resurse catolice - istoria celor trei ave maria
TRANSCRIPT
Isto
ria
celo
r tre
i Av
e M
aria
De
abat
ele
J. O
livie
r,
După
o br
oşură
anon
imă,
195
0, e
d. N
-D d
e la
Ste
Tri
nité
Trad
ucer
e di
n fr
ance
ză,
după
„H
isto
ire d
es t
rois
Ave
Mar
ia”,
de
abat
ele
J. O
livie
r, du
pă o
broşu
ră a
noni
mă,
195
0, e
d. N
-D d
e la
Ste
Tr
inité
: ht
tp://
ww
w.sa
lve-
regi
na.c
om/H
isto
ire/L
es_t
rois
_Ave
_Mar
ia.h
tm
2
Isto
ria
celo
r tr
ei A
ve M
aria
De
abat
ele
J. O
livie
r,
După
o br
oşură
anon
imă,
195
0, e
d. N
-D d
e la
Ste
Tri
nité
Part
ea I
: Ist
oria
dev
oţiu
nii c
elor
trei
Ave
Mar
ia
I.
OR
IGIN
ILE
AC
EST
EI D
EV
OT
IUN
I
FU
ND
AM
ENTE
LE T
EOLO
GIC
E
D
acă
dorim
să
află
m o
rigin
ile a
cest
ei d
evoţ
iuni
, în
ace
laşi
tim
p si
mplă şi
sub
limă,
a c
elor
trei
Buc
ură-
te M
arie
, tre
buie
să
pătru
ndem
în
pro
funz
imea
mis
teru
lui P
reas
finte
i Tre
imi.
D
in v
eşni
cie
cele
trei
Per
soan
e di
vine
s-a
u bu
cura
t să
o pr
edes
tinez
e pe
Mar
ia, c
apod
oper
a Lo
r pre
fera
tă.
U
n au
tor p
ios
ne re
prez
intă
ace
ste
trei P
erso
ane
prea
sfin
te s
alut
ând-
o, r
ând
pe r
ând,
pe
Feci
oara
Mar
ia.
El s
pune
ast
fel:
„Ave
, es
te
cuvâ
ntul
Tatăl
ui, u
imit,
dacă
pute
m s
pune
, şi
încâ
ntat
de
frum
useţ
ea
oper
ei S
ale.
... -
A
ve,
este
cuv
ântu
l Fi
ului
, al
Cuv
ântu
lui
veşn
ic,
înţe
lepc
iune
a şi
inte
ligenţa
Tatăl
ui, o
glin
dă p
erfe
ctă
a fr
umus
eţii
Sale
de
săvâ
rşite
, sp
lend
oare
ete
rnă
a lu
min
ii Sa
le v
eşni
ce...
Ave
, es
te
cuvâ
ntul
D
uhul
ui
Sfân
t: A
ve,
Soţia
m
ea
inco
mpa
rabi
lă,
unic
a,
frum
oasa
, al
easă
în
tre
toat
e fii
cele
om
ului
, sf
inţită
în
plan
urile
m
ilost
iviri
i ete
rne,
pro
teja
tă d
e gr
ija d
ivină
a Ta
t ălu
i şi a
Fiu
lui, şi
de
gelo
asa
mea
pre
dile
cţie
...”
[1]
A
poi,
acel
aşi
auto
r, ne
ara
tă c
orur
ile î
nger
eşti
form
ând
un e
cou
al
aces
tui t
riplu
, div
in s
alut
: „Şi
ace
st A
ve ro
stit,
mod
ulat
, cân
tat î
n sâ
nul
prea
sfin
tei
indi
vizi
bile
Tre
imi,
s-a
revă
rsat
din
Cer
, pr
ecum
ape
le
supr
aabu
nden
te a
le L
ui D
umne
zeu,
şi
toat
e ec
ouril
e Pa
radi
sulu
i le
re
petă
.”[2
] *
*
*
D
in î
naltu
l C
erur
ilor,
aces
t tri
plu
Ave
cob
oară
pe
păm
ânt,
adus
de
arha
nghe
lul G
abrie
l, la
cea
mai
um
ilă ş
i mai
per
fectă
dint
re c
reat
uri.
Sfân
tul
Gab
riel
se
prez
intă
M
arie
i ca
am
basa
doru
l, „t
rimis
ul
Dom
nulu
i, m
issu
s a
Deo
”. E
l vor
beşt
e de
ci în
num
ele
lui D
umne
zeu,
ad
ică
în n
umel
e ce
lor
trei
Per
soan
e di
vine
: Ta
tăl,
Fiul
şi
Duh
ul
Sfân
t. Sa
lutu
l său
, Ave
-le, e
ste
astfe
l trip
lu.[3
]
În p
lus,
stud
iind
Salu
tare
a în
gere
ască
, gă
sim
o t
riplă
laudă
în
cins
tea
Mar
iei.
Cel
estu
l am
basa
dor
se e
xprim
ă în
ter
men
ii ur
măt
ori:
„Te
salu
t, C
EA P
LINĂ
DE
HA
R, -
DO
MN
UL
ESTE
CU
TIN
E –
tu
eşti
BIN
ECU
VÂ
NTA
TĂ Î
NTR
E TO
ATE
FEM
EILE
: A
ve,
grat
ia
plen
a, -
Dom
inus
tecu
m, -
ben
edic
ta tu
in m
ulie
ribu
s. ”
În
fiec
are
din
aces
te tr
ei la
ude,
put
em d
esco
peri
o le
gătu
ră s
peci
ală,
im
edia
tă, c
u fie
care
din
tre P
erso
anel
e di
vine
: cu
Dum
neze
u Ta
tăl,
care
a
copl
eşit-
o pe
Fiic
a Sa
iub
ită c
u to
ate
haru
rile
, di
n m
omen
tul
Nep
rihăn
itei Z
ămis
liri –
cu
Dum
neze
u Fi
ul, C
ărui
a îi
va d
even
i Mam
ă:
Dom
inus
tecu
m; -
cu
Dum
neze
u D
uhul
Sfâ
nt, c
are
a îm
bogăţit
div
ina
Sa S
oţie
cu
cele
mai
abu
nden
te b
inec
uvân
tări,
prin
car
e M
aria
a f
ost
ridic
ată
mai
pre
sus
de t
oate
fem
eile
şi
de t
oate
cel
elal
te c
reat
uri
cura
te.
Pu
tem
dec
i spu
ne că
Ave
-le a
rhan
ghel
ului
Gab
riel e
chiv
alea
ză a
trei
, pe
ntru
că
l-a p
ronu
nţat
în n
umel
e fie
căre
i din
cel
e tre
i Per
soan
e di
vine
. Ia
tă u
na d
intre
orig
ini şi
una
din
prim
ele
baze
ale
sfin
tei
noas
tre
devoţiu
ni,
care
ne-
o ar
ată
pe S
fânt
a M
aria
str
âns
lega
tă d
e fie
care
di
n ce
le tr
ei P
erso
ane
ale
prea
sfin
tei T
reim
i. [1
] „A
VE,
Sal
utat
ions
à M
arie
Imm
acul
ée”,
de
Aba
tele
J. S
aget
te, c
ap. I
. [2
] Ide
m.
[3] «
Put
em c
oncl
uzio
na fă
ră e
roar
e că
nic
i una
din
Per
soan
ele
divi
ne n
u es
te li
psită
de
salu
tul a
dus d
e În
ger F
ecio
arei
Mar
ia ;
dim
potri
vă, t
oate
trei
l-au
repe
tat î
mpr
eună
şi
car
e m
ai d
e ca
re …
(C
f. „l
’Eva
ngile
du
Pate
r et
de
l’Ave
”, p
. 27,
de
cano
nicu
l Q
uiév
reux
).
*
*
*
3
B
AZA
ISTO
RICĂ
B
azân
du-n
e pe
da
te
isto
rice
şi
pe
pioa
sele
re
velaţii
fă
cute
V
ener
abile
i M
aria
de
Agr
éda,
în
lucr
area
sa
„Cet
atea
mis
tică”
, su
ntem
îndr
eptăţiţ
i să
conc
luzi
onăm
că
cele
Tre
i Ave
Mar
ia tr
ebui
au
să s
e pr
actic
e di
n tim
puri
le a
post
olic
e, m
ai a
les
după
glo
rioas
a Înălţa
re la
Cer
a S
finte
i Fec
ioar
e.
