revista constructiilor nr 96 septembrie 2013

d i n s u m a rEditorial: Furtul… sport naþional! 3Constructori care vã aºteaptã:

ERBAªU SA C2AEDIFICIA SA C4

HIDROCONSTRUCÞIA SA: Domenii de activitate ale companiei - construcþii de gospodãrie comunalã ºi ecologice 4, 5PSC: Cumpãrarea unei locuinþe - între exuberanþã, bucurie ºi risc! 6, 7MAPEI: Reabilitarea viaductului „Valea lui Stan” -Reparare. Consolidare. Protecþie 8 - 12DOKA: Sistem de protecþie perimetralã pentru cofraje ºi construcþii 14, 15Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (VI) -Concepte în proiectarea iniþialã ºi actualã a teatrului 16 - 18SAMENT INTERNAÞIONAL:Sisteme performante pentru ventilare 19INJECTOFORAJ DRILLING TOOLS -Comacchio Drilling Hi-Tech NEXTECH 20, 21DARA CONSTRUCÞII: Înlocuirea rosturilor de dilataþie ºi a aparatelor de reazem la podul peste râul Olt de la Hoghiz 22, 23IRIDEX GROUP PLASTIC:VOLTEX® - o soluþie versatilãpentru hidroizolarea fundaþiilor 24, 25O propunerea concretã pentru creºterea finanþãrii sectorului de construcþii 26KONE: Ascensoare care reduc costurileºi economisesc spaþiul 27LAFARGE, Furnizorul complet pentru lucrãri mari de infrastructurã 28, 29Îmbunãtãþirea caracteristicilor fizice ºi mecaniceale loessului compactat prin adaos de materiale minerale 30 - 33ROMDRIL, dealer exclusiv Fraste în România 34, 35Metode perfecþionate de calcul ºi interpretarea încercãrilor complexepe elemente de fundare în adâncime (II) 36 - 40POPP ªI ASOCIAÞII: Soluþii pentru structuri sigure 41GEOBRUGG: DELTAX® - saltul cuantic împotriva cãderilor de pietre 41ALUPROF: Sisteme din aluminiupentru uºi glisante ºi pliabile 42, 43BAUDER: Totul verde – totul sigur –totul dintr-o singurã sursã 44, 45Cartea mea - Felician Eduard Ioan HANN 46, 473M: Fluidul pentru stingereaincendiilor 3MTM NOVECTM 1230 48, 49MULTIBETON: Sã construimo casã ecologicã! 50, 51EDELWEISS: Servicii în construcþii 52, 53AZUR: Vopsea lavabilã superlucioasã cu putere mare de acoperire 53KLEEMANN: Campioni la înãlþime ºi tehnologie în Europa 54, 55KOBER: Lacuri protectoare pentru lemn 55Personalitãþi româneºti în construcþii -Eduard HANGANU 56, 57VIACON TECHNOLOGIES: Produse ºi serviciipentru infrastructura rutierã 57GLULAM: O valorificare superioarãa lemnului în construcþii 60, 61Studiul unei alunecãri de teren 62 - 65

e d

!t

o r

i a

l

Furtul… sport naþional!

Ce oinã, ce horã, cesârbã? Astea-s de-ale fol-clorului, fie cã este vorba debaseball-ul românesc saude bãtutul þarinei ori apodelelor sub tãlpile celorînfierbântaþi pe la diversechefuri ori spectacole.

De aproape un sfert de veac noul sport românesc esteFURTUL, nu pentru toþi dar pentru o bunã parte dintreconaþionalii noºtri. De ce revin sistematic asupra acestuisubiect? Pentru cã el, furtul, a devenit de nestãpânit pe toatãierarhia celor ce ne înconjoarã. Furt din cauza cãruia suferãþara, dar mai mult oamenii din afara categoriei celor „deºtepþi“.Nu-I vorba aici numai de cei ce îngroaºã substanþial adminis-traþia sau de cei “aleºi” în Parlament ori cei care s-au aciuatpe la diverse formaþiuni politice de unde profitã (ºi prin furt)de tot ceea ce se poate însuºi ilegal. De ochii lumii o partedintre cei cu funcþii, “oglinda” priceperii lor este consemnatãîn aºa-zisele declaraþii de avere, un teren de etalare a unoravuþii nemãsurate obþinute într-un timp record dupã anul1990 încoace.

Cât de cât ei sunt oarecum la vedere. Spre deosebire dealþii… albi sau bruneþi care se lafãie în huzur fãrã sã deran-jeze pe cineva în principal pe cei plãtiþi de noi toþi sã apereavuþia þãrii. “Spectacole”, adevãrate spectacole de un ridicolfãrã margini ne oferã televiziunile din lipsã de alte subiectesau poate “interesate” sã ne informeze pe mai toate“canalele” lor despre botezurile, cumetriile sau cununiile unoranalfabeþi, dar cu dare de mânã pentru un lux exagerat, pen-tru maneliºtii la modã, pentru maºini ultimul rãcnet, pentruetalarea unor cantitãþi enorme de bijuterii ºi câte ºi mai câte.

Aþi vãzut oare ca dupã o nuntã de un fast jenant sã inter-vinã cei în drept ca din curiozitate sau spirit de adevãr sãvadã de unde au aceºtia atâta bãnet cu care sfideazã lumeaºi bunul simþ? N-aþi vãzut ºi n-o sã vedeþi pentru cã cei plãtiþide noi sunt în cârdãºie cu autorii a tot felul de ilegalitãþi! Rar,foarte rar ºi cu “grijã” sunt date câteva exemple de corupþiedin poliþie sau justiþie dar n-am cunoºtinþã despre finalizareajuridicã a unor asemenea cazuri. ªi atunci? Atunci sedesfãºoarã pe mai departe FURTUL sub toate formele lui, cuprioritate cel din avutul þãrii. Consecinþa este la îndemânaoricãrui om cu mintea la cap: lipsa fondurilor pentrudesfãºurarea unor activitãþi economice reale ºi eficiente.Dupã 1990, începuserã sã ia avânt destul de vizibil con-strucþiile, activitate care s-a oprit, din pãcate, iar decontãrile întreparteneri sunt ºi astãzi cauza principalã pentru încetareaparþialã a activitãþii sau falimentul aproape generalizat.

Pãi, dacã Guvernul prin mijloacele ºi instituþiile sale nuiau mãsuri radicale ºi, deci, fãrã milã împotriva iliciþilor, nevom bãlãci în continuare în aceeaºi situaþie fãrã ieºire.

Ieºirea nu este cum se spunea cândva la cinematogra-fele din centrul Capitalei, „prin Sãrindar”, ci prin stoparea severãa furtului ºi a autorilor lui!

Ciprian Enache

Construcþiile, motorul oricãrei creºteriºi dezvoltãri eonomice, sunt aproape de a-ºi da

obºtescul sfârºit în societatea noatrã.Cauza? Nu sunt investitori ºi deci, bani!De ce? Pentru cã banii încap pe mâna

sau mai bine zis intrã în averile “bãieþilor deºtepþi”.Cã este aºa ne-o aratã ºi Premierul Guvernului care,

ori de câte ori se referã la realizãrile Executivuluitotul se reduce la o simplã frazã:

“Am reuºit sã mai reducem furturile…!”

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� septembrie 20136

Cumpãrarea unei locuinþe -între exuberanþã, bucurie ºi risc!

Deunãzi, o bunã prietenã dinprovincie m-a rugat sã-i dau o mânãde ajutor: bãiatul ei, un tânãr laînceput de carierã, cu o preocuparedeosebitã în profesia sa, ar dori sã-ºicumpere o locuinþã în Bucureºti pen-tru cã, dupã ce a vizionat mai multeapartamente, simte nevoia unui sfatprofesionist. Am acceptat cu bucurieºi am pornit vizitele prin Bucureºti,mai întâi în sectorul 1 al Capitalei.

Dupã douã luni ºi zeci de aparta-mente vizionate nu pot decât sãscriu un articol pentru o revistã despecialitate, spre disperarea pri-etenei mele ºi a bãiatului ei care aucrezut cã vizioneazã câteva aparta-mente, îl alege pe cel dorit ºi cinevase va ocupa de acte.

Agentul imobiliar: Bineînþelescã am apelat la agenþii imobiliare.Agenþii imobiliari nu sunt preocupaþi,de cele mai multe ori, decât desemnarea contractelor de confi-denþialitate, prin care te angajezi ca,cel puþin o jumãtate de an, sã nucumperi un apartament în bloculvizionat cu ei. De altfel, nu au niciopreocupare pentru a servi ºi intere-sele cumpãrãtorului în ceea cepriveºte preþul ºi mai ales informa-þiile tehnice despre construcþie. Osingurã excepþie am întâlnit, cândagentul imobiliar, care era ºi patronulagenþiei, a avut o altã abordare. Ceeace m-a intrigat, însã, pentru cã mi-aanulat rolul meu în aceastã afacere,

a fost faptul cã nu am reuºit sã afludetalii tehnice despre aceste imobile.

Investitorul: În toate situaþiile,investitorul a fost o persoanã privatã,fãrã nicio legãturã cu meseria deconstructor, uneori membri ai unorfamilii înrudite, foarte numeroase.Argumentele forte de convingerepentru a le cumpãra apartamentele,erau acelea cã în imobilul respectivºi-au cumpãrat locuinþe tot felul deINªI (personalitãþi, oameni din bãnci,actori, vedete, parlamentari etc).

Constructorul: Nu am reuºit sãaflu niciun nume de constructor,imobilele fiind realizate de „echipepricepute care au mai construit ºi înaltã parte”, sau „care au fãcut totulde la fundaþie la acoperiº”. (În spe-cial aceastã ultimã propoziþie era denaturã sã mã asigure de „calitatealucrãrilor”, ºtiut fiind cã, în anii comu-nismului, nomenclatorul calificãrilormeseriaºilor în domeniul construc-þiilor cuprindea zeci de tipuri de cali-ficãri specifice, fiind absolut imposibilca o persoanã sã se priceapã bine latoate). Ceea ce ne mai era sugerat,ca sã ne liniºteascã, era faptul cãmuncitorii aparþineau unui cult reli-gios care îi recomandã ca fiind„foarte cinstiþi”. Mã bucur din sufletcã muncitorii erau cinstiþi dar aº fivrut sã aflu ce calificãri aveau ºi lace se pricepeau cu adevãrat.

Proiectantul: Nu am reuºit sãaflu ceva despre proiectant, dar aiciintervin cu o presupunere.

Probabil cã un arhitect ºi uninginer au existat iniþial pentru aîntocmi documentaþia (sumarã), nece-sarã obþinerii autorizaþiei de constru-ire dar pentru detalii de execuþie ºiurmãrirea lucrãrii beneficiarul nu amai fost dispus sã-i plãteascã(lãsând la o parte cã se vedea în maimulte locaþii repetarea cam aceluiaºitip de proiect). Deºi am solicitatpeste tot sã vãd o planºã, un procesverbal de lucrãri ascunse, un procesverbal de faze determinante, certifi-cate de calitate etc. sau un procesverbal de recepþie la terminarealucrãrilor acest lucru nu a fost posi-bil, cu toate cã „am fost asiguratã” cãtoate acestea existã. Chiar ºi carteaconstrucþiei.

Imobilul: De regulã, aceste con-strucþii de locuinþe, realizate la unregim de înãlþime de p+3 etaje, seaflã în zone cotate ca fiind foartebune ale sectorului 1, unde regimulde înãlþime este de max. p+3-4

Am avut norocul ca, încã din primii ani de angajat la stat, adicã dupã ce mi-am luat, cum se spune,„soarta în propriile mâini“, sã aflu ºi sã conºtientizez cã una dintre cele mai importante investiþii materialepe care o realizeazã un om într-o viaþã (poate cea mai importantã) este aceea de a construi (cumpãra) ocasã. De altfel ºi înþelepciunea popularã ne transmite din generaþie în generaþie, mesajul cã un om este pedeplin realizat dacã ºi-a construit o casã, a sãdit un pom ºi a fãcut un copil.

Ca inginer constructor, gãsesc cã este necesar sã privesc mai îndelung spre prima recomandare, aceeareferitoare la casã. ªi de ce nu aº face-o atâta timp cât sunt preocupatã ºi îngrijoratã de ceea ce se întâm-plã în acest sector al economiei în ultimii 20 de ani?

Adriana IFTIME - vicepreºedinte PSC

dipl. ing. Adriana IFTIME - atestat MDRAP Responsabil Tehnic cu Execuþia, vicepreºedinte PSC

etaje, în apropiere de parcuri, cuacces la mijloacele de transport,inclusiv metrou, adicã tocmai ceeace îþi poþi dori (dar ºi în apropiereaunor lacuri, ceea ce ridicã un semnalde atenþie privind natura/calitateaterenului de fundare). În imobil poþiavea surpriza plãcutã de a gãsi ofaianþã, o gresie ºi, în general, fini-saje care sã te încânte dar ingineruldin mine nu poate trece cu vederealucruri care reprezintã încãlcãrigrave de normative ºi uneori, chiarbun simþ. Dupã ce ai dat o turã prinapartament, constaþi cã este frumosdar mai puþin funcþional. În oricecasã existã o mãturã, o gãleatã, unlighean, un mop, un aspirator, toatenecesare întreþinerii casei ºi pentrucare legea locuinþei 114/96, modifi-catã ºi completatã, prevede spaþiispeciale de depozitare. Dar cine seuitã la lege când construcþia delocuinþe este doar o afacere ainvestitorului? Ceea ce m-a urmãritobsesiv au fost „balcoanele ucigaºe”.Cu o singurã excepþie, toate balcoa-nele sunt lipsite de reborduri aºaîncât orice lucru ce s-ar putea rosto-goli sau ar putea aluneca pe acestebalcoane reprezintã un grav pericolpentru cel ce are ghinionul sã treacãîn acel moment pe trotuar sau ºi-aparcat maºina lângã imobil. Nu maiamintesc despre ce se va întâmplacu faþadele dupã ce pe aceste bal-coane se va scurge apa din ploaie,din zãpadã sau chiar din spãlatul cuapã în exces. Dar dacã ai ghinionulsã-þi cadã din mânã o sticlã cu oricelichid, poate chiar colorat? La unuldintre imobile balustrada balconuluiera montatã în exteriorul plãcii debeton, la cca. 15 cm, iar prima barãorizontalã a confecþiei metalice seaflã la 20 cm pe verticalã, mãsuratde la placa de beton. L-am întrebatpe agentul imobiliar dacã se simteconfortabil stând în acest balcon saudacã ºi-ar lãsa copilul sã se joace însufragerie cu uºa deschisã la balcon.

Am gãsit ºi câteva zone undetâmplãria interioarã nu era montatãºi aceasta trãda faptul cã buiandrugiilipsesc, fiind înlocuiþi cu bare de oþel-beton de dimensiuni variabile. Dupã

spusele unuia dintre investitori,acesta era „un fleac”, despre care nutrebuia sã-l întreb. Înþeleg cã imobilulnu se prãbuºeºte din cauza aceastadar de ce sã plãtesc un buiandrug ºisã primesc, în schimb, douã bare de12 mm? Cine îmi va plãti reparaþiafisurilor care vor apãrea?

În cca 50% din cazuri, pe casascãrii treptele sunt inegale. În afarãde faptul cã înþeleg cã pe acestºantier nu s-a lucrat cu aparaturã demãsurat (atât de abundentã ºi vari-atã pe piaþã), vizualizez persoane învârstã care riscã sã fie victimeaproape sigure.

Am întâlnit uneori ºi invenþii: fini-sajul din balcon era un material carese foloseºte pentru protecþia hidro-izolaþiilor la terasele necirculabiledar era „frumos” dupã spuseleinvestitorului, chiar dacã, sub ochiilui, noi am transportat pe tãlpile pan-tofilor o cantitate importantã dinacest material pe parchetul dinsufragerie. Noroc cã nu era niciuncovor sau oricum, aspiratoarele suntdin ce în ce mai performante. Listaaceastor „fleacuri“, care au fostobservate de mine ºi care au consti-tuit piedici în luarea unei decizii dinpartea prietenei mele, foarte debu-solatã în acest moment, este mailungã dar m-aº opri la ultima întâm-plare. Dupã ce am vizionat unapartament ºi am concluzionat cãputem trece cu vederea peste glafu-rile de la ferestre, mai scurte cu câtedoi centimetri decât golul ferestrei, cãsufrageria ºi un dormitor au inseratãîn pereþii exteriori niºte zidãrie dincãrãmidã de sticlã (doar restul caseieste placat cu polistiren de 10 cmgrosime), cã balustrada de la balcon(evident fãrã rebord) este ruginitã,cã plãcile de gresie din balcon, acolounde s-a fãcut prinderea balustrãzii,sunt fisurate ºamd., am observat cãplaca de beton ce reprezintã tavanul(dalã groasã de 25 cm plus ºapa,dupã spusele investitorului) esteînclinatã cu cca 2%, dupã mãsurãto-rile pe care le-am putut face cu ceam gãsit la faþa locului. Asta a fostchiar picãtura ce a umplut paharul.Investitorul a cãutat sã ne dea tot

felul de explicaþii, evident niciunacredibilã. Ar fi fost în stare sã încercesã ne convingã chiar cã toateclãdirile de pe stradã sunt înclinateºi cã blocul lui este bun, dar mãsurã-toarea era clarã. Ba chiar este dis-pus sã corecteze aceastã înclinare.

Evident cã trebuie sã ne punemniºte întrebãri: DE CE SE ÎNTÂMPLÃAªA? CINE ÎL PROTEJEAZÃ PECUMPÃRÃTOR? CE-I DE FÃCUT?

ªi pentru cã problema nu este,încã, luatã în seamã la modul cel maiserios, chiar trebuie sã reamintesc cãexistã soluþii. Piaþa construcþiilor tre-buie integral reglementatã.

