revista constructiilor - nr. 120, noiembrie 2015

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:

IASICON SA C2

METROUL SA 41

ERBAªU SA C3

AEDIFICIA CARPAÞI SA C4

HIDROCONSTRUCÞIA la 65 de ani de activitate 4, 5

RESTART CONSTRUCÞII 2015 - Noua Lege

a achiziþiilor publice 6, 7

ROMFRACHT: Competitivitatea –

element definitoriu în construcþii 8, 9

IRIDEX GROUP PLASTIC: Materiale pentru

construcþii ºi materiale geosintetice 10, 11

SOLARON: Reparaþii carosabile la rece -

rapid, durabil, economic 12, 13

QUALITY CERT: Participarea asociaþiilor

profesionale la modernizarea legislaþiei

din construcþii 14 - 16

TIAB SA: Integrator de sisteme pentru industrie,

terþiar ºi infrastructurã 17

POPP & ASOCIAÞII: Proiectul „România” (III) 18 - 22

AZUR: Lacuri pentru cabane pe bazã de

rãºinã alchidicã sau pe bazã de apã 23

ALUPROF: MB-SLIMLINE - noul sistem

de fereastrã produs de ALUPROF 24, 25

ESCHENBACH ZELTBAU: Arhitecturã temporarã -

inovaþii în domeniul corturi pentru festivitãþi 26, 27

SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII: Antreprenor

general in domeniul geotehnicii

si ingineriei civile 27

IASICON SA: Sistem de management integrat

al deºeurilor în judeþul Iaºi (II) 28 - 31

Personalitãþi româneºti

în construcþii - Virgil FOCªA 32, 33

TROFEUL CALITÃÞII ARACO: Staþia de sortare

ºi tratare mecano-biologicã a deºeurilor

din cadrul CMID Iridex Bucureºti 34 - 37

GEOBRUGG AG: Aprecieri asupra testelor

din teren ale plaselor din sârmã spiralatã

destinate protecþiei blocurilor de rocã 38 - 40

SALT COM: Hale metalice autoportante 42, 43

Alunecãrile de teren. Factorii care le produc

ºi metode de combatere 44 - 49

Utilizarea deºeurilor solide în compoziþia

betoanelor ecologice. Betonul cu agregate

din deºeuri de sticlã 50 - 53

EURO QUALITY TEST: Expertize - Consultanþã -

Teste laborator construcþii 54, 55

CisC: Comportarea in situ ºi consolidarea

unui planºeu din beton armat

la o construcþie civilã 56 - 59

Influenþa tectonicii asupra eroziunii. Studiu de caz 60, 61

Podurile: bolþi ºi arce (X). Bolþi din beton armat

cu platelaj, executate pânã la 1950 62 - 65

e d

!t

o r

i a

l

Aºadar, TIC-TAC, maieste sau nu mai este o „tac-ticã” a celor care nu pot jus-tifica înavuþirea lor peste…noapte?

De ce spun asta? Pen-tru cã fãptaºii lucrurilornecinstite nu mai TAC ci îºitoarnã, care mai de care,„tovarãºii” de… afaceri pentru a scãpa sau a ameliora con-secinþele juridice de pe urma furturilor.

Bãnuþii sau leii sunt niºte monede minuscule ºi neglijabilepentru cei care, deºi nu este legal, cuantificã totul în valutã,cu precãdere în… euro, pentru cã tot facem parte din acestgigant european.

Bãieþii deºtepþi, deveniþi, iatã, peste noapte ºi bãieþiºmecheri discutã afacerile lor oneroase numai în… euro casã nu aibã cumva de pierdut din ceea ce au „agonisit” saucontinuã sã fure cu precãdere din averea ºi capitalul naþional,la rândul lui ºi acesta sãrãcit de nu mai lasã decât mici posi-bilitãþi ºi resurse pentru sãnãtate, educaþie, cercetare,investiþii etc.

Pentru acestea din urmã, cu precãdere cele din construcþiidin fondurile Statului, „cureaua” se strânge pe zi ce trece dinvarii motive pe care mulþi dintre dumneavoastrã le ºtiþi.

Aþi auzit ceva despre sistemul energetic naþional care sãvalorifice potenþialul hidroenergetic al þãrii pentru cã aceastãresursã se aflã din belºug? Sau despre bogatele zãcãmintecarbonifere, de cupru, aur, argint etc.? De ce despre aces-tea? Pãi, sã ne uitãm în „ograda” altor state care-ºi valorificãasemenea potenþiale prin instituþiile statului pentru a fi asigu-ratã independenþa economicã ºi interesul naþional pentru cãtot este la modã acest imperativ.

Aþi auzit despre o investiþie la nivel naþional care sã se ficreionat dupã 1990 vizând direcþiile de dezvoltare aleeconomiei româneºti pe 5, 10, 20 sau 50 de ani? Nu, pentrucã s-a indus în practica de zi cu zi ideea cã s-ar reveni laeconomia planificatã ºi centralizatã. Nimic mai neadevãrat.Cercetaþi situaþiile din þãrile economiei capitaliste (spre carejinduim) ºi veþi vedea cã mai toate ºtiu pe o perioadã mediesau lungã de timp ce se va întâmpla cu resursele lor naturale,materiale în general, ºi cum vor fi ele exploatate pentru a seîncadra în eficientizarea activitãþii economice.

De aceea, nu este pãcat ca noi sã facem mereu pe ori-ginalii ºi sã nu procedãm ca ei? Este, într-adevãr, pãcat ºipentru faptul cã în România existã mari firme de construcþiicare parþial ºomeazã sau trec prin emoþii la licitaþii întrucâtprioritate au firmele cu preþul cel mai mic oferit vãzându-seîn final de ce nivel calitativ sunt în stare asemenea firmecâºtigãtoare.

De aici ºi întrebarea justificatã: Când ºi mai ales cine tre-buie sã înþeleagã cã politica (de care nu ne mai sãturãm)este fezabilã ºi, deci, convingãtoare numai în cazul în care îºiare ºi corespondentul în lucrãrile practice?

ªi atunci? Atunci trebuie sã avem o nouã mentalitatepentru a nu ne mai regãsi în formula TIC-TAC dubioasã princeea ce ascunde ea iar TAC-TIC…A prezentului ºi, mai ales,a viitorului sã eludeze FURTUL.

Vom trãi ºi mai ales vom vedea dacã am înþeles sensulcelor de mai dinainte.

Ciprian Enache

TIC-TAC, TAC-TIC…Ã ?!

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� noiembrie 20156

Redacþia: În ce mãsurã, la conceperea noii Legia achiziþiilor publice, s-a þinut cont ºi de propune-rile experþilor, consultanþilor ºi companiilor deconstrucþii?Cristian Erbaºu: Noua formã a acestei legi a

avut, în prima fazã, un singur scop, acela de aracorda legislaþia româneascã în domeniul achiziþiilorpublice la cea europeanã; mai precis, s-a urmãritimplementrea directivelor UE în conþinutul Legii achi-ziþiilor publice. Deºi reprezentanþii societãþilor careactiveazã în construcþii (asociaþii profesionale saupatronale) au fãcut destul de multe propuneri ºiobservaþii, fãrã a fi contraziºi de autoritãþi, acestea nus-au regãsit în ultima formã a legii care a plecat spreparlament, justificându-se cã ele se vor regãsi înlegislaþia secundarã ºi terþiarã, ce urmeazã a fi discu-tatã, de comun acord, în perioada urmãtoare.

Red.: Care dintre problemele cu care se confruntã,în prezent, societãþile de construcþii consideraþi cãvor fi rezolvate de noua Lege a achiziþiilor publice,aflatã acum în dezbatere, ºi în ce mod?C.E.: E greu de spus, în acest moment, câte din

problemele trecutului vor fi rezolvate de noua formãa legii. Existã chiar voci care spun cã noua formãeste ºi mai complicatã, mai greu de aplicat ºi cudestul de multe articole neclare. Fiind o lege nouã,departe de a fi una simplã ºi uºor de aplicat, existãriscul ca, în prima perioadã dupã intrarea ei învigoare, sã fie foarte multe confuzii, neînþelegeriºi prin urmare, interpretãri diferite de cãtre autoritãþi

diferite. Pentru a evita, totuºi, un eventual haos esteabsolut necesar ca normele de aplicare ale legii sã fiemult mai simple, mai clare ºi sã aparã într-un timpsuficient de scurt.

Red.: Una dintre problemele importante reclamatede societãþile de construcþii, în prezent, este aceeade câºtigare a licitaþiilor cu preþul cel mai mic. Prinnoua lege a achiziþiilor publice se va renunþa, pro-babil, la o asemenea prevedere. Totuºi, dacãacum ne confruntãm cu zeci, sute de contestaþii,nu consideraþi cã aceastã schimbare va îngreunaºi mai mult sistemul licitaþiilor? Ce ar trebui fãcutpentru a se evita o asemenea situaþie?

Federaþia Patronatelor Soci-etãþilor din Construcþii – FPSCa organizat recent conferinþaRESTART CONSTRUCÞII 2015având ca teme de dezbatere:simplificarea legislaþiei în do-meniu, lipsa de flexibilitate îninterpretarea prevederilor legale,modificãri legislative succesiveinsuficient analizate ºi explicate,interpretarea neunitarã a preve-derilor legale, dar ºi îndrumareainsuficientã a autoritãþilor contrac-tante ºi a operatorilor economici.

Evenimentul s-a aflat la a II-asa ediþie ºi a reunit cei mai mari jucãtori din sectorul construcþiilor, un bun prilej de a discuta desprenoua “Lege a achiziþiilor publice”, despre relansarea investiþiilor în acest sector, dar ºi despre acce-sarea fondurilor UE.

La RESTART CONSTRUCÞII 2015 au participat peste 200 de specialiºti în domeniu, aceasta fiind ceamai importantã întâlnire a constructorilor, furnizorilor de materiale, arhitecþilor ºi companiilor conexe,alãturi de autoritãþi ºi presã.

Temele extrem de importante, precum proiectul de lege a achiziþiilor publice ºi impactul acesteiaasupra investiþiilor, efectele pe care le-ar avea simplificarea legislaþiei în acest caz pentru mediul debusiness sunt elemente la care se referã dl Cristian Erbaºu, preºedinte al Federaþiei Patronatelor dinConstrucþii, în interviul pe care i l-am solicitat dupã încheierea evenimentului RESTART CONSTRUCÞII 2015.

dr. ing. Cristian Erbaºu

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� noiembrie 2015 7

C.E.: ªi pânã acum legea per-mitea desemnarea câºtigãtoareiunei licitaþii pe criterii tehnico –economice, însã acest lucru eraevitat de autoritãþi, deoarece aveauo oarecare teamã sã-ºi asumeresponsabilitatea de a elimina firmecare veneau la licitaþie cu valorinejustificat de mici. Pânã cândacele firme, care vin cu preþuri dedumping, fãrã a mai fi ulterior capa-bile sã ºi execute acele contracte,nu vor fi eliminate, vom avea mereuprobleme în piaþa construcþiilor chiardacã „Legea achiziþiilor publice” seva modifica. În primul rând com-paniile care activeazã în construcþiitrebuie sã aibã o certificare prin care sã li se sta-bileascã capabilitatea tehnico – economicã. Aceastãcertificare trebuie sã se facã periodic (o datã la 3 ani)de cãtre o comisie de experþi, asupra cãrora sã nupoatã plana nicio urmã de incompetenþã sau deinteres în favoarea vreunei companii. O altã problemãcare trebuie soluþionatã este aceea de a se profe-sionaliza comisiile de evaluare, prin prezenþa în com-ponenþa lor a unor experþi tehnici, economici ºi juridici,care sã fie stabiliþi pe modelul experþilor judiciari. Pede altã parte, normele de aplicare a legii trebuie sã fiesimple ºi clare, astfel încât deciziile sã fie greu decontestat, iar soluþiile date contestaþiilor sã fie uni-forme ºi fãrã echivoc. Din pãcate, acest lucru nu seîntâmplã acum.

Red.: În ce stadiu se aflã Proiectul de lege a certi-ficãrii societãþilor de construcþii? Sunt, deja, mulþiani de când se lucreazã la un asemenea proiect ºide când se încearcã legiferarea lui, în condiþiile încare o asemenea lege ar uºura, de asemenea,procedura de licitaþie prin evaluarea mai corectã afirmelor…

C.E.: Deºi în forma Legii 10, negociatã de minis-terul de resort cu Asociaþiile patronale ºi profesionalereprezentative în construcþii, existã necesitatea catoate firmele care activeazã în construcþii sã fie certifi-cate tehnic ºi economic, acest paragraf a dispãrut îndrumul legii pe la comisiile parlamentare ºi prin Parla-ment. Din pãcate, sunt mulþi aceia care nu-ºi doresc oasemenea reglementare de teamã cã decidenþi dinzona politicã sau din cea a administraþiei de stat nuvor mai putea interveni în favoarea unor firme incom-petente participante la licitaþii ºi câºtigãtoare de con-tracte pe care, ulterior, nu mai sunt capabile sã leexecute. Cu ocazia discuþiilor avute pe „Legea achi-ziþiilor publice” un asemenea subiect s-a reactualizat.Existã, totuºi, temerea, din partea noastrã, cã autori-tatea doreºte sã excludã asociaþiile patronale ºi profe-sionale din zona de decizie a acestei certificãritehnico-economice a operatorilor economici din con-strucþii. Dacã organismul de certificare va fi integralsub controlul statului, fãrã a exista ºi o prezenþãimportantã a socitãþii civile, legea nu cred cã va aveaefectul aºteptat, ºi anume acela de asanare a mediu-lui din domeniul construcþiilor.

Red.: În ce mãsurã cei în drept þin seama depropunerile ºi sugestiile fãcute de breslele con-structorilor, cum ar fi ºi cele semnalate de FPSC?

C.E.: Înainte de alegeri suntmulþi politicieni care devin foarteatenþi cu noi ºi alþi colegi din altebresle, dar dupã alegeri uitã com-plet de noi. Chiar ºi în perioadele încare ni se acordã mai multã atenþie,sunt destul de puþine cazurile încare propunerile noastre sunt luateîn considerare. Este ºi vina noastrãcã nu reuºim sã ne facem mai bineauziþi, cã nu avem mai multã puterede convingere ºi cã nu îi putemdetermina pe reprezentanþii dinguvern sau din Parlament sã þinãcont de propunerile noastre. Dinpãcate, în România spiritul asocia-tiv este încã foarte scãzut, mai alesîn rândul antreprenorilor. �


Competitivitatea – element definitoriu în construcþii

ec. Florin FLORIAN - director departament Fibre - Betoane, ROMFRACHT

PARDOSELI INDUSTRIALE FLOTANTEARMATE DISPERS

Armarea dispersã a betoanelorpentru pardoseli industriale esteuzualã acum în toatã România. Opti-mizarea costurilor ºi durata de viaþãmãritã a pardoselilor armate dispersa fãcut ca sistemul sã fie cunoscutde toþi constructorii ºi de majoritateaproiectanþilor.

Pentru a executa corect o par-dosealã armatã dispers trebuie sãþinem cont de mai multe variabilecare pot sã aparã, precum ºi despecificaþiile proiectului. În acestsens, pregãtirea suprafeþei este unadintre cele mai importante etape în

aplicarea pardoselilor. Trebuie, deasemenea, bine determinat gradulde compactare ºi tipul de agregatefolosite la compactare. Toate acesteelemente influenþeazã determinareatipului de beton, dozajul fibrelor ºigrosimea pardoselii. Apoi, dupãpregãtirea stratului suport, aplicareafoliei de separaþie este necesarã,pânã la intrarea în prizã a betonului.

Este important sã existe o supra-punere de minimum 10%, iar gradulde acoperire al foliei sã fie cât maimare. Folia, produsã ºi ea deROMFRACHT, are un grad de acope-rire de circa 15 mp/kg, ceea ce con-duce la economii ºi la acest produs.

În cazul pardoselilor industrialearmate dispers, aplicarea benziiperimetrale se face pe întreg peri-metrul pardoselii, precum ºi în jurulstâlpilor, pentru a ne asigura cãpardoseala rãmâne flotantã.

Urmãtoarele etape sunt ale-gerea betonului, a tipului de fibre,precum ºi a dozajului fibrelor, carese fac în funcþie de încãrcãrile la

ec. Florin FLORIAN

Pe piaþa capitalistã concurenþialã, existenþa ºi mai ales supravieþuirea unei firme, indiferent de dome-niul sãu de activitate, este nemijlocit legatã de posibilitãþile tehnico-materiale ºi umane capabile sã-iasigure, prin produsele ºi serviciile sale, satisfacerea exigenþelor potenþialilor beneficiari.

În cazul nostru, în sectorul construcþiilor, dupã 1990 s-a simþit pregnant ce înseamnã “noul” în ansamblulridicãrii oricãrui gen de construcþie: edilitar, financiar-bancar, administrativ, comercial, cultural, sportiv etc.

Produsele, tehnologiile ºi serviciile eficiente, cu efecte asupra productivitãþii, a calitãþii ºi a reduceriiconsumurilor materiale, au devenit reperele progresului atât de necesar dezvoltãrii economico-sociale petoate planurile.

ªi în þara noastrã, rezultatele unor asemenea elemente specifice unei activitãþi eficiente au devenitprioritare pentru firmele cuprinse în ansamblul domeniului construcþiilor. Adaptarea, deci, la asemeneaexigenþe a însemnat, pentru producãtorii de materiale de construcþii, integrarea ºi alinierea la ceea ce estenou ºi benefic pentru furnizor ºi beneficiar.

În cazul cunoscutei firme ROMFRACHT, aducem ºi în acest numãr al Revistei Construcþiilor informaþiiutile tuturor celor dintre dumneavoastrã interesaþi de noi produse pentru investiþiile pe care le doriþi puseîn operã.


care va fi supusã pardoseala,respectiv: încãrcãri pe picior de raft,încãrcãri uniform distribuite, încãr-cãri dinamice etc. Toate acestea,coroborate cu pregãtirea solului, ducla calculul dozajului în care opti-mizãm grosimea pardoselii, tipul debeton, cantitatea ºi tipul de fibre careurmeazã a fi folosite.

ROMFRACHT pune la dispoziþiaclienþilor aceastã calculaþie, precumºi întreg sistemul de aplicare a par-doselii. În prezent societatea noastrãproduce atât fibre metalice RFC sauRFO, în toatã gama, cât ºi fibre dinpolipropilenã RoWhite.

Aplicarea durificatorului desuprafaþã. Cu cât clasa betonuluieste mai mare, cu atât capacitatealui de a îngloba nisipul cuarþos estemai micã. Este bine de ºtiut acestlucru. În mod uzual, este nevoie de4 kg de Romcuarþ pe mp pentru aavea o acoperire bunã. Momentul încare se introduce cuarþul este foarteimportant, la fel ºi metodele de eli-copterizare.

Aplicarea sigilantului. Imediatdupã dispariþia apei de pe beton,

este important sã aplicãm un sigi-

lant. ROMFRACHT comercializeazã

unul dintre cele mai performante

produse în domeniu: Super Diamond

Clear. Acesta este un sigilant care

se preteazã atât la interior, cât ºi la

exterior, pe betoane crude sau betoane

vechi. El îmbunãtãþeºte performan-

þele betonului ºi durata lui de viaþã,

chiar ºi în cazul agresiunii saline. În

cazul betoanelor amprentate este

excelent deoarece mãreºte consi-

derabil durata lor de viaþã.

Tãierea rosturilor. În conformi-

tate cu calculaþia de dozaj ºi în

funcþie de geometria halei, se sta-

bileºte dimensiunea dalajului. Este

importantã aplicarea imediatã a unui

ºnur PVC cu formã de brãduþ, pentru

a proteja muchiile rosturilor. Dupã

30 zile se poate aplica mastic.

Pardosela este cea mai impor-

tantã parte a unei construcþii.

Cãlcaþi zilnic pe ea ºi ca urmare,

trebuie sã arate impecabil!

ROMFRACHT echilibreazã ºi

potenþeazã betoanele turnate, prin

calitatea produselor livrate ºi prin

recomandãrile pentru aplicarea lor.

Noi recomandãm întotdeauna

constructorilor mixarea fibrelor, deoa-

rece de 17 ani studiem atent com-

portamentul acestora în betoane ºi

putem afirma cã suntem cunoscã-

tori în domeniu. �

www.fibre-polipropilena.rowww.fibre-metalice.ro

www.hidroizolatiibeton.roTel.: 021.256.12.08

Reparaþii carosabile la rece– rapid, durabil, economic –

BITUMENFIX – este un mortar german pentru reparaþii asfaltice, gata de întrebuinþare, pebazã de bitum, cu agregat bazaltic, polimeri, diferiþi adezivi ºi aditivi. Ecologic !

AVANTAJE:• PRELUCRARE SIMPLÃ:

• GATA DE UTILIZARE ! 1. Se îndepãrteazã pãrþile neaderente ºi apa2. Se umple groapa (direct din gãleatã)

3. Se niveleazã ºi se compacteazã

• FÃRÃ AMORSARE !• APLICARE ªI PE TIMP DE PLOAIE SAU DE ÎNGHEÞ ! (între +40 0C ºi -20 0C)• TRAFIC IMEDIAT

În special dupã schimbãrile de temperaturã laîngheþ ºi dezgheþ apar mai multe gropi în asfalt sau îndrumurile ºi platformele din beton.

Odatã apãrute gropile din carosabil în anotimpulrece, reparaþiile se lasã aºteptate pânã când condiþiilefavorabile de aplicare sunt îndeplinite.

Acest lucru înseamnã un risc de siguranþã pentruutilizatorii de drumuri ºi pierderi de bani pentrucomunitate.

Imediat dupã umplere dumul poate fi practica-bil. Compactarea ºi durabilitatea se datoreazãîn continuare traficului.

De ce nu se pot face reparaþii carosabile,rapid ºi durabil, atunci când degradãrilesemnalate sunt în stadiu incipient?

• condiþiile atmosferice nefavorabile, de ce celemai multe ori timpul ploios sau carosabilulîngheþat ori acoperit cu zãpadã;

• o suprafaþã carosabilã prea micã, degradatã,care nu justificã deplasarea utilajelor mari ºifabricarea ºarjei de asfalt necesarã;

• pe timp friguros se rãceºte prea repede asfaltul ºi nu poate fi pus în operã;

• suportul trebuie amorsat, altfel asfaltul nou turnat nu are aderenþa corespunzãtoare;

• traficul este întrerupt mai multe ore dupã finalizarea lucrãrilor de reparaþie.

Soluþia pentru toate aceste neajunsuri este BITUMENFIX!


ISTORIC ªI PRIORITÃÞI ÎN CONSTRUCÞIIPunct de vedere privind participarea asociaþiilor profesionale

la modernizarea legislaþiei din construcþii ing. Ioan BURTEA - preºedinte S.C. QUALITY CERT S.A.

Atestarea documentarã a evo-luþiei conceptului privind construc-þiile, modernizarea tehnologiilor,adoptarea de reguli tehnice care sãpermitã þinerea sub control a proce-selor ºi modernizarea activitãþiiacestora, dateazã de peste 180 deani, una dintre promotoarele evoluþieiconcepþiei în domeniul construcþiilordin Europa fiind România. Acest faptne obligã sã continuãm tradiþia,având dreptul de a urmãri sã nerecãpãtãm locul pe care construc-torii români îl meritã în ierarhia valo-rilor la nivel european ºi nu numai.

Din atestãrile documentare,amintim numai unele puncte cheieale istoriei construcþiilor din Româ-nia, marcatã prin: stabilirea în anul1832 (Regulamentul organic) aprimelor principii de creare a unuiserviciu de drumuri, stabilirea în anul1841 de cãtre “Departamentul dinLãuntru” din Moldova a conceptuluide alcãtuire a secþiunii drumuri(tehnologie, materiale, metode de

compactare, dotare personal), pre-cum ºi elaborarea de cãtre acesta areglementãrii “Aºezãmântul pentruchipul lucrãrii ºoselelor în Moldova”.De asemenea, înfiinþarea, în anul 1847,de cãtre “Ministerul din Lãuntru” dinÞara Româneascã a “Direcþiei LucrãriPublice” cu 4 secþii (inginereascã,drumuri ºi poduri, arhitecturã, lucrãrihidraulice), precum ºi înfiinþarea înanul 1849 de cãtre “DepartamentulLucrãrilor Publice” din Moldova a“aºezãmântului organic” care sta-bilea reguli cu privire la exercitareaprofesiei de antreprenor ºi asiguraalcãtuirea de instrucþiuni atingãtoare(reguli/ legi din alte þãri).

Certificarea performanþei pro-duselor ºi atestarea calitãþii lucrãrilora fost legiferatã în România încã dinanul 1850, prin “politica asuprazidurilor private”, în care se intro-duceau reguli cu privire la atestareaobligatorie a lucrãrilor, reguli pentruefectuarea zidurilor, iar pentru pro-ducãtorii de cãrãmidã introducerea

cercetãrii obligatorii a calitãþii,înainte de a se pune pe piaþã.

În acelaºi an, DomnitorulAlexandru Ioan Cuza aprobãcondiþiile generale pentru lucrãrilepublice, regulamentul pentru adjude-cãri ºi emite Decretul 629 referitorla “Regulamentul privind organi-zarea Corpului Inginerilor Civilidin România”.

În 10 august 1862, MinistrulLucrãrilor Publice formeazã Comite-tul Tehnic al Lucrãrilor, iar în lunanoiembrie a aceluiaºi an stabileºtenumirea de ºefi de circumscripþie dePROBE DE MATERIALE în vedereaverificãrii CARACTERISTICILORFIZICO-MECANICE.

În anul 1836, ministrul Alexandruªt. Catargi emite circulara privindconþinutul proiectelor (descriereaanteproiectului, bazele alegerii pro-iectului, materiale prevãzute), stabi-leºte lista Construcþiilor publice,porturi, cheuri, drumuri, precum ºi re-gulile privind probitatea profesionalã

Într-un raport al “Departamentului de Construcþii” din cadrul Comisiei Europene se menþiona cã, lanivel european, valoarea totalã a construcþiilor în PIB-ul UE este de 10%, iar ponderea în formarea capitalu-lui fix total este de 48,9%. În prezent, sectorul construcþiilor numãrã cca. 1,9 milioane întreprinderi, cupeste 11,6 milioane angajaþi ºi, în plus, alte 26 milioane de muncitori depinzând, direct sau indirect, deacest sector, care absoarbe cea mai numeroasã forþã de muncã.

