revista constructiilor nr. 99 - decembrie 2013

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:

ERBAªU SA C2AEDIFICIA SA C4

PSC: Forumul Internaþionalal Patronatului Societãþilor din Construcþii 4, 5

HIDROCONSTRUCÞIA SA:Tradiþie ºi modernitate 6, 7

Conferinþa Naþionalã ARACO 8 - 10

FPSC: 6 ani de la înfiinþare 13

Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (IX) -Conceptul rezolvãrii spaþiului exterior 14

IRIDEX GROUP PLASTIC: Hidroizolareastructurilor subterane din beton 16, 17

ALUPROF: Sisteme certificaterezistente la foc 18, 19

Despre experþi ºi expertize 20

KOBO TECHNOLOGIES:Sudura bannerelor ºi prelatelor cu LEISTER 21

SOLETANCHE BACHY: Antreprenor generalîn domeniul geotehnicii ºi ingineriei civile 22, 23

Colector de ape uzate menajererealizat pe DN 1 – sectorul 1, Bucureºti 24

GEOSOND SA: Douã decenii de experienþãîn domeniul construcþiilor speciale 26, 27

Investigaþia geotehnicã a munþilor Latoriþei,zona Voineasa - Vâlcea – în vederearealizãrii unor construcþii 28 - 30, 32, 33

GEOSTRU SOFTWARE: Software tehnicpe cele mai înalte culmi 31

SAINT-GOBAIN RIGIPS: Prima ediþieRigips Trophy România 35, 36

BOSCH: Transferul digital directal rezultatelor de mãsurare 37

Probleme privind calculul, conformareaºi diferite aspecte apãrutela pardoselile industriale (II) 38 - 40

SAMENT GRUP: Soluþii profesionalepentru evacuare naturalã a fumuluiºi gazelor calde, în caz de incendiu 41

Constructori la Casa Poporului 42, 43

QUALITY CERT: Sprijin pentru integrareaRepublicii Moldova în Uniunea Europeanã 44, 45

ALMA CONSULTING: Arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã 46, 47

GEOBRUGG AG: Sisteme flexibile de protecþiea populaþiei ºi infrastructuriiîmpotriva avalanºelor 47

Personalitãþi româneºti în construcþii -Alexandru MÃNESCU 48, 49

Studiu geologic pentru exploatarea în carierãde roci utile în construcþia de drumuri 50 - 55

Ocupaþiile din activitatea de monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor (I) 56 - 58

Consultanþã juridicã: Contractele în desfãºurare la o firmã in insolvenþã 59

Siguranþa structurilor speciale 60 - 65

Va fi primul numãr

al Revistei Construcþiilor

pe anul 2014

dupã 9 ani de activitate!

Momentul aniversar va fi

reflectat în mod deosebit în

paginile publicaþiei noastre.

Cu acest prilej, vã invitãm

sã nu rataþi posibilitatea de

a fi prezenþi cu publicitate

despre firma ºi oferta

dumneavoastrã pentru cã

veþi avea numai de câºtigat!

Aºteptãm, deja, comenzile

dumneavoastrã pe adresa

[email protected]

Redacþia

100

J. M. Cueva, UEPC: Colaborarea este sinonimã cu afacerilePreºedintele Uniunii Europene a Dezvoltatorilor ºi Antreprenorilor din Con-

strucþii - UEPC, domnul Jose Manuel Galindo Cueva, a accentuat importanþaglobalizãrii, care presupune, implicit, colaborare, afirmând cã existã marioportunitãþi de investiþii în Europa. „Europa este calificatã, prin experienþa saºi tehnologiile pe care le poate folosi. Uneori, pieþele internaþionale nu suntfoarte uºor de accesat de companii ºi þãri singure. Este nevoie de un cadru casã fie sprijinite pentru a face faþã acestei situaþii“. Preºedintele UEPC a adãu-gat cã etica în afaceri s-a schimbat iar lipsa de eticã provoacã pierderi pentrucompanii ºi firme, deoarece etica merge mânã în mânã cu respectarea cadru-lui legal.

Ambasadorul Irakului: Irakul reprezintã un munte de aur. Veniþi sã neajutaþi sã scoatem aurul din acest munte

Excelenþa Sa, domnul ambasador al Irakului la Bucureºti, Omer AhmedKarim Berzinji, a afirmat cã unul dintre obiectivele sale principale înRomânia este sã încurajeze investiþiile în Irak, precizând cã existã o lege ainvestiþiilor care încurajeazã oamenii de afaceri strãini sã investeascã înIrak: „Irakul reprezintã un munte de aur. Vã invit sã veniþi sã ne ajutaþi sãscoatem aurul din acest munte“.

Costin Lianu - director general în Ministerul Economiei: Piaþa este aintegratorilor

Domnul director general în Ministerul Economiei, Costin Lianu, a pus accentpe importanþa clusterelor ºi reþelelor: „Piaþa este a integratorilor, a celor cereuºesc sã ajungã cât mai aproape de satisfacerea cererii, care are valori mari.O ºansã a României, ce þine de geografie ºi pe care ar fi pãcat sã o ratãm, estetocmai aceasta a coridoarelor logistice ºi a modului în care vom reuºi sã cap-tãm o parte din transporturile de produse din est spre centrul ºi vestul Europei,prin Portul Constanþa ºi prin infrastructura de transport a Dunãrii. Este impor-tant sã ne conectãm la aceste coridoare logistice, care au impact direct asupraposibilitãþilor de a face afaceri în sectorul dumneavoastrã.“

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 20134

Forumul Internaþionalal Patronatului Societãþilor din Construcþii

CONSTRUCTORI ªI DEZVOLTATORI DIN 15 ÞÃRI S-AU ÎNTÂLNIT LA BUCUREªTIPatronatul Societãþilor din Construcþii, membru UGIR, a organizat, recent, Forumul internaþional pe

tema: ,,Accesul constructorilor ºi dezvoltatorilor în piaþa globalizatã. Eticã ºi securitatea afacerilor.“La acest eveniment, de înaltã þinutã, au participat peste 120 de invitaþi - membrii Boardului Directoral Uniunii Europene a Dezvoltatorilor ºi Antreprenorilor din Construcþii – UEPC, în care PSC este mem-bru activ (lideri de asociaþii de profil din peste 10 þãri europene, delegaþie condusã de dl preºedinteJose Manuel Galindo Cueva), oameni de afaceri ºi reprezentanþi ai asociaþiilor patronale din Bul-garia, Federaþia Rusã, Irak, inclusiv din Regiunea Kurdistan ºi Algeria, cu care Patronatul are colaborãristrânse; de asemenea, cei mai relevanþi antreprenori români din construcþii, precum ºi reprezentanþi aiMinisterelor Economiei, Dezvoltãrii Regionale ºi Adminstraþiei Publice, operatori bancari (EXIMBANK)ºi de asigurãri (AON) cu activitate internaþionalã ºi ziariºti din presa generalã ºi de specialitate.

Omer Ahmed Karim Berzinji

Jose Manuel Galindo Cueva

Costin Lianu

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2013 5

Cristian Paul Stamatiade, director general în Ministerul Dezvoltãrii:Trebuie sã avem puncte de certificare în întreaga þarã

,,Ministerul Dezvoltãrii susþine certificarea operatorilor din construcþii.Certificarea este necesarã pentru asigurarea calitãþii lucrãrilor. Nu putemasigura certificarea fãrã pregãtirea specialiºtilor din construcþii. Trebuie sãavem puncte de certificare în întreaga þarã“.

Andrei Anatolievich Kasheli, directorgeneral RSS: Vã invitãm sã investiþi înRusia

Directorul general al patronatului deprofil din Rusia, RSS, domnul AndreiAnatolievich Kasheli, a lansat ºi el o invi-taþie constructorilor români de a investiîn Rusia, ºi totodatã, de a colabora cu constructorii din aceastã þarã.

Mihai Ionescu, co-preºedintele Consiliului de Export: Peste 82% dinexporturile cu bunuri ale României se datoreazã capitalului strãin

Co-preºedintele Consiliului de Export,domnul Mihai Ionescu, a declaratcã peste 82% din exportul de bunuri

al României este realizat de firme cu capital majoritar ºi minoritar strãin. „Dinpãcate, ºi o spun cu regret, sectorul construcþiilor a fost mai puþin prezent înultima perioadã în balanþa de încasãri externe a României. Faptul cã anulacesta, pentru prima datã dupã 23 de ani, avem o balanþã de plãþi exceden-tarã este un lucru bun ºi reprezintã o contribuþie importantã a societãþilor deconstrucþii, dar cred cã aveþi încã un potenþial imens de exploatat pe piaþainternaþionalã în domeniul dumneavoastrã de activitate. Acest excedent labalanþa de plãþi s-a realizat, în bunã mãsurã, ºi poate este o provocare pen-tru dumneavoastrã, datoritã prezenþei capitalului strãin.“

Cristian Erbaºu, preºedinte PSC: Zona construcþiilor s-a consolidatPreºedintele Patronatului Societã-

þilor din Construcþii, domnul Cristian Erbaºu, a declarat cã „Pe zona construc-þiilor nu putem vorbi de creºteri în anul 2013. Din pãcate, 2013 este rodulproiectelor pregãtite în 2012. Din cauzã cã în 2012 mulþi oameni politici au fostpreocupaþi de alegeri, nu s-a pregãtit, din punct de vedere al proiectelor de con-strucþii, ºi anul 2013. Evident cã proiectele au demarat mai greu ºi abia acum,în a doua parte a anului, au apãrut licitaþii, au apãrut proiecte noi. Sper ca, în2014, sã putem discuta de o revenire ºi în domeniul construcþiilor. Pânã laurmã, construcþiile depind extrem de mult de investiþii. Atâta timp cât investiþiileîn domeniul privat sunt extrem de scãzute, limitate, depindem, în maremãsurã, de resursele bugetare. Cel mai bine ar fi sã insistãm pe fondurileeuropene. Într-adevãr, în 2013 a fost o absorbþie mult mai mare ca în anii ante-riori, dar este loc de mult mai mult, iar pe lângã aceste fonduri, trebuie încura-jate ºi investiþiile în domeniul privat“.

Preºedintele Asociaþiei Române a Antreprenorilor de Construcþii - ARACO, domnul Laurenþiu Plosceanu,a declarat cã neplata arieratelor firmelor loveºte în competitivitatea acestora, precizând, totodatã, cã este nevoie deeticã în aceastã afacere unde corupþia ºi frauda, din cauza amprentei politice, sunt foarte prezente. �

PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, cam. C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.psc.ro

Andrei Anatolievich Kasheli

Mihai Ionescu

Cristian Paul Stamatiade

Cristian Erbaºu

S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A. este o companie cu capital integral privat, cu o experienþãde peste 60 de ani în execuþia, în þarã ºi strãinãtate, de lucrãri de:

• construcþii ºi amenajãri hidroenergetice ºi hidrotehnice

• construcþii edilitare, de gospodãrie comunalã - alimentãri cu apã ºi canalizãri, staþii

de epurare, staþii pentru tratarea apei, rezervoare, staþii de pompare

• construcþii rutiere, drumuri, poduri, lucrãri de artã

• construcþii civile ºi industriale

• gropi de gunoi ºi ecologizãri

• lucrãri portuare

• sisteme de irigaþii

• lucrãri în domeniul cãilor ferate

S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A. este producãtor autorizat

ºi deþine toate certificãrile necesare pentru:

• fabricarea betonului ºi mortarului

• prefabricate din beton

• confecþii metalice

• lucrãri de instalaþii electrice, sanitare, încãlzire ºi aer condiþionat

• activitãþi de testãri ºi analize de laborator

• lucrãri de extragere a pietriºului, nisipului, argilei

ºi anrocamentelor

• producerea ºi furnizarea energiei electrice în MHC-uri

• inspecþia tehnicã periodicã pentru toate tipurile

de autovehicule

• lucrãri de proiectare

S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A. asigurã acoperire naþionalã, având sedii ºi baze de producþie

în 39 de judeþe ale þãrii.

Prin baza materialã ºi personalul de care dispune, compania poate executa toatã gama de

lucrãri de construcþii, pe întreg teritoriul þãrii.


Conferinþa Naþionalã ARACO

Implementarea mãsurilor de aus-teritate în întreaga Europã ºi implicit,în România, s-a fãcut simþitã prinreducerea semnificativã a portofoliu-lui de proiecte, finanþate atât de labugetul de stat cât ºi din surse pri-vate. În aceste condiþii, numeroasesocietãþi au intrat în insolvenþã saufaliment.

Agravarea semnificativã a situ-aþiei economico-sociale a sectoruluide construcþii este reflectatã ºi deurmãtorii indicatori aferenþi anului2012:

• Rata medie a profitabilitãþii ne-gativã: -10%;

• Durata medie de recuperare acreanþelor: cca. 9 luni;

• Gradul mediu de îndatorare acompaniilor la nivelul a cca. 85% dinactivele deþinute.

Evoluþia, în dinamicã, a pricipa-lilor indicatori care definesc stareasectorului de construcþii din ultimiiani este prezentatã în Tabelul 1.

Principalele dificultãþi pe caresectorul construcþiilor a fost nevoitsã le înfrunte în perioada 2011-2013au fost:

• Absenþa unei viziuni guver-namentale în materie de investiþiipublice;

• Incapacitatea guvernului ºiautoritãþilor locale de a aloca ºi asusþine, cu fonduri, principalele pro-iecte anunþate;

• Perpetuarea problemelor legatede recuperarea creanþelor, atât lanivel central cât ºi local;

• Menþinerea influenþei politice înalocarea lucrãrilor publice;

• Problematica generatã decadrul legislativ sau de modul deaplicare a acestuia (achiziþii publice,FIDIC, TVA, insolvenþã, PPP);

• Atitudinea, deseori abuzivã, aorganismelor de control ale statului(Curtea de conturi, ITM etc.);

• Anunþata reorganizare admi-nistrativã a statului;

• Competiþia directã cu societãþilede profil din statele membre ale UE,pe proiectele finanþate din fondurileeuropene;

• Efectele procedurilor de insol-venþã / faliment declanºate;

• Calitatea în declin a proiectãriitehnice;

• Întârzierea reluãrii creditãrii îneconomia realã, în general, ºi însectorul de construcþii, în particular;

• Atragerea unui volum redus defonduri europene pe programelesectoriale (15% la finalul anului 2012).

ACTIVITATEA ARACO ÎN SPRIJINULMEMBRILOR, ÎN PLANUL RELAÞIILOR

CU AUTORITÃÞILE DE STAT ARACO s-a implicat, direct, în

modificarea ºi completarea cadruluinaþional de reglementare a legislaþieidin domeniul construcþiilor – inves-tiþiilor, prin intervenþii la nivel guver-namental, ministerial, ANRMAP,FMI, CE ºi Banca Mondialã, princi-palele proiecte legislative din ultimii3 ani fiind prezentate în Tabelul 2.

La nivel comunitar pot fi precizateurmãtoarele acte normative saurapoarte, cu impact asupra sectoru-lui de construcþii:

• Directiva privind combatereaplãþilor întârziate din 2011;

• Directiva privind eficienþa ener-geticã din 2012;

• Strategia privind competitivi-tatea durabilã a sectorului de con-strucþii ºi a întreprinderilor sale din2012;

• Proiectul de Directivã privindachiziþiile publice, cu finalizare esti-matã pentru finalul lui 2013;

• Raportul OLAF pe tema – Câtcostã corupþia în achiziþiile publice?

Principalele concluzii pentru acti-vitatea desfãºuratã de ARACO, încontextul economico - social marcatde extinderea crizei în perioada2011-2013, sunt urmãtoarele:

• A fost continuatã deprofesio-nalizarea ºi decredibilizarea institu-þiilor de stat;

În luna noiembrie a avut loc ºi Conferinþa Naþionalã a Asociaþiei Române a Antreprenorilor din Construcþii(ARACO). La eveniment au participat antreprenori de construcþii din România ºi Comunitatea Europeanã,autoritãþi cu atribuþii în sectorul construcþiilor, beneficiari ai acestor activitãþi, firme de proiectare, cer-cetare ºi consultanþã, societãþi de producþie ºi comercializare a materialelor de construcþii, reprezentanþiai clasei politice ºi partenerilor sociali sindicali, ai mediului universitar, precum ºi ai mass-media.

Momentul cel mai important al Conferinþei l-a reprezentat Raportul de activitate, pe ultimii doi ani,al Asociaþiei, raport prezentat de dl Laurenþiu Plosceanu, preºedintele ARACO. Iatã în continuarecâteva dintre aspectele din Raport, care se referã la activitatea desfãºuratã de Asociaþie în sprijinulmembrilor ei.

Tabelul 1


• În lipsa unei viziuni strategice înmaterie de investiþii publice ºi cuschimbãri repetate de componenþã aGuvernului, Statul a rãmas princi-palul investitor strategic;

• Investiþiile private s-au prãbuºit,practic, în intervalul analizat;

• Disponibilitatea fondurilor struc-turale comunitare a rãmas limitatã,în condiþiile suspendãrii a mai multeprograme operaþionale sectoriale;

• Problemele generate de legis-laþia achiziþiilor publice, de modul încare aceasta este implementatã saurespectatã, modul în care seîntocmesc caietele de sarcini, activi-tatea CNSC ºi chiar activitatea demonitorizare, care ar trebui desfã-ºuratã de ANRMAP sunt tot atâteaprobleme care necesitã identificareaºi promovarea unor noi soluþii inte-ligente;

• Problemele legate de întârzie-rea recuperãrii creanþelor au rãmaspe agendã, deºi în 2013 a fost pro-mulgatã Legea privind combatereaplãþilor întârziate;

• Problemele generate de insol-venþa sau falimentul unor societãþiau creat reacþii negative în lanþ.Codul Insolvenþei adoptat de Guvernîn octombrie 2013 nu este cores-punzãtor;

• Problema presiunii fiscale ridi-cate precum ºi modificarea continuãa Codului fiscal rãmân o ameninþarepentru sectorul de construcþii;

• Efectele intrãrii in vigoare aLegii 62/2011 a dialogului social vorrestructura miºcarea patronalã dinRomânia;

• Guvernul nu a acceptat promo-varea obligativitãþii certificãrii opera-torilor din construcþii;

• A devenit din ce în ce mai greusã obþinem sprijinul de specialitatedin partea membrilor, pe diverseleprobleme legislative cu impact însector;

• ARACO ºi-a menþinut echidis-tanþa „politicã“ faþã de partidele par-lamentare;

• Consolidarea parteneriatuluisocial la nivel de ramurã, la nivelnaþional ºi la nivel comunitar a fost oconstantã a perioadei analizate;

• Consolidarea poziþiei ARACO înmediul patronal românesc ºi, în spe-cial, în cadrul ACPR precum ºi înFIEC, a fost confirmatã ºi în ultimiitrei ani.

În noua conjuncturã geopoliticãeste necesar, ºi mai ales oportun, sãdezvoltãm acþiuni de colaborare ºicooperare cu un înalt spirit departeneriat si pragmatism, pentru a

face posibilã folosirea celor mai fia-bile, adaptive ºi inteligente soluþii,prin schimburi de idei si know-howpentru continuarea activitãþii de con-strucþii, în mod profitabil, în România.În aceste vremuri alianþele sunt evi-dent mult mai rezonabile decâtizolãrile sau renunþãrile.

Sectorul de construcþii trebuiereadus în atenþia autoritãþilor ca sec-tor de importanþã naþionalã strate-gicã!

CÂTEVA DINTRE OBIECTIVELEPE CARE ªI LE PROPUNE ARACO

PENTRU PERIOADA VIITOARETendinþe strategice executive pentru

2013 - 2015Peisajul geopolitic, economic ºi

social, care se prefigureazã pentruurmãtorii ani, este amprentat deurmãtoarele tendinþe:

• modificarea dinamicilor globali-zãrii, urmând ca regiunile sa devinãmai egocentrice;

• actori economici nestatali vorputea deþine mai multã putere decâtcei statali;

• revoluþia gazelor de ºist;• liberalizarea energeticã;• reacþii adverse la normele UE ºi

creºterea euroscepticismului;• amplificarea sentimentului de alie-

nare faþã de elitele de la Bruxelles ºiinstituþiile comunitare, precum ºi unantimondialism populist;

• respingerea partidelor politiceclasice;

• extinderea miºcãrilor antisistem,deja declanºate în Polonia, Bulgaria,Turcia, Spania, România;

• îmbãtrânirea populaþiei active ºimodificarea structurii etnice.

În acest context, marcat de modi-ficãri semnificative, principalele ten-dinþe strategice executive, propusepentru perioada 2013-2015 deARACO, se pot defini dupã cumurmeazã:

• Lobby regional, naþional ºi inter-naþional pentru generare de fluxurifinanciare aferente proiectelor deconstrucþii (finanþãri publice naþionaleºi comunitare precum ºi finanþãri înPPP sau concesiune);

• Continuarea ºi consolidarea dia-logului cu autoritãþile naþionale cen-trale ºi locale, precum ºi cu FMI, CEºi Banca Mondialã.

Tabelul 2

continuare în pagina 10��


• Promovarea amendamentelor,necesare sectorului de construcþii, lalegislaþia achiziþiilor publice (inclusivreintroducerea condiþiilor contrac-tuale FIDIC) ºi la legislaþia fiscalã(revenirea TVA la 19%, plata TVA laîncasare ºi reducerea CAS) dinRomânia;

• Promovarea reglementãrilor pri-vind obligativitatea certificãrii capa-bilitãþii societãþilor de construcþii careactiveazã în România;

• Promovarea unui ProgramNaþional pentru Construcþii, începândcu 2014, care sã fie asumat deGuvern (inclusiv programul de reabi-litare termicã, programul de reabi-litare a structurilor înalte critice,programul de consolidare la riscseismic etc.);

• Promovarea unui act normativprivind gestionarea deºeurilor rezul-tate în urma activitãþii de construcþii;

• Atragerea în ARACO a soci-etãþilor de construcþii mici ºi mijlocii;

• Dezvoltarea parteneriatelor cuantreprenorii strãini din România;

• Informarea entitãþilor achizi-toare, a sistemului bancar ºi a mem-brilor ARACO, în legãturã cu riscuriletehnice ºi comerciale generate deprezenþa în România a unor antre-prenori români sau strãini;

• Consolidarea poziþiei ARACO înstructura miºcãrii patronale dinRomânia, în CES, în CESE ºi FlEC;

• Promovarea unei Alianþe pentruConstrucþii, care sã reuneascã orga-nizaþiile patronale, profesionale,sindicale, de cercetare etc. din sec-torul de construcþii ºi materiale deconstrucþii;

• Consolidarea parteneriatelor cupatronatele de profil din Germania,Franþa, Italia, Belgia, Bulgaria,Moldova, Elveþia, Spania, Rusia,Coreea ºi China;

• Consolidarea reprezentativitãþiiARACO la nivel de ramurã;

• Consolidarea colaborãrii cuARB (Asociaþia Românã a Bãncilor);

• Consolidarea parteneriatului cumediul universitar tehnic de con-strucþii din centrele universitare dinRomânia;

• Consolidarea parteneriatuluisocial cu FGS Familia ºi dezvoltareaentitãþilor paritare create pentru sec-tor conform Acordului Social Sectorialactualizat (CSC, CMC, CPMM, CPTTCASIMMCO, CCC etc.);

• Sprijinirea membrilor care vorsã activeze pe pieþe externe perelaþia Bulgaria, Serbia, Moldova,Turkmenistan, Kurdistan, Algeria,Libia etc.;

• Îmbunãtãþirea politicii de comu-nicare a ARACO;

• Îmbunãtãþirea situaþiei finan-ciare a organizaþiei.

• Implicarea ARACO în proiectecu finanþare comunitarã ºi asigu-rarea resurselor pentru cofinanþare(2%), în parteneriat cu membrii carebeneficiazã de aceste programe;

• Continuarea reformãrii structuriide personal a executivului asociaþiei;

• Implicarea controlatã a unorreprezentanþi ARACO în platformesocial - economice, generate în pro-ximitatea politicului la nivel naþionalºi regional, pentru protejarea ºi pro-movarea intereselor legitime alemembrilor sãi.

ARACO a încercat ºi în aceºti anisa menþinã spiritul durabil al aparte-nenþei la o breaslã antreprenorialã,pe care o dorim sã redevinã profi-tabilã ºi respectatã. Am consideratcã este esenþial sã rãmânem uniþiîntru spiritul ARACO ºi sã depãºimturbulenþele grave politice ºi eco-nomico-sociale ale acestor vremuriimpredictibile.

Trebuie sã admitem acele apre-cieri critice pe care membrii ni letransmit ºi sã acþionãm, împreunã,pentru corecþiile necesare.

Atât la nivel central cât ºi la nive-lul filialelor va trebui sã gãsim resur-sele umane, logistice, financiare,precum ºi acea atitudine care sã nepermitã sã:

• consolidãm relaþiile cu membriiasociaþiei;

• atragem noi membri la cele maireduse costuri posibile;

• oferim servicii suplimentaremembrilor;

• convingem membrii sã onorezemãcar cotizaþiile;

• îmbunãtãþim nivelul de loialitateal membrilor;

• atragem resurse financiaresuplimentare;

• atragem mai mulþi participanþi laîntâlniri, seminarii ºi conferinþe.

Fãrã societãþi de construcþiistabile, respectate, competitive ºifãrã profesioniºti în construcþii,România riscã sã stagneze într-orecesiune îndelungatã ºi foartepericuloasã!

** *

Au urmat dezbaterile pe margi-nea Raportului, dezbateri din cares-au desprins o serie de idei intere-sante menite sã contribuie la îmbu-nãtãþirea activitãþii viitoare a Asociaþiei.

În acest context, cea mai intere-santã idee ni s-a pãrut cea lansatãde unul dintre invitaþii de onoare aiConferinþei, dl. Cristian Erbaºu -preºedintele Patronatului Societã-þilor din Construcþii.

Dl. Erbaºu a militat, în cuvântulsãu, pentru unirea, într-o federaþie, atuturor instituþiilor ce reprezintã, înmomentul de faþã, breasla construc-torilor. O asemenea federaþie arputea sã asigure o mai bunãreprezentativitate a constructorilorîn dialogul cu instituþiile conducã-toare ale Statului, obligându-le sãþinã cont de doleanþele lucrãtorilordin aceastã ramurã, una dintre celemai importante ale economiei.

** *

Conferinþa s-a încheiat cu o fes-tivitate tradiþionalã, ºi anume, decer-narea premiilor Trofeului ARACO,ajunsã la ediþia a XVIII-a. ªi în acestan, ARACO a premiat câteva dintrelucrãrile de construcþii care aurãspuns criteriilor ºi exigenþelorcerute de un concurs la nivelnaþional. De altfel, încã din 1995,pentru a stimula preocupãrile în ve-derea creºterii calitãþii construcþiilorºi pentru a recompensa realizãriledeosebite în acest domeniu, ARACOa instituit distincþia de excelenþã de-numitã „Trofeul Calitãþii“.

