revista constructiilor nr 02 martie 2005

s u m a rEditorial 4

Eveniment: Conferinþa Naþionalã ARACO 5 - 9

Baduc... ºi casa este gata! 10, 11

Global Real Invest vã invitã 12, 13

Industria de ciment din România 14, 16

Carpatcement: Durabilitatea betoanelor aparente 18, 19

Iridex - Repararea betoanelor 20, 21

General Construct Piatra-Neamþ vã aºteaptã 22, 23

Scadt Slatina - În elita constructorilor 24, 25

TMUCB... vã asigurã succesul în investiþii 26, 27

Srtucturi ecologice fãrã materiale convenþionale 28, 29

Macon - Construim relaþii de duratã 30, 31

Geosond - Consolidãri infrastructurã 32, 33

Eurovia - Infrastructuri rutiere de calitate 33

GIP - Staþii de epurare a apelor 36, 37

Lindab - Sisteme de ventilaþie 43 - 45

Pereþi portanþi de zidãrie 46, 47

Etermed - Construieºte, noi te acoperim! 48, 49

Velux - Mansardãri de blocuri 50, 51

Ursa - Soluþii pentru izolaþii industriale 52, 53

Evaluarea produselor termoizolante 54 - 58

Isover - Izolaþii performante 59

Daw Benþa - Pardoseli pentru spaþii industriale 60, 61

Locuinþa ºi starea noastrã de confort 62 - 65

AMF - Plafon cu catalizator integrat 63

Electromagnetica - Containere modulare tip EMS 66, 67

Baumit - Culoarea aduce armonie 69

Metode de eliminare a umiditãþii zidurilor 68, 70

Lazaridis - Marmurã ºi granit 71

Total Gravura: Cui nu-i place ce-i frumos? 72, 73

Principiile dezvoltãrii durabile (II) 74 - 77

Genco - Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 78, 79

Gimsid - Hidrodemolare cu pompe

de înaltã presiune 80, 81

Marcom - Komatsu WB 97S-2 82, 83

Sopmet - Reþele de infrastructurã 84, 85

GIP - Coºurile industriale de fum în pericol! 86, 87

Structuri vechi la temelia noilor construcþii 88 - 90, 92

AeroQ - Strategia de aliniere la cerinþele europene 94 - 96

Talon pentru abonament“Revista Construcþiilor”

Am fãcut un abonament la “Revista Construcþiilor” pentru ......... numere, începând cu

numãrul .................. .

11 numere - 750.000 lei

Nume ........................................................................................................................................

Adresa ......................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)

nr. ..............................................................................................................................................

în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu

copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - “Revista Construcþiilor”,

Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

“Revista Construcþiilor” este o publicaþie lunarã care se distribuie gratuit,prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie, import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, prestãri de servicii,beneficiari de investiþii (bãnci, societãþi de asigurare, aeroporturi, antre-prizele judeþene pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii centrale (Parlament,ministere, Compania de investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi Inspectoratele Teritoriale,Camera de Comerþ a României ºi Camerele de Comerþ Judeþene etc.) aflateîn banca noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publi-citari la manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele de difuzare apresei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea deconstrucþii, prezentãride firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiileprofesionale, sfaturieconomice ºi juridice,programul târgurilorºi expoziþiilor etc.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplareFrecvenþa de apariþie: lunarãAria de acoperire: întreaga þarãFormat: 210 mm x 282 mmIntegral colorSuport: hârtie LWC 70 g/mp în interior ºiDCL 170 g/mp la coperte

În atentiadumneavoastrÃ!

În urma unor neînþelegeri intervenite înrelaþiile cu "Civio – Reviste Specializate",întregul colectiv redacþional al revistei“Construcþii Civile ºi Industriale" a pãrãsitaceastã publicaþie.

Începând cu 1 ianuarie 2005, aceeaºiechipã, condusã de Ionel Cristea – director ºiCiprian Enache – redactor-ºef, îºi continuãactivitatea în cadrul SC Star Pres Edit SRL,unde editeazã "Revista Construcþiilor", o nouãpublicaþie, având acelaºi profil ºi aceeaºi dis-tribuþie ca ºi precedenta.

Îi asigurãm pe toþi colaboratorii ºi cititoriinoºtri cã, în continuare, vom depune toate efor-turile pentru ca "Revista Construcþiilor" sã semenþinã în topul publicaþiilor de specialitate înacest domeniu, pentru a demonstra cã meritãmîncrederea dvs., nedezamãgindu-i, totodatã, pecei care ne-au acordat, cu multã exigenþã,distincþii de merit de-a lungul anilor.

La baza acestor afirmaþii, stau dovadã con-tractele de publicitate încheiate, pentru 2005,cu multe firme de prestigiu din domeniul con-strucþiilor ºi pe care dumneavoastrã le puteþivedea inserate chiar din primul numãr alrevistei noastre, apãrut în luna februarie 2005.

Aºteptãm, în continuare, noi solicitãride colaborare din partea dvs. la:

Adresa societãþii ºi a "Revistei Construcþiilor"este:

PENTRU ABONAMENTE (persoane fizice saujuridice),PUTEÞI FOLOSI TALONUL SPECIAL DE PEULTIMA PAGINÃ INTERIOARÃ A REVISTEI.

Printre noutãþile de remarcatîncã din primul numãr al noiipublicaþii (februarie a.c.), sem-nalãm câteva:

Pentru a lãrgi aria impac-tului "Revistei Construcþiilor",vã precizãm cã o datã cu acestnumãr suntem partener mediaal ARACO (Asociaþia Românã aAntreprenorilor de Construcþii).

În aceste condiþii, prin inter-mediul nostru, societãþile deconstrucþii participã mai activla promovarea intereselor lor,în sensul unei mai bune ºicorecte cunoaºteri a oferteipuse la dispoziþia dvs.

De asemenea, "Revista

Construcþiilor" colaboreazã cu

Casa Socialã a Constructorilor,

pentru a asigura o mai bunã infor-

mare a celor interesaþi în legãturã cu

posibilitãþile de rezolvare a proble-

melor sociale, specifice activitãþii

de construcþii ºi cu avantajele de

a fi membri ai acestei Case.Nu în ultimul rând,

"Revista Construcþiilor" împre-unã cu "ABC Asigurãri –Reasigurãri" militeazã pentrufolosirea mijloacelor modernede protejare a bunurilor tehnico-materiale, de care dispun socie-tãþile de construcþii în activitatealor profesionalã, precum ºi pentruposibilitatea de a beneficia de alte

produse oferite de “ABC Asigurãri –Reasigurãri”.

Urându-vã sãnãtate ºi prosperi-tate în 2005, vã asigurãm desuccesul reciproc pe care îlputem avea împreunã în gene-rosul fenomen promoþional,pentru mai buna ºi corectacunoaºtere ºi înþelegere a cali-tãþilor ºi performanþelor pro-duselor, tehnologiilor ºiserviciilor care fac obiectulactivitãþii firmelor dvs.

Cu stimã,

Director, Ionel CRISTEARedactor ªef, Ciprian ENACHE

•

str. Horia Mãcelariu, nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15,sector 1, Bucureºti,t e l . : 021.232.14.47, 031.405.53.82,tel./fax: 031.405.53.83,mobi l : 0723-297.922,E-mai l : [email protected],

[email protected]

SC Star Pres Edit SRL,Registrul Comerþului nr. J/40/15589/2004, Cod fiscal - R16799584Cont RO35BTRL04101202812376XX

Banca TRANSILVANIA – Lipscani.

,

Revista Construcþiilor martie 220054

Mult prea pricepuþi în toate!

Existã de când lumea oameni ºioameni. Unii mai dotaþi din punct devedere intelectual ºi moral – spre binelenostru – se strãduiesc sã facã tot ce potpentru progresul pe toate planurile alvieþii conaþionalilor sau pentru asigu-rarea la scarã mondialã a unei dez-voltãri propice convieþuirii echitabile.

Alþii, veleitarii, se autoinclud într-oasemenea categorie, pozând în omni-scienþi ºi omnipotenþi, îndrumând totceea ce miºcã în jurul lor. Nu, nu tre-buie sã-i întrebi ceva, pentru cã ei sin-guri se amestecã în tot ceea ce îiînconjoarã, dând verdicte în dreapta ºiîn stânga. Ei sunt marii cunoscãtoricare – fãrã sã le cearã cineva pãrerea– se erijeazã în adevãraþi "Mesia".

ªi dacã ºansa îi ajutã sã fie propulsaþipe o anumitã treaptã socialã, "prãpãdul"este ca ºi început.

O asemenea "specie" nu trebuiecãutatã în lume pentru cã de ea neciocnim zi de zi de 15 ani încoace pepropriile meleaguri.

Încã din 1990, toatã lumea credeaîntr-o schimbare, prin apariþia unoroameni adevãraþi pe scena politicãromâneascã, oameni care, printr-onouã viziune, sã deschidã orizonturila care a sperat mai tot românul înultimii 50 de ani de deznãdejde.

Numai cã aceºti „hic et ubique”indivizi au apãrut fãrã a confirmasperanþa cã visul pe care l-am avutse va înfãptui pentru toþi.

Rememorând pleiada de personajecare s-au perindat pe la adminis-trarea treburilor þãrii sau la condu-cerea numeroaselor partide încãexistente în România, ne putem întrebace calitãþi au avut aceºtia pentru aasigura stabilitatea, coerenþa ºi per-spectiva vieþii economico-sociale.

Cei care se schimbã pornesc mereude la zero. Prima grijã o constituieînlocuirea urgentã a "garniturii" prece-dente, consideratã incapabilã a facefaþã noilor idei ºi opþiuni. Apoi, negareapânã în amãnunt a tot ceea ce auînceput predecesorii.

Cei aflaþi pe treptele superioareau ambiþii pe mãsurã, vizând lucrãrilede anvergurã.

ªi, pentru cã ne învârtim în sectorulconstrucþiilor, nu putem sã nu ne alar-mãm de intenþiile de a amâna saustopa unele lucrãri de interes naþional ºieuropean privind infrastructura.

Este vorba despre soarta unorautostrãzi, asupra cãrora s-au abãtut"ura ºi mânia" celor care nu le vãdrostul în România, pentru cã n-ar fitrafic suficient ºi deci, rentabil.

Dupã ce cã, în România, nu existãun kilometru de autostradã autenticã,mai punem beþe în roate ºi celor careau început ceva în domeniu.

Se tot laudã unii cã am avea 200 kmde autostradã. Oare? Numai cine n-atrecut încã graniþele þãrii mai poatecrede aºa ceva, pentru cã o ade-vãratã autostradã trebuie sã aibã, pelângã o perfectã cale de rulare, ºispaþii comerciale, hoteliere, de apro-vizionare cu carburanþi, parcãri, tele-foane pe tot parcursul, grupurisanitare, maºini ºi utilaje pentruîntreþinerea curãþeniei ºi a funcþionali-tãþii arterei de circulaþie etc.

Aþi vãzut aºa ceva pe "autostrãzile"noastre? Vecinii României se aflã deani buni într-o susþinutã campanie decreºtere a numãrului de kilometriamenajaþi pentru mijloacele de trans-port rutier.

Noi însã trebuie sã fim mereu"originali". Mai mult, cãutãm ºigãsim adepþi ai "grijii" faþã de mediu

ºi vestigii istorice. Prinþi de aiureasunt îngrijoraþi nu de soarta dezvol-tãrii economico-sociale a þãrii noastre,viitor partener european, ci de faptulcã nu mai pot vedea o naturã sãlba-ticã ºi oameni primitivi.

Majoritatea þãrilor europene suntbrãzdate, în lung ºi în lat, de reþelede autostrãzi, al cãror traseu a fostgândit în aºa fel, încât sã prezerve totceea ce s-a creat de valoare de-alungul istoriei.

Noi restructurarãm cu voie saufãrã voie sectoarele miniere ºisiderurgia ºi nu înþelegem cã o partedintre cei "sacrificaþi" prin restruc-turare ar putea fi integraþi într-unamplu program de realizare aautostrãzilor, drumurilor naþionale,judeþene ºi comunale, care sunt într-opermanentã suferinþã.

Iatã de ce credem cã ar fi bine sãne mai domolim în a ne pricepe latoate – economie, justiþie, apãrare,educaþie, sãnãtate, administraþie... –,indiferent de locul dobândit nu printr-unconcurs, ci, pur ºi simplu, ca urmare anoului sport naþional – algoritmul.Cãci, potrivit latinului, „Non omniapossum omnes” („nu toate le putemtoþi”).

Ar fi cazul sã abandonãm ideeacã suntem "mult prea pricepuþi latoate", întrucât trecutul ne estepotrivnic ºi edificator, iar cine-ºi uitãtrecutul riscã sã-l repete.

Ciprian Enache

e d ! t o r i a l

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactare Cezar IACOB

Editare text Luminiþa CÃLIN

Corecturã Viorica Gh. CRISTEA

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEIing. Laura DUMITRESCUprof. univ. dr. ing. Alexandru CÃTÃRIGprof. univ. dr. ing. Ludovic KOPENETZdr. ing. Ion IONESCUConstanþa MARIN-PERIANUAdrian ÞADREAprof. univ. dr. ing. Victor BURCHIUdr. ing. Cristina CÂMPIANprof. univ. dr. ing. Dumitraº MACEDONdrd. ing. Nicoleta COBÂRZANdrd. ing. Liviu GHERMAN

R e d a c þ i a013935 Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. A, Et. 1, Ap. 15

Tel.: 021.232.14.47, 031.405.53.82 Tel./Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723-297.922E-mail: [email protected]

[email protected]

Editor:STAR PRES EDIT SRL

Tiparul executat la:Grupul de presã ºi tipografie

ROMPRINT Bucureºti

Redacþia revistei nu îºi asumã responsabilitatea pentruconþinutul materialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori reprezintãpunctul lor de vedere ºi, implicit, îºi asumãresponsabilitatea pentru ele. Reproducereaintegralã sau parþialã a oricãrui material scris sauilustrativ din aceastã publicaþie este interzisãîn lipsa unui acord scris din partea editorului.

Revista Construcþiilor martie 22005 5

CONFERINÞA NNAÞIONALÃ AARACO3311 mmaarrttiiee 22000055 –– PPrreeddeeaall ((hhootteell OOrriizzoonntt))

Prevederi ccu ccaracter nnormativ ccarefrâneaz\ consolidarea ppie]ei llibere

concuren]iale aa cconstruc]iilorAchiziþiile publice

Aplicarea legislaþiei actualeprivind achiziþiile publice a creatnumeroase nemulþumiri în rândulofertanþilor ºi suspiciuni de corupþiedin partea funcþionarilor publici impli-caþi în organizarea licitaþiilor ºiadjudecarea contractelor finanþatedin fonduri publice sau asimilateacestora.

Au fost evidenþiate urmãtoareledeficienþe:

participã la licitaþii ºi suntacceptate de cãtre comisiile de eva-luare firme care nu îndeplinesc inte-gral condiþiile de calificare;

unii ofertanþi care practicãdumping-ul se bazeazã pe faptul cãîn comisiile de evaluare nu se mani-festã exigenþã pentru identificareaofertelor respective, iar dupãobþinerea contractului, reuºesc sãmajoreze substanþial valoarea cudevize suplimentare;

pentru investiþiile mari, finanþatedin fondurile publice ºi/sau crediteexterne garantate de stat, din cauzacondiþiilor de calificare privindmãrimea cifrei de afaceri, a capacitãþiifinanciare ºi a valorii lucrãrilor similare

executate, precum ºi a valorii garanþi-ilor, accesul la licitaþie este, practic,permis numai societãþilor foarte mari -consorþiilor, care, dupã câºtigareacontractului, subcontracteazã lucrãrilecu antreprenori mici ºi mijlocii, la valorimult mai mici decât cele din contractulde antreprizã generalã, chiar ºi fãrãavizul investitorului;

în plan local, clientelismul estehotãrâtor în alocarea contractelorpublice;

sistemul de soluþionare a con-testaþiilor este ineficient, neoperant,netransparent.Soluþii posibile de rezolvare sau

limitare a efectelor negativeCu privire la transparenþã

În legislaþia actualã, transparenþase reflectã în normele metodologicenumai prin regulile de publicare înMonitorul Oficial a anunþurilor departicipare ºi a rezultatului licitaþiei.

Nu se prevãd reguli care sãasigure transparenþa cu privire laprocedurile de analizã, evaluare ºiadjudecare a ofertanþilor ºi a ofer-telor prezentate de aceºtia ºi, în con-secinþã, este justificatã apariþia anumeroase suspiciuni fie decorupþie, fie de incapacitate profe-sionalã a comisiilor de evaluare.

Conform prevederilor OUG nr. 60,punctul de vedere al MFP ºi MLPATeste informativ, nu este publicat ºi,prin urmare, ineficient în restrân-gerea abuzurilor ºi a suspiciunilor decorupþie.

Pentru asigurarea transparenþeicare sã dea încredere în corecti-tudinea evaluãrilor ºi a hotãrârilorcomisiei de adjudecare, este nece-sarã aplicarea unei proceduri noi desoluþionare a contestaþiilor.

Propunem ca noile acte norma-tive sã prevadã un capitol distinct cuprocedura mai rapidã de soluþionarea contestaþiilor, fãrã a restrânge drep-tul contestatarului de acþiune înjustiþie.

Pornind de la prevederile din OUGnr. 60/2001, articolul 90, alineatul 4,privind consultarea autoritãþii con-tractante cu contestatarul pentrufundamentarea motivatã a rezoluþieisale, propunem urmãtoarea proce-durã, care sã devinã obligatorie:

rezoluþia autoritãþii contractantesã fie motivatã pe baza raportului dearbitraj al unei comisii de conciliere;

rezoluþia ºi raportul de con-ciliere se vor publica în MonitorulOficial partea a VI-a, prin grijaautoritãþii contractante;

Reprezentanþii societãþilor de construcþii din România se întâlnesc din nou, dupã doi ani la ConferinþaNaþionalã, care se va desfãºura la Predeal, hotel "Orizont" în 31 martie 2005, ora 10.00 pentru asupune dezbaterii activitatea asociaþiei ºi douã teme prioritare pentru consolidarea pieþei libere a industrieiconstrucþiilor ºi pregãtirea societãþilor în vederea integrãrii în Uniunea Europeanã.

De reþinut cã la acest eveniment vor fi prezenþi oficiali ai Guvernului, Ministerului Transporturilor,Construcþiilor ºi Turismului, Ministerului Finanþelor Publice, Ministerului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei,Ministerului Integrãrii Europene, ªeful Delegaþiei Comisiei Europene pentru România ºi alþi reprezentanþi aiautoritãþilor de stat, profesionale - patronale ºi sindicale.

Ca noutate, semnalãm faptul cã la Conferinþa ARACO poate participa orice societate de construcþii, deproiectare, de consultanþã sau producãtoare de materiale ºi utilaje pentru construcþii, chiar dacã nu estemembrã a asociaþiei, dar este interesatã de problemele cu care se confruntã constructorii români în activi-tatea lor, ºi de soluþiile care sunt propuse pentru rezolvarea lor.

PRINCIPALELE PROBLEME ALE SECTORULUI DE INVESTIÞII ªI CONSTRUCÞII-MONTAJSoluþii propuse pentru eliminarea sau limitarea efectelor negative ale acestora în procesul investiþional

continuare în pagina 6

Eveniment


comisia de conciliere sã fieformatã din trei membri: un reprezen-tant împuternicit al autoritãþii con-tractante, un reprezentant împuternicital contractorului, un arbitru neutru,ales cu acordul scris al ambelor pãrþi(autoritatea contractantã ºi contes-tatar) de pe o listã de specialiºtiagreaþi de ARACO - ca asociaþieprofesionalã reprezentativã la nivelnaþional; ARACO are obligaþia de apublica periodic lista specialiºtiloragreaþi, pentru a participa lasoluþionarea contestaþiilor; alegereaarbitrilor neutri se face de cãtrepãrþile implicate pe baza criteriilor decompatibilitate cu cerinþele de neu-tralitate;

În prezent, ARACO dispune de olistã de peste 100 specialiºti dis-tribuiþi pe tot teritoriul þãrii prinfilialele sale, pe care urmeazã sã opublice ºi sã o actualizeze trimestrial.Aceºti specialiºti sunt înscriºi în listepe baza criteriilor de pregãtire profe-sionalã ºi probitate moralã, calitãþipe care le gireazã ARACO.

Procedura propusã este similarãcelei prevãzute pentru soluþionarealitigiilor contractuale, conform modelu-lui de contract FIDIC, model adoptatîn þãrile membre ale Uniunii Europene(deoarece licitaþia este, de asemenea,o activitate precontractualã).

Cu privire la certificarea calificãriiLegislaþia existentã - “Legea

10/1995 privind calitatea în con-strucþii” – asigurã cadrul legislativcare sã permitã realizarea de con-strucþii la nivelul cerinþelor, existândînsã un vid legislativ în evaluareacompetenþei profesionale a între-prinderilor, atât româneºti cât ºistrãine, care participã la proiectareaºi executarea construcþiilor, indife-rent de forma de finanþare.

În majoritatea þãrilor membre aleUE, firmele de construcþii sunt certifi-cate din punctul de vedere al cali-ficãrii profesionale, accesul acestorala lucrãri fiind condiþionat de califi-carea pentru lucrãrile respective(exemplu Spania, Italia, Franþa, Belgia,Portugalia, Suedia).

În perspectiva integrãrii Românieiîn U.E. este necesarã adoptarea

unor reguli similare. În acest sensstandardul SR 13476, partea a II-a/ 2003,întocmit dupã modelul proiectuluide standard european, stabi-leºte criteriile pentru certificareaprofesionalã.

Organismele agreate (desem-nate) de autoritatea publicã în domeniu,pentru a emite certificatele de califi-care profesionalã, au obligaþia de amonitoriza firmele de construcþiiprivind nivelul de calitate ºi profesiona-lism cu care se executã lucrãrile.

Criteriile de certificare profesio-nalã sunt similare criteriilor juridice,tehnice ºi financiare de calificare aofertanþilor din legislaþia în vigoare(cifra de afaceri din activitatea deconstrucþii, experienþa în lucrãri simi-lare, dotarea tehnicã, dotarea cupersonal calificat ºi atestat, indicatoride bonitate financiarã pe bazabilanþurilor încheiate în ultimii 3 ani).

Prezentarea certificatului de cali-ficare profesionalã pentru un anumitdomeniu ºi pentru un anumit nivelvaloric al lucrãrilor similare va puteaînlocui dosarul de eligibilitate (foartestufos), solicitat în cadrul proce-durilor actuale de achiziþie publicã.

Se transferã, astfel, parþial rãspun-derea comisiei de evaluare privindcalificarea ofertanþilor cãtre organis-mele de certificare. De asemenea,se simplificã foarte mult procedura ºise reduce volumul de documentecare atestã eligibilitatea ofertanþilor.

Se permite, astfel, folosirealicitaþiilor electronice pentru întreagagamã de lucrãri de construcþii.

Ca urmare a celor prezentate maisus, propunem ca în normele ce vorfi aprobate sã fie inserate preve-derile urmãtoare:

documentaþia de calificare ºiselecþie privind experienþa ofertan-tului poate fi înlocuitã de certificatulde calificare profesionalã, eliberat deasociaþia profesionalã de ramurã,reprezentativã la nivel naþional;

pentru subantreprenorii decla-raþi în ofertã (de specialitate saucare realizeazã mai mult de 10% dinvaloarea lucrãrilor), se vor prezentaºi certificatele de calificare profe-sionalã a acestora.

Certificatele de calificare a între-prinderilor ºi-au dovedit utilitatea laselectarea subcontractorilor pentru

lucrãrile cu finanþare de la ComisiaEuropeanã, care se face conformGhidului practic de contractare pentrufondurile Phare, ISPA, SAPARD.

Cu privire la preferinþa internãÎn perspectiva aderãrii României

la Uniunea Europeanã, în care circu-laþia mãrfurilor, persoanelor ºi capi-talului este liberã, a devenitanacronic sã se acorde preferinþainternã pe baza declaraþiei ofertantuluistrãin cã va folosi 90% forþã demuncã cetãþeni români. Acest faptnici nu mai poate fi controlat ºicriteriul devine inoperant dupã adjude-carea ºi semnarea contractului.

Propunem înlocuirea regulii deacordare a preferinþei interne pentruofertanþii strãini cu cerinþa pentruaceºtia de a executa cu parteneriasociaþi sau subantreprenori români65% din valoarea contractului (pro-cent care se regãseºte ºi în legis-laþia actualã HG 461/2001). Aceastãcerinþã se confirmã prin acordul deasociere sau subantreprizã ºi cudevizele de ofertã elaborate pentrupãrþile din lucrare care le revin.

Probleme ddin ddomeniul ddezvolt\riiinvesti]iilor-cconstruc]iilor cca vvector

al ccre[terii eeconomico-ssocialea RRomâniei

1. Eliminarea întârzierilor înîncasarea producþiei la lucrãri reali-zate din fonduri bugetare ºi, eventual,posibilitatea compensãrii datoriilorfirmelor cãtre stat cu cele ale benefi-ciarilor cãtre antreprenori pentrulucrãri executate ºi recunoscute cafiind corespunzãtoare.

Neîncasarea la timp a producþieirealizate din fonduri public are unefect negativ asupra constructorilor,obligându-i sã menþinã blocatescrisori de garanþie pe toatã perioadacât lucrarea depãºeºte termenuliniþial din cauza alocaþiilor insufi-ciente, sã lungeascã perioada degaranþie de bunã execuþie, sãsuporte unele consecinþe negative înraport cu ordonatorul de credite saubeneficiarul rãu platnic, în sensul cãneîncasarea muncii prestate îideformeazã indicatorii financiari ºinu este primit la licitaþii noi.

urmare din pagina 5


Pentru a veni în întâmpinareafirmelor pe care le reprezintã, ARACOsolicitã un mecanism de compen-sãri ºi acordarea de eºalonãri aobligaþiilor, în cazul firmelor care ºi-auîndeplinit strict prevederile contrac-tuale, dar cãrora nu li s-au onoratsituaþiile de platã.

2. Plata cotei TVAÎn construcþii, existã un decalaj

mare de timp de circa 60 de zile întremomentul facturãrii producþiei ºiîncasarea facturilor. Plata cotei TVAla facturare, aºa cum se procedeazãazi, deºi este recunoscut de factoriidecizionali cã aduce prejudicii con-structorilor, creându-le goluri finan-ciare, nu-ºi gãseºte soluþionarea.

3. Diminuarea muncii la negruÎn principal, din cauza taxelor

împovãrãtoare pentru forþa demuncã se practicã în mod crescut"munca la negru" sau "munca la gri"cu consecinþele cunoscute.

ARACO este interesat defavorizarea unui climat de con-curenþã loialã ºi a fãcut numeroasedemersuri pentru reducerea cotelorde impozitare. MMSSF s-a rezumatla controale ºi amenzi, care s-audovedit ineficiente.

4. Reducerea treptatã a coteiTVA pentru construcþii noi,locuinþe sociale ºi consolidãri-reabilitãri de clãdiri de locuit, carese înscrie în contextul preocupãriloractuale ale Uniunii Europene ºi aleurgenþelor pentru situaþia realã dinþara noastrã.

5. Facilitarea accesului firmelorromâneºti la credite ºi garanþiibancare de participare la licitaþii ºide bunã execuþie, pentru angajareade lucrãri importante, atât în þarã, câtºi în strãinãtate. Autorizarea ºisusþinerea bugetarã a unei bãnci(eventual EXIMBANK) pentruasemenea operaþiuni.

6. Analizarea ºi reorganizareasistemului de învãþãmânt în ramuraconstrucþii începând cu ºcolile pro-fesionale, liceele de construcþii ºiinstalaþii, ºcolile de maiºtri ºi insti-tutele de învãþãmânt superior.Firmele de construcþii care au bazede producþie ºi pot asigura condiþiide cazare, masã, practicã ºiînvãþãmânt, sã fie sprijinite logistic ºifinanciar sã ºcolarizeze personalpentru activitatea de construcþii-montaj. ªcolarizarea trebuie sã sefacã pornind de la premisele cãmuncitorii ºi specialiºtii români vortrebui sã se adapteze la condiþiileimpuse de comunitatea europeanã.Sporirea [[i cconsolidarea ccapacit\]ii

profesionale [[i ppatronalepentru ssus]inerea iintereselor

antreprizelor [[i aale ppersonaluluidin aactivitatea dde cconstruc]ii-mmontaj

1. Amendarea Codului munciiNumeroasele carenþe ale Codului

muncii sunt cunoscute, întrucât au fostamplu dezbãtute ºi mediatizate în ulti-ma vreme. În tot acest timp, ARACO afost alãturi de celelalte patronateîn formularea de amendamente care

sã contribuie la flexibilizarea raporturilorde muncã dintre angajator ºi angajat.Având o poziþie echilibratã, preocu-parea sa principalã a fost pentrureglementarea timpului de muncãspecific activitãþii de construcþii,durata contractului de muncã þinândseama de caracterul sezonier alactivitãþii ºi reducerea muncii lanegru.

2. Modificarea ºi completareaLegii patronatelor nr. 356/2001prin introducerea la articolul 1, printrealtele, a unui nou alineat:

“Toþi agenþii economici înregistraþila Registrul Comerþului din Româniaau obligaþia de a adera la patronatulramurii în care-ºi desfãºoarã activi-tatea ºi de a participa la susþinereafinanciarã a acestuia.”

3. Modificarea ºi completareaLegii nr. 215/1997 pentru protecþiasocialã a salariaþilor agenþilor eco-nomici din construcþii, care îºi între-rup activitatea din cauza timpuluifriguros, pentru a o face mai atrac-tivã pentru agenþii economici dinconstrucþii.

4. Susþinerea înfiinþãrii uneiasociaþii de risc profesional înconstrucþii, care sã gestionezeacþiunile ºi fondurile destinate aces-tui scop, conform Legii nr. 346/2003.

5. Acordarea asociaþieipatronale ARACO a statutului deasociaþie de utilitate publicã pen-tru care existã documentaþie elabo-ratã, în curs de avizare la ministere.

A. Corecþii ºi îmbunãtãþiri care

trebuie aduse proceselor, pro-

duselor ºi tehnologiilor, utilajelor,

echipamentelor ºi serviciilor pro-

prii pentru lucru, în condiþiile de

mediu impuse de normele comu-

nitãþii europene.

La iniþiativa ARACO, se vor ela-

bora studii de caz în 2-3 faze pentru

societãþi cu profiluri distincte ºi com-

plexe, care sã rãspundã la urmã-

toarea problematicã:

Faza I - Încadrarea legislativã de

mediu a activitãþilor ºi proceselor

firmelor de construcþii.

Identificarea activitãþilor ºi pro-

ceselor firmelor care fac obiectul

studiului;

Inventarierea principalelor surse

poluante ºi a poluanþilor specifici

pentru activitãþile ºi procesele identi-

ficate, în funcþie de amplasamentul

construcþiilor (intravilan, extravilan,

zone protejate etc.);

Legislaþia românã de mediu

aplicabilã activitãþilor firmelor ºi

clasificarea acesteia în funcþie de

sursele poluante, poluanþii inventari-

aþi ºi protecþia factorilor de mediu:

calitatea apelor, protecþia aerului,

solului, împotriva zgomotului ºi

vibraþiilor, gospodãrirea deºeurilor

produse pe ºantiere etc.;

Realizarea unei analize

comparative între legislaþia românã

ºi cea europeanã de mediu.

PREGÃTIREA SOCIETÃÞILOR DE CONSTRUCÞII-MONTAJ ªI INSTALAÞII PENTRU ACTIVITATEÎN CONDIÞIILE INTEGRÃRII ÎN UNIUNEA EUROPEANÃ ÎN PERIOADA DE PREADERARE, ANII 2005-2006



Aspecte privind cerinþele suplimentare

europene ºi armonizarea legislaþiei

de mediu pânã în 2007;Elaborarea unei Sinteze Legis-

lative de Mediu pe tipuri de activitãþi.Faza II - Stabilirea obligaþiilor de

mediu ºi a cerinþelor de conformare,pe tipuri de activitãþi ºi procese, încondiþiile integrãrii României în U.E.

Analiza detaliatã a legislaþieiaplicabile. Stabilirea de obligaþii demediu ºi cerinþe de conformare pentrufiecare activitate ºi proces în parte;

Elaborarea unui îndrumar(ghid) de mediu, privind imple-mentarea cerinþelor de conformareîn activitãþile ºi procesele firmelormembre ARACO.

Faza III (opþionalã) - Introducereasistemelor de management demediu pentru optimizarea perfor-manþelor societãþilor de construcþii-montaj ºi instalaþii membre aleARACO.

Implementarea unui Sistem deManagement de Mediu (SMM), con-form standardului ISO 14001:2004la una din companiile studiate.

Crearea unui model de SMMaplicabil societãþilor membre aleARACO ºi diseminarea acestui modelprin cursuri ºi alte activitãþi specifice.

B. Pregãtiri specifice necesareutilizãrii produselor pentru con-strucþii în condiþiile cerute de comu-nitatea europeanã ºi pe plan intern.

Cadrul legislativ. Ca urmare anegocierilor capitolului "Libera circu-laþie a mãrfurilor în domeniul pro-duselor pentru construcþii" de cãtreRomânia cu U.E., s-a adoptat Direc-tiva cadru 89/106/CEE privind pro-dusele pentru construcþii, care a fostpreluatã integral în legislaþia naþio-nalã prin Legea 608/2001 privindevaluarea conformitãþii produselor ºiHG nr. 622/2004 privind stabilireacondiþiilor de introducere pe piaþã aproduselor pentru construcþii, cuaplicare eºalonatã începând cu lunamartie 2005.

La stabilirea termenului de intrareîn vigoare s-au avut în vedere, pe deo parte, necesitatea întãririi capaci-tãþ i i insti tuþ ionale prin creareaConsiliului Tehnic Permanent pentruConstrucþii (CTPC), organismul simi-lar din România cu Comitetul TehnicPermanent pentru Construcþii dincadrul Comisiei Europene, iar pe dealtã parte, crearea posibilitãþii opera-torilor economici de a rãspundecerinþelor legislaþiei armonizate.

Atribuþiile CTPC, care derivã dinprevederile HG 622/2004, sunt, înprincipal, conducerea, evaluarea ºisupravegherea activitãþii de atestarea conformitãþii produselor pentru con-strucþii ºi a activitãþii de agrementtehnic.

Autoritãþile publice implicate înaplicarea legislaþiei naþionale armo-nizate în acest domeniu sunt:

MTCT, autoritate competentãpentru recunoaºterea organismelorde certificare a conformitãþii pro-duselor pentru construcþii.

MAI, autoritate competentãpentru notificarea ºi evaluarea con-formitãþii produselor cu rol de sigu-ranþã la foc ºi a mijloacelor fixepentru alarmã/detectare a focului,pentru stingerea focului, pentru con-trolul focului ºi al fumului ºi pentruprevenirea exploziilor.

MEC - autoritate competentãcare gestioneazã Registrul organis-melor recunoscute.

Începând cu luna martie 2005,data începerii aplicãrii eºalonate aHG 622/2004, produsele pentru con-strucþii aparþinând celor 104 familii deproduse din anexele 1 ºi 2 din"Regulamentul privind atestarea con-formitãþii produselor pentru con-strucþii", aprobat prin Ordinul comunal MLPTL - MIR (nr. 164/1991 din19.02.2003), trebuie sã deþinã certifi-cate de atestare a conformitãþii custandardele armonizate ºi/sau agre-mente tehnice pentru produse noi saucare nu au standarde armonizate.

Pânã la data intrãrii în vigoare aprotocolului PECA (protocolul euro-pean privind evaluarea conformitãþiiºi acceptarea produselor industriale),în domeniul produselor pentru con-strucþii, sau pânã la data aderãrii laUniunea Europeanã, dacã acestprotocol nu este încheiat, se admiteintroducerea pe piaþa româneascãnumai a produselor cu marcajnaþional de conformitate CS (cerinþeesenþiale ºi securitate), a produselordin import cu marcaj CE º i aproduselor autohtone (de regulãproduse noi) cu agrement tehnicpânã la obþinerea standardelorarmonizate pentru acestea.

urmare din pagina 7

Tabelul 1


Având în vedere urgenþa aplicãriiprevederilor HG 622/2004, pentruasigurarea liberei circulaþii a pro-duselor pentru construcþii pe piaþainternã ºi comunitarã, MTCT, în bazaevaluãrilor efectuate de CTPC, a apro-bat cu Ordinul nr. 254/21.02.2005organismele recunoscute în domeniulproduselor pentru construcþii (cinciorganisme de certificare produs, cinciorganisme de certificare a contro-lului producþiei în fabricã - CPF - ºiºapte laboratoare de încercare),prezentate în tabelul 1.

Aceste organisme au primit, înreuniunea CTPC din 24.02.2005,Certificatele de recunoaºtere apro-bate de MTCT, cu numerele de identi-ficare înscrise în Registrul organismelorrecunoscute, gestionat de MEC.

Din acest moment, de faptîncepând cu data de 25.02.2005, sedeclanºeazã procesul de atestare aconformitãþii produselor pentru con-strucþii. Toþi agenþii economici - pro-ducãtori, distribuitori ºi utilizatori(care au ºi producþie) – vor contactaîn vederea atestãrii conformitãþii pro-duselor unul din organismele dinlista de mai sus, care are dreptul sãateste produsul din familia respec-tivã, sau CTPC pentru clarificãri.

Este de reþinut cã cele 13 orga-nisme cu drept de atestare acoperãtoate cele 104 familii de produsepentru construcþii cuprinse în anexaII la Regulamentul de atestare.

Pentru a veni în sprijinul factorilorinteresaþi în producerea, comer-cializarea ºi utilizarea produselorpentru construcþii, CTPC a elaboratun Ghid privind atestarea confor-mitãþii acestor produse care vaapãrea pe site-ul CTPC (www.ctpc.ro),împreunã cu schema sistemuluinaþional de atestare, pe care oredãm alãturi (vezi schema).

Ca o consecinþã a creãrii pieþeilibere a construcþiilor ºi a accesuluipe aceasta a produselor pentru con-strucþii, este imperios necesarã

constituirea unui sistem informaþionalde cooperare între toþi factorii implicaþiîn procesul de integrare în U.E. -producãtori, proiectanþi, antre-prenori, organisme de certificare,investitori ºi organisme de control ºisupraveghere a pieþei libere a con-strucþiilor.

Pentru asigurarea capacitãþii deatestare a conformitãþii produselorpentru construcþii, CTPC continuã

acþiunile de evaluare pentru

recunoaºtere ºi a altor organisme de

atestare a conformitãþii, urmãrind ºi

acoperirea teritorialã echilibratã a

potenþialului de atestare.

CTPC ºi ARACO vor gestiona

Registrul Unic al produselor pentru

construcþii atestate pentru conformi-

tate ºi le vor înscrie pe site-urile:

www.araco.org ºi www.ctpc.ro.

Schema 1

rriigguurrooss ººii eeffiicciieenntt

Global Real Invest este un centrucomercial care aduce în România unconcept total nou de prezentare ºivânzare a materialelor, a furniturilor ºiaccesoriilor pentru realizarea la roºuºi la cheie a construcþiilor civile ºiindustriale.

Global Real Invest este afiliatgrupului german Interpares Mobau,lider european în domeniu, cuprinzândpeste 1.200 de centre comerciale.

