aa aacceessttoorr ppiillooþþii..

Mai deþinem încã multe exemplecare pot ilustra deosebirile între celedouã metode. Considerãm însã cã amdemonstrat inaptitudinea metodeiSIT de a înlocui metoda carota-jului sonic, pe când reciproca estevalabilã.

De fapt, chiar ºi utilizatoriimetodei SIT – în speþã, Firma TNO –ne aratã într-un studiu care sunt para-metrii ce pot fi determinaþi cu aceastãmetodã ºi care nu (vezi ffiigg.. 55 ºi 66).

ÎÎnn ccoonncclluuzziiee,, ccrreedd ccãã ssee iimmppuunneeddiinn ppaarrtteeaa pprrooiieeccttaannþþiilloorr oo mmaaii mmaarreepprruuddeennþþãã îînn rreeccoommaannddaarreeaa mmeettooddeeiiSSIITT ccaa ssiinngguurraa mmeettooddãã ddee ccoonnttrrooll aaccaalliittããþþiiii eexxeeccuuþþiieeii ppiillooþþiilloorr –– cchhiiaarrddaaccãã eexxiissttãã ddiiffeerreennþþee ddee ccoossttuurrii –– îînnffaavvooaarreeaa mmeettooddeeii SSIITT..

DDee aasseemmeenneeaa,, ccoonnssiiddeerrããmm ccãã sseeiimmppuunnee ccaa îînn aacceeaassttãã ppeerriiooaaddãã ddeettrraannzziiþþiiee –– ddee ttrreecceerree ddee llaa nnoorrmmeelleerroommâânneeººttii llaa cceellee eeuurrooppeennee –– ssãã lluuããmmttooaattee mmããssuurriillee nneecceessaarree ppeennttrruu ccaanniivveelluull ggrraadduulluuii ddee ssiigguurraannþþãã îînn ccoonn--ssttrruuccþþiiii ssãã ccrreeaassccãã..

BIBLIOGRAFIE 11.. STAS 2561/ 4/90 – Teren de

fundare. Piloþi foraþi de diametrumare. Prescripþii generale de proiectare,execuþie ºi recepþie.

22.. GE 029/97 – Ghid practicprivind tehnologia de execuþie apiloþilor pentru fundaþii.

33.. C 200/81 – Instrucþiuni tehnicepentru controlul calitãþii betonului laconstrucþii îngropate prin metodacarotajului sonic.

44.. C 54/81 – Normativ pentruîncercarea betonului prin metodenedistructive.

55.. EN 1536/99 – Execuþia lucrã-rilor geotehnice speciale. Fundaþiispeciale - piloþi foraþi.

FFiigg.. 33

FFiigg.. 44

FFiigg.. 55 FFiigg.. 66



SSCC GGEEOOSSOONNDD SSAAConsolidarea terenurilor

NOI TEHNICI DE ANCORAREiinngg.. NNiiccoollaaee SSIIMMAA –– ddiirreeccttoorr tteehhnniicc SSCC GGEEOOSSOONNDD SSAA

Acest sistem se bizuie pe tijelemenþionate mai sus, care sunt ele-mente de rezistenþã controlatã ºi asigurãfuncþia prãjinilor.

Sistemul eliminã tubajul gãurilorºi penetreazã în pãmânturi sau roci,folosind o frezã montatã la capãtulinferior al prãjinilor (tijelor), care, odatã forajul ajuns la cota doritã, sepierde. Concomitent cu perforareapãmânturilor/rocilor, în gaura sãpatãse introduce prin tije ºi orificiul sapeisuspensie vâscoasã de ciment, reali-zând o injecþie controlatã cu suspen-sie de ciment (A/C = 0,4–0,7) subpresiuni cuprinse între 5 ºi 20 atm.

Sistemul ISCHEBECK este simpluºi prezintã numeroase avantaje.

Am menþionat deja suprimareatubajului gãurii. Un alt avantajimportant îl reprezintã lãrgirea gãuriica efect al presiunii de injectare, lãrgire

care prin modificarea diametrului bul-bului sporeºte performanþa ancorei.

De asemenea, toate operaþiile facnecesare echipamente dotate cu cio-cane mai mici, tijele sunt uºormanevrabile ºi punerea sub tensiunea ancorelor este simplã.