La ediþia din 2013 au fost premi-ate 14 lucrãri, lucrãri care vor fiprezentate, toate, în revista noastrã. �

�� urmare din pagina 11


Timp neiertãtor!- 4 ANI DE LA DISPARIÞIA DR. ARH. GHEORGHE CONSTANTIN POLIZU -

Gheorghe Constantin Polizus-a nãscut la Galaþi, la datade 11 martie 1934.

Dupã terminarea liceuluitehnic de arhitecturã dinBucureºti, urmeazã Facul-tatea de Arhitecturã „IonMincu”, tot din Bucureºti, iarîn 1976 îºi ia doctoratul înarhitecturã. Diploma de arhi-tect a obþinut-o în 1959, dupãcare a fost angajat la DSAPCPloieºti ca arhitect proiectant.Aici a participat la proiectarea

„Centrului Administrativ Ploieºti”.În perioada 1961 – 1964 lucrezã ca arhitect proiec-

tant la IPCMC ºi participã la proiectarea blocurilor “Barãlatã” din ansamblul Marãºeºti-ªincai, Bucureºti, iar laconcursul de arhitecturã din 1962 obþine premiul III pen-tru ”Centrul Administrativ Timiºoara”.

Din 1964 pânã în 1983 a fost ºef de proiect ºi ºefulatelierului de arhitecturã din ICPMC, unde a participat lao serie de lucrãri importante precum: cantina cuautoservire Militari (1964); fabrica de prefabricate Militari(1965-1966); far direcþional Sf. Gheorghe (1967); uzinade utilaje ºi piese de schimb Suceava (1968); locuinþe înIsrael (1981).

Competenþa sa în materie de construcþii i-a asiguratposibilitatea participãrii la concursuri de arhitecturã undea obþinut premiul I pentru „Castel de apã pentru 2.500metri cubi” ºi premiul III pentru „Locuinþe pentru perioada1985 – 1990”.

Ca o încununare a pregãtirii sale profesionale, înanul 1977 a devenit Expert Internaþional ONUDI.

Pentru activitatea depusã a fost decorat cu MedaliaMuncii (1967) ºi Medalia Meritul ªtiinþific (1981).

În cariera sa a deþinut importante funcþii de condu-cere cum ar fi: director în ICCPDC, director generalICCPDC ºi INCERC. În perioada 1990 – 1992, dr. arh.Gheorghe Polizu a fost numit Secretar de Stat, ªef alDepartamentului de Urbanism ºi Amenajarea Teritoriuluidin cadrul MLPAT, între 1992 – 1996 director general înMLPAT iar din 1996 pânã în anul 2001 a fost consilier alMinistrului Lucrãrilor Publice ºi Administrãrii Teritoriului.

Din 1996 ºi pânã în 2004 a fost Preºedinte alComisiei Naþionale de Agremente Tehnice în Construcþii,iar din 2004 membru al Consiliului Tehnic Permanentpentru Construcþii.

Pentru activitatea profesionalã de excepþie a primit, înanul 2000, “Ordinul Naþional pentru Merit cu grad de ofiþer”.

În anul 2001 a fost membru fondator ºi a devenitpreºedintele Patronatului Societãþilor de Construcþii.

Dr. arh. Gheorghe Polizu s-a implicat ºi în obþinereade fonduri ºi înscrierea în planul ICCPDC a lucrãrilor destudii, cercetãri, proiecte directive ºi proiecte pilot pentruinstalaþii de preparare a apei calde menajere cu energiesolarã, puncte termice pentru apã caldã menajerã cuenergie geotermalã, proiecte de preparare a apei caldede consum pentru hotelurile de pe litoral, cu amplasareacaptatoarelor solare pe terase sau deasupra parcajelorde maºini etc. A sprijinit ºi susþinut acþiunile pentrurevizuirea ºi elaborarea de prescripþii tehnice din dome-niul instalaþiilor de încãlzire, sanitare, ventilare, electriceºi gaze.

Începând din 1990, a participat la majoritatea confe-rinþelor de instalaþii de la Sinaia unde, în anul 1995, cuocazia celei de a 30-a Conferinþe de Instalaþii, a primit“Diploma de Excelenþã” ºi „Medalia Aniversarã 30 de anide conferinþe pentru instalaþii”.

În ultima perioadã a vieþii sale (anul 2009) dr. arh.Gheorghe Polizu a fost cel care a iniþiat ºi propus spresemnare un protocol de parteneriat al Patronatului Soci-etãþilor de Construcþii cu Asociaþia Inginerilor de Instalaþiidin România, protocol care avea ca principal obiectivcertificarea profesionalã a firmelor de construcþii ºi instalaþii.De asemenea, de numele sãu este legatã ºi fãurireaFPSC, puternicã breaslã care urma sã realizeze o coagu-lare a principalelor firme de construcþii pentru obþinerea,în acest sector, a unei participãri substanþiale la actulinvestiþional din România postdecembristã, prin contri-buþii de înaltã productivitate ºi eficienþã.

Întreaga sa activitate, ca proiectant, ºef de proiect,ºef de atelier, director, director general, secretar de stat,consilier s-a caracterizat ca un exemplu de corectitudineºi politeþe desãvârºitã.

Acum, la scurgerea a doar patru ani de la trecerea îneternitate, regretele pentru dispariþia sa nu înceteazã sãexiste. Este o recunoaºtere a personalitãþii ºi profesio-nalismului care l-au caracterizat în întreaga lui activitate.

Redacþia

Dupã un ritual îndeobºte cunoscut, oamenii, ca ºi celelalte vieþuitoare, se nasc, trãiesc ºi dispar în eter-nitate. Unii dintre ei rãmân în memorie pentru cã au lãsat ceva în urma lor, ceva care-i poate face sã fieregretaþi odatã cu trecerea timpului.

Despre un astfel de om ne vom aminti poate multã vreme pentru cã el a fost cu adevãrat cineva – dr.arh. Gheorghe Constantin Polizu.

Gheorghe Constantin Polizu

6 ani de la înfiinþarea FPSC

În anul 2006, având sediile înaceeaºi clãdire, cele douã patronate,PSC ºi PPTT, au colaborat larealizarea ºi dezvoltarea activitãþiipatronale, încercând sã identifice,c â t m a i c o r e c t º i e x a c t ,problemele legate de asigurareaunui climat concurenþial sãnãtosmembrilor noºtri. Obiectivele aces-tora trebuiau sã conducã la realizareaunor condiþii care sã asigure lucrãride bunã calitate la nivelul cerut dereglementãrile în vigoare, precum ºialinierea la normele europene înperspectiva aderãrii la ComunitateaEuropeanã în 2007.

Dupã tatonãri reciproce, cei doipreºedinþi, dr. arh. Gheorghe Polizude la PSC ºi ec. Marin Cruþescu dela PPTT, secondaþi de cei doi direc-tori executivi, ing. Adriana Iftime ºiing. Harilaus Kilaiditis, au încheiatprotocolul de înfiinþare a FederaþieiPatronatelor Societãþilor din Con-strucþii, prin care se defineau direc-þiile de acþiune pentru dobândireacalitãþii de persoanã juridicã a noiiorganizaþii.

Au urmat demersurile de elaborarea statutului, identificarea membrilor,precum ºi întocmirea documentaþieiprivind noua configuraþie a bresleinoastre. Ele au fost finalizate înnoiembrie 2007, atunci când a luatfiinþã, oficial ºi juridic, FederaþiaPatronatelor din Construcþii - FPSC,sub preºedenþia unanim recunos-cutã a regretatului arhitect GheorgheConstantin Polizu. Aºadar, în noiem-brie s-au împlinit 6 ani de la înfi-inþarea FPSC.

Aºa cum menþionam anterior,FPSC are ca obiectiv principal asi-gurarea, cu sprijinul autoritãþilor, acondiþiilor de relansare a activitãþii înconstrucþii în aºa fel încât domeniulnostru sã redevinã un factor impor-tant în economia româneascã.În acest sens, la nivelul conduceriifederaþiei s-au stabilit urmãtoareledirecþii de acþiune:

a. dezvoltarea federaþiei ºi creº-terea reprezentativitãþii în teritoriu,prin atragerea de noi membri ºicrearea de filiale regionale.

b. creºterea competitivitãþii ope-ratorilor din construcþii, în urma pro-movãrii legii privind evaluarea ºicertificarea capacitãþii tehnico-profe-sionale a acestora.

c. elaborarea standardelor decost, care sã asigure cerinþe de ca-litate la un PREÞ CORECT.

d. realizarea unor programe decalificare ºi perfecþionare a forþei demuncã, în scopul creºterii producti-vitãþii ºi calitãþii producþiei.

e. Creºterea ºi dezvoltarea spiri-tului de asociativitate la nivelul mem-brilor, în scopul atacãrii cu succes aproiectelor de anvergurã de pe piaþainternã ºi internaþionalã.

f. Identificarea ºi realizarea unorproiecte, prin atragerea fonduriloreuropene.

Dupã un an de la înfiinþare, FPSCa fost afiliatã la UGIR – UniuneaGeneralã a Industriaºilor din România- asociaþie patronalã multisectorialã.Preºedintele FPSC, dl CristianRomeo Erbaºu, a fost ales ºi înde-plineºte funcþia de VicepreºedinteUGIR, ca reprezentant al sectorului

de construcþii. De aceea trebuie sãsubliniem faptul cã suntem la curentcu problemele care privesc activi-tãþile de investiþi i în domeniulconstrucþiilor, în acest fel putând sãne declarãm ºi sã susþinem punctelede vedere în cadrul comisiilor dedialog social.

Conducerea federaþiei, preºedin-tele, prim-vicepreºedintele, au întâl-niri permanente cu prilejul unorevenimente organizate de agenþii depresã ca Mediafax, Bussines Pressºi altele, cu reprezentanþi de primrang ai Guvernului, cu ocazia cãrorasunt abordate cele mai importanteprobleme cu care se confruntã con-structorii.

Odatã cu împlinirea celor 6 ani deactivitate a federaþiei, experienþaacumulatã, necesitatea asigurãriicontinuitãþii derulãrii unor proiecte,toate, deci, au produs o serie de mo-dificãri privind actul de conducere,modificãri menite sã asigure o bunãfuncþionare ºi o responsabilitatesporitã a întregii activitãþi pe care odesfãºoarã în ansamblul sãu FPSC. �

ing. Harilaus KILAIDITIS, director executiv FPSC

Harilaus Kilaiditis - director executiv FPSC

FEDERAÞIA PATRONATELOR SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.fed-psc.ro


acad. prof. dr. arh. Romeo - ªtefan BELEA, membru corespondent al Academiei Române

Conceptul adoptat în reproiecta-rea clãdirii Teatrului Naþional Bucureºti,ca un spaþiu deschis publicului10-12 ore pe zi, atât pentru specta-colele din cele ºapte sãli dar ºi princei cca. 6.000 mp cu funcþiuni com-plementare, diferite: galerii de artã,expoziþii, librãrie, baruri, cafenele,restaurant, arie de dezbatere etc.,obligã ºi conduce la necesitatea caspaþiul exterior clãdirii sã fie gânditîn consecinþã ºi în concordanþã cucel interior, sã devinã, în fapt, un totorganic.

Astfel, cu excepþia unei anumezone spre str. Tudor Arghezi (parcajal salariaþilor teatrului), cei cca.12.000 mp vor fi, în exclusivitate,pietonali (cu excepþia accesului pom-pierilor ºi al maºinilor de Salvare).

Acest lucru este posibil deoa-rece, încã din anii ‘70, sub platformaverde din faþa Teatrului NaþionalBucureºti ºi a Hotelului Interconti-nental s-a realizat un parcaj din careeste asigurat un acces direct în holulSãlii Mari ºi, în viitor, ºi în holulSãlilor Atelier ºi Studio. Astfel, zonava fi tratatã ca un parc cu spaþii derelaxare (de exemplu toate cafene-lele din parterul teatrului vor avea asi-gurate terase, bogate ºi ele în plante).

Intenþionãm sã creãm ºi o agoragradenatã, loc de socializare sauchiar de spectacol ocazional - Cen-trul Beaubourg la Paris ºi CoventGarden la Londra au astfel de func-þiuni exterioare, extrem de utilizate ºicare reprezintã, permanent, locuriatractive, locuri de socializare,mereu asaltate de public.

Cum intenþionãm sã plantãmtoatã aceastã zonã dupã o ideepeisagisticã originalã, platformaexterioarã Teatrului Naþional Bucureºtiva deveni, desigur, un loc cãutat,legat, intim, cu funcþiuni interne aleteatrului ºi, în acelaºi timp, un totunitar (intern-extern), care sãreprezinte un pol de permanentãatracþie ºi chemare. �

Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (IX)CONCEPTUL REZOLVÃRII SPAÞIULUI EXTERIOR

Hidroizolarea structurilor subterane din betoning. Cristian Tãnase

Apa are capacitatea de a penetra cu uºurinþã prin cele mai minore breºe pe care le întâlneºte în cale. Infiltraþiile de apã transformãsubsolurile în spaþii inutile, nesãnãtoase, adesea inutilizabile. Pe lângã efectele sale distructive asupra elementelor structurale, pene-trarea apei în interiorul structurilor subterane poate distruge finisaje, elemente de mobilier, echipamente, ºi poate restricþiona sau chiarbloca desfãºurarea activitãþilor curente. Lucrurile se pot agrava ºi mai mult dacã se produc avarii la instalaþiile electrice, distrugeri de pro-prietate privatã sau publicã, conflicte juridice. Costurile suplimentare aferente lucrãrilor de remediere pot fi semnificative, cunoscându-sefaptul cã intervenþiile la aceastã categorie de lucrãri, odatã puse în exploatare, sunt costisitoare ºi în cele mai multe cazuri mult prea greude realizat. Infiltraþiile apar din cauza lipsei de concordanþã dintre aºteptãrile beneficiarilor ºi modul de comportare la eforturile generatede sarcinile statice ºi dinamice ale clãdirii, la încãrcarea lateralã a solului ºi uneori la presiune hidrostaticã. Din acest motiv apreciereanivelului de performanþã pe care trebuie sã-l asigure structura subteranã ºi implicit a sistemului hidroizolant trebuie fãcutã cu exigenþãsporitã în scopul asigurãrii unei durabilitãþi în timp, în strictã concordanþã cu regimul de viaþã al clãdirii.

Rolul hidroizolaþiilor la structurile subterane este de a preveni pãtrunderea apei în interiorul acestora, de a proteja structura împotrivadeteriorãrii, de a crea o protecþie de tip barierã împotriva penetrãrii contaminanþilor proveniþi din sol cu efecte de degradare a elementelorstructurale ºi de coroziune a armãturilor. Ionii de clor, de sulf, acizii, pot duce prin acþiunea lor de reducerea pH-ului betonului sub valorilecritice, la coroziunea armãturilor ºi, implicit, la degradãri structurale greu de cuantificat ºi de remediat. Hidroizolaþiile previn totodatã for-marea mucegaiului, difuzia radonului, metanului ºi a altor gaze subterane, protejând astfel în mod implicit ºi sãnãtatea oamenilor.

Progresele în dezvoltarea unor noi sisteme ºi produse pentru hidroizolaþia structurilor subterane, faptul cã existã o cerere crescândãpentru construcþii cu spaþii subterane cât mai generoase, cu mai multe niveluri de subsol, executate cel mai adesea în marile aglomerãriurbane, creºterea incidenþei fenomenelor extreme, sunt doar câteva dintre motivele ce au condus la modificarea modului de abordare îndomeniul hidroizolaþiilor structurilor subterane. Fãrã o abordare integratã în fiecare etapã de impelementare a unui sistem de hidroizo-laþie, începând cu studiile privind natura solului, condiþiile hidrografice, nivelul ºi natura apelor subterane, proiectare, execuþie etc., fac-torii de risc asociaþi devin din ce în ce mai greu de controlat, mai ales cã oricare dintre aceºtia pot face ca un sistem de impermeabilizaresã devinã impropriu pentru un proiect anume, iar presupunerea cã soluþiile care au funcþionat într-o anumitã situaþie pot fi aplicateautomat ºi în situaþii aparent asemãnãtoare este eronatã.

Reglementãrile din þãrile europene privind hidroizolaþia structurilor subterane pun accent pe importanþa efectuãrii unor studii supli-mentare preliminare:

• Studiul geotehnic privind natura, stratificaþia, stabilitatea terenului de fundare, caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de solsau de rocã ºi modul în care acestea evolueazã în timp, permeabilitatea, penetrarea gazelor subterane precum radonul, metanul saualte gaze, contaminanþi din sol (cloruri, sulfaþi, acizi). Se stabileºte totdatã nivelul maxim al apelor subterane, variaþia lor, probabilitateade apariþie a vârfurilor de nivel, gradul de agresivitate, circulaþia în sol etc.

• Analiza topograficã a terenului din proximitatea clãdirii în raport cu structura subteranã.• Identificarea oricãror informaþii lipsã privind natura solului de fundare ºi completarea lor ulterioarã prin investigaþii efectuate in situ

conform cu reglementãrile aplicabile.• Efectul schimbãrilor climatice ºi al altor fenomene naturale posibile.

Se evocã de asemenea necesitatea unor simulãri tridimensionale ale proiectului propus, pentru detectarea prematurã a posibilelorvulnerabilitãþi ce pot apãrea la o serie de detalii de tipul penetraþiilor, rosturilor constructive, de tasare, de dilataþie, deschiderilor deserviciu sau de urgenþã etc.

Se afirmã totodatã necesitatea inspecþiei atente a structurilor existente înainte de a finaliza orice analizã a riscurilor ºi înainte de sta-bilirea sau instalarea sistemului de impermeabilizare, în cazul reabilitãrilor. Aceastã inspecþie este esenþialã pentru asigurarea cã struc-tura este stabilã pentru varianta propusã ºi pentru identificarea defectelor existente la suprafaþa acesteia care pot afecta performanþeleºi eficacitatea oricãrui sistem de hidroizolaþie.

În contextul prezentat mai sus, Iridex Group Plastic vine în întâmpinarea tuturor pãrþilor interesate cu o gamã largã de sistemepentru hidroizolarea structurilor subterane de tip cuvã etanºã, cu betoane impermeabile sau de tip cavitate drenantã, pentru cele3 niveluri de protecþie aºa cum sunt ele definite de standardul BS 8102-2009:

• Membrane bituminoase• Membrane bentonitice• Membrane lichide mono ºi bicomponente, pe bazã de rãºini poliuretanice, sau pe bazã de ciment• Aditivi de impermeabilizare prin cristalizare• Membrane multistratificate termoplastice, ranforsate cu þesãturã din polyester ºi bazã de polimer activ• Membrane de drenaj din HDPE cu sau fãrã geotextil de filtrare-separare• Accesorii pentru etanºarea rosturilor constructive, de tasare sau dilatare, pentru etanºarea penetraþiilor, trecerilor de conducte.

În concluzie, la stabilirea unui sistem de hidroizolaþie pentru o structurã subteranã pot exista o serie de opþiuni ºi moduri de abordare,toate trebuind sã fie capabile sã funcþioneze corespunzãtor ºi sã satisfacã cerinþele privind gradul de protecþie ºi criteriile de perfor-manþã. Beneficiile unui sistem de hidroizolaþie cu performanþe satisfãcãtoare sunt legate de crearea unor spaþii mai utile ºi mai conforta-bile, desfãºurarea fãrã probleme a activitãþilor curente, reducerea costurilor asociate datorate infiltraþiilor ºi problemelor structurale,reducerea costurilor de mentenanþã.

Bibliografie:• Construction Waterproofing Handbook, second edition - Michael T. Kubal• BS 8102-2009• Summary of BS 8102-2009 -PCA, Property Care Association• Reducing the Risks of Leaking Substructures, ACIient’s Guide - Michelle Maloney, Hilary Skinner, Mohsen Vasiri, Jan Windle & Co-RambollUK• Literatura tehnicã Cetco UK, INDEX Spa IT, Fosroc UK, Profis GR, Iridex Group Plastic RO

Carmen - Stela Pascu, Operations Manager ALUPROF

Compania ALUPROF SA are în oferta sa o gamã largã de sisteme din aluminiu pentru construcþii. Aºadar, putempune la dispoziþia partenerilor noºtri sisteme din aluminiu rezistente la foc, în funcþie de cerinþe, care pot varia de laclasa EI 15 la EI 120 pentru structurile verticale, putând ajunge pânã la clasa REI 20/ RE 30 pentru acoperiºuri.

Urmãtoarele produse sunt incluse în grupa de produse responsabile de siguranþa persoanelor aflate în clãdire, întimpul unui incendiu: pereþi ºi uºi despãrþitoare interioare ºi exterioare MB-78EI (clasele EI 15 la EI 90), uºi glisanteautomate MB-78EI DPA (EI 30), pereþi ignifugi MB-118EI (EI 120), faþade ignifuge MB-SR50N ºi MB-SR50N EI(clasele EI 15 la EI 60), acoperiºuri ignifuge sticlate (REI 20/RE 30), uºã etanºã la fum MB-45D ºi ferestre ºi trapede evacuare a fumului.

Sistemul MB-78EI este proiectat în vederea obþinerii pereþilor despãrþitori ignifugi de interior sau exterior, cu uºicu unul sau douã canaturi, având clasa de rezistenþã EI 15, EI 30, EI 45, EI 60 sau EI 90, respectând standardulPN-EN 13501-2:2010. Numeroase teste ºi calcule au demonstrat cã produsele de tip MB-78EI au o etanºare ter-micã ºi acusticã foarte bunã. Datoritã caracteristicilor sale, a costurilor tehnologice ºi de producþie optimizate, acompatibilitãþii cu alte sisteme de ferestre ºi uºi ºi a dezvoltãrii tehnice continue, acest produs are un succesdeosebit, fiind folosit pe scarã largã de profesioniºtii din construcþii.

O importantã caracteristicã a soluþiilor ALUPROF o reprezintã posibilitatea de îmbinare a diferitelor structuri,menþinând rezistenþa ignifugã corespunzãtoare, aºa cum este implementatã pentru uºile cu sisteme de tip încorpo-rat în faþade MB-78EI. Întreaga structurã poate avea, astfel, clasa EI 30 sau EI 60. O funcþie asemãnãtoare de încor-porare a uºilor sistemului MB-78EI este implementatã în sistemul MB-118EI. Toate sistemele din aluminiurezistente la foc au fost testate cu succes în laboratoare ºi instituþii de cercetare din Polonia ºi din alte þãri europene.

CÂªTIGAÞI TIMP VALOROS!

Sisteme certificate rezistente la foc

Modelele variate, gama diversã de balamale, sisteme de blocare ºi închidere a uºilor ºi alte dispozitive precum ºitehnologia optimizatã a producþiei nu sunt singurele avantaje ale acestui sistem. El permite ºi obþinerea unor soluþiispeciale: uºã rabatabilã automatã MB-78EI DPA cu clasã EI 15 sau EI 30 ºi pereþi MB-118EI de clasã EI 120.

Gama de vitrare rezistentã la foc, posibilãpentru utilizarea împreunã cu sistemul MB-78EI,include:

• Pyrobel cu grosime de 9,3-30,4 mm• Polflam cu grosime de 20-25 mm• Swissflam cu grosime de 14-25 mm• Contraflam Lite cu grosime de 13-22 mm• Contraflam 30 cu grosime de 16-20 mm• Contraflam 60 cu grosime de 25-35 mm• Pyrostop cu grosime de 15-45 mm• Pyrodur cu grosime de 9-13 mm• Promaglas cu grosime de 17-30 mm• Pyranowa cu grosime de 15-27 mm• Fireswiss cu grosime de 15-28 mm

Sistemul MB-78EI deþine Aprobarea Tehnicã a ITB Nr. AT-15-6006/2011 ºi Nr. AT-15-6006/2012 ºi este certificatCERTFIRE de cãtre Institutul de Certificare Warrington Ltd. Nr. CF 5138.

Uºi ºi pereþi despãrþitori rezistenþi la foc certificaþiMB-78EI

COMPANIA ALUPROF UREAZÃ PARTENERILOR SÃI UN AN 2014 PLIN DE PROSPERITATE!

1. Geam rezistent la foc simplu sau dublu cu grosimea

pânã la 49 mm

2. Accesorii din oþel ºi benzi extensibile care protejeazã

structura de temperaturi înalte

3. Umpleri ignifuge de tip GKF sau CI, în interiorul pro-

filelor, permit obþinerea claselor de la EI 15 la EI 90

4. Separaþii termice profilate care asigurã protecþia cores-

punzãtoare împotriva pierderilor de cãldurã (Uf de la

1,6 m2K)

5. Soluþii diferite de etanºare a bazei: cu ºi fãrã limitare,

permiþând obþinerea claselor de protecþie împotriva

fumului Sm, Sa


Despre experþi ºi expertizedr. ing. Victor POPA – vicepreºedinte CONSITRANS S.R.L., preºedinte CNCisC,

membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România

Nu ºtiu câte þãri au prevãzute, înlegislaþia lor, aceste reguli, dar suntconvins cã legiuitorul, care le-a intro-dus în „Legea calitãþii în construcþii“din þara noastrã, s-a gândit, cu sigu-ranþã – pe de-o parte sã punã ordineîn modul haotic în care se realizaulucrãrile de construcþii dupã 1990, iarpe de altã parte – sã elimineurmãrile negative, uneori destul degrave, care ar fi putut apãrea, întimp, la lucrãrile executate dupãaceste proiecte.

Au apãrut, astfel, douã ocupaþiinoi: expert tehnic în construcþii ºiverificator de proiecte. ªi unii ºi alþiiprovin, în general, din domeniul con-cepþiei, mai precis din proiectare,cercetare sau învãþãmânt, activi-tatea lor fiind legatã, în principal, deconcepþie. Atât experþii, cât ºi verifi-catorii de proiecte, provin dintre ceimai buni profesioniºti în domeniu,atestaþi pe baza unei serioase exa-minãri de cãtre comisii compuse dincadre remarcabile din învãþãmânt ºiproducþie, cu multã experienþã ºi curealizãri de succes în domeniul pecare îl atesteazã.

Este bine cunoscut cã investiþiileîn construcþii sunt costisitoare ºi celpuþin din acest motiv, trebuie sã fieeconomice. În acelaºi timp, con-strucþiile adãpostesc sau sunt folo-site de oameni. De aceea, trebuie sãsatisfacã, pe deplin, cerinþele deexploatare stipulate chiar de Legeacalitãþii: rezistenþã ºi stabilitate, bunãfuncþionalitate, siguranþã în exploatare,durabilitate, sãnãtate ºi protecþiamediului etc. Este evident cã, întrecele douã categorii de cerinþe,respectiv economicitate ºi cerinþe

optime de exploatare pare a fi o con-tradicþie ºi anume: ca sã realizezi oconstrucþie de cea mai bunã calitatetrebuie sã investeºti mai mult ºirespectiv, pentru a realiza o con-strucþie mai ieftinã trebuie sã reducianumite calitãþi.