Serviciile pe care le oferã Globaladaugã un plus de valoare actului decumpãrare. Clienþii se pot bucura deun produs final bine pus în operã ºipot fi siguri cã au ales soluþia ceama i bunã pen t ru a rea l i za oconstrucþ ie reuºitã. Ei îºi voreconomisi timpul ºi vor scãpa destress-ul cauzat de lipsa informaþiilorcomplete ºi exacte.

SUNTEÞI CONSTRUCTOR,ARHITECT, PROIECTANT

SAU BENEFICIARAL UNEI LUCRÃRI?

Iatã doar 5 motive pentru caresã deveniþi parteneri ai Global:

1. Know-how german: rigurozitate, cali-tate ºi seriozitate.

2. O gamã largã ºi o mare varietate deproduse din aceeaºi gamã.

3. Acces la cele mai noi materiale ºitehnologii, dublat de consultanþã compe-tentã.

4. Economie de timp ºi efort, elementdecisiv în creºterea eficienþei.

5. Sprijin în creºterea portofoliului declienþi, care duce la dezvoltarea afacerii.

• Global nu este un simplu centru comer-cial. El reprezintã soluþia optimã pentruimplementarea proiectelor dumneavoastrã,reprezintã garanþia lucrului bine realizat,care face investiþia profitabilã.


Sistem de colaborare Business to BusinessComunicare bunã ºi disponibilitate

pentru relaþii de parteneriat cu clienþiidin domeniul construcþiilor.

ConsultanþãConsultanþã profesionistã în deru-

larea proiectelor, alegerea atât a celormai bune soluþii tehnice, cât ºi a celor maibuni specialiºti în domeniu.

DisponibilitateParcare asiguratã, acces uºor în magazin

ºi un program de lucru flexibil, la dispoziþiaclienþilor, atât în timpul sãptãmânii, cât ºi înweek-end.

Gamã completã de produseUn sortiment variat ºi atotcuprinzãtor de produse

necesare construcþiei unei case.

Transport ºi livrare la punctul de lucruGlobal are în dotare mijloace de transport

prevãzute cu macarale, care asigurã livrareaproduselor la adresa doritã.

Servicii suplimentareDebitãri din plãci de lemn, pigmentãri

pentru vopsele ºi alte servicii execu-tate de angajaþi instruiþi ºi operativi.

Totul ssub uun ssingur aacoperiº



Industria dde cciment ddin RRomâniaPPRREEZZEENNTT ªªII VVIIIITTOORR

dr. ing. Doru PUªCAªU – S.C. CEPROCIM S.A.

Dupã decembrie 1989, intervalul1990-1995 poate fi caracterizat ca operioadã de tranziþie pentru acestsector de activitate, de la o eco-nomie dirijatã ºi puternic centralizatãcãtre una de piaþã liberã. Din cauzareducerii drastice a investiþiilor,îndeosebi a celor industriale, cere-rea de ciment pe piaþa internã ascãzut dramatic, ceea ce a avut caefect imediat scãderea gradului deocupare a capacitãþilor de producþiede la circa 80% la circa 30%.

Este de menþionat totuºi faptul cã,datoritã gradului tehnic destul de ridi-cat, dar ºi competitivitãþii sale, indus-tria de ciment a fost una dintre primeleramuri privatizate integral. Acest lucrus-a fãcut în perioada 1995-1997.

Deºi au existat mai multe etapeîn privatizare ºi diverºi acþionarimajoritari la o fabricã sau alta, la oraactualã, industria de ciment dinRomânia este împãrþitã între treigrupuri internaþionale, ºi anume:

Lafarge – Romcim al cãruiacþionar majoritar este grupulLafarge din Franþa ºi deþine fabricilede ciment de la Medgidia, Hoghiz ºiTârgu Jiu;

Holcim (România) – compo-nent al grupului Holcim din Elveþia,cu fabricile de la Aleºd, Câmpulungºi Turda;

CarpatCement Holding S.A.–membru al grupului HeidelbergCe-ment din Germania, cu fabricile de laBicaz, Deva ºi Fieni.

Ca o observaþie extrem de impor-tantã, trebuie menþionat faptul cãcele trei grupuri se situeazã între primiipatru producãtori mondiali de ciment.

În figura1 este redatã distribuþiafabricilor de ciment pe teritoriul þãrii.

Dinamica pproduc]iei dde ccimentîn RRomânia ddup\ 1989

În tabelul 1, este prezentatãdinamica înregistratã de producþiade ciment din România, dupã anul1989. Pe lângã producþia totalã, maieste ilustratã ºi producþia de cimentrealizatã pentru consumul intern înaceastã perioadã, dar ºi cea desti-natã exportului.

Din examinarea acestor date, seconstatã:

- o pronunþatã scãdere a pro-ducþiei de ciment dupã anul 1989,atingându-se un minim de 5,580 miitone în 1999, dupã care se înregis-treazã o uºoarã tendinþã de creºterea acesteia;

- o evoluþie interesantã a ponderiiproducþ iei pentru export, care

a înregistrat o tendinþã ascendentãpânã în 1997 când a ºi atins un maximde 46% d in p roduc þ ia to ta lã .În ultimii ani însã, în principal din cauzacreºterii preþului transportului pânã laConstanþa, dar ºi a politicii stabilitede grupurile strãine care deþin fabri-cile de ciment din România, se con-statã o scãdere a acestei ponderi.

Ac]iuni dde mmodernizarea ffabricilor dde cciment ddin RRomânia

Dupã intrarea în industria deciment din România a marilorgrupuri producãtoare de ciment,acestea ºi-au orientat politica deinvestiþii spre urmãtoarele obiectivestrategice :

- reducerea costurilor de pro-ducþie;

Fig.1: Distribuþia fabricilor de ciment în România.

Industria de ciment a fost, înainte de 1989, una dintre cele mai dinamice ramuri ale economiei naþionale.Producþia realizatã în anul 1989 era de 12,3 mil. tone, ceea ce reprezenta, la vremea respectivã, circa 1,2%din producþia mondialã de ciment. În plus, datoritã preocupãrilor existente, atât din partea autoritãþilor, aspecialiºtilor din institutul de profil, dar ºi a celor care lucrau în aceastã industrie, liniile tehnologiceexistente erau cele mai moderne din Europa de Est, iar din punct de vedere calitativ, sortimentele de cimentproduse rivalizau cu cele din vestul Europei.



- diminuarea gradului de poluarea mediului înconjurãtor;

- diversificarea sortimentelor deciment produs, în conformitate cuprevederile normelor europene.

Acþiunile de modernizare a fabri-cilor de ciment din România au con-stat, în principal, în:

introducerea sistemului de pre-omogenizare a amestecului dematerii prime;

controlul compoziþiei chimice aamestecului de materii prime cu ajutorulunui analizor de bandã pentru materialegranulare (Cross Belt Analyzer);

modernizarea echipamentuluiinterior al instalaþiilor de mãcinare amateriilor prime ºi clincherului;

reabilitarea sistemelor dedozare a materiilor prime;

conversia transportului pneu-matic pentru fãinã ºi ciment, dinpompe cu ºurub ºi compresoare întransport mecanic cu elevatoaremecanice de mare înãlþime, cu niºtecupe montate pe bandã de cauciuc;

modernizarea schimbãtoruluide cãldurã cu patru trepte prin:

- introducerea tuburilor de imer-sie în cicloane;

- cutii de dispersie pentru ali-mentarea cu fãinã a conductelor degaze calde între treptele cicloanelor;

- modernizarea exhaustoarelor;conversia de pe combustibil

lichid ºi gazos pe combustibil solid(cãrbune ºi/sau cocs de petrol);

modernizarea cuptorului prinintroducerea arzãtoarelor perfor-mante, respectiv a celor cu posibili-tatea de a arde simultan sau alternativ,în diverse proporþii, douã sau trei tipuride combustibil, cu un consum redusde aer primar (maximum 6%).

modernizarea rãcitorului grãtarprin introducerea sistemului IKN,îmbunãtãþirea etanºãrii între came-rele grãtarului ºi automatizareaoperãrii acestuia;

modernizarea echipamentelorde desprãfuire, fie prin reabilitareaelectrofiltrelor vechi, fie prin înlo-cuirea multicicloanelor cu electrofiltresau filtre performante cu saci;

modernizarea instalaþiilor demãcinare a cimentului, prin introduce-rea separatoarelor de înaltã eficienþã;

modernizarea instalaþiei elec-trice ºi de automatizare, prin dotareacu echipamente de ultimã generaþie(automate programabile, calcula-toare de proces etc.);

modernizarea sistemului deînsãcuire ºi expediþie a cimentului prin:

- utilizarea maºinilor de însãcuitperformante, de mare capacitate;

- introducerea în flux a instalaþi-ilor de paletizare ºi pachetizare asacilor de ciment;

montarea în fluxul tehnologic aaparaturii destinate monitorizãriicontinue a emisiilor de pulberi ºinoxe în atmosferã (praf, gaze polu-ante, metale grele etc.).

Direc]ii dde ddezvoltarepentru vviitorul aapropiat

Principalele direcþii de dezvoltarea industriei de ciment din Româniapentru viitorul apropiat sunt:

trecerea la utilizarea în pro-porþii din ce în ce mai ridicate a com-bustibililor alternativi (deºeuricombustibile);

lãrgirea gamei de utilizare înprocesul de fabricare a cimentului adeºeurilor necombustibile (exemplu,cenuºa de termocentralã etc.);

eficientizarea funcþionãrii insta-laþiilor tehnologice ºi reducereapierderilor materiale ºi energetice;

automatizarea integralã a con-ducerii ºi urmãririi proceselor tehno-logice;

mãsuri sporite pentru reducereaemisiilor de praf la sursele locale, darºi a celor de CO2, NOx ºi SOx;

diversificarea tot mai largã asortimentelor de ciment produs ºiutilizarea în proporþie din ce în cemai ridicatã a adaosurilor naturalesau artificiale, inclusiv a deºeurilornonenergetice, la mãcinarea clin-cherelor, în concordanþã cu normeleeuropene.

ConcluziiPe baza celor prezentate anterior,

se constatã cã industria de cimentdin România este, la ora actualã,

integral privatizatã, acest lucrufãcându-se cu cele mai mari grupuriproducãtoare de ciment din lume.Dupã terminarea privatizãrii, a avutloc o infuzie masivã de capital, ceeace a permis o modernizare a fabri-cilor, având ca obiective finale o efi-cientizare substanþialã a activitãþiilor, dar ºi rezolvarea unor serioaseprobleme de mediu, în conformitatecu normele europene.

Din evoluþia producþiei de cimentdupã 1989 se constatã cã aceasta þinecont de mecanismele economiei depiaþã, fluctuând în funcþie de cerere,ceea ce reprezintã în ultimã instanþãun adevãrat barometru al nivelului dedezvoltare a economiei naþionale.

Pe de altã parte, prin pãtrun-derea pe piaþa româneascã a treioperatori puternici a crescut con-curenþa, ceea ce va avea implicaþiidirecte asupra preþului cimentului,dar ºi asupra calitãþii acestuia.

ªi o ultimã observaþie: prininvestiþiile fãcute, dar ºi prin posibili-tãþile pe care aceastã industrie leoferã pentru valorificarea deºeurilor(energetice sau nonenergetice), într-unviitor apropiat industria de cimentse va transforma dintr-un poluatorîntr-un "ecologist" al economieinaþionale.

Anul Producþia [mii tone] Pondereaproducþiei

Totalã Intern Export pt.export [%]

1989 12,300 9,943 2,357 19.2

1990 9,466 7,110 2,356 24.9

1991 6,666 4,511 2,155 32.3

1992 6,250 3,872 2,378 38,0

1993 6,136 3,822 2,314 37.7

1994 5,960 3,506 2,454 41.2

1995 6,746 3,901 2,845 42.2

1996 6,924 4,166 2,758 39.8

1997 6,553 3,533 3,014 46.0

1998 6,577 3,791 2,786 42.4

1999 5,580 3,817 1,763 31,6

2000 6,058 4,266 1,792 29,6

2001 6,172* 4,527 1,645 26.7

2002 6,245* 4,740 1,573 25.2

2003 6,349**

Tabelul 1: Dinamica producþiei de ciment a României dupã 1989

* inclusiv clincher vândut ca atare** valoare neoficialã;

urmare din pagina 14


Dacã doreºti sã îþi faci casã sausã începi o afacere în domeniul con-strucþiilor ºi vrei sã ºtii mai multedespre ciment, beton ºi modul lor deutilizare, poþi consulta website-ulHolcim (România) – www.holcim.ro.Acesta reprezintã o valoroasã sursãde informare atât pentru specialiºtiiconstructori, care au nevoie de maimulte informaþii tehnice legate deproduse, cât ºi pentru arhitecþi sauutilizatori temporari.

Oricine doreºte sã se angajezeîntr-o activitate de construcþie îºipoate descãrca de pe website-ulHolcim versiunea digitalã a Minighi-durilor de utilizare a cimentului ºibetoanelor – o noutate absolutã înindustria cimentului sau le poateimprima pe suport de hârtie. Limbajulfolosit de editorii minighidurilor esteunul accesibil, iar informaþiile suntasociate cu imagini elocvente.Cei care vor sã comande cimentsau beton pot afla, în doar câtevasecunde, care sunt locaþiile Holcimdin þarã ºi cum se ajunge la ele, prinintermediul hãrþilor de acces însoþitede indicaþii precise, în format PDF –foarte uºor de imprimat.

Aspiranþii la o carierã alãturi deHolcim (România) vor gãsi la secþi-unea Cariere un formular on-linepentru aplicaþii de CV-uri ºi anunþuricu job-urile vacante.

Website-ul conþine ºi o secþiunespecialã, dedicatã Dezvoltãrii Durabile, osursã utilã pentru vizitatorii care aunevoie de informaþii legate de modul încare compania îºi asumã acest concept.Secþiunea este structuratã pe linia

celor trei piloni – performanþã finan-ciarã, protecþia mediului ºi responsa-bilitate socialã. Acest din urmãcapitol deþine o pondere importantãºi este primul pas ce trebuie urmatde cãtre persoanele interesate sãaplice pentru o sponsorizare sau odonaþie. Vizitatorii au la dispoziþieatât formularele care trebuie com-pletate pentru a solicita sprijin de laHolcim (România), cât ºi sfaturiutile pentru a realiza un proiect desucces.

Holcim practicã o politicã deinformare directã ºi deschisã,acordând o atenþie deosebitã contac-tului cu jurnaliºtii ºi dialogului.Secþiunea de mass-media este per-manent reactualizatã pentru a ofericele mai noi informaþii legate de

premierele ºi evenimentele pe care

Holcim (România) le organizeazã.

Este un website dinamic, cu un

design simplu ºi elegant. Are un

meniu uºor navigabil, organizat pe

mai multe secþiuni, cu informaþii

utile tuturor categoriilor de parteneri

de interes ai Holcim, precum ºi

un motor de cãutare avansatã.

Website-ul este accesibil atât în

varianta din limba românã, cât ºi în

cea din limba englezã. Evidenþiat din

punct de vedere grafic prin animaþii

sugestive în funcþie de tema secþiunii,

www.holcim.ro cuprinde informaþii

despre întreaga activitate Holcim

în România, încã de la venirea

companiei în þarã, în 1997.

www.holcim.ro –– CConstrucþii lla uun cclick dde mmouse!


Durabilitatea ssuprafeþelor ddin bbeton aaparent

Durabilitatea -caracteristica bbetonului

Orice lucrare din betonpreparat corespunzãtor ºi binepus în operã este durabilã. Cândvrem sã exprimãm ceva care esteevident, incontestabil, viabil (ce atrecut proba timpului sau suntemsiguri cã o va trece) etc., putemspune cã este „BETON”.

Uneori, din nefericire, efortulfinanciar alocat operaþiunilor deîntreþinere ºi reparaþii, consolidãri etc.devine substanþial pe durata deexploatare a unei construcþii, înraport cu costurile iniþiale. Acestlucru ar trebui sã conducã laaprecierea noþiunii de durabilitate laadevãrata ei valoare, inclusiv îndomeniul rutier.

Analizele de tip „life cycle cost”,care evalueazã costul global (exe-cuþie + întreþinere pe durata de viaþã)

al unei construcþii sau element alacesteia (structura de rezistenþã,învelitoare, închideri, etc.) pornindde la mai multe soluþii tehnice posi-bile, sunt necesare, inclusiv, pentrunoile variante de realizare alocuinþelor recent apãrute pe piaþaromâneascã.

Conform unor statistici actuale,circa 40% din totalul producþiei demateriale de construcþie din þãrileindustrializate se îndreaptã cãtreoperaþiuni de întreþinere ºi reparaþii,restul fiind destinat construcþiilor noi.Vã recomandãm sã utilizaþi cimentul,liant anorganic ce conferã materi-alelor în care este încorporat (beton,BCA, þiglã etc) durabilitate. Nu cedaþitentaþiei de a folosi diferite materialecompozite fãrã ca acestea sã fi con-firmat trecerea probei timpului.

Analiza durabilitãþii în cazul con-strucþiilor se face prin:

prisma sigu-ranþei structurale(efect al apariþieinecesitãþii demolãriipremature a uneiconstrucþii sau aldegradãrii grave,genera lã saulocalã, a acesteiala seism);

prisma eco-nomicã - o con-strucþie durabilãreprezentând ceamai bunã investiþie

(aspect cu o anumitã tradiþie naþionalã,am putea spune).

Din punct de vedere mecanic,elementele de beton armat ºi pre-comprimat ating acum rezistenþeremarcabile, concurând cu succesoþelul, în special acolo unde reduce-rile costurilor de execuþie ºiîntreþinere sunt importante. Totuºi,aprecierea performanþelor betonuluiprintr-un singur parametru (rezistenþamecanicã) este de mult depãºitã.

Betonul aaparent -un mmesaj dde ssiguran]\ [i ddurabilitate

Dupã naturã ºi aspect, suprafe-þele aparente pot fi din:

betoane cu parament brut, lacare pasta de ciment aflatã lasuprafaþã este pãstratã intactã dupãdecofrare (aspectul este dat de tipulºi calitatea cofrajelor utilizate);

betoane cu agregate expuse,la care pasta de ciment aflatã lasuprafaþã este îndepãrtatã pe o anu-mitã grosime („wash beton”);

betoane cu suprafaþa tratatãcu ajutorul unor scule sau utilaje (prinbuciardare, spituire, sablare, ºlefuire,lustruire, striere etc.);

betoane colorate.Betonului aparent îi este impus

acelaºi set de condiþii tehnice ca ºibetoanelor obiºnuite, care ulteriorsunt acoperite (clasa minimã derezistenþã, raport A/C maxim, dozajminim de ciment etc.).

În plus, din punct de vedereestetic, trebuie îndeplinite o serie decondiþii în ceea ce priveºte culoarea

Betonul, singurul material de construcþie a cãrui rezistenþã la compresiune creºte în timp ºi ale cãruicaracteristici referitoare la formã, nuanþã ºi aspect sunt dictate doar de imaginaþia arhitectului, va rãmâne încontinuare cel mai rãspândit ºi utilizat material compozit ºi asociat.

Betonul aparent dã rezultate remarcabile din punct de vedere arhitectural, atunci când este utilizat încombinaþie cu materiale tradiþionale (lemn, cãrãmidã) sau contemporane (sticlã, oþel); este singurul materialde construcþie ce transmite, întotdeauna, mesaje clare: siguranþã ºi durabilitate.

Pentru beneficiile sale estetice ºi practice, utilizarea betonului aparent - material cu încãrcãturã emoþionalã ºiexpresivitate puternicã - are o amploare din ce în ce mai mare în strãinãtate. Trecerea în revistã a unor aspectede ordin tehnic sperãm sã conducã la folosirea betonului aparent ºi în România, pe suprafeþe generoase.


(tonalitate, uniformitate), structura(absenþa fisurilor, porilor ºi segre-gãrilor etc.), rezistenþa la apele deºiroire ºi la agresiunea mediuluiambiant etc.

Pentru realizarea unei suprafeþedurabile ºi estetice, se impun douãmari grupe de condiþii.

Prima grupã se referã la beton camaterial de construcþie (beton marfã),iar cea de-a doua la tehnologia deexecuþie a elementului respectiv, cedevine aparent.

Condi]ii iimpuse bbetonului[i ssta]iei dde ppreparare

Condiþii impuse constituenþilorbetonului:

- tipul cimentului ºi fabrica pro-ducãtoare nu se schimbã pe timpulexecuþiei;

- sursa ºi tipul agregatelor nu seschimbã pe timpul execuþiei;

- se utilizeazã doar agregatecurate, spãlate în mod corespunzãtor;

- în staþie se utilizeazã, exclusiv,apa potabilã (apele reciclate saureziduale sunt interzise în compo-ziþia betonului ce devine aparent).

Notã: Culoarea cimentului ºi a agregatuluifin (particulele cu diametrul sub 0,5 mm) vor datenta suprafeþei betonului dupã decofrare.Se recomandã realizarea unor suprafeþe deprobã, cu mai multe surse de ciment ºi agregate,în vederea stabilirii furnizorilor.

Condiþii impuse reþetei de beton:- se limiteazã prezenþa granulelor

de agregat cu diametru mare;- dozajul de ciment este de mini-

mum 300 Kg/m3, însã nu depãºeºte400 Kg/m3;

- clasa de beton este minimumC30/37 pentru betonul expus alter-nanþei umed-uscat;

- se limiteazã raportul A/C lamaximum 0,50;

- dozajul de apã se recomandãsã fie cât mai redus posibil;

- se evitã apa-riþia separãrii apei(mustirea) în beto-nul proaspãt;

- se respectãcu stricteþe clasade consistenþã abetonului proaspãt.

Condiþii impu-se reþetei de beton,în cazul folosiriipigmenþilor:

- se utilizeazãun singur tip depigment, achizi-þionat dintr-o sin-gurã sursã;

- se respectã cu stricteþe dozajulde pigment.

Notã: Pigmenþii (3-6% din dozajul de cimentsau conform recomandãrilor producãtorului) tre-buie sã fie insolubili în apã, sã-ºi pãstrezeculoarea în mediul puternic alcalin dat de betonºi sã fie stabili în condiþiile concrete deexploatare a lucrãrii respective.

Condiþii impuse staþiei debetoane:

- control atent al raportului A/C(micile variaþii ale acestuia conducspre modificãri vizibile de culoare abetonului);

- control atent asupra dozajuluide nisip (pãrþi fine) din reþetã;

- amestec omogen, malaxor înbunã stare;

- sã asigure un timp de malaxare,dupã introducerea ultimului compo-nent, de minimum 60 secunde.

Condiþii impuse transportului:- se folosesc doar "Cife" perfect

curate, spãlate pe interior dupãfiecare transport;

- se respectã un program presta-bilit de livrare a betonului (turnarefãrã întreruperi).

Notã: Asigurarea unui timp scurt de trans-port la locul de punere în operã este esenþialã înobþinerea unor bune rezultate.

Condi]ii iimpuse eexecutantuluiCondiþii impuse cofrajului:

- se folosesc, exclusiv, cofraje noiºi curate;

- utilizarea agenþilor de decofrareeste obligatorie;

- aplicarea agenþilor de decofraretrebuie fãcutã uniform pe suprafaþacofrajelor;

- se asigurã etanºeitatea perfectãa cofrajelor.

Notã: Se va avea în vedere cã aspectulsuprafeþelor betoanelor este sensibil influenþatde calitatea, forma ºi natura cofrajelor, precum ºide modul de pregãtire a acestora, anteriorturnãrii.

Condiþii impuse armãturilor:- se asigurã cu stricteþe grosimea

minimã a stratului de acoperire;- se utilizeazã acelaºi tip de dis-

tanþieri pentru respectarea grosimiiacoperirii cu beton;

- se folosesc, exclusiv, armãturicurate, fãrã ruginã sau impuritãþi;

- armãturile din rosturile de tur-nare se protejeazã cu folie de poli-etilenã pânã la reluarea turnãrii.

Condiþii impuse turnãrii betonului:- betonarea se realizeazã uni-

form, în straturi de maximum 50 cmgrosime;

- turnarea stratului urmãtor seface înainte de întãrirea stratuluianterior turnat;

- înãlþimea de turnare a betonuluiproaspãt se reduce la minimum;

- vibrarea uniformã a betonului secontroleazã cu atenþie, în vedereaprevenirii segregãrilor.

Condiþii impuse poziþiei rostu-rilor:

- rosturile cofrajelor la stâlpi,grinzi, buiandrugi ºi elementemasive se prevãd verticale;

- rosturile cofrajelor elementelorarhitecturale în pantã se prevãdparalele cu corniºa sau cu soclul.

Protecþia corectã a betonuluidupã turnare este esenþialã înobþinerea unei suprafeþe estetice ºidurabile.

Betonul, materialul care poatelua orice formã, transmite întot-deauna un mesaj clar!


În prezent, GENERALCONSTRUCT Piatra-Neamþ

dispune de patru mari capacitãþi de producþie, desti-

nate asigurãrii categoriilor de produse pentru lucrãri de

construcþii, cu precãdere, a celor care se referã la infra-

structurã.

Este vorba despre capacitãþi intrate în funcþiune în

ultimii patru ani.

Fabrica de betoane – 50.000 to/an;

Fabrica de OL beton fasonat – 1.000 to/an;

Fabrica de mixturi asfaltice – 80.000 to/an;

Balastiera – 80.000 m3/an.

Fabricile de betoane ºi oþel beton fasonat au

livrat, pânã în prezent, importante cantitãþi de

asemenea produse pe ºantierele din mai multe

judeþe ale þãrii.

Fabrica de mixturi asfaltice este cea mai

tânãrã. Ea a intrat recent în circuitul productiv,

respectiv în anul 2004, putând sã asigure o

importantã cantitate de material atât de necesar

modernizãrii infrastructurii rutiere din zonã ºi nu

numai.

Despre calitatea activi-

tãþii manageriale a firmei

GENERALCONSTRUCT

Piatra-Neamþ, condusã

de dl ing. Ioan Mancea,

vorbesc îndeajuns ºi

numeroasele aprecieri în

diplome ºi trofee primite

nu numai în þarã, dar ºi

peste hotare.

Unele dintre acestea,

atribuite de prestigioase

organisme de specialitate din strãinã-

tate, reprezintã un atestat inter-

naþional prin care se recunosc

v a l e n þ e l e a c t i v i t ã þ i i f i r m e i

S C GENERALCONSTRUCT din

Piatra-Neamþ. Sunt trofee pe care le puteþi

admira ºi dvs. în imaginile care însoþesc

prezentarea de faþã.

Aceastã "carte de vizitã" poate fi consideratã o ade-

vãratã garanþie cã o afacere cu SC GENERALCONSTRUCT

din Piatra-Neamþ reprezintã pentru orice investitor o

reuºitã.

Aºadar, un debut în forþã cum spuneam la început, un

debut pe care îl vom completa cu noi informaþii în

numerele viitoare ale revistei.

GENERALCONSTRUCT Piatra-NNeamþPPAARRTTEENNEERR DDEE IINNVVEESSTTIIÞÞIIII EEFFIICCIIEENNTTEE ªªII DDEE CCAALLIITTAATTEE

De abia a început 2005 ºi unele firme, precum cea din Piatra-Neamþ, ºi-au programat “sã atace” cu forþesporite, compuse din noi capacitãþi de producþie, realizarea investiþiilor solicitate de diverºi beneficiari cu careare deja contracte. În acelaºi timp GENERALCONSTRUCT Piatra-Neamþ lanseazã invitaþia tuturor investitorilorcare vor sã-ºi construiascã obiective de calitate, funcþionalitate ºi eficienþã sã-i devinã parteneri de afaceri.

Argumente?


Principalele obiecte de activitateale SC SCADT SA Slatina sunt :

execuþie lucrãri de construcþii-montaj, obiective de investiþii industriale,social-culturale, locuinþe colective ºi uni-familiale, agro-zootehnice etc., precumºi reparaþii capitale ale acestora;

execuþie lucrãri tehnico-edilitareºi gospodãreºti, respectiv: alimentãricu apã, alimentãri cu gaze, canalizare,drumuri, strãzi etc.;

extracþia, sortarea ºi transportulagregatelor minerale, producerea demortare, betoane ºi prefabricate dinbeton armat, atât pentru necesarulpropriu, cât ºi pentru terþi;

exploatãri forestiere, gaterareabuºtenilor la sediul societãþii, exe-cutarea de confecþii din lemn;

producere ºi montaj de confecþiidin aluminiu (uºi, ferestre, vitrine,mobilier etc.), pereþi cortinã – cu pro-file indigene sau din import;

producere de confecþii metalice (uºi,ferestre, panouri, armãturi de oþel beton);

prestãri servicii cu utilaje grelede construcþii ºi diferite mijloace detransport, atât pentru cerinþele socie-tãþii, cât ºi pentru alþi solicitanþi;

alte activitãþi complementare,care deservesc cele douã ramuri prin-cipale (construcþii-montaj ºi producþieindustrialã): izolaþii, bobinaj, tapiserie,sculãrie etc.

Aºadar, aria lucrãrilor puse înoperã de societatea olteanã estediversã, ceea ce denotã faptul cã dis-pune de importante forþe materiale,tehnologice ºi logistice, capabile sãrealizeze investiþiile solicitate de bene-ficiarii sãi.

Despre unele dintre ele aþi luatdeja cunoºtinþã. Vã supunem atenþieialte lucrãri dintr-un domeniu de mareactualitate, locuinþele. ªi nu orice felde asemenea construcþii, ci aceleacare privesc tineretul.

Primele dintre ele sunt clãdirilepentru tineret, în regim de închiriere,din localitatea Cãlimãneºti, jud. Vâlcea,situate pe str. Calea lui Traian.

Valoarea investiþiei se ridicã la196.763 euro + 56.794 euro (NCS-uri),având ca beneficiar Agenþia Naþionalãa Locuinþelor.

Lucrarea amintitã a presupusrealizarea unui numãr de 16 unitãþilocative, cu regim de înãlþ imeS+P+Et.I+Et.II+Et.III+mansardã cu unconfort deosebit. S-a ales soluþia cuacoperiº tip ºarpantã din lemn, avândînvelitoare din þiglã, iar pentru pereþii

exteriori s-a optat pentru sistemultermoizolant EPS – Baumit. Tâmplãriaexterioarã este termoizolantã, din pro-file de aluminiu cu barierã termicã,vopsitã în câmp electrostatic ºiechipatã cu geam termopan. Tâmplãriainterioarã cuprinde: uºi furniruite cufurnir din stejar pe tocuri din lemnmasiv, cu cãptuºeli ºi pervazuri. O nou-tate o reprezintã ºi pardoselile calde –parchet stratificat laminat în dormitoareºi în camere de zi, ºi cele reci – gresieîn holuri, bucãtãrii, bãi ºi cãmãri.În spaþiile comune de circulaþie ºi în bal-coane s-au montat pardoseli din mozaic.Legãtura dintre niveluri se realizeazãprin scãri cu trepte mozaicate ºibalustrade metalice cu mânã curentãdin lemn. Finisajele interioare suntadecvate funcþiunii de locuinþã: ten-cuieli driºcuite cu glet de ipsos,zugrãveli lavabile, placaj de faianþã(h=1,50 m), front de lucru în bucãtãriiºi zone de echipare sanitarã în bãi.La soclu s-a prevãzut tencuialãmozaicatã tip Granopor Baumit.

În aceeaºi gamã de lucrãri, seînscrie ºi amenajarea locuinþelorpentru tineri în cãminul pentrunefamiliºti, din str. Nacului, municipiulSlatina, jud. Olt.

Aici beneficiari sunt: ANL ºi PrimãriaMunicipiului Slatina, iar valoarea inves-tiþiei este de 496.543 de euro.

Lucrarea cuprinde un numãr de40 de unitãþi locative, dintre ca re20 cu o camerã ºi 20 cu douã camere.

SC SCADT SAInvitaþie lla ccolaborare

Cine a colaborat, pânã în prezent, cu SC Scadt Slatina la realizarea programelor de investiþii are de ce sãfie mulþumit, pentru cã obiectivele realizate sunt de cea mai bunã calitate, funcþionale ºi eficiente.

Cine n-a fãcut pânã azi o alegere a unui asemenea constructor poate fi invidios pe cei care beneficiazãdeja de lucrãrile de referinþã din peisajul urbanistic, unele dintre ele fiind, pe merit, distinse de ISC (Inspec-toratul de Stat în Construcþii).

Aºa cã, oricând, sunteþi aºteptaþi de SC Scadt Slatina, pentru cã veþi avea numai de câºtigat, fie ºi dacãcitiþi o parte din cartea sa de vizitã. SC SCADT SA Slatina este una dintre primele firme din România,care s-a organizat ca societate comercialã cu capital integral privat în ramura construcþiilor. Sediul sãu ºibaza de producþie sunt amplasate în partea de nord-est a municipiului (zona industrialã).


Noile unitãþi locative se obþin prin ame-najarea, remodelarea funcþiunilor ºiprin mãrirea confortului la construcþiaexistentã (Cãmin nefamiliºti – propri-etate SC SCADT SA, cedatã PrimãrieiMunicipiului Slatina), cu un regim deînãlþime P+4. Lucrãrile de amenajareau presupus desfaceri de tencuieli,pardoseli, tâmplãrie, confecþie meta-licã, hidroizolarea cu bitum a teraselor,demolãri, zidãrie. Remodelarea funcþiu-nilor a solicitat recompartimentarea cupanouri de gips-carton cu structurãmetalicã tip CW 75, cu placã RB de12,5 mm, cu termoizolaþie din vatãmineralã de 50 mm. Pentru mascareacoloanelor de instalaþii s-au prevãzutînchideri din gips-carton. Învelitoareaeste realizatã din þiglã de culoare roºietip Elpreco Craiova ºi este prevãzutãcu parazãpezi. Dublul acces (existent)

este prevãzut cu rampã ºi mânãcurentã pentru persoane cu deficienþelocomotorii.

De la lucrãri privind locuinþele la...cele cuprinse în capitolul infrastruc-turã: sistem de canalizare ºi staþiede epurare a apei, investiþie aflatã încomuna Vaideeni, jud. Vâlcea, realizatãdin fonduri SAPARD în valoare de37 miliarde de lei.

Amplasamentul lucrãrii poate fi iden-tificat la o distanþã de 6 km de oraºulHorezu, pe drumul judeþean DJ 665.

Categoriile de lucrãri pe obiecte:a) Reþea de canalizare – executatã cutub din PVC de canalizare, având DN 250cu garnituri de cauciuc – 6031 ml.Lucrarea a presupus un grad ridicat decomplexitate, necesitând sprijiniri demaluri cu dulapi verticali din lemn defag la adâncimi de pânã la 4 ml;b) Staþie de pompare ape uzate;c) Staþie de epurare; d) Gurã de vãrsare.

Anul 2005 înseamnã pentruSC SCADT SA Slatina începutul uneinoi etape marcate de revirimentul multaºteptat pentru sectorul construcþiilor.Noua orientare ºi aplicare a politicilorfiscale încurajeazã firmele de profil sãabordeze din ce în ce mai multe lucrãricu speranþa cã actualul Executiv vainterveni cu mãsuri eficiente, privindînlãturarea blocajului financiar-bancar,care le pun pur ºi simplu în situaþia denon combat.

SC SCADT SA Slatina are sufi-cientã forþã managerialã ºi tehnologicãpentru a contracta lucrãri de oricecomplexitate nu numai în jud. Olt, ci ºiîn zonele limitrofe sau în alte localitãþi.

Di rectoru l general a l f i rmei ,dl Ion Toma, vã asigurã cã ºi în 2005,SC SCADT SA Slatina vã poate fi unpartener serios, cu lucrãri executate latimp ºi de cea mai bunã calitate.


TTMMUUCCBB SS..AA..Vã aasigurã ssuccesul îîn iinvestiþii!

Descrierea activitãþii: TMUCB S.A. este o societateromâneascã înfiinþatã în 1958, cu capital integral privat din 1994.Compania este specializatã în asamblarea ºi montarea utila-jelor tehnologice în fabrici de ciment, combinate chimice ºipetrochimice, centrale nucleare. TMUCB S.A. proiecteazã ºifabricã rezervoare de depozitare conform API-650, rezervoarepentru staþii de distribuþie a combustibilului conform DIN 6608,sisteme de conducte, instalaþii, confecþii metalice, vase subpresiune ºi fitinguri.

Din anul 1958, TMUCB S.A. a realizat în România ºi înstrãinãtate lucrãri complexe de montaj utilaje, sisteme de con-ducte pentru industria chimicã, petrochimicã ºi a cimentului,combinate metalurgice, de celulozã ºi hârtie, centrale termo-electrice ºi nucleare, fabrici de zahãr, fabrici de automobile,rezervoare pentru produse petroliere, precum ºi reparaþia ºiîntreþinerea celor de mai sus.

TMUCB S.A. funcþioneazã în Sistemul de Asigurare a Cali-tãþii conform ISO 9001:2001, cu certificatul nr. 100/2002 eli-berat de Qualitas, având un Manual de Asigurarea Calitãþii ºiProceduri pentru toate lucrãrile mecanice.

Structura organizaþionalã: sediul - Bucureºti, România,B-dul Magheru nr. 27, sector 1, tel.: 0040 21/212 83 55, fax: 0040 21/312 95 42;

18 filiale - în România.Capital social: 219.527.040.000 de leiCifra de afaceri din 2004 - aprox. 42 mil. de euroNumãr de angajaþi: 3.485Calificarea personalului: compania are o structurã de

personal care asigurã realizarea lucrãrilor prin mijloace proprii.Beneficiari: principalii beneficiari din România sunt com-

paniile naþionale de gaz ºi petrol, rafinãriile, fabricile de ciment,precum ºi societãþile multinaþionale, cum sunt: Petrotel Lukoil,Rafinãria ASTRA Ploieºti, Rompetrol MIDIA, PETROM S.A.,RAFO Oneºti, RADET Bucureºti, Distrigaz, Shell, Agip,Lafarge, Romgaz, INTRACOM, Holcim etc.

Produse ºi servicii principale - TMUCB S.A. executã:structuri metalice - fabricaþie ºi montaj;rezervoare de depozitare - proiectare, fabricaþie ºi montaj;rezervoare de depozitare cu pereþi dubli - proiectare,

fabricaþie ºi montaj;vase de presiune - fabricaþie;sisteme de conducte - fabricaþie ºi montaj;lucrãri complexe de montaj mecanic;lucrãri la cheie ca Antreprenor General.


Structuri eecologicefãrã mmateriale cconvenþionale

prof. univ. dr. ing. Alexandru CÃTÃRIG, prof. univ. dr. ing. Ludovic KOPENETZ -Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca

Structuri eecologice ccu jjet dde aaer [1]Structurile ecologice cu jet de aer

(fig. 1), apãrute la începutul secoluluial XX-lea, au, în principal, trei com-ponente de bazã:

gurã de admisie;ventilator;tub de refulare.

Avantajul esenþial al acestorstructuri este acela cã ele existã ºiconsumã energie numai pe duratade serviciu.

În funcþie de direcþia jetului deaer, pot fi structuri ecologice cu fluxorizontal (fig.1a) sau structuri ecolo-gice cu flux vertical (fig. 1b).

Autorii sunt de pãrere cã principiuljetului de aer a fost utilizat ºi laPantheon-ul din Roma (fig. 2), unde,în zona opeionului, chiar în perioadaprecipitaþiilor intense, nu plouã.