Pentru a rãspunde unor multiplenecesitãþi, sistemul ISCHEBECK a ino-vat o gamã de tije, fiecãrui diametrucorespunzându-i o anumitã rezistenþãla tracþiune.

În acest mod, se pot oferi proiec-tanþilor tije la care performanþa vari-azã între 100 ºi 1.500 KN (10–150 t).

Evident, aceste tije au un costridicat. Sistemul însã compenseazãacest cost mai ridicat prin simpli-tatea, manevrabilitatea ºi siguranþa pecare le oferã.

Proiectanþii români sunt datori sã-laplice în situaþiile în care sistemulse impune ca o soluþie sigurã ºirapidã.

ÎÎnnttrr--uunn aarrttiiccooll ppuubblliiccaatt îînn RReevviissttaa CCoonnssttrruuccþþiiiilloorr,, ffããcceeaamm mmeennþþiiuunneeaa ccãã,, îînn uunneellee þþããrrii ddiinn vveessttuull EEuurrooppeeii,, nnuu ssee mmaaiiffoolloosseesscc aannccoorree ccoonnffeeccþþiioonnaattee ddiinn ssâârrmmee SSBBPP.. ÎÎnn GGeerrmmaanniiaa,, ddee ppiillddãã,, aannccoorreellee ssuunntt ffoorrmmaattee ddiinn eelleemmeennttee ddee þþeeaavvãã,,ffiilleettaattee ppee ttooaattãã lluunnggiimmeeaa lloorr,, ccaarree ssee îîmmbbiinnãã pprriinn mmaannººooaannee ppeennttrruu aa ssee aajjuunnggee llaa lluunnggiimmiillee pprrooiieeccttaattee.. ÞÞeevviillee ººiimmaannººooaanneellee ssuunntt rreeaalliizzaattee ddiinn ooþþeelluurrii ssuuppeerriiooaarree,, ccaappaabbiillee ssãã rreezziissttee llaa eeffoorrttuurriillee ddee ttrraaccþþiiuunnee iinndduussee pprriinn ppuunneerreeaa ssuubbtteennssiiuunnee.. EEssttee vvoorrbbaa ddee ssiisstteemmuull IISSCCHHEEBBEECCKK,, ppee ccaarree vvii--ll pprreezzeennttããmm îînn ccoonnttiinnuuaarree..

TTiipp ddee bbaarrãã DDiimmeennssiiuunnii TTIITTAANN 3300//1166 TTIITTAANN 3300//1111 TTIITTAANN 4400//1166 TTIITTAANN 5522//2266 TTIITTAANN 7733//5533 TTIITTAANN 110033//7788TTIITTAANN110055//5533

Diametruexterior

mm 30 30 40 52 73 103 105

Diametruinterior

mm 16 11 16 26 53 78 53

Sarcinade rupere

kN 220 320 660 929 1160 1950 3460

Limitaelasticã

kN 180 260 525 730 970 1570 2726

Diametrulfrezei

42, 46 42, 46, 56, 7570/c, 90,

11590/c, 115,

130110/c, 130,

250145/c, 175,

280145/c, 175,

280

Greutate kg/m 3,0 3,5 6,9 10,5 12,8 26,2 43,2

Sensul filetului la stânga la stânga la stânga la dreapta la dreapta la dreapta la dreapta

Lungimeade fabricaþie

m 3,4 2, 3, 4 2, 3 3 3 3 3

FFiigg.. 11

TTaabbeelluull 11

NNoottãã:: Date preluate din materialul prezentat de ISCHEBEC.

NNoottãã:: Date preluate din materialul prezentat de ISCHEBEC.

ANCORAJ

Având în vedere complexitateaconsecinþelor produse de deºeuri înlumea actualã, pe plan mondial, s-aajuns la concluzia cã soluþiile derezolvare nu se pot obþine decât încadrul unui management integrat aldeºeurilor, care trebuie sã ia în con-siderare toþi „actorii” implicaþi, ºianume:

generatorii potenþiali producã-tori de bunuri, lucrãri, servicii;

lanþul comercial care pune încirculaþie produsele;

producãtorii efectivi: populaþia,agenþii economici, alte instituþii;

operatorii pentru preluare ºitransport;

operatorii pentru recuperare;operatorii pentru reintegrare în

circuitul productiv;operatorii pentru procesarea

finalã.În România, în marile oraºe, fiecare

locuitor produce în medie 0,8 kg – 1,0 kgde gunoi menajer pe zi, iar în perioadasãrbãtorilor aceastã valoare creºtepânã la circa 1,1 kg – 1,3 kg.