O asemenea pondere deosebitã în economia Uniunii Europene ºi, implicit, a României necesitã abor-darea problemelor specifice, legislative, de reglementare, normative, cu cea mai mare seriozitate,deoarece eficienþa politicii de redresare a economiei naþionale depinde, în mare mãsurã, de abordareapragmaticã ºi profesionalã a situaþiilor cu care se confruntã ramura construcþiilor ºi a materialelor de con-strucþii precum ºi adoptarea de mãsuri pentru punerea în valoare a competenþei operatorilor economicidin construcþii ºi crearea unui cadru legislativ adecvat, prin eliminarea unor prevederi legislative promo-vate sau susþinute de grupuri de interese sau care favorizeazã fenomenul de corupþie.

a personalului de control pe faze deexecuþie ºi obligativitatea utilizãriinumai a materialelor corespunzã-toare (Ordinul 4160 din 5 mai 1863).

În anul 1867 se înfiinþeazã, decãtre Ing. Panaite Donici, “ªcoala dePoduri, ªosele ºi Mine”, iar în 1868ing. Spiru Lorceanu editeazã primulManual de Construcþii din România(“Manualul construcþiei ºi întreþineriidrumurilor”).

În 1879, Ministerul Lucrãrilorpublice înfiinþeazã Comitetul Tehnical Lucrãrilor Publice (avizare proiecte,întocmire reglementãri tehnice).

În anul 1879, dr. ing. AlfonsOscar Saligny înfiinþeazã primul la-borator de încercãri în construcþii dinRomânia, care efectueazã încercãripentru lucrãrile de construcþii, inclu-siv cele executate sub conducereaing. Anghel Saligny (podul de laCernavodã, lucrãrile din portul Con-stanþa etc.) fiind printre primele labo-ratoare de specialitate cu prestigiudin Europa.

În anul 1901, Ministerul LucrãrilorPublice organizeazã ComitetulSuperior, iar în anul 1918 stabileºteatribuþiuni pentru acesta privindexaminarea ºi aprobarea de proiecte/ programe / planuri de sistematizare/ regulamente, precum ºi studiereaºi întocmirea de norme tehnice,Comitet care modernizeazã activi-tatea sub domnia Regelui Carol ºifuncþioneazã, sub diferite forme deorganizare, pânã în anul 1949.

Seismul din 4 martie 1977 readuceîn actualitate problema abordãrii, cuseriozitate, a rezistenþei, stabilitãþii ºidurabilitãþii construcþiilor, prin adop-tarea Legii 8/1977 iar anii 1975 -1977 sunt marcaþi de modernizarealegislaþiei în construcþii, în vedereaalinierii la legislaþia europeanã, cumenþinerea tradiþiei naþionale, aceastareprezentând un pas important înderularea activitãþii în domeniul con-strucþiilor, la nivelul cerinþelor ºiexigenþelor stabilite prin legislaþiaeuropeanã.

Adoptarea Legii 177/2015 repre-zintã un pas important în introdu-cerea de reguli noi, pentru þinereasub control a activitãþii în domeniulconstrucþiilor, care sã asigure creº-terea prestigiului constructorilorromâni, precum ºi participareaacestora, pe picior de egalitate cuconstructorii din alte state, la adjude-carea de lucrãri corespunzãtoare lanivelul competenþei deþinute.

În anul 1999, cu ocazia împliniriia 50 de ani de la introducerea înFranþa (decembrie 1949) a “Certi-ficãrii Profesionale a Întreprinderilordin Construcþii”, la reuniunea deaniversare organizatã de autoritateade reglementare din Franþa, uniculinvitat din þãrile din Europa de Esta fost România. În cuvântul acor-dat de Comisarul Guvernului pentruConstrucþii al Franþei, am avutonoarea de a comunica faptul cãRomânia deþine o atestare docu-mentarã privind înfiinþarea unui sis-tem de recunoaºtere a competenþelorprofesionale în domeniul construc-þiilor, cu o vechime de 158 de ani.

continuare în pagina 16��


Dacã ne referim la evoluþia, lanivel mondial, a conceptului privindabordarea problemelor de manage-ment în domeniul calitãþii, trebuie sãreamintim cã personalitãþi de notori-etate mondialã din Statele Unite(Feigenbaum, Deming, Edwards,Crosby, Juran - de origine romanã)alãturi de Isikawa din Japonia, aupus, în perioada 1920 - 1950, bazeleteoriilor privind modernizarea con-ceptului de management al calitãþiiaplicabil ºi în domeniul Construcþii.Aceste teorii au produs o reacþie derespingere în statul american, iniþia-torii fiind nevoiþi sã aplice principiileenunþate în Japonia, dupã care, con-statându-se efectele deosebit defavorabile, au fost solicitaþi ºi au acþi-onat în continuare în Statele Unite.

Personalitãþile menþionate aufãcut publice, la nivel mondial, teoriilecare au pus bazele conceptului mo-dern privind managementul calitãþii,ele bazându-se, în principal, pe:îmbunãtãþirea continuã a proceselor,controlul integral al produselor,obþinerea de dovezi de la furnizori /subcontractori, asigurarea tuturorinstrumentelor ºi mãsurilor pentruderularea corespunzãtoare a proce-selor, crearea unei structuri cores-punzãtoare la nivel de managementde vârf ºi promovarea unui manage-ment participativ, internalizarearelaþiei “client - furnizor”, desfiinþareabarierelor dintre compartimentelesocietãþii ºi promovarea unui spiritde colaborare permanentã, forma-rea de echipe care sã identificeproblemele, încurajarea comunicãrii,identificarea, analizarea, eliminarea,riscurilor, asigurarea derulãrii deacþiuni preventive, utilizarea, în con-ducerea instituþiilor, a instrumentelorcalitãþii, adoptarea principiului pri-vind raportul calitate / preþ care sãconducã în final la reducerea cos-turilor ºi eficientizarea activitãþiioperatorilor economici.

Introducerea începând cu anul1924, de cãtre militarii americani, înuzinele cu profil militar, a modelului

de control statistic ºi eºantionare,continuând cu principiile enunþate depersonalitãþile din domeniul mana-gementului menþionate mai sus, aupus bazele promovãrii conceptuluimodern care a însemnat adoptarea,din ce în ce mai mult, a criteriului deevaluare privind raportul calitate /preþ, punerea în valoare a compe-tenþei operatorilor economici dindomeniul construcþiilor. Toate aces-tea reprezintã, astãzi, o problemã laordinea zilei, de primã importanþãpentru domeniul reglementãrii înconstrucþii.

Principalii actori care, alãturi deautoritãþile de reglementare, deþincompetenþele necesare pentru crea-rea cadrului legislativ ºi pentruimplementarea reglementãrilor privindaplicarea legislaþiei, care sã asigureun cadru adecvat de aplicare apoliticii guvernului, de înlãturare acorupþiei ºi a influenþei grupurilorde interese, sunt ASOCIAÞIILEPROFESIONALE din DomeniulConstrucþiilor.

În vederea continuãrii tradiþieiatestate documentar în cei 183 deani, pentru promovarea unei legis-laþii care sã asigure derularea proce-selor la nivelul exigenþelor stabilite lanivel naþional ºi european, adjude-carea de lucrãri de cãtre cei maicompetenþi operatori economici, efi-cientizarea utilizãrii fondurilor destat, garantate de stat, existã, cummenþionam, organisme profesionalede o incontestabilã competenþã ºi cugrad mare de reprezentabilitate lanivel naþional. Enumerãm aici câtevadintre ele: Asociaþia Profesionalã deDrumuri ºi Poduri din România,Asociaþia Inginerilor Constructori dinRomânia, Asociaþia Producãtorilorde Materiale de Construcþii dinRomânia, Asociaþia Românã pentruTehnologii, Echipamente, Mana-gement ºi Agrement Tehnic în Con-strucþii, Reþeaua Naþionalã aLaboratoarelor din Construcþii,Comisia Naþionalã Comportarea insitu a Construcþiilor. Toate acestea

au hotãrât sã constituie un gruporganizat care, alãturi de alte orga-nisme ce doresc instituirea unorrelaþii de colaborare, împreunã cuautoritãþile de reglementare, sã par-ticipe efectiv la procesul de elaborare,avizare, adoptarea unei legislaþii, caresã permitã readucerea ramurii con-strucþiilor din România la niveluldeþinut de-a lungul istoriei ºi sã asi-gure constructorilor români ºanseegale în competiþia de ocupare a unuiloc pe piaþã, la nivelul competenþelordeþinute.

Se considerã de primã impor-tanþã, adoptarea unor Hotãrâri deGuvern ºi/sau, dupã caz, de Ordineale autoritãþilor de reglementare,care sã elimine de pe piaþã opera-torii economici ce nu deþin o formãde recunoaºtere oficialã la nivelnaþional ºi organismele careactiveazã pe teritoriul României,sub tutela unor organisme acreditateîn alte state ºi care emit documenteechivalente nefundamentate, carepermit unor operatori economici, cenu deþin competenþa necesarã, sãadjudece lucrãri ºi/sau sã punã pepiaþã produse pentru Construcþii,care nu îndeplinesc cerinþele, exi-genþele actuale, precum ºi pentruaplicarea Legii 177/2015, Regu-lamentului (UE) 305/2011 ºi regle-metãrile aplicabile.

Finele anului 2015 ºi semestrul Ial anului 2016 vor reprezenta, pentruistoria construcþiilor din România,ani hotãrâtori pentru restabilireaprestigiului constructorilor români,care au dreptul de a se menþine înrândul celor mai buni constructori dinEuropa. Pentru aceasta este nece-sar ca autoritãþile implicate înadoptarea legislaþiei, a reglemen-tãrilor ºi normelor cu impact major înmenþinerea pe piaþã a operatoriloreconomici din construcþii, sã asigureun cadru adecvat pentru organi-zarea unui dialog deschis ºi pentruadoptarea celor mai bune ºi eficienteprevederi legislative, inclusiv îndomeniul licitaþiilor publice.

�� urmare din pagina 15


(Continuare din nr. 119, octombrie 2015)

PUNEREA ÎN OPERÃ A LUCRÃRILOR.PARTICULARITÃÞI

Reabilitarea Palatului Patriarhieia demarat în anul 2010, odatã cuefectuarea unei expertize tehnicepentru stabilirea nivelului de asigu-rare la acþiuni seismice a imobilului.În urmãtorii ani s-a întocmit proiectulde consolidare, pentru ca, în pre-zent, execuþia consolidãrii Palatuluisã fie în plinã desfãºurare.

Lucrãrile au început în primaparte a anului 2014, iar finalizarea loreste preconizatã pentru sfârºitul anu-lui 2015. În total, întregul proces deconsolidare, de la prima expertizã ºipânã la recepþia finalã, se va întindepe o duratã de aproximativ 6 ani.

Având în vedere dimensiunilegeneroase ale imobilului, perioada ºimodul în care acesta a fost construitºi caracteristicile reliefului pe careeste ridicat, este lesne de preconizatcomplexitatea proiectului de consoli-dare. Adãugând asupra acestor ele-mente puternica semnificaþie istoricãce învãluie Palatul, precum ºi multi-plele elemente arhitectonice, care îiconferã individualitate ºi caracter, sepoate spune ca lucrarea de consoli-dare ºi reabilitare a Palatului Patri-arhiei este una dintre cele maiînsemnate lucrãri de acest tipdemarate în ultima perioadã.

Ca orice intervenþie asupra uneiclãdiri existente, ºi aceasta a fostcaracterizatã de un grad ridicat deneprevãzut, care a impus echipei deproiectare o puternicã adaptabilitatefaþã de situaþiile descoperite la faþalocului. Drept urmare, soluþia de con-solidare structuralã propusã iniþial,care fusese elaboratã în baza unorcunoºtinþe limitate, a suferit anumitemodificãri, pentru a se putea plianecesitãþilor din teren.

În acelaºi timp, înaintea începeriilucrãrilor, a fost necesarã protejareaanumitor elemente decorative arhi-tecturale sensibile, ce puteau fi uºordeteriorate în timpul ºantierului.

Astfel, scãri monumentale ºi alte ele-mente din marmurã au fost învelitecu placaj OSB, iar picturi valoroaseau fost acoperite pentru a se prevenidegradarea lor. Totodatã, pentrudecoraþiunile asupra cãrora nu s-aputut evita intervenþia, au fost prelu-ate mulaje, ele urmând a fi refãcutedupã finalizarea consolidãrii.

Punerea efectivã în operã asoluþiilor de consolidare a demaratcu execuþia zidului de sprijin situat laexteriorul clãdirii, în partea sa deSud. Zidul este format din piloþi deºi,cu diametru mare (88 cm) foraþi la oadâncime de 12 m sub nivelul solu-lui. Aceºtia se încheie la parteasuperioarã cu o grindã extrem demasivã, de mare capacitate, înaltãde 1 m. Grinda înconjoarã capulsudic al clãdirii pe 3 laturi, blocându-itranslaþia pe ambele direcþii. În final,

au rezultat piloþi de 90 cm îndiametru, sporul fiind determinat detehnica disponibilã a executantului.

O deviere mai pronunþatã faþã depropunerea iniþialã a fost determi-natã de existenþa unei extinse reþeletehnico-edilitare în zonã. Drepturmare, dispunerea piloþilor ºi formagrinzii de fundare au fost adaptateprin 3 variante de proiect, astfelîncât ele sã nu se intercaleze cureþeaua existentã de canalizare.

Soluþia fundaþiilor pe radier pilotatnu a fost utilizatã doar pentru grindamasivã exterioarã corpului sudic.Toate elementele verticale nou intro-duse în clãdire, ca parte a proiectuluide consolidare, se nasc din subsolul2 sau 3 al imobilului, din radiere fun-date pe minipiloþi de 40 cm diametru.Echipa de proiectare a stabilit uti-lizarea minipiloþilor pentru a facilita

Proiectul „România” (III)ing. Dragoº-Ionuþ ALEXANDRESCU, dr. ing. Mãdãlin COMAN, ing. Dragoº MARCU,

ing. Ionel BADEA, ing. Vlad DINU, ing. Mihai A. GANEA – SC POPP & ASOCIAÞII SRL

Fig. 21: Forarea piloþilor Ø88

Fig. 22: Punerea în operã a grinzii de peste piloþii Ø90


punerea lor în operã în spaþiul limitatdisponibil în subsolul clãdirii.

Principala constrângere a fostreprezentatã de realizarea forajelorprin interiorul clãdirii. Pentru aceastas-au folosit utilaje speciale, de micidimensiuni, care puteau fi mane-vrate cu uºurinþã pe coridoareleclãdirii. În acelaºi timp, fiecare car-casã de armãturã a minipiloþilor afost realizatã în 3 - 4 tronsoane, înfuncþie de înãlþimea spaþiului undese lucra.

Pe mãsurã ce lucrãrile la pereþiinoi din beton armat avanseazã peverticalã, s-a identificat o altã situaþiecare necesitã mãsuri sporite, dedata aceasta din partea construc-torului. Forma neregulatã a nucle-elor din beton armat ºi spaþiul limitatsporesc complexitatea montãrii armã-turilor pereþilor. S-a montat simultanun rând de armãturi orizontale pe tot

perimetrul nucleului, iar barele verti-cale au fost introduse din etajul ime-diat urmãtor, prin golul perimetral depe conturul nucleului.

S-au realizat chiar ºi ºabloanepentru ca montajul sã fie mai rapid.În acelaºi timp, betonul poate fi pusîn operã doar prin exteriorul imobilu-lui, singura modalitate fezabilã princare acesta poate fi turnat fiind prinferestrele etajului imediat urmãtor.Practic, autobetoniera a trebuit sã fiestaþionatã pe cât de aproape posibilde perimetrul clãdirii, iar betonul afost pompat prin exteriorul ei.Deoarece s-au întâmpinat problemelegate de stabilitatea cofrajului,turnãrile au fost fãcute pe tronsoanede 160 cm înãlþime.

Pentru eficientizarea execuþiei ºireducerea timpului de punere înoperã, s-au folosit mai multe echipede lucrãtori, iar ridicarea celor 5nuclee ºi a pereþilor din beton armats-a desfãºurat, într-o oarecaremãsurã, concomitent, fapt ce a con-dus ºi la o concurenþã constructivã.

Metoda aleasã a presupus ocoordonare ºi o logisticã deosebitãîn timpul execuþiei, resursele ºi forþade muncã fiind distribuite în funcþiede vârfurile de necesar. În modcurent, lucrãrile de reabilitarea angre-neazã, în fiecare zi, aproximativ 450- 500 de persoane, aºteptându-se

un vârf al forþei de muncã de circa600 de persoane spre sfârºitul exe-cuþiei lucrãrilor.

Conform propunerii iniþiale aproiectului de structurã, s-a stabilitrealizarea unor plãci noi groase de20 cm, din beton armat, peste parter,etajul 1 ºi etajul 2. Plãcile ar înlocuiplanºeele existente, executate pre-ponderent pe un sistem de profilemetalice ºi blocuri din zidãrie saubeton nearmat. Prin introducereaplãcilor din beton armat se urmã-reºte realizarea ºaibelor rigide ori-zontale care vor distribui eforturileseismice cãtre noile nuclee.

Peste parter a fost prevãzutã oplacã circularã, în dreptul coridoruluidin jurul aulei, cu extensii laterale,similarã cu cea de peste etajul aldoilea. Peste etajul 1 se prevãzuse oplacã generalã, ce lega întregul nivel.Cu toate acestea, în momentuldecopertãrii finisajelor de pesteplanºee, s-a descoperit cã o bunãparte din acestea erau, în fapt, încãde la începutul existenþei con-strucþiei, executate din beton armat,alãturi ºi de unele consolidãri dedupã cutremurul din 4 martie 1977.

S-a confirmat, astfel, cã indica-þiile date de ing. Anghel Saligny(preºedintele Consiliului TehnicSuperior care a avizat lucrarea) aufost parþial urmate. În acelaºi timp,odatã cu decopertarea finisajelors-au mai descoperit umpluturi dinalicãrie, groase de 20 cm sau 10 cm,peste parter ºi respectiv, peste etaj.În momentul efectuãrii suprabetonã-rilor, s-a avut în vedere ca greutateaacestora, împreunã cu greutateaºapei, sã nu depãºeascã greutateaumpluturii substituite.

S-au descoperit plãci din betonarmat la planºeele de peste parter ºide peste etaje, realizarea planºeuluigeneral peste etajul 1 fiind deci,deja, parþial îndeplinitã. Cu toateacestea, a fost în continuare nece-sarã sporirea capacitãþii planºeelorexistente. Astfel, s-a stabilit dreptoptimã o suprabetonare a plãcilor cu10 cm – 24 cm. În cazul supra-betonãrilor de peste parter s-amenþinut perimetrul propus iniþial.Suprabetonarea de peste etajul 1s-a redus, însã, în suprafaþã.

Fig. 24: Minipiloþi proaspãt executaþi

Fig. 25: Armarea unui radier & armarea pereþilor unui nucleu cu pãstrarea planºeului existent

Fig. 23: Utilaj folosit pentru forarea minipiloþilordin interiorul clãdirii



În final, peste etajul 1,suprabetonarea a avut unperimetru similar cu celrealizat peste parter, nouaplacã formatã fiind legatãprin conectori metalici deplanºeul deja existent dinbeton armat.

O altã linie de inter-venþie, prevãzutã în pro-iectul de consolidare, estereprezentatã de introducereaunor tiranþi prin pereþii dinzidãrie ai clãdirii. Tiranþiivor fi dispuºi atât verticalcât ºi orizontal, pe ambeledirecþii, ei având un dublurol. Pe de-o parte, ei reduc

fragilitatea pereþilor din zidãrie, iarpe de altã parte, tiranþii au rolul de alega tronsoanele clãdirii între ele. Înacelaºi timp, prin introducerea tiran-þilor, pãrþile din zidãrie fracturate la45°, din tasãri diferenþiate sau forþãtãietoare, sunt ancorate în inimapereþilor.

Pentru punerea în operã a tiran-þilor a fost necesarã realizarea unorforaje cu lungime excepþionalã, depânã la 45 m, acestea fiind cele mailungi foraje executate vreodatã, laastfel de lucrãri, în România. La exe-cutarea lor s-au obþinut abateriextrem de mici pentru lungimea lorridicatã, ºi pentru gradul mare deneomogenitate a parcursului deforare. Au existat însã ºi cazuri izo-late când s-au constatat abateri, înprincipal datorate forãrii prin materi-ale cu diferite duritãþi, fapt ce a dusla deteriorarea mai rapidã a capuluifrezei.

Pentru fiecare foraj executat,proiectantul structurii a solicitat son-daje. Ele au fost folosite pentrudefinirea parcursului forajelor, astfelîncât sã se evite eventuale piesemetalice nedescoperite încã.

Diametrul forajelor este de 80 mm,realizarea lor fiind un proces cu ungrad ridicat de dificultate. Astfel,pentru protejarea elementelor dearhitecturã s-a ales rãcirea frezei cuaer comprimat, variantã mai costisi-toare faþã de metoda standard derãcire cu apã. În acelaºi timp, dincauza lungimilor excepþionale aleforajelor, a fost necesarã o modali-tate de îndepãrtare a materialuluiforat din canal. Pentru aceasta, s-aurealizat, din metru în metru, gãuriperpendiculare pe direcþia de forare,gãuri prin care s-a aspirat materialulrezultat.

Dupã finalizarea forajelor, au fostintroduºi tiranþii, care au fost strânºicu cheia pentru a se obþine contactulintim între piesele metalice de capãtºi peretele de zidãrie. Apoi, gãurileforajelor au fost umplute cu mortar.

Pentru tiranþi s-au utilizat bare dinoþel PC52 cu 32 mm diametru. Laextremitãþi, aceºtia au fost fixaþi cuaparate speciale, care rãmân înglo-bate în pereþii imobilului. Tiranþii me-talici au fost protejaþi anticoroziv cu ovopsea ce are rol de amorsã pentru

Fig. 27: Realizarea suprabetonãrii zonei circulare din jurul aulei

Fig. 28: Extindere plãci puse în operã

Fig. 29: Utilaj forare

Fig. 26: Sisteme de planºeu existente



mortar. Pe lungimea tiranþilor s-auprevãzut distanþieri (patine), pentrucentrarea lor în foraje. La îmbinareatronsoanelor tiranþilor s-au utilizatcuple mecanice cu filet. Acest modde îmbinare modern a fost ales în

detrimentul sudurii clasice,pentru rapiditatea monta-jului. Forarea ºi punerea înoperã a tiranþilor verticalis-a desfãºurat într-omanierã asemãnãtoare;la partea inferioarã, însã,aceºtia au fost fixaþi încuzineþi din beton armatnou introduºi.

Din cauza multitudiniide ornamente prezente întronsonul estic al Palatului,s-a stabilit necesitateaconservãrii acestora ºi limi-tarea desfacerilor elemen-telor arhitecturale. S-audispus, totuºi, mãsuri de con-

solidare mai puþin invazive, menitesã amelioreze condiþia anumitorpãrþi ale imobilului. Prin urmare, s-ahotãrât consolidarea planºeelor par-terului cu benzi din polimer armat cufibrã de carbon (FRP).

În cazul plãcii din beton armat aparterului (de peste subsolul 1), seaplicã benzi groase de 1,4 mm ºilate de 12 cm, la interval de apro-ximatv 50 cm una de cealaltã. Ben-zile lungi de circa 50 m se aplicã lafaþa superioarã a plãcii din betonarmat, peste care toarnã o ºapã pro-tectoare de beton uºor (300 kg/m2).

Benzile din fibrã de carbon au modu-lul de elasticitate de 165.000 N/mm2

ºi rezistenþa medie la întindere de3.100 N/mm2.

Fracturarea planºeelor din betonarmat a fost constatatã ºi notatã înexpertiza tehnicã emisã în anul 1993de cãtre Regia Autonomã CarpaþiProiect, însã mãsurile de remedieresugerate nu au fost aplicate nicio-datã. Datã fiind dispunerea fisurilordin plãci, acestea au fost, cel maiprobabil, cauzate de tasãri diferen-þiate.

Pe parcursul lucrãrilor au ieºit laivealã mai multe intervenþii ante-rioare asupra structurii imobilului.Astfel, s-a observat cã mai mulþipereþi din subsolul clãdirii au fostîndepãrtaþi, iar corespondenþii lor peverticalã au fost susþinuþi în conti-nuare, folosindu-se grinzi metalice.

Tot referitor la dispunereapereþilor, s-a constatat cã, de-a lun-gul timpului, compartimentarea anu-mitor zone s-a modificat denenumãrate ori, în funcþie de nece-sitãþile specifice ale celor ce aufolosit Palatul. Deºi intervenþiile nuau fost niciodatã majore, acestea nuau beneficiat de o viziune de ansam-blu, alterându-se uniformitatea verti-calã a structurii.

CONCLUZIIDemersul de consolidare a

Palatului Patriarhiei a fost iniþiat înanul 2010, odatã cu efectuarea, decãtre SC Popp & Asociaþii SRL, aexpertizei tehnice privind stabilireanivelului de asigurare la acþiuni seis-mice a clãdirii în cauzã. Proiectareasoluþiei de consolidare a cãpãtat oformã finalã spre sfârºitul anului2012, iar la începutul lui 2014 s-ademarat lucrarea propriu-zisã.

Finalizarea reabilitãrii Palatuluieste prefiguratã pentru ultima partea anului 2015. O coincidenþã încân-tãtoare face ca începerea lucrãrilorde consolidare ºi punere în valoarea Palatului Patriarhiei în anul 2014sã marcheze un secol de la trecereaîn nefiinþã a regelui Carol I, iniþiatorulproiectului.

La momentul redactãrii prezentu-lui material, punerea în operã asoluþ i i lor de consol idare esteaproape încheiatã. Dupã finalizarealucrãrilor la structura de rezistenþã,

Fig. 30: Aparat pentru fixarea tiranþilor în zidãrie

Fig. 31: Releveu fisuri placã parter

Fig. 32: Dispunere benzi FRP Fig. 33: Perete susþinut pe grindã metalicã



se vor reface toate elementele deco-rative de arhitecturã ce au fost des-fãcute în prealabil, astfel încâtintervenþia asupra clãdirii sã fie câtmai puþin perceptibilã. Acest dezi-derat este firesc pentru un imobil destatura edificiului, în care vreme deaproape 100 de ani a activat princi-palul organism legislativ al þãrii, ca,mai apoi, acesta sã intre în patrimo-niul Bisericii Ortodoxe Române.

Palatul situat pe Dealul Patri-arhiei are, în mod incontestabil, odeosebitã însemnãtate în istoriarecentã a þãrii, locul ocupat deacesta fiind martor al multor eveni-mente notabile care au format soci-etatea româneascã aºa cum o ºtimastãzi. Prin consolidarea unui ase-menea monument de marcã, sepoate asigura atât continuitatea lui,cât ºi o poziþie de egalitate cu imo-bile construite în prezent, din punctulde vedere al asigurãrii seismice.