În realitate lucrurile stau cu totulaltfel. Dacã pentru construcþii noisoluþiile sunt oarecum limitate,existã, totuºi, ºi aici posibilitateagãsirii unor variante economice carepot sã satisfacã foarte bine ºicondiþiile de exploatare. Aceastadepinde de experienþa ºi pregãtireaprofesionalã a celui ce concepe con-strucþia, persoanã care trebuie sãaibe aptitudinea de a îmbina materi-alele ºi tehnologiile de execuþie, astfelîncât soluþia propusã sã îndepli-neascã, cât mai bine, cerinþele men-þionate. Concepþia unei construcþiiare o importanþã covârºitoare în gãsi-rea soluþiei optime de realizare, trebuindsã îndeplineascã optim cele douãtipuri de cerinþe aparent antagonice.

În cazul intervenþiilor, existã omultitudine de soluþii, astfel încâtexpertul are de analizat mai multevariante, dintre care trebuie sã oaleagã pe cea optimã. Din aceastãcauzã, se impune ca expertul sãaibã suficientã experienþã ºi foartebunã pregãtire profesionalã. Dar nufac acest expozeu pentru a scoate înevidenþã calitãþile principale pe caretrebuie sã le aibã un expert, ci pen-tru a atrage atenþia cã soluþia datãprin expertizã ºi care trebuie respec-tatã în proiectul de intervenþie ce seva elabora, este de o importanþãmajorã pentru investiþia care se varealiza.

Dacã soluþia datã de expert nueste corectã, investiþia poate ficostisitoare, fãrã a rezolva temeinicproblemele care au condus la nece-sitatea ei. Totodatã, aº dori sã atragatenþia asupra faptului cã alegereaexperþilor prin licitaþii, pe baza costu-lui cel mai mic, nu poate garantaefectuarea unei expertize corecte.

Desigur, fiecare investitor doreºtesã cheltuiascã cât mai puþin, dar tre-buie avut în vedere cã economisireaminorã ce se face printr-o expertizãieftinã poate duce la costuri foartemari la capitolul execuþie, care au opondere mult mai mare. Costuriledevin ºi mai mari dacã soluþia dinexpertizã este incorectã, iar durabili-tatea lucrãrii nu este, deci, asiguratã.

Nu fac apologia costurilor mariale expertizelor, ci doar subliniezimportanþa acestora. De aceea, con-sider cã la alegerea experþilor tre-buie þinut cont nu numai de costulcel mai mic, ci ºi de performanþeleacestora, de modul în care au capa-bilitatea de a rezolva optim soluþiileconstructive.

Poate vã puneþi întrebarea de ceam fost tentat sã scriu acest material.Este simplu. Am întâlnit în decursulactivitãþii mele o serie de expertizenecorespunzãtoare (ca sã nu folo-sesc alt termen). Unele au trebuit sãfie refãcute, cãci prevedeau soluþiineaplicabile. Altele prevedeau soluþiimult prea costisitoare, fãrã a rezolvaproblemele de fond. Sunt multe despus despre experþi ºi expertize dardeocamdatã mã opresc aici. �

Legea fundamentalã a construcþiilor – Legea nr. 10/1995, denumitã „Legea calitãþii în construcþii“ - areprevãzute douã reguli interesante, care nu se regãseau în vechea lege similarã, emisã înainte de 1990 ºianume:

• orice intervenþie asupra unei construcþii existente (modernizare, modificare, transformare, consoli-dare, reparare etc.) se face prin avizarea proiectului respectiv de cãtre proiectantul iniþial al construcþieisau pe baza unei expertize tehnice elaboratã de cãtre un expert tehnic atestat;

• proiectele elaborate pentru realizarea unei construcþii sau a unei intervenþii de tipul celor amintite maisus trebuie sã fie însuºite obligatoriu de un verificator de proiecte atestat, altul decât elaboratorul.


Soletanche Bachy

Soletanche Bachy este un antreprenor general în domeniul geotehnicii ºi ingineriei civile.

Lansat ca specialist în tehnologii de injectare a pãmânturilor, în timp ºi-a însuºit o gamã completã de metode ºi

tehnologii specifice ingineriei geotehnice, fundaþiilor speciale, lucrãrilor subterane, lucrãrilor de îmbunãtãþire a

terenurilor sau de tratare ºi control al poluãrii.

Arta de a construi o fundaþie este la fel de veche ca lumea însãºi, dar desãvârºirea sa ºtiinþificã, mai exact, geo-

tehnicã, s-a declanºat abia din anii 1920. Soletanche ºi Bachy, fondate în 1947, respectiv 1927, au fost pionierii

acestei noi discipline ºi în doar trei generaþii, au perfecþionat ºi lansat cele mai multe inovaþii tehnice, care au revo-

luþionat tehnologiile din domeniul fundaþiilor speciale. Fuziunea lor, în anul 1997, a consolidat poziþia de lider în

acest sector. Dupã mai multe decenii de expansiune auto-finanþatã, Soletanche Bachy realizeazã o cifrã de afa-

ceri de 1,4 miliarde de euro, numãrând peste 8.000 de angajaþi localizaþi în 50 de þãri.

Din cele 60.000 de proiecte, finalizate cu succes în peste 100 þãri, se pot menþiona: etanºarea ºi repararea marilor

baraje; ziduri de protecþie pentru centralele nucleare; tunelele de metrou pentru cele mai multe oraºe; cele mai

adânci fundaþii pentru cele mai înalte turnuri din Asia, Europa ºi Orientul Mijlociu; restaurarea monumentelor istorice;

cele mai ambiþioase structuri maritime, precum ºi o multitudine de lucrãri de micã anvergurã, care demonstrezã

capacitatea tehnicienilor ºi inginerilor de a rãspunde la cerinþele variate ale pieþelor locale.

Motto-ul „BAZEAZÃ-TE PE NOI / BUILD ON US“ exprimã spiritul dinamic al companiei ºi care evidenþiazã valori

larg acceptate, cum sunt: siguranþa persoanelor, fiabilitatea produselor, stabilitatea structurilor, excelenþã tehnicã ºi

inovaþie. �


Colector de ape uzate menajererealizat pe DN 1 – sectorul 1, Bucureºti

Printre numeroasele obiective demare complexitate ºi nivel calitativridicat, finalizate de Grupul de firmeErbaºu în cursul anului 2012 senumãrã ºi Construcþia ºi reabili-tarea sistemului de alimentare cuapã, canalizare, drenaj ºi drumuriurbane în partea de nord aBucureºtiului (56,39 km reþea ali-mentare cu apã, 51,34 km reþeacanalizare ºi lucrãri de drumuri –21,44 km).

Prin ansamblul de operaþiuni vizatede aceastã lucrare s-a avut în ve-dere îmbunãtãþirea condiþiilor de traideficitare pentru numeroºii locuitoridin zonã.

Din cauza condiþiilor tehnice dinzona ºantierului (imposibilitateaefectuãrii de sãpãturi deschise,pentru a nu fi deterioratã struc-tura de rezistenþã a podului dinzona Jandarmeriei, necesitateaafectãrii într-o mãsurã cât maimicã a infrastructurii bretelei

podului ºi diminuarea costurilorde refacere a sistemului rutierrespectiv, precum ºi apropierea deproprietãþile private) s-a impus ca,pentru realizarea colectorului deape uzate menajere, sã fie folositforajul – Pipe Jacking, metodã uti-lizatã de puþine firme de con-strucþii din þara noastrã.

Astfel, colectorul de ape uzatemenajere, în lungime de 514 metri, afost realizat prin metoda tuburilorîmpinse (Pipe Jacking) cu tuburi dinbeton armat Dn 120.

Lucrarea respectivã a fost reali-zatã cu utilaje de micro tunel deultimã generaþie, deosebit de perfor-mantã, furnizatã de compania derenume mondial HERRENKNECHT.

Consultant cu sarcini de verifi-care a calitãþii obiectivului din parteabeneficiarului a fost desemnatãcompania Hill International SA.Aceasta a consemnat faptul cãlucrarea rãspunde celor mai exigentecerinþe de calitate ºi siguranþã.

Prin amplele ºi complexele opera-þiuni realizate în cadrul acesteilucrãri, în mod special a Colectoruluide ape uzate menajere de pe DN 1,asocierea Construcþii Erbaºu SA ºiPWT Wasser und AbwassertechnickGmbH au realizat, cu mare profesio-nalism, o investiþie emblematicãpentru inginerii constructori români. �

ANTREPRENOR: Construcþii Erbaºu SAPWT Wasser und Abwassertechnick GmbH

BENEFICAR: Primãria Municipiului BucureºtiPROIECTANT GENERAL: Grupul de firme ErbaºuPROIECTANT SPECIALITATE PIPE JACKING: Romair Consulting SRL

Proiect Bucureºti SASUBCONTRACTANÞI: Apolodor Comimpex SRL, Confort SA Galaþi

Consolidarea ºi conservarea podului natural Ponoarele, jud. Mehedinþi


Investigaþia geotehnicã a munþilor Latoriþei,zona Voineasa - Vâlcea –

în vederea realizãrii unor construcþii Eleonora FIROIU, Toma FLORICÃ - SC BEFAC SRL, Rm. Vâlcea

O investigaþie geotehnicã, a uneianumite zone, este procesul decolectare de informaþii ºi evaluare acondiþ i i lor zonei respective, înscopul proiectãrii fundaþiilor unorconstrucþii.

În zone aflate la altitudini mari,investigaþia geotehnicã este deose-bitã, din cauza problemelor care potfi întâlnite:

• în sol sau roci se poate gãsigheaþã, care influenþeazã zona încare se gãseºte, ca urmare a tem-peraturii sale scãzute;

• schimbãrile climatice permitaccesul pe amplasament pentruperioade scurte de timp ºi influ-enþeazã calitatea rocilor, din cauzaciclului îngheþ/dezgheþ;

• coamele munþilor sunt atacatede agenþii distructivi naturali; aici sepot întâlni zone slãbite, goluri ºi acu-mulãri de ape, izvoarele ce seformeazã din acestea fiind obârºiileunor râuri.

Colectarea datelor geotehnice ºiprezentarea lor într-un raport final sepoate realiza în douã faze; astfel:dupã stabilirea, de cãtre beneficiar, aobiectivului ce urmeazã a fi con-struit, obiectiv care sã conþinã unproiect ºi program de realizare, seva trece la cercetarea ºi evaluareapreliminarã a zonei din punct de vederegeotehnic.

Cercetarea preliminarã se vafinaliza cu un studiu, care va include,

pe lângã date despre stratificaþiazonei, obþinute prin cartãri, obser-vaþii directe pe teren sau prin încer-cãri în sol la sfârºitul verii, atuncicând solul este dezgheþat, ºi datedespre apele de suprafaþã, despreevoluþia apelor subterane, despreprecipitaþii, climã, temperatura solu-lui etc.

Faza preliminarã va fi urmatã decercetarea geotehnicã pe teren (forajecu recoltare de probe) ºi testareaprobelor în laborator. Aceastã etapãva fi finalizatã prin elaborarea studiu-lui geotehic, cu recomandarea sis-temului de fundare.

Lucrarea la care ne referim încele ce urmeazã reprezintã o cerce-tare preliminarã a zonei studiate -Creasta Fratosteanu (gol alpin).

DESCRIERE GENERALÃGeomorfologia zonei munþii Latoriþei

Zona studiatã este situatã înmunþii Latoriþei, care aparþin Carpa-þilor Meridionali, învecinaþi, spre nord,cu cei ai Lotrului ºi spre sud, cu ceiai Cãpãþânii.

Munþii Latoriþei (numele lor pro-vine de la cel al râului Latoriþa, prin-cipalul afluent de dreapta al Lotrului)

sunt formaþi dintr-un ansamblu deculmi, cu o altitudine medie. Peste65% din suprafaþã se situeazã la oaltitudine care depãºeºte 1.600 m.Relieful de culmi joase, a cãror alti-tudine scade sub 1.000 m, are odezvoltare redusã, fiind dispus înextremitatea esticã a axei principalea masivului. Cel mai înalt vârf dinzona centralã este FratosteanuMare (+2.053 m), cu orientare vest-est, reprezentând un important nodorohidrografic.

Sectorul studiat este cuprins întreVârful Fratosteanu Mare (+2.053) ºiVârful Pãrãginosu (+1.976). Distanþadintre Culmea Pãrãginosu ºi VârfulFratosteanu Mare este de cca 4,4 km.În acest interval, cu profil ondulato-riu, se evidenþiazã urmãtoarele ele-mente morfologice naturale: VârfulFratosteanu Mare (+2.053 m), ªauaÎnºirata (+1.910 m), Vârful FratosteanuMic (+1.979), ªaua Repezi (+1.815),Vârful Repezi (+1.815), ªaua Repezi- Pãrãginosu (+1.915), Vârful Pãrãgi-nosu (+1.976 m).

Teritoriul muntos, cuprins între Olt ºi Jiu, din cadrul Carpaþilor Meridionali, reuneºte mai multe masive,cu o altitudine remarcabilã ºi frumuseþi nebãnuite. Între acestea se aflã ºi Munþii Latoriþei, cu o dezvoltaremai redusã în raport cu celelalte masive.

Munþii Latoriþei sunt învecinaþi, spre nord, cu cei ai Lotrului ºi spre sud, cu cei ai Cãpãþânii. Cel mai înaltvârf din zona centralã este Fratosteanu Mare (2.053 m), cu orientare vest-est (un important nod orohidro-grafic). Creasta Fratosteanu (golul alpin) este descrisã, în acest articol, din punct de vedere geotehnic ºigeologic, pentru a putea fi realizate acolo unele construcþii cu destinaþie turisticã sau de vacanþã.

Fig. 1: Valea Lotrului (Gh. Ploaie)


Relieful zoneiRelieful glaciar este dezvoltat la

obârºia râurilor Lotru ºi Latoriþa, câtºi la obârºia unor afluenþi mai mici,cum sunt: Steaja, Balindru.

Existã, în zonã, muchii înguste(creste sau custuri), vârfuri ascuþite,circuri glaciare, trene de grohotiº(fig. 2 ºi 3).

Relieful carstic cuprinde ele-mente de suprafaþã (exocarst) ºisubterane (endocarst). Ca forme desuprafaþã (exocarstice) menþionãmdolinele (fig. 4). Acestea au dimensi-uni reduse (1 m - 6 m diametru), suntînierbate ºi pe alocuri, au dispunereordonatã, sugerând existenþa unuigol subteran ºi câmpuri mici delapiezuri, care se gãsesc pe parteaesticã a muntelui Fratosteanu Mare

(au formã de ºanþuri cu adânciturineregulate ºi pe alocuri sunt înier-bate). Dintre formele endocarstice,sunt cunoscute ºi cartate peºterile.Alãturi de acestea, se regãsescavenurile (puþurile verticale).

Geologia zoneiÎn cuprinsul Munþilor Latoriþei se

disting cele douã unitãþi caracteris-tice Carpaþilor Meridionali: DomeniulGetic (Pânza Geticã) ºi AutohtonulDanubian.

Domeniul Getic (Pânza Geticã)îºi are, în acest sector, limita sasudicã, pe latura care pleacã dinªaua ªtefanu spre est, pe firulLatoriþei de vest pânã la est depârâul Zãnoguþa, unde, întâlnindfalia Olteþ - Puru, suferã o inflexiunespre nord pânã la Valea Vidruþa. Unsolz al Pânzei se întâlneºte pe ver-santul stâng al Latoriþei, în amontede pârâul lui Tocan.

Domeniul Danubian (Autohtonul)se dispune la sud de limita PânzeiGetice ºi cuprinde o mare varietatede roci. La izvoarele Muntinului seaflã elemente ale seriei de Tulisa,cuprinzând ºisturi sericito-albitice,cuarþoase, cu intercalaþii de serpen-tinite ºi lentile de azbest. Pe alocuri,afloreazã calcare cristaline ºi dolo-mite. Modelate puternic de agenþiiexogeni, rocile calcaroase se înscriuîn relief sub forma unor stanei izo-late sau piscuri stâncoase ruiniforme(Pietrile 1.881, Mogoºu - 1.960 m).

ClimaBazinul Lotrului se situeazã în cli-

matul complex al Carpaþilor Meri-dionali, respectiv în etajul munþilormijlocii, cuprins între altitudinea de800 m - 1.900 m. Zonele limitrofe ale

bazinului, având o altitudine mairidicatã, prezintã caracteristiciletopoclimatice ale munþilor înalþi. Dela vãrsarea Lotrului ºi pânã la Voi-neasa, dominã topoclimatul dedepresiune.

Primul îngheþ al solului în terenurigoale se produce în jurul datei de30 noiembrie, la 800 m altitudine ºila 27 octombrie la 1.100 m. Îngheþulsolului, prin intensitatea ºi durata lui,are implicaþii în aprovizionarea cuapã a solului, în dinamica activitãþiimicrobiologice a solului, precum ºiasupra scurgerilor de suprafaþã aleapei provenite din topirea zãpezilor.Adâncimea de îngheþ este impor-tantã pentru fundarea obiectivelor ºiamplasarea conductelor de apã.

STAS-ul 6054/77 indicã adân-cimea de îngheþ pentru munþiiLatoriþa la 1,10 m - 1,20 m. În confor-mitate cu prevederile STAS 1709/1-90,zona Fratosteanu se aflã în tipul cli-matic 1 alpin.

Precipitaþiile sunt bogate situân-du-se în jurul valorilor de 1.200 mm– 1.400 mm anual, în zona înaltã ºi800 mm – 1.000 mm anual, în loca-litãþile de pe firul vãii. În mai - iuniese constatã valori maxime aleprecipitaþiilor, în timp ce în august -septembrie valoarea lor este foartescãzutã. Se mai înregistreazã ocreºtere a precipitaþiilor în octombrie- noiembrie. Cãderea precipitaþiilor,sub formã de ploaie, se reflectã ime-diat în creºterea debitului ºi turbi-ditãþii afluenþilor din bazinul Lotrului.

Încãrcãrile de zãpadã se stabi-lesc conform ordinului 2225/27.12.2005,cod de proiectare. Evaluarea acþiuniizãpezii asupra construcþiilor, indica-tiv CR 1-1-3-2005, pentru Mãlaia -Voineasa, judeþul Vâlcea, are valoa-rea SO K = 2,0 kN/m2.

Regimul eolian: în etajul climaticsubalpin circulaþia aerului este foarteintensã, perioada de calm fiind foartemicã. În celelalte etaje climatice, cir-culaþia aerului este mai moderatãdar destul de activã. Intensitateavântului este mai mare în etajul sub-alpin, care ajunge pânã la cca 60 m/secla 1.700 m altitudine ºi descreºte cualtitudinea, variind, în funcþie dedirecþie, între 1-4 m/sec.

Fig. 2: Cãldarea glaciarã cu Lacul Negru

Fig. 3: Vârful Fratosteanu Mare dinspreFratosteanu Mic

Fig. 4: Doline pe Fratosteanu Mic



Situaþia seismicãJudeþul Vâlcea este situat în

partea de sud a þãrii ºi este supusefectelor a douã tipuri de miºcãriseismice: miºcãri cu caracter local ºimiºcãri cu caracter regional. În con-formitate cu STAS-ul 11100/93, zonamuntoasã Latoriþa se aflã în zonagradului 71 macroseismic dupã scaraRichter. Normativul P100-1706indicã, pentru zona munþilor Latoriþei,Tc = 0,7 sec, ag = 0,16 g pentru IMR100 ani.

DESCRIEREA ZONEI STUDIATEDate generale

Pentru elucidarea constituþiei lito-logice pe amplasamentul studiat, aufost efectuate, în lunile august - sep-tembrie 2010, prospecþiuni geologice;au fost inventariate deschiderile na-turale, au fost fãcute sondaje în terenprin sãpãturi manuale ºi recoltãri deprobe din deluviu, stâncã.

În baza datelor din literaturã ºi acelor obþinute din teren, a fost dese-nat profilul geologic al zonei.

În zonã, orizonturile existente auurmãtoarea alternanþã: între VârfulFratosteanu Mare ºi ªaua Înºirataexistã un pachet de cuarþite stratifi-cate dure, fisurate, cuprinse intensde procesul de alterare (fig. 6 ºi 7).

De la muntele Fratosteanu Micpânã în ªaua Repezi, un pachet decalcare mezozoice, cu grosimeastratului de cca 1.020 m (fig. 8 ºi 9).

În ªaua Repezi - filit.De la ºaua Repezi pânã la Vârful

Pãrãginosu, cuarþite de catazonã, cuincluziuni de cuarþ ºi feldspaþi plagio-clazi (fig. 10 ºi 11).

Stânca iese la zi în numeroaselocuri, în vârfurile amintite, pe flan-curile abrupte ºi în ºei (fig. 12, 13).

Fig. 5

Fig. 6: Fratosteanu Mare Fig. 7: ªaua Înºirata

Fig. 8 Fig. 9

Fig. 10: Vârful Repezi (+2.013) Fig. 11: Vârful Repezi (detaliu)

Fig. 12: Stâncã pe platoul Vf. Repezi Fig. 13: Stâncã în ªaua Înºirata




Stratificaþia zoneiÎn sondajele efectuate au fost

descrise orizonturile:1. Sol vegetal2. Deluviu cu fragmente de rocã

stâncoasã, ca parte dominantã, cuinterspaþiile colmatate cu nisip prã-fos, de îndesare medie

3. Deluviu cu fragmente de cal-car, cu interspaþiile colmatate cu nisipprãfos cenuºiu)

4. Roci metamorfice (stâncã),cuarþite de catazonã stratificate,cutate, cu macrocristale de cuarþ ºifeldspaþi plagioclazi în masa rocii,stratele înclinate, în general, sprenord-est

5. Calcare mezozoice, stratificate,cu avansatã stare de alteraþie, cudoline ºi caverne în masiv, stratulînclinat, în general, spre nord-vest

6. Filit, texturã masivã, structurãfin ºistoasã microblasticã în masã cusericit, muscovit, cuarþ, clorit. Pentruconfirmarea datelor existente în lite-raturã, pe probele recoltate din terenau fost efectuate analize mineralo-gice - petrografice

Date privind apa subteranãIzvoare de apã se întâlnesc în

jurul Vârfului Fratosteanu Mic, înspecial pe flancul de sud al muntelui,la cotele +1.775, +1.878, +1.916(formeazã pârâul Înºirata - afluent alLatoriþei), pe flancul de nord, pârâulStânii Bãtrâne (afluent al râuluiRudãreasa), pe panta Vârfului Repezispre Rudãreasa (pârâul Urzicãritrece prin ªaua Repezi - afluent alrâului Rudãreasa) la cota +1.825, dinªaua Repezi se formeazã pârâul Pãrã-ginosu, afluent al râului Rudãreasa.

Pe timp secetos izvoarele seepuizeazã, ceea ce demonstreazão capacitate redusã de înmaga-zinare a orizonturilor de la suprafaþã,deluviu, fisuraþia stâncii, caverne.

Dintr-una din ramurile izvoruluiÎnºirata a fost recoltatã o probã deapã care a fost analizatã în laborator(s-au obþinut urmãtorii parametri –pH = 5,5, Ca2+ = 18,43, Mg2+ = 8,75 mg/l,HCO3- = 61 mg/l, Cl- = 21,27 mg/l,Duritate totalã = 4,60G, Duritate per-manentã = 1,80G, Duritate tempo-rarã = 2,80G).

Aceste ape cu duritate micã(duritatea temporarã cuprinsã între0-60G), întâlnite frecvent în naturã cafiind provenite din ploi, pâraie, râuri,care traverseazã zone cu roci greusolubile, sunt foarte periculoase pen-tru betoane. Ele pot determina ocoroziune de gradul I, care constã îndizolvarea ºi levigarea hidroxiduluide calciu Ca(OH)2 din piatra durã.Simultan cu levigarea hidroxidului decalciu, are loc ºi scãderea pH-ului.Se recomandã utilizarea, pentrubetoane, a cimenturilor amestecate,de tipul cimentului de zgurã. Un altfactor important pentru rezistenþabetonului în timp, la acþiunea apelorcu duritate micã, îl reprezintã com-pactitatea.

CONCLUZIIDin cercetãrile efectuate a rezultat

urmãtoarea stratificaþie a terenului:• la suprafaþã, sol vegetal cu gro-

simi variabile, în ºei, de cca 0,30 m,iar pe pante, de 0,20 m. În zonele custâncã, la suprafaþã solul lipseºte;

• urmeazã orizontul deluvial,alcãtuit din bolovãniºuri cu elementecolþuroase, rezultate prin sfãrâ-marea rocii existente în jur, astfel cã,în zone cu ºisturi, deluviul conþineelemente ºistoase, iar în zona stra-tului de calcar, elemente de calcar;grosimea stratului deluvial variazãde la 0 (pe pante) la 5,00 m sprebaza versantului ºi în ºei;

• sub deluviu, se întâlneºte stâncã,care este de urmãtoarele categoriilitologice: cuarþite (pe cca 3,4 kmFratosteanu Mare, Vârful Repezi ºiVârful Pãrãginosu), filit (în ªauaRepezi) ºi calcare pe cca 1,00 km(ªaua Înºirata ºi Vârful FratosteanuMic).

În doline, craterele sunt umplutecu nisip argilos foarte umed, moale,cu elemente de rocã în masã. Pen-tru a determina rezistenþa la pene-trare într-o dolinã de pe munteleFratosteanu Mic, a fost executatã openetrare dinamicã cu penetro-metrul dinamic uºor. La adâncimeade 6 m, unde a fost opritã pene-trarea, terenul era moale.

La partea superioarã a goluluialpin, suprafaþa terenului, exceptândvârfurile care au formã ascuþitã, seînscrie sub formã de mici platouri cudimensiuni variabile.

Privind pantele coamelor, se evi-denþiazã pante abrupte pe latura deest a Vârfului Fratosteanu Mare ºiFratosteanu Mic. La FratosteanuMare, în zona cu pantã abruptã, s-aformat Cãldarea Fratosteanu (pro-ces glaciar), unde existã ºi LaculNegru (cu nivel variabil în timp, înperioadele secetoase seacã), lac încare îºi are obârºia pârâul Rudã-reasa.

Tabelul 1: Stratificaþia întâlnitã în foraje�� urmare din pagina 30

La Vârful Repezi, versantulabrupt se aflã pe partea de sud amuntelui, spre valea Latoriþa. Înacestã zonã se observã o îngrã-mãdire a deluviului, rezultat din frag-mente dislocate din masiv, pe pantã,cãtre limita golului alpin cu pãdureade brad.

În zona Vârfului Pãrãginosu (Cul-mea Pãrãginosu), versantul abrupteste pe partea de nord a coamei. Înzonele cu stâncã din cuarþit, nu suntprezente goluri subterane, stabili-tatea terenului fiind bunã.

În zona calcarelor mezozoice, seindentificã 3 doline care demon-streazã prãbuºiri ale unor goluri sub-terane neidentificate, peºteri.

În zona calcarelor, amplasamen-tele vor fi testate, prin metode geofi-zice ºi în profunzime, pentru evitareagolurilor subterane.

În zona muntelui Fratosteanu Micau fost identificate 3 izvoare, careconfirmã, de asemenea, existenþaunor caverne în masivul de calcare.

Din relatãrile ciobanilor care pãs-toresc oile în zonã, reiese cã, petimp secetos, izvoarele se epui-zeazã, ceea ce demonstreazã oînmagazinare restrânsã a apei dinprecipitaþii.