Ia
tă c
e sp
une
Ven
erab
ila M
aria
de
Agr
éda,
în
„Cet
atea
mis
tică”
, în
drăg
ită d
e D
om G
uéra
nger
: „Sf
ântu
l Pet
ru ş
i Sfâ
ntul
Ioan
, int
rând
în
mic
uţa
cape
lă u
nde
era
aşez
at c
orpu
l fără
viaţă
al F
ecio
arei
Imac
ulat
e,
pe u
n pa
t de
ono
are,
văz
ură
o lu
mină
pute
rnică
care
o î
nvăl
uia,
şi
auzi
ră m
uzic
a ce
lestă
a în
geril
or c
are
cânt
au[4
] : „A
ve M
aria
, gra
tia
plen
a, D
omin
us te
cum
.” ”
Şi
, alţi
înge
ri sp
unea
u, d
upă
fieca
re A
ve M
aria
repe
tată
de
trei
ori
: „F
ecio
ară
înai
nte
de d
ivin
a naşt
ere,
- F
ecio
ară
în t
impu
l di
vine
i naşt
eri,
- Fec
ioară
după
div
ina
naşt
ere”
. Şi,
din
acel
mom
ent,
cont
inuă
V
ener
abilu
l, m
ai m
ulţi
cred
inci
oşi
ai B
iser
icii
prim
are
se r
ugau
cu
evla
vie
aces
t div
in e
logi
u în
cin
stea
pre
acur
atei
Mar
ia; d
in a
cel t
imp,
a
ajun
s, pr
in tr
adiţi
e, p
ână
la n
oi, c
are-
l cun
oaşt
em, ş
i sfâ
nta
Bis
erică
îl co
nfirm
ă.[5
]
Rec
unoaşt
em
limpe
de
aici
ob
icei
ul
celo
r Tr
ei
Ave
M
aria
, re
com
anda
t pe
ntru
a o
bţin
e, p
rin t
ripla
fec
iorie
a M
arie
i, o
perf
ectă
pu
ritat
e a
sufle
tulu
i, a
inim
ii şi
a tr
upul
ui. A
ceas
tă d
evoţ
iune
, pe
care
B
iser
ica
a ap
roba
t-o şi
i-a
conf
erit
indu
lgenţe
, est
e şi
acu
m, î
n an
umite
fo
rme,
foar
te ră
spân
dită
în S
pani
a, p
atria
Ven
erab
ilei M
aria
d’A
gréd
a.
A
stfe
l, du
pă c
um r
elat
ează
ace
astă
sfâ
nta
fran
cisc
ană,
cun
oscu
tă în
to
ată
Span
ia se
c. X
VII
, pio
asa
noas
tră d
evoţ
iune
ar f
i una
din
cel
e m
ai
vech
i în
Bis
erică,
înto
rcân
du-n
e pâ
nă în
tim
puril
e ap
osto
lice.
La c
onci
liul d
in C
lerm
ont,
din
1095
, sub
con
duce
rea
pape
i Urb
an a
l II
-lea,
cel
e Tr
ei A
ve M
aria
au
fost
reco
man
date
în m
od sp
ecia
l tut
uror
cr
edin
cioş
ilor
pent
ru s
ucce
sul
cruc
iade
i. D
in F
ranţ
a, a
cest
obi
cei
s-a
întin
s puţ
in c
âte
puţin
în to
ată
lum
ea.
„
Mai
mulţi
sfinţi
din
Evul
Med
iu, s
pune
R. P
. Pie
l de
Chu
rche
ville
- M
aris
t, au
cun
oscu
t de
voţiu
nea
celo
r T
rei
Ave
Mar
ia;
Sf.
Bru
no
(103
0-11
01)
a in
stitu
it pr
obab
il la
căl
ugăr
ii ce
rtozi
ni (
Cha
rtreu
x),
obic
eiul
de
a le
reci
ta în
fiec
are
zi d
imin
eaţa
dev
rem
e. D
e fa
pt, a
depţ
ii
Sf. B
runo
spu
neau
cu
certi
tudi
ne c
ele
trei A
ve, î
nain
tea
epoc
ii în
car
e pa
pa P
ius
al V
-lea
a re
vizu
it br
evia
rul
rom
an;
dar,
Litu
rghi
a la
ce
rtozi
ni, d
upă
cum
ş tim
, nu
s-a
mod
ifica
t nic
ioda
tă”
În
alte
mănăs
tiri,
trebu
iau
spus
e în
aint
e şi
după
rugă
ciun
ea d
e no
apte
. Ast
fel,
pres
cripţii
le d
in B
ursf
eld
(sec
. XII
I) re
com
anda
u de
trei
or
i Sa
luta
rea
înge
reas
că „
înai
nte
de a
pusu
l So
arel
ui”,
şi
acea
sta
„cu
capu
l gol
, cor
pul p
rost
erna
t, sa
u ce
l puţ
in în
clin
at”.
Acl
aşi m
anus
cris
m
enţio
nează
ca a
ceas
tă p
ract
ică
era
în v
igoa
re în
vec
hile
mănăs
tiri d
in
Gal
ia: „
Idem
prœ
stab
ant i
n G
allia
nos
tri C
asal
ini”
. În
sfârşi
t, du
pă
term
inar
ea
rugă
ciun
ilor
mat
inal
e,
pres
cripţii
le
din
Bur
sfel
d re
com
andă
încă
o da
tă c
a toţi
să s
pună
, în
gen
unch
i, de
tre
i or
i, Sa
luta
rea
înge
reas
că î
nain
te d
e a
se r
etra
ge.
În a
lte părţi,
se
reci
tau
după
mat
ineu
şi d
upă
vesp
ere.
C
ele
Trei
Ave
Mar
ia,
sub
o fo
rmă
sau
alta
, er
au d
eci
foar
te
răsp
ândi
te, c
ând
Sfân
ta F
ecio
ară,
în b
unăt
atea
sa
plină
de m
ilă p
entru
no
i, i l
e-a
reve
lat î
n m
od s
peci
al m
arei
sfin
te M
echt
ilda.
Vom
rela
ta în
în
tregi
me
acea
stă
reve
laţie
, fiin
dcă
ea în
vaţă
sfâ
nta
devoţiu
ne a
cel
or
Trei
Ave
Mar
ia, aşa
cum
ni s
e pa
re p
otriv
it s-
o fa
cem
cun
oscu
tă.
[4] A
ceas
tă m
uzică
cere
ască
a d
urat
trei
zile
, după
spus
ele
Sf. I
oan
Dam
asch
in.
[5] C
etat
ea m
istică,
par
tea
a tre
ia, c
arte
a V
III,
cap.
XX
, n° 7
47.
II. R
EV
EL
AR
EA
CE
LO
R T
RE
I « A
VE
MA
RIA
»
SFIN
TE
I ME
CH
TIL
DA
C
U P
RO
MIS
IUN
EA
UN
EI M
OR
TI B
UN
E
Sf
ânta
Mec
htild
a, f
ecio
ară
din
ordi
nul
Sf.
Ben
edic
t, pr
iete
nă ş
i di
scip
ol a
l mar
ei sf
inte
Ger
truda
, est
e cu
nosc
ută şi
ea
pent
ru re
velaţii
le
divi
ne c
u ca
re a
fost
bin
ecuv
ânta
tă. E
a a
trăit
în a
dou
a ju
măt
ate
a se
c.
XII
I (1
241-
1297
). R
evel
aţiil
e sa
le s
unt
cons
emna
te î
ntr-
o fr
umoa
să
carte
intit
ulată
„Car
tea
Har
ului
deo
sebi
t”. A
ceea
des
pre
cele
trei
Ave
M
aria
se găs
eşte
la c
apito
lul X
LVII
al p
rimei
părţi.
4
V
om d
a ai
ci o
nouă
tradu
cere
, câ
t de
lite
rară
pos
ibil,
a a
cest
ei
reve
laţii
, după
ediţi
a la
tină
a fr
aţilo
r Ben
edic
tini.
„D
E R
ECIT
AT
TREI
AV
E M
AR
IA,
PRIN
CA
RE
FIEC
AR
E PO
ATE
AV
EA A
JUTO
RU
L G
LOR
IOA
SEI F
ECIO
AR
E M
AR
IA, Î
N
CEA
SUL
MO
RŢI
I.”
„
În ti
mp
ce S
f. M
echt
ilda
se ru
ga S
f. Fe
cioa
re p
entru
a-i
fi alăt
uri î
n ce
asul
morţii
sal
e, ”
O v
oi f
ace
SIG
UR
, ho
c U
TIQ
UE
fac
iam
”,
răsp
unse
Sf.
Feci
oară
; dar
dor
esc
ca tu
să
reciţi,
în fi
ecar
e zi
, tre
i Ave
M
aria
.”
„
Prin
prim
a ve
i ce
re c
a, -
pre
cum
Dum
neze
u Ta
tăl,
prin
măr
eţia
ge
nero
zităţii
sal
e at
ot-p
uter
nice
, a e
xalta
t su
fletu
l m
eu p
e un
tro
n de
sl
avă
fără
ega
l, aş
a în
cât d
upă
El s
unt c
ea m
ai p
uter
nică
în C
er ş
i pe
Păm
ânt,
astfe
l îţi
voi f
i ală
turi
în c
easu
l morţii
, pen
tru a
-ţi d
a pu
tere
, şi
a al
unga
dep
arte
de
tine
oric
e ră
u”.