Punerea în operã a consolidãrii ºireabilitãrii Palatului Patriarhiei aredrept principalã motivaþie sporireagradului de asigurare seismicã aclãdirii. Prin realizarea lucrãrilor deconsolidare, capacitatea Palatului dea prelua încãrcãri seismice a crescutsemnificativ, aceasta fiind acum înacord cu metodologia curentã deproiectare. În paralel, a fost remedi-atã cauza apariþiei fisurilor din pereþiiimobilului, prin stoparea avansãriitasãrilor diferenþiate.

O importanþã aparte în realizareaproiectului de consolidare o arestrânsa colaborare între proiectanþiºi reprezentanþii constructorului.Acceptând necunoscutul inerentoricãrei lucrãri de consolidare,aceºtia sunt nevoiþi sã lucreze, con-siderabil de mult, în baza unor detaliide principiu ce necesitã adaptãri

constante în funcþie de situaþiiledescoperite la faþa locului.

Reuºita lucrãrilor se bazeazã peo comunicare continuã, bilateralãîntre pãrþi, fiecare parte fiind nevoitãsã se adapteze în funcþie de nece-sitãþile celeilalte. Amploarea ºi diver-sitatea construcþiei au generatprobleme dintre cele mai variate,pentru a cãror soluþionare estenevoie de constanta implicare aproiectanþilor în desfãºurarea lucrãrilor.

În final, considerãm extrem debinevenit demersul PatriarhieiRomâne de a înfãptui o lucrare de oasemenea anvergurã. Viziunea uni-tarã asupra reabilitãrii Palatului depe Dealul Mitropoliei reprezintã unmodel de abordare a lucrãrilor deconsolidare, model demn de a fireplicat asupra multor altor edificiiadministrative ºi nu numai, ce audobândit în timp rang de simbol. �

ECHIPA DE PROIECTARE ªI EXECUÞIEConsolidarea ºi reabilitarea Palatului Patriarhiei este rezultatul unui efort colaborativ de lungã duratã,

la care fiecare specialitate implicatã a avut un aport determinant. Pe aceastã cale þinem sã le mulþumimtuturor celor care fac posibilã realizarea lucrãrii, dorind sã îi asigurãm de sincera noastrã stimã ºi gra-titudine. În egalã mãsurã dorim sã ne exprimãm consideraþia faþã de domnul inginer Nicolae ªt. Noica, acãrui lucrare „Palatul Patriarhiei” (ISBN 978-973-88557-6-2) a reprezentat o resursã motivaþionalã ºi dedocumentare deosebitã.

BENEFICIAR:• Patriarhia Românã- preot Liviu-Constantin Nechita,Manager de Proiect• Project Management:- Carla Sandu• Dirigenþie de ºantier:- ing. Gabriela Alexandru- ing. Petre Chiuþã

ARHITECTURÃ:• Proiectant General:Proiect Arad SA- arh. Gheorghe Seculici• Studiu istoric & DocumentaþiaTehnicã pentru AutorizareaConsolidãrii:- arh. Georgeta Gabrea• Proiectul Tehnic:- arh. Corina Þuþuianu• Detaliile de Execuþie:SC DOCT SRL- arh. Doina Petrescu- arh. Mitru Petrescu- arh. Vlad Petrescu

STRUCTURÃSC Popp & Asociaþii SRL- dr. ing. Mãdãlin Coman- ing. Dragoº Alexandrescu- ing. Dragoº Marcu- ing. Ionel Badea- ing. Florin Voica- ing. Vlad DinuVerificare ºi Expertizare- dr. ing. Traian Popp, expertconstrucþii beton, zidãrie ºiconstrucþii metalice, atestat MDRAP- dr. ing. Cezar Culiþã, expertterenuri de fundare, atestat MDRAP- ing. Dragoº Badea, expertconsolidare structuri istorice,atestat MC- ing. Mircea Mironescu, expertconsolidare structuri istorice, atestat MCInstalaþii interioare- Ing. Valentin Negoi

CONSTRUCTOR:• Antreprenor General:Aedificia Carpaþi SA- ing. Petre Badea- ing. Andrei Ioniþã- ing. Ioan Tarþa- ing. Marius Stan- ing. Florea Nica- ing. Ecaterina Vãslan- ing. Cristian Chiþimia• Subantreprenori:SC Agisfor SRL- ing. ªtefan LazãrSC Laboratorul de ConstrucþiiBucureºti SRL- ing. Andrei Sechelarescu- ing. Mihai Coriu



Noul produs de la ALUPROFare profile din aluminiu foarteînguste, vizibile în exteriorulstructurii ºi care asigurã, înacelaºi timp, un nivel ridicat deizolare termicã. Cu aceste formeneobiºnuite ale profilelor, sis-temul poate fi utilizat atât înproiectarea structurilor noi cât ºila modernizarea celor existente.

Structurile bazate pe acestnou sistem pot înlocui perfectferestrele de tip vechi, execu-tate din profile de oþel, asigurândo imagine similarã din exteriorºi crescând performanþa termicã

a închiderii. Integritatea structuralãcorespunzãtoare este asiguratãde stâlpi speciali de ranforsare.

Buna performanþã termicã asistemului MB-SLIMLINE esteobþinutã, printre altele, datoritãcelor douã tipuri de bariere ter-mice dar ºi formelor speciale alebaghetelor.

Poate fi utilizatã o gamã vari-atã de sticlã – pânã la 81 mm -,având diferite structuri, inclusivgeam cu nivel redus de emisivi-tate, geam de siguranþã saugeam cu un nivel superior alparametrilor de izolare anti-sunet.

MB-SLIMLINENoul sistem de fereastrã produs de ALUPROF

Stil, clasã, ºic – acestea sunt caracteristicile distinctive ale trendului „Slim“. „Slim“, cu formasa caracteristicã, aratã atractiv de fiecare datã. „Slim“ are mare succes nu doar în lumea modei,ci ºi în arhitecturã. Formele drepte ale acestui nou model de fereastrã sporesc atractivitateavizualã a clãdirii ºi îi conferã acesteia graþie.

Sticla montatã într-o fereastrã confecþionatã cu un sistem din aluminiu având o structurãslim oferã, de obicei, o imagine mai amplã a mediului înconjurãtor. Se creeazã o perfectãîmbinare vizualã a clãdirii cu ambientul, asigurând, totodatã, izolarea perfectã pentru condiþiileatmosferice dezavantajoase. Noul sistem de ferestre cu barierã termicã MB-SLIMLINE, produs deALUPROF, este o soluþie unicã în grupul sãu de produse.


Sistemul permite utilizareamajoritãþii tipurilor de feroneriepentru ferestre disponibile pepiaþã.

Sistemul MB-SLIMLINE a fostproiectat pentru construireadiferitelor tipuri de ferestre cudeschidere interioarã (cu des-chidere lateralã, ferestre cupivotare orizontalã, ferestreoscilo-batante) dar ºi pentruferestre care nu se deschid,caracterizate de o izolaþie termi-cã excelentã, de o performanþãcrescutã a izolãrii anti-sunet, arezistenþei la apã, a permeabi-litãþii aerului ºi un nivel ridicat deintegritate structuralã.

Sistemul permite construireaferestrelor în douã variante – curamã vizibilã din exterior sau curamã invizibilã din exterior (vari-anta SG). Aspectul secþiunilorpentru ferestrele care nu sedeschid, dar ºi pentru cele carese deschid, este aproape identicîn cazul ramelor care nu sunt vi-zibile din exterior. �

Parametri tehnici:

• Permeabilitatea aerului:clasa 4, EN 1026:2001;EN 12207:2001

• Rezistenþa la apã: clasaE 1500, EN 1027:2001;EN 12208:2001

• Izolare termicã (Uw): dela 0,8 W/(m2K)


Cu hale din aluminiu de 15 m “FRANKEN“, respectiv “RHÖN“ de 10 m, ne adaptãm mai ales necesitãþilor organizatorilorde festivitãþi ºi ale firmelor care închiriazã corturi. Aceste douã modele de corturi pentru festivitãþi au fost plãnuite ºiconcepute în mod special pentru o folosire optimalã la nenumãrate evenimente. O tehnicã inteligentã, cu multe avantaje lafolosire, se evidenþiazã la aceste modele.În mod concret, aceasta înseamnã pentru dumneavoastrã timp de montaj redus, transport simplificat ºi folosirea unuinumãr redus de persoane pentru întreaga operaþiune.

Caracteristici deosebite:• Montare uºoarã• Sistem de îmbinare cu pliere• Reducerea greutãþii• Un singur tip de bolþuri• Conector din aluminiu• Acoperiº consolã• Profil cu 4 caneluri

Hala tip “FRANKEN” se poate monta ºi demonta, într-un timp scurt, cu doar 4 persoane. În schimb, la modelul “RHÖN”este nevoie pentru aceste operaþiuni de numai 2 persoane. Un avantaj care nu este de neglijat atunci când este vorba maiales de rapiditate ºi economisire de timp.

Pentru informaþii suplimentare în limba românã vã stã la dispoziþie Florian LindenmayerTel: +49 9761 900 67 | Mobil: +49 174 3441808Fax: +49 9761 900 29Email: [email protected]

Eschenbach Zeltbau GmbH & Co. KGHoher Markstein 18 – 24D-97631 Bad Königshofen

Tel.: +49 (0) 9761 900-22Fax: +49 (0) 9761 900-29www.eschenbach-zeltbau.de

Model FRANKEN

Model RHÖN


(Continuare din numãrul 119, octombrie 2015)

STAÞII DE SORTAREPrin proiectul „Sistem de management integrat al

deºeurilor în judeþul laºi“ sunt prevãzute a se executaurmãtoarele staþii de sortare a deºeurilor reciclabile:

• construirea unei noi staþii de sortare - în cadrulamplasamentului de la Ruginoasa;

• extinderea staþiei de sortare existente de la Tutora, învederea acceptãrii fluxurilor de deºeuri din zonele 2 ºi 3.

Staþiile de sortare pentru deºeuriDimensiunile locaþiei ºi tehnologiile utilizate variazã, într-o

mare mãsurã, în cazul staþiilor de sortare, dar, în practicã,ele realizeazã aceleaºi funcþii de bazã:

• preluarea deºeului colectat selectiv pentru reciclare;• selectarea deºeurilor neadecvate, de tip grosier, înainte

de sortare ºi prelucrare;• sortarea deºeului reciclabil pe categorii ºi calitãþi de

materii ºi materiale;• colectarea refuzului de sortare;• prelucrarea pentru transport a fracþiilor selectate ºi a

refuzurilor;• stocarea temporarã a fracþiilor selectate ºi a refuzurilor.Structura staþiei de sortare trebuie sã ia în calcul tipul de

vehicule ºi tehnologia utilizatã pentru a prelucra ºi transferadeºeurile, trebuie sã ofere angajaþilor ºi publicului siguranþãºi trebuie sã protejeze mediul, protejând astfel sãnãtateacomunitãþii.

Iatã ce lucrãri deosebite au fost necesare pentru bunafuncþionare a staþiilor de sortare:

1. Staþia de sortare RuginoasaInvestiþiile propuse prin prezentul proiect urmãresc

realizarea urmãtoarelor obiective:• Recuperarea / reciclarea deºeurilor de ambalaje, în

conformitate cu dispoziþiile de drept intern ºi internaþional;

• Completarea sistemului de colectare selectivã adeºeurilor reciclabile, prin crearea de puncte de colectareselectivã pe trei pubele: hârtie/carton, sticlã, plastic/metal;

• Reducerea cantitãþii de deºeu depozitat.Fluxul tehnologic aferent staþiei de sortare este urmãtorul:• Deºeurile din zona 1, aduse cu autospecialele de

colectare, sunt descãrcate pe o platformã betonatã derecepþie;

• Deºeurile se încarcã prin împingere cu un utilaj de tipmini-tractor, cu lama în cuva de alimentare;

• Deºeurile trec prin desfãcãtorul de saci, unde se facespargerea sacilor ºi afânarea deºeului, dupã care suntdescãrcate (cad printr-un jgheab) pe banda de sortare;

• La începutul benzii de sortare se aflã un sistem dedeferare magneticã sau electromagneticã, cu bandã ºi uncontainer de colectare;

• Pe banda de sortare se face selectarea manualã, decãtre operatori, a diferitelor fracþii reciclabile (PET, hârtie,carton, sticlã, plastic, lemn ºi/sau compozite), care vor fidepozitate în containerele aºezate sub estacada benzii deselectare; deºeurile sunt aruncate de personalul dedeservire, pe categorii, în ghenele cu pâlnie ce se aflã îndreptul fiecãrui post de lucru; fiecare ghenã debuºazã într-uncontainer prevãzut cu roþi;

• La baza liniei de sortare, se va instala un sistem deseparare a materialelor neferoase, de tip gravitaþional, cucurent Eddy;

• Banda de sortare va deversa refuzul de sortare într-oghenã care alimenteazã un buncãr de refuz;

• Refuzul va fi preluat, de o bandã elevatoare, dinbuncãrul de refuz ºi va fi deversat în sistemul de com-pactare, ce alimenteazã containerele speciale de transport,la depozitarea finalã;

• Manipularea deºeurilor selectate se face manualde la linia de sortare la presa de balotare; descãrcarea con-tainerelor cu fracþii sortate în presa de compactare se faceautomat de cãtre echipamentele speciale ale sistemului depresare-balotare; transportul se efectueazã cu maºini spe-ciale de manipulare de tip motostivuitor cu braþe apucãtoare.

2. Staþia de sortare TutoraStaþia de sortare existentã constã dintr-o clãdire prin-

cipalã cu o suprafaþã de 0,38 ha ºi o capacitate de 29.000 t/an,unde se gãsesc urmãtoarele facilitãþi:

• Zona recepþie deºeuri;• Banda transportoare ce alimenteazã ciurul rotativ,

separatorul de metale ºi cele douã linii de sortare de lanivelul superior;

Sistem de management integrat al deºeurilorîn judeþul Iaºi (II)

Beneficiar: Consiliul Judeþean IaºiProiectant: ROMAIR CONSULTING, Bucureºti

Antreprenor: IASICON SA, Iaºi

Fig. 1: Fluxul tehnologic în staþia de sortare Ruginoasa


• Încãpere situatã la nivel superior, unde are loc sortareadeºeurilor reciclabile, cu spaþii de depozitare temporare lanivelul inferior;

• Banda transportoare ce alimenteazã utilajul debalotare a deºeurilor reciclabile separate;

• Linia de sortare a materialului organic, linia de sortarea deºeului din ambalaje ºi alte echipamente adiþionale,zona de încãrcare, încãperi de lucru, birouri, vestiare.Staþia de sortare existentã are 2 linii de sortare cu lucrul îndouã schimburi.

Staþia de sortare proiectatã va fi amplasatã înapropierea staþiei existente, cu acces de pe o platformãcomunã ºi va avea o capacitate de 11.000 tone/an.

Suprafaþa ocupatã de aceastã staþie este de aproxima-tiv 0,59 ha ºi va include:

• hala de sortare cu zona de recepþie, sortare-balotare ºilivrare;

• zona de depozitare temporarã a deºeurilor voluminoase;• rampa de descãrcare sticlã colectatã selectiv;• zona de staþionare temporarã containere pentru trans-

port lung-curier;• platforme de acces al utilajelor ºi autocamioanelor.Capacitatea totalã de sortare în cadrul CMD Tutora va fi

de 49.100 tone/an, inclusiv deºeurile voluminoase ºi sticlã.Fracþiile recuperate vor fi: hârtie/carton, plastic, metale

feroase, lemn ºi sticlã. Toate fracþiile, cu excepþia metalelor,vor fi colectate manual, în timp ce metalele vor fi colectatecu ajutorul magneþilor. Procesul de sortare va genera refuz,în special organic, precum ºi pãrþi de reciclabile care nu auputut fi recuperate.

Funcþiile principale ale staþiei de sortare sunt:• Preia deºeurile colectate selectiv în vederea reciclãrii

(„fracþia uscatã“);• Selecteazã deºeurile necorespunzãtoare în stare brutã,

înainte de procesul de sortare;• Sorteazã deºeurile reciclabile pe categorii ºi aspecte ºi

calitatea materialelor;• Colecteazã refuzul de la sortare;• Transportul fracþiilor sortate ºi al refuzului;• Depozitare temporarã a deºeului selectat ºi a refuzului.Staþia de sortare Tutora are un nivel mediu de

mecanizare, unde încãrcarea, transportul, sortarea ºi

procesarea fracþiilor selectate se realizeazã parþialmecanic, parþial manual:

• Încãrcarea liniei de sortare se realizeazã automat, cuinstrumente automatizate (buncãr de alimentare, bandatransportoare, prelucrare mecanicã a deºeurilor granulo-metrice);

• Sortarea manualã a hârtiei, cartonului, PET-ului, plas-ticului, sticlei ºi lemnului;

• Separarea metalelor feroase ºi neferoase se reali-zeazã automat (transportor magnetic sau electro-magneticpentru selectarea metalelor, cu descãrcare directã în con-tainer, agregat pentru separarea automatã cu curent Eddysau jet de curent comprimat);

• Transportul fracþiei sortate cãtre instalaþia de balotarese realizeazã manual, în containere împinse de oameni;

• Toate fracþiile sunt balotate de o maºinã semi-auto-matã (încãrcare manualã ºi descãrcare automatã), baloþiisunt legaþi ºi se utilizeazã maºini de prelucrare primarã aunor fracþii (maºini de perforat PET-uri, maºini de tocatsticlã etc.);

• Refuzul de la sortare este încãrcat în containere ºitransportat cãtre depozit.

Fluxul tehnologic este urmãtorul:• Deºeul este adus de camioanele de colectare ºi

descãrcat pe o platformã de beton;• Are loc îndepãrtarea materialelor care pot afecta

funcþionarea liniei de sortare;• Refuzul va fi depozitat în containerele care sunt

amplasate la limita zonei de manevre, aferentã platformeide descãrcare;

• Deºeul rãmas dupã prima selecþie este încãrcat în buncã-rul de alimentare, prin împingere cu un mini-tractor cu lamã;

• Banda transportoare a staþiei de sortare este alimen-tatã cu un sistem de tip buncãr;

• Banda transportoare este prevãzutã cu praguri, careasigurã preluarea deºeurilor de la cota -1,5 a arboreului deîncãrcare ºi le descarcã la cota 5,0, în utilajul pentrudeschiderea sacilor;

• Staþia va fi prevãzutã cu o nouã linie de sortare:sortarea manualã a diferitelor fracþii reciclabile se reali-zeazã de cãtre operatori; fracþia va fi depozitatã în containereamplasate sub linia de sortare;

• Dupã sortare, deºeul este transportat, pe categorii, lapresa balotoare, unde se compun baloþii din materiale reci-clabile pentru transpotarea cãtre reciclatori;

• Linia de sortare descarcã refuzul de la sortare într-unbuncãr pentru refuz.

Fluxul tehnologic din staþia de sortare este prezentat înfigura 2.

Facilitãþi de tratare a deºeurilor biodegradabilePrin proiectul „Sistem de management integrat al

deºeurilor în judeþul laºi“ sunt prevãzute a se executaurmãtoarele facilitãþi de tratare a deºeurilor biodegradabile:

• Construire staþie de tratare mecano-biologicã (TMB) laTutora;

• Finalizarea staþiei de compostare de la Tutora, al cãreiproiect a fost iniþiat de Primãria Municipiului laºi.Fig. 2: Fluxul tehnologic în staþia de sortare Tutora



Staþia TMB va fi integratã în facilitatea existentã ºi vainclude:

• Treapta de tratare mecanicã;• Tratare biologicã: descompunere aerobã;• Platforma de maturare pentru continuarea biodegradãrii.Tratarea mecano-biologicã a deºeului municipal rezidual

(DMR) constã din douã faze principale:• Pre-tratare mecanicã;• Treapta biologicã de stabilizare a materialului biode-

gradabil.A. Tratarea mecanicãAceastã etapã va avea urmãtorul program de lucru:

5 zile/sãptãmânã, 16 ore/zi.Fluxul tehnologic este urmãtorul:• Cântãrirea vehiculelor de colectare a refuzului, la plat-

forma cântar de la intrarea în facilitate;• Descãrcarea deºeului municipal rezidual într-o zonã

de depozitare temporarã de aproximativ 1.000 m2;• Pregãtirea deºeului (suprafaþa de aproximativ 2.000 m2)

alcãtuitã din douã linii, fiecare dintre ele alcãtuitã din:- Separarea manualã a deºeului voluminos;- Deschizãtor de saci;- Reducerea dimensiunilor, prin utilizarea unui tocãtor;- Separarea deºeului cu ajutorul unui ciur rotativ cu ochiuri

de 75 mm;- Separarea metalului.• Din hala de tratare mecanicã refuzul de ciur este trans-

portat cãtre depozit, iar materialul biodegradabil rezultat,cãtre banda de încãrcare în tranºee.

Suprafaþa totalã a halei este de aproximativ 2.100 m2.B. Tratarea biologicãÎn staþia de tratare mecano-biologicã Tutora, are loc un

proces aerob în douã etape:• Prima etapã - descompunere aerobã intensivã într-o

halã închisã, utilizând un sistem de tip tranºee;• A doua etapã - maturarea are loc într-o halã din hotel.Prima etapã - descompunere aerobã - intrare 76.000 t/an

~150.000 m3/anAvând în vedere cã inputul este mare (76.000 t/an), este

necesarã utilizarea unei tehnici de descompunere careminimizeazã suprafaþa necesarã halei închise.

• Lãþimea deschiderii tranºeului - 5 m;• Lãþimea peretului tranºeului - 0,3 m;• Înãlþimea totalã a tranºeului - 3 m;• Înãlþimea deºeului în tranºeu - 2,7 m;• Volumul de deºeu/metru - 13,5 m3/m.

Unitatea de masã a deºeului este consideratã a fi 0,5 t/m3.În consecinþã, 76.000 t/an reprezintã aproximativ 150.000 m3/ansau 410 m3/zi (descompunerea are loc 7 zile/sãptãmânã, 24 h/zi).

Considerând 28 zile pentru prima etapã de descom-punere, lungimea totalã a tranºeelor va fi de 850 m.Lungimea uzualã pentru tranºee este 30 - 50 m, deci luândmedia de 40 m, se vor construi 21 de tranºee, în 3 grupuri acâte 7 tranºee fiecare (foto 1).

Aerarea intensivã va fi efectuatã de:• Utilaj pentru intoarcerea deºeului în tranºeu - o datã la

2 zile;• Pardosealã prevãzutã cu orificii.Alimentarea tranºeelor se realizeazã cu ajutorul unei

benzi transportoare.Hala închisã va avea o suprafaþã de 7.500 m2. Filtrarea

aerului se realizeazã cu ajutorul unui biofiltru, caredeserveºte, de asemenea, ºi hala pentru tratare mecanicã.

Reducerea masei în timpul primei etape este de aproxi-mativ 30%, reprezentând un total de aproximativ 53.200t/an, sau, la o unitate de masã de 0,55 t/m3, 95.000 m3 dedeºeu parþial stabilizat care va merge la etapa de maturare.

Adoua etapã - maturare - intrare 53.200 t/an ~95.000 m3/anDin prima etapã de descompunere, deºeul parþial stabi-

lizat este transportat cãtre o zonã de recepþie, cu osuprafaþã de 250 m2. De aici, cu ajutorul a douã încãrcã-toare frontale (alternativ) se formeazã grãmezile. Grãmezilevor avea o înãlþime minimã de 2 m ºi o lãþime de 5 m.În vederea reducerii perioadei de maturare la 6 sãptãmâni,aerarea se va realiza cu ajutorul unei maºini speciale, careva întoarce grãmezile o datã la 5 zile.

Suprafaþa totalã necesarã pentru faza de maturare estedeterminatã de urmãtorii parametri:

• Volumul de deºeu stabilizat per metru - 6,2 m3/m;• Lungimea necesarã pentru o perioadã de maturare de

6 sãptãmâni - 1.760 m;

Fig. 3: Fluxul tehnologic în cadrul staþiei TMB TutoraFoto 1: Descompunere în ºiruri



• Înãlþimea grãmezii - 5 m; distanþa între grãmezi - 5,5 m;• Suprafaþa totalã necesarã: 5,5 m x 1.760 m = ~9.700 m2;• Lungimea grãmezii ~40 m; numãrul total de grãmezi ~44.Deci, suprafaþa totalã efectivã a zonei de maturare (con-

strucþie din oþel) va fi de 10.000 m2, inclusiv zona derecepþie din etapa de descompunere.

În urma acestei etape se va realiza o reducere a maseide aprox. 5%, care va conduce la o cantitate de 50.540 t/an,transportatã cãtre depozit.

DEPOZITUL DE DEªEURISubcompartimentul 1 al primei celule de depozitare

din cadrul CMD Tutora este funcþional din 16.07.2009, cu ocapacitate de aprox. 598.000 mc.

Iniþial, acest depozit a fost dimensionat doar pentrumunicipiul laºi. În cadrul prezentului proiect, exploatareaacestuia a fost dimensionatã pentru a servi întreg judeþul laºi,mãrindu-se, astfel, fluxul de deºeuri ºi micºorându-se duratade exploatare a primei celule de depozitare (pânã în 2018).

Prima celulã de depozitare, ce va fi finalizatã în cadrulacestui proiect prin execuþia subcompartimentului 3, are ocapacitate de 2.063.000 mc.

Strategia judeþeanã de management al deºeurilor a avutîn vedere extinderea capacitãþii de depozitare a deºeurilorcu încã 3 celule de depozitare, prevãzute pe acelaºi ampla-sament din cadrul CMD Tutora, pentru a asigura necesarulpentru perioada de perspectivã de 30 de ani, pânã în 2038.

Drept urmare, prin prezentul proiect se va construi doaral 3-lea subcompartiment al primei celule, cu o capacitateestimatã de 764.000 mc.

Al treilea compartiment de depozitare a deºeurilor va firealizat prin construirea unui dig de închidere în partea denord ºi a douã diguri de separare în pãrþile de est ºi sud.

Digul de nord va avea o lãþime constantã de 3 m ºipanta de 1:3. Digurile de sud ºi de est vor avea o lãþime de1,5 m ºi panta de 1:3. Baza compartimentului va fi mode-latã cu o pantã de 1%, în secþiune longitudinalã (de la nordspre sud) ºi panta de 1%, în secþiune transversalã de-a lun-gul axului compartimentului. Astfel, va fi realizat un sistemde coame, pentru a asigura colectarea gravitaþionalã, trans-portul ºi evacuarea levigatului cãtre cãminele de colectarelocalizate pe canalul principal de colectare.