În zonã existã mai multe drumuride acces, care urmeazã a fi experti-zate în faza urmãtoare astfel încâtsã fie aleasã cea mai bunã variantã,din punct de vedere tehnico-eco-nomic.

Dupã aceastã fazã preliminarã,în care au fost stabilite problemelezonei, urmeazã cercetarea geo-tehnicã pe fiecare amplasamentunde se va construi, cu foraje ºirecoltare de probe ce vor fi testate înlaborator, pentru determinarea carac-teristicilor ºi parametrilor geotehnici.

BIBLIOGRAFIE1. Geomorfologia României -

Relief, tipuri, genezã, regionare -Editura Fundaþiei România deMâine, Gr. Posea 2005, ediþia a Il-a;

2. Geografia fizicã a României(Gr. Posea), Editura Fundaþiei Româ-nia de Mâine, partea I, Clima, Apele,Biogeografia, Solurile, Hazarde natu-rale, 2004;

3. Geografia fizicã a României(Gr. Posea), Editura Fundaþiei Româniade Mâine, partea I, Date generale,Poziþia geograficã, Relief, 2003;

4. Munþii Lotrului (Gh. Ploaie, V.Trufaº, C. Trufaº, G. Apostol), Edi-tura Carro, Bucureºti, 1996;

5. Munþii Latoriþei (Gh. Ploaie),Editura Sport-Turism, Bucureºti, 1987;

6. Valea Lotrului - monografie,(Gh. Ploaie), Editura Sport-Turism,Bucureºti, 1973;

7. Geotechnical site investigationguidelines for building foundations inpermafrost, Department of PublicWorks and Services Government ofthe Northwest Territories, I. HolubecConsulting Inc., January 2010;

8. Buletine analizã mineralogicã -petrograficã - PETROM SA / ICPTCâmpina, secþia Zãcãmânt - Labora-tor Geologic, noiembrie 2010. �


Vremea bilanþurilor

În ciuda scãderii constante apieþei de profil, a creºterii preþurilormateriei prime ºi a tendinþei româ-nilor de a se îndrepta spre categoriide produse mai ieftine, Saint-GobainConstruction Products România –din care activitatea Rigips este oparte - estimeazã, pentru 2013, pãs-trarea cifrei de afaceri la nivelul anu-lui 2012. Structura cifrei de afacerieste alcãtuitã din contribuþia siste-melor uscate, care reprezintã peste2/3 din totalul afacerii ºi a sistemelorumede, care ocupã restul.

Având un portofoliu bogat deproduse fabricate ºi comerciali-zate, Saint-Gobain Rigips este printreliderii pentru fiecare segment depiaþã în care activeazã.

Anual compania investeºte între1,3 ºi 2,3 milioane de euro în eficien-tizarea proceselor ºi în retehnologi-zarea unitãþilor de producþie. În 2012,

de pildã, compania a investit circa450.000 de euro într-un sistem decolectare, filtrare ºi evacuare aapelor din carierã, aproximativ270.000 de euro într-o unitate pilotde reciclare a deºeurilor de gips-carton, care permite reutilizareadeºeurilor ºi reducerea gradului devalorificare a rocii naturale din cari-erã, iar în 2013 a deschis un noudepozit ºi un sediu administrativ lafabrica de ipsos din Turda, oinvestiþie totalã de circa 1,3 milioanede euro.

Principalele categorii de clienþi aicompaniei sunt reprezentante deconstructori ºi arhitecþi dar ºi deinstalatori ºi aplicatori, pentru careau fost implementate cursuri prac-tice ºi teoretice la ºcoala de laPloieºti ºi demonstraþii practice,fãcute la nivel naþional, la care auparticipat peste 2.000 de persoane.

O altã categorie importantã declienþi este reprezentatã de auditoriienergetici, o categorie nouã de pro-fesioniºti, pentru care compania adezvoltat, împreunã cu activitãþileIsover, Weber ºi Glass, un programde calcul al eficenþei energetice aclãdirilor. Pe lângã „radiografia” situ-aþiei existente a unei clãdiri sauproiect datã de calculul menþionat,proiectul propune ºi soluþii alternative,capabile sã amelioreze semnificativstatutul termic al clãdirilor respective.

Investitorii ºi dezvoltatorii unorproiecte imobiliare speciale aparþi-nând programelor de locuinþe, sãnã-tate, educaþie, turism sau birourireprezintã o altã categorie de clienþi.

Piaþa de profil înregistreazã redu-ceri ºi în 2013, în contextul scãderii

continue a sectorului construcþiilor, acreºterii costurilor de producþie, darºi a orientãrii clienþilor cãtre pro-dusele cu preþuri mici. De aseme-nea, necunoaºterea standardelor deproiectare ºi construcþie, absenþaunui sistem de control serios ºi opiaþã a muncii care nu oferã suficientpersonal calificat, sunt factori ceîmpiedicã o progresie mai dinamicãa pieþei de profil.

Deºi nu existã date provenitedintr-o monitorizare oficialã, estimãmcã piaþa de gips-carton din Româniava atinge, în 2013, o valoare de circa88-90 milioane de euro, cu volumeprevizionate cu mult sub valoarea de40 de milioane m2.

Saint Gobain Rigips este prezentãdin 1994 în România ºi ºi-a dezvol-tat permanent portofoliul de produseºi servicii oferite pentru amenajãrileinterioare. Compania dezvoltã ºi pro-moveazã soluþii, sisteme ºi serviciiinovatoare, de calitate superioarã,apte sã rãspundã celor mai diversenevoi constructive, funcþionale, esteticeºi economice.

Saint-Gobain Rigips este prezentã,la nivel naþional, prin intermediul celoraproximativ 200 de distribuitori cupeste 300 de puncte de vânzare.

Compania are ºi trei unitãþi deproducþie: una de procesare a rociiîn comuna Mihai Viteazu, judeþulCluj, o fabricã de plãci de gips-car-ton ºi alta de ipsos de construcþii ºiipsos industrial, cu spaþii de depozi-tare proprii, toate situate în Turda,precum ºi un depozit în Bucureºti.

Întreaga echipã a societãþii esteformatã din peste 250 de angajaþi. �

Ca la oricare sfârºit de an, societãþile cu profil de construcþii îºi trag linia sub activitãþile desfãºuratepentru a consemna eficienþa muncii depuse. Este un moment bilanþier care în urma rezultatelor obþinutepoate constitui baza unor planuri pentru perioada urmãtoare.

De la un asemenea moment, organizat recent de Saint-Gobain Rigips România, unul dintre cei maiimportanþi producãtori de sisteme uscate, ipsosuri ºi plafoane din România, vã oferim câteva informaþiiprezentate de arhitect Constantin Hariton, director general.

arh. Constantin Hariton -director general Saint-Gobain Rigips România


Rigips Trophy România, prima ediþie localãorganizatã de Saint-Gobain Rigips

Competiþia este structuratã peºase categorii:

• gips-carton (spaþii interioaredintr-o cladire nouã sau renovareaunei clãdiri existente, la care s-aufolosit sisteme pentru pereþi, plafoaneºi podele);

• ipsos (proiectele în care suntfolosite produsele ºi sistemele pebazã de ipsos, care au ca rezultatinterioare ºi exterioare unice ºi fini-sarea de cea mai înaltã calitate);

• inovaþii ºi soluþii durabile(proiecte care exceleazã în folosireaunor materiale de construcþie pri-etenoase cu mediul, sau proiectecare oferã soluþii inovatoare, saucare folosesc soluþiile Rigips într-unmod neconvenþional);

• clãdiri rezidenþiale (spaþii inte-rioare dintr-o clãdire de locuinþenouã sau renovatã, care ilustreazãfolosirea sistemelor bazate pe pro-duse performante, sau îmbunãtãþiriestetice relevante sectorului);

• solutii mixte (spaþii interioaredintr-o clãdire nouã, sau spaþii reno-vate din clãdiri existente, din sec-toare precum leisure, comercial ºiretail);

• soluþii pentru segmente spe-ciale (premiazã realizãrile de spaþiiinterioare dintr-o clãdire nouã, sau

spaþii renovate dintr-o clãdire exis-tentã aparþinând unuia din seg-mentele urmãtoare: educaþie, spitaleºi/sau hoteluri).

Perioada de înscriere pentruparticiparea la concurs este între1 noiembrie – 3 decembrie, 2013.

În competiþie se pot înscrie toateconstrucþiile care vor fi finalizatepânã la data de 31 decembrie 2013,care nu au participat la ediþiile ante-rioare ale concursului Saint-Gobain

Gypsum International Trophy, con-strucþii la realizarea cãrora s-aufolosit sisteme complete Rigips® ºiîn cadrul cãrora a fost implicat unreprezentat al companiei.

Proiectele sunt evaluate conformcriteriilor stabilite de juriul competiþieiinternaþionale ºi iau în considerarecalitatea execuþiei, funcþionalitatea ºiestetica, precum ºi respectarea ce-rinþelor tehnice ºi dezvoltarea unorsoluþii inovatoare.

În 2013, Saint-Gobain Construction Products România - Rigips Business Unit a lansat Rigips TrophyRomânia, prima ediþie localã a competiþiei Saint-Gobain Gypsum International Trophy.

Competiþia internaþionalã se organizeazã, începând cu anul 1998, o datã la fiecare 2 ani, într-o capitalãeuropeanã, fiind unul dintre cele mai importante evenimente din industria gipsului. Ea a fost lansatã avândca obiectiv recunoaºterea ºi rãsplãtirea calitãþii ºi unicitãþii execuþiei sistemelor uscate (prin folosireagips-cartonului) ºi umede (folosind ipsosul) de cãtre firmele de construcþii. Trofeul promoveazã excelenþaºi inovaþia în utilizarea produselor pe bazã de gips ºi a sistemelor aferente. Totodatã, trofeul stimuleazãcrearea de soluþii noi, soluþii care sã rãspundã provocãrilor momentului: eficienþã energeticã, protecþiamediului înconjurãtor, dezvoltare durabilã. În acelaºi timp, este apreciatã ºi recunoscutã buna colaboraredintre diversele echipe implicate în realizarea unui proiect de succes: constructor, arhitect, inginer struc-turist, aplicator/montator, furnizor de materiale etc.

Hotel Central Plaza din Piatra Neamþ



În cadrul unei gale de premierecare va avea loc în data de 12 decem-brie a.c., la Casa Vernescu dinBucureºti, se vor desemna câºtigã-torii celor 6 categorii. Fiecare câº-tigãtor va primi un trofeu.

Proiectele câºtigãtoare pot repre-zenta România la competiþia inter-naþionalã din 2014, competiþie ce vaavea loc la Berlin ºi la care vor par-ticipa peste 30 de þãri.

România a fost prezentã la ediþiileanterioare ale Saint-Gobain GypsumInternational Trophy cu proiecte pre-cum: restaurare Atheneul Român,Plaza România – Movieplex, restau-rare Palatul de Justiþie, MuzeulNaþional de Artã al României, CrystalTower, restaurare Casa Budiºteanusau Hotelul Central din Piatra Neamþ.Acesta din urmã a ºi fost desemnatcâºtigãtorul categoriei Inovaþie, în2012, la Londra, datoritã utilizãrii

unor soluþii noi de închideri exte-

rioare, aplicabile unor supraînãlþãri

sau a unor extinderi de volume.

Printre proiectele internaþionale

care au câºtigat premii la ediþiile

anterioare ale Saint-Gobain Gypsum

International Trophy, se numãrã ºi

Terminalul 2 al Aeroportului din

Dublin, muzeul Guggenheim din

Bilbao, Centrul Acvatic din Londra,

Centrul Niemeyer din Spania, Teatrul

din Bordeaux sau oraºul cultural din

Santiago de Compostella.

Rigips Trophy îºi propune sã de-

vinã, încã de la prima ediþie, unul

dintre cele mai importante eveni-

mente pentru constructori, monta-

torii de gips-carton ºi aplicatorii de

soluþii umede de ipsos, recunos-

cându-le acestora profesionalismul

în execuþia lucrãrilor ºi folosirea

soluþiilor inovatoare. Totodatã, fiind

orientat ºi cãtre componenta este-

ticã ºi inovatoare a soluþiilor puse în

operã, trofeul premiazã implicit ºi

calitatea arhitecturii spaþiilor selecþio-

nate ºi premiate. �

„Compagnie de Saint-Gobain” a fost fondatã în 1665, la iniþiativa lui Jean Louis Colbert, ministrul de finanþe al luiLudovic al XIV-lea, fiind, astãzi, unul dintre primele 100 grupuri industriale din lume.

Grupul Saint-Gobain, lider mondial în domeniul Habitat-ului ºi al materialelor de construcþii, cu o cifrã de afaceri de peste42 miliarde de euro în 2011, este prezent în peste 64 de þãri, unde opereazã cu peste 190.000 de angajaþi. Saint-Gobaincerceteazã, dezvoltã ºi oferã soluþii inovatoare, apte sã ofere cel mai bun rãspuns provocãrilor critice ale prezentului ºiviitorului acestui vast domeniu.

În România, Saint-Gobain grupeazã cinci societãþi (Saint-Gobain Construction Products cu diviziile Isover, PAM, Rigipsºi Weber, Saint-Gobain Glass România, Saint-Gobain Abrazivi, MTI Impex Braºov ºi Brodrene Dahl) cu circa 1.000 deangajaþi ºi opereazã 11 unitãþi de producþie în ºase situri industriale localizate în Braºov, Brãneºti, Cãlãraºi, Ploieºti, Satu-Mare ºi Turda.

Hotel Central Plaza din Piatra Neamþ - interior

Hotel Central Plaza din Piatra Neamþ - interior



(Continuare din numãrul anterior)

PARDOSELI INDUSTRIALEPOST TENSIONATE

Pretensionarea suprastructuriloreste utilizatã deseori în timp ce fun-daþiile, pardoselile au fost doar une-ori pretensionate. Proiectarea uneiplãci pe sol este complicatã dincauza interacþiunii duale dintresuprastructurã ºi terenul de fundare.Cu toate acestea, în timp ce sis-temul static ºi proprietãþile materi-alelor suprastructurii sunt binecunoscute, cunoºtinþele despreparametrii principali ai terenului suntinfluenþate de acurateþea deter-minãrilor, ºi nu în ultimul rând, deinterpretarea rezultatelor obþinute.Simplificarea calculelor inginereºtieste, astfel, indispensabilã. Mai multdecât a efectua analize sofisticate,proiectantul ar trebui sã-ºi cana-lizeze eforturile cãtre un conceptechilibrat ºi o detaliere cât mai rea-listicã, pentru transferul eficient alîncãrcãrii cãtre teren. În afara uneiselecþii adecvate a configuraþieistructurale, posibilitatea introduceriiunui sistem de forþe active prin pre-tensionare este una dintre metodeleprincipale în proiectarea pardoselilorindustriale.

Interacþiunea teren - structurãAcþiunile gravitaþionale ºi cele la-

terale, aplicate pe o structurã, con-duc la o stare de tensiuni ºideformaþii semnificative în terenul defundare. La o anumitã distanþã faþãde fundaþie, deformaþia terenului vafi foarte micã, neglijabilã (fig. 14).Terenul aflat în afara zonei active nuva influenþa, în mod semnificativ,comportarea structurii în ansamblu

ºi astfel, aceastã parte poate fimodelatã în calcule ca rigidã.

În figura 14, partea deformabilãa terenului de sub fundaþie ºiregiunea din imediata apropiere,care poate fi idealizatã ca rigidã,sunt numite în continuare A ºi B.Graniþa dintre cele douã regiunipoate fi determinatã pe baza uneianalize de eforturi, iar Regiunea Apoate fi modelatã ca parte a întreguluisistem structural. Aplicând metodecunoscute, poate fi realizatã oanalizã comprehensivã a interacþiu-nii structurii cu terenul ºi atât dimen-sionarea, cât ºi detalierea fundaþieiºi suprastructurii pot începe cu uti-lizarea unor metode convenþionale.În timp ce astfel de consideraþii pot fiutile, în principiu, dificultãþi practiceîmpiedicã aplicarea lor, în general. Înparticular, comportarea concretãnelinearã ºi comportarea realã întimp se adaugã complexitãþii proble-mei. În plus, parametrii terenului,determinaþi prealabil acestei analize,pot fi limitaþi. Proprietãþile terenuluiprezintã variaþii considerabile. Oricum,orice investigare a terenului este li-mitatã ca scop ºi dimensiune, iarrezultatele unei astfel de investigaþiinu sunt uºor de interpretat. În celedin urmã, tensionãrile reziduale dinteren nu sunt foarte cunoscute ºiastfel, influenþa lor asupra com-portãrii structurii ca întreg nu poate fiapreciatã. Privind asupra acestorprobleme este nerealistic sã credemcã vreo analizã ar putea conducespre o reprezentare exactã a ten-sionãrilor ºi deformãrilor întreguluisistem structural. Aºadar, trebuieadoptate abordãri inginereºti simpli-ficate. În mod obligatoriu, astfel de

abordãri se referã la modul în carerezultantele cunoscute ale tensio-nãrii M, N ºi T, de la baza supra-structurii pot fi transmise, prinfundaþie, cãtre teren. Abordãridiferite ale problemei conduc la dis-tribuþii diferite ale presiunii terenuluila talpa fundaþiei. În mod clasic,transmiterea forþelor de forfecare Tpoate fi vãzutã ca o problemãsecundarã, în comparaþie cu trans-miterea forþelor gravitaþionale, N ºi amomentelor, M.

O abordare convenþionalã esteaceea în care suprastructura esteanalizatã presupunând o fundaþierigidã. Reacþiunile determinate labaza suprastructurii sunt aplicate caîncãrcãri ce acþioneazã asupra fun-daþiei, iar forþele ºi momentelerezultate sunt considerate pentrudimensionarea fundaþiei. În funcþiede modul în care se determinã dis-tribuþia presiunii pe teren, se pot dis-tinge mai multe metode: metodadistribuþiei liniare a presiunii terenu-lui, metode simple ºi avansate careconsiderã fundaþia elasticã ºi altemetode mai sofisticate.

Probleme privind calculul, conformareaºi diferite aspecte apãrute la pardoselile industriale (II)

prof. dr. ing. Augustin POPA, º. l. dr. ing. Nicoleta ILIEª - Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca,Facultatea de Construcþii, Departamentul Structuri

Fig. 14: Zona activã în terenul de fundare


Pentru fundaþii relativ mici ºi/saurigide, metoda distribuþiei liniare apresiunii terenului (fig. 15) este con-sideratã acceptabilã. Distribuþia pre-siunii terenului se obþine din echilibrulcu rezultantele globale ale încãrcã-rilor din structurã. Pentru un numãrrelativ mare ºi/sau flexibil de fundaþii,metoda fundaþiei elastice (fig. 16)este mai potrivitã. Aceastã metodãpresupune cã presiunea terenuluieste proporþionalã cu deformaþiafundaþiei. Constanta de proporþiona-litate ks este coeficientul de pat.Valoarea lui ks trebuie determinatãprintr-o analizã de tasare. În general,ks poate varia în lungul fundaþiei.Pentru calcule preliminarii esteacceptabilã, însã, o valoare medieconstantã a lui ks. Valorile lui ks seobþin din literatura de specialitatesau pe baza încercãrilor din teren.

Pentru un teren necoeziv ºi o fun-daþie flexibilã, tasãrile vor fi neuni-forme, cu valori maxime care aparlângã marginea fundaþiei. Pentru unteren coeziv ºi o fundaþie flexibilã ºitasãrile vor fi neuniforme, dar tasa-rea maximã va apãrea în centrul fun-daþiei (fig. 17). Oricum, presiuneaterenului sub o fundaþie flexibilã vatinde sã fie mai mult sau mai puþinuniformã. Pentru o fundaþie rigidã,tasãrile vor fi mai mult sau mai puþinuniforme, având în vedere cã dis-tribuþia presiunii terenului va fi neuni-formã, cu valori maxime ce aparlângã centrul fundaþiei pentruterenuri necoezive ºi lângã marginepentru terenuri coezive. Aceastarelevã faptul cã, pentru o fundaþieîncãrcatã uniform, coeficientul de patks poate varia într-o manierã aproxi-mativ asemãnãtoare cu presiuneaterenului sub o fundaþie rigidã. Valo-rile maxime ale lui ks apar lângã cen-trul fundaþiei pentru un teren necoezivºi lângã marginea fundaþiei pentruun teren coeziv. În orice caz, dis-tribuþia lui ks va fi, în general, neuni-formã. Aºa-zisa „metodã simplificatã”

a fundãrii elastice foloseºte o valoa-re medie constantã a lui ks. Pe dealtã parte, mai multe metode avan-sate de calcul al fundaþiilor elasticeiau în considerare variaþia coeficien-tului de pat în lungul fundaþiei.

Metodele sofisticate de determi-nare a distribuþiei presiunii terenuluiconsiderã compatibilitatea dintretasãri ºi deformarea suprastructurii.De fapt, presupunând o fundaþierigidã, abordarea convenþionalãignorã aceastã cerinþã de compatibi-litate. Deformaþiile fundaþiei ar trebuiconsiderate ca acþiuni suplimentareasupra suprastructurii. Ca o conse-cinþã, reacþiunile de la baza supras-tructurii se vor modifica, conducândspre o modificare ulterioarã a defor-maþiilor fundaþiei. Cu metode recurenteadecvate, micile schimbãri viitoareale reacþiunilor ºi deformaþiilor pot fiajustate iar compatibilitatea poate fiaproximatã cu orice precizie.

Proiectantul trebuie sã ia în con-siderare nu doar transferul încãrcã-turilor gravitaþionale, dar ºi transferulîncãrcãrilor laterale. În mod normal,transferul unor forþe de forfecare labaza unei fundaþii este posibilãdatoritã frecãrii dintre fundaþii ºiterenul de fundare. În general, rapor-tul T/N este de ordinul 0,1 sau maipuþin ºi astfel transferul încãrcãrilorlaterale nu creeazã dificultãþi.

Pentru o placã (fundaþie) supusãunei presiuni normale, constante, σ,ºi unui efort de forfecare τ, acesteeforturi sunt transferate de la placãspre suprafaþa de contact de la bazaelementului ºi spre terenul dededesubt. Crescând τ va apãrea odeplasare Δ. Pentru valori mici alelui τ, nu existã o deplasare relativã asuprafeþei de contact. Sub o anumitãvaloare mare a lui τ, vor apãreadeplasãri relative ale suprafeþei decontact, pânã ce întreaga creºtere a

Fig. 15: Distribuþia liniarã a presiunilor la talpa fundaþiei

Fig. 16: Metoda fundaþiei clasice

Fig. 17: Variaþia coeficientului de pat pentru o fundaþie rigidã ºi una flexibilã



lui τ se va datora unei alunecãri pesuprafaþa de contact. Coeficienþii defrecare, μ, depind de natura supra-feþei de contact. Coeficientul de fre-care pentru plãci turnate direct peteren este între 0,7 ºi 2,0. Depla-sarea, Δ, variazã de la aproximativ0,5 pânã la 2 mm, depinzând de tipulsuprafeþei de contact.

Utilizarea pretensionãriila plãci pe sol

Pretensionarea oferã posibili-tatea introducerii unui sistem favora-bil de forþe care acþioneazã asuprabetonului din fundaþie. Componen-tele plane ale forþelor de ancorareproduc o anumitã pretensionare abetonului. Rezultã o rezistenþã cres-cutã la fisuri, rigiditate, impermeabili-tate mai mare, o necesitate mairedusã a rosturilor de dilataþie ºi odurabilitate mai bunã. Mai mult, oaplicare adecvatã a pretensionãriiconduce la o reducere a fisurãrii dincauza hidratãrii betonului, care esteunul din motivele principale pentrucrãpãturile inestetice din pardoseli.

Componentele transversale aleforþelor de ancorare ºi forþele dedeviaþie permit o echilibrare a încãr-cãrilor, rezultând, astfel, o îmbunãtãþirea distribuþiei presiunii terenului ºi orezistenþã de forfecare crescutã.

Alte avantaje ale pretensionãriisunt: reducerea aglomerãrii armã-turii din placã ºi aplicarea concen-tratã a forþelor de ancorare, carecreeazã condiþii favorabile pentrutransferul unor forþe mari, precumreacþiunile ce se dezvoltã din piloþiiunui radier pe piloþi.

Tipuri de post tensionare ce sefolosesc uzual pentru plãci sunt celecu toroane introduse în teci sau cutoroane introduse în teci care seinjecteazã ulterior. Sistemul detoroane introduse în teci oferã urmã-toarele avantaje: toroane subþiri,uºoare ºi flexibile ºi astfel, uºor demanipulat, pierderi mici de tensiune

din frecare, protecþie anticorozivã,lipsa injectãrii tecii. Aplicaþiile prac-tice ale acestui sistem includ pavajeºi plãci pe sol pentru proiecte rezi-denþiale, comerciale ºi industriale.Toroanele introduse în teci ºi injec-tate sunt folosite la fundaþiile maimari. Avantajele sistemului sunt:exploatarea întregii rezistenþe laîncovoiere a armãturii post tensio-nate, posibilitatea de a transferaforþe mari, utilizând toroane mari,comportare îmbunãtãþitã la fisurare.

Pentru a îmbunãtãþi comportareala fisurare este amplasatã în modnormal la partea superioarã fundaþi-ilor pre-tensionate o cantitate mi-nimã de armãturã netensionatã.Valoarea procentului minim dearmare este de aproximativ 0,1%.Avantajele post tensionãrii sunt maievidente pentru valorile eforturilor depost tensionare care încep de la0,25 N/mm2 ºi merg pânã la 2,0 N/mm2.Pentru cele mai multe aplicaþii practice,valorile pre-tensionãrii se încadreazãîntre limitele de 0,75 ºi 1,5 N/mm2.

Metoda distribuþiei liniare a pre-siunii pe teren este o simplificarepotrivitã pentru fundaþiile relativrigide. Pe de altã parte, metoda fun-daþiei pe mediu elastic este reco-mandatã la fundaþiile flexibile. Sub ofundaþie rigidã, tasãrile relative vorrãmâne la 10% sau mai puþin dintasarea totalã. Astfel, sunt bine jus-tificate ipotezele simplificatoare folo-site uzual în proiectare.

În determinarea grosimii unorplãci sau grinzi pe sol, trebuie sã seþinã seama de: grosimea minimãtehnologicã, presiunea maximã admisãpe teren, cerinþele de ductilitate,rezistenþa de forfecare etc.

Pentru fundaþiile rigide, forþele ºimomentele secþionale rezultã dinreacþiunile cunoscute de la bazasuprastructurii ºi a presiunii liniardistribuite a terenului, prin aplicareastaticii simple. Dimensionarea se va

realiza cu metodele cunoscute. Pen-tru fundaþiile flexibile, forþele ºimomentele secþionale nu pot fideterminate prin aplicarea staticiisimple. În locul acesteia, trebuie sãse aplice metoda fundaþiei pe mediuelastic sau o abordare mai sofisti-catã. O fundaþie poate fi rigidã însens general, în timp ce local poatefi destul de flexibilã.