„
Prin
a d
oua
Ave
Mar
ia, v
ei c
ere
ca, -
pre
cum
Fiu
l lui
Dum
neze
u pr
in c
omor
ile n
emăr
gini
tei
Sale
înţ
elep
ciun
i m
-a î
mpo
dobi
t în
mod
m
inun
at c
u şt
iinţă
şi
inte
ligenţă
înt
r-aş
a măs
ura
încâ
t mă
bucu
r de
cu
noaş
tere
a Pr
eafe
ricite
i Tre
imi
mai
mul
t de
cât t
oţi s
finţii
împr
eună
, şi
, ca
un s
oare
stră
luci
tor,
lum
inez
tot C
erul
de
stră
luci
rea
cu c
are
m-a
în
frum
useţ
at,
- as
tfel
te v
oi a
juta
în
ceas
ul m
orţii
, pe
ntru
a u
mpl
e su
fletu
l tău
de
stră
luci
rea
cred
inţe
i şi a
ade
văra
tei î
nţel
epci
uni,
pent
ru
a nu
ţi se
întu
neca
cre
dinţ
a de
tene
brel
e ig
nora
nţei
şi a
le g
reşe
lii.”
„Pr
in a
tre
ia A
ve M
aria
vei
cer
e ca
, -
prec
um D
uhul
Sfâ
nt m
-a
umpl
ut c
u de
săvâ
rşire
de
blân
deţe
a dr
agos
tei S
ale şi
m-a
făcu
t atâ
t de
bine
voito
are şi
iubi
toar
e în
cât,
după
Dum
neze
u, s
unt c
ea m
ai b
lândă şi
m
ai m
iloasă
- as
tfel
să-ţi
fiu
apr
oape
în
ceas
ul m
orţii
, um
plân
du-ţi
su
fletu
l de
o d
rago
ste
divi
nă a
tât
de s
uavă
, în
cât
oric
e su
ferinţă
şi
amărăc
iune
a m
orţii
să ţi
se sc
him
be în
del
icii[6
] ”
A
ceas
ta e
ste
reve
laţia
des
pre
cele
Tre
i Ave
Mar
ia fă
cută
de
Reg
ina
Cer
ului
, cu
pro
mis
iune
a un
ei m
orţi
bune
pen
tru a
ceia
car
e-i
vor
fi fid
eli î
n to
ate
zile
le. D
e fa
pt, c
hiar
dacă
prom
isiu
nea
a fo
st făc
ută
Sf.
Mec
htild
a ea
se
aplică
tutu
ror
acel
ora
care
vor
fol
osi
acel
aşi
mijl
oc
reco
man
dat
de M
aica
Dom
nulu
i pe
ntru
a o
bţin
e o
moa
rte b
ună,
pr
ecum
o a
rată
şi
titlu
l ca
pito
lulu
i. Te
xtul
lat
in e
ste
chia
r m
ai
cate
goric
, căc
i cel
e Tr
ei A
ve M
aria
sunt
dat
e ca
un
mijl
oc e
ficac
e de
a
obţin
e ha
rul s
upre
m a
l morţii
bun
e, p
entr
u fie
care
în p
artic
ular
. „D
e tr
ibus
A
ve
Mar
ia
dice
ndis
, PE
R
QU
Æ
POSS
IS
glor
iosa
m
Vir
gine
m M
aria
m h
aber
e pr
œse
ntem
in f
ine
vitæ
.” D
e al
tfel,
vom
ve
dea
în c
ontin
uare
că
sfinţii
, în
spe
cial
sfâ
ntul
Leo
nard
de
Porto
M
auriz
io şi
Sf.
Alp
hons
e de
Lig
uori,
îl in
terp
rete
ază
în a
cest
fel.
O a
ltă re
mar
că im
porta
ntă,
pro
veni
nd d
e la
eru
diţii
Ben
edic
tini,
este
că
mar
ea s
fântă
Ger
truda
ar
fi co
ntrib
uit
în m
are
parte
la
reda
ctar
ea
Cărţii
Har
ului
Spe
cial
, după
măr
turii
le p
riete
nei ş
i con
fiden
tei s
ale,
ce
ea c
e dă
cărţii
un
pres
tigiu
mai
mar
e.
Sf
ânta
Ger
truda
cun
oşte
a de
ci c
ele
Trei
Ave
Mar
ia. E
a în
săşi
a a
vut
mai
mul
te r
evel
aţii
desp
re m
arile
trei
priv
ilegi
i ale
Mar
iei N
eprihăn
it Ză
mis
lite:
Put
ere,
Înţ
elep
ciun
e, M
ilă,
- om
agia
te d
e ce
le T
rei
Ave
M
aria
, cum
ara
tă p
rima
reve
laţie
făcu
tă S
f. M
echt
ilda.
În o
rice
caz,
sfâ
nta
noas
tră d
evoţ
iune
, dat
orită
cărţii
Sf.
Mec
htild
a,
care
s-a
difu
zat r
eped
e în
mul
te e
xem
plar
e, s
-a răs
pând
it di
n ce
în c
e m
ai m
ult î
n mănăs
tiri, şi
de
acol
o pr
intre
cre
dinc
ioşi
.
Ace
astă
rugăc
iune
, rev
elată
de P
reas
fânt
a Fe
cioa
ră a
re a
stfe
l sco
pul
de a
pre
aslă
vi c
ele
trei m
ari p
rivile
gii -
Put
ere,
Înţ
elep
ciun
e şi
Milă
, ca
re i-
au fo
st dăr
uite
de
cele
Tre
i Per
soan
e di
vine
, şi î
n m
od s
peci
al d
e a
obţin
e m
arel
e ha
r al p
erse
vere
nţei
fina
le s
au a
l morţii
bun
e, c
el m
ai
trebu
inci
os d
intre
toat
e ha
ruril
e.
Chi
ar d
acă
exis
tă ş
i al
te f
elur
i de
a r
ecita
cel
e Tr
ei A
ve M
aria
, -
căci
ace
astă
pra
ctică
a av
ut f
orm
e nu
mer
oase
şi v
aria
te –
pe
acee
a a
sfin
tei M
echt
ilda
mer
ită s
-o p
refe
răm
. Fără
îndo
ială
, cel
elal
te m
etod
e ca
re c
uprin
d Tr
ei A
ve M
aria
, sun
t toa
te b
une şi
sfin
te, c
u sc
opur
ile lo
r pa
rticu
lare
, dar
cea
pe
care
o r
ecom
andă
m, d
upă
Sf. M
echt
ilda şi
Sf.
Ger
truda
, a fo
st a
dusă
din
Cer
de
cătr
e Pr
eafe
rici
ta F
ecio
ară
însăşi
, şi
dăr
uită
de
Mai
ca D
omnu
lui c
a un
mijl
oc a
les d
e ea
pen
tru
a obţin
e ha
rul s
upre
m a
l morţii
bun
e. D
e al
tfel,
nici
o a
ltă ru
găci
une
nu e
ste
dire
ct l
egată
de p
reas
lăvi
rea
Mai
cii
Dom
nulu
i în
rap
ort
cu c
ele
trei
Pers
oane
ale
Pre
asfin
tei T
reim
i.
[6] C
arte
a H
arul
ui s
peci
al s
au R
evel
aţiil
e sf
inte
i Mec
htild
a tra
duse
după
ediţi
a la
tină
a Pă
rinţil
or B
ened
ictin
i de
Sole
smes
, pp.
159
, 160
.
5
III.
DE
VOŢ
IUN
EA
ŞI Î
NVĂŢĂ
TU
RA
SFI
NŢ
ILO
R
DE
LA
SF.
ME
CH
TIL
DA
PÂ
NĂ
ÎN Z
ILE
LE
NO
AST
RE
N
umer
oşi
sfinţi
şi
pers
oane
fo
arte
cu
nosc
ute
au
prac
ticat
şi
re
com
anda
t bi
nefă
căto
area
dev
oţiu
ne a
cel
or T
rei
Ave
Mar
ia,
după
ex
empl
ul S
f. M
echt
ilda şi
al S
f. G
ertru
da. P
utem
da
aici
doa
r câ
teva
ex
empl
e.
Un
cuno
scut
dis
cipo
l al S
f. Fr
anci
sc, D
octo
rul î
nger
esc,
SFÂ
NTU
L B
ON
AV
ENTU
RA
, de
veni
t şe
ful
Ord
inul
ui,
dădu
, la
A
duna
rea
gene
rală
ţin
ută
la P
isa
în 1
262,
o d
ispo
ziţie
con
form
căr
eia
„Fraţii
M
iner
i (sa
u Fr
anci
scan
i) să
înde
mne
pop
orul
s-o
acl
ame
pe P
reas
fânt
a Fe
cioa
ră M
aria
, M
ama
lui
Isus
, pr
in T
rei
Ave
Mar
ia,
la s
unet
ul
clop
otul
ui c
are
se a
ude
după
Ves
pere
, deo
arec
e, d
upă
tradiţie
, ace
asta
es
te o
ra c
ând
ea a
fost
salu
tată
de
Înge
r”.
Ace
st o
bice
i, ab
solu
t di
stin
ct l
a în
cepu
t de
Ang
elus
, ca
re n
u ex
ista
în
că, s
-a c
onfu
ndat
puţ
in c
âte
puţin
cu
el.
C
ele
Trei
Ave
Mar
ia, p
ropo
vădu
ite d
e Sf
. Bon
aven
tura
, şi
de a
lţi
câţiv
a sf
inţi,
în s
peci
al S
f. Le
onar
d de
Por
to M
auriz
io, a
u de
veni
t dec
i o
DEV
OŢI
UN
E FR
AN
CIS
CA
NĂ
. De
asem
enea
, Ord
inul
Sf.