Dacã mai era nevoie de o moti-vare în plus, menþionez cã un noustudiu la nivel european, dat publi-citãþii de cotidianul francez LeMonde, confirmã faptul cã Româniase numãrã printre þãrile cu cel maimare risc seismic de pe continent.

Hãrþile date publicitãþii de cotidi-anul Le Monde aratã, la o primãvedere, precum cele de la meteo,când este vorba despre caniculã.Culoarea care predominã în sudulEuropei, roºul, nu indicã însãcaniculã la nivelul Europei, ci riscseismic. ªi încã unul ridicat! Hãrþilearatã cã, în viitorii 50 de ani, suntposibile miºcãri seismice puterniceîntr-o mare parte a teritoriuluiRomâniei. „Geografia generalã a seis-micitãþii pe continentul european estecunoscutã. Ea rezultã, în principal,din înfruntarea dintre plãcile tecto-nice africanã ºi eurasianã. Pericoluleste mai puternic în Turcia, Grecia ºiîn Peninsula Balcanicã, în Italia ºi înRomânia”, scrie Le Monde, bazân-du-se pe rezultatele studiului.

ÎN ACESTE CONDIÞII, CERTIFI-CAREA PROFESIONALÃ A SOCIE-TÃÞILOR DIN CONSTRUCÞII TREBUIEABORDATÃ LA MODUL CEL MAIRESPONSABIL. NU MAI EXISTÃNICIUN MOTIV DE AMÂNARE AAPROBÃRII PROIECTULUI DE ACTLEGISLATIV AFLAT DE CÂÞIVA ANIPE MASA DE LUCRU A POLITICIE-NILOR. �

PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr.70, bl. J4, Sc. 4, Ap. 130, et. 8, cam. C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.psc.ro


Reabilitarea viaductului „Valea lui Stan”REPARARE. CONSOLIDARE. PROTECÞIE

Cei 42 de ani trecuþi de la con-

strucþie, rapiditatea execuþiei acestor

obiective, precum ºi calitatea slabã a

materialelor disponibile la acea

vreme, au atras dupã sine ºi apariþia

defectelor de construcþie. Unele din-

tre ele sunt superficiale, altele au,

însã, o influenþã negativã chiar din

punct de vedere structural.

Principalele probleme consta-

tate au fost:

1. La îmbinarea pilelor de sus-

þinere cu arcul podului, betonul nu a

fost vibrat corespunzãtor, segre-

gãrile fiind destul de pronunþate,

armãtura corodatã iar, pe alocuri,

chiar cu pierderi de masã. Cea mai

pronunþatã segregare a fost desco-

peritã la intersecþia stâlpului S1 cu

naºterea boltei capãt Vidraru (foto 1).

Betonul de la baza stâlpului era dis-trus în întregime, capacitatea por-tantã a stâlpului de preluare aeforturilor de compresiune fiindserios afectatã, acest lucru con-ducând la redistribuþia unor eforturisuplimentare în ansamblul structurii.

Influenþa acestui defect structuralimportant îºi regãsea efectele înrestul structurii. Astfel, la nivelul cãiide rulare, în zonele de îmbinare ale

culeelor ºi pilelor, se putea observa

transpunerea unor fisuri în asfalt

(foto 2 – 5). Tablierul rigid compus

dintr-o grindã continuã casetatã

prezenta, pe alocuri, fisuri.

Construcþia barajului ºi a hidrocentralei Vidraruau început în anul 1961, odatã cu turnarea primeibene metalice pline cu beton, coborâtã pe cablurimetalice de la 180 m înãlþime. Monumentala con-strucþie a fost inauguratã, dupã doar 5 ani, în anul1966. Costurile acestei construcþii s-au ridicat la1,4 miliarde de lei. În zilele noastre o astfel de con-strucþie ar costa în jur de 450 milioane de euro.

La vremea respectivã, barajul Vidraru era al cin-cilea baraj în arc din Europa. Deºi efortul financiardepus pentru terminarea lucrãrii a fost uriaº, acestapãleºte în comparaþie cu costul în vieþi omeneºti:dupã unele surse neoficiale, aproape 400 oameniºi-au pierdut viaþa în condiþii foarte grele de muncã.

În 1970 a început construcþia drumului Transfãgãrãºan (DN7C) care traverseazã munþii Fãgãraº,trecând, la un moment dat, peste barajul Vidraru. Drumul, cu o lungime de 92 km, a fost inaugurat dupãdoar 4 ani. Viaductul Valea lui Stan, cu o vechime de aproximativ 42 ani, viaduct care face obiectulacestui articol, a fost construit între anii 1968 ºi 1969, în cadrul lucrãrilor de amenajare ale acumulãriiVidraru.

Foto 2Foto 1

continuare în pagina 10��


2. Betonul a fost degradat de

acþiunea agresivã a agenþilor chimici

atmosferici, principala cauzã fiind

acþiunea combinatã a anhidridei car-

bonice (CO2) cu cea a infiltraþiilor de

apã (structura din beton nefiind pro-

tejatã în niciun fel).

Mecanismul de degradare a fost

urmãtorul: anhidrida carbonicã (CO2)

din atmosferã, împreunã cu apa

(H2O), duce la apariþia acidului car-

bonic (H2CO3), care, la rându-i,

reacþioneazã cu hidroxidul de calciu

(CaOH2) prezent în ciment, ducând

la apariþia carbonatului de calciu

(CaCO3); prin hidratare, acesta deter-

minã o scãdere a nivelului pH-ului

pastei de ciment din zona bazicã

(12-13) înspre zona acidã (chiar ºi

sub 9). Scãderea valorii pH-ului

pastei de ciment în zona armãturilor,

împreunã cu prezenþa oxigenului,

favorizeazã apariþia procesului de

oxidare a fierului: 2Fe + 3/2O2 +

3H2O → Fe2O3 + 3H2O. Procesul de

oxidare (ruginire) a armãturilor fiind

expansiv produce o creºtere în volum

a acestora. El induce eforturi meca-

nice în stratul de acoperire al armã-

turilor, ducând, în primã instanþã, la

fisurarea acestuia ºi accelerând, în

continuare, procesul de degradare.

În final, stratul de acoperire a armã-

turilor se exfoliazã, armãturile coro-

deazã puternic ºi, cu timpul, încep

sã piardã din masa lor (foto 6).

În urma unei expertize tehnice,

proiectul de reabilitare a fost elaborat

de cãtre proiectantul de specialitate

împreunã cu departamentul tehnic al

SC Mapei România SRL.

Mãsurile luate pentru soluþionarea

problemelor de mai sus au fost

canalizate pe trei direcþii principale,

Mapei fiind direct implicatã în exe-

cuþia primelor douã.

1. Mãsuri de consolidare structu-

ralã, cu mortare speciale de reparaþii

ºi þesãturi din fibrã de carbon.

2. Mãsuri de protejare anticoro-

zivã a structurii din beton împotriva

agresiunii agenþilor atmosferici.

3. Mãsuri de reparare a cãii de

rulare, înlocuirea hidroizolaþiilor, tratarea

rosturilor de dilatare, acoperirea

asfalticã.

Mãsuri de consolidare structuralã,

cu mortare speciale de reparaþii

ºi þesãturi din fibrã de carbon

Mãsurile de consolidare structu-

ralã s-au concentrat asupra stâlpului

S1, a cãrui bazã era puternic

segregatã. Practic, betonul lipsea pe

o bunã parte din secþiunea stâlpului.

Curãþarea de ruginã a armãturilor

a fost efectuatã prin hidrosablare,

procedeu ales special pentru a nu

induce vibraþii ºi degradãri supli-

mentare ale structurii.

Ph-ul armãturilor s-a readus în

zona bazicã prin utilizarea unui mor-

tar de pasivizare pe bazã de ciment

modificat cu polimeri, Mapefer 1K,

cu rol ºi de punte de aderenþã pentru

mortarele de consolidare aplicate

ulterior (foto 1).

S-a trecut, apoi, la refacerea sec-

þiunii din beton prin turnarea unui

mortar de reparaþii structurale,

Mapegrout Colabile, cu proprietãþi

mecanice similare cu cele ale beto-

nului, clasa R4 de rezistenþã con-

form SR EN 1504-3 (Rc>45 N/mm2

la 28 zile). Mortarul a avut o consis-

tenþã fluidã ºi granulometrie micã

Foto 4

Foto 5

Foto 6

Foto 3

�� urmare din pagina 8

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� septembrie 2013 11

(dimensiunea maximã a granulei

2,5 mm) pentru a putea umple cât

mai bine spaþiul (foto 7).

Dupã refacerea secþiunii din

beton (foto 8), s-a trecut la amor-

sarea suprafeþei pe care urmeazã

sã se aplice þesãtura din fibrã de

carbon, folosindu-se rãºina epoxi-

dicã Mapewrap Primer 1 (foto 9).

Dupã amorsare, suprafaþa s-a

nivelat cu mortarul epoxidic tixo-

tropic Mapewrap 12 (foto 10).

Operaþiunea urmãtoare a fost mon-

tarea mãnunchiurilor de fibre meta-

lice Mapewrap S Fiocco, cu scopul

de a asigura conlucrarea structuralã

a celor douã elemente (pila de

susþinere ºi fundaþia) cu sistemul de

consolidare pe bazã de fibre de car-

bon. Fixarea mãnunchiurilor din fibre

s-a realizat cu rãºinã epoxidicã

super fluidã Epojet (foto 11).

S-a trecut, apoi, la etapa cea mai

importantã a intervenþiei de consoli-

dare ºi anume, montarea þesãturii

din fibrã de carbon. Primul pas a fost

impregnarea suprafeþei cu rãºinã epo-

xidicã fluidã Mapewrap 31 (foto 12).

Aplicarea þesãturii din fibrã de

carbon s-a realizat numai dupã

impregnarea acesteia cu aceeaºi

rãºinã fluidã Mapewrap 31 (foto 13).

Alegerea tipului de þesãturã din

fibrã de carbon a fost determinatã de

faptul cã secþiunea consolidatã este,

de fapt, un nod structural în care se

dezvoltã toatã gama de eforturi: axi-

ale, forþã tãietoare, moment înco-

voietor. Þesãtura aleasã a fost

MapeWrap C QUADRI-AX 760/48.

Un asemenea tip de þesãturã are

fibrele de carbon dispuse pe patru

direcþii, ortogonale, douã câte douã

ºi poate prelua eforturi de pe toate

cele patru direcþii (foto 14).

Dupã montarea þesãturii din

fibrã de carbon, mãnunchiurile de

fibre din oþel s-au rãsfirat ºi au

fost lipite peste þesãtura din fibrã

de carbon, cu adezivul epoxidic

Mapewrap 31 (foto 15).

Foto 13

Foto 14

Foto 7

Foto 8

Foto 9

Foto 10

Foto 11

Foto 12

Foto 15



Mãsuri de protejare anticorozivã

a structurii din beton împotriva

agresiunii agenþilor atmosferici

Dupã consolidarea structuralã a

viaductului s-a trecut la repararea ºi

protejarea acestuia, pentru a-i creºte

durabilitatea în timp ºi pentru a mãri

intervalul de recurenþã a reparaþiilor.

Geometria structurii, cât ºi relieful

specific în care se aflã viaductul, au

fãcut ca aceste operaþiuni sã devinã

foarte dificile. Toate lucrãrile au fost

efectuate cu alpiniºti profesioniºti ºi

s-a lucrat, aproape integral, cu

oamenii suspendaþi de corzi. Firma

care a executat lucrãrile este un apli-

cator autorizat al sistemelor de con-

solidare Mapei, nefiind la prima

lucrare de acest gen ºi anvergurã.

Sistemul Mapei de protejare anti-

corozivã a betonului a fost urmãtorul:

s-a hidrosablat întreaga structurã

pentru a îndepãrta pãrþile de beton

friabile ºi degradate (foto 16); dupã

hidrosablarea suprafeþei din beton,

suplimentar, s-au curãþat armãturile

expuse de ruginã ºi s-au pasivizat,

folosind mortarul de pasivizare

Mapefer 1K. S-au efectuat, apoi,

reparaþii ºi reprofilãri locale folosind

mortarul de reparaþii pe bazã de

ciment, tixotropic, rezistent la sulfaþi,

Mapegrout T60.

Dupã finalizarea reparaþiilor, întrea-

ga structurã a fost protejatã cu o

hidroizolaþie bicomponentã, flexibilã,

pe bazã de ciment, Mapelastic

Smart, care oferã o protecþie ridicatã

a structurii împotriva agresiunii

agenþilor chimici. Totodatã, fiind

vorba despre o structurã cu boltã

flexibilã din beton armat, dublu

încastratã, cu tablier rigid, hidroizo-

laþia are ºi capacitatea de preluare a

fisurilor, atât cele dinamice (clasa

B4.2: deschiderea fisurilor de la 0,2

pânã la 0,5 mm), cât ºi cele statice

(clasa A5: deschiderea fisurilor de

pânã la 2,5 mm). Întregul sistem de

protecþie a fost aplicat, în proporþie

de 90%, mecanizat, folosind pompe

speciale (foto 17).Dupã hidroizolare s-a trecut la

aplicarea unui sistem de protecþieflexibil cu dublu rol, atât estetic, câtºi funcþional, pentru protejareaîmpotriva razelor UV ºi a agresiu-nilor chimice. Sistemul a fost com-pus din Malech, o amorsã acrilicãmicronizatã pe bazã de apã ºi ovopsea acrilicã, flexibilã, Elasto-color Pittura. Sistemul de protecþiea fost aplicat în întregime mecanizatprin procedeul airless, cu ajutorulunor pompe speciale (foto 18).

Toate aceste operaþii au necesi-tat aproximativ douã luni de muncãintensã a tuturor pãrþilor implicate.Lucrãrile au fost executate înperioada septembrie – noiembrie2011, conducând la consolidareaîntregii structuri ºi la transfor-marea ei, dupã cum se poateobserva din foto 19 (înainte) ºifoto 20 (dupã). �

Foto 19 Foto 20

Foto 16

Foto 17

Foto 18


Elemente de prindere

Sistemul este completat cu elementele de prindere practice cu care se pot satisface orice cerinþe - fixare deplanºee, trepte, suprastructuri ale podurilor; prindere pe cofraje de pereþi, planºeu sau platforme de lucru.

Funcþie easy-click

Funcþia easy-click permite montarea ºi demontareasimplã ºi rapidã a montantului XP 1,20 m, fãrã scule,având o siguranþã automatã contra ridicãrii.

Siguranþã certificatã

Sistemul de protecþie perimetralã corespundeprevederilor EN 13374 ºi i s-a acordat marcajul GSde cãtre un institut extern. Sunt disponibile informaþiiamãnunþite pentru utilizatori, precum ºi diagrame dedimensionare, inclusiv încãrcarea din vânt.

Grilaj de protecþie XP

Grilajul de protecþie XP, zincat la cald, oferã maimultã stabilitate ºi o duratã de viaþã mai lungãdatoritã ramei tubulare. Protecþiile inferioare inte-grate ºi mânerele oferã siguranþã ºi flexibilitate, înspecial în cazul lucrului la marginea planºeului ºi lafaþade.


acad. prof. dr. arh. Romeo - ªtefan BELEA, membru corespondent al Academiei Române

În accepþiunea curentã a

tipurilor consacrate de relaþie,

între zona publicului ºi cea de

desfãºurare a spectacolului propriu-

zis, se disting trei variante:

Sala de tip italian, în care scena

(ca loc de desfãºurare a spectacolu-

lui) este imperios definitã ca o cutie,

ca un volum, cu deschiderea spre

publicul din salã.

În volumul propriu-zis, în plan, se

disting douã zone:

A. Scena propriu-zisã de joc, de

cele mai multe ori dotatã cu un turn a

cãrui înãlþime se determinã în funcþie

de mulþi parametri, dar mai ales de

posibilitãþi, însã niciodatã sub un

hminim, determinat de tehnologia

aleasã pentru scenã.

B. Anexele scenei, buzunarele,

care asigurã schimbarea rapidã a

decorului între actele piesei. Atunci

când condiþiile de arie nu permit con-

strucþia a douã buzunare laterale ºi

a unuia de fund, se pot realiza numai

douã buzunare (preferabil unul late-

ral ºi cel de fund); existã, desigur, ºi

cazuri frecvente în care scena nu

are decât douã buzunare laterale,

dar, în acest caz, câmpul propriu-zis

de joc este privat de posibilitatea

asigurãrii, de la caz la caz, a unei

adâncimi mari pentru spectacole.

Dotarea tehnicã a acestui

ansamblu volumetric este diversã,

dar, în principal, planul orizontal al

scenei principale are trape cu

miºcare verticalã de complexitate

foarte variatã (trape etajate, încli-

nabile etc.) ºi culisante cu miºcare

orizontalã, dinspre scena principalã

spre buzunare.

În unele cazuri, trapele din

scena principalã sunt încastrate

într-un tambur turnant, dotare mai

greoaie, dar care poate asigura un

plus de schimbãri de decoruri ale

diferitelor acte.

De cele mai multe ori, aceastã

miºcare circularã este realizatã prin

dotarea scenei cu o turnantã

aºezatã pe una dintre culisante ºi

folositã în funcþie de hotãrârea regi-

zorului ºi a scenografului.

Scena principalã de joc este se-

paratã de sala de spectacol (de la

caz la caz) cu o cortinã metalicã

rezistentã la foc ºi, întotdeauna, cu

În continuarea seriatã a descrierii conceptelor care au stat la baza elaborãrii cumulate (anii ‘70 ºi actualulproiect) a proiectului T.N.B., ne vom ocupa, în acest articol, de zona de desfãºurare a spectacolului.

Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (VI)CONCEPTE ÎN PROIECTAREA INIÞIALÃ ªI ACTUALÃ A TEATRULUI


una sau douã cortine textile (una cu

acþionare verticalã ºi alta cu

acþionare orizontalã), separate de

buzunare prin cortine metalice, rezis-

tente la foc ºi izolatoare la zgomot.

Imediat în spatele planului

cortinelor sunt amplasaþi arlechinii,

care, în afarã de funcþia de pupitru

tehnic, iluminat al scenei, mai pot

servi ºi ca blendã de închidere a

câmpului de joc pe orizontalã; în plan

vertical, câmpul de joc se poate

închide (micºora pe înãlþime) cu un

oblon cu miºcare verticalã.

Turnul scenei asigurã posibilitatea

ridicãrii în el, de la nivelul scenei de

jos, a unor elemente de decor ºi

bare, rivalte cu reflectoare, ciclo-

ramã.

În sala de tip elisabetan, scena

(înconjuratã pe trei laturi de public),

sau în cea de tip arenã (înconjuratã

pe toate laturile de public), cele douã

tipuri nu necesitã decoruri ci, în cele

mai multe cazuri, numai recuzitã uºor

manevrabilã ºi care ºi obtureazã

câmpul vizual al publicului. De aici, în

mare parte, ºi un contact mai direct,

mai sculptural, mai epurat, cu jocul

actorului (este moºtenirea extraordi-

narã pe care ne-au lasat-o sec. IV î.H.

în Grecia ºi sec. XVI în Spania ºi

Anglia elisabetanã).

Ca exemplu de excelentã salã

elisabetanã este Teatrul Tyrone

Guthrie din Minneapolis, realizat în

anul 1962 (demolat de curând ºi

refãcut).

O salã de tip arenã de referinþã

este Arena Stage din Washington

(care oferã ºi o posibilitate de trans-

formare în elisabetan).continuare în pagina 18��


Remarcabilã coincidenþã: la

ambele, în perioade diferite, succe-

sive, a fost director Liviu Ciulei. Dacã

remarcãm faptul cã cele douã teatre

au marcat esenþial o perioadã de

mare efervescenþã teatralã în S.U.A.,

vom defini implicit, încã o datã, va-

loarea în lume a lui Liviu Ciulei.

În afara acestei sãli cu configu-

raþie fixã, trebuie amintitã categoria

sãlilor transformabile în douã sau

cele trei variante (italian, elisabetan

ºi arenã) ca ºi sãlile de tip atelier, a

cãror configuraþie este determinatã

de oamenii teatrului. Dintre sãlile

transformabile aº putea sã amintesc,

desigur, în primul rând, Sala Studio a

Teatrului Naþional Bucureºti, Sala

Pictura ºi Sala Micã a aceluiaºi

teatru, Sala Principalã a Teatrului

Naþional din Craiova, Loeb Drama

Center (Harvard University -

Boston), Sala Micã a Teatrului din

Mannheim etc.

Dintre sãl i le de t ip atel ier:

Sala Atelier a Teatrului Naþional

Bucureºti, Sala Micã a Teatrului

Odeon din Bucureºti, Teatrul Total

al lui Saripinarli, Stadionul experi-

mental al Teatrului Naþional din

Budapesta etc.

În concluzie, la sãlile de tip trans-

formabil, deplasarea suprafeþei de

joc impune mãsuri speciale de

asigurare a acceselor, iluminãrii,

implantãrii de decoruri, amplasarea

cabinelor tehnice etc.

Aceste rânduri sunt numai o suc-

cintã trecere în revistã a variantelor

realizate sau numai proiectate ale

suprafeþelor de joc în raport cu

publicul. �


Injectoforaj Drilling Tools -Comacchio Drilling Hi-TechNEXTECH

Injectoforaj Drilling Tools prezintã, în premierãpe piaþa româneascã, NEXTECH, produs deComacchio International SA. Acesta este un noubrand al firmei Comacchio Drilling Hi-Tech SA.

NEXTECH este rezultatul studiilor ºi colaborãriidintre experþii italieni ºi elveþieni în domeniul forajelor.

Noua maºinã de foraj a fost conceputã pentrulucrãri speciale în ºantiere dificile.

NEXTECH este o forezã hidraulicã pe ºenile cucentralã integratã, proiectatã pentru ancoraje ºi con-solidãri cu bare autoperforante.

Complet radiocomandatã, uºoarã ºi agilã, este

gânditã ca soluþie optimã pentru situaþii de ºantier difi-

cile, dintre cele mai variate.

Tehnologia cu bare autoperforante, recomandatã

pentru consolidarea maselor de rocã în galerii

stradale, feroviare ºi miniere, este utilizatã din ce în

ce mai des în lucrãrile de infrastructurã ºi construcþii

pentru micropiloþi, ancoraje ºi tiranþi provizorii.

Ancorajele cu bare autoperforante au urmãtoarele

avantaje:

� forajul ºi instalaþia sunt rapide, deoarece, con-

comitent, se poate face ºi eventuala injecþie;

� nu existã bare de foraj de recuperat;

� instalare analoagã pentru orice tip de teren;

� Drill Bits pentru orice tip de teren;

� cavitatea barelor permite nu numai pasajul apei

sau a aerului în timpul forajului, dar ºi injectarea cu

lapte de ciment;

� instalarea uºoarã în spaþii restrânse.

Pentru orice informaþie vã invitãm sã ne contactaþi la e-mail: [email protected] sau latelefoanele: 0723.319.328; 0721.840.654. �


Înlocuirea rosturilor de dilataþieºi a aparatelor de reazem

la podul peste râul Olt de la Hoghizing. Marian MIHAI - SC DARA CONSTRUCÞII SRL

Lucrarea la podul de pe DN13, Km 53+808, peste râul Olt, în localitatea Hoghiz, a fost inclusã în programulde investiþii al Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România ºi a fost executatã deDirecþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Braºov.

Finanþarea a fost asiguratã prin programul BEI II ºi cu cofinanþare de la Bugetul de stat.Proiectul tehnic de execuþie a fost întocmit de firma de proiectare SC PÖYRY ROMÂNIA SRL.

Lucrãrile de reparaþie a obiectivuluimai sus menþionat au avut la bazãdatele furn izate de Expert izaTehnicã întocmitã de prof. dr. ing.Florian Burtescu. Amintim doar câtevadintre degradãrile constatate:

• infiltraþii prin rosturile de execuþiela placa în consolã;

• defecte de suprafaþã ale betonuluipe faþa vãzutã: culoare neuniformã,pete, imperfecþiuni geometrice, res-turi de cofraj etc;

• denivelãri ale suprastructurii ºiale cãii pe secþiunea transversalã(parte carosabilã ºi trotuar), rezultateîn urma neconsumãrii deformaþiilorde lungã duratã în betonul precom-primat, de la darea în exploatare a

podului, în anul 2002, care sãanuleze contrasãgeþile generate detehnologia de execuþie în consolã;

• banchete de rezemare la culeicu umezealã ºi depuneri de praf;

• aparatele de reazem de pe culeicu degradãri semnificative, care aucondus la tasãri diferenþiate între ceidoi pereþi ai casetei, evidenþiate maiales, pe culeea Sighiºoara.

Degradãrile aparatelor de reazemau condus la apariþia unor deplasãripe verticalã cu mult peste limiteleadmise. Acest lucru a condus la dete-riorarea dispozitivului de acoperire arostului de dilataþie.


circulaþiei rutiere pe pod, folosind sis-temul de ridicare sincronã asistatã decalculator. Aceasta a permis contro-larea, în permanenþã, a deplasãrilor,atât în plan vertical cât ºi în plan ori-zontal. Dispozitivele de acoperire arosturilor de dilataþie montate sunt dinneopren armat cu suflu de ± 200 mmS400 PLUS produs de SOMMA.Aparatele de reazem sunt fabricatede aceeaºi societate ºi au urmã-toarele caracteristici: pot preluaîncãrcãri verticale de 6.000 kN,deplasãri orizontale de ± 200 mm,deplasãri transversale de ± 150 mmºi rotiri de 0,01 grade. �

Societatea DARA Construcþii aexecutat lucrãrile de reparaþie, cutehnologii moderne ºi echipamenteledin dotare, þinând cont de specifica-þiile din proiectul de execuþie ºi înconcordanþã cu procedurile tehniceproprii de execuþie. S-au efectuatreparaþii la infrastructuri, la intradosulcasetei din beton precomprimat,lucrãri de înlocuire a cãii de rulare pepod (hidroizolaþie, ºapã de protecþie,borduri, asfalt), înlocuirea parapetuluipietonal pe pod, reparaþii la sferturilede con, la rigolele ºi casiurile pentrupreluarea ºi evacuarea apelor mete-orice, înlocuirea aparatelor de reazem

ºi a dispozitivelor de acoperire a ros-turilor de dilataþie.

Înainte de înlocuirea aparatelor dereazem s-a executat pe culeeaSighiºoara o verificare a reacþiunilorcu sistemul de ridicare sincronã asis-tatã de calculator, sistem deþinut deDARA Construcþii. Cu aceastã ocazie,s-a determinat ºi încãrcarea realã peculee ºi s-a constatat o micã rotire acasetei cãtre amonte, fapt confirmatºi în momentul înlocuirii aparatelor dereazem deteriorate, care prezentaudeformaþii neuniforme. De aceea, înlocu-irea propriu-zisã a aparatelor dereazem s-a realizat fãrã întreruperea


Pentru majoritatea observatoriloreconomiei româneºti, cu atât mai multpentru jucãtorii din piaþa construcþiilor,suferinþa acestui sector din ultimii4 ani, este atât de evidentã încât nueste nevoie de o analizã ºtiinþificã pen-tru a fi demonstratã. Începând cu fina-lul anului 2008, situaþia firmelor deconstrucþii a devenit din ce în ce maigravã, în fiecare an.

Despre cauzele care au condus ladeclinul sectorului construcþiilor s-auscris multe, aºa cã repetarea lor ar fiun exerciþiu redundant. Criza finan-ciarã, slaba capitalizare a bãncilor,balonul imobiliar, scãderea investiþiilorpublice în infrastructurã, retragereacapitalului privat speculativ se numãraprintre cauze. Dar care ar putea fisoluþiile?

Evident, în lumea realã nu existãremedii de tip piatrã filozofalã saupanaceu universal. Aºadar, soluþii potfi oferite numai în contextul resurselorexistente ºi limitate.

Lichiditãþile constructorilor, blocateani de zile în conturile beneficiarilor

Sã presupunem cã o firmã de con-strucþii semneazã un contract delucrãri, în valoare de 1.000.000 EUROcu termenul de livrare de un an de zile.Dupã semnarea contractului, construc-torul trebuie sã prezinte o garanþiebancarã în cuantum de 10% din valoareacontractului, respectiv 100.000 EURO.Instrumentul este numit „Garanþia debunã execuþie“ SGB (Scrisoare degaranþie bancarã) ºi este valabil pedurata derulãrii contractului.

Dupã recepþia lucrãrii, constructoru-lui îi este returnatã „Garanþia de bunãexecuþie“ contra unei alte garanþii ban-care numitã „Garanþie de bunã func-þionare“ tot SGB, în valoare de 5% dinvaloarea totalã a contractului, respectiv50.000 EURO, cu valabilitate de unul,doi sau mai mulþi ani de zile, în funcþiede termenul specificat în contract.

Bãncile emit instrumentele menþi-onate, numai dupã ce constructorulface dovada unor garanþii imobiliaresau a unor lichiditãþi cu aceeaºi valoare.

În condiþiile în care, dupã 4 ani de rece-siune sãlbatica, firmele de construcþiise confruntã cu lipsa de comenzi, culipsa de capital ºi cu gradul mare deîndatorare, o bunã parte a capitaluluiexistent este blocatã, sub formã degaranþie, pentru emiterea acestor SGB.

Dacã extindem exemplul la operioadã de 3 ani, rezultatele aratã cãvaloarea garanþiei creºte în fiecare ancu 50.000 EURO. Astfel, în primul anvaloarea SGB este de 100.000 EURO,în al doilea an valoarea creºte la150.000 EURO, iar în al treilea an va-loarea ajunge la 200.000 EURO.

Scrisorile de garantare nu suntinstrumente clasice de platã, ci au rolde asigurare pentru cazurile în carelucrãrile executate de constructorprezintã defecte. Beneficiarul someazãconstructorul sã remedieze defecteleºi în cazul în care acesta refuzã, sesolicitã executarea garanþiei de bunãfuncþionare.

Situaþiile de acest gen sunt foarterare ºi aproape 98% din garanþiile debunã funcþionare sunt restituite integral,dupã expirarea termenului stabilit princontract. Faptul cã, pentru a asigura unrisc de 2% constructorii trebuie sãgaranteze cu o sumã cu o valoare de100% din capitalul de lucru, iar aceºtibani rãmân blocaþi sub formã degaranþie, este un exemplu de ineficien-þã grosolanã în utilizarea capitalului,ineficienþã favorizatã de stat în condiþiide penurie financiarã. La nivelul econo-miei romaneºti, între 600.000.000 EURO- 1.000.0000.000 EURO sunt blocaþisub formã de garanþii.

Cum poate fi uºuratãpovara constructorilor?

Sistemul de achiziþii publice aredeja prevederi de înlocuire a SGB cupoliþe de asigurare. Statul, în calitatede beneficiar al lucrãrilor publice arecapacitatea de a legifera aceastã pro-cedurã, venind, astfel, în sprijinul con-structorilor.

În sectorul privat, în care funcþioneazão economie deschisã, constructorii nupot dicta clauze contractuale benefi-ciarilor privaþi ºi nu îi pot obliga pe

aceºtia sã accepte poliþe de asigurare,dacã aceºtia solicitã SGB.

Sistemul nostru bancar ºi autori-tatea de supraveghere a BNR deþindate exacte despre rata de default aacestor instrumente. Aceste date potservi la cuantificarea exactã a risculuipe care îi prezintã scrisorile bancarede bunã funcþionare, iar BNR poatepermite colateralizarea SGB prin poliþede asigurare emise de asigurãtori ºiacceptate de bãnci comerciale, în loculgaranþiilor lichide sau imobiliare, fãrãnecesitatea de a crea provizioane.

Firmele de asigurãri pot premia saupenaliza constructorii, prin politica lorde prime de asigurare, în funcþie deperformanþele inregistate de aceºtia înexecuþiile anterioare.

Raportându-ne la exemplul prezen-tat mai sus, constructorul poate cum-pãra o poliþa de asigurare de la o firmãde asigurare, pe care sã o prezintebãncii. Banca acceptã poliþa ca fullcolateral pentru a emite o SGB în valoarede 100.000 EURO. În felul acesta cei100.000 EURO nu mai rãmân blocaþiºi pot fi utilizaþi pentru finanþarea capi-talul de lucru. La rândul sãu, beneficia-rul primeºte o garanþie bancarã, aºacum primea ºi înainte.

Bãncile, firmele de asigurãri ºistatul au de câºtigat din acest demers.Bãncile pot emite mai multe garanþii ºiîn acelaºi timp, sã consolideze porto-foliile de garanþii ale clienþilor, crescândgradul de acoperire pentru credite.Firmele de asigurãri îºi extind piaþa ºi,astfel, gama de produse. Statul nu tre-buie sã subvenþioneze sectorul con-strucþiilor, iar BNR nu trebuie sãrelaxeze gradul de prudenþã în sistem.

Ideile prezentate nu au pretenþiasau rigoarea unei lucrãri academice.Sunt rodul experienþei de 25 de ani înmai multe þãri ale unui practician îndomeniu. Scopul lor este deshidereaunui dialog cu pãrþile implicate, patro-natele de construcþii,bãncile comer-ciale ºi autoritatea de supraveghere aBNR. Criticile, comentariile sau alteidei sunt binevenite.

(Din Buletinul ARACO - Nr. 5, 2013)

O propunerea concretãpentru creºterea finanþãrii sectorului de construcþii

fãrã mãrirea gradului de îndatorare sau subvenþii de la statAlexandros IGNATIADIS B.Se, M.A. - antreprenor de construcþii, economist


Îmbunãtãþirea caracteristicilor fizice ºi mecaniceale loessului compactat

prin adaos de materiale mineraleasist. univ. dr. ing. Aurelian Cãtãlin BURLACU, º. l. ing. Ernest OLINIC, prof. univ. dr. ing. Sanda MANEA -

Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii

Pãmânturile sensibile la umezire(PSU) sunt pãmânturi coezivemacroporice nesaturate, care, lacontactul cu apa, suferã modificãribruºte ºi ireversibile ale structuriiinterne, reflectate prin tasãri supli-mentare cu caracter de prãbuºire

(colaps) ºi scãderi ale valorilor para-metrilor geotehnici de comportamentmecanic [1]. Din aceastã categoriefac parte loessurile, pãmânturileloessoide ºi alte pãmânturi prepon-derent prãfoase, cu porozitate mar-cant neuniformã.

Pãmânturile sensibile la umezireocupã aproximativ 10% din întreagasuprafaþã a uscatului, respectiv13 milioane km2, fiind mai rãspânditeîn Asia (16% din total) ºi America deNord (10%). în România, pãmân-turile loessoide (sensibile la umezire)ocupã aproximativ 19% din teritoriulþãrii (cca. 40.000 km2 – fig. 1 dupãPopescu D., 1965) [1].

Printre metodele utilizate, învederea îmbunãtãþirii pãmânturilorsensibile la umezire, se numãrã ºirealizarea de perne sau coloane dinmaterial local compactat. Acestea auca scop reducerea sau eliminareasensibilitãþii la umezire a pãmântuluicare alcãtuieºte terenul de fundarepe diferite adâncimi.

În numeroase articole ºi cãrþi despecialitate, apare ideea realizãriiunui amestec între pãmântul local ºidiferite materiale minerale [2] [3], învederea îmbunãtãþirii acestuia.