CONCLUZIICa la orice element folosit în con-

strucþii existã mai multe cerinþe. Celemai importante dintre ele sunt: exe-cuþie rapidã, durabilitate ºi costuri derealizare ºi întreþinere scãzute.Cunoscând cerinþele beneficiarilor,trebuie gãsite cele mai economicesoluþii pentru a le îndeplini.

Soluþiile clasice, folosite la reali-zarea pardoselilor - armate cu plasesudate, pot sã asigure durabilitateaºi costuri de întreþinere minime, lacosturi de execuþie minime, daracestea nu satisfac întotdeaunacelelalte exigenþe. Din cauza cos-turilor de execuþie sistemul de par-doseli post tensionate este mai puþinutilizat (totuºi sunt situaþii în careeste inevitabilã folosirea lui), daraceastã soluþie poate sã îndepli-neascã toate cerinþele, dacã estetratatã cu atenþie ºi pricepere.

BIBLIOGRAFIE1. AEBERHARD H. U., GANZ

H. R., MARTI P., SCHULER W.Post-tensioned foundations, VSLInternational LTD Berne (1990);

2. Planºee/pardoseli din betonpentru hale ºi suprafeþe libere - Nor-mativ pentru ciment, Construcþii sub-terane ºi la nivelul terenului;

3. POPA A., FARCAS V., Geoteh-nica, Editura UT Press (2004);

4. *** SR EN 1997-1 Eurocod 7.Proiectarea geotehnicã. Partea 1.Reguli generale (2006).

5. POPA A., ILIEª Nicoleta,Fundaþii, Editura Casa Cãrþii de ªtiinþã,Cluj Napoca (2013). �


SAMENT Grup – soluþii profesionalepentru evacuare naturalã

a fumului ºi gazelor calde, în caz de incendiuSAMENT Grup – producãtor de echipamente profe-

sionale pentru evacuarea naturalã a fumului ºi gazelorfierbinþi în caz de incendiu (NSHEV) este în continuãactivitate de dezvoltare de produse noi, competitive,care sã rãspundã solicitãrilor tot mai pretenþioase formu-late de clienþi, investitori ºi firmele de asigurãri.

În acest an, în mod particular, am fost foarte implicaþiîn lansarea de produse noi, dar ºi îmbunãtãþirea gamelorde produse deja existente prin adãugarea de noi carac-teristici ºi în îmbunãtãþirea celor existente - acesta fiindun rãspuns la cerinþele pieþei, dar ºi la cele ale investitorilorºi ale jucãtorilor importanþi pe piaþa de standardizare:LEEDS, BREEM, DGNB.

Concret, gamele noastre de trape de fum ºi lumina-toare au fost testate pentru permeabilitate la aer ºi efi-cienþa termicã globalã, conform Standardelor Europene

care guverneazã aceste tipuri de teste: EN 1026: 2003/

(permeabilitate la aer) ºi respectiv EN 10077-1,2 (eficienþa

termicã).Rezultatele au fost peste aºteptãri, produsele fiind

certificate în urma testãrilor în laboratoare de specialitate,SAMENT obþinând Clasa 2 ºi Clasa 3 de etanºeitatepentru trapele de fum ºi luminatoare, ºi o valoareexcelentã a coeficientului global de transfer de cãldurãU = 1,3 W/m2K ºi 1,09 W/m2K. Sunt valori care confirmãcalitatea produselor SAMENT plasându-le în topulechipamentelor de acest gen din Europa.

Echipamente cu parametrii corespunzãtori valorilorde mai sus au fost deja implementate cu succes încadrul proiectelor ai cãror investitori au fost nume sonoreîn industrie: ABB Automation, Karlsberg, DeLonghi.

Iar, pentru aceasta, le mulþumim!


Constructori la Casa PoporuluiDin cartea „Constructori ai secolului XX”, autor ing. Alexandru DOBRE

„Entuziasmul“ transformatorilorradicali s-a mai domolit pe mãsurãce tot mai mulþi oaspeþi, instruiþi orimai puþin instruiþi, veneau sã vizitezeaceastã construcþie, care fãcuseînconjurul lumii cu imagini televizateºi aprig comentate.

Vizitatorii de afarã plecau „muþide admiraþie“ dupã ce vedeaumãreþia construcþiei, în special îninterior: grandoarea sãlii România, asãlii Unirii, sala Provinciilor ºi altele,grandoarea treptelor de marmurã,finisarea uºilor de intrare în clãdire,a lampadarelor, a covoarelor ºimulte altele. Bunele aprecieri seamplificau la auzul faptului cã tot ceeste fãcut la aceastã construcþie, darabsolut totul, este românesc. Oame-nii: constructori, ingineri, arhitecþi,tuneliºti, fierari betoniºti, macaragii,tâmplari, tapiþeri - toþi români, 100%.

Materialele de orice fel: lemn, pia-trã, ciment, confecþii metalice, lacuri,vopsele, feronerie, cabluri electrice,mobilier, de asemenea 100% româ-neºti.

La auzul ideilor de transformareºi chiar de demolare, întrebãrileerau, în general, în acelaºi sens.

Va ieºi oare victorioasã raþiuneadin acest rãzboi, care nu are niciuntemei, niciun obiectiv?

Dacã ai aºa ceva la tine acasã,gata fãcut, nu existã capacitatea dea-i da o întrebuinþare?

Foarte multe idei se îndreptauspre folosirea în scopuri comerciale:hoteluri, restaurante, sedii pentrubãnci, organisme internaþionale etc.Noi, însã, fãceam, în cunoºtinþã decauzã, constatarea cã multe þãri ºi-ardori sã aibã un asemenea edificiu,ºi noi, ca þarã ºi popor, ne putemmândri cu aceastã construcþie em-blematicã, în care se adãposteºte,în principal, forul legislativ al þãrii -Parlamentul României.

Puþini ºtiu, însã, cine au fost ceicare au condus realizarea acesteilucrãri.

Antreprenor general a fost Trustulde Construcþii Carpaþi.

ªeful antreprizei „Casa Republicii“a fost desemnat inginerul CârsteaFlorea, pe atunci inginer în vârstã de

40 de ani, care ºi acum lucreazã totîn acelaºi domeniu.

Inginerul Petre Badea (Aedificia),pe atunci director al antreprizeiBucureºti a Trustului Carpaþi, a con-dus lucrãri de o foarte mare com-plexitate ºi rãspundere la CasaPoporului.

Un coleg de muncã al ingineruluiCârstea Florea a fost inginerulªiºman Nicolae, cel care s-a ocupatde realizarea finisajelor în marile sãliale acestui Palat al Parlamentului.

Cei care au lucrat la aceastã mareconstrucþie sunt mulþi, o mare partedeja nu se mai aflã printre noi, dartoþi la un loc meritã admiraþia ºirespectul nostru.

Institutul de proiectare Carpaþiavea peste 800 de arhitecþi ºi tot peatâþia ingineri. Reþin acum numeleinginerului de structuri Traian Popp,numele arhitectului Nicolae Vlãdescu,al arhitectei Anca Petrescu, al ingi-nerului Vasile Bumbãcea, consilier alpreºedintelui, al inginerului ªtefanCiurel, al generalului MApN BogdanConstantin, al ministrului adjunct dela materiale de construcþii, MarinCristea, cel care a purtat o marerãspundere ºi anume aceea de aasigura toate materialele necesareconstrucþiei, pentru cã nu s-a adusabsolut nimic din import.

Nu încape nicio îndoialã cã cea mai spectaculoasã construcþie realizatã în România la sfârºitulsecolului XX este clãdirea în care îºi are sediul Parlamentul þãrii.

Imediat dupã Revoluþia din 1989, mulþi au sãrit sã eticheteze, în fel ºi chip, aceastã grandioasã con-strucþie, unii mergând pânã la a scoate o carte cu 40 de soluþii pentru transformarea (adicã mutilarea) ei.

De ce? Pentru simplul fapt cã aceastã construcþie a fost realizatã la iniþiativa lui Nicolae Ceauºescu.

ing. Florea Cârstea ing. Nicolae ªiºman ing. Petre Badea


Nu pot sã nu menþionez aportulunitãþilor de construcþii ale MTTc,în special al CCCF Bucureºti, undedirector general era inginerul NicolaeConstantinescu, director tehnic MihaiEugenie ºi director general adjunctinginerul Nãvrãpescu Ion, care aurealizat structura de rezistenþãla aripa Izvor, dar ºi lucrãrile deîmprejmuire exterioarã, terasarea ºizidurile de sprijin aferente, inclusivprefabricatele pentru acoperirea sta-dionului Republicii.

Din discuþia cu domnul inginerCârstea Florea, a reieºit cã, la multedintre vizitele de lucru, care aveauloc în special în zilele de sâmbãtã,se fãceau adevãrate scenarii pentruca Nicolae ºi Elena Ceauºescu sãplece mulþumiþi. Exista un scenariunumit „traseul galben“. Acest traseu

a fost conceput de aºa manierã,încât sã se prezinte progresullucrãrilor de la o sãptãmânã la alta,dar ºi pentru prezentarea de mostrede materiale pentru finisaje: sorti-mente de marmurã, sortimente depiatrã naturalã, planºe cu detalii deexecuþie, butaforii (imitaþii din lemnla mãrime naturalã), cu scopul catoate acestea sã fie vãzute ºiacceptate de Nicolae ºi ElenaCeauºescu.

Se poate afirma cã cei care aucoordonat realizarea acestor lucrãriau dat dovadã de mult profesiona-lism, putem spune chiar patriotism,având în vedere cã aceastã lucrareva dura peste timp ºi va fi conside-ratã una dintre lucrãrile de excepþiedin lume.

Note:1. Referitor la clasamentul com-

parativ între Pentagonul SUA ºiCasa Poporului, se face urmãtoareaprecizare: Pentagonul este consi-derat cea mai mare construcþie, dareste realizat din mai multe pavili-oane separate: de comandã, pentrupopotã, pentru marele stat majoretc. Niciunul dintre aceste pavili-oane, luate separat, nu depãºeºteCasa Poporului, care este o con-strucþie compactã ºi are o suprafaþãde peste 30 ha.

2. Denumirea oficialã a con-strucþiei a fost „Casa Republicii“, dareste cunoscutã drept „Casa Poporului“,chiar ºi acum când denumirea ofi-cialã este „Palatul Parlamentului“. �


Sprijin pentru integrarea Republicii Moldovaîn Uniunea Europeanã

Conferinþa a abordat tematici deprimã importanþã privind:

• Adoptarea ºi implementareaEurocodurilor în Republica Moldova,inclusiv a regulamentelor ºi stan-dardelor europene din domeniulconstrucþiilor;

• Prevederile Regulamentului Par-lamentului European ºi ale Consiliu-lui nr. 305 din martie 2011;

• Certificarea calificãrii profesio-nale a firmelor din construcþii (expe-rienþe, probleme, perspective);

• Aspecte privind elaborareaCodului Urbanismului ºi al Con-strucþiilor.

Pentru elucidarea principalelorprobleme ºi pentru stabilirea demãsuri concrete, cu privire la etapelecare trebuie parcurse, precum ºipentru definitivarea unui programconcret Ministerul Dezvoltãrii Regio-nale ºi Construcþiilor ºi UniuneaInginerilor Constructori din Repu-blica Moldova au invitat o delegaþiede specialiºti din România. Dele-gaþia a fost compusã din dr. ing. Tra-ian POPP – preºedintele AsociaþieiInginerilor Constructori Proiectanþide Structuri – AICPS, prof. univ. dr.ing. Radu PASCU – director de

departament, prof. univ. dr. ing. DanGEORGESCU – coordonator pentruimplementarea eurocodurilor dindomeniul betonului ºi elementelor deconstrucþii din beton, din partea Uni-versitãþii Tehnice de ConstrucþiiBucureºti ºi ing. Ioan BURTEA –preºedintele Reþelei Naþionale aLaboratoarelor din România – RNLCºi al Organismului de CertificareSisteme de Management ºi ProduseQUALITY CERT SA.

În vederea acordãrii unui sprijinefectiv, de diseminare a informaþiilordin domeniul de interes declarat deUniunea Inginerilor Constructori dinRepublica Moldova, membrii dele-gaþiei române au susþinut, în ziua de29.10.2013, un ciclu de 5 prelegeridetaliate, cu caracter interactiv, în

atenþia unui grup de cca. 60 de spe-cialiºti din partea Autoritãþii deReglementare, a organizaþiilor profe-sionale, patronate, organismelor despecialitate, proiectanþi, operatoridin construcþii. S-au prezentat cuaceastã ocazie, pe parcursul a 6 ore,expuneri privind metodologia deadoptare a eurocodurilor, a legis-laþiei, a regulamentelor precum ºiimplicaþiile ºi complexitatea acestuiproces, expunând ºi date rezultatedin experienþa derulãrii acþiunilorrespective în România, cu privire laaplicarea Regulamentului Parlamen-tului European ºi al Consiliului nr.305/2011 ºi a sistemului de certifi-care a calificãrii tehnico-profesionalea operatorilor economici din con-strucþii.

Integrarea în Uniunea Europeanã este, pentru Republica Moldova, o problemã de mare actualitate, termenulstabilit pentru finalizarea acþiunilor de îndeplinire a condiþiilor privind integrarea apropiindu-se vertiginos.

Una dintre condiþiile de importanþã majorã, impusã de Uniunea Europeanã, se referã la armonizarea le-gislaþiei ºi a reglementãrilor din construcþii privind materialele de construcþii ºi racordarea prevederiloracestora la legislaþia europeanã; de asemenea, adoptarea de cãtre Republica Moldova a eurocodurilor, astandardelor europene, elaborarea anexelor naþionale, precum ºi elaborarea de norme naþionale ºi elimi-narea tuturor prevederilor din reglementãrile naþionale care intrã în conflict cu cele stabilite prin regula-mente, eurocoduri, standarde ºi alte documente legislative în vigoare la nivel european.

Timpul scurt, de numai doi ani ºi jumãtate, cât a mai rãmas pentru îndeplinirea condiþiilor impuse deUniunea Europeanã privind legislaþia, a impus necesitatea organizãrii la Chiºinãu, în perioada 28-30octombrie, a unei Conferinþe Naþionale, conferinþã derulatã sub motto-ul “Implementarea Eurocodurilor ºia reglementãrilor tehnice europene în Republica Moldova”.

Ioan BURTEA - SC QUALITY CERT SA

Delegaþia românã a purtat un dia-log constructiv, la nivelul conduceriiMinisterului Dezvoltãrii Regionale ºiConstrucþiilor, a Asociaþiei InginerilorConstructori din Republica Moldova– UICM, precum ºi al conduceriiFederaþiei Patronatului CONDRU-MAT ºi a patronatelor membre alefederaþiei. S-au clarificat, cu aceastãocazie, principalele aspecte privindetapele care trebuie parcurse, gra-dul de complexitate al acþiunilor cetrebuie derulate, precum ºi necesi-tatea implicãrii tuturor specialiºtilordin Republica Moldova la acþiunilede elaborare, armonizare ºi imple-mentare a noilor reglementãri.

Urmare a dialogului constructiv,avut cu personalitãþile din RepublicaMoldova, pe parcursul celor 3 zileale vizitei, s-a ajuns la concluzianecesitãþii cooperãrii între coordona-torii acþiunii de elaborare ºi imple-mentare a eurocodurilor din RepublicaMoldova ºi specialiºti din instituþiile

din România participante la discuþiileorganizate la Chiºinãu, specialiºticare au experienþa adecvatã în dome-niile de interes puse în discuþie.

Pentru o mai bunã coordonare aacþiunilor ºi derularea acestora lanivelul cerinþelor, s-a stabilit, decomun acord între pãrþi, necesitateaperfectãrii unui protocol de colabo-rare între instituþiile implicate dinRomânia ºi Republica Moldova par-ticipante la discuþii, cu posibilitateacooptãrii ºi a altor specialiºti dinRomânia, astfel încât sã se asigureîncadrarea acþiunilor programate întermenul stabilit de Uniunea Euro-peanã. Propunerea de protocol întreinstituþiile din Republica Moldova ºidin România este în curs de fina-lizare, urmând ca, pânã la fineleanului 2013, sã se deruleze, deja,primele acþiuni.

Considerãm cã participarea laacþiunea de sprijin iniþiatã de celepatru instituþii din România nu tre-buie sã fie limitativã, fiind necesarã

lãrgirea colectivului ºi prin implicareaaltor instituþii / organisme profesionale/ specialiºti din România care deþincompetenþa ºi experienþa necesare,pentru a asigura derularea acþiunilorla nivelul cerinþelor ºi exigenþelorimpuse pe plan european ºifinalizarea acþiunii, în cel mai scurttimp posibil.

Cooperarea între instituþiile dinRomânia ºi cele din RepublicaMoldova, în domeniul implementãriilegislaþiei, a eurocodurilor, a stan-dardelor ºi normelor, precum ºi alpunerii pe piaþã a produselor ºi alcertificãrii calificãrii operatorilor eco-nomici din construcþii, este la începutde drum, existând posibilitãþi con-crete de participare la rezolvareaproblemelor tehnice ºi procedurale,la nivelul cerinþelor impuse statelordin Uniunea Europeanã, ºi depunere în valoare a experienþeiRomâniei în domeniile care au fãcutobiectul vizitei de lucru a delegaþieide specialiºti invitate în RepublicaMoldova. �


Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezentsunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,

Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - Fondul

European pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã

(mãsura 322);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective de

interes local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;

� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL Bucureºti;

� Ansambluri de locuinþe sociale;

� Reabilitare termicã blocuri;

� Restaurãri ºi puneri în valoare a monumentelor

istorice;

� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din Fonduri

Europene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri de

drumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;

� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:

Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:

� Ansamblu de blocuri de locuinþe;

� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.

Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectareºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Societatea ALMA CONSULTING SRL din Focºani,deþine toate mijloacele necesare execuþiei serviciilormenþionate în obiectul de activitate declarat, în scopulsatisfacerii cerinþelor clienþilor existenþi ºi capacitareacelor potenþiali.

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, mijloacele de transport nece-sare pentru inspectarea lucrãrilor de construcþii, softspecializat.

Pentru proiectare, societatea deþine un atelier dotat,o reþea de calculatoare, inclusiv programe necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 23 de specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTINGSRL Focºani a primit premii, distincþii ºi atestãri.Deþine certificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani a luat fiinþã în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, arhitecturã, testãri ºi analize tehnice,precum ºi activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIAlexandru MÃNESCU

S-a nãscut la 25 decembrie 1937în comuna Poseºti, judeþul Prahova.A absolvit ªcoala Tehnicã de Petroldin Ploieºti, în anul 1955, dupã carea urmat Facultatea de ConstrucþiiHidrotehnice - Institutul de Con-strucþii Bucureºti - devenind inginerîn anul 1960.

Repartizat, în facultate, ca pre-parator la Catedra de Alimentãri cuapã, a devenit, ulterior, asistent, ºefde lucrãri (1968), conferenþiar (1973),profesor (1990), iar între anii 1992 -1996 a fost ºi ºef de catedrã.

Între 1961 - 1968, a activat înproiectare cu jumãtate de normã laIPROCHIM ºi IPRAN (1961 - 1964)ºi la IPACH (1964 - 1968), con-tribuind la proiectele de alimentarecu apã:

• ale Sucevei (captare - puþuri deadâncime medie, protecþie cu diguricontra apelor mari; aducþiune Baia -Suceava, PREMO Dn 600 mm, 30 km;reþea de distribuire cu trei zone depresiune - calcul hidraulic);

• Ploieºti - Paltinul (staþia detratare pentru 1,5 mc/s - decantoareradiale ºi filtre rapide modernizate;aducþiunea PREMO Dn 600 mm,40 km, combaterea loviturii de berbecºi rezervoare de rupere a presiunii);

• Caracal (captare cu puþuri deadâncime medie); alimentarea cusaramurã între Borzeºti ºi Oneºti(Fabrica de Cauciuc) - conducte dinPVC, trei fire paralele, 7 km;

• reþele de canalizare apã uzatãmenajerã la Combinatul Borzeºti;

• sistem de siguranþã la Uzina deFenol, Borzeºti etc.

De asemenea, a realizat, înfacultate, numeroase proiecte, dintrecare amintim:

• alimentarea cu apã a oraºuluiCâmpina (aducþiune, Dn 700 mm,7 km, oþel);

• studiu pentru aducþiunile de apãla Iaºi, sursele de apã Timiºeºti ºiPrut; analiza capacitãþii ºi siguranþeiîn funcþiune;

• studii pentru dezvoltarea ºicreºterea siguranþei în funcþiune areþelei de canalizare a municipiuluiIaºi - propunere de noi colectoare;

• dezvoltarea reþelei de canalizarea oraºului Brãila (prin reabilitareareþelei existente ºi extinderea întoate cartierele oraºului, dimensio-narea staþiilor de pompare ºi asigu-rarea transportului apei la staþia deepurare în amplasament aval);

• alimentarea cu apã la Roºiori deVede (reabilitarea întregului sistemde alimentare cu apã, aducþiunea dela puþuri de mare adâncime, staþiade pompare, reorganizarea reþeleide distribuþie);

• alimentare cu apã a oraºuluiAlexandria (completarea aducþiuniide la staþia de deferizare, refacereareþelei de distribuþie - pentru primadatã a fost propusã o reþea de dis-tribuþie de tip spaþial);

• alimentarea cu apã la Odorhei -Copºa Micã, din lacul Zetea prin ceamai lungã aducþiune din þarã, cca.135 km, studiu de soluþii pentrutransport gravitaþional ºi folosirearezervoarelor existente pentrumãrirea gradului de siguranþã înfuncþionare;

• alimentare cu apã a municipiuluiBacãu, din lacul Bâtca Doamnei, sis-tem complet cu priza din lac, tratare

pentru potabilizare, aducþiune de40 km cu scurgere gravitaþionalã, debitinstalat de 1 mc/s;

• alimentare cu apã Azuga -Sinaia din sursa pentru Azuga (staþiede tratare în amplasament dificil,tratarea nãmolului reþinut din tratareaapei în vederea potabilizãrii, debit1 mc/s);

• alimentarea cu apã la sate, dinsurse subterane sau de suprafaþã,lucrãri noi sau extinderea ºi reabili-tarea unor lucrãri existente.

Concomitent, prof. AlexandruMãnescu a desfãºurat ºi activitateºtiinþificã:

• studiul decantoarelor de marediametru (55 - 65 m), pentru staþiade epurare Glina-Bucureºti (soluþiaaplicatã a fost realizatã pentru 4decantoare primare cu diametrul de55 m - pentru prima datã s-a aplicatsoluþia de colectare a apei folosindjgheaburi duble pe contur. Pentrudecantoare a fost propusã o soluþieunicat, diametru de 60 m - cele maimari decantoare din þarã ºi printrecele mai mari din lume; colectareaapei se face prin jgheaburi, iar cea anãmolului printr-un jgheab central.Construcþia se preteazã la prefabri-care avansatã);

• studiul coloanelor de filtru pen-tru puþuri (studiul a fost realizat înperioada în care nu exista o soluþiebunã pentru filtrele puþurilor de apã -studii intense în laborator);

• studiul sistemelor de drenaj demare rezistenþã cu blocuri M ºi altetipuri noi - soluþie necesarã pentruîmbunãtãþirea acestor tipuri dedrenaj, aplicatã pentru cele mai maristaþii de filtre din þarã, 1 - 6 mc/s;

• îmbogãþirea artificialã a strateloracvifere (studiu privind dezvoltareasistemului în România, cu avantajeleºi riscurile inerente) etc.

În anul 1972, a devenit doctoringiner, cu lucrarea „Contribuþii lastudiul coloanelor de filtru pentrupuþuri de apã”, iar între anii 1973 -1974, a efectuat stagii de spe-cializare la Universitatea din Liege ºila EAWAG - Universitatea din Zürich.

Din anul 1994, este conducãtorde doctorat.

Prof. Alexandru Mãnescu a publi-cat mai multe cursuri universitare:

• Alimentãri cu apã, vol. l, 1973,vol. 2, 1974 ºi 1984;

• Alimentãri cu apã (coautor),1994;

• Hidraulica teoreticã ºi aplicatã(1973 ºi 1983);

• Introduction to Sanitary Engi-neering (1995 ºi 2002). Aplicaþii: Ali-mentãri cu apã - captarea ºi transportulapei, 1941;

• Alimentãri cu apã - înmagazi-narea ºi distribuþia apei, 1989; Ali-mentãri cu apã (1989 ºi 1998);

• Exploatarea captãrilor de apãsubteranã, 1973.

A publicat, de asemenea, peste50 de articole ºi a prezentat peste 80de comunicãri la diferite manifestãriºtiinþifice din þarã ºi strãinãtate(Paris, Berlin, Marakesh etc.).

A elaborat 5 standarde privindexploatarea conductelor pentrutransportul apei ºi deþine douãbrevete de invenþie: „Decantoaresuspensionale cu recircularea nãmo-lului” ºi „Sistem de urmãrire a nivelu-lui apei în puþuri”.

Amintim cã este expert evaluatorîn programele CNCSIS, Leonardoda Vinci ºi membru în echipe delucru la programele PHARE, CES,PDR, MUDP II, SAMTID ºi al altorasociaþii. Este, de asemenea, mem-bru în Comitetul de redacþie al revis-tei Hidrotehnica, Protecþia mediuluiºi ROMAQUA.

Prof. Alexandru Mãnescu a avutºi funcþii de rãspundere administra-tivã: prodecan între anii 1979 - 1985ºi 1990 - 2000 la Facultatea de

Hidrotehnicã ºi decan al Institutuluide Subingineri din Constanþa (1986 -1990).

Prof. Alexandru Mãnescu a unitactivitatea didacticã cu proiectareaºi cercetarea ºtiinþificã, obþinândrezultate notorii în toate acestedomenii. De menþionat studiile salereferitoare la decantoarele de marediametru pentru Staþia de epurare dela Glina - Bucureºti, precum ºi stan-dardele elaborate ºi brevetele deinvenþie.

În funcþiile de conducere deþinute,a dovedit iniþiativã, contribuind labuna funcþionare a procesului deînvãþãmânt, în special la Institutul deSubingineri de la Constanþa.

Prin realizãrile sale, se situeazãalãturi de cele mai de seamã per-sonalitãþi ale ºtiinþei ºi tehnicii înconstrucþiile din domeniul alimentãriicu apã.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii -autor Hristache Popescu)


Studiu geologic pentru exploatarea în carierãde roci utile în construcþia de drumuri

Mihaela IONIÞÃ - SC TEST GEOMED SRL, SuceavaFlorin FLOREA - SC GEOMOLD SA, Câmpulung Moldovenesc

Scopul principal al unui studiugeologic este estimarea parametrilorcantitativi ºi calitativi care caracte-rizeazã un zãcãmânt de roci utile.

Înþelegerea geologiei zonei stu-diate, bazatã pe prospecþiunile ºiexplorãrile efectuate, conduce laestimãri corecte, pe baza cãrora, înprincipal, se decide exploatarea sauneexploatarea zãcãmântului.