Potrivit unor studii de specialitate,existã o corelaþie între creºterea PIB ºicantitatea de deºeuri produsã.

Pentru perioada urmãtoare, pânãîn 2020, specialiºtii prognozeazãîn România un indice mediu de1,1-1,4 kilograme de gunoi menajerpe locuitor/zi, apropiat de nivelurile dinUniunea Europeanã. Totuºi, europeniireuºesc sã recicleze cantitãþi însem-nate de deºeuri, în timp ce la noi reci-clarea materialelor recuperabileconþinute în deºeurile urbane se faceacum doar în proporþie de 1%–2%.

Conform datelor Asociaþiei Românede Salubritate, în România se producanual circa 7,7 milioane tone de deºeuriurbane, din care 6,3 milioane tone dedeºeuri de la populaþie, iar 1,4 mili-oane tone de deºeuri sunt stradale((ffiigg.. 11)).

În ceea ce priveºte mediul rural,si tuaþia este ºi mai dif ici lã,deoarece, aºa cum este cunoscut,salubrizarea localitãþilor se reali -zeazã cu precãdere la nivelulaºezãrilor urbane, satele nebene-ficiind de servicii de salubritate.Eliminarea deºeurilor, în principalambalaje, deºeuri de ambalaj ºi deºeuriagricole, se face cel mai frecvent prinaruncarea acestora în albia râurilorsau la marginea satului.

Pentru a atinge þintele din Directiva99/31/EC privind depozitarea, preluatãprin HG 349/2005, conþinutul dematerie organicã din deºeurile trimisela depozitare trebuie minimizat, dupãcum urmeazã:

cu 25% pânã în 2006;cu 50% pânã în 2009;cu 65% pânã în 2016.

Ca rezultat al realizãrii indicilorde reciclare prognozaþi, cantitãþile dedeºeuri urbane depozitate vor fi:

7,49 mil. tone – în 2005;6,56 mil. tone – în 2010;5,65 mil. tone – în 2015;4,56 mil. tone – în 2020.

Costurile totale cu implementareasistemului integrat de management aldeºeurilor solide urbane pânã în 2020,în concordantã cu cerinþele UE, suntestimate la 4.340 milioane de euro,din care:

2.533,728 mil. pentru investiþii(deºeuri menajere);

1.296,254 mil. pentru investiþii(deºeuri industriale asimilabile cucele menajere);

510,309 mil. pentru gestionareaserviciului.


Managementul integrat al deºeurilorîn România

EXIGENÞE INVESTIÞIONALE EUROPENEpprrooff.. VVaalleennttiinn FFEEOODDOORROOVV –– pprreeººeeddiinnttee aall AAssoocciiaaþþiieeii RRoommâânnee ddee SSaalluubbrriittaattee

MMooddeerrnniizzaarreeaa ººii aalliinniieerreeaa llaa nnoorrmmeellee eeuurrooppeennee aa sseerrvviicciiiilloorr ddee iinntteerreess ggeenneerraall –– sseerrvviicciiii ppuubblliiccee –– ddiinn ttooaatteeddoommeenniiiillee,, iinncclluussiivv cceell aall ssaalluubbrriizzããrriiii,, pprreessuuppuunn îînn pprreezzeenntt,, ddiinn ccaauuzzaa ddeeccaallaajjuulluuii eexxiisstteenntt îînn rraappoorrtt ccuu UUnniiuunneeaaEEuurrooppeeaannãã,, eeffoorrttuurrii ddeeoosseebbiittee îînn ddoommeenniiiillee lleeggiissllaattiivvee,, iinnssttiittuuþþiioonnaallee,, tteehhnniiccee ººii,, mmaaii aalleess,, îînn cceell ffiinnaanncciiaarr ccaarree ttrreebbuuiieessãã rreezzoollvvee mmaatteerriiaalliizzaarreeaa uunnoorr iinnvveessttiiþþiiii ssppeecciiffiiccee..