Fran
cisc
s-
a ev
idenţia
t, în
ace
laşi
tim
p, p
rin z
elul
căt
re sf
ânta
noa
stră
rugă
ciun
e.
Ast
fel,
în z
orii
seco
lulu
i XV
, o re
găsi
m p
e m
area
Sfâ
ntă
CO
LETT
E D
E C
OR
BIE
(13
80-1
447)
, ilu
stra
ref
orm
atoa
re f
ranc
isca
nă,
care
le
înde
mna
pe
mai
cile
ord
inul
ui S
f. C
lara
să
reci
te c
ele
Trei
Ave
Mar
ia,
ca re
med
iu şi
ant
idot
împo
triva
cel
or tr
ei c
oncu
pisc
enţe
ale
lum
ii.
Sfân
ta Io
ana
d’Ar
c, c
onte
mpo
rană
a S
f. C
olet
te (1
412-
1431
) ave
a şi
ea
cea
mai
mar
e ev
lavi
e sp
re c
eea
ce s
e nu
mea
Ave
Mar
ia,
care
a
deve
nit
rugă
ciun
ea n
oast
ră A
ngel
us a
ctua
lă, şi
car
e pe
atu
nci
era
form
ată
doar
din
trei
Ave
Mar
ia.
Trei
sec
ole
mai
târz
iu trăi
a Sf
. Ios
if al
Cru
cii,
fran
cisc
an (
+ 17
34).
Ace
st s
fânt
a c
unos
cut,
prin
reve
laţie
, că
un s
tude
nt e
clez
iast
ic s
ufer
ea
de p
uter
nice
dur
eri
de c
ap f
iindcă
negl
ija r
ecita
rea
celo
r Tr
ei A
ve
Mar
ia. L
-a v
inde
cat,
punâ
ndu-
l să
prom
ită că
nu le
va
mai
neg
lija.
O
rdin
ul D
omin
ican
, ca
re a
re m
ai a
les
mis
iune
a de
a p
ropo
vădu
i sf
ântu
l R
ozar
iu,
n-a
fost
nic
i el
stră
in d
e ac
eastă
sfân
tă d
evoţ
iune
. D
ouă
sfin
te căl
ugăr
iţe d
omin
ican
e au
prim
it re
velaţii
spe
cial
e în
le
gătu
ră c
u ac
est s
ubie
ct.
Părin
tele
Ign
ace
de C
arna
go, c
apuc
in d
in s
ec. X
VII
I, re
late
ază
într-
un m
ic t
rata
t de
spre
cel
e Tr
ei A
ve M
aria
, o
pove
stire
a u
nui
pr.
Hip
poly
te, d
omin
ican
, după
care
: „Pr
easf
ânta
Fec
ioară
i-a c
erut
, înt
r-o
reve
laţie
, une
i sfin
te căl
ugăr
iţe d
omin
ican
e, V
ener
abila
FR
AN
ÇO
ISE
VA
CC
HIN
A,
să s
pună
în
fieca
re z
i tre
i A
ve M
aria
, pe
ntru
a:
1)
răm
âne
mer
eu c
onsa
crată
cultu
lui ş
i fun
cţie
i ei;
2) e
vita
oric
e pă
cat;
3)
face
, în
toat
e, sf
ânta
voi
nţă
a D
omnu
lui.”
C
eala
ltă s
fântă
călu
găriţă
dom
inic
ană,
Ven
erab
ila M
aică
MA
RIA
V
ILLA
NI,
dece
dată
în
star
e de
sfinţe
nie
în 1
670
la N
apol
i, av
ea o
ev
lavi
e de
oseb
ită p
entru
cel
e Tr
ei A
ve M
aria
; ea
se
ruga
în
spec
ial
pent
ru a
ofe
ri In
ima
Mar
iei p
reas
finte
i Ini
mi a
lui I
sus,
Inim
a lu
i Isu
s sf
inte
i Ini
mi a
Mar
iei, şi
pro
pria
inimă
Inim
ii lu
i Isu
s şi
a M
arie
i. În
tr-o
zi d
e Înălţa
re,
în t
imp
ce s
fânt
a m
aică
rec
ita a
stfe
l ce
le T
rei
Ave
M
aria
, M
aica
Dom
nulu
i i-a
apă
rut
spun
ându
-i cu
vint
ele
următ
oare
: „N
u nu
mai
că
vei
obţin
e, p
rin a
cest
mijl
oc, t
ot c
e ve
i ce
re, d
ar m
ai
mul
t, îţi
pro
mit
că v
oi f
i pr
otec
toar
ea a
leasă
în v
iaţă
şi
moa
rte,
a ac
elor
a ca
re, c
a şi
tine
, vor
pra
ctic
a ac
este
rugă
ciun
i. Îi
voi e
liber
a de
or
ice
peric
ol in
terio
r sa
u ex
terio
r şi
-i vo
i fac
e să
sim
tă a
juto
rul m
eu,
care
va
fi m
ereu
gat
a să
le ră
spun
dă.”
Ace
astă
re
velaţie
es
te
cita
tă
într-
un
Trat
at
al
devoţiu
nii şi
ru
găci
unilo
r că
tre
Sfân
ta F
ecio
ară
de S
f. IO
AN
EU
DES
, al
t sf
ânt
înfo
cat a
post
ol a
l cel
or T
rei A
ve M
aria
.
Sf
ântu
l G
RIG
NIO
N
DE
MO
NTF
OR
T, u
nul
din
cei
mai
mar
i de
votaţi
Prea
sfin
tei F
ecio
are,
rec
ita c
ele
Trei
Ave
Mar
ia în
aint
e de
a
înce
pe
Roz
ariu
l, pr
actică
astă
zi
adop
tată
pe
ste
tot.
În
plus
, el
m
enţio
nează
de m
ai m
ulte
ori,
cel
e tre
i m
ari
priv
ilegi
i al
e Sf
inte
i
6
Feci
oare
: Put
ere,
Înţe
lepc
iune
, Milă
, cin
stite
de
cele
Tre
i Ave
Mar
ia.
Sfân
tul
STA
NIS
LAU
KO
STK
A r
ecita
în
fieca
re z
i, di
min
eaţa
şi
sear
a, c
ele
Trei
Ave
Mar
ia, c
u faţa
spr
e un
fai
mos
san
ctua
r al
Mai
cii
Dom
nulu
i.
U
n al
t fiu
al c
eleb
rilor
iezu
iţi, S
AIN
T IO
AN
BER
CH
MA
NS,
rec
ita
în fi
ecar
e zi
trei
Ave
Mar
ia, m
ai a
les
sear
a, în
aint
e de
odi
hnă,
pen
tru a
se
încr
edinţa
, pe
timpu
l nopţii
, pro
tecţ
iei R
egin
ei C
erul
ui.
Aju
ngem
, fără
a m
ai zăb
ovi,
la c
ei d
oi m
ari p
rom
otor
i ai c
elor
Tre
i A
ve M
aria
.
Cro
nolo
gic,
prim
ul e
ste
Sf.
LEO
NA
RD
DE
POR
TO M
AU
RIZ
IO,
fran
cisc
an, u
nul d
in c
ei m
ai f
aim
oşi m
isio
nari
ai ti
mpu
rilor
mod
erne
(1
676-
1751
) şi c
are
a fo
st a
les P
atro
nul M
isio
naril
or. T
imp
de p
este
50
de a
ni, a
par
curs
apr
oape
toată
Italia
, şi C
orsi
ca, c
are
era
pe a
tunc
i a
Italie
i. În
toa
te m
isiu
nile
lui
, ca
şi
în cărţil
e de
dev
oţiu
ni,
insi
stă
frec
vent
asu
pra
celo
r Tr
ei A
ve M
aria
, sp
re a
fi
reci
tate
cu
evla
vie
dim
ineaţa
şi se
ara.
Îi plăc
ea să
repe
te n
eobo
sit u
rmăt
oare
a lo
zincă:
- „În
toat
e zi
lele
, sea
ra şi
dim
ineaţa
– A
tenţ
ie !
toată
lum
ea, căc
i est
e fo
arte
impo
rtant
, - to
ate
zile
le, s
eara
şi d
imin
eaţa
, rug
aţi-vă
Trei
Ave
M
aria
, în
cins
tea
Nep
rihăn
itei Z
ămis
liri;
faceţi
apoi
un
act d
e că
inţă
, cu
pro
pune
rea
tare
de
a nu
mai
păcăt
ui. O
h! c
e sf
ânt o
bice
i de
evla
vie!
Es
te u
n m
ijloc
foar
te e
ficac
e de
a vă
asig
ura
mân
tuir
ea.”
El sc
ria u
nui căl
ugăr
:
- „S
uger
aţi,
părin
te, l
a toţi
pe c
are-
i ve
deţi,
să
spună,
dim
ineaţa
şi
sear
a, c
ele
Trei
Ave
Mar
ia,
pe c
are
le-a
m r
ecom
anda
t, în
cin
stea
N
eprihăn
itei
Zăm
islir
i şi
pen
tru a
mulţu
mi
Prea
sfin
tei
Trei
mi
pent
ru
toat
e da
ruril
e fă
cute
mar
ii no
astre
Reg
ine;
să fa
că a
poi u
n ac
t de
căinţă
as
upra
păc
atel
or să
vârş
ite, c
u o
fermă
prop
uner
e de
a n
u m
ai păcăt
ui.”