Baza compartimentului va fi acoperitã cu straturilespecifice pentru izolarea amplasamentelor pentru depozitede deºeuri nepericuloase, în conformitate cu HG 349/2005,ºi anume:

• Bariera geologicã, construitã cu o grosime de 0,50 m,inclusiv un geocompozit bentonitic cu o permeabilitate de1 x 10-11 m/s, 1 cm grosime;

• Strat impermeabil artificial - geomembranã din PEID;• Geotextil de protecþie;• Strat de drenaj din sort de balast 16/32 - grosime de 0,5 m;• Conducte de drenaj ºi colectare din PEID;• Geotextil de separaþie.Pentru colectarea levigatului se vor utiliza drenuri

absorbante striate din PEID cu DN 250 mm, perforate 2/3din secþiune. Drenul principal de colectare va fi realizat dinconducte de PEID de DN 315 mm, PN 10, perforat pe 1/4din secþiune ºi va fi amplasat pe axul compartimentului, cuo pantã de 1% dinspre nord spre sud. Evacuarea levigatu-lui din compartiment se va face gravitaþional cãtre cãmineleconectate la conducta principalã de transport care, deasemenea, evacueazã din primele douã compartimentecãtre rezervorul tampon de levigat existent.

Vor fi prevãzute canale pluviale perimetrale, pentrucolectarea ºi evacuarea apei pluviale de pe taluzurile digu-rilor ºi de pe drumurile de acces ºi tehnologice. Apa pluvialãva fi evacuatã în canalul situat la nord de amplasament.

Depozitul va fi prevãzut cu:• sistem de colectare a levigatului;• sistem de colectare a gazelor de depozit;• sistem de colectare a apelor pluviale.Închiderea depozitului de deºeuri va fi fãcutã conform

HG 349/2005 privind depozitarea deºeurilor, Normativultehnic privind depozitarea deºeurilor ºi legislaþia europeanãpentru închiderea depozitelor de deºeuri nepericuloase.

Prin prezentul proiect se vor închide 4 depozite necon-forme. Pentru 3 dintre ele, depozitarea a fost sistatã în iulie2009 (Paºcani, Hârlãu ºi Tomeºti), iar al patrulea (TârguFrumos) a fost operabil pânã în data de 16 iulie 2012.

Principalul obiectiv al sistemului de acoperire proiectatse referã la:

• Minimizarea infiltraþiilor de apã în deºeuri;• Promovarea drenajului de suprafaþã ºi maximizarea

descãrcãrilor;• Controlul circulaþiei gazului;• Separarea fizicã între deºeuri ºi durata de viaþã a ani-

malelor ºi plantelor.În mod normal, sistemul de acoperire include un numãr

de componente selectate pentru îndeplinirea obiectivelormai sus menþionate. Funcþia principalã a sistemului deacoperire este de a minimiza infiltraþiile în masa deºeurilorºi drept consecinþã, reducerea levigatului generat. Închi-derea depozitelor se va face respectând Normativul tehnicprivind depozitarea deºeurilor, aprobat prin Ordinul757/2004. Astfel, se vor respecta urmãtoarele:

• strat de susþinere (suport) de min. 0,50 m grosime,k >1x10-4 m/s;

• strat de drenaj al gazului, realizat din materiale granu-lare de grosime minimã 0,30 m ºi k >1x10-4 m/s sau materi-ale artificiale echivalente;

• Geo-compozit 6 kg/mp;• Strat de drenaj pentru apele din precipitaþii din materi-

ale granulare cu grosime minimã de 0,30 m ºi k >1x10-3 m/ssau din materiale artificiale;

• Geo-textile de filtrare ºi separare, G = 400 g/mp;• Stratul de recultivare cu grosimea minimã de 1,0 m,

format din:- strat de impermeabilizare din argilã (grosimea >0,85 m),

cu permeabilitatea k <5x10-9 m/s sau alt strat de tip barierãechivalent;

- strat de pãmânt vegetal (grosimea >0,15 m) fiind însã-mânþat cu ierburi perene.

Sistemul de acoperire va fi instalat atât la partea supe-rioarã a depozitului, ce va fi amenajatã cu pante de 5% spremarginea depozitului, cât ºi pe pantele de 1:3 ale depozitului. �


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIVirgil FOCªA (1923 - 1987)

S-a nãscut la Huºi la 26 iulie 1923.Dupã absolvirea Liceului Cuza

Vodã din localitate, s-a înscris laInstitutul Politehnic GheorgheAsachi din Iaºi - Facultatea deConstrucþii, obþinând, în anul 1946,diploma de inginer constructor.

Activitatea inginereascã aînceput-o la Serviciul LS dinRegionala CFR Iaºi, contribuind larefacerea reþelei de cãi ferate dinMoldova, la proiectarea ºi constru-irea de poduri, castele de apã laVereºti, Valea Putnei etc. În peri-oada anilor 1947 - 1952, a proiec-tat ºi a participat la executareaimobilului sucursalei Bãncii Naþi-onale din Iaºi iar în anul 1948, acontribuit la refacerea TeatruluiNaþional din Iaºi. Ca proiectant lafilialele IPROCHIM, IPIU, IPROMET,a colaborat la realizarea unorobiective ale Întreprinderii deAntibiotice Iaºi ºi la alte diferiteobiective industriale din Moldova.

Dupã cel de-Al Doilea RãzboiMondial a condus lucrãrile de refa-cere a 14 obiective avariate dinIaºi, iar în urma seismului din1977, a condus proiectarealucrãrilor de consolidare a 34 declãdiri.

Activitatea în învãþãmântul supe-rior a început-o în anul 1947, caasistent la cursul de Construcþiicivile. În anul 1948, a fost numitconferenþiar la disciplina Con-strucþii industriale, iar din 1953 ladisciplina Construcþii civile, deve-nind profesor titular în anul 1969.

În perioada anilor 1956 - 1968,a lucrat, în paralel, ca cercetãtorºtiinþific la ICSC ºi INCERC Iaºi,preocupându-se - începând din anul1956 -, de comportarea higroter-micã a construcþiilor din blocuri ºipanouri mari executate în Iaºi. Înperioada anilor 1964 - 1976, afost ºef al Catedrei de con-strucþii civile ºi industriale,asigurând orientarea conþinutuluidisciplinei de profil în acest dome-niu. De asemenea, a promovatintroducerea cursului opþional deHigrotermicã ºi acustica clã-dirilor, pe care l-a predat stu-denþilor din anul V.

Profesorul Virgil Focºa a des-fãºurat o laborioasã activitateºtiinþificã, concretizatã în 210lucrãri dintre care 25 au fostprezentate la congrese inter-naþionale sau publicate în revistelede peste hotare. Menþionãm dintretitlurile publicate: Clãdiri civile;Lucrãri de laborator (1967); Higro-termicã ºi acustica clãdirilor (1975);Construcþii civile (1976); Vibraþii ºizgomote (1980) etc.

Cercetãrile elaborate în dome-niul higrotermicii ºi acusticii con-strucþiilor s-au concretizat prinaplicaþii economice ºi de confort,privind energia ºi implicaþiile ei înfuncþionalitatea clãdirilor.

Prof. Focºa a orientat cerce-tarea experimentalã în Fizicaconstrucþiilor, contribuind la dez-voltarea unei baze de cercetare la

Staþia de încercãri higrotermice -iniþiatã ºi realizatã de domnia sa înanul 1972, ºi care funcþioneazã laFiliala ICCPDC Iaºi, a Staþiei deîncercãri acustice, a instalaþiei deetanºeitate la aer ºi la apã, a insta-laþiei de anduranþã etc. Pe bazastudiilor higrotermice ºi acusticeefectuate la Iaºi, s-au stabilitmetode noi ºi s-au elaborat dispo-zitive ºi aparaturã originalã decercetare. De evidenþiat, în acestsens, lucrãrile publicate, care aufost solicitate pentru consultare îndiferite þãri, cum au fost: Polonia,Cehoslovacia, Ungaria, R.D. Ger-manã, Olanda, Anglia, Italia etc.De asemenea, o parte dintrelucrãrile ºtiinþiifice ºi didactice,privind izolãrile termice ºi acusticeale construcþiilor au fost apreci-ate de Ministerul Educaþiei ºi Învã-þãmântului, care a acordat PremiulIII în anul 1964 lucrãrii Îndrumãtorla clãdirile civile ºi industriale ºipremiul II în anul 1967 pentrulucrarea Zgomotul exterior în muni-cipiul Iaºi.

Profesorul Virgil Focºa a cola-borat la peste 30 de contracte,coordonând la ICCPDC Iaºi ºi laFacultatea de Construcþii temeledin domeniul higrotermicii.

Începând din anul 1969, în cali-tate de conducãtor ºtiinþific, aîndrumat 32 de doctoranzi, dintrecare 15 au susþinut teza în domeniiavând contingenþe cu Fizica con-strucþiilor.

Laborioasa sa activitate îndomeniul cercetãrii s-a remarcat ºiprin obþinerea a 9 medalii deinvenþii ºi inovaþii ºi douã premii I laSalonul de invenþii Iaºi.

Ca o recunoaºtere a activitãþiisale remarcabile în domeniulºtiinþei ºi tehnicii construcþiilor, pro-fesorul Virgil Focºa a fost membrual unor organizaþii internaþionaleºtiinþifice de specialitate ºi anume:CIB - Comisia W.40, Consiliulºtiinþific CAER la tema Acustica înconstrucþii. De asemenea, a fost ºimembru în Comisia de acusticã aAcademiei Române.

Profesorul Virgil Focºa a avut ºisarcini de rãspundere în învã-þãmântul superior, ca prodecan alFacultãþii de Construcþii din Iaºiîntre anii 1964 - 1968, iar din anul1976 decan, contribuind la pro-movarea ºi perfecþionarea proce-sului de integrare a învãþãmântuluicu cercetarea ºi producþia, la dezvol-tarea bazei materiale a facultãþii.

A desfãºurat ºi o bogatã activi-tate în funcþiile de preºedinte alComisiei pentru construcþii a Comi-siei judeþene ºi municipale ainginerilor ºi tehnicienilor; preºe-dinte al Comisiei de fizica con-strucþiilor din Secþia de construcþiiCNIT, preºedinte al Comisiei depoluare fizicã din Filiala AcademieiRomâne, Iaºi, membru al Consiliu-lui de conducere al Inspectoratuluide stat pentru investiþii – con-strucþii, membru al Comisiei deprotecþie a mediului ambiant dinjudeþul Iaºi.

Pentru întreaga sa activitatedidacticã, ºtiinþificã ºi tehnicã, afost decorat cu diferite ordine ºimedalii.

Prin activitatea sa deosebitã,desfãºuratã timp de aproape 40 deani, prof. Focºa s-a dovedit unspecialist de seamã în domeniulconstrucþiilor, un întemeietor de

ºcoalã, personalitate ºtiinþificã

marcantã, cunoscut ºi peste

hotare.

Ca profesor, s-a preocupat de

ridicarea nivelului ºtiinþific al pre-

legerilor, folosind metode moderne

de predare.

S-a remarcat, totodatã, în rân-

dul cadrelor didactice din centrul

universitar Iaºi prin exemplu de

muncã ºi dãruire profesionalã.

S-a impus în rândul constructo-

rilor prin realizãri de excepþie, care

fac cinste profesiei, contribuind la

afirmarea internaþionalã a ºtiinþei ºi

tehnicii construcþiilor din þarã.

Cinstea, sinceritatea, modestia,

exigenþa, întregesc activitatea

omului ºi profesorului Virgil Focºa,

plecat dintre noi în anul 1987.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii -

autor Hristache Popescu)


Staþia de sortare ºi tratare mecano-biologicã a deºeurilordin cadrul CMID Iridex Bucureºti

În urma licitaþiei organizate dePrimãria Capitalei în 1998, SC IRIDEXGROUP IMPORT EXPORT SRL adezvoltat, prin investiþii din surseproprii, depozitul conform de deºeurimunicipale Bucureºti.

Ulterior înfiinþãrii depozitului con-form au fost fãcute eforturi tehnice ºifinanciare importante pentru dez-voltarea unei game cât mai largi deactivitãþi în domeniul managemen-tului deºeurilor, în concordanþã culegislaþia europeanã ºi cu exigenþelelegale asumate de România faþã deUE, fãcându-se, astfel, trecerea dela depozite la centre de managementintegrat. Astfel, prin dezvoltareamultilateralã a activitãþilor ºi prineforturi financiare susþinute s-adezvoltat Centrul de managementintegrat al deºeurilor din Bucureºti,sector 1 (lângã Chiajna) unde a fostconstruitã ºi pusã în funcþiune primastaþie de producere a energiei elec-trice din gazele rezultate în depozit,iar apoi a fost finalizatã ºi primaStaþie de tratare mecano-biologicã(TMB) a deºeurilor municipale ºiindustriale asimilabile, precum ºi o

staþie de tratare ºi valorificare adeºeurilor din construcþii.

În cele ce urmeazã sunt prezen-tate succint activitãþile de tratare meca-nicã, tratare biologicã, valorificare ºieliminare a deºeurilor care se desfã-ºoarã la CMID IRIDEX BUCUREªTI:

A. Staþia TMB, care cuprinde:• Instalaþie de tratare mecanicã a

deºeurilor municipale cu o capaci-tate de 180.000 t anual ºi staþie desortare pentru fracþia uscatã dindeºeurile municipale, cu o capacitate

de 90.000 t anual. Deºi este oobligaþie legislativã asumatã printratatul de aderare, colectarea selec-tivã a deºeurilor municipale nu esteîncã pe deplin implementatã. Înacest sens, propunerea cãtre auto-ritãþi s-a referit la necesitatea de aimplementa colectarea selectivã pe2 fracþii (umedã ºi uscatã), soluþiecare poate duce la rezultate satis-fãcãtoare pe termen scurt ºi mediu,în condiþiile în care populaþia are ungrad scãzut de conºtientizare, solu-þia având potenþialul de a fi mult maiuºor acceptatã. Din acest motiv, solu-þia aleasã în prezent pentru valorifi-carea pãrþii reciclabile ºi reducereacantitãþilor depozitate este tratareamecanicã cu separarea fracþiei ume-de ºi sortarea fracþiei uscate.

• Instalaþie de tratare biologicãprin fermentare aerobã a fracþieibiodegradabile din deºeurile munici-pale, precum ºi a deºeurilor vegetaleîn celule de compostare acoperite cumembrane semipermeabile. Insta-laþia este compusã din 8 biocelule.În acest fel, se reduc semnificativcantitãþile de deºeuri biodegradabile

Antreprenor: SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRLSubcontractori de specialitate: FB CONSTRUCT, ADARCO INVEST

Beneficiar: SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL


eliminate prin depozitare, cu impor-tante beneficii de protecþie a mediului(reducerea cantitãþilor de levigat pro-duse în depozit, reducerea impactuluiprin mirosuri, reducerea necesaruluide material de acoperire zilnicã);

B. Instalaþie de captare a gazuluide depozit ºi valorificare a acestuiaprin producere de energie electricãºi termicã. Instalaþia a fost formatãiniþial din douã CHP cu puterea de2,4 MWe, cu mãrirea capacitãþiila 3,6 MW începând din octombrie2013;

C. Instalaþie de procesare adeºeurilor din construcþii ºi demolãri,prin selectarea materialelor feroase,concasarea betoanelor, producereaagregatelor în 3 sorturi, ce se uti-lizeazã ca material de acoperire zil-nicã, fundaþii de drumuri, straturidrenante etc. Instalaþia are o capaci-tate de 9.000 t anual.

În urma implementãrii acestorinvestiþii, amplasamentul administratde SC IRIDEX GROUP IMPORTEXPORT SRL a devenit cu adevãratun Centru de Management Integratal Deºeurilor, capabil sã primeascãºi sã proceseze cantitãþi semnifica-tive de deºeuri municipale, în acestmod aducând-ºi o contribuþie impor-tantã la îndeplinirea þintelor pre-vãzute în Planul de Gestionare aDeºeurilor al Municipiului Bucureºti,ºi anume:

• Reciclarea deºeurilor de amba-laje din plastic, hârtie ºi carton,materiale feroase ºi neferoase –aproximativ 4000 t anual;

• Valorificarea superioarã a deºe-urilor, prin producþia de energieelectricã ºi termicã ºi, respectiv,coincinerare în fabricile de ciment,

având ca efect direct diminuareasemnificativã a emisiilor de gaze cuefect de serã în atmosferã. Astfel,prin captarea ºi valorificarea gazuluide depozit, producþia de energie afost de cca. 1.400 MWeh lunar,cu mãrirea din octombrie 2013, la2.000 MWhe ºi 600 MWht lunar;

• Captarea gazelor de depozit ºiproducerea de energie electricã ºitermicã în instalaþii de mare randamentdin surse de energie regenerabile;

• Diminuarea semnificativã a can-titãþilor de deºeuri biodegradabiledepuse în depozitul conform admi-nistrat cu cca. 40.000 tone/an, prinimplementarea tratãrii mecano-bio-logice, urmând ca în cursul anului2015 sã se ajungã la 90.000 t/an;

• Diminuarea cu cca. 60 000tone/an a cantitãþilor de deºeuri non-biodegradabile depozitate, prinselectarea fracþiei uscate ºi elimi-narea prin coincinerare în fabricilede ciment;

• Creºterea numãrului de locuride muncã cu aproximativ 75 angajaþi.

Toate investiþiile susmenþionateau fost realizate de SC IRIDEXGROUP IMPORT EXPORT SRL dinfonduri proprii sau atrase, fãrã abeneficia de vreun sprijin din parteaautoritãþilor locale sau centrale. Tre-buie subliniat faptul cã, la nivelulMunicipiului Bucureºti ºi jud. Ilfov,autoritãþile locale ºi centrale nu s-auimplicat suficient în activitatea degestionarea a deºeurilor.

Este cunoscut faptul cã Munici-piul Bucureºti ºi parte din judeþulIlfov genereazã cele mai mari can-titãþi de deºeuri localizate pe o ariegeograficã micã, în comparaþie cucelelalte regiuni ale þãrii. Cu toateacestea, nici municipiul Bucureºti ºinici judeþul Ilfov nu au reuºit atra-gerea de fonduri europene pentruimplementarea unor sisteme inte-grate de management al deºeurilor,majoritatea covârºitoare a investiþi-ilor în domeniu fiind realizate dinsurse private ale operatorilor.

Tehnologia de TMB este o alter-nativã viabilã la incinerarea deºe-urilor, având ca argumente:

• În urma aplicãrii procedurilor detratare mecano-biologicã ºi coinci-nerare în fabricile de ciment, doarcca. 35% din cantitatea intratã înstaþia TMB ajunge la depozitare;

• Costurile de operare ale staþiilorTMB ºi sortare sunt mult mai reduse,suportabile ºi accesibile populaþiei ºigeneratorilor de deºeuri;

• Necesarul investiþional, în com-paraþie cu incinerarea, este mult mairedus, iar potenþialul de poluare amediului mult diminuat.

Aceastã prezentare se referã, înprincipal, la staþia de sortare ºi prelu-crare a deºeurilor municipale ºiasimilabile, aceasta fiind ultima



investiþie realizatã ºi pusã în funcþi-une în luna mai 2013.

Proiectul a fost generat, funda-mentat ºi demarat pentru finanþarede SC IRIDEX GROUP IMPORTEXPORT SRL Bucureºti, în calitatede beneficiar al investiþiei.

Activitatea în cadrul staþiei esteaxatã pe 3 componente principale:

• Sortarea deºeurilor reciclabile,balotarea ºi valorificarea cãtre soci-etãþi specializate în reciclare;

• Extragerea fracþiei biodegra-dabile din deºeurile municipale ºitratarea biologicã a acestei fracþiiprin aerare forþatã intensivã;

• Compactarea fracþiei de refuzde sortare, dupã sortarea mecanicã/ manualã ºi valorificarea cãtre soci-etãþi specializate.

Din cauza neimplementãrii pescarã largã a obligaþiei legislative decolectare selectivã a deºeurilor de lapopulaþie, deºeurile municipale, carereprezintã input-ul pentru staþia desortare, au o compoziþie eterogenã,în diverse proporþii, cu urmãtoareletipuri de materiale: hârtie / carton,metale, PET-uri, materiale plastice,sticlã, textile, piele, lemn, cauciuc,fracþie biodegradabilã, altele.

Deºeurile în amestec sunt prelu-crate pe o instalaþie tehnologicã careare ca rol funcþional:

• Sortarea mecanicã a deºeurilor;• Sortarea manualã pozitivã a

deºeurilor;• Compactarea / balotarea deºe-

urilor reciclabile;Dupã sortarea mecanicã ºi ma-

nualã rezultã urmãtoarele deºeurireciclabile:

• Sticlã (recipienþi);• Doze (Al);

• Materiale plastice (LDPE, HDPE,PVC, PE);

• Hârtie / carton;• PET;• Materiale feroase.

DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC• Transportul deºeurilor în amestec

cu autogunoierele la staþia de sortare;• Recepþia vizualã la cântãrire;• Cântãrirea deºeurilor;• Descãrcarea deºeurilor în zona

buncãrului de recepþie ºi manipu-larea lor cu greiferul cu pod rulant, lagura de alimentare a desfãcãtoruluide saci;

• Ruperea pungilor / sacilor ceconþin deºeuri;

• Sortarea ambalajelor din cartonºi a materialelor plastice mari;

• Transportul cu benzile transpor-toare al deºeurilor în amestec la sitadinamicã;

• Sitarea deºeurilor, obþinându-seun sort mãrunt ºi un sort mare;

• Transportul cu banda transpor-toare al sortului mãrunt cu conþinutbogat în fracþie biodegradabilã încontainerul semideschis;

• Transportul sortului mãrunt cuautospeciala cu cârlig la zona detratare biologicã intensivã;

• Prelucrarea ºi transportul pe 2benzi a sortului mare de la sitadinamicã la cele 2 benzi de sortare;

• Sortarea manualã pozitivã adeºeurilor reciclabile;

• Transportul gravitaþional prinjgheaburi al deºeurilor sortate;

• Transportul cu bandã al deºe-urilor sortate / fracþii, la presa debalotat ( 5 to/h).

DESCRIEREA INSTALAÞIEITEHNOLOGICE DE PRELUCRARE

MECANICÃ A DEªEURILORRol funcþional:• Sortarea mecanicã a deºeurilor

în amestec;• Sortarea manualã pozitivã a

deºeurilor;• Compactarea / balotarea deºeu-

rilor sortate;Componentele principale ale

instalaþiei:• 2 linii de sortare mecanicã ºi

manualã / identice;• 1 linie de balotare deºeuri sor-

tate reciclabile, respectiv: Doze (Al),Materiale plastice, Hârtie / Carton ºiPET- uri;

• 1 linie de balotare a fracþiei derefuz de sortare.

Alegerea componenþei liniei teh-nologice s-a fãcut având în vedereurmãtoarele criterii principale:

• Compoziþia deºeurilor;• Capacitatea de prelucrare;• Gestionarea deºeurilor dupã

sortare;• Fiabilitatea instalaþiei;• Calitatea sortãrii;• „Elasticitate” în organizarea pos-

turilor de sortare;



• Efectele sociale;• Protecþia factorilor de mediu;• Eficienþa economicã;• Cheltuieli de exploatare;Performanþe tehnologice:• Capacitatea de prelucrare a

deºeurilor: 40 to/h;• Sortare mecanicã – separare

fracþie biodegradabilã;• Sortare manualã pozitivã –

extragere selectivã de pe banda desortare a deºeurilor ce prezintãinteres, respectiv: sticlã / recipienþi,doze (Al), materiale plastice, hârtie /carton, PET-uri.

• Valorificarea fracþiei de refuz desortare în instalaþiile fabricilor deciment, prin coincinerare.

Staþia de sortare a deºeurilormenajere mixte este proiectatã sãaibã o capacitate de prelucrare adeºeurilor de 40 to/h ºi se compunedin urmãtoarele utilaje:

1. Buncãr cu bandã de canal1.600 mm x 10.000 mm;

2. Desfãcãtor de saci cu gheareretractabile cu capacitate de 40 to/h;

3. Bandã înclinatã cu racleþi ali-mentare sitã cu discuri 1.600 mm x12.000 mm;

4. Sitã cu discuri 1.600 x 5.000/80;5. Bandã preluare sort <80 mm -

1.600 mm x 3.600 mm;6. Bandã colectoare sort <80 mm,

cu tambur magnetic - 1.200 mm x8.000 mm;

7. Bandã transversalã 1.200 mmx 3.000 mm;

8. Bandã înclinatã cu racleþi pen-tru alimentarea benzilor de sortare1 ºi 2 – 1.200 mm x 7.000 mm;

9. Bandã sortare 1+ 2 – 1.200 mmx 21.000 mm;

10. Bandã colectare refuz dupãsortare, reversibilã – 1.000 mm x10.000 mm;

11. Bandã canal pentru alimen-tare presã de balotat – 1.400 mm x20.000 mm;

12. Bandã înclinatã cu racleþi ali-mentare presã de balotat – 1.400 mmx 16.300 mm;

13. Separator magnetic overband;14. Separator pentru metale nemag-

netice;15. Cabinã de sortare climatizatã

cu 24 posturi de sortare;16. Presã de balotat cu legare auto-

matã ºi perforator de PET integrat înpâlnia presei;

17. Instalaþia de climatizare -ventilare;

18. Instalaþia electronicã decomandã.

Întreaga linie tehnologicã esteadãpostitã într-o halã construitã pestructurã de rezistenþã metalicã,închisã cu panouri de tablã. Con-strucþia este racordatã la toate utili-tãþile necesare, având în vecinãtatecântarul auto, reþele de apã ºi

canalizare, staþie proprie de epurareape uzate menajere, post Trafo.Pentru personalul deservent, s-aumontat, în interiorul halei de sortare,containere cu vestiare, grupuri sani-tare ºi duºuri.

Principala provocare pe par-cursul proiectãrii, dimensionãriiºi alegerii echipamentelor compo-nente ale liniei tehnologice a fostdatã de necesitatea adaptãrii flu-xului la realitatea concretã în ceeace priveºte compoziþia deºeurilormunicipale colectate în amestec,pãstrând, totodatã, flexibilitateamodificãrii fluxurilor de deºeuri înperspectiva implementãrii colec-tãrii selective.

Elementul de noutate ºi calitateal proiectului este dat de faptul cãaceasta este prima staþie de sortareºi prelucrare a deºeurilor munici-pale ºi asimilabile colectate înamestec pusã în funcþiune ºi carefuncþioneazã la capacitate maximã învecinãtatea Municipiului Bucureºti,deservind mare parte din populaþiasectoarelor 1, 6, 5 ºi parte din locali-tãþile din zona de Nord a judeþului Ilfov.