FFiigg.. 11:: CCaannttiittããþþii ddee ddeeººeeuurrii pprroodduussee aannuuaall îînn RRoommâânniiaa

11..aa 11..bb



Profesionalism ºi... pragmatismDDaann DDÃÃBBUULLEEAANNUU

Sculele de mânã, în concepþie largã: chei, ciocane,cleºti, ºurubelniþe, chei tubulare, elemente de antrenare,dãlþi, … fac parte din rândul produselor care de-a lungulanilor au rezistat ºi vor rezista mult ºi de acum înainte.

Acestora, ca urmare a progresului tehnic, li s-au alãturatsculele profesionale la limita echipamentelor tehniceperformante, precum: chei dinamometrice, chei cuclichet, scule electroizolante, lame bimetel etc.

Totuºi, în ult imele 2–3 decenii , se acutizeazãcontradicþia dintre performanþa tehnicã ºi nevoia utiliza-torului final. Pentru tehnicianul constructor de scule, per-formant este produsul cu o rezistenþã mare la deformareca o consecinþã a unei duritãþi înalte, aceasta presupu-nând analize riguroase privind compoziþiile de oþel,tehnologii de tratament ºi prelucrare etc.

În schimb, mecanicul – utilizatorul final – doreºte sãsimtã strângerea, sã aibã confort, sã gândeascã lafinalizarea lucrãrii ºi nu la cum sã corecteze „insuficienþa“sculei.

Pe acest fond, apare tendinþa de utilizare a unor materialeclasice sau mai noi cu duritãþi mai mici, dar care asigurãsuficientã supleþe cheii, în aºa fel încât, pe de o parte, sãrealizeze discret strângerea ºi, pe de altã parte, sã-icreascã rezistenþa în timp. Ne referim, în special, la cheifixe, capete chei tubulare, chei pentru locaº hexagonal ºila o parte din cleºtii de prindere.

La cleºtii tãietori, verificarea tradiþionalã de ordin optica fantei tãiºului pãleºte sau devine nesemnificativã în faþacelei de verificare a manevrabilitãþii braþelor. Dupã ce neasigurãm confortul în utilizare, ne vom uita ºi la fantatãiºului ºi la existenþa tratamentului suplimentar al aces-tuia, la jocul braþelor etc.

Antrenorul cu clichet reversibil care rezistã la unmoment prescris este o sculã utilã. Cel care rezistã ºi lateste dinamice (în timp) este nu numai util, ci ºi performant.În schimb, dacã se adaugã danturarea finã (72 dinþi) ºiblocarea-deblocarea cheii, atunci vorbim de o sculã utilã,performantã, într-un cuvânt serioasa.ro.

ªurubelniþa, în evoluþia ei, pe lângã calitãþile mecaniceale tijei, are un mâner trimaterial care îmbinã caracteristi-cile triunghiulare de rezistenþã cu profilul cilindric deergonomie, având totodatã, prin folosirea a 3 materiale,proprietãþi de aderenþã la contactul cu mâna, rezistenþã laºocuri ºi posibilitãþi de acþionare cu alte scule.

Pânza de bomfaier a evoluat în timp, cedând duritateafoarte mare a danturii unei duritãþi mai mici, dar cu mareflexibilitate, ce conferã confort ºi siguranþã utilizatorului.

Datoritã preocupãrii pentru soluþionarea performantãa acestor tendinþe, datoritã gamei sorto-tipo-dimensionaleºi gamei largi de produse, datoritã raportului preþ-calitateºi disponibilitãþii pe stoc a 98,1% din produsele programu-lui de fabricaþie, UUNNIIOORR se aflã în primii cinci producãtorieuropeni de scule de mânã, având o creºtere continuã atâtîn plan tehnic, constructiv, organizatoric, cât ºi mental.Acest program, de regulã, are cota de piaþã cea maiimportantã în þãrile unde nu existã producãtori interni.

UUNNIIOORR a devenit, ºi în România, un program complet,complex, coerent, imbatabil, peren ºi, nu în ultimulrând, … un program pragmatic.

Evoluþia costurilor anuale cu inves-tiþiile pentru implementarea proiectelorprivind managementul integrat al deºeurilorsolide se prezintã ca în ttaabbeelleellee 11 ºi 22ºi ffiigguurriillee 22,, ºi 33.