Să
-l m
enţio
năm
acu
m p
e Sf
. A
LPH
ON
SE D
E LI
GU
OR
I, m
arel
e D
octo
r al
tim
puril
or m
oder
ne, c
are
era,
îm
preu
nă c
u Sf
. Leo
nard
de
Porto
Mau
rizio
, unu
l din
cei
mai
înflă
căraţi
apos
toli
ai c
elor
Tre
i Ave
M
aria
, şi
care
mer
ită să
fie n
umit
Doc
tor,
căci
, prin
pric
eper
ea s
a, a
fixat
mod
ul d
e a
ne r
uga,
şi
a st
abili
t, o
dată
pen
tru t
otde
auna
, ex
cele
nţa şi
efic
acita
tea.
El v
orbeşt
e de
spre
ace
asta
în m
ai m
ult d
e 15
lo
curi
în lu
crăr
ile sa
le, m
ai a
les î
n Te
olog
ia m
orală.
Să-
l asc
ultă
m:
- „
Prin
tre p
enite
nţel
e în
gen
eral
util
e tu
turo
r, m
enţio
năm
, în
spec
ial,
acea
sta:
de
Trei
ori
Salu
tare
a În
gere
ască
, dim
ineaţa
şi s
eara
, spu
nând
: ‚M
arie
, Mai
ca m
ea, v
ino
în a
juto
rul m
eu a
stăz
i, ca
să n
u pă
cătu
iesc
’”
„C
ât d
espr
e m
ine,
ada
ugă
el, o
bişn
uies
c să
o im
pun
ca p
enite
nţă,
sau
măc
ar să
sfăt
uies
c pe
toţi
acei
a ca
re n
u o
prac
tică”
Şi
mai
dep
arte
: „C
onfe
soru
l să
aibă
mar
e gr
ijă, m
ai a
les
cu c
opiii
, să
insi
nuez
e ev
lavi
a că
tre M
aica
Dom
nulu
i, şi
să-
i înd
emne
să
reci
te, î
n fie
care
zi,
Roz
ariu
l şi
Tre
i A
ve M
aria
, dim
ineaţa
şi
sear
a, a
dăug
ând
acea
stă
rugă
ciun
e: M
arie
, bu
na m
ea M
amă,
apă
ra-mă
de păc
atul
de
moa
rte.”
- (P
raxi
s con
fess
arii)
- „Să
insu
flăm
neo
bosi
t tu
turo
r, ce
lor
evla
vioş
i câ
t şi
păcăt
oşilo
r, de
voţiu
nea
către
ce
reas
ca
Mam
ă,
în
spec
ial
a se
în
cred
inţa
Pr
eafe
ricite
i Fec
ioar
e di
min
eaţa
şi s
eara
, prin
Tre
i Ave
Mar
ia, p
entru
a-
i păz
i de
păca
tul d
e m
oarte
” –
(Avi
z pre
oţilo
r)
-
„În
ceea
ce
priv
eşte
Ave
Mar
ia, ş
i fe
lul
de a
pra
ctic
a ru
găci
unea
ac
east
a, e
ste
de a
spun
e, d
imin
eaţa
şi se
ara,
la tr
ezire
şi l
a cu
lcar
e, T
rei
Ave
Mar
ia, c
u faţa
spr
e pă
mân
t sau
cel
puţ
in în
gen
unch
i” –
(„G
loire
s de
Mar
ie”,
par
tea
a do
ua).
După
Sf. A
lpho
nse
de L
iguo
ri, a
m p
utea
menţio
na p
e toţi
Sfinţii
şi
Feric
iţii
Red
empt
oriş
ti (c
ongr
egaţ
ia
Prea
sfân
tulu
i Răs
cum
pără
tor)
, că
ci fo
ndat
orul
lor s
tabi
li ca
cel
e Tr
ei A
ve M
aria
de
dim
ineaţa
şi s
eara
să
fie
o re
gulă
ziln
ică.
De
altfe
l toţ
i, du
pă e
xem
plul
său
, au
pred
icat
şi
reco
man
dat
aces
t sf
ânt
obic
ei f
idel
ilor
pioş
i. C
ităm
în
parti
cula
r pe
m
arel
e sf
ânt
GER
AR
D M
AJE
LA,
care
o p
ropo
vădu
ia d
in t
oate
pu
teril
e (1
726-
1756
).
M
enţio
năm
de
as
emen
ea
un
ilust
ru
sfân
t m
oder
n,
Sf.
JEA
N-
BA
PTIS
TE R
OSS
I, ca
noni
c re
gula
r, ca
re a
trăi
t la
Rom
a şi
a m
urit
în
1764
după
ce a
fost
, şi e
l, un
înfo
cat a
post
ol a
l cel
or tr
ei A
ve M
aria
; el
s-a
folo
sit
de
aces
t m
ijloc
, sp
une
biog
rafu
l să
u,
pent
ru
a fa
ce
„nen
umăr
ate
conv
ertir
i”.
7
N
u pu
tem
menţio
na d
ecât
în
grabă
alţi
câţiv
a sf
inţi
şi i
lust
re
pers
onaj
e al
e tim
puril
or m
oder
ne, î
n sp
ecia
l:
Ven
erab
ilul
LOU
IS-M
AR
IE B
AU
DO
IN, f
onda
toru
l U
rsul
inel
or d
e C
hava
gnes
(1
765-
1835
), ca
re
adre
să
următ
oare
le
cuvi
nte
unui
ge
ntilo
m:
„Rec
itaţi
în f
ieca
re z
i tre
i A
ve M
aria
; da
că p
lătiţ
i cu
fid
elita
te a
cest
trib
ut d
e sl
avă
Mar
iei,
vă p
rom
it pa
radi
sul”
;
Ven
erab
ilul
pr.
CH
AM
PAG
NA
T (+
18
40),
fond
ator
ul
Fraţ
ilor
Mar
işti,
rec
oman
da m
ult
cele
Tre
i A
ve M
aria
. D
e as
emen
ea e
ra u
n ob
icei
în
Juve
nate
le ş
i N
ovic
iate
le I
nstit
utul
ui său
de
a le
rec
ita
dim
ineaţa
şi se
ara,
în c
omun
, cu
glas
tare
.
Sfân
tul P
aroh
de
Ars
, car
e a
prop
ovăd
uit c
ele
Trei
Ave
Mar
ia p
rintr-
o fo
aie
de p
ropa
gandă,
în
care
le
reco
man
da,
împr
eună
cu
o al
tă
rugă
ciun
e că
tre P
reas
fânt
a Fe
cioa
ră, p
entru
a o
bţin
e o
moa
rte b
ună
(+
1859
) ;
Sf
ântu
l G
AB
RIE
L A
L M
AIC
II Î
ND
UR
ERA
TE,
care
dor
ea să
se
reci
te d
es în
tim
pul z
ilei c
ele
Trei
Ave
Mar
ia (1
838-
1861
).
Feric
itul
pr.
AN
TON
-MA
RIA
CLA
RET
, fo
ndat
orul
Con
greg
aţie
i Fi
ilor
Inim
ii Im
acul
ate
a M
arie
i a
fost
cel
mai
mar
e m
isio
nar
al
Span
iei
în s
ec.
XIX
. C
a re
med
iu c
ontra
obi
ceiu
rilor
vic
ioas
e, e
l re
com
anda
, în
pri
mul
rân
d, c
ele
Trei
Ave
Mar
ia d
imin
eaţa
şi
sear
a (1
870)
.
Sfân
tul
Ioan
Bos
co, c
are
le-a
sta
bilit
ca
regu
lă d
e ba
ză p
entru
toţ
i co
piii
săi (
1815
-188
8);
Sf
ânta
GEM
MA
GA
LGA
NI,
una
din
mar
ile e
xtat
ice
mod
erne
, car
e sp
unea
în
fieca
re z
i tre
i A
ve M
aria
, cu
mâi
nile
sub
gen
unch
i (1
878-
1903
).
Prin
tre p
erso
naje
le c
eleb
re,
zelo
ase
celo
r tre
i A
ve M
aria
, m
ai
amin
tim ş
i pe
pr. J
OSE
PH D
U T
REM
BLA
Y, c
apuc
in, î
n se
c. X
VII
; cu
cern
icul
Mgr
DE
SEG
UR
; er
uditu
l M
gr G
AU
ME,
în
lucr
area
sa
„Cat
ehis
mul
pe
rsev
erenţe
i”;
ilust
rul
pr.