Deºi s-au mai construit staþii desortare pe raza Municipiului Bucureºti,acestea sunt, în mare mãsurã, desti-nate sortãrii materialelor reciclabilecolectate de la marii agenþi eco-nomici, ponderea deºeurilor de lapopulaþie fiind nesemnificativã saucomplet inexistentã.

Din perspectiva atingerii þintelorasumate prin Tratatul de Aderarela U.E., aceastã staþie de sortarereprezintã un pas important pe careþara noastrã îl face pe drumul dez-voltãrii durabile. �


Un aspect deosebit de important în alegerea sis-temului potrivit de protecþie îl constituie posibilitateaalegerii libere a poziþionãrii ancorelor. Þinând cont deaceasta, fixarea unui bloc puternic alterat poate fi fãcutã,în mod optim, de exemplu, perimetral, ºi cu ajutorul uneiplase ancorate. În acest caz, optim înseamnã utilizareaunui numãr cât mai mic de ancore, astfel încât blocul depiatrã sã aibã o deplasare maximã admisã ºi sub ununghi anume, cerinþe specificate prin proiect, pre-supunând cã blocul nu poate fi stabilizat direct cu tije deancoraj sau ancore.

Reprezentativ pentru acest nou gen de protecþie alblocurilor de rocã, îndeplinind cerinþa unei dispunerilibere a tijelor de ancoraj, este sistemul SPIDER® defixare a blocurilor. Sistemul a fost supus unor teste lascarã mare urmãrindu-se investigarea, în cele mai rea-liste condiþii, a comportamentului fixãrii blocurilor de pia-trã, interacþiunii dintre componentele sistemului, direcþieiºi nivelului forþelor transferate din blocul instabil, prinplasã, cãtre punctele de ancoraj, într-un test la scara1:1, în diferite condiþii de contur. A fost identificat unteren ideal pentru încercãri, la baza masivului Calanda,în districtul Felsberg, la vest de Chur, Grisons, Elveþia.

CONCEPTUL TESTULUIAceasta a presupus realizarea unei niºe în formã de U,

deschisã la bazã. Suprafaþa de alunecare a fãcut ununghi de aproximativ 55° cu orizontala. În aceastã zonã,grosimea stratului de calcar masiv este de aproximativ0,4 m ºi corespunde grosimii fâºiei îndepãrtate pentrurealizarea niºei. Formaþiunile carbonatate aparþin pãturiielveþiene ºi au suferit înclinãri abrupte din cauza proce-sului de cutare a muntelui. Lãþimea niºei este de aproxi-mativ 2,5 m la partea superioarã ºi se evazeazã pânã la4,0 m la bazã. Lungimea ei este de aproximativ 3,5 m.

Pentru ancorarea plasei, au fost instalate, pe toate celepatru laturi, câte trei tije de ancoraj tip GEWI D = 28 mm.Suplimentar, în interiorul niºei au fost instalate alte douãancore. Acest aranjament permite testarea în diferiteconfiguraþii ale tijelor de ancoraj. A fost, de asemenea,posibilã montarea, la partea superioarã ºi inferioarã, a

Aprecieri asupra testelor din teren ale plaselor din sârmã spiralatãdestinate protecþiei blocurilor de rocã

dipl. ing. Marius BUCUR, dipl. ing. George CORBESCU - GEOBRUGG AG GEOHAZARD SOLUTIONS

Sistemele flexibile din plase din cabluri au fost utilizate, în regiuni alpine, timp de decenii pentru prote-jarea versanþilor de rocã împotriva blocurilor instabile sau a maselor de rocã predispuse a se desprinde.Configuraþia mãsurii de protecþie s-a bazat, adesea, pe anii de experienþã ai specialiºtilor individuali.S-a simþit lipsa unor concepte de dimensionare adecvate sau, pe de altã parte, au fost folosite modeleextrem de simplificate. Pentru a înþelege mai bine modul de lucru al plaselor flexibile realizate din cabluriºi modul lor de interacþiune cu tijele de ancoraj, pentru a analiza distribuþia de forþe ºi pentru a investigainfluenþa dinamicã, au fost efectuate teste amãnunþite în Felsber, lângã Chur, Elveþia.

Lucrarea de faþã concentreazã informaþiile ºi concluziile obþinute pentru aplicarea plaselor flexibile dincabluri ancorate cu tije de ancoraj sau ancore pentru rocã.

Fig. 1: Sistemul în ansamblu fãrã cablu perimetral

unui cablu lateral prins în ancore formate din cablu spi-ralat. Ancorele au fost dispuse la aproximativ 1,0 m dis-tanþã între ele. Figura 1 prezintã dispunerea ancorelor.

Pentru a permite efectuarea testelor în cele mai natu-rale condiþii, a fost folosit un bloc din cariera de piatrã dinapropiere, de formã mai mult sau mai puþin cubicã, acãrui rugozitate corespunde cu cea a rocii din zona încare s-au efectuat testele. Greutatea blocului a fost de1.160 kg. La capãtul blocului de piatrã s-au fixat, princimentare, douã urechi din fier-beton îndoit care au per-mis suspendarea ºi manipularea blocului cu ajutorulunui cablu de macara (Habegger).

Deplasarea blocului a fost mãsuratã, prin intermediulunui cablu de tracþiune, cu un potenþiometru a cãruideplasare maximã mãsurabilã este de 1,5 m. Pentru aînregistra forþele transferate prin intermediul plasei cãtrediferitele puncte de ancoraj, s-au folosit plãci din alu-miniu, special dezvoltate. Astfel, a fost posibilãadaptarea optimã a acestora la condiþiile testului. Supli-mentar înregistrãrii electronice a forþelor, înainte ºi dupãtest, au fost înregistraþi ºi vectorii de direcþie, ceea ce apermis determinarea, într-un mod cât mai realist, a com-portamentului plasei ºi cablurilor perimetrale faþã deancoraje. Un alt test a presupus alunecarea bruscã ablocului. Aceasta s-a realizat cu o funie de cânepã care,din cauza frecãrii ca urmare a utilizãrii unui sistem descripeþi, a fost eliberatã manual.

TESTE ÎN TEREN LA SCARÃ EXTINSÃS-au realizat un total de 29 de teste, cu 7 configuraþii

diferite ale ancorajelor. Prezenta lucrare analizeazã unsingur exemplu, testul 20 cu o dispunere în V (fig. 4).

În cadrul testului 20 s-au utilizat cabluri de 14 mm,fixate lateral sus ºi jos în ancore din cablu spiralat avândD = 14.5 mm (punctele de ancoraj 13 - 16). Pe lângãcablul perimetral, plasa este fixatã sus ºi jos în alte câtedouã ancore. Plasa este prinsã, de asemenea, pe laturiîn alte câte douã ancore.

Spre deosebire de testele fãrã cabluri perimetrale, încadrul testului 20, prin intermediul cablurilor superioareºi inferioare au fost transferate forþe certe. Aceasta per-mite o analizã mai complexã a transferului de forþe.

Distanþa de accelerare a fost destul de lungã, 1.050mm, ceea ce a influenþat, în mod direct, viteza maximã ºiacceleraþia. În cadrul testului 20 au fost mãsurate urmã-toarele valori maxime:

• viteza maximã = 2,30 m/s;• acceleraþia maximã = +6,42 m/s2; • întârzierea maximã = –15,67 m/s2.Datoritã dispunerii cablurilor perimetrale, sistemul de

protecþie a avut un comportament mai rigid. Faptul cã încadrul testului 20, cele douã ancoraje laterale au con-tribuit ºi ele la transferul forþei, a avut, de asemenea, oinfluenþã asupra rigiditãþii.

Relaþia dintre forþele transferate la partea supe-rioarã, din totalul forþelor direcþionate în jos, duce la unη = 0,52 - 0,64. Pe de altã parte, ancorajele laterale au oinfluenþã de ζ = 0,52 - 0,61.



Dacã vom compara forþele obþinute prin calcul staticcu valorile dinamice mãsurate, coeficientul rezultateste κDS = 2,3 - 2,7. Interesant, coeficientul κRS esteaproape 1. Aceasta înseamnã cã, prin dispunereacablurilor de suport, blocul de piatrã este mai puþin fixat,sistemul având un comportament mai mult elastic. Înacest caz, forþele reziduale pot fi estimate cu o acurateþesuficientã, din consideraþii simple de echilibru.

CUNOªTINÞE DOBÂNDITEªI CONCLUZII PENTRU PRACTICÃ

Testele din teren, efectuate la scarã mare, au arãtataplicarea practicã a plaselor din cabluri, aºa cum estesistemul SPIDER® destinat protecþiei blocurilor de piatrã.Mai mult, seria de teste a permis determinarea, înfuncþie de dispunerea ancorajelor, a direcþiilor ºi modu-lelor vectorilor forþei. Distanþa pe care blocul de piatrã aaccelerat a avut un rol important. Testele au condus laurmãtoarele concluzii pentru practicã:

• Dacã forþele determinate de un bloc instabil suntcalculate, doar din considerente statice, pe baza condiþi-ilor de echilibru, uneori forþele din ancoraje pot fi multsubestimate. Dupã cum au arãtat testele, ca urmare ainfluenþei dinamice forþele sunt mai mari cu 1,5 – 2,5 sauchiar mai mult decât cele static determinate. Drepturmare, în cazul dimensionãrii sistemelor flexibile deprotecþie ºi de fixare al blocurilor trebuie luat în conside-rare factorul dinamic κDS.

• În principiu, forþele tind sã fie transferate cãtrepartea superioarã. Coeficientul h ce exprimã relaþia din-tre forþele dezvoltate la partea superioarã ºi cele de lapartea inferioarã depinde de modul de îmbrãcare alblocului cu plasã din cabluri ºi de instalarea sau nu decabluri perimetrale.

• Testele din teren la scarã mare au arãtat cã, atuncicând, pentru fixarea blocurilor individuale de piatrã, seutilizeazã o plasã cu ochiuri mai mari, trebuie instalatecabluri perimetrale la partea superioarã ºi inferioarã ºi,acolo unde este posibil, ºi lateral. Aceasta poateîmbunãtãþi semnificativ comportamentul sistemului.

• Pentru dimensionarea sistemelor flexibile de pro-tecþie a blocurilor poate fi folosit un model simplu, avândla bazã consideraþia de echilibru. Este obligatorieadaptarea la condiþiile locale, specifice fiecãrui proiect înparte, a factorilor ce intervin ºi a efectului dinamic. �

Fig. 4: Vedere de ansamblu ºi dispunerea în V

Tabelul 1: Forþele determinate static ºi relaþiile între ele

Fig. 3: La sfârºitul testuluiFig. 2: Începutul testului 20



SALT COM – la dispoziþia dumneavoastrã!

AVANTAJELE HALELOR METALICE AUTOPORTANTEEXECUTATE DE SALT COM

Sunt ieftine ºi uºor de executat. Sunt reciclabile ºi lesnede ventilat ºi rãcit pe timpul verii. Pot avea numeroase uti-lizãri practice, de la hale de producþie în industrie, depozitede cereale în agriculturã, pânã la garaje ºi hangare de oricedimensiuni pentru avioane sau bãrci cu motor.

Halele metalice autoportante (semirotunde), sunt exe-cutate printr-o tehnologie de laminare (profilare) la rece atablei din oþel cu diferite grosimi, protejatã împotriva coro-ziunii (prin galvanizare, aluzincare sau vopsire în câmpelectrostatic), ºi având urmãtoarele caracteristici ºi avan-taje faþã de construcþiile realizate cu tehnologii clasice (custructura de rezistenþã din profile metalice, cãrãmidã, betonsau lemn):

• nu existã structurã de rezistenþã pentru susþinereaacoperiºului (stâlpi ºi ferme), prin urmare asigurã ma-ximum de spaþiu util, raportat la suprafaþa construitã;

• deschideri foarte mari, de peste 25 metri, înãlþimeaacoperiºului de max. 15 metri, lungimi nelimitate;

• costuri ºi durate de execuþie mici în raport cu con-strucþiile clasice;

• uºor adaptabile la cerinþele clientului;• soluþii de realizare multiple, în funcþie de cerinþele

clientului: cu fundaþii ºi zidãrie înaltã, fãrã zidãrie, ampla-sate pe platforme din beton sau numai pe fundaþii perime-trale, neizolate sau izolate, cu cãi de acces multiple.

HALE METALICE AUTOPORTANTE (SEMIROTUNDE)PUSE ÎN OPERÃ DE SALT COM

• Halã 1.000 mp – Miracom, loc. Cãzãneºti, jud. Ialomiþa;• Halã 1.000 mp – A&S Internaþional 2000 SRL, loc. Feteºti,

jud. Ialomiþa;• Douã hale x 1.000 mp/buc. – Agrozootehnica Pietroiu SA,

loc. Pietroiu, jud Cãlãraºi;• 500 mp – V&G Oil 2002, loc. Focºani, jud. Vrancea.

PROIECTARE ªI EXECUÞIEALTE LUCRÃRI MAI IMPORTANTE:

• Reabilitare dig local de apãrare – comunele Alexeni ºiCãzãneºti, judeþul Ialomiþa;

• Amenajare trecere bac-gabarã peste braþul Borcea –comuna Borduºani, judeþul Ialomiþa;

• Reabilitare dig local de apãrare – comuna Cãzãneºti,judeþul Ialomiþa;

• Extindere canalizare strada Libertãþii ºi strada CuzaVodã – oraº Amara, judeþul Ialomiþa;

• Construcþie ciupercãrie – Alpha Land, comuna Ciulniþa,judeþul Ialomiþa;

• Documentaþii fazã PAD pentru 25 de staþii ºi 3 depozitedeþinute de Petrom în judeþele Ialomiþa, Brãila, Cãlãraºi ºiTulcea;

• Reabilitare Cãmin Cultural – comunele Spiru Haret ºiBerteºtii de Jos, judeþul Brãila;

• Reabilitare pod peste râul Cãlmãþui ºi construcþiepodeþe – comuna Spiru Haret, judeþul Brãila;

• Execuþie halã pentru depozitare cereale, 420 mp,beneficiar Florimar, loc. Ograda;

• Construcþie sediu Transelectrica Bucureºti – municipiulSlobozia;

• Modernizare Centru Logistic Agrimatco – Bucureºti,comuna Griviþa, judeþul Ialomiþa;

• Refacere halã metalicã cu acoperiº autoportant – cusuprafaþa totalã construitã de 460 mp pentru Agrodamar,loc. Ograda, jud. Ialomiþa;

• Execuþie showroom cu suprafaþa de 800 mp pentrusocietatea Hamei Exim, loc. Slobozia, jud. Ialomiþa;

• Case unifamiliale, case de vacanþã, spaþii comerciale,hale de producþie în judeþele Ialomiþa ºi Brãila. �

SALT COM Slobozia este o firmã specializatã în lucrãri diverse de proiectare ºi construcþii montaj: construcþiiºi modernizãri sedii pentru instituþii publice, spaþii de depozitare pentru agenþi economici, lucrãri de apãrareîmpotriva inundaþiilor, sisteme de irigaþii, construcþii de locuinþe etc.

Societatea dispune de personal tehnic, economic ºi administrativ calificat ºi responsabili tehnici autorizaþicare asigurã respectarea condiþiilor de calitate, în conformitate cu prescripþiile tehnice ºi sistemul referenþial decalitate. SALT COM deþine sistem de management al calitãþii: ISO 9001, ISO 14001 ºi ISO OHSAS 18001.

Din 2009, SALT COM produce hale metalice cu structurã autoportantã (semirotunde) care sunt recomandatepentru aplicaþiile ce necesitã suprafeþe foarte mari, fiind ideale în special pentru centre mari de depozitare saude producþie, oferind 100% spaþiu interior util.


Alunecãrile de terenFACTORII CARE LE PRODUC ªI METODE DE COMBATERE

dr. ing. Vlad AªUENCEI, ing. Daniel ALUPOAE, dr. ing. Adrian BARON, prof. dr. ing. Paulicã RÃILEANU -Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ Iaºi, Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

Alunecãrile de teren sunt depla-sãri gravitaþionale ale maselor deroci, pãmânturi sau diverse resturi,pe o pantã. Apariþia sau reactivarealor este controlatã de douã categoriide factori: naturali ºi antropici [1].

Asemenea fenomene reprezintão ameninþare majorã la adresa vieþiiumane, cu efecte devastatoareasupra construcþiilor inginereºti(clãdiri, ºosele, lucrãri hidoedilitare,lucrãri de artã etc.) ºi a mediuluinatural, în diferite zone montane ºide deal de pe întreaga planetã.

Importanþa acordatã acestor feno-mene de alunecare este scãzutã, înspecial în zonele în care producereanu se manifestã evident ºi cu vitezãsporitã. De multe ori, aceste feno-mene se produc abia dupã ridicareaconstrucþiilor în zonele cu potenþialde alunecare, fiind necesare, astfel,lucrãri de stabilizare a versanþilor.

Costul lucrãrilor ce trebuie reali-zate pentru oprirea unor asemeneafenomene, cumulat cu cheltuielile pecare beneficiarul trebuie sã le facãpentru contracararea efectelor nedo-rite pe care alunecãrile le-au avutasupra diferitelor tipuri de construcþiiinginereºti, conduc la sume impor-tante de bani.

Toate aceste inconveniente mate-riale pot fi evitate printr-o analizã maiatentã a terenului de fundare, aechilibrului morfo-dinamic de peamplasament ºi a variaþiei niveluluihidrostatic. De asemenea, trebuie cabeneficiarului sã-i fie explicat maidetaliat cã, acolo unde este cazul,lucrãrile complementare ce sepropun a se executa, anterior înce-perii construirii efective, sunt cheltu-ieli absolut necesare, care au exactrolul de a-l scuti pe viitor de situaþiinedorite ºi de alte cheltuieli mult maiconsistente. Dintre aceste lucrãricomplementare fac parte drenurile,rigolele, diferitele soluþii de sistema-tizare a amplasamentului pe verti-calã, îmbunãtãþirea terenului defundare etc.

CLASIFICAREA ALUNECÃRILORDE TEREN ªI FACTORII CARE STAU

LA BAZA PRODUCERII LORClasificarea alunecãrilor de terenDatoritã numãrului mare de fac-

tori ºi de combinaþii ale acestor fac-tori ce contribuie la declanºareaalunecãrilor de teren, rezultã ºi omare varietate de tipuri pentru pro-cesele de alunecare.

Dintre numeroasele criterii careau stat la baza clasificãri acestorfenomene de-a lungul vremii,menþionãm urmãtoarele [2]:

• adâncimea alunecãrii - repre-zintã una dintre caracteristicile prin-cipale ale alunecãrilor de teren, eafiind adâncimea la care este întâlnitãzona de rupere ce conduce la dez-voltarea suprafeþei de alunecare înraport cu suprafaþa terenului. Înfuncþie de adâncimea maximã pecare se produce alunecarea avemclasificarea conform Tabelului 1.

• viteza de alunecare - repre-zintã viteza de deplasare a masei depãmânt antrenate în etapa de alune-care propriu-zisã (Tabelul 2);

• direcþia de evoluþie a procesu-lui de alunecare – în funcþie de direcþiaîn care fenomenul de alunecareevolueazã, faþã de cea de deplasarea acumulantului de alunecare, avem:alunecãri detrusive (progresive) ºialunecãri deplasive (regresive);

• poziþia suprafeþei de alunecareîn raport cu stratificaþia versantuluisau taluzului - în funcþie de acest cri-teriu, alunecãrile de teren pot fi: con-secvente, insecvente ºi asecvente;

• vârsta alunecãrilor - acest cri-teriu þine cont de intervalul de timpscurs de la producerea alunecãrii ºistadiul de activitate. Astfel, alunecãrilede teren pot fi: alunecãri actuale sauactive ºi alunecãri vechi sau stinse;

Dezvoltarea construcþiilor a fãcut ca, de-a lungul timpului, amplasamentele considerate propicefundãrii sã fie din ce în ce mai puþine. Acest aspect a obligat beneficiarii sã ia în considerare exploatareaunor zone considerate anterior improprii construirii, caracteristicã întâlnitã mai ales în zona mariloraglomerãri urbane, din care face parte ºi oraºul Iaºi.

Lucrarea de faþã se referã la un studiu de caz ce ilustreazã problemele pe care le implicã amenajareanecorespunzãtoare a unei zone, prin realizarea unei umpluturi de pãmânt, ºi efectele pe care le are aceastaasupra unei hale industriale construite pe amplasamentul amenajat.

Modificarea structurii morfo-dinamice a perimetrului studiat a condus, într-o perioadã cu ploi torenþiale,la apariþia unor tasãri diferenþiate ºi a unei alunecãri. Eforturile suplimentare de la nivelul structurii con-strucþiei, induse de aceste fenomene, au condus la apariþia unor degradãri în elementele de construcþie.Existenþa structurilor învecinate a fãcut dificilã intervenþia la faþa locului ºi a influenþat reabilitarea zonei dealunecare a versantului, prin propunerea ºi execuþia unui sistem de fundare pe piloþi foraþi, solidarizaþi lapartea superioarã printr-o grindã din beton armat. Sprijinirea elementelor de suprastructurã pe sistemulrealizat, piloþi - grindã - radier, s-a fãcut cu ajutorul unor contraforþi aºezaþi pe grindã, în dreptul stâlpilor,aceºtia având rolul de a consolida construcþia existentã.


• miºcarea masei alunecãtoare- reprezintã modul în care masaalunecãtoare se miºcã. Drepturmare, în funcþie de caracterulmiºcãrii, alunecãrile de teren pot fi:alunecãri rotaþionale ºi alunecãri detranslaþie;

• caracterul materialului supusalunecãrii - alunecãrile de teren potafecta versantul în structura luinaturalã sau se pot reactiva pe cor-pul unor alunecãri mai vechi. Astfel,au fost împãrþite în: alunecãri deordinul I ºi alunecãri de ordinul II;

• distanþa pe care materialulalunecat o parcurge – în funcþie deaceastã caracteristicã, alunecãrilede teren pot fi: alunecãri propriu-ziseºi alunecãri tip curgeri de teren.

Factorii ce conduc la producereaalunecãrilor de teren

Alunecãrile de teren sunt respon-sabile pe întreg mapamondul pentruproducerea de pagube însemnate,în ceea ce priveºte atât vieþileomeneºti cât ºi latura materialã.Este bine ºtiut faptul cã acestefenomene, cu caracter devastator,influenþeazã, în sens defavorabil,atât viaþa umanã, cu implicaþii eco-nomice nefaste, cât ºi mediul încon-jurãtor, afectând fauna ºi flora.

Complexitatea ºi multitudineaformelor în care aceste fenomene sepot produce este datoratã multi-tudinii de factori ce determinãdeclanºarea.

Cauzele alunecãrilor de terensunt o consecinþã a unor acþiuni deduratã provocate de o serie de

factori externi, care acþioneazã asu-pra versanþilor sau a taluzurilor.Aceºti factori pot fi naturali sauantropogeni. De cele mai multe ori,cedarea se produce din cauzacumulãrii efectelor acestora asupramasei de pãmânt [2], [3].

• Factorii naturaliFactorii naturali pot fi, la rândul

lor, împãrþiþi în trei mari subcategorii:factorii climato-meteorologici, factoriibiotici ºi factorii mecanici naturali.

Factorii climato-meteorologici ceimai importanþi sunt precipitaþiile suborice formã, temperatura, fenomenulde îngheþ-dezgheþ, acþiunea vântului,seceta etc. Dintre toþi aceºti factoriclimatico-meteorologici, precipitaþiile,fie sub formã de apã, fie sub formãde zãpadã, sunt responsabile pentruprovocarea celui mai mare numãr dealunecãri de teren. Apa rezultatã înurma acestui fenomen ajunge sã seinfiltreze în teren, influenþând debitulºi sensul de curgere a pânzei frea-tice, cu urmãri nefaste asupra stabi-litãþii terenurilor aflate în pantã.

Spre exemplu, în argilele tari ºiomogene, forþele care apar caurmare a infiltraþiei apei provoacãformarea unor planuri de alunecarela adâncimi foarte mari. Acest lucrueste datorat reducerii efortului efec-tiv normal provocat de infiltrareaapei sau de forþele ascensoriale,facilitând creºterea de volum în lun-gul planului de alunecare, chiar dacãgreutatea stratului superior este maimare.

Presiunea apei din pori nu trebuieprivitã doar ca un factor caremicºoreazã efortul total unitar. Multealunecãri lamelare, datorate pre-zenþei apei în masiv, prezintã o seriede asemãnãri. Prima rupturã nuapare la baza taluzului ci într-unpunct în care apa iese la suprafaþamasivului. Apoi, se produc deplasãriale blocurilor de pãmânt, fiindacoperite izvoarele de apã, ºi astfelfiind obstrucþionatã scurgerea liberãa apei, înmuindu-se terenul.

Alunecãrile provocate din cauzadezvoltãrii unei puternice subpre-siuni a apei subterane la zona decontact a straturilor mai permeabilecu straturi inferioare cu o permeabili-tate scãzutã se manifestã printr-opropagare rapidã a suprafeþei derupere. Apariþia noilor crãpãturi esteo chestiune de ore, suprafaþa tere-nului fragmentându-se în blocuri demare întindere, chiar dacã înclinareamasivului de pãmânt este relativmicã [2], [4].

Din categoria factorilor biotici facparte prezenþa sau absenþa vegeta-þiei, dezvoltarea microorganismelorcare pot conduce la transformãrichimice, cu posibilitatea apariþiei depotenþial electric între straturi ºicreºterea presiunii gazelor din pori ºinatura vegetaþiei.

Factorii mecanici naturali suntdeosebit de variaþi ºi sunt în concor-danþã cu zona geograficã a ampla-samentului care prezintã potenþialde alunecare. Din categoria acestorfactori fac parte: eroziunea, abrazi-unea, sufozia, exploziile din cauzenaturale, cutremurele de pãmânt,erupþiile vulcanice etc. [4], [5], [6].

• Factorii antropogeniCe-a de-a doua mare categorie

da factori care pot declanºa alune-cãri de teren sunt factorii antro-pogeni. Aceºtia depind strict deinteracþiunea omului cu mediulînconjurãtor. În cadrul acestor factorisunt cuprinse: activitãþile de excavarenecontrolatã, scurgerile de apã dinreþelele hidroedilitare ce contribuie lamodificarea regimului hidrostaticnatural, modificãrile care þin descopul iniþial de utilizare a diferiteloramplasamente, încãrcãrile supli-mentare ale masivelor de pãmânt,

Tabelul 1: Clasificarea alunecãrilor de teren în funcþie de adâncimea producerii lor

Tabelul 2: Clasificarea alunecãrilor de teren în funcþie de viteza de alunecare



vibraþiile etc. De asemenea, înaceastã categorie de factori pot fiincluse ºi defriºãrile necontrolate dinRomânia ultimilor ani, fenomen carea condus la transformarea unorsuprafeþe însemnate din zone sigureºi zone cu potenþial de alunecare.