Pentru ca o exploatare la zi (cari-erã) a unui zãcãmânt sã fie avanta-joasã, atât din punct de vederetehnic, cât ºi economic, aceasta tre-buie sã corespundã ºi unor condiþiide suprafaþã, respectiv: relief favora-bil, regim hidrologic favorabil, climatacceptabil. Dacã sunt îndepliniteaceste condiþii trebuie avutã învedere ºi protecþia zãcãmântului,prin impunerea unor mãsuri nece-sare: prevenirea alunecãrilor dinfront, respectarea elementelor trep-telor de carierã, extragerea integralãa rezervelor, micºorarea pierderilorde exploatare, evitarea degradãriirezervelor, drenarea apelor pluvialesau subterane.

MATERIALE ªI METODEAmplasamentul studiat

Obiectivul urmeazã a fi amplasatpe un teren situat pe versantul estical culmii Stâniºoara, la cota mediede +1.300 m, care, în prezent, aredestinaþia de pãºune alpinã. Accesulla amplasamentul cercetat se rea-lizeazã pe drumul naþional 12 E,Gura Humorului - Roman, pânã înlocalitatea Cornu Luncii, de unde semerge pe drumul judeþean asfaltat

209 A pânã în localitatea Mãlini ºiapoi, pe drumul judeþean 209 B,Mãlini - Borca, pânã pe CulmeaStâniºoara, de unde, pe o ramificaþiede stânga, se ajunge pe un drum deacces nemodernizat cu o lungime decca 1.800 m, pânã pe amplasamen-tul cercetat.

Cadrul naturalGeomorfologic, perimetrul cer-

cetat este amplasat în provinciamuntoasã alpino - carpaticã, sub-provincia Carpaþilor sud-estici, þinu-tul Carpaþilor Orientali, subþinutultreptei marginale estice. Sectorulnordic aparþine pãrþii de nord - est a

subdistrictului Munþilor Stâniºoarei ºibazinelor hidrografice estice. Reliefulaparþine treptei de altitudine 750 m –1.300 m, treaptã muntoasã din uni-tatea morfostructuralã de orogen,unitate carpaticã muntoasã din sub-unitatea fliºului carpatic intern,masivul oriental, regiunea nordicã.

Reþeaua hidrograficã din peri-metru se încadreazã în tipul dendriticconvergent, caracteristic bazinelor derecepþie ale vãilor ce dreneazã, înprincipal, formaþiunile metamorficede pe versantul stâng al râuluiBistriþa, respectiv formaþiunile de fliºde pe versantul drept al râuluiMoldova. Perimetrul este amplasatîn zonã cu umiditate bogatã, provin-cia umiditãþii excedentare.

Metodologia de cercetare aplicatãMetodologia de cercetare apli-

catã a avut în vedere caracteristicilegeologice, stratigrafice, petrografice,tectonice, hidrologice ºi hidrogeolo-gice ale perimetrului menþionat. Înacest sens, o primã etapã a fostaceea de inventariere a tuturor infor-maþiilor existente despre zona înstudiu, atât din literatura de speciali-tate, cât ºi din datele pe care firma ledeþine ca urmare a executãrii unorlucrãri de cercetare. Au fost consul-tate, de asemenea, hãrþile topografice,hãrþile geologice, hidrogeologice saustructurale existente.

Dupã aceastã activitate de infor-mare, în birou, au avut loc depla-sãrile în teren pentru efectuarea derecunoaºteri, prospecþiuni ºi ream-bulãri detaliate, cu caracter geologic

Dezvoltarea ºi modernizarea infrastructurii þãrii a dus la creºterea considerabilã a necesarului de mate-riale de construcþii. Cele mai folosite, încã din antichitate, sunt rocile, care înlocuiesc cu succes materi-alele deficitare sau economisesc lemnul, oþelul, sticla, materialele plastice. Din acest motiv, existã opreocupare permanentã, prin activitatea de cercetare geologicã (prospecþiune ºi explorare), pentrugãsirea de noi zãcãminte de materiale naturale de construcþii cât mai aproape de obiectivele de construit.

Lucrarea de faþã abordeazã metodica de cercetare a unui zãcãmânt de gresii, aparþinând fliºului internal Munþilor Stâniºoarei, roci care se vor utiliza, cu precãdere, în construcþia de drumuri.

Fig. 1: Plan de încadrare în zonã. Scara 1:25.000

Fig. 2: Plan de situaþie. Scara 1:1.000


ºi structural etc. Cu aceastã ocazie,au fost consemnate toate datelereferitoare la poziþia stratelor, carac-teristicile petrografice macroscopice,date geomorfologice privind evoluþiareliefului în corelare cu suportul lito-logic, prezenþa zonelor umede ºi aemergentelor.

Pentru stabilirea parametrilorcantitativi ºi calitativi ai acumulãrilorde gresii din cadrul perimetruluicercetat, au fost executate douãaliniamente de ºanþuri ºi derocãri,care au avut lungimi cumulate de80 m. Acestea au fost amplasate, deregulã, transversal pe direcþia ge-neralã a formaþiunilor geologice ºiau servit ca suport pentru efectuareade mãsurãtori ale direcþiei, înclinãriiºi cãderii stratelor, pentru prelevareade probe mineralogice, petrografice,fizico-mecanice, pentru stabilireagrosimii copertei, a secvenþelor utileºi evoluþia intercalaþilor sterile.

Au fost efectuate prelevãri deprobe, analize ºi determinãri de la-borator pentru stabilirea caracteristi-cilor mineralogice ºi petrografice (unnumãr de 6 probe). Analizele fizico-mecanice au fost realizate pe oprobã globalã, prelevatã din celedouã aliniamente de ºanþuri execu-tate, spre vest aliniamentul AB, iarspre est, aliniamentul CD.

A urmat activitatea de prelucrare,în birou, a datelor obþinute, analiza-rea probelor prelevate, interpretareadatelor, elaborarea anexelor graficeºi ulterior, a textului studiului.Date privind geologia zãcãmântului

Datele generale privind geologiazãcãmântului au fost obþinute din li-teratura de specialitate, iar cele spe-cifice din observaþiile de pe teren(stratigrafice ºi structurale), dindeterminãrile ºi analizele efectuate,precum ºi din interpretarea acestora.

Stratigrafia - litologic, în cadrulperimetrului analizat, a fost obser-vatã prezenþa urmãtorilor litotipi:microconglomerate, gresii calca-roase, marne, argile ºi silturi.

Microconglomeratele apar numaiîn partea de sud ºi sud vest aperimetrului, sub forma unor stratecu grosimi centimetrice pânã la

decimetrice, asociate gresiilor calca-roase, cenuºii sau cenuºii gãlbui, cugranulaþie medie. Matricea este cal-caroasã, de culoare cenuºie, iar ele-mentele rotunjite sau subrotunjitesunt constituite de cãtre litoclastealcãtuite din cuarþuri sau cuarþitealbe, negre sau cenuºii, la care seadaugã elemente de roci verzi, une-ori slab alterate, ºi paiete de mus-covit, rar clorit.

Macroscopic, gresiile au granu-laþie finã, rar medie, culoare cenuºie,cenuºiu slab verzuie sau uºormaronie (cele care au suferit feno-mene de transformare sub influenþafactorilor exogeni), ciment calcarosde pori sau pelicular ºi foarte rar dia-claze, de dimensiuni reduse, umplutecu calcit. Acestea din urmã apar înzonele afectate de evenimente tec-tonice (în cazul de faþã, falii sau frac-turi transversale, de micã amploare,puse în evidenþã ºi de cãtre pre-zenþa unor clare oglinzi de fricþiune).Gresiile apar sub forma unor strate,lentile strat sau budine, care augrosimi centimetrice pânã la deci-metrice (maxim 30 cm) într-o alter-nanþã cu marne, silturi ºi mai rarargile, ce alcãtuiesc fondul litologic.Spãrtura gresiilor este aºchioasã

sau concoidalã, luciul sticlos saumat, iar duritatea, de cele mai multeori, este apreciabilã. Pe suprafeþelede strat ale gresiilor apar meca-noglife, turboglife sau bioglife, aces-tea din urmã ca efect al activitãþiiichnofaunei sau altor specii acvatice.Se remarcã prezenþa, pe suprafeþelede strat, a unor frecvente urme deîncarbonizare, de dimensiuni reduse(1 mm - 3 mm), ale unor alge ºi solzide peºti, la care se adaugã paiete demuscovit cu dimensiuni variabile.

Analizele microscopice au pus înevidenþã urmãtoarele aspecte maiimportante: rocile analizate fac partedin grupul gresiilor cuarþo-feldspa-tice spre subarcoze, litarenitelorcuarþo-feldspatice cu muscovit, maiapropiate de litarenite decât decuarþarenite ºi microconglomeratelor,iar cimentul este de naturã calciticã,pelicular de pori dar ºi cu zone de tipbazal, uneori alterat.

Silturile au o pondere destul demare în succesiunea rocilor careparticipã la alcãtuirea perimetrului,constituind cca 30-40%. Acestea auaspect curbicortical, culoare cenuºiesau cenuºiu negricioasã, cu încarbo-nizãri pe suprafeþele de stratificaþieºi frecvente paiete de muscovit, dedimensiuni reduse. Spãrtura este, îngeneral, concoidalã, rar aºchioasã,în funcþie de ponderea fracþiei silticeiar grosimea stratelor este cuprinsãîntre 10-60 cm.

Marnele se dezvoltã cu cea maimare pondere în cadrul succesiuniirocilor sedimentare cercetate ºireprezintã fondul litologic al aces-tora. Un asemenea litotip se dez-voltã în strate cu grosimi cuprinseîntre 20 - 80 cm ºi cu deosebire pedirecþie ºi înclinare. Culoarea vari-azã între cenuºiu ºi maroniu (încazul rocilor alterate). Spãrtura esteconcoidalã sau slab aºchioasã iar pesuprafeþele de stratificaþie se dispunfilme nisipoase care integreazãpaiete de muscovit ºi încarbonizãrilocale, acestea din urmã cu dimensi-uni de pânã la 1 mm.

Argilele se prezintã în strate sub-þiri, cu grosimi cuprinse între 1 cm ºi5 cm ºi se dezvoltã în cadrul succe-siunilor de marne sau la interfaþa

Fig. 3: Secþiune subþire eºantion gresie observatãmicroscopic cu nicoli paraleli

Fig. 4: Secþiune subþire eºantion gresie observatãmicroscopic cu nicoli în cruce



dintre marne ºi gresii, respectivmarne ºi silturi. Ponderea lor esteredusã, <1% din totalul succesiunii.Au culoare cenuºie, cenuºiu verzuiesau albicioasã, sunt plastice pânã laplastic vârtoase ºi se diferenþiazã,relativ uºor, de restul contextului lito-logic.

Vârsta depozitelor cercetate, apar-þinând „Formaþiunii de Bistra, stratelede Babºa“, alcãtuite din succesiunitipice de fliº ºistuos, grezos cu inter-calaþii de gresii ºi conglomeratemasive, este Barremian - Apþian.

Tectonic - perimetrul cercetataparþine depozitelor sedimentare aleFliºului intern al Carpaþilor Orientali,sectorul central nordic, Unitatea deCeahlãu, pe flancul de vest al unuisinclinal normal.

Depozitele sedimentare de fliº cer-cetate pot fi ataºate Formaþiunii deBistra ºi sunt caracterizate de direcþiiale stratelor predominant NV-SE, cuînclinãri cuprinse între 40 - 800 ºi cã-deri estice.

În centrul perimetrului se remarcãexistenþa unei falii transversale, deamploare redusã, cu direcþie NE-SV,cu o decroºare slabã, de ordinul a10-20 m, ce are compartimentul desud - est ridicat ºi compartimentul denord - vest mai coborât. Prezenþaacestei falii este pusã în evidenþã ºide cãtre prezenþa unor oglinzi defricþiune pe rocile marnoase, argilesau silturi cât ºi de prezenþa unorrare diaclaze umplute cu calcit îndepozitele grezoase din apropiereaplanului de falie.Date privind caracteristicile calitative

ale acumulãrilor de gresiiCaracteristici fizico - mecanice -

analizele fizico-mecanice au fostrealizate pe o probã globalã, cu ogreutate de 45 kg, prelevatã dinstratele de gresii interceptate încele douã aliniamente de ºanþuriexecutate.

Aceste analize au pus în evidenþãurmãtoarele caracteristici:

• masa volumicã absolutã =2,7 Mg/mc;

• masa volumicã realã = 2,58 Mg/mc;• masa volumicã realã determi-

natã pe suprafaþa uscatã saturatã= 2,63 Mg/mc;

• coeficient absorbþie apã = 2%;• coeficient Los Angeles = 30,28%;• coeficient micro Deval = 27,8%;

• masa refuzului pe sita de 16 mm(sort agregat concasat 8-16 mm) =3.486 g (din cantitatea de 45 kg);

• masa refuzului pe sita de 1,6 mm(sort agregat concasat 8-16 mm) =362 g (din cantitatea de 45 kg).

Valorile rezultate permit încadra-rea gresiilor cercetate în clasa E,conform SR EN 1097-2/2010.

Clasa minimã a rocii, în funcþie dedomeniul de aplicare ºi clasa tehnicãa drumului (consideratã IV, drum cudouã benzi ºi trafic redus), se înca-dreazã pentru piatra spartã, sort 8 -16,16 - 25 (31), 25 - 40, pentru stratul defundaþie, piatra brutã pentru stratulde fundaþie din blocaje, pereuri, aro-camente ºi savurã, sort 0 - 8, 0 - 16.

Din punct de vedere a rezistenþei lauzurã (micro - Deval) roca analizatãnu se încadreazã în prevederileSR EN 1097-2/2010, având valoa-rea de 28, faþã de cea maximã pre-vãzutã, de 20.

Caracteristici mineralogice ºi pe-trografice - prelevãrile de probe pen-tru analize ºi determinãri de laborator,în vederea stabilirii caracteristicilormineralogice ºi petrografice, au fostefectuate din ºanþurile executate,prin eºantionarea reprezentativã alitotipilor de gresii ºi microconglo-merate.

Determinãrile efectuate au pus înevidenþã urmãtoarele:

• conþinuturile în cuarþ sunt cuprinseîntre 60-77%;

• conþinuturile în feldspaþi variazãîntre 8-27%;

• conþinuturile în muscovit suntcuprinse între 4% ºi 11%, la care seadaugã litoclastele calcaroase, maiales micrite ºi pelmicrite dar ºi celemetamorfice cum sunt metacuarþitele,micaºisturile, paragnaise ºi gnaisele,biotitul, accidental hornblende;

• cimentul este de naturã calci-ticã, pelicular, de pori, dar ºi cu zonede tip bazal, uneori alterat;

• rocile analizate fac parte dingrupul gresiilor cuarþo-feldspaticespre subarcoze, litarenitelor, cuarþo-feldspatice cu muscovit, mai apropiatede litarenite decât de cuarþarenite ºimicroconglomerate.

ESTIMAREARESURSELOR / REZERVELOR

Alegerea metodei de estimare aresurselor de gresii din cadrul peri-metrului analizat a þinut cont de ca-racteristicile zãcãmântului, de condiþiilede zãcãmânt, de tipul ºi amplasarea

lucrãrilor de cercetare efectuate ºi deposibilitãþile de deschidere a carierei.

În acest sens, a fost aleasãmetoda blocurilor geologice, fiinddelimitate patru blocuri. Suprafeþeleblocurilor au fost calculate prinmetoda coordonatelor, acestea fiindrezultate în urma mãsurãtorilortopografice de detaliu. A fost utilizatun program specific în sistem GIS.

Volumul blocurilor a fost calculatcu formula S x H, unde S = supra-faþa iar H = înãlþimea medie. Avândîn vedere caracteristicile zãcãmân-tului, alcãtuit dintr-o alternanþã degresii, microconglomerate, silturi,marne ºi argile, a fost calculatãponderea gresiilor ºi microconglo-meratelor (ce reprezintã substanþãmineralã utilã) din totalul volumuluilitotipilor care apar în cadrul fiecãruibloc în parte. Substanþa mineralãutilã menþionatã reprezintã 21-30%în cadrul celor 4 blocuri.

Cantitatea de resurse a fost cal-culatã cu formula V x y, unde V =volumul de gresii ºi conglomerate,iar y = masa volumicã care a fostconsideratã, conform încercãrilorefectuate, 2,58 t/mc.

Resursele estimate asigurã funcþi-onarea carierei pentru o perioadã decca 3 ani.

ASPECTEPRIVIND CONDIÞIILE GEOMINIERE

ªI ASPECTE ECONOMICEPrezenþa fondului litologic, con-

stituit din silturi, marne ºi argile, încare stratele de gresii se constituieîn intercalaþii cu o dispunere aleato-rie (care au o pondere de cca 28%din masa minierã ce trebuie extrasã)în condiþiile unor înclinãri mari aleformaþiunilor (cuprinse între 400- 800)ridicã probleme în procesul deexploatare. În ceea ce priveºte reali-zarea unor indicatori economicifavorabili, în condiþiile geominieremenþionate, nu se poate obþineclaubajul (separarea intercalaþiilorsterile de masa minierã utilã) ºi niciexploatarea separatã a intercalaþiilorde gresii ºi miroconglomerate.

Exploatarea globalã a maseiminiere, care include ºi sterilul ºisortarea ulterioarã a substanþei mi-nerale utile (gresii ºi microconglome-rate) considerãm cã este prohibitivãdin punct de vedere economic, încondiþiile în care materialul conside-rat steril nu are alte domenii de uti-lizare.



Chiar ºi în condiþiile acestor reco-mandãri, beneficiarul a luat deciziadeschiderii de lucrãri miniere la zi,prin care sã realizeze exploatarearocilor utile din amplasament. Drepturmare, am continuat acest studiu cudocumentaþia pentru obþinerea Per-misului de Exploatare de la ANRM.În aceastã documentaþie am cuprinsºi aspectele tehnice care privesccariera. Astfel, am recomandat metodade lucru în trepte. Pentru aceasta,atât partea constituitã de cãtredepozitele de acoperire (desco-pertã), cât ºi cea de roci utile, seîmpart pe verticalã în felii orizontalede diferite grosimi, a cãror extragereîn procesul exploatãrii capãtã formãde trepte. Prin treaptã se înþelegeprofilul unei felii de o anumitãînãlþime (h), roci sterile sau utile,care se exploatezã prin mijloace deextragere independente, materialulfiind apoi încãrcat ºi transportat încadrul unei organizãri independente,în cazul de faþã pe platformele deprelucrare ºi depozitare steril.

În amplasamentul Stâniºoara ampropus trei trepte de lucru, þinândcont de condiþiile de suprafaþã ºicele geologice. Extragerea rocilor seva face atât cu utilaje mecanizatecât ºi cu ajutorul explozivilor.

Stabilirea numãrului de trepte delucru în carierã ºi a tipurilor de utilajefolosite este dictatã, în primul rând,de consistenþa ºi stabilitatea stratelorde rocã din amplasament, aspectepe care le vom analiza în cele ceurmeazã.

O treaptã de carierã este indi-catã printr-o cotã (cota cãii de trans-port) ºi are urmãtoarele elemente:

1. Bermele - sunt folosite de obi-cei ca suprafeþe de lucru pentru uti-lajul de exploatare, cãi de transport;se disting:

• berma inferioarã (a) - suprafaþaliberã care limiteazã treapta la parteainferioarã;

• berma superioarã (b) - suprafaþaliberã care limiteazã treapta la parteasuperioarã.

În categoria bermelor, într-o cari-erã apar ºi bermele de siguranþã,care sunt de lãþime micã ºi suntlãsate pentru mãrirea stabilitãþii mar-ginilor carierelor. Lãþimea acestorberme este egalã cu 0,1 - 0,2 dinînãlþimea treptelor respective;

2. Taluzul (c) - suprafaþa înclinatãcare limiteazã treapta înspre spaþiulexploatat; taluzul trebuie sã fie sufi-cient de înclinat pentru evitarea unoreventuale surpãri.

În cazul de faþã am recomandat ovaloare de 600, caracteristicã pentrurocile sedimentare. Când situaþia opermite se pot accepta ºi pereþiaproape verticali;

3. Unghiul de taluz (a) - unghiulformat de taluzul treptei cu planulorizontal mãsurat înspre masiv;

4. Borduri - sunt liniile de întretã-iere ale taluzului cu bermele infe-rioarã ºi superioarã;

5. Intrânduri de atac - sunt fâºiiparalele prin a cãror extragere seexploateazã treapta;

6. Fronturile de lucru - reprezintãpãrþi ale intrândurilor pregãtite pen-tru exploatare în care se executãextragerea la un moment dat.

În cazul amplasamentului Stâni-ºoara, exploatarea în carierã varespecta direcþia zãcãmântului avândîn vedere conturul carierei, adânci-mea de exploatare ºi proprietãþilefizico - mecanice ale rocilor.

Pentru cã se va lucra cu fronturide lucru înalte, este bine ca stratifi-caþia sã încline cãtre spatele fron-tului, respectiv spre masiv, spre a seevita alunecãri de blocuri, din cauzaintercalaþiilor argilo - marnoase, aexploziilor puternice care vor avea

loc în timpul exploatãrilor. De aceea,masivul trebuie atacat spre interiorulzãcãmântului ºi nu spre frontul delucru.

De asemenea, pentru realizareaunei exploatãri ritmice ºi în deplinãsiguranþã, se impune dimensionareaºi menþinerea, în limitele valoriloradmisibile, pe tot parcursul exploa-tãrii, a elementelor geometrice aletreptelor marcate prin:

• înãlþimea treptelor;• unghiul de taluz;• lãþimea bermelor.Aceste dimensionãri ale ele-

mentelor geometrice ale treptelortrebuie sã þinã seama de caracteris-ticile fizico - mecanice ale rocilor detreaptã, de condiþiile de lucru carac-terizate de metodele de extragereaplicate ºi parametrii funcþionali aiutilajelor utilizate.

Dimensionareaînãlþimii ºi înclinãrii treptelorDeterminarea înãlþimii treptelor

se poate face pe douã cãi : una teo-reticã, þinând seama de proprietãþilefizico-mecanice ale rocilor exploa-tate, ºi alta practicã, ce ia în calculutilajele ºi tehnologiile de lucrufolosite. Calea de urmat în rezol-varea acestei probleme este aceeade a se determina înãlþimea treptelorprin ambele criterii ºi de a se ajusta,pe ºantier, în funcþie de înãlþimeaminimã care va asigura stabilitateadeplinã a taluzurilor. Din acest motiv,ne rezervãm dreptul de a aduceîmbunãtãþiri acestui studiu, dupãpunerea în operã a lucrãrilor deexploatare în carierã.

Dimensionarea înãlþimii treptelorde extragere, în funcþie de propri-etãþile fizico-mecanice ale rocilor, secalculeazã cu relaþia:

h = σc / γc [ m ]unde:σc - rezistenþa de rupere la com-

presiune daN/m2

γc - greutatea volumetricã a rociidaN/m3

Aplicând aceastã formulã seajunge la valori mari ale înãlþimiitreptelor, de ordinul zecilor de metri,ceea ce nu se poate accepta înpracticã, din cauza greutãþilor întâm-pinate la excavarea mecanicã sau laforarea gãurilor, încãrcarea lor cuexploziv ºi încãrcarea materialuluiderocat. Din acest motiv, dimensio-narea înãlþimii ºi înclinãrii treptelor

Fig. 5(a): Elementele treptei de carierã: 1 - direcþiade înaintare a treptei; 2 - direcþia de înaintare a

frontului de lucru [1]

Fig. 6(b): Împãrþirea treptei în subtrepte deextragere ºi metode de încãrcare: h - înãlþimea; h1,h2 - înãlþimea subtreptelor; a - încãrcare inferioarã;b - încãrcare superioarã; c - încãrcare combinatã



se face analizând cazuri ale supra-feþelor de alunecare:

• suprafeþe de alunecare plane• suprafeþe de alunecare curbe

(cilindrice - circulare)Ne vom opri asupra verificãrii sta-

bilitãþii taluzurilor din treptele de cari-erã, pentru a cãror dimensionare s-aaplicat procedeul lui W. Fellenius,aplicat ºi la alte tipuri de proiectãrigeotehnice efectuate de noi. Acestprocedeu de verificare a stabilitãþiimai este folosit în cazul lucrãrilor deexploatare în roci stratificate, undese recomandã a se lua în conside-rare numai valorile proprietãþilor fizico-mecanice, caracteristice stratului curezistenþa cea mai scãzutã ºi careintrã în componenþa complexului deroci într-un procentaj ridicat. În cazulde faþã acestea sunt rocile argiloase.

Fellenius face presupunerea cãsuprafaþa de alunecare, de formãcilindricã, trece prin piciorul taluzului,coeziunea este uniform repartizatã,iar forþele de coeziune intrã simultanîn acþiune pe întrega suprafaþã dealunecare. Conform acestui pro-cedeu, înãlþimea ºi unghiul de taluzse determinã cu ajutorul graficelordin fig. 7-8.

Metoda de lucru este urmãtoa-rea: cunoscând valoarea unghiuluide frecare interioarã ϕ, cu ajutorulgraficului din fig. 7 se obþine valoarealui m, ce reprezintã raportul m = c/c0,din care se determinã valoarea rela-tivã a coeziunii c0 = c/m.

Aflând valoarea relativã a coeziu-nii, c0, înãlþimea verticalã a taluzuluise determinã din relaþia h90 = 0,95.

Pentru o anumitã valoare a rapor-tului h/h0, unde h este înãlþimea

taluzului ºi cunoscând valoarea lui ϕ,valoarea unghiului de taluz ϕ sedeterminã cu ajutorul graficului dinfig. 8. La fel, cunoscând valorile α ºiϕ se determinã raportul h/ho ºirezultã valoarea lui h. Pentru deter-minarea înãlþimii admisibile, în situaþiipractice, înãlþimea criticã se va împãrþila un coeficient de siguranþã s > 1,0.

Plecând de la aceste ipoteze,lucrãrile de exploatare propriu-ziseîn amplasamentul Stâniºoara se vordesfãºura prin metoda cu transportulrocilor sterile la halde exterioare.Extracþia se va face mecanizat, cuajutorul unui excavator sau prin per-forare ºi derocare sau cu foreze, iarapoi se procedeazã la puºcarea cudinamitã.

În funcþie de condiþiile de lucruspecifice, privind geometria volumu-lui de rocã ce urmeazã a fi excavat,precum ºi la caracteristicile rociisupuse dislocãrii, derocarea, la nive-lul treptelor de lucru, se va face cuajutorul excavatorului ºi cu exploziviamplasaþi în gãuri de minã.