MA
RIE
-AN
TOIN
E D
E LA
VA
UR
, ca
puci
n, s
upra
num
it „S
fânt
de
Toul
ouse
”, c
are
atrib
uia
succ
esul
m
isiu
nilo
r sa
le
celo
r tre
i A
ve
Mar
ia şi
a
fost
ch
iar
cola
bora
toru
l no
stru
în
prop
agan
da a
cest
ei b
inefăcăt
oare
dev
oţiu
ni;
Feric
itul
JOSE
PH C
OTT
OLE
NG
O,
cele
bru
în I
talia
(17
86-1
842)
; ve
nera
tul p
r. V
ALE
NTI
N P
AQ
UA
Y, f
ranc
isca
n be
lgia
n m
ort î
n st
are
de s
finţe
nie
în 1
905;
pio
sul f
rate
NO
RB
ERT
DE
MA
RIE
, mor
t sfâ
nt
la 1
8 an
i, la
Nov
icia
tul F
raţil
or Ş
colii
Creşt
ine
din
Mon
tréal
(Can
ada)
, în
191
0.
Ia
tă
atât
ea
exem
ple
de
oam
eni
cu
auto
ritat
e ca
re
sprij
ină
şi
reco
man
dă a
ceas
tă p
ract
ică
care
are
, după
cum
vom
ved
ea, a
utor
itate
a B
iser
icii.
IV. P
API
I ŞI C
EL
E T
RE
I « A
VE
MA
RIA
»
U
n m
are
număr
de
Papi
, de
la G
RIG
OR
E IX
în s
ecol
ul X
III,
până
la
Ben
edic
t al X
V-le
a şi
Piu
s al
XI-
lea
au a
prob
at ş
i înc
uraj
at r
ecita
rea
ce
lor t
rei A
ve M
aria
, în
mul
tele
lor v
aria
nte.
Ioan
al
XX
II-le
a a
ataş
at i
ndul
genţ
e ac
este
i pr
actic
i. IU
LIU
S II
a
com
pus
trei
rugă
ciun
i că
tre R
egin
a M
ilei,
cu t
rei
Ave
Mar
ia, ş
i le
-a
reco
man
dat t
utur
or c
redi
ncioşi
lor.
B
ened
ict a
l XIV
-lea,
supr
anum
it ce
l mai
învăţa
t din
tre P
api,
reci
ta în
fie
care
zi t
rei A
ve M
aria
în c
inst
ea M
aici
i Dom
nulu
i a B
unul
ui S
fat,
pent
ru a
impl
ora
îndr
umar
ea şi
pro
tecţ
ia sa
.
Aju
ngem
, fără
a ză
bovi
, la
nem
urito
rul P
ius
al IX
-lea,
prim
ul c
are
a re
cita
t ce
le t
rei
Ave
Mar
ia p
entru
Bis
erică,
după
Sf.
Litu
rghi
e, î
n ca
pela
sa
parti
cula
ră, p
ract
ică
pe c
are
Leon
al X
III-
lea
a ex
tins-
o ap
oi
la în
treag
a B
iser
ică.
Piu
s IX
aco
rda
300
de z
ile d
e in
dulg
enţă
pen
tru
reci
tare
a ce
lor
trei A
ve M
aria
în f
aţa
unor
imag
ini s
au s
tatu
i cel
ebre
al
e Pr
easf
inte
i Fec
ioar
e. L
a fe
l au
făcu
t şi L
eon
XII
I şi P
ius X
.
Dar
, pa
pa L
eon
al X
III-
lea,
de
feric
ită a
min
tire,
est
e ce
l ca
re a
st
abili
t de
finiti
v pr
actic
a ce
lor
Trei
A
ve
Mar
ia,
aşa
cum
o
prop
ovăd
uim
, aco
rdân
d 20
0 de
zile
de
indu
lgenţă
, o d
ată
pe z
i, tu
turo
r cr
edin
cioş
ilor
din
lum
ea în
treagă
care
rec
itau
cele
Tre
i Ave
Mar
ia d
e di
min
eaţa
şi s
eara
, cu
invo
caţia
car
e fa
ce p
arte
din
ace
astă
dev
oţiu
ne:
„O M
aica
mea
, fer
e şte
-mă
azi d
e pă
catu
l de
moa
rte.”
Din
ac
el
mom
ent,
cele
tre
i A
ve
Mar
ia
au
luat
o
extin
dere
ex
traor
dina
ră, c
are
face
noi
pro
gres
e în
fiec
are
zi.
A
bia
inst
alat
în
scau
nul
lui
Petru
, Pi
us a
l X
-lea
a vr
ut să
dea
o do
vadă
de
bună
voinţă
căt
re o
dev
oţiu
ne a
tât d
e pi
oasă
şi b
inev
enită
.
8
Pr
in m
ijloc
irea
secr
etar
ului
său
de
stat
, ca
rdin
alul
Mer
ry d
el V
al,
Sanc
tiate
a sa
Piu
s al
X-le
a, p
rintr-
o sc
risoa
re d
atată
27 s
epte
mbr
ie
1903
, bin
evoi
a să
apr
obe
din
nou
devoţiu
nea
celo
r Tre
i Ave
Mar
ia, ş
i să
aco
rde
BIN
EC
UV
ÂN
TA
RE
A A
POST
OL
ICĂ
tutu
ror
celo
r ca
re
resp
ectă
ace
astă
pio
asă
prac
tică.
Mai
mul
t, în
ziu
a ur
măt
oare
sărbăt
orilo
r mar
iane
în c
inst
ea ju
bile
ului
do
gmei
Nep
rihăn
itei
Zăm
islir
i, Pi
us a
l X
-lea
bine
voia
din
nou
să
acor
de 3
00 d
e zi
le d
e in
dulg
enţă
la
fieca
re r
ecita
re a
cel
or t
rei
Ave
M
aria
de
dim
ineaţa
şi
sear
a, c
u co
ndiţi
a să
se
adau
ge,
după
fie
care
A
ve M
aria
, ac
eastă
form
ulă
pe c
are
Sf.
Alp
hons
e o
reco
man
da m
ai
ales
suf
lete
lor
cons
acra
te:
„Prin
Nep
rihăn
ita t
a Ză
mis
lire,
o M
arie
, pu
rifică-
mi t
rupu
l şi s
finţeşt
e-m
i suf
letu
l”.
A
cest
sfâ
nt P
ontif
a b
inev
oit
de a
sem
enea
să
apro
be N
oven
a, z
isă
efic
ace,
a c
elor
Tre
i A
ve M
aria
şi
să o
rec
oman
de c
redi
ncioşi
lor
acor
dând
u-le
prin
tr-un
preţio
s au
togr
af,
Bin
ecuv
ânta
rea
Apo
stol
ică.
A
ceas
tă fa
voar
e a
fost
reîn
noită
de
Ben
edic
t al X
V-le
a, c
are
a vr
ut să
prim
ească
o st
atui
e a
Mai
cii D
omnu
lui a
cel
or T
rei A
ve M
aria
, de
la
secr
etar
ul să
u de
stat
, car
dina
lul G
aspa
rri (
25 m
artie
191
6).
În
sf
ârşi
t, ac
elaş
i Pa
pă
Ben
edic
t al
X
V-le
a a
acor
dat
aces
tei
devoţiu
ni
a ce
lor
trei
Ave
M
aria
, de
veni
tă
mon
dială,
C
ON
SAC
RA
REA
O
FIC
IALĂ
ce
a m
ai
înal
tă
prin
cr
eare
a A
RH
ICO
NFR
ERIE
I U
NIV
ERSA
LE a
cel
or T
rei
„Ave
Mar
ia”
(30
iulie
192
1).
La
rând
ul său
, San
ctita
tea
sa P
ius
al X
I-le
a a
acor
dat î
ntr-
o au
dienţă
pa
rticu
lară
, Bin
ecuv
ânta
rea
Apo
stol
ică
pent
ru toţi
Dire
ctor
ii, a
uxili
arii
lor ş
i mem
brii
Arh
icon
frer
iei.
Part
ea a
IIa :
Prac
tica
devoţiu
nii c
elor
trei
Ave
Mar
ia
I.
CE
LE
TR
EI «
AV
E M
AR
IA »
DE
DIM
INE
AŢ
A Ş
I SE
AR
A
Ace
astă
sf
ântă
de
voţiu
ne
cons
tă,
în
prin
cipa
l, du
pă
reve
laţia
Pr
eafe
ricite
i Fec
ioar
e că
tre S
f. M
echt
ilda,
în re
cita
rea,
în fi
ecar
e zi
, a
trei
Ave
M
aria
pe
ntru
a
Le
mulţu
mi
celo
r Tr
ei
Pers
oane
al
e Pr
easf
inte
i Tre
imi p
entru
măr
eţel
e pr
ivile
gii d
e Pu
tere
, Înţ
elep
ciun
e şi
m
iloasă
Bunăt
ate
cu c
are
au b
inec
uvân
tat-o
pe
divi
na n
oast
ră M
amă,
şi
a obţin
e, p
rin m
ijloc
irea
ei, m
arel
e ha
r al u
nei m
orţi
bune
.
Fiec
are
trebu
ie să
aibă
grijă
să s
pună
cu
piet
ate şi
evl
avie
ace
ste
Trei
A
ve M
aria
, în
fieca
re z
i din
viaţă
, pe
cât p
osib
il, fă
ră a
uita
nic
ioda
tă,
din
vina
pro
prie
sau
neg
lijenţă
, pen
tru a
mer
ita, î
n fie
care
zi,
prot
ecţia
R
egin
ei C
erul
ui, ş
i a-ş
i asi
gura
ast
fel d
e aj
utor
ul e
i plin
de
milă
pen
tru
ora
de te
mut
a m
orţii
.