Explicaþia fenomenului ar fi aceeacã existã un flux de aer natural verti-cal care realizeazã o structurã imate-rialã, ecologicã, în zona golului.

Asemenea fenomene au fostobservate ºi la turnurile de rãcire cutiraj natural (fig. 3).

În Extremul Orient existã pentruaceste structuri filosofia FENG SHUI(vânt ºi apã) ºi se foloseºte de mii deani pentru reglarea, fãrã investiþii, anivelurilor energetice ale locuinþelor.

Principiul de bazã al acestorreglãri energetice îl constituie reali-zarea în construcþie a unor gãurinestructurale prin care sã se poatãforma jeturi de aer ºi energie capa-bile sã elimine energia negativã.

Realizarea acestor goluri se facepe baze empirice ºi, dupã cum sevede din figura 4, procedeul folositeste acelaºi ºi la construcþi i lemoderne de astãzi [2], [3].

Structuri eecologice ddin hhârtie [4]Având în vedere faptul cã hârtia

se fabricã din lemn ºi deºeuri textile,înseamnã cã avem ca material depornire un material total ecologic.

Se ºtie cã o foaie de hârtie nu arerezistenþã suficientã nici pentru a

s u p o r t a g r e u t a t e a p r o p r i e .Î n momentul în care realizãm oanumitã formã structuralã, obþinemdeja un element structural.

Formele structurale preferate, dinhârtie, sunt: cilindrul, suprafeþelecutate, structurile tip sandwich etc.

Cercetãri importante asupraacestui tip de structuri a efectuatcelebra firmã americanã LEVZETLIN ASSOCIATES, care a realizatun pod experimental din hârtie [4].Protecþia hârtiei ºi materialul utilizatpentru lipire se realizeazã cu lacurispeciale ºi adezivi sintetici.

Materialele din hârtie se fabricãsub formã de benzi cu lãþimi de: 100,115, 120 ºi 130 cm, având supra-feþele cuprinse între 20 ºi 200 m2.Pentru scopuri structurale, din acestmaterial se fabricã tuburi cilindrice,prin înfãºurare elicoidalã ºi lipire.ªabloanele necesare confecþionãrii

Fig. 1: Structurã ecologicã cu jet de aer

Structurile ecologice fãrã materiale convenþionale se pot executa cu aer sau cu hârtie. În cadrul lucrãrii defaþã, autorii prezintã problematica acestor structuri total ecologice, pornind de la o serie de rezolvãri pe planmondial. Studiul nu menþioneazã structurile ecologice din lemn sau material textil, din pricina faptului cãaceste materiale sunt considerate deja convenþionale.

Utilizarea aerului ca material structural a apãrut la începutul secolului trecut, ca patent elveþian, având labazã folosirea unui jet de aer. Utilizarea hârtiei ca material structural este de datã recentã ºi are, faþã dematerialele plastice folosite pe scarã largã, un avantaj ecologic cert.

Structurile ecologice puse în discuþie pot reprezenta o alternativã viabilã la structurile convenþionaleactuale, care necesitã resurse financiare greu de suportat de cãtre societate.


tuburilor se realizeazã din lemn saudin mase plastice. Diametrul luat înconsiderare se poate determina dincalculul elastic.

În figura 5 sunt prezentate douãvariante din aceste structuri.

ConcluziiAbordarea structurilor ecolo-

gice cu materiale neconvenþionaleeste o tentativã de propulsare a spe-cialiºtilor spre progres, bazându-seîn mod obligatoriu pe conºtiinþatrecutului.

Vechiul dicton „Saxa loquntur“,adicã „Pietrele vorbesc“, este ºi încazul temei abordate o bazã de ideiºi concepte.

Realizarea unor motoaresilenþioase (de exemplu, pe bazãmagneticã) permite fabricarea deventilatoare gigantice, capabile sãrealizeze jeturi de aer cu care se potacoperi sãli de spectacole, teatre,stadioane ºi chiar clãdiri civile,reducând astfel poluarea ºi efortulfinanciar, exponenþial faþã de solu-þiile tradiþionale.

Folosind principiile structuraleclasice, din foi de hârtie protejate culacuri speciale, se pot realiza formeconstructive foarte performante, cucosturi nesemnificative faþã de celenecesare structurilor realizate dinmateriale tradiþionale.

Referin]e1. Goering, P.L.E., Comunicãri

personale. Toronto, Canada.2. Lanczos, K., Space through

the ages. Academic Press inc.,London, 1970.

3. Jammer, M., Concepts ofspace. Harvard University PressHarvard,1954.

4. Salvadori, M., Building - Thefight against gravity. Atheneum, NewYork, 1979.

Fig. 2: Pantheon (A.D.118) - Roma

Fig. 4: Clãdire cu gol lateral (Hong Kong) Fig. 5: Structuri din hârtie

Fig. 3: Turnul de rãcire Doel (Belgia)


Ploile torenþiale cãzute în anul1998 în judeþul Sibiu au generatdeteriorarea infrastructurii ºoseleinaþionale existente DN 14 întrelocalitãþile Sibiu ºi Mediaº.

Prin deteriorare, trebuie înþelescã apele torenþiale venite dinspreversantul la baza cãruia este pozatãºoseaua au provocat în diverse zonefie alunecãri de teren, fie antrenãride material fin din fundaþia ºoselei.Astfel de zone sunt cele cuprinseîntre km 17+755÷17+845 (zona A) ºikm 33+815÷33+830 (zona B), pen-tru care IPTANA Bucureºti a elaboratproiecte de reabilitare în anul 2001.

Soluþiile care au fost propuse prinproiect au cuprins urmãtoarelelucrãri de consolidare:

pentru zona A – executarea deinjecþii cu suspensie de ciment dinforaje vert icale de circa 10 madâncime, dispuse pe 6 ºiruri;

pentru zona B – execuþia deminipiloþi verticali dispuºi pe 4 ºiruriºi un ºir de minipiloþi înclinaþi cãtreversant, toþi de 12 m adâncime.

Lucrãrile de consolidare proiec-t a t e a u f o s t e x e c u t a t e d eS C GEOSOND SA din Bucureºti,care a fãcut parte din grupul de firmecâºtigãtoare ale licitaþiilor organizateîn trimestrul IV – 2001 de DRP Braºov.

La execuþia lucrãrilor de consoli-dare a fost atrasã ºi SC STIZOFundaþii - Bucureºti, cu ajutorul cãreias-au executat injecþiile necesareconsolidãrii zonei “A”.

ZONA AÎn acest sector, în constituþia fun-

daþiei ºoselei naþionale, apar însuprafaþã umpluturi cu grosimi pânãla 3-4 m adâncime, iar în continuare,pânã la adâncimi de 10,2 m pãmân-turi argiloase cu intercalaþii denisipuri prãfoase ºi prafuri nisipoase.Sub adâncimea de 8 m, pãmânturilese prezintã umede.

Consolidarea este conceputãprin injectare cu suspensie deciment din foraje cu adâncimea de10,2 m, dispuse pe 6 ºiruri careacoperã întreaga cale carosabilã aºoselei (fig.1). Echidistanþa întreforajele din fiecare ºir este de 2 m,iar între ºiruri de 1,50 m.

S-a admis cã, pentru consoli-darea prin injectare a unor aseme-nea pãmânturi, trebuie folositãtehnologia tuburilor cu manºete sauo tehnologie asemãnãtoare. În loculclasicelor tuburi de plastic culungimea de 33 cm, în gãurile deforaj de ø114 mm s-au introdustuburi din PVC de ø50 mm, în cares-au practicat fante la fiecare metru.În jurul þevilor din PVC, forajele aufost umplute cu noroi de matare.

Noroiul de matare este unamestec de apã-ciment-bentonitã ºisilicat de sodiu, ales în mod specialsã aibã o întãrire întârziatã pentru aputea fi penetratã teaca formatã decãtre suspensia de ciment injectatãde o presiune sub 10 atmosfere.

Reþeta noroiului de matare a fost:apã 775 l;ciment 135 kg;bentonitã 60 kg;silicat de sodiu 14 l.

Dupã o perioadã de aºteptare de24 h, s-a introdus în fiecare gaurãsuspensie de ciment A/C=1/1 + 1%bentonitã, cu o vâscozitate de 25-26secunde, care sub efectul presiuniidezvoltate desprinde manºeteleaplicate pe fantele practicate,sparge teaca formatã din noroi dematare relativ întãritã ºi, prin acestact de fracturare hidraulicã, suspen-sia difuzeazã în afara gãurii forajuluisub forma unor apofize de grosimi ºilungimi milimetrice, la cele maidiverse niveluri, în principal la nivelulpoziþiei fantelor existente.

Tratamentul injectãrii prin tehno-logia tuburilor cu manºete s-a aplicatla 2 ºiruri, 3 ºi 5, amplasate în zonacentralã a fundaþiei ºoselei naþio-nale, unde s-a injectat un volum totalde suspensie de 329 m3, ceea cereprezintã un consum global deciment II A-M/32,5 de 94 de tone.

Mai exact, suspensia de ciment"înghiþitã" reprezintã o pondere decirca 8% din volumul total de pãmântestimat între cele 2 ºiruri (250 m3).

Prin aceastã masivã difuzie desuspensie de ciment, s-a realizat osemnificativã consolidare a fun-daþiei, s-a format un nucleu depãmânt mai rigid, respectiv s-a sporitrezistenþa naturalã a pãmântului.

În corelare cu aceste lucrãri deinjectare, în celelalte ºiruri de foraje,1, 2, 4 ºi 6, s-au executat minipiloþiutilizând pentru umplere o suspensiede ciment, A/C=1/2 cu acelaºi adaos

SC GGEOSOND SSAConsolidare dde iinfrastructurã

a ººoselei nnaþionale SSibiu-MMediaº ((DN14)kkmm 1177++775555 ÷ 1177++884455 kkmm 3333++881155 ÷ 3333++883300

ing. Petre UÞÃ - director general SC GEOSOND SA

Fig. 1: Vedere cu dispunerea ºirurilor ºi a forajelor proiectate pe un panou (zona A)


de 1% bentonitã. Consumul mediude suspensie pe mililitru obþinut înaceste 4 ºiruri de foraje ø150 mm afost cuprins între 880 ºi 1180 l.

Eficienþa injecþiilor realizate înzona "A" nu a putut fi cuantificatã,întrucât prin proiect nu s-au prevãzutinvestigaþii prin care sã se ofererezultate clare asupra sporirii capaci-tãþii portante a pãmânturilor prininjectare (încãrcãri pe placã efectu-ate înainte ºi dupã injectare).

Nu s-au aplicat în acelaºi scopnici soluþii indirecte, prin care s-ar fiobþinut indicii suficient de clare cuprivire la sporirea compactitãþiipãmânturilor (penetrare dinamicã,staticã sau metode geofizice).

Evident, difuzia unor cantitãþirelativ mari de suspensie de cimentfavorizeazã creºterea rezistenþeiinterne a pãmânturilor.

Accentuãm necesitatea preve-derii unor asemenea cercetãri înproiectele româneºti, pentru a reuºisã stabilim o bazã de date caracte-ristice, care va fi mai utilã decâtliteratura de specialitate bazatã peexperienþa strãinãtãþii în alte condiþiinaturale decât în România.ZONA BÎn aceastã zonã, stratificaþia din

fundaþia ºoselei naþionale se dis-tinge printr-un pronunþat caracternisipos pe toatã adâncimea investi-gatã. Minipiloþii proiectaþi au acoperitaproximativ 2/3 din calea carosabilã

ºi au fost executaþi dupã înde-pãrtarea de sub covorul asfaltic aunui strat de pãmânt de circa 1 m.

În totalitate s-au executat circa175 minipiloþi (~ 2012 m) dispuºipe 4 ºiruri verticale (fig.2), cuechidistanþa de 1 m între minipiloþiidin fiecare ºir ºi între ºiruri, ºi un altºir, al cincilea, înclinat faþã de verticalãla 30°, spre versantul ºoseleiSibiu–Mediaº.

Minipiloþii au fost armaþi fiecarecu o barã PC 52 ø28 mm ºi umpluþiprin pompare de jos în sus cu sus-pensie de ciment (A/C=1/2 + 1%bentonitã) pe toatã adâncimeasãpatã, de 11,50 m.

Cimentul folosit a fost proaspãt,II A-M/32,5.

Suspensia de ciment preparatãcu o vâscozitate de 26-28 secundea asigurat epruvetelor realizate orezistenþã la compresiune deRc>30 N/mm2.

Vom reveni cu un comentariuasupra soluþiei aplicate.

Tratamentul de îmbunãtãþire arezistenþei globale a masivului depãmânturi prin minipiloþi este cunos-cut a fi eficace.

Este cazul ca proiectanþii românisã prevadã lucrãri de cercetare încadrul proiectelor de consolidare,altfel soluþiile de acest tip nu se vorbucura de credibilitate ºi vor fiîntâmpinate cu rezervã de cãtre obunã parte dintre proiectanþi.

Fig. 2: Vedere cu dispunerea ºirurilor ºi a forajelor proiectate pe un panou (zona B)


A XXV-aa CConferinþã NNaþionalã aa AAICPS(ASOCIAÞIA IINGINERILOR CCONSTRUCTORI PPROIECTANÞI DDE SSTRUCTURI)

Prezent\ri ttehnice [[i [[tiin]ificeLucrãrile propuse pentru a fi

prezentate la Conferinþa NaþionalãAICPS se vor transmite pânã la30 mart ie 2005 , p r in e -mai l :[email protected] [email protected]; un exemplar se vatrimite în copie pe adresa AICPS:Calea Griviþei nr.136, Corp B, et.1,cam. 117, sect.1, Bucureºti, în douãsecþiuni:

prezentarea sinteticã ce va ficomunicatã în timpul conferinþei vaavea maximum 10 minute.

prezentarea completã va fiinclusã în Buletinul AICPS, care seva distribui în cadrul conferinþei.

Grafica de prezentare a lucrãrilorpentru a fi incluse în Buletinul AICPSeste urmãtoarea:

pe format A4, conform pre-cizãrilor:

setarea paginii: top= 2 cm; bot-tom=3 cm; inside=3 cm; outside=2 cm (mirror margins setat), portrait;

textul sã fie scris cu Times NewRoman de size 12, la un rând;

figurile sã fie desenate în tuº(scanate) sau la calculator, inserateîn text;

titlurile articolelor ºi autorii sevor scrie la începutul paginii, centratºi cu mãrimea de 14;

titlurile autorilor se vor trimitecu asterisc la baza primei pagini;

imediat sub numele autorilordin titlu, se va înscrie un rezumat, înlimba românã ºi englezã despreconþinutul articolului;

articolele se vor prezentape dischetã, CD sau prin e-mail:[email protected];[email protected].

Se asigurã expunerea lucrãrilorcu urmãtoarele mijloace:

retroproiector pe folii transpa-rente;

în sistem computerizat cu video(format Power Point, Word 2002).

Acordarea PPremiilor AAICPSVã informãm în cele ce urmeazã

despre hotãrârea Consiliului deConducere al AICPS de a se acordaºi în anul 2005 Premiile AsociaþieiInginerilor Constructori Proiectanþide Structuri.

Regulamentul privind desfãºu-rarea concursului pentru acordarea pre-miilor poate fi obþinut de la AICPS prine-mail: [email protected] de pe site-ul: www.aicps.ro.

Vã rugãm sã transmiteþi peadresa AICPS: Calea Griviþei nr.136,corp B, et.1, cam. 117, sect.1,Bucureºti. tel./fax:021/222.66.66,e-mail: [email protected],înscr ier i le la concurs pânã la30 martie 2005.

Prezentarea sinteticã a lucrãriipentru a fi publicatã în BuletinulAICPS, care se va distribui la Con-ferinþa Naþionalã, se va transmitepânã la 31 martie 2005.

Prezentarea documentaþiei (art. 7)în faþa juriului se va face eºalonat,

pe baza unei programãri, începândcu 15 aprilie 2005.

Consiliul de Conducere al AICPSvã invitã sã participaþi la acest con-curs pentru a se prezenta publiclucrãrile dvs. deosebite ºi pentru ase face cunoscut nivelul ridicat alcapacitãþii dvs. profesionale ºi cali-tatea proiectelor elaborate.Acordarea DDiplomelor dde EExcelen]\

Pentru activitate îndelungatã ºimeritorie privind proiectarea struc-turilor pentru construcþii, promo-varea ºtiinþei ºi a tehnicii structurilorpentru construcþii ºi contribuþii valo-roase la activitatea AICPS, Consiliulde Conducere al AICPS va acorda,cu ocazia celei de-a XV-a ConferinþeNaþionale, Diplome de Excelenþã.

ªefii filialelor AICPS, societãþilede proiectare ºi membrii AICPS suntrugaþi sã transmitã pânã la 30.03.2005în scris, prin fax: (021) 222.66.66sau e-mail:[email protected];[email protected] sau la sediul AICPS,propuneri pentru acordareaDiplomelor de Excelenþã.

Expozi]ieCu ocazia desfãºurãrii celei de-a

XV-a Conferinþe Naþionale, AICPSva organiza o expoziþie de proiecte,lucrãri de construcþii deosebit execu-tate ºi materiale de construcþii.

Societãþile de proiectare, soci-etãþile de construcþii, furnizorii demateriale, furnizorii de programe IT,editurile de cãrþi ºi reviste se potînscrie sã-ºi prezinte produselepânã la 30.03.2005.

Locul de desfãºurare: Sala AUDITORIUM (fosta SALÃ MICÃ A PALATULUI)20 mai 2005, ora 9,00

Tema dezbaterii:„Realizãri deosebite în domeniul structurilor pentru construcþii”

Programul Conferinþei cuprinde:Prezentãri tehnice ºi ºtiinþificeAcordarea Premiilor AICPSAcordarea Diplomelor de ExcelenþãActivitatea AICPS

Informaþii suplimentare privind prezentarea lucrãrilor, acordareapremiilor, organizarea expoziþiei etc. se pot obþine de la secretariatul AICPS:

Sediul: Calea Griviþei nr.136, Corp B, et. 1, cam. 117, sect.1, BucureºtiTel./Fax: (021) 222.66.66;E-mail: [email protected] sau [email protected]


IIAASSSS RROOMMÂÂNNIIAASimpozionul aanual aal IIASS

(ASOCIAÞIA IINTERNAÞIONALÃ PPENTRU ÎÎNVELITORI SSUBÞIRI ªªI CCONSTRUCÞII SSPAÞIALE)Bucureºti, 66-99 sseptembrie 22005

Simpozionul de la Bucureºti esteconsacrat urmãtoarelor teme demare interes pentru inginerii con-structori ºi arhitecþii din România:

Teorii inginereºti avansate pen-tru calculul spaþial al structurilor;

Procedee constructive eficientede punere în operã a construcþiilorperformante: prefabricare, preten-sionare, suspendare (hobanare);

Evaluãri arhitecturale ale struc-turilor ºi formelor spaþiale;

Reabil i tare ºi conservare(mentenanþã) ale construcþiilorspaþiale (uºoare);

Comentarii istorice asupraevoluþiei clãdirilor ºi structurilor derezistenþã.

Temele se referã la domeniulstructurilor spaþiale (învelitori sub-þir i ºi grinzi –sisteme – reticu-lare) confecþionate din beton, metalsau lemn.

Practic, tehnologiile enunþate maisus, se aplicã cu succes la:

(i) acoperiºuri cu deschideri maripentru: hale industriale, sãli deîntrunire ºi sport, expoziþii;

( i i ) rezervoare, decantoare,castele de apã, containere pen-tru diferite lichide;

(iii) ziduri de sprijin, baraje;(iv) clãdiri înalte, turnuri de rãcire,

turnuri pentru diferite obiective.

Prin organizarea acestui sim-pozion, se urmãresc douã obiectivemajore:

realizarea unui schimb directde informaþii între inginerii, arhitecþiiromâni ºi o serie de constructori ºiarhitecþi din strãinãtate, recunoscuþipe plan internaþional pentru activi-tatea lor de specialitate;

crearea unor ocazii pentru con-structorii ºi arhitecþii participanþi, dinstrãinãtate, de a se informa desprepotenþialul tehnic al inginerilor ºiarhitecþilor români, putând aprecia peviu calitãþile mediului (uman ºi natu-ral) existent în þara noastrã.

S.O.S. –– nnatura!S-au înmulþit, în ultima perioadã de

timp, semnalele instituþiilor de speciali-tate ºi ale presei privind o problemãvitalã pentru locuitorii þãrii noastre. Estevorba despre calitatea apei. ªi chiardacã uneori, unii dintre noi nici nu audupã ce-o bea, calitatea apei rãmâneun motiv de îngrijorare care ar trebuisã-i alarmeze ºi pe cei responsabili desãnãtatea românilor.

De prea mult timp, prin diversemijloace se solicitã intervenþii urgente,hotãrâte, coerente ºi eficiente pentru ase pune în miºcare tot mecanismulnecesar lichidãrii impasului în care neaflãm de mai bine de 15 ani. Un ultimdemers aparþine unei cunoscute firmede construcþii din Bucureºti – GIP.

În acest sens, sunt de reþinut câtevalucruri esenþiale.

Nu ºtiu dacã mai reprezintã o nou-tate faptul cã toate apele uzate dinmunicipiul Bucureºti se deverseazã înrâul Dâmboviþa, la Glina, impurificân-du-i foarte sever apele ºi punându-leîntr-o stare de maximã poluare.La rândul lor, ele infesteazã apelefreatice din întregul perimetru strãbã-tut pânã la Dunãre.

Împreunã cu oraºele Craiova, Brãila,Galaþi, Tulcea, Bucureºtiul devine cea maimare sursã de poluare a Deltei Dunãrii.

De 15 ani se tot vorbeºte despreprotecþia mediului ºi despre realizareaunei staþii de epurare. Aceasta ar urmasã protejeze populaþia sub douãaspecte: o datã prin asigurarea apeipotabile ºi, în al doilea rând, prinevitarea eventualelor efecte nocivedeclanºate de consumarea legumelortratate cu ape poluate. Sã nu se uiteînsã ºi faptul cã apele poluate distrug,în bunã parte, fauna ºi flora DelteiDunãrii.

Guvernele din perioada 1995-1999au investit ceva bani pentru finalizarealucrãrilor la "Treapta mecanicã – Staþieepurare Glina", asigurând chiar fazade terminare a treptei mecanice.

Din 1999 ºi pânã în prezent nu s-amai fãcut însã nimic, lucrãrile intrândîn degradare.

GIP GRUP SA, fostul antreprenor allucrãrilor de construcþii-montaj la obiec-tivul "Staþie epurare Glina" pânã în anul1999, se întreabã când vor reîncepelucrãrile ºi cum este posibilã realizareaproiectelor de relansare a acestora,fãrã o consultare a specialiºtilor românicare au proiectat ºi realizat acest complex.

GIP GRUP SA doreºte sã con-tribuie la finalizarea obiectivului, celmai mare de acest gen din Europa,obiectiv la care poate aplica tehnologiide execuþie ale fermentatoarelor ºidecantoarelor cu costuri reduse.

Se aºteaptã de 4 luni ca primarulgeneral al municipiului Bucureºti sãsolicite sprijinul specialiºtilor de la GIPîn realizarea acestui proiect complex,care este tãrãgãnat de peste 6 ani decãtre factorii de decizie.

Toatã lumea, nu numai cei de la GIP,se întreabã, pe bunã dreptate, cum pro-tejãm Dunãrea ºi Delta Dunãrii dacã nuse face nimic pentru tratarea apeloruzate din marile oraºe ºi, mai ales, cândvom avea un program adevãrat de exe-cuþie a staþiilor de epurare.

Toate oraºele din sudul þãrii au pro-grame, dar nu se lucreazã la nici ostaþie de epurare de 15 ani.

Nu toatã lumea este bãutoare de apãmineralã. Cei mai mulþi sunt "conectaþi" laapa cea de toate zilele ºi a sosit momentulca lucrurile sã fie luate în serios dacãvrem un popor sãnãtos.

Deci, într-un singur glas sã strigãm"S.O.S. – natura!"

STAÞIA DE EPURARE A APELOR UZATE GLINAUN PROIECT REALIZABIL?

Municipiul Bucureºti este singura capitalã europeanã care nu dispune de o staþie deepurare pentru curãþirea apelor uzate. În aceste condiþii apele reziduale sunt deversatedirect în râul Dâmboviþa, determinând o stare de maximã poluare, ignorându-sestandardele impuse de Uniunea Europeanã privind ecologizarea marilor oraºe.

Lucrãrile la staþia de epurare de la Glina au fost începute în 1985, stopate apoi ºi reluateîntre anii 1995 ºi 1999, perioadã în care SC GIP GRUP SA a fost antreprenor general allucrãrilor de construcþii-montaj. Guvernele din acea perioadã au considerat oportunãinvestirea de fonduri pentru finalizarea lucrãrilor la "Treapta mecanicã – Staþie de epurarea apelor uzate Glina", în anul 1999 fiind pusã în funcþiune prima treaptã. Din anul 1999 ºipânã în prezent, municipalitatea nu a mai întreprins însã nimic, lucrãrile fiind sistate ºiintrând într-o degradare avansatã.

GIP GRUP SA considerã oportun sã participe activ la realizarea proiectelor derelansare a lucrãrilor, specialiºtii din cadrul firmei noastre având o pregãtire tehnicãtemeinicã ºi fiind profesioniºti în proiectarea ºi execuþia celor mai mari lucrãri dinEuropa, precum: bazine de fermentare, decantoare, lucrãri speciale de consolidare ºiprecomprimare etc.

Suntem printre puþinele firme de construcþii ai cãror angajaþi cunosc tehnologiile deexecuþie cu costuri reduse, executând lucrãri de calitate conform standardelor europene.

Proiectul ISPA prin care Uniunea Europeanã a alocat fonduri importante pentruîmbunãtãþirea condiþiilor de mediu este în interesul cetãþeanului, finalizarea lucrãrilor ºimodernizarea staþiei de epurare a apelor uzate Bucureºti–Glina putând influenþa pozitivcalitatea mediului din oraºul Bucureºti ºi, implicit, a fluviului Dunãrea ºi a Deltei Dunãrii.

Bucureºti, Str. C.F. Robescu nr.12, sector 3; cod poºtal 030218Cod unic de înregistrare: 325517; Atribut fiscal: R

Capital social: 13.410.319 mii lei; Cont: SV21866894100/ROL BRD - Suc. AcademieiTel.: 021/310.24.74; 021/310.24.75; 021/313.78.93; Fax: 021/310.24.62; E-mail: [email protected], [email protected]

GIP GRUP SA

Gip Grup SA aºteaptã de 4 luni ca Primãria Bucureºti sã solicite sprijinulspecialiºtilor noºtri în realizarea acestui complex ºi uriaº proiect, cu beneficiiimportante de reducere a poluãrii bazinului hidrografic Dâmboviþa, creareanoilor locuri de muncã ºi alinierea condiþiilor de mediu din þara noastrã lanoile standarde europene de mediu.

Þinând cont cã în ultimii 15 ani nu a mai fost finalizatã în þara noastrã nicio staþie modernã de epurare a apelor uzate, este de datoria noastrã, a firmeiGIP GRUP, de a trage un semnal de alarmã cu privire la necesitatea de a protejamediul înconjurãtor ºi de a respecta promisiunea "de a da apã curatã"întregului bazin din sudul ºi sud-estul þãrii.

Programele staþiilor de epurare a apelor uzate trebuie sã devinã o prioritatepentru toþi factorii de decizie ai primãriilor oraºelor din sudul þãrii, intereselepolitice nu trebuie sã mai amâne demararea proiectelor existente ºi folosireafinanþãrii oferite de Uniunea Europeanã.

Bucureºti, Str. C.F. Robescu nr.12, sector 3; cod poºtal 030218Cod unic de înregistrare: 325517; Atribut fiscal: R

Capital social: 13.410.319 mii lei; Cont: SV21866894100/ROL BRD - Suc. AcademieiTel.: 021/310.24.74; 021/310.24.75; 021/313.78.93; Fax: 021/310.24.62; E-mail: [email protected], [email protected]

GIP GRUP SA


Comportarea îîn ttimpa eelementelor pprefabricate ddin bbeton ccu LL.Z.A.

(fãrã ciment Portland)Ion IONESCU, Emilia IONESCU - A.D.S.T.B. Bucureºti

a) Lianþi pe bazã de zgurã activatã –L.Z.A. ºi betoanele cu L.Z.A.

Pentru activare s-au folositzgurile de furnal înalt, granulate,provenite de la Hunedoara ºi Galaþiºi mãcinate în laborator la fineþeacimentului (2700-2900 cm2/gr).Ca activatori au fost folosite unelesubproduse industriale, obþinute dela combinatele chimice (varul gras,clincherul Portland, hidroxidul desodiu ºi silicatul de sodiu lichid),încercându-se obþ inerea celor3 tipuri de active: sulfaticã, sodicã ºicalcicã a zgurilor.

În funcþie de tipul ºi procentul deactivator folosit, s-au obþinut lianþiavând caracteristici, în limitele indi-cate mai jos:

la activarea sulfaticã (Rc7/28) –0,7-3,0/10,3-13,6 N/mm2;

la activarea calcicã (Rc7/28) –0,8-3,4/7,2-12,1 N/mm2;

la activarea sodicã (Rc2/28) –0,6-7,4/6,4-48,7 N/mm2.

La activarea sodicã, rezultatelemaxime au fost obþinute cu silicatul desodiu lichid tip B (1-5; 7-9).

Ulterior, la Universitatea PolitehnicãBucureºti, au fost cercetãri cu bunerezultate ºi la alte tipuri de activatori [6].

În continuare, în cercetãrile pebetoane, s-au folosit numai lianþi dinzgurã activatã cu silicat de sodiu,care aveau proprietãþi comparabilecu cimenturile Pz400 (fabricate laacea datã) ºi cu cimenturile II/A-S32,5...II/A-S 42,5 fabricate în prezent.

Rezultatele obþinute în cadrulacestor prime cercetãri pe betoanecu L.Z.A., au pus în evidenþã factoriitehnologici ºi de compoziþie careinfluenþeazã proprietãþile acestora.Printre factorii de influenþã importanþisunt tipul ºi procentul de întârzietorutilizat la mãcinarea zgurii (zgura laamestecul cu silicatul de sodiu faceprizã rapidã, în cazul în care estemãcinatã fãrã întârzietor), fineþea demãcinare a zgurii, tipul ºi procentulde activator – substanþã uscatã ºimodul de întãrire, cu sau fãrã trata-ment termic, compoziþia betonului etc.

Datele privind variaþia rezis-tenþelor betoanelor, obþinute în urmapreparãrii unor compoziþii cu 350 ºi500 kg/m3 L.Z.A., în funcþie de pro-centul de activator, dozajul de L.Z.A.ºi regimul de întãrire, conduc la con-cluzia cã procentul de activator optimeste 7%-9%, iar tratamentul termicla 90°C conduce la obþinerea de

rezultate spectaculoase (neobiºnuiteîn tehnologia betonului cu lianþiminerali uzuali).

Au fost efectuate cercetãri privind

proprietãþile betoanelor uºoare, com-

pacte cu L.Z.A. ºi agregate de tip gra-

nulit sau scorie bazalticã, obþinându-se

rezistenþe la 28 zile de 18-51 N/mm2,

în cazul betoanelor cu granulit ºi

12–43 N/mm2, pentru betoanele cu

scorie bazalticã (scoria constituind un

agregat uºor cu rezistenþe reduse,

comparativ cu granulitul); s-au efectuat ºi

cercetãri pentru obþinerea betoanelor

uºoare poroase cu scorie bazalticã ºi

cu folosirea spãrturilor ceramice cu

agregat uºor, constatându-se rezis-

tenþe la 28 zile de 5,4–14,6 N/mm2,

care cresc uºor în timp pânã la 3 ani,

când ating 7,6–19,4 N/mm2.

b) Experimentãri pentru reali-

zarea blocurilor mici de zidãrie din

beton uºor cu L.Z.A.

Experimentãrile s-au efectuat

iniþial în laborator, folosind matriþe din

lemn ºi compactarea prin vibrare pe

masa vibrantã pentru formarea

blocurilor. S-au obþinut urmãtoarele

În anii 1977-1978, s-au efectuat, la Institutul Politehnic Bucureºti ºi Laboratorul de Betoane I.C.P.M.C.,cercetãri pentru obþinerea de lianþi minerali pe bazã de zgurã activatã – L.Z.A. În perioada urmãtoare, 1978-1979,în Laboratorul de Betoane I.C.P.M.C. s-au fãcut cercetãri pentru obþinerea a diferite clase (mãrci) de betoanecu lianþi pe bazã de zgurã activatã, L.Z.A., ºi pentru realizarea unor tipuri de elemente prefabricate din betongreu ºi uºor cu L.Z.A. (fãrã ciment Portland).

Unele din tipurile de elemente prefabricate realizate experimental în fabrici au fost montate în diverseconstrucþii, altele au fost încercate, iar câteva au fost pãstrate pe standul exterior de urmãrire a comportãriiîn timp, din incinta S.C. PROGRESUL Bucureºti, pânã în 2003/2004, când standul a fost desfiinþat.

În actuala lucrare, sunt prezentate condensat unele rezultate ale cercetãrilor, experimentãrilor ºi obser-vaþiilor efectuate privind proprietãþile, comportarea în timp ºi durabilitatea betoanelor ºi a elementelorprefabricate din beton cu L.Z.A. [1...9].


Str. Gutenberg nr.3 bis, sector 5, BucureºtiTel.: 315.31.72-75; Fax: 312.43.35, E-mail: [email protected]; www.metroul.ro

SC METROUL S.A. este certificat de cãtre AFER pentru toate domeniilede activitate ale societãþii, conform standardelor SR EN ISO 9001:2001

Departamentul PROIECTARE

Studii de prefezabilitate, de fezabilitate, planuride urbanism pentru reþele de transport urban,subterane ºi de suprafaþã.

Proiectant general ºi de specialitate pentru urmãtoarelecategorii de lucrãri:

construcþii civile, industriale ºi social-administrative, supra ºisubterane;topometrie ºi plan general;reþele, drumuri ºi cãi de rulare;studii ºi proiecte geotehnice, hidrogeologice ºi de mediu;epuismente prin foraje ºi drenaje;investigaþii penetrometrice ºi presiometrice, teste de laboratorºi expertize;etanºãri subsoluri ºi hidroizolaþii;subtraversãri speciale pentru canale, galerii, tunele, pasajepietonale;sprijinire incinte pentru subsoluri etanºe adânci;documentaþii pentru obþinerea certificatului de urbanism ºi aautorizaþiei de construire;documentaþii pentru obþinerea atestãrilor de proprietate ºide cadastru;arhitecturã pentru orice fel de construcþii civile ºi industrialesupra ºi subterane;structuri de rezistenþã pentru orice fel de construcþii (staþii,depouri, tunele, parcãri, pasaje pietonale º.a);studii de prefezabilitate ºi fezabilitate, teme de proiectarepentru lucrãri de construcþii;instalaþii (electrice, sanitare, de ventilaþii ºi climatizãri,termo, tehnologice, alimentãri cu apã ºi canalizare);instalaþii complexe ºi automatizãri (soft conducere proceseenergetice, automatizare trafic: CF/ metrou/ transport urban,dispecerizare trafic, informare dinamicã a cãlãtorilor º.a);telecomunicaþii (telefonie, radiocomunicaþii, ceasoficare,sonorizare, TV cu circuit închis);detecþia incendiului, a efracþiei;taxarea, supravegherea ºi gestiunea locurilor în parcajelesubterane;proiecte la cheie pentru reþele informatice (LAN, WAN º.a)pe suport de cupru sau fibre optice.

Consultanþã de specialitate acordatã beneficiarilorpentru:

implementarea de proiecte majore pentru investiþii cufinanþare externã ºi internã, cu respectarea normelor FIDIC;organizarea de licitaþii interne ºi internaþionale;îndrumare ºi/sau asistenþã operaþionalã pentru afaceri(activitãþi referitoare la planificarea, organizarea, eficienþa ºicontrolul informaþiei de conducere, consultaþii de conduceresau conducere operativã etc.);analize de cost;programarea ºi urmãrirea investiþiilor, utilizând softspecializat;supravegherea ºi controlul de calitate al lucrãrilor deconstrucþii prin experþi autorizaþi;asistenþã tehnicã pe parcursul lucrãrilor de investiþii pânã lapunerea în funcþiune;asistenþã tehnicã de punere în funcþiune a capacitãþilor deproducþie;verificarea ºi negocierea contractelor de execuþie ºi defurnizare a echipamentelor ºi utilajelor funcþionale;managementul proiectelor pentru lucrãri de construcþii ºiconstrucþii-montaj;verificãri ºi expertize tehnice de proiecte, construcþii ºilucrãri de investiþii prin verificatori ºi experþi atestaþi;servicii ºtiinþifice ºi tehnice de consultanþã în inginerie;întocmirea cãrþii tehnice;

Experienþã în conducerea proiectelor de investiþii majore,finanþate de BEI sau de alte organisme finanþatoare internesau internaþionale.

Echipa noastrã multidisciplinarã este compusã dinspecialiºti experimentaþi cu atestãri profesionale pe plannaþional ºi internaþional.

Departamentul CONSULTANÞÃ

MALLBUCUREªTI

Beneficiar:BAYINDIRFIBA S.A.

REÞEAUADE METROUBUCUREªTI

Beneficiar:METROREX S.A.

•

••

••

••

•

•

•

•

••

•

•••••

••

••

•

•

•

•

•

•

•

••

•


rezultate, pentru blocuri cu 25%-28%

goluri, fiecare bloc având un volum

de 7,5 cãrãmizi format normal:densitate clasa C2 – 1,3-1,49 kg/dm3;rezistenþa la compresiune

6,2–12,6 N/mm2, corespunzãtoaremãrcilor 50–100;

rezistenþã bunã la 25–50 cicluride îngheþ-dezgheþ repetat.

Aºadar, blocurile din beton uºorporos cu L.Z.A., realizate în labora-tor, au îndeplinit cerinþele din stan-dardele de produs ºi normativele deutilizare în valabilitate.

Pe baza rezultatelor obþinute, s-aadmis efectuarea de experimentãrisemiindustriale la 2 fabrici, dotate cuvibroprese de mare cadenþã, carefoloseau, prima ca agregat uºor sco-ria bazalticã, iar cea de a doua spãr-turile ceramice. Iniþial aprobarea afost datã pentru producþia blocurilormici, cu L.Z.A. timp de 2-3 zile, adicão producþie experimentalã de circa100.000 de blocuri mici din betonporos cu L.Z.A.

Experimentãrile s-au realizat curezultate considerate foarte bune laambele fabrici. Dupã experimentãri,una din fabrici a continuat sã pro-ducã blocuri mici din beton cuL.Z.A., realizând circa 4.000.000astfel de blocuri, dupã care, peste olunã, producþia a fost opritã, dincauzã cã nu i s-au putut asigurafabricii repartiþiile necesare de acti-vator (silicat de sodiu lichid ºi nicizgurã mãcinatã în perioada de varã).

Aspecte de la realizarea acesteiproducþii experimentale de blocuridin beton cu L.Z.A. sunt prezentateîn foto 1 ºi 2.

Unele din rezultatele obþinute laîncercãri sunt incluse în tabelul 1.