Pornind de la aceastã idee, înlaboratorul de Geotehnicã ºi Fun-daþii al Universitãþii Tehnice de Con-strucþii Bucureºti, a fost propus ºirealizat un program experimentalcare sã permitã obþinerea, în cazulunui PSU, a unui amestec optim demateriale, fãrã sensibilitate la ume-zire, în scopul introducerii în soluþiide tipul pernelor sau coloanelor.

În România, zonele care au caracteristici geotehnice bune ale terenului de fundare sunt din ce în ce maireduse. Astfel, a apãrut necesitatea fundãrii pe terenuri din categoria celor considerate ca fiind dificile,dupã ce au fost aplicate, în prealabil, o serie de metode de îmbunãtãþire. Una dintre ele, des utilizatã în ve-derea îmbunãtãþirii pãmânturilor sensibile la umezire, este cea a realizãrii de perne sau coloane din mate-rial local compactat. În vederea îmbunãtãþirii caracteristicilor de comportament mecanic ale materialuluipus în operã, a fost realizat un amestec optim de material local cu nisip ºi eventual, bentonitã pentrulimitarea permeabilitãþii.

Fig. 1: Rãspândirea teritorialã a pãmânturilor sensibile la umezire pe teritoriul României

Tabelul 1: Sinteza caracteristicilor fizice ºi mecanice ale probelor utilizate pentru realizarea probei medii


CARACTERISTICILE GEOTEHNICEALE MATERIALULUI STUDIAT

Materialul de bazã utilizat încadrul programului experimentalprovine din zona Casimcea, judeþulTulcea. Toate încercãrile de labora-tor au fost realizate pe probe mediide loess obþinute prin amesteculde materiale din diferite foraje ºi dela diferite adâncimi care, prezentândalcãtuiri ºi proprietãþi geotehniceasemãnãtoare (tabelul 1), îndepli-neau condiþiile pentru a fi conside-rate pãmânturi sensibile la umezire(im300 > 2%).

REZULTATELEPROGRAMULUI EXPERIMENTALProgramul experimental [4] a

urmãrit realizarea unui amestec deloess cu nisip ºi bentonitã, în ve-derea îmbunãtãþirii valorilor para-metrilor geotehnici de comportamentmecanic, a eliminãrii sensibilitãþii laumezire cu limitarea permeabilitãþii.

În acest scop, s-au propus urmã-toarele amestecuri de loess cu nisip1-2 mm (Un=1,5) ºi în final, cu unadaos de bentonitã sub formã depulbere:

• 80% loess amestecat cu 20%nisip (1-2 mm);

• 60% loess amestecat cu 40%nisip (1-2 mm);

• 50% loess amestecat cu 40%nisip (1-2 mm) ºi 10 % bentonitã(sub formã de pulbere). Atât peproba medie de loess cât ºi pe toateamestecurile s-au realizat încercãriProctor normal.

Pentru fiecare din amestecurilestudiate au fost realizate câte douãîncercãri Proctor pentru validarearezultatelor obþinute (tabelul 2).

Pe baza datelor din tabelul 2 ºifigura 2 se remarcã faptul cã densi-tatea maximã în stare uscatã aprobei compactate creºte odatã cuprocentul de nisip adãugat, în timpce umiditatea optimã de compactarescade. Proba la care a fost adãugatãºi bentonitã pãstreazã aceeaºi ten-dinþã de creºtere a stãrii de îndesareºi reducere a umiditãþii, pentru optimul

de compactare raportat la probamedie de loess.

Pentru toate amestecurile reali-zate, pe probele compactate laumiditatea apropiatã de cea optimãde compactare s-au realizat urmã-toarele determinãri:

• compresibilitate în edometru peprobe, la o umiditate apropiatã de

cea optimã (pe ramura ascendentã acurbei Proctor);

• compresibilitate în edometru peprobe, la umiditãþi apropiate de ceaoptimã de compactare, dar pe ramu-ra descendentã a curbei Proctor;

• determinarea coeficientului depermeabilitate în permeametrul cugradient variabil.

Fig. 2: Rezultatele încercãrii Proctor normal

Fig. 3: Variaþia densitãþii în stare uscatã a probelor analizate

Tabelul 2



În urma testelor derulate, s-auobservat diferenþe ale densitãþii înstare uscatã pe eºantioanele uti-lizate, deºi acestea proveneau dinaceeaºi probã compactatã, fiind însãprelevate de la cote diferite (fig. 3).

O posibilã explicaþie ar putea fiaceea cã densitatea, în stare uscatã,obþinutã din încercarea Proctor esteuna medie, ea variind pe înãlþimeacilindrului compactat din cauza modu-lui de executare a acestei încercãri.

În figura 4 este prezentat mo-delul teoretic al variaþiei densitãþii înstare uscatã pe înãlþimea probei, iarîn figura 5 sunt prezentate valorilemãsurate în 5 secþiuni ale probeicompactate, valori diferenþiate cucca. 5% pentru w ºi 8% pentru ρρd.

Se poate observa cã valorilemãsurate confirmã modelul teoreticºi cã valorile medii obþinute dinîncercarea Proctor corespund, îngeneral, bazei probei compactate.

Prin suprapunerea curbelor decompresiune-tasare, din încercãrileedometrice realizate pe probe natu-rale (necompactate) ºi a celor rea-lizate pe probele compactate laumiditatea optimã a diferitelor ames-tecuri (fig. 6), se poate observaîmbunãtãþirea caracteristicilor dedeformabilitate (reducerea compre-sibilitãþii).

În cazul tuturor amestecurilorrealizate, pe baza curbelor de com-presiune-tasare duble (pe probe laumiditatea de compactare ºi peprobe inundate iniþial) s-a putut trageconcluzia cã sensibilitatea la ume-zire a fost eliminatã în urma com-pactãrii.

Rezultatele obþinute din încer-cãrile edometrice, pe toate probeleanalizate, au fost sintetizate înfuncþie de valorile modulilor edo-metrici (tabelul 3).

Astfel, se observã cã aceleaºivalori ale modulilor edometrici (ex:M200-300 = 10.000 - 11.000 kPa ºiM200-300 = 23.000 - 25.000 kPa) pot fiobþinute pentru valori mai mici aleumiditãþii, dar la o stare de îndesaremai bunã pe probele cu adaos de20% nisip comparativ cu probelemedii de loess.

Pentru plaja de valori M200-300

= 12.000 - 15.000 kPa se observã cãadaosul suplimentar de nisip (de la20% la 40%) nu mai modificã niciumiditatea ºi nici starea de îndesare.

În cazul amestecului cu ben-tonitã, se poate observa cã valoriaproximativ egale ale modulilor edo-metrici pot fi obþinute la o stare deFig. 6: Curbe de compresiune-tasare pe probe naturale ºi pe probe compactate

Fig. 4: Variaþia teoreticã a ρρd pe înãlþimea probei compactate


Fig. 5: Variaþia mãsuratã pe înãlþimea probei compactate a: a) ρρd; b) w.

îndesare mai bunã decât în cazulprobei medii de loess dar mairedusã decât în cazul amestecurilorcu nisip în diferite proporþii, aspectconfirmat ºi de valorile obþinute dinîncercãrile Proctor (fig. 2).

Programul experimental a urmãritºi evaluarea coeficientului de perme-abilitate pentru amestecurile realizateprin încercãrile de permeabilitate, înpermeametrul cu gradient variabil,efectuate pe probele compactate laumiditatea optimã de compactare.

Pentru proba medie de loess aufost obþinute valori ale coeficientului

de permeabilitate de ordinul 10-5 cm/s,acestea crescând pânã la valori deordinul 10-4 cm/s în cazul amestecu-lui cu 40% nisip, în timp ce pentruamestecul cu adaos de bentonitãvalorile mãsurate sunt mai mici de10-9 cm/s.

CONCLUZIIÎn etapa actualã a cercetãrii, au

rezultat prin încercãri specifice delaborator o serie de observaþii carearatã posibilitatea desensibilizãriipãmânturilor sensibile la umezire,prin amestecuri cu diferite materialeminerale.

Pentru obþinerea unui amestecoptim trebuie avute în vedere, deasemenea, cerinþele privind com-portarea materialului tratat ca terende fundare, limitând tasãrile ºi per-meabilitatea în funcþie de tipul ºi ce-rinþele structurii.

BIBLIOGRAFIE1. NP 125 - Normativ privind fun-

darea construcþiilor pe pãmânturi sen-sibile la umezire colapsibile (2010);

2. OLINIC E., Contribuþii la reali-zarea sistemelor de etanºare aledepozitelor de deºeuri, Tezã de doc-torat, Bucureºti (2010);

3. FENG T., Swelling characteris-tics of immersed sand-bentonite mix-tures, J. Cent. South Univ. Technol,15(s2): 203-208 (2008);

4. BURLACU C., Testarea ºi sta-bilirea unor compoziþii de materialeîn vederea folosirii lor ca material deumpluturã pentru perne sau coloane.Raportul 3 de cercetare în cadrulstudiilor doctorale, Bucureºti (2012). �

Tabelul 3: Sinteza rezultatelor obþinute din încercãrile edometrice


Romdril – dealer exclusiv Fraste în România

Fraste este o companie italianãde familie, înfiinþatã în anul 1964,care deþine, în prezent, o unitate deproducþie cu o suprafaþã totalã de40.000 metri pãtraþi ºi 70 de anga-jaþi. Unitatea este caracterizatã de omare putere de inovaþie, rãspunzândtuturor cerinþelor în materie de exe-cuþie a puþurilor de apã, geotermale,de investigaþie geotehnicã ºi seis-micã, a micropiloþilor, a injecþiilor ºi aancorelor. Încã de la înfiinþare, Frastea creat propriul departament deproiectare, cu o echipã de ingineribine instruiþi, care contribuie defini-toriu la succesul companiei.

Toate maºinile Fraste au comenzihidraulice proporþionale, ergonomicdispuse pentru o manevrare uºoarãde cãtre operator. Opþiunea decomandã radio de la distanþã estedisponibilã pentru toate utilajele dingama Fraste, ceea ce permite ope-ratorului sã se poziþioneze în cadrul

aplicaþiei astfel încât sã aibã cea maibunã vizibilitate.

Fraste dispune de patentul pro-priu pentru încãrcãtorul automat deprãjini, ceea ce aduce un maximumde randament în execuþie. Acesta,combinat cu mandrina de pe capulrotativ, poate reduce în mod deose-bit timpul de execuþie a unui foraj demare adâncime ºi, de asemenea,permite lucrul cu un singur operator,din moment ce intervenþia fizicã aoperatorului este exclusã.

Capetele rotative produse deFraste au un numãr mare de vitezeºi cupluri care pot fi reglate discretsau continuu, permiþând astfel lucrulîn studii geotehnice sau de eºan-tionare, ca ºi execuþia de puþuri demare adâncime cu aceeaºi maºinã.Încãrcarea prãjinilor se face prindeplasarea lateralã a capului rotativsau prin rotirea în faþã la 90 de gradea mandrinei.

Cuplurile foarte mari ale utilajelorFraste permit diametre mari de foraj,iar pompele de noroi de debite maripermit evacuarea rapidã a detritu-sului obþinut în forare. Maºinile pot fiutilate cu douã capete rotative pemast, facilitând, astfel, lucrul tubat lamari adâncimi fãrã a utiliza noroibentonitic ºi folosind aerul comprimatfurnizat de compresoarele instalatepe utilaj. Pentru a extrage tubulaturase folosesc menghine cu cilindri deextracþie, iar desfacerea prãjinilor saua tubulaturii se face cu ajutorul unuicilindru de desfacere de pe una dinmenghine.

Pentru studii geotehnice echipa-mentele pot fi instalate pe camionete,ºenile autobatante sau pe cami-oane, în funcþie de dimensiunile lor.

La Bauma 2013 Fraste a prezen-tat maºina Multidrill Hyndaga mon-tatã pe un pickup Ford Ranger.

Instalaþia de forat poate fi demon-tatã, iar pickupul poate fi folosit inde-pendent. Poate fi instalatã ºi ounitate independentã de mãsurare aSPT, care suplimenteazã funcþiuneainiþialã de eºantionare a maºinii.Aceasta are un motor Kubota de 44 CP,o forþã de extracþie de 1.500 Kg ºi uncuplu de 340 daN.

Seria Multidrill este proiectatãpentru forarea puþurilor de apã în cir-culaþie directã sau inversã. Utilajelepot fora ºi cu ciocan de fund, cuºnecuri sau rotopercuþie. Se pot exe-cuta, de asemenea, puþuri pentruenergie geotermalã sau de eºan-tionare. Se pot dota cu capete rota-tive duble, cu sistem SPT, cu winch

Romdril îºi completeazã gama de produse din portofoliu cu instalaþiile de forat Fraste, continuândtradiþia firmei prin care pune la dispoziþia clienþilor sãi cele mai performante utilaje ce pot asigura eficienþã,rapiditate ºi calitate în execuþie. Toate acestea sunt corelate cu intervenþii de service rapide ale echipelortehnice instruite în companiile furnizorilor.

Maºina Multidrill Hyndaga


wireline pentru eºantionare rapidã laadâncimi mari, cu compresor de aer,generator electric de sudurã etc.Pentru lucrul cu aer comprimat sepoate instala un oiler de lubrefiere ºio pompã de spumã.

Seria cea mai puternicã esteseria FS cu maºini montate peºenile sau camioane cu forþã deextracþie de la 12 tone în cazulFS 250 - pânã la 60 de tone la FS 600.Cuplurile sunt între 1.200 ºi 3.500 daNm.Echipamentele sunt special proiec-tate pentru puþuri de apã, explorãriminerale, studii seismice ºi exploa-tãri geotermale. Pot lucra cu toatesistemele (circulaþie directã ºi inversã),noroi sau aer, ciocan de fund saudrifter. Pot avea încãrcãtoare auto-mate de prãjini, ca ºi magazii deprãjini instalate pe camion. Datoritãgradului înalt de automatizare pot fioperate de cãtre un singur muncitor.

În caz de necesitate, circulaþiadirectã poate fi schimbatã rapid încirculaþie inversã.

Gradul înalt de tehnicitate ºi dis-pozitivele de ultimã orã instalate pemaºinile Fraste ca ºi service-ul oferitde Romdril pot asigura succesuloricãrui client în domeniul sãu deactivitate. La livrare clientul obþine odocumentaþie completã, scheme ºiinstrucþiuni de utilizare ºi, de asemenea,un instructaj complet în sediul Fraste.

Romdril poate furniza la cele maibune preþuri, la cea mai înaltã cali-tate, toate sculele ºi accesoriile, pre-cum ºi toate informaþiile necesare. �

Maºina FS 250

Maºina Multidrill XL


(Continuare din numãrul anterior)

EXEMPLU DE UTILIZARE

A ÎNCERCÃRILOR OSTERBERG

În partea de N-NV a oraºului

Bucureºti, la aproximativ 700 m vest

de malul râului Colentina (bazinul

Bãneasa), se va realiza un complex

de clãdiri cu diverse destinaþii.

Printre acestea se numãrã ºi o

clãdire având funcþiunea de birouri

2S+P+28E (fig. 5).

Cu o înãlþime de 117 m, clãdirea

de 29 niveluri (P+28) are o înclinaþie

de 5,780 în prima parte, pânã la

nivelul 17, de unde se înclinã în

direcþia opusã cu un unghi de

10,050, fapt ce îi conferã acesteia o

formã unicã, dar ridicã ºi anumite

provocãri din punct de vedere

tehnic.

Sistemul de fundare al turnului

este conceput ca un radier pe

barete, acestea având lãþimea de

1,00 m ºi adâncimea de 21,20 m

(cota bazei -31,00 m).

Din cauza încãrcãrilor mari care

acþioneazã la nivelul fundaþiei turnu-

lui, au fost introduse barete cu rol de

reducere a tasãrilor ºi de diminuare

a eforturilor din radier. Baretele au

fost amplasate direct sub poziþia ele-

mentelor structurale verticale princi-

pale din infrastructura turnului, iar

dimensiunile lor au rezultat pe baza

forþelor transferate de acestea la

nivelul superior al radierului.

În programul de încercãri s-a pre-

vãzut realizarea a douã încãrcãri de

probã pe douã barete având dimen-

siunile în plan 2,8 m x 1 m (T1),

respectiv 4 m x 1 m (T2). Încercãrile

au fost realizate cu concursul firmei

Fugro Loadtest Limited folosind

metoda Osterberg. Baretele au fost

executate prin forare cu graifer (utilaj

Kelly) ºi betonare sub protecþia

noroiului de foraj.

În figura 6 este prezentatã o

secþiune schematicã prin bareta de

test T1, furnizând date despre dimen-

siunile baretei, stratificaþia terenului,

nivelul la care sunt amplasate

celulele Osterberg ºi mãrcile tenso-

metrice.

Figura 7 prezintã curbele încãr-

care-deplasare pentru cele douã

pãrþi ale baretei, la fiecare treaptã de

încãrcare ºi descãrcare, încãrcarea

maximã bidirecþionalã este de 12,7 MN,

pentru care se înregistreazã o de-

plasare maximã de 78,4 mm a pãrþii

superioare a baretei.

Metode perfecþionate de calcul ºi interpretarea încercãrilor complexe

pe elemente de fundare în adâncime (II)ing. Tudor SAIDEL, ing. S. DRÃGHICI, ing. Ion RÃILEANU -SC Popp & Asociaþii Inginerie Geotehnicã SRL, Bucureºti

prof. univ. dr. ing. Anatolie MARCU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

Fig. 5: Vedere de ansamblu a clãdirii Turn 2S+P+28E


În figura 8 este prezentat graficul

încãrcare-timp. Încãrcarea a început

cu presurizarea celulei Osterberg

pentru a sparge sudura de prindere

ºi separa cele douã elemente ale

pilotului, dupã care s-au aplicat cele

10 trepte.