Pute
m r
ecita
ace
ste
trei
Ave
Mar
ia d
e m
ai m
ulte
ori
pe z
i, di
n ev
lavi
e, aşa
cum
fac
uni
i, şi
chi
ar d
e fie
care
dată
când
auz
im băt
ând
ceas
ul o
ra e
xactă;
dar
, după
obic
eiul
intro
dus şi
rec
oman
dat d
e sf
inţi,
în
spe
cial
de
Sf.
Leon
ard
de P
orto
Mau
rizio
şi
Sf.
Alp
hons
e de
Li
guor
i, se
im
pune
rec
itare
a di
min
eaţa
la
trezi
re ş
i se
ara
înai
nte
de
odih
nă.
În
plu
s, pe
ntru
a o
bţin
e in
dulg
enţe
le, e
ste
în g
ener
al n
eces
ar, d
upă
cum
am
văz
ut,
să a
dăugăm
cât
eva
invo
caţii
. A
stfe
l pu
tem
spu
ne,
la
sfârşi
tul c
elor
trei
Ave
Mar
ia: „
O M
aica
mea
, apa
ră-mă
azi d
e pă
catu
l de
moa
rte.”
Ace
sta
era
met
oda
pe c
are,
în m
are,
Sfâ
ntul
Alp
hons
e de
Lig
uori
o re
com
anda
tut
uror
cre
dinc
ioşi
lor,
evl
avioşi
sau
păcăt
oşi,
copi
i sa
u bă
trâni
; şi d
orea
să
n-o
uită
m n
icio
dată
; aşa
mar
e im
porta
nţă
îi ac
orda
d.
p.d.
v. a
l vieţii
de
cred
inţă
.
Totuşi
, pe
anu
mite
per
soan
e ev
lavi
oase
şi
mai
ale
s co
nsac
rate
, le
sfăt
uia
să s
pună
, du
pă f
ieca
re A
ve M
aria
: „P
rin
Nep
rihă
nita
ta
Zăm
islir
e, o
Mar
ie, p
urifi
că-m
i tru
pul ş
i sfin
ţeşt
e-m
i suf
letu
l.”
A
cest
e do
uă m
etod
e su
nt a
mbe
le b
une,
şi
fieca
re e
lib
er,
după
pr
efer
inţă
, să
adop
te u
na s
au c
eala
ltă, d
ar o
reco
man
dăm
în g
ener
al p
e
9
prim
a, m
ai a
cces
ibilă
tut
uror
şi
conf
ormă
prac
ticii
celo
r Tr
ei A
ve
Mar
ia re
vela
te d
e Pr
easf
ânta
Fec
ioară
Sf. M
echt
ilda.
Con
tează
înde
plin
irea
cu e
vlav
ie,
în f
ieca
re z
i, pe
cât
pos
ibil
dim
ineaţa
şi se
ara,
a p
ract
icii
ales
e.
M
omen
tul c
el m
ai fa
vora
bil p
entru
a re
cita
cel
e tre
i Ave
Mar
ia e
ste
la t
rezi
re ş
i la
cul
care
. A
stfe
l, nu
vom
ris
ca să
uită
m.
Se p
oate
de
asem
enea
, dacă
sunt
em f
idel
i ru
găci
unii
de d
imin
eaţa
şi
sear
a, să
le
reci
tăm
imed
iat d
upă
aces
tea.
Dacă
totuşi
, din
neg
lijenţă
sau
din
cau
za u
nui s
ervi
ciu
stre
sant
, am
fi
tent
aţi
să n
u fa
cem
rugăc
iune
a ob
işnu
ită d
e di
min
eaţa
sau
sea
ra, c
el
puţin
cre
dinc
ioşi
i să
nu
uite
rec
itare
a at
ât d
e sc
urtă
a c
elor
tre
i A
ve
Mar
ia, p
entru
a se
pun
e su
b pr
otecţia
Sfin
tei F
ecio
are
pe ti
mpu
l zile
i şi
pe ti
mpu
l nopţii
.
Mulţi
buni
creşt
ini ş
i săr
man
i păcăt
oşi d
ator
ează
mân
tuire
a lo
r, fă
ră
îndo
ială
, fid
elităţii
lo
r co
nsta
nte
pent
ru
acea
stă
bine
cuvâ
ntată
devoţiu
ne. N
oi a
m ra
porta
t foa
rte m
ulte
exe
mpl
e.
D
esăv
ârşi
rea
aces
tei
prac
tici
cere
rec
itare
a ce
lor
trei
Ave
Mar
ia î
n ge
nunc
hi, ş
i chi
ar, d
acă
vrem
, „ad
ânc
plec
aţi”
, cum
cer
ea S
f. Le
onar
d de
Po
rto
Mau
rizio
, sa
u „c
u faţa
sp
re
păm
ânt”
, du
pă
obic
eiul
re
com
anda
t de
Sf. A
lpho
nse
de L
iguo
ri.
To
tuşi
aju
nge
să le
reci
tăm
în g
enun
chi,
sau
chia
r, da
că n
u pu
tem
, în
tr-o
alta
poz
iţie
conv
enab
ilă, c
hiar
fiin
d cu
lcaţ
i. C
onte
ază,
cum
am
sp
us, r
ecita
rea
celo
r tre
i Ave
Mar
ia c
u ev
lavi
e, în
cin
stea
Pre
asfin
tei
Feci
oare
şi
spre
a o
bţin
e pr
otecţia
sa
mat
ernă
în
timpu
l vi
eţii şi
în
ceas
ul m
orţii
. Dacă
vom
face
ast
fel,
buna
noa
stră
Mam
ă nu
-şi v
a ui
ta
prom
isiu
nea.
În
virtu
tea
Pute
rii, Î
nţel
epci
unii şi
Mile
i sal
e, v
a obţin
e cr
edin
cioş
ilor d
evot
aţi c
elor
trei
Ave
Mar
ia, t
oate
har
urile
nec
esar
e, fi
e pe
ntru
a fi
feriţ
i de
păca
tul d
e m
oarte
, fie
pen
tru a
se c
onve
rti, a
ave
a o
moa
rte b
ună şi
ast
fel a
aju
nge
în C
er.
II. N
OV
EN
A C
EL
OR
TR
EI «
AV
E M
AR
IA »
, SA
U
« N
OV
EN
A CĂ
TR
E M
AIC
A D
OM
NU
LU
I A
PR
EA
SFIN
TE
I TR
EIM
I »
Cel
e Tr
ei A
ve M
aria
în
cins
tea
Sfin
tei
Trei
mi şi
a c
elor
tre
i pr
ivile
gii a
le M
arie
i Nep
rihăn
ite s
unt o
pra
ctică
aşa
de p
lăcu
tă M
aici
i no
astre
cer
eşti
încâ
t fo
arte
des
a î
mpl
init
rugă
ciun
ile c
elor
car
e au
ap
elat
la
acea
stă
rugă
ciun
e pe
ntru
a-i
cere
har
uri,
fie s
ufle
teşt
i, fie
lu
meş
ti.
C
hiar
de
aici
pro
vine
orig
inea
Nov
enei
cel
or T
rei
Ave
Mar
ia
num
ită m
ai c
orec
t as
tăzi
„N
ovenă
către
Mai
ca D
omnu
lui
a Sf
inte
i Tr
eim
i”. A
ceas
tă N
ovenă
a obţin
ut p
rin m
ijloc
irea
Prea
sfin
tei F
ecio
are
atât
ea h
arur
i înc
ât tr
adiţi
a po
pula
ră o
num
eşte
„N
ovenă
efic
ace”
.
Prin
tre a
cest
e ha
ruri,
un
mar
e nu
măr
sun
t con
side
rate
mir
acul
oase
, pr
ecum
co
nver
tirile
im
edia
te şi
ex
traor
dina
re,
sau
vind
ecăr
i in
stan
tane
e, p
etre
cute
în c
iuda
tutu
ror p
rogn
ostic
urilo
r med
icilo
r.
Din
lipsă
de ti
mp
sau
dint
r-un
alt
mot
iv, c
ele
Trei
Ave
Mar
ia re
cita
te
timp
de n
ouă
zile
, după
o an
umită
inte
nţie
, pot
fi d
e aj
uns;
dar
pen
tru
haru
ri im
porta
nte,
est
e m
ai b
ine
să s
e re
curgă
la N
oven
a no
astră
co
mpl
etă.
Căc
i, m
ai a
les
prin
ace
astă
Nov
enă
s-au
obţ
inut
har
uri
nenu
măr
ate şi
surp
rinză
toar
e.
To
tuşi
, ar f
i fal
s să
ne
imag
inăm
că
prin
ace
astă
rugă
ciun
e am
obţ
ine
înto
tdea
una şi
în m
od in
faili
bil c
eea
ce c
erem
, Ea
este
efic
ace,
dar
nu
infa
ilibi
lă, căc
i: 1°
des
eori
cere
m c
eea
ce n
u e
bine
pen
tru s
ufle
t; 2°
nu
ne
rugă
m în
totd
eaun
a cu
des
tulă
con
form
are
la v
oinţ
a D
omnu
lui,
cu
dest
ulă
umili
nţă
şi
pers
ever
enţă
, ac
este
a fii
nd
cond
iţii
indi
spen
sabi
le p
entru
ca
o ru
găci
une
să fi
e în
tr-ad
evăr
bin
e fă
cută
.