Observaþiile efectuate în timp,pânã la 23-25 ani asupra zidurilornetencuite expuse acþiunii agenþiloratmosferici, au arãtat, ca de altfel ºiîncercãrile efectuate pe blocuri dinbeton cu L.Z.A., cã acestea au ocomportare bunã, nesesizându-sedeteriorãri sau diferenþe de compor-tament între blocurile cu L.Z.A. ºicele cu ciment Pz400 (cimentul uti-lizat curent în acea perioadã pentruproducþia blocurilor mici de zidãrie).

c) Rezultate obþinute larealizarea ºi încercarea unor tipuride elemente prefabricate dinbeton L.Z.A.

În cadrul experimentãrilor, s-aurealizat ºi încercat urmãtoarele tipuride elemente:

dale de beton ºi planºee dinbeton cu L.Z.A. B200-B250 (C16/20);

tuburi de canalizare cu ø300-400 mm ºi H = 1000; 1500 ºi 2000mm din beton greu cu L.Z.A.; B300(C20/25) (foto 3);

panouri de beton ºi pereþi exterioridin beton uºor cu scorie bazalticãB250 (C16/20) etc. (foto 4 ºi 5);

spalieri pentru viþa de vie ºigrãtare pentru construcþii agrotehnicedin beton greu cu L.Z.A. B250-B300(C16/20; C20/25) (foto 6);

pentru elementele de betonarmat (planºee, grãtare, panouri,spalieri etc.), au fost pãstrate armã-tura ºi acoperirea cu beton dinproiectele tip existente;

Tabelul 1. Rezultate obþinute la încercarea blocurilor din beton uºor poros cu L.Z.A., fabricatepe linii tehnologice

Notaþii:SB - scorie bazalticã; Sc - spãrturi ceramice;N - nisipul de balastierã folosit în proporþie de 12-18% din masa agregatului uºor,

în funcþie de granulozitatea acestuia.

Foto 1. Foto 2.

Foto 3. Foto 4.

Foto 5. Foto 6.




Unele rezultate ale încercãrilor ºiobservaþiilor efectuate pe betonul ºielementele prefabricate realizatesunt prezentate în tabelele 2 ºi 3.

Analiza datelor din cele douãtabele permite urmãtoarele constatãri:

rezistenþele betoanelor com-pacte, normale ºi uºoare, cu L.Z.A.,cresc accentuat pânã la 28 zile, apoicresc uºor în timp pânã la 5-6 ani,când sporul de rezistenþã atinge24%-33%, comparativ cu 28 zile;

elementele din beton armat cuL.Z.A., încercate la solicitãri descurtã duratã, cu sarcini staticeegale cu 1,5 sarcina de exploatare,au dovedit o comportare foarte bunã,egalã sau superioarã elementelorsimilare realizate din beton deaceeaºi clasã cu ciment Portland;au demonstrat, în ansamblu, o com-portare bunã timp de 23-25 ani lasolicitãri statice de 1,25 sarcinã deexploatare, în condiþii de conservareîn mediu exterior, sub acþiunea fac-torilor de mediu (tabelul 2);

tuburile de canalizare, realizatedin beton cu L.Z.A., au avut o com-portare bunã la încercãrile efectuate.

Tuburile din beton cu L.Z.A.,montate în exterior, au avut o com-portare bunã în timp pânã la 24-34 ani,conform STAS 816, ºi o bunã com-portare în exploatare, în condiþiilemontãrii unei reþele de scurgere aapelor pluviale sau menajere.

ConcluziiCel puþin pentru elementele din

beton simplu ºi materiale de zidãrie,lianþii de tip L.Z.A. reprezintã o soluþiecu o duratã în exploatare de mini-mum 30 de ani.

Pentru elemente din beton armat,datele disponibile indicã faptul cãL.Z.A. pot fi utilizaþi la lucrãri provi-zorii sau cu o duratã de exploatarede maximum 25 de ani. Com-portarea elementelor din betonarmat cu L.Z.A. trebuie studiatãtemeinic, în continuare, din maimulte puncte de vedere.

De asemenea, trebuie aprofundateºi dezvoltate cercetãrile pentruobþinerea de lianþi pe bazã de zgurãactivatã cu alte tipuri de activatori,care sã creascã ºi accesibilitateatehnologiei de fabricare a lianþilor pebazã de zgurã activatã ºi preparareabetoanelor cu astfel de lianþi, extin-derea domeniilor de utilizare a lianþilorde acest tip etc.

Bibliografie1. Ionescu, I., Ispas, T – Propri-

etãþile ºi tehnologia betoanelor, EdituraTehnicã, 1997.

2. Ionescu, I. – Betonul cu lianþipe bazã de zgurã activatã – L.Z.A.,preparare, proprietãþi, domenii de uti-lizare, Revista "Materiale de Con-strucþii" nr. 3/1980, pag. 128-134.

3. Ionescu, I. ºi colaboratorii– Experimentãri pentru realizareablocurilor mici de zidãrie din beton cuL.Z.A., Revista "Materiale de Con-strucþii" nr. 3/1980, pag. 135-140.

4. Ionescu, I. ºi colaboratorii– Experimentãri pentru realizareaunor tipuri de elemente prefabricatedin beton greu ºi uºor, cu lianþi pebazã de zgurã activatã – L.Z.A.,

Revista "Materiale de Construcþii"nr. 4/1980, pag. 186-198.

5. Puri, Anne-Marie – Con-tribuþii la studiul aditivãrii alcaline azgurilor de furnal, Tezã de Doctorat,Institutul Politehnic Bucureºti, 1982.

6. Teoreanu, I., Munteanu, M.,Teodosiu, M. – Sisteme liante acti-vate alcalin, Revista "Materiale deConstrucþii" nr. 3/1996, pag. 171-183.

7. Ionescu, I. – Quelquesresultats de recherches sur les pro-prietes mecaniques et la durabilitéde bétons avec liants a base de laiti-er activée – L.L.A., Revista "SilicatesIndustriels" nr. 2/1982, pag. 297-302.

8. Ispas, T., Ionescu, I., Rener,C. – Algunas realizaciones sobree l e mentos prefabricados conhormigones de conglomerantes abase de escorias activadas – CEA ,Revista "Cemento Hormigon",nr. 576/1981, pag. 1040-1051.

9. Ionescu, I., Ispas, T. – Propri-etãþile betoanelor cu cimenturi cu adao-suri de zgurã ºi cu lianþi pe bazã dezgurã activatã, Revista "Materiale deConstrucþii" nr. 1/1985, pag. 5-11.

Tabelul 2. Rezistenþa la compresiunea(Rc) a betonului cu L.Z.A. din unele tipuri de elementeprefabricate realizate

Tabelul 3. Comportamentul unor elemente prefabricate din beton cu L.Z.A. sub sarcinide scurtã duratã, lungã duratã ºi în timp în mediu exterior poluat


Sisteme dde vventilaþiepentru ddomeniul rrezidenþial

Cunoscând beneficiile aduse deprodusele ºi echipamentele de venti-lare ºi climatizare a aerului – precumasigurarea aerului proaspãt necesarocupanþilor, îndepãrtarea umiditãþiiexcesive, a prafului, mirosurilorneplãcute etc. – utilizarea acestora acrescut considerabil. Devine, astfel,greu de imaginat o casã modernã,inteligentã, care sã nu dispunã deun sistem performant de tratare aaerului.

Pentru sectorul rezidenþial, Lindaba dezvoltat un sistem complet deventilaþie, care implicã ventilareamecanicã a spaþiilor de locuit.

Prin acest sistem, Lindab reco-mandã folosirea a douã concepte deventilaþie:

1. Evacuarea aerului viciat prinintermediul unui ventilator de tavan.

Cum funcþioneazã?Aerul pãtrunde în casã prin

neetanºeitãþile ferestrelor sau prinvalvele de aer proaspãt.

Aerul viciat este evacuat din casãprin intermediul unui ventilator deevacuare. Debitul de aer evacuatpoate fi uºor controlat, iar parametriiacestuia sunt independenþi decondiþiile exterioare de climã.

2. Introducerea ºi evacuareamecanicã a aerului cu recuperarede cãldurã.

Cum funcþioneazã?Pentru o eficienþã crescutã ºi

economii de energie, se poate folosio minicentralã de ventilare cu recu-perator de cãldurã. Aceasta are rolulde a extrage (recupera) cãlduraconþinutã în aerul evacuat ºi de a otransfera aerului introdus. Utilizândacest sistem, se economiseºteenergie prin micºorarea sarcinii deîncãlzire a încãperilor.

Un astfel de sistem este compus,în general, din:

tubulaturi de ventilaþie circu-lare, preizolate sau neizolate, pre-vãzute cu elemente de reglaj aledebitului. Tot în aceastã categorie seinclud elementele de ancorare ºisusþinere necesare montajului;

elemente terminale de introdu-cere sau evacuare ale aerului (grile ºivalve pentru ventilaþie). Lindab pune ladispoziþia beneficiarului o gamã largãde tipodimensiuni care conferã o liber-tate esteticã ºi arhitecturalã;

ventilatoare de evacuare, mon-tate direct pe tubulaturã, ºi minicen-trale de ventilare cu recuperare decãldurã. Funcþionarea acestora esteautomatizatã, utilizatorul avândlibertatea de a-ºi seta temperaturainterioarã doritã.

Folosirea acestui concept promovatde Lindab rãspunde perfect nevoilorspecifice din sectorul rezidenþial,îmbunãtãþind simþitor calitatea aeru-lui ºi a vieþii ocupanþilor.

Printre avantajele unui astfel desistem mai putem enumera:

tubulaturile folosite în sistemulde ventilaþie sunt din gama LindabSafe care, datoritã garniturilor dublede cauciuc, asigurã o clasã deetanºeitate D a sistemului (cea maibunã clasã de etanºeitate pentru sis-temele de ventilaþie). Acest lucruconduce la un montaj extrem deuºor ºi rapid al sistemului, dar ºi laminimizarea pierderilor de aer ºi depresiune din sistemul de ventilaþie;

introducerea în incintã a uneiraþii de aer proaspãt, cu temperaturacontrolatã, ºi evacuarea ulterioarã aaerului viciat asigurã o ventilaþiecorespunzãtoare, ceea ce are carezultat eliminarea acumulãrilor deumiditate în elementele de con-strucþie (pereþi, tavane, pardoseli) ºiformarea condensului pe elementelevitrate (geamuri). Prin aceasta,mucegaiul care se formeazã de celemai multe ori în încãperile neventi-late dispare, iar pericolul de îmbol-nãvire este eliminat;

folosirea microcentralelor deventilare cu recuperare de cãldurãconduce la economii semnificativede cãldurã, care se traduc în eco-nomii de energie.

sectorul rezidenþial este pre-tenþios ºi din punctul de vedere alesteticii. Lindab pune la dispoziþiabeneficiarului o gamã largã deforme, dimensiuni ºi culori aleelementelor terminale de introducereºi evacuare ale aerului.



Pereþi pportanþi dde zzidãrieBBLLOOCCUURRII DDIINN CCIIMMEENNTT AARRMMAATT CCUU FFIIBBRREE

prof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI, drd. ing. Liviu GHERMAN – Facultatea de Construcþii Iaºi

Cimentul armat cu fibre de sticlãrezistente la substanþe alcalineeste un compozit cu aplicaþii mul-tiple în domeniul ingineriei civile,având o rezistenþã ºi o rigiditatemãrite comparativ cu matriceanearmatã.Mecanica ccimentului aarmat ccu ffibr\

Adãugarea fibrelor de sticlã înmatricea de ciment, rigidã ºi casantã,va micºora propagarea fisurãrii,mãrind rezistenþa la întindere ºienergia de rupere. În comportareacompozitului, va apãrea o creºtere aductilitãþii. Fisurarea localã a matri-cei din ciment furnizeazã un meca-nism de absorbþie a energiei.

Fibrele de sticlã reduc propa-garea fisurilor, realizând punþi delegãturã în matrice, preluând efor-turile din material în zona fisuratã.

Fibrele de sticlã utilizate laarmarea matricei sunt mai rezistentede 300 ori decât matricea nearmatã.Matricea de ciment întãrit prezintã orezistenþã la întindere (1,4-7N/mm2)ºi o deformaþie la rupere reduse(200-600x10-6).

Matricea prezintã o structurãporoasã, care se modificã cu tre-cerea timpului, din cauza hidratãriicontinue a cimentului. Mãrimea ºiextinderea porozitãþii depind deraportul apã/ciment ºi de tehnologiade fabricaþie.

Caracteristicile mecanice ºi elas-tice ale pastei de ciment variazã înfuncþie de porozitate. Mortarul deciment prezintã microfisuri orientateºi distribuite aleator.

Contracþia diferenþiatã a matriceiºi prezenþa particulelor nehidratatede ciment determinã mãrimea ºidensitatea microfisurilor. Contracþia,îngheþul ºi dezgheþul alternant,împreunã cu efectele de contragereale fibrelor, pot mãri microfisurareamatricei de ciment din compozit.Creºterea lentã ºi continuã amicrofisurilor în matricea deciment, pânã la mãrirea ºi propa-garea fisurilor pe o arie lãrgitã, con-duce la o micºorare substanþialã acapacitãþii portante ºi la cedareaacesteia. Matricea de ciment near-matã nu preia eforturi de întinderesau ciclice, având o curbã efort-deformaþie fãrã palier.

Efectul golurilor, al incluziunilor ºimicrofisurilor din compozit se reflectãprin alura neliniarã a curbei caracte-ristice efort-deformaþie (modificândrezistenþa ºi deformaþia la rupere).

Fibra de sticlã, comparativ cupasta de ciment, are modulul deelasticitate Young bine definit, iarcomportarea efort-deformaþie esteliniarã pânã la punctul de cedare.

Caracteristicile de aderenþã aleinterfeþei fibrã de sticlã-ciment joacãun rol important la proprietãþile com-pozitului. Aderenþa de interfaþã la 28de zile este, preponderent, de fre-care. În timp, poate rãmâne aderenþãprin frecare sau sã se transformeîntr-o legãturã adezivã, urmatã de oalunecare prin frecare dupã dis-trugerea legãturii). Microstructuracompozitului prezintã o modificare întimp. Mãnunchiul de fibre dintr-uncompozit, cu vârsta de 28 zile, nuare, practic, hidrataþi ai cimentului îninterior, tinzând sã acþioneze ca unelement de armare singular.

O datã cu continuarea reacþieichimice în matrice (în mediu umed)ºi într-o mãsurã limitatã la nivelulinterfeþei, produºii de reacþie pãtrundîn fasciculul de fibre din sticlã, caresunt acoperite cu produse dehidratare a cimentului ºi tind sã secomporte ca armãturi independente.

Aria suprafeþei de aderenþã creºtede la aria suprafeþei iniþiale amãnunchiului pânã la suprafaþa totalãa tuturor filamentelor din mãnunchi.

Parametrii microstructurali impor-tanþi ai compozitului sunt: procentulvolumic de armare, lungimea fibrei,interspaþiul dintre fibre.

Relaþia efort-deformaþie a compozi-tului rãmâne liniarã, pânã când are locuna din formele decedare microscopicã, înstare sã modifice efortulsau deformaþia medie încompozit. Urmãtoareaschimbare a pantei estedeterminatã de naturacedãrii ºi de extindereadeteriorãrii cauzate deaceasta.

Mecanismul proba-bil în stadiul de cedareeste dat de dezlipireafibrelor în dreptulcapetelor, urmatã dealunecarea prin frecareºi de microfisurareapastei de ciment. Alune-carea prin frecare

cauzeazã o redistribuire a eforturilorºi deformaþiilor în apropiereacapetelor de fibrã, pe o lungimeegalã cu lungimea de transfer asarcinii din frecare.

Discontinuitãþile sau golurile dinfascicul acþioneazã ca bariere pentrufisurile în dezvoltare, prin prevenireapropagãrii lor peste întreaga secþiune.

Efectul microfisurãrii conduce la omicºorare a pantei curbei efort-defor-maþie, iar modificarea acesteia esteinfluenþatã de mãrimea ºi densitateafisurãrii. La limita de proporþionali-tate, intensitatea fisurilor este sufi-cient de mare pentru a produce omodificare marcantã în panta curbeicaracteristice. Nivelul limitei de pro-porþionalitate poate fi indicat prindeterminarea efortului la care începefisurarea intensã în compozit.

Pasta de ciment, vulnerabilã lamicrofisurare, conþine fisurile celemai mari. Fisurile apropiate de celeale fibrei vor produce o schimbareimportantã în forma curbelor efort-deformaþie.

În materialul compozit cu vârstade 28 de zile, fasciculele nu suntpenetrate complet de produºiireacþiei de hidratare a cimentului.

Procesul de microfisurare vacontinua pânã la punctul de schim-bare a pantei, unde începe fisurareamacroscopicã.

Curba efort-deformaþie va rãmânecvasiliniarã pânã la punctul deschimbare a pantei, iar zona detranziþie de la limita de proporþionali-tate la punctul de schimbare a panteieste micã (fig.1).

Fig.1: Curba caracteristicã a cimentului armat cu fibre de sticlã.Încercarea epruvetelor dupã 28 de zile ºi 365 de zile.


Fibrele de sticlã au un rol importantîn stabilirea curbei efort-deformaþieîn domeniul elastic, astfel încât ele-mentele realizate din compozitul deciment armat sunt concepute pentrua funcþiona, cu siguranþã sporitã, încadrul acestui domeniu (fig.1).

Pere]i ddin zzid\riecu bblocuri ddin cciment aarmat

Materialele tradiþionale ceramice,care ocupã un loc important înrealizarea blocurilor din zidãrie, suntconsumatoare de energie, chiardacã materia primã – argila – estedisponibilã în cantitãþi, practic,inepuizabile.

Noul tip de bloc de zidãrie dinciment armat dispers, cu fibre de sti-clã, reprezintã o abordare nouã apereþilor portanþi ºi autoportanþi pen-tru clãdiri de locuit cu parter sauparter ºi etaj.

Pereþii de zidãrie din blocuri deciment armat cu fibre constituie osoluþie practicã, rapidã, datoritãt impu lu i redus în faze le deconfecþionare, transport ºi manipu-lare (volum mare, greutate micã).

Zidãria se executã rapid datoritãformei rezultate din concepþia blo-cului ºi cantitãþii mici de materialadeziv din rost (fig.2).

Noul bloc de zidãrie se con-fecþioneazã dintr-un material relativnou, de tipul compozitului fibros –ciment armat dispers, cu fibrã de sticlã.

Blocul pentru zidãrie din ciment armatare dimensiunile 600mm x 250mm x200mm ºi a fost conceput cu treigoluri interioare, relativ mari, ºi douãîn zona îmbinãrii longitudinale.Golurile pot fi umplute, total sauparþial, cu izolaþie, dar pot fi utilizateºi neumplute.

Forma îmbinãrii, în lambã ºi ulucpe orizontalã ºi verticalã, a fost con-ceputã pentru a mãri rezistenþaperetelui ºi pentru a micºora canti-tatea de adeziv din rosturile zidãriei.

Volumul relativ mare al bloculuidin ciment armat, raportat la greu-tatea acestuia, mãreºte productivi-tatea lucrãrilor de zidãrie, la carecontribuie ºi manevrarea simplã,uºoarã, precum ºi precizia de alini-ere pe verticalã ºi pe orizontalã anoilor blocuri de zidãrie.

În vederea creºterii productivitãþiila confecþionarea blocurilor dezidãrie din ciment armat, s-a con-ceput un ansamblu de matriþe (tipbaterie), pentru turnarea simultanã a10 blocuri dintr-o singurã ºarjã dematerial.

Noile blocuri din ciment armat sepot utiliza la pereþi portanþi, sub for-mã de zidãrie complexã, ºi la pereþide închidere sau compartimentare,

sub formã de zidãriesimplã sau armatã(fig.3).

Zidãria din blocuri deciment armat, cu fibre desticlã, se executã dupãefectuarea lucrãrilorpregãtitoare: trasare,pozare goluri, nivelareplanºeu etc.

Legãtura noilor blocuridin ciment armat (înlambã ºi uluc), în cadrulzidãriei, se realizeazãprin þesere (fig.2), pedirecþia orizontalã ºiverticalã. În rosturi, s-aintrodus un materialadeziv special.

La colþuri, ramificaþii ºiintersecþii, unde sepozeazã stâlpiºorii dinbeton armat ai zidãrieicomplexe, se vor utilizaelemente speciale dinciment armat, de colþ ºiliniare, pentru realizareacofrajului pierdut ºi a uni-formitãþii paramentuluipereþilor (fig.3).

Pereþii exteriori dinblocuri din ciment armatvor avea stratul de ter-moizolaþie pozat (laconfecþionare) la exteri-orul blocului (polistirenexpandat). În funcþie derezistenþa termicã nece-sarã, în golurile (relativmari) din interiorulblocurilor, va fi amplasatmaterial termoizolantdin vatã mineralã (fig.4).

Termoizolarea exte-rioarã se va extinde(servind ºi drept cofrajpierdut) ºi pentrustâlpiºorii de beton aizidãriei complexe de laintersecþii ºi de la colþuri.

Paramentul exterior al clãdiriipoate fi placat cu straturi de pro-tecþie din elemente prefabricate sautencuialã armatã. În interiorulîncãperilor, pereþii exteriori pot fiprevãzuþi cu tencuialã uscatã dinplãci de ipsos armat.

Soluþia cu un strat exterior conti-nuu, din polistiren expandat, ºi cutermoizolaþie din vatã mineralã, îngolurile interioare ale noilor blocuride zidãrie, este favorabilã din punctde vedere higrotermic, prezentândun maximum al valori i rezis-tenþei specifice la transfer termic

de 3,4 m2K/W (corespunzãtoareumplerii complete a golurilor cu vatãmineralã).

Alt factor important privind impli-caþiile asupra costurilor ºi manopereieste dat de raportul dintre greutate ºirezistenþa la transfer termic. Acestindice de eficienþã este minim pentrusoluþia de mai sus.

Desigur, efectul global al efi-cienþei trebuie evaluat dupã intrareaîn exploatare. Analiza tehnico-eco-nomicã a soluþiilor de izolare termicãla pereþii exteriori poate fi conside-ratã o investiþie eficientã, care poatefi recuperatã prin economia de com-bustibil din timpul exploatãrii în primiiani de funcþionare.

Fig. 2: Zidãrie portantã din blocuri de ciment armat cu fibre.Elevaþie. Secþiuni.

Fig.3: Pereþi din zidãrie complexã din blocuri de cimentarmat cu fibre. Concepþia intersecþiei ºi colþului.

Fig.4: Blocul de zidãrie (600mm x 250mm x 200mm) din cimentarmat, cu fibre cu termoizolaþia pozatã în interior ºi exterior


AAccooppeerriiººuurrii ººii……aaccooppeerriirrii ppeerrffoorrmmaannttee!!

Ca nume de firmã, ETERMED

Medgidia este pe piaþa materialelor

de construcþii de 5 ani, dar benefici-

azã de o experienþã în domeniul

învelitorilor de peste 30 de ani, fiind

fabricant român tradiþional de pro-

duse din azbociment.

Produsele realizate de ETERMED

se deosebesc prin caracteristicile

fizico-mecanice superioare ºi prin

uniformitatea lor.

Experienþa acumulatã, stabilitatea

personalului, respectarea tehnolo-

giilor de fabricaþie, utilizarea de

materii prime de foarte bunã calitate

(ex. cimentul Lafarge-Romcim din

Medgidia) sunt punctele tari ale soci-

etãþii, care permit obþinerea unor pro-

duse competitive, apreciate pe piaþa

de profil.

Comportarea lor în timp, este, de

asemenea, un argument nu lipsit de

importanþã pentru potenþialii clienþi.

Pentru obþinerea unor produse

de calitate superioarã ºi eficiente în

utilizare, au fost preferate instalaþii ºi

tehnologii italiene pentru fabricarea

þiglelor, blocheþilor ºi

pavelelor, tocmai pentru

a continua o tradiþie:

liniile de fabricat plãci

sunt importate tot din Italia, iar com-

portarea lor a dat satisfacþie de la

punerea în funcþiune pânã în

prezent.

Þiglele din beton ºi plãcile din

azbociment reprezintã elemente de

învelitori durabile, testate în timp.

Garanþia acestor produse pentru

impermeabilitate ºi rezistenþã la

îngheþ-dezgheþ de 30 de ani repre-

zintã un atu, în comparaþie cu alte

sisteme de învelitori.

Rezistenþa învelitorilor realizate cu

þigle din beton ºi plãci din azbociment

constã în faptul cã ambele materiale

sunt fixate prin prindere. Þigla din

beton are, din fabricaþie, douã orificii

care pot fi folosite pentru prinderea în

cuie pe ºarpanta de lemn.

Pentru montarea plãcilor din

azbociment, ETERMED Medgidia

fabricã accesorii de prindere, care

permit realizarea unui înveliº sigur.

Profilul pieselor de prindere este în

funcþie de modul de aplicare a plã-

cilor pe ºarpante de lemn, beton

sau metalice.

Datoritã preþului redus, cât ºi

structurii de montaj ºi manoperei

convenabile, plãcile de azbociment

reprezintã cel mai ieftin acoperiº.

Þiglele din beton produse de

ETERMED Medgidia, model Double

Roman, sunt utilizate la toate tipurile

de acoperiº (într-o apã, douã ape

sau patru ape) cu limitele unghiurilor

de înclinaþie între 16° ºi 60° ºi pre-

zintã urmãtoarele caracteristici:

dimensiuni þiglã (mm): 420 x 330 x 12;

greutate þiglã (kg/buc.): maximum 4,5;

nr. buc/mp: 9-10, în funcþie de pantã.

Avantajele þiglelor din beton

constau în:

rezistenþã mecanicã foarte

mare, respectiv sarcinã de rupere la

încovoiere (kgf): minimum 180;

În spatele oricãrei cãrþi de vizitã a unei firme care pro-

duce sau comercializeazã materiale de construcþii ºi

care "se respectã", stau calitatea ºi eficienþa produselor

destinate pieþei. ªi, cum ºi în acest domeniu concurenþa

reprezintã baza de selectare a ofertei, iatã cu ce "se

laudã" SC ETERMED Medgidia prin cele relatate

de însuºi managerul sãu general, dl ing. Petre Epure.


impermeabilitate ºi gelivitate

conform SR EN 490, caracteristici

care conferã produsului o duratã de

utilizare de minimum 30 de ani;

productivitate la montaj;

nu necesitã cheltuieli de între-

þinere, fiind colorate în masã ºi,

opþional, vopsite;

sunt uºor adaptabile funcþional ºi

estetic la diverse soluþii arhitectonice;

îºi pãstreazã culoarea în timp;

Pentru þiglele din beton,

ETERMED fabricã o gamã de acce-

sorii: coame, þigle laterale, þigle de

aerisire, þigle de capãt.

Gama de culori: roºu, verde, gri.

La cerere, se pot executa ºi alte

culori, þiglele fiind personalizate cu

numele firmei – ETERMED Medgidia.

Din 2004, tot cu tehnologie

italianã (vibropresare), ETERMED a

ieºit pe piaþã cu alte elemente din

beton: blocheþi, pavele ºi elemente

pentru gard.

Sub deviza "clientul mulþumit" ºi

promovând conceptul: "calitate, con-

tinuitate, respectarea angaja-

mentelor", ETERMED Medgidia va

ieºi în curând pe piaþã cu un nou

produs: adeziv pentru placãr i

interioare ºi exterioare.

Produsele societãþii sunt vândute,

în principal, în Dobrogea ºi în

judeþele limitrofe. Piaþa de desfacere

s-a lãrgit însã în ultimul timp spre

judeþele Moldovei, în zona Giurgiu-

Teleorman ºi mai puþin în celelalte

judeþe a le þãr i i .

Des facerea p roduselor se

realizeazã, în principal, prin con-

tracte înche ia te în f iecare an,

care stipuleazã facilitãþi în funcþie

de cantitate, distanþã, loialitate, serio-

zitate, derulându-se, astfel, un partene-

riat între producãtor ºi beneficiar.

Concurenþa producãtorilor de þiglã,

interni sau externi, nu ne deranjeazã

însã ºi nici nu o considerãm o

ameninþare, având în vedere calitatea,

preþul produselor noastre ºi experienþa

acumulatã în fabricaþia þiglei.

Þiglele ETERMED se regãsesc

pe acoperiºurile multor case din

zonã, dar acoperiºul care ne repre-

zintã cel mai bine rãmâne cel al

Cazinoului din Mamaia.


Mansardãri dde bblocuri îîn RRomâniaConsiderat cea de-a cincea faþadã

a clãdirii, acoperiºul în pantã este oconstrucþie eficientã, care asigurã oprotecþie naturalã pãrþilor de mai josale clãdirii prin efectul de drenare aapei. Multe blocuri necesitã reno-vare, iar construirea de mansardelocuibile la ultimul nivel poate consti-tui, prin vânzarea apartamentelorcreate, sursa de finanþare pentrurenovarea ºi revigorarea întreguluicomplex. Proiectul nu necesitã cos-turi suplimentare pentru infrastruc-turã – drumurile, reþeaua electricã,canalizarea, reþeaua de gaz exis-tând deja – ºi se poate realiza fãrãca locatarii sã fie mutaþi în perioadalucrãrilor, iar arhitectura, pânã acumneutrã, capãtã noi accente, ieºinddin anonimat. Îmbunãtãþirea esteticãºi calitativã a blocurilor duce, impli-cit, la creºterea valorii proprietãþiiimobiliare.

Prin mansardarea acoperiºurilortip terasã, se pot crea locuinþe noiaproape de centru, facilitându-seastfel accesul la ºcoli, instituþii cultu-rale, centre comerciale, spitale ºi, înunele cazuri, la serviciu.

Pentru ca procesul propriu–zisde mansardare sã nu întâmpinegreutãþi de ordin birocratic sau prac-tic, este necesarã respectarea unoretape:

Prima dintre ele constã înobþinerea acceptului notarial al tuturormembrilor asociaþiei de proprietari,în vederea mansardãrii imobilului, ºistabilirea modului de transfer al pro-prietãþii asupra terasei sau poduluicare urmeazã a fi mansardat.

Un pas important este, deasemenea, identificarea modului definanþare a proiectului.

Înainte de începerea lucrãrilorse impune de la sine un releveucomplet al terasei, fiind necesar unraport de expertizã tehnicã de rezis-tenþã în privinþa mansardãrii.Aceastã etapã se referã la efectu-area unui studiu de fezabilitate aclãdirii ºi obþinerea devizului gene-ral, obþinerea certificatului de urba-nism ºi a autorizaþiei de construire, aavizelor ºi acordurilor din parteaautoritãþilor ºi furnizorilor de utilitãþi.

De asemenea, este necesar unproiect tehnic de execuþie, complet,

care sã cuprindã date privind parteaarhitecturalã, rezistenþa imobilului,modul de realizare a instalaþiilorelectrice, sanitare ºi termice.

Urmãtorul pas constã în preda-rea amplasamentului ºi începerealucrãrilor de execuþie, proces caredemareazã prin decopertarea teraseisau a învelitorii existente ºi execuþiaºarpantei. În acest stadiu al lucrãrilor,se efectueazã ºi prelungirea coloa-nelor de ventilaþie ºi de instalaþii.

Se continuã cu montareaînvelitorii ºi a ferestrelor de man-sardã ºi efectuarea compartimen-tãrilor. Ultima etapã se referã larealizarea instalaþiilor interioare ºimontarea finisajelor.

O mansardã locuibilã poate oferi,cu investiþii minime, un grad superiorde siguranþã ºi confort. Camere derecreere, dormitoare, bãi ori bucãtã-rii, camere pentru copii sau birouri,sunt opþiuni care, cu certitudine, îivor mulþumi pe cei ce deþin man-sarde ºi le vor funcþionale.

Conceptul de a locui sau a lucra înspaþiul de sub acoperiºul în pantã nueste nou, soluþia optimã pentru aamenaja apartamente luminoase ºiventilate în acest loc fiind ferestrele demansardã. Noua generaþie de feres-tre de mansardã VELUX asigurã ungrad superior de termoizolare, semonteazã uºor ºi se întreþin fãrã pro-bleme. Amenajarea unei mansardecostã cu aproximativ 30-40% maipuþin decât ridicarea unui alt etaj, iarîncãperile de la mansardã necesitã cuaproximativ 10% mai puþinã cãldurã,în comparaþie cu cele situate cu unetaj mai jos, spaþiul de încãlzit fiindmai redus. Proiectul îmbinã în modfericit relaþia om-spaþiu cu aspectulambiental, iar atmosfera nou creatã înmansardã dobândeºte personalitateºi unicitate.


Soluþii ppentru iizolaþii iindustriale–– CCOOCCHHIILLIIII ªªII LLAAMMEELLLL UURRSSAA®® ––

Produsele din vatã de sticlãURSA® sub formã de cochilii saulamell sunt utilizate la izolarea insta-laþiilor de apã caldã, a instalaþiilor deîncãlzire centralã, la izolarea insta-laþiilor de apã fierbinte ºi a conductelorde aburi. Pot fi, de asemenea, uti-lizate la izolarea instalaþiilor deaerisire ºi de aer condiþionat, a insta-laþiilor cazanelor de încãlzire cen-tralã, la izolarea recipienþilor deapã caldã ºi la schimbãtoare decãldurã.

Produsele URSA® asigurã pelungã duratã o izolare bunã împotrivapierderii de energie pe de-o parte,iar schimbãrile de temperaturãnedorite ºi penetrarea zgomotelorsunt, de asemenea, în mod eficientmult reduse. Cochiliile ºi lamell-ulURSA® sunt alcãtuite din f ibre dest ic lã cu d iamet ru l de 4-7microni, "sudate" între ele cu rãºini sin-tetice, ca element de legãturã.

Cochiliile pot fi sau caºerate cufolie de aluminiu, sau natur, fãrãcaºerare. Parametrii tehnici ai cochili-ilor necaºerate sunt asemãnãtori cucei ai cochiliilor caºerate ºi sunt uti-lizate la izolãri de instalaþii ºi aparate- maºini s.a., cãrora li se aplicã încontinuare ori un alt material izolant,ori un înveliº ca protecþie mecanicã(de exemplu, tablã de aluminiu).

Lungimea de fabricare a cochiliiloreste de 1200 mm. Fibrele de sticlãcomponente sunt aºezate cu pre-ponderenþã în lungimea cochiliei astfelîncât, pe lângã densitatea micã,dovedesc o rezistenþã mare în timp(fibrele nu se disperseazã ºi, prinurmare, nu iritã pielea în timpulutilizãrii). Secþionarea în lungime înformã de "Z" eliminã posibilitateaapariþiei punþii termice în situaþia încare cochilia izolatoare nu semuleazã perfect pe þeava de insta-laþie izolatã (permanent trebuieurmãritã o punere corectã în operã).Cochiliile caºerate sunt prevãzute cufolie de aluminiu armatã cu fibre desticlã (caºerare). Banda adezivãprevãzutã pe brida de folie aluminiueste utilã pentru închiderea corectã(acoperirea) tãieturii de-a lungulcochiliei.

Pentru izolarea þevilor de insta-laþii cu diametru mai mare sau ainstalaþiilor tehnologice (maºini s.a.)cu suprafaþa de izolare mare, sepoate utiliza lamell URSA® culãþimea de 600 mm. Sulurile se pro-duc numai cu caºerare cu folie de

aluminiu armatã cu fibrã de sticlã, iarfibrele de sticlã din conþinutul lamell-ului sunt dispuse perpendicular pefolie, conferind astfel rezistenþãfoarte mare, elasticitate ºi stabilitatedimensionalã. Produsele lamellURSA®, având caracter de materialespeciale, trebuie sã fie puse în operãþinând seama de grosimile stabilitede inginerul proiectant pentru fiecarecaz în parte.

Valorile coeficientului de conduc-tivitate termicã λ al produselorURSA® cochilii ºi lamell, la diversetemperaturi, sunt menþionate întabel.

Materialele izolatoare din vatã desticlã tip URSA® reprezintã cea maibunã alegere pentru profesioniºti.Oferim produse în conformitate cunormele generale din construcþii,care corespund cu siguranþãsarcinilor la care sunt expuse.

Produsele sunt agrementate înRomânia prin Agrementul Tehnic016-03/098-2003, elaborat de ICE-CON Bucureºti.

Pentru detalii suplimentare vãstãm la dispoziþie la adresa menþionatãîn pagina alãturatã.


NNoouuaa aabboorrddaarree ddee eevvaalluuaarreeaa ppeerrffoorrmmaannþþeelloorr pprroodduusseelloorr tteerrmmooiizzoollaannttee

Constanþa MARIN-PERIANU, Adrian ÞABREA - INCERC Bucureºti

Articolul de faþã îºi propune sãabordeze douã probleme de interespentru specialiºti, în etapa actualãde pregãtire a cadrului legislativ dindomeniul construcþiilor, în vedereaaderãrii la Uniunea Europeanã, ºianume:

diferenþele dintre reglementãrilenaþionale ºi reglementãrile europenepentru produsele destinate utilizãriiîn construcþii, cu particularizare laprodusele termoizolante;

implicaþiile care apar la imple-mentarea în þara noastrã a standar-delor europene, referitoare laprodusele destinate utilizãrii în con-strucþii.

Dupã cum se ºtie, România faceîn prezent eforturi pentru armo-nizarea legislaþiei interne cu ceaeuropeanã referitoare la produseledestinate utilizãrii în construcþii.

În domeniul materialelor ter-moizolante, reglementãrile specificetrebuie sã aibã în vedere atât armo-nizarea cu normele europene referi-toare la evaluarea performanþelorproduselor, cât ºi alinierea la cerin-þele enunþate în Directiva 93/76/CEE,referitoare la limitarea emisiilor debioxid de carbon printr-o mai mareeficienþã energeticã, completatã cu

Decizia Consiliului nr. 96/737/CEE,referitoare la programul multianualpentru promovarea eficienþei ener-getice în comunitate.

Materialele termoizolante suntutilizate la realizarea straturilor deizolaþie termicã din structura ele-mentelor de construcþie aferenteanvelopei unei clãdiri, în scopulrealizãrii unei bariere eficienteîmpotriva fluxului termic datorat gra-dientului de temperaturã dintreatmosfera interioarã ºi exterioarã.

Utilizarea materialelor termoizolanteîn construcþii se face în scopul:

menþinerii unei ambianþe ter-mice corespunzãtoare în interiorulspaþiilor închise;

asigurãrii unui nivel minim altemperaturii pe suprafaþa interioarãa elementelor de construcþie exte-rioare sau care delimiteazã spaþiiîncãlzite de spaþii închise recisau mai puþin încãlzite, în vedereagarantãrii cerinþelor sanitar-igieniceale utilizatorilor, precum ºi în scopuleliminãrii riscului de condens pesuprafaþa interioarã a elementelorde construcþie;

evitãrii acumulãrii de apã înstructura elementelor de construcþie,ca urmare a condensãrii vaporilor deapã în structura lor;

reducerii consumurilor energeticeîn per ioada de exploatare aclãdirilor.

Alegerea materialelor termo-izolante pentru diferitele lucrãri determoizolare se face în funcþie denivelurile de performanþã asociatecondiþiilor tehnice specifice acþiunilordin exploatare corespunzãtoaredomeniilor de utilizare. Alegerea seface ast fe l încât mater ia le letermoizolante sã îndeplineascãanumite condiþii speciale:

sã poatã fi înglobate în struc-tura elementelor de construcþie;

sã fie posibilã aplicarea pesuprafaþa lor a unor straturi de pro-tecþie;

sã nu conþinã sau sã degajesubstanþe care sã degradeze ele-mentele cu care vin în contact, inclu-siv prin coroziune;

sã permitã o punere în operãcare sã pãstreze constanþa caracte-risticilor fizico-mecanice ºi de izolaretermicã în condiþii de exploatare.