Durata totalã a testului a fost de

aproximativ 24 de ore.

Figurile 10, respectiv 11, redau

mobilizarea rezistenþei pe suprafaþa

lateralã a baretei (frecãrii) pentru

fiecare din cele douã pãrþi. Cele cinci

niveluri de mãrci tensometrice ºi

celulele Osterberg împart corpul

baretei în cinci intervale, numite

zone. Mobilizarea frecãrii este

redatã separat pe fiecare dintre

aceste intervale.

În figura 12 se prezintã curbele

de „transfer“ la teren ale încãrcãrii

axiale aplicate de celulele Osterberg

pe cele douã segmente ale baretei T1.

În figura 13 este prezentatã

curba încãrcare-tasare estimatã, în

cazul efectuãrii unei încercãri

convenþionale, în care aplicarea

încãrcãrii direcþionate în jos se face

pe capul baretei. Linia subþire apro-

ximeazã cazul unei barete rigide, în

timp ce linia mai groasã þine seama

ºi de deformabilitatea baretei.

Compararea valorilor qb ºi qs

determinate în încercare

cu cele furnizate de NP 123:2010

Normativul pentru proiectarea

geotehnicã a fundaþiilor pe piloþi

(barete), NP 123:2010 [4], permite

calculul capacitãþii portante la com-

presiune stabilite pe baza para-

metrilor geotehnici ai straturilor

strãbãtute. În funcþie de caracteristi-

cile terenului ºi de adâncimea de

Fig. 6: Secþiune schematicã verticalã prin bareta T1

Fig. 7: Curbele încãrcare-deplasare baretã de test T1

Fig. 8: Graficul încãrcare-timp baretã de test T1



înfigere, normativul furnizeazã valori

caracteristice ale presiunii pe bazã

(qb,k) ºi rezistenþei la frecare lateralã

(qs,k). Valorile rezistenþelor obþinute

prin încercarea Osterberg pot fi com-

parate cu cele recomandate de nor-

mativ.Rezistenþa pe bazã a baretei se

calculezã cu formula de capacitate

portantã (relaþia 16 din NP 123:2010):

qb, k = α(γd x db x Nγ + γd;1 x Dc x Nq)

Valoarea rezultatã în urma acestui

calcul este qb,k = 4.670 kPa, valoare

superioarã celei rezultate din încer-

carea Osterberg qb = 2.200 kPa.

Trebuie remarcat faptul cã valoa-

rea caracteristicã qb,k trebuie afec-

tatã de coeficienþi parþiali (în funcþie

de „abordarea“ de calcul prevãzutã

în SR EN 1997-1:2004), în timp ce

valoarea maximã realizatã în încer-

care qb = 2.200 kPa corespunde unei

comportãri cvasiliniare a pãmântului

de la baza baretei (fig. 9).

În tabelul 1 se prezintã compara-

tiv, pentru straturile de pãmânt

strãbãtute, valorile qs ale frecãrii pe

suprafaþa lateralã determinate prin

încercare ºi valorile caracteristice

qs,k recomandate în normativul

NP 123:2010.

MODELAREA BARETEI ÎNCERCATE

ÎN VEDEREA CALIBRÃRII

PARAMETRILOR GEOTEHNICI

Pe baza încercãrilor efectuate pe

teren (SPT, CPT) ºi a încercãrilor de

laborator, s-au determinat o serie de

parametri geotehnici cu care s-a

demarat simularea numericã a

încercãrii Osterberg, în programul

de element finit Plaxis 3D 2011 [6].

Setul iniþial de parametri este

detaliat în tabelul 2. În acelaºi tabel

Figura 9. Graficul rezistenþei pe baza baretei T1

Figura 10. Graficul frecãrii mobilizate pe suprafaþa lateralã pentru partea inferioarã a baretei T1

Figura 11. Graficul frecãrii mobilizate pe suprafaþa lateralã pentru partea superioarã a baretei T1

Figura 12. Distribuþia forþei axiale în corpul baretei T1



este evidenþiatã ºi variaþia acestor

parametri în cadrul iteraþiilor efectuate.

În tabelul 2 s-au utilizat urmã-

toarele simboluri:

γsat/unsat = greutatea volumicã în

stare saturatã/nesaturatã a stratului

de pãmânt;

E50ref = modul edometric secant;

Eoedref = modul edometric de

referinþã;

Euref = modul edometric corespun-

zãtor drumului de efort descãrcare-

reîncãrcare;

m = exponent pentru dependenþa

rigiditãþii de starea de eforturi;

cref = coeziune;

ϕ = unghi de frecare interioarã;

υur = coeficientul lui Poisson cores-

punzãtor drumului de efort descãr-

care-reîncãrcare;

pref = presiune de referinþã;

Konc = coeficientul împingerii

laterale în stare de repaus, pentru

pãmânturi normal consolidate;

Rinter = factor ce caracterizeazã pro-

prietãþile interfeþei teren-structurã.

Pentru simplificarea calcului nume-

ric, s-a recurs la modelarea unui sfert

din bareta de test, lucru permis de

geometria acesteia ºi de aplicarea

simetricã a încãrcãrii.

Figurile 14 ºi 15 prezintã mo-

delele realizate în programul Plaxis

3D 2011. Sunt evidenþiate stratifi-

caþia ºi direcþiile de aplicare a încãr-

cãrilor în cazul încercãrii Osterberg

ºi al încercãrii convenþionale.

În figurile 16 ºi 17 sunt redate

rezultatele finale pentru încercarea

Osterberg ºi încercarea convenþio-

nalã, dupã realizarea iteraþiilor pri-

vind parametrii geotehnici.

Rezultatele obþinute din simu-

lãrile numerice ale celor douã teste

realizate aratã o bunã corelare între

curbe ºi valideazã alegerea setului

final de parametri, ale cãror valori

sunt totuºi conservative.

Corelarea curbelor încãrcare -

tasare pentru testul convenþional

Fig. 13: Curba estimatã încãrcare-tasare pentru încãrcare aplicatã de sus în jos (bareta T1)

Fig. 14: Încercare Osterberg simulatã în Plaxis 3D 2011

Fig. 15: Încercare convenþionalã simulatã în Plaxis 3D 2011



demonstreazã cã simularea nume-

ricã a acestui tip de încercare este

reprezentativã în egalã mãsurã.

Scopul final al acestor calibrãri îl

reprezintã în fapt determinarea setu-

lui final de parametri semnificativi

care, folosiþi mai departe la dimen-

sionarea fundaþiei, sã ofere rezultate

plauzibile.

BIBLIOGRAFIE

1. NP 045-2000, Normativ privind

încercarea în teren a piloþilor de

probã ºi a piloþilor din fundaþii, 2000;

2. ENGLAND M., Bi-directional

static load testing - State of the art,

Loadtest, UK, 2003;

3. FLEMING K. et. al, Piling engi-

neering, third edition, Taylor & Francis,

London, 2009;

4. NP 123:2010, Normativ privind

proiectarea geotehnicã a fundaþiilor

pe piloþi, 2010;

5. SR EN 1997-1:2004, Eurocod 7:

Proiectarea geotehnicã. Partea 1:

Reguli generale, 2004;

6. BRINKGREVE R.B.J., Plaxis

3D Foundation, version 2, Delft

University of technology and PLAXIS

bv., 2011;

7. SAIDEL T. et. al, Modele

evoluate ºi parametrii geotehnici

necesari pentru calculul terenului de

fundare în conlucrare cu infrastruc-

turile adânci, A Xll-a Conferinþã

Naþionalã de Geotehnicã ºi Fundaþii,

Iaºi, 20-22 septembrie 2012.

(Va urma)

Tabelul 1. Comparaþie între valorile qs rezultate din încercare ºi cele recomandate în NP 123:2010 (bareta T1)

Tabelul 2: Parametri geotehnici folosiþi în Plaxis 3D

Fig. 16: Comparaþie între curbele încãrcare-deplasare in situ vs. simulare numericã pentru bareta T1

Fig. 17: Comparaþie între curbele încãrcare-deplasare pentru încercarea convenþionalã (bareta T1)


Sisteme din aluminiupentru uºi glisante ºi pliabile

Dupã 1990, cum se ºtie, construcþiile civile ºi industriale, privatesau de stat, au cunoscut o creºtere cantitativã, dar mai ales calitativã,prin numeroasele edificii ridicate pe mai tot cuprinsul þãrii.

Una dintre caracteristicile importante, care ºi-a pus amprentaasupra acestor clãdiri, este modul de abordare atât a construcþiilorrespective cât, mai ales, a componentelor lor realizate cu materiale ºiinstalaþii moderne ºi eficiente.

De asemenea, un accent deosebit s-a pus pe funcþionalitate ºi peaspectul produselor folosite.

Un asemenea exemplu de ofertã vine din partea companieiALUPROF SYSTEM ROMÂNIA, care poate pune la dispoziþia clienþilor

sãi, pe lângã sistemele clasice din aluminiu pentru uºi ºi ferestre,pereþi cortinã, rulouri exterioare ºi porþi pentru garaj ºi sisteme din alu-miniu pentru uºi glisante, armonice sau pliabile.

Mai multe obiective din România ºi nu numai au în componenþãaceste tipuri de uºi. Profilele pot fi livrate atat în aluminiu natur, cât ºivopsite în toatã gama RAL, dar ºi în culori imitaþie de lemn.

Pentru a vã familiariza cu aceste sisteme pentru uºi, dar ºi curestul produselor din oferta ALUPROF, vã aºteptãm în depozitul nos-tru din Popeºti Leordeni. Echipa de vânzari vã oferã soluþii pentruorice lucrare doritã, rãspunzând prompt oricãror întrebãri din acestdomeniu.

Obiectiv:Gunzenhausen: Centrul familial SonnenhofConsultanþã Bauder ºi sisteme de acoperiºuri de tip terasã ºi înclinat

Totul verde – totul sigur – totul dintr-o singurã sursã.Suprafaþa mare pe care o are la dispoziþie (2.000 mp),

vegetaþia extensivã ºi apropierea de naturã fac ca Centrulfamilial Sonnenhof (Gunzenhausen, Germania) sã aratefoarte frumos, îmbunãtãþind climatul ºi oferind pãsãrilorºi insectelor un habitat.

Proiectul a început în octombrie 2011...

Acoperiºul verde înclinat, sigur, fãrã riscuri de alunecarePanta acoperiºului în zona de sud sub formã de con

are o valoare de 120.Pe construcþia din lemn a fost montatã ºi fixatã

mecanic membrana BauderTEC KSD, ca strat de barierãde vapori ºi strat de separaþie. Suprapunerile au fostsudate cu aer fierbinte pentru evitarea solicitãrii termice.

Termoizolaþia cu eficienþã ridicatã din poliuretanBauder PIR

La acest proiect s-au folosit plãci Bauder PIR FA, cugrosimea de 140 mm, lipite peste bariera de vapori.

Spuma poliuretanicã durã posedã o capacitate mare determoizolare (0,024 W/m·K) ºi este potrivitã pentrucerinþele ridicate privind protecþia mediului ºi econo-misirea de energie.

Hidroizolaþia folositã a fost din material sintetic pebazã de FPO de înaltã calitate, rezistentã la strãpun-gerea rãdãcinilor.

BauderTHERMOPLAN T este hidroizolaþia pe bazãde FPO, armatã cu o þesãturã de poliester ºi, prinaceasta, stabilã dimensional ºi rezistentã la rupere ºisolicitãri.

Construcþia de acoperiº verde protejeazã suplimentarla UV ºi prelungeºte suplimentar durata de viaþã a clãdirii.

Siguranþã fiabilã pentru acoperiºul verde - sistemantialunecare

Cerinþele ridicate ale acoperiºului înclinat cu pantã de12% au fost în zona de streaºinã. Scopul principal a fostca acoperiºul sã fie estetic ºi sã funcþioneze perfect dinpunct de vedere tehnic.

Elementul Bauder AL 100/80 afost montat împreunã cu o construcþiefixatã mecanic în zona de streaºinã,astfel încât sã împiedice, în mod fia-bil, alunecarea acoperiºului verde.

Peste termoizolaþia Bauder PIRFA 140 s-a fixat o termoizolaþie dinBauder PIR T, cu pantã de 2%, pentruo scurgere a apei cât mai sigurã.

În zona luminatorului, acolo undestructura este din beton, s-a folositbariera de vapori termosudabilãBauder Super AL-E ºi aceeaºi con-strucþie cu Bauder PIR FA 140 ºiBauder PIR T, lipite de stratul suportºi între ele.

Un rol important la realizareadetaliilor, în special datoritã geome-triei clãdirii, a fost membrana near-matã BauderTHERMOPLAN T TL.


Construcþia de acoperiº verde multistrat

Împreunã cu termoizolaþia asigurã un climat plãcut în

interior, cu costuri reduse de încãlzire ºi climatizare.

Hidroizolaþia a fost protejatã împotriva deteriorãrii

mecanice cu un geotextil Bauder Faserschutzmatte SV

600, peste care se fixeazã elementul multifuncþional de

reþinere a apei ºi drenul Bauder WSP 50. Capacitatea de

stocare de 10 litri/mp ºi înãlþimea de 50 mm permit

folosirea acestuia la acoperiºurile tip terasã, precum ºi la

cele înclinate.

În zona de acoperiº terasã s-a folosit voalul de filtrare

Bauder Filtervlies 125, care împiedicã colmatarea cu

particule fine a drenului ºi asigurã o funcþionare de

duratã. Pe acoperiºul înclinat nu s-a mai folosit voalul de

filtrare împotriva alunecãrii, substratul pentru vegetaþie

Pflanzerde R-E fiind pus direct în plãcile de dren.

Construcþia a fost finalizatã la începutul anului 2012.

Din spusele constructorului: „Bauder are materiale exce-

lente, dar consultanþa ºi îndrumarea au fost extrem de impor-

tante pentru realizarea acestei construcþii speciale“. �


Carteamea

dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN

Cartea mea poartã titlul „Com-portarea in situ a construcþiilor ºiaptitudinea lor pentru exploatare” ºieste dedicatã membrilor „ComisieiNaþionale Comportarea in situ aConstrucþiilor” al cãrei preºedinte amfost timp de 30 de ani.

Cartea este adresatã tuturor celorinteresaþi de cunoaºterea acestuidomeniu, ingineri constructori cercetã-tori, proiectanþi, consultanþi, execu-tanþi, ca ºi întreaga populaþie a þãriiimplicatã direct în posesia ºi folosireaconstrucþiilor de toate categoriile.

Materialul expus l-am împãrþit în4 volume, respectiv:

(1) „Conceptul & Mediul ambiant”(236 pag.),

(2) „Construcþiile” (268 pag.),(3) „Interacþiunea construcþii &

Mediu ambiant; Aptitudinea pentruexploatare a construcþiilor” (291 pag.) ºi

(4) „Monitorizarea comportãrii insitu a construcþiilor” (297 pag.).

Potrivit ideilor mele, conceptulpromovat are o componentã teoreticã(cunoaºterea ºi precizarea/definireaconþinutului sintagmei „Comportareain situ a construcþiilor ºi aptitudinealor pentru exploatare”) ºi una prac-ticã, aplicativã (activitatea de asigu-rare a aptitudinii pentru exploatare aconstrucþiilor, prin monitorizareacomportãrii lor in situ, metode ºitehnici de urmãrire ºi intervenþie).

Intenþia mea a fost de a cuprindecât mai mult material documentar,aplicabil cât mai multor categorii deconstrucþii (civile, industriale, agro-zootehnice, hidrotehnice, energetice,edilitare, cãi de comunicaþie) ºi pen-tru care am folosit surse docu-mentare, atât scrise (cãrþi, reviste),cât ºi on-line (INTERNET) din caremi-am extras ºi toate figurile. Nu ampretenþii de originalitate decât înmodul de strângere ºi organizare amaterialului cules, astfel încât sãdefineascã domeniul de cunoaºtere,într-o formã de carte cum nu a maiapãrut în literatura tehnicã de con-strucþii din România.

Dupã pãrerea mea, comportareain situ a construcþiilor constituiesursa cea mai veridicã de inspiraþiepentru gãsirea posibilitãþilor de per-fecþionare a acestora, în vederea sa-tisfacerii cerinþelor de siguranþã,confort ºi economie a beneficiarilorlor ºi totodatã, câmpul de verificarecel mai sigur ºi concludent al oricãreisoluþii de îmbunãtãþire a perfor-manþelor ºi calitãþilor construcþiilor ºide prelungire a duratei lor de servi-ciu. În fond, toate eforturile construc-torilor ºi beneficiarilor de construcþiitrebuie sã urmãreascã realizarea ºimenþinerea unor obiective în stareaptã pentru exploatare, adicã avândcalitãþile necesare satisfacerii condi-

þiilor de calitate derivate din cerinþelegenerale ºi specifice ale beneficia-rilor lor.

În opinia mea, cartea oferã o do-cumentare concentratã asupra aceeace înseamnã domeniul prezen-tat, util atât membrilor „ComisieiNaþionale Comportarea in situ aConstrucþiilor“, cât ºi doritorilor sãimbrãþiºeze una dintre cele trei ocu-paþii definite în COR aferente dome-niului (resposabil, specialist, expert),autoritãþilor publice locale ºi centraleimplicate în monitorizarea compor-tãrii in situ a construcþiilor (primãrii,Inspectoratul de Stat în Construcþii),facultãþilor de construcþii, precum ºituturor beneficiarilor de construcþiide orice fel.