De
asem
enea
, cu
câ
t va
fi
mai
m
are
încr
eder
ea
în
Pute
rea,
Înţe
lepc
iune
a şi
Mila
Fec
ioar
ei I
mac
ulat
e, c
u at
ât m
ai n
umer
oase
şi
rem
arca
bile
vor
fi h
arur
ile p
rimite
.
R
ecom
andă
m î
ncă
o da
tă c
u in
sist
enţă
per
seve
renţ
a în
rec
itare
a ac
esto
r no
vene
, pâ
nă c
ând
se o
bţin
e ha
rul
ceru
t, sa
u pâ
nă l
a m
anife
star
ea c
ompl
etă
a vo
inţe
i lui
Dum
neze
u în
tr-un
alt
sens
.
Nu
trebu
ie d
eci n
icio
dată
să
ne p
ierd
em în
cred
erea
, căc
i dacă
ne
rugă
m b
ine,
vom
obţ
ine
înto
tdea
una
ceva
, şi d
acă
nu v
a fi
ceea
ce
am c
erut
(car
e nu
e în
totd
eaun
a ce
l mai
bun
lucr
u), v
om p
rimi d
eseo
ri
10
haru
ri m
ai m
ari,
spiri
tual
e şi
chi
ar lu
meş
ti câ
teod
ată.
Cân
d ce
rem
har
uri i
mpo
rtant
e, re
com
andă
m să
se fa
că c
el p
uţin
trei
no
vene
con
secu
tive,
sau
, m
ai d
egra
bă,
să n
u se
ren
unţe
până
la
obţin
erea
aju
toru
lui c
erut
sau
al u
nuia
ech
ival
ent s
au m
ai a
vant
ajos
.
Ia
tă fo
rmul
a ac
este
i Nov
ene:
N
OV
ENA
CĂ
TRE
MA
ICA
DO
MN
ULU
I A S
FIN
TEI T
REI
MI
1. –
O M
arie
, FEC
IOA
RĂ
PU
TER
NICĂ
, „V
irgo
pot
ens”
pen
tru
care
nim
ic n
u es
te im
posi
bil..
. prin
ace
astă
Put
ere
dăru
ită ţi
e de
Tatăl
A
totp
uter
nic,
te
impl
or, a
jută
-mă
în n
evoi
a m
ea. C
um ş
tiu că
tu m
ă poţi
ajut
a, n
u mă
pără
si, t
u ca
re eşt
i Apă
răto
area
cel
or năpăs
tuiţi
.
Mi
se p
are
că s
lava
lui
Dum
neze
u, c
inst
ea t
a şi
bin
ele
sufle
tulu
i m
eu, s
unt l
egat
e de
aco
rdar
ea a
cest
ui a
juto
r.
Dacă
deci
, cu
m
gând
esc,
do
rinţa
m
ea
este
co
nfor
mă
cu
prea
iubi
toar
ea şi
pr
easf
ânta
V
oinţă
a lu
i D
umne
zeu,
te
ro
g,
PUTE
RN
ICĂ
M
IJLO
CIT
OA
RE,
„O
mni
pote
ntia
su
pple
x ”
mijl
oceş
te p
entru
min
e la
Fiu
l tău
car
e nu
poa
te să
-ţi re
fuze
nim
ic.
Îţi
cer
încă
o d
ată,
în
num
ele
nemăr
gini
tei
Pute
ri pe
car
e Ta
tăl
cere
sc ţi
-a dăr
uit-o
, ţie
fiic
a Sa
mul
t iub
ită, ş
i în
cins
tea
căre
ia îţ
i spu
n,
în u
nire
cu
Sf. M
echt
ilda,
căr
eia
i-ai r
evel
at b
inefăcăt
oare
a de
voţiu
ne a
ce
lor T
rei A
ve M
aria
:
AV
E M
AR
IA, e
tc.
2
. –
Div
ină
Feci
oară
, că
reia
ţi
se
spun
e TR
ON
UL
ÎNŢE
LEPC
IUN
II:
„Sed
es
sapi
enth
e”,
deoa
rece
Înţe
lepc
iune
a ne
crea
tă C
uvân
tul
lui
Dum
neze
u, a
loc
uit
în t
ine.
.., ţ
ie căr
eia
aces
t pr
eaiu
bit F
iu i-
a dă
ruit
toată
întin
dere
a cu
noaş
terii
dum
neze
ieşt
i, at
ât
cât
pute
a să
cup
rindă
om
ul c
el m
ai d
esăv
ârşi
t, tu
cun
oşti
adân
cim
ea
sufe
rinţe
i mel
e şi
câtă
nevo
ie a
m d
e aj
utor
ul tă
u.
Î
ncre
zăto
r în
div
ina
ta Î
nţel
epci
une,
mă
las
în m
âini
le ta
le, p
entru
ca
să
rând
uieş
ti to
tul
cu p
uter
e şi
blâ
ndeţ
e, s
pre
mar
ea s
lavă
a l
ui
Dum
neze
u şi
bin
ele
sufle
tulu
i meu
.
Bin
evoi
eşte
aşa
dar
să-m
i vii
în a
juto
r, cu
m ş
tii m
ai b
ine
pent
ru a
ră
spun
de n
evoi
i mel
e.
O
Mar
ie,
Mai
ca d
ivin
ei Î
nţel
epci
uni,
te i
mpl
or b
inev
oieş
te să-
mi
obţii
ha
rul
preţ
ios
pe
care
-l do
resc
: îţi
ce
r în
nu
mel
e ac
este
i înţe
lepc
iuni
inco
mpa
rabi
le c
u ca
re C
uvân
tul,
Fiul
tău,
te-a
lum
inat
, pe
tine
Mam
a lu
i pre
aiub
ită, ş
i în
cins
tea
căre
ia îţ
i spu
n, în
uni
re c
u Sf
. Le
onar
d de
Por
to M
auriz
io, c
el m
ai z
elos
pre
dica
tor a
l cel
or T
rei „
Ave
M
aria
”:
A
VE
MA
RIA
, etc
.
3
. –
O b
ună şi
iub
itoar
e M
amă,
ade
văra
tă M
AICĂ
A M
ILEI
, „M
ater
Mis
eric
ordi
æ”,
tu,
a căr
ei i
nimă ţi-
a fo
st a
prin
să d
e D
uhul
Iu
birii
, de
o i
ubire
fără
mar
gini
pen
tru n
oi -
bieţi
oam
eni,
vin
să t
e im
plor
să-m
i arăţi
bună
tate
a ta
plină
de m
ilă.
C
u câ
t nen
oroc
irea
mea
est
e m
ai m
are,
cu
atât
mai
mul
t tre
buie
să-
ţi tre
zeas
că m
ilă.
Ş
tiu că
nu m
erit
delo
c ha
rul
preţ
ios
pe c
are-
l do
resc
, eu
car
e de
at
âtea
ori
te-a
m în
trist
at o
fens
ându
-L p
e Fi
ul tă
u di
vin.
Dar
, chi
ar d
acă
sunt
vin
ovat
, foa
rte v
inov
at, m
ă că
iesc
sin
cer că
am ră
nit I
nim
a at
ât d
e iu
bito
are
a lu
i Isu
s şi a
ta.
D
e al
tfel n
e eş
ti tu
, cum
i-ai
rev
elat
une
ia d
in s
lujit
oare
le ta
le, S
f. B
rigitt
e, „
Mam
a pă
cătoşi
lor c
are
se căi
esc”
? Ia
rtă-m
i ner
ecun
oştinţe
le
trecu
te, ş
i ţin
ând
seam
a nu
mai
de
Bunăt
atea
ta p
lină
de m
ilă şi
de
slav
a pe
car
e o
voi d
a lu
i Dum
neze
u şi
ţie,
obţ
ine-
mi d
e la
mila
div
ină,
har
ul
pe c
are-
l im
plor
prin
mijl
ocire
a ta
.
O t
u, c
are
nici
odată
nu t
e-am
im
plor
at î
n za
dar,
„o, m
ilost
ivă,
o,
blân
dă, o
, dul
ce F
ecio
ară
Mar
ie”,
„o
clem
ens,
o pi
a, o
dul
cis
Vir
go
Mar
ia !”
bin
evoi
eşte
, bin
evoi
eşte
să
mă
ajuţ
i, te
impl
or, p
rin a
ceas
tă
milo
asă
bună
tate
pe
care
ţi-a
dăr
uit-o
Duh
ul S
fânt
pen
tru n
oi, ţie
m
ireas
a Lu
i pr
eaiu
bită
, şi
în c
inst
ea căr
eia
îţi s
pun,
îm
preu
nă c
u Sf
. A
lpho
nse
de L
iguo
ri, a
post
olul
mile
i tal
e şi
doc
toru
l cel
or T
rei „
Ave
M
aria
”:
A
VE
MA
RIA
, etc
.