Materialele termoizolante trebuie,pe durata de viaþã, sã nu îºidegradeze calitãþile de izolare ter-micã sub efectul acþiunilor la caresunt supuse.

Noua abordare de evaluare a performanþelor produselor termoizolante destinate utilizãrii în construcþiiare ca bazã fundamentalã Directiva nr. 89/106/CEE, referitoare la produse pentru construcþii, amendatã cuDirectiva nr. 93/68/CEE, care au ca scop eliminarea barierelor tehnice nejustificate în calea liberei circulaþii aproduselor pentru construcþii în comerþul dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Aplicarea prevederilor acestei directive asigurã intrarea pe piaþã numai a acelor materiale de construcþiiapte de utilizare în scopul preconizat, ºi, în acelaºi timp, posibilitatea ca aceste produse sã fie folosite înoricare dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Produsele pentru construcþii sunt apte pentru utilizare dacã au fost proiectate ºi executate corect, astfelîncât sã satisfacã cerinþele esenþiale ale utilizatorilor, specificate în directivã, respectiv rezistenþã ºi stabilitate,siguranþã în exploatare ºi la foc, igienã, sãnãtatea oamenilor, refacerea ºi protecþia mediului, izolaþietermicã, hidrofugã ºi economie de energie, protecþie împotriva zgomotului.


Acþiunile la care pot fi supusematerialele termoizolante sunt:

acþiuni datorate mediului exterior(temperaturã, umiditate, radiaþiesolarã, îngheþ-dezgheþ, încãrcaredin zãpadã, încãrcare din vânt,ceaþã salinã, ploi acide, microorga-nisme etc.);

acþiuni datorate procesului deexploatare (temperaturã, umiditate,ºocuri termice, substanþe chimiceagresive, ºocuri mecanice, vibraþii,încãrcãri statice ºi dinamice etc.);

acþiuni datorate punerii înoperã (încãrcãri statice, efectulsoluþiilor de aplicare, temperaturã deaplicare, solicitare de tracþiune,poansonare etc.)

Sub efectul acestor acþiuni, mate-rialele termoizolante pot suferidegradãri structurale, dimensionale,desprinderi de straturi, dezlipire depe suporturile pe care sunt aplicate,degradãri care influenþeazã în modesenþial capacitatea lor de izolaretermicã.

Din aceastã cauzã un materialtermoizolant ideal ar fi un material curigiditate mare, rezistent la umiditateºi agenþi corozivi ºi cu proprietãþi ter-motehnice ridicate.

În realitate, materialele termo-izolante au de regulã densitãþiaparente reduse sau foarte mici,care le conferã proprietãþi de izolaretermicã ridicate, astfel încât, cu câtsunt mai eficiente termic, au propri-etãþi mecanice mai scãzute ºi ocomportare deficitarã la umiditate .

Din aceastã cauzã, de regulã,materialele termoizolante sunt apli-cate sau înglobate pe/în elementede construcþie multistrat, straturileinterioare ºi exterioare ale elementuluiasigurându-le protecþia faþã deacþiunile la care este supus ele-mentul de construcþie în timpulexploatãrii.

Este necesar ca solicitãrile lacare este supus elementul de con-strucþie sau straturile de protecþie alematerialului termoizolant ºi defor-maþiile cauzate de aceste solicitãrisã nu conducã în mater ia lu ltermoizolant la eforturi mai mari

decât cele admisibile pentru materi-alul respectiv.

Totodatã, straturile de protecþie,inclusiv elementele de prindere, tre-buie sã pãstreze cantitatea de umidi-tate ºi concentraþia agenþilor agresiviîn limite care sã nu conducã ladegradarea în timp a proprietãþilorde izolare termicã a materialelor ter-moizolante.

Conform normelor europeneprivind izolarea termicã ºi economiade energie, elementele de închidereale clãdirilor trebuie sã aibã perfor-manþe termoenergetice din ce în cemai ridicate.

Pentru a mãri capacitatea de izo-lare termicã a unui element deînchidere, este absolut necesar ca înalcãtuirea lui sã fie aplicat/înglobatun strat termoizolant, realizat dinmateriale termoizolante eficiente.

Astfel, efectul principal al unuimaterial termoizolant este de acreºte rezistenþa termicã ºi deci de alimita la minimum pierderile de cãl-durã dintre mediul interior ºi celexterior.

În afarã de limitarea pierderilorde cãldurã ºi implicit de reducereafacturii energetice plãtite de fiecareproprietar, stratul termoizolant maiare ºi alte efecte favorabile printrecare se pot semnala:

protejarea elementelor deînchidere de ºocurile termice, încazul aplicãrii materialelor ter-moizolante pe faþa exterioarã a ele-mentelor de construcþie;

creºterea inerþiei termice a ele-mentelor de construcþie exterioare;

îmbunãtãþirea condiþiilor deconfort termic interior, atât pe timpde iarnã, cât ºi pe timp de varã;

reducerea emisiilor poluantecauzate de arderea combustibililorfosili pentru prepararea termicã.

Efectele pozitive obþinute depind,în special, de eficienþa materialelortermoizolante.

Din cele prezentate rezultã cã,pentru a real iza elemente deînchidere durabile cu performanþetermoenergetice ridicate, este necesarãcunoaºterea caracteristicilor tehnice

reale ale materialelor termoizolante,precum ºi a acþiunilor la care acesteapot fi supuse în timpul exploatãrii,alegerea tipului de material ter-moizolant fãcându-se în funcþie deaceste elemente.

Diferen]e îîntre rreglement\rilena]ionale [[i ccele eeuropene rreferitoare

la pprodusele ttermoizolanteConform reglementãrilor naþionale,

produsele termoizolante pentru con-strucþii se clasificã, în principal, înfuncþie de:

natura lor;rigiditate.

Astfel, dupã natura lor, materi-alele termoizolante se pot clasifica îndouã mari grupe:

materiale anorganice;materiale organice.

Materialele termoizolante denaturã anorganicã se pot clasifica, înfuncþie de structura lor, în urmã-toarele grupe:

– materiale coerente celulare,compuse dintr-o matrice solidã cupori de aer înglobaþi în ea, în mareparte închiºi, distribuiþi mai mult saumai puþin uniform (de ex. sticlacelularã);

– materiale necoerente granu-lare, compuse din granule poroase(de ex. perlit);

– materiale fibroase de tipul vateiminerale sau de sticlã ºi al pro-duselor fabricate din acestea(saltele, plãci, cochilii etc.).

Materialele termoizolante denaturã organicã se pot clasifica, înfuncþie de structura lor, în urmã-toarele grupe:

– materiale coerente fibroase saunefibroase, compuse din diversematerii prime organice legate cu diverºilianþi (de ex. plãcile din fibre delemn, plãcile din plutã etc.);

– materiale celulare poroase (de ex.polistiren, spumã de poliuretan etc.).

Dupã rigiditate, materialele ter-moizolante se pot clasifica în urmã-toarele grupe:

– materiale foarte rigide – clasa T1,care include categoria materialelor ter-moizolante cu tasarea mai micã de1%, sub sarcina de 2000 N/m2;

– materiale rigide – clasa T2, careinclude categoria materialelor ter-moizolante cu tasarea cuprinsã între1% ºi 5%, sub sarcina de 2000 N/m2;



– materiale semirigide – clasaT3, care include categoria materi-alelor termoizolante cu tasareacuprinsã între 5% ºi 10%, sub sarci-na de 2000 N/m2;

– materiale uºor tasabile – clasaT4, care include categoria materi-alelor termoizolante cu tasareacuprinsã între 10% ºi 20%, subsarcina de 2000 N/m2;

– materiale foarte tasabile –clasa T5, care include categoriamaterialelor termoizolante cu tasa-rea mai mare 20%, sub sarcina de2000 N/m2.

În afarã de clasificãrile prezen-tate, produsele termoizolante efi-ciente de tipul vatei minerale ºi desticlã ºi al polistirenului expandat semai pot clasifica în funcþie de densi-tatea lor aparentã în urmãtoareleclase:

produse din vatã mineralã (dinrocã);

– clasa A1 – cu densitateaaparentã 18 ≤ ρ < 25 kg/m3;





– clasa A6 – cu densitateaaparentã 160 ≤ ρ < 200 kg/m3.

produse din vatã de sticlã:– clasa B1 – cu densitatea

aparentã 7 ≤ ρ < 9,5 kg/m3;– clasa B2 – cu densitatea

aparentã 9,5 ≤ ρ < 12,5 kg/m3;– clasa B3 – cu densitatea

aparentã 12,5 ≤ ρ < 18 kg/m3;– clasa B4 – cu densitatea

aparentã 18 ≤ ρ < 25 kg/m3;– clasa B5 – cu densitatea



aparentã 80 ≤ ρ < 120 kg/m3.pentru polistirenul expandat:

– clasa P1 – cu densitateaaparentã 9 ≤ ρ < 13 kg/m3;




– clasa P5 – cu densitateaaparentã 35 ≤ ρ < 50 kg/m3.

Conform normelor europene,materialele ºi produsele termoizo-lante destinate utilizãrii în construcþiisunt clasificate dupã tipul de produs,fiecãrui tip de produs termoizolantfiindu-i atribuit un cod, dupã cumurmeazã:

produse fabricate din vatã mine-ralã – cod MW;

produse fabricate din sticlãcelularã – cod CS;

produse fabricate din perlitexpandat – cod EPB;

produse fabricate din polistirenextrudat – cod XPS;

produse fabricate din polistirenexpandat – cod EPS;

produse fabricate din spumãrigidã din poliuretan – cod PUR;

produse fabricate din spumãfenolicã – cod PF;

produse realizate din plutãexpandatã – cod ICB;

produse fabricate din fibre delemn – cod WF;

produse fabricate din vatã delemn – cod WW.

Dupã cum s-a mai arãtat, pentrua putea fi utilizate ºi pentru a-ºimenþine în timp aptitudinea de izo-lare termicã, materialele ter-moizolante trebuie sã îndeplineascãanumite condiþii tehnice de calitate,specifice fiecãrui tip de material.

În România, pentru aproapeîntreaga gamã de produse ter-moizolante eficiente existã stan-darde de produs (STAS-uri), în caresunt precizate caracteristiciletehnice, metodele de determinare acaracteristicilor ºi criteriile deacceptare/respingere a lotului deproduse termoizolante.

Prevederile standardelor de pro-dus au avut în vedere, în mod spe-cial, verificarea compoziþiei (reþeteitehnologice) de fabricaþie.

Atunci când tipul de produs acuprins o familie de produse ce s-adezvoltat pe o perioadã mai lungãde timp, a fost elaborat un grup destandarde, din care primul standardtrateazã metodele de determinare acaracteristicilor, iar în celelalte stan-darde sunt prezentate nivelurile deperformanþã asociate caracteristi-cilor tehnice ale fiecãrui produs.

Standardele europene de produstrateazã în mod unitar condiþiiletehnice pentru produsele termo-izolante, având la bazã funcþiile pecare trebuie sã le îndeplineascãacestea, precum ºi modul în careaceste funcþii pot fi influenþate dediversele solicitãri la care urmeazã afi supuse în exploatare.

În acest sens, standardele pre-zintã o gamã de caracteristici saucondiþii tehnice principale, generalvalabile pentru toate aplicaþiile(domeniile de utilizare) preconizate,precum ºi o altã gamã de caracteris-tici tehnice, denumite specifice, cepot fi selectate pentru caracterizareafiecãrui produs în parte, în funcþie dedomeniul de utilizare preconizat,dupã cum urmeazã:

caracteristici termice – expri-mate prin rezistenþa termicã ºi con-ductivitatea termicã;

dimensiuni – exprimate prinlungime, lãþime ºi grosime;

perpendicularitate – exprimatãprin abaterea de la perpendiculari-tate pe lungime ºi pe lãþime;

planeitate – exprimatã prinabaterea de la planeitate ;

stabilitate dimensionalã încondiþii normale de laborator con-stante – exprimatã prin modificãrilerelative ale lungimii ºi ale lãþimii;

stabilitate dimensionalã încondiþii specificate de temperaturã ºiumiditate – exprimatã prin modi-ficãrile relative de lungime, lãþime ºigrosime;

efort de compresiune saurezistenþã la compresiune – expri-mate prin efortul de compresiune lao deformaþie de 10% sau rezistenþala compresiune;



deformaþie în condiþii specifi-cate pentru sarcina de compresiuneºi temperaturã;

rezistenþã la tracþiune perpen-dicularã pe feþe – exprimatã prinefortul de întindere;

rezistenþã la tracþiune paralelãcu feþele – exprimatã prin efortul deîntindere;

sarcinã punctualã;fluaj din compresiune – expri-

mat prin fluajul din compresiune ºireducerea totalã a grosimii, determi-nat dupã un anumit timp de încãr-care la un efort de compresiunedeclarat;

absorbþie de apã de scurtãduratã – exprimatã prin absorbþia deapã de scurtã duratã, prin imersieparþialã sau totalã;

absorbþie de apã de lungãduratã – exprimatã prin absorbþia deapã de lungã duratã, prin imersieparþialã sau totalã;

absorbþie de apã prin difuzie;rezistenþã la îngheþ-dezgheþ;transmiterea vaporilor de apã –

exprimatã prin factorul de rezistenþãla difuzia vaporilor de apã;

emisia de substanþe pericu-loase.

Conform standardelor europene,fiecare produs în parte trebuie sãaibã un cod de identificare careconþine codul tipului de produs ºicodurile de identificare pentru carac-teristicile generale ºi cele specificedomeniilor de utilizare preconizatede producãtor, pentru fiecare carac-teristicã fiind indicatã clasa în carese încadreazã produsul respectiv.

Codurile de identificare ale carac-teristicilor tehnice sunt dupã cumurmeazã:

termenul prescurtat pentru tipulde produs: (conform codificãriiprezentate anterior) – de ex. MW –pentru produsele fabricate din vatãmineralã;

numãrul standardului europeande produs: de ex. EN 13162 – pentruprodusele fabricate din vatã mineralã;

toleranþele grosimii: Ti;stabilitatea dimensionalã în

condiþii de temperaturã - DS (T+);

stabilitatea dimensionalã încondiþii de temperaturã ºi umiditate -DS (TH);

efortul de compresiune sau rezis-tenþa la compresiune – CS (10/Y)i;

rezistenþa la tracþiune perpen-dicularã pe feþe – pentru materialeletermoizolante din fibre – TRi;

sarcina punctualã – PL (5)i;absorbþia de apã de scurtã

duratã prin imersie parþialã – WS;absorbþia de apã de lungã

duratã prin imersie parþialã – WL(P);transmisia vaporilor de apã –

MUi sau Zirigiditatea dinamicã – SDi;compresibilitatea – CPi;pragul de compresiune – CC

(i1i2/y) σc;coeficientul practic de

absorbþie acusticã – APi; – AWi;rezistenþa la trecerea aerului –

AFi,coeficientul ponderat de

absorbþie acusticã unde "i" reprezintã clasa sau

nivelul relevant; "σc" – efortul decompresiune, iar "y" – numãrul deani.

De exemplu, pentru un produsdin vatã mineralã codul de identifi-care poate fi:

MW – EN13162 – TS-DS(T+) –CS(10)70 – TR15 – PL (5)100 –MU1– CP3 – AP0,35 – AW0,40

Totodatã, în standardele euro-pene de produs este precizat modulîn care se face controlul producþiei(intern sau de cãtre alte organisme),respectiv ce caracteristici trebuieverificate, care sunt frecvenþele deverificare a acestora, precum ºistandardele europene privindmetoda de determinare a acestorcaracteristici.

Prin acest sistem, fiecare pro-ducãtor îºi poate încadra produsulîntr-unul din tipurile de produse arãtatemai sus, fiecare produs în parte fiindcaracterizat prin codul de identificarespecific, alcãtuit dupã modelul demai sus ºi cuprinzând acele carac-teristici specifice domeniului de uti-lizare, precizat de producãtor pentruprodusul respectiv.

Metoda este destul de simplã ºiea permite o comparare rapidã acaracteristicilor produsului cu cerin-þele utilizatorilor, în funcþie de dome-niul de utilizare dorit.

Implica]ii lla iimplementareaîn ]]ara nnoastr\

a sstandardelor eeuropenereferitoare lla pprodusele ddestinate

utiliz\rii îîn cconstruc]iiAcþiunea de armonizare a regle-

mentãrilor tehnice româneºti cu celeeuropene referitoare la produseletermoizolante destinate utilizãrii înconstrucþii presupune parcurgereamai multor etape, ºi anume:

adoptarea standardelor europenereferitoare la specificaþiile tehnicepentru produsele de construcþie;

adoptarea standardelor europenepentru metode de determinare acaracteristicilor produselor de con-strucþie;

anularea selectivã a standar-delor româneºti corespunzãtoarestandardelor europene adoptate;

preluarea prevederilor privindcondiþiile tehnice ºi clasificarea pro-duselor, din standardele adoptate înreglementãrile tehnice româneºti(normative, ghiduri, metodologii) deproiectare ºi execuþie;

implementarea în practicacurentã a noilor metode de clasifi-care ºi evaluare a performanþelorproduselor destinate utilizãrii în con-strucþii.

Primele patru etape au fost abor-date în ultimii ani ºi ele se gãsesc îndiferite faze de desfãºurare. Astfel,standardele europene au fost prelu-ate în cea mai mare parte, dar multedintre ele sunt doar sub formã de filãde confirmare.

Pentru ca prevederile acestorstandarde sã poatã fi aplicate estenecesarã traducerea lor integralã,ceea ce presupune un efort destulde mare atât din punct de vederefinanciar, cât ºi din punctul devedere al cantitãþii de muncã cetrebuie depusã ºi al desfãºurãriiei în timp.



Activitatea de preluare a stan-

dardelor europene este o activitate

continuã ºi ea trebuie sã se

desfãºoare în corelare cu pro-

gramele comitetelor tehnice CEN, în

care sunt cuprinse anual elaborãri

de standarde noi ºi revizuiri ale celor

vechi. Ca urmare, este necesarã

includerea acestei activitãþi perma-

nente în programele naþionale ce au

ca obiectiv armonizarea cu regle-

mentãrile europene.

Programele de preluare a stan-

dardelor trebuie sã fie flexibile, astfel

încât sã se poatã realiza cu uºurinþã

corelarea cu programele CEN (care

îºi pot schimba termenele ºi obiec-

tivele, în funcþie de rezultatul ana-

lizelor ºi discuþiilor ce au loc pe

parcursul desfãºurãrii activitãþii de

elaborare a unui standard).

Anularea standardelor româneºti

care intrã în conflict cu standardele

europene adoptate trebuie sã se

facã pe baza propunerilor comi-

tetelor tehnice de standardizare,

dupã consultarea cu factorii intere-

saþi (producãtori, utilizatori, proiec-

tanþi, institute elaboratoare de

reglementãri tehnice, organisme de

control etc.).

Totuºi, practica a dovedit cã pre-

luarea de standarde europene

numai prin simpla lor traducere

poate conduce uneori la apariþia de

contradicþii în prevederile din regle-

mentãrile tehnice naþionale existente

(de tipul normativelor, ghidurilor

tehnice etc.). Ca urmare, aceastã

activitate trebuie sã se desfãºoare

pe baza unor analize bine documen-

tate ºi a unor studii, atunci când

este cazul, pentru formularea unor

abateri de la prevederile standardului

european sau introducerea unor

anexe naþionale cu date specifice

condiþiilor din þara noastrã.

De asemenea, orice anulare de

standarde ce sunt incluse sau la

care se face referire în reglemen-

tãrile tehnice naþionale (de tipul

normativelor, ghidurilor tehnice etc.)

implicã modificarea reglementãrilor

respective.

Aceste douã activitãþi trebuie sã

fie permanent corelate, astfel încât

sã se reducã la maximum posibili-

tatea apariþiei de conflicte în preve-

derile diferitelor reglementãri.

Dacã pentru primele patru etape

analizate mai sus au fost create

premisele ºi sunt în curs de

desfãºurare diferite programe de

realizare, pentru implementarea în

practica curentã a noilor standarde

sunt necesare eforturi mult mai mari,

pânã la nivelul producãtorilor de

materiale de construcþii ºi execu-

tanþilor.

Astfel, în domeniul materialelor

izolante, la nivel de producãtor tre-

buie implementat un sistem de asi-

gurare a calitãþii, care presupune:

- elaborarea unei norme interne

de fabricaþie pentru produs;

- definirea gamelor de produse

de acelaºi tip;

- stabilirea nivelurilor de perfor-

manþã declarate în conformitate cu

metodologiile cuprinse în standardul

european adoptat, corespunzãtor

tipului de produs;

- încadrarea produsului în clasele

specificate în SR EN de produs,

pentru condiþiile tehnice definitorii

ale produsului respectiv;

- stabilirea programului verificãrilor

de calitate (caracteristicile care se

verificã, periodicitatea verificãrilor) în

conformitate cu prevederile din SR

EN ºi cu metodele prevãzute în stan-

dardul corespunzãtor;

- asigurarea marcãrii produselor

în conformitate cu prevederile din

SR EN de produs;

- asigurarea execuþiei verificãrilor

de calitate, atât prin control intern,

cât ºi prin control extern.

Pentru îndeplinirea acestui ultim

punct este necesarã organizarea, la

producãtor, a unui laborator de

încercãri, care sã efectueze deter-

minãrile necesare pentru proprie-

tãþile relevante ale produsului,

prevãzute în SR EN de produs, ast-

fel încât sã fie þinutã sub control cali-

tatea produsului ºi sã fie asiguratã

reproductibilitatea acestuia în tole-

ranþele admisibile.

De asemenea, conform cerinþelor

din Directivele Europene, pentru

asigurarea calitãþii produselor este

necesarã certificarea conformitãþii

produselor, acþiune ce presupune

implicarea unor organisme de certifi-

care ºi a unor laboratoare de speciali-

tate. Pe mãsura dezvoltãrii producþiei

de materiale de construcþie, activi-

tatea acestora va fi din ce în ce mai

mare, ceea ce implicã antrenarea

unui numãr tot mai mare de

specialiºti ºi organizarea de noi labo-

ratoare specializate, care sã acopere

volumul sporit de încercãri, dotate în

conformitate cu cerinþele din normele

europene, pentru a putea fi aplicat

marcajul european în vederea asigu-

rãrii liberei circulaþii a produselor între

statele membre ale UE.

Toate aceste cerinþe ºi necesitãþi

trebuie sã stea la baza politicii de

armonizare a reglementãrilor naþio-

nale cu cele europene în vederea

realizãrii condiþiilor de aderare la

Uniunea Europeanã.



Pardoseli ppentru sspaþii iindustriale –– DDISBONRREEZZIISSTTEENNÞÞÃÃ ªªII CCOONNFFOORRTT

Suprafeþele destinate unuitrafic redus pot fi protejate cuDisbopox 447 Wasserpoxid saucu Disbon 404 AcrylSiegel.

Pentru suprafeþele supusefrecãrii, se recomandã Disboxid467 Hartkornsichcht, cu nisipde cuarþ încorporat.

Pentru toate pardoselileindustriale din beton sauºapã de ciment, este adecvatãprotejarea cu Disboxid 464 EP– Decksiegel, idealã pentruprotecþie, cu consum mic ºicosturi reduse.

Pentru încãrcãri mecanice,se recomandã utilizarea unui mor-tar de pardosealã, format dinDisboxid 462 EP Siegel în amesteccu Disboxid 946 Mortelquartz, înculorile alese de dvs.

Pentru plãcile de pardosealã care sunt în contactcu pãmântul fãrã sã aibã un strat de rupere al capilari-tãþii, pe ºapele anhidrite ºi magnesite ºi, în principal, pepardoselile cu umiditate ridicatã pe anumite porþiuni,trebuie aplicate protecþii cu difuzie bunã.

Acestea reacþioneazã la fel ca pielea umanã: lasãvaporii de apã sã difuzeze în exterior, dar împiedicãpãtrunderea distructivã a apei ºi a chimicalelor.

Ca protecþie pentru acest tip de suprafeþe care nusunt supuse încãrcãrilormecanice, etanºarea cuDisbopox 447 Wasserepoxideste cea mai bunã soluþie.Dacã pardoseala esteneregulatã ºi/sau expusãîncãrcãrilor mecanice, serecomandã aplicarea pro-dusului Dosbopox 478 ECCNivellierschicht, produs cudifuzie bunã ºi rezistent laîncãrcãri mecanice.

Fie cã aveþi o halã industrialã cu trafic greu ºi trafic cumijloace de ridicat ºi transport uzinale, fie o halã în care secer pardoseli antistatice, deoarece se desfãºoarã activitãþicu regim special de risc de explozii sau incendii, gama DISBONeste cea mai bunã soluþie pentru protejarea ºi crearea uneiambianþe plãcute în fabrica dvs.

Pardoselile DISBON sunt recomandate ºi pentru sãlide montaj aparaturã electronicã, sãli cu aparaturã decomandã, studiouri de transmisii media prin televiziunesau radio, tipografii, restaurante ºi depozite de alimente,hale ºi încãperi frigorifice, pardoseli care lucreazã înmedii chimice, corozive, în aplicaþii medicale genspitale, policlinici, laboratoare...

Suprafeþele din beton sau din ciment sunt, în timp, expuse uzurii prin frecare, coroziunii chimice dincauza substanþelor cu care intrã în contact, ºi vibraþiilor. Uneori pe pardoseli cad obiecte grele care lelovesc, le ciupesc sau le zgârie. În mediul exterior, pardoselile sunt supuse la intemperii (vânt, ploaie,îngheþ, zãpadã, UV etc).

Pentru toate aceste cazuri, existã soluþii care îmbinã rezolvarea tehnicã a problemelor cucrearea unui ambient plãcut.

REZULTATE BUNE CU CHELTUIELI MINIMETendinþa generalã este de a înlocui pardoselile din placaje minerale cu rãºinile epoxidice, pentru a obþine

o pardosealã antistaticã ce suportã încãrcãri mari, având o rezistenþã mecanicã deosebitã la uzurã, loviri ºi frecare.În funcþie de destinaþia spaþiului amenajat, se pot obþine performanþele dorite în exploatare, cu minime cheltuieli.

Pardoseli ppentru sspaþii iindustriale –– DDISBONDDAATTEE TTEEHHNNIICCEE DDEE AAPPLLIICCAARREE

Prin intermediul tehnicii clasice de emailare,suprafaþa de pardosealã va fi structuratã cu efectaproape organic. Multitudinea combinaþiilor posibile deculoare , pe care le conþine sistemul Caparol 3D, permitenuanþãri extrem de individualizate.

Deoarece aproape tot ceea ce place este posibil,alegerea ar trebui sa fie influenþatã de criteriile legate decoloraþia spaþiului înconjurãtor, de luminozitateaîncãperii ºi de gradul de iluminare.

C r o m a t i c a e s t edeosebit de atractivãºi cuprinde 8 modeledin gama COLOR LINE,în tonur i moderne ºi7 modele din gamaNATURSTEIN, care con-ferã o notã nobilã.

Cel mai important factor în aplicarea corectã a uneipardoseli îl constituie pregãtirea stratului suport,alãturi de condiþiile pe care trebuie sã le îndeplineascãacesta, ºi anume:

sã fie static ºi portant, cu dimensiunile stabile;sã nu conþinã particule care se desprind, resturide lacuri ºi vopsele vechi;sã nu conþinã uleiuri, grãsimi sau urme de cauciuc;umiditatea stratului sã fie sub 4%;suprafeþele de aplicat sã fie plane.

Etape:

1. Suportul trebuie grunduit ºi, dacãeste nevoie, gletuit. Suporturile vechivor fi reparate în prealabil. Pentrusuprafeþe mari existã maºini specialede prelucrare, cum ar fi maºinile desablat cu bile sau frezele cu discuri.

2. Se îndepãrteazã praful cu unaspirator industrial.

3. Se ºlefuieºte manual suprafaþacu perii de sârmã sau mecanic cu aju-torul maºinii de ºlefuit. Resturile delacuri ºi vopsele vechi se înde-pãrteazã, manual sau mecanic, prinrãzuire sau prin decapare cu aju-torul pistolului cu apã fierbinte.

4. Se aplicã uniform stratul degrund, cu ajutorul unei pensule sau curola. Materialul se aplicã saturat, fãrã ase forma bãlþi. Porþiunile care se mãtu-iesc imediat dupã aplicarea grunduluise dau încã o datã ud pe ud, într-unstrat subþire.

5. Stratul intermediar se aplicã uni-form cu ajutorul unui trafalet cu pãrmediu. Colþurile ºi marginile se lipesccu bandã de hârtie ºi se prelucreazã laînceput cu pensula.

6. Se aplicã stratul final de pro-tecþie ºi etanºare cu un trafalet cu pãrscurt într-un singur strat, uniform ºi încruce.

Dacã se respectã aceste indicaþii de pregãtire astratului suport ºi de aplicare a produsului,pardoseala ar trebui sã arate astfel:

Noutatea în dome-niul vopselelor pentrupardoseli o constituieîntãrirea cu TEFLON,dator i tã cal i tãþ i lordeosebite ºi uneirezistenþe sporite lauzurã, loviri ºi frecare.

Sistemul DISBON vine în întâmpinarea dorinþei de a obþine atât pardoseli de calitate, cât ºi efecte opticeîndrãzneþe.


GamaColorLine

GamaNaturstein

Pentru detal i i tehnice,instrucþiuni de aplicare saudemonstraþii practice, vã rugãm,nu ezitaþi sã ne contactaþi. Detaliidespre sistemul DISBONº i locaþiile CAPAROL dinBucureºti ºi din þarã gãsiþi pesite-ul www.caparol.ro


Cum ddefinim cconfortul ttermicConfortul termic este o parte a

conceptului de confort general, cuo pondere ºi un rol determinant înanumite situaþii; el reprezintã aceastare în care parametrii climatului aucapacitatea de autoreglare, iar omulpercepe senzaþia de bine.

Spaþiul în care se manifestã con-fortul termic reprezintã zona de con-fort. În condiþii normale, organismuluman trebuie sã-ºi pãstreze o tem-peraturã aproximativ constantã, de36,7oC, valoare care reprezintã tem-peratura normalã a corpului. Aceastãtemperaturã se obþine printr-un pro-ces de autoreglare, în sensul cãorganismul cedeazã mediului încon-jurãtor o parte din cãldura rezultatãdin arderile interioare prin radiaþie,convecþie, conducþie cãtre obiecteledin jur, cu care omul intrã în contact,prin respiraþie ºi transpiraþie.

Limitele parametrilor climaticidiferã în funcþie de vârstã, sex, ali-mentaþie, starea generalã a sãnãtãþii,îmbrãcãminte, activitate ºi chiar deobiºnuinþã.

Confortul reduce riscul îmbol-nãvirilor, prelungeºte viaþa ºi - foarteimportant - sporeºte eficienþa activi-tãþii umane pe toatã durata acesteia.

Umiditatea aaerului ddin llocuin]\Prin umiditate se înþelege

conþinutul de vapori de apã dinaer, la o temperaturã datã. Cu cât

temperatura aerului este mai ridicatã,cu atât este mai mare cantitateavaporilor de apã absorbitã de acesta.Când aerul, la o anumitã temperaturã,conþine întreaga cantitate de vapori deapã pe care o poate absorbi, se spunecã este aer saturat.

În mod obiºnuit, în interiorulclãdirilor de locuit nu se ajunge lalimita de saturaþie, astfel cã raportuldintre cantitatea de vapori conþinutãefectiv în aer ºi cea necesarã satu-raþiei (la o temperaturã datã)reprezintã umiditatea relativã.În general, se admit urmãtoarelevalori pentru umiditatea relativã,în funcþie de modul de uti l izarea locuinþei: camere de zi - 50%, dor-mitoare - 50%-60%, bucãtãrii, bãi -40%-50%.

Cu toate cã umiditatea relativã aaerului din exteriorul clãdirii estemult mai mare (98%) din cauza tem-peraturilor diferite, conþinutul vapo-rilor dintr-o camerã cu umiditatea de50% este de douã ori mai maredecât a aerului din exterior (cu tem-peratura de -5oC). Deci, vaporii deapã sunt mult mai concentraþi înaerul cald dintr-o încãpere, decât înaerul rece din exterior. Motivaþiaapariþiei vaporilor de apã într-oîncãpere trebuie cãutatã în interiorulacesteia.

Principalele cauze ale excesuluide umiditate dintr-o locuinþã sunt:procesele fiziologice de respiraþie ºievapo-transpiraþie ºi activitãþile cas-nice (spãlat, gãtit, încãlzitul locuin-þelor etc.).

Observaþie: În condiþii de umidi-tate normalã, absorbþia vaporilor deapã este asiguratã de zidãria camerei;în alte condiþii, reducerea umiditãþii sepoate face fie prin încãlzirea supli-mentarã a camerei, fie prin evacuareavaporilor de apã cu ajutorul unui venti-lator (baie, bucãtãrie).

Revenim lla sstarea dde cconfortÎn condiþii normale, starea de

confort este mai puþin influenþatã deumiditatea aerului. Aerul uscat nuproduce un disconfort sesizabil ºi nueste dãunãtor sãnãtãþii, atâta timpcât este curat. Fenomenul devinesupãrãtor atunci când în curentul deaer cald ºi uscat sunt antrenate par-ticulele de praf din încãpere ºi înspecial din zona corpurilor deîncãlzire.

Situaþia este mai evidentã încazul sobelor fãrã inerþie termicã ºicu temperaturã exterioarã ridicatã,respectiv a caloriferelor prea calde laexterior.

Praful încãlzit este antrenat decurenþii de aer cald ºi, prin respiraþie,aceºtia pãtrund ºi iritã mucoaselepharynxului. Percepþia unui aseme-nea disconfort poartã denumirea desenzaþia de uscãciune.

Aºadar, senzaþia de uscãciunenu are nimic comun cu umiditateasau cu uscãciunea aerului dinîncãpere (care are totuºi drept limitãinferioarã admisibilã - o valoare aumiditãþii relative de 30%).

Locuinþa ººi sstarea nnoastrã dde cconfortºef lucrãri dr. ing. Ana VÎRSTA

prof. dr. ing. Victor BURCHIU - Fac. de Îmbunãtãþiri Funciare ºi Ingineria Mediului - USAMV Bucureºtiing. Diana Ioana CARACAª - Direcþia Calitate ºi Protecþia Mediului - APANOVABucureºti


Organizaþia Mondialã pentru Sãnãtate (OMS) defineºte confortulgeneral ca fiind ansamblul realizat de buna dispoziþie fizicã, spiritualãºi socialã a subiecþilor umani.

Astfel, în sfera climatului confortabil intrã toþi factorii a cãror modifi-care este perceputã de simþurile noastre, ca de exemplu: conþinutul depraf, gaze ºi presiunea aerului, intensitatea iluminatului, coloritul generalºi formele din mediul înconjurãtor, intensitatea, respectiv tonalitateazgomotelor, confortul termic etc.

AMF – Clean RoomProducþiile "High-Tech" impun cele mai înalte cerinþe atât

în ceea ce priveºte prelucrarea materialelor, concepþia ºidesign-ul instalaþiilor de fabricaþie utilizate, cât ºi în privinþasistemelor de pereþi, a pardoselilor ºi plafoanelor suspendatedin încãperile respective.

În branºele industriale în care sunt realizate sau prelu-crate produse sensibile la impuritãþile din aer se acordã oatenþie deosebitã pregãtirii ºi menþinerii condiþiilor de puritatea aerului. În acest sens, se utilizeazã în majoritatea cazurilorcamerele curate, care, prin intermediul aerului foarte pur,filtrat ºi circulat permanent, îndeplinesc criteriile de curãþenieºi puritate.

Cererea în legãturã cu emisia redusã de particule existã întoate domeniile în care se pune accent pe o fabricaþie, prelu-crare ºi manipulare ce se supun unor condiþii ridicate de puri-tate a aerului. Suplimentar însã, în funcþie de profilul cerinþeispecifice fiecãrei branºe industriale, de la industria alimentarã,farmaceuticã, electronicã, cea de producþie a semiconducto-rilor ºi pânã la industria de automobile, trebuie sã fie înde-pliniþi ºi alþi parametri specifici. Pentru a numi numaiparametrii cel mai des solicitaþi, se impun: un grad ridicat decurãþire, dezinfectare ºi sterilizare, o rezistenþã bunã la com-plexe de reacþie chimicã sau chiar un comportament deîncãrcare electrostaticã minimã.

Exigenþele sunt ridicate, astfel încât numai sistemele deplafoane cele mai moderne pot respecta aceste cerinþe.Knauf AMF GmbH&Co. KG oferã plafoane adaptate specialcerinþelor specifice diferitelor aplicaþii de camere curate ºi aleclaselor de puritate, aºa cum sunt specificate conform DINEN ISO 14644+1, ale liniilor directoare VDI 2083, fiºa 1 sauale standardului privind clasele de puritate a aerului USFederal Standard 209E, retras oficial între t imp.

Sistemele de plafoane reprezentative de la Knauf AMFGmbH&Co. KG au fost testate în condiþii de laborator încamerele curate de referinþã ale Institutului "FraunhoferGesellschaft", astfel încât se poate enunþa în mod expres cã acesteasunt potrivite pentru aplicaþii ºi construcþii de camere curate.

CLEAN ROOM SAFETY ºi HYGENA SAFETY sunt sis-teme de plafoane - AMF care propun soluþii inovative în dome-niul igienã. Plafoanele AMF - Clean Room oferã soluþiiverificate pentru clasele 4 - 6 de camere curate conform ISO14644-1 (respectiv clasa 10 - 1000 conform US Fed.Std. 209E).Ele sunt indicate, atât pentru industria alimentarã ºi farmaceu-ticã, tehnica medicalã ºi tot ce este legat de domeniul sãnãtãþii,cât ºi pentru domeniul microelectronicii.

AMF HYGENA a fost special dezvoltatã sã reziste la ataculbacteriilor ºi al fungilor. Prin urmare, se reduce considerabilposibilitatea unei contaminãri suplimentare a încãperii dincauza microorganismelor. Plãcile - AMF HYGENA suntutilizate, printre altele, în clinici, laboratoare, cantine saupieþe agroalimentare.

Plafoanele – AMF "Clean Room Safety" ºi "HygenaSafety" oferã soluþii ideale pentru cerinþele ridicate impusede domeniul camerelor curate, respectiv cel privind o igienãspecialã.


Frecvent, ocupanþii încãperilorîncãlzite, în condiþiile prezentate, dincauza senzaþiei de uscãciune,amplaseazã pe suprafeþe calde,evaporatoare speciale de apã, repre-zentând vase metalice sau ceramiceumplute parþial cu apã, considerândcã prin evaporarea conþinutului aces-tora se compenseazã lipsa de umiditate.Raþionamentul este fals deoarecevaporii de apã proveniþi din acestevase sunt luaþi de curenþii de aer ºiconduºi în zona ferestrelor, unde secondenseazã din nou ºi, ca urmare,geamurile se aburesc.

Aºadar, evaporatorul de apãreprezintã o soluþie ineficientã; estemai indicat, din punct de vedereigienic, sã luptãm împotriva prafuluidecât împotriva uscãciunii.