Volumele cãrþii au fost tipãrite pespeze proprii, au primit cod ISBN ºiau fost depuse 7 exemplare, con-form legii, la Biblioteca Centralã.Având în vedere cã dorinþa mea esteca aceastã carte sã ajungã la câtmai multe persoane, am transmis-ogratuit prin Internet, la BibliotecaAcademiei Române, la Universitateatehnicã de construcþii Bucureºti, lafacultãþile de construcþii ale univer-sitãþilor din Cluj-Napoca, Iaºi, Timi-ºoara, Braºov, Constanþa, Oradea ºiChiºinãu, la Inspectoratul de Stat înConstrucþii, precum ºi membrilorCNCisC care posedã adresã de

Este un titlu neobiºnuit pentru un articol de revistã. Sper, însã, cã Revista Construcþiilor, care m-a spri-jinit ani de zile în propagarea ideilor mele privind importanþa deosebitã a monitorizãrii comportãrii in situ aconstrucþiilor pentru prezervarea fondului construit existent,avuþia cea mai valoroasã ºi cea mai durabilãa poporului nostru,mã va susþine ºi de aceastã datã, când îmi prezint rezultatul final al unei activitãþi depeste 40 de ani în fundamentarea ºi dezvoltarea acestui domeniu de cunoaºtere.

e-mail, cu rugãmintea de a o trans-mite la rândul lor cât mai multorinteresaþi.

În ceea ce priveºte conþinutulvolumelor, pe scurt acestea cuprind:

Vol. 1: ConceptulComportarea in situ a construcþiilor

este expresia reacþiilor fizice ºi chi-mice, care apar în procesul de inter-acþiune al acestora cu mediul ambiant,natural ºi tehnologic, manifestatesub formã de performanþe (proprietãþide comportament realizate in situ).Aptitudinea pentru exploatare a con-strucþiilor este datã de ansamblulcalitãþilor acestora, definite ca per-formanþe care îndeplinesc condiþiilede utilitate ce decurg din cerinþelebeneficiarilor, referitoare la scopulutilitar specific fiecãrei construcþii.Monitorizarea comportãrii in situ aconstrucþiilor cuprinde activitãþile deurmãrire ºi intervenþii pe durata exis-tenþei lor, în vederea asigurãrii (men-þinerii, refacerii) aptitudinii lor pentruexploatare.

Mediul ambiant este prezentat camediu natural (planetã a sistemului

solar, litosferã, hidrosferã, atmo-sferã, biosferã) ºi mediu tehnologic(asigurarea hranei, îmbrãcãminþii,adãpostirii, comunicaþiilor ºi transpor-tului, comunicãrii ºi informãrii, sãnãtãþii,energiei, confortului) ºi separat, polu-area mediului.

Vol. 2: ConstrucþiileMaterialele de construcþie,cladiri

civile, industriale ºi agrozootehnice,construcþii de cãi de comunicaþie ºitransport, construcþii edilitare, construc-þii subterane, construcþii hidrotehnice,amenajãri hidroenergetice.

Vol. 3: Interacþiunea Construcþii/ Mediu ambiant

Fenomene de interacþiune con-strucþii/mediu, degradarea construc-þiilor (fenomene de degradare,degradarea materialelor de con-strucþie, degradarea construcþiilor).

Aptitudinea pentru exploatareaconstrucþiilor

Introducere, cerinþele generaleale beneficiarilor, performaþele con-strucþiilor, calitãþile construcþiilor.

Vol. 4: Monitorizarea comportãriiin situ a construcþiilor

Introducere, urmãrirea comportãriiin situ a construcþiilor, intervenþiiasupra construcþiior, durata de servi-ciu a construcþiilor, cartea tehnicã aconstrucþiei, cercetarea în domeniulmonitorizãrii construcþiilor, regle-mentarea monitorizãrii comportãrii insitu a construcþiilor.

Sper ca iniþiativa mea, de rãs-pândire a cãrþii, sã stârneascã curio-zitatea mult mai multor oameni ºi înspecial, a celor cu atribuþii în orien-tarea, reglementarea ºi controlul acti-vitãþilor din construcþii. Multe dintreformulãrile cuprinse în carte ar puteafolosi la revizuira Legii nr. 10/1995, aºacum am mai propus în numeroasearticole din ultimii douãzeci de ani.

Sunt profund recunoscãtor redacþieiRevistei Construcþiilor, pentru spri-jinul acordat în publicarea articolelormele ºi îi doresc succes, în conti-nuare, în editarea revistei. �


Ne construim o casã ecologicã!Extrase din cartea construcþiei familiei Laabsies

Redacþia „Freund der Energiesparer“ (Prietenul celui careeconomiseºte energia) a vizitat familia Laabsies în toamnaanului 2012, în timpul construcþiei. Atunci, sistemul deîncãlzire prin pardosealã MULTIBETON încã nu era instalat,dar aveau o sobã de la firma Talis© (www.talishaus.de) careîncãlzea uºor casa. Asta, datoritã bunei izolãri a clãdirii.

Ca aerul din interiorul casei sã rãmânã în permanenþãproaspãt, Laabsies au instalat un sistem de aerisire cuschimbãtor de cãldurã ºi un aparat de aerisire Junkers LP250. Confortul a fost realizat, însã, de sistemul de încãlzireprin pardosealã MULTIBETON, iar cãldura necesarã esteasiguratã de pompa de cãldurã.

Dacã doriþi ºi alte amãnunte despre construcþia casei,puteþi citi cartea „Laabsies” pe site-ul www.laabsies.de. O partedin aceste amãnunte privind construcþia casei vi le prezentãmnoi în continuare, povestite de „capul” familiei Laabsies.

FORAJE PENTRU POMPA DE CÃLDURÃÎn septembrie 2012 au venit la noi oamenii de la firma

BBF Illchmann. În aceastã zi, ºi în cea urmãtoare, au foratcele douã puþuri pentru pompa noastrã de cãldurã. Pentrupompa de cãldurã de 6 kW de la firma Junkers au fostnecesare douã foraje de 55 m. Ambele foraje, au fost fixatela 65 m. Nu stricã sã fie chiar mai mult.

Pentru ca puþul sã nu se dãrâme la scoaterea forezei(180 mm), s-a adãugat o substanþã chimicã în apa de absorbþie.Acest adaos asigurã, timp de 24 ore, o gaurã stabilã. Dupãce s-a introdus sonda, puþul a trebuit umplut la loc. Acestlucru s-a realizat cu un nãmol argilos sub presiune.

Principiul sondei: prin aceste puþuri se transferã, în sol,apa rece produsã în pompa de cãldurã care, aici, seîncãlzeºte. Este, de fapt, principiul invers de funcþionare alfrigiderului. În ziua a treia s-au umplut þevile cu soluþieantiîngheþ (antigel) ºi au fost, apoi, puse sub presiune.

APÃ POTABILÃ, CANALIZARE ºI ÎNCÃLZIREÎn august 2012 bunicul Dieter ºi cu mine, împreunã cu

firma Fred Burmeister am început montarea în casã ainstalaþiei pentru apa potabilã, pentru canalizare ºi încãl-zire. Am început cu baia ºi cu aerisirea scoasã pesteacoperiº. Aceasta s-a realizat cu un furtun de transpiraþie.De altfel, toate conductele de canalizare montate în casãsunt conducte antitranspiraþie.

Apoi, am montat paravanul din baie, bineînþeles tot dinlemn; în fond, este vorba de o casã construitã în totalitatedin lemn. Acolo, vom monta, mai târziu, WC-ul ºi douã chiu-vete cu evacuãrile aferente.

Conducta de apã rece a fost ºi ea prevãzutã împotrivatranspiraþiei, conform EnEV 2009. Conducta de apã caldã

Soþii Laabsies cu copiii ºi bunica la petrecerea de început a lucrãrii

Execuþia forajelor de adâncime

Echipamentul de aerisire ºi pompa de cãldurãîn spaþiul tehnic (HWR)

Laabsies este o tânãrã familie, cu doi copii mici, din localitatea Briggow (Mecklenburg-Vorpommern), Germania.Aceastã familie ºi-a îndeplinit visul de a avea „patru pereþi“ proprii: „Noi, cei patru Laabsies, ne vom construi înBriggow o casã din lemn. Mai exact, harnicul meu soþ va construi noul nostru cãmin, împreunã cu numeroºiinoºtri prieteni“. Aºa începe cartea construcþiei casei ºi marea aventurã a familiei Laabsies.

menajerã ºi conducta de circulaþie aufost izolate cu polistiren extrudat 100%,conform EnEV 2009.

De ce o conductã de circulaþie? Cuo pompã de circulaþie de înaltã efi-cienþã se poate obþine, imediat, apãcaldã menajerã în toatã casa. În final,se cupleazã ºi conducta de apã caldãcu conducta de circulaþie. Astfel, seînchide circuitul, care se întoarce larezervorul de apã caldã.

În zilele urmãtoare am instalat repartiþia apei în HWRºi bucãtãrie. În bucãtãrie asigurãm apa pentru spãlãtor,pentru maºina de spãlat vase, pentru racordul exterior ºifrigider (Side-by-Side).

În HWR se aflã repartitorul de apã. Apa trece prin debit-metru la filtrul de spãlare, la returul de la maºina de spãlat,la garaj, la rezervorul de apã caldã, la repartitorul de apãrece, în casã ºi la racordul exterior.

Toate racordurile exterioare sunt protejate împotrivaîngheþului ºi astfel, putem avea apã ºi iarna.

ªi evacuarea din HWR este gata. Aici se acumuleazãapa condensatã din horn, de la sistemul de aerisire, de lapompa de cãldurã, de la rezervorul tampon ºi rezervorul deapã caldã, precum ºi evacuarea de la maºina de spãlat.Totodatã, s-au montat ºi conductele principale de la vasultampon la repartitoare. În camera copiilor avem un reparti-tor cu 3 cãi iar în dormitor unul cu 10 cãi.

IZOLAREA PARDOSELIIMontajul complet al pardoselii s-a fãcut în trei straturi.

Direct pe beton s-a început cu o izolaþie de 30 mm EPS35.Al 2-lea strat a fost aplicat perpendicular peste primul

strat. Astfel, nu existã nicio ºansã sã se formeze zone reci înpardosealã. Al doilea strat a fost compus din 60 mm EPS35.

Înainte de a începe montarea celui de-al 3-lea strat tre-buie aplicatã banda de margine, care sã preia eventualeleîntinderi ale ºapei. Al 3-lea strat este format dintr-o rolã deizolaþie, cu o folie de fixare (DR30-2plus WGL40). Aceastaare sarcina de a împiedicare pãtrunderea umiditãþii. Prinutilizarea acestei izolaþii se poate renunþa la folia pentruºapã.

Folia MB uºureazã urmãtorul procedeu privind montajulsistemului de încãlzire prin pardosealã. Suplimentar, amlipit ºi capetele celui de-al 3-lea strat ºi banda de marginecu o bandã din material textil.

Þevile ºi canalul au fost integrate în izolaþia pardoselii.Golurile le-am umplut cu material uscat. Canalele deaerisire nu au legãturã cu placa de bazã, din cauza frigului.Ele se aflã pe primul strat.

Iatã alte câteva date: înãlþimea totalã a izolaþiei este de120 mm. Primul ºi al doilea strat pot suporta 150 kPa, iar altreilea, 10 kPa. Grupa de transfer de cãldurã este de 035.

ÎNCÃLZIREA PRIN PARDOSEALÃPentru acest sistem m-am decis sã apelez la firma

MULTIBETON ºi la partenerul lor, firma Fred Burmeisterdin Stavenhagen. Un avantaj uriaº este cã þeava se mon-teazã la cald (pânã la 80 grade).

Înainte de a începe montajul þevii, am aºezat ºinele,conform planului de montaj al firmei MULTIBETON.Echipamentul oferit de MULTIBETON m-a ajutat sã încheimontajul în timp optim, aºa cã nu pot decât sã adresez miide mulþumiri firmei MULTIBETON pentru sprijinul acordat.Am reuºit, astfel, sã montez instalaþia de încãlzire în doar16 ore. Cum puteþi observa din pozele de mai jos, zoneledinspre exterior sunt mai dese decât cele dinspre interior.Prin aceasta se realizeazã o atmosferã optimã în ceea cepriveºte cãldura ºi confortul.

Actuatoarele ºi regletele au fost asigurate, de aseme-nea, de MULTIBETON. Termostatele pentru încãperi func-þioneazã, ca ºi actuatoarele, la 230V.

Thomas Marr - redactor ºef MULTIBETON GmbH

MULTIBETON Romania SRLStr. Samuil Vulcan 24 - Bucureºti, Sector 5

Tel.: +40 (021) 311 34 90 | Tel./Fax: +40 (021) 311 70 13 | Mobil: +40 (07) 23 54 87 54E-mail: [email protected]

Aspect din timpul montãrii sistemului de încãlzire prin pardosealã Finalizarea montãrii sistemului de încãlzire prin pardosealã MULTIBETON


Servicii în construcþii

Edelweiss presteazã servicii pen-tru tot ceea ce înseamnã între-þinerea, repararea ºi recondiþionareaconstrucþiilor, atât civile cât ºi indus-triale, oferind soluþii complete pentruexecuþia lor. Dezvoltarea activitãþiide construcþii, pe piaþa româneascã,a condus la consolidarea poziþieifirmei pe acest segment.

Managementul firmei Edelweisseste orientat spre dezvoltarea afa-cerii prin investiþii în utilaje perfor-mante, care sã permitã execuþia deservicii de înaltã calitate, în timpscurt, cu costuri optime ºi în deplinãsiguranþã.

Firma acordã o atenþie deosebitãfiecãrui client pentru a satisface întotalitate cerinþele ºi aºteptãrileacestuia. Evaluarea costurilor lucrã-rilor ºi executarea lor se fac rapid ºiîn termenele contractuale.

Se respectã ºi se menþine cali-tatea, oferindu-se garanþie tuturorlucrãrilor. În acelaºi timp, pentru adeveni mai eficienþi s-a implementat

ºi certificat sistemul de managemental calitãþii ISO9001:2008 pentruurmãtoarele domenii:

1. Servicii în construcþii: protecþiianticorozive, reparaþii structuri beton,alpinism utilitar;

2. Producþie materiale de construcþii.În continuare se vor investi sume

importante în pregãtirea personaluluiºi în consolidarea echipei de lucru asocietãþii.

TIPURI DE LUCRÃRIPE CARE LE EXECUTÃ EDELWEISS• Protecþii anticorozive - Sablãrile suprafeþelor de: metal,

lemn, piatrã, beton, cãrãmidã, sticlã.- Vopsitorie airless – aplicare de

sisteme pentru protecþia anticorozivã.Controlul calitãþii se realizeazã prinmãsurãtori nedistructive, astfel cagrosimea de strat sã corespundãcerinþelor din proiect, atât în stratumed cât ºi dupã uscare. În final seprezintã un raport cu mãsurãtorile degrosime efectuate.

• Curãþirea suprafeþelor cu pre-siune de apã

• Inscripþionãri de mari dimen-siuni, signalisticã, marcaje, cu scopulde a reda sigle, logo-uri ºi embleme

• Lucrãri de montaj, închideri exte-rioare cu tablã, diverse reparaþii, mon-taj ºi demontaj.

APLICAÞIILE SERVICIILOR OFERITE• Construcþii industriale ºi civile:

silozuri, turnuri de apã, rezervoare,tancuri, piloni de susþinere, structuridin beton armat, ºasiuri de auto-camioane, diverse elemente de arhi-tecturã etc.;

• Construcþii din structuri metalice:poduri, macarale de orice tip, estacadede transport, rezervoare metalice,habe, utilaje industriale etc.;

• Construcþii din lemn, structuri desusþinere din lemn: stâlpi, grinzi,podine etc.;

• Construcþii vechi din cãrãmidã,subsoluri, tuneluri, bolþi zidite dincãrãmidã sau cãrãmidã aparentã.

Lucrãrile de referinþã se pot vizua-liza ºi pe site-ul www.edelweisscon-structii.ro, aici menþionând ºi câþivadintre beneficiarii lucrãrilor.

LUCRÃRI DE REFERINÞÃ• Damen Shipyard Galaþi (macarale

industriale, poduri rulante, hale deproducþie, inscripþionãri);

• Aker Yards Tulcea (macarale por-tuare, hale, inscripþionãri);

• Holcim Aleºd ºi Turda (benzitransportoare, schimbãtor de cãl-durã, structuri metalice diverse, con-ductã de aer cald);

• Interoil SA (rezervoare de marecapacitate);

• Romportmet SA Galaþi (podurirulante, macarale de mare tonaj);

• Docuri SA Galaþi (macarale por-tuare);

• Weatherford Foserco SA (hale);• Termoelectrica SA Oradea;• Crosswind SRL (rezervoare);• MOL România SRL (rezervoare

de mare capacitate, inscripþionãri);• BATGC Arad SRL (rezervoare

de mare capacitate, inscripþionãri). �

Edelweiss ºi-a început activitatea în 1993 cu lucrãri în domeniul protecþiei anticorozive ºi al vopsitorieiairless. În prezent, activitatea firmei este organizatã pe 3 domenii: servicii în construcþii, alpinism utilitar ºifabricaþie adezivi ºi mortare uscate. În baza de producþie de la Tileagd, jud. Bihor se produc materiale pre-dozate pentru reparaþii ºi finisaje la construcþii civile ºi industriale.


Înlocuire conductã gaz uscat 20” deetanizareTurburea - Valea Calului, judeþul Gorj

Pentru creºterea capacitãþii delivrare a gazelor Petrom, s-a instalatun compresor, în apropiere de zonaBulbuceni, lângã staþia de deshi-dratare existentã.

Conducta de 20” (Ø 508 mm x14,2 mm), cu lungimea de 7.500 m,transportã gazele uscate, obþinute înurma procesului de deshidratare înStaþia de Deetanizare din Turburea,spre staþia de Comprimare din Bul-buceni; prin înlocuirea ei, cu respec-tarea normelor în vigoare, s-a eliminatimpactul negativ asupra comunitãþiiºi a mediului înconjurãtor.