Având în vedere cã gresiile ºirocile argiloase au ponderea ceamai mare în perimetrul studiat, eleîncadrându-se în categoria rocilorsedimentare, am stabilit înclinareamaximã admisã a taluzului treptelorde lucru la 600. Pentru stabilirea prin-cipalelor elemente ale treptelor decarierã, pe lângã verificãrile de sta-bilitate cu procedeul Fellenius, maisus amintit, s-au avut în vedere ºiurmãtoarele aspecte:

• structura masivului - stratificaþia;• metodele de derocare;• încãrcarea din front cu excavator;• transportul cu autobasculante;

• producþii medii anuale de cca50.000 tone;

• greutatea volumetricã a rociiutile ºi a sterilului = 2,58 tone/mc;

• coeficientul de tãrie al rocii = 8;• tipul de utilaje aflate în dotarea

beneficiarului.Luând în calcul toate criteriile

enunþate mai sus, a rezultat cãmetoda de exploatare optimã pentruzona studiatã este exploatarea întrepte descendente, cu înãlþimi de10 - 20 m, cu urmãtorii parametri:

• unghiul de înclinare al treptelorde exploatare α = 600;

• lãþimea bermei de siguranþã = 10 m;• lãþimea bermei de lucru:• cu extragere manualã = 15 m;• cu extragere cu explozivi în gãuri

de minã = 25 m;• lãþimea bermei de transport = 9 m;• unghiul de taluz al marginii cari-

erei = 500;• lungimea liniei de front = 14,1 m;• berma de bazã se va dezvolta

cu respectarea înãlþimii maximeadmise a treptei de 30 m.

CONCLUZIIÎn urma cercetãrii geologice

efectuate în cadrul amplasamentuluiStâniºoara am recomandat benefi-ciarului urmãtoarele:

„Ponderea mare a masei minierefãrã utilizare economicã (72%) ºigrosimile cumulate reduse alesecvenþelor de gresii ºi conglome-rate ne conduc la concluzia cã, pen-tru realizarea dezideratelor propuse(deschiderea unei cariere de gresiicu utilizare în construcþia de drumuri),trebuie cãutat un alt amplasament.“

Beneficiarul, cunoscând reco-mandãrile de mai sus, a decis sã

Fig. 7: Graficul valorilor c/c0 = f(ϕϕ) [1] Fig. 8: Graficul valorilor h/h90 = f(ϕϕ,, αα) [1]


înceapã exploatarea gresiilor ºi con-glomeratelor în carierã, luând în con-siderare ºi urmãtoarele aspecte:

• din punct de vedere calitativgresiile cercetate se încadreazã înclasa E, conform SR EN 1097-2/2010.Clasa minimã a rocii, în funcþie dedomeniul de aplicare ºi clasatehnicã a drumului (consideratã IV,drum cu 2 benzi ºi trafic redus), seîncadreazã la utilizarea de piatrãspartã, sort 8-16, 16 - 25 (31), 25 - 40,pentru stratul de fundaþie, piatrãbrutã pentru stratul de fundaþie dinblocaje, pereuri, arocamente ºi savu-rã, sort 0 - 8, 0 - 16.

• din punct de vedere al rezis-tenþei la uzurã (micro - Deval) rocaanalizatã nu se încadreazã în preve-derile standardului SR EN 1097-2/2010,având valoarea 28, faþã de valoareamaximã prevãzutã de 20.

Deºi aceste descrieri calitativeale rocilor nu sunt dintre cele maiavantajoase pentru scopul propus,trebuie avut în vedere ºi urmãtorulaspect, bazat pe practica geologicã:

• rocile analizate au fost prele-vate din lucrãri de prospecþiune desuprafaþã, care au suferit influenþa

factorilor exogeni, aspect care dus laprocese complexe de alterare. Esteposibil ca acest aspect sã semodifice pentru rocile din adâncime,care îºi vor îmbunãtãþi calitãþilenecesare materialelor de construcþii.

BIBLIOGRAFIE1. FODOR D., Balastiere ºi cariere,

Ed. AGIR, (2011);2. OLARU L., Geologie - lucrãri

practice, Facultatea de Geografie -Geologie, secþia Geologie Tehnicã,Univ. Al. I. Cuza, Iaºi (1992);

3. STOICA C., MANILICI V.,FILIPESCU M., CORBU M., Practicageologicã, Ed. Tehnicã, Bucureºti(1960);

4. BÃNCILÃ L., Geologia CarpaþilorOrientali, Ed. ªtiinþificã, Bucureºti(1968);

5. BRÂNDUª C., GRASU C.,Valea Moldovei, Ed. pentru Turism,Bucureºti (1991);

6. GRASU C. , CATANÃ C. ,BOBOS L., Petrografia formaþiunilordin fliºul intern carpatic, Ed. Tehnicã(1996);

7. KISSLING AL., Mineralogie,Ed. Institutul de Petrol ºi Gaze(1979);

8. BÂGU G., MOCANU A.,Geologia Moldovei. Stratigrafie ºiconsideraþii economice, Ed. Tehnicã,Bucureºti (1984);

9. ALMÃªAN B., Exploatarea ºivalorificarea zãcãmintelor de substanþeminerale utile solide, Ed. Didacticã ºiPedagogicã, Bucureºti (1982);

10. GRASU C., CATANÃ C.,GRINEA D., Fliºul carpatic - Petro-grafie ºi consideraþii economice,Ed. Tehnicã, Bucureºti (1988);

11. MURGU M., Evaluarea geo-logicã ºi industrialã a zãcãmintelorminerale, Ed. Tehnicã, Bucureºti (1986);

12. ZORILESCU D., Metode mate-matice de analizã ºi decizie înGeologie ºi Minerit, Ed. Tehnicã (1972);

11. POPA A., Exploatãri miniere,Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti(1980);

12. STANCIU A., LUNGU L.,Fundaþii, Ed. Tehnicã, Bucureºti(2006);

14. SR EN 1097-2/2010, Materialeºi produse minerale, încercãri pentrudeterminarea caracteristicilor mecaniceºi fizice ale agregatelor. �

Omagiu pentru cei dispãruþi!

Construcþiile, sector dinamic al oricãrei economii, estetãrâmul unde se pot declanºa adevãrate cuceriri ºi certitu-dini cã lumea, dacã vrea sã trãiascã, trebuie sã constru-iascã indiferent de domeniu.

Rãmânând în zona con-strucþiilor, avem posibilita-tea ca, la numai un an dela dispariþia unei persona-litãþi în construcþii dindomeniul podurilor, sã con-semnãm apariþia editorialãa unei lucrãri: Podurile înRomânia – Bolþi ºi Arce, autorGheorghe Rudi Buzuloiu.

Din lucrare reþinem cuuºurinþã faptul cã aproapenu existã poduri în Româniaîn ultimii 50 de ani, care sã

nu poarte amprenta personalitãþii regretatului dispãrut ing.

Gh. Rudi Buzuloiu.Volumul, apãrut recent, cuprinde descrieri succinte a

peste 140 de poduri, bolþi ºi arce realizate în România,începând cu podurile de piatrã ºi finalizând cu podurile dinbeton armat, la multe dintre ele acest mare om ºi construc-tor fiind autor sau colaborator.

Lansarea cãrþii a avut loc recent în prezenþa unor spe-cialiºti în domeniu, care au apreciat valoarea contribuþieiprof. Gh. Buzuloiu la crearea ºi perpetuarea unei adevãrateºcoli profilate pe construcþia de poduri din România.

Consemnãm, prin aceste notiþe, faptul cã oamenii devaloare, personalitãþile în general, prin ceea ce au fãcut,vor dãinui ani ºi ani.

Despre personalitatea ing. Gh. Buzuloiu vom reveni înpaginile publicaþiei noastre.

Ciprian Enache

„Decantarea” valorii profesionale a unor personalitãþi se face dupã trecerea timpului, timp încare se pot constata contribuþiile lor de-a lungul vremii, în ceea ce priveºte progresul în multi-tudinea de activitãþi proprii speciei umane.

Pentru unii, acest lucru se poate face la scurt timp dupã trecerea în nefiinþã, lucru facili-tat de valoarea ºtiinþificã ºi mai ales, materialã a activitãþii lor.


Ocupaþiile din activitatea de monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor (I)

dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN -preºedinte de onoare al Comisiei Naþionale Comportarea in situ a Construcþiilor

Conform Legii nr. 10-1995 privind calitatea în con-

strucþii ºi Normativului republican P-130-1999 urmãrirea

comportãrii in situ a construcþiilor îmbracã douã forme:

urmãrirea curentã a tuturor construcþiilor, fãrã excepþie

ºi urmãrirea specialã a anumitor construcþii, selectate

pe considerente de risc (construcþii realizate cu soluþii

noi, inovative, construcþii de importanþã deosebitã, con-

strucþii aflate în condiþii de mediu periculoase, construcþii

aflate în stare tehnicã precarã º. a.).

Intervenþiile pe construcþii îmbracã, la rândul lor, totdouã forme: intervenþii de mentenanþã, respectivîntreþinerea ºi reparaþiile ºi intervenþiile de reabilitare,care cuprind renovarea ºi restructurarea. În timp ceintervenþiile de mentenanþã urmãresc doar menþinereastãrii tehnice a construcþiei la nivelul celei existente larecepþia acesteia, intervenþiile de reabilitare presupunmodificãri de aspect sau de structurã, care sãîmbunãtãþeascã starea tehnicã a construcþiei ºi sã-i con-fere noi calitãþi.

Am scris în aceastã revistã ºi în alte publicaþii despre monitorizarea in situ a construcþiilor ºi despre intro-ducerea în COR (Clasificarea ocupaþiilor din România) a trei ocupaþii oficiale prin care se realizeazã aceastãactivitate, respectiv ocupaþiile de „responsabil tehnic cu urmarirea curentã a comportãrii construcþiilor”, de„specialist în urmãrirea comportãrii construcþiilor” ºi de „expert în monitorizarea comportãrii construcþiilor”încadrate la grupa 2142 „Ingineri constructori”. Din pãcate nu am gãsit nicãieri descrierea acestor ocupaþii cudetalierea condiþiilor legate de accesarea lor în practicã.

Un lucru este, însã, clar: prevenirea dezastrelor ca urmare a cutremurelor ºi inundaþiilor, dar ºi a negli-jenþei ºi incompetenþei celor implicaþi în asigurarea cerinþelor de siguranþã a construcþiilor depinde demonitorizarea comportãrii in situ a acestora prin urmãrirea comportãrii lor ºi prin intervenþiile necesareasigurãrii aptitudinii lor pentru exploatare. Ori, aceastã monitorizare o realizeazã personalul atestat profe-sional pentru exercitarea celor trei noi ocupaþii ºi care este în drept sã fie angajat ºi remunerat corespun-zãtor pregãtirii sale.

Prezint, în cele ce urmeazã, problemele legate de pregãtirea ºi competenþa cerutã fiecãrei ocupaþii înparte, într-o formã comprimatã faþã de cea înaintatã în vederea admiterii lor în COR.

RESPONSABILUL CU URMÃRIREA CURENTÃ A COMPORTÃRII „IN SITU“ A CONSTRUCÞIILORDescrierea ocupaþiei

Urmãrirea curentã are drept scop depistarea din timpa fenomenelor premergãtoare apariþiei unor stãri dedegradare periculoase ºi luarea din timp a mãsurilornecesare stopãrii lor.

Beneficiarul îºi poate manifesta responsabilitatea fieacþionând direct ºi personal, fie angajând un profesionistsau o organizaþie profesionalã pregãtiþi în acest sens.Persoana fizicã sau juridicã angajatã sã facã urmãrireacurentã a comportãrii in situ a unei construcþii ºi sã pre-scrie mãsurile de mentenanþã necesare va avea la dis-poziþie instrucþiunile de urmãrire curentã din carteatehnicã a construcþiei ºi va fi supus unui instructaj despecialitate, efectuat de cãtre un inginer proiectant deconstrucþii, atestat de o asociaþie profesionalã de profil,corespunzãtor tipului de construcþie în cauzã.

Persoana fizicã sau juridicã în situaþia în care can-dideazã la titlul de responsabil cu urmãrirea com-portãrii in situ a construcþiei, urmeazã sã-ºi

dovedeascã, practic, competenþa printr-un test decunoºtinþe în faþa unei comisii de examinare, în urmatrecerii cãruia va primi o autorizaþie pentru practicareaocupaþiei de „responsabil cu urmãrirea curentã a com-portãrii in situ a construcþiilor“.

Responsabilul cu urmãrirea curentã a comportãrii insitu a construcþiilor devine, deci, o persoanã fizicã auto-rizatã (PFA), iar organizaþia care are drept obiect deactivitate urmãrirea curentã a comportãrii in situ a con-strucþiilor trebuie sã aibe un personal autorizat individualpentru practicarea acestei ocupaþii.

Toate constatãrile fãcute ºi mãsurile propuse deresponsabilul cu urmãrirea curentã a comportãrii in situ aconstrucþiilor se înscriu în cartea tehnicã a construcþiei,care este documentaþia de bazã în activitatea de moni-torizare a comportãrii in situ a construcþiilor ºi de a cãreipãstrare ºi completare rãspunde în faþa beneficiarului.


a. Cultura generalã de nivel cel puþin mediu, de preferinþã din domeniul construcþiilor

b. Cunoaºterea documentaþiei de carte tehnicã a construcþiei

Responsabilul cu urmãrirea comportãrii in situ a con-strucþiilor trebuie sã posede cunoºtinþe cel puþin medii deculturã generalã ºi cunoºtinþe tehnice cu privire la alcã-tuirea generalã a construcþiilor, la formele de interacþiune

dintre construcþii ºi mediul ambiant, la fenomenele dedegradare pe care acestea le-ar putea suferi, ca ºicunoºtinþe asupra utilizãrii mijloacelor de observare ºimãsurare de uz curent.

Documentaþia de carte tehnicã a construcþieicuprinde toate informaþiile cu privire la realizarea uneiconstrucþii, fiind organizatã pe capitole privindproiectarea, execuþia, recepþia, exploatarea, monito-rizarea comportãrii ºi jurnalul evenimentelor din timpul

existenþei construcþiei. Cunoaºterea ei poate da cele maicomplete relaþii asupra comportãrii in situ a construcþieiiar responsabilul cu urmãrirea curentã a comportãrii insitu a construcþiilor are obligaþia pãstrãrii ºi completãrii lazi a acestei documentaþii.

c. Inspectarea construcþiei ºi înscrierea constatãrilor în cartea tehnicã a construcþiei

Cunoaºterea în amãnunt a alcãtuirii construcþiei ºiconstatarea stãrii tehnice a acesteia este o obligaþie pecare responsabilul cu urmãrirea curentã trebuie sã orespecte atât la preluarea construcþiei, cât ºi în mod peri-odic pentru a putea aprecia în ce mãsurã se produc

schimbãri de stare a construcþiei. Constatãrile fãcute cuocazia inspecþiilor succesive lunare, dar obligatoriu ºidupã trecerea unor calamitãþi naturale (furtuni, cãderimasive de zapadã, inundaþii, incendii, alunecãri de terenetc.) se consemneazã în cartea tehnicã a construcþiei.


d. Propunerea de mãsuri de intervenþii ocazionale sau programate

Mãsurile de intervenþie pe care le poate propuneresponsabilul cu urmãrirea curentã a comportãrii in situ aconstrucþiilor sunt de natura mentenanþei, adicã sereferã la mãsuri de curãþare a componentelor con-strucþiei (podele, pereþi, tavane, scãri, geamuri, per-vazuri, echipamente, etc. ) ºi mãsuri de reparaþii mai mici(schimbare de becuri arse, schimbare de robinete, deîntrerupãtoare, de comutatoare, astupare de gãuri ºizgârieturi etc.) ºi mai mari (refacerea zugrãvelilor ºi

vopsitoriilor degradate, a tencuielilor cãzute, a treptelorciobite, a parapetelor de protecþie stricate, tocuri ºicercevele º. a.).

Mãsurile de intervenþie ocazionale, luate din timp,preîntâmpinã extinderea stricãciunilor, dar în mod peri-odic devine necesarã o intervenþie programatã de maimare amploare cum ar fi curãþenia de toamnã sau deprimãvarã, refacerea generalã a zugrãvelilor ºi vopsitoriileînsoþite de micile reparaþii ale suportului lor.

e. Alarmarea beneficiarului construcþiei în caz de depistare a unor fenomene de comportament primejdioase

Beneficiarul construcþiei este cel interesat direct sãafle care este starea tehnicã a acesteia ºi care suntmãsurile care se impun pentru a asigura în continuareaptitudinea pentru exploatare a construcþiei în cazulapariþiei unor fenomene periculoase. Responsabilul cuurmãrirea curentã a comportãrii in situ a construcþiilor

este obligat sã-l înºtiinþeze pe beneficiar ori de câte oriobservã fenomene de comportament ce depãºesc caamploare sau intensitate pe cele normale descrise îninstrucþiunile proiectantului privind urmãrirea curentã aconstrucþiei.

f. Urmãrirea aplicãrii mãsurilor de intervenþie

Responsabilul cu urmãrirea curentã a comportãrii insitu a construcþiilor are obligaþia de a controla ºi verifica

execuþia mãsurilor de intervenþie prescrise, consemnândfaptele în cartea tehnicã a construcþiei.

g. Pãstrarea ºi completarea cãrþii tehnice a construcþiei

Cartea tehnicã a construcþiei este documentaþia debazã pentru activitatea de monitorizare a comportãrii insitu a construcþiilor care cuprinde proiectul de execuþie,documentele din timpul execuþiei (note de ºantier, notede control, rezultatele încercãrilor etc. ), procesele ver-bale de recepþie, intervenþii pe timpul exploatãrii con-strucþiei, un opis general ºi pe capitole ºi jurnalulevenimentelor. Cartea tehnicã a construcþiei se þine labeneficiarul / proprietarul construcþiei ºi se completeazã

cu noi documente ºi înscrieri pe mãsura apariþiei lor. Încartea tehnicã a construcþiei se depun ºi eventualeleproiecte de urmãrire specialã precum ºi toate rezultateleacestei forme de urmãrire. Beneficiarul, respectivresponsabilul cu urmãrirea curentã a comportãrii in situ aconstrucþiilor, sunt rãspunzãtorii pentru pãstrarea înbunã stare ºi completarea la zi a documentaþiei de cartetehnicã a construcþiilor.

(Va urma)


Detalii suplimentare se pot obþine de la Comisia Naþionalã Comportarea in situ a Construcþiilor, ªos. Pantelimonnr. 266, 021652, Bucureºti, Tel.: 021 255 10 33, E-mail: [email protected]


Contractele în desfãºurarela o firmã in insolvenþã

av. Marius Vicenþiu COLTUC - fondator CASA DE AVOCATURÃ COLTUC

ªi în sectorul construcþiilor

partenerii contractuali sunt puºi de

cele mai multe ori, în faþa faptului

împlinit ºi aflã de starea de insol-

venþã a debitorului abia dupã ce s-a

deschis procedura de insolvenþã.

În aceste condiþii, partenerii

contractuali au, de obicei, o

perioadã de bulversare, în care

îºi pun diverse întrebãri cu privire

la situaþia contractelor aflate în

derulare cu debitorul insolvent:• Suntem obligaþi sã continu-

ãm sã livrãm marfa cãtre debitor,conform contractelor în derulare?

• Ce garanþii avem cã debi-torul ne va achita preþul pentrumarfã?

• Putem înceta contractele înderulare? Dacã da, în ce mod? etc.

Pentru a limita riscurile, rãs-punsurile la aceste întrebãri tre-buie aflate cât mai rapid, astfelîncât sã se poatã lua toatemãsurile necesare în termenelelimitã aplicabile în cadrul proce-durii insolvenþei.

Vezi mai jos ce prevede legeacu privire la situaþia contractelorîn derulare ºi ce mãsuri pot filuate cu privire la aceste contracte.

Efectul deschideriiprocedurii insolvenþei

cu privire la contractele în derulareCu privire la contractele în

derulare, legea insolvenþei (art. 86,

alin. 1) prevede, ca regulã gene-ralã, faptul cã acestea „se consi-derã menþinute la data deschideriiprocedurii”. Totodatã, legea pre-vede faptul cã „orice clauzecontractuale de desfiinþare a con-tractelor în derulare, pentru motivuldeschiderii procedurii, sunt nule”.

Prin urmare, în cazul în careaveþi contracte în derulare cu osocietate intratã în insolvenþã,aceste contracte nu înceteazã, înmod automat, ca urmare a des-chiderii procedurii insolvenþei ci,conform legii, acestea vor con-tinua sã-ºi producã efectele.

Continuarea executãrii obliga-þiilor prevãzute de contractele înderulare: având în vedere cãdeschiderea procedurii nu implicãºi încetarea contractelor în deru-lare, pãrþile contractuale vor fiþinute sã-ºi îndeplineascã obliga-þiile contractuale, în condiþiileagreate prin contractul respectiv.

Trebuie avut în vedere, însã,faptul cã debitorul, aflat în insol-venþã, nu poate fi obligat sã-ºiîndeplineascã obligaþiile contrac-tuale de platã, nãscute anteriordeschiderii procedurii, ci doarobligaþiile aferente unor prestaþiiviitoare. Aceasta deoarece, pen-tru plata creanþelor anterioaredeschiderii procedurii insolvenþei,legea prevede o procedurã spe-cialã care trebuie urmatã, ºianume înscrierea în „Tabelul de

creanþe“ ºi încasarea eventua-

lelor plãþi doar la termenele ºi în

condiþii le stabilite în cadrul

procedurii.

În ceea ce priveºte prestaþiile

viitoare, debitorul insolvent va

avea obligaþia de a achita sumele

datorate, conform contractului.

Sumele respective vor fi consi-

derate creanþe curente ºi se vor

achita, cu prioritate, din sumele

existente în patrimoniul debi-

toarei. �


Siguranþa structurilor specialeprof. dr. ing. Ludovic KOPENETZ, prof. dr. ing. Alexandru CÃTÃRIG -

Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca

Structurile speciale sunt structuricare se deosebesc de construcþiilecurente prin trãsãturi care le suntproprii (fig.1-9).

Concepþia, proiectarea ºi exe-cuþia structurilor speciale necesitãrezolvarea unor probleme care diferãde rezolvãrile utilizate la structurileobiºnuite [1], [2], [3], [4], [5], [6].Siguranþa lor este strâns legatã deteoria generalã a structurilor spe-ciale, teorie care urmãreºte dobândi-rea cunoºtinþelor de bazã pentruconcepþia ºtiinþificã privind modul decomportare, alcãtuirea constructivã,calculul ºi realizarea acestora.

Problematica siguranþei struc-turilor speciale fiind foarte vastã, încadrul articolului se prezintã doar ointroducere în domeniu, cu referire lastructurile de tip:

• structuri din materiale necon-venþionale (pãmânt stabilizat, jet deaer, hârtie, sticlã etc.);

• structuri de mari deschideri cufuncþie de:

- halã industrialã;- hala comercialã;- depozit;- poduri suspendate ºi hobanate;- structuri subterane (staþii de

metrou);- structuri aero-spaþiale;- structuri pentru înmagazinarea

ºi epurarea apei;• structuri înalte cu funcþie de:- locuire, birouri;- edilitare (castele de apã);- telecomunicaþii (turnuri de tele-

comunicaþii);

- evacuare a gazelor ºi fumuluirezultate din ardere (coºuri de fum);

- producere a energiei electrice(turnuri eoliene);

- structuri offshore;- structuri pentru depozitãri de

materiale granulare ºi pulverulente(buncãre ºi silozuri);

- structuri pentru reactoare nucleare;- structuri pentru turnuri de rãcire;• structuri istorice cu caracter laic

ºi de cult.Construcþiile speciale sunt supuse

acþiunii forþelor exterioare sau dealtã naturã (efectul contracþiei, altasãrii reazemelor, al variaþiei detemperaturã etc.) ºi sub acþiuneaacestora trebuie sã-ºi pãstrezeforma, spre a putea servi scopuluipentru care au fost concepute ºiexecutate, deci sã fie stabile, sã nuse distrugã.

Structura de rezistenþã reprezintãscheletul care susþine toate compo-nentele unei construcþii specialeºi permite preluarea acþiunilor cucaracter permanent ºi temporar.În acest fel ºi pentru siguranþa uneiconstrucþii speciale, componenta debazã este structura portantã (derezistenþã).

Structura portantã trebuie sãcombine în mod logic:

• partea de funcþiune, esteticã ºi• partea de rezistenþã, stabilitate

la diverse acþiuni statice ºi dinamice.Dar stabilitatea structuralã nu

este întotdeauna suficientã pentru aasigura funcþionalitatea construcþiilor.Se impune, deci, ca în anumite situ-aþii deformaþiile construcþiei înansamblu sau ale elementelor com-ponente sã fie sub o valoare maximãadmisã de coduri spre a nu perturbafuncþionarea utilajelor, fluxul tehno-logic etc.

În secolul XX ºi, iatã, ºi în XXI, ia amploare, pe întregul glob pãmântesc, construcþia a numeroase clãdiricu structuri speciale, care pun serioase probleme de arhitecturã, proiectare ºi mai ales de rezistenþã.

Realizarea lor, la dimensiuni ºi configuraþii diverse, ridicã, din punct de vedere tehnic, probleme dedificultate.

Despre cercetãri, soluþii ºi rezultate pe aceastã temã vã supunem atenþiei în cele ce urmeazã.

Fig.1: Restaurant cu deschidere mare

Fig. 2: Clãdire înaltã (Petronas Towers -Kuala Lumpur, Malaysia)


VERIFICAREA SIGURANÞEISTRUCTURILOR SPECIALE

În cazul structurilor speciale,

problemele care produc modificãri

sensibile ale siguranþei structurale

se pot grupa în urmãtoarele clase:• Probleme legate de calitatea

materialului de bazã (rezistenþa lacurgere, ruperea fragilã de diferitefeluri, destrãmarea lamelarã etc.);

• Probleme legate de stabilitateageneralã ºi localã (voalarea pereþilorsubþiri, voalarea inimii sau tãlpii etc.);

• Probleme de obosealã la soli-citãri repetate;

• Problema flambajului;• Probleme de deformaþii din acþi-

uni statice ºi dinamice;• Probleme de coroziune ºi eroziune.Structurile speciale, fiind, în

majoritatea cazurilor, structuri zvelte,având forme ºi alcãtuiri complexe,sunt caracterizate de fenomene destabilitate puternic dependente degeometria fundamentalã, adicã destarea de echilibru iniþialã (care cu-prinde ºi imperfecþiunile geometriceºi fizice), din încãrcarea cu greutateaproprie ºi eventuale pretensionãri.

Verificarea siguranþei acestorstructuri trebuie sã fie efectuatãstudiind comportarea neliniarã ºi toþifactorii de care depinde fenomenulde pierdere a stabilitãþii echilibrului[7], [8], [9], [10], [11], [12].

Un fenomen caracteristic acestorstructuri îl constituie pierderea stabi-litãþii generale în urma propagãrii, întoatã structura, a unui mod de insta-bilitate localã.

Pierderea stabilitãþii prin „SKAP”având un caracter pronunþat dinamic,este cu atât mai importantã cu cât întimpul saltului apar acceleraþii mari ºica urmare, forþe de inerþie deosebitde mari. Astfel, la structurile pleoºtite(f/l = 0,03 – 0,06 ) acceleraþiile ajungla cca. 10 - 12 m/s2.