În majoritatea cazurilor, aerul dinîncãperea încãlzitã nu este lipsit devapori de apã, dimpotrivã - umiditateaaerului din încãpere poate fi diminuatãprintr-o aerisire suplimentarã.

O senzaþie de disconfort puternico resimþim ºi în cazul temperaturilorridicate din încãperi - corelate cu oumiditate excesivã a aerului. În aceastãsituaþie, aerul fiind aproape saturat,nu mai poate prelua vaporii de apãeliminaþi de corpul uman, favorizândapariþia stãrii de moleºealã ºiobosealã avansatã. Aceastã starede disconfort se numeºte zãpuºealãºi, o datã instalatã, se reduce capa-citatea de reglare a echilibrului termical corpului ºi omul are senzaþia decãldurã sufocantã.

Confortul [[i rreglarea ttemperaturiicorpului uuman

Aspectele precizate anterior neconduc la concluzia cã senzaþia debine - în fapt, de confort - poate fiatinsã la o temperaturã mai ridicatãa aerului din camera de locuit, dacãacesta este sensibil mai uscat.

Adaptarea corpului nostru lacondiþii variate de mediu impune

deci o autoreglare a temperaturiiaerului înconjurãtor; cedarea cãlduriise realizeazã prin închiderea saudeschiderea porilor aflaþi subcomanda sistemului nervos, un rolimportant în acest proces avându-lfenomenul de transpiraþie.

La temperaturi ridicate ale aeru-lui, corpul uman nu mai poate radiacãldura proprie, apãrând astfel peri-colul supraîncãlzirii cu influenþãnegativã asupra sãnãtãþii. Dacãmediul este relativ uscat, corpul seapãrã prin declanºarea fenomenuluide transpiraþie a pielii, producându-se“rãcirea prin evaporaþie”.

Când aerul din încãpere devinesaturat cu vapori de apã, transpiraþianu mai poate fi preluatã ºi aparesupraîncãlzirea corpului.

Atenþie la locuinþele improvizateîn mansarde sau insuficient ter-moizolate, locuite în perioadele devarã, în care, din cauza temperaturii,aerul este încãrcat peste limitã cuvapori de apã, stare care îngre-uneazã ºi adesea face imposibilãautoreglarea termicã a corpuluiomenesc.

Putem, aºadar, considera locu-inþele noastre bine proiectate, exe-cutate ºi întreþinute, inclusiv judiciosîncãlzite, numai atunci când, respec-tând toate criteriile de eficienþã eco-nomicã, acestea asigurã ocupanþilorºi un grad superior de confort termic.

Cele prezentate ne obligã (înmãsura interesului manifestat de citi-tori) sã revenim asupra acestuisubiect, cu detalieri privind dotarealocuinþelor cu instalaþii sanitare, pre-cum ºi cu elemente de analizã eco-nomicã, respectiv cu soluþii moderne,economice ºi performante pentruîncãlzirea casei în care locuim.

Poluarea ddin iinteriorul llocuin]elorDacã citiþi aceastã revistã la birou

sau la dumneavoastrã acasã, s-arputea sã constataþi cã aerul pe careîl respiraþi este mult mai poluat decâtcel din exterior.

Conform studiilor efectuate deAgenþia de Protecþia Mediului

(EPA) din Statele Unite, aerul dininteriorul clãdirilor (locuinþe, birouri,spaþii comerciale) este, în medie,de 2-5 ori mai poluat decât cel dinexterior. În unele situaþii, limitelemaxime admisibile pot fi depãºite deaproximativ 70 de ori.

Un studiu efectuat în 1995 înStatele Unite, a arãtat cã, înambuteiajele din traficul auto urban,poluarea din spaþiul interior al auto-turismelor ajunge sã fie de circa18 ori mai mare decât cea din exterior.

Riscul expunerii la substanþelepoluante din interior este cu atât maimare cu cât timpul petrecut deoameni în spaþiile închise depãºeºteuneori 70% din total.

Cei mai expuºi la poluarea inte-rioarã sunt copiii, bãtrânii, fumãtorii,suferinzii de afecþiuni respiratorii ºicardiace, femeile însãrcinate ºimuncitorii din fabricile cu risc toxic.

Agenþiile europene de mediu, caºi cea din Statele Unite, au fãcutlegãtura între subtanþele specificeinteriorului locuinþelor ºi diferiteleafecþiuni precum: alergii, tuse, dureride cap ºi de ochi, obosealã cronicã,ameþeli, numindu-le “sindromul clã-dirilor bolnave”.

O clãdire este consideratã “bol-navã” dacã cel puþin 20% din ocu-panþi suferã de astfel de afecþiuni,persistente în interior ºi care disparo datã ce au ieºit din clãdire.

În mod surprinzãtor, clãdirile noisunt în mod frecvent mai “bolnave”decât cele vechi din cauza reduceriiaerisirii ºi a substanþelor chimiceprovenite de la mobilã ºi de lacovoarele noi.

Conform studiilor EPA, cel puþin17% din cele 4 milioane de clãdiricomerciale (birouri) din Statele Unitesunt “bolnave”, fapt ce costã statulamerican aproximativ 100 miliardeUSD din pricina absenteismului de laserviciu, reducerii productivitãþii ºicosturilor asigurãrilor de sãnãtate.

De unde provin ºi care sunt, îngeneral, substanþele care provoacãpoluarea interioarã?



Printre cele mai rãspândite ºi maipericuloase substanþe se pot enumera:

formaldehidele - gaze extremde iritante, provenite de la furnirulmobilierului, vopsele, spumã de izo-lat, adezivi;

fumul de þigarã ºi produºiiorganici de sintezã (tetracloretilenã,para-diclorbenzen, benzo-á-pirene,tricloretan º.a.) - substanþe care ajungîn aerul din încãperi ca urmare a uti-lizãrii spray-urilor, a produselor deîmprospãtat aerul ºi a celor de curãþat,a produselor sintetice (covoare, huse,perdele);

oxizii de azot (NOx);

monoxidul de carbon (CO) - dela instalaþii de încãlzire necorespun-zãtoare sau ca urmare a folosiriicombustibililor de calitate inferioarã;

cloroformul - degajat din apafierbinte tratatã cu clor.

Lista substanþelor nocive poate ficompletatã ºi cu alþi produºi, în funcþiede condiþiile specifice fiecãrei clãdiri.

Bolile cele mai rãspândite produsede aceste substanþe sunt: cancerul,afecþiunile respiratorii, afecþiuni aleochilor, nasului, gâtului, ficatului ºirinichilor, durerile de cap, alergiile ºialtele.

Ce se poate face?În primul rând utilizarea materia-

lelor naturale, renunþarea la fumat înspaþii închise ºi la folosirea spray-urilor, precum ºi la depozitarea încondiþii de securitate ºi în afaraspaþiului de locuit a substanþelorchimice periculoase ar fi printre celemai simple ºi eficiente mãsuri.

Esenþial este ca aerisirea inte-rioarelor sã fie fãcutã periodic, fiedirect, fie prin folosirea instalaþiilor defiltrare ºi reîmprospãtare a aerului.

Calitatea eecologic\ a uunei ccl\diri(CEC)

Calitatea ecologicã a unei clãdiri(CEC) reprezintã un concept mo-dern impus prin Protocolul de laKyoto (1997) privind activitãþile dedezvoltare durabilã a societãþii.

În baza acestui concept, o clãdirepoate fi consideratã ecologicã înmãsura în care parametrii de mediuai acesteia pot asigura calitãþi alespaþiului, ambianþei, într-un cuvânt -confortul. Calitatea ecologicã a uneiclãdiri impune ca în noþiunea de con-fort sã se regãseascã: percepþiaspaþiului, legãturile speciale, liberta-tea de acþiune individualã asupratemperaturii sau a gradului de ilu-minare.

În rândul specialiºtilor, conceptulde calitate ecologicã a unei clãdiricuprinde demersul cunoscut subnumele High Quality Environmental(HQE), care obligã sã se ia în con-siderare ansamblul parametrilorlegaþi de calitatea habitatului, prote-jarea resurselor, diminuarea noxelorºi a deºeurilor, adicã direcþii care,încã din faza de concepþie a uneiclãdiri, sã asigure ºi o asociereintimã între arhitecturã, peisagisticãºi urbanism.


Metode dde eeliminare aa uumiditãþiidin zzidurile cclãdirilor

Cristina CÂMPIAN, Cãtãlin MOGA - UT Cluj-Napoca; Tiberiu STREZA - director SC RECON SRL

Metoda cchimic\Prima etapã a acestei proceduri

constã în practicarea de gãuri în zid,

de obicei, doar de o parte a acestuia

ºi la o anumitã adâncime pe

grosimea lui. În gãuri se introduc

tuburi speciale în care se injecteazã,

sub presiune, rãºini speciale, astfel

încât se formeazã o barierã chimicã

ce împiedicã umiditatea capilarã ºi

satureazã partea de zid tratatã.

Procesul de dezumidificare poate

fi dificil deoarece produsul injectat nu

penetreazã uniform în suprafaþa afec-

tatã de umiditate. De asemenea,

zidurile tratate sunt adesea foarte

vechi ºi pot avea crãpãturi verticale

sau gãuri care împiedicã rãºinile injec-

tate sub presiune sau gravitaþional sã

se repartizeze în mod uniform în zid.

Chiar ºi doar câteva puncte netratate

permit umiditãþii sã treacã ºi compro-

mit întregul tratament.

Un al doilea procedeu chimic

constã în utilizarea de mortare spe-

ciale care usucã zidul fãrã a stopa

umiditatea capilarã, favorizând evapo-

rarea. Acest tip de mortar nu poate fi

însã folosit împreunã cu procedeul

anterior, cel al barierei chimice cu

gãuri practicate în zid.

Ambele proceduri chimice trebuie

reaplicate dupã 2-5 ani, pentru cã nu

sunt metode definitive, iar umidi-

tatea reapare.

Metoda eelectro-oosmotic\Una dintre cele mai cunoscute

proceduri de acest tip constã în

introducerea în ziduri a unor ele-

mente din cãrãmidã de formã trape-

zoidalã, triunghiularã sau rotundã,

numite „sifon”. Ele conþin în cavi-

tatea internã o micã plãcuþã de

cupru, al cãrei rol este de a atrage

umiditatea, apa rezultatã din acest

proces fiind transferatã spre exterior

datoritã înclinaþiei acestor elemente.

Dupã o perioadã de mare populari-

tate (mai multe clãdiri publice ºi biserici

din Europa mai poartã încã semnele

acestei metode), ea a fost complet

abandonatã deoarece plãcuþele de

cupru se corodau ºi nu mai erau capa-

bile sã îndeplineascã cerinþele pentru

care au fost dispuse în zid.

Un alt procedeu, folosit mai ales în

Elveþia, constã în înconjurarea întregii

clãdiri cu cabluri conductoare din

cupru, conectate la niºte piese reali-

zate tot din cupru, care sunt introduse

în ziduri, la intervale determinate.

Aceste cabluri sunt apoi inserate în

teren, astfel încât sã se creeze o mare

diferenþã de potenþial care scoate,

practic, umiditatea din ziduri.

Metoda ffizic\Metoda constã în secþionarea

pereþilor din cãrãmidã, introducerea

unei folii hidroizolatoare, împãnarea

Una dintre marile probleme cu care ne confruntãm la clãdirile vechi sau la monumentele istorice esteumiditatea ascendentã cauzatã de apa care migreazã în pereþi, din diferite surse aflate în fundaþie sau în sol.

Umiditatea ascendentã duce la modificãri evidente ale proprietãþilor materialelor: cãrãmizi sfãrâmicioase,armãturi corodate etc.

Existã mai multe procedee care încearcã sã rezolve aceastã situaþie, ele putând fi clasificate în urmãtoarelemetode: chimice, electro-osmotice ºi fizice.

Foto 1: Folie ºi pene pentru împãnarea ziduluicontinuare în pagina 70

Anul 2005 aduce cu sine multenoutãþi la Baumit România. Unadintre cele mai importante esteîmbogãþirea gamei de vopselepentru interior, produse realizate delaboratorul propriu Baumit România,împreunã cu laboratorul central alfirmei-mamã din Austria.

Astfel, în plus faþã de vopseleleBaumit deja cunoscute din aniianteriori, ºi anume vopseaualavabilã Standard ºi vopseaualavabilã Extra, gama a fost comple-tatã cu urmãtoarele produse:

Grund pentru vopsea de interior -produs strict necesar în cazulaplicãrii vopselelor pe suporturi neu-niforme ºi cu o capacitate de absorbþieridicatã, cum sunt, de exemplu, pereþiide gips-carton;

Produsul este pigmentat în alb,astfel cã ajutã ºi la creºterea puteriide acoperire a straturilor de vopseace vor fi aplicate.

vopsea de in ter ior ECO -o vopsea din categoria vopseleloruzuale, cu un raport preþ-calitatefoarte bun.

De asemenea, pentru a puteasatisface chiar ºi cerinþele celor maipretenþioºi clienþi, pentru utilizarea înzone cu solicitãri ridicate (spaþiiumede, holuri, ºcoli etc.) va intra înproducþie, o nouã vopsea de interiordin gama Profi.

În acest fel, Baumit România leva prezenta clienþilor o gamã com-pletã de vopsele de interior, pentrutoate exigenþele ºi buzunarele, ºtiutfiind cã producerea în þarã a acestoraaduce cu sine ºi o reducere apreþurilor.

Vopselele vor putea fi colorate lainstalaþia electronicã de colorare,conform paletarului de culori“Colours of more emotion”.

Toate aceste vopsele permit ºi oaplicare cu instalaþii airless, cerinþãtot mai solicitatã în cadrul marilorinvestiþii, cu termene scurte depunere în funcþiune.

Vopselele de interior Baumit dingamele Extra ºi Profi se caracte-rizeazã prin capacitate de acoperireîntr-un singur strat, situaþie extremde favorabilã în cazul aplicãriimecanizate.

Gama întreagã de vopsele deinterior Baumit: Standard, ECO,Extra, Profi, precum ºi Grundul pentruvopselele Baumit se gãsesc în toate

lanþurile de magazine Carrefour,Bricostore, Praktiker, precum ºi ladistribuitorii Baumit din toatã þara.

Pentru oricare dintre acestevopsele aþi opta, vã garantãm, înprimul rând, o calitate excelentã,posibilitatea colorãrii într-o multitu-dine de culori, conform paletaruluiinternaþional “Colours of moreemotion”, ºi, nu în ultimul rând,preþuri accesibile.

CCuullooaarreeaa aadduuccee aarrmmoonniiee îînn vviiaa]]aa nnooaassttrr@@

SC Baumit România Com SRL, B-dul Iuliu Maniu nr. 600,

sector 6, RO 061129, Bucureºti, Tel.: 021-493.44.02/03/04

Fax: 021-434.06.48, E-mail: [email protected]



cu pene speciale fãrã afectarea

stabilitãþii clãdirii ºi injectarea cu mortar.

Aceastã metodã este una radicalã,

care rezolvã definitiv problema umi-

ditãþii ascendente, deoarece se

creeazã o barierã izolatoare în tãie-

tura practicatã la baza zidului.

Metoda este cunoscutã sub denu-

mirea de COMER, dupã numele

companiei din Italia care a elaborat-o

ºi dezvoltat-o, RECON fiind reprezen-

tantul sãu în România.

Ea a fost aplicatã, deja, cu bune

rezultate la clãdiri ºi monumente din

Germania, Austria, Franþa, Marea

Britanie ºi România.

Metoda poate fi folositã pentru

ziduri exterioare sau interioare reali-

zate din cãrãmidã, tuf, beton, diferite

tipuri de blocuri ceramice.

Prima etapã constã în înde-

pãrtarea, pe o anumitã înãlþime, a

mortarului de la suprafaþa zidului.

Dacã acest mortar se prezintã în

condiþii deosebit de proaste, este

mai bine sã fie îndepãrtat înainte de

realizarea tãieturii, pentru a facilita

astfel procesul de evaporare.

Se practicã apoi o tãieturã la

baza zidului, pe lungimi determinate,

cu un utilaj special de tãiere care

funcþioneazã cu un lanþ cu dinþi dia-

mantaþi. În tãieturã (fanta orizontalã)

se introduce o folie specialã. Aceasta

acþioneazã ca o barierã împotriva

umiditãþii ascendente (foto 1).

Un asemenea tip de operaþie a

fost realizat la mai multe palate din

oraºul Veneþia, atacate de umiditatea

lagunei (ex. Palazzo Grassi).

Utilizarea foliilor creeazã o bari-

erã izolatoare perfectã cu proprietãþi

dielectrice excelente, o buna inerþie

chimicã ºi o idealã rezistenþã la

compresiune.

Pene realizate dintr-un material spe-

cial sunt apoi introduse pentru a asigura

stabilitatea zidului în tãieturã (foto 1).Procedeul mai implicã ºi apli-

carea unui mortar special injectat întãieturã la o presiune de maximum2 atmosfere (figura 2).

În România metoda a fost apli-catã cu succes la mai multeinvestiþii. Iatã, în continuare, câtevasituaþii concrete de tratare a zidurilorafectate de umiditate. Clãdiri vechi,monumente istorice, chiar un castelcare au fost reabilitate folosindaceastã metodã, au devenit, practic,construcþii noi (foto 3, 4, 5).

Toate aceste clãdiri se comportã

excelent în continuare, umiditatea

nu a reapãrut, iar condiþiile de

exploatare ºi comportare sunt dintre

cele mai bune.

Bibliografie1 *** Agrement tehnic nr.007-

03/051-1999 – S.C. RECON SRL,

Cluj-Napoca, privind metoda de

eliminare a umiditãþii din pereþii de

cãrãmidã ai clãdirilor , INCERC Cluj.

2. Streza T., Câmpian Cr.,

„Tehnologia COMER de eliminare a

umiditãþii din ziduri”, 26-28 aprilie

2002, „SIBSTIL 2002”, Sibiu.

Foto 2: Introducerea foliei ºi a penelorîn tãietura practicatã în zid

Foto 3: Peretele grãdiniþei evanghelicedin Oradea, atacat de umiditate.

Foto 4: Acelaºi perete, în urma aplicãrii metodei

Foto 5: Castelul de la Arcalia, jud Bistriþa-Nãsãud - Staþiunea de cercetãri biologice

Universitatea Babeº Bolyai, înainte ºi dupãexecutarea lucrãrilor



LAZARIDIS MMARMURÃ ªªI GGRANIT SS.A.

Firma SC LAZARIDIS MARMURÃªI GRANIT SA a luat fiinþã în anul1992 sub numele de PASKALISS.A., având ca obiect de activitateimportul ºi comercializarea de piatrãnaturalã – marmurã, granit, ºist –fiind decisã de la început sã vinã înîntâmpinarea clienþilor cu oferteatractive pentru asemenea materialede construcþii, la cel mai avantajosraport preþ-calitate.

Executãm lucrãri la dimensiunileºi caracteristicile dorite de clienþi ºi,în funcþie de scopul final al con-strucþiei, îi consiliem pentru a alegematerialul potrivit. La cerere, materi-alul poate fi supus unor prelucrãrispeciale, cum ar fi: ºlefuirea can-turilor în diferite forme, decupaje ºitãieturi speciale pentru compunereadiverselor forme de pardoseli.

Materialele oferite de firma noastrãpot fi folosite pentru diferite tipuri deconstrucþii, fiind utilizate atât pentruspaþiile interioare (pardoseli, pereþi,scãri, mese, lavoare de baie, blaturide baie ºi bucãtãrie, glafuri etc.), câtºi pentru placarea exterioarã aclãdirilor ºi a spaþiilor înconjurãtoare(pereþi exteriori, pavaje, alei, monu-mente, obiecte decorative), întrucâtpiatra naturalã este bine cunoscutãpentru rezistenþa ridicatã la diferitelevariaþii ale condiþiilor atmosferice.

Angajaþii firmei noastre formeazão echipã de profesioniºti ce vorreprezenta un real sprijin în atin-gerea obiectivelor pe care vi le pro-puneþi. Echipa noastrã va fi prezentãla sediul dumneavoastrã, pentrunegocierea preþurilor ºi prezentarea

produselor din pia-trã naturalã carese preteazã cel maibine la realizareaconstrucþiei dorite.

SC LAZARIDISMARMURÃ ªIGRANIT SA deþineun portofoliu demnde invidiat, dovadãfiind numeroaselelucrãri realizatedi rect sau subantrepriza celormai cunoscute firme

de construcþii din þarã. Dintre acestelucrãri, putem aminti: „Neocity Tower”– Alpha Bank Bucureºti, sediul “Grivco”Bucureºti, sediul “Porsche” Pipera,sediul “Bog’Art Center” Bucureºti,sediul “Mobifon” Bucureºti, sediul“Asigurãri Ion Þiriac” Bucureºti,hotel “Iaki” Mamaia ºi lista continuã.

Succesul nostru se bazeazã pecalitate, preþuri accesibile, prompti-tudine ºi seriozitate.

În concluzie, putem afirma cãLAZARIDIS MARMURÃ ªI GRANIT SAnu este o simplã firmã, o veþi percepeca pe o mare familie, unde cuvântulare greutate, corectitudinea - unsusþinãtor, înþelegerea ºi rãbdareasunt bazele unei bune colaborãri cuclientul, poate chiar începutul uneidurabile relaþii de afaceri.

Despre proiectele noastre vomvorbi în numãrul viitor al revistei.

Vã aºteptãm la sediile noastre dinBucureºti-Otopeni, Calea Bucureºtilornr. 79A, tel. 021.266.46.57 ºi Bãicoi-Prahova, Str. Înfrãþirii nr. 111, Lilieºti,tel. 0244-26.87.44, pentru a vã convingepersonal de cele spuse mai sus.

Întotdeauna, cu consideraþiepentru clienþii noºtri,

Alexandrina Leca,Director General

Invitaþie

Piatra naturalã nu mai reprezintã o noutate pentru sectorul

construcþiilor. Faptul cã putem vorbi despre proiecte pentru

persoane fizice, realizate cu marmurã, granit, travertin ºi alte

pietre naturale, dovedeºte interesul mare pentru acest domeniu

care tinde sã devinã tot mai popular.

Calitãþile distincte privind durabilitatea în timp (de peste

50 de ani), paleta coloristicã deosebit de diversificatã, unici-

tatea materialului, întreþinerea uºoarã a suprafeþelor,

au condus la o foarte largã utilizare a pietrei naturale în

domeniul construcþiilor civile.


Cui nnu-ii pplace cce-ii ffrumos?

îînn ccee ccoonnsstt\\ ooffeerrttaa??Firma TOTAL GRAVURA executã

toatã gama de servicii de gravurã ºi

rutare mecanicã sau laser cu CO2:

Gravurã asistatã de calculator

sau laser cu CO2 în diverse materiale

(acrilic, ABS, alamã, aluminiu,

dibond, forex, plexiglas, marmurã,

granit, sticlã, cristal, lemn, piele º.a.)

Rutare cu frezã sau laser

Fotogravurã

Personalizãri de obiecte pentru

hoteluri ºi restaurante

Personalizãri de obiecte pro-

moþionale

Cãrþi de vizitã ºi invitaþii (car-

ton, plastic, piele).

TOTAL GRAVURA oferã, de

asemenea, o gamã foarte largã de

produse finite:

Signalecticã civilã ºi industrialã

(prin signalecticã, înþelegem plãcu-

þele informative sau de semnalizare)

Firme luminoase

Prolight-uri (iluminare în cant

pe mai multe culori)

Litere volumetrice

Obiecte promoþionale

Plachete ºi trofee aniversare º.a.

DDee ccee ggrraavvuurr\\??În comparaþie cu alte metode de

signmaking, gravura are foarte multe

avantaje:

permite folosirea unei game

foarte largi de materiale (plastic,

forex, plexiglas, inox, alamã, alu-

miniu, marmurã, sticlã, lemn, hârtie,

º.a) între care unele greu prelucra-

bile prin alte metode.

inscripþionarea se face în

material ºi nu pe material, asigu-

rând o duratã de viaþã mai mare ºi

automat costuri în timp mult mai

mici.

calitatea ºi precizia de execuþie

sunt foarte mari, iar timpul de exe-

cuþie este mic.

De mult timp ºi de numeroase ori, mulþi dintre noi ne-am exprimatdezacordul privind "inesteticul" în lucrãrile edilitar-gospodãreºti.Cu unele excepþii ce privesc recentele edificii administrative careau apãrut pe harta Bucureºtiului ºi a altor oraºe din þarã, peisajulurbanistic monoton creeazã ºi un mare disconfort în privinþa orien-tãrii în spaþiu, din cauza lipsei sau insuficienþei mijloacelor prin caresã identificãm adrese sau alte informaþii necesar a fi cunoscute.ªi acest lucru se referã nu numai la exteriorul clãdirilor, ci ºi la inte-riorul lor, unde orientarea în "a bate" la uºa potrivitã sau aflareaprimelor informaþii înainte de a începe un demers joacã un rolesenþial. Dar pentru ca toate semnalmentele la care ne referim sãexiste, trebuie sã funcþioneze ºi la noi firme specializate (ca în occi-dent) care sã execute produsele respective cu texte al cãror conþi-nut sã fie clar, concis, explicativ ºi estetic.

Iatã de ce semnalãm, în paginile revistei, existenþa unei societãþibucureºtene, care oferã asemenea produse de care ar fi bine sãbeneficiaþi ºi dumneavoastrã cât mai curând.


Mai concret, firma TOTAL GRAVURA

executã prin gravurã: plãcuþe de uºã,

plãcuþe de firmã, cifre ºi litere decu-

pate, numere de inventar, panouri de

comandã, plãcuþe pentru personal,

pentru interior sau exterior, cu pro-

tecþie la UV sau la diferite medii etc.

Se întrebuinþeazã materiale pre-

cum cele plastice cu dublu sau triplu

strat, specifice gravurii (un plastic

special compus din douã sau trei

straturi de diferite culori sau din

douã straturi, cel de la suprafaþã

fiind argintiu sau auriu), aluminiu

anodisat, alamã, forex, plexiglas,

marmurã, granit, sticlã, lemn º.a.

În interiorul gravurii poate fi aplicatã

ºi vopsea de diferite culori.

TOTAL GRAVURA executã

ddeeccuupp\\rrii ppeennttrruu mmaacchheettee..Ori, se ºtie cã orice construcþie

importantã se transpune, mai întâi,

într-o machetã.

Prin gravurã mecanicã sau laser

cu CO2 se executã decupãri pentru

machete de o precizie foarte mare ºi

o finisare de excepþie.

Gravura folositã pentru decu-

parea materialului înseamnã costuri

mult mai mici, în comparaþie cu lucrul

manual. Prin eliminarea erorilor

umane, nu mai apar rebuturi de

material; scad astfel ºi costurile

cu materia primã. În plus, nu este

necesarã angajarea de personal

calificat pentru execuþia acestor

lucrãri, deci se reduc costurile cu

forþa de muncã.

S.C. TOTAL GRAVURA S.R.L.Sediu: str. Bãltiþa nr. 2, bl. B18, sc. C, ap. 72, sector 4, BucureºtiPunct de lucru: str. ªoimuº nr. 18, sector 4, Bucureºti

Tel./Fax: 021-636.59.22 E-mail: [email protected]: 0745-18.64.74 [email protected]

0788-13.97.64 Internet: www.totalgravura.ro

Am încercat sã ilustrãm ideile din acest text cu câteva fotografii ale produselor executate la TOTALGRAVURA.Pânã la urmã însã, nici cuvintele, nici imaginile de faþã nu sunt suficient de elocvente. Cel mai bine ar fi sãapelaþi la specialiºtii firmei, pentru a vi le arãta pe viu ºi a le executa ºi pentru dumneavoastrã.


(continuare din numãrul anterior)Clãdirile diferã de produsele

industriale obiºnuite prin complexi-tatea deosebitã, durata lungã deviaþã ºi prin unicitate.

Abordarea clasicã a evaluãrii peciclul de viaþã trebuie considerabillãrgitã în cazul clãdirilor, în douãdirecþii:

a) limitele de timp ale sistemului:construcþia începe cu exprimareanecesitãþii sociale ºi sfârºeºte cuevacuarea materialelor de con-strucþie dupã demolare;

b) limitele domeniului de acþiuneal sistemului: clãdirea creeazã, petimpul duratei sale de viaþã, oextragere constantã de materiale ºienergie din mediu ºi un flux larg ºiconstant de emisii înapoi cãtremediu. Limitele finale ale sistemuluicoincid cu ecosfera.

Astfel, relaþia construcþie-mediueste una deosebit de complexã.Totuºi, pentru a putea încuraja dez-voltarea unor construcþii cu impactscãzut asupra mediului ºi pentru acontribui la dezvoltarea durabilã, estenecesar sã se stabileascã mai multecriterii ºi o serie de indicatori deevaluare a performanþelor de mediuale clãdirilor, cu o exprimare cantita-tivã, cu ajutorul cãrora sã se poatãcompara diferite construcþii sau vari-ante de proiectare a acestora.

Un cadru general de evaluare demediu a construcþiilor trebuie sãcuprindã urmãtoarele criterii pedomenii de performanþã (grupe deindicatori):

A. Consumul de resurse cuprindeperformanþe legate de epuizarearesurselor naturale;

B. Impactul de mediu - perfor-manþe care descriu efecte ale con-struirii, exploatãrii ºi demolãrii clãdiriiasupra sistemelor naturale;

C. Calitatea mediului interior -performanþe legate de caracteristi-cile clãdirii, care afecteazã sãnã-tatea ºi confortul ocupanþilor;

D. Calitatea în serviciu - performanþelegate de caracteristicile clãdirii,care favorizeazã adaptabilitatea,flexibilitatea, controlabilitatea ºimentenabilitatea;

E. Economia - performanþe legatede costurile pe ciclu de viaþã alclãdirii.

În cadrul acestor domenii de per-formanþã, indicatorii sunt structuraþipe niveluri ierarhice, dupã cumurmeazã:

A. CConsumul dde rresurseCONSUMUL SPECIFIC DE ENERGIE

PRIMARÃ PE CICLU DE VIAÞÃ ALCONSTRUCÞIEI (kWh/m2) SAU ANU-AL (kWh/m2a) este format din urmã-toarele categorii:

energia necesarã produceriiiniþiale a clãdirii (energia iniþialãînglobatã);

energia necesarã întreþinerii/reabilitãrii clãdirii de-a lungul durateide existenþã (energia repetitivãînglobatã);

energia necesarã pentrucondiþionarea (încãlzire, rãcire, venti-lare) ºi iluminatul spaþiului interior ºipentru funcþionarea echipamentelor(energie de exploatare);

energia pentru demolare ºidepozitarea deºeurilor (energie deretragere).

Estimarea consumului de energiepe ciclu de viaþã trebuie sã se referela energia primarã, adicã sã ia înconsiderare ºi energia de producereºi transport.

Pentru a facilita calculul acestuiindicator, se pot lua în considerarenumai energia iniþialã înglobatã ºienergia de exploatare, deoarece:

energia repetitivã înglobatãnecesitã o analizã detaliatã afrecvenþei ºi amplorii reparaþiilor ºiînlocuirilor materialelor ºi ansam-blurilor componente;

energia de retragere reprezintão proporþie relativ micã în energia peciclu de viaþã, în plus existã ºi incer-titudinea privind practicile de demo-lare din viitor.

Pentru energia înglobatã înmaterialele de construcþie existãbãnci de date, cum ar fi "EMIL" aUniversitãþii din Essen, care prezintãvalori (în MJ/kg) ale energiei speci-fice consumate pentru producereadiferitelor materiale de construcþii.La aceste valori trebuie adãugatevalorile consumului de energie pen-tru transportul ºi punerea în operã amaterialelor respective. Estimareaenergiei iniþiale înglobate se poateface ºi cu ajutorul programelor decalcul bazate pe evaluarea cicluluide viaþã al construcþiilor (LCA - LifeCycle Assessment), cum ar fi : ECO-QUANTUM (Olanda), ECO-PRO(Germania), EQUER (Franþa) ºiATHENA (Canada). În lipsa acestora,o estimare grosierã se poate facefolosind datele din tabelul 1.

Pentru calculul energiei deexploatare se vor folosi programe decalcul validate ºi riguroase. Pentruclãdirile de locuit, se poate folosiprogramul EPIQR, care face calcululbilanþului termic conform normeieuropene EN 832 "Comportarea ter-micã a clãdirilor". De asemenea, înurmã cu doi ani a fost adoptatã ometodologie româneascã de calculal consumului anual de cãldurã pen-tru încãlzirea spaþiilor ºi prepararea

Principiile ddezvolt@rii ddurabile în cconstruc]ii (II)

INDICATORI PPRIVIND DDEZVOLTAREA DDURABILÃ ÎÎN CCONSTRUCÞIIing. Laura DUMITRESCU

Tabelul 1: Valori de referinþã pentru energia înglobatã (GJ/m2)


apei calde de consum, la elaborareacertificatului energetic al clãdirilorexistente, prin care acestea pot ficlasificate ºi notate în funcþie de efi-cienþa lor energeticã (consumul totalde cãldurã pentru încãlzirea spaþiilorºi prepararea apei calde menajere).

Grilele de clasificare energeticã aclãdirii în funcþie de consumul decãldurã specific anual sunt prezen-tate în figura 1.

UTILIZAREA TERENULUI ªI SCHIM-BAREA VALORII ECOLOGICE AAMPLASAMENTULUI:

Suprafaþa de teren ocupatãde construcþie ºi amenajãrile afe-rente (m2/persoanã).

Schimbarea valorii ecologicea terenului, indicator careestimeazã mãsurile prevãzutepentru a menþine sau a îmbunãtãþicaracteristicile naturale ale zoneiamplasamentului.

CONSUMUL DE APÃ ÎN EXPLOA-TARE (m3/persoanã), volumul decalcul fiind cel anual de apã potabilãfurnizatã.

CONSUMUL DE MATERIALE:Menþinerea clãdirii existente

pentru noi utilizãri (% suprafaþãutilã), indicator ce estimeazã pro-porþia în care o clãdire existentã afost reþinutã ºi integratã într-o nouãconstrucþie.

Utilizarea în construcþie amaterialelor recuperate sau cu unconþinut reciclat mare (% greutatemateriale).

Cantitatea de materiale pre-vãzute a fi recuperate sau reciclateîn cazul demolãrii construcþiei(% greutate materiale).

B. IImpactul aasupra mmediuluiEMISIILE DE GAZE CU EFECT DE

SERÃ (kg CO2 echivalent/m2a); valoa-

rea emisi i lor de gaze cu efect

de serã este obþinutã prin împãrþireaenergiei pe tipuri de combustibil ºiprin multiplicarea cu factorii deemisie regionali, corespunzãtoripentru diferitele surse de com-bustibil, toate calculele fiind bazatepe consumul de energie primarã ºiluând în considerare cele mai impor-tante gaze cu efect de serã: CO2,NOx ºi CH4.

EMISIILE DE GAZE CU EFECT DEDISTRUGERE A STRATULUI DE OZON(kg CFC-11echivalent/m

2a); indica-torul estimeazã cantitatea totalã deagenþi frigorifici utilizaþi la echipa-mentele mecanice de rãcire în scopde condiþionare ºi pe cea de halonifolosiþi la stingerea focului, rezultatulfiind obþinut prin înmulþirea cantitãþiifiecãrui poluant cu valoarea poten-þialului sãu de distrugere a ozonului.

EMISIILE DE GAZE CAREC O N D U C L A A C I D I F I E R E(kg SO 2 echivalent/m

2a), indicatorobþ inut cu a jutoru l va lor i lorpotenþialelor de acidifiere pentru ceimai importanþi poluanþi (oxizi deazot, oxizi de sulf, hidrocarburinearse etc.), emiºi în timpul produ-cerii materialelor de construcþie sauarderii combustibililor fosili.

DEªEURILE SOLIDE (m2 suprafaþãdestinatã depozitãrii ºi manipulãriideºeurilor reciclabile ºi suprafaþãdestinatã compostãrii).

EFLUENÞII LICHIZI:Debitele de apã pluvialã în

canalizarea orãºeneascã. Debitele de apã uzatã mena-

jerã în canalizarea orãºeneascã.IMPACTUL ASUPRA AMPLASA-

MENTULUI ªI A PROPRIETÃÞILORADIACENTE:

Condiþii adverse ale vântuluila sol, în jurul clãdirilor înalte, indi-cator ce se referã la prezenþa sauabsenþa aspectelor de proiectare, înprincipal, la înãlþimea ºi geometriaclãdirii, în scopul minimizãrii efec-telor adverse ale vântului la sol.

- Interferenþa cu accesul lalumina zilei a clãdirilor alãturate;estimarea potrivit cãreia dacã clãdireastudiatã permite un nivel acceptabilde acces la lumina zilei a propri-etãþilor învecinate se face prin inter-mediul valorii unghiului vertical decer acoperit, vãzut de la cea maiapropiatã clãdire.

- Interferenþa cu accesul lalumina soarelui de iarnã a lclãdirilor alãturate, indicator expri-mat în procente suprafaþã de faþadãa clãdiri i învecinate, care este

umbritã de clãdirea studiatã laora 12, în ziua solstiþiului de iarnã(22 decembrie).

C. CCalitatea mmediului iinteriorCALITATEA AERULUI ªI VENTI-

LAREA:Controlul umiditãþii, indicator

ce evalueazã aspectele de proiec-tare care sunt destinate sã mini-mizeze acumularea umiditãþii îninteriorul anvelopei clãdirii.

Controlul poluanþilor; indica-torul evalueazã mãsur i le deproiectare în scopul minimizãrii saueliminãrii poluanþilor interiori lasursã.

Ventilarea ºi furnizareaaerului proaspãt (h-1).

CONFORTUL TERMIC:Temperatura aerului (K)Temperatura medie radiantã (K)Umiditatea relativã (%)Miºcarea aerului (m/s)

ILUMINATUL NATURAL ªI ARTIFI-CIAL ªI ACCESUL VIZUAL

Asigurarea iluminatuluinatural ; indicatorul estimeazãvaloarea medie a factorului deluminã de zi (ez= Eint/Eextx100%)pentru unitatea funcþionalã aflatã laprimul nivel al clãdirii.

Nivelurile iluminatului însuprafeþele publice (lux).

Accesul vizual la exterior,exprimat prin distanþa maximã înmetri pânã la care accesul vizualcãtre exterior nu este obstrucþionat.

Intimitatea vizualã faþã deexterior, indicator ce evalueazã dis-tanþa minimã în metri pânã la feres-trele unei clãdiri învecinate.

Accesul direct la luminasolarã.

ZGOMOTUL ªI ACUSTICA SPA-ÞIILOR INTERIOARE

D. CCalitatea îîn sserviciuFLEXIBILITATEA ªI ADAPTA-

BILITATEA, indicator ce se referã la:uºurinþa adaptãrii sistemelor tehniceale clãdirii (încãlzire, rãcire, venti-lare, cablu, iluminat) la schimbareacerinþelor ocupanþi lor; uºurinþareconfigurãrii spaþiilor interioare aleunitãþilor funcþionale; pretabilitateaplanului structurii, a înãlþimii nive-lurilor ºi a capacitãþii portante aplanºeelor la schimbãri majore în uti-lizãrile viitoare; adaptabilitatea laviitoare schimbãri în tipul energieifurnizate (introducerea tehnologi-ilor bazate pe folosirea energieiregenerabile).