INFLUENÞA REZISTENÞEILA FORFECARE MAXIMEASUPRA DECLANªÃRII

ALUNECÃRILOR DE TERENAlunecãrile de teren se produc

atât în roci moi, cât ºi în roci stân-coase, cu precizarea cã fenomenulse manifestã diferit în cele douãtipuri de roci. Astfel, spre deosebirede rocile tari, în care fenomenul dealunecare se produce brusc, fãrã a fiprecedat de niºte semne evidente,în rocile moi ºi în special în argile,alunecarea se produce relativ lent,prezentând deformaþii clare pesuprafaþa terenului.

Figura 1 prezintã, atât pentru rocilestâncoase, cât ºi pentru cele moi,variaþia rezistenþei la forfecare, pemãsura creºterii deplasãrii pe planulde rupere [5].

Mobilizarea rezistenþei la forfe-care în roci, la fel ca ºi în alte materi-ale, este dependentã de o anumitãvaloare a deplasãrii. Prin încercãrilede forfecare se obþin diagrame efort- deplasare care oferã informaþii cuprivire la valoarea maximã sau devârf a rezistenþei la forfecare (τf) ºivaloarea ultimã sau rezidualã (τr)(fig. 2) [2].

Valoarea efortului normal ºi na-tura terenului sunt cele care dicteazãapariþia deplasãrilor necesare mobi-lizãrii celor douã valori (valoarea devârf ºi cea rezidualã). Atunci cândsuprafaþa de alunecare intercep-teazã mai multe tipuri de roci, denaturã diferitã, calculul coeficientuluide siguranþã trebuie sã þinã cont ºide posibilitatea cedãrii progresive.Aceastã problemã este asociatã cufaptul cã valoarea de vârf a rezis-tenþei la forfecare se obþine simultanpentru toate materialele supuseruperii [2].

Cedarea progresivã ºi mobili-zarea rezistenþei la forfecare trebuieluate permanent în calcul atuncicând avem de-a face cu roci denaturã stâncoasã. În cazul în carestraturile sunt slãbite, prezentândfisuri, trebuie avut în vedere cãacestea nu manifestã o valoare devârf, cedarea lor producându-se înurma unor deplasãri relativ mari.Pe de altã parte, morfometriasuprafeþelor de „fracturaþie - fisuraþie“ºi prezenþa punþilor de legãturãdeterminã concentrãri de tensiuni,cedãri locale, ca urmare a unordeplasãri mici ºi o deplasare saca-datã a masei ce alunecã.

În rocile argiloase mobilizarearezistenþei la forfecare are loc încadrul alunecãrilor regresive, cedareapropagându-se de la partea infe-rioarã [2], [6], [7]. Lãþimea zonei dealunecare este strict dependentã depresiunea geologicã ce ia naºtere labaza versantului. Aceastã interde-pendenþã dintre presiunea geologicãºi lãþimea terasei de alunecare poatefi reprezentatã sub forma unei para-bole (fig. 3), observându-se, astfel,

cã lãþimea masei alunecãtoarecreºte odatã cu presiunea geologicãde la baza versantului.

Dupã cum a fost prezentat ante-rior, modul de comportare a maseialunecãtoare, în cazul rocilor moi,depinde foarte mult de aceastãmobilizare a rezistenþei la forfecare.La rândul ei, aceastã rezistenþã laforfecare este influenþatã ºi de umi-ditate (fig. 4). Din acest motiv,majoritatea alunecãrilor de teren auca principalã cauzã precipitaþiile.

Frecarea dintre particule esteinfluenþatã de prezenþa apei ºi acomplexului de adsorbþie, ceea ceconduce la un unghi mai mic alfrecãrii interne decât în cazulpãmânturilor necoezive [8]. Dacãavem o pondere însemnatã de frac-þiuni argiloase ºi o umiditate ridicatã,unghiul frecãrii interne are valorimici, apropiate de 0. Pe mãsurã cecreºte conþinutul de fracþiuni prã-foase ºi nisipoase, unghiul frecãriiinterne atinge valori de 20°-25°.

Structura pãmântului influen-þeazã valoarea unghiului de frecareinternã. O structurã de tip flocular vaavea un unghi de frecare mai mare,datoritã legãturilor dintre particulelecomponente, pe când la o structurãdispersã frecarea va fi mult mai micã.

Structura ºi apa existentã înpãmânt influenþeazã ºi coeziuneaacestuia.

c = cw + cs + cp (1)unde:cw - coeziunea elecromolecularã

(primarã) generatã de acþiunea din-tre complexul de adsorbþie ºi parti-cula solidã;

Fig. 1: Rezistenþa la forfecare în roci moi ºi rocistâncoase [dupã Patton ºi Deere (1971)] Fig. 2: Mobilizarea rezistenþei la forfecare



cs - coeziunea structuralã (decimentaþie) datã de cimentarea întimp a legãturilor dintre particule;

cp - coeziunea capilarã datã demeniscurile capilare din porii pãmân-tului.

Coeziunea primarã este cu atâtmai pronunþatã cu cât complexul deapã adsorbitã este mai scãzut, iar pemãsura creºterii apei adsorbitescade coeziunea. Coeziunea decimentaþie este componenta coeziu-nii care poate fi învinsã numai prinderanjarea structurii naturale aterenului ºi prin distrugerea legã-turilor dintre particule. La terenurileloessoide aceasta se distruge maiuºor, din cauzã cã legãturile decimentaþie dintre particule sunt afec-tate uºor de apã.

Coeziunea capilarã dispare odatãcu dispariþia apei capilare ºi de celemai multe ori poate fi neglijatã. Ast-fel, putem enumera cauzele princi-pale care stau la baza ruperii ºimobilizãrii progresive ale alune-cãrilor de teren [2]:

• apariþia sucesivã a unor noisuprafeþe de alunecare;

• deplasãri diferenþiate ale rocilor,în lungul suprafeþelor de alunecarece se dezvoltã;

• curgerea lentã de adâncime;• apariþia tensiunilor reziduale în

masa de rocã;• distrugerea treptatã a masivului,

produsã de infiltrarea apei ºi acþi-unea îngheþului;

• redistribuirea treptatã a forþelornormale, ca urmare a modificãriiefortului normal în lungul suprafeþeide alunecare;

• variaþia presiunii apei din poriimasei de rocã, datoritã deplasãrilormasei alunecãtoare.

CONTRACARAREA EFECTELORALUNECÃRILOR DE TEREN

Metode de combaterea alunecãrilor de teren

Aceste metode sunt diverse ºitrebuie sã þinã seama de particula-ritãþile ºi cauzele care au condus lasituaþia întâlnitã pe teren. Dificul-tatea stabilizãrii alunecãrilor de tereneste datã de stabilirea exactã acauzelor ºi de modul în care pot fiobþinute informaþiile necesare lucrã-rilor inginereºti ce se preteazãfiecãrei situaþii.

Trebuie sã fie cunoscutã îndetaliu structura geologicã a masivu-lui, sensul de cãdere a straturilorfaþã de versant, caracterul stratifi-caþiei, înclinarea versantului, tecto-nica zonei, condiþiile hidrogeologicepe amplasament, compoziþia chimi-cã ºi adâncimea la care este canto-nat nivelul hidrostatic, detalii legatede eventualele construcþii careîncarcã versantul ºi nu în ultimulrând, proprietãþile fizico-mecaniceale rocilor.

Adoptarea mãsurilor pentru stabi-lizarea amplasamentului sau, înanumite cazuri, a celor de limitare aefectelor alunecãrilor de teren tre-buie, în mod obligatoriu, sã fie pre-cedatã de stabilirea planului dealunecare ºi evident, a adâncimii lacare se produce fenomenul în interi-orul versantului.

În funcþie de toate aspectele pre-cizate anterior, pe care inginerulconstructor trebuie sã le aibã învedere, acesta alege soluþia optimãde stabilizare [2], [5], [6]:

• Profilarea taluzului - poate fiobþinutã fie prin reducerea încãr-cãrilor ce acþioneazã la partea supe-rioarã a versantului, fie prin mãrirea

greutãþii la baza alunecãrii. Astfel serealizeazã reducerea pantei taluzu-lui. Avantajul unei asemenea soluþiieste oferit de simplitatea execuþiei ºide lipsa lucrãrilor foarte complicate,care, în mod normal, folosescbetoane.

• Drenarea apelor de suprafaþã ºia celor subterane - reprezintã omãsurã foarte eficientã, fiind nece-sarã în majoritatea cazurilor (cândmasa versantul este alcãtuitã dinroci moi), deoarece apa este princi-palul factor ce determinã producereafenomenului de alunecare. Astfel,prin aceastã mãsurã se evitã deteri-orarea proprietãþilor fizico-mecaniceale pãmânturilor din care este alcã-tuit versantul ºi scãderea coeziunii.

• Realizarea de filtre inverse pen-tru reducerea efectului sufoziunii - fil-trele inverse, având o permeabilitatemai mare decât terenul pe care îlprotejeazã, joacã rolul de colec-toare, drenând apa ºi barând toto-datã suspensiile transportate încurentul de apã.

• Stabilizarea folosind vegetaþia -înierbarea, diversele plantaþii ºiîmpãdurirea sunt mãsuri ajutãtoare,cu efecte satisfãcãtoare datoritãîmpiedicãrii eroziunii, absorbþiei apeidin sol ºi evitãrii apariþiei crãpãturilorde contracþie, prin uscare la supra-faþa masivului. Nu trebuie neglijatnici fenomenul de „armare“, pe carerãdãcinile copacilor îl pot aveaasupra masivului.

• Lucrãrile de rezistenþã - suntrealizate cu scopul de a spori stabili-tatea versantului sau pentru consoli-darea alunecãrilor deja produse.Cele mai frecvent utilizate suntzidurile de sprijin. Un alt beneficiu alacestor tipuri de lucrãri este cã oferãprotecþie versantului la eroziunearâurilor ºi abraziunea mãrii (zidurilongitudinale, gabioane, fascine etc.).

• Utilizarea ancorelor ºi a cablu-rilor pretensionate - reprezintã o altãsoluþie de stabilizare, în special încazul rocilor stâncoase.

• Tot din categoria lucrãrilor derezistenþã fac parte ºi soluþiile careimplicã piloþi, chesoane, barete ºipereþi mulaþi. Aceste soluþii oferã

Fig. 3: Corelaþia dintre presiunea geologicã ºilãþimea terasei de alunecare

[dupã Emelianova (1959)]

Fig. 4: Variaþia unghiului de frecare internãîn funcþie de umiditate



rezultate foarte bune dar implicãcosturi ridicate ºi pot apãrea difi-cultãþi în execuþie.

• Îmbunãtãþirea proprietãþilor fizi-co-mecanice ale rocilor - are dreptscop sporirea rezistenþei la forfecareîn masivul alunecãtor. Îmbunãtãþireapoate fi fãcutã folosindu-se pro-cedee electrice (electroosmoza),

chimice (injectarea rocilor cu diferitesubstanþe chimice) sau termice(arderea sau îngheþarea rocilor).

ASIGURAREA STABILITÃÞIIUNEI CONSTRUCÞII

FOLOSIND PILOÞI FORAÞIStudiu de caz

din zona municipiului IaºiDin cauza alunecãrilor de teren

dintr-o zonã adiacentã a municipiului

Iaºi, au apãrut degradãri la structurade rezistenþã a unei construcþii, ast-fel fiind pusã în pericol exploatareaîn condiþii normale.

Amplasamentul analizat prezintã oînclinare de (4÷5)%, construcþia curegim de înãlþime P+1E fiind aºezatãpe o umpluturã cu grosimea de 2 m.Structura de rezistenþã a imobiluluieste alcãtuitã din zidãrie portantãîntãritã cu stâlpi ºi centuri din betonarmat. Fundarea a fost realizatãfolosindu-se reþele de grinzi. Trebuieprecizat cã sunt evidente unelegreºeli de proiectare ºi execuþie,acestea influenþând amploarea degra-dãrilor. Figura 5 prezintã situaþiaîntâlnitã pe amplasament, fiind evi-denþiate o parte din degradãrileapãrute.

Pentru sporirea siguranþei înexploatare au fost propuse douã ca-tegorii de mãsuri: de stabilizare aamplasamentului ºi de reparare ºiconsolidare a structurii de rezistenþãexistente. Astfel, pentru oprireaalunecãrii de teren a fost propus unsistem alcãtuit din 10 piloþi foraþi, dinbeton armat, încastraþi la parteasuperioarã într-un radier din betonarmat (fig. 6). Piloþii vor aveadiametrul de 60 cm ºi lungimea de12 m, pentru a putea depãºi adân-cimea la care se gãseºte planul dealunecare ºi a realiza încastrarea înstratul de marnã aflat la -(10÷11) m.

Pentru îmbunãtãþirea comportãriipe viitor a structurii de rezistenþã ºipentru a evita situaþiile nedorite s-apropus ca, în dreptul celor trei stâlpide pe placa radierului, sã fie ridicaþi,pânã în dreptul planºeului de pesteparter, contraforþi din beton armat,cu rolul de rigidizare pe direcþie lon-gitudinalã (fig. 7). Pentru fiecare dincei trei contraforþi va trebui realizatãlegarea armãturilor atât la nivelulplanºeului cât ºi la nivelul radierului.

Pe lângã aceste mãsuri propuseîn primã instanþã, trebuie ca struc-tura de rezistenþã sã fie consolidatãîn întreaga construcþie ºi acolo undeeste cazul, gãsite soluþii optime pentrucorectarea greºelilor de proiectare.

CONCLUZIIComplexitatea ºi multitudinea

formelor în care alunecãrile de terense pot produce este datoratãnumeroºilor factori care determinãdeclanºarea fenomenului.Fig. 6: Dispunerea piloþilor în plan

Fig. 5: Situaþia întâlnitã pe amplasament


Rezistenþa la forfecare condiþi-oneazã producerea alunecãrilor deteren. Forþele ce acþioneazã în sensdestabilizator asupra masivului depãmânt trebuie sã învingã aceastãrezistenþã pentru ca fenomenul sãse declanºeze.

Sistemul de fundare, pentruamplasamentele aflate în pantã ºi careprezintã straturi mari de umpluturi,

trebuie sã fie ales astfelîncât încãrcãrile transmisede construcþie sã poatã fipreluate în mod corespun-zãtor, fãrã a afecta echi-librul morfo-dinamic alamplasamentului.

Urmãrirea în timp anivelului hidrostatic ºi diri-jarea controlatã a apelor desuprafaþã, pe amplasamen-tele ce prezintã risc dealunecare, este, de aseme-nea, o metodã care poateda rezultate satisfãcãtoare.Lucrãrile de infrastructurãale construcþiilor pot pro-duce modificãri ale direcþieiºi ale zonelor de circulaþie a

apei de suprafaþã ºi de adâncime.BIBLIOGRAFIE

1. POYIADJI E., NIKOLAOU N.,Landslide hazard susceptibility map-ping - a tool for local and nationalauthorities for landslide mitigationstrategies, Proceedings of LandslideRisk Mitigation - Challenge andStrategy. Exploratory Workshop, A.Rotaru, editor (2009);

2. RÃILEANU P., MUªAT V.,ÞIBICHI E., Alunecãri de teren -Studiu ºi combatere. Casa de Edi-turã Venus, Iaºi, 2001;

3. ALUPOAE D., AªUENCEI V.,Aspecte generale privind alunecãrilede teren, Revista Urbanism, Arhitec-turã, Construcþii, vol. 3, nr. 3 (2012);

4. AªUENCEI V., RÃILEANU P.,Evaluarea riscului de producere aalunecãrilor de teren, Volumul Con-ferinþei Naþionale Creaþii Univer-sitare 2011, editori N. Peºehanov,C. Pleºcan ºi C. Ciobanu (2010);

5. FLOREA M. N., Alunecãri deteren ºi taluze. Editura Tehnicã,Bucureºti (1979);

6 . ZARUBA Q, MENCL V. ,Alunecãrile de teren ºi stabilizarea lor.Editura Tehnicã, Bucureºti (1969);

7. MUªAT V., Contribuþii în pro-blema stabilitãþii versanþilor. Tezã dedoctorat, Institutul Politehnic Iaºi(1988);

8. PÃUNESCU M., POP V.,SILION T., Geotehnicã ºi Fundaþii.Editura Didacticã ºi Pedagogicã,Bucureºti (1982). �

Fig. 7: Modul de realizare a contraforþilor


Utilizarea deºeurilor solideîn compoziþia betoanelor ecologice

BETONUL CU AGREGATE DIN DEªEURI DE STICLÃdr. ing. Ofelia CORBU – director Laborator Central, ªef laborator autorizat gradul I,

Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca - Facultatea de Construcþii

Prima cercetare realizatã în ca-drul tezei mele de doctorat (2011) [2]este betonul performant cu agregatedin deºeuri de sticlã (RO127399-B1) [3].

Studiile au fost extinse ºi în cadrulpostdoctoratului prin realizarea betoa-nelor convenþionale (clasa de rezis-tenþã C16/20, C20/25 ºi C30/37)ºi a betonului rutier (BcR4) cuagregate din deºeuri de betonºi sticlã (PCT/IB2015/053043) [4],(PCT/IB2015/052977) [5].

Au mai fost create betoane cudeºeu tip cenuºã, provenit în urmaprocesului tehnologic, prin metodadepolimerizãrii termice a reziduurilorde mase plastice ºi cauciuc; deasemenea, mortare cu conþinut desticlã ºi plastic rezultate de la deza-samblarea monitoarelor de calcula-toare din generaþia veche; compozitecu deºeu poliuretanic mãcinat,provenit din dezafectarea frigiderelorsau compozite cu deºeu de piele ºipudretã de caucic.

Aºadar, având în vedere consi-derentele de ordin legislativ [1]menþionate anterior, se poate apre-cia cã preocuparea pentru obþinereabetoanelor ecologice vine sã com-pleteze necesitãþile la nivel naþional,cu privire la existenþa celor mai bunetehnici de valorificare a unor aseme-nea tipuri de deºeuri.

BETONUL CU AGREGATEDIN DEªEURI DE STICLÃ

Sticla a devenit un produs indis-pensabil în viaþa cotidianã. Pemãsurã ce necesarul de sticlã acrescut, ca urmare a modalitãþilor defolosire, în aceeaºi mãsurã a crescutºi cantitatea de deºeuri [6]. Sticlaeste un material inert în gropile degunoi, fiind indestructibilã pe calenaturalã; prin urmare, este extrem denocivã pentru mediul înconjurãtor.

În anul 1997, inginerul chimistGheorghe PETCU a cercetat ºi rea-lizat un beton cu agregate din sticlã[7], cu o rezistenþã la compresiunede pânã la 31 Mpa (314 daN/cm2)dar cu dovezi experimentale reduseîn ceea ce priveºte încercãrile fizico-mecanice de scurtã ºi lungã duratã.Un alt studiu este cel al prof. dr. ing.Maria GHEORGHE privind acþiuneachimicã a sticlei în mediu alcalinprodus la reacþia de hidratare acimentului [9].

Lucrarea de faþã prezintã ames-tecuri ºi caracteristici ale betonuluiecologic cu deºeuri de sticlã, con-casate în dimensiuni granulare stan-dardizate între 0 ºi 16 mm. Deºeurilede sticlã (4/8 ºi 8/16 mm) înlocuiescagregatele naturale, iar pulberea desticlã, având proprietãþi pozzolanice,înlocuieºte parþial cimentul [8].

În compoziþiile studiate, constitu-enþii utilizaþi sunt procuraþi de la pro-ducãtori locali sau distribuitori autorizaþide materiale pentru construcþii.

Agregatul folosit este sortul 0/4mm nisip natural de râu ºi sticlã, sor-tul 4/8 mm ºi 8/16 mm agregat natu-ral (agregat de râu concasat ºi decarierã) înlocuit cu cel din sticlã con-casatã la dimensiunea standard (SREN 206-1:2002(2014) [10], SR EN933-1/2002/A1:2006 [11]).

Deºeul de sticlã, concasat subformã de agregat sortat (fig. 2),provine din calupuri brute de sticlã

Conform cerinþelor directivei europene DC2008/98/CE [1], care reglementeazã regimul deºeurilor, pro-ducãtorii acestora au obligaþia reciclãrii ºi valorificãrii lor, prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibileîn materie, cu efecte minime asupra factorilor de mediu ºi a sãnãtãþii umane. În directiva cadruDC2008/98/CE [1] privind deºeurile, reciclarea ocupã un loc principal în ierarhia proceselor, fiind situatãînaintea depozitãrii ºi a incinerãrii.

Pentru schimbarea practicilor în construcþii ºi integrarea proiectãrii ecologice, unul dintre materiale deconstrucþii cel mai frecvent utilizat este ºi una dintre cele mai “verzi” opþiuni disponibile ºi anume,betonul. Betonul este o alegere importantã la dispoziþia consumatorilor care doresc sã utilizeze materialeecologice în noile lor case, el rãspunzând multor cerinþe de responsabilitate faþã de mediu, motiv pentrucare poate fi utilizat în proiectarea verde.

Dezvoltarea materialelor noi, prietenoase cu mediul (environmentally friendly), ar trebui, deci, sã fie opreocupare permanentã a cercetãtorilor din domeniu; de asemenea, conceperea de soluþii sustenabilecare sã permitã reciclarea ºi valorificarea deºeurilor ca materie primã pentru obþinerea de noi materiale /produse pentru construcþii. În acest mod, pot fi salvate resursele natural neregenerabile.

Þinând seama de aceastã necesitate la nivel naþional, cât ºi global, am considerat cã existã o oportuni-tate în zona cercetãrii, pentru a veni în sprijinul celor care cautã soluþii pentru îndeplinirea indicatorilortrasaþi de directiva mai sus amintitã, de reciclare ºi valorificare a deºeurilor.

Fig. 1: Forma deºeului brut de sticlã


de culoare albastrã, cu diferite inten-sitãþi (fig. 1), fiind furnizat de o fa-bricã de sticlã din judeþul Cluj.

Conþinutul chimic de SiO2, Na2Oºi CaO conferã pulberii de sticlãstatut de pozzolana. Compoziþiachimicã a sticlei a fost furnizatã deproducãtorul de sticlã, respectivdeºeu.

Cimentul. În realizarea ames-tecului s-a folosit ciment cu numelecomercial de RAPIDCEM® / CimentPORTLAND unitar CEM I 52,5R, înconformitate cu (SR EN 197-1, 2011)[11], cu clasã de rezistenþã 52.5.Acesta are un conþinut redus dealcalii, reducând, astfel, efectul reac-þiilor de tip alcalii + agregate / alcalii+ silice, reacþii nefavorabile betonu-lui (Maria GHEORGHE, 2008) [9].

RAPIDCEM® are o fineþe demãcinare de 4650+120 cm2/gr ºi unconþinut de sulfaþi (SO3) de 3,4 +0,4%. Acest ciment este procurat dela fosta firmã LAFARGE CIMENTRomânia SA, fabrica din Hoghiz,jud. Braºov.

Silicea ultrafinã (SUF). În com-poziþiile studiate s-a folosit adaosulde tip II (puzzolanic sau hidrauliclatent) de tip MICROSILICA furni-zatã de grupul olandez Elkem ºilivratã sub denumirea comercialãElkem Microsilica. În programulexperimental s-a folosit variantaGrade 940-U procuratã de la BASFRomânia. Este utilizatã ca inhibitor alreacþiilor sus mentionate ºi pentru aobþine o microstructurã a betonuluicare îi conferã acestuia caracte-ristici de durabilitate (rezistenþesporite - porozitate redusã, conþinutde aer oclus redus, densitate mãritã;impermeabilitate sporitã; contracþiireduse). SUF folositã în studiu cores-punde standardului armonizat (SREN 13263-1,2005) [13].

Pulberea finã de sticlã (PS).Adaos de tip II – pulberea finã de sti-clã este un alt adaos puzzolaniclatent cu granulaþia < 0,250 mm înproporþie de 80%. Acesta influ-enþeazã favorabil reacþiile chimicedin mediul bazic al betonului ºi nu pecele nefavorabile, ca de exemplu,expansiune (BAZANT et al., 1998)[14], (Ahmed SHAYAN, 2002) [15] înbeton. Favorizeazã, de asemenea,rezistenþa la abraziune a betonului.

Aditivul. Pentru amestecurile debetoane performante din studiu s-autilizat un aditiv superplastifiant,reducãtor de apã, de tip policarboxi-lat, ºtiindu-se cã prezenþa, sub oriceformã, a sticlei într-un amestec debeton îi reduce acestuia lucrabili-tatea. Aditivul are denumirea comer-cialã GLENIUM ACE 30, un produsBASF Chemical Company, din ultimageneraþie de aditivi pe bazã depolimer eter-policarboxilic, procuratde la BASF România, în conformi-tate cu (SR EN 934-2,2003) [16].

Apa de amestec. Pentru ames-tecurile de beton s-a folosit apa pota-bilã din sistemul de alimentare aloraºului (SR EN 1008, 2003) [17].

ETAPE ªI REZULTATE ALE STUDIULUIStudiul a parcurs mai multe etape

pentru cã la fiecare etapã apar noielemente care susþin continuarea lui.

• Etapa 1-a. S-au realizat diverseamestecuri preliminare variind com-ponentele, agregatele, raportul doza-jului de aditiv superplastifiant ºi apã /ciment obþinându-se compoziþia dereferinþã S7, care îndeplineºte cerinþede rezistenþã ºi lucrabilitate alebetoanelor convenþionale.

• Etapa a 2-a. Se realizeazãcompoziþii Martor (M, Mr) dreptprobe de control pentru amesteculS7 ºi apoi al compoziþiilor careurmeazã sã fie comparate, în etapa4-a. Amestecul (M) a fost obþinut cuagregat concasat de carierã iar (Mr)cu agregate concasate de râu.

• Etapa a 3-a. Se realizeazãcompoziþii (S8-1; S8-2; S8-3) undevariabilele sunt cantitatea de ciment,agregatul 0/4 mm ºi se introduce înunele compoziþii ºi pulberea de sticlã(PS), care înlocuieºte o cantitate deciment ºi/sau de silice ultrafinã(SUF).

• Etapa a 4-a. Pe baza compo-ziþiei S7, S8-1 se realizeazã com-poziþiile S8-1,A ºi S8-1,B. CompoziþiaS8-1,A, dupã cum rezultã din tabele,este recomandatã de valorile glo-bale ale caracteristicilor ca cea maibunã, întrunind cerinþe pentru unbeton de înaltã performanþã.