Conducta a fost proiectatã pentrupresiunea de 64 bar ºi temperaturade 350C; coroziunea totalã a con-ductei a fost calculatã în funcþie dedurata de viaþã proiectatã, fiind sta-bilitã la 3 mm.

Etapele principale ale lucrãrii aufost urmãtoarele:

• Înlãturarea stratului vegetal ºidepozitarea lui în aºa fel încât sã nuse amestece cu restul straturilor, ast-fel ca la sfârºitul lucrãrii sã poatã firepus ºi folosit ca strat vegetal pen-tru agriculturã.

• Aducerea þevilor (izolate în fabricã)în teren, aºezate în lungul traseuluipe bârne de lemn ºi tronsonate.

• Îmbinarea prin sudurã electricãa þevilor - de cãtre sudori autorizaþi TÜV.

• Controlul vizual ºi nedistructiv curadiaþii penetrante gama al sudurilor.

• Izolarea în trei straturi pentrusuduri, curbe ºi alte elemente carecompun conducta.

• Lansarea conductei în ºanþ, dupãce tronsoanele au fost verificate100% ºi nu s-au constatat defectede izolaþii.

• Instalarea tuburilor de polietilenãpentru cablurile electrice de coman-dã ºi semnal.

• Astuparea conductei cu un stratde pãmânt de 15 cm, care a fostcompactat ºi deasupra cãruia s-apus bandã de avertizare, dupã cares-au adãugat straturi succesive de15 cm, compactate pânã la nivel.

Traseul conductei subtraverseazã,în localitatea Turburea, drumuljudeþean ºi calea feratã, în apropierede Staþia de Deetanizare. Segmentulde conductã care subtraverseazãaceste obiective în tub de protecþie,este izolat cu robineþi de secþionareinstalaþi în amonte ºi aval de acestea.

Robineþii pot fi manevraþi electricºi/sau manual, instalaþi în cãmine debeton vizitabile, cu capace con-fecþionate din metal ºi fibrã de sticlã.

Conducta a fost probatã la rezis-tenþã ºi etanºeitate (conform proce-durilor proprii ale MAX STREICHERRomânia SRL), dupã ce în prealabila fost curãþatã la interior ºi umplutãcu apã.

Dupã finalizarea probelor de pre-siune s-a realizat uscarea conducteiºi verificarea cu aparate speciale

Etapa finalã a constituit-o acope-rirea cu stratul vegetal, redareaterenului pentru agriculturã, realizareafluxurilor de canalizare ºi a ºanþurilorde scurgere.

Lucrarea executatã de specialiºtiifirmei MAX STREICHER România SRL,în condiþii de foarte bunã calitate, acontribuit la creºterea siguranþei înexploatare ºi îmbunãtãþirea calitãþiimediului pe aceastã magistralã. �

Antreprenor: MAX STREICHER ROMANIA SRL Ploieºti

Beneficiar: OMV Petrom SA

Proiectanþi: Tebodin România Consultants&Engineers SRL /

IAT Global SRL Ploieºti

Control nedistructiv: TÜV Austria România SRL


Campioni la înãlþime ºi tehnologie în Europa

Activitatea firmei Kleemann esteaxatã, în principal, pe export, 60% dinprodusele sale fiind vândute în 65 deþãri ale lumii prin filialele sale din Tur-cia, Serbia, România, Anglia ºi HongKong.

Fabrica producãtoare din Gre-cia este dotatã cu un turn de încer-care a ascensoarelor de mare vitezã,pânã la 6 m/s, care pot acoperi seg-mentul de clãdiri înalte cu pânã la200 de etaje, respectiv 600 m

înãlþime, de pe pieþele mari, cum ar ficele din SUA, din Orientul Mijlociusau din Est. Turnul de încercare esteal 4-lea ca mãrime dintre turnurileprivate de încercare din Europa.Construcþia lui a început în 2008 ºis-a încheiat în 2010 costând, în final,5 milioane de Euro. Turnul, cu 5puþuri de încercare, are înãlþimea de55 de m, cu 15 etaje ºi douã sub-soluri.

Kleemann fabricã diferite sistemede ridicat cum ar fi:

• Sisteme complete de lifturi(hidraulice ºi electrice, de persoanesau materiale, cu sau fãrã camerãde maºini), precum ºi diferite com-ponente pentru aceste produse.

• O gamã largã de sisteme spe-ciale de ridicat:

- lifturi ºi parcãri auto;- scãri ºi trotuare rulante;- sisteme de ridicat speciale pen-

tru persoane cu dizabilitãþi;- lifturi speciale (cu structurã por-

tantã, cu spaþii reduse de siguranþã,panoramice etc.);

- lifturi ºi platforme pentru materi-ale, spitale, industriale etc.

Termenul de livrare a oricãrui pro-dus este de maximum 5 sãptãmâni.

Produsele Kleemann pot fi adap-tabile fiecãrui caz în parte, neexis-tând un standard de dimensiuni,orice produs fiind unic în felul lui.

Toate produsele sunt omologateºi sunt însoþite de documentaþiilenecesare pentru instalare ºi pentruautorizare.

În România S.C. KLEEMANNLIFT RO S.R.L. oferã cele maibune soluþii solicitãrilor dumnea-voastrã, prin biroul reprezentanþã,în care sunt prezentate produselenoastre, birou deschis în zonacentralã a Bucureºtiului pestr. Wilhelm Filderman nr. 4 bis,ap. 2 - 3, Parter. �

Kleemann este firma producãtoare de lifturi nr. 1 în Grecia ºi una dintre cele mai mari societãþi con-structoare de ascensoare din lume. Kleemann fabricã pe bazã de licenþã ºi tehnologie germanã cca. 3%din volumul total al ascensoarelor care se comercializeazã în întreaga lume. În România are deja livratepeste 1.500 de ascensoare.


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIEduard HANGANU

S-a nãscut la 23 septembrie

1947 în localitatea Codãeºti, judeþul

Vaslui.

Dupã terminarea liceului, a urmat

cursurile Facultãþii de Construcþii -

Institutul Politehnic din Iaºi, deve-

nind inginer în anul 1970.

Activitatea ºi-a început-o, ca

inginer-stagiar, la Institutul de

Proiectãri Judeþene Tulcea, reali-

zând proiecte de construcþii hidro-

tehnice în Delta Dunãrii ºi în judeþul

Tulcea (reþea de alimentare cu apã,

drumuri judeþene etc.).

Între anii 1971-1972, a activat la

Mãcin, la întreprinderea Judeþeanã

de Gospodãrire Comunalã ºi Loca-

tivã, participând, ca ºef de serviciu,

la construcþia de drumuri, strãzi,

cartiere ºi platforme industriale.

La Brãila, între anii 1972-1977,

a lucrat la Trustul Energo-Con-

strucþia, ca ºef de lot ºi, ulterior, ºef

de ºantier la Chiºcani, unde a con-

dus lucrãrile: calea feratã Brãila-

Chiºcani, tanc de apã pentru staþia

Centralei electrice Brãila, cheson

cu aer comprimat, cu suprafaþa de

1.000 m2, pentru alimentarea cu apã

a termocentralei de la Chiºcani, coº

de fum cu înãlþimea de 280 m pentru

termocentralã, rezervoare suprate-

rane de 20.000 m3 pentru depozitare

petrol, canal de evacuare a apei de

rãcire de la Termocentrala Brãila-

Chiºcani cu lungimea de 2,5 km,

canal de aducþiune, pentru aceeaºi

termocentralã, cu lungimea de 1 km.

Între 1977-1980, a activat la

Trustul Energo-Construcþia din Bucu-

reºti, în funcþiile de ºef de lot ºi ºef

de ºantier, contribuind la construcþia

Termocentralei Giurgiu, care se

remarcã prin coºurile de fum cu

înãlþimea de 180 m, cazane de abur

de 1.000 tone/orã, precum ºi la

staþia de tratare a apei, în condiþii

dificile de fundare.

Între anii 1980-1986, a activat la

SC CONTRANSIMEX SA Bucureºti,

pe ºantiere din strãinãtate, unde a

coordonat construcþia de drumuri în

Libia (peste 350 km) ºi a întocmit

oferte pentru 11 porturi cerealiere în

Iran, 5 porturi de mãrfuri ºi 2 porturi

turistice în Maroc; exploatare mine-

reu de fier în Senegal – 1.000 km de

cale feratã ºi baraj pentru lac de

retenþie de 3.000.000 m3. A partici-

pat, ca ºef de ºantier, la execuþia

portului turistic Sables d’Or în

Maroc, precum ºi la execuþia drumu-

lui Tosya - Osmancik (70 km), inclu-

siv la construirea a 11 porturi în

Turcia.

La SC CONSITRANS SA, a coor-

donat execuþia autostrãzii Bucureºti-

Constanþa pe tronsoanele Bucureºti -

Fundulea ºi Lehliu - Drajna (60 km).

În anul 1992, a fondat firma de

proiectare ºi consultanþã S.C. CON-

SITRANS S.R.L., care activeazã cu

succes în domeniul infrastructrurii

rutiere. În domeniul proiectãrii se

remarcã urmãtoarele lucrãri pe care

le-a coordonat: reabilitarea DN1

Braºov-Sibiu, km 172-298, (SF+PT+DE);

reabilitare DN1 Braºov-Târgu-Mureº

km 0+765-165+930 (SF+PT+DE);

lãrgire la 4 benzi a DN5 Daia-Giurgiu

km 51+950-58+900; bazele de între-

þinere varã ºi iarnã la Lugoj ºi

respectiv Gãneasa; tehnologii de

execuþie la încruciºarea DN 3A

Lehliu-Feteºti peste calea feratã

Dragoº-Vodã; reabilitare cale de

rulare la podul Giurgiu-Ruse (con-

sultanþã, proiect PHARE); reabilitare

DN2 Rîmnicu-Sãrat - Mãrãºeºti;

reabilitare DN 67C Bengeºti-Sebeº

km 0-148+414; drum expres Arad-

Oradea.

În domeniul lucrãrilor hidroteh-

nice: apãrãri de maluri, Canalul

Sulina; supraînãlþare dig de apãrare

ºi pod peste Canalul Sulina; mini-

port turistic la Murighiol în judeþul

Tulcea; regularizarea râurilor Rîm-

nicu-Sãrat, Telega ºi Brabova; reþele

de alimentare cu apã ºi canalizãri în

zone deficitare din Bucureºti; extin-

dere reþea publicã de apã ªoseaua

Bucureºti - Târgoviºte; reabilitare

porturi între Hârºova ºi Sulina.

Ing. Eduard Hanganu a urmat

diferite cursuri de management,

comerþ exterior ºi afaceri externe în

domeniul construcþiilor ºi al proiec-

tãrii de drumuri însuºindu-ºi cunoº-

tinþe pe care le-a aplicat cu succes la

studii de fezabiliate, la proiecte

tehnice ºi detalii de execuþie pentru

reabilitarea drumurilor existente ºi

proiectarea drumurilor moderne din

România.

Datoritã activitãþii sale prodi-

gioase ºi a prestigiului de care se

bucurã, a fost admis ca membru în

Asociaþia Profesionalã Mondialã de

Drumuri, în Societatea Internaþion-

alã de Geotehnicã ºi Fundaþii, în

Asociaþia Internaþionalã de Geosin-

tetice, ceea ce înseamnã recunoaº-

terea internaþionalã în domeniu. De

asemenea, este vicepreºedinte al

Asociaþiei Profesionale de Drumuri

ºi Poduri; membru în Asociaþia

Generalã a Inginerilor din Româ-

nia; în Comisia Naþionalã Com-

portarea in situ a Construcþiilor; în

Societatea Românã de Geotehnicã

ºi Fundaþii; în Asociaþia Românã de

Geosintetice; în Asociaþia Românã a

Apei ºi în Asociaþia Inginerilor Con-

structori Proiectanþi de Structuri.

Din anul 2007, ing. Eduard

Hanganu conduce, în calitate de

preºedinte, compania SC CONSI-

TRANS SRL.

În cei peste 37 de ani, ca ºef de

lot, ºef de ºantier, coordonator ºi

conducãtor de unitate, ing. Eduard

Hanganu a realizat lucrãri dintre cele

mai importante în domeniu, obþi-

nând, prin activitatea sa laborioasã,

preþuirea tuturor.

Seriozitatea în muncã, profunzi-

mea în gândire, simþul ingineresc,

logica în acþiuni, exigenþa pentru

lucrul bine fãcut, ca ºi inteligenþa

l-au fãcut cunoscut ca un foarte bun

conducãtor al unei importante com-

panii de construcþii, apreciate atât în

þarã, cât ºi în strãinãtate.

La aceste calitãþi, trebuie sã

adãugãm ºi pe aceea de foarte bun

întreprinzãtor - element important în

activitatea de conducere, ceea ce i-a

favorizat succesul.

Acesta este ing. Eduard Hanganu,

personalitate de seamã a tehnicii

româneºti - prezent în construcþiile

de drumuri, poduri, construcþii hidro-

tehnice ºi industriale, cu fapte ce vor

rãmâne generaþiilor viitoare.

(Din vol. Peronalitãþi româneºti în construcþii,

autor Hristache Popescu)


O valorificare superioarãa lemnului în construcþii

Afirmãm ºi dovedim competenþa inginerilor noºtri dincadrul departamentelor de proiectare ºi producþie prinrezultatele finale ale muncii de echipã, care sunt vizibileîn cadrul numeroaselor proiecte materializate în decursultimpului. Printre proiectele de referinþã realizate senumãrã:

• Bazinul de polo Steaua - Bucureºti;• Acoperiºul Iulius Mall – Cluj;• Bazinul olimpic de înot - Braºov; • Amenajarea interioarã a salinei – Turda; • Divertiland – Chiajna; • Hala de depozitare a îngrãºãmintelor chimice –

Giurgiu; • Manejul ºi Sala de festivitãþi Panicel - Râºnov.

LEMN LAMELAT ÎNCLEIAT – GLULAMGlulam-ul (prescurtare de la glued laminated timber)

posedã o serie de calitãþi care îl recomandã pentru pro-ducþia elementelor structurale folosite în majoritateatipurilor de construcþii, cum ar fi: locuinþe, hale industriale ºiagrozootehnice, sãli de sport, piscine ºi bazine de înot,centre comerciale, biserici, poduri pietonale ºi auto, monu-mente sau elemente de design interior.

Lemnul lamelat încleiat se poate modela pentru aobþine forma doritã, se poate ajusta dimensional, are ogreutate proprie redusã, o rezistenþã bunã la agenþiexterni precum umiditatea ºi coroziunea, are o

capacitate portantã mare, se comportã foarte binela miºcãri seismice, rezistã la foc, este estetic ºisusþine creativitatea arhitecturalã, asigurã confortultermic al clãdirilor, corespunde normelor de pro-tecþie a mediului, se finiseazã cu uºurinþã ºi se asam-bleazã într-un timp redus.

Materialul utilizat la fabricarea lemnului lamelatîncleiat este molidul tras în lamele care sunt sortate ºiuscate la 12% umiditate, frezate la capete ºi îmbinate îndinþi cu adeziv poliuretanic. Aceste lamele, dupã rindeluireafeþelor, sunt presate în pachet cu adeziv bicomponentmelamino ureeo formaldehidic, la temperaturã ºi umiditatecontrolate, cu respectarea timpului de întãrire a adezivului.Elementele încleiate ºi uscate sunt rindeluite, la final, pepatru feþe.

Se produc, astfel, relativ uºor, printr-un proces de fabri-caþie mai puþin costisitor decât pentru alte materiale de con-strucþii, diferite sisteme din grinzi drepte sau cucontrasãgeatã, cu simplã sau dublã pantã, elemente curbecu razã ºi secþiune constantã sau variabilã.

Dimensionarea elementelor se face în funcþie de efor-turile rezultate din calculul de rezistenþã, secþiunea trans-versalã putându-se adapta dupã necesitãþi, prin corelareaînãlþimii grinzii cu solicitarea la care aceasta este supusã.

Produsele sunt certificate de ICECON – România,conform SR EN 14080: 2005, în clasele de rezistenþã GL24h, GL 28c ºi GL28h.

Glulam-ul se foloseºte cu succes în combinaþie cu alteproduse pentru închideri ºi compartimentãri precum pano-urile termoizolante tip sandwich, pentru obþinerea unor con-strucþii uºoare, cu deschideri mari, fãrã stâlpi intermediari.

Compania Glulam SA evolueazã preponderent în piaþa naþionalã a materialelor de construcþii ºi aproiectelor imobiliare, cu o prezenþã activã din anul 2004, în domeniul producþiei ºi comercializãrii grinzilordin lemn lamelat încleiat ºi a panourilor termoizolante tip sandwich cu spumã poliuretanicã de înaltã densi-tate ºi feþe nemetalice.

Beneficiind de experienþa ºi know-how-ul scandinav, încã de la începutul afacerii ne-am definit poziþia delider pe segmentul producþiei de glulam, la momentul respectiv lansându-ne ca pionieri pe un domeniu indus-trial nou în România, îmbinând inovaþia cu calitãþile unui material de construcþie cu tradiþie milenarã.

Am construit ºi exploatãm în localitatea Ulmi din judeþul Dâmboviþa cea mai mare fabricã de profil dinRomânia, cu o suprafaþã utilã de peste 5.500 m2, ofertând o gamã dimensionalã diversificatã de elemente ºistructuri. Capacitatea de procesare lunarã a fabricii este de 350 m3 glulam ºi 2.500 m2 de panouri termoizolante.

Glulam SA reprezintã o companie ºi un concept unitar care înglobeazã servicii de consultanþã, proiectare,fabricaþie, livrare ºi montaj.

Mihai MOÞOC, director executiv, Adrian PUICÃ, director vânzãri - Glulam SA


PREZENTAREA TEHNICÃ A PROIECTULUI:BAZIN OLIMPIC DE ÎNOT BRAªOV

Proiectul se referã la structura de rezistenþã din lemnlamelat încleiat pentru acoperiºul unui bazin olimpic de înotexecutat în oraºul Braºov.