Fig. 1: Grilele de clasificare energeticã (scalaenergeticã) în funcþie de consumul de cãldurãspecific anual (cf. NP 049-2000)



CONTROLABILITATEA SISTE-MELOR, indicator ce estimeazãposibilitatea exercitãrii controluluiasupra sistemelor de încãlzire ºirãcire din diferite încãperi, precum ºidacã nivelul automatizãrii clãdiriieste corespunzãtor complexitãþiisistemului.

MENÞINEREA PERFORMANÞELOR -indicatorul evalueazã mãsurile deproiectare, care au în vedere:

protejarea materialelor, a com-ponentelor ºi ansamblurilor clãdiriide acþiunea distructivã a soarelui,variaþiilor de temperaturã, ploii ºivântului;

accesul corespunzãtor la sis-temele tehnice, la materialele ºielementele de construcþie pentruîntreþinere ºi înlocuire;

abilitatea de a menþine para-metrii critici de performanþã încondiþii excepþionale;

mãsurarea ºi monitoringul per-formanþei (monitorizarea para-metrilor de performanþã ai sistemelor,sisteme de detectare a pierderilor deapã ºi gaz, mãsuri de reducere apierderilor de agenþi frigorifici).

CALITATEA AMENAJÃRILOR, indi-cator ce se referã la nivelul amena-jãrilor pentru relaxare ºi recreere,activitãþi de grãdinãrit, practicareaunor sporturi, precum ºi la calitateaspaþiilor de parcare.

E. PPerforman]a eeconomic\Pentru cât mai mulþi dintre indi-

catorii enumeraþi mai sus, trebuiestabilite niveluri de performanþã(valori cantitative), care sã ia în con-siderare o serie de aspecte:

dacã este cazul unei construcþiinoi sau al reabilitãrii unei construcþiiexistente;

destinaþia clãdirii (nivelurile vorfi diferite în cazul unui spital faþã de oclãdire de locuit sau un magazin, deexemplu);

dacã este vorba de o con-strucþie obiºnuitã sau de una cu con-sum redus de energie (de t ip"passive house" sau "low energyhouse" - solar architecture) etc.

În continuare, va fi prezentatmodul de calcul al câtorva indicatoriîn cazul unei clãdiri de învãþãmântdin municipiul Iaºi.

STUDIU DE CAZUTILIZAREA INDICATORILOR ÎN

CAZUL UNEI CLÃDIRI DEÎNVÃÞÃMÂNT

Clãdirea a fost executatã în anii ’70ºi se dezvoltã pe parter ºi trei etaje,la nivelul al patrulea fiind unamfiteatru (fig. 2). Structura derezistenþã este din diafragme verti-cale ºi orizontale de beton armat, cubulbi ºi stâlpi în planul faþadelor.

Clãdirea are o suprafaþã utilã de3.222 m2, un volum încãlzit de12.185 m3 ºi ocupã o suprafaþã deteren de 786 m2.

Pentru a evalua performanþele demediu ale acestei clãdiri, au fost cal-culate valorile a patru indicatori, carese referã la consumul de energieprimarã, suprafaþa de teren ocu-patã, consumul de apã ºi emisiilede gaze cu efect de serã dinexploatarea clãdirii, rezultateleobþinute fiind prezentate în tabelul 2.

a) Consumul specific anual deenergie primarã pentru exploatareaclãdirii

Energia asociatã cu exploatareaclãdirii (iluminat, încãlzire-rãcire,ventilare etc.) reprezintã, de obicei,cea mai mare parte a consumului deenergie pe ciclul de viaþã.

Reducerea energiei de exploatareeste una dintre cele mai importantecerinþe de performanþã ale clãdirilor"verzi". Indicatorul cuprinde:

consumul de energie pentruîncãlzire, ventilare ºi condiþionareaaerului;

consumul de energie pentruiluminatul clãdirii ºi al amplasa-mentului;

consumul de energie pentrufuncþionarea echipamentelor;

consumul de energie pentruîncãlzirea apei calde.

Rezultatul este exprimat:raportat la unitatea de supra-

faþã (kWh/m2a);raportat la unitatea de suprafaþã

ºi la milioane de ore-persoanã deocupare anualã a clãdirii (maph -mil l ion annual person hours)(kWh/m2 maph).

Suprafaþa de calcul este supra-faþa utilã netã.

Pentru estimarea consumului deenergie s-a utilizat metodologiarecomandatã de Normativul pentruexpertizarea termicã ºi energeticã aclãdirilor NP 048-2000. A rezultat unconsum specific de energie termicãde 335 kWh/m2a pentru încãlzireaspaþiilor, la care se adaugã un con-sum specific de energie electricãpentru iluminat de 1,39 kWh/m2a.Considerând randamentele detransformare a energiei primare înenergie finalã de 55% pentru ener-gia termicã, respectiv de 30% pentruenergia electricã, se obþine valoareatotalã a consumului anual specific deenergie pentru exploatarea clãdiriide 614 kWh/m2a. ªtiind cã pentruproducerea a 10 kWh energie seconsumã 1 litru de combustibil lichidsau 1 m3 gaz metan, rezultã cã pen-tru o duratã medie de viaþã a con-strucþiei de 50 ani vor trebui folosiþi9,9 mil. m3 de combustibil (petrol saugaz metan), ceea ce reprezintã ocifrã impresionantã, atât prin prismaconsumului de resurse, cât ºi a cos-turilor aferente.

b) Suprafaþa netã de teren ocupatde clãdire ºi amenajãrile aferente

Suprafaþa de teren ocupatã deconstrucþie este un factor important,care contribuie la reducerea infiltrãriinaturale a apei ºi, de aceea,înrãutãþeºte h idro logia localã

Tabelul 2: Valorile indicatorilor de estimare a performaþelor de mediu

Notã: maph - milioane de ore-persoanã anual

Fig. 2: Vedere de ansamblu a clãdirii



ºi biodiversitatea. Suprafaþa utilizatãtrebuie sã fie minimã ºi trebuie evi-tatã ocuparea terenurilor agricolesau cu valoare ecologicã ridicatã.Indicatorul cuprinde suprafaþa deteren utilizat pentru construcþie, par-cãri ºi drumuri de acces ºi esteexprimat în m2/persoanã, bazân-du-se pe gradul de ocupare proiec-tat al clãdirii. Suprafaþa de calculreprezintã suprafaþa construitã aclãdirii ºi suprafeþele pavate (supra-faþa acoperiºului care oferã beneficiiecologice substanþiale poate fiscãzutã din aceastã valoare).

c) Consumul anual de apã înexploatare

Continua creºtere a numãruluicentrelor urbane ºi exploziademograficã necesitã cantitãþi con-siderabile de resurse de apã. Reduce-rea consumului de apã descreºtepresiunea asupra resurselor de apãºi a instalaþiilor de epurare, scãzând,de asemenea, ºi cerinþele de energie.În clãdiri sunt folosite cantitãþiînsemnate de apã potabilã, con-sumul fiind mai mare în cazul în carenu se practicã contorizarea sepa-ratã. Indicatorul se exprimã:

raportat la numãrul ocupanþilor(m3/persoanã);

raportat la milioane de ore-per-soanã anual (m3/maph).

Volumul de calcul este volumulde apã potabilã, furnizat anual.

d) Emisiile specifice anuale degaze cu efect de serã din exploa-tarea clãdirii

Creºterea încãlzirii globale ºischimbarea climei se datoreazã,în mare mãsurã, efectului de serãasociat cu activitãþile umane. Princi-palele emisii din clãdiri care exacer-beazã efectul de serã sunt dioxidulde carbon, metanul ºi oxizii de azot.Emisiile de gaze cu efect de serãtrebuie imediat reduse cu 60-80%pentru a stabiliza concentraþiile lor lanivelurile actuale. Emisiile asociatecu exploatarea reprezintã cea maimare proporþie a emisiilor pe ciclulde viaþã al clãdirii. Mãrimea emisiilorde gaze cu efect de serã variazãdirect proporþional cu energia deexploatare pentru încãlzire, rãcire,ventilare, iluminat ºi funcþionareaechipamentelor. Valoarea acestoraeste obþinutã prin împãrþirea energieipe tipuri de combustibil ºi prin multi-plicarea cu factorii de emisie regio-nali corespunzãtori pentru diferitelesurse de combustibil.

Toate calculele sunt bazate peconsumul de energie primarã,

necesitând folosirea unor factori deconversie regionali ºi luând în con-siderare cele mai importante gazecu efect de serã: CO2, NOx ºi CH4.

R e z u l t a t u l e s t e e x p r i m a tî n k g C O 2 e c h i v a l e n t / m 2 º i î nk g C O 2 e c h i v a l e n t / m 2 m a p h ,relaþia de calcul pentru cantitateade CO2echivalent fiind de forma:

kg CO2 echivalent = kg CO2 +(g NOx x 150 + g CH4 x 63)/1000.

În cazul studiat, au fost disponi-bile doar datele cu privire la emisiilede CO2, factorii de emisie utilizaþifiind cei recomandaþi de G. Hauser(1996). Presupunând cã o treime dinenergia termicã este obþinutã pebazã de petrol (factor de emisie f =0,298 kg CO2/kWh), iar douã treimi,pe bazã de gaz metan (f = 0,221 kgCO2/kWh) ºi considerând factorul deemisie la producerea energiei elec-trice de 0,613 kg CO2/kWh, rezultã ovaloare totalã a emisiilor specificeanuale de CO2 din exploatareaclãdirii de 153 kg CO2/m2a, respectiv24.648 tone CO2 în decursul a 50 deani de exploatare.

În mod evident, modernizareaacestei clãdiri se impune.


CCs-urile de capacitate micã –uºoare, puternice, robuste

Design-ul simplu, solid al modelelor CC250 ºi CC550le face nu doar foarte uºoare, ci ºi extrem de robuste ºide încredere.

Aceste modele suntideale pentru ataºareape miniexcavatoare ºi suntuºor de folosit.

Caracteristici:un bun raport perfor-

manþã-greutate;poziþionare rapidã

datori tã capacitãþ i i derotaþie mecanicã la 360°;

posibilitatea înlocuiriilamelor;

plãci de pulverizare (mãrunþire)opþionale, disponibile pentrumodelul CC 550.

Utilizãri:pentru demolãri uºoare, ca de

exemplu: elemente mici de betonuºor armat, zidãrie;

eficiente, în mod special,pentru degajarea ºi reconstrucþiainterioarelor.

CCs-urile de capacitate mare –puternice, rapide, modulare

Toate modelele de la CC 1501 în sus sunt optimizateFEM, pentru a face faþã celor mai grele solicitãri. Corpulîn care este montat cutterul (cuþitul) este prevãzut cu doicilindri hidraulici puternici, cu valve de vitezã, care sãasigure timpi minimi per ciclu. Design-ul modular permiteca fiecare unitate sã fie echipatã cu cleºti diferiþi, înfuncþie de necesitãþi.

Caracteristici:douã variante de cleºti (U= universal, pentru beton ºi

armãturi; S = Steel,pentru grinzile deoþel);

proiectat cuun cleºte simplu ºiunul dublu, ceea ceprevine distrugerilerezultate din tensiu-nile de curbare careapar în timpul tãie-turii ºi simplificãmanipularea;

Dezvoltarea, în ultimii ani, a maºinilor ºi echipamentelor specializate atransformat demolarea mecanizatã într-un proces precis, rentabil ºi rapid.

Acolo unde antreprenorii au nevoie sã reducã zgomotul ºi vibraþiileîn timpul demolãrii, sã asigure o mare precizie în demolarea selectivã ºievacuarea materialelor rezultate sau au de-a face cu beton, armãturi ºichiar grinzi de oþel în cadrul aceluiaºi proces, foarfecele hidraulice,pulverizatoarele, multi-grapplerele ºi tãietoarele de deºeuri – echipa-mente pentru demolare silenþioasã – oferã soluþia.

Din cauza creºterii costurilor pentru terenurile ocupate, reciclareamaterialelor de construcþii a devenit o afacere profitabilã. Utilajele pen-tru demolare silenþioasã pot fi folosite, de asemenea, pentru a mãrunþi ºisepara betonul, armãturile ºi pentru a tãia oþelul în bucãþi de dimensiunipotrivite pentru încãrcarea cuptoarelor.

În plus, acþionarea cu vibraþii reduse a acestor utilaje micºoreazã ten-siunea nu doar la braþe ºi platforme, dar ºi la nivelul manipulanþilor(operatorilor), îmbunãtãþind semnificativ productivitatea lor ºi capaci-tatea de concentrare pe durate mai lungi.

ATLAS COPCO ºi-a extins sistematic gama de produse, pentru afurniza foarfece hidraulice, pulverizatoare, multi-grapplere ºi tãietoare dedeºeuri din toate clasele de mãrime ºi performanþã.

...vã oferãEchipamentele ppentru ddemolare ssilenþioasã

de lla AATLAS CCOPCO

CC – FOARFECE HIDRAULICE


doi cilindri hidraulici care asigurã un flux optim deputere în timpul zdrobirii (mãrunþirii);

rotire hidraulicã la 360°, cu protecþie de supra-încãrcare;

valve de vitezã care asigurã timpi scurþi/ciclu;înlocuire rapidã a pãrþilor supuse uzurii (dinþi ºi

lame), cu ajutorul dotãrilor on-board;corp al cutterului extrem de robust.

Utilizãri pentru varianta U:demolãri de clãdiri cu grad uºor pânã la mediu, beton

armat, de la uºor la mediu, zidãrie densã;demolãri industriale grele, elemente de beton

puternic armate;tãierea grinzilor de oþel;secþionarea secundarã;separarea materialelor.

Utilizãri pentru versiunea S:tãierea structurilor metalice (secþiuni în structuri din

oþel standard).

SC – TÃIETOARE DE DEªEURI (scrap cutters) –mici, dar puternice

Cu design-ul compact al lamei ºi un cleºte mobil,tãietoarele de deºeuri SC pot dezvolta forþe tãietoaresemnificativ superioare, în comparaþie cu tãietoarele cudoi cleºti mobili ºi lame lungi. Forþe mai mari de tãiereînseamnã rate de tãiere mai mari, ceea ce, în cele dinurmã, deschide perspective pentru o gamã largã deaplicaþii. Tãietoarele SC nu sunt doar puternice ºi versatile;ele asigurã o productivitate ºi o fidelitate deosebite.

Caracteristici:o foarte bunã forþã de tãiere pe toatã lungimea

lamei;cilindru puternic;rotire hidraulicã la 360°, care asigurã o poziþionare

rapidã ºi precisã;

timpi scurþi/ciclu;

componente solide, extrem de rezistente;

lame înlocuibile.

Utilizãri:

tãierea structurilor din metal (grinzi,

secþiuni, cabluri, tije);

demolãri cu miniexcava-

toare ori roboþi pentru demo-

lare, în interiorul clãdirilor

ºi în perimetre contami-

nate (uzine chimice,

centra le atomoelec-

trice).


Tehnologiea de hidrodemolare,utilizând instalaþii cu pompe de înaltãpresiune, a pãtruns în ultimii ani dince în ce mai mult în domeniul con-strucþiilor, determinând tot mai mulþiagenþi economici sã o foloseascã.

La nivel naþional însã, se con-statã, deocamdatã, o anumitã reti-cenþã în utilizarea acestei tehnologii.Fie din cauza sumarei informãri, fiedin cauza spiritului de conservare,de neacceptare a noului, firmele deconstrucþii apeleazã încã la mijloaceletradiþionale de demolare care nurãspund întotdeauna cerinþelor impuse.

Existã situaþii în care tehnicile dedemolare binecunoscute (demo-larea cu mijloace mecanizate, cuciocanul pneumatic, tãierea cu firabraziv, tãierea cu disc etc.) nu pot fiaplicate sau dacã da, acest lucru seface cu eforturi financiare ºi umanesuplimentare. Spre exemplu, poateapãrea necesitatea ridicãrii unoreºafodaje complexe sau cu volum ºimasã mari, utile susþinerii echipa-mentului de lucru ºi a muncitorilor,sau pot interveni implicaþii serioaseîn deteriorarea mediului.

Pot fi date nenumãrate alte exemplecare susþin utilizarea tehnologiei dehidrodemolare, pentru situaþii când:

în zona de lucru ºi în imediataapropiere nu sunt acceptate vibraþiisau ºocuri care pot produce fisuri ºistricãciuni la structurile rãmase dupãdemolarea parþialã;

nu se acceptã tehnologii careproduc praf;

configuraþia ºi spaþiul restrânsale construcþiei respective nu permitaccesul mijloacelor de demolareºi/sau evacuare a molozului etc.

În continuare, sunt prezentatecâteva lucrãri în care tehnologia dehidrodemolare a fãcut faþã cu succescerinþelor impuse de beneficiari.Mai mult, lucrãrile au fost finalizateîntr-o perioadã de timp mai scurtãdecât cea prevãzutã pentru demolareatradiþionalã, iar efortul financiar dinpartea beneficiarului a fost mai mic.

Ca prim exemplu, prezentãm demo-larea unei structuri grele din betonarmat la o centralã termicã, utilizândjet de apã la presiunea de 2.200 bar cupompã HAMMELMANN Germania.

Operaþia respectivã a constat îndemolarea selectivã a douã vetre decazan, compuse din 4 grinzi din betonarmat cu secþiunea de 0,8 m x 1,2 mºi a stâlpilor de susþinere aferenþi cusecþiunile de 0,92 m x 2,14 m ºirespectiv 0,92 m x 0,92 m.

Numãrul mare de armãturi (16 x ø16ºi ø20 ºi 2 x I 240 pentru grinzi, 36 xø16 ºi ø20 ºi respectiv 76 x ø16 ºiø20 pentru stâlpi), duritatea destulde ridicatã a betonului (B400), masamare a structurilor care urmau a fidemolate (6÷24 tone) ºi spaþiul micde manevrã din interiorul clãdirii auconvins beneficiarul sã apeleze latehnologia de hidrodemolare.

Dupã cum se observã în figurile 1ºi 2, structurile din beton au fostdemolate selectiv, ele rãmânând pepoziþie (suspendate sau la verticalã)ºi dupã îndepãrtarea completã abetonului din secþiunea tãiatã, graþieexistenþei armãturilor din oþel.

Un al doilea exemplu se referã lademolarea parþialã a unei clãdiri totcu o pompã HAMMELMANN care alucrat la presiunea de 2.200 bar.

Operaþia a constat în demolareacompletã a unei pãrþi de clãdire (peaproximativ 40% din lungime) for-matã din diverse structuri din betonarmat: grinzi, stâlpi, planºee, fun-daþie. Ca o curiozitate, se poateaminti aici cã la o parte din grinzile ºistâlpii unde secþiunea nu a fost maimare de 0,25 m2 ÷ 0,38 m2, densitateaarmãturilor a fost de la 55 la 120 barede ø20/m2.

Hidrodemolare ccu ppompe dde îînaltã ppresiune

GIMSID srlPOMPE DE ÎNALTÃ PRESIUNE

SERVICII DE HIDROCURÃÞARE/HIDRODEMOLARE

dr. ing. Radu ªTEFAN – director divizie S.C. GIMSID S.R.L. Bucureºtiing. Marin RACHIERU - ºef departament S.C. GIMSID S.R.L. Bucureºti

Fig. 1: Demolare structuri grele din beton Fig. 2: Element demolat (0,92m x 2,14m) 24 tone Fig. 3: Partea din clãdire în curs de demolare


De la bun început cererea benefi-ciarului a fost ca operaþia de demo-lare sã se efectueze fãrã vibraþii,ºocuri sau praf, întrucât în restulclãdirii se desfãºurau activitãþi carenu puteau fi întrerupte ºi care ar fifost perturbate puternic.

Tehnologia de demolare cu jet deapã la înaltã presiune a eliminattoate inconvenientele generate demijloacele tradiþionale cunoscute.Ca ºi în exemplul anterior, toate ele-mentele de construcþie din betonarmat (grinzi, stâlpi, planºee) au fostdemolate selectiv, întreaga parte

de clãdire supusã demolãrii rãmânând"în picioare" (vezi fig. 3 ºi 4). Ulterior,cu ajutorul unei macarale, fiecareelement demolat prin acest pro-cedeu a fost ancorat cu cablul deridicare al acesteia ºi demontat ca încadrul unui joc LEGO. Timpul deintervenþie al mijlocului de ridicat afost, astfel, limitat la minimum.

Ca operaþie separatã menþionãmsecþionarea a trei corpuri de fun-daþie din beton armat cu dimensiunide 2,90 m x 8 m x 0,8 m în câte trei bucãþi,aºa cum se vede în figurile 5 ºi 6.

Cele 9 bucãþi care aveau o masãmedie de aproximativ 11 t fiecare aufost evacuate din groapa de fundaþiecu ajutorul macaralei în doar 2 zile.

Exemplele prezentate mai susconstituie doar câteva din lucrãrile dehidrodemolare executate în ultimii anide cãtre S.C. GIMSID S.R.L cuinstalaþia hidrodinamicã prevãzutã cupompã de înaltã presiune, fabricatãde firma germanã Hammelmann, alcãrei reprezentant exclusiv pe piaþaromâneascã este.

curãþare-pregãtire suprafeþe metalice la poduri, construcþii metalice industriale;

curãþare suprafeþe exterioare la clãdiri, monumente ºialte construcþii civile;

pregãtire suprafeþe de beton pentru reabilitare;îndepãrtare acoperiri de protecþie de pe pereþi ºi podele;decopertare ºi curãþare armãturi metalice din beton;curãþare rosturi de dilataþie;curãþarea suprafeþelor de murdãrie, lubrifianþi, sãruri,

alte fluide decât apa etc.;tãiere/demolare beton.

Executã lucrãri de curãþare sau demolare cu jet de apã de înaltã presiune pentru unitãþi

din industrie, construcþii civile ºi altele folosind instalaþia

HAMMELMANN RUTIERÃ S2500-11.

GIMSID srlPOMPE DE ÎNALTÃ PRESIUNE

SERVICII DE HIDROCURÃÞARE/HIDRODEMOLARE

Bucureºti, str. Arcului nr. 9, ap. 2, sect. 2, Tel.: 211.87.01, 211.87.02, 211.89.01, 210.87.33Fax: 210.26.75, 211.51.80, E-mail: [email protected]

Reprezentant unic în România al firmei HAMMELMANN Maschinenfabrik GmbH

Fig. 4: Partea din clãdire rãmasã dupã demolare Fig. 5: Secþiuni în corpuri de fundaþie Fig. 6: Adâncimea secþiunii în fundaþie


Un jjaponez ccu ssuflet eeuropeanKKOOMMAATTSSUU WWBB 9977SS-22

La fel ca întreaga gamã de echipa-mente pentru construcþii produse deconcernul KOMATSU ºi utilizatepeste tot în lume, buldoexcavatorulKOMATSU WB97S-2 se distinge prinfiabilitate, manevrabilitate, productivi-tate ºi robusteþe deosebite, în condiþi-ile unei eficienþe economice ridicate.Folosindu-se cele mai avansatetehnologii de fabricaþie, se confirmãtradiþia japonezã în crearea echipa-mentelor de ultimã generaþie.

Aplicabilitatea este largã, putând fiutilizat în domeniul construcþiilor civile,al construcþiilor de drumuri, lucrãrilorde canalizare, alimentare cu apã etc.Buldoexcavatorul KOMATSU WB97S-2se evidenþiazã prin versatilitatea sadeosebitã, posibilitatea montãrii dife-ritelor ataºamente opþionale prin inter-mediul unor dispozitive mecanice ºi alunor cuple hidraulice rapide (opera-þiuni uºor de realizat), un motor puternic,

economic, silenþios ºi ecologic,manevrabilitate ridicatã, mulþumitãsistemului 4x4x4 (patru roþi motoare ºipatru roþi directoare). Datoritã dotãriicu pompã hidraulicã cu debit variabil,ca dotare standard se obþine un con-sum redus de combustibil, puterealivratã fiind în funcþie de aplicaþie.

Buldoexcavatorul KOMATSU WB97S-2este echipat cu un motor KOMATSU 97de 8 CP, turboalimentat. Capacitateacilindricã mãritã (4,4 l) garanteazã uncuplu ºi o putere amplificate, pe lângão fiabilitate excepþionalã. În plus,moderna tehnologie folositã asigurãemisiile de noxe minime, mulþumitãsistemului de combustie de înaltãeficienþã ºi nivelului de zgomot redus.

Buldoexcavatorul KOMATSU WB97S-2este dotat cu transmisia tip "FULLPOWER SHIFT" care garanteazãtracþiunea permanentã la roþi, chiar ºiîn timpul schimbãrii vitezelor ºi face

posibilã atingerea vitezei maxime de40 km/h. Controlul automat al trans-misiei tip "EGM" (Electronic GearManagement) acþioneazã asupratransmisiei ºi selectãrii vitezelor, înmodul automatic ºi semi-automatic.Sistemul EGM controleazã nu numaicomenzile asupra transmisiei, ci asi-gurã ºi alte funcþii importante, cum ar fi:

sistem de autodiagnozã;sistem automat de cuplare ºi de

decuplare a tracþiunii integrale;activarea sistemului de alarmare

antiefracþie prin intermediul unui codpersonal.

Robusteþea ºi eficienþa transmisieisunt îmbunãtãþite prin adoptareapunþilor de tip "Heavy-Duty" ºi a diferen-þialelor pe ambele punþi. Siguranþamaximã în exploatare este, deasemenea, garantatã de sistemul defrânare excelent, cu frânã multidiscimersatã în baie de ulei cu circuiteindependente, activat de douã pedaleseparate.

Sistemul hidrostatic de direcþiedotat cu dispozitivul "LOAD SENSING"asigurã o rulare uºoarã ºi precisã.Noul sistem KOMATSU oferã treimoduri diferite de direcþie:

douã roþi directoare;patru roþi directoare (tracþiune

integralã) pentru operaþiuni precise ºirapide;


direcþie tip "crab" pentru acces înspaþii restrânse.

Buldoexcavatorul KOMATSU WB97S-2este dotat cu un nou display electro-nic. Acesta indicã urmãtoarele infor-maþii în ºase limbi diferite:

- aliniamentul punþilor faþã ºi spate;- viteza în km/h sau M/h;

- contor orar;

- indicatoare de avertizare pentru

întreþinere ºi urgenþã;

- operaþii de întreþinere programate

(fiecare 500, 1000 ºi 2000 de ore de

funcþionare).

Sistemul hidraulic tip "SYNCRO

SYSTEM" permite operatorului

sã execute miºcãri simultane ºi

foarte precise. Sistemul este

eficient din punct de vedere

energetic ºi are în componenþã

douã moduri de lucru: "POWER"

ºi "ECONOMY". Sistemul hidra-

ulic avansat include, de aseme-

nea, funcþia "speed up" care

creºte viteza de lucru a echipa-

mentului de încãrcãtor.

- S is temul h idrau l ic : SYN-CRO SYSTEM

- Tip: CLSS- Tipul pompelor: capacitate vari-

abilã, pistoane axiale- Sistemul de control al pompelor:

LOAD SENSING- Supapa principalã (echipamentul

de excavare): "LIFD" ("LOADINDEPENDENT FLOW DIVIDER")

- Debitul maxim: 165 l/min- Presiunea de lucru: 200 bar

Distribuitor autorizat:

MARCOM Adresa: Str. Drumul Odãii nr. 14A, OTOPENI, jud. IlfovTel: 021-236.21.65; 021-236.21.66; Fax: 021-236.21.67


Execuþie rreþea ccanalizareCLÃDIRE MULTIFUNCÞIONALÃ “AMERICA HOUSE”

Clãdirea multifuncþionalã AMERICAHOUSE, din ªoseaua N. Titulescunr. 4-8, este amplasatã în spaþiuldelimitat de noul sediu BRD-SG, Spi-talul Filantropia, Str. Dr. Felix ºiªoseaua N.Titulescu. Prin mijloculacestui amplasament, este în funcþiu-ne în prezent reþeaua de canalizareDn 1.000 mm dinspre spitalulFilantropia, cu descãrcare în canalulDn 1.500 mm, existent pe strada Dr. Felix.

Proiectul referitor la devierea dinamplasament a canalului existentprevedea un traseu nou prin exteri-orul fundaþiilor clãdirii, subtraver-sarea ªoselei Titulescu ºi descãrcarea,prin intermediul unei camere deintersecþie, în canalul Dn 1.000 mmexistent în carosabil. Amplasamentulacestei camere a fost stabilit în bandaa doua a ªoselei N. Titulescu, sen-sul de acces spre Pasajul Victoria,între linia de tramvai ºi pastila dinstrada Dr. Felix.

Conform proiectului, subtraver-sarea ªoselei N. Titulescu în lungimede 35 m se executã prin foraj orizon-tal, fãrã întreruperea circulaþiei autoºi pietonale din zonã.

S.C. SOPMET S.A., în calitate deexecutant autorizat pentru execuþialucrãrilor de subtraversãri, cãi decomunicaþii (CF, rutiere) în gama dediametre 100 mm - 2.800 mm, s-aangajat sã realizeze aceastã

subtraversare prin metoda PIPE-JACKING, utilizând tuburi din betonarmat Dn 1.050 mm, dimensionate ºiechipate corespunzãtor cerinþelorproiectului.

Aceastã metodã necesitã exe-cuþia unei camere de plecare (ulterior,devenind cãmin în reþea), unde semonteazã un dispozitiv principal deîmpingere a scutului ºi a tuburilor dinbeton. Scutul este echipat cu insta-laþie hidraulicã ºi sistem de dirijarecu instalaþie LASER. Metoda sebazeazã pe posibilitatea ca o succe-siune de tuburi din beton armat(Dn 1.050 mm, Dn 1.400 mm,Dn 2.200, Dn 2.800 mm), dispuseîntr-un anumit mod ºi menþinând orelaþie controlatã între ele, sã fiepropulsate în subteran pe un traseudat, cu ajutorul unor forþe capabile înlimite ºi condiþii prestabilite.

Preluarea amplasamentului s-afãcut în ziua de 18.10.2004, menþio-nându-se cã întreg amplasamentuleste liber de orice sarcinã, la cota - 4,70prevãzutã în proiect. În ziua de19.10.2004, s-au montat utilajele ºi aînceput execuþia. În ziua de 23.10.2004,dupã execuþia a 13 m la cotele dinproiect ale canalului Dn 1.050 mm, însecþiunea scutului a apãrut o conductãdin fontã cu Dn 900 mm, aºezatã peun bloc masiv de beton. S-au opritlucrãrile, au fost înºtiinþaþi beneficiarul

ºi proiectantul, iar dupã o îndelungatãinvestigare s-a constatat cã este vorbadespre o conductã de apã abando-natã în momentul executãrii PasajuluiVictoria.

Perioada de stagnare a lucrãrilor, dincauza acestui obstacol, a fost de 10 zile.

Demolarea masivului din beton ºia conductei de apã Dn 900 mm s-afãcut în prezenþa concesionaruluiS.C. APA NOVA BUCUREªTI S.A.

În aceastã perioadã, s-a stabilitefectuarea unor sondaje suplimentareºi s-a constatat prezenþa a douãconducte de termoficare Dn 800 mm,ce ies din galeria edilitarã, amplasatela altã cotã ºi din acest motiv, larepornirea forajului s-a dispus modi-ficarea pantei de execuþie.

Continuarea lucrãrilor de exe-cuþie a canalului prin foraj orizontal aînceput în data de 04.11.2004, iar la08.11.2004, dupã execuþia canaluluipe o lungime de 23,45 m, în secþiu-nea scutului, a apãrut o conductãmetalicã izolatã, fãcând imposibilãcontinuarea lucrãrilor prin aceastãmetodã. Dupã investigaþii fãcute laproprietarii de reþele, s-a constatatcã aceastã conductã Dn 600 mmeste în funcþiune, transportã gazenaturale ºi nu poate fi deviatã.

Ca urmare a unei fructuoasecolaborãri cu beneficiarul ºi proiec-tantul, în vederea finalizãrii canalului

CONSECINÞE ALE ÎNREGISTRÃRILOR ERONATE ÎN PLANURILE DE REÞELE ARHIVATE,PRIVIND EXECUÞIA REÞELELOR EDILITARE - APÃ, CANAL, GAZE, TERMOFICARE, ELECTRICE, TELEFOANE

S.C. SOPMET S.A.


colector pe acelaºi amplasament,

fãrã mutarea conductei de gaze ºi a

celor de apã, s-a stabilit:

Abandonarea scutului, demon-

tarea manualã a instalaþiilor de

excavare ºi dirijare;

Introducerea din canalul execu-

tat în lungime de 23,45 m, spre camera

de intersecþie, a unei þevi pilot ø127

mm, cu o lungime de 9,9 m;

Introducerea, prin folosirea dis-

pozitivului Ditch-Witch, a tijelor de

tracþiune (35 m lungime);

Introducerea prin camera de

intersecþie a 5 bucãþi tronsoane

sudate de þeavã metalicã ø1016 mm,

în lungime totalã de 10 m, ºi

tragerea acestora pe acelaºi alinia-

ment ºi aceeaºi cotã, conform

proiectului, pânã în apropierea con-

ductei de gaze ø600 mm;

Evacuarea ºi golirea pãmântului

din aceastã þeavã;

Introducerea din camera de

plecare a unei þevi metalice ø600 mm,

poziþionatã sub conducta de gaze

ø600 mm, pentru a face legãtura între

zona executatã în tuburi din beton ºi

þeavã metalicã;

Introducerea pe toatã lungimea

de 35 m a tuburilor din PAFSIN.

Fig. 1: Anexa-Releveu subtraversare ªos. N. Titulescu.

Coºurile industriale de fum în pericol!

Coºurile industriale din beton armat sunt construcþii speciale cu o alcãtuire

complexã, impusã de raþionamente de ordin tehnologic ºi structural. Ele au

rolul de a conduce noxele evacuate din instalaþiile tehnologice la o înãlþime

sigurã, protejând astfel zonele industriale împotriva poluãrii ºi asigurând

condiþii optime de muncã pentru oameni.

În þara noastrã, coºurile industriale reprezintã cele mai înalte construcþii.

Ele ating înãlþimi de 250 m la CET Palas Constanþa, 286 m la CET Braºov,

280 m la Turceni, 350 m la Phoenix Baia Mare, fiind simboluri ale ingenio-

zitãþii ºi priceperii constructorilor noºtri.

Stadiul de degradare a acestor construcþii este, în prezent, foarte

avansat, din cauza indiferenþei cu care au fost exploatate fãrã a beneficia

de reparaþiile periodice atât de necesare, în condiþiile deosebit de grele în

care funcþioneazã – temperaturi ridicate, ºocuri termice, atacuri agresive

ale gazelor cu înalt grad de coroziune.

Majoritatea coºurilor au o vechime de peste 20-30 ani, fiind proiectate

într-o perioadã cu puþine cunoºtinþe tehnice în domeniu (cu evaluãri ale

solicitãrilor mult sub nivelul cerinþelor actuale). Nu a fost fãcut un calcul la

solicitarea din temperaturã, iar sarcinile din vânt ºi cutremur în unele zone

ale þãrii au fost subestimate cu 25% - 35%.

Materialele de protecþie anticorozivã ºi izolaþie termicã folosite la

realizarea coºurilor industriale au fost de slabã calitate, conducând la un

sever grad de coroziune a structurii portante.

Dupã 1990, specialiºtii firmei GIP GRUP au început o campanie amplã

de informare ºi conºtientizare a posesorilor acestor construcþii asupra

stãrii avansate de degradare a coºurilor de fum din beton armat, precum

ºi asupra necesitãþii reabilitãrii lor în cel mai scurt timp posibil. Au fost infor-

maþi factorii de decizie la cel mai înalt nivel, ministerele, centralele termice,

directorii uzinelor, Inspectoratul de Stat în Construcþii.

Trebuie înþeles faptul cã sãnãtatea ºi siguranþa acestor structuri sunt de

importanþã majorã, putându-se ajunge la situaþia extremã de oprire a cen-

tralelor termice, fabricilor, rafinãriilor, combinatelor metalurgice sau a

încãlzirii oraºelor. În cazul unui cutremur sever sau al fenomenului de

TORNADÃ, primele construcþii care vor fi degradate ºi scoase din

funcþiune sunt COªURILE INDUSTRIALE, ceea ce poate conduce la

prãbuºirea sistemului energetic, al alimentãrii cu apã sau agent termic.


Dupã 15-20 de ani de exploatare fãrã întreþinere,majoritatea coºurilor prezintã avarii grave care se potclasifica dupã cum urmeazã:

avarii ale structurii de rezistenþã la interior ºi exterior;avarii ºi degradãri puternice ale izolaþiei anti-

corozive ºi termice;avarii ºi degradãri ale confecþiilor metalice ºi insta-

laþiilor de balizaj.Existã ºi câteva situaþii fericite în care posesorii unor

asemenea construcþii au luat mãsurile necesare ºi audemarat lucrãrile de reabilitare la coºurile de fum ges-tionate. Deºi starea lor era deosebit de precarã, soluþiileconcepute ºi puse în aplicare de specialiºtii GIP auconstituit un succes. Coºurile reabilitate prezintã acumsiguranþã în exploatare ºi garanþia a cel puþin 20 deani de funcþionare fãrã probleme. ªi sã nu uitãm,era vorba de structuri care iniþial au fost propuse spredemolare, iar costurile cu care au fost reabilitate suntrelativ scãzute.

Una dintre cauzele care blocheazã decizia de demararea lucrãrilor de reabilitare este imposibilitatea de a scoatedin exploatare coºurile pentru perioade mari de timp.

GIP GRUP a reuºit sã rezolve aceastã problemã prinadoptarea unor soluþii inovatoare care permit executareaetapizatã a lucrãrilor. Sunt utilizate materiale noi careasigurã timpi reduºi de punere în operã ºi, totodatã,durabilitate pentru perioade mari de timp fãrã reparaþiimajore.

Încercãm pe aceastã cale sã convingem factorii dedecizie de la toate nivelurile (ministere, centraletermice, directorii uzinelor, Inspectoratul de Stat înConstrucþii) cã este necesar sã demareze un programde expertizare, proiectare ºi reabilitare a acestor con-strucþii atât de importante pentru buna funcþionare aeconomiei þãrii. În ceea ce ne priveºte, ne declarãmdisponibilitatea ºi dorinþa de a participa activ la pre-venirea unor astfel de situaþii critice, prin soluþiile pe carespecialiºtii noºtri sunt capabili sã le punã în practicã.

GIP GRUP SABucureºti, Str. C.F. Robescu nr.12, sector 3; cod poºtal 030218

Cod unic de înregistrare: 325517; Atribut fiscal: RCapital social: 13.410.319 mii lei;

Cont: SV21866894100/ROL BRD - Suc. AcademieiTel.: 021/310.24.74; 021/310.24.75; 021/313.78.93; Fax: 021/310.24.62;

E-mail: [email protected], [email protected]


Structuri vvechi lla ttemelia nnoilor cconstrucþiiBLOC DDE LLOCUINÞE RREALIZAT

PRIN TTRANSFORMAREA UUNEI CCENTRALE TTERMICE EEXISTENTE

prof. dr. ing. Dumitraº MACEDON, drd. ing. Nicoleta COBÂRZAN - UTCN, Facultatea de Construcþii

Între anii 1960 ºi 1965 în oraºulCluj-Napoca, pe un teren liber situatîn apropierea zonei centrale aoraºului, a fost construitã Între-prinderea de tricotaje “RomâniaMuncitoare”, împreunã cu o centralãtermicã ce o deservea. Ulterior, peacelaºi teren, s-a construit un micro-cartier cu blocuri de locuinþeS+P+4E ºi o nouã centralã termicãnecesarã pentru blocurile construite.A doua centralã termicã s-a construitalipitã de prima, conform figurii 1.