Caracteristicile betonuluiîn stare proaspãtã ºi întãritã

Amestecurile considerate cores-punzãtoare din punct de vedere alcaracteristicilor în stare proaspãtã ºiîntãritã sunt prezentate în tabelul 2,unde cantitatea de material din com-poziþia lor este raportatã la canti-tatea de ciment a amestecului debazã S7. Pe baza acestui amestecs-a variat dozajul de ciment, SUF ºiPS, rezultând amestecurile S8-1,S8-2 ºi S8-3. Dintre aceste ameste-curi, S8-1 este cel care corespundedin punct de vedere al betonuluiproaspãt, folosindu-se, mai departe,ca bazã. Variind cantitatea de SUFºi PFS s-au obþinut amestecurilefinale S8-1,A ºi S8-1,B, din careS8-1,A îndeplineºte cerinþele dorite.

Fig. 2: Deºeul concasat sub formã de sortºi pulbere de sticlã

Tabelul 1: Compoziþia sticlei albastre de cobalt fãrã plumb ºi bariu

Tabelul 2: Amestecurile relevante din studiu

Notã: 1. Cantitãþile (SF, PS, Aditiv) sunt raportate la dozajul de ciment al amestecului S72. Procentele de agregat sunt raportate la agregatul total din amestec



În imagini (fig. 4, 5, 6 ºi 7) esteprezentatã determinarea consistenþeibetonului, prin metoda tasãrii, pentruamestecuri de beton reprezentative.

Caracteristicile betoanelor în stareproaspãtã sunt prezentate înTabelul 3, iar cele în stare întãritã,în Tabelul 4.

CONCLUZIISe evidenþiazã performanþele în

stare proaspãtã ºi întãritã aleamestecului S8-1,A. Evoluþia rezis-tenþei la compresiune, abraziunea,

modulul de elasticitate, rezistenþa laîngheþ - dezgheþ este comparabilãcu cea a amestecurilor Martor, cuagregat concasat de râu ºi carierã(Mr, M). S8-1,A se comportã foartebine la contracþii (urmãrite pânã la120 zile) care se stabilizeazãîncepând cu vârsta de 56 de zile(UR 65±5%; T 20±2 °C). Permeabili-tatea este de 10% faþã de valoareaminim permisã de standard.

Pentru toate amestecurile, pier-derea de volum, respectiv rezistenþa

la uzurã (abraziune) se încadreazãîn cea mai bunã clasã de perfor-manþã - Clasa 4 - marca I (Conf. SREN 1338:2004). Compoziþia S8-1,A(M) se încadreazã în clasa de rezis-tenþã C60/75.

Rezistenþa agregatului de sticlãeste cert mai micã decât a celor na-turale de râu ºi de carierã, caresusþin rezistenþa la compresiune abetonului. Prin rezultatele obþinutepentru amestecul S8-1,A cu agregatconcasat din sticlã, se demon-streazã cã acestea pot fi utilizate înbeton, cu folosirea nemijlocitã ainhibitorilor reacþiilor chimice de tipalcalin, care creeazã expansiune înbeton, conducând la fisurarea aces-tuia. Inhibitorii utilizaþi au fost SUF,care conferã lucrabilitate, creºtereadensitãþii amesteului ºi implicit,rezistenþe mari la diversele solicitãriale betonului, ºi PS, care susþinebetonul ºi la rezistenþa la abraziune.

Dupã caracteristicile obþinute,acest beton se recomandã pentru:pardoseli, placãri faþade, bazine deînot, centre SPA, panouri decorativepentru lifturi, ca beton aparent, pen-tru trepte, contratrepte, mobilier degrãdinã, mobilier stradal etc. La nivelde facultate existã interes pentrurealizarea ºi testarea elementelorstructurale (prof. dr. ing. Zoltan KISS).

Proprietãþile betoanelor cu conþinutde sticlã diferã în funcþie de culorileacesteia, realizarea lor obþinându-senumai pe bazã de încercãri preliminare.

Utilizarea unui asemenea tip debeton permite dezvoltarea unorsoluþii inovative ºi ecologice, care sãconducã la reducerea consumului deagregat natural neregenerabil cât ºia impactului acestora asupra mediu-lui înconjurãtor. Folosirea deºeurilorîn materiale ºi produse pentru con-strucþii (ex. deºeurile reciclate desticlã), conduce la reducerea impac-tului asupra mediului, inclusiv reduce-rea amprentei de CO2, prin înlocuireaparþialã a cimentului. Reciclareadeºeurilor de sticlã ºi reducereacimentului în amestec, conferã sta-tutul de beton ecologic / beton verde.

Apariþia unor produse comercialecare utilizeazã deºeuri din nume-roase ramuri industriale este unadintre soluþiile pe care comunitateaºtiinþificã este chematã sã le fur-nizeze, pentru a obþine un viitorsustenabil pentru umanitate.

Fig. 3: Agregate de sticlã reciclate.Componentele solide ale amestecurilor reprezentative realizate în studiu

Fig.4: Tasare cu rãspândire S5 - 255 mm, F4 - 525 mm Fig. 5: Tasare S - 0 mm

Fig. 6: Tasare cu forfecare Fig. 7: Tasare S4 - 188 mm



REFERINÞE[1] DC2008/98/CE Directiva cadru -

Directivã a Parlamentului European ºi aConsiliului privind deºeurile, din 19 noiem-brie 2008 cu completãri în 2014;

[2] O. CORBU, Betoane performante,Tezã de doctorat (2011);

[3] RO127399-B1. Numãr brevet OSIM,titlul “Betoane cu agregate din deºeuri de sticlã”;

[4] PCT/IB2015/053043, InternationalPatent Application No. for “Sustainableconcrete using recycled waste glass, recy-cled aggregates and treated waste-water”, dr. ing. Attila PUSKAS and dr. ing.Ofelia CORBU, to (WIPO) World Intellec-tual Property Organization (2015);

[5] PCT/IB2015/052977, Patent appli-cation No. for “Energy efficient, abrasionresistant concrete obtained from recycledwaste glass and concrete and its produc-tion method”, dr. ing. Ofelia CORBU and dr.ing. Attila PUSKAS, to (WIPO) World Intel-lectual Property Organization, 2015;

[6] RINDL J., Report by RecyclingManager, Dane County, Dept. of PublicWorks, Madison, USA, August, 1998;

[7] O. CORBU, A. M. IOANI, MOHDMUSTAFA AL BAKRI ABDULLAH, V.MEIÞÃ, H. SZILAGYI, A. V. SANDU, ThePozzolanic activity level of powder wasteglass in comparisons with other powders,Key Engineering Materials, Vol. 660:Innovative Materials and EngineeringResearch, DOI: 10.4028 / www.scientific.net/KEM.660.237, pp. 237-243, August, 2015;

[8] 00116617 - Gheorghe PETCU, Numãrbrevet;

[9] GHEORGHE M., SACA N., RADUL. & POTERAª G., Valorificarea deºeurilorde sticlã, Revista Românã de Materiale, Vol.38 / issue 1, pp. 57-68, 2008;

[10] SR EN 206-1:2002/2014, Beton.Partea 1: Specificaþie, performanþã, producþieºi conformitate;

[11] SR EN 933-1: 2002, Încercãripentru determinarea caracteristicilorgeometrice ale agregatelor. Partea 1:Determinarea granulozitãþii. Analiza granu-lometricã prin cern;

[12] SR EN 197-1:2011, Compoziþiacimentului;

[13] SR EN 13263-1:2005, Siliceultrafinã pentru beton – Partea 1: Definiþii,condiþii ºi criterii de conformitate;

[14] BAZANT Z.P., JIN W. & MEYERC., Fracture Mechanics of Concrete Struc-tures, Proc. FRA MCOS – Vol. 3, pp. 1687-1693, 1998;

[15] SHAYAN A., Value-added Utilisa-tion of Waste Glass in Concrete, 2002;

[16] SR EN 934-2: 2003, Aditivi pen-tru beton, mortar ºi pastã. Partea 2:Aditivi pentru beton. Definiþii condiþii,conformitate, marcare ºi etichetare, SR EN934-2: 2009+A1:2012 (2012);

[17] SR EN 1008: 2003, Apa depreparare pentru beton. Specificaþii pentruprelevare, încercare ºi evaluare a aptitu-dinii de utilizare a apei, inclusiv a apelorrecuperate din procese ale industriei debeton, ca apã de preparare pentru beton;

[18] SR EN 1338:2004, AC-2006,Pavele de beton. Condiþii ºi metode deîncercãri. �

Tabelul 3: Caracteristici ale betonului în stare proaspãtã

Tabelul 4: Caracteristici ale betonului în stare întãritã

Tabelul 5: Clasele de rezistenþã obþinute în studiu pentru amestecurile de bazã

Fig. 8: Secþiune prin betonul obþinut: stânga - secþiune finisatã, dreapta - bucatã de cub despicatã


EURO QUALITY TEST EXPERTIZE - CONSULTANÞÃ - TESTE LABORATOR CONSTRUCÞII

Domeniul de activitate al SC EURO QUALITYTEST este cel care se referã la agremente ºiexpertize, activitãþi de inginerie ºi consultanþãtehnicã legate de acestea, necesare în domeniulconstrucþiilor.

Serviciile furnizate de societatea noastrã cuprindurmãtoarele prestaþii de care poate beneficia oricefirmã din construcþii pentru eficientizarea activitãþiisale:

1. Expertizare, Consultanþã (Inginerie, Proiectare,Dirigenþie de ºantier, Monitorizãri) ºi Testãri in situconstrucþii ºi cãi de comunicaþii – Drumuri, Cãi Ferate,Poduri, Lucrãri de artã, Construcþii civile ºi industriale.

2. Consultanþã tehnicã în vederea Certificãrii con-formitãþii produselor ºi materialelor de construcþii.

3. Laborator încercãri construcþii grad II autorizat ISCpe domeniile:

• GTF (Geotehnicã ºi teren de fundare);• MBM (Materiale pentru Betoane ºi Mortare); • BBABP (Beton, Beton Armat, Beton Precomprimat);• AR (Armãturi de Rezistenþã din oþel beton, sârmã

sau plase sudate);• ANCFD (Agregate naturale pentru lucrãri de CF

ºi Drumuri);• MD (Materiale pentru drumuri);• D (Drumuri);• HITIF (Hidroizolaþii, izolaþii termice ºi izolaþii fonice);• VNCEC (Verificãri nedistructive ºi ale comportãrii

în exploatare a construcþiilor).4. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeo-

logice ºi Impact de mediu, Foraje pentru apã, forajede observaþie nivel hidrostatic ºi epuismente pentruconstrucþii ºi cãi de comunicaþii.

5. Cadastru ºi Topografie – Cadastru, Intabulare,Planuri Topografice de detaliu, GPS, Consultanþã,Asistenþã, Execuþie, Monitorizare topograficã.

6. Arhitecturã ºi Proiectare – Documentaþii tehniceîn vederea realizãrii de Planuri urbanistice - PUG(General), PUZ (Zonal), PUD (Detaliu), CertificatUrbanism (CU), Autorizare de Construire (DTAC),Proiectare (PTh+DDE).

7. Subtraversãri prin foraj dirijat de cãi de comuni-caþii - drumuri ºi cãi ferate.

Eficienþa prestaþiei noastre este garantatã de

faptul cã firma are în componenþa ei un personal

competent / recunoscut / atestat / autorizat de:

• ISC – ªef laborator ºi ªefi Profile;

• MLPAT (MLPTL): - Diriginþi/Inspectori de ªantier,

AQ, CQ, Verificatori de proiecte ºi Experþi Tehnici pe

domeniile Af, A1, A2, A3, A4, B2, B3, D;

• ANCPI - Experþi clasa I Cadastru / Cartografie /

Geodezie;

• MTI-AFER – Responsabili SC.

În acest sens, este bine de ºtiut cã EURO

QUALITY TEST SRL are documentat, implementat

ºi certificat un Sistem de management integrat,

conform standardelor SR EN ISO 9000:2008 -

Calitate, 14001:2005 - Mediu ºi OHSAS 18001:2008

- Sãnãtate ºi Securitate Ocupaþionalã, iar pentru

Laboratorul de încercãri conform SR EN ISO/CEI

17025:2005.

Prestigiul societãþii noastre este strâns legat ºi

de faptul cã EURO QUALITY TEST SRL este mem-

brã a asociaþiilor profesionale:

• CNCisC - Comisia Naþionalã Comportarea in Situ

a Construcþiilor;

• APDP - Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi

Poduri din România;

• SRGF – Societatea Românã de Geotehnicã ºi

Fundaþii;

• ISSMGE - Societatea Internaþionalã de Mecanica

Solului ºi Inginerie Geotehnicã;

• AICPS – Asociaþia Inginerilor Constructori

Proiectanþi de Structuri;

• RNLC - Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din

Construcþii;

• EuroGeoSurvey - Societatea Europeanã a

Inginerilor Geologi. �

Echipa EURO QUALITY TEST


Comportarea in situ ºi consolidareaunui planºeu din beton armat la o construcþie civilã

ing. Petre PINTEA - SC PROEXCON IMPEX SRL Târgu Mureº

Descrierea construcþieiînainte de intervenþie

Clãdirea, construitã la începutulsecolului XX, se aflã în Târgu Mureº,pe str. Gh. Marinescu nr. 38. Inter-venþiile la construcþie s-au fãcut caurmare a solicitãrii beneficiarului deschimbare a destinaþiei, din locuinþeºi spaþii de învãþãmânt, în bibliotecã.Clãdirea era cu S + P + 2 E ºi pod,având dimensiuni în plan de 33,90 mx 13,02 m ºi înãlþimi pe nivel de 3,00 m;3,90 m; 3,90 m ºi 3,80 m.

Infrastructura este alcãtuitã dinfundaþii, pereþii subsolului ºi planºeulde deasupra. Fundaþiile ºi pereþiisunt din beton simplu. Planºeulpeste subsol este o boltã din zidãriede cãrãmidã plinã, format 290 mm x150 mm x 88 mm, cu mortar de var.Pardoseala este din parchet prins peduºumea „oarbã“ ºi grinziºoare dinlemn, fixate în strat de nisip, iar înzonele umede este din mozaic turnatpe ºapã. Ca strat de umpluturã ºiaducere la cotã peste boltã s-afolosit balast ºi nisip.

Suprastructura de la parter, etajul 1ºi etajul 2 este formatã din pereþi ºiplanºee din beton armat. Pereþii suntdispuºi dupã cele douã direcþii prin-cipale ale clãdirii, fiind alcãtuiþi dinzidãrie de cãrãmidã plinã, format290 mm x 150 mm x 88 mm, cu mor-tar de var ºi au grosimea de 30 cm,45 cm ºi 60 cm. Grosimea pereþiloreste mai micã la nivelul de sus faþãde cel inferior, zidãria executându-seprin retrageri.

Planºeele sunt din beton armatturnat monolit fiind alcãtuite din plãciºi grinzi. Pardoseala de la etajele 1ºi 2 a fost din parchet prins peduºumea „oarbã“ ºi grinziºoare dinlemn, fixate în pat de nisip, ori dinmozaic turnat monolit pe stratul deºapã. Peste planºeul de la etajul 2,spre pod, a existat un strat de nisipde 8 cm grosime ºi o pardosealã dincãrãmidã plinã, cu grosimea de 2 cm.

ªarpanta podului este din lemnde brad ecarisat, iar învelitoarea dinþigle ceramice tip solzi.

La o examinare vizualã a ele-mentelor structurale, nu s-au obser-vat fisuri ori crãpãturi ca urmare aîncãrcãrilor gravitaþionale ºi orizon-tale la care au fost supuse. Nu a fostidentificat niciun element cu capaci-tatea portantã depãºitã.

La examinarea vizualã a pereþilorde la subsol nu au fost constatatesemne care sã indice o cedarelocalã a terenului de sub fundaþie.Aceeaºi stare a fost constatatã ºi laexaminarea, tot vizualã, a pardoseliisubsolului din lungul pereþilor, ori atrotuarului din jurul construcþiei.

La examinarea tavanelor plãcilordin beton armat de la parter ºi eta-jele 1 ºi 2 nu s-au observat fisuri întencuialã care sã indice o deformarea lor peste sãgeata admisã.

Pardoseala de la parter ºi etajele1 ºi 2 a prezentat planeitate, iar petimpul exploatãrii construcþiei nu afost semnalatã o comportare neco-respunzãtoare la sarcinile de zi cuzi, care sã indice o rigiditate insufi-cientã a planºeului.

Date referitoarela încãrcãrile pe plãci

a) Prin schimbarea destinaþieiîncãperilor de la parter, din spaþiu delocuit în depozit de carte, la planºeulde peste subsol încãrcarea utilãnecesarã creºte de la 150 daN/mpla 1.300 daN/mp, datã de beneficiar.Din calcule a rezultat cã nu se depã-ºeºte capacitatea portantã a bolþilorexistente pentru noua destinaþie.

b) La planºeele de la etajele 1 ºi2, destinaþia nouã fiind de sãli debibliotecã, încãrcarea utilã nece-sarã de 200 daN/mp, din punct devedere gravitaþional, a fost deja con-firmatã de comportarea lor in situ depânã acum, fiind aceeaºi ca ºi pen-tru spaþiul de învãþãmânt.

c) La planºeul de peste etajul 2,încãrcarea necesarã este de425 daN/mp în gruparea fundamen-talã ºi de 250 daN/mp în grupareaspecialã pentru ca podul sã poatã fimansardat; aceasta se obþine cadiferenþã între cea a straturilor exis-tente de nisip ºi cãrãmidã care seîndepãrteazã ºi cea a straturilor noi,de parchet ºi strat suport care sepun. Greutatea straturilor noi, carese pun peste placa de beton, estemai micã decât a celor îndepãrtate.

Constatãri la planºeele din betonarmat pe timpul execuþiei

La execuþia lucrãrilor, dupã înde-pãrtarea straturilor de parchet, aduºumelii „oarbe“ ºi a nisipului, laplãcile din beton armat s-au con-statat urmãtoarele:

a) La un numãr semnificativ deplãci, doar la partea de sus, la colþuriîntre pereþi, s-au gãsit fisuri verticale,dar care nu se regãsesc ºi la intra-dos (foto 1, 2).

Specialiºtii în domeniu au considerat ºi considerã cã intervenþiile asupra construcþiilor vechi ridicãtot felul de probleme atunci când se urmãreºte reconsiderarea acestora potrivit soluþiilor modernede integrare în condiþiile urbanistice ale perioadei actuale. Este ºi cazul imobilului la care ne referim încontinuare.


b) Planºeul din beton armat depeste parter ºi etajul 1, la acelaºinivel, nu are continuitate de la ocamerã la alta, pe grosimea pere-þilor, decât în dreptul golurilor de uºi.Plãcile au fost turnate, aferentgolurilor camerelor, rezemând doarpe marginile pereþilor de mai jos,care sunt de grosime mai maredecât la nivelul urmãtor. În aceastãsituaþie, plãcile lucreazã, dupã douãsau dupã o singurã direcþie, peschema staticã de rezemare simplã.Planºeul fiind turnat, aºa cum s-aspus mai sus, construcþia nu arecenturi din beton armat în grosimeapereþilor la nivelul planºeelor (Foto 2).

c) În câmpul unei camere dinzona centralã a clãdirii, s-a gãsit ofisurã în placã, fisurã situatã dea-supra grinzii din beton armat ºi dez-voltatã în lungul ei. La margineagrinzii, fisura se bifurcã, cu o ramurãoblicã identicã cu cea de la celelalteplãci. Grinda face parte din planºeu,fiind turnatã odatã cu placa (Foto 3).

d) În zona centralã a plãcilor,sãgeata remanentã dupã înde-pãrtarea parchetului, duºumelei,grinziºoarelor ºi a stratului de nisip arãmas diferitã de la o camerã la alta,de la 2 cm la cca 5 cm (Foto 4 ºi 5).

e) Prima mãsurã a fost aceea dea face sondaje în placã, ocazie cucare s-au constatat urmãtoarele:

• Plãcile au armãturã numai lapartea de jos, dispusã dupã celedouã direcþii, dar la distanþe diferite,fãrã respectarea unei reguli.

• Într-un sondaj (Foto 6), am gãsit3 rânduri de armãturã la partea dejos, dar noi l-am considerat un cazizolat.

• Toatã armãtura gãsitã estenumai cu suprafaþã netedã.

• În zonele unde betonul este decalitate mai slabã, pe armãturã suntpete de ruginã locale.

• În sondajele unde betonul dinplacã este sãnãtos, de o calitate maibunã, pe armãturã nu am gãsit petede ruginã, ceea ce înseamnã cã i-afost asiguratã protecþia necesarã.

• La realizarea betonului au fostfolosite agregate cu dimensiuni maimari decât cele utilizate astãzi (Foto6, 7 ºi 8).

Prezentarea succintãa fenomenelor constatate

a) Fisurarea unor plãci la colþuri,la partea de sus (Foto 1, 2), esteexplicatã de lipsa armãturii, care tre-buia dispusã dupã cele douã direcþiiprincipale, pentru a prelua momen-tele încovoietoare rezultate caurmare a împiedicãrii ridicãriicolþurilor. Deformata de ansamblu aplãcilor izolate rezemate pe contur,lucrând dupã cele 2 direcþii din încãr-cãrile gravitaþionale, impune ridicareacolþurilor lor. Împiedicarea ridicãriicolþurilor s-a datorat contactuluiintim al feþelor laterale ale plãcilorcu zidãria peretelui, contact care afost realizat la turnarea betonului.

Sub aspectul capacitãþii portantedin încãrcãri gravitaþionale la starealimitã ultimã, aceste fisuri nu sunt unpericol pentru rezistenþa ºi stabili-tatea plãcii. În cazul de faþã, plãcile

Foto 1

Foto 2

Foto 3

Foto 4

Foto 5

Foto 6

Foto 7

Foto 8



de beton armat pot asigura, în con-tinuare, chiar cu aceste degradãri, ocomportare bunã in situ la încãr-cãrile gravitaþionale, stare care, defapt, a fost deja confirmatã. Com-portarea în situ a plãcilor descrisãmai sus confirmã, din punct devedere fizic, teoria fenomenului.

b) La examinarea fisurii longitu-dinale de deasupra grinzii s-a con-statat lipsa cãlãreþilor de pe reazem,aceasta explicând, de fapt, apariþia ei.

Fisura pe direcþia oblicã de lamargine este o consecinþã a armã-turii de la partea de sus, despre cares-a vorbit mai înainte (lit. a). Dupãformarea fisurii, placa pe grindã nu amai lucrat pe schema staticã de con-tinuitate ci pe cea de simplã reze-mare. Capacitatea portantã a celordouã plãci adiacente grinzii a fostconfirmatã pe aceastã schemã sta-ticã de comportarea lor la încãrcãrilegravitaþionale la care au fost supuse.S-a fãcut o redistribuire a stãrii deeforturi interioare, momentul de pereazem a migrat în câmpurile adia-cente, proporþional cu rigiditateaplãcilor. Plãcile au avut, în câmp,suficientã armãturã la partea de josºi au putut prelua surplusul de soli-citare din momentul încovoietor.Este adevãrat cã rigiditatea plãciloradiacente grinzii, pe schema staticãde simplã rezemare, este mai micãdecât cea cu continuitate.

Cele de mai sus aratã cã ºi dupãapariþia fisurii pe reazem în zonaîntinsã, din cauza lipsei cãlãreþilor,planºeul de beton armat a continuatsã lucreze in situ, asigurând capaci-tatea portantã necesarã de ansam-blu, datoritã rezervelor pe care le are.

Condiþia necesarã ca armãturadin câmp sã fie suficientã pentru ca,împreunã cu betonul, sã aibã capa-citate portantã pentru a prelua ºimomentul încovoietor suplimentarrezultat din redistribuþia celui de pereazem, este îndeplinitã. Condiþia demai sus nu este, însã, ºi suficientã,deoarece odatã ce creºte momentulîncovoietor din câmp în urma redis-tribuþiei, la partea de jos, el migreazãspre reazemul simplu. În acestecondiþii, intradosul plãcii devineîntins pe lungime mai mare decât înmãsura în care este asiguratã o

ancorare suficientã, de barã întinsã,pe reazem. Acest lucru aratã câteste de important, pentru com-portarea in situ a unei construcþii, cadin proiectare, ancorarea armãturilorde la partea de jos a plãcii sã fieasiguratã de la marginea reazemu-lui, nu pe schema staticã de calcul cipe una mai dezavantajoasã, carepoate sã aparã în exploatare ºi carepoate sã fie salvatoare.

c) Dupã îndepãrtarea încãrcãriidin straturile de pardosealã, plãcileau rãmas solicitate numai din greu-tatea proprie ºi din tencuiala tavanu-lui. În aceastã situaþie, încãrcareagravitaþionalã fiind mai micã, sãgea-ta s-a micºorat, plãcile s-au ridicatgãsindu-ºi o nouã poziþie de echilibru.

Cu toate cã rigiditatea plãciloreste cea de dinainte, cu plãciledescãrcate, la circulaþie se simþeaun disconfort din cauza deplasãrii peverticalã, situaþie care nu a fostpusã în evidenþã înainte. Aceasta seexplicã prin faptul cã, în noua situ-aþie, în sãgeata totalã pondereaprovenitã din încãrcarea persoa-nelor ca sarcinã temporarã era cumult mai mare decât înainte, atuncicând era încãrcatã ºi cu cea din stra-turile de pardosealã. Acest lucru s-asimþit la o circulaþie normalã peplacã. Fãrã greutatea straturilor depardosealã, miºcarea pe verticalã aplãcii în jurul poziþiei de echilibru dingreutatea proprie a tavanului ºi dincea a persoanelor, porneºte de la odeformatã mai micã. Plãcile planºeude dinainte, având o greutate per-manentã mai mare pe metru pãtrat,au dat o siguranþã, un confort bun înexploatare sub aspectul percepþieirigiditãþii lor la încãrcãri verticale,temporare, din exploatare.

Descrierea soluþiei de consolidarea planºeelor

În baza celor de mai sus, s-aconstatat a fi necesarã consolidareaplanºeelor de la parter ºi etajul 1, cuscopul de a crea centuri în lungulpereþilor ºi de a mãri rigiditatea plã-cilor la încãrcãri verticale.

Soluþia de consolidare a constatîn realizarea, pe conturul plãcilor înlungul pereþilor, deasupra lor în planorizontal, a unor cadre închise din

beton armat, dar care sã fie legateîntre ele în lungul pereþilor, pentru ase crea ºi centuri (Foto 9, 10, 11, 12).