Se menþioneazã cã pierdereastabilitãþii prin „SNAP”, adicã prinsalt dinamic, poate sã aparã ºi lastructurile uºoare, care nu suntpleoºtite. Astfel, vechea cupolã de laROMEXPO - Bucureºti, cu sãgeatala cheie de 17,9 m ºi diametrul de93,5 m (f/l = 0,19) a ajuns în colapsprin SKAP, atât din efectul supra-punerii acþiunii vântului în rafale,peste o încãrcare localã din aglo-merare de zãpadã, cât ºi din cauzarigiditãþii insuficiente a nodurilor cu oalcãtuire elasticã.

Un element decisiv al activitãþiide verificare a siguranþei îl constituieaspectele legate de satisfacereacondiþiilor de drift, drift remanent,

capacitate de rotire limitã a barelor ºiîmbinãrilor ºi rezistenþa la obosealã(oligociclicã).

Având în vedere cã driftul relativde nivel, respectiv criteriul de rigidi-tate guverneazã comportarea struc-turii, respectarea valorilor limitã estehotãrâtoare.

Rezistenþa la obosealã oligoci-clicã se va cerceta din tensiunisecundare (din vibraþii sau dinexpansiunea - contracþia termicã zil-nicã), luând în considerare intensi-tatea intervalului tensiunilor.

O structurã portantã specialã tre-buie sã aibã suficientã flexibilitatepentru ca variaþiile de temperaturã ºicedãrile iniþiale, combinate cu alteinfluenþe, sã nu determine:

• probleme în punctele deîmbinare ale elementelor structurale;

• suprasolicitãri în zonele reaze-melor;

• compromiterea legãturilor echi-pamentelor ºi anvelopei fixate destructurã.

Îndeplinirea acestor cerinþe serealizeazã prin:

• determinarea deplasãrilor maximeefective ºi limitarea lor la valoriadmisibile;

• determinarea intervalului efectivde tensiuni produse de diferite cauzeºi limitarea lor;

• limitarea forþelor de legãturã dinsuporturi în punctele de racordareale ehipamentelor ºi anvelopei.

Fig. 3: Pavilionul de expoziþie al Japoniei la Expo2000 Hanovra, Germania

Fig. 4: Interior Pavilion de expoziþie

Fig. 5: Montaj structurã Paviliondin role (tuburi) de hârtie

Fig. 6: Detaliu de solidarizare role (tuburi) de hârtie

Fig. 7: Hala olimpicã de nataþie ºi judo din Tokyo



La structurile speciale cu des-chideri mari, datoritã intervaluluimare de producere a variaþiilordeplasãrilor, în scopul reducerii ten-siunilor asociate, în zonele reaze-melor sau în alte puncte ale stucturiise introduc deplasãri iniþiale sau demontaj, denumite deplasãri de com-pensare (similar noþiunii de con-trasãgeatã).

În mod obligatoriu, aceste depla-sãri trebuie însumate cu deplasãrilerezultate din celelalte încercãri,obþinând astfel deplasãrile maximetotale, care trebuie sã rãmânã infe-rioare celor admisibile.

La structurile speciale din oþel cuun comportament elastic liniar, adicãatunci când tensiunile rãmân pro-porþionale cu deplasãrile, de obiceinu apar concentrãri de tensiuni.

În cazul structurilor caracterizateprin comportament neliniar, concen-trãrile de tensiuni necontrolate potavea efecte periculoase asuprasiguranþei structurale.

Apariþia unor articulaþii plastice,pe lângã faptul cã reduce gradul denedeterminare staticã, se manifestã

prin deformãri plastice, care pot fidestul de mari în comparaþie cudeplasãrile elastice.

Verificarea siguranþei capacitãþiiportante se va efectua în trei etape(trecerea la o etapã superioarã deverificare se va face numai în cazulîn care nu se obþin rezultate conclu-dente în etapa analizatã), astfel:

Etapa 1• Identificarea materialelor de

construcþie, prin analize fizico-mecanice ºi chimice.

• Calculul static simplificat, inclu-siv verificarea la obosealã a zonelorde îmbinare.

Etapa 2 • Calculul static ºi dinamic (inclu-

siv stabilitatea staticã ºi dinamicã),cu luarea în considerare a conlu-crãrii spaþiale a structurii.

• Stabilirea duratei de viaþã, culuarea în considerare a încãrcãrilorviitoare pe perioada de exploatare.

Etapa 3 • Încercãri in situ (în regim static,

sau recomandabil dinamic), inclusivdeterminarea exactã pe baze topo-grafice a geometriei structurii.

• Mãsurarea eventualelor con-trasãgeþi existente, rectiliniaritateaelementelor structurale (grinzi ºi stâlpi).

În cazul unor structuri uºoare, cuînãlþime mare (exemplu antene pen-tru telefonia mobilã), se va face apella topografia dinamicã, înregistrândmiºcãrile oscilatorii sau vibraþii aleconstrucþiei din acþiuni dinamice.

ANALIZELE EXPERIMENTALEPENTRU DETERMINAREA SIGURANÞEISTRUCTURILOR SPECIALE EXISTENTE

Analize experimentalePentru identificarea materialelor

din structurile speciale existenteeste necesarã efectuarea unuinumãr minim de analize experimen-tale in situ sau în laborator [13], [14],[15], [16], [17].

Analiza experimentalã in situ astructurilor speciale existente permiteobþinerea urmãtoarelor informaþii:

• caracteristicile dinamice alestructurii;

• comportarea structurilor zveltesupuse acþiunii seismice ºi acþiuniivântului;

• evaluarea ordinului de mãrimeal deformaþiilor ºi deplasãrilor dinîncãrcare simetricã ºi nesimetricã,urmãrind ca intensitatea încãrcãrii

sã nu depãºeascã sub nicio formãvaloarea încãrcãrii reale luate înconsiderare.

În cadrul încercãrilor de laboratorse efectueazã urmãtoarele încercãri,exemplificate pentru structurile dinoþel:

a. Încercarea la întindere axialãAceastã încercare serveºte la

determinarea:• limitei de curgere aparentã;• limitei de rupere;• alungirii la rupere.b. Încercarea de duritate (Brinell)Pentru încercare se utilizeazã

minim trei urme. La fiecare urmã semãsoarã douã diametre, cu obser-vaþia ca diferenþa dintre ele sã nu fiemai mare de 2%.

c. Încercarea la încovoiere prinºoc (rezilienþa)

Pentru aceastã încercare suntnecesare, de obicei, opt epruvete cucrestãtura în U ºi opt epruvete cucrestãtura în V.

În funcþie de condiþiile de solici-tare, materialele pot prezenta o com-portare tenace sau fragilã.

Fig. 8: Structurã clãdire de cult cu douã nivele,perioada romanã

Fig. 9: Clãdire de cult cu structurã din lemn,de facturã goticã, Suedia



STABILIREA DURATEI DE VIAÞÃA STRUCTURILOR SPECIALE EXISTENTE

Durata de viaþã exprimã fiabili-tatea în ani, adicã probabilitatea castructura sã-ºi îndeplineascã misiu-nea prescrisã, cel puþin un timp dat,în condiþiile de utilizare specificate.

Procedura se bazeazã pe deter-minarea istoricului solicitãrilor, printr-ometodã de numãrare ºi clasare,respectiv pe histogramele ecarturilorde eforturi delta_ sigma_i (mãsuratesau calculate).

Prin acceptarea principiului cumu-lãrii liniare (Palmgren, Langer ºiMiner _PLM) se calculeazã vãtã-marea anualã (S_an).

Durata de viaþã probabilã se cal-culeazã cu relaþia:

Dv = 1/SanVERIFICAREA SIGURANTEI

PRIN ANALIZÃ STRUCTURALÃ Arta construcþiilor speciale în

etapa actualã de dezvoltare ridicãprobleme noi ºi complicate în specialsub aspectul calculului, problemeizvorâte din tendinþa de a realizaconstrucþii ecologice, uºoare (flexi-bile), ieftine, frumoase ºi durabile[18], [19], [20], [21], [22], [23], [24].

Analiza structuralã are, în modobiºnuit, trei etape principale:

Analiza generalãObiectivele acestei etape sunt:• precizarea subansamblurilor

portante verticale;• distribuþia raþionalã a rigiditãþii,

pe orizontalã ºi verticalã, a fiecã-rui subansamblu;

• stabilirea interacþiunii dintresubansamblele verticale (cadre, pereþistructurali, tuburi etc.).

Analiza preliminarãObiectivele acestei etape sunt:• determinarea stãrilor de eforturi

ºi deformaþii în regim static ºi dina-mic (analize modale);

• evaluarea efectelor torsiuniigenerale;

• precizarea secþiunilor cu meca-nism de disipare a energiei, inclusivconceptul acestora, în cazul analize-lor seismice.

Analiza finalãAceastã etapã cuprinde preciza-

rea eforturilor finale de proiectareconsiderând acþiunile finale.

În cazul acþiunii seismice pre-cizarea se va face în funcþie demacro ºi microzonare (perioada pro-prie teren sau perioada de colþ) ºitipul de structurã.

Analiza structuralã poate fi staticãsau dinamicã.

Analiza staticã• liniarã …elasticã – de ordinul I• neliniarã …elasticã – de ordinul II

– de ordinul III…elasticã neliniar…elasto-plasticã…plasticã (biograficã)…stadiul ultim…reologicã (variaþia în timp

a unor proprietãþi)Analiza dinamicã

…elasticã liniar…elasticã neliniar…fãrã/cu amortizare.

În cadrul analizei structurale seva pune un mare accent peaprecierea proprietãþilor mecaniceale materialelor structurale luate înconsiderare.

Corectitudinea rezultatelor uneianalize structurale este în funcþie deadaptarea modelelor matematicepentru întreaga structurã ºi deipotezele de încãrcare.

Alegerea modelului matematicaproximant ºi interpretarea rezul-tatelor constituie fazele cele maigrele ale unei analize structurale.

În cadrul activitãþii de proiectarese va cãuta surprinderea prin calcula posibilelor diferenþe între situaþiaidealã (conform proiectului) ºi cearealã (structurã realizatã in situ) cudiverse abateri de execuþie (pe liniageometriei ºi a calitãþii materialelorstructurale).

Având în vedere cã activitatea deproiectare se realizeazã aproape99,9% asistatã de calculator, oimportanþã decisivã o are controlulordinului de mãrime al rezultatelor.Se ºtie cã rezultatele unui calculautomatizat depind atât de mode-larea fizicã cât ºi de calitatea progra-mului de calcul utilizat; astfel, chiardacã o structurã este recalculatã decâteva ori, poate apãrea aceeaºigreºealã, de modelare sau sub influ-enþa acurateþei aparatului matematicimplementat în programe de calcul.

Pentru a elimina acest pericolmajor de incertitudine ºi pentru predi-mensionarea structurii sunt necesareîn continuare metode aproximativeinginereºti.

Analiza structurilor, þinând seamade fenomenele de neliniaritateamintite, înseamnã calculul staticneliniar (“de ordin II”). Acesta seefectueazã de obicei iterativ ºi estemai complicat, deoarece în proble-me concrete cauzele de neliniaritatemenþionate se întrepãtrund ºi seinfluenþeazã reciproc.

În calculul static neliniar, expri-marea echilibrului se face pe formadeformatã a structurii, dar seacceptã pentru relaþiile de compati-bilitate geometricã ipoteza micilordeplasãri (inclusiv regulile specificebarelor, ºtiut fiind cã efortul axial deîntindere mãreºte aceastã rigiditate,pe când cel de compresiune o dimi-nueazã) valabilã ºi în calculul liniar,de ordinul I.

În cazul “deplasãrilor mari”, cândrelaþiile de continuitate se exprimãsub forma unui sistem de ecuaþiidiferenþiale liniare, calculul se defi-neºte ca fiind “de ordinul III”.

Trebuie reþinut însã faptul cãanaliza stucturalã liniarã de ordinul Iconstituie o etapã de calcul funda-mentalã, care se va aplica în generalºi pentru paºii succesivi din analizaiterativã neliniarã.

Calculul de ordin III prezintãimportanþã la analiza staticã a struc-turilor speciale cu deformaþii mari, iarîn cazul structurilor rigide poate dainformaþii cu privire la natura instabi-litãþii (bifurcarea sau divergenþaechilibrului), instabilitate precizatãprintr-un calcul de ordin II.

În cazul acþionãrii structuriloravând în alcãtuire elemente struc-turale realizate din materiale care sedeformeazã în timp (de exemplumateriale vâsco-elasto-plastice detipul maselor plastice armate cu fibrepoliesterice sau fibre de sticlã etc.)trebuie efectuatã o analizã struc-turalã de tip biografic (ce þine seamade istoria încãrcãrilor ºi deforma-þiilor), care necesitã aplicarea unormetode matematice adecvate.



În general, pentru analize struc-turale curente se acceptã ca valabilecele cinci ipoteze, specifice struc-turilor liniare.

Deoarece teoria structurilor con-siderã corpurile ca fiind deformabile(elastic, plastic etc.), ea se diferenþi-azã net de mecanica teoreticã încare corpurile sunt considerate per-fect rigide, din care motiv mecanicanu poate da informaþii decât încazuri particulare asupra stãrii desolicitare din elementele structurilor.Analiza alcãtuirii structurilor speciale

S-a arãtat cã pentru a putea pre-lua încãrcãri structurile portante tre-buie sã fie corect alcãtuite, ceea cepresupune o fixare corectã faþã de obazã (mediu de fundare sau o altãconstrucþie stabilã) a ansamblului deelemente componente, astfel încâtinterconectate sã formeze un sistemgeometric fix, nedeplasabil (invari-abil geometric în ipoteza modeluluiEuclid).

Evitarea caracterului de mecanism(sistem sau lanþ cinematic) al struc-turii se realizeazã prin dispunereacorectã a numãrului necesar delegãturi (egal sau mai mare cunumãrul gradelor de libertate aleansamblului de elemente compo-nente) atât între elemente (legãturiinterioare) cât ºi între structurã ºibaza de fixare (legãturi exterioare -rezemãri).

Se recomandã analiza alcãtuiriistructurilor din punctul de vedere aldistribuirii legãturilor (interioare ºiexterioare) ca numãr ºi poziþie.

Aceastã analizã se va conducedistinct pentru cazul comportãrii per-fect rigide a elementelor ºi pentrucazul comportãrii liniar elastice, cuacceptarea ipotezei micilor deplasãri.

Cazul comportãrii perfect rigidea elementelor structurii

Un element component al uneistructuri considerat izolat prezintã, înipoteza modelului Euclid, ºase gradede libertate în spaþiu, respectiv trei înplan.

În consecinþã, în cazul unui corprigid pentru blocarea sa completã înraport cu o bazã vor fi necesare unnumãr de minimum ºase, respectivtrei legãturi simple. Prezenþa acestorlegãturi constituie o condiþie nece-sarã, dar nu ºi suficientã.

Pentru blocarea efectivã a grade-lor de libertate, legãturile trebuie sãfie corect plasate, ceea ce pre-supune ca douã sau mai multe legã-turi simple sã nu blocheze un acelaºigrad de libertate, ci fiecare sã fixezecâte un grad de libertate distinct.

În cazul unei fixãri incorecte potsurveni douã situaþii:

• sunt posibile deplasãri nelimi-tate, adicã suntem în prezenþa unuimecanism;

• sunt posibile deplasãri finiteimportante datoritã plasãrii într-opoziþie particularã a legãturilor, decicaracterul de mecanism se mani-festã numai la începutul miºcãrii.

Acest ultim caz se numeºte formacriticã (de alcãtuire sau de fixare);ea conduce la apariþia unor eforturiºi deplasãri mari ºi în consecinþã tre-buie evitatã întotdeauna. Identifica-rea formelor critice constituie onecesitate de bazã pentru proiectan-tul unei structuri portante.

Cele prezentate pot fi generali-zate pentru ansamblul unor corpuri(elemente structurale) interconec-tate, alcãtuind o structurã.

Pentru identificarea zonelor demecanism dintr-o structurã specialãse poate aplica teorema coliniaritãþiicentrelor instantanee de rotaþie (a luiAronhold) cunoscutã din mecanicateoreticã. Conform acestei teoremedouã corpuri legate între ele ºi obazã se pot miºca relativ unul faþãde celãlalt dacã centrele lor de rotireinstantanee absolute (în raport cu obazã de referinþã) ºi cel relativ (din-tre cele douã corpuri) sunt coliniare.

Trebuie remarcat faptul cã teo-rema coliniaritãþii conduce la rezul-tate univoc determinate numai încazul lanþurilor cinematice cu un sin-gur grad de libertate. În cazulmecanismelor cu mai multe gradede libertate rezultã pentru centreinstantanee locuri geometrice. Dacãîn toate variantele posibile dedefinire va rezulta în mod univoc unset de trei corpuri (sau porþiuni inde-formabile) având centrele coliniareatunci structura formeazã un meca-nism (lanþ cinematic) cu un grad delibertate.

Cazul comportãrii liniar perfectelastice a elementelor structuriiAcceptând modelul Hooke pentru

comportarea materialului, devin posi-bile deplasãri relative cu caracterelastic între diferitele puncte materi-ale ale unui corp ºi astfel acesta vaprezenta teoretic o infinitate degrade de libertate. Ca urmare, ostructurã indeformabilã geometric înipoteza modelului Euclid, devinedeformabilã elastic în ipoteza mode-lului Hooke, deci nodurile libere aleacesteia vor putea suferi deplasãri.Aceste deplasãri elastice sunt îngeneral mici ºi ele respectã principiulcontinuitãþii materialului, adicã suntgeometric compatibile.

S-a arãtat cã, în cazul dispuneriiîn poziþie particularã a unor legãturi(deºi numãrul acestora este egalsau mai mare decât numãrul minimnecesar pãstrãrii fixe a configuraþieigeometrice), în ipoteza modeluluiEuclid poate rezulta o formã criticã(de alcãtuire sau fixare) caracteri-zatã printr-o comportare de meca-nism la începutul miºcãrii, pânã laieºirea din coliniaritate a centrelorinstantanee de rotaþie respective ºica urmare la apariþia unor deplasãriºi eforturi mari în structurã.

Faptul ca o structurã portantã sãnu reprezinte o formã criticã, consti-tuie condiþia de strictã invariabilitategeometricã.

Dacã evitarea formelor criticereprezintã o condiþie obligatorie înalcãtuirea structurilor, este de doritca structura adoptatã sã fie cât maidepãrtatã de eventualele forme criticeposibile.

Situarea din punct de vedere cine-matic a unei structuri în vecinãtateaunei forme critice (trei centre instan-tanee de rotaþie corespondente sunt“aproape” coliniare) face ca struc-tura sã fie rãu condiþionatã din punctde vedere static, adicã sã prezinte ostare de eforturi ºi deplasãri pericu-loase sub acþiunea încãrcãrilor.Acesta este, de exemplu, cazul arce-lor foarte pleoºtite sau a învelitorilorsubþiri cu razã mare de curburã,unde prin producerea unor deplasãrinedorite se poate ajunge la com-portãri statice mult mai defavorabilede grindã în loc de arc, respectiv deplacã în loc de învelitoare subþirecurbã.



Analiza cinematicã a structuriloroferã o imagine geometricã intuitivãasupra strictei invariabilitãþii geome-trice ºi permite determinarea unorparametri caracteristici importanþipentru analiza structuralã ulterioarã.

ANALIZA STRUCTURILOR SPECIALEUTILIZÂND PROCEDEE CAD

Analiza structuralã presupuneefectuarea unui volum mare de cal-cule. Elementele principale careintervin în aceste calcule pot fi sis-tematizate în urmãtoarele categoriide date [25]:

• date care descriu structura:- elemente geometrice (topologia);- proprietãþi mecanice;- condiþii de rezemare;- discontinuitãþi interioare etc.• date referitoare la încãrcãri:- natura încãrcãrilor;- ipoteze de încãrcare;- combinaþii de ipoteze posibile.• rezultatele urmãrite (de interpre-

tat):- punctele (secþiunile) în care se

cer rezultatele;- forþe de legãturã (reacþiuni) ºi

eforturi.Volumul mare de calcule ºi nece-

sitatea repetãrii acestora, în majoritateasituaþiilor, a favorizat generalizareautilizãrii calculatoarelor.

Pentru zone seismice, o proble-mã importantã o reprezintã activi-tatea de definire a acþiunilor seismice,care cuprinde înregistrarea, genera-rea, prelucrarea ºi actualizarea acce-lerogramelor naturale ºi artificiale.

Existã baze de date care cuprindseisme naturale ºi seisme artificiale.

Principalele seisme naturalecuprinse în bazele de date sunt: ElCentro, Taft, San Fernando, Mexic(1985), Vrancea (1977), Kobe (1994) etc.

Seismele artificiale generate con-duc la familii de accelerograme dincare rezultã seism maxim posibil peamplasament.

Seturile de accelerograme suntdiferenþiate pe criteriul compoziþieispectrale.

Tipurile de procesare utilizate sunt:• singurã etapã;• iterativã;• incrementalã;• incrementalã – iterativã.Existã pe plan mondial foarte

multe produse CAD, dintre caremenþionãm softurile: CASE, SAP,PROKON, ROBOT, STAAD.

BIBLIOGRAFIE[1] KOPENETZ, L., CÃTÃRIG, AL.,

Teoria structurilor uºoare cu cabluri ºimembrane. Editura U. T. Pres, Cluj-Napoca, 2006;

[2] LEE, L.T., COLLINS, J.D., Engi-neering Risk Management for Struc-tures. Journal of the Structural Division,ASCE 103, No. ST9, 1977, pag. 1739-1756;

[3] SALVADORI, M., Building, theFight Against Gravity. Atheneum, NewYork, 1979;

[4] KOPENETZ, L., Aspecte ale cal-culului static ºi dinamic al acoperi-ºurilor suspendate pretensionate prinlestare. A II-a Conferinþã de Construcþiimetalice, Vol. I, Timiºoara, 1979, pag.186-195;

[5] BIA, C., KOPENETZ, L., NEDE-VSCHI, ANCA, Studiul extinderii unorestacade existente la construcþii industri-ale. Buletinul ºtiinþific al InstitutuluiPolitehnic, nr. 26, Cluj-Napoca, 1983,pag. 16-22;

[6] ILLE, V., KOPENETZ, L., CupolaTeatrului Maghiar Cluj – Napoca .Simpozionul Naþional „Istoria tehniciipe teritoriul R.S.R.”, fasc. 1, Cluj -Napoca, 1983, pag. 1-4;

[7] KOPENETZ, L., IONESCU, A.,Lightweight Roof for Dwellinys. IAHS,International Journal for Housing and itsAplication, Vol. 9, No. 3, Miami, Florida,1985, pag. 213-220;

[8] KOPENETZ, L., Damage andrepair of a concrete reservoir. M. Epi-toipar, Nr. 11, Budapesta, 1990, pag.527-528;

[9] KOPENETZ, L., Structural Analy-sis of Mixed Light Structures. ActaTehnica Napocensis, nr. 35, 1992, pag.75-86;

[10] KOPENETZ, L., CÃTÃRIG, AL.,Wooden Lightweight Structures. Calcu-lation Models and Methods. ActaTehnica Napocensis, nr. 37, 1994, pag.11-30;

[11] KOPENETZ, L., CÃTÃRIG, AL.,ALEXA, P., Setting the Form of LightMembrane Structures. ProceedingsInternational Conference „PerformanceBased Engineering for 21st Century”, Iaºi,2004, pag. 251-256;

[12] KOPENETZ, L., CÃTÃRIG, AL.,Practical Structural Dynamics of MarineCabies. Ovidius University Annals Series:Civil Endineering, Year VI, 2004, pag.109-114;

[13] KOPENETZ, L., CÃTÃRIG, AL.,Structural Analysis of Tall Light Struc-tures. Acta Technica Napocensis, nr. 49,Cluj-Napoca, 2006, pag. 111-114;

[14] KOPENETZ, L., STEROIU, G.,Folosirea teoriei oscilaþiilor cablurilor lamontajul unui pod suspendat. Buletinulºtiinþific al Institutului Politehnic, nr. 21,Cluj-Napoca, 1978, pag. 269-273;

[15] KOPENETZ, L., Aspecte alecalculului static ºi dinamic al aco-periºurilor suspendate pretensionateprin lestare. A II-a Conferinþã de Con-strucþii metalice, Vol. I, Timiºoara, 1979,pag. 186-195;

[16] BÂRSAN, G.M., KOPENETZ, L.,ALEXA, P., Calculul distanþei admisibileîntre structura de construcþie ºi zona cufocar de explozie posibil în condiþiileexploatãrilor miniere. Buletinul ºtiinþifical Institutului Politehnic, nr. 30, Cluj-Napoca, 1987, pag. 35-40;

[17] GOBESZ, F., KOPENETZ, L.,Analiza dinamicã a podurilor hobanate.Lucrãrile Conferinþei pe þarã „Realizareaºi expertizarea structurilor în zone seis-mice”, Iaºi, 1983, pag. 456-452;

[18] GOBESZ, F., KOPENETZ, L.,Platforme de foraj marin ancorate cucabluri. Lucrãrile SNIC V, Sibiu, 1986,pag. 322-329;

[19] GOBESZ, F., KOPENETZ, L.,Matricea de rigiditate incrementalã pen-tru element de cablu greu. LucrãrileSNIC, Sibiu,1982, pag. 175-180;

[20] CÃTÃRIG, AL., KOPENETZ, L.,Time surveyance and in situ testing bydynamic methods of steel structures.The 6th Conference on Steel Structures,Timiºoara, 1991, pag. 259-265;

[21] KOPENETZ. L., CÃTÃRIG, AL.,MATHE, ALIZ, Practical StructuralDynamics of Marine Cables. OvidiusUniversity Annals Series: Civil Endineer-ing, Year VI, 2004, pag. 109-114;

[22] KOPENETZ. L., NonlinearFEM Analysis of Cables andMembranes Structures. A VI-a Confe-rinþã de Construcþii metalice, Vol. 2,Timiºoara, 1991, pag. 156-161;

[23] KOPENETZ. L., Aus-führungsentwurf für die Verdoppelungder Ablagerungskapazität einer Halleohne Konstruktions Flächemodifizierung.A VI-a Conferinþã de Construcþii metalice,Vol. 2, 1991, Timiºoara, pag. 315-322;

[24] KOPENETZ, L., KOLLO, G.,Problems of Applied Statics. Interna-tional Conference of Civil Engineeringand Architecture, ªumuleu, 2004, pag.243-246;

[25] KOPENETZ, L., StaticalAspects and Economical Requirementsof Load-bearing Structure. InternationalConference of Civil Engineering andArchitecture, ªumuleu, 2006, pag. 151-153. �

Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informaþi-ile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, de titlularticolului, dupã cuvinte cheie etc. Deasemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. arh. Romeo - ªtefan Beleaarh. Gabriel - Cosmin Ghelmegeanudr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. ing. Victor Popaprof. univ. dr. ing. Augustin Popaº. l. dr. ing. Nicoleta Ilieºprof. univ. dr. ing. Ludovic Kopenetzprof. univ. dr. ing. Alexandru Cãtãriging. Alexandru Dobreav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

revista constructiilor nr. 99 - decembrie 2013

Documents