Dupã încetarea activitãþii între-prinderii de tricotaje ºi folosireaclãdirii respective în alte scopuri,centrala care o deservea a fostscoasã din funcþiune ºi, ulterior,

s-a stabilit ca în locul acesteia, precumºi în zona liberã din partea de nord acentralei termice (fig.1) sã se con-struiascã un bloc de locuinþe.

În vederea realizãrii blocului nou delocuinþe, s-au analizat douã variante:

demolarea centralei termice;menþinerea ºi includerea structurii

de rezistenþã a centralei termice înstructura blocului nou, urmând a fidemolaþi doar pereþii centralei ºi ele-mentele interioare de construcþie, nece-sare pentru amplasarea cazanelor.

Prima variantã necesita un pro-ces dificil de demolare, deoarecestructura era realizatã din betonarmat monolit. În plus, elementeledemolate, cu dimensiunile relativmici, trebuiau transportate ºi depozi-tate sub formã de deºeuri, care ridi-cau, de asemenea, problema loculuide amplasare.

Având în vedere dificultãþile pro-cesului de demolare, costurile nece-sare ºi amânarea începerii execuþieiblocului nou, s-a analizat varianta adoua, care consta în pãstrarea struc-turii centralei termice vechi ºiincluderea acesteia în blocul nou delocuinþe. Aceastã rezolvare a fostposibilã deoarece blocul nou delocuinþe nu putea fi extins decât înpartea de nord a centralei, pereþiiexteriori ai acestuia putând fiamplasaþi exact pe conturul exterioral centralei termice.

Centrala ttermic\ vecheDupã demolarea elementelor

interioare, spaþiul construit a rãmascomplet liber (fig. 2)

Structura de rezistenþã este for-matã din cadre perimetrale dispuse înaxele 1, 4, Aºi E având patru, respectivtrei deschideri egale ºi douã cadre por-tal dispuse în axele 2 ºi 3. Cei patrustâlpi din axele 2 ºi 3 au secþiuneavariabilã între 40x70 cm ºi 40x130 cm,

iar ceilalþi au secþiuni constantecuprinse între 40x50 cm ºi 50x80 cm.

Riglele de la cota +5.05, avândrol de solidizare a stâlpilor, au sec-þiunea de 25x100 cm, iar cele deacoperiº, de la cota +9.00, au secþiu-nea de 25x80 cm (din axele A ºi E),respectiv între 25x80 cm ºi 25x130 cm(din axele 1 ºi 4).

Riglele cadrelor portal din axele 2ºi 3, cu deschiderea de 15 m, ausecþiunea variabilã între 40x100 cmºi 40x130 cm.

Acoperiºul este format dintr-oplacã din beton armat monolit cugrosimea de 8 cm ºi nervuri paralelecu axele A-E, având trei deschideride 6,00 m fiecare ºi secþiunile trans-versale de 20x40 cm.

Dacã se analizeazã structura dinpunct de vedere static, se constatãcã încãrcãrile verticale sunt preluatepredominant de cadrele portal

Fig. 1: CT1 - centralã termicã dezafectatã;CT2 - centralã termicã rãmasã în funcþiune;ZPE - zonã liberã, posibilã pentru extindere;1 - conducte de termoficare supraterane, în func-þiune; 2 - canal tehnic vechi subteran;3 - canal tehnic nou, sub pardoseala demisolului,pentru devierea conductelor supraterane.

Fig. 2: Structura vechii clãdiri:a - vedere în plan;b - secþiune transversalã.

Lucrarea prezintã un bloc de locuinþe având D+P+3E, cu garajcolectiv la demisol ºi apartamente la parter ºi etaje, realizat prin trans-formarea ºi extinderea unei centrale termice existente, a cãrei structurãde rezistenþã a fost menþinutã ºi inclusã în structura blocului delocuinþe. Demolarea structurii vechi ºi transportul materialelor ce ar firezultat prin demolare ar fi condus la creºteri importante ale costului ºila întârzierea începerii clãdirii noi, astfel cã prin soluþia adoptatã s-aurealizat economii importante ºi s-a scurtat termenul de dare în folosinþãa noii clãdiri.


din axele 2 ºi 3, iar încãrcãrile orizontalesunt preluate în condiþii mult maiavantajoase pe direcþia axelor 1-4,în comparaþie cu direcþia paralelã cuaxele A-E.

Pereþii sunt realizaþi din zidãriede cãrãmidã plinã cu grosimea de37,5 cm, cu suprafeþe vitrate mari.

La partea superioarã, aticul exis-tent din zidãrie de cãrãmidã plinã, cugrosimea de 25 cm, prezenta deteri-orãri avansate pe unele porþiuni.

Blocul nnou dde llocuin]e Blocul nou de apartamente (fig. 3)

a fost proiectat în conformitate cucerinþele beneficiarului, cu planul urba-nistic ºi pe baza expertizei tehnice.

Acesta a fost proiectat sub formaa douã tronsoane separate, între elefiind amplasatã casa scãrilor (fig. 4).

Primul tronson, cuprins întreaxele A ºi E, include structura derezistenþã a centralei termice vechi,iar tronsonul al doilea ºi casa scãrilorreprezintã o construcþie completnouã, amplasatã în zona liberã dinpartea de nord a centralei termice.

În prealabil, a fost necesarã deviereaconductelor de termoficare pentrublocurile de locuinþe existente, iarsingura soluþie de deviere a fost pesub pardoseala primului tronson(fig.1). În acest scop s-a realizat uncanal tehnic din beton armat monolit,care, ulterior, a fost acoperit cu plãciprefabricate exact la cota pardoseliifinite, ceea ce face posibilã intervenþiala conducte, în caz cã este necesar.

Ambele tronsoane s-au proiectatcu demisol, parter ºi trei etaje. Lademisol s-a prevãzut un garaj colectiv,

adãpostul de protecþie civilã (cuprinsîntre axele 2-3 ºi H-J) ºi centrala ter-micã (cuprinsã între axele E-H îndreptul casei scãrilor), iar la parter ºietaje s-au prevãzut apartamente.

Demisolul, parterul ºi primul etajau fost amplasate sub acoperiºulexistent, iar etajele 2 ºi 3 deasupra.

În fig. 5 se prezintã secþiuneaB-B prin primul tronson.

În proiectarea de arhitecturã auapãrut o serie de probleme:

realizarea a trei niveluri subacoperiºul existent, cu menþinereagrinzilor perimetrale de la cota +5.05.

Fig. 3: Blocul nou de locuinþe

Fig. 4: Plan nivel curent. B2, B3, C2, C3, D2, D3 - stâlpi noi

Fig. 5 : Secþiunea B-Bcontinuare în pagina 90


Aceastã problemã s-a rezolvatprin alegerea convenabilã a coteifinite a demisolului;

din cauza corelãrii cotelor denivel de la primul tronson cu aceleaale elementelor structurii vechi, auapãrut diferenþe faþã de cotele denivel ale tronsonului nou, respectivcote diferite ale planºeelor;

prin adoptarea unei singurecase de scãri (care reprezintã soluþiaeconomicã), au rezultat rampe descãri secundare de acces în celedouã tronsoane;

proiectarea apartamentelor dela parterul primului tronson, din zonade joncþiune cu a doua centralã ter-micã (în funcþiune), a pus problemeîn amplasarea ferestrelor;

prevederea unui tavan sus-pendat la cota +8.00, pentru a mascagrinzile existente din axele 2 ºi 3, acondus la creºterea grosimii apa-rente a planºeului peste etajul 1,grosimea totalã a acestui planºeufiind egalã cu 1,70 m.

Structura bblocului nnouDeoarece tronsonul al doilea ºi

casa scãrii sunt noi, fiind separatede primul tronson printr-un rost dedilataþie termicã, în cele ce urmeazãne vom referi numai la structuraprimului tronson, care include struc-tura centralei vechi.

În conformitate cu expertizatehnicã, s-au prevãzut ºase stâlpi noiinteriori, din beton armat, cu secþiu-nea transversalã de 40x80 cm (B2,B3, C2 ºi C3), respectiv de 30x80 cm(D2 ºi D3) (fig. 4). Dimensiunile pen-tru aceºti stâlpi s-au ales mari pentrua face posibilã continuitatea lor prinacoperiºul vechi, fãrã a spargegrinzile principale (din axele 2 ºi 3)sau nervurile, ci numai placa.

Stâlpii cu secþiunea de 40x80 cmintersecteazã numai grinda principalã.

Soluþiile de realizare a continui-tãþii stâlpilor sunt date în figura 6.

În primul caz (fig. 6a) continuitateaeste realizatã prin patru stâlpiºori

de 10x20 cm armaþi fiecare cu 4 ø16, iarîn cazul al doilea (fig. 6b)prin doi stâlpiºoride 20x30 cm armaþi fiecare cu 4 ø16.

Dimensiunile mari ale stâlpilor s-aumenþinut ºi la etajul 2, iar la etajul 3s-au redus la 30x40 cm.

Pentru cei ºase stâlpi interioris-au adoptat fundaþii izolate dinblocuri de beton simplu ºi cuzineþidin beton armat, dimensionate pebaza eforturilor calculate ºi a presiu-nii admise pe teren, datã în fiºageotehnicã.

La cotele +2.00 m ºi +5.20 m s-auprevãzut planºee din beton armatmonolit ºi grinzi de 25x40 cm (paralelcu axele 1-4) , respectiv de 25x50 cm(paralel cu axele A-E).

La cota +5.20 m s-au prevãzutgrinzi noi pe contur, deoarece existãgrinzile perimetrale de solidarizarecare pot prelua încãrcãrile supli-mentare din planºee.

Grinzile noi care s-au realizat lacotele +2.00 ºi +5.20 reazemã pestâlpii vechi pe dispozitive metalicede rezemare sub formã de scaune(fig. 7), prinse de stâlpii vechi cu patruºuruburi CONEXPAN ø16.

Faþa inferioarã a grinzilor coin-cide cu placa metalicã orizontalã, iarlãþimea reazemului este egalã culãþimea grinzii, astfel încât, dupãrealizarea tencuielii, dispozitivele dereazem sunt complet ascunse.

Stâlpii noi perimetrali, pestenivelul acoperiºului vechi, cu secþiu-nile de 30x40 cm, s-au dispus încontinuarea celor existenþi.

Îmbinarea stâlpilor noi cu ceivechi, la nivelul acoperiºului, s-afãcut cu ajutorul unor plãci metalicedispuse pe faþa superioarã a stâlpilorvechi ºi prinse cu patru ºuruburiCONEXPAN ø16, dupã înlãturareaprealabilã a betonului mai slab dinºapã ºi prevederea unui pat demortar (fig. 8).

Pe placa metalicã s-au sudatarmãturi sub formã de U carereprezintã mustãþile de legãturã,

Fig. 6: Detaliu de continuitãþi al stâlpilor centrali prin acoperiºul vechi:a - în cazul intersecþiei cu grinda principalã ºi o nervurã (stâlpii B2, B3, C2, C3) ;b - în cazul intersecþiei numai cu grinda principalã(stâlpii D2, D3): 1- stâlpi centrali;

2 - grinzi principale; 3 - nervura; 4 - placa acoperiºului.

secþiunea a

a b

secþiunea b

Fig. 7: Dispozitiv pentru prinderea riglelornoi de stâlpii vechi




ORRGGAANNIISSMM AAGGRREEAATTMLPTL

SC QUALITY CERT SA - ASIGURÃ CERTIFICAREA LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu

STANDARDELE INTERNAÞIONALE ªI EUROPENE preluate în România, cu prevederile aplicabile din DIRECTIVELE EUROPENE,

DECIZIILE CEE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, LEGISLAÞIA ªI REGLEMENTÃRILE NAÞIONALE.

• certificarea sistemelor de management al calitãþii conform

SR EN ISO 9001:2001;

• certificarea conformitãþii produselor conform referenþialului

declarat de producãtor.

CERTIFICATUL QUALITY-CERTadaugã valoare eforturilor

dumneavoastrã în economia de piaþã.

• certificarea sistemelor de management al calitãþii SR EN ISO 9001:2001;

• certificarea conformitãþii produselor;

• certificarea sistemelor de management de mediu;

• certificarea calificãrii profesionale a personalului;

• audit;

• inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 411.71.51,

e-mail: [email protected]

ORRGGAANNIISSMM AACCRREEDDIITTAATTREENNAARR

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII

OORRGGAANNIISSMM DDEE CCEERRTTIIFFIICCAARREE

ORGANISM SPECIALIZAT în activitãþi de cercetare, dezvoltare, elaborare de reglementãri în domeniul calitãþii

PROCEDURA DE CERTIFICARE

ESTE DERULATÃ CU:• auditori cu recunoaºtere naþionalã -

CNFMAC - România;• auditori cu recunoaºtere internaþionalã: AFNOR, AFAQ - ASCERT (Franþa), AJA - EQS (Anglia);

• 7 profesori universitari;• 10 doctori în ºtiinþe tehnice;• experþi instruiþi/specializaþi în elaborarea

de reglementãri în domeniul construcþiilor.


distanþa dintre cele douã braþe fiindstabilitã astfel încât sudura sã poatãprelua forþa tãietoare. În felul acestase realizeazã o îmbinare articulatã,pentru a evita dezvoltarea momen-telor încovoietoare care ar putea dis-loca betonul vechi de la parteasuperioarã a stâlpilor, având învedere cã ºuruburile, cu lungimi demaximum 20 cm, nu asigurã lun-gimea necesarã de suprapunere cuarmãturile vechi din stâlpi.

Deasupra acoperiºului vechi, lacota + 9.70, s-a realizat un planºeu dinbeton armat monolit cu grosimea de12 cm ºi nervuri paralele cu axele A-E.Toatã încãrcarea acestui planºeu afost preluatã de nervurile noi ºitransmisã grinzilor din axele 1,2,3,ºi 4, având în vedere cã placa ºinervurile vechi nu pot prelua încãr-cãrile suplimentare.

De menþionat cã pe contur, pre-cum ºi în axele 2 ºi 3, deasupragrinzilor vechi s-au prevãzutsupraînãlþãri din zidãrie de BCA (20cm grosime), pânã la cota +9.70(rezultând astfel eliminarea nervurilornoi din axele A ºi E), iar între acesteas-au prevãzut cofraje pierdute, dinpanouri uzate de cofraj.

Cele douã niveluri, peste aco-periºul vechi, s-au realizat ca ostructurã nouã în cadre cu planºeedin beton armat monolit, avândgrosimea de 12 cm.

Acoperiºul s-a proiectat ºi reali-zat sub formã de ºarpantã din lemnpe scaune cu douã scurgeri inte-rioare ale apelor pluviale, iar pe con-tur s-a prevãzut un atic din betonarmat monolit care ascunde ºarpanta.

Aceastã soluþie s-a adoptatdin motive arhitecturale.

Învelitoarea s-a pro-iectat din tablã pe asterealã.Pereþii nestructurali deînchidere s-au realizatdin zidãrie de BCA cugrosimea de 35 cm, dis-puºi cu 5 cm în exterioruls t â l p i l o r º i r i g l e l o rexterioare (care s-aupoziþionat la partea exte-rioarã a stâlpilor) cu fâºiidin polistiren expandat,având grosimea de 5 cm.

Aspecte rreferitoare llacalculul sstatic

Calculul static s-aefectuat pentru fiecarecadru în parte în gru-parea fundamentalã ºispecialã a încãrcãrilor,pe ambele direcþii princi-pale ale clãdirii.

Prin includerea struc-turii vechi în structuranouã a blocului, auapãrut o serie de problemespecifice, cum sunt:

repartizarea neuniformã amaselor planºeelor pe înãlþimeaconstrucþiei;

variaþia rigiditãþii structurii peînãlþime;

prinderea articulatã a riglelornoi în stâlpii vechi, precum ºiprinderea articulatã a stâlpilor noi depe contur la nivelul acoperiºului;

în gruparea specialã, la evalu-area ºi distribuþia pe niveluri a încãr-cãri i seismice s-a consideratgreutatea mult mai mare a plan-ºeului peste etajul 1, care include ºigreutatea acoperiºului vechi.

Primul tronson al noii clãdiricuprinde, pe înãlþime, douã zonedistincte: cea de sub acoperiºulvechi (demisol, parter ºi etajul 1) ºicea de deasupra (etajele 2, 3 ºiºarpanta).

Prima zonã, care cuprinde stâlpiicu dimensiuni mari, se caracte-rizeazã printr-o rigiditate mai mare încomparaþie cu zona a doua, depeste acoperiº.

Având în vedere cã prima zonãcuprinde trei niveluri, distribuþia încãr-cãrii seismice la cadre s-a fãcut, înmod simplificat, proporþional cu rigidi-tãþile relative de nivel de la primazonã. Înãlþimea unui nivel, care s-aintrodus în relaþia rigiditãþii relative denivel, s-a considerat astfel:

egalã cu înãlþimea niveluluipentru stâlpii centrali, care sunt cunoduri rigide;

egalã cu înãlþimea primelor treiniveluri pentru stâlpii marginali curigle articulate.

Prinderea articulatã a riglelor înstâlpii vechi, precum ºi a stâlpilor noiîn cei vechi de pe contur, s-a luat înconsiderare în calculul static.

În figura 9 se prezintã schemastaticã a cadrelor rezultate, cu evi-denþierea articulaþiilor care apar.

ConcluziiÎn comparaþie cu structura veche,

structura nouã se caracterizeazãprintr-o rigiditate mai mare peambele direcþii, datoritã cadrelorsuplimentare interioare.

Prin pãstrarea ºi includereastructurii vechi în structura nouã aurezultat o serie de avantaje:

avantaje economice, datoritãeliminãrii manoperei pentru demo-larea structurii vechi ºi prin reduce-rea costului necesar transportuluideºeurilor rezultate;

avantaje referitoare la pro-tecþia mediului, prin eliminareapoluãrii mediului din cauza proce-selor de demolare, transport ºidepozitare a deºeurilor;

reducerea perioadei de exe-cuþie, deoarece începerea ºi finali-zarea lucrãrilor au fost posibile multmai devreme.

Execuþia lucrãrii a început în iulie2003 ºi s-a finalizat în martie 2004.

Bibliografie1. C 107/3-97 - “Normativ privind

calculul termotehnic al elementelorde construcþie ale clãdirilor”

2. STAS 10107/0-92 - “Calculul ºialcãtuirea elementelor din beton, betonarmat ºi beton precomprimat”

Fig. 8: Prinderea stâlpilor noi de ceivechi: 1 - stâlp vechi; 2- stâlp nou; 3 - placãde bazã de 10 mm grosime; 4 - ºuruburiCONEXPAN ø16 mm; 5 - mustãþi sudate

Fig. 9 Schemele statice pentru cadrele mixte, formate dinelemente vechi ºi noi: a - din axele 1 ºi 4; b - din axele 2 ºi 3;c - din axele A ºi E; d - din axele B, C ºi D; 1- stâlpi vechi; 2- stâlpi noi; 3 - grinzi vechi; 4 - grinzi noi; 5 - planºeul pesteacoperiºul vechi.

a b

c d


ARACO –– ddeschidere ppentru ccolaborare

Stimate Domnule Director,

În calitate de reprezentanþi ai ARACO – AsociaþiaRomânã a Antreprenorilor de Construcþii – neadresãm dumneavoastrã cu invitaþia ºi rugãmintea de aveni lângã noi ca membri ai acestei asociaþii.

ARACO este entitatea patronalã ºi profesionalãcare grupeazã societãþi de construcþii-montaj ºiinstalaþii, de producþie ºi distribuþie de materiale de con-strucþii ºi instalaþii, care, prin numãr ºi cifra de afaceri,cumuleazã peste 70% din volumul de construcþii-montajdin România.

ARACO are reprezentativitate patronalã la nivel naþio-nal, iar la nivel comunitar, ca membru al Federaþiei IndustrieiEuropene a Construcþiilor (FIEC).

Suntem în perioada cea mai complicatã ºi delicatã definalizare a pregãtirii societãþilor româneºti pentru inte-grare în comunitatea europeanã, atât ca modalitãþi delucru, cât ºi ca forme de cooperare cu antreprenoriieuropeni de construcþii, care desfãºoarã activitãþi peteritoriul României. O astfel de pregãtire pentru inte-grare ar fi mult mai completã ºi mai rapidã dacã ºi dum-neavoastrã aþi face parte din aceeaºi entitate patronalãprofesionalã – ARACO.

Avantajele apartenenþei la o asemenea asociaþiesunt benefice pentru fiecare dintre noi:

– societãþile româneºti beneficiazã direct decunoºtinþele ºi experienþa de lucru în condiþiile comu-nitãþii europene ale societãþilor strãine care lucreazã înRomânia.

– societãþile strãine care funcþioneazã pe teritoriulRomâniei pot beneficia de reprezentativitatea ARACO la nivelnaþional ºi de susþinerea rezolvãrii în comun a problemelordin domeniul activitãþii de construcþii-montaj de cãtreautoritãþile româneºti.

Suntem siguri cã, împreunã, vom putea sã influenþãmºi sã consolidãm o piaþã liberã ºi competiþionalã a indus-triei construcþiilor în România, astfel ca procesulinvestiþional sã devinã un vector al dezvoltãrii economice.

Vã aºteptãm cu plãcere, interes ºi deschidere sãdeveniþi membri ai ARACO.

Suntem gata oricând sã rãspundem solicitãrilor dum-neavoastrã în drumul cãtre noi.

Cu aleasã consideraþie,Marin CRISTEADirector General

Cu tot "orgoliul” naþional ºi interesul în construcþii, ARACO, în numele antreprenorilor români, nu numai cã nurespinge colaborarea cu firmele strãine, dar o ºi încurajeazã în limitele loialitãþii, pentru cã dintr-o asemenea conlu-crare apar avantaje pentru fiecare dintre pãrþi. De altfel, tradiþia colaborãrii cu parteneri strãini stã la baza multorlucrãri executate împreunã ºi înainte de 1990 în Europa ºi în lume. Iatã de ce, în drumul cãtre integrarea în UniuneaEuropeanã, putem fi mai siguri de reuºitã având alãturi parteneri cu experienþã.

Cu un asemenea demers ARACO se adreseazã ºi prin intermediul revistei noastre tuturor societãþilor de con-strucþii cu capital strãin, care lucreazã în România, sugerând ca astfel de acþiuni ºi, mai ales, contactele directe sãfie realizate împreunã.

ÎN PREMIERÃ, UN SERVICIU PENTRUDESCÃRCAREA SACILOR DE CIMENT

Printr -o invest i þ ie de 35.000Euro, Holcim lanseazã în premierãîn România un serviciu îmbunãtãþitde livrare a sacilor de ciment – TailForklift! Acest serviciu constã înataºarea unui motostivuitor laspatele semiremorcii camionuluide transport ciment saci paletizat.Holcim (Romania) este prima com-panie care, pe lângã distribuþia deciment saci paletizat, oferã ºi ser-viciul de descãrcare a acestora.

Obiectivul urmãrit prin aceastã investiþie îl constituie îmbunãtãþirea calitãþiiºi completarea serviciilor de distribuþie ciment cãtre clienþii Holcim. În primulrând, se reduce atât timpul, cât mai ales costul de descãrcare a paleþilor cuciment. Programul de descãrcare nu mai depinde de disponibilitateapersonalului sau a utilajelor de descãrcare din partea clienþilor. Este dimi-nuat astfel riscul de accidente de muncã în timpul manipulãrii sacilor deciment. De asemenea, clienþii nu trebuie sã mai aibã angajaþi care sã seocupe cu prioritate de operaþiunile de descãrcare.

“Dezvoltãm în permanenþã noi servicii pentru cã suntem preocupaþi decalitatea serviciilor oferite clienþilor noºtri, ºi ne gândim în permanenþã laconfortul lor. Prin “Tail forklift” le oferim cea mai simplã ºi mai eficientãmodalitate de descãrcare a camioanelor cu saci de ciment, cu toate avanta-jele aferente”, a declarat Markus Wirth, Director General Holcim (România).

De acest serviciu beneficiazã clienþii fabricii Holcim din Câmpulung Muscel.Serviciul urmeazã sã fie extins la nivel naþional, în funcþie de cerere.



Strategii dde aalinierela ccerinþele pprivind aaccesul ppe ppiaþa UUE (II)

POLITICA AAEROQ ÎÎN DDOMENIUL CCERTIFICÃRIICONFORMITÃÞII PPRODUSELOR PPENTRU CCONSTRUCÞII

Magdalena DIMIAN - director executiv AEROQ

În numãrul anterior al acestei reviste,v-am prezentat câteva informaþii referi-toare la certificarea conformitãþii pro-duselor pentru construcþii. Încercãm înpaginile urmãtoare o continuare aacestei dezbateri, mai ales cã semi-nariile organizate de noi pânã în prezents-au bucurat de un real interes.

Vã prezint principalele reglemen-tãri în vigoare din domeniul atestãriiconformitãþii produselor pentru con-strucþii, reglementãri pe care mulþi din-tre noi ar trebui sã le cunoaºtem ºi sãle aplicãm:

1. Legea nr. 608/2001 privindevaluarea conformitãþii produselor,publicatã în Monitorul Oficial alRomâniei , Partea I , nr. 712 din8 noiembrie 2001, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare aduse prinOrdonanþa Guvernului nr. 71/2003,publicatã în Monitorul Oficial alRomânie i , Par tea I , nr. 621 d in30 august 2003, aprobatã cu modi-ficãri prin Legea nr. 503/2003, publi-catã în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 876 din 10 decembrie2 0 0 3 , O r d o n a n þ a G u v e r n u l u in r . 62/2004, publicatã în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 741din 17 august 2004, aprobatã cu modi-ficãri prin Legea nr. 406/2004, publicatãîn Monitorul Oficial al României, Partea I,nr. 941 din 14 octombrie 2004;

2. Hotãrârea Guvernului nr. 487/2002pentru aprobarea Normelor metodo-logice privind desemnarea ºi notifi-carea naþionalã a laboratoarelor

de încercãri, precum ºi a organismelorde certificare ºi de inspecþie, carerealizeazã evaluarea conformitãþiiproduselor din domeniile reglementate,prevãzute în Legea nr. 608/2001privind evaluarea conformitãþiiproduselor, publicatã în Monitorul Ofi-cial al României,Partea I, nr. 388din 6 iunie 2002,cu modificãrile ºicompletãrile ulte-rioare aduse prinHotãrârea Guver-nului nr. 298/ 2004,publicatã în Monito-rul Oficial alRomâniei, Par-tea I, nr. 249 din22 martie 2004;

3. HotãrâreaGuvernuluinr. 622/2004 pri-vind stabilireacondiþiilor deintroducere pepiaþã a produ-se lor pentruconstrucþii, publi-catã în MonitorulOficial al Româ-niei, Partea I,nr. 421 din 11 mai2004;

4 . Ordinu lnr. 2132 din 17noiembrie 2004pentru aproba-rea Listei stan-dardelor române,

care transpun standarde europene

armonizate, ºi a specificaþiilor tehnice

recunoscute în domeniul pro-

duselor pentru construcþii, publicat

în Monitorul Oficial cu numãrul 1125

din data de 30 noiembrie 2004;

Fig. 1: Atestarea conformitãþii produselor pentru construcþii conformHG 622/2004 (directiva 89/106/CE)


I.M.I SABaia Mare

LASSELSBERGER SABucureºti

SALUB SAPloieºti

COREMI SABradu

TERMOMAX ROMANIA SABucureºti

CROSI SAReºiþa

ENERGI-CO HOLDING SABucureºti

BALKANCAR SRLBucureºti

SIMCOR VAR SAOradea

AMBER TECHNOLOGIES SRLBucureºti

MEDIAN SRLBraºov

LAFARGE IPSOS SAAghireº

BEGA MINERALEINDUSTRIALE SA - Aghireº

SCUT SABraºov

PETROCONSTRUCT SAPiteºti

MOLDOCOR SAPiatra-Neamt

PEGAMONT SAPloieºti

AMICI SABacãu

IMSAT SABucureºti

TOTAL GAZ SAIaºi

DUAL SRLBucureºti

LASSELSBERGER SAPunct de lucru - Lugoj

APLAST SRLCeptura


5. Ordinul nr. 2133 din 17 noiembrie

2004 pentru aprobarea unor mãsuri

privind organizarea ºi funcþionarea

Comisiei de recunoaºtere a organis-

melor desemnate pentru atestarea

conformitãþii produselor pentru

construcþii, publicat în Monitorul

Oficial cu numãrul 1125 din data de

30 noiembrie 2004;

6. Ordinul nr. 460 din 21 decembrie

2004 privind aprobarea Procedurii

de desemnare a organismelor pen-

tru atestarea conformitãþii produ-

selor pentru construcþii, publicat în

Monitorul Oficial cu numãrul 43 din

data de 13 ianuarie 2005 (acelaºi

conþinut cu Ordinul nr. 2134 din

17 noiembrie 2004 privind aprobarea

Procedurii de desemnare a organis-

melor pentru atestarea conformitãþii

produselor pentru construcþii, publicat

în Monitorul Oficial cu numãrul 43 din

data de 13 ianuarie 2005);

7. Ordinul ministrului transpor-

turilor, construcþiilor ºi turismului

nr. 1558/2004 pentru aprobarea

Regulamentului privind atestarea

conformitãþii produselor pentru

construcþii, publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 1211

din 16 decembrie 2004, iar anexa în

Monitorul Oficial cu numãrul 1211 bis

din data de 16 decembrie 2004;

8. Ordinul nr. 163 din 31 ianuarie

2003 pentru aprobarea Regula-

mentului privind clasificarea ºi

încadrarea produselor pentru con-

strucþii pe baza performanþelor de

comportare la foc, publicat în Moni-

torul Oficial cu numãrul 205 din data

de 28 martie 2003;

9. Ordinul nr. 1889 din 15 octombrie

2004 pentru aprobarea unor proce-

duri privind agrementul tehnic în

construcþii, publicat în Monitorul Ofi-

cial cu numãrul 1167 din data de

9 decembrie 2004, iar anexele în

Monitorul Oficial cu numãrul 1167 bis

din data de 9 decembrie 2004;

10. Ordinul nr. 2190 din 24 noiembrie

2004 pentru aprobarea Regulamentului

privind agrementul tehnic european

pentru produse pentru construcþii,

publicat în Monitorul Oficial cu numãrul

90 din data de 27 ianuarie 2005.

Practic, HG 622/2004 presupune

ca toate produsele destinate utilizãrii

în construcþii sã parcurgã unul dintre

cele ºase sisteme de atestare a con-

formitãþii prevãzute în HG 622, aºa

cum este stabilit prin Ordinul MLPTL

1558/2004 pentru aprobarea Regulamen-

tului privind atestarea conformitãþii

produselor pentru construcþii.

În ºedinþa Consiliului Tehnic Per-

manent în Construcþii din 22.11.2004,

s-a aprobat propunerea de recunoaº-

tere în vederea desemnãrii organismului

AEROQ ca organism de certificare a

conformitãþii produselor ºi pentru certi-

ficarea conformitãþii CIP, urmând ca

Ministerul Construcþiilor, Transpor-

turilor ºi Turismului sã emitã ordinul

aferent, care va fi publicat în Monitorul

Oficial.Certificarea conformitãþii pro-

duselor se va realiza dupã schemaprezentatã în figura 2.

În urma acestui audit, certificatelevor fi emise cu o perioadã de valabili-tate de trei ani ºi pentru fiecare produsse va emite un certificat de tip CS cuvalabilitate anualã, care va fi reînnoitdupã efectuarea auditurilor anuale desupraveghere.

Mult mai multe informaþii referi-toare la acest subiect se pot primi lasediul AEROQ.

Fig.2: Schema de certificare a conformitãþii produselor



Competiþia…mobilul eeficienþei îîn aafaceri!

Pe zi ce trece, concurenþa îºi sporeºte cantitativ ºi

calitativ iniþiativele care sã-i asigure succesul în afaceri.

Ea tinde sã-ºi arunce în "luptã" forme, metode ºi sisteme

noi pentru supravieþuirea în economia de piaþã.

ªi chiar dacã pe aceastã piaþã este, cum se spune,

"loc pentru toatã lumea", fiecare jucãtor trebuie sã aibã

ºi un numãr "personal" prin care sã se detaºeze ºi sã

obþinã rezultatele financiare necesare continuãrii com-

petiþiei. La asemenea aspecte se referã ºi faptul cã

Sphera Building dã startul pentru sezonul construcþiilor.

Dar, despre ce este vorba?

În 2005, Sphera Building Center

pune un accent deosebit pe comuni-

carea cu profesioniºtii în domeniul con-

strucþiilor, dar ºi cu beneficiarii finali.

Pentru cã Sphera nu înseamnã doar

aria comercialã cu peste 150 de show-

room-uri, ci ºi servicii specializate ºi de

informare.

Astfel, de la începutul acestui sezon,

abordarea vizitatorilor este diferitã la

Sphera. De la Biroul de informare, spe-

cialiºtii ºi beneficiarii finali pot obþine

detalii despre toate produsele ºi serviciile

oferite de partenerii Sphera. La rândul

lor, partenerii Sphera primesc, periodic,

o bazã de date cu cele mai importante proiecte derulate

de vizitatorii Sphera.

Tot pentru a veni în sprijinul profesioniºtilor, Sphera

va continua organizarea seminariilor specializate. Dacã

în perioada de lansare se organizau în medie 3-4 mani-

festãri lunare de acest gen, în prezent, la Centrul de

seminari i de la Sphera se organizeazã în jur de

3-4 seminarii pe sãptãmânã. ªi numãrul participanþilor

este în continuã creºtere, de la începutul anului înregis-

trându-se o medie de 300 de participanþi pe lunã.

Aproximativ 70% dintre aceºtia sunt specialiºti din

domeniul construcþiilor, restul fiind clienþi finali.

Seminariile sunt organizate de cãtre partenerii

Sphera, dar ºi în colaborare cu diferiþi specialiºti sau cu

Universitatea de Arhitecturã "Ion Mincu".

Începând din luna martie, la Sphera va funcþiona ºi

Clubul profesioniºtilor. Sphera estimeazã cã, pânã la

sfârºitul anului, peste 300 de specialiºti vor face parte din

acest club. Într-o primã etapã, membrii clubului vor fi, per-

manent, informaþi despre noutãþile de la Sphera ºi vor

putea folosi gratuit cele 5 sãli VIP din incinta centrului.

Sphera pregãteºte schimbãri ºi pentru aria comercialã.

Din luna martie, la fiecare douã sãp-

tãmâni se va organiza o expoziþie temporarã

cu vânzare – realizându-se ambianþa

idealã pentru mai multe produse ale

partenerilor de la Sphera, în cadrul unui

show-room. În acest mod, vizitatorii au

posibilitatea sã vadã un spaþiu complet

amenajat exclusiv cu produse expuse

de cãtre partenerii centrului. Pe durata

expoziþiei, aceste produse vor avea

preþuri speciale.

De la începutul lunii aprilie, show-

room-ul Delta, unul dintre principalii

parteneri ai centrului, îºi va tripla

suprafaþa. Delta va deschide primul sãu

show-room cu un nou concept ºi un stan-

dard de amenajare, în scopul unei expuneri extinse ºi

eficiente a întregii game de produse.

Sphera este primul centru de informare, comerþ ºi

servicii în domeniul construcþiilor. Zona comercialã

cuprinde 7.000 de mp ºi 150 de parteneri, acoperind toatã

aria destinatã construcþiilor ºi amenajãrilor. Cei mai impor-

tanþi parteneri Sphera sunt: Delta, Firatrom, Plannja, Baumit,

CarpatCement, IFMA, Security Center ºi Ruuki.

Între serviciile, unice pe piaþa din România, oferite

de Sphera, se numãrã ºi Centrul de seminarii, Centrul

de întâlniri ºi Biroul de informare.

De la deschiderea centrului, în aprilie anul trecut,

Sphera a avut peste 100.000 de vizitatori.

s u m a rEditorial 4

Eveniment: Conferinþa Naþionalã ARACO 5 - 9

Baduc... ºi casa este gata! 10, 11

Global Real Invest vã invitã 12, 13

Industria de ciment din România 14, 16

Carpatcement: Durabilitatea betoanelor aparente 18, 19

Iridex - Repararea betoanelor 20, 21

General Construct Piatra-Neamþ vã aºteaptã 22, 23

Scadt Slatina - În elita constructorilor 24, 25

TMUCB... vã asigurã succesul în investiþii 26, 27

Srtucturi ecologice fãrã materiale convenþionale 28, 29

Macon - Construim relaþii de duratã 30, 31

Geosond - Consolidãri infrastructurã 32, 33

Eurovia - Infrastructuri rutiere de calitate 33

GIP - Staþii de epurare a apelor 36, 37

Lindab - Sisteme de ventilaþie 43 - 45

Pereþi portanþi de zidãrie 46, 47

Etermed - Construieºte, noi te acoperim! 48, 49

Velux - Mansardãri de blocuri 50, 51

Ursa - Soluþii pentru izolaþii industriale 52, 53

Evaluarea produselor termoizolante 54 - 58

Isover - Izolaþii performante 59

Daw Benþa - Pardoseli pentru spaþii industriale 60, 61

Locuinþa ºi starea noastrã de confort 62 - 65

AMF - Plafon cu catalizator integrat 63

Electromagnetica - Containere modulare tip EMS 66, 67

Baumit - Culoarea aduce armonie 69

Metode de eliminare a umiditãþii zidurilor 68, 70

Lazaridis - Marmurã ºi granit 71

Total Gravura: Cui nu-i place ce-i frumos? 72, 73

Principiile dezvoltãrii durabile (II) 74 - 77

Genco - Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 78, 79

Gimsid - Hidrodemolare cu pompe

de înaltã presiune 80, 81

Marcom - Komatsu WB 97S-2 82, 83

Sopmet - Reþele de infrastructurã 84, 85

GIP - Coºurile industriale de fum în pericol! 86, 87

Structuri vechi la temelia noilor construcþii 88 - 90, 92

AeroQ - Strategia de aliniere la cerinþele europene 94 - 96

Talon pentru abonament“Revista Construcþiilor”

Am fãcut un abonament la “Revista Construcþiilor” pentru ......... numere, începând cu

numãrul .................. .

11 numere - 750.000 lei

Nume ........................................................................................................................................

Adresa ......................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)

nr. ..............................................................................................................................................

în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu

copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - “Revista Construcþiilor”,

Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

“Revista Construcþiilor” este o publicaþie lunarã care se distribuie gratuit,prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie, import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, prestãri de servicii,beneficiari de investiþii (bãnci, societãþi de asigurare, aeroporturi, antre-prizele judeþene pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii centrale (Parlament,ministere, Compania de investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi Inspectoratele Teritoriale,Camera de Comerþ a României ºi Camerele de Comerþ Judeþene etc.) aflateîn banca noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publi-citari la manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele de difuzare apresei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea deconstrucþii, prezentãride firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiileprofesionale, sfaturieconomice ºi juridice,programul târgurilorºi expoziþiilor etc.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplareFrecvenþa de apariþie: lunarãAria de acoperire: întreaga þarãFormat: 210 mm x 282 mmIntegral colorSuport: hârtie LWC 70 g/mp în interior ºiDCL 170 g/mp la coperte

revista constructiilor nr 02 martie 2005

Documents