Pentru a avea rigiditate mai marela colþuri s-a propus a fi cu vute, iarpentru mãrirea rigiditãþii plãcilor tre-buia sã se asigure o conlucrare întreaceste cadre ºi plãci. Centurile depe o parte ºi alta a pereþilor interiorisunt legate între ele în dreptulgolurilor de uºi, dar ºi prin goluri

Foto 11

Foto 12

Foto 9

Foto 10


suplimentare, anume date în pereþi,acolo unde distanþele între golurilede uºi sunt mai mari.

În vederea realizãrii centurilor,s-au dat la poziþie goluri transversaleîn pereþi, prin care s-a asigurat conti-nuitatea armãturii ºi apoi s-a beto-nat. Armarea acestor centuri-cadreînchise este fãcutã cu bare longitudi-nale ºi etrieri.

Legãtura ºi conlucrarea dintreplãcile existente ºi centurile - cadrupropuse se realizeazã prin:

• ancore chimice cu bare φ10 mmdin PC 52 fasonate conform detaliilor;

• curãþirea ºi ºpiþuirea suprafeþeivechi de beton în vederea aderãriiunui beton monolit; în plãcile dinbeton armat se executã gãuri φ14 mmcu adâncime de 10 cm.

Pe înãlþimea centurilor din betonarmat de pe pereþi se îndepãrteazãtencuiala pânã la zidãria crudã.

Pentru ancorele chimice se folo-sesc bare din PC 52 φ10, care seancoreazã în centurile de betonarmat de pe contur.

Materiale folosite: beton clasaC 12/15 ºi oþel-beton OB 37 ºi PC 52.

Dupã executarea centurilor, golu-rile rãmase în pereþi s-au completatcu beton simplu clasa C 4/5, prinprocedeul de subzidire.

Faze tehnologice:1. practicarea de gãuri în pereþi;2. îndepãrtarea de pe pereþi a

tencuielii, pe înãlþimea centurilor;3. ºpiþuirea ºi curãþarea suprafe-

þei de beton vechi care urmeazã aveni în contact cu cel nou;

4. trasarea gãurilor din plãci ºipereþi;

5. practicarea gãurilor în plãciledin beton ºi pereþi;

6. realizarea ancorelor chimicecu bare PC φ10;

7. armarea centurilor ºi a plãcilordin beton armat;

8. cofrarea centurilor;9. betonarea centurilor;10. umplerea golurilor din pereþi

de peste centuri cu beton, prin pro-cedeul de sub-betonare;

11. decofrarea centurilor.Pentru aducerea la cotã, în interi-

orul contururilor închise s-a turnat unbeton uºor realizat cu granule dinpolistiren.

Ulterior s-a constatat o mãriresemnificativã a rigiditãþii plãcilor laîncãrcãrile verticale.

În momentul de faþã interiorulclãdirii aratã ca în Foto 13 ºi 14. �

Foto 13 Foto 14


Influenþa tectonicii asupra eroziuniiSTUDIU DE CAZ

ing. Stelian ANGHEL - Complex IT Solutions SRL, Bacãu

Locul unde acþioneazã eroziunea se aflã pe malulstâng al Siretului, în dreptul comunei Negri (la nord desatul Brad) din judeþul Bacãu (fig. 1). În acest loc malulstâng al Siretului este aproape vertical ºi are o înãlþimede peste 20 m deasupra nivelului apei din râu.

CARACTERISTICILE GEOLOGICE ªI MORFOLOGICEALE ZONEI ERODATE

Caracterizare morfologicãDin punct de vedere morfologic, malul stâng este în

dreptul eroziunii, un fragment din terasa superioarã aSiretului. Pe terasã trece drumul judeþean DJ 207 D. Lasfârºitul anilor 1980 drumul a fost modernizat ºi dupãbalastare a fost asfaltat. În acea vreme drumul era lacirca 20 m de marginea terasei ºi nu erau semne privinddeclanºarea unei eroziuni care ar fi oprit investiþia. Ladata executãrii ortofotoplanului (anul 2003) (fig. 2), ero-ziunea era aproape de marginea drumului, ceea ce a de-terminat autoritãþile sã execute o variantã ocolitoare. Înprezent, drumul a fost secþionat aproape total, eroziuneaavansând cu circa 1,00 m pe an. Perspectiva este caeroziunea sã avanseze în continuare spre varianta ocoli-toare, pânã la care mai sunt circa 21 m (fig. 2).

Caracterizare geologicãDin punct de vedere geologic, malul aproape vertical

constituie un afloriment în care sunt expuse la bazã rocisarmaþiene peste care stau acumulãri fluviatile ºi eolienepleistocene ºi se încheie la suprafaþã cu depoziteholocene recente de alteraþie ºi sol vegetal cu rãdãcinide ierburi.

Sarmaþianul - este reprezentat local prin etajulBasarabian format din nisipuri slab cimentate cu inter-calaþii de gresii, argile marnoase ºi pietriºuri. Stratelesarmaþiene sunt monoclinale cu cãderea spre nord-vest.Din punct de vedere geotehnic, nisipul cimentat seîncadreazã în categoria roci semistâncoase [2].

Pleistocenul - începe discordant cu pietriºuri ºinisipuri care se continuã cu prafuri nisipoase cu aspectloessoid. Stratele pleistocene sunt orizontale, în discon-tinuitate cu cele sarmaþiene.

Holocenul - este prezent atât în albia minorã, cu acu-mulãri fluviatile de pietriºuri cât ºi la partea terminalã a tera-sei superioare cu depozite de alteraþie ºi sol vegetal recent.

Structura ºi litologia aflorimentului sunt prezentate înfigura 4 ºi tabelul 1.

În figura 5, imagine luatã dinaval, se remarcã nisipul argilosstratificat, cu o culoare maiînchisã datoritã pãstrãrii apei (2),(tabelul 1), sub un banc de nisipcimentat (1) (uscat datoritã per-meabilitãþii mai mari). Este evi-dent cã, în aval, compartimentuldin culcuºul faliei este mai ridicat(falie directã).

Aceste poziþii diferite ale com-partimentelor faliei, care frag-menteazã planul de depunerede la începutul Pleistocenului

Într-o zonã relativ liniºtitã, cu o structurã rigidã de roci stâncoase, a apãrut brusc, dupã anii ‘90, oeroziune amplã ºi spectaculoasã, cu activitate continuã. Singura explicaþie ar putea fi o miºcare tectonicãactualã. Lucrarea de faþã îºi propune sã analizeze cum tectonica cuaternarã poate determina o eroziuneactivã ºi periculoasã pe valea Siretului.

Fig. 1: Ortofotoplan din zona eroziunii, detaliu

Fig. 2: Detaliu al eroziunii (fotografie din anul 2003) – contur 2011

Fig. 3: Harta geologicãa României 1:200.000,

Foaia Piatra Neamþ( �� locul eroziunii ), [1]

Tabelul 1: Structura ºi litologia aflorimentului


inferior, indicã o miºcare tectonicã probabilã în Pleisto-cenul mediu sau superior.

Faptul cã drumul a fost reabi l i tat º i asfal tatsugereazã cã nu a existat o eroziune activã care sã pre-zinte pericol de afectare a drumului în ultimii 30 de ani.

CAUZELE EROZIUNIIPentru provocarea acestei eroziuni presupunem a fi

douã cauze: o cauzã care þine de structura internã arocilor ºi o cauzã externã de origine tectonicã.

Prima cauzã a fost provocatã de miºcarea iniþialã afaliei. Depunerea pietriºurilor din Pleistocenul inferior aavut loc pe o suprafaþã de eroziune creatã la sfârºitulPliocenului. Aceastã suprafaþã este ruptã de falia care aapãrut probabil la sfârºitul Pleistocenului inferior. Pleisto-cenul mediu, format din depozite eoliene de prafurinisipoase loessoide, este în discontinuitate peste celinferior, deoarece se poate remarca un relief de pietriºuri.

Deplasarea celor douã compartimente ale faliei afisurat intens rocile în zona de contact, micºorând prinaceasta rezistenþa mecanicã. Rezistenþa mecanicã dimi-nuatã a favorizat un grad de eroziune mai ridicat în zonafaliei.

A doua cauzã, care a fost hotãrâtoare în declanºareaeroziunii din ultimii 20 de ani, a fost reactivareadeplasãrii faliei. Aceastã reactivare a fost posibil provo-catã de cutremurul din 1977 dar nu a fost vizibilã pânãrecent din cauza estompãrii deformaþiei în depozitelenecoezive de pietriº ºi în cele slab coezive de praf nisi-pos. În fine, golul lateral format pe cursul râului provoacãacolo turbioane care accelereazã eroziunea localã.

O sãriturã de câþiva centimetri a Sarmaþianului esteuºor estompatã de depozitele cuaternare ºi mai ales desolul vegetal, astfel încât este insesizabilã la suprafaþã.În schimb, la nivelul apei, unde este eroziunea maximã,rocile care erau deja fisurate din miºcarea iniþialã a falieiau devenit brusc mai sensibile prin lãrgirea fisuriloriniþiale. Lãrgirea fisurilor ºi accelerarea eroziunii au foststimulate ºi de ciclurile îngheþ - dezgheþ, foarte agresivemai ales la nivelul apei.

CONCLUZIIOprirea eroziunii va fi foarte costisitoare, deoarece

camioanele cu material stabilizant (blocuri de beton, sta-bilopozi), precum ºi buldozerul care sã le împingã, nu sepot apropia de marginea taluzului din cauza instabilitãþiiterenului. Eroziunea fiind activã, versanþii au stabilitateaafectatã ºi prezintã pericol permanent de prãbuºire.

Reactivarea faliei este cauzatã de miºcarea tectonicãde subîmpingere a Platformei Ruse sub Scutul European.Chiar dacã aceste miºcãri tectonice nu se observã la zi,ele existã ºi în prezent. Totodatã, pãmântul este dinamicºi ne poate face oricând surprize neprognozabile.

BIBLIOGRAFIE1. *** Harta geologicã a României scara 1:250.000,

Institutul Geologic;2. DUMITRESCU L., Geologie structuralã, Editura

Didacticã, 1962. �

Fig. 4: Structura ºi litologia aflorimentului

Fig. 5: Vedere din aval; se remarcã nisipul argilos stratificatsub nisipul cimentat

Fig. 6: Detaliu plan de falie (nisip cimentat = rocã semistâncoasã) Fig. 7: Situaþia drumului în 2010


(Continuare din numãrul 119, octombrie 2015)

• Podul peste Siret, la Ion Creangã(denumirea veche Brãteºti), cu bolþidublu încastrate, cu ºapte deschideride 24,00 m ºi lungime totalã de190,00 m - foto 17 - Album MLP1904 - 1914. Platelajul podului a fostrealizat cu o dalã din beton armatsusþinutã de pereþi lamelari, la dis-tanþa de cca. 1,85 m.

Podul a fost proiectat de Serviciulde Studii ºi Construcþii din cadrulDirecþiei de Poduri ºi ªosele ºi exe-cutat de Societatea Beton ºi Fier, înperioada 1904 - 1914.

Podul a fost distrus, probabil, înanul 1944 ºi refãcut în anul 1974 înalta soluþie, folosind fundaþiile exis-tente, executate din chesoane cu aercomprimat, la cca. 10 m adâncime -foto 17a - pod actual - 2012.

Lungimea podului a fost mãritãde la 190 m la 310 m, prin exe-cutarea a patru deschideri supli-mentare.

Suprastructura podului actual s-aproiectat ºi executat cu grinzi dinbeton armat precomprimat, cudeschideri de 26,00 m, 27,00 m ºi31,00 m - Foto 17a.

Proiectantul ºi beneficiarul nu auadoptat soluþia iniþialã cu bolþi dinbeton armat pentru refacerea dis-poziþiei generale iniþiale.

În acestã perioadã, albia Siretuluieste neamenajatã, cu tendinþe deschimbare ºi concentrare a curentuluiprincipal în zona unor infrastructuri,pentru care s-au executat lucrãri deprotecþie.

• Podul peste râul Bistriþa, laSecu, cu trei deschideri de 40 m,bolþi articulate la naºtere ºi la cheieºi platelaj din dalã de beton,susþinutã de pereþi la distanþe decca. 2,00 m, în lungime totalã de134 m - Foto 18.

Bolþile aveau secþiunile de la sfer-turi, cu grosime mai mare decâtsecþiunile de la cheie ºi naºteri ºi

aparate de reazem, probabil meta-lice. În aceeaºi soluþie s-a mai exe-cutat ºi podul peste Bistriþa laBuhalniþa.

Podurile peste Bistriþa de la Secu,Buhalniþa ºi Hangu au fost dezafec-tate, fiind amplasate pe sectorul DN15 din zona acumulãrii amenajãriihidrotehnice Stejaru - Bicaz.

A fost proiectat de Serviciul deStudii ºi Construcþii ºi executat înperioada 1904 - 1914 de SocietateaBeton ºi Fier. Este unul dintrepuþinele poduri cu suprastructuradin bolþi, cu articulaþii (Album MLP:1904-1915).

• Podul peste râul Suceava, laLiteni, cu cinci deschideri de 24 m,bolþi dublu încastrate cu platelaj dinbeton armat ºi o lungime totalã de130 m - Foto 20. Infrastructura a fostexecutatã din chesoane cu aer com-primat. Bolta era împãrþitã în douãbolþi gemene, comune la cheie, cuplatelaj dalã din beton armat, cupereþi ºi console - Foto 19.

Podurile: bolþi ºi arce (X)BOLÞI DIN BETON ARMAT CU PLATELAJ, EXECUTATE PÂNÃ LA 1950

Foto 17: Pod peste Siret, la Ion Creangã.(denumirea veche Brãteºti)

Vedere generalã. Foto album MLP 1904 - 1914

Foto 18: Pod peste Bistriþa, la Secu.Vedere generalã

(Album MLR 1904 -1914) Foto 20: Pod peste Suceava, la Liteni. Vedere generalã (Album MLP 1904 - 1914)

Foto 19: Pod peste Suceava, la Liteni.Platelaj pod vechi

cu bolþi din beton armat

Foto 17a: Pod actual peste Siret,la Ion Creangã


În timpul rãzboiului, suprastructurapodului a fost distrusã, fiind nece-sarã refacerea ei.

De la podul vechi au fost refo-losite fundaþii pe care au fost refã-cute elevaþiile ºi cuzineþii.

Pentru suprastructurã s-a adop-tat soluþia de refacere a bolþilor,pãstrând elementele caracteristice,folosind cintre prefabricate din betonarmat, cu secþiune T întors.

Cintrele din beton au fost turnatepe loc pe o platformã amenajatã peºantier, la dimensiunile deschideriide 24,00 m, cu armãturi în aºteptarepentru îmbinarea de la naºteri ºimustãþi pentru aderenþã.

Proiectantul principal a fost ing.Nicolae Þopa - IPTANA ºi construc-tor ICP Bucureºti.

În prezent, podul este închis dincauza degradãrii pilei 3, mal stâng ºidistrugerii deschiderilor adiacente -Foto 21 ºi 23. Sunt în execuþielucrãrile de refacere a podului.Soluþia adoptatã prevede refacereapilei distruse cu fundaþii pe coloaneforate, 1,08 m, consolidarea pilei doiºi a culeei mal stâng, cu transfor-marea lor în infrastructuri pentruîncãrcãri verticale - Foto 25.

Pentru suprastructurã s-a pre-vãzut executarea a douã deschidericu grinzi prefabricate cu deschideride cca. 24 m.

Pe timpul execuþiei, râul Suceavacurge prin deschiderea doi, culucrãri de apãrare a malurilor, iarpentru circulaþie pietonalã s-a exe-cutat o punte suspendatã - Foto 22.Pentru circulaþia rutierã s-a amena-jat o variantã provizorie în amonte.

Pentru preluarea împingerilor dela bolþile rãmase în exploatare, s-aumontat provizoriu sprijiniri verticale

cu elemente metalice în deschiderea3 - Foto 23. Podul nu a fost refãcutîn soluþia iniþialã cu bolþi dublu încas-trate, care asigura pãstrarea aspec-tului general iniþial.

• Podul peste Siret, la Dolhasca,judeþul Suceava (Foto 26 - 33), cutrei deschideri, bolþi dublu încastratecu platelaj la partea superioarã dinbeton armat susþinut de pereþi lame-lari, cu o lungime totalã de 130 m -Foto 26, 27 ºi 28.

Bolþile au deschideri de cca. 40 m,lãþime de 5,00 m ºi 1,00 m grosime lanaºtere.

Comparabil cu situaþia iniþialã seconstatã o coborâre generalã atalvegului de cca. 3,00 cm cu apa-riþia la vedere a fundaþiilor de la pileºi degradarea racordãrilor cu terasa-mentele ºi a sferturilor de con -Foto 29 ºi 30.

Foto 21: Pod peste Suceava, la Liteni. Treideschideri mal drept rãmase dupã degradare

Foto 22: Pod peste Suceava, la Liteni. Deschiderea2 mal drept - peste curentul principal

Foto 23: Pod peste Suceava, la Liteni. Consolidareprovizorie boltã deschiderea 3, acces pietonal

Foto 25: Pod peste Suceava, la Liteni.Consolidare fundaþie culee mal drept

Foto 27: Pod peste Siret, la Dolhasca. Vedere mal stâng.Racordãri cu terasamentele (Album MLP 1904 -1914)

Foto 28: Pod peste Siret, la Dolhasca.Vedere generalã aval. Podul în situaþia actualã

Foto 29: Pod peste Siret, la Dolhasca.Coborâre talveg cu circa 3 m

Foto 30: Pod peste Siret, la Dolhasca.Racordãri cu terasamentele distruse

Foto: 31: Pod peste Siret, la Dolhasca.Platelaj soluþie constructivã



Platelajul podului are patru lon-jeroane, cu lonjeroane marginale peconsolele pereþilor - Foto 31, partecarosabilã de 6,00 m, trotuare de1,00 m ºi cale cu pavaj din piatrãcubicã - Foto 33.

Podul a fost construit în perioada1904 - 1914 cu perspectiva de a fi

dezafectat în condiþiile evoluþieinefavorabile ºi a coborârii talvegului,din cauza extragerii de agregate fãrãexecuþia lucrãrilor de consolidare ainfrastructurilor.

În prezent, podul nu este reabilitat.• Podul peste Siret, la Paºcani,

judeþul laºi, are trei deschideri de40,00 m, bolþi dublu încastrate culãþime de 4,50 m, grosime la naºteride 1,00 m - Foto 34, cale de 8,45 m,lãþime între parapete pietonale de11,50 m ºi o lungime totalã de 130 m.

Lãrgirea podului s-a realizat cu oplacã generalã din beton armat, culonjeroane marginale ºi grinzi trans-versale în continuarea pereþilor, peconsolele tablierului - Foto 36. Infra-structurile sunt fundate direct cuchesoane cu aer comprimat. Ten-dinþa de coborâre a talvegului a foststabilizatã cu un prag de fund în avalîn zona de traversare a unor con-ducte - Foto 37. Podul a fost reabili-tat ºi atestat pentru clasa E deîncãrcare.

A fost construit în perioada 1904 -1914.

• Primul pod cu deschidere marea fost cel peste râul Bârlad, laTecuci, judeþul Galaþi, cu deschiderede 50,00 m, bolþi dublu încastrate,cu platelaj dalã din beton armat,susþinut de pereþi lamelari - executatsub conducerea ing. St. N. Mirea,care l-a descris în anul 1912 înBuletinul Societãþii Politehnice. ElieRadu a propus soluþia boltã de 50 mdeschidere, cu sãgeatã de 7,00 m,lãþimea bolþii de 4,00 m, grosimea lacheie 0,60 m ºi la naºtere 1,00 m -Foto 38.

Culeele podului au fundaþii mixtepe piloþi, câte 112 piloþi de lemn ºifundare pe orizontul de nisip ºipietriº de 4,00 m grosime. Stabili-tatea culeelor a fost verificatã pentruun coeficient de frecare 0,4.

Bolþile aveau armãturã simetricãde 64 φ26 ºi etrieri φ8.

Beneficiarul a propus înlocuireapodului din cauza, în primul rând,a pãrþii carosabile de 5,00 m.Cunoscând caracterul de unicat al

podului executat în perioada deînceput a folosirii betonului armat lapoduri, proiectul întocmit de IPTANAS.A. Bucureºti a prevãzut consoli-darea ºi lãrgirea pãrþii carosabile ºipãstrarea podului cât mai aproapede arhitectura originalã.

S-a propus desfacerea platelaju-lui, consolidarea la exterior a bolþii ºirefacerea platelajului cu o dalã dinbeton armat susþinutã de pereþilamelari ºi console - Foto 39.

În Foto 40 este prezentat poduldupã reabilitare. Proiectul a fostîntocmit de IPTANA - Secþia Poduri,proiectant principal ing. Sabin Florea.

• Podul peste Argeº, de laIoneºti, de pe DN 61, Ghimpaþi -Gãieºti, km 74 + 015, cu 11deschideri de 26,0 m, bolþi dubluîncastrate cu platelaj din beton

Foto 33: Pod peste Siret, la Dolhasca. Cale ºitrotuare, pavaj calupuri, parapete pietonal beton

Foto 38: Pod peste Bârlad, la Tecuci. Vederegeneralã (Buletin Societatea Politehnica 1930/22)

Foto 39: Pod peste Bârlad, la Tecuci.Amenajare platelaj dupã reabilitare

Foto 40: Pod peste Bârlad, la Tecuci.Vedere generalã - pod actual

Foto 34: Pod peste Siret, la Paºcani. Vederegeneralã (Album MLP 1904 - 1914)

Foto 36: Pod peste Siret, la Paºcani. Lãrgirecale, platelaj cu placã de suprabetonare,consola cu grinzi transversale în zona

pereþilor zona rost culei

Foto 37: Pod peste Siret, la Paºcani -deschiderea 3. Amenajarea platelajului dupã

reabilitare



armat, în lungime de 296,40 m,aparþine perioadei 1904 - 1914 cânds-au executat cele mai multe poduridin beton armat - Foto 41.

Infrastructura podului a fost exe-cutatã cu fundaþii directe dinchesoane cu aer comprimat laadâncimea de cca. 9 - 10 m de lanivelul terenului.

Pe parcursul exploatãrii a apãruto evoluþie hidrologicã nefavorabilãca urmare a amenajãrilor hidroener-getice pe Argeº amonte, cu ocoborâre permanentã a talvegului ºireducerea gradului de siguranþã aadâncimii de fundare. Aceastã situ-aþie a fost generatã de doi factoriimportanþi: extragerea de cantitãþifoarte mari de agregate din albia

minorã ºi execuþia în amonte a unoramenajãri hidroenergetice care aredus aportul aluvionar. Aceastãinfluenþã a fost apreciatã la cca.6,00 m (Foto 42 ºi 43) comparabilcu nivelul talvegului în etapa iniþialã -Foto 41.

Din aceastã cauzã, în anul 1990au apãrut degradãri importante lafundaþia pilei culee, pila centralã,care au impus executarea de lucrãride consolidare - Foto 45. Efectulgeneral de coborâre a talveguluieste evident la pilele podului -Foto 42, 43, 44, 45.

Pentru limitarea tendinþei decoborâre a talvegului ºi pentruasigurarea viabilitãþii podului, în avals-a executat un prag de fund - Foto 46.

Concentrarea curentului principalîntr-o zonã mai vulnerabilã a pragu-lui de fund a determinat rupereapragului ºi coborârea talveguluisub nivelul de siguranþã, cauzând

afuierea pilei 6 - Foto 47 ºi dis-trugerea deschiderilor adiacente cuscoaterea din circulaþie a podului -Foto 47, 48.

De menþionat cã degradareapodului s-a oprit la pila culee de lamijlocul podului - Foto 47.

În condiþiile actuale, probabil,este necesarã execuþia unui pod nou.

Aspecte de acest fel se produc înmod frecvent la poduri ºi la alte con-strucþii hidrotehnice din cauza extra-gerii de agregate fãrã întocmireaunor studii de impact ºi, în general, alipsei totale a gospodãririi apelor.

(Din vol. Podurile: Bolþi ºi arce,autor Gh. Rudi Buzuloiu)

(Va urma)

Foto 42: Pod peste Argeº, la Ioneºti. Vedere gene-ralã aval mal drept. Talvegul coborât pe toatã albia.

Consolidare pila culee 6 - 1990

Foto 41: Pod peste Argeº, la loneºti DN 61, km74+041. Vedere aval mal drept (Buletin Societatea

Politehnica 1930/24)

Foto 43: Pod peste Argeº, la Ioneºti. Vedere gene-ralã mal drept dupã consolidare. Talveg coborât

Foto 44: Pod peste Argeº, la loneºti – 1990.Degradãri pila centralã - pila culee dupã

seismul din 1990

Foto 45: Pod peste Argeº, la loneºti. Elevaþie pilãcurentã, talvegul coborât, chesonul aparent

Foto 46: Pod peste Argeº, la loneºti.Prag de fund aval.Vedere mal drept

Foto 47: Pod peste Argeº, la loneºti.Afuiere pilã curentã nr. 6 mal stâng.

Degradare deschideri adiacente

Foto 48: Pod peste Argeº, la loneºti. Afuiere,degradare suprastructurã, podul scos din circu-

laþie. Limita degradãrilor pila 7 - pila culee

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se

distribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai impor-

tante societãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabri-

caþie, import, distribuþie ºi comercializare de materiale,

instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, beneficiari de

investiþii, instituþii centrale (Parlament, ministere, Compania de

investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale,

Inspectoratul de Stat în Construcþii, Camera de Comerþ a

României etc.) aflate în baza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt

publicate: prezentãri de materiale ºi

tehnologii noi, studii tehnice de

specialitate pe diverse teme, intervi-

uri, comentarii ºi anchete având ca

temã problemele cu care se con-

fruntã societãþile implicate în

aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea

de construcþii, prezentãri de firme,

informaþii de la patronate ºi asoci-

aþiile profesionale, sfaturi econom-

ice ºi juridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acest

mod, un schimb de informaþii ºi opinii

cât mai complet între toþi cei implicaþi

în activitatea de construcþii.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

ing. Dragoº Marcudr. ing. Mãdãlin Comaning. Dragoº I. Alexandrescuprof. dr. ing. Paulicã Rãileanudr. ing. Ofelia Corbuing. Ionel Badeaing. Vlad Dinuing. Mihai A. Ganeadr. ing. Vlad Aºuenceiing. Daniel Alupoaedr. ing. Adrian Baroning. Petre Pinteaing. Stelian Anghel

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

revista constructiilor - nr. 120, noiembrie 2015

Documents