Pentru amplasament s-au luat în considerare urmãtoa-rele caracteristici:

• viteza de referinþã a vântului: vref = 31 m/s• încãrcarea din zãpadã pe sol: s0,k = 2,00 kN/m2

• acceleraþia terenului: ag = 0,20g m/s2

• perioada de colþ: Tc = 0,7 s• clasa de importanþã: IIAcoperiºul are o deschidere de 38,20 m între axele

reazemelor ºi 10 travei de câte 6,00 m fiecare, cu un sistemstructural alcãtuit din grinzi plane cu zãbrele, pane simplurezemate, contravântuiri orizontale ºi verticale.

Grinzile cu zãbrele au o lungime totalã de 43,51 m ºi oînãlþime de 3 m, fiind alcãtuite din câte douã tronsoane,unul de 23,50 m ºi celãlalt de 20,01 m, în scopul înlesniriitransportului special de la Târgoviºte la Braºov.

Aceste grinzi reazemã la capete pe stâlpi din betonarmat cu înãlþimi diferite, cotele de nivel corespondentefiind +8,35 ºi respectiv +11,00.

Elementele fermelor sunt îmbinate cu ajutorul tablelorgalvanizate, care sunt amplasate între cele douã ramuri cecompun tãlpile cu ajutorul tijelor filetate, piuliþelor ºi ºaibelorspeciale pentru lemn.

Panele de acoperiº sunt grinzi simplu rezemate, cusecþiunea de 115 x 400 mm ºi sunt chertate la capete astfelîncât faþa superioarã a panei sã se ridice cu 200 mm maisus decât faþa superioarã a fermei.

La fermele de capãt, în nodurile de la talpa inferioarã suntamplasate diagonale care transmit tendinþa de voalare la sis-temul de contravântuiri din planul acoperiºului.

În traveile curente voalarea este blocatã prin amplasareaîn nodurile tãlpilor inferioare a unor rigle cu secþiunea de 115x 200 mm.

Contravântuirile orizontale ºi cele verticale sunt ampla-sate în patru travei ºi sunt alcãtuite din tiranþi metalici deoþel OL37 cu întinzãtoare, pentru a permite reglarealungimii contravântuirii ºi tensionarea acesteia.

Prinderea tuturor conexiunilor s-a realizat cu tije filetate,holzºuruburi sau cuie striate galvanizate termic.

UN PROIECT SPECIAL MARCA GLULAM!

Bazinul Olimpic Braºov - structura

http://belabenedek.com

http://belabenedek.com


Studiul unei alunecãri de terenEleonora FIROIU, Eliza PIRICI, Toma FLORICÃ - SC BEFAC SRL, Rm.Vâlcea

Alunecãrile de teren sunt o cate-gorie de fenomene naturale de risc,care au avut loc în trecut ºi continuãºi în prezent pe tot globul, cu inten-sitãþi diferite, în funcþie de condiþiilenaturale locale. Ele definesc proce-sul de deplasare, miºcarea propriu-zisã a rocilor sau depozitelor de peversanþi. Prin apariþia bruscã ºineprevãzutã, prin pagubele maripricinuite centrelor populate ºi cãilorde comunicaþii, alunecãrile de terensunt incluse în categoria cataclis-melor naturale, alãturi de inundaþii ºicutremure.

Procesul de alunecare includetrei faze: faza pregãtitoare, dealunecare lentã, incipientã (proceseanteprag); alunecarea propriu-zisã(trecerea peste pragul geomorfo-logic) ºi stabilizarea naturalã (echili-brarea, procese postprag).

Elementele care definesc ºi des-criu o alunecare de teren, atât calita-tiv cât ºi cantitativ, sunt: treapta dedesprindere principalã, coronamen-tul sau fruntea alunecãrii, capul (vâr-ful) alunecãrii, terasa alunecãrii,flancul (stâng sau drept), piciorulalunecãrii, baza alunecãrii, suprafaþade rupere, corpul alunecãrii, fisurileºi crevasele.

În literatura de specialitate existãdiverse scheme de clasificare pentrualunecãri în funcþie de natura rocii,de cinematica miºcãrii, de vitezamiºcãrii, de morfologia ºi de tipulsuprafeþei de cedare; vârsta cedãrii.Dupã schema propusã de Zaruba ºiMencl, alunecarea prezentatã în

lucrare se încadreazã la alunecãride roci pelitice dupã suprafeþe pre-existente. Fenomenul constã înpierderea stabilitãþii depunerilorrecente de pantã, al cãror funda-ment este constituit din argilemarnoase, ºisturi argiloase, gresie.Dupã grosimea materialelordeplasate, alunecarea se înca-dreazã la alunecãri profunde: cu ogrosime de peste 3 m. Dupã gradulde activitate: alunecare activã aflatãîn plinã desfãºurare la momentulcercetãrii.

DATE GENERALEDescrierea zonei

Comuna Alunu este situatã înpartea de vest a judeþului Vâlcea, la80 km distanþã de municipiul Râm-nicu Vâlcea ºi la 60 km distanþã deTârgu Jiu, pe valea Olteþului, afluentde dreapta al râului Olt, ºi la 20 kmde Munþii Cãpãþânii (Carpaþii Meri-dionali). Relieful este deluros.

Caracterizarea geologicãºi geomorfologicã

a zonei de producere a alunecãriiLocalitatea Alunu Vâlcea se aflã

în zona Platformei Getice. PlatformaGeticã constituie o amplã zonã delu-roasã din sudul þãrii, care prezintã(nu peste tot) caractere piemontale.Limita perimetralã meridionalã: de laPleniþa, Radovanu, Craiova, con-tinuã spre Balº, la nord de Slatina,pânã la Piteºti, apoi pe un povârniºpus în evidenþã ºi de luncaArgeºului, pânã la Gãeºti. Pentrulimita de nord se aflã pe linia de con-tact cu Carpaþii Meridionali, în cadrul

acestuia individualizându-se, prinmiºcãri tectonice specifice, Sub-carpaþii Getici (V. Mihãilescu, 1969).Depunerea piemontalã lipseºte înapropiere de munþi, pe o fâºie relativlargã, de depuneri deltaice.

V. Tufescu propune, în 1966,separarea celor douã arii în Sub-carpaticã ºi de platformã. Limitaîntre acestea nu este, însã, evi-dentã. Numai pe alocuri se individu-alizeazã sub formã de cueste caredominã vãi subsecvente. Se exem-plificã cuesta Cioianei între Jiu ºi Gilort,cuesta Cernei, în sus de Lãdeºti, aLuncavãþului, a Topologului precumºi cea care þine de la sud de Curteade Argeº pânã la Gândeºti pe Dâm-boviþa.

Regiunea cuprinsã între limitelearãtate are relief neted, noþiunea depiemont se potriveºte doar pentruporþiunea cuprinsã între Olt (cel multOlteþ) ºi Dâmboviþa, unde cuverturapiemontanã este prezentã ºi chiarde grosime considerabilã în bazinulArgeºului. Miºcãrile de înãlþare aleCarpaþilor Meridionali ºi ale Subcar-paþilor au antrenat ºi aripa nordicã aacestei platforme, care depãºeºte500 m la vest de Olt, 600 m între Oltºi Argeº ºi peste 700 m între Argeºelºi Dâmboviþa (776 m în Dealul Perilor).Spre sud se apleacã treptat ajun-gând la 200 m la limita CâmpieiOltene.

Este alcãtuitã din formaþiunifoarte tinere (pliocene ºi cuater-nare). Platforma Geticã se diferenþi-azã ca altitudine, ca prezenþã orilipsã a cuverturii piemontane, cagrad de împãdurire etc.

Alunecarea de teren la care ne referim s-a produs în 2004, într-o perioadã cu cantitãþi însemnate de pre-cipitaþii, în cãtunul „Valea Lacurilor“, com. Alunu, jud. Vâlcea, în zona fostei cariere de exploatare a cãr-bunelui, închisã în prezent. În fosta carierã au fost depozitate cantitãþi apreciabile de pãmânt decopertatdin punctul actual de exploatare.

Zona cu alunecãri prezentatã se desfãºoarã în semicerc larg (de cca 500 m) sub platoul rest al PodiºuluiGetic, interfluviu Olteþ Amaradia. Sub acest platou se aflã orizonturile de cãrbune.


Denumirea de Getic, pentru ariade scufundare a cristalinului Carpaticde la vest de Dâmboviþa a fost datãde L. Mrazec, apoi denumirea a fostînsuºitã la începutul sec. XX de Mehe-dinþi ºi în 1941 de V. Mihãilescu.

Stratificaþia litologicã specificãPlatformei Getice este urmãtoarea:

• la suprafaþã, în apropiereamunþilor, depozite de pietriºuri gro-siere, în zona îndepãrtatã de lanþulmuntos (20-30 km), pietriºuri mijlocii,apoi mai la sud, nisipuri grosiere ºimedii, iar în partea finalã, înapropierea contactului cu zona decâmpie, nisipuri medii ºi fine.Grosimea depozitelor este descres-cãtoare începând cu limita de nord(50-60 m) a Platformei, apoi (40-50 m)la partea medianã ºi (10-40 m) lapartea finalã a Platformei Getice,spre câmpie. Depozitul grosier alPlatformei Getice stã pe depozitevechi argiloase stratificate tari, caresunt cutate înclinat spre sud-est. Îndepozitul grosier se acumuleazã apedin precipitaþii, care sunt cedate labaza depozitului pe suprafaþa argi-lelor, în zona de versanþi ai vãilor.

Aceste pânze de apã, infiltrateprin cuvertura formatã pe versanþiivãilor, produc alunecãri gravi-taþionale ale cuverturilor. Astfel dealunecãri sunt vizibile în judeþul Vâl-cea pe versanþii vãii Topolog, lapartea medianã a versanþilor de estºi vest ai râului Olt, de la munte pânãla Piatra Olt, pe versanþii vãii râurilorOtãsãu ºi Bistriþa, pe versanþii râuluiLuncavãþ, de la Vaideeni la Bãbeni,pe versanþii râului Cerna ºi versanþiiafluenþilor acesteia, Cerniºoara (încomunele Cerniºoara, Roeºti ºiLãdeºti), Aninoasa (în comunaStroeºti), pe versanþii râului Taraiaîntre Milostea ºi Slãveºti, pe ver-sanþii râului Olteþu, între cheiulOlteþului ºi comuna Laloºu, la ieºireadin judeþul Vâlcea.

Râurile au secþionat Platoul Geticcreând vãile descrise. În interfluviilerâurilor existã resturi ale Platformei

Getice care acumuleazã ape dinprecipitaþii ºi le cedeazã ca pânzesau izvoare concentrate.

Alunecarea din Valea LacurilorAlunu s-a produs pe versantul creatprin eroziunea depozitului grosier dePlatformã, sub acþiunea apei scursãde sub platou, cuvertura nisipoasãcurgând gravitaþional.

Descrierea zonei studiateZona numitã „Valea Lacurilor“,

comuna Alunu, jud Vâlcea seschiþeazã de la confluenþa cu râulOlteþ, spre vest, cãtre cariera deexploatare la zi a cãrbunelui Alunu.Axul vãii se aflã în pantã, iar valea,dupã ce merge pe primii 500 m pe

direcþia nord-vest, se îndreaptã sprevest ºi se terminã la marginea pla-toului rest al Podiºului Getic, interflu-viu Olteþ - Amaradia. De sub PlatoulGetic iese o pânzã de apã care sescurge cãtre Olteþ prin cuverturaexistentã în Valea Lacurilor. De-alungul timpului, pânza amintitã acreat în vale ochiuri de apã, prindeclanºarea unor deplasãri de terenlocale, de unde ºi denumirea ValeaLacurilor.

În anul 2004, în urma precipitaþii-lor abundente cãzute în zonã, ValeaLacurilor a fost cuprinsã de oalunecare ce a distrus drumul deacces în cariera ºi gospodãriile dinzonã (foto 1-6).

Foto 1 - 6. Aspecte din zona alunecãrii: 1. Valul de alunecare la partea medianã; 2. Alunecarea a distrusdrumul ºi va acþiona asupra stâlpului de beton; 3. Aspectul drumului de acces în carierã; 4. Buldozarele

modeleazã valul de alunecare; 5. Casã dãrâmatã de alunecare; 6. Valul de alunecare ºi roca de bazã,marnã, dezgolitã. Se poate observa stratificaþia terenului în râpa apãrutã.



Amplasamentul studiatdin punct de vedere geotehnicÎn zonã au fost executate mai

multe foraje geotehnice (cu recoltarede probe netulburate, analizate înlaborator). În continuare prezentãmstratificaþia în forajul F1 executat pealunecare în zona fostei cariere, lahaldã ºi forajul F2 executat aval deF1 la cca 150 m.

În forajele 1 ºi 2 au fost executatepenetrãri dinamice cu PDU. În dia-gramele de penetrare se observã ovariaþie a rezistenþei stratelor înfuncþie de adâncime ºi umiditate.Diagrama indicã rezistenþe mai miciîn F1 pânã la 4,30 m, iar în F2 în ori-zonturile (6) argilã moale ºi (8) nisipmoale, unde rezistenþa este slabã,fiind influenþatã de starea de umidi-tate a stratului. Planul de alunecareeste situat pe faþa marnei, careînclinã spre vale.

În foraje, apa a fost întâlnitã înstratul de praf argilos (3). Apaprovine de sub Platoul Getic, depo-zitul grosier, îmbibã materialul de

haldã de unde se infiltreazã uºorcãtre vale prin cuverturã. În F2 apase aflã în stratul de nisip. Dia-gramele Rd1F1 ºi Rd2F2 sunt pre-zentate în figura 3.

CONCLUZIICercetãrile geotehnice sunt impor-

tante pentru determinarea cauzeloralunecãrilor.

Din datele obþinute în teren, dincele deþinute în arhivã ºi cele exis-tente în literatura de specialitate arezultat cã alunecarea din ValeaLacurilor s-a datorat urmãtorilorfactori:

• constituþia litologicã a terenului.Stratele sunt alcãtuite litologic, înpreponderenþã, din pãmânturi active(NE0001/96). La secetã se împân-zesc de fisuri. Prin crãpãturi pãtrundeapa adânc în teren. În pachetulcuverturii spre bazã este intercalatun strat de nisip prin care se infil-treazã apa subteranã;

• stratele de la suprafaþã sunt dis-punse în pantã;

• scurgerea incorectã a apelor desuprafaþã. Apele de pe platou vin înzonã cu umpluturi de carierã, leîmbibã ºi acestea devin curgãtoaregravitaþional;

• existenþa semihaldei fostei cari-ere de cãrbuni care exercitã presiuniasupra stratelor din aval. Halda fiindpermanent umedã a exercitat pre-siune asupra cuverturii din ValeaLacurilor;

• suprafaþa terenului rãvãºitã reþi-ne apele de suprafaþã ºi le obligã sãpãtrundã în teren neavând posibili-tãþi de scurgere;

• stratele de la suprafaþã sunt dis-punse în pantã.

Pentru stoparea fenomenului s-aupropus o serie de mãsuri asfel încâtzona sã fie refãcutã, drumul sã fieredat accesului cãtre carierã:

• asigurarea scurgerii corecte aapelor de suprafaþã, drenarea apelorprovenite de sub platou ºi a celorinfiltrare în teren din precipitaþii;

Fig. 1: Plan de situaþie cu alunecarea

Fig. 2: Profil geologic între cele douã foraje

Tabelul 1: Stratificaþia întâlnitã în foraje


• modelarea suprafeþei terenului

în vederea scurgerii rapide a apelor

cãtre pârâul din apropiere;

• construirea de ºanþuri pereeate

pentru scurgerea apelor de suprafaþã;

• dren perpendicular pe alunecare

(între obârºia alunecãrii ºi frontul cel

mai avansat) pentru preluarea infil-

traþiilor din teren pânã la adâncimea

de 4,50 m. În zona fostei cariere

unde alunecarea s-a desfãºurat în

evantai, drenul va fi ramificat;

• pe alunecare vor fi plantaþi arbori

stabilizatori de teren, uºor crescãtori

(salcâm, sãlcie, plutã etc). Plantareade arbori vizeazã ºi zonele lateraleneafectate de alunecare pe ambelepãrþi ale alunecãrii.

BIBLIOGRAFIE1. STANCIU A., LUNGU Irina,

Fundaþii, Editura Tehnicã (2006);2. FLOREA M., Mecanica rocilor,

Editura Tehnicã, Bucureºti (1983);3. PÃUNESCU M, POP V.,

SILION T., Geotehnicã ºi fundaþii,Editura Didacticã ºi Pedagocicã,Bucureºti (1982);

4. FLOREA M., Alunecãri deteren ºi taluze, Editura Tehnicã,Bucureºti (1979);

5. ZARUBA Q, MENCL V.,Alunecãrile de teren ºi stabilizarealor, Editura Tehnicã, Bucureºti(1974);

6. MIHÃILESCU V., Geografiafizicã a României, Editura ªtiinþificã,Bucureºti (1969);

7. TUFESCU V., Subcarpaþii,Editura ªtiinþificã, Bucureºti (1966). �

Fig. 3

Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informaþi-ile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, de titlularticolului, dupã cuvinte cheie etc. Deasemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. arh. Romeo - ªtefan Beleaarh. Gabriel - Cosmin Ghelmegeanuprof. univ. dr. ing. Anatolie Marcuprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneidr. ing. Marian Badiuconf. univ. dr. ing. Doina Iofceaprof. univ. dr. ing. Ilie Rotunjanuprof. univ. dr. ing. Maria Lazãring. Alexandru Dobreav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

revista constructiilor nr 96 septembrie 2013

Documents