SURSE POTENÞIALE DE FINANÞARE Din cauza constrângerilor cu care

se confruntã bugetul de stat în aceastãperioadã ºi, probabil, ºi în urmãtoriiani ºi a faptului cã autoritãþile localenu au suficiente resurse pentru

acoperirea costurilor finanþãrii serviciilorpublice de salubrizare ºi a investiþiilorîn acest domeniu, trebuie identificatealte surse.

Principalele trei cãi de atragerea capitalului în finanþarea acestuiserviciu sunt:

parteneriat public-privat;atragerea fondurilor nerambur-

sabile;utilizarea creditelor în finan-

þarea serviciului public de salubrizare

ºi a lucrãrilor de investiþii în infra-structura localã cu garanþii de stat sauale autoritãþilor locale.

Privatizarea serviciilor de salu-brizare din România este o realitate denecontestat prin ponderea ºi numãruloperatorilor care acþioneazã, prinacoperirea de cãtre aceºtia practic atuturor municipiilor ºi marilor oraºe,prin dotarea modernã pe care o auacum ºi chiar prin calitatea sporitã aserviciilor. Aceasta se datoreazã ºifaptului cã salubrizarea este uniculserviciu de interes public care nu intrãsub incidenþa unui monopol natural.Investiþiile private atrase aici, inclusivcele externe, prin consorþii cu firmestrãine sunt importante.

Integrarea trebuie sã aducãeconomiei româneºti ºi acces pepieþele externe, care nu pot fi accesi-bile decât unor organisme private.

Anul 2007 ca termen de aderareeste foarte apropiat ºi progreseleobþinute în domeniile menþionatesunt încã modeste.

FFiigg.. 33:: PPoonnddeerreeaa ccoossttuurriilloorr ooppeerraaþþiioonnaallee



22bb.. PPrroocceennttuuaall ddiinn vvaallooaarreeaa ttoottaallãã22aa.. VVaalloorriiccFFiigg.. 22:: SSttrruuccttuurraa ccoossttuurriilloorr ddee iinnvveessttiiþþiiee pprreevviizziioonnaattee

33..aa 33..bb

TTaabbeelluull 11:: EEvvoolluuþþiiaa ccoossttuurriilloorr ddee iinnvveessttiiþþiiii pprreevviizziioonnaattee

TTaabbeelluull 22:: PPoonnddeerreeaa ccoossttuurriilloorr ccuu îînncchhiiddeerreeaa ddeeppoozziitteelloorr iissttoorriiccee ccllaassaa bb

Înfiinþatã în anul 1994 ca societate pe acþiuni,CCOONNMMEETT SSlloobboozziiaa ºi-a început activitatea princomercializarea produselor metalurgice provenite,în special, din producþia externã ºi, în mai micãmãsurã, din cea autohtonã.

Prin retragerea a 4 din cei 5 acþionari, în anul 1998CCOONNMMEETT SSlloobboozziiaa ºi-a modificat forma juridicã,transformându-se în societate cu rãspundere limitatã.În anii ce au urmat, printr-o politicã managerialã efi-cientã ºi prin consolidarea relaþiilor cu parteneriexterni importanþi, s-a reuºit crearea unui teren favo-rabil obþinerii unor rezultate financiare foarte bune.

Astfel, „speculând” diferite momente favorabileale pieþei, asociate ºi cu o strategie eficientã de dez-voltare, CCOONNMMEETT a reuºit acumularea unui capitalsuficient care sã-i permitã dezvoltarea ºi în altedirecþii, precum ºi înfiinþarea unui parc auto propriucare a determinat reducerea cheltuielilor de trans-port aferente procurãrii mãrfurilor. Toate acestea aupermis menþinerea unei oferte competitive, încondiþiile creºterii concurenþei pe piaþa internã.

PPrroodduusseellee ddee bbaazzãã ccoommeerrcciiaalliizzaattee ddee ccããttrree ffiirrmmaaCCOONNMMEETT ssuunntt::

þevi negre pentru instalaþii de apã ºi gaze;þevi zincate;

þevi pãtrate ºi rectangulare;þevi ºi fitinguri din polipropilenã pentru insta-

laþii termice ºi sanitare, agrementate din punct devedere tehnic.

Acest tip de produse prezintã o serie de avantaje,în detrimentul celor clasice, din oþel. Astfel, pro-dusele din polipropilenã au o duratã lungã de viaþã,(pânã la 50 de ani), au suprafaþa interioarã lisãnepermiþând acumularea depunerilor, ceea ceînseamnã ºi evitarea pierderilor de presiune pe toatãperioada de utilizare, au o rezistenþã chimicã ºi elec-trochimicã ridicatã, precum ºi un grad superior deizolare termicã ºi fonicã. Îmbinarea se face cusudurã prin polifuziune, procedeu ce determinã unmontaj simplu ºi rapid permiþând reducerea cheltu-ielilor cu manopera ºi un timp redus de punere înoperã a reþelei. Polipropilena este un materialnetoxic pentru mediu ºi apã care nu afecteazã sãnã-tatea utilizatorilor. De asemenea, polipropilena pre-zintã un grad ridicat de elasticitate, determinând obunã rezistenþã la variaþii de temperaturã ºi lamanipulare, iar greutatea redusã asigurã o mai mareuºurinþã în manipulare ºi montaj.

Un nou standard de calitate

ss uu mm aa rrHHoollcciimm – Putere, performanþã, pasiune 2, 3, 19, 119

Editorial 4

CCeeffiinn – Universul echipamentelor specializate 5–7

GGeennccoo – Plãci compactoare vibrante

reversibile Bomag 8, 9

MMaarrccoomm – Partenerul dvs. de afaceri 10, 11

BBoosscchh – Oferte profesionale 12, 13

DDookkaa – Sisteme de cofrare pentru curburã 14, 15

MMeeccoonneerr – Mecanismul eficienþei 16–18

ARACO – Evoluþia preþurilor în construcþii 20, 22

BBCCRR AAssiigguurrããrrii – În sprijinul afacerilor dvs. 23–25

BBaadduucc – Furnizor general

de materiale pentru construcþii 26, 27

CCoorrssaarruull RRooººuu – Materiale de calitate 28, 29

MMaaccoonn DDeevvaa – Orice constructor

este un vizionar 30, 31

Construcþii reabilitate: Gara Iaºi 32, 34–35

CCeerraammiiccaa IIaaººii – Produse termorezistente 33

LLuuxxffaann – Încãrcãtoare frontale 36, 37

PPrroommeexx – Partener al dezvoltãrii dvs. 38, 39

EEllpprreeccoo – Noi modele de pavaj 40, 41

IIRRIIDDEEXX – Mortare de reparaþii 42, 43

Relaþia: material – tehnologie – performanþã

în domeniul betonului (II) 44, 46, 48, 50

EEuurroovviiaa – Infrastructuri rutiere 47

CCaarrppaattcceemmeenntt – Investiþii noi în funcþiune 51

UUrrssaa – Termoizolarea mansardelor 52, 53

ARACO – Exigenþe europene 54, 56

DDBBWW – Materiale termoizolatoare 55

IISSOOVVEERR – Materiale termo ºi fonoizolante 57

Dialog profesional 58

KKoonnttiiRRoomm – Furnizor de soluþii

pentru construcþii 59–61

LLiinnddaabb – Sisteme de acoperiº 62, 63

RRuuuukkkkii – Arhitectura habitatului 68, 69

VVeelluuxx – Mansardarea blocurilor de locuit 70, 71

Sisteme structurale utilizate

la clãdiri multietajate 74, 76, 78

BBaauummiitt – Ofertã de calitate superioarã 77

Monumente reprezentative ale Iaºiului 84, 86

PPrrootteecctt CChheemmiiccaall – Materiale

pentru protecþia anticorosivã 88, 89

VVaallppllaasstt – Sisteme de tubare

pentru puþuri de apã 92, 93

CCeellssiiuuss – Centrale termice în condensare 94, 95

Protecþia antivibratorie a echipamentelor

înglobate în construcþii 98, 100, 102

Monitorizarea construcþiilor

în zonele seismice 106-110

Sistemul tehnologic integrat 112-114, 116, 118

Metode nedistructive de control

al calitãþii betonului 120, 122, 124

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în banca noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cu

numãrul .................. .

11 numere - 75,00 (750.000) lei

Nume ........................................................................................................................................

Adresa ......................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)

nr. ..............................................................................................................................................

în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu

copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,

Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

revista constructiilor nr 09 octombrie 2